Reforma electorală din 2015 a marcat abandonarea originalului sistemul mixt bazat pe colegii uninominale și revenirea la sistemul de reprezentare proporțională pe liste închise, utilizat din 1990 până în 2004. Efectele precedentei reforme electorale, din 2008, asupra comportamentului parlamentar au fost analizate în detaliu de literatura academică (Coman 2012; Gherghina și Chiru 2014), însă nici un studiu nu a fost publicat încă asupra celei mai recente reforme.
De ce este necesar Parlament Transparent?
Transparența produce încredere, încredere în procesul democratic, în funcționalitatea instituțiilor și în alegerile pe care le facem noi, cetățenii. De aceea, Fundația Median Research Centre (MRC) și OpenPolitics.ro lansează o aplicație online menită să ajute cetățenii țării să realizeze și evalueze cât mai limpede activitatea aleșilor din Parlamentul României, cel mai important for politic al țării.
continuare »Reprezentarea intereselor locale în Camera Deputaților
Pentru prima dată în România o aplicație online permite cetățenilor să evalueze nivelul de implicare al deputaților în reprezentarea intereselor locale (ceea ce literatura de specialitate numește "constituency service").
continuare »Voturi controversate
Aici găsești explicații despre votul fiecărui deputat asupra unor proiecte de lege și propuneri legislative inițiate în această legislatură sau în precedentele, care au fost considerate problematice de către media, organizații non-guvernamentale sau experții Fundației Median Research Centre.
continuare »Articole recente:
Reforma electorală din 2015 și activitatea individuală a parlamentarilor
Încă din 2006, un deputat l-a interpelat pe Ministrul Sănătății despre infecțiile intraspitalicești
Update: O analiză a Hotnews a descoperit că HexiPharma a livrat și în școli dezinfectanți în timpul gripei porcine din 2009. Cu 3 ani mai devreme a existat o suspiciune și asupra dezinfectanților folosiți în cazul gripei aviare. O interpelare a deputatului independent Mircia Giurgiu, trimisă Ministrului Agriculturii Gheorghe Flutur, cere lămuriri în privința calității dezinfectanților. Fără a face referire la școli ori o altă locație, și fără a numi produse, deputatul citează suspiciuni că dezinfectanții "nu prezintă caracteristicile necesare". Deputatul a solicitat să îi fie precizat "ce tip de dezinfectant s-a folosit în eradicarea focarelor de gripă aviară." Ministrul revine cu un răspuns detaliat, care conține inclusiv prospectele a două substanțe folosite, Aldezin și Virocid, achiziționate de la firmele Farmavet, respectiv Maravet, și produse de CID LINES BV, respectiv Pasteur - Filiala Filipești. Răspunsul menționează: "Datorită unor considerente comerciale au apărut în presă o serie de articole cu caracter defăimător atât la adresa produslui Aldezin, cât și a produsului Virocid subiectul - 'Dezinfectanții anti-aviară folosiți de autorități - apă chioară pe bani grei' - devenind cap de afiș în diverse ziare naționale."
27 de întrebări și interpelări legate de infecțiile nosocomiale, de dezinfectanți sau de igienizarea spitalelor au fost depuse de către deputați în ultimele 3 legislaturi:
- 3 în legislatura 2004-2008
- 6 în cea dintre 2008 și 2012
- 18 în cea actuală
- 13 PSD, 6 PNL (2 PDL + 4 PNL), 2 PC, 2 UNPR, 2 PPDD, 1 independent (ex-PSD)
- 8 intervenții de la parlamentari al caror partid se afla la guvernare la momentul respectiv
Legi controversate 45
În lucru
Verifică similaritatea la vot a deputatului tău cu toți ceilalți deputați
Victor-Viorel Ponta
... se încarcă ...
Graficul ia în calcul toate sesiunile de vot în care a votat parlamentarul curent și redă, pentru fiecare dintre ceilalți deputați, procentul în care au votat la fel. Dacă celălalt deputat nu a votat, similaritatea la vot scade. Deputații din același partid sunt reprezentați prin bare de aceeași culoare. Plimbă cursorul deasupra barelor colorate pentru a vedea gradul de similaritate la vot a deputatului cu toți colegii săi.
Propuneri legislative și proiecte de lege
18 noiembrie 2020
BP890/2020 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.217 din 22 mai 2003
18 noiembrie 2020
Pl-x nr. 678/2020 Propunere legislativă privind protecţia, siguranţa şi securitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar
17 noiembrie 2020
BP887/2020 Propunere legislativă pentru modificrea şi completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă
Întrebări și interpelări
16 decembrie 2020
Care sunt demersurile pe care le-a făcut Ministerul Muncii în urma sesizării despre abuzurile comise de DGASPC Bacău și semnalate prin adresa cu Nr.11100A/01.09.2020
16 decembrie 2020
De ce a scăzut numrărul de testări efectuate în județul Cluj în intervalul 08.12.2020 - 15.12.2020 în condițiile în care de numărul de testări depinde controlul epidemiei de SARSR CoV2 în zona Clujului
16 decembrie 2020
Verificarea de către DSP-urile din țară a legalității funcționării unităților mobile de recoltare a probelor biologice ale firmei OK MEDICAL SRL
Statistica Lunii
6613 întrebări și interpelări parlamentare au trimis deputați ministerelor și agențiilor publice de la începerea mandatului până la 1 iulie 2018. Cele mai multe întrebări au fost adresate Ministerului Sănătății, Ministerului Transporturilor, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Aproape jumătate dintre aceste întrebări și interpelări se referă la probleme locale - din județul reprezentat de respectivul deputat.
23 de deputați și-au schimbat afilierea politică de la începutul mandatului până la 1 iulie 2017. Șase dintre cei 23 au migrat deja de două ori. Totodată, cinci dintre schimbările de afiliere au survenit ca urmare a sciziunii ALDE. Astfel, fostul co-președinte al ALDE, Daniel Constantin împreună cu alți patru deputați ai formațiunii au devenit independenți.
Numărul schimbărilor de afiliere este semnificativ mai mic comparativ cu legislatura precedentă: până la 1 iulie 2014 nu mai puțin de 61 de deputați schimbaseră cel puțin o dată partidul. Chiar și luând în calcul faptul că Parlamentul 2012-2016 a fost mai numeros, diferența este remarcabilă: procentual deputații care și-au schimbat afilierea în legislatura curentă reprezintă 7% din totalul aleșilor față de 14,8% cât reprezentau cele 61 de cazuri înregistrate în același interval al legislaturii precedente.
Conform literaturii de specialitate (Heller și Mershon 2009), nu toate cazurile de schimbare a afilierii pot fi considerate migrație politică. Una dintre aceste excepții survine atunci când schimbarea de afiliere se produce ca urmare a unei decizii colective a întregului partid (precum în cazul fuziunii PDL cu PNL) sau ale unui grup de parlamentari (cazul sciziunii grupului de deputați din PNL care au fondat Partidul Liberal Reformator, precursorul ALDE).
Referințe
Heller, W., & Mershon, C. (ed.). 2009. Political parties and legislative party switching. Palgrave Macmillan.
După o pauză de aproape un an, mai precis de la scandalul privind votul asupra propunerii legislative privind defăimarea socială, votul electronic este utilizat din nou în Camera Deputaților. Salutăm această decizie, care contribuie la transparentizarea activității parlamentare.
În perioada 14 februarie 2017 - 5 iulie 2018 deputații au utilizat votul electronic pentru 1019 voturi finale. În medie cei 336 de deputați care au votat măcar o dată, au participat la 818 voturi. Procentul mediu de voturi finale în care deputații au votat altfel decât partidul lor a fost de doar 1,74%.
La nivelul grupurilor parlamentare, nivelul mediu de indisciplină la vot variază între 4,6% (grupul minorităților naționale) și 0,4% (PSD), în timp ce PMP (4,5%), PNL (2,4%), USR (1,7%), ALDE (1,5%), și UDMR (1,5%) se situează între aceste valori. După cum era de așteptat, parlamentarii care fac parte din majoritatea parlamentară sunt în general mai disciplinați la vot decât cei din opoziție.
Disciplina la vot a parlamentarilor este esențială pentru funcționarea partidelor moderne, pentru ca acestea să dezvolte o coeziune ideologică și pentru ca guvernele să își poată implementa programele cu care au fost învestite. Totuși parlamentarii pot alege să încalce linia de partid pe diferite temeiuri ce țin de preferințele și valorile proprii sau de cele ale alegătorilor lor. Rebeliunea la vot atrage adesea sancțiuni din partea liderilor partidului: de la simple mustrări, la excluderea din partid sau retragerea sprijinului politic pentru o nouă candidatură.
Top domenii de politici publice
- Educație, tineret, sport (18%)
- Sănătate (17%)
- Transporturi (15%)
- Interne (11%)
- Finanțe (8.8%)
- Administrație publică și mediu (8.2%)
- Agricultură (5.3%)
- Externe (5.0%)
- Cultură și mass-media (4.5%)
- Economie (3.1%)
- Uniunea Europeană (2.2%)
- Apărare și securitate (1.7%)
- Muncă (0.5%)
- Tehnologia informației (0.0%)
- Drepturile omului (0.0%)
Ajută la
dezvoltarea proiectului
Parlament Transparent