Ben-Oni Ardelean Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 25 aprilie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă. În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Meiroşu Marilena-Emilia. Vă rog, doamnă deputat.
Marilena-Emilia Meiroşu Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În condiţiile în care cea mai grea povară pe umerii românilor o constituie plata lunară a facturilor, dezvăluirile Raportului Consiliului Concurenţei ne arată că am fost minţiţi nu numai noi, ci milioane de conaţionali. După cum am aflat, de aproximativ 10 ani, preţurile la energie au fost crescute artificial, sume ce s-au regăsit în facturi şi implicit, au fost scoase din buzunarele românilor. Cum? Şi de ce? Pentru simplul motiv că anumite firme au utilizat practici anticoncurenţiale pe piaţa comercializării contoarelor şi echipamentelor conexe pentru măsurarea energiei electrice, astfel încât societăţile să fie avantajate în câştigarea licitaţiilor. Această practică a condus la o creştere a tarifelor care au fost plătite de consumatorul final. Cine este consumatorul final? Noi, eu, dumneavoastră, românii. De la tribuna Parlamentului României, vă atrag atenţia că nu este prima oară când ne confruntăm cu interesele marilor companii care şi-au făcut în România un câmp strategic de dezvoltare proprie, în detrimentul populaţiei. Ne mai permitem oare să acceptăm dictatul acestor firme în ţară şi această creştere artificială a preţului energiei? Vina este a celor care au gestionat sau ar fi trebuit să gestioneze nivelul tarifelor aplicate energiei, gazelor naturale. De aceea, solicit factorilor de decizie implicaţi în reglementarea acestui sistem să exprime public un punct de vedere care să lămurească efectele, cauzele şi modul de soluţionare a problemelor semnalate în Raportul Consiliului Concurenţei, astfel încât cetăţenii să nu mai fie nedreptăţiţi. Ca deputat în Parlamentul României, doresc ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple şi ca cetăţenii să nu mai aibă veniturile afectate din cauza creşterilor artificiale ale preţurilor. Trebuie să ducem la îndeplinire promisiunea de a asigura corectitudine şi un standard de viaţă cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii României. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Brăila, Emilia Meiroşu.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Antoneta Ioniţă.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se adresează doamnei ministru al sănătăţii, doamnei Sorina Pintea. Stimată doamnă ministru al sănătăţii, La Cabinetul parlamentar am primit următoarea sesizare din partea Serviciului Judeţean de Ambulanţă. Sesizare ce a vizat impactul măsurilor apărute după acordarea sporurilor către angajaţi, conform Hotărârii de Guvern nr. 153/2018, sporurile repartizate acestui serviciu fiind în procent de 58%. Numărul de echipaje medicale s-a redus, situaţie cauzată de refuzul membrilor echipajelor - medici, asistenţi medicali, ambulanţieri - de a mai efectua ore de gardă. Angajaţii sunt nemulţumiţi că în procentul de spor alocat de Ministerul Sănătăţii este cuprins atât sporul pentru orele plătite în regim de gardă, cât şi cel pentru orele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, şi se tem că, pentru respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 153/2018, va fi necesară reducerea procentelor de spor cu care sunt plătite aceste ore. Spor care este oricum calculat la salariul aferent lunii ianuarie. Având în vedere această reducere a numărului de echipaje medicale, trebuie să vă informez că aceasta are drept rezultat scăderea calităţii actului medical, scăderea promptitudinii de rezolvare a cazurilor, creşterea riscurilor profesionale şi o creştere a presiunii psihice şi fizice asupra echipajelor medicale, şi aşa subnormate. Nemulţumirile tuturor categoriilor profesionale duc la o atmosferă de lucru foarte neplăcută şi stresantă, ceea ce agravează condiţiile de lucru din acest serviciu medical atât de solicitant. Nu este corect ca, în fiecare lună, în funcţie de numărul personalului aflat în plată, în funcţie de numărul orelor de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, în funcţie de numărul orelor plătite în regim de gardă, procentul acordat personalului medico-sanitar şi auxiliar sanitar să se schimbe. Acest lucru presupune discuţii interminabile, stres, întruniri ale membrilor Comitetului director cu reprezentanţii sindicatelor, simulări, decizii, acte adiţionale, modificarea sporului în Revisal. Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog respectuos, doamnă ministru al sănătăţii, să reanalizaţi aplicarea sporurilor din toate serviciile de ambulanţă şi să aveţi în vedere acordarea unui spor unitar, de condiţii deosebit de periculoase, rezonabil, care să nu varieze în fiecare lună şi care să asigure o creştere salarială atractivă personalului medico-sanitar şi auxiliar sanitar. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim mult, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Vlad-Emanuel Duruş. Nu este. Domnul Mihai-Cătălin Botez. Vă rog, domnule deputat.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi aş vrea să vorbesc despre situaţia cinematografelor din România. Cândva locuri de întâlnire îndrăgite, unde locuitorii veneau să se relaxeze, astăzi, multe cinemauri au ajuns să fie adevărate pericole publice. De ceva timp am început o cercetare mai atentă a situaţiei cinemaurilor. Interesul meu a fost stârnit de starea cinemaului "Modern" din municipiul Vaslui, aflat într-o stare avansată de degradare. Clădirea este un pericol public pentru cetăţeni şi nu serveşte niciunui scop, în prezent, cu atât mai puţin celui de cinema. În prezent, legea impune primăriilor, care preiau clădirile cinemaurilor din domeniul privat al statului, obligaţia de a le renova şi a difuza film. Doar o parte din cinemaurile preluate de primării mai difuzează film, anume 36, în timp ce altele au devenit centre culturale, care nu mai servesc scopului original. Alte 19 imobile, în care au funcţionat cinematografe, au ajuns într-o stare gravă de degradare, autorităţile locale neavând fonduri suficiente pentru investiţii şi reparaţii. Multe altele, chiar şi dintre cele aflate încă în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor, probabil se află într-o stare în care nu mai pot fi folosite nici pentru a difuza film, nici pentru alte scopuri. Ce este de făcut? Fiecare caz trebuie evaluat în mod particular. Multe primării se tem probabil să preia în administrare cinemaurile, obligate fiind de lege să investească fonduri în clădiri vechi şi să continue difuzarea de filme, deşi în oraşele lor nu există o astfel de cerere. În astfel de cazuri, autorităţile locale trebuie sprijinite de Guvern pentru a schimba destinaţia terenului şi a clădirii, spre a fi exploatate în beneficiul comunităţii. În alte cazuri, trebuie reevaluată utilitatea unui cinema, chiar dacă fondurile există. În ziua de astăzi, oamenii se uită la filme în confortul propriei case şi iau mai rar decizia de a merge la cinema. Statul trebuie să susţină difuzarea filmelor culturale, dar o poate face mai eficient, mai creativ, cu mijloace adaptate prezentului. Statul, prin RADEF, deţine o infrastructură care în mare parte nu mai poate servi scopului de a difuza film, dar care, valorificată, ar putea susţine acest scop. Iar eu susţin că ar trebui să privim mai mult către obiective. Având în vedere scopul RADEF, de a difuza film, dar şi al primăriilor, de a investi în obiective de interes pentru cetăţenii lor, propun ca cinemaurile degradate să poată fi preluate de primării, iar acestea să le dea o destinaţie dorită de cetăţeni, prin consultare publică. Dar, în schimb, să se oblige să cumpere spaţiu de difuzare a filmelor, într-un cinema privat din oraş. Aceasta este o propunere pe care o pun în dezbatere, din dorinţa de a găsi o soluţie pentru situaţia dezastruoasă în care se găsesc cinematografele din România. Trag un semnal de alarmă şi cer Guvernului o soluţie pentru această problemă, dar şi opinia cetăţenilor interesaţi. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul Mihai Niţă. Nu este. Domnul Avram Constantin. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian. Vă rog, domnule deputat.
Varujan Pambuccian Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru că este o declaraţie politică semnată de mai mulţi deputaţi, am să-i dau citire şi n-am să vorbesc liber, cum fac de obicei. Marile tragedii nu aparţin doar popoarelor care le-au suferit, ci întregii umanităţi, iar genocidul comis de către autorităţile Imperiului Otoman împotriva armenilor reprezintă una dintre aceste cumplite traume ale omenirii. Începând cu primăvara anului 1915, în numai câteva luni, o civilizaţie multimilenară, aflată în leagănul ei istoric, a fost aneantizată. Până la sfârşitul Primului Război Mondial, din cele trei milioane de armeni, locuitori ai Armeniei istorice, un milion şi jumătate au fost ucişi, iar ceilalţi şi-au găsit salvarea în exil. Recunoaşterea genocidului împotriva armenilor este o atitudine nu doar morală, ci şi de luciditate, a opiniei publice internaţionale. Dacă recunoaşterea aceasta ar fi fost făcută odată cu sfârşitul Primului Război Mondial, poate că multe din ororile care i-au urmat, de la masacrele împotriva comunităţilor greceşti din Imperiul Otoman şi Holocaustul poporului evreu, până la crimele din fosta Iugoslavie, poate că nu s-ar fi petrecut. În ultimele decenii, parlamente din numeroase state ale lumii au adoptat rezoluţii prin care califică masacrele din Imperiul Otoman, îndreptate asupra armenilor, drept crimă de genocid. Printre statele din Uniunea Europeană ale căror foruri legiuitoare au adoptat astfel de rezoluţii amintim: Franţa, Germania, Italia, Austria, Olanda, Suedia, Grecia, Slovacia, Cehia, Polonia, Bulgaria, Belgia, Cipru, Lituania, Luxemburg. Lor li s-au adăugat numeroase alte state: Canada, Argentina, Uruguay, Bolivia, Venezuela, Paraguay, Chile, Brazilia, Elveţia, Rusia sau Cetatea Vaticanului. Un număr de 48 de state din cadrul Statelor Unite ale Americii au adoptat declaraţii similare. Acestora li s-au adăugat rezoluţii ale unor foruri internaţionale, precum: Parlamentul European, Consiliul Europei, Partidul Popular European, Consiliul Mondial al Bisericilor etc. În România există, din partea opiniei publice, o importantă susţinere a eforturilor privind recunoaşterea genocidului împotriva armenilor. Noi, semnatarii prezentei declaraţii, considerăm că a venit timpul ca Parlamentul României să adopte, la rândul său, o Rezoluţie privind recunoaşterea acestui genocid şi ne manifestăm speranţa că un mare număr de senatori şi deputaţi se vor alătura demersului nostru. Semnează: Slavoliub Adnagi, Ovidiu Victor Ganţ, Giureci-Slobodan Ghera, Varujan Pambuccian, Lucian-Eduard Simion, Silviu Vexler, Varujan Vosganian, Dragoş Gabriel Zisopol. Pentru că... sper că mai îmi daţi un minut. Vreau să vă spun că am făcut această declaraţie şi cu gândul la străbunicul meu, care a fost ucis în timpul genocidului, în Adana. Îl chema Mesia. A fost, acum trei ani - alături de mulţi alţi martiri ai Genocidului armean, care au spus că decât să-şi piardă sufletul, mai bine îşi pierd trupul, neacceptând să renunţe la religia creştină - a fost canonizat şi este parte a unei icoane care se află astăzi la Sfântul Scaun al Ecimiadzin-ului. Cu gândul la el am făcut această declaraţie, cu gândul la bunicii mei, care au fost duşi, în convoi, să fie îngropaţi de vii, în Deşertul de la Deir ez-Zor, din Siria. Pe unchiul meu, bunica l-a aruncat - avea un an - l-a aruncat într-o groapă cu copii armeni morţi. De acolo l-a ridicat o prietenă de-a ei şi i l-a înapoiat, atunci când a aflat că sunt în viaţă bunicii mei. Tata s-a născut lângă Damasc, într-un staul, pentru că bunicul a reuşit să fugă cu bunica mea, care era în luna a noua, din convoi. I-au adăpostit un prieten de afaceri al bunicului meu, arab. Şi tot el a reuşit să-i ducă pe un vapor, care a ajuns în Cipru, şi să-i salveze. Către toţi aceşti oameni obişnuiţi - turci, arabi, armeni, creştini catolici - care i-au ajutat atunci pe armeni, mă duce gândul acum. Către România, care a fost prima ţară care a primit refugiaţi armeni, prima ţară din lume, mă duce gândul acum. Şi în faţa tuturor acestor oameni mă plec până la pământ. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Foarte emoţionantă prestarea dumneavoastră. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Zsolt-Istvan Biro. Vă rog, domnule deputat.
Zsolt-Istvan Biro Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În şedinţa din 18 aprilie, Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi cel al Universităţii "Petru Maior" din Târgu Mureş au decis fuziunea, prin absorbţia Universităţii "Petru Maior". Totul a decurs în numele autonomiei universitare, dar cu excluderea din acest proces a unei părţi a celor vizaţi. În numele autonomiei, pe de o parte, sau în numele dictaturii majorităţii, pe de altă parte. Am şi eu o întrebare. Mai mult retorică. Autonomia universitară este mai presus de lege? Este o întrebare retorică, având în vedere că, în România, Legea educaţiei nu este respectată, de ani de zile, iar acest lucru este tolerat, în numele autonomiei universitare. Stimaţi colegi, Această fuziune este contestată de profesori care predau la secţia maghiară, este contestată de studenţii maghiari şi este nedorită şi de o mare parte a studenţilor români, care, cu această fuziune, au numai de pierdut. Este evident că prin această intenţie de unificare a universităţilor, UMF va pierde din caracterul multicultural, garantat, de altfel, tot prin lege, dar va pierde şi din calitatea actului educaţional. Săptămâna trecută s-a protestat la Târgu Mureş. Au ieşit în stradă studenţi şi cadre didactice. Pe mâine se preconizează un nou protest. În calitate de ales al comunităţii din Târgu Mureş, vreau să exprim, pe această cale, solidaritatea cu protestatarii. Vreau să asigur, şi de la acest microfon, şi pe această cale, că susţinem poziţia cadrelor didactice şi a studenţilor de la UMF. Îl rog insistent, şi pe această cale, pe domnul ministru Valentin Popa, să nu dea curs procesului de unificare a celor două universităţi. Valentin Popa, în calitate de ministru al educaţiei, are obligaţia să respecte legile ţării, să asigure aplicarea acestora şi să nu ignore faptul că, încă din anul 2011, conducerea UMF refuză să aplice legea şi să înfiinţeze în cadrul universităţii o facultate cu predare în limba maghiară. Acelaşi apel îl adresez şi către conducerea UMF Târgu Mureş - iniţierea imediată a demersurilor în vederea înfiinţării unei facultăţi cu linie de predare în limba maghiară. Nu cer altceva decât respectarea legilor acestei ţări. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Emil-Marius Paşcan. Vă rog, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Înainte de a-mi susţine declaraţia politică, permiteţi-mi să vă solicit un moment de reculegere, întrucât ieri a trecut în nefiinţă marele istoric şi patriot român Dinu C. Giurescu. (Se păstrează un moment de reculegere.) Vă mulţumesc. "Un ultim şi pios omagiu istoricului combatant pe frontul apărării neamului românesc" A plecat ieri către veşnicie marele istoric şi român Dinu C. Giurescu, membru titular şi fost vicepreşedinte al Academiei Române, o personalitate remarcabilă, un reper identitar pentru vremurile noastre. S-a născut într-o familie de cărturari redutabili, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu şi nepotul lui Constantin Giurescu. A fost profesor universitar în cadrul Universităţii Bucureşti, Facultatea de Istorie, de asemenea, membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române. Academicianul a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Partidului Conservator, a candidat pe listele USL la alegerile parlamentare din 2012, fiind ales deputat în Circumscripţia electorală nr. 42, Bucureşti. Printre cele mai cunoscute lucrări publicate de academician se numără "Istoria ilustrată a românilor", scrisă în colaborare cu Constantin C. Giurescu, "Imposibila încercare. Greva regală, 1945", "România în al Doilea Război Mondial", "Cade Cortina de Fier - România 1947", "Zid de pace, turnuri de frăţie. Deceniul deschiderii: 1962-1972", operă redactată în colaborare cu Mircea Maliţa, şi "Lichidatorii. România în 1947". Iată ce susţinea Dinu C. Giurescu într-o alocuţiune publică: "În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea. Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam. Asta vrem?". Ca deputat în Parlamentul României, s-a întrebat, chiar de la această tribună, "Cum va fi ţara noastră de mâine?" În acest sens, a vorbit despre "nevoia unui proiect naţional pentru propăşirea ţării, fiindcă de prea multe ori s-a făcut o confuzie între scop şi mijloace. Şcoala şi slujitorii ei să încercăm să-i repunem în drepturile lor. Avem obligaţia de a ne recunoaşte şi a cinsti limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei, identitatea noastră; deopotrivă am moştenit aceste valori şi ele vor merge mai departe. Tot acum pot să spun că celelalte comunităţi etnice îşi afirmă individualitatea şi cultura, îşi exercită efectiv drepturile şi libertăţile constituţionale". "Ajunge cu târârea în genunchi în faţa celor puternici. Fără fermitate şi demnitate în relaţia cu marile puteri, nu putem obţine nimic! Întotdeauna cei mari s-au înţeles între ei (...) Ţara arată ca un vapor în derivă. E o ţară în derivă, care se desface bucată cu bucată (...) şi dacă va continua aşa, se va desface de tot. Tot ce s-a votat este pentru slăbirea suveranităţii României. Asta se va vedea la primul şoc care va veni din afară". "O ţară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituţiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învăţământului, distrugerea sistemului public de sănătate şi pierderea celui propriu de asigurări, cât şi prin conlucrarea tuturor acestor factori" - a susţinut academicianul. Odihnă veşnică, un ultim şi pios omagiu marelui istoric şi patriot român, combatant pe frontul apărării neamului românesc, Dinu C. Giurescu. Vă mulţumesc pentru atenţie. Fie-i odihna veşnică în Raiul celor drepţi! Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea parlamentarilor neafiliaţi, doamna Oana Bîzgan? Poftiţi, doamnă deputat.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, 21 aprilie este Ziua mondială a creativităţii şi inovării. Un prilej să discutăm despre industrii creative, antreprenoriat şi creştere economică susţinută de cercetare şi inovare în toate sectoarele - mediul de afaceri, cel guvernamental, educaţional şi nonprofit. În timp ce la nivel european numărul cercetătorilor din toate aceste sectoare de performanţă a crescut între 2006 şi 2016 cu aproape o treime, România a înregistrat în ultimii 10 ani o scădere de peste 5%. 0,4% din forţa de muncă din ţara noastră este în cercetare şi dezvoltare, de 3 ori sub media europeană! Singura veste bună în acest domeniu este un relativ echilibru de gen, al femeilor şi bărbaţilor activi aici, comparativ tot cu media europeană. România are cea mai mică proporţie a populaţiei active în ştiinţă şi tehnologie, din Uniunea Europeană. Coroborate cu numărul extrem de mic al absolvenţilor de învăţământ superior, aceste date sunt reale motive de îngrijorare, într-o eră dominată de progrese tehnologice şi competitivitate în inovare. Mai mult, la nivel de absolvenţi ai universităţilor cu profil ştiinţifico-matematic, există o scădere majoră şi constantă, de 10% pe an, în fiecare an, în ultimii ani. Doar Letonia şi Bulgaria se află în situaţii similare. Potenţialul economic al României nu înseamnă nimic. Va rămâne tot la nivel de potenţial şi în următorii ani, dacă nu vom recupera aceste deficite. Încurajarea sectoarelor cu grad ridicat de inovare este absolut necesară. La fel cum este şi pregătirea competitivă a forţei de muncă pentru cerinţele economiei globale. Femeile şi bărbaţii trebuie să aibă oportunităţi şi condiţii egale în ceea ce priveşte dezvoltarea personală. Atât fetele, cât şi băieţii trebuie să-şi poată cultiva interesele, ambiţiile şi întregul potenţial, fără bariere în sistemul de educaţie, fără structuri sociale retrograde, prejudecăţi şi stereotipuri. Susţinerea antreprenoriatului, a creativităţii şi inovării, în special în rândul femeilor şi al tinerilor, trebuie să devină o prioritate pentru noi toţi. Este nevoie de un angajament ferm, dragi colege şi dragi colegi, pentru reducerea tuturor formelor de discriminare, a inegalităţilor, inclusiv în sectorul creativ şi al inovării. La dezvoltarea României trebuie să avem o şansă să contribuim cu toţii. Vă rog să sprijinim transpartinic orice iniţiativă tradusă în creştere durabilă şi incluzivă a României. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Căruceru Aida-Cristina. Nu este. Domnul Popa Ştefan-Ovidiu. Vă rog, domnule deputat.
Ştefan-Ovidiu Popa Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, După nu mai puţin de şapte ani, cât a durat procesul de negociere, la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Luxemburg, România a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, devenind stat în curs de aderare. Atunci a obţinut statutul de observator activ la nivelul tuturor instituţiilor comunitare. Statutul de observator activ a permis României să îşi exprime punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influenţa aceste decizii şi promovându-şi interesele naţionale. În acelaşi an, cu aproape două săptămâni înainte de prezentarea în Parlamentul European a raportului tehnic de monitorizare a progreselor înregistrate de România pe calea aderării, comisarul european Olli Rehn a efectuat o vizită de documentare la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române şi pentru a lua un ultim puls asupra transpunerii în practică a măsurilor ce se impun pentru a respecta calendarul aderării României, la 1 ianuarie 2007. România, în această perioadă, a înregistrat progrese în îndeplinirea obligaţiilor asumate în domeniul justiţiei, al concurenţei şi al ajutoarelor de stat şi o ameliorare în privinţa alinierii legislaţiei la normele comunitare, în domeniul respectării drepturilor omului şi ale minorităţilor. Intrarea oficială în Uniunea Europeană a însemnat, dincolo de transformările societăţii şi cele personale, şi o revoluţie instituţională, impusă de conectarea şi armonizarea cu alte reguli şi proceduri. Aderarea României la Uniunea Europeană constituie pentru societatea românească un obiectiv strategic fundamental. Această opţiune are la bază consensul forţelor sociale şi politice care vizează ancorarea solidă a ţării în sistemul de valori european, promovarea interesului naţional, dezvoltarea societăţii româneşti pe principiile democraţiei şi economiei de piaţă, în măsură să asigure stabilitatea şi prosperitatea naţiunii. Stimaţi colegi, aderarea României nu trebuie să fie doar o poartă de acces la alte standarde de viaţă, ci o cale de comunicare şi dezvoltare continuă, o şansă la prosperitate şi îmbunătăţire a vieţii fiecărui cetăţean. Vă mulţumesc. Ştefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD Vâlcea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat, ministru, Victor Paul Dobre. Vă rugăm, domnule.
Victor Paul Dobre Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Regiunea Moldovei - ocolită de marile proiecte de infrastructură rutieră!". Pentru toate cele trei Guverne PSD-ALDE, din ultimul an şi trei luni, dar şi pentru toţi cei trei miniştri ai transporturilor din aceste guverne, soarta infrastructurii mari de transport din regiunea Moldovei a rămas o preocupare doar la nivel declarativ. Fie că vorbim despre autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, despre autostrada Bucureşti-Suceava sau despre alte proiecte vitale, cum ar fi centurile ocolitoare ale unor mari oraşe precum Galaţi, Bacău, Bârlad, Suceava, Iaşi, în cazul tuturor acestor proiecte se înregistrează întârzieri majore în implementare. În anul Centenarului, prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, a avut curajul sau, mai bine zis, nesăbuinţa să vorbească la Congresul PSD, din 10 martie, despre Proiectele "România 100", în rândul cărora a enumerat autostrada Bucureşti-Suceava, proiect care aşteaptă de mai bine de doi ani un studiu de fezabilitate finalizat. Uşurinţa cu care doamna prim-ministru anunţă acest proiect ca fiind la cheie, demonstrează lipsa de responsabilitate a actualilor guvernanţi atunci când tratează problematica infrastructurii rutiere pentru regiunea Moldovei. Acest proiect este unul mult aşteptat de locuitorii acestei regiuni, la fel de mult aşteptat ca şi centurile ocolitoare ale marilor oraşe sau precum Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. În prezent, în regiunea Moldovei, pe actualul DN 2, pe axa Nord-Sud, se înregistrează cele mai mari valori de trafic, trafic care trebuie preluat de viitoarea autostradă sau drum expres Bucureşti-Suceava! DN 2 este o rută extrem de tranzitată fiind, totodată, unul din drumurile naţionale cele mai periculoase, după numărul de accidente. Dar constat că, pentru guvernarea PSD-ALDE, realizarea unei rute alternative şi salvatoare rămâne bifată doar în discursuri politicianiste, pentru a da bine la public. Acesta nu este singurul proiect de infrastructură, din regiunea Moldovei, care trenează. Centura Galaţiului, precum şi drumul expres Galaţi-Brăila, două obiective de investiţii strategice pentru zona de sud-est a Moldovei, au fost împinse ca termen de implementare după 2021, ceea ce ridică mari semne de întrebare în legătură cu viziunea actualilor guvernanţi privind dezvoltarea economică a acestei regiuni. Dacă privim harta României, observăm că regiunea Moldovei nu este străbătută de niciun coridor rutier important. Niciun proiect major de infrastructură rutieră nu se află în prezent în derulare. În acelaşi timp, regiunea Moldovei are şi cel mai mic PIB pe an pe cap de locuitor din România - 5.300 de euro, situându-se la 34% din media Uniunii Europene - şi mă refer la zona de nord-est a Moldovei -, acest indicator fiind cel care ne indică gradul scăzut de dezvoltare a zonei. Lipsa infrastructurii care să conecteze această regiune cu restul ţării reprezintă un factor determinant al menţinerii şi adâncirii decalajului de dezvoltare. Apelul recent al Consiliului Investitorilor Străini vine să confirme această realitate: "lipsa infrastructurii va începe să acţioneze ca o frână puternică în calea dezvoltării economice a României şi va limita investiţiile viitoare atât de necesare". Eu aş spune că acesta este un strigăt exasperat al investitorilor care încearcă pe toate căile să trezească la realitate un Guvern care provoacă haos şi aruncă ţara în prăpastie prin stilul lui dezastruos de a guverna. Mesajul este unul extrem de clar şi de dur - fără o infrastructură dezvoltată România nu are nicio şansă la relansare. Iar a menţine regiunea Moldovei izolată şi neconectată, prin autostrăzi, de restul ţării înseamnă a sabota viitorul unei mari părţi din această ţară. Le solicit reprezentanţilor statului, cu atribuţii în acest domeniu - actualului ministru, şefului Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - să abordeze problematica infrastructurii rutiere din Moldova în mod responsabil şi profesionist. În caz contrar, vor fi principalii responsabili pentru decăderea acestei regiuni şi pentru adâncirea decalajelor de dezvoltare, raportat la celelalte regiuni ale ţării şi la Uniunea Europeană. Vă mulţumesc. Victor Paul Dobre, deputat al PNL Galaţi.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Ibram Iusein.
Iusein Ibram Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Evenimentele din anul 1915 continuă să fie dezbătute cu amploare şi, probabil, vor fi subiect al multor discuţii şi controverse în viitor, pentru a conştientiza şi înţelege dramele prin care au trecut popoarele în timpul Primului Război Mondial, în special cele prin care a trecut poporul armean, spre a ne însuşi cu toţii lecţia trecutului. Contextul istoric de la acel moment de început de secol, cauzele tragicelor evenimente din Primul Război Mondial şi cei răspunzători de acestea trebuie privite nu cu patimă, ci cu responsabilitate, cu onestitate şi cu dorinţa de a deschide calea reconcilierii. Trăind împreună de secole, turcii şi armenii au amintiri diferite despre suferinţele din Primul Război Mondial. Dramele cauzate de exilul şi masacrele la care au fost expuse popoarele turc şi armean sunt vii în memoria colectivă, fapt pentru care trebuie încurajat dialogul între autorităţile din cele două ţări direct interesate de subiect, pentru găsirea unor soluţii convenabile, care să detensioneze relaţiile dintre acestea. Evenimentele tragice care au avut loc în perioada 1915-1917, împotriva armenilor care şi-au pierdut viaţa în ultimii ani ai Imperiului Otoman, trebuie onorate cu respectul cuvenit şi cu încurajarea şi sprijinirea oricărui proces de reconciliere între cele două ţări care, până la urmă, trebuie să-şi rezolve singure acest diferend. Comunitatea turcă din România, care trăieşte în pace cu etnia majoritară şi cu celelalte minorităţi, de secole, aduce un omagiu memoriei tuturor celor care au pierit în această perioadă neagră a istoriei, fără deosebire de naţionalitate şi extinde condoleanţele şi asupra descendenţilor lor. Combaterea şi eradicarea urii de natură etnică, rasială sau religioasă, a intoleranţei, rasismului şi xenofobiei, care sunt tare ale trecutului, dar, din nefericire, prezente încă în lumea în care trăim, trebuie să fie preocupări permanente ale politicii internaţionale, iar tragediile născute din asemenea manifestări, care au marcat începutul de secol XX, să ne îndrepte către decizii care să reconcilieze şi să unească turcii şi armenii, şi nu să accentueze mai mult prăpastia dintre aceste două popoare. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Iusein Ibram. (Aplauze.)
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva Andrea. Vă rog, doamnă deputat.
Éva-Andrea Csép Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Potrivit statisticilor, în România, în prezent, aproximativ 52.000 de copii şi tineri se află în sistemul de protecţie a copilului. După ce aceşti copii împlinesc vârsta de 18 ani vor trebui să facă faţă provocărilor vieţii reale, vieţii de adult, când nu vor mai beneficia de protecţia şi ocrotirea instituţiei. Nu putem să permitem ca ei să fie lăsaţi neintegraţi în societate şi să ajungă victime ale traficului de persoane, violenţei sau delincvenţei. Luni, în cadrul unei dezbateri privind copiii din sistemul de protecţie şi tinerii postinstituţionalizaţi, am discutat despre problematica integrării în societate a acestora. În momentul în care copilul părăseşte sistemul de protecţie socială, îşi cunoaşte foarte bine drepturile, dar nu este destul de bine pregătit pentru o viaţă independentă. Situaţia lor este bine cunoscută, - s-au întreprins paşi importanţi pentru îmbunătăţirea vieţii lor, însă procesul de sprijinire a acestor tineri prezintă în continuare multe lacune. Statul, prin autorităţile publice, le asigură servicii de zi, servicii de tip familial şi servicii de tip rezidenţial. Legea, republicată, nr. 272 din 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului stabileşte atât tipurile de servicii destinate prevenirii separării copilului de părinţi, cât şi pe cele de protecţie specială a copilului care a fost temporar sau definitiv separat de părinţi. În elaborarea politicii sociale funcţionale este important să avem în vedere câteva principii de bază. Sprijinirea acestor tineri în integrarea lor în societate, prin iniţiative legislative, astfel încât să se asigure servicii-suport pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă care să acompanieze tinerii în timpul petrecut atât în centrele de protecţie specială, precum şi după împlinirea vârstei de 18 ani. Totodată, este necesară creşterea numărului de personal calificat care să încurajeze şi să stimuleze tinerii în a deveni cetăţeni activi, să se implice în viaţa acestora şi să ia iniţiative, aducând cu adevărat o schimbare în mediul în care trăiesc. Toate acestea sunt deziderate care stau la baza dezvoltării societăţii viitoare. Prin investiţii în construirea de centre de tranziţie putem salva această categorie de tineri vulnerabili. Mai mult, îi putem pregăti pentru o viaţă de adult echilibrată. Felicit iniţiativa colegei mele, Gabriela Podaşcă, pentru organizarea întâlnirii cu deputaţii şi senatorii, respectiv cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei, ai Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi, cu susţinerea UNICEF în România şi ai instituţiilor şi asociaţiilor cu atribuţii în domeniu, întâlnire în cadrul căreia au fost amintite numeroase propuneri pentru remedierea şi îmbunătăţirea acestui sistem, în ceea ce priveşte tinerii postinstituţionalizaţi, ajungând la concluzia că este necesară o nouă strategie naţională în acest domeniu, care va putea fi dezvoltată în cadrul unui viitor grup de lucru. Stimaţi colegi, prin politici publice şi legi bine elaborate avem posibilitatea de a-i sprijini pe aceşti tineri şi a le da o şansă de a-şi atinge potenţialul maxim în viaţă. Trebuie să accentuăm importanţa dialogului şi colaborării între decidenţii politici, indiferent dacă vorbim despre Guvern, Parlament sau autorităţi locale. Tinerii au nevoie să fie ghidaţi când fac primii paşi spre viaţa lor de adult responsabil. Vă mulţumesc. Deputat Andrea Csép, UDMR, Circumscripţia nr. 28.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Petru Movilă.
Petru Movilă Hristos a înviat, în primul rând, colegilor din sală! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Iaşiul universitar, victima miniştrilor PSD". Decizia Ministerului Educaţiei de a reduce numărul de locuri la marile universităţi din ţară este inadmisibilă, mai ales în condiţiile în care printre acestea se numără şi prima universitate modernă din România, "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. În calitate de parlamentar de Iaşi, solicit ministrului educaţiei să prezinte public documentele care au stat la baza deciziei reducerii numărului de locuri la marile universităţi şi, în acelaşi timp, suplimentării locurilor la alte universităţi. Consider că o astfel de decizie trebuie să fie fundamentată pe criterii serioase, pe analize. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, alături de Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Bucureşti, Academia Forţelor Aeriene formează un consorţiu care a criticat cu argumente şi a adus şi soluţii la deciziile antieducaţie pe care actualul ministru al educaţiei le-a luat. Faptul că se reduc din pix locurile la Universitatea Cuza este un lucru foarte grav, mai ales întrucât criteriile nu sunt atât de corecte, dacă ne referim la numărul de absolvenţi angajaţi în anul anterior, la corelarea sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, la performanţa ştiinţifică pe care Universitatea Cuza o are în lumea academică. Nimic nu ar fundamenta decizia luată de actualul ministru. Pe această cale, fac un apel către ceilalţi parlamentari de Iaşi, în special cei din PSD, să nu susţină această hotărâre şi să facă demersurile necesare pentru a se reveni la vechiul sistem. Nu trebuie să stăm "cu capul la cutie" şi să ne facem că nu observăm că PSD îşi bate joc de Iaşi. Nu avem autostradă, nu avem şosea de centură, sală polivalentă, bazin olimpic. Inspectoratul de Stat în Construcţii a fost mutat la Bacău, unde are activitate 20% faţă de cât avea la Iaşi. Stimaţi colegi, chiar să ni se ia mereu câte ceva de la Iaşi este foarte grav. Mai opriţi-vă! Consider că finanţarea instituţiilor de învăţământ trebuie să se facă în funcţie de performanţă, iar PSD nu trebuie să facă această împărţire socială a locurilor în funcţie de universităţi şi de baronii locali. Pentru noi, pentru ieşeni, universităţile - fie că este vorba de "Alexandru Ioan Cuza", Universitatea de Medicină "Grigore T. Popa", Universitatea de Agronomie "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea Politehnică sau Universitatea de Arte - reprezintă cele mai importante capitaluri şi ambasadori. Fără învăţământ şi sănătate, Iaşiul nu ar fi ceea ce este acum. Avem aceşti doi ambasadori pe care trebuie să-i valorificăm şi să-i susţinem. Cer Ministerului Educaţiei să îşi reevalueze total atitudinea, să transparentizeze fundamentările în învăţământul superior. Finanţarea instituţiilor de învăţământ nu este clară, transparentă şi este necorespunzătoare, la fel ca şi în cazul instituţiilor de cultură din municipiul Iaşi, care au primit finanţări din ce în ce mai mici. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Petru Movilă.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentarilor neafiliaţi, domnul Daniel Constantin. Nu este. Domnul Adrian-Octavian Dohotaru.
Adrian-Octavian Dohotaru Stimaţi colegi, "Nu mai transformaţi «asistaţii» în ţapii ispăşitori pentru problemele României". Guvernul social-democrat arată încă o dată că nu îşi respectă nici programul de guvernare, nici principiile de centru-stânga la care aderă social-democraţia europeană. Luna aceasta ar fi trebuit să salutăm o reformă semnificativă în domeniul asistenţei sociale: principalele ajutoare sociale - venitul minim garantat - VMG -, alocaţia pentru susţinerea familiei - ASF - şi ajutorul de încălzire ar fi trebuit să fie unite într-un singur ajutor, numit "venitul minim de inserţie" - VMI. Din păcate, Guvernul a fost incapabil să dezvolte soluţiile IT necesare implementării VMI, astfel că legea a fost amânată cu un an de zile, lăsând cei peste 600.000 dintre cei mai vulnerabili români să depindă, în continuare, de un sistem disfuncţional. Avem, în momentul de faţă, cel puţin opt iniţiative legislative care fac referire la ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat -VMG. Văd că şi domnul Roman este aici, în sală. Auzim, constant, mai ales din partea partidelor de dreapta, că acordarea ajutorului încurajează oamenii să nu muncească. Dincolo de ura de clasă şi oportunismul politic de care dau dovadă iniţiatorii acestor măsuri antisociale, programul VMG este disfuncţional, ineficient şi insuficient. Vă reamintesc o serie de date pe care le-am primit de la Ministerul Muncii: în primele şapte luni din 2017, mai puţin de 5% dintre beneficiarii de VMG au fost încadraţi în muncă de agenţiile teritoriale de ocupare - AJOFM-urile -, deşi doar 0,76% dintre beneficiari au refuzat un loc de muncă oferit. Doar 350 de persoane au avut ajutorul suspendat pentru că au refuzat de trei ori locul de muncă - 0,11% din total. Vedem, aşadar, că problema nu este că oamenii nu vor să muncească, ci că avem un stat social disfuncţional. Ba, mai mult, datele ne indică faptul că problemele sunt mult mai grave: luna trecută, ANOFM avea listate, la nivel naţional, 22.000 de locuri de muncă. În luna februarie, erau aproape de 10 ori mai mulţi beneficiari de VMG - 218.000, care concurau pentru aceste locuri de muncă cu cei 130.000 de şomeri. În total, avem un loc de muncă disponibil la fiecare 16 persoane. Totodată, vedem că acolo unde sunt mulţi beneficiari, sunt puţine locuri de muncă: în Bacău, aproape 11.000 de beneficiari de VMG ar trebui să se lupte pentru doar 19 locuri de muncă. VMI ar putea ajuta, conform estimărilor din Strategia Naţională privind Incluziunea Socială, "între 10% şi 23% dintre persoanele care nu lucrează în prezent să combine munca cu beneficiile de asistenţă socială". Sigur, VMI nu este suficient pentru a rezolva toate problemele care ţin de sărăcie. Este însă un pas în faţă şi o reformă reală, benefică şi care va încuraja munca, spre deosebire de măsurile populiste propuse în iniţiativele actuale din Parlament. Repet, sunt opt. Şi ca să închei. I-am solicitat doamnei ministru Olguţa Vasilescu să vină în faţa noastră şi să ne explice care sunt cauzele acestei amânări, cine este responsabil şi ce măsuri va lua pentru ca anul viitor să nu vedem o nouă amânare. De asemenea, trebuie să respingem populismul opoziţiei şi marginalizarea oamenilor aflaţi într-o situaţie vulnerabilă. Să punem, în schimb...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Adrian-Octavian Dohotaru ... presiune pe Guvern să îşi facă treaba la timp, fără alte amânări. Şi să continuăm să căutăm soluţii împreună, prin care să ne asigurăm că în România oricine are o şansă reală. Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Stancu Florinel, vă rog.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am ascultat aici, în plenul Camerei Deputaţilor, zeci de declaraţii despre Centenar. Există colegi din opoziţie care ne spun că nu sărbătorim destul. Există colegi care ne sugerează că acest an este sortit eşecului. Alţii ne spun că nu ne ridicăm la nivelul marelui eveniment istoric. Important ar fi să ne asumăm cu toţii Centenarul Marii Uniri. Să devină mai important motivul "construim" decât motivul "sărbătorim", în declaraţiile şi iniţiativele noastre din acest an. Un respectabil profesor sugera că la Centenar "nu e vorba despre trecut, ci despre prezent, despre ceea ce suntem în comparaţie cu ceea ce am fost, despre ceea ce am fi putut să fim, dar nu am fost în stare". Echipa Partidului Social Democrat din Dolj s-a concentrat, în acest an, pe construcţie. În localităţile Doljului au fost demarate diverse proiecte de reabilitare a infrastructurii şcolare şi culturale. Am să vă ofer un exemplu foarte bun. În localitatea Bârca, locul unde a crescut marele poet, marele român, Adrian Păunescu, cel care şi-a exprimat într-un mod deosebit iubirea şi admiraţia pentru Marea Unire a românilor, sărbătoarea noastră naţională, vom construi o nouă instituţie de învăţământ. Liceul va purta numele poetului naţional, Adrian Păunescu. Valoarea investiţiei este de peste 5 milioane de lei. În doi ani, elevii şi profesorii din Bârca şi celelalte localităţi vecine din judeţul Dolj vor fi găzduiţi de o şcoală după un model oarecum similar cu cel al şcolilor din statele occidentale. Este meritul domnului primar Cristinel Urtilă şi al Guvernului României. O cărămidă în construcţia unei Românii mai dezvoltate, în an de Centenar, va fi pusă. Actualul Guvern, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, asigură zeci de proiecte în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, Subprogramul "Modernizarea satului românesc". Măsuri similare întâlnim şi în alte localităţi din judeţul Dolj, dar şi din restul ţării. În anul 2018 noi am decis să construim şi să investim în: unităţi de învăţământ preuniversitar; unităţi sanitare; realizarea, modernizarea, reabilitarea de poduri, podeţe, pasaje, şosele, sisteme de iluminat public stradal şi alte obiective publice pe care ni le-am asumat în Programul de guvernare. Despre asta este vorba în an de Centenar, stimaţi colegi. Despre ce putem face noi pentru români şi pentru ţara noastră. În plus, aş fi mândru dacă am reuşi să creăm competiţia valorilor şi proiectelor în dauna declaraţiilor şi acuzaţiilor. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PSD Dolj.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Organizaţiile nonguvernamentale, încotro?". Modificările recente la Codul fiscal au distrus finanţările organizaţiilor nonguvernamentale. Sloganul Guvernelor PSD din ultimul an pare a fi "nicio săptămână fără o nouă modificare a Codului fiscal", în încercarea de a cârpi alte decizii neinspirate ale revoluţiei fiscale. Împreună cu mediul de afaceri, şi organizaţiile nonguvernamentale sunt victimele inconsecvenţei şi lipsei de viziune a Guvernului Dăncilă. Chiar dacă Executivul a încercat repararea propriilor greşeli în privinţa finanţării ONG-urilor, printr-o ordonanţă de urgenţă, la finalul lunii martie, acest lucru s-a dovedit a fi insuficient, întrucât modificările au vizat doar organizaţiile nonguvernamentale care desfăşoară servicii sociale. În mod clar, situaţia este una discriminatorie. Practic, Guvernul a decis în locul nostru care sunt entităţile nonprofit la care putem dona cota majorată din impozitul pe venit. În acest context, am discutat cu mai multe ONG-uri din numeroase domenii şi situaţia este dramatică pentru multe dintre ele. Vor fi nevoite să îşi restructureze bugetele şi activităţile într-o zonă în care statul are mare nevoie de suport. În toate statele occidentale există tendinţa de a acorda facilităţi organizaţiilor nonguvernamentale, tocmai pentru a degreva statul de anumite sarcini pe care sectorul ONG le poate îndeplini mult mai bine, dar în România se pare că acesta este sugrumat. De aceea, am decis iniţierea unui proiect de lege care îşi propune ca microîntreprinderile care fac sponsorizări pentru asigurarea finanţării organizaţiilor nonprofit să beneficieze de deducerea sumelor aferente din impozitul pe venit, până la nivelul de 20% din impozitul pentru trimestrul în care au fost înregistrate cheltuielile respective, indiferent care este obiectul de activitate al ONG-ului pe care decid să-l ajute. De asemenea, propunerea legislativă prevede, printre altele, majorarea de la 2% la 3,5% a cotei din impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care poate fi donată pentru susţinerea entităţilor nonprofit. Rog toate partidele politice, inclusiv PSD, să susţină acest proiect de lege, dacă într-adevăr sunt interesate de bunăstarea organizaţiilor nonguvernamentale, aşa cum anunţă în spaţiul public. Haideţi să nu discriminăm, ci să reparăm o nedreptate făcută tot de Guvernele recente, care poate aduce numeroase dezavantaje pentru ONG-uri. Trebuie să înţelegem că organizaţiile nonguvernamentale nu sunt un duşman, ci un sprijin al statului român şi trebuie să le susţinem. De aceea, vă cer susţinerea pentru acest proiect de lege. Deputat de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Giureci Ghera. Vă rugăm, domnule deputat.
Giureci-Slobodan Ghera Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Festivalul folcloric UCR - dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918". Anul 2018 are o semnificaţie deosebit de importantă pentru România. Cu o încărcătură istorică profundă, dat fiind faptul că în acest an se împlinesc, la 1 decembrie, 100 de ani de la întrunirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, respectiv înfăptuirea Marii Uniri din 1918, Uniunea Croaţilor din România va organiza, în parteneriat cu Departamentul Relaţii Interetnice, în acest context, în 5 mai, Festivalul Folcloric Internaţional Multietnic, la Caraşova, în judeţul Caraş-Severin. Festivalul este intitulat "Pe malul râului Caraş", ediţia a II-a, şi este dedicat în acest an aniversării Centenarului, sub sloganul "Sărbătorim împreună". Motivul organizării festivalului, chiar la începutul lunii mai, când natura, primăvara, renaşte la viaţă, este şi importanţa marcării unor evenimente istorice pe care România le serbează în fiecare an şi pe care este bine să le reamintim, precum este: 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza - denumită şi Mica Unire - Moldova şi Ţara Românească -; împlinirea a 100 de ani de la, 27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România; 10 mai 1866, prinţul Carol depune jurământul de credinţă poporului român; tot în 10 mai 1881, România este pusă pe harta Europei, Principatele Unite devin Regatul României, iar principele Carol devine Regele Carol I al României şi aşa mai departe. În altă ordine de idei, pe 9 mai este şi Ziua Europei, când sărbătorim pacea şi unitatea în Europa - un moment la fel de important. De altfel, croaţii în România au ajuns în trei valuri: primul şi cel mai vechi val de croaţi care au sosit pe aceste meleaguri datează încă din secolele 13-14, fiind cunoscut sub denumirea de Karaevci. Cea mai veche localitate în care trăiesc croaţii din România este Caraşova - Karaevo -, în judeţul Caraş-Severin. Localitatea este amintită încă din anul 1299, respectiv 1333, în Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, al lui Coriolan Suciu. Considerată şi cea mai veche diasporă a Republicii Croaţia, Caraşova, încă în secolul al XVI-lea, primeşte statutul de oppidum - centru administrativ. Al doilea val care s-a aşezat în spaţiul carpato-danubian este cel din Lipova, judeţul Arad, respectiv Recaş, judeţul Timiş, în secolul al XVI-lea. Iar al treilea val de croaţi, şi ultimul, a fost în 1801, secolul XIX, fiind vorba de croaţii de sânge nobil din localitatea Checea din judeţul Timiş. Minoritatea croată din România a avut un rol important de-a lungul timpului, ea fiind prezentă pe aceste meleaguri, iată, aproape de peste şapte secole, şi unde încă se vorbeşte o limbă arhaică croată unică şi foarte veche. Este o comoară culturală naţională a României şi a Croaţiei, fiind reprezentată din 1991 de Uniunea Croaţilor din România, organizaţie oficială recunoscută de statul român şi care reprezintă interesele minorităţii croate din România, prin promovarea, păstrarea şi dezvoltarea identităţii etnice, în toate formele ei de manifestare, a patrimoniului cultural, prin susţinerea dezvoltării etnice a comunităţii croate din România şi stabilirea relaţiilor cu Croaţia şi croaţii din întreaga lume, focalizându-se, printre altele, pe activităţile educaţionale, susţinerea învăţământului în limba maternă, păstrarea dreptului de confesiune religioasă, organizarea de acţiuni cultural-artistice şi ştiinţifice, programe de promovare a relaţiilor cu populaţia majoritară şi celelalte minorităţi naţionale, precum şi dezvoltarea relaţiilor interne şi externe, a relaţiilor bilaterale şi multilaterale, promovând valori culturale ale ţării noastre. Astfel, doar prin onorarea istoriei putem impune respect faţă de noi, ca şi cetăţeni, şi faţă de noi, ca popor. Dacă trecutul ne uneşte, prezentul ne impune ca viitorul copiilor noştri să fie şi mai bun şi să dovedim maturitatea deplină a convieţuirii împreună pe aceste frumoase meleaguri pitoreşti ale patriei noastre - România. Vă aşteptăm, cu drag, la Festivalul dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918, la Caraşova. Vă mulţumesc. Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Corneliu Bichineţ. Şi, până vine la microfon, o să-i rog pe toţi deputaţii, dacă pot, să se încadreze în cele 3 minute. Vă mulţumesc.
Corneliu Bichineţ Iată, domnule preşedinte, ce situaţie frumoasă în Parlamentul României, astăzi! Care demonstrează că ţara noastră este chiar ţara tuturor posibilităţilor. A vorbit până acum reprezentantul croaţilor şi mi-a plăcut foarte mult. Când eram tânăr profesor, am fost, la Oraviţa, repartizat, în judeţul Caraş-Severin, şi am amintiri grozave. De asemenea, a vorbit trăit, simţit, domnul Pambuccian - reprezentantul armenilor; reprezentantul tătarilor, reprezentantul maghiarilor. Ei, daţi-mi voie să fiu şi eu reprezentantul românilor şi să vă spun că eu consider că, aici, împreună putem face ceva mai mult pentru ţara noastră. Ce inspiraţie divină trebuie să fi avut acel păstor - care sigur era român -, ieşit, într-o primăvară, în faţa bordeiului său, şi văzând pomii înfloriţi, să spună că aici este "un picior de plai", "o gură de rai". Sunt destui cărturari care spun că aici este "Grădina Maicii Domnului". Sigur că, în perioada aceasta, oricine merge cu autobuzul, cu maşina, cu trenul vede dealurile înflorite. Şi livezile în care nimeni n-a mai intrat de ani de zile cu fierăstrăul de tăiat şi foarfeca de curăţat, şi ele au înflorit, ceea ce înseamnă că Divinitatea are grijă de acest colţ de lume. Însă mai trebuie să avem şi noi, oamenii. Iată că pizmuindu-l pe baciul moldovean, cei doi fârtaţi, vrâncean şi ungurean, l-au şi răpus, de altfel. Motivul gâlcevii nu mai operează astăzi, pentru că s-ar părea că mioarele s-au prăpădit. Numai domnul Daea le mai caută, săracul, disperat printre munţi. Fie le-au mâncat lupii, fie s-au încurcat în mărăcini. Şi locul lor a fost luat, ghici de cine? De Ghiţă, ciobanul, care în loc să-şi ducă oile la strungă, face reclamă la Nokia şi alte telefoane care fac ravagii. Iar locul transhumanţei a fost luat de Facebook. Ce să spun? E o ţară bună, frumoasă. Am încercat şi cu vorbă bună, am fost şi mai dur, am ieşit chiar şi din normalitate, uneori, sub aspect verbal, criticând Guvernul. Astăzi nu vreau să fac lucrul acesta. L-am ascultat şi pe colegul de la USR, cunoscut în judeţul nostru drept "băiatul cu rucsacul", care în perioada când nu avea organizaţie şi umbla cu un rucsac în spinare, ccolo îşi avea şi biroul şi electoratul. Dar iată că Divinitatea i-a dat posibilitatea să ajungă în Parlament. Şi i-aş sugera ca, înainte de a se întreba aici ce e cu Cinematograful "Modern" din Vaslui, să ia legătura cu primarul oraşului şi va primi toate lămuririle. De asemenea...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Corneliu Bichineţ Nu cumva vreţi să mă opriţi?
Ben-Oni Ardelean Vreau să vă spun că timpul de 3 minute a expirat.
Corneliu Bichineţ Păi, nu sunteţi drept. Eu tot pledez ca dumneavoastră să ajungeţi o persoană de prim rang în PNL, şi dumneavoastră mă obstrucţionaţi? Dar, oricum, cel care v-a vorbit şi chiar a ţinut o declaraţie politică este Corneliu Bichineţ, de la PMP Vaslui. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Sunteţi foarte drăguţ. Mulţumim tare mult. O zi bună! Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Şerban Ciprian-Constantin. Nu este. Doamna Presură Alexandra? Vă rog.
Alexandra Presură Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ziua Tineretului, în România, se celebrează, anual, în data de 2 mai. De-a lungul zbuciumatei noastre istorii, România a fost mereu mândră de tineretul ei, talentat, curajos, întreprinzător. Marea Unire de la 1918, Revoluţia din Decembrie 1989 sunt doar câteva dintre evenimentele reprezentative ale istoriei recente în care tinerii au avut un rol determinant. Astăzi, în anul Centenarului, viitorul ţării este, fără îndoială, tot în mâinile noastre, ale celor tineri. Ca reprezentant al tinerei generaţii în Parlamentul României, consider că unul dintre cele mai importante obiective naţionale ale acestui an este cel de a oferi tinerilor şansa de a se realiza pe deplin, posibilitatea de a-şi identifica un loc în viaţă, în societate şi în câmpul muncii, dezvoltarea lor vocaţională spre o perioadă adultă de succes. Dragi tineri, daţi-mi voie să vă spun că reuşitele fiecăruia dintre voi, victoriile şi transpunerea visurilor în realitate vor deveni tot atâtea izbânzi ale României, ne vor consolida demnitatea şi autoritatea ca stat modern, democratic, bine ancorat în destinul nostru european ireversibil. Pentru a marca, nu doar la nivel declarativ, importanţa tineretului, ca parte a schimbării societăţii în care trăim, în fiecare an, Ziua Tineretului ar trebui să fie dublată de preocuparea autorităţilor statului asupra problematicilor de ordin social, cultural sau economic cu care se confruntă tinerii. Tinerii sunt speranţa României, ei sunt viitorul asupra căruia să ne îndreptăm atenţia, viitorul pe care trebuie să-l susţinem şi să-l încurajăm. Tinerii sunt speranţa României, aşa cum vă spuneam. Iar la ora actuală, multe ţări din lume se pot mândri cu talentul şi abilităţile excepţionale ale tinerilor români. În multe instituţii mondiale de prim rang se regăsesc tineri români extrem de performanţi, cei mai mulţi dintre ei în funcţii de conducere şi de mare responsabilitate. Şi ne mândrim cu acest lucru. După cum observaţi, dragi colegi, nenumărate dovezi că ai noştri tineri sunt mesageri ai schimbării, modernizării şi progresului. În concluzie, urez tinerei generaţii la mulţi ani şi îi doresc mult succes pe drumurile vieţii, să îşi realizeze toate aspiraţiile personale şi profesionale. Nu în ultimul rând, îi îndemn să rămână în ţară, pentru a contribui la dezvoltarea şi modernizarea României pe termen mediu şi lung. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Alexandra Presură.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile Gudu.
Vasile Gudu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia de presă am intitulat-o "Haos marca PSD". (Vociferări.) Politică, iertaţi-mă. Înseamnă că sunteţi atenţi cu toţii. Există numeroase argumente de politică internă şi externă expuse şi declarate de oameni avizaţi în materie, care susţin efectele negative ale unei posibile mutări a Ambasadei României de la Tel Aviv, la Ierusalim. Domnule preşedinte Dragnea, sunteţi polivalent, în detrimentul României şi al românilor. Sunteţi preşedinte de partid, al treilea om în stat, şeful Guvernului, sub acoperire, şi, mai nou, ministru de externe. Aveţi cunoştinţe de drept internaţional? Cunoaşteţi rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU? Aveţi noţiunea responsabilităţii unui stat membru care va exercita Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene? Se pare că nu. Altfel nu aţi fi procedat aşa cum o faceţi de prea mult timp, fără să vă pese şi fără să aveţi reprezentarea propriilor declaraţii. Ne puteţi comunica care din atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor vă îndreptăţeşte să decideţi în acest sens? Aţi anunţat faptul că Guvernul a luat deja decizia, iar doamna premier ne spune că a aflat tot de la televizor că s-a mutat ambasada. Nimic nu justifică graba acestei mutări. Sunt greu de înţeles pentru Domnia Voastră care sunt riscurile la care expuneţi România în cazul în care am fi prima ţară din Uniunea Europeană care ar decide să-şi mute reprezentanţa diplomatică. Articolele 80 şi 91 din Constituţie, comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, punctul de vedere al Comisiei Europene nu stau în calea intereselor personale ale unui om fără viziune. Domnule Dragnea, nu puteţi continua în acest fel. Este o nouă imensă bătaie de joc la adresa românilor, care trebuie să înceteze. Nu aveţi dreptul şi cred, cu tărie, că nu puteţi distruge viitorul acestei ţări. Deputat al PNL de Tulcea, Vasile Gudu. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Ionuţ Simionca, vă rog.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi din coaliţia de guvernare PSD-ALDE, Stimaţi colegi, Mă adresez astăzi dumneavoastră din dorinţa de a vă reaminti că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a societăţii româneşti, acestea asigurând funcţionarea democraţiei din România. Orice tentativă a actualei puteri de a suprima dezvoltarea IMM-urilor înseamnă, în opinia mea, o încercare de revenire la vremurile de mult timp apuse, în care partidul unic era implicat în toate şi deasupra oricăror reguli ale economiei de piaţă. Vă reamintesc faptul că IMM-urile din România asigură peste 2,5 milioane de locuri de muncă în ţara noastră, în acelaşi timp, o parte consistentă din veniturile necesare funcţionării democraţiei. Din banii colectaţi din taxele şi impozitele plătite de IMM-urile din România, statul construieşte şcoli, spitale, drumuri, creşe sau grădiniţe, asigură securitatea cetăţenilor şi cheltuielile cu administraţia locală şi centrală care, la rândul lor, asigură mecanismele de funcţionare a democraţiei. Am auzit investitori autohtoni care susţin că economia privată susţine democraţia în România, şi mă închin în faţa acestor adevăruri. Doamnelor şi domnilor din coaliţia PSD-ALDE, Nu cred că vă daţi seama cât de importante sunt IMM-urile din România, pe care încercaţi, prin orice metodă, să le distrugeţi. Săptămâna trecută m-am întâlnit, la Bistriţa, cu cei din mediul privat, cu antreprenori care plătesc taxe şi impozite şi susţin economia acestei ţări. Cu toţii mi-au vorbit despre lipsa de predictibilitate din domeniul fiscalităţii. Şi aici o să evoc câteva exemple relevante: Iar consecinţele acestor acte sunt următoarele: - În perioada 1 ianuarie 2018 - 28 februarie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, a crescut numărul suspendărilor - cu 66,52%; numărul dizolvărilor a crescut cu 74,21%; numărul radierilor a crescut cu 19,25%; numărul insolvenţelor a crescut cu 28,07%. După cum puteţi observa şi dumneavoastră, situaţia este dramatică, iar felul în care Guvernul României tratează privatul, antreprenorul este inacceptabil. Am vorbit de predictibilitate. Cum să fii predictibil când PSD-ALDE nu ştiu ce vor face mâine? Guvernul Dragnea 3 este lipsit de predictibilitate, dar mai avem două luni şi va expira mandatul Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Aşa cum PSD ne-a obişnuit, Guvernul trebuie să se schimbe o dată la 6 luni. IMM-urile din România...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Ionuţ Simionca ... aşteaptă demisia doamnei Dăncilă, aceasta neavând niciun pretext să rămână în fruntea Executivului până în "20/20". IMM-urile susţin competenţa...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Ionuţ Simionca ... şi competitivitatea, în niciun caz nu susţin prostia şi fudulia din România. Aşa că, dragi colegi de la PSD-ALDE, în numele IMM-urilor, vă cer să faceţi singurul gest predictibil, pe care chiar îl aşteptăm de la Domniile Voastre, şi anume să trimiteţi acasă Guvernul Viorica Dăncilă. Vă mulţumesc. Deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Cobuz Maricela.
Maricela Cobuz Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Anul 2018 - Centenarul Marii Uniri". România şi toţi românii de pretutindeni sărbătoresc prin evenimente importante marcarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Centenarul Marii Uniri ne oferă, astăzi, posibilitatea de a reflecta asupra evenimentelor istorice petrecute în aceşti 100 de ani. Pentru noi, românii, este foarte important să respectăm valorile tradiţionale ale poporului nostru, să ne caracterizeze unitatea şi respectul pentru neam şi ţară. Anul Centenarului a devenit cu atât mai important pentru români, deoarece este premergător preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România. Tot în acest an este sărbătorit şi Anul European al Patrimoniului Cultural. Acest an reprezintă un bun moment de conştientizare a valorilor culturale româneşti, care trebuie amintite pentru a fi cunoscute şi noilor generaţii. În cadrul evenimentelor dedicate Centenarului, şi Biserica Ortodoxă Română joacă un rol important în viaţa spirituală a poporului. Parlamentul României a adoptat, anul acesta, Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918" şi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5 din 2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României. Guvernul României a înfiinţat Departamentul Centenar, care asigură coordonarea la nivel naţional, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea manifestaţiilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României - 1918-2018. Ministrul culturii, domnul George Ivaşcu, a aprobat primele 43 de proiecte pentru Centenar, în valoare de 14.887.921 de lei. Ministrul afacerilor interne, doamna Carmen Dan, a decorat românii născuţi în anul 1918 în cadrul Campaniei "O viaţă cât un Centenar". Sub egida Centenarului Marii Uniri au fost plantaţi 112.500 de puieţi de stejar în Mărăşeşti şi 350.000 în Vrancea, în memoria ostaşilor români căzuţi pe câmpurile de luptă. Acţiunile de împădurire au fost continuate în foarte multe judeţe din ţară atât de voluntari, cât şi de clasa politică. Modul în care va fi marcat Centenarul Marii Uniri, modul cum va fi proiectată imaginea naţiunii noastre va aduce plus valoare României de mâine. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Angelica Fădor. Vă rog, doamnă deputat.
Angelica Fădor Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Lipsa unei finanţări adecvate pentru reparaţii şi reabilitare drumuri". În cursul anului 2016, au fost semnate contractele de lucrări pentru reabilitarea DN18 Moisei-Iacobeni. DN18 a fost împărţit în 4 loturi distincte, iar loturile 3 şi 4 se află pe raza judeţului Suceava, judeţ pe care îl reprezint în Parlament, iar lucrările la aceste două loturi sunt mult întârziate. Lotul 3, Şesuri-Cârlibaba, a avut dată de începere 15 septembrie 2016, dată preconizată de finalizare - 14 septembrie 2017 şi are dată revizuită de finalizare - 25 mai 2018. Lotul 4, Cârlibaba-Iacobeni, a avut data de începere 15 martie 2017, iar data de finalizare preconizată este 15 noiembrie 2018. Doresc să punctez faptul că suma estimată necesară pentru finalizarea lucrărilor la tronsoanele 3 şi 4 este de 91.603.271 de lei, iar bugetul alocat pentru întreg anul 2018, pentru toate lucrările de reparaţii şi reabilitări din ţară, inclusiv pentru DN18, este de doar 65.321.000, conform datelor aflate pe site-ul Ministerului Transporturilor. DN18 Moisei-Iacobeni este un drum cu o importanţă deosebită, care face legătura între Bucovina şi Maramureşul istoric şi deserveşte totodată mai multe localităţi din judeţele Suceava şi Maramureş. Îngrijorarea mea este alimentată şi de faptul că, în ultimii ani, în contextul politic creat de alianţa aflată la guvernare, am asistat la promisiuni neonorate, stabilirea de termene fără pic de realism, întârzieri justificate sumar şi lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte stadiile realizării lucrărilor. Circulaţia pe DN18 este un dezastru. Sunt porţiuni de drum frezate, pline de gropi sau de denivelări, în care se reflectă perfect imaginea actualei guvernări. Mă întreb, oare câţi ani de răbdare şi de aşteptare le mai trebuie şoferilor pentru ca lucrările la acest drum să fie finalizate? Angelica Fădor, deputat al PNL de Suceava.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Radu Anişoara.
Anişoara Radu Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Sănătatea şi Educaţia - priorităţi ale Guvernului PSD-ALDE". Stimaţi colegi, Programul de guvernare al PSD are două priorităţi importante, respectiv, Sănătatea şi Educaţia. Aşa cum ştim cu toţii, s-au făcut şi se vor face în continuare eforturi pentru dezvoltarea celor două domenii. Legea nr. 153/2017 este primul act normativ din România, care aduce salariile medicilor la un nivel apropiat de cel european. De asemenea, profesorii au primit măriri salariale consistente pentru prima oară după foarte mulţi ani. Creşterea salariilor profesorilor din decembrie până în prezent a fost de 40%. Toate aceste măsuri sunt însă insuficiente, dacă obiectivul final, acela de a pune cetăţeanul pe primul plan, nu este atins. O importantă schimbare adusă în cursul săptămânii trecute în domeniul gestionării fondurilor europene se referă la sumele destinate furnizării de servicii medicale şi pregătirii personalului în domeniul sănătăţii. Astfel, "Programul naţional modular pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor medicale din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională" este primul proiect de acest tip din România, gestionat prin Programul Operaţional Capital Uman. Proiectul se integrează într-o viziune mult mai amplă a Guvernului, aceea de a oferi noi servicii medicale cetăţenilor şi de a oferi posibilitatea de instruire continuă pentru medici. Doamna ministru Rovana Plumb menţiona că, până la sfârşitul lunii iunie, ministerul pe care îl conduce va aloca peste 200 de milioane de euro pe componenta de prevenţie, prin POCU. Prin aceste alocări se vor crea peste 3.000 de servicii medicale noi, iar peste 1,5 milioane de români vor beneficia de programe medicale. Prin Programul de guvernare au fost alocate peste 600 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, din care 300 de milioane sunt direcţionate exclusiv pe componenta de prevenţie şi formare a cadrelor medicale. Aceste măsuri vor avea ca efect pregătirea suplimentară a 60.000 de medici, care vor oferi servicii de şi mai bună calitate cetăţenilor români. Ministerul Fondurilor Europene a mai lansat două noi apeluri pentru proiecte, finanţate din Programul Operaţional Capital Uman, POCU, prin care se acordă burse din fonduri europene studenţilor defavorizaţi, doctoranzilor şi cercetătorilor postdoctorat. Prin astfel de iniţiative, se urmăreşte stimularea cercetării universitare aplicate, a antreprenoriatului şi a incluziunii sociale. În calitate de oameni politici, de decidenţi, trebuie să punem întotdeauna pe primul plan binele general, iar acest bine general se formează pornind de la binele individual al cetăţenilor, iar PSD demonstrează că are nu numai capacitatea, dar şi dorinţa de a o face. Vă mulţumesc frumos. Deputat Radu Anişoara, Circumscripţia electorală Tulcea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim. Înainte de a închide şedinţa, dau citire listei deputaţilor care au depus în scris. Din partea Grupului parlamentar al PSD: Lupaşcu Costel, Nistor Laurenţiu, Teiş Alina, Macovei Silviu Nicu, Cîtea Vasile, Muşoiu Ştefan, Bontea Vlad, Marica Petru-Sorin, Ciuhodaru Tudor, Boboc Tudoriţa, Gavrilă camelia, Dinu Cristina-Elena, Ciocan Dan, Stan Viorel, Axinte Vasile, Weber Mihai, Iftimie Neculai, Tîlvăr Angel, Gilia Claudia, Dîrzu Ioan, Itu Cornel, Nicolae Andrei, Rotaru Răzvan-Ilie, Huncă Mihaela, Intotero Natalia, Budăi Marius, Vlăducă Oana, Găină Mihăiţă, Georgescu Nicolae, Burciu Cristina. Din partea grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Sorin-Ioan Bumb, Constantin Şovăială, Corneliu Olar, Pavel Popescu, Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dănuţ Bica, Claudiu Răcuci, Viorica Cherecheş, Vasile-Florin Stamatian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marius Bodea, Costel Alexe, Dumitru Mihalescul, Dumitru Oprea, Aurel-Robert Boroianu, Daniel Olteanu, Tudoriţa Lungu, George Şişcu. Din partea Grupului parlamentar al ALDE: Mihai Niţă, Constantin Avram. Din partea Grupului parlamentar al PMP: Constantin Codreanu, Eugen Tomac, Doru-Petrişor Coliu. Din partea parlamentarilor neafiliaţi: Daniel Constantin. Declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice şi intervenţiilor din 25 aprilie 2018. Vă doresc o zi excepţională! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Alina Teiş "Politica de stânga, politica noastră, a celor mulţi!" Astăzi vreau să vă vorbesc despre reuşite. Despre reuşitele tuturor celor care, în fiecare zi, îşi aduc contribuţia pentru ca românilor să le fie mai bine. PSD este un partid modern, orientat spre viitor, de vocaţie europeană şi ancorat în realităţile naţionale, deschis spre modernizare şi dezvoltare socială, promotor ferm al democraţiei şi al reformei în toate componentele societăţii româneşti. Şi pune un accent deosebit pe reforma economică. Idealurile şi acţiunile PSD sunt legate de principiile şi valorile fundamentale ale social-democraţiei moderne, cum sunt: libertatea şi demnitatea umană, egalitatea şanselor, respectul faţă de muncă şi proprietate, binele public, justiţia socială şi solidaritatea umană. A fost prezentat bilanţul celor 100 de zile de guvernare Dăncilă, în perioada ianuarie - martie 2018, bilanţ despre care vreau astăzi să vă vorbesc. Aşadar, ne putem mândri cu faptul că, în această perioadă, s-a demarat procedura de achiziţie publică pentru execuţia lucrărilor la drumul expres Piteşti - Craiova. De asemenea, în cazul extinderii platformei Aeroportului Henri Coandă, s-a finalizat proiectul tehnic şi urmează licitaţia pentru execuţia lucrărilor. Pentru construcţia a 3 din 4 stadioane noi în vederea Euro 2020 - Steaua, Rapid, Arcul de Triumf - s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii, urmând ca lucrările să fie efectuate cel mai devreme de la sfârşitul acestui an. Pentru investiţiile în lucrările pentru apă şi canalizare din primul trimestru au fost alocate fonduri pentru 308 kilometri, alţi 300 kilometri fiind programaţi pentru trimestrul al II-lea. În primul trimestru s-a investit în construirea a 84 de locuinţe, în trimestrul al II-lea urmând să se aloce fonduri pentru alte 100. Referitor la investiţiile pentru drumurile judeţene şi comunale, în primul trimestru s-au alocat fonduri pentru 419 kilometri, în cel de-al doilea fiind programate fonduri pentru alţi 520 de kilometri. Pentru construcţia de creşe şi de grădiniţe, s-au alocat fonduri în trimestrul I pentru doar 4 unităţi, alte 28 urmând să fie finanţate în trimestrul al II-lea. Banii pentru modernizarea unităţilor de învăţământ alocaţi în trimestrul I au ajuns pentru două unităţi, urmând să fie alocate fonduri în trimestrul al II-lea pentru 140 de unităţi. Pentru cămine culturale şi bazine de înot, în trimestrul I s-au alocat fonduri pentru 5 unităţi, alte 27 urmând să fie finanţate în trimestrul al II-lea. Pe lângă cele menţionate, în primele luni ale acestui an am asistat la creşterile salariale ale profesorilor cu 20%, creştere aplicată de la 1 martie. Aşa că, din decembrie şi până acum salariile profesorilor au crescut cu 40%. De asemenea, în ciuda polemicilor iscate, am încercat să menţinem veniturile la acelaşi nivel, în urma transferului contribuţiilor de la angajator la angajat şi să scutim anumite categorii de angajaţi de la impozit. Am simplificat procedura de restituire a taxei auto, am eliminat plata CASS pentru mame, am redus acciza la motorină pentru transportatori. De asemenea, am aplicat o serie de măsuri pentru combaterea violenţei domestice, dar am încercat să ajutăm şi persoanele cu dizabilităţi. Au fost progrese şi în agricultură, în ceea ce priveşte programul de irigaţii, cel de colectare al lânii sau cel de creştere a animalelor din rase româneşti. Şi nu ne oprim aici. Există multe alte priorităţi, precum Legea parteneriatului public-privat sau legislaţia achiziţiilor publice, însă şi multe alte măsuri pe care urmează să le luăm. Şi totul pentru ca atât noi, cât şi copiii noştri să ne dorim să locuim în România, să nu ne mai căutăm viitorul pe alte meleaguri!
Marius-Constantin Budăi "Proiectul de Lege privind Strategia de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung" Suntem în anul Centenar. Pe 1 decembrie se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Plecând de la acest reper major din istoria noastră naţională, avem obligaţia să stabilim, împreună, prin dialog şi colaborare, ceea ce va face România în următoarele decenii. Cu excepţia momentelor majore, în care clasa politică a reuşit să realizeze consensul naţional, România a fost mereu măcinată de conflicte, de orgolii, de revanşe, iar aceste lucruri ne-au costat mult pe noi, ca naţiune. După Revoluţia din 1989, am avut un singur moment de consens naţional. Mă refer la declaraţia de la Snagov din 1995, când clasa politică de la acea vreme a reuşit să ajungă la un acord privind Strategia de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am convingerea că acel moment de consens a fost cheia aderării noastre la comunitatea europeană. Acum a trecut deja un deceniu de la realizarea acelui obiectiv naţional. Pasul firesc este să ne stabilim o nouă ţintă, să ieşim din logica reacţiilor la conjuncturi. Trebuie să ieşim din această logică păguboasă în care România începe totul de la zero după fiecare schimbare de guvern sau de majoritate parlamentară. Domeniul în care se vede cel mai bine cât de păguboasă este lipsa viziunii şi a consensului naţional este educaţia. S-a iscat acum un mare scandal că s-a schimbat modul de repartizare a locurilor în universităţi, fără să se ţină cont de faptul că până acum nu a existat nicio strategie pe termen lung privind pregătirea generaţiilor viitoare. Locurile s-au repartizat după ureche sau, mai precis, după relaţiile dintre ministru şi diferite universităţi. S-a venit cu un nou concept: să pregătim studenţii de care are nevoie piaţa muncii, să pregătim generaţiile viitoare în funcţie de domeniile prioritare de dezvoltare. Este prima oară când se face aşa ceva şi aţi văzut cât de tare au reacţionat cei care până acum au pregătit generaţii întregi de absolvenţi şomeri, care, abia după terminarea studiilor, începeau cu adevărat să se specializeze într-o profesie anume. Toate aceste aspecte sunt de fapt argumente care ne arată în mod clar că România are nevoie de o strategie pe termen lung, o strategie la care să aderăm cu toţii, nu doar cei de la PSD, pentru că PSD nu va sta o veşnicie la guvernare. Şi este important ca cei care vor veni după noi să valorifice ceea ce se acumulează în aceşti ani, în domeniul economic şi social. Spuneam că a trecut un deceniu de la atingerea ultimului obiectiv naţional care a generat un consens al întregii clase politice. În mod natural trebuie să facem pasul următor, care, în mod firesc, este adoptarea monedei euro. Nu văd de ce ar exista un dezacord în această chestiune între partidele politice. La fel cred că este necesar să ne propunem, ca obiectiv, ca într-un termen rezonabil nivelul de trai din România să ajungă măcar la media Uniunii Europene. Asta nu înseamnă să limităm în vreun fel anume viitoarele guverne. Dar ne putem propune ca acţiunea guvernamentală, oricare va fi ea, să se încadreze în anumiţi parametri economici care să ne garanteze că vom atinge obiectivul pe care ni-l propunem. La fel cum avem în vedere menţinerea ţintei de deficit sub pragul de 3%, ne putem propune ca în fiecare an să creştem cu un anumit procent rezonabil nivelul veniturilor românilor. Altfel, vă spun sincer, nu văd cum ar putea fi redus decalajul dintre România şi Uniunea Europeană. În acest context, sincer, nu înţeleg deloc reacţia agresivă a PNL faţă de proiectul de lege avansat de Guvern, ca Parlamentul să realizeze Strategia "România 2040". Dacă ar fi realizat-o Guvernul, opoziţia ar fi reproşat că nu este consultată. Dacă o facem în Parlament, reproşaţi că nu sunt consultate viitoarele guverne. Eu înţeleg că nu vă convine nici într-un fel, nici în altul. Înţeleg orgoliul de partid, orgoliul de a pune semnătura pe o iniţiativă sau alta. Dar, dincolo de asta, ce se întâmplă cu România în următorii 22 de ani nu contează pentru dumneavoastră? Nu aveţi nimic de spus? Chiar aşa trebuie să refuzaţi orice mână întinsă din partea PSD, pentru realizarea consensului naţional? Ştiu că există o comisie de acest gen la Cotroceni, la domnul preşedinte Iohannis. Lucrează de ceva vreme. Eu ştiu de ea dinainte de alegerile din 2016. Ce a făcut până acum? Suntem în anul Centenar, iar în loc să ne certăm între noi, ar trebui să vorbim mai mult despre România, despre viitorul României. Acesta este sensul iniţiativei Guvernului. Vom face această comisie şi vor fi invitate toate partidele să se exprime în interiorul ei. Dar sper să ieşim din această ranchiună politică fără sfârşit în care se critică totul, chiar înainte de a se întâmpla. Vreţi să boicotaţi această comisie? Nu aveţi decât! Dar românii se uită la ce facem noi aici în Parlament. Iar dacă la o propunere de dialog, de colaborare sau de cooperare cum vor alţii, în interesul României, dumneavoastră răspundeţi cu boicot, atunci cred că cei care v-au votat vă vor răspunde cu aceeaşi monedă, cu boicotul, la viitoarele alegeri.
Cristina Burciu "Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui, un ajutor extrem de important pentru locuitorii zonei montane" Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a votat Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană, un act normativ extrem de important pentru populaţia din arealul de munte al României, inclusiv din judeţul Cluj. Potrivit legii iniţiate de parlamentarii PSD, a cărei cosemnatară am fost, Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană are drept principal scop facilitarea accesului la finanţare a investiţiilor pentru înfiinţarea acestor centre. Implementarea acestui program va avea ca efect valorificarea superioară a produselor montane, precum şi limitarea declinului sectorului de producţie primară, în scopul asigurării consumului intern, precum şi stoparea depopulării zonei montane. Programul va contribui la creşterea şi la stabilizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor de materii prime, la echilibrarea balanţei veniturilor şi cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reaşeze într-o poziţie mai stabilă şi mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri, dezvoltarea de capacităţi noi de producţie, creşterea locurilor de muncă şi obţinerea de venituri suplimentare la bugetul de stat, prin valorificarea în întregime a producţiei. Valoarea totală a Programului este de 60 milioane euro, pentru un număr maxim de 658 de centre, fondurile fiind asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Această lege vine în sprijinul locuitorilor zonei montane a ţării, respectiv a celor din arealul montan al Clujului, care vor putea astfel să îşi valorifice corespunzător produsele obţinute în propriile gospodării. După cum se ştie, viaţa în zonele de munte este deosebit de dificilă, pe fondul dezavantajelor naturale şi al realităţilor sociale existente. Noua lege va veni astfel în uşurarea vieţii ţăranilor locuitori ai muntelui, care se confruntă de ani buni cu scăderea populaţiei tinere, distanţele mari faţă de centrele decizionale şi administrative, izolarea faţă de căile de comunicaţii şi inaccesibilitatea pieţelor de desfacere a produselor proprii. Legea votată de Parlament creează astfel un program extrem de util oamenilor, menit să reducă dezechilibrul între zonele mai favorizate şi cele montane, unde trăiesc în prezent peste 3,3 milioane de români, respectiv 15% din populaţia ţării. Nu în ultimul rând, actul normativ privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană va revitaliza valorificarea produselor de calitate obţinute aici, fapt imposibil până acum, din cauza distanţelor mari faţă de centrele urbane şi a calităţii slabe a infrastructurii de transport.
Aida-Cristina Căruceru "La fiecare două ore, o româncă este diagnosticată cu cancer de col. Testele Babeş-Papanicolau şi HPV pot salva vieţi." Aş fi fost foarte bucuroasă să nu fie cazul să fi susţinut astăzi această declaraţie politică. Pentru că nu ar fi trebuit să vorbesc despre faptul că România ocupă primul loc în UE în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. Pentru că nu ar fi trebuit să vă spun că cele mai afectate de această boală sunt femeile tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. Cu siguranţă, aş fi fost bucuroasă să nu trebuiască să vă spun că peste 1.900 de românce îşi pierd viaţa din această cauză. La nivel global, a doua cauză responsabilă pentru cancer este reprezentată de infecţia cu Virusul Papiloma Uman - HPV. Dar faptul că nu este singura bolnavă nu reprezintă nicio consolare pentru o femeie care suferă de acest tip de cancer. Aşa cum nu o consolează nici ideea că existau măsuri, dar ele nu au fost aplicate la timp. Ceea ce le este greu bărbaţilor să înţeleagă este cât se consumă o femeie în aşteptarea rezultatului testului Papanicolau, şi cât de mult o macină pe interior toate temerile, toată revolta şi toată neputinţa. La fiecare două ore, o româncă este diagnosticată cu cancer de col uterin - avertizau ONG-urile de specialitate. Ca în orice afecţiune oncologică, depistarea precoce a cancerului de col uterin sau a leziunilor precanceroase este esenţială pentru reuşita tratamentului şi, implicit, pentru şansa de supravieţuire a pacientelor. În prezent, două teste sunt recomandate în screeningul cancerului de col uterin: testul Babeş-Papanicolau şi testul HPV. Testul Babeş-Papanicolau este o metodă foarte simplă de investigare a celulelor colului, pentru a depista eventuale anomalii şi leziuni, în timp ce testul HPV confirmă sau infirmă prezenţa Virusului Papiloma Uman, HPV, în celulele de la nivelul cervixului sau colului uterin. Este datoria noastră, a tuturor, să educăm femeile în obligativitatea controlului ginecologic periodic şi în legătură cu testele pe care le pot face ca măsuri preventive. Eu plănuiesc să-mi dedic toată atenţia şi energia, în calitate de deputat, pentru a mă asigura că această boală va afecta cât mai puţine românce, şi vă invit să fiţi alături de mine în acest demers!
Constantin Avram Recenta propunere de mutare a ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, luată de administraţia americană, prin preşedintele Donald Trump, a confuzionat foarte mult comunitatea internaţională, şi în special statele din spaţiul Uniunii Europene. Au fost exprimate în spaţiul public fel de fel de opinii pro şi contra, s-au deschis adevărate dezbateri publice, diplomaţiile europene s-au reactivat prin poziţii clare pe acest subiect şi, cum era şi firesc, nici în România gestul SUA nu a rămas fără reacţii în mediul politic şi aşa destul de agitat. Încă nu ştim ce consecinţe va avea alinierea României la demersul diplomatic al SUA, dar cert este faptul că viaţa politică internă a fost tulburată cum nu am mai văzut de mult. Reacţia opoziţiei a fost promptă, intens mediatizată, dar a rămas fără propuneri concrete, rezumându-se doar la analiza unor potenţiale reacţii nefavorabile ale diplomaţiilor europene, iar preşedintele României a convocat prim-ministrul la Palatul Cotroceni. Nefiind un competent analist al vieţii diplomatice, mă întreb şi întreb ce câştigă sau pierde România din alinierea intempestivă la decizia administraţiei americane?! Dacă alinierea României se va dovedi a fi numai un gest de solidaritate cu SUA, ca membru al NATO, cred că este foarte puţin, mai ales că din poziţiile politice interne apărute în spaţiul public această problemă nu a fost abordată în interiorul alianţei de guvernare. Şi, dacă aşa este, care ar fi interesele geostrategice, economice, diplomatice sau militare ale ţării noastre care rezultă din acest gest, că doar obţinerea "bunăvoinţei" SUA sau sprijinul Israelului în rezolvarea unor probleme interne este, cum spuneam, puţin, chiar foarte puţin şi riscant. Angajarea ţării noastre în agitata şi instabila situaţie din Orientul Mijlociu, cu influenţe directe asupra crizei prelungite din Siria, s-ar putea să ne aducă mari deservicii în plan economic şi diplomatic, dacă ţinem cont că majoritatea ţărilor membre ale UE nu au exprimat public poziţii favorabile mutării ambasadelor europene în Ierusalim. Oare de ce au rezerve serioase statele occidentale? Pentru că şi aceste state din UE au interese economice, diplomatice sau militare în zona Orientului Mijlociu! Dar dacă nu este vorba despre aşa ceva, rămâne să înţelegem că subiectul posibilei mutări a Ambasadei României la Ierusalim a fost adusă în spaţiul public românesc numai pentru abaterea atenţiei opiniei publice româneşti de la principalele probleme şi subiecte ale societăţii noastre! Tocmai acum când apar dezvăluiri privind protocoalele secrete între unele instituţii informative şi cele de la vârful justiţiei române...! Dar şi intenţii ale depunerii de candidaturi la Preşedinţia României. Uite cum... chiar aşa s-a nimerit succesiunea evenimentelor!
Constantin Codreanu "Dubla măsură a Kievului. După ce a distribuit un sfert de milion de cetăţeni în Republica Moldova, Ucraina intenţionează să le retragă cetăţenia sa românilor care şi-au restabilit cetăţenia română" Parlamentul ucrainean a acceptat săptămâna trecută spre dezbatere, în procedură de urgenţă, o iniţiativă legislativă a preşedintelui Petro Poroşenko, care îi va afecta negativ pe românii din fostele judeţe ale României-Hotin, Cernăuţi, Ismail, Cetatea Albă, Storojineţ şi parţial Dorohoi, plasa Herţa, anexate de Uniunea Sovietică şi aflate acum în graniţele statului vecin şi succesor în parte al URSS. Este vorba despre Proiectul de Lege nr. 6175, din 13 martie 2017, privind modificarea Legii Ucrainei despre cetăţenie. Proiectul preşedintelui Poroşenko prevede că persoanelor care deţin şi cetăţenia altui stat şi vor participa la alegerile din statul respectiv li se va retrage cetăţenia ucraineană. De asemenea, cetăţenia ucraineană ar urma să le fie retrasă, ca sancţiune, tuturor cetăţenilor ucraineni care se vor legitima cu paşapoartele altor state la intrarea sau la ieşirea din Ucraina. Proiectul prevede că poate constitui temei de retragere a cetăţeniei ucrainene faptul că un cetăţean ucrainean îşi exercită drepturile conferite de o lege străină, precum şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de un alt stat în calitate de cetăţean al acestuia, dovedit prin citarea documentelor publice sau a paginilor web ale instituţiilor statului respectiv. Pretextul introducerii acestui proiect de lege îl constituie dorinţa de a-i lipsi de cetăţenia ucraineană pe cetăţenii din peninsula ocupată Crimeea, dacă aceştia au adoptat cetăţenia rusă. Reglementarea propusă de preşedintele Poroşenko nu face distincţie între această categorie de persoane şi alte categorii de deţinători ai dublei cetăţenii. Proiectul îi vizează în egală măsură pe etnicii români din fostele judeţe ale României - Hotin, Cernăuţi, Ismail, Cetatea Albă, Storojineţ şi parţial Dorohoi, plasa Herţa, care şi-au redobândit sau îşi vor redobândi cetăţenia română, precum şi pe etnicii maghiari din Transcarpatia care şi-au restabilit cetăţenia maghiară. De fapt, Ucraina practică dublele standarde în materie de minorităţi şi cetăţenie. Pe de o parte, ea interzice practic dubla şi multipla cetăţenie, iar pe de altă parte nu ezită să-şi încalce flagrant propria legislaţie şi să le acorde cetăţenia ucraineană cetăţenilor altor state, în principal etnicilor ucraineni, dar şi neucraineni. Publicaţii ca "Novosti Ucrainî", "Bagnet" sau "Obiektivnaia Gazeta" de la Kiev au relatat pe larg şi în mod repetat de-a lungul anilor despre un adevărat "dezmăţ cu paşapoartele ucrainene în Transnistria şi Republica Moldova". Să exemplificăm. Începând cu anul 2007, deputatul ucrainean Vasili Nikolaevici Griţak - general, doctor în drept, laureat al Premiului de Stat al Ucrainei - a efectuat anchete de presă şi a interpelat autorităţile ucrainene asupra celor două fabrici de cetăţeni ucraineni - Consulatul general al Ucrainei la Chişinău şi, respectiv, la Tiraspol, asupra faptului că acestea au acordat, cu ştirea MAE de la Kiev, peste 200.000 de paşapoarte ucrainene simple, de tip vechi, cetăţenilor Republicii Moldova, chiar dacă legislaţia ucraineană vorbeşte despre "cetăţenia unică". Conform noilor reglementări din Ucraina, impuse de Uniunea Europeană, paşapoartele ucrainene de tip vechi eliberate cetăţenilor Republicii Moldova acum sunt preschimbate pe paşapoarte electronice de tip nou, numai bune de călătorit prin Europa. Asta nu înseamnă nici pe departe că Ucraina le-ar retrage cetăţenia sa locuitorilor Republicii Moldova, în speţă etnicilor ucraineni care reprezintă numeric prima minoritate naţională. Vorba bancului - una este politica internă şi cu totul alta politica externă! Consulatul Ucrainei la Tiraspol a anunţat că a acordat, până acum câţiva ani, peste 100.000 de cetăţenii în regiunea transnistreană a Republica Moldova, ceea ce reprezintă circa 25% din toată populaţia regiunii. În foarte multe cazuri, acordarea cetăţeniei ucrainene cetăţenilor Republicii Moldova din regiunea secesionistă controlată de Moscova s-a făcut în cadrul unor scheme de corupţie, fenomen endemic în această ţară. Există şi un alt fenomen, când cetăţenii Ucrainei adoptă cetăţenia altor state fără a renunţa, cum obligă legea, la cetăţenia ucraineană. Sute de mii de ucraineni stabiliţi în diverse state ale Uniunii Europene au solicitat şi au obţinut cetăţenia acestora. Ba mai mult, Radio Europa Liberă, redacţia de limbă ucraineană, susţinea în ianuarie 2017 că peste 100 de deputaţi, din 422, ai Radei Supreme deţin dublă şi multiplă cetăţenie. Totodată, la tribuna Radei Supreme s-a afirmat anul acesta că cel puţin 150 de deputaţi ucraineni din 422, sau circa 36% din corpul legiuitor ucrainean, deţin dublă şi multiplă cetăţenie. Astfel, politica ipocrită a Kievului, de a le interzice prin lege locuitorilor Ucrainei, inclusiv etnicilor români, dubla cetăţenie şi de a acorda în acelaşi timp peste 200.000 de cetăţenii ucrainene etnicilor ucraineni din Republica Moldova, atestă faptul că trebuie să acţionăm în consens cu practicile ucrainene şi să nu avem nicio rezervă în a le acorda românilor din Ucraina cetăţenia română la care aceştia nu au renunţat niciodată. Interzicând dubla cetăţenie, Ucraina o practică din plin şi la scară largă. Din perspectivă europeană şi mai ales din perspectiva jurisdicţiei Curţii Europene a Drepturilor Omului, practicile pot ţine loc de lege, în sensul că nu trebuie admise diferenţe de tratament. Dacă cineva este favorizat peste lege, trebuie favorizaţi toţi. Ceea ce le recunoaşte Ucraina etnicilor ucraineni din Republica Moldova, trebuie să le recunoască şi etnicilor români din Ucraina - dreptul la cetăţenia statului înrudit. Proiectul de lege al preşedintelui Poroşenko privind modificarea Legii Ucrainei despre cetăţenie trebuie interpretat într-un context mai larg de măsuri îndreptate spre asimilarea cu mijloacele statului a minorităţilor etnice, în special a celor neslave: restrângerea dreptului la învăţământ în limba maternă în treapta gimnazială şi suprimarea acestuia în treptele liceală, profesională sau universitară, prin adoptarea scandalosului articol 7 din noua Lege a educaţiei, precum şi restrângerea drastică a drepturilor lingvistice, prin recenta anulare a legislaţiei euroconforme privind bazele politicii lingvistice de stat. Prin consecinţele lor, aceste măsuri, oricât ar părea de paradoxal, sunt în mare parte antiucrainene, conduc la subminarea încrederii minorităţilor şi statelor înrudite cu acestea în corectitudinea şi buna-credinţă a statului ucrainean. Ele par adesea a fi inspirate de la Moscova. Toate aceste măsuri de geopolitică culturală internă ale autorităţilor de la Kiev provoacă îngrijorare legitimă, generează tensiuni între minorităţile etnice neslave şi majoritatea slavă din Ucraina, dar şi tensiuni între Ucraina şi statele europene vecine, dintre care România este statul care are în Ucraina cea mai numeroasă minoritate înrudită, distribuită în principal în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia. În această situaţie, având în vedere riscurile şi ameninţările la care sunt supuşi românii cu dublă cetăţenie din fostele judeţe ale României - Hotin, Cernăuţi, Ismail, Cetatea Albă, Storojineţ şi parţial Dorohoi, plasa Herţa, anexate de Uniunea Sovietică şi aflate acum în graniţele statului vecin şi succesor în parte al URSS, fac apel la Preşedinţia şi la Guvernul României, în special la Ministerul Afacerilor Externe şi la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, să uzeze cu celeritate de toate prerogativele lor legale pentru a nu admite şi pentru a preîntâmpina orice discriminare a acestor concetăţeni ai noştri din Ucraina.
Constantin Şovăială "Pilonul II este al românilor, nu al Guvernului PSD-Dragnea!" Până în prezent, randamentul investiţional mediu anual al Pilonului II a fost de 8,8%. Până în anul 2040 se estimează că sistemul public va asigura o pensie de 25% din salariul mediu brut, iar pilonul II va asigura încă cel puţin 15%. Dacă va mai exista! Concomitent cu trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, Guvernul PSD a redus deja, începând cu 1 ianuarie 2018, cota alocată Pilonului II, de la 4,25%, cât ar fi trebuit să fie, la 3,75%. Această reducere a generat deja o scădere semnificativă a pensiei private. Această măsură a fost luată din cauza faptului că cei din Executiv nu mai au bani pentru plata pensiilor. Pilonul II este o miză uriaşă pentru cei din PSD. Românii au spus clar că îşi doresc o siguranţă la bătrâneţe - să aibă o pensie oferită de stat şi una oferită de privat! Totodată, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România, APAPR, a transmis un mesaj tranşant - cei din PSD vor să aducă prejudicii intereselor financiare legitime ale unei întregi generaţii de angajaţi din mediul public şi privat. Siguranţa financiară a 7 milioane de români va depinde de diversificarea surselor de venit la pensionare. Cea mai mare grupă de vârstă care participă la Pilonul II sunt cei cu vârste între 35 şi 45 de ani, urmaţi de grupa 25-35 de ani. Subliniez un lucru foarte important - toţi banii din Pilonul II de pensii vor intra în contul statului, pentru a plăti pensiile celor de acum. Sunt 7 miliarde de euro, pe care Guvernul PSD îi doreşte în vistierie. Cum vă permiteţi să le furaţi oamenilor banii strânşi în aceşti 10 ani?! Dragnea şi ai lui ne-au luat deja multe nouă şi ţării! Să ne informăm şi să nu le permitem să ne ia şi dreptul la un trai decent după munca de o viaţă! Atacul găştii de la Teleorman asupra Pilonului II de pensii mai poate fi încă oprit! Pilonul II este printre puţinele lucruri care încă mai funcţionează bine în România. Să nu lăsăm Guvernul PSD să îl distrugă şi pe acesta şi, implicit, să ne distrugă viitorul! Pot spune foarte clar - Guvernul PSD nu mai are onoare! Un an şi patru luni de grobianism din partea tuturor membrilor Executivului! Aşa ceva nu se mai poate şi trebuie oprit! Faceţi-vă treaba şi încetaţi cu măsurile care dăunează societăţii!
Corneliu Olar "Guvernul a mai uitat o promisiune, sprijinirea turismului" Vă invit să veniţi, măcar pentru o zi, în Munţii Apuseni şi apoi să fiţi sinceri şi să recunoaşteţi că ţinutul moţilor are suficiente argumente ca să reprezinte un pol principal de atracţie pentru turiştii din toată lumea. Munţii Apuseni pot oferi condiţii pentru un turism de cinci stele, dacă Guvernul şi-ar aminti că în cele 3 Programe de guvernare, aprobate în Parlament, s-a angajat să facă investiţii în infrastructura de turism şi în cea de transporturi, pentru ca turistul să poată ajunge până în zona montană. Eu nu am uitat cum se lăuda PSD-ALDE că a aprobat un Masterplan pentru turism şi că zecile de investiţii incluse în Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 se vor realiza până la următoarele alegeri. Personal, am apreciat faptul că Guvernul va face investiţii, însă am avut destulă neîncredere în promisiunea acestuia, pentru că, de câte ori a promis, totul a rămas pe hârtie. De exemplu, la nivelul judeţului Alba erau prevăzute în Masterplan investiţii în Baza de Salvamont Şureanu, în amenajarea domeniului schiabil de pe Valea Sebeşului, dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montană înaltă, din Munţii Sebeş, dezvoltarea zonei turistice "Ursoaia", comuna Horea şi dezvoltarea infrastructurii turistice - amenajarea domeniului schiabil, oraşul Zlatna. Pe hârtie arată foarte bine, însă, în realitate, nu s-a făcut absolut nimic. Să ştiţi că turiştii români sau străini nu vin dacă Guvernul face promisiuni pe hârtie. Turistul vrea condiţii, ca să se simtă bine. Localnicii s-au străduit din greu şi au construit pensiuni turistice care fac faţă oricăror pretenţii, dar stau cu ele goale, pentru că turistul nu vine doar să stea în cameră şi să mănânce bine. Anul trecut, Guvernul a făcut cele mai puţine investiţii din ultimii zece ani, iar anul acesta pare să nu aibă nici bani pentru pensii şi salarii. Dacă domnul Dragnea nu ar fi uitat de unde a plecat, adică din administraţia publică locală, atunci nu ar fi tăiat din banii pentru investiţii ai primăriilor, nu le-ar fi confiscat excedentele bugetare cu rol în acoperirea investiţiilor şi nu le-ar fi dat mai multe sarcini de plată. Dacă domnul Dragnea nu ar fi luat aceste măsuri greşite, atunci primarii ar fi făcut ei investiţii în infrastructura din turism şi nu ar fi stat cu mâna întinsă la Guvern, doar pentru o finanţare minimă de funcţionare.
Dan Ciocan "Legile pentru dezvoltarea zonei montane, o gură de oxigen pentru agricultorii locali" Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră cu prezenta declaraţie politică prin care doresc să vă solicit sprijinul pentru adoptarea următoarelor proiecte de lege, menite să încurajeze activităţile din zona montană: Aceste iniţiative legislative fac parte din Programul de guvernare al PSD pentru încurajarea activităţilor din zona montană, urmărind facilitarea accesului la finanţare, în vederea realizării de investiţii pentru producătorii şi crescătorii de animale, păstrarea unei densităţi echilibrate a populaţiei, precum şi creşterea şi conservarea locurilor de muncă. Cu alte cuvinte, prin prezentele legi se doreşte elaborarea de politici şi de reglementări, menite să încurajeze activităţile specifice zonei montane, cu incidenţă asupra celor 28 de judeţe incluse în acest areal geografic, însumând o suprafaţă de 4,5 milioane hectare şi aproximativ 115.000 producători. La final, doresc să precizez faptul că prezentele legi au fost adoptate în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în data 4 aprilie 2018, urmând să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor.
Daniel Constantin În contextul multiplelor forme de impostură la care asistăm zilnic, este important ca, politic, să reafirmăm reperele care au reuşit să poziţioneze România pe un traseu pro-european şi pro-atlantic. Este necesar să existe politicieni care să reafirme faptul că traseul României este unul democratic, fundamentat de modelul ţărilor occidentale civilizate. Pe un astfel de traseu se angajau România şi Bulgaria în anul 2005, când, la 25 aprilie, la Abaţia Neumünster din Luxemburg, a avut loc ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare a României şi a Republicii Bulgaria, făcând posibilă aderarea acestora la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. În cazul României, în Parlamentul European, au existat 497 de voturi pentru, 93 de voturi împotrivă şi 71 de abţineri, iar, în cazul Bulgariei au fost 522 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă şi 69 de abţineri. Acesta este un tip de moment în care destinul milioanelor de cetăţeni poate fi schimbat radical, printr-un tip de voinţă politică bună, dată de situaţii în care criteriul prioritar al deciziei este reprezentarea cu maximă răspundere şi eficienţă a intereselor acestora. Astăzi, românii pot lucra oriunde în Europa şi pot crea premisele pentru ca, prin opţiunea lor electorală, să corijeze şi să amendeze cu fermitate orice formaţiune politică bazată pe minciună şi pe înşelătorie, care face rabat de la a orienta România pe drumul prosperităţii şi al respectării drepturilor cetăţeneşti. Românii au astăzi nevoie de un trai decent, de previzibilitate şi de o abordare modernă din partea instituţiilor statului. Ce se întâmplă, însă, este o împovărare continuă pe umerii cetăţenilor şi punerea acestora în condiţii de vulnerabilitate în faţa instituţiilor, laolaltă cu scăderea vizibilă a nivelului de trai. România trăieşte astăzi pe baza a două ingrediente: promisiuni şi împrumuturi; primele iau forma lamentabilă a minciunilor sfruntate, iar împrumuturile fac ca orice premisă de creştere sustenabilă a economiei României, pe bază de investiţii, să fie abandonată; cetăţeanul obişnuit observă pe zi ce trece cum perspectivele unei societăţi responsabile se îngustează îngrijorător. Ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, România are şansa de a face parte dintr-o familie culturală şi istorică care poate reprezenta un standard demn de urmat în evoluţia societăţii noastre, dar, în acelaşi timp, avem şansa şi obligaţia să ne punem amprenta pe dezvoltarea ulterioară a UE. România, din păcate, trăieşte astăzi coşmarul unui déjŕ-vu, ancorat într-un trecut sinistru, în care izolarea internaţională era compensată de prezenţa în tot şi în toate a conducătorului iubit. Sondajele arată astăzi însă că lupta nu este pierdută, iar opţiunile cetăţenilor încep să contureze nevoia unei alternative politice viabile care să pună stop rătăcirii în care ne situăm, deja alarmantă, ca efecte în viaţa individuală a fiecăruia dintre noi.
Dănuţ Bica "O nouă înşelătorie marca PSD-ALDE - Guvernul îţi plăteşte salariul din banii tăi de pensie acumulaţi la Pilonul II" Am avertizat, încă de la începutul mandatului Guvernului Tudose, că este cât se poate de reală intenţia coaliţiei PSD-ALDE de a naţionaliza banii economisiţi de angajaţi prin contribuţiile la Pilonul II de pensii, care este un sistem administrat privat. Se pare că ne mai despart doar două luni de momentul desfiinţării unei structuri menite să prevină colapsul sistemului public de pensii, care este previzibil pentru o perioadă nu prea îndepărtată. Coaliţia PSD-ALDE, cea care conduce destinele românilor de mai bine de 15 luni, i-a amăgit pe angajaţii din sectorul public cu majorări uriaşe ale salariilor, nu în puţine cazuri materializate în scăderea câştigurilor nete, iar pensionarilor le-a promis creşteri spectaculoase ale punctului de pensie. Dar, pentru că actul de guvernare a fost exercitat de-a dreptul dezastruos, vistieria statului este aproape goală, iar banii pentru pensii şi salarii nu sunt asiguraţi pentru mai mult de 9-10 luni. Ajunşi în această dificilă situaţie, pentru a face rost de bani, actualii noştri conducători au pus gând rău economiilor acumulate în ultimii zece ani de peste 7 milioane de cotizanţi care au contribuit la pensia privată obligatorie prin Pilonul II de pensii. Acum, domnii Liviu Dragnea, Eugen Teodorovici şi Darius Vâlcov, ştiind că în conturile românilor aferente Pilonului II s-au strâns peste 42 de miliarde de lei, vor să naţionalizeze aceşti bani, pentru a scăpa, pe moment, de un dezastru bugetar sigur în anul 2018. Nu le pasă că prin această măsură vor lăsa fără pensii milioane de angajaţi care astăzi au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani şi care vor ajunge astfel să aibă o pensie la jumătatea celei aflate în plată în prezent. Nu le pasă că distrug o reformă care a fost implementată cu greu, după o muncă de aproape 14 ani, şi care reprezintă singura modalitate de a evita colapsul sistemului de pensii din sistemul public, Pilonul I. Nu doresc să fiu ironic şi nici nu exagerez atunci când afirm că Guvernul PSD-ALDE vrea să plătească anul acesta atât salariile, cât şi pensiile din banii acumulaţi la Pilonului II de pensii. Se doreşte desfiinţarea treptată a acestuia şi dirijarea sumelor constituite din contribuţiile individuale ale angajaţilor către bugetul general consolidat. Guvernanţii au luat deja o primă măsură în acest sens, atunci când au decis reducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a contribuţiilor individuale virate de angajaţi la Pilonului II de pensii de la 6% la 3,75%, provocând astfel o diminuare cu circa 20% a cuantumului viitoarelor pensii. Mai lipseşte doar o ultimă decizie pentru ca acest sinistru scenariu să fie implementat în totalitate: transferul total al banilor către Pilonul I. Guvernul Dăncilă lucrează deja la un proiect de lege potrivit căruia Pilonul II de pensii să devină opţional şi, de la 1 iulie 2018, niciun ban să nu mai fie virat în acest sistem, pentru a forţa astfel cele 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii private să opteze pentru sistemul public de pensii. Liderii PSD şi ALDE sfidează o ţară întreagă, crezând că românii sunt atât de naivi încât vor înghiţi minciuna pe care dumnealor o propagă tot mai des pe la televiziuni, potrivit căreia adoptarea unei astfel de decizii este motivată de faptul că statul este un administrator mai performant şi obţine randamente mai mari. Cum să realizeze statul randamente mai ridicate, atâta vreme cât abia reuşeşte să plătească drepturile pensionarilor actuali, iar deficitul de miliarde de euro al sistemului public de pensii creşte de la un an la altul? Conform logicii guvernamentale, se obţin randamente şi din pierderi? Dacă lucrurile ar fi stat cum afirmau actualii guvernanţi, atunci pensionarii de astăzi ar fi beneficiat de pensii decente, nu de pensii mizerabile, din care nu pot să-şi cumpere nici măcar medicamentele. Apoi, dacă ar fi oneşti, domnii Dragnea şi Tăriceanu ar trebui să recunoască public că angajaţii care contribuie la Pilonul II vor fi pensionari independenţi, ale căror pensii nu vor depinde decât de contribuţia personală, pe când pensionarii ale căror contribuţii sunt direcţionate integral către Pilonul I sunt obligaţi să stea la mâna Guvernului, aşteptând să vadă dacă acesta vrea sau nu să le mărească pensia. Trebuie amintit şi faptul că o asemenea măsură va scinda şi mai puternic societatea, deoarece angajaţii se vor uita cu reproş către actualii pensionari, având convingerea că Guvernul le ia lor contribuţiile acumulate pentru viitor pentru a le plăti acestora pensiile de astăzi. În mod sigur, puţini dintre pensionarii din această perioadă ar accepta ca pensiile lor să crească, dacă ar şti că banii pe care îi vor primi suplimentar vor fi luaţi din pensiile copiilor sau nepoţilor lor. În toamna anului 2016, când au cerut votul pensionarilor, politicienii din PSD şi ALDE nu au suflat o vorbă despre această mare înşelătorie. Stimaţi colegi din PSD şi ALDE, Vă avertizez că efectele macroeconomice ale desfiinţării Pilonului II de pensii vor fi devastatoare, existând riscul ca o asemenea măsură să arunce economia României în recesiune. Oare chiar nu i-a spus nimeni domnului Liviu Dragnea, prim-ministrul real al României în perioada actuală, că banii din Pilonul II nu sunt depozitaţi undeva într-un seif sau într-un sac, ci sunt cu toţii, până la ultimul leu, investiţi în economie? Chiar atât de prost consiliat să fie? Sau ştie foarte bine ceea ce face şi atunci este perfect conştient de efectele pe care le va avea punerea în practică a acestei măsuri asupra viitorilor pensionari şi asupra economiei naţionale? Aşadar, pe lângă faptul că naţionalizarea Pilonului II înseamnă pensii cu 50% mai mici pentru angajaţii care astăzi au vârsta de 40-50 de ani, efectele economice ale unei astfel de decizii vor fi devastatoare. Banii din Pilonul II sunt toţi investiţi în economie, fiind plasaţi în acţiuni, în obligaţiuni, în depozite bancare şi în alte instrumente financiare care aduc randamente superioare. Chiar să nu ştie Liviu Dragnea că Ungaria, după ce luat o decizie similară, s-a prăbuşit economic şi a fost nevoită să încheie de urgenţă un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional? Este extrem de îngrijorător faptul că, în timp ce toate statele europene adoptă măsuri de siguranţă economică, pentru că în aer plutesc nori de recesiune, Guvernul României se hazardează în astfel de acţiuni aventuroase, la fel ca în 2008, afirmând că nouă nu ni se poate întâmpla nimic, deoarece economia duduie. Şi atunci duduia economia, iar după un an a intrat într-o criză dramatică. Cel mai greu de înţeles este comportamentul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, care permanent se autoproclamă liberal, dar a uitat complet de faptul că implementarea Pilonului II de pensii a reprezentat o decizie liberală, luată în perioada în care deţinea funcţia de prim-ministru. Oare care este preţul pentru care Domnia Sa a abandonat principiile şi valorile pe care le apăra în acea perioadă, dacă astăzi a ajuns un duşman al pieţei libere, mai mare decât este tot PSD-ul la un loc? În acest context, Partidul Naţional Liberal a luat decizia să declanşeze o campanie naţională de informare şi de conştientizare a cetăţenilor cu privire la rolul şi la importanţa Pilonului II de pensii. Aceasta se adresează în special cetăţenilor români care contribuie la Pilonul II, dar şi altor categorii de cetăţeni, cum ar fi părinţii sau tinerii care urmează să se angajeze şi care trebuie să participe la acelaşi sistem de contributivitate, în care, pe lângă Pilonul I, care reprezintă sistemul public de pensii, să existe şi Pilonul II, ca sistem de pensii administrat privat, care este obligatoriu, şi Pilonul III, ca sistem de pensii administrat privat, care este facultativ, reprezentând o formă de a câştiga o pensie suplimentară.
Cristina-Elena Dinu "Politica PSD în domeniul sănătăţii îşi demonstrează eficienţa - creşteri salariale şi angajări masive" Am asistat, săptămâna trecută, la manifestaţii de protest ale unor categorii profesionale din sănătate, nemulţumite că veniturile lor au scăzut, în condiţiile în care marea majoritate a salariilor a crescut substanţial. Mă bucur că prin dialogul dintre sindicate şi minister s-a aplanat acest conflict, existând, în acest fel, timp pentru găsirea unor soluţii acceptabile de ambele părţi. Dincolo de dreptul fiecăruia de a-şi apăra veniturile şi de a protesta, există totuşi o realitate care nu poate fi negată de nimeni - marea majoritate a salariilor din sănătate a crescut substanţial. Vreau să-mi exprim admiraţia pentru doamna doctor care a postat pe Facebook fluturaşul de salariu, pentru a demonstra creşterea salarială şi, totodată, i-a îndemnat pe colegii noştri să lase deoparte ipocrizia şi să recunoască realitatea. Pentru că aceasta este realitatea. Acolo unde sunt probleme, ele sunt punctuale, urmând să se găsească soluţii. Să nu uităm că sistemul sanitar, ani de zile subfinanţat şi abandonat de autorităţi, a fost la un pas de colaps. Închiderea multor spitale la nivel naţional, lipsa creşterilor salariale şi subfinanţarea unităţilor medicale au fost factori care au dus la un exod nemaiîntâlnit al medicilor şi al asistentelor medicale! În aceste condiţii, măsurile luate de guvernarea PSD-ALDE în domeniul sănătăţii au avut ca prim scop oprirea acestui exod. Să nu uităm că salariile absolut ale tuturor medicilor şi asistentelor au urcat, de la 1 martie, pe grila din 2022, direct. Rezultatele acestor politici au fost vizibile încă de anul trecut, când solicitările medicilor de a pleca din ţară au scăzut cu 40% doar pe promisiunea creşterii salariilor. Politica PSD în domeniul sănătăţii continuă să îşi demonstreze beneficiile, în ciuda intenţiei unora de a minimaliza sau chiar de a nega aceste efecte. După creşterea remarcabilă a salariilor medicilor, care a oprit exodul acestora din ţară, angajările masive - 4.000 în ianuarie - încep să rezolve criza acută de personal lăsată de guvernările anterioare. Mai mult decât atât, celor 4.000 de noi angajaţi din ianuarie li s-a adăugat un număr aproximativ similar în februarie. Sunt rezultate certe, concrete, pe care Guvernul le-a obţinut prin politicile sale de refacere a sistemului sanitar, iar cine neagă aceste lucruri este ori neştiutor ori rău intenţionat. Un lucru extrem de important este şi faptul că, simultan cu majorările salariale şi noile angajări în sistem, s-au făcut dotări masive cu aparatură medicală de înaltă specializare - 12 Computere Tomograf, 21 RMN, 277 de aparate de anestezie - şi investiţii în renovarea, dotarea a zeci de unităţi de primiri urgenţe şi secţii de spital în toată ţara. De asemenea, este în derulare un program de înnoire a parcului de ambulanţe, prin care vor fi cumpărate peste 2.000 de ambulanţe. Totodată, prin acordul cu Banca Mondială, se vor construi secţii noi ATI şi UPU, centre de mari arşi, blocuri operatorii. Amplul proiect de redresare a sistemului de sănătate va fi completat prin construcţia spitalului republican şi a spitalelor regionale. De asemenea, comunităţile locale care au în administrare unităţile sanitare cu paturi fac eforturi susţinute pentru ca acestea să beneficieze de fonduri pentru reabilitări sau achiziţii de aparatură. Iar aici, Consiliul Judeţean Giurgiu poate fi un exemplu de bune practici, prin implicarea în modernizarea şi dotarea UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, proiect realizat cu fonduri europene, sau modernizarea şi reabilitarea corpului de clădire "Spital nou", prin Compania Naţională de Investiţii. De asemenea, cu fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean au fost şi vor fi realizate lucrări de întreţinere şi de reparaţii, dar au fost cumpărate şi echipamente medicale necesare mai multor secţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu. Aceste investiţii au ca obiectiv creşterea accesibilităţii populaţiei din judeţul Giurgiu la serviciile de sănătate oferite de Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu. Acesta este Programul pe sănătate pe care PSD l-a promis românilor şi pe care îl va duce la îndeplinire. Revenind la protestele care tocmai au avut loc, mai trebuie spus că problema de fond nu o reprezintă salariile, care au crescut pentru toţi angajaţii din sănătate, ci sunt doar situaţiile punctuale unde au fost scăderi ale veniturilor salariale, adică salarii + gărzi + sporuri + prime. Un lucru este clar. Toate salariile au crescut, Legea salarizării şi-a făcut efectul chiar daca mai sunt lucruri de rezolvat. Este de înţeles, de vreme ce de atât timp se tot promitea că se va da o lege a salarizării, dar nu se făcea nimic. Culmea este că tocmai cei care azi o critică cu atâta vehemenţă trebuiau să o elaboreze şi să o pună în aplicare.
Doru-Petrişor Coliu "Românii de niciunde, dar totuşi români!" Doresc să apăr interesele românilor din diaspora, pe care am privilegiul să îi reprezint. Când vistieria partidului este goală, când simt nevoia să fie ridicoli, colegii de la PSD vin cu câte un proiect de lege. După ce au rezolvat problemele economice în ţară, cu tot felul de revoluţii fiscale, după ce au mărit salarii până le-au micşorat, nişte minţi luminate au gândit că este rândul românilor din străinătate să suporte greşelile Executivului. Au scotocit ei prin directivele UE şi au constatat fericiţi că există Directiva 849/2015 privitoare la stoparea spălării banilor şi finanţarea reţelelor teroriste. Au fixat ei, abilii economişti ai PSD, un prag de 1.000 de euro, aşa că, bietul diasporean, dacă îndrăzneşte să trimită mai mulţi bani în România, urmează a fi cercetat, că tot discutăm despre metode securisto-comuniste anterioare anului 1990. Au mai fixat ei şi nişte amenzi usturătoare, nişte bănuţi tocmai buni pentru promisiunile electorale, fără însă să realizeze că pun în pericol însăşi economia ţării! Românii vor ocoli cu ingeniozitate reglementările impuse şi, cu siguranţă, ponderea banilor trimişi în ţară va scădea drastic. Ca unul care cunosc perfect situaţia din diaspora, vă pot spune că mulţi, foarte mulţi români din străinătate muncesc la negru. Deci, ce facem, îi punem să nu mai trimită bani în România? Iar pe ceilalţi îi obligăm să suporte tot lanţul birocratic al unei legi care provoacă în mediile de afaceri din străinătate hohote de râs? De când a devenit România o potenţială sursă de finanţare a terorismului mondial? Haideţi, domnilor din PSD, căutaţi şi voi alte surse de finanţare! Altfel, veţi reuşi doar să accentuaţi prăpastia creată între voi şi diaspora. Dacă contribuţia românilor de peste hotare la PIB-ul naţional nu vă interesează, măcar încercaţi să nu cădeţi, aşa cum spuneam la început, în absurd şi ridicol!
Dumitru Mihalescul "Nu vor avea toată puterea, până nu vor lua şi justiţia!" După ceremonia incalificabilă de la Piteşti, când prim-ministrului Viorica Dăncilă i s-au pregătit defilări ale şcolarilor şi preşcolarilor demne de "epoca de aur", în care tovarăşa academician, doctor inginer, savant de renume mondial era primită prin oraşele ţării, mi-am dat seama că principalul nostru competitor politic nu s-a lepădat în niciun fel de haina pe care a moştenit-o şi a reîmbrăcat-o imediat după 1989. Despre partide, ca şi despre oameni, faptele vorbesc de la sine. Ce poţi spune, însă, despre PSD, care numai în ultimele 15 luni a reuşit să ne întoarcă în urmă cu peste 3 decenii? Majoritatea instituţiilor statului, la care s-a muncit îndelung pentru a fi autonome, independente şi scoase cu totul de sub mofturile politice ale unor partide şi lideri, au fost trase cu totul sub tulpana PSD. Avocatul Poporului este de aproape doi ani numai avocatul lui Liviu Dragnea; ANCOM este sinecură pentru un fost prim-ministru al PSD; SRR şi SRTV sunt posturile radio şi TV ale lui Dragnea şi ale Cex PSD; AEP are grijă la alegeri şi de PSD; ASF, umilă şi aservită PSD, va gira furtul din pensiile strânse cu greu în Pilonul II; INS va raporta producţii record la hectar, creşteri economice peste China şi va ascunde creşterile de preţuri şi scăderile de salarii; Curtea de Conturi va controla cu grijă, să nu deranjeze vreun baron al PSD; CNA va sancţiona posturile care îl critică pe "marele conducător" Liviu Dragnea; ANAF va controla numai ce vrea omul de încredere de la Teleorman. Este drept că PSD mai are câteva elemente lipsă pentru "a avea toată puterea" şi a controla total România - BNR, serviciile de informaţii şi justiţia. Se vede bine că mulţi dintre cei care conduc astăzi România sunt ghidaţi de îndemnul domnului Voiculescu şi cred cu tărie că "nu vor avea toată puterea în România, până nu vor lua şi justiţia". Din câte ştiu eu şi din cât văd şi cetăţenii, PSD şi ALDE nu pentru aceste lucruri au fost alese în urmă cu doi ani, când, prin pieţe publice şi pe la televiziuni, ţipau cât îi ţinea pieptul că vor face şi vor drege, iar pentru românul de rând va curge lapte şi miere, veniturile vor creşte, preţurile vor scădea şi cu toţii vor trăi mai bine. Dincolo de promisiuni, România reală, cu sutele ei de probleme, nu există nici pentru Dragnea, nici pentru Tăriceanu, Vâlcov, Teodorovici, Olguţa sau Dăncilă. Am început deja să numărăm miliardele din fonduri europene pe care le vom pierde, pentru că lor nu le pasă decât cum să scape de rigorile legii. Nu vor să aducă fondurile europene gratuite în România, pentru că le-ar fi spus Mihai Tudose că alea nu se pot fura. În aceste condiţii, despre autostrăzi care să taie munţii de-o parte şi de alta a Carpaţilor, despre căi ferate rapide, despre spitale noi, regionale, despre şcoli noi şi profesori bine plătiţi, despre aducerea acasă a milioanelor de tineri care şi-au părăsit familiile ca să muncească în Occident nu o să auzim prea curând. S-au promis. Şi ce dacă? După cum foarte bine ştiţi, mi-am propus ca obiectiv principal de activitate educaţia. Pentru mine, personal, ea este soluţia care ne va aduce numai satisfacţii. De aceea, obiectivul numărul unu este ca niciun copil să nu rămână acasă. Toţi copiii trebuie să meargă la şcoală, indiferent cât de bogaţi sau săraci sunt părinţii lor, indiferent dacă s-au născut la sat sau la oraş. Toţi au dreptul la învăţătură, la profesori buni şi la manuale noi şi curate. Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a mai oprit un abuz marca PSD, prin care acest partid cu metehne vechi crea un monstru statal care să tipărească manualele pentru milioane de elevi. Noi, cei din PNL, i-am avertizat că numai în Coreea de Nord statul face manuale, pentru ca pe copertă să apară musai poza "marelui lider". În Uniunea Europeană, în marea familie europeană pe care cei din PSD nu o înghit, manualele se fac prin competiţia mediului academic şi a editurilor. În aceste condiţii, rezultatul incompetenţei totale a guvernărilor PSD-ALDE este deja previzibil. Elevii nu vor avea nici în acest an, pe 10 septembrie 2018, manuale pe bănci. Dacă anul trecut au fost afectaţi elevii claselor a V-a, anul acesta vor fi afectaţi elevii tuturor claselor, pentru că este imposibil de crezut că în următoarele patru luni Guvernul va mai reuşi să editeze manuale noi. Domnule Dragnea, Guvernele dumitale au eşuat pe toate planurile şi în interiorul ţării şi la extern. Nu mai umiliţi elevii şi nu mai faceţi experimente pe ei! Daţi-le dreptul să crească frumos şi să facă din România ceea ce dumneata nu vei putea să faci niciodată, o ţară frumoasă, prosperă, respectabilă, bazată pe principii şi pe valori ale moralei creştine!
Dumitru Oprea "Exercitarea votului este singurul mod de a-i reda Iaşiului locul pe harta economică şi politică" Aşa cum se ştie, inclusiv conform ultimelor date oferite de Institutul Naţional de Statistică, INS, oraşul Iaşi este al doilea la nivel naţional, din punctul de vedere al numărului de locuitori, la o distanţă apreciabilă faţă de locul al III-lea, ocupat de Timişoara. În ciuda acestui clasament, care oglindeşte mişcarea naturală a populaţiei, Iaşiul nu este nici pe departe pe locul II în privinţa prosperităţii locuitorilor săi. Pentru toţi ieşenii, aceasta este un subiect dezbătut de foarte mulţi ani. Însă a devenit tot mai evidentă lipsa perspectivei de dezvoltare de când coaliţia PSD-ALDE a preluat guvernarea. Astfel, judeţul Iaşi a fost luat în derâdere prin alocările bugetare insignifiante, aceasta fiind întreţinută şi de cea mai slabă reprezentare pe care municipiul şi judeţul Iaşi le-au avut de la revoluţie încoace. În ciuda tuturor piedicilor cu care se confruntă, oraşul continuă să supravieţuiască şi să aibă o minimă sursă de dezvoltare, datorită existenţei unui domeniu în plină extindere şi a mediului academic solid. Universităţile de elită şi firmele din industria IT&C reuşesc, fără niciun fel de ajutor guvernamental, să păstreze Iaşiul în cursa pentru clasamentul oraşelor regionale puternice ale României. Ambiţiile locuitorilor Iaşiului nu par să se mai regăsească şi în ambiţiile celor care îl conduc din punct de vedere administrativ. Meritocraţia a fost înlocuită cu slugărnicia de partid, iar conducătorii performanţi de instituţii au devenit o raritate. Bătăliile din sânul PSD Iaşi fac mult rău municipiului şi judeţului. Vulnerabilitatea şi poziţia insignifiantă "la centru" a liderilor locali social-democraţi determină ca resursele financiare guvernamentale să fie redirecţionate spre alte zone ale ţării, acolo unde sunt întreţinuţi baronii locali, în cadrul unei ţesături de interese şi jocuri de putere de tip medieval. În aceste condiţii, care sunt şansele Iaşiului, când Executivul are un prim-ministru fără nicio putere de decizie? Ce aşteptări să aibă la alocarea resurselor, când un ministru din Iaşi nu poate să apere nici măcar interesele universităţii de la conducerea căreia s-a suspendat? Cum se pot dezvolta investiţiile, când Ministerul Dezvoltării împarte fondurile doar pe baza criteriilor stabilite de şeful partidului, iar conducerea locală este concentrată pe orice altceva decât dezvoltarea oraşului şi judeţului Iaşi? Şi, nu în ultimul rând, care este vina ieşenilor în disputele medievale ale mai-marilor zilei? În ceea ce priveşte situaţia din acest moment, se pare că nu prea mai poate fi făcut mare lucru. Însă poate această perioada nefastă prin care trecem va determina ieşenii să analizeze mai bine cine este preocupat cu adevărat de investiţiile şi de proiectele pentru Iaşi şi cine vinde viitorul ieşenilor pentru foarte puţini arginţi în interes personal. Nu există o altă armă în afara votului, prin care putem readuce Iaşiul pe harta economică şi politică a ţării, anihilând forţa actualei coaliţii PSD-ALDE, pentru care nu există alte argumente decât propriile interese şi buzunare.
Eugen Tomac "Campania «Alege primarul în două tururi»" Avem astăzi în România monopolul celei mai toxice alianţe politice, monopol câştigat prin minciună, manipulare şi dezinformare. Dincolo de acestea, însă, cel mai util instrument a fost, în mod convenabil, alegerea primarilor într-un singur tur. Astfel, avem astăzi la conducerea oraşelor şi comunelor oameni nereprezentativi, oameni nepregătiţi, care nu merită să fie edili. De aceea, Partidul Mişcarea Populară a lansat o campanie naţională de strângere de semnături pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Ne propunem să adunăm un milion de semnături, pentru a demonstra că românii îşi doresc o administraţie locală eficientă şi reprezentativă. Încă din anul 2015, eu am depus în Parlament o propunere legislativă în acest sens. Suntem în anul 2018, iar aceasta nu a fost supusă încă dezbaterii Camerei Deputaţilor. Trebuie să înţelegem că respectarea normelor democratice trebuie pusă deasupra intereselor de moment ale unuia sau altuia dintre partide. Interesul nostru comun trebuie să fie acela al intensificării legăturilor dintre cetăţeni şi aleşi, nu de îndepărtare a politicii de oameni şi de erodare a încrederii acestora faţă de instituţiile democratice. Înţeleg că pentru PSD nu contează legitimitatea alesului, cât timp câştigă candidaţii lor, iar reţeaua de primari şi baroni locali ai PSD creşte, dar să recunoaştem, alegerea primarului într-un singur tur ne face rău. Din cauza acestui sistem eronat, avem astăzi în România primari aleşi cu 7-10% din cetăţenii cu drept de vot. De exemplu: Este inacceptabil să ne confruntăm cu astfel de situaţii în România anului 2018, stat membru al Uniunii Europene, care şi-a asumat respectarea şi promovarea valorilor democratice. Singura soluţie viabilă este revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Fac promisiunea astăzi că PMP va aduna un milion de semnături pentru acest demers. Ba mai mult, vom da citire în plenul Camerei Deputaţilor tuturor numelor semnatarilor, astfel încât să ajungă şi la urechile deputaţilor PSD şi ALDE dorinţa românilor de a fi conduşi de oameni care şi-au câştigat acest drept în mod onest.
Florin-Claudiu Roman "Tratamentul care ar putea salva 1.000 de bolnavi de cancer pulmonar în fiecare an este disponibil doar pe hârtie. Ce eforturi de urgentare face Ministerul Sănătăţii în acest sens?" Cancerul este un cuvânt greu de pronunţat. Cu toate acestea, trăim vremuri în care nu ne mai putem ascunde de el, nici măcar sub paravanul "Nu mi se poate întâmpla mie". Statisticile tot mai sumbre sunt confirmate de multitudinea de cazuri de cancer din jurul nostru. Dintre cancere, cel pulmonar se situează pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese în rândul bărbaţilor, şi iată că devine o cauză frecventă de mortalitate şi în rândul femeilor, situându-se pe locul 4, după cancerul la sân, cel de col uterin şi colorectal. 11.000 de români primesc anual acest diagnostic şi, mai grav, 75% dintre ei află că au această boală cruntă în stadiu avansat. Da, cancerul nu doare, poate doar prea târziu, când şansele de supravieţuire sunt extrem de mici. Din fericire, avansul tehnologic al medicinei oferă o speranţă. Imunoterapia a schimbat paradigma de abordare a cancerului, oferind pacienţilor speranţa unei şanse de supravieţuire mai mare şi a unei calităţi sporite a vieţii, în comparaţie cu terapiile clasice. Nenumărate studii efectuate la nivel mondial au arătat că imunoterapia, un tratament care ajută organismul să se apere singur de această boală, punând în mişcare tot ansamblul de arme pe care le deţine, într-un mod simplist spus, desigur, oferă speranţa unei rate de supravieţuire şi în cazul cancerului pulmonar. Din păcate, accesul întârziat la această terapie inovatoare, în loc să crească şansele de supravieţuire a bolnavilor, îi condamnă la moarte şi discriminează pe cei care nu pot merge la Viena pentru a se trata cu molecule inovatoare. De peste un an, Ministerul Sănătăţii oferă firimituri din aceste tratamente noi bolnavilor. Vestea că în decembrie au fost semnate mai multe contracte de decontare a unor medicamente inovatoare pentru bolnavii de cancer în stadii avansate cu Casa de asigurări le-a dat acestor bolnavi o speranţă mare, speranţa că le poate dubla şansele de supravieţuire. Aceste contracte nu înseamnă încă nimic, pentru că, din cauza birocraţiei, pacienţii nu au nici până în luna aprilie acces la el. Bunele intenţii nu sunt suficiente, ele nu salvează vieţi, dar publicarea protocoalelor terapeutice şi finalizarea tuturor demersurilor legale pentru ca spitalele să îl poată comanda pentru pacienţi, da. Aşadar, cancerul pulmonar ar trebui privit ca o problemă urgentă de sănătate publică în România. Fiecare zi care amână luarea unor decizii în acest sens scurtează viaţa a sute, mii de pacienţi, pentru că fără tratament adecvat majoritatea acestora cedează în primul an de la diagnostic. Repet, bunele intenţii nu salvează vieţi! Tratamentul care ar putea salva 1.000 de bolnavi de cancer pulmonar, în fiecare an, dar este disponibil doar pe hârtie. Ce eforturi de urgentare face Ministerul Sănătăţii în acest sens?
Vasile-Florin Stamatian "Bilanţ de guvernare, Cabinet Dăncilă: Viorica, eşti cea mai bună!" Premierul Viorica Dăncilă a prezentat săptămâna trecută, în cadrul Comitetului Executiv al PSD, primul bilanţ al guvernării. Sperăm să fie ultimul, mai ales că această guvernare este mai incompetentă decât precedentele două Guverne marca PSD-ALDE. Dacă facem o analiză pe capitolele din cuprinsul acestui raport, concluziile sunt clare. Nu au făcut, dar zic că vor face. Promisiuni, promisiuni şi multe minciuni, ca în plină campanie electorală. În ceea ce priveşte aplicarea Legii salarizării, s-a constatat diminuarea unor salarii atunci când unii bugetari au primit faimoşii fluturaşi de salarii. Această lege, mult aşteptată de bugetari, contrazice chiar principiul echităţii de la care s-a pornit iniţial, prea multe corecţii şi reglări specifice introduse ulterior prin ordonanţe de urgenţă. Multe bâlbe şi în cazul salariaţilor scutiţi de impozitul de venit, alte ordonanţe prin care aceştia să-şi menţină veniturile la acelaşi nivel în urma transferului contribuţiilor. Şi lista continuă! Doamna Dăncilă se laudă şi cu reducerea birocraţiei pentru cei cu venituri independente, dar şi cu simplificarea procedurii restituirii taxei auto, bani pe care mulţi români aşteaptă să le fie restituiţi. Multe bâlbe şi după scandalul declaraţiilor fiscale şi, după lupte seculare, iată că s-a găsit soluţia salvatoare, introducerea declaraţiei unice. Şi mamele din România au fost lovite crunt de această guvernare. După ce guvernanţii au constatat altă mare greşeală, au dres repede busuiocul prin alt act normativ, prin care le-au scutit de la plata CASS pentru indemnizaţia de creştere a copilului, cea de concediu de acomodare în urma unei adopţii, dar şi a celor cu venitul minim garantat. Guvernul Dăncilă se laudă şi cu realizări, dar şi cu multe promisiuni în domeniul economic. Vorbe, vorbe şi iar vorbe! Guvernul doreşte să acorde o atenţie sporită investiţiilor în perioada următoare, doreşte să modifice legea parteneriatului public-privat şi a achiziţiilor publice etc. Dar oare cine vă opreşte să faceţi acest lucru? Aşteptăm autostrăzile promise, aşteptăm drumul expres Piteşti-Craiova, spitalele regionale şi cel metropolitan, extinderea platformei aeroportului Henri Coandă, a noilor stadioane, a kilometrilor de apă şi canal, a locuinţelor realizate prin PNDL, a drumurilor judeţene şi comunale şi cred că pot să mă opresc aici, chiar dacă promisiunile continuă. Stimaţi guvernanţi, nu vreau să mai continui lista cu promisiuni şi insuccese, pentru că am constatat că timpul dumneavoastră este extrem de preţios şi nu îmi permit să vă opresc din marea guvernare.
Mihăiţă Găină "Creşterea economică a României a surprins până şi FMI" Fondul Monetar Internaţional confirmă performanţele pe care alianţa de guvernare le realizează şi anul acesta. Realitatea economico-socială din România impune FMI să-şi ajusteze evaluările şi să admită rezultatele performante ale actualei guvernări PSD-ALDE. Concret, pentru anul în curs, FMI apreciază că ţara noastră va avea o creştere economică de 5,1%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult faţă de estimarea iniţială. Reevaluarea FMI de la 4,4% la 5,1%, a creşterii PIB-ului României în 2018, se apropie de estimarea pe care Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul acestui an, respectiv 5,5%. Ţin să subliniez faptul că aceste date nu ne aparţin nouă, celor de la PSD şi ALDE, şi nici nu au fost furnizate de Institutul Naţional de Statistică, ci sunt comunicate de FMI. Experţii Fondului au inclus această revizuire pozitivă privind economia României în raportul lor semestrial privind conjunctura mondială. Trebuie să reamintesc şi faptul că şi pe plan intern INS a semnalat că, începând cu ianuarie 2017, retribuţiile românilor au crescut continuu. Şi puterea de cumpărare a avut o evoluţie pozitivă, de aproape 7 procente. Ţin să salut atitudinea FMI de a-şi ajusta din propria iniţiativă estimările, în acord cu realităţile economice româneşti. Anul trecut a fost necesară o solicitare a premierului României pentru ca prognoza FMI să fie ajustată corect, după ce dăduse, în două rânduri, estimări consistent mai mici decât rezultatele economice naţionale. În încheiere, vreau să vă mai dau o veste bună. Experţii FMI anticipează că şi anul viitor România va performa şi anticipează, deja, o creştere de 3,5% a PIB-ului.
Găvrilă Ghilea Prin art. 356 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, statul se obliga să sprijine dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii, prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 de euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil, cetăţean român, la naşterea acestuia, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii. Fondul astfel constituit urma să fie depus la Trezoreria Statului, într-un cont de depozit destinat educaţiei permanente, pe baza certificatului de naştere al copilului şi putea fi consolidat în continuare, anual, de părinţii acestuia sau de reprezentanţii săi legali, prin direcţionarea unui procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. Mai mult, sumele depuse în cont urmau să fie bonificate anual şi cu o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice, asigurată de la bugetul de stat. Începând cu vârsta de 16 ani, cu acordul părinţilor sau reprezentaţilor legali, tinerii titulari puteau accesa contul pentru educaţie permanentă, Trezoreria Statului urmând să le elibereze vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate, care trebuiau utilizate exclusiv pentru educaţia permanentă, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Fericiţii beneficiarii de drept ai acestui act normativ trebuiau să fie cei peste un milion de copii români născuţi după intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011, respectiv de la 1 ianuarie 2013, însă nici până astăzi nu au fost elaborate şi aprobate prin hotărâre de Guvern normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă. Guvernele social-democrate care s-au succedat la putere în ultimii cinci ani nu au făcut decât să se complacă în prorogarea succesivă, prin ordonanţe de urgenţă, a aplicării acestei prevederi legale, ignorând faptul că dreptul la educaţie este garantat prin Constituţie şi obstrucţionând astfel, cu bună ştiinţă, accesul tinerilor la o sursă de finanţare predictibilă, menită să le faciliteze exercitarea acestui drept. Un exemplu de bună practică în acest domeniu îl reprezintă o iniţiativă oarecum similară a Executivului italian, care a decis, în urmă cu doi ani, că toţi tinerii vor primi în ziua în care împlinesc 18 ani un voucher de 500 de euro, cu condiţia să cheltuiască banii pe cărţi, tichete la concerte, bilete la teatru sau la cinema, vizite la muzee şi excursii în parcurile naţionale. Numai în primul an de aplicare a legii, cei circa 600.000 de tineri care au atins pragul majoratului au solicitat banii prin intermediul unei aplicaţii mobile şi i-au utilizat în scopurile prestabilite, efortul bugetar fiind de aproape 300 de milioane de euro. În România, însă, lucrurile bat pasul pe loc, în detrimentul celor peste un milion de tineri îndreptăţiţi la un beneficiu care le-a fost confiscat încă dinainte de a le fi acordat.
Claudia Gilia "23 aprilie, Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor şi Ziua bibliotecarului din România" Astăzi, mai mult ca oricând, suntem martorii unei democratizări a cunoaşterii. Astăzi, în comparaţie cu acum o sută de ani, accesul la cărţi şi la ştiinţă este mult mai facil, nu neapărat mai ieftin şi nu neapărat mai încurajat. Cu toate acestea, o carte nu se deschide singură şi nici nu are puterea să producă o schimbare, dacă ea nu este parcursă la timp de noile generaţii. Mircea Eliade spunea că "toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede". În zilele noastre, în multe judeţe, bibliotecile au fost abandonate, uitate sau chiar închise. Aceste "clinici de vindecare" au intrat într-o mare concurenţă cu noile tehnologii, cu "marii consumatori de timp". La cursurile pe care le predau în cadrul Universităţii "Valahia" din Târgovişte, le spun studenţilor că prin intermediul cărţilor putem sta de vorbă cu Aristotel, Democrit, Platon, Locke, Rousseau, Montesquieu, Stuart Mill, Francis Fukuyama etc. Le putem înţelege trăirile şi putem fi contemporani cu ei prin operele minunate pe care ni le-au lăsat moştenire. Acestea sunt bagaje de cunoştinţe nelimitate pentru noile generaţii. Nu este uşor să-i convingi pe tineri de această nevoie de a citi, dar, odată cultivat gustul pentru lectură, rămân fideli "culturii cititului". În plus, indiferent că vorbim despre cărţile de specialitate recomandate la şcoală sau la facultate sau despre cele de literatură, acestea aduc o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării de informaţii şi cultură în societatea în care trăim. Astăzi, îmi revine plăcerea şi onoarea să aduc un omagiu tuturor bibliotecarilor şi librarilor care m-au ajutat pe parcursul carierei mele ca elevă, studentă şi dascăl. Parteneriatul dintre profesori şi bibliotecari este unul natural, care vine în ajutorul tinerei generaţii. Un bibliotecar implicat poate cultiva dragostea de carte celor care păşesc pragul bibliotecii pentru prima oară. Voi fi aproape de aceştia în eforturile lor de a promova lectura, un fenomen în scădere dramatică în ţara noastră. La mulţi ani, tuturor bibliotecarilor! Mii de mulţumiri celor care scriu cărţi cu atât de multe eforturi şi celor care le păstrează cu atât de multă grijă. Aceştia sunt adevăraţii ambasadori ai cunoaşterii peste vremuri.
Mihaela Huncă "Susţin, alături de colegii mei de la PSD, familia tradiţională, care are la bază căsătoria dintre un bărbat şi o femeie" Doresc să adresez câteva cuvinte şi să explic pe scurt în ce constă mitingul pe care PSD l-a anunţat pentru susţinerea familiei tradiţionale, precum şi poziţia personală, ca deputat, şi cea a partidului, în privinţa referendumului pentru modificarea Constituţiei, astfel încât familia să fie definită ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie şi nu între soţi, aşa cum este în prezent. Nu va fi un miting al PSD, ci un miting organizat de PSD, pentru a da posibilitatea tuturor românilor să se exprime în favoarea familiei tradiţionale. Sunt invitaţi toţi românii care cred în familia tradiţională. Orice român care consideră că familia are la bază consimţământul dintre un bărbat şi o femeie este invitat să participe la acest miting. Este prima oară când românii care vor să îşi exprime susţinerea pentru acest principiu o vor putea face în cadrul unei manifestaţii publice, care este un exerciţiu democratic absolut legitim. Statutul civil al unei persoane - căsătorit, necăsătorit, divorţat - nu are nicio legătură cu opţiunea acelei persoane pentru susţinerea familiei tradiţionale. Principiul familiei tradiţionale nici nu obligă la căsătorie, nici nu interzice divorţul sau celibatul, ci doar susţine că familia tradiţională se fundamentează pe căsătoria liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie. PSD este primul partid care şi-a definit clar poziţia faţă de acest subiect, comparativ cu celelalte partide care ezită să se pronunţe pentru a nu supăra anumite cercuri de influenţă de la Bruxelles. PSD îi reprezintă pe cetăţenii din România, care majoritatea susţin principiul de familie tradiţională, aşa cum este propus amendamentul pentru revizuirea Constituţiei. PSD are curajul de a fi alături de români, chiar dacă această atitudine va atrage critici din afara ţării. Eu, în calitate de parlamentar de Botoşani, în cazul în care se va organiza un referendum pentru revizuirea Constituţiei României, prin modificarea art. 48 din Legea fundamentală, care defineşte familia, voi vota în favoarea schimbării legislaţiei şi îi voi îndemna pe botoşăneni să facă acelaşi lucru. Aşadar, susţin înlocuirea termenului "soţi" cu sintagma "bărbat şi femeie", astfel încât alin. (1) al art. 48 să aibă formularea: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Consider că numai prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie se poate asigura formarea familiei, perpetuarea societăţii şi culturii noastre. Apreciez că familia este nucleul de bază prin care un bărbat şi o femeie pot să dea naştere, să educe şi să pregătească pentru viaţă un copil. În absenţa acestei legături nu putem să vorbim despre o societate sănătoasă care să pună pe primul loc creşterea natalităţii şi dezvoltarea normală a fiecărui individ. Voi vota la referendum pentru definirea familiei dintre un bărbat şi o femeie, întrucât doresc să trăiesc într-o societate în care să asigurăm stabilitate pentru creşterea copiilor şi o educaţie bazată pe integritate şi sănătate morală. Toate aceste principii deosebit de importante pot fi realizate numai în cadrul unei familii care se formează în urma căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie. În absenţa acestor valori, există riscul să dispară funcţia principală a fiinţei umane, de procreere, prin care se asigură perpetuarea omenirii.
Ioan Balan "Haosul total din sănătate este marcă înregistrată PSD-ALDE!" Nimeni nu şi-a putut imagina că într-un termen atât de scurt, Guvernele incompetente conduse de Liviu Dragnea, întotdeauna prin interpuşi, ar putea fi în stare să creeze un haos generalizat în sistemul de sănătate: creşterile de salarii sunt de fapt scăderi, spitalele au rămas cu aceleaşi dotări, medicamentele care ar fi trebuit să fie mai ieftine sunt de fapt mai scumpe, vaccinuri nu sunt, iar accesul la programe medicale absolut necesare pentru bolnavii de hepatită sau de cancer se face după bunul plac al unor birocraţi. Vă rog să-mi permiteţi să punctez, pe scurt, fiecare dintre aceste acţiuni cinice ale Guvernului PSD-ALDE, care par să nu se mai termine. Astfel, din momentul în care s-au plătit primele salarii "majorate" în sistemul sanitar, s-a văzut cel mai bine dimensiunea uriaşă a ultimei înşelătorii a Guvernului PSD-ALDE. Aşadar, Liviu Dragnea a avut dreptate! Salariile din sănătate au crescut, dar veniturile au scăzut. Oare cine poate să spună că protestele personalului medical din toată ţara nu sunt pe deplin justificate, atâta vreme cât asistentele, biologii, kinetoterapeuţii şi personalul medical auxiliar au aşteptat salarii mai mari, iar în realitate au pierdut şi peste 1.000 de lei net, în fiecare lună?! Să ştiţi că cei mai mulţi dintre cei care lucrează în sănătate chiar au crezut că lefurile lor vor creşte, iar unii dintre aceştia chiar au angajat cheltuieli, cu gândul că le vor acoperi din leafa mai mare. Ce vor face aceşti oameni? Cu ce au greşit ca să fie umiliţi? Apoi, milioane de pensionari au crezut în promisiunea PSD-ALDE că vor "ieftini" medicamentele, mai ales pe cele mai frecvent utilizate de persoanele de vârsta a treia. De la ieftinirea promisă, s-a ajuns la scumpirea acestora sau chiar la dispariţia totală din vitrinele farmaciilor, iar acum pacienţii sunt obligaţi să cumpere produse relativ similare, cu preţuri duble sau triple. Despre spitale, ce să mai spun? Am întrebat-o recent pe doamna Pintea ce gând are cu cele trei spitale de la Iaşi, Cluj şi Craiova. Răspunsul a fost halucinant! Finanţarea europeană este aproape pierdută, iar PSD-ALDE are de gând să caute resursele pentru finanţare tot din buzunarele românilor. În privinţa vechilor spitale, acelea arată aproape toate la fel ca în anii 90: fără dotări, fără modernizări, fără să ofere medicilor condiţiile minimale pentru a-şi face meseria. Ştim cu toţii că medicii au plecat din ţară nu numai din cauza lefurilor proaste, ci şi pentru că în România nu puteau să-şi facă meseria aşa cum trebuie. Mulţi dintre ei nu au mai suportat să-i privească neputincioşi în ochi pe pacienţii care se stingeau pe mesele de operaţii, pentru că banii nu au mai ajuns şi pentru dotări. Dacă prin oraşele dezvoltate ale României unităţile medicale arată cât de cât omeneşte, iar unii dintre pacienţi, puţini la număr, se simt norocoşi că au parte de un act medical corespunzător, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării, unde suplimentarea de fonduri pentru analize sau dotări în spitale nu ajunge aproape niciodată. Nu a trecut mai mult de o lună de când i-am semnalat ministrului sănătăţii problemele majore pe care le are programul de tratament al bolnavilor de hepatită C, prin faptul că din cei aproximativ 12.000 de bolnavi, doar un sfert au acces la terapia fără interferon. Am primit un răspuns înşirat pe nu mai puţin de şase pagini, din care am înţeles că ministerul nici nu poate şi nici nu vrea să asigure accesul bolnavilor la această terapie inovativă. Ministerul a recunoscut că în sistemul sanitar românesc nu mai sunt nici medici care să monitorizeze acest tratament, centrele specializate sunt puţine, iar banii pentru acest program sunt insuficienţi. Ce aş putea să fac eu cu acest răspuns, atâta vreme cât regiunea de Nord-Est, pe care o reprezint în Parlament, este una dintre cele mai afectate de această cumplită boală? Doar să le spun cetăţenilor că Guvernul este incapabil să pună pacientul pe primul loc, că miniştrii sunt tot mai incompetenţi şi fără viziune, pentru unul dintre cele mai importante domenii din România. Este trist faptul că doamna ministru Sorina Pintea, medic de profesie, nesocoteşte chiar apelurile colegilor săi din Asociaţia Europeană pentru studiul ficatului, care solicită ministerului român să facă toate demersurile pentru a asigura imediat accesul tuturor pacienţilor care suferă de hepatită C, indiferent de gradul de fibroză, la terapia inovativă fără interferon. Doamna ministru nu poate să mai invoce că ministerul nu are bani. Bugetul sănătăţii a crescut de la un an la altul, mai precis de la 1,4 miliarde de euro, în anul 2000, la peste 7,5 miliarde de euro în anul 2018. Este tot mai greu să spui cetăţeanului că nu sunt bani. Este şi mai complicat de explicat cum aceşti bani nu au ajuns în salariile personalului medical, nu au ajuns nici în dotări, nici în modernizări de spitale şi nici în sume suplimentare pentru medicina de familie. Vreau să cred că ministrului Pintea i se va face milă de miile de bolnavi de hepatită tip C şi va finanţa corespunzător atât programul de tratament pentru aceştia, dar şi celelalte programe, fie că vorbim despre cancer sau despre diabet, care afectează zeci de mii de pacienţi.
Costel Lupaşcu "Asigurarea calităţii în domeniul sănătăţii În Programul de guvernare al PSD sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, consider că siguranţa pacienţilor este vitală pentru menţinerea şi pentru dezvoltarea sistemului medical. Fără asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare fiecărui pacient, pericolele asociate răspândirii şi agravării bolilor depistate vor creşte semnificativ. De aceea, atât pentru practica medicală, cât şi pentru managementul sanitar au fost definite şapte dimensiuni ale calităţii îngrijirilor, care formează baza furnizării serviciilor medicale: Prin aceste şapte dimensiuni ale calităţii îngrijirilor, care formează baza furnizării serviciilor medicale, se oferă încă o dovadă de respectare a Programului de guvernare al PSD. Totodată, este de menţionat că se oferă şi dovada respectării art. 34 alin. (2) din Constituţie - "Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice." Viziunea principală a Programului Guvernului în domeniul sănătăţii este construită în jurul cetăţeanului şi nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca individul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de cetăţean. Totodată, în calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune pentru toţi pacienţii. Se ştia foarte bine că există încă un deficit de echipamente medicale în spitale, de aceea sunt convins de faptul că Guvernul Dăncilă, sprijinit de majoritatea parlamentară PSD, va depune toate eforturile necesare pentru continuarea achiziţionării de echipamente medicale de înaltă performanţă pentru spitale. În acest fel, putem pune piatra de temelie a reconstrucţiei sistemului sanitar în jurul şi în interesul cetăţeanului.
Petru-Sorin Marica Intervalul de aproape două luni de la învestirea actualei echipe guvernamentale a fost foarte scurt. Cu toate acestea, Guvernul a putut a prezenta public o serie de măsuri luate, care se aplică deja. Suntem un partid social-democrat, aşa încât cele mai multe măsuri sunt pentru oameni. Aş putea aminti aici câteva, cum ar fi: creşterile salariale pentru profesori şi pentru medici; eliminarea plăţii CASS pentru mame; scutirea de la plata CASS pentru cei care primesc indemnizaţie de creştere a copilului şi pentru cei cu venit minim garantat; creşterea indemnizaţiei pentru persoanele cu dizabilităţi cu 30%. Alte măsuri au vizat intervenţia în zonele afectate de inundaţii. Fondurile alocate pentru cele 9 judeţe afectate în acest an s-au ridicat la suma de 57,8 milioane de lei. A fost implementat noul sistem electronic de achiziţii publice SICAP, care este funcţional din data de 2 aprilie. Au fost realizate, în trimestrul I, peste 300 de kilometri de reţea de apă şi canal. În cadrul Programului de irigaţii, au fost aprobate 46 de obiective şi s-au semnat contracte de irigaţii pentru o suprafaţă de 800.000 de hectare. Dacă Guvernul reuşeşte să menţină acest ritm, sunt convins că la bilanţul semestrial vor putea fi adăugate multe alte realizări. Opoziţia ar putea suspecta minibilanţul prezentat de Guvern că este prea optimist. Datele statistice oficiale au fost întoarse pe toate părţile şi contestate, uneori vehement. Există însă pentru aceeaşi perioadă de timp şi evaluări provenite din sistemul privat, de la agenţi economici care nu pot fi bănuiţi de simpatii politice de stânga. Principala lor afinitate rămâne profitul, deci minibilanţurile lor sunt rezultatul unor calcule strict contabile. De exemplu, românii au cumpărat în primele două luni mai multe vacanţe decât anul trecut. Cea mai mare creştere, de 45%, a fost înregistrată pentru destinaţiile balneo-montane din România, în timp ce litoralul a crescut cu 16%. Şi mai avem o confirmare indirectă a validităţii a unei măsuri guvernamentale. Valoarea vânzărilor cu vouchere de vacanţă este în creştere cu 76% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Apreciez aceste date ca fiind suficient de relevante. Dacă mai mulţi români îşi pregătesc din timp concediile din acest an, atunci pare mai plauzibil să credem că viaţa lor este mai bună acum decât anul trecut. Guvernul PSD, aplicând Programul nostru de guvernare, a adus mai mulţi bani în buzunarul românilor şi a transformat o promisiune electorală în realitate. Ne menţinem acest angajament şi vom continua să aducem mai mulţi români în clasa de mijloc. Doar în acest mod vom reuşi să garantăm un viitor mai bun pentru oameni, într-o Românie prosperă.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Centenarul Marii Uniri găseşte România în incapacitatea de a edifica proiecte palpabile, în perspectiva unei dezvoltări durabile armonioase între toate regiunile ţării" Anul 2018 ar trebui să fie un an al decenţei şi al mândriei politice din perspectiva marii sărbători a Centenarului Marii Uniri. Privind realitatea lucid şi atent, ce reprezintă de fapt? Anul 2018 este, aşa cum puteţi lesne observa, un an al controverselor politice, un an al criticilor, un an al întârzierilor faţă de marile proiecte de investiţii şi prestanţă la nivel politic internaţional, în dauna unui an 2018 al patrimoniului, uman şi material, fundamentat pe eforturile noastre comune pentru dezvoltarea unei Românii puternice la nivel european şi internaţional. Aşa cum 1918 a fost un an deosebit de important pentru istoria sublimă a poporului român, aşa ar trebui să fie şi anul 2018. La 100 de ani depărtare de anul 1918, evenimentele care ar trebui să ne facă să percepem acea emoţie şi acelaşi ideal pe care înaintaşii noştri le-au simţit sunt efasate de interese politice proprii, lipsite de fundament, care erodează spiritul naţional. Asistăm la incapacitatea celor care guvernează în definirea unui concept unitar şi comun, precum şi la stabilirea unor obiective coerente pentru a marca cu bucurie şi emoţie 100 de ani de la Marea Unire. O analiză atentă asupra marilor proiecte din "Programul de guvernare 2018-2020" relevă inconstanţa promisiunilor făcute pentru marcarea Centenarului Marii Uniri. Subliniez faptul că dintre lucrurile palpabile, faţă de Moldova istorică nu s-a înregistrat niciun progres. Nu sunt executate, până în acest moment, lucrări pentru marile proiecte de infrastructuri rutiere sau feroviare care să lege, cel puţin la nivel simbolic, Nord-Estul ţării de restul teritoriului naţional. Unirea cu fraţii de dincolo de Prut nu se poate realiza prin simple vorbe. Lucrurile palpabile ar trebui să fie peste promisiunile politice. Incapacitatea este elementul definitoriu al agendei politice guvernamentale. Modificarea Legilor justiţiei, a Codurilor penale, politicile defectuoase în domeniul muncii şi justiţiei sociale, economiei şi finanţelor publice, domină agenda politică a celor care guvernează. Anul Centenarului este o politică cu miză zero în acest moment pentru guvernanţi. Anul Centenarului este legat de regiunea istorică a Moldovei şi, de aici, de fraţii noştri de dincolo de Prut. Fără o legătură simbolică nu se poate realiza o legătură concretă. Cred că este momentul ca cei care guvernează să treacă, în cel de-al 12-lea ceas, la edificarea marilor proiecte, pentru a sărbători cum se cuvine Centenarul Marii Uniri.
Ştefan Muşoiu "Salariile românilor au crescut continuu" Spaţiul public este invadat, constant, de o serie de acuzaţii venite din partea opoziţiei privind aşa-zisele scăderi salariale, precum şi de problematica falsă a creşterii impozitelor şi taxelor locale. Nu consider că mai este nevoie să repet datele din bilanţul de activitate prezentat de doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, ci vreau să amintesc doar informaţiile oficiale oferite de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit acestora, din ianuarie 2017, retribuţiile românilor au crescut continuu. În urma majorării salariului minim pe economie, remuneraţiile minime brute au crescut de la 1.250 de lei, în 2016, la 1900 de lei, în 2018. Mai mult decât atât, în urma aplicării Legii salarizării unitare, de la 1 ianuarie salariile nete ale bugetarilor s-au majorat cu 4 procente. Astfel, au crescut lefurile profesorilor cu 20%, de la 1 martie. Însă trebuie să subliniez că aceste majorări nu sunt singurele. Din decembrie 2017 până în prezent, salariile profesorilor au crescut, per total, cu 40%. De asemenea, din aprilie 2016, salariile nete ale medicilor s-au dublat. Indiferent dacă o parte dintre colegi se află în opoziţie, aceştia trebuie să admită că datele oficiale ale INS au confirmat o creştere salarială medie de 12,1%, în anul 2017, şi o creştere a puterii de cumpărare de aproape 7 procente. Şi problema salarială a personalului auxiliar din sistemul de sănătate publică va fi în scurt timp rezolvată, astfel încât să nu mai existe acuzaţii de genul celor care contestă realitatea creşterilor remuneraţiilor, confirmată şi de fluturaşii retribuţiilor. Pe de altă parte, se tot afirmă că au crescut taxele şi impozitele. Un alt mare neadevăr, dragi colegi! Guvernarea PSD a eliminat 102 taxe, a redus impozitul pe microîntreprinderi, impozitul pe venitul salarial a fost scăzut de la 16% la 10%, toate pensiile au fost scutite de CASS, iar pensiile până în 2.000 lei au fost scutite de impozit, exact aşa cum ne-am angajat în faţa tuturor românilor, în campania electorală din 2016. Şi, ca să spunem lucrurilor pe nume până la capăt, ţara noastră are, alături de Bulgaria, cel mai mic impozit pe profit din Uniunea Europeană. În plus, România are una dintre cele mai reduse poveri fiscale din Uniunea Europeană, respectiv 29% din P.I.B., faţă de o medie europeană de 43,3%.
Andrei Nicolae "Salarizarea în sănătate; realitatea versus manipulare" Încă din timpul campaniei electorale din 2016, Partidul Social Democrat a declarat ca prioritară rezolvarea problemelor din sistemul de sănătate şi oprirea exodului cadrelor medicale în afara graniţelor. Imediat după câştigarea alegerilor şi formarea Guvernului de coaliţia PSD-ALDE, primele măsuri luate au fost destinate eliminării taxelor şi impozitelor, dar şi reparării nedreptăţilor salariale din educaţie şi sănătate. Majoritatea parlamentară a girat o nouă lege-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice, ceea ce a făcut ca pentru prima dată grilele de salarizare din sistemul public să fie temeinic discutate cu toţi factorii de decizie şi apoi aşezate într-un text de lege care să ofere o siguranţă pe termen lung angajaţilor din sectorul public. Problemele punctuale apărute în cazul a maximum 3% dintre aceştia au fost ulterior corectate, iar în paralel cu aceste măsuri salariul minim pe economie a crescut constant. Mai mult decât atât, Guvernul PSD-ALDE şi-a ţinut promisiunea legată de creşterea salariilor medicilor şi asistentelor şi, de la 1 martie 2018, Legea salarizării prevede saltul salarial până la grila din 2022, în cazul acestor două categorii fiind vorba de o urgenţă naţională. Din aprilie 2016, salariile nete ale medicilor s-au dublat, ceea ce a făcut ca numărul celor care au decis să părăsească ţara să scadă, conform statisticilor oficiale, cu 40%. Sigur că problemele din sănătate nu se rezolvă doar prin creşterile salariale. Dar acesta a fost un prim pas, important, pe care majoritatea parlamentară şi guvernamentală a îndrăznit să-l facă. Datorită acestui pas, în prima lună a anului, în sistemul de sănătate s-au angajat peste 4.000 de persoane, majoritatea acestora fiind tineri. Simultan cu majorările salariale şi cu noile angajări în sistem, s-au făcut dotări masive cu aparatură medicală de înaltă specializare - 12 Computere Tomograf, 21 RMN, 277 de aparate de anestezie - şi investiţii în renovarea, în dotarea a zeci de Unităţi de primiri urgenţe şi secţii de spital în toată ţara. Este în derulare un Program de înnoire a parcului de ambulanţe - vor fi cumpărate peste 2.000 de ambulanţe. De asemenea, prin acordul cu Banca Mondială se vor construi secţii noi ATI şi UPU, centre de mari arşi, blocuri operatorii. Amplul proiect de redresare a sistemului de sănătate va fi completat prin construcţia spitalului republican şi a spitalelor regionale, aceştia fiind în concret următorii paşi fireşti pentru îmbunătăţirea condiţiilor de spitalizare, modernizare şi dotare a unităţilor spitaliceşti, tocmai pentru a continua să determinăm specialişti să rămână sau să revină în ţară. Aşadar, prin politica dusă până în acest moment, Guvernul îşi îndeplineşte punct cu punct angajamentele din Programul de guvernare în domeniul sănătăţii. Peste 90% dintre cei care lucrează în acest sistem se declară mulţumiţi de modul cum evoluează lucrurile. Însă, aşa cum era de aşteptat, în cadrul unei legi atât de complexe au apărut şi câteva erori în punerea sa în aplicare. Problema de fond nu o reprezintă salariile, care au crescut pentru toţi angajaţii din sănătate. Sunt doar situaţii punctuale, unde au fost scăderi ale veniturilor salariale, adică salarii + gărzi + sporuri + prime. Până în prezent, la Ministerul Sănătăţii nu a fost semnalat niciun caz în care veniturile din luna martie 2018 să fie inferioare celor din decembrie 2016. În această perioadă se analizează cauzele care au dus la unele scăderi ale veniturilor pentru personalul auxiliar din sănătate în luna martie, faţă de februarie 2018. Există într-adevăr câteva situaţii punctuale atât în privinţa scăderii veniturilor, nu a salariilor, la unele categorii de personal auxiliar, care beneficiau de un regim de sporuri foarte generos, dar şi unele diferenţe în ceea ce priveşte creşterea veniturilor medicilor. Toate aceste chestiuni de reglaj fin vor fi soluţionate de un grup de lucru format din reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, managerii unor spitale, autorităţi locale şi reprezentanţi ai spitalelor monospecializate, unde s-au manifestat astfel de chestiuni punctuale. Foarte multe spitale au reuşit să se încadreze în limitele prevăzute de lege şi în Regulamentul de sporuri, astfel încât niciun salariat să nu aibă venitul diminuat faţă de luna precedentă şi, mai mult decât atât, veniturile medicilor şi ale asistentelor să fie aproape duble sau chiar peste. Acest fapt arată că o posibilă cauză poate fi managementul defectuos al unor spitale din România ca o posibilă cauză de diminuare a veniturilor. Unii angajaţi din personalul auxiliar au primit ani la rândul sporuri care depăşeau inclusiv sporurile doctorilor. Faptul că acum aceste sporuri au fost limitate de ordonatorul de credite a condus în mod evident şi la reconsiderarea din partea managerilor a nivelului acestor sporuri pentru acest tip de personal, care, în unele cazuri, obţineau venituri şi de 3 ori mai mari decât funcţii similare din alte instituţii publice. Aceasta nu înseamnă că salariile lor nu vor creşte constant până în 2022, aşa cum prevede Legea salarizării. Să nu uităm că cei care strigă acum împotriva măsurilor PSD-ALDE din sănătate sunt aceiaşi care, din incapacitate şi din lipsă de programe concrete, au tăiat, au plafonat salarii şi au închis spitale în întreaga ţară. Încercările lor de manipulare a informaţiilor vor fi desfiinţate şi de această dată de realitatea care confirmă, lună de lună, că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună atât în sănătate, cât şi în întreg sistemul public.
Nicolae Giugea "Curând, pepenii de Dăbuleni vor fi doar «Made in Turcia»" Românii sunt tot mai frecvent înşelaţi, prin magazine sau prin pieţele agroalimentare de prin toată ţara, că pepenii pe care-i cumpără, indiferent de anotimp, sunt pepeni de Dolj, de la Dăbuleni. Se vând, astfel, cu foarte mare succes, sute de mii de tone de pepeni, beneficiind de prestigiul comercial al celor mai gustoşi pepeni din regiune, la fel cum se vinde şmechereşte şi telemeaua, cu blazonul "brânză de Sibiu". Din păcate, cu excepţia noastră, a celor din Dolj, românii nu ştiu că fermierii din Dăbuleni produc, de la un an la altul, tot mai puţin pepeni de Dăbuleni. Olteanul produce cu tot mai multă dificultate pepeni în bostănăriile tradiţionale, din cauza fenomenelor naturale de deşertificare şi din lipsa acută a apei pentru irigaţii. Tot mai mulţi producători abandonează culturile de pepeni, pentru că ajung la costuri prea mari şi nu mai pot face faţă concurenţei pepenilor de calitate inferioară care vin pe calea importurilor din Turcia, Grecia şi alte state din jurul Mării Mediterane. Ca să înţelegem de ce românii au ajuns să mănânce tot mai mulţi pepeni importaţi, crezând că mănâncă pepeni de Dăbuleni, trebuie să evaluăm, în primul rând, pasivitatea autorităţilor faţă de o marcă regională, ameninţată cu dispariţia. În primul rând, degradarea solului este rezultatul exclusiv al dispariţiei perdelelor forestiere care ar fi împiedicat transformarea solului roditor în nisip sterp, bun la nimic. Câte eforturi a făcut Ministerul Mediului sau Ministerul Agriculturii ca să reînfiinţeze perdele forestiere în ultimii 28 de ani? Se vede cu ochiul liber că nu au mişcat un deget! Grav este că, deşi perdele forestiere, ca bariere naturale, nu se reînfiinţează, bani se cheltuiesc din greu pentru studii, analize, comisii şi comitete, până când ogoarele din Lunca Dunării vor arăta ca un mare deşert. Apoi, cu Dunărea la o aruncătură de piatră, fermierii sunt nevoiţi să irige o cultură care are o nevoie uriaşă de apă, forând puţuri într-o pânză freatică tot mai săracă. Ştiu că este trist, însă în ţara cu cea mai bogată reţea hidrografică din România, fermierul român sapă după apă ca în plin deşert, iar acest lucru îi creşte costurile de producţie pentru culturi şi de peste două ori. Nu am sesizat nici măcar o preocupare din partea autorităţilor guvernamentale de a negocia cu marile reţele de supermarketuri, ca producţiile fermierilor români să ajungă şi ele direct la rafturi, repede şi la preţuri bune, atât pentru fermieri, cât şi pentru consumatori. Ajung însă, în supermarketuri, pepeni care călătoresc mii de kilometri şi al căror preţ se dublează numai prin valoarea transportului. Nu este strigător la ceruri ca fermierul din zona Dăbuleni să vândă pepenii doar la capătul ogorului, unde obţine cel mult 20 de bani pe kg, în vreme ce consumatorul plăteşte în piaţă sau la supermarket un preț şi de 10 ori mai mare? Când o să scăpăm de această năpastă, prin care cel care munceşte şi produce abia dacă nu moare de foame, iar intermediarii de produse agricole prosperă de la un an la altul, tot mai mult? Când o să vedem şi noi Guvernul că se luptă pentru ca pepenele românesc să ajungă, pe calea exporturilor, pe mesele europenilor bogaţi, care ar plăti un preţ bun pentru sudoarea fermierului român? Nu aş vrea să trec cu vederea faptul că grecii, turcii, spaniolii sau italienii recunosc şi apreciază marca românească "pepeni de Dăbuleni", numai autorităţile române nu o apreciază. Nu am ştiinţă ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să se fi "deranjat" şi să fi înaintat autorităţilor de la Bruxelles un dosar pentru recunoaşterea şi protejarea indicaţiei geografice şi a denumirii de origine pentru "pepenele de Dăbuleni". Din tot ceea ce produce economia agricolă românească, pentru numai 4 produse s-a obţinut această protecţie şi nu acum, de ultimele 3 Guverne din care a făcut parte şi domnul Daea, ci cu mai mulţi ani în urmă. Este vorba despre Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. Din păcate, aşa cum arată performanţele actualei guvernări, adică bune pe hârtie, inexistente în realitate, în 2-3 ani o să avem doar amintiri despre ceea ce a fost odată pepenele de Dăbuleni. Poate că vom mai pune pe masă pepeni de Dăbuleni, dar care vor fi produşi pe undeva prin Turcia, Grecia sau Spania.
Laurenţiu Nistor "România are creştere economică sustenabilă" Economia României evoluează bine, cu rezultate mai bune decât prognozele. Toţi indicatorii relevanţi sunt pe creştere puternică şi demonstrează că industria este acum unul dintre motoarele principale ale dezvoltării. Informaţiile sunt publice, oficiale, provin din surse dincolo de dubii, respectiv INS şi Eurostat, iar oricine le răstălmăceşte sau le ignoră este ori profund răuvoitor, ori nu are nicio legătură cu realitatea economică. Astfel, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia industrială este mai mare cu 7%, cifra totală de afaceri din industrie este mai mare cu 16,2%, iar comenzile noi în industrie sunt mai multe cu 19,1%. Pe scurt, situaţia din industrie poate fi rezumată astfel. Se investeşte mai mult, ca urmare a solicitărilor, a comenzilor consistent mai mari, producţia se dezvoltă, iar afacerile se consolidează şi cresc. Toate aceste procese sunt, în mod evident, rezultatul unei încrederi generale sporite în realitatea economică românească şi mai ales în perspectiva acesteia. În mod cert, aşa cum arată şi cifrele, continuă tendinţa de creştere generală produsă încă de la momentul preluării guvernării. Numărul locurilor de muncă în 2017 a crescut cu aproape 190.000 faţă de anul anterior. Astfel, pe lângă angajamentul de a aduce mai mulţi bani în buzunarele oamenilor, PSD-ALDE a reuşit să determine creşterea numărului de locuri de muncă şi implicit scăderea şomajului. Realitatea economico-socială din România impune FMI să-şi ajusteze evaluările şi să admită rezultatele performante ale actualei guvernări PSD-ALDE. Pentru 2018, FMI apreciază că România va avea o creştere economică de 5,1%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult faţă de estimarea iniţială. PSD a venit la guvernare cu un program care a promis mai mulţi români în clasa de mijloc, iar rezultatele au apărut deja, ceea ce demonstrează că Programul nostru nu a rămas la nivel de promisiuni, ci a fost implementat punct cu punct.
Mihai Niţă "Separaţia puterilor în stat nu este un concept arbitrar" Mandatul actualei coaliţii de guvernământ a început sub auspiciile Pandorei. Încă de la debutul activităţii, Programul de guvernare aprobat prin votul majorităţii cetăţenilor care s-au prezentat la vot, un soi de stranie opoziţie, cu lideri obscuri, sub pretextul că ar reprezenta poporul român, a protestat în stradă fără să fi solicitat anterior aprobări legale, contestând orice iniţiativă a Guvernului. Ei nu-şi motivau punctual atitudinea vehementă şi agresivă. Au urmat imediat imixtiunile unor instituţii ale statului în activitatea Guvernului, la fel de ilegale, în flagrantă contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii. Pentru scurtă vreme, activitatea Guvernului a fost blocată, opozanţii anonimi împreună cu presa favorabilă lor punând presiune pe Guvern şi arătând populaţiei că noua putere care câştigase alegerile generale este incapabilă să gestioneze conducerea României. A fost necesară intervenţia Curţii Constituţionale, pentru ca instituţiile statului să funcţioneze după principiul separaţiei puterilor în stat, pentru asigurarea normelor statului de drept, şi a drepturilor omului, respectate în orice ţară cu regim democratic. Aşa-zisa mişcare de frondă n-a pregetat atunci să conteste şi poziţia arbitrilor Constituţiei. Instabilitatea actului de guvernare a continuat, administraţia fiind confruntată cu alte dificultăţi de acelaşi gen în exercitarea atribuţiilor, de data aceasta organizatorii protestelor începând a-şi contura o oarecare identitate, care, ulterior, se va dovedi a fi de inspiraţie străină românilor, dar care activau în România. După repetate devoalări în mass-media a identităţii reale a acestora, liderii relevaţi publicului s-au retras în umbră, locul lor fiind ocupat de unii opozanţi politici. Presa n-a exclus nici intruziunea unor funcţionari ai statului nostru în alimentarea unor astfel de iniţiative menite a destabiliza ordinea socială. De aici până la determinarea unui climat bulversant în activitatea politică şi legislativă a instituţiilor n-a fost decât un pas. În această conjunctură, o parte a presei şi-a ales drept obiectiv primordial investigarea fenomenului evocat aici, surprize de proporţii fiind prezentate în spaţiul public, printre ele semnalând protocoale oculte semnate între diverse instituţii, care subminau puterea statului, încălcând Constituţia şi regulile democratice. În perspectiva semnatarilor, instituţia legislativă şi cea administrativă ar fi trebuit să ajungă nişte anexe decorative, cu reprezentare simbolică, veritabile marionete aflate la mâna unor dregători care, în câteva cazuri, au acţionat chiar la vedere, bazându-se, probabil, pe impunitatea conferită de forţa discreţionară pe care şi-o creaseră. Consecinţele nocive ale unei asemenea situaţii au fost deja demonstrate prin relevarea unor cazuri concrete, asupra cărora mai mulţi magistraţi credincioşi menirii lor nobile au acţionat cu fermitate, cu profesionalism. Penalităţile suportate de populaţia României în cazul unor nedreptăţi suferite de oameni nevinovaţi care picaseră în raza de acţiune a grupului ocult au căpătat dimensiuni de amploare, în urma deciziilor corective emise de CEDO. Evident şi imperativ, o atare stare de lucruri nu mai poate fi tolerată, actele arbitrare, opresive, comise de unii slujbaşi ai statului, trebuie stopate grabnic, iar instituţiile statului român au datoria să-şi reintre în atribuţiile constituţionale. Altcumva, România va suporta repercusiuni imprevizibile, pe termen lung. Nu vom avea nicio scuză în faţa generaţiilor viitoare, dacă acum nu vom interveni cu toată forţa, prin mijloace legale, pentru reinstaurarea statului de drept, despre care şi alte instituţii internaţionale consideră că se află într-un inadmisibil derapaj. Conceptul de separaţie a puterilor în stat trebuie respectat ad litteram şi pus în operă la valoarea sa efectivă, pentru asigurarea democraţiei. Aceasta, citându-l pe Abraham Lincoln, înseamnă "guvernarea poporului, de către popor, pentru popor".
Nicolae Georgescu "Siguranţa la locul de muncă - prevenţie şi monitorizare" O stare bună de sănătate a persoanelor de pe piaţa muncii are un impact pozitiv direct şi măsurabil asupra productivităţii, contribuie la îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemelor de securitate socială şi ameliorează performanţele companiilor. La nivel macroeconomic, acestea contribuie la creşterea competitivităţii pe plan naţional. Prevenirea accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale grave şi promovarea sănătăţii pe parcursul întregii vieţi profesionale, începând chiar cu primul loc de muncă, este vitală pentru a permite o perioadă de activitate cât mai lungă. Investiţiile în securitatea şi sănătatea în muncă sunt deosebit de importante, deoarece îmbunătăţesc viaţa oamenilor şi au totodată un efect pozitiv tangibil asupra economiei. Pentru a marca importanţa acestui domeniu, ziua de 28 aprilie a fost declarată, în anul 2003, de Organizaţia Internaţională a Muncii, Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă. Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă trebuie să fie în beneficiul unui număr cât mai mare de lucrători, indiferent de relaţia de lucru în care se află şi indiferent de dimensiunea societăţii pentru care lucrează. Respectarea regulilor în materie de securitate şi sănătate în muncă trebuie să poată fi asigurată de societăţile de toate dimensiunile şi monitorizată în mod eficient. În ultimii 25 de ani, Uniunea Europeană a fost pionier în ceea ce priveşte standardele înalte de protecţie a lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătate şi securitate pe teritoriul său şi a susţinut niveluri ridicate de protecţie şi în ţările terţe. Politica privind securitatea şi sănătatea în muncă contribuie la obiectivul de îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din UE. În conformitate cu cele mai recente date oferite de Eurostat, în anul 2017, rata deceselor în accidente de muncă a scăzut cu aproape 25%, comparativ cu situaţia din 2008, însă tendinţele diferă de la un stat membru la altul. Este necesar ca toate instituţiile şi companiile să îşi îmbunătăţească în mod constant condiţiile de muncă la cele mai înalte standarde. În acest sens, trebuie realizate investiţii periodice în echipamente de protecţie a muncii, obiecte sanitare, materiale pentru siguranţa muncii, în programe de instruire a personalului. Autorităţile statului cu atribuţii în domeniu trebuie să urmărească şi să cuantifice problemele de sănătate cauzate sau agravate de condiţiile existente la locul de muncă, factorii de risc care apar în procesul desfăşurării activităţii economice, cazurile de îmbolnăviri profesionale, accidentele de muncă, numărul zilelor de incapacitate de muncă rezultate în urma acestora, efectele acestor evenimente asupra desfăşurării activităţii zilnice şi în relaţie cu piaţa muncii, în vederea actualizării legislaţiei în domeniu şi prevenirea situaţiilor care pot sa apară. O strategie naţională solidă poate aduce numeroase beneficii tuturor factorilor implicaţi, precum creşterea productivităţii prin reducerea absenteismului pe motiv de boală; reducerea costurilor cu asistenţa medicală; menţinerea în activitate a lucrătorilor în vârstă; stimularea unor metode şi tehnologii de lucru mai eficiente; micşorarea numărului de persoane care sunt nevoite să îşi reducă programul de lucru pentru a îngriji un membru al familiei. Cadrul legal în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este asigurat prin numeroase acte normative, printre care Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Conform legislaţiei române, angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Pe lângă atribuţiile statului şi cele ale angajatorului, fiecare persoană care desfăşoară activităţi pe piaţa muncii trebuie să se documenteze şi să ia toate măsurile pentru a asigura prevenirea accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale grave. Statul român face eforturi pentru ca locurile de muncă să fie mai sigure, mai sănătoase şi mai productive, în beneficiul întreprinderilor, angajaţilor şi guvernelor, prin promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Toată lumea are dreptul fundamental la condiţii de muncă sigure şi sănătoase. Pe măsură ce apar noi riscuri şi domenii de activitate, demografia se schimbă, Europa, în general, şi România în mod particular, răspund nevoii unei bune securităţi şi sănătăţi în muncă - care să îi protejeze pe lucrători şi să crească profitabilitatea întreprinderilor.
Claudiu-Vasile Răcuci "De care probleme ale familiei ar trebui să se ocupe Dragnea şi Tăriceanu?" Bieţii lideri Dragnea şi Tăriceanu sunt duşi de nas de firme scumpe de consultanţă, PR şi marketing politic, care, într-un final, au reuşit să-i convingă că, demarând un referendum steril, dar scump, pe tema modificării Constituţiei şi a redefinirii familiei tradiţionale, românii vor uita de foame, vor uita de salariile care au scăzut, de facturile şi preţurile care au crescut mai mult decât în ultimii 6 ani şi de faptul că în 15 luni de guvernare nu s-a construit nimic în România, ci doar s-a dărâmat ceea ce funcţiona relativ bine. Ştiţi că nu este prima dată când mă ofer să dau sfaturi, pe gratis, Guvernului şi celor doi lideri urmăriţi penal sau condamnaţi, care sunt bântuiţi şi noaptea de coşmarul că vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, să dea socoteală pentru nelegiuirile lor! Nu vreau să fiu la fel de răutăcios ca alţi comentatori sau politicieni din opoziţiei şi să spun că ultimii care ar putea să se exprime pe marginea familiei tradiţionale ar fi chiar Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu! De ce? Prietenii ştiu de ce! Dragă Liviule, dragă Căline, dacă vreţi să demonstraţi că vă pasă de familia tradiţională, lăsaţi demagogia de-o parte, lăsaţi tertipurile şi şmecheriile propuse de specialiştii străini în comunicare, pe care îi plătiţi regeşte, pare-se şi cu bani publici, ca să vă construiască o imagine imaculată, de care nu sunteţi demni! Vreţi să demonstraţi că doriţi o familie puternică în România? Uite ce ar trebui să faceţi. În primul rând, tot spuneţi că aveţi bani pentru un referendum, dar nu aveţi bani pentru indexarea alocaţiei de stat pentru copii. Ar fi bine să încercaţi, măcar pentru o lună, să vă hrăniţi copilul, să îl îmbrăcaţi, să-l trataţi de boală şi să îl duceţi la şcoală cu 84 de lei pe lună, minus comisionul pe care îl ia banca atunci când se scoate alocaţia din cont. De asemenea, dacă tot iubiţi atât de mult familia tradiţională, explicaţi oamenilor de ce aţi omorât, încet şi sigur, programul "Prima casă", program demarat de Emil Boc, prin care sute de mii de tineri au reuşit să-şi cumpere o locuinţă şi şi-au întemeiat o familie tradiţională, aşa cum ziceţi voi că vreţi în România. Liviule, Căline, să ştiţi că familiile se întemeiază, de regulă, la tinereţe... această observaţie, mă scuzaţi, poate fi şi fără apropouri... însă prin prostiile de reforme fiscale, scăderi de salarii şi confiscări de pensii private nu aţi făcut decât să goniţi şi mai mult tinerii să plece din ţară. Cu ce vreţi voi să susţineţi familia formată dintr-o femeie, un bărbat şi copii? Cu vorbe? Familiile au nevoie de susţinere, de şcoli performanţe, de creşe şi grădiniţe, de medici şi spitale, de putere de cumpărare reală a salariilor. Când veţi reuşi să faceţi ceva în sensul acesta, o să vă cred că susţineţi familia tradiţională în România. Până atunci, însă, tavanele şcolilor cad în capul copiilor chiar în Teleorman, creşe nu sunt, grădiniţele sunt doar pe hârtie, iar spitalele sunt doar la raportările cincinale şi construite şi modernizate. Ştiţi voi că peste 100.000 de copii trăiesc şi cresc astăzi fără mamă şi fără tată, pentru că părinţii lor se umilesc în Occident ca să le pună copiilor o pâine pe masă? Ce aţi făcut pentru reîntregirea familiilor despărţite prin incompetenţa Guvernului? Vreau să cred că modelul de familie pe care voi vreţi să îl promovaţi nu este cel pe care îl reprezentaţi. Ţara asta, în majoritatea ei covârşitoare creştină şi ortodoxă, are o anumită părere despre familie, pe care voi doi sigur nu o împărtăşiţi!
Raluca Turcan "Cum vor PSD şi ALDE să construiască viitorul României, când ei nu sunt în stare nici măcar să-i sărbătorească trecutul?" Dacă vrem ca ţara să supravieţuiască, atunci trebuie să dăm jos acest clan de incompetenţă, patronat de Liviu Dragnea. Dacă mai există instituţii care consideră că acest om poate fi de bună-credinţă, se înşală amarnic, pentru că acest personaj care conduce în momentul de faţă tot ceea ce înseamnă decizie executivă în România nu îşi asumă răspunderea pentru nimic din ceea ce a fost sau din ceea ce se întâmplă. Sunt cel puţin patru sau cinci miniştri care ar trebui demişi până luni. Acest Guvern este populat, în toate poziţiile cheie, de incompetenţi "utili". Solicit, aşadar, tuturor oamenilor de bună-credinţă să se mobilizeze şi să încerce să înlăture de la decizia din România acest nucleu de incompetenţă patronat de Liviu Dragnea. Suntem în 20 aprilie, anul 2018, şi tot ceea ce a reuşit guvernarea aceasta în materie de Centenar este să aprobe 43 de proiecte care nu au mare legătură cu proiecte definitorii pentru România modernă şi europeană. Nu există niciun proiect major de investiţii: niciun tronson de autostradă care să lege România de occident; niciun tronson de autostradă care să lege Moldova de Transilvania, provinciile istorice între ele; niciun proiect major pentru educaţie şi sănătate de calitate. Pe lista celor 43 nu se află nici măcar un proiect al Sibiului, deşi iniţial s-a spus că se vor finanţa 20, cu peste un milion de lei. România este în anul Centenarului şi nu merită să aibă soarta rescrisă de Liviu Dragnea. În anul 2015, parlamentarii PNL iniţiau Proiectul Legii Centenarului, suficient timp pentru a elabora şi implementa un Program Naţional dedicat Unirii de la 1918. Este deja evident că Guvernele pentru care au garantat domnii Dragnea şi Tăriceanu au fost neputincioase şi că niciun Guvern pe care l-au pus nu a fost capabil să închege un program coerent pentru sărbătorirea României moderne. Pe fond, n-au nici cea mai mică viziune despre cum ar trebui să arate şi cum ar putea fi sărbătorită România la 100 de ani.
Aurel-Robert Boroianu "Şi mediul universitar a fost luat cu asalt de Guvernul PSDragnea!" Ultima găselniţă în materie de educaţie a Guvernului Dăncilă este cea referitoare la reducerea numărului de locuri bugetate pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat acordate unui număr de opt universităţi. Cu alte cuvinte, ministrul educaţiei naţionale, domnul Valentin Popa, a găsit de cuviinţă să se supere şi instituţional pe universităţile care nu l-au susţinut public pentru funcţia de ministru şi a tăiat din pix locurile alocate de la buget în acele universităţi care nu i-au girat numirea respectivă. Astfel, au fost tăiate în total circa 1.200 de locuri subvenţionate de stat, decizie care are drept efect pierderi de milioane de lei pentru universităţile vizate de acest demers. Deşi nici gafele nenumărate şi nici nesusţinerea celor mai prestigioase universităţi din România nu l-au împiedicat pe domnul Valentin Popa să ajungă ministru şi apoi să şi rămână în această importantă funcţie în Guvernul doamnei Dăncilă până în prezent, răzbunarea acestuia îşi face acum simţite din plin efectele asupra respectivelor instituţii de învăţământ din domeniul universitar. Este inadmisibil ca unui ministru să i se permită să taie, după bunul său plac, din numărul de locuri bugetate la cele mai mari şi bune universităţi din ţară, printre care Universitatea din Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca sau Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi apoi să-şi autodistribuie o parte dintre aceste locuri la Universitatea din Suceava, instituţie pe care a condus-o domnul Popa până la momentul numirii sale în funcţia de ministru al educaţiei naţionale! Din aceste considerente, PNL a solicitat audierea ministrului educaţiei naţionale în comisia de resort din Camera Deputaţilor şi va continua cu alte demersuri parlamentare şi legale pentru a opri acest abuz. România nu mai este guvernată pentru interesul ţării şi al cetăţenilor săi, ci pentru interese obscure şi producţie pe bandă rulantă de sinecuri şi cadouri pentru acoliţii PSDragnea. Domnule Dragnea, doamnă prim-ministru Dăncilă, opriţi aceste mizerii fără margini, care fac un rău incomensurabil unei ţări întregi şi care atacă sistematic la temelia democraţiei româneşti obţinută cu atât de multe sacrificii! Care sunt criteriile relevante care au condus la aceste decizii aberante şi vădit răzbunătoare ale domnului Popa?! Ce este mai important pentru dumneavoastră şi pentru Guvernul Dăncilă: rezultatele remarcabile şi prestigiul acestor universităţi în Europa şi în lume sau sinecurile de partid pentru cei neperformanţi şi jocul cinic al unui ministru?!
Răzvan-Ilie Rotaru "Să ne aducem tinerii acasă prin informarea familiilor din România care au rude la muncă în străinătate că pot deschide o afacere în localitatea lor, prin accesarea Programului «Diaspora Start-Up»" Având în vedere că în perioada următoare vor începe înscrierile în Programul "Diaspora Start-Up", vă propun ca fiecare dintre noi să promovăm în judeţele pe care le reprezentăm în Parlament condiţiile pentru accesarea finanţării, ideile de afaceri care pot fi finanţate, modalitatea de depunere a planului de business şi detalii cu privire la persoanele care pot participa. În urma întâlnirilor şi dezbaterilor pe care le-am avut cu mai multe familii din judeţul Botoşani, care au rude plecate să muncească în alte state din Europa, am constatat că nu sunt informate şi nu au aflat de acest program, cu toate că a fost realizat un site dedicat acestui proiect, unde sunt prezentate detaliile legate de calendarul, modul de finanţare şi activităţile eligibile. De aceea, am solicitat colegilor din Guvern realizarea unui protocol comun între cele trei ministere de resort, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în vederea realizării unei campanii publice integrate de informare şi prezentare a programului. Luând în considerare faptul că actualul Guvern îşi respectă angajamentul privind readucerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate, cred că nu este suficient să lanseze acest proiect şi să-l promoveze doar în diaspora, ci efectul va fi mult mai puternic, dacă se realizează o campanie de informare şi în ţară, direct membrilor de familie a celor care sunt plecaţi la muncă în străinătate. Eu am luat iniţiativă şi am demarat în Botoşani campania "Să ne aducem tinerii acasă" pentru accesarea Programului "Diaspora Start-Up", care va avea două perioade de înscriere, 10 mai-28 iunie, respectiv, 10 iulie-15 august. Conform Programului, persoanele care înfiinţează o firmă nouă prin "Diaspora Start-Up", vor avea acces la o finanţare de până la 40.000 euro, conform regulilor instituite prin schema de minimis. Începând din această săptămână, mă voi deplasa prin judeţul pe care îl reprezint în forul legislativ al ţării, pentru a promova acest program şi pentru a organiza dezbateri şi întâlniri cu familiile botoşănenilor plecaţi la muncă în străinătate, pentru a le da detalii şi informaţii în această privinţă. Trebuie să facem ceva şi pentru a-i convinge pe tinerii plecaţi să revină acasă. Programul "Diaspora Start-Up" este o soluţie care le oferă tinerilor plecaţi sprijinul necesar pentru a începe o afacere acasă, în România. Mult timp România a mizat pe salariile mici, pentru a-i atrage pe investitori. A fost o strategie greşită. Mulţi dintre tineri au plecat la muncă în străinătate. Pentru a opri plecarea tinerilor, Guvernul PSD a majorat salariul minim şi veniturile medicilor şi profesorilor şi ale altor categorii de bugetari, iar acum vine în sprijinul românilor care au plecat în străinătate şi le oferă o motivaţie pentru a se întoarce în ţară. Programul "Diaspora Start-Up" reprezintă o mare oportunitate pentru românii din afara graniţelor şi pentru cei reîntorşi recent, prin deschiderea unei afaceri în România Am participat la Bursa locurilor de muncă, organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care a avut loc în municipiul Botoşani, la sfârşitul săptămânii trecute, unde am prezentat materiale informative şi am oferit detalii cu privire la condiţiile de accesare a Programului "Diaspora Start-Up". Totodată, la sediul cabinetului parlamentar am pus la dispoziţie materiale cu informaţii despre proiect, iar consilierii de acolo vor oferi consultanţă gratuită pentru înscrierea în acest program. Vă propun şi dumneavoastră să promovaţi acest program în zonele pe care le reprezentanţi prin transmiterea informaţiilor, pentru ca cei care au copii, fraţi, părinţi, alte rude sau prieteni plecaţi la muncă în străinătate să îi convingă să se înscrie în Programul "Diaspora Start-Up", să revină acasă şi să înceapă o afacere nouă în România. Cu toate că PSD este singurul partid care a venit cu proiecte concrete pentru tineri şi pentru cei care au plecat la muncă în străinătate, colegii din opoziţie ne atacă şi manipulează populaţia prin lansarea mesajului că românii din diaspora vor fi obligaţi de PSD să justifice sumele de peste 1.000 de euro trimise în ţară. De fapt, este o falsă problemă, enunţată de propaganda reprezentanţilor PNL. Nu este iniţiativa PSD, ci o directivă europeană, care nu a fost adoptată, nu a intrat în vigoare, nu vizează milioanele de români care lucrează în afara ţării. Directiva nu-i obligă pe românii din diaspora să justifice provenienţa acestor bani, cu excepţia celor implicaţi în infracţiuni legate de spălarea de bani sau finanţarea terorismului. Aşadar, nici directiva şi nici proiectul de lege nu prevăd ca obligaţia de raportare să revină oamenilor sau societăţilor care efectuează tranzacţiile, ci entităţilor raportoare. Deci niciun român care trimite bani acasă nu trebuie să justifice, de fiecare dată, aşa cum susţine opoziţia, de unde are banii şi de ce îi trimite în România. Directiva nu va fi implementată decât în urma unei analize din care să reiasă măsurile necesare pentru ca niciun român să nu fie afectat. Implementarea directivei trebuie să fie o măsură benefică, nu una care să impună obligaţii suplimentare sau restricţii românilor care muncesc şi trimit bani celor de acasă. Atenţionarea domnului parlamentar Cîţu de la PNL, care le cere românilor să nu mai trimită bani în ţară, este cel puţin iresponsabilă şi poate pune în pericol chiar siguranţa naţională, dat fiind că în 2017 remiterile din străinătate au reprezentat 4 miliarde de euro, iar în ultimii 10 ani peste 50 de miliarde. Obligaţia de transparenţă, adică să cunoşti expeditorul şi destinatarul, pentru orice sumă trimisă în interiorul UE şi care depăşeşte 1.000 de euro, nu este decizia PSD, aşa cum susţine PNL, ci a Comisiei Europene, prin Directiva 2015/849 din 2015, art. 5. În realitate, PNL este speriat de transparentizarea fondurilor primite de ONG-uri, ceea ce presupune că nu se pot face donaţii anonime mai mari de 1.000 de euro, şi de devoalarea beneficiarilor reali ai asociaţiilor şi fundaţiilor care finanţează partidele din opoziţie.
Ciprian-Constantin Şerban "Înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau de prelucrare a laptelui, o investiţie care va aduce stabilitate economică şi demografică în zona montană" Acest proiect legislativ privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau de prelucrare a laptelui în zona montană, care a fost votat miercuri, 18 aprilie, reprezintă baza unui sistem sustenabil şi necesar dezvoltării economice în aceste regiuni. Cunoaştem cu toţii potenţialul României în ceea ce priveşte produsele tradiţionale, iar lactatele româneşti pot fi o sursă de stabilitate economică în zonele montane, acolo unde creşterea animalelor reprezintă una dintre activităţile principale. România trebuie să-şi extindă şi să-şi valorifice această resursă, iar coaliţia PSD-ALDE vine în sprijinul românilor cu această măsură absolut necesară, întrucât zonele montane ale ţării noastre aveau o posibilitatea scăzută de livrare de produse şi de dezvoltare. Proiectul atinge această coordonată, ea având drept scop realizarea unei infrastructuri care să pună în valoare sectorul de producţie din industria laptelui şi să stopeze depopularea acestei zone, instituind astfel o măsură de finanţare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din totalul cheltuielilor eligibile. Aceste investiţii au drept obiectiv valorificarea superioară a produselor cu specific montan, realizarea unui fundament de producţie durabilă, crearea unui impuls economic, respectiv limitarea declinului demografic din aceste regiuni. Dezvoltarea industriei de producţie pe bază de produse tradiţionale poate fi una dintre sursele cu potenţial economic ale ţării noastre, iar punerea în valoare a acesteia se poate face doar prin crearea unui fundament specific conceptului fiecărei zone în parte. Aceste centre de colectare şi/sau de prelucrare a laptelui vor crea locuri de muncă şi vor contribui la stoparea depopulării regiunilor, respectiv la transmiterea pe mai departe a tradiţiilor pastorale din zonele montane. Vă felicit pentru susţinerea acestei măsuri care va duce România mai departe pe calea dezvoltării şi a stabilităţii!
Silviu Nicu Macovei "Alocaţia pentru copii trebuie reformată!" Unul dintre obiectivele politice importante propuse şi asumate de Partidul Social Democrat este susţinerea familiei româneşti şi, în special, sprijinul pentru creşterea şi educarea copiilor. Indemnizaţia de creştere a copilului, acordată în timpul concediului de maternitate, este o componentă foarte importantă pentru stimularea natalităţii. Însă, dacă lăsăm deocamdată la o parte această indemnizaţie, trebuie să recunoaştem câteva aspecte care necesită îmbunătăţiri în privinţa susţinerii financiare din partea statului, acordate creşterii copilului. În primul rând, am susţinut de la bun început necesitatea creşterii cuantumului alocaţiilor pentru copii, punct asumat şi de Guvernul României prin Programul politic de guvernare al PSD. Chiar dacă sunt unele întârzieri cu privire la implementarea acestei măsuri, am speranţa că acest demers, cu un puternic impact social, va fi prioritizat corespunzător importanţei sale. Vorbind despre impactul social al alocaţiei pentru copii, este de notorietate faptul că în ţara noastră foarte multe familii sărace, dar cu mulţi copii, se bazează pe acest ajutor financiar pentru subzistenţă. Acest lucru, oricât de contestat ar fi de unii sau de alţii, este un fapt şi trebuie privit cu maximă atenţie. Sunt zone rurale ale ţării în care riscul de sărăcie şi excluziune socială este de câteva ori mai mare decât media în Europa. De altfel, România se află în primele locuri la numărul de persoane cu risc major de sărăcie, mai precis 38,8% din populaţia întregii ţări. Vedem doar şi din aceste cifre importanţa oricărui ajutor social pentru mai bine de o treime dintre români. Totodată, însă, România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de alcool. Cu un consum total de alcool pur per locuitor de 13,7 litri, românii ocupă locul 3 în Uniunea Europeană, după Lituania şi la egalitate cu Cehia, şi locul 5 în Europa, în spatele Republicii Belarus, Republicii Moldova şi în spatele Rusiei, ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Îngrijorător este faptul că în 2016 consumul a crescut faţă de anul anterior şi a ajuns la 13 litri de alcool pur, pe an, pe locuitor. Toţi specialiştii în asistenţă socială recunosc existenţa unei legături directe între sărăcie, alcoolism şi violenţa în familie, căreia îi cad pradă cel mai adesea şi copiii. Puteţi întreba oriunde în România şi veţi găsi familii care folosesc banii proveniţi din alocaţiile pentru copii pentru a achiziţiona alcool. Cred sincer că, în aceste condiţii, este de datoria noastră ca demnitari aleşi ai acestui popor, să ne îngrijim de necesităţile familiilor din România, însă responsabilitatea noastră trebuie să se îndrepte spre copii, spre viitorul acestei ţări. De aceea, consider că se impune cu necesitate ca banii destinaţi copiilor să nu fie cheltuiţi pe consumul de alcool care duce la violenţă şi sărăcie. Aceşti bani sunt pentru copii, pentru nevoile lor şi este important ca părinţii să nu îi poată cheltui pe altceva. Susţin cu tărie introducerea alocaţiilor pentru copii într-un sistem de bonuri valorice care să facă imposibilă achiziţia de alcool sau tutun, ci doar hrană, rechizite şcolare şi haine pentru copii.
Sorin-Ioan Bumb "PSD schimbă definiţia creşterii economice, ca să o adapteze la realitatea din ţară - creşterea de preţuri!" Vedem cu toţii, în fiecare zi, efectele măreţei creşteri anunţate de PSD: au crescut preţurile la benzină, euro a ajuns aproape 5 lei, au crescut preţurile la utilităţi, au crescut preţurile la pâine şi la toate alimentele de bază, a crescut datoria externă, au crescut salariile până au scăzut, iar inflaţia a ajuns la 5% şi nu dă semne că ar vrea să se oprească. Iată deci ce înseamnă creşterea economică a PSD - creşterea preţurilor! Halucinant este însă că măreţul conducător al PSD a şi găsit vinovaţii - orânduirea burghezo-moşiereasă din străinătate, care, prin "agenturili" reprezentate de filialele investitorilor străini din România, a crescut preţurile ca să le fure românilor banii. Ai crede că, în contextul inculpării lui Ion Iliescu pentru crimele de la Revoluţie, domnul Dragnea o fi început să se uite la casetele video alb-negru cu telejurnalele comuniste şi într-un delir oniric demn de romanele lui Kafka, scapă "porumbei" pe la televiziuni. Din nefericire pentru români, însă, omul vorbeşte serios şi putem să ne dăm seama de aceasta din faptul că declaraţiile sale includ şi atacuri furibunde la adresa Băncii Naţionale. Normal că moneda naţională se va deprecia când preşedintele Camerei Deputaţilor atacă propria bancă naţională, dar toate aceste acţiuni ale PSD fac parte dintr-o strategie mai vastă. Este o strategie menită să-i sărăcească pe români, să le inducă teamă faţă de viitor şi de străini, astfel încât să-i facă să aleagă răul PSD, de teama unui rău mai mare, care însă nu există, ci este doar închipuit. După atacurile furibunde la justiţie, PSD a continuat cu atacurile la serviciile de protecţie ale statului român, iar acum a venit rândul Băncii Naţionale. Este un scenariu dezastruos, dar eficient, pe care l-a mai aplicat recent un alt mustăcios cu alergie la justiţie şi la statul de drept, dintr-o ţară preferată de mulţi români pentru concedii, dar şi un premier din vecini, speriat de migranţi. În ambele cazuri, calitatea vieţii cetăţenilor de rând şi veniturile lor au scăzut semnificativ. La fel ca un cancer care macină organismul din interior, şi PSD atacă statul român din interior, urmărind doar să poată jefui în voie. Din păcate, asta va însemna doar sărăcie pentru români, prin concentrarea avuţiei naţionale în mâna câtorva baroni locali, vasali ai marelui vizir din Teleorman. Îl aşteptăm totuşi pe domnul Dragnea să ne explice cum de şi firma fiului său, care vinde carne şi preparate din carne de porc, a mărit preţurile, deşi este o firmă românească şi nu un asupritor străin...
Tudor Ciuhodaru "Este oficial. Se poate face medicină de înaltă performanţă şi la noi - Centrul Regional de Neuroexcelenţă, la Spitalul Clinic de Urgenţe «Nicolae Oblu»" Niciun pacient nu va mai fi nevoit să plece în străinătate pentru a fi tratat aşa cum se cuvine. Vom fi primul spital din România care va oferi o nouă facilitate medicală pentru toţi pacienţii din Iaşi din Moldova. Centrul de Neuroexcelenţă, unic în România, va funcţiona la Spitalul Clinic de Urgenţe, "Nicolae Oblu" din Iaşi. Se poate face medicină de înaltă performanţă şi la noi. Centrul Regional de Neuroexcelenţă: Vă reamintesc că din 2017 Iaşiul are şi cea mai modernă sală de operaţii în domeniul neurochirurgiei şi chirurgiei spinale din sud-estul Europei. Blocul operator inaugurat anul trecut la Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi dispune de cel mai avansat sistem de imagistică intraoperatorie la nivel mondial: O- Arm2; de un sistem de monitorizare neurofuncţională intraoperatorie NIM-Eclipse; şi de masă de operaţie radiotransparentă din fibră de carbon. Dotarea unităţii medicale cu un astfel de sistem de ultimă generaţie reprezintă încă un pas în demersul unei întregi echipe de transformare a Spitalului de Clinic de Urgenţe "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi într-un centru de referinţă pentru urgenţele neurologice şi neurochirurgicale şi nu numai, precum şi de pregătire în domeniul medical.
Vasile Cîtea "«Institutul inimii» din Iaşi a supravieţuit!" Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi sau "Institutul Inimii", cum mai este cunoscut, îşi va continua activitatea, reuşind să salveze, în continuare, vieţi. Este de notorietate faptul că, în noaptea de 10 spre 11 aprilie, un incendiu la etajul 6 al acestui Institut a paralizat temporar activitatea la această unitate medicală "de excelenţă" în patologia cardiovasculară, aşa că nu mai insist asupra fatidicului moment care a afectat şi funcţionarea celeilalte unităţi medicale care folosea acelaşi imobil, şi anume, Spitalul "C.I. Parhon". Aş vrea totuşi să insist în această declaraţie politică asupra mobilizării şi vitezei de reacţie a autorităţilor care au înţeles că această unitate medicală care, de fapt, deserveşte peste 5,5 milioane de pacienţi din întreaga regiune a Moldovei, poate face oricând parte din categoria unităţilor de infrastructură strategică. Cu secţia ATI compromisă şi cu un bloc operator inundat şi declarat inutilizabil, autorităţile locale şi cadrele medicale au căutat şi au găsit soluţii urgente încă din seara accidentului pentru transferul pacienţilor internaţi la alte unităţi medicale, şi anume, la Spitalul Căi Ferate sau la Spitalul Militar, iar cazurile grave de pe secţia de terapie intensivă au fost transferate la Spitalul "Sfântul Spiridon", astfel încât, nu au existat complicaţii în ceea ce priveşte viaţa pacienţilor internaţi la Institut. Ba mai mult, spre deosebire de alte cazuri similare din ţară, în care, în urma unor incendii, s-au declanşat practic veritabile şi regretabile nenorociri, în cazul Institutului Inimii din Iaşi autorităţile au învăţat din cazurile precedente şi nu au avut de suferit direct nici pacienţii evacuaţi în mod eficient, nici cadrele medicale, un singur cadru medical suferind o intoxicaţie uşoară care nu ia pus viaţa în pericol. O bună parte din aparatura medicală a fost recuperată, practic salvată, astfel că, la doar 5 zile de la accident, datorită eforturilor autorităţilor în domeniu şi datorită mobilizării cadrelor medicale, începând cu 16 aprilie au putut fi din nou tratate afecţiunile cardiace de tip infarct, pacienţii cu această afecţiune sau cei care aveau nevoie de stimulator cardiac putând fi primiţi în noi spaţii amenajate, beneficiind de redeschiderea laboratoarelor de cateterism cardiac şi electrofiziologie. În altă ordine de idei, s-au demarat discuţii de urgenţă cu autorităţile guvernamentale pentru iniţierea unei Hotărâri de Guvern prin care să se acopere reparaţiile necesare atât pentru Institut, cât şi pentru Spitalul "C.I. Parhon", existând la momentul respectiv date certe că sumele necesare vor putea fi deblocate. Nu a fost uitată nici situaţia angajaţilor care momentan nu au unde să îşi desfăşoare activitatea, evident din cauze neimputabile lor, căutându-se şi găsindu-se soluţii, astfel încât veniturile lor salariale să nu aibă de suferit ca urmare a imposibilităţii exercitării profesiei. Aşa cum s-a şi titrat în presa locală, inima Institutului de Boli Cardiovasculare din Iaşi continuă să bată salvând vieţi omeneşti şi datorită eforturilor autorităţilor locale şi centrale care au depus toate eforturile pentru ca acest eveniment neplăcut să nu lase bolnavii fără asistenţă medicală de specialitate şi fără tratament adecvat, fapt pentru care doresc să felicit pe cei care au înţeles că printr-o mobilizare exemplară putem salva, în regim de urgenţă, o unitate medicală de excepţie si de înaltă expertiză!
Viorel Stan "Tăierile ilegale de lemne" Se spune că pădurea este linia vieţii planetei. Este esenţială pentru viaţă şi este cea care contribuie la bunăstarea noastră, prin producerea de oxigen, captarea dioxidului de carbon, purificarea şi retenţia apei, protecţia împotriva inundaţiilor şi a alunecărilor de teren. Şi deşi este o parte importantă, fără de care n-a putea trăi, totuşi 80% din pădurile lumii au fost distruse. Iar România nu este nici ea ferită de defrişări. Deşi aveam păduri sălbatice care adăpostesc floră şi faună unice, dar şi specii rare de animale, cu toate acestea ţara noastră pierde trei hectare de pădure pe oră. La nivel naţional, suprafaţa acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,95%. Iar fondul forestier naţional are o suprafaţă de 6.900.962 hectare, jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate este proprietate privată a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a obştilor şi a persoanelor fizice. Dacă este să ne raportăm la defrişări, numai în 2016, la nivel naţional au fost înregistrate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, ceea ce reprezintă o medie de 26 de cazuri pe zi. Dintre acestea, aproape jumătate, 42%, din tăierile ilegale de arbori depistate în 2016 au fost sesizate de populaţie, iar sancţiunile aplicate au fost de peste 33 milioane de lei. Aşa arată un raport întocmit de Greenpeace România. Cât despre judeţele fruntaşe la acest fenomen, pe primele trei locuri se află Mureş, Braşov şi Olt. Dosarele penale deschise în cauză se pare ca au protejat pe cei din vârful piramidei. Aşa se face că, în ultimii 27 de ani, hoţii care au ras de pe faţa pământului păduri întregi din România s-au ales cu 5 miliarde de euro şi 80 de milioane de metri cubi de lemn. Iar de plătit, n-a plătit nimeni. Cum autorităţile par depăşite de situaţie, se mulţumesc să publice statistici din care reiese că se taie mai puţini copaci. Însă nu se spune nimic despre cine face asta sau despre politicienii care au înlesnit jaful din pădurile patriei. Şi nu se spune nimic nici despre autorităţile de control care au închis ochii. S-a vorbit despre interzicerea exportului de buşteni, însă acest subiect a fost redus la tăcere. Şi, deşi Serviciul Român de Informaţii a tras mai multe semnale de alarmă despre ceea ce se întâmplă în pădurile României, situaţia nu s-a îmbunătăţit. Iar informaţiile ajunse şi la factorii decidenţi n-au schimbat nimic. Pentru că, în continuare, drujbele au făcut ravagii. Deşi tăierile ilegale vin la pachet cu o mulţime de necazuri, totuşi lipsa de reacţie a autorităţilor competente este de neconceput, mai ales în condiţiile în care instituţiile de informaţii din domeniul securităţii naţionale au alertat autorităţile cu competenţă în domeniu, iar autorităţile nu au luat măsurile care se impuneau. Şi aşa numărul de cazuri de tăieri ilegale a crescut. Într-adevăr, Radarul Pădurilor a avut impact direct cu privire la transporturile ilegale de lemn. Însă cred cu tărie că noi toţi trebuie să facem ceva. O soluţie ar fi interzicerea exportului de buşteni pe o perioadă de timp, iar alta ar fi un acord politic privind interzicerea, în următorii 5 ani, a tăierii arborilor. De asemenea, cred că este absolut necesar ca instituţiile cu competenţă în domeniu să se autosesizeze în ceea ce priveşte defrişările ilegale. Este un act de crimă organizată, iar efectele le vedem cu toţii - alunecări de teren, inundaţii, poluare şi puţin aer curat.
Viorica Cherecheş "Cine apără Poliţia Locală?" Siguranţa cetăţenilor României este asigurată şi de Poliţia Locală. Acest organism în serviciul cetăţenilor a fost înfiinţat în urmă cu opt ani, respectiv în anul 2010. Legea nr. 155/2010, în baza căreia funcţionează Poliţia Locală, permite angajaţilor în uniformă să intervină, dar sunt obligaţi să anunţe fie Poliţia, fie Jandarmeria pentru finalizarea acţiunii. În astfel de situaţii se ajunge foarte uşor la ultraje din partea celor surprinşi că au încălcat legea. Astfel de cazuri sunt destul de dese, mai ales că poliţiştii locali nu pot să ia atitudine, neavând cadrul legal. Limitaţi de legile pe care le au la dispoziţie, poliţiştii locali nu se pot apăra. Mai grav este că pe ei nu-i apără nimeni. Am adresat în urmă cu o lună o întrebare ministrului afacerilor interne, prin care îi solicitam numărul poliţiştilor locali ultragiaţi şi numărul dosarelor care au ca obiect ultrajul şi alte violenţe asupra poliţiştilor locali în ultimii trei ani. Răspunsul primit este şocant - Inspectoratul General al Poliţiei Române nu are o evidenţă în acest sens. Dar datele pe care eu le-am primit de la poliţiştii locali din Baia Mare sunt alarmante. Numai în ultimii doi ani au fost înregistrate 8 cazuri de ultraj în municipiu, iar în Cluj-Napoca sunt 3 numai de la începutul acestui an şi câte un caz la Craiova, Arad, Galaţi, Braşov sau Constanţa. Comunitatea se bazează pe poliţiştii locali, să fie la datorie şi să-i apere în cazul în care are nevoie, dar pe poliţiştii locali, cine-i apără?
Mihai Weber "Promovarea produsului românesc fabricat în România, prioritate pentru PSD" Vestea că în perioada 16-19 aprilie, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Anteprenoriat, în colaborare cu Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc, au organizat Târgul Internaţional "Alimentaria" Barcelona, la care au fost promovate produse din carne şi produse internaţionale româneşti, m-a bucurat foarte tare. Expozanţii români prezenţi la târg au avut numeroase întâlniri cu firme de distribuţie din ţări europene şi din Orientul Mijlociu, identificând astfel noi posibilităţi pentru creşterea exporturilor proprii, cât şi oportunităţi de atragere de investiţii în ţara noastră. De evidenţiat este că importatorii specializaţi au fost interesaţi de standurile României, brandurile expuse fiind deja recunoscute pe pieţele europene, în contextul în care majoritatea firmelor din ţara noastră participă constant la manifestările din domeniu. România se află în continuare pe lista producătorilor recunoscuţi, brandul de produs crescând încrederea consumatorilor într-o anumită marcă care reprezintă produsul românesc de calitate. Prin actualul Program de guvernare, Partidul Social Democrat contribuie la susţinerea şi la promovarea tuturor producătorilor români, de la mic la mare, indiferent de domeniul de activitate, astfel încât diminuarea importurilor, dar şi extinderea pieţei româneşti să fie posibilă. Nu în ultimul rând, pe lângă măsurile care vin în sprijinul fermierilor şi al agricultorilor, trebuie să ajutăm, prin măsuri legislative, companiile româneşti, astfel încât să poată fi competitive într-o economie din ce în ce mai globalizată.
Tudoriţa Lungu "Pilonul II de pensii nu vă aparţine, domnilor guvernanţi!" PSD perfecţionează, de când a ajuns la guvernare, o strategie de a ne fura pe faţă şi cu zâmbetul pe buze din buzunare. N-a trecut mult de la scandalul ţepei date în sănătate, că revine în prim-plan un alt scandal, cel al Pilonului II de Pensii. Domnilor, după un an şi jumătate de haos şi impredictibilitate, a venit timpul să vă opriţi. Să vă opriţi din a mai privi cu jind la banii românilor, pentru a vă acoperi promisiunile populiste! În contextul în care populaţia României a scăzut din 1990 până în prezent cu 3,7 milioane de locuitori şi, potrivit datelor INS, ar putea scădea cu încă pe atât până în 2050, este cât se poate de evident că sistemul public de pensii trebuie regândit pentru a fi sustenabil. Cum n-am văzut nicio propunere de reformare a sa, unde-i performanţa cu care vă lăudaţi şi care ar trebui să-i convingă pe contribuabilii la Pilonul II să-şi mute banii în Pilonul I?! Şi de când cele două fonduri se află la întrecere? Domnul Teodorovici spunea deunăzi că nu înţelege care este temerea celor care sunt în zona Pilonului II. Domnul Dragnea susţinea că "nimeni n-are pensia pusă în pericol", dar - cum ne-a obişnuit - fără să dea vreo explicaţie liniştitoare pentru români. Pericolul există şi apare pe mai multe planuri. PSD vrea cu orice preţ să confişte siguranţa românilor care muncesc astăzi, furându-le banii economisiţi pentru a plăti pensiile curente. Să nu uităm, domnilor, că Pilonul II este un actor pe bursă, iar ieşirea sa ar avea consecinţe serioase asupra pieţei de capital, pe care nicio guvernare responsabilă nu şi le-ar putea asuma! Nu v-a ajuns că aţi redus contribuţiile de la 5,1 la 3,7%, în condiţiile în care ar fi trebuit chiar să crească la 6%? Ceea ce faceţi în continuare este o încercare disperată de a vă masca încă o dată incompetenţa! Este o "naţionalizare" ascunsă în spatele unor declaraţii ambigue şi uşor de demontat, pe care românii nu o vor tolera! Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, Pilonul II de pensii nu vă aparţine!
Tudoriţa-Rodica Boboc "Noile semnificaţii ale sărbătorii internaţionale a muncii" Se împlinesc anul acesta 128 de ani de când s-a sărbătorit pentru prima dată în România Ziua internaţională a muncii, în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Este evident că semnificaţia şi motivaţiile pentru care salariaţii şi sindicatele muncii au militat de-a lungul anilor au cunoscut schimbări şi că unele dintre revendicările lor s-au îndeplinit, iar altele şi-au pierdut din importanţă şi actualitate. După cum se ştie, s-a militat pentru reducerea zilei de muncă la 8 ore, pentru eradicarea exploatării muncii copiilor, pentru egalitate pe piaţa muncii între femei şi bărbaţi, pentru crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune, pentru înlăturarea a tot felul de discriminări şi hărţuiri la locul de muncă şi pentru multe alte deziderate sociale. În zona mai dezvoltată a lumii, salariaţii se bucură acum de condiţii de muncă şi de un tratament mai bun decât în trecut. De aceea, se ridică în prezent întrebarea pentru ce mai sărbătorim astăzi 1 mai, Ziua internaţională a muncii? În primul rând, vorbim de valoarea muncii. Aceasta nu a scăzut, dimpotrivă, s-a amplificat şi vedem pe zi ce trece câtă nevoie au societăţile dezvoltate de forţă de muncă pregătită, ce rezultate excepţionale poate să ne ofere o muncă liberă şi creatoare. Nu se cade să uităm importanţa muncii pentru dezvoltarea economico-socială a lumii şi pentru împlinirea personalităţii umane. Or, sărbătorirea zilei muncii tocmai în această reamintire si reconsiderare a valorii perene a muncii îşi găseşte una dintre semnificaţii. Marcând ziua muncii, arătăm respect omului harnic, performant, muncitor. Un răspuns la întrebarea "Ce mai sărbătorim în prezent de 1 mai" este şi acesta - celebrăm oamenii destoinici, care îşi văd în mod conştiincios de ocupaţia pe care o au, de profesia lor. Românii au sărbătorit 1 mai prin diferite forme de recreere: mergeau la munte, la mare, la grătar, la iarbă verde, petreceau ziua în familie sau cu prietenii, călătoreau în afara ţării. Mass-media ne informează că în jurul acestei zilei, staţiunile turistice sunt arhiocupate. Este şi aceasta o dovadă că oamenii încep să trăiască mai bine, că îşi pot permite un concediu de câteva zile, că se pot bucura în liberate de rezultatele muncii lor. În această legislatură, PSD şi-a propus ca politică salarială să stimuleze puternic creşterea veniturilor din muncă, atât prin reducerea taxelor şi impozitelor, cât şi prin creşterea salariului minim şi a salariilor în sectorul bugetar. Ca oameni politici, avem şi obligaţia de a identifica şi de a rezolva problemele şi dificultăţile care se regăsesc pe piaţa muncii. Se face simţită lipsa forţei de muncă calificată, continuă, migraţia tinerilor şi a specialiştilor, pregătirea practică, profesională nu dă satisfacţia dorită de angajatori, prea mulţi lucrători sunt plătiţi la salariul minim pe ţară, dialogul dintre sindicate, patronate şi Guvern lasă loc unor nemulţumiri si altele. Consider că ziua de 1 mai este un bun prilej pentru a identifica şi pentru a discuta astfel de probleme, ca bază pentru găsirea celor mai bune căi de rezolvare. În încheiere, adresând urarea de la mulţi ani, lucrătorilor şi sindicatelor din ţara noastră şi celor de pretutindeni, le doresc totodată să se bucure de condiţii de muncă şi de venituri care să-i motiveze să caute şi să-şi păstreze locurile de muncă, să-şi îmbunătăţească şi să-şi valorifice competenţele în ocupaţia aleasă, să aibă satisfacţii în viaţă de pe urma muncii depuse.
Vlad Bontea "Modernizarea Legilor securităţii naţionale nu este un moft, este o urgenţă!" Recent, am reluat în Parlamentul României dezbaterea despre modernizarea pachetului de legi referitoare la securitatea naţională. Am folosit modernizare şi nu schimbare, pentru că resortul acestei revizuiri este modernizarea şi alinierea noastră la contextul internaţional, la fluxul mondial de idei şi concepte în domeniu, la vocabularul specific uzitat de partenerii noştri. Şi am folosit termenul de securitate naţională şi nu de siguranţă tocmai pentru că realitatea practică şi cea conceptuală din acest domeniu au evoluat profund, iar codul nostru de legi, unele legi datând din 1991, este total depăşit, inclusiv din punctul de vedere al cuvintelor şi al termenilor folosiţi. De asemenea, principiile care guvernează domeniul securităţii naţionale trebuie foarte bine definite, iar relaţiile dintre instituţii foarte clar trasate. Vidul de reglementare creează oportunitatea unora de a abuza şi de a construi privilegii nemeritate. Securitatea naţională este un sector care merită toată atenţia şi seriozitatea noastră. Prezenţi într-un mediu internaţional volatil, în care realitatea este construită din crize succesive care ne blochează capacitatea de a mai construi şi de a ne dezvolta, iar aici menţionez că includ toţi actorii internaţionali, nu doar ţara noastră, a avea grija de securitatea naţională, nu este un moft, ci o urgenţă. Trebuie să facem ordine în acest domeniu, iar cel mai bun start este un pachet legislativ cuprinzător, onest, modern, conectat la realitate şi vizionar. Nu ne permitem ca la fiecare schimbare să realizăm că suntem depăşiţi. Aşadar acest proces este unul foarte complicat, deoarece implicaţiile sunt majore. Un pas important va fi constituit de arhitecturarea unor proceduri şi instrumente clare. Dacă ne uităm la modul cum Strategiile de Securitate Naţională au fost realizate şi implementate după 1990, ne dăm seama cât de şovăielnici am fost în acest domeniu. Ne lipseşte coerenţa, iar un pachet de legi coerent în domeniul securităţii naţionale poate declanşa o reformă de mult aşteptată. Ulterior, a construi o cultură de securitate şi a coborî până la cetăţean cu asumarea unor responsabilităţi privind securitatea naţională, iarăşi este un obiectiv care nu trebuie omis. Toţi românii trebuie să ştie clar cine ne sunt prieteni şi cine nu, care ne sunt slăbiciunile şi mai ales care ne sunt atuurile. Impredictibilitatea a devenit normalitate, interconectivitatea creşte continuu, iar noi trebuie să fim pregătiţi. De aceea, avem nevoie de un pachet de legi ale securităţii naţionale, modern şi orientat spre viitor. Le urez succes colegilor care se ocupă de acest demers şi îmi doresc ca toţi să dăm dovadă de maximă seriozitate şi implicare pentru un rezultat performant.
Neculai Iftimie "Trebuie să recunoaştem solul ca o resursă naturală esenţială a naţiunii noastre" Resursa de sol, cea mai importantă resursă naturală a unei naţiuni care îi asigură independenţa şi siguranţa alimentară, este inclusă la resurse naturale neregenerabile. Agricultura intensivă, poluarea şi impactul schimbărilor climatice pot duce la pierderea solului, în condiţiile în care şi aşa funcţiile solului sunt diminuate progresiv, prin concurenţa cu construcţiile de clădiri, şosele sau gropi de gunoi. Sporirea pretenţiilor faţă de solul fertil care asigură hrana nu trebuie să ducă la epuizarea acestuia, pentru că viitorul este pământul care ne suportă. Fără gestionarea acestei resurse nu există viitor, nu există progres, statele dezvoltate fiind statele mai puţin dependente. Legislaţia este deficitară în privinţa solului, acesta nefiind la fel de protejat ca celelalte elemente ale mediului, apa sau aerul, deşi pierderea sau poluarea solului pot duce la pierderea apei şi a calităţii ei. Conform prevederilor art. 174 din Tratatul de la Amsterdam, statele membre trebuie să aibă în vedere un nivel ridicat de protecţie a mediului înconjurător, urmând unele obiective determinante, cum ar fi: conservarea, protejarea şi ameliorarea calităţii mediului, protecţia sănătăţii persoanelor, utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale şi, nu în ultimul trând, promovarea pe plan internaţional a măsurilor destinate să facă faţă problemelor regionale sau planetare ale mediului. În acest moment, pentru România, este necesară promovarea unei propuneri legislative care să reglementeze un cadru unitar în domeniul protecţiei solului, să se înscrie în principiile fundamentale ale dreptului comunitar originar şi să nu contravină dispoziţiilor acestora. La nivelul Uniunii Europene, nu există norme comunitare de drept derivat, specifice pentru protecţia solului, respectiv pentru a proteja o resursă practic neregenerabilă de interes comun pe întreg teritoriul Comunităţii Europene. Pentru a proteja calitatea solului la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a elaborat la data de 22 iunie 2006, La Bruxelles, Comunicarea intitulată "Strategie tematică pentru protecţia solului - COM/2006/0231 final - cât şi "Evaluarea impactului Strategiei tematice pentru protecţia solului" - SEC/2006/0620 - conform cărora îşi exprimă opinia că ar fi necesară adoptarea unei directive-cadru în domeniul protecţiei solului, având în vedere rolul important pe care îl are solul în abordarea unei provocări internaţionale, cum ar fi schimbările climatice, reducerea biodiversităţii, deşertificarea, eroziunea, inundaţiile şi alunecările de teren, precum şi în asigurarea unei producţii alimentare sigure şi în cantităţi suficiente. Scopul unei propuneri legislative trebuie să aibă în vedere reglementarea normelor, măsurilor şi acţiunilor unitare obligatorii privind cunoaşterea, protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă, inclusiv evaluarea capacităţii bioproducţiei şi monitoringul sistematic al calităţii solurilor din România, precum şi bonitatea lor. Întrucât solul, planta, animalul şi sănătatea umană sunt într-o legătură complexă şi utilizarea durabilă a solului afectează clima, calitatea apei şi a aerului, sănătatea umană, biodiversitatea, securitatea alimentară şi producţia agricolă, trebuie urgent eliminat acest vid legislativ în domeniul solului.
Cornel Itu "1 mai, Ziua muncii" În ultimii ani, ziua de 1 mai a devenit pentru români un simplu repaus de la muncă, o zi liberă pe care aleg să o petreacă prin diverse activităţi, însă puţini sunt cei care cunosc adevărata semnificaţie a acestei zile. La originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor, stă reducerea normei de lucru la 8 ore pe zi, solicitare venită din partea sindicatelor, ca urmare a numeroaselor proteste din Statele Unite ale Americii şi din Canada, în perioada anului 1872. În anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a 11-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie Ziua internaţională a muncitorilor. În România, ziua de 1 mai a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1890, în timpul domniei lui Carol al II-lea. În perioada interbelică, această zi a fost declarată tolerată, iar manifestaţii de mare amploare au avut loc abia după instaurarea regimului comunist în România. Manifestaţiile din perioada comunistă erau de natură propagandistă, cu mesaje orientate spre clasa muncitorească. După Revoluţia din anul 1989, ziua de 1 mai a fost marcată prin activităţi în aer liber. Cu prilejul apropierii acestei zile, să le reamintim românilor că trebuie să cinstească eforturile celor care acum 146 de ani au ieşit în stradă să-şi câştige drepturile pentru condiţii normale de muncă.
Oana-Silvia Vlăducă "Două sărbători cu un numitor comun - cartea" Marcăm, în această săptămână, două evenimente extrem de importante pentru fiecare dintre noi şi care au în centrul atenţiei cartea şi cititorii. Este vorba despre Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor, serbată în acelaşi timp cu Ziua bibliotecarilor şi a bibliotecilor publice, sărbătorite, în fiecare an, pe data de 23 aprilie. Cartea este, de altfel, unul dintre importantele daruri de suflet care ne stau alături de la cele mai fragede vârste şi care ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii. Fiecare dintre noi îşi aminteşte primele cărţi de poveşti care au dat farmec şi culoare copilăriei, urmate de captivantele cărţi ale adolescenţei pe care le citeam cu sufletul la gură, până la ultimul rând. Nu putem uita, fireşte, cărţile maturităţii, care ne-au îndemnat la reflecţie şi ne-au îmbogăţit spiritual, fiecare dintre cărţile citite lărgind orizontul cunoaşterii, contribuind în mod esenţial la dezvoltarea imaginaţiei şi la consolidarea personalităţii. Din anul 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze lectura, o activitate care trebuie să facă faţă provocărilor pe care le lansează vremurile actuale, în condiţiile dezvoltării rapide a mijloacelor de informaţie moderne, a Internetului sau jocurilor electronice şi a altor surse de divertisment. Ziua internaţională a cărţii reprezintă o oportunitate pentru iubitorii de carte din întreaga lume, să se dedice promovării lecturii şi, nu în ultimul rând, să aducă un omagiu marilor scriitori care au creat un univers fascinant. Astfel, 23 aprilie este ziua în care ne amintim de autorii operelor literare, de creaţiile lor care ne îmbogăţesc moştenirea culturală şi de inegalabila bucurie a lecturii, folosind, mai nou, tablete sau e-readere sau bucurându-ne de cărţile clasice, care poartă parfumul tiparului. Fie că ne-au lăsat cărţi care izvorăsc dintr-o minuţioasă cercetare ştiinţifică, fiind lucrări care constituie un preţios izvor de informaţii, fie că au imaginat romane cu intrigi captivante şi cu personaje puternice, care pot constitui adevărate repere, fie că şi-au aşternut pe filele albe povestea fascinantă a vieţii, alături de gânduri şi trăiri, în jurnale de o inegalabilă valoare, autorii au prins între coperte o lume întreagă pe care o explorăm cu aceeaşi bucurie şi emoţie. Şi pentru că lectura nu poate fi concepută în afara bibliotecilor, locuri care pot fi considerate adevărate case ale cărţii, prin Hotărârea Guvernului nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată "Ziua bibliotecarului din România". Astfel că, în ţara noastră, începând cu anul 2005, pe data de 23 aprilie se sărbătoreşte şi Ziua bibliotecarului, primele demersuri în acest sens fiind făcute încă din anul 1998. Este o sărbătoare dedicată acestei profesiuni speciale şi bibliotecarilor, cei care au transformat-o în vocaţie, prin efortul de a apropia persoanele de toate vârstele de tainele învăţăturii, ale cunoaşterii şi culturii, valori care îşi găsesc sălaşul în cărţi. Astfel, în ziua de 23 aprilie, toţi bibliotecarii din România îşi sărbătoresc ziua profesiei, fiind organizate manifestări specifice meseriei. Este vorba despre sesiuni şi comunicări, bilanţuri ale activităţii, premieri, cât şi alte activităţi care pot conduce la atragerea de noi utilizatori şi la fidelizarea celor care văd în bibliotecă locul unde găsesc întotdeauna cartea preferată, dar şi atmosfera care îndeamnă la lectură. Cu această ocazie, bibliotecarii prezintă în faţa colegilor de breaslă realizările profesionale şi dezbat teme de interes, legate de profesia de bibliotecar. Prin politicile promovate în acest domeniu, până acum extrem de important, ne-am propus să construim şi să amenajăm biblioteci în cât mai multe localităţi din ţară, asigurând funcţionarea acestora în sedii care să garanteze desfăşurarea în bune condiţii a activităţii bibliotecarilor, păstrarea cărţilor în spaţii adecvate şi creşterea numărului de abonaţi. Salarizarea corespunzătoare a celor care au îmbrăţişat meseria de bibliotecar a fost un alt obiectiv pe care ni l-am asumat şi pe care l-am realizat. Măsurile vor continua, astfel încât un număr cât mai mare de oameni să aibă acces la diferite genuri de cărţi, punând accent pe atragerea copiilor şi tinerilor în biblioteci şi pe dezvoltarea gustului lor pentru lectură. Reperele tinerei generaţii pot fi găsite în universul vast al cărţii. Îndrumarea copiilor spre lectură şi educarea lor în spiritul cunoaşterii constituie o misiune extrem de importantă pe care o avem faţă de copiii noştri, faţă de noi şi, nu în ultimul rând, faţă de viitorul acestei ţări.
Ioan Dîrzu "Medicii se întorc în ţară" Unul dintre marile angajamente ale PSD din timpul campaniei electorale se îndeplineşte. Exodul cadrelor medicale de înaltă calificare a fost oprit. Medicii români plecaţi să profeseze în afara ţării se întorc acasă. PSD şi-a asumat responsabilitatea acordării unor salarii apropiate de nivelul din Europa pentru medici şi asistente, realitate concretă şi efectivă din această lună. După majorările de salarii de anul trecut şi din martie în acest an, toţi medicii au venituri cel puţin duble faţă de momentul venirii PSD la guvernare. Astfel, pe lângă faptul că a scăzut semnificativ, cu 40%, numărul medicilor care pleacă din ţară, au început să revină şi cei plecaţi. Acum sunt în curs de rezolvare solicitările privind sporurile reclamate de personalul auxiliar - îngrijitori, brancardieri, biologi, chimişti etc. Premierul a dispus şi a dat termen până luni, miniştrilor sănătăţii, muncii şi finanţelor să identifice clar situaţiile şi problemele, să găsească soluţii şi să se întâlnească pentru analiză, pentru implementare cu managerii unităţilor spitaliceşti în cauză.
Daniel Olteanu "Situaţie îngrijorătoare la nivelul judeţului Vaslui în ceea ce priveşte proiectele pe fonduri europene depuse de autorităţile publice" Reală sau eronată, ultima situaţie prezentată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord - Est, ADRNE, este îngrijorătoare, în primul rând în ceea ce priveşte judeţul Vaslui. Astfel, în cadrul Programului Operaţional Regional, judeţul Vaslui apare cu doar opt proiecte, 7 private şi unul public, respectiv o investiţie de amploare la nivelul infrastructurii de drumuri judeţene, aşa cum există în fiecare judeţ. Din nefericire, judeţul Vaslui este însă singurul de la nivelul regiunii Nord-Est fără niciun alt proiect public, depus de o autoritate locală sau într-un parteneriat. Fiind vorba de polul sărăciei, situaţia este cu atât mai dramatică. Nu exclud posibilitatea să existe totuşi astfel de proiecte, iar dacă ele nu apar în lista ADRNE, vreau explicaţii publice, pentru că asta nu mai este responsabilitatea autorităţilor vasluiene. Dacă aceste proiecte lipsesc, însă, cu desăvârşire, atunci gravitatea situaţiei impune o intervenţie directă a Ministerului Fondurilor Europene, care trebuie să se implice în readucerea pe şine a acestui judeţ. Ar fi absolut descalificant ca judeţul dat ca exemplu în ceea ce priveşte scorurile electorale obţinute de PSD să fie oferit acum ca model în topurile negative ale reuşitelor în administraţie, pentru că ar însemna că există o legătură directă între administraţia PSD şi lipsa de performanţă în absorbţia fondurilor europene. La mijlocul exerciţiului financiar, în situaţia în care fondurile europene pot fi absorbite până în 2022, rezultatul de 0,37% aferent absorbţiei efective în cadrul Programului Operaţional Regional este alarmant. Asta în condiţiile în care autorităţile locale din regiunea Nord-Est au avut, totuşi, o performanţă remarcabilă în exerciţiul 2007-2013 şi se presupune că au învăţat din experienţa primelor proiecte. Acum, nu mai târziu, PSD trebuie să sune trezirea pentru responsabilii din administraţia centrală şi locală, iar aici includ şi municipiul Bârlad, unde PNL nu mai face demult administraţie, ci orice altceva.
Costel Alexe "România reală nu este pe agenda PSD" Vreau să denunţ public politica ticăloasă şi răzbunătoare pe care majoritatea PSD-ALDE o practică faţă de anumite categorii sociale. Dezastrul economic bate la uşă, dar Liviu Dragnea nu uită şi nu iartă şi de peste un an de zile duce un război împotriva propriului popor, pedepsind sistematic fiecare categorie socială care a avut curajul să iasă în stradă împotriva aceste monstruoase coaliţii: plafonarea indemnizaţiilor a lovit în tinerele mame, sute de mii de contracte part-time au fost desfiinţate în ultimul an, o aberaţie legislativă inventată de Guvernul Dragnea pentru a pedepsi tinerii. Studenţii şi-au pierdut mii de locuri bugetate la licenţă, master şi doctorat, doar pentru simplul fapt că Liviu Dragnea nu acceptă o clasă intelectuală ostilă. Medicii şi profesorii au fost amăgiţi cu uriaşe creşteri salariale, dar în realitate cei mai mulţi au fost păcăliţi, constatând că revoluţia fiscală le-a adus un plus de câţiva lei. Dar nimeni nu a suferit în România, atât cât a suferit clasa mijlocie, oameni simpli, dar cinstiţi, oameni care zilnic aduc plus valoare societăţii şi care astăzi ţin în spate realmente economia României şi sistemul de pensii. Doar în ultima lună Guvernul PSD-Dragnea a pregătit 3 cadouri otrăvite pentru sutele de mii de români din clasa mijlocie. Seminaţionalizarea Pilonului II de pensii este prima lovitură, asta după ce statul român a încălcat propriile angajamente şi nerespectarea graficului de creştere a contribuţiilor la pensiile administrate privat a dus la o acumulare mai mică cu 12,9% în conturile românilor în ultimii zece ani, impactul la nivelul Pilonului II fiind de 1,1 miliarde de euro. Cea mai mare grupă de vârstă care participă la Pilonul II sunt cei cu vârste între 35 şi 45 de ani, urmaţi de grupa 25-35 de ani. În total, aproape 5 milioane de tineri, iar astăzi Guvernul le pregăteşte amanetarea pensiilor. A doua lovitură este un nou maxim al ROBOR, care a ajuns astăzi la nivelul din decembrie 2017, de 2,22%, cel mai mare din ultimii 3 ani si jumătate, arată datele publicate de Banca Naţională a României, iar indicele ROBOR la 6 luni a crescut luni la 2,49%, cel mai mare nivel din 29 octombrie 2014, când a fost 2,51%. Este realmente o tragedie pentru toţi tinerii care au rate la case, la autoturisme şi care cu greu au putut amortiza creşterea ratelor lunare cu 100-200 de lei pe parcursul anului trecut. Tot mai mulţi tineri sunt disperaţi, se simt vânaţi, se simt persecutaţi de propriul Guvern, care, în loc să îi încurajeze, le toarnă plumb în picioare. Deja în ultimul an numărul celor care acumulează întârzieri în plata ratelor de până la 3 luni a crescut îngrijorător, gândiţi-vă cât s-ar destabiliza economia dacă zeci de mii de tineri care au rate ar intra în incapacitate de plată. Un adevărat efect de domino, un tsunami economic care bate la uşă! A treia lovitură girată de actualul Guvern PSD este scumpirea carburanţilor, a cincea mărire din iulie 2017. Deşi cauzată de creşterea cotaţiei barilului pe pieţele internaţionale, scumpirea de săptămânile următoare ar putea fi echilibrată prin renunţarea la supraacciza Guvernului. România este ţara europeană cu cele mai mari taxe în preţul carburantului, taxele puse pe carburanţii din România reprezintă 53% din preţul final al benzinei şi 50% din cel al motorinei. Accizele pentru benzină şi motorină în România s-au majorat gradual, în două etape, cu 0,16 lei/litru, începând cu 15 septembrie 2017, şi cu încă 0,16 lei/litru, începând cu 1 octombrie 2017. Pe 17 iulie, anul trecut, un litru de motorina costa 4,45 de lei, cu peste 21% mai puţin decât pe 15 ianuarie 2018. În cazul benzinei, majorarea la 6 luni a fost de 17%, cu 80 de bani mai mult pentru fiecare litru. Constat însă că pe agenda Guvernului PSDragnea nu reuşesc să intre teme din România reală, nu reuşesc să fie rezolvate situaţiile de criză, dificile cu care se confruntă sute de mii de români, ci chiar şi anul acesta PSD are în vedere doar o singură temă, subordonarea justiţiei şi albirea infractorilor.
George Şişcu Comisia Europeană publică anual un studiu efectuat în rândul ţărilor membre, referitor la numărul accidentelor mortale la fiecare milion de locuitori. În ultimii ani, topul a rămas neschimbat. Ţările din Nord şi Vest sunt cele mai sigure la nivel de trafic rutier, iar ţările din Est sunt cele mai periculoase. Din păcate, România este pe primul loc, împreună cu Bulgaria, în aceste statistici, cu cel mai mare număr de decese din accidente rutiere, la milionul de locuitori. Deşi numărul victimelor scade de la an la an, lipsa infrastructurii şi, poate, agresivitatea şoferilor îşi spun în continuare cuvântul, asta deşi ţara noastră are obligaţia să reducă cu 50% numărul victimelor din accidente rutiere până în anul 2020, faţă de valorile înregistrate în 2010. Din păcate, numărul accidentelor rutiere grave în ţară este foarte mare, media zilnică fiind de circa cinci decese. Doar în anul 2017 au murit 1.951 de persoane, numărul persoanelor rănite grav fiind de peste 8.000. Această creştere alarmantă a numărului de accidente rutiere este legată de numărul tot mai mare de vehicule pe şosele, de infrastructura nedezvoltată, de nerespectarea limitelor de viteză de conducătorii auto şi de neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic. Mă întreb, oare ce măsuri au luat stimabilii noştri guvernanţi pentru a diminua aceste cifre alarmante, care reprezintă vieţile unor oameni, care de multe ori mor nevinovaţi? Avem oare o bază de date a tuturor punctelor negre pentru identificarea sectoarelor rutiere periculoase? Avem oare reglementări şi standarde tehnice actualizate de siguranţă rutieră? Avem drumuri mai bune? S-au făcut sesiuni de instruire pentru toţi factorii interesaţi în siguranţa rutieră? Acestea sunt câteva dintre recomandările Băncii Mondiale, instituţie implicată în problema siguranţei rutiere din România la solicitarea CNAIR, pentru îndeplinirea obiectivelor din Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră. La acestea se adaugă instalarea unor obstacole pe mijlocul sau pe marginea străzilor, introducerea de linii de marcaje tactile pe mijlocul şi pe marginea străzilor pentru alertarea conducătorilor auto. În intersecţiile din zonele cu viteze mari, să se instaleze un sens giratoriu pentru controlarea vitezei vehiculelor sau semne de circulaţie bine proiectate ş.a.m.d. Din păcate, nimic dintre toate acestea nu s-a întâmplat, chiar dacă noi, cei din opoziţie, am încercat să modificăm pe ici, pe colo legislaţia, sa o simplificăm, să o facem mai transparentă şi mai flexibilă. De aceea, somăm Ministerul Transporturilor să facă demersurile necesare, astfel încât să reuşim să îmbunătăţim condiţiile de siguranţa circulaţiei şi să demonstrăm astfel că suntem interesaţi de vieţile cetăţenilor acestei ţări.
Marius Bodea "Soluţii punctuale pentru combaterea poluării din Iaşi" Fac apel la Primăria municipiului Iaşi să trateze flagelul poluării din Iaşi cu responsabilitate şi să iniţieze măsuri punctuale pentru combaterea efectelor sale nocive. Nu o spun eu, o spun specialiştii, creşterea alarmantă a nivelului de poluare în ultimii ani este cauzată, în mare parte, de haosul urbanistic din oraş - lipsa locurilor de parcare, lipsa spaţiilor verzi, creşterea numărului de maşini fără îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, ceea ce a condus la un trafic infernal -, în contextul creşterii accentuate a populaţiei Iaşiului. Totodată, parcul auto poluant de la instituţiile din subordinea Primăriei şi salubrizarea rudimentară a străzilor de societatea din subordinea primăriei, în lipsa echipamentelor performante, contribuie la creşterea gradului de poluare. Este adevărat, traficul greu este o sursă de poluare importantă, iar finalizarea proiectului şoselei de centură ar veni în rezolvarea acestei probleme. Dar de câte ori a fost primarul Mihai Chirica să bată cu pumnul în masă la Bucureşti pentru alocarea de bani pentru acest proiect? Sistemele individuale de încălzire a locuinţelor reprezintă un alt factor poluator, dar să nu uităm că sistemul public de centralizare a fost pus pe butuci tot de către administraţia PSD-Chirica!". Marea majoritate a cauzelor pentru poluarea din Iaşi ţin de lipsa de iniţiativă a celor care sunt la puterea locală şi avem nevoie de soluţii punctuale pentru a combate acest flagel care ne otrăveşte pe noi şi pe copiii noştri. Câteva dintre soluţiile punctuale pentru combaterea poluării din Iaşi vor fi expuse mai jos.
Pavel Popescu "Siguranţa informatică a României, pusă pe ultimul loc de Guvernul PSD&ALDE" Metoda de a lăsa pe mâine ce trebuie să faci azi, că poate nu mai este nevoie să faci, pare a fi strategia de lucru a celor de la PSD&ALDE. Deşi au avut la dispoziţie peste doi ani de zile să elaboreze un act normativ adaptat realităţilor în materie de securitate cibernetică, cei de la putere au lăsat totul pe ultima sută de metri. Cu chiu cu vai, în urmă cu două săptămâni, Executivul a aprobat proiectul de lege, iniţiat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, ce vizează transpunerea la nivel naţional a Directivei Uniunii Europene (UE) 2016/1148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice în Uniune, fiind vorba despre directiva NIS. Directiva NIS trebuie implementată până la data de 9 mai 2018, deci este clar că se va merge pe repede înainte, fără să existe timpul necesar pentru dezbateri serioase pe probleme atât de importante, care ar putea afecta inclusiv siguranţa ţării noastre. Sper că de data aceasta colegii din coaliţia majoritară vor da dovadă de responsabilitate şi nu vor încerca să modifice acest proiect de lege cu amendamente controversate. Nu de alta, dar au încercat deja acest lucru cu un alt proiect de lege la fel de important în domeniul digitalizării, respectiv regulamentul GDPR. De ce este importantă directiva NIS pentru România? Directiva UE privind Securitatea Reţelelor şi a Sistemelor Informatice (directiva NIS) urmează să sporească rezistenţa cibernetică, precum şi sarcinile pe care le avea echipa de răspuns la incidente de securitate informatică. Totodată, sectoarele de activitate şi tipurile de servicii ce vor intra sub incidenţa directivei sunt: transporturile, sectorul energetic, sectorul bancar, infrastructuri ale pieţei financiare, sănătatea, furnizarea şi distribuirea de apă potabilă şi infrastructura digitală. Proiectul se adresează şi unor categorii de servicii digitale precum serviciile cloud, motoarele de căutare şi pieţele online. Stimaţi colegi, poate pentru unii dintre dumneavoastră subiectul nu pare important, însă vă dau asigurări că este extrem de important. Orice încălcare a securităţii cibernetice ne poate afecta viaţa de zi cu zi. Drept urmare, sper că veţi acorda importanţa necesară acestui proiect, şi Directiva NIS va fi implementată în România, pentru a ne asigura că ţara noastră este capabilă să se apere aşa cum se cuvine în faţa unor viitoare tentative de atacuri cibernetice.