Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Este ora 8,30. Începem prima parte a şedinţei noastre, consacrată declaraţiilor politice. Şi vă anunţ că din partea Grupului PSD au depus scris: Natalia Intotero, Cornel Itu, Daniela Oteşanu, Marius-Constantin Budăi, Răzvan-Ilie Rotaru, Neculai Iftimie, Viorel Stan, Liviu Balint, Claudiu Ilişanu, Ciprian Şerban, Costel Lupaşcu, Cristina Burciu, Alexandra Presură, Eliza Ştefănescu, Mirela Furtună, Dumitru... Domnule Gherman, vreţi să citiţi, nu? ... domnul Gherman. Mai departe, scris. Din partea Grupului PNL: Raluca Turcan, Costel Alexe, Sorin-Ioan Bumb, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Dănuţ Bica, Mugurel Cozmanciuc, Robert-Aurel Boroianu. La Grupul parlamentar ALDE au depus scris: Calotă Florică, Niţă Mihai, Avram Constantin, Băişanu Alexandru. Şi va citi domnul Olteanu. Atât. Bun. Începem cu Grupul PSD. Este domnul Gherman. Vă rog. Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Roman.
Dumitru Gherman Domnule preşedinte Florin Iordache, Doamnelor şi domnilor, Declaraţia mea politică se referă la evenimentele desfăşurate în contextul Anului Centenar 2018. Consider că acest început de an este un bun moment de reflecţie. Anul 2018 a fost un an plin de evenimente culturale, graţie a ceea ce numim, pe scurt, Centenarul. Am celebrat un secol de când românii au reuşit să se reunească în graniţele aceleiaşi ţări, un eveniment capital în istoria României. Aşa cum ştiţi, anul 1918 a fost un an cu jertfe, jertfe însoţite de speranţă şi credinţă în Dumnezeu. Naţiunea română se reunea, pentru prima dată de la demersul temerar al lui Mihai Viteazul, într-un stat naţional unitar. A fost un efort popular care a venit în întâmpinarea idealului de veacuri al românilor de pretutindeni, configurându-se astfel o "Românie dodoloaţă", după cum scria inegalabilul Lucian Blaga. Anul 2018 a fost unul încărcat cu foarte multe evenimente, care au avut menirea de a puncta marea realizare din 1918 şi care, fără îndoială, au reuşit să facă să vibreze coarda sensibilă a identităţii naţionale în fiecare român. O amplă activitate de cercetare a umplut agenda istoricilor noştri, finalizându-se cu numeroase cărţi publicate, multe filme documentare, dezveliri de noi monumente, o multitudine de simpozioane, comunicări ştiinţifice şi comemorări. Încărcătura istorică a fost întărită de componenta culturală, care a revitalizat tradiţiile poporului român, arătându-ne valoarea noastră în lume şi originalitatea culturii şi civilizaţiei româneşti. Evenimentele au fost numeroase şi au cuprins aproape toate localităţile ţării, de la cele urbane la cele rurale, implicând mii de oameni de cultură, istorici, artişti, jurnalişti şi un public însemnat. Puţini au realizat însă că acest efort mobilizator a fost rodul unui program susţinut de Guvernul României şi instituţiile sale din teritoriu. Nu a fost un efort ostentativ, care să confişte valoarea marelui eveniment din 1918 în favoarea PSD, ci a fost unul pus în operă, cu eleganţă şi consecvenţă, într-un deplin respect faţă de culorile politice care acum un secol s-au reunit într-un mănunchi comun, al interesului naţional. Aşadar, felicit pe această cale Guvernul României şi Ministerul Culturii, în special, pentru că au susţinut financiar o serie de manifestări care ne-au făcut mândri că suntem români, ducând la un nou nivel promovarea identităţii naţionale, un nivel european, aş spune. Cinstindu-ne înaintaşii, ne cinstim de fapt pe noi înşine şi generaţiile viitoare. Deşi poate că suntem o naţiune mică la nivel global, am realizat totuşi acţiuni demne de admirat într-o perioadă scurtă de existenţă istorică. Valorile româneşti sunt cinstite peste tot în lume, fiind considerate parte intrinsecă a universalităţii. Iar acest aspect, readus în minţile şi sufletele noastre de manifestările Centenarului, trebuie să rămână o datorie pentru fiecare român, o datorie de a continua demersurile curajoase ale predecesorilor noştri în slujba patriei. Doar muncind la păstrarea valorilor noastre naţionale, putem deveni cu adevărat o Românie puternică în Europa! Deputat de Bihor, Dumitru Gherman. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Îl invit pe domnul Roman. Se pregăteşte, din partea Grupului USR, domnul Botez. Din partea Grupului PMP au depus scris: Constantin Codreanu, Eugen Tomac şi Adrian Todoran. Vă rog, domnule Roman.
Florin-Claudiu Roman Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Prin «Win-win situation» câştigă doar domnul Dragnea!". După ce revolta primarilor din toată ţara a însemnat un puternic semnal de alarmă transmis Guvernului, pentru a repara de urgenţă greşelile flagrante făcute odată cu implementarea aşa-zisei revoluţii fiscale, marca Dragnea-Vâlcov, în manieră caracteristică, a apărut şi declaraţia publică, dorită a fi una liniştitoare, a domnului Dragnea, cu privire la aceste aspecte. Acest semnal de alarmă se referă la situaţia dramatică în care se vor regăsi bugetele localităţilor, în acest an, semnal pe care l-am mai tras, de la tribuna acestui Parlament, şi în 2018, de mai multe ori, şi totodată am prezentat şi soluţii, la momentul respectiv, împreună cu mai mulţi primari din marile oraşe ale ţării. Dar, în realitate, declaraţia preşedintelui PSD, şi anume: "«Win-win situation» - toată lumea câştigă -, (...) mai mult pentru cei săraci, fără pierderi la cei bogaţi" este doar una sforăitoare, propagandistică, fără nicio acoperire efectivă a pierderilor suferite de primării, deoarece alocările bugetare care sunt destinate autorităţilor locale în viitoarea Lege a bugetului de stat, pe anul 2019, nu sunt doar insuficiente, ci sunt şi înjositoare pentru locuitorii acestor mari oraşe din România! Cu alte cuvinte, nici vorbă de "win-win"; dimpotrivă, primăriile şi consiliile judeţene sunt din nou jefuite şi tâlhărite de Guvernul "recidivist" PSDragnea-ALDE! Susţin acest lucru, deoarece aritmetica este simplă - pentru cine pricepe. Pentru cine nu, nu e cazul. Rămânerea impozitului la nivel local, promisă de acest Guvern PSDragnea, în paralel cu trecerea finanţării în integralitate a sectorului social la nivelul autorităţilor locale, înseamnă, de fapt, o creştere a veniturilor la primării cu 17% - de la 43% la 60% şi nu, cum propagandistic şi mincinos afirmaţi, acel procent de 60%! Spuneţi oamenilor adevărul, că mergeţi de la 43% la 60% - dar şi o creştere a cheltuielilor cu circa 45%, adică un minus mediu, în bugetele acestora, de 28% faţă de anul trecut! Doamnelor şi domnilor colegi, Mai mult decât atât, "generosul" PSDragnea-ALDE, prin propunerea de buget pe anul 2019, blochează practic orice şansă de dezvoltare la nivelul comunităţilor locale, împovărând în mod excesiv bugetele de cheltuieli ale autorităţilor locale, aruncând în spinarea judeţelor şi plata salariilor personalului neclerical sau noi cheltuieli către primării, pe partea socială - persoane adulte cu handicap, copii cu handicap, salariile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap din municipii, oraşe şi comune. Ce aţi mai uitat să spuneţi dumneavoastră este că n-aţi tăiat doar bugetele locale, prin nealocarea de fonduri pentru partea socială, aţi tăiat şi aţi înjumătăţit şi banii pentru drumurile judeţene, aţi înjumătăţit şi banii pentru programul "Cornul şi laptele" şi practic v-aţi călcat în picioare absolut toate promisiunile mincinoase pe care le-aţi făcut, la începutul anului, primarilor din Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Oraşelor şi Asociaţia Comunelor. Astfel de politici mincinoase şi discreţionare arată adevăratele intenţii ale domnului Dragnea, care nu vrea altceva decât să arunce cu cel puţin 15 ani în urmă situaţia în care se vor regăsi bugetele locale. Ne-aţi întors practic în perioada de acum 15 ani, când vorbeam despre bugete de funcţionare, şi nu despre bugete de dezvoltare. Este regretabil că este al doilea an în care băgaţi mâna adânc în bugetele locale şi practic condamnaţi la sărăcie toate unităţile administrativ-teritoriale din România. Eu sper ca aceşti oameni să nu uite ceea ce aţi făcut şi la viitoarele alegeri să primiţi ceea ce aţi semănat! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Mihai-Cătălin Botez. Fără îndoială, oamenii nu uită şi sunt conştienţi de ce se întâmplă în ţară. Vă rog. Domnul Botez. Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, ALDE.
Mihai-Cătălin Botez Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, La 1 decembrie 2018, România a împlinit 100 de ani de la Marea Unire, iar la 24 ianuarie 2019 a împlinit 160 de ani de la Unirea Principatelor, Moldova cu Ţara Românească. Avem memoria încă proaspătă cu informaţiile şi mărturiile istorice despre ce eforturi şi ce conjuncturi au fost atunci exploatate cu iscusinţă de adevăraţi oameni de stat români. În 1859, prevalându-ne de termenii acordului extern de a avea alegeri libere în Ţara Românească şi Moldova, şi renunţând în cele din urmă la orgolii, am ales unul şi acelaşi domnitor în ambele ţări, pe bârlădeanul Alexandru Ioan Cuza. În 1918, un context internaţional favorabil şi un şir de decizii îndrăzneţe au făcut ca românii să se reunească în graniţele unui singur stat. O bucurie enormă ce a cuprins toată naţiunea, de la "vlădică până la opincă". Eforturi constante au fost făcute de generaţii de-a rândul astfel încât, acum, majoritatea românilor, să putem să ne bucurăm să trăim în graniţele aceluiaşi stat. Determinarea, perseverenţa, consecvenţa, altruismul şi patriotismul înaintaşilor noştri, de la toate nivelurile, atât ţărani care au luptat în războaiele mondiale, apărând cu preţul vieţii graniţele ţării, dar şi intelectuali vizionari care au pus ţara pe un drum şi au căutat consensul, ar trebui să ne servească drept exemplu, iar astăzi să construim statul puternic şi prosper ale cărui baze le-au pus ei, cu decenii în urmă. Ieri, 5 februarie, l-am comemorat pe Iuliu Maniu, important om de stat - esenţial, aş spune -, care pe 5 februarie 1953 se stingea, ca deţinut politic, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei. Să ne cunoaştem bine istoria şi să nu-i repetăm greşelile! După toate aceste rememorări, ar trebui să ne fie mai clar că "Unirea se construieşte în fiecare zi", aşa cum spune istoricul Adrian Cioroianu. Statul, aşa cum îl ştim acum, se poate destrăma, dacă nu lucrăm fiecare dintre noi să apărăm unitatea şi identitatea noastră naţională. Încă suntem o democraţie tânără, iar după aproape 40 de ani de şoptit pe la colţuri, în comunism, şi aproximativ 30 de ani de tranziţie, din punctul de vedere al capacităţii de a dialoga, ocupăm doar extremele - ori suntem indiferenţi şi nu ne exprimăm, ori, dacă ne exprimăm, o facem ca şi cum am fi deţinătorii adevărului absolut. Acum, la început de an şi de sesiune parlamentară, aş vrea să-mi exprim un gând pozitiv pentru noi toţi. Sper ca fiecare dintre noi să fim mai înţelegători unii cu alţii şi să empatizăm mai mult, iar, în dorinţa noastră de a trăi mai bine - fie că ocupăm funcţii de conducere sau operaţionale -, să ne raportăm tot timpul la principiul lucrului bine făcut. Să construim cu toţii, în fiecare zi, România în care ne dorim să trăim! Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Îl invit, în continuare, pe domnul Daniel Olteanu, Grupul ALDE. Se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca, de la PMP.
Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Importanţa Drumului de mare viteză Tişiţa - Albiţa, pentru judeţul Vaslui şi pentru Moldova, este una uriaşă, iar argumentele pentru finanţarea acestui obiectiv prin bugetul din 2019, după mii de pagini de documente, adrese, interpelări şi studii realizate şi consultate, sunt imposibil de rezumat într-o declaraţie de trei minute. Voi încerca totuşi să fac acest lucru. Înainte de toate însă vreau să vă întreb - de ce mai facem legi, dacă nu le respectăm? Autostrada Albiţa - Huşi - Tişiţa - Buzău - Bucureşti - Giurgiu figura la poziţia 11 în "Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană", proiecte care urmau să fie realizate până în 2015. Aşa scrie în Legea nr. 203 din 2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european. Ce s-a întâmplat cu această lege, de ce nu s-a aplicat şi cum de a dispărut o autostradă din Strategia Naţională de Transport? Atenţie, vorbim despre o parte a unui coridor rutier european de transport şi de un tronson, Tişiţa - Albiţa, care are studiu de prefezabilitate realizat încă din anul 1998! Arc peste timp, la 20 de ani distanţă de acest studiu, Comisia Europeană îmi răspunde în mod oficial, în scris, că secţiunea Tişiţa - Albiţa, aflată pe reţeaua TEN-T globală din România, "este eligibilă în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020". Prin urmare, nu doar execuţia lucrărilor, ci şi costurile Studiului de Fezabilitate şi ale Proiectului Tehnic sunt eligibile pentru finanţare cu fonduri europene. În condiţiile în care toate celelalte tronsoane care au legătură cu Moldova sunt prioritare la finanţarea cu fonduri europene, singura opţiune reală pentru o autostradă în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, este Tişiţa - Albiţa. În acest moment, România are 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, zero în Moldova. Este un abuz la adresa celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene, cea din stânga Siretului, să fie un contributor net în ceea ce priveşte resursele naţionale şi alocarea lor pentru construcţia de autostrăzi, fără a fi beneficiar, când abordarea ar trebui să fie exact invers. Ce alte argumente justifică finanţarea în 2019 a Autostrăzii Tişiţa - Albiţa? Ultimele date de la Direcţia Generală a Vămilor sunt absolut concludente - în nouă ani, traficul rutier de la punctul de trecere a frontierei Albiţa s-a triplat, ajungând la peste 800.000 de vehicule, în 2017. În plus, numărul camioanelor care au tranzitat Vama Albiţa este mai mare decât în cazul tuturor celorlalte puncte de trecere a frontierei de pe graniţa de est, luate împreună! Concluzia este una singură - tronsonul Albiţa - Tişiţa este, de departe, principala rută de transport auto a mărfurilor spre şi dinspre frontiera estică a României, cu mare potenţial de accelerare. În altă ordine de idei, vă reamintesc principiul dezvoltării echilibrate a infrastructurii de transport, pe baza căruia dezvoltarea reţelei de transport naţionale se face echilibrat pe teritoriul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, astfel încât să se asigure o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung, a tuturor regiunilor. Cum se aplică acest principiu? Doar 1% din fondurile pentru marile proiecte de infrastructură ale Ministerului Transporturilor au fost cheltuite în Moldova, în 2017, zero în Vaslui. 37 de miliarde de lei reprezintă valoarea marilor proiecte de infrastructură finanţate prin POIM 2014-2020, niciun proiect nu este în Moldova, niciun leu nu este alocat Moldovei. În schimb, Transilvania şi Regiunea Bucureşti primesc 97% din cei 37 de miliarde de lei. Moldova are nevoie urgentă nu de unul, ci de cel puţin cinci mari proiecte, pentru a recupera decalajele de dezvoltare, iar unul dintre acesta trebuie să fie autostrada spre Albiţa, autostrada vasluienilor. Dincolo de potenţialul de creştere economică al regiunii şi de beneficiile sociale, Drumul de mare viteză Tişiţa - Albiţa are şi o consistentă valoare simbolică, pentru că înseamnă unirea celor două capitale româneşti, Bucureşti şi Chişinău, pe traseul cel mai scurt - asta, dacă fraţii noştri de peste Prut nu ne sunt fraţi doar la nivel declarativ. Construcţia acestui tronson este o prioritate absolută şi la nivelul Comisiei Europene, care susţine "nevoia de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova". Nu în ultimul rând, din punctul de vedere al securităţii regionale, consider că este foarte important, în anul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, să arătăm responsabilitate faţă de zona aflată la periferia geografică şi economică a Uniunii Europene, şi nu să o vulnerabilizăm suplimentar, prin politici de excluziune. În acest context, demararea finanţării acestui obiectiv ar reprezenta un semnal de unitate la nivelul Uniunii Europene, o dovadă a atenţiei acordate fiecărui cetăţean european, indiferent cât de izolat geografic şi vulnerabil social ar fi. Dintre toate aceste motive, la care se adaugă şi altele, la fel de importante, Autostrada Tişiţa - Albiţa trebuie să fie inclusă în bugetul de stat pe 2019. Pentru judeţul Vaslui acesta este ultimul tren spre dezvoltare. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, pe viitor, să vă încadraţi în trei minute, totuşi. Domnul Simionca. Se pregăteşte domnul deputat Dragoş Zisopol, secretar al Camerei.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Niciun pedofil în libertate!". Am făcut multe propuneri legislative, dar cea la care voi face astăzi referire va fi cea mai importantă dintre toate. Există situaţii în care legile nu pot să fie niciodată îndeajuns de severe. Şi când spun acest lucru mă gândesc, înainte de orice, la infracţiunile care privesc abuzurile sexuale asupra copiilor. În urmă cu două zile, am citit o ştire absolut revoltătoare - procurorii au clasat dosarul în care Cristian Pomohaci era anchetat pentru pedofilie, pe motiv că infracţiunile pe care fostul preot le-ar fi comis sunt prescrise, întrucât s-ar fi petrecut în urmă cu 10 ani. Tot din presă am aflat că, în România, conform statisticii oficiale furnizate de Ministerul Justiţiei condus de Tudorel Toader, există peste 500 de pedofili în libertate, care ar trebui să fie în închisoare. Fie că vorbim despre vechiul Cod penal al Partidului Comunist Român, adoptat în 1968, de cel adoptat în 2009, când ministrul justiţiei era Cătălin Predoiu, de Codul penal din 2016, promovat de ministrul justiţiei, Raluca Prună, sau de Codul penal din 2018, promovat de domnul Dragnea şi domnul Iordache, toate au prevăzut pedepse prea blânde pentru agresori. Şi, în acest context, vă propun, în cadrul noilor dezbateri pe Codurile penale, să dublăm pedepsele pentru următoarele infracţiuni: violul - când victima este un minor; agresiunea sexuală - când victima este un minor; actul sexual cu un minor; coruperea sexuală a minorilor; racolarea minorilor în scopuri sexuale; incestul şi folosirea prostituţiei infantile. Menţionez că dublarea pedepselor ar reduce extrem de mult posibilitatea de executare cu suspendare a pedepsei cu închisoarea, pentru acest tip de infracţiuni. În acelaşi timp, vă propun să includem aceste infracţiuni pe lista celor pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală, alături de infracţiunile de genocid şi de infracţiunile intenţionate, urmate de moartea victimei, indiferent de data la care au fost comise. Dragi colegi, Trăim într-o ţară creştină, în care nu doar familia, ci şi statul trebuie să îi ocrotească pe copii, în care ne punem toate speranţele pentru viitor. Tocmai de aceea, vă solicit sprijin pentru dublarea pedepselor şi eliminarea prescripţiei pentru infracţiuni care privesc abuzuri sexuale asupra copiilor, astfel încât un al doilea caz Pomohaci să nu mai fie posibil în România. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud.
Florin Iordache Domnul Dragoş Zisopol. Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă.
Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "9 februarie - Ziua Mondială a Limbii Elene". Doamnelor şi domnilor, Stimaţi invitaţi, În conformitate cu Decizia nr. 17.889 a miniştrilor de interne, de externe şi al educaţiei, cercetării şi cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei la data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie - ziua comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos - a fost declarată Ziua Mondială a Limbii Elene. "Limba noastră are o zi mondială a ei. Poate să îmbogăţească zilnic cele mai multe limbi ale planetei, cuvintele ei pot fi uzuale sau de bază în ştiinţe, precum în medicină, însă Elenofonia trebuia să-şi dobândească o zi în care anual şi oficial să fie sărbătorită", declara acum un an în discursul său ţinut în Comisia Permanentă Specială a Grecilor din Diaspora, domnul Terence-Nikolaos Quick, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă. Prin instituţionalizarea acestei sărbători mondiale anuale, se promovează rolul îndeplinit de limba elenă de-a lungul secolelor, limbă care a contribuit şi contribuie esenţial la consolidarea atât a civilizaţiei europene, cât şi a celei mondiale. În antichitate, limba elenă a fost un factor de educaţie şi transmitere a teoriilor ştiinţifice, a viziunilor filozofice şi a textelor literare. În limba greacă au fost scrise nenumărate texte ale creştinismului, texte care au fost răspândite în întreaga lume. De-a lungul secolelor, contribuţia limbii elene a fost decisivă pentru tezaurizarea şi promovarea culturii greceşti. Limba elenă a supravieţuit până în zilele noastre, alăturându-se astfel celor mai vechi limbi vii din lume. Limba greacă reprezintă nu numai singura limbă europeană ce are mărturii scrise de peste patru milenii, nu doar limba în care s-au scris opere nemuritoare precum literatura greacă veche şi Evanghelia, ea reprezintă un întreg tezaur de simboluri fără de care e greu să ne imaginăm Europa de astăzi. Printr-o sugestivă comparaţie, scriitoarea americană Helen Keller scria că "dacă vioara este un instrument muzical desăvârşit, atunci limba greacă este vioara cugetării umane". Cunoaşterea importanţei limbii elene ne permite să înţelegem esenţa culturii greceşti şi contribuţia multidimensională a acesteia la crearea culturii mondiale. În discursul său de anul trecut, referitor la Ziua Mondială a Limbii Elene, domnul Terens Quik, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă, a accentuat importanţa diasporei şi a Bisericii greceşti în conservarea limbii elene, subliniind că, în multe ţări, cunoaşterea acesteia a ajuns la a şasea şi chiar a şaptea generaţie de greci. În acest context, consider ca fiind de bun augur şi modestele contribuţii ale Uniunii Elene din România, dintre care menţionez: 1. Predarea limbii elene de către dascăli din Grecia şi România, în toate filialele organizaţiei noastre, începând cu anul 1990 - anul înfiinţării acesteia; 2. Organizarea în regie proprie a unor concursuri naţionale de limba greacă, în perioada 2002-2009; 3. Predarea limbii elene, ca limbă maternă, din anul 2009 şi modernă, din anul 2011 până în prezent, în toate şcolile din România -acolo unde sunt solicitări -, cu note în catalog, după o metodologie concepută de deputatul Uniunii Elene din România şi aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale; 4. Organizarea anuală a Olimpiadei Naţionale de Limba Elenă, începând din 2009, în parteneriat, cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale; 5. Organizarea în premieră mondială, în Parlamentul României, în perioada 10-14 septembrie 2014, a Olimpiadei Internaţionale de Limba Greacă, în anul 2019 urmând a fi organizată cea de-a VI-a ediţie. Şi, în fine, ultimul punct - iniţierea în anul 2018, de către deputatul Uniunii Elene, a Propunerii legislative privind instituirea Zilei Limbii Elene, care a fost legiferată ca zi festivă în România, prin Legea nr. 204 din 20 iulie 2018. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi invitaţi, Un rol important în ecuaţia promovării limbii elene îl joacă ministerele de resort din cele două ţări, Grecia şi România, Ambasada Republicii Elene din Bucureşti, Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă din cadrul Universităţii Bucureşti şi Lectoratul de Neogreacă din Iaşi, dar, mai presus de toate, cei care, în mod direct - cadre didactice, părinţi şi copii - sunt implicaţi în actul educaţional. Cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Limbii Elene, organizaţia pe care o coordonez, în calitate de preşedinte şi deputat, va desfăşura o serie de acţiuni:
Florin Iordache Concluzionaţi, vă rog.
Dragoş Gabriel Zisopol ... a diferitelor aspecte ale limbii elene şi a modalităţilor ei de utilizare; Stimaţi invitaţi, vă aşteptăm, alături de membrii Uniunii Elene din România, pentru a sărbători împreună Ziua Mondială a Limbii Elene. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Vă rog să vă încadraţi totuşi în trei minute, stimaţi colegi. Doamna Mihaela Huncă. Se pregăteşte doamna Roxana Mînzatu. Sunt mulţi colegi care trebuie să se exprime şi nu mai avem decât o oră la dispoziţie.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Guvernul încalcă cu nonşalanţă şi dispreţ acordul istoric al PSD de susţinere a educaţiei". Stimate colege, Stimaţi colegi, Nici educaţia, nici performanţa unui sistem care ne pregăteşte copiii pentru ziua de mâine nu se pot face pe baza unor promisiuni. În şedinţa extraordinară de Guvern, desfăşurată cu ocazia Centenarului, la Alba Iulia, pe 29 noiembrie 2018, premierul României a semnat ceea ce a fost numit, la acea dată, de o parte a oamenilor politici din PSD, "un acord istoric" de susţinere a educaţiei. Nu a trecut mult timp de la aprobarea "istoricului" Acord între Guvernul României şi Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, că promisiunile asumate de miniştrii semnatari, în frunte cu doamna Viorica Dăncilă, s-au risipit. O performanţă negativă inegalabilă a Guvernului Dăncilă, pentru că, la două luni de la promisiunile de susţinere a educaţiei, toate sindicatele din sistem acuză Guvernul că încalcă acordul. Prin urmare, toate angajamentele Guvernului fie au fost făcute pentru a mai strânge nişte capital de imagine, fie au fost considerate - alături de multe alte obligaţii încălcate cu iresponsabilitate - neimportante. Anticipând explicaţiile PSD - că Guvernul mai are doi ani de mandat, că abia a fost semnat acordul, că se stabilesc indicatorii, că se fac studii de impact, că nu a fost aprobat bugetul de stat pentru 2019 -, afirm cu tărie că şi această asumare a Guvernului va fi una neonorată, bazându-mă pe textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114 din 29 decembrie 2018, care anulează direct sau indirect acordul. Cât priveşte respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, deşi nu era nevoie de un acord cu reprezentanţii sindicatelor pentru aşa ceva, se pare că va mai trebui să aştepte cel puţin până la aprobarea proiectului de buget. În condiţiile în care ordonanţa a fost publicată după o lună de la "istoricele" promisiuni de salvare a sistemului educaţional - adică pe 29 decembrie -, nu pot rezulta decât două posibile concluzii: demagogia sau incompetenţa. Vă mulţumesc. Deputat Pro România, Mihaela Huncă.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, doamnă. O invit pe colega mea, Roxana Mînzatu. Se pregăteşte doamna Florica Cherecheş, de la PNL.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să las astăzi un mesaj despre sănătate şi despre braşoveni. Pe agenda tuturor cetăţenilor şi, de asemenea, pe agenda celor din judeţul Braşov se află serviciile medicale. Ca şi deputat al Partidului Social Democrat, aş vrea să spun că la jumătatea mandatului putem face o evaluare pozitivă a modului în care Guvernul PSD-ALDE a finanţat sectorul sănătăţii şi a modului în care acest Guvern s-a aplecat asupra nevoilor din sectorul sanitar al judeţului Braşov. Desigur, salariile personalului medical, care au crescut semnificativ, sunt frecvent invocate şi este un element important şi trebuie spus, pentru că indiferent de dotări, indiferent de starea unui spital sau a unui ambulatoriu, calitatea actului medical este determinată de motivarea şi prezenţa unor medici şi a unor asistente care să fie răsplătite pentru munca lor. În judeţul Braşov, însă, cred că putem spune că Guvernul nostru a dovedit că nu are culoare politică sănătatea, întrucât în aceşti doi ani de zile putem vorbi de o investiţie şi în infrastructura spitalicească destul de semnificativă. În sensul acesta aş menţiona dotările care s-au făcut în ceea ce înseamnă zona de imagistică, dotarea spitalului judeţean cu un aparat RMN nou, dotarea spitalului judeţean cu un angiograf nou, în cadrul unui proiect de cercetare, ambele făcute prin demersuri ale Ministerului Sănătăţii. Contribuţia de 5 milioane de euro, dintr-un împrumut contractat de Ministerul Sănătăţii de la Banca Mondială, la unul dintre corpurile Maternităţii Braşov, o maternitate care astăzi oferă servicii, cum spunem noi, de cinci stele, servicii publice pentru mămicile care vin să nască acolo sau sunt tratate acolo. În prezent, corpul B al Spitalului Judeţean Braşov este preluat de Compania Naţională de Investiţii, pentru a finaliza reabilitarea - şi vorbim de o investiţie de aproape 3 milioane de euro. Îi mulţumesc doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, care într-un an de mandat, în anul pe care tocmai l-a încheiat de mandat, a venit de patru ori la Braşov, nu doar pentru a ne sprijini pentru un proiect extrem de important şi promis braşovenilor şi comunităţii, noul Spital Regional Braşov, pe care l-a inclus în MasterPlanul - de paturi - pe care îl negociază cu Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare, în vederea finanţării. Îi mulţumesc pentru faptul că se ocupă de Secţia de terapie intensivă a judeţului Braşov, unde extinderea cu 30 de paturi se va realiza la propunerea ei. Îi mulţumesc pentru faptul că a introdus spitalul judeţean în programul de tratament prin tromboliză intravenoasă pentru accidentele vasculare cerebrale. Sunt fapte, sunt lucruri concrete care sunt determinate de o bună implicare a Guvernului în actul medical din judeţul Braşov şi trebuie spuse. Eu vă mulţumesc. Deputat al PSD de Braşov, Roxana Mînzatu.
Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe doamna Florica Cherecheş, Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Sergiu Vlad, de la USR.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pentru Guvernul PSD-ALDE, educaţia este prioritate naţională doar în declaraţii". Stimaţi colegi, La începutul fiecărui an aştept cu speranţă ca Legea educaţiei naţionale să fie respectată prin alocarea a 6% din PIB pentru educaţie. Din păcate, de fiecare dată constat cu dezamăgire că, pentru PSD, educaţia este o prioritate doar pe hârtie, realitatea fiind că şi în acest an suntem departe de a avea o finanţare demnă pentru un stat membru UE. Educaţia primeşte anul acesta 33 de miliarde de lei, cu 9,8 miliarde de lei mai mult decât în 2018, din care 5 miliarde de lei vor merge către salarii. Asta înseamnă 3,02% din PIB şi o creştere cu 46,7% a sumei de anul trecut, după cum declară triumfalist PSD. Suntem departe de a fi optimişti, pentru că în 2018 bugetul aprobat a fost de 2,98%, iar cel realizat, de 2,21%, iar creşterea de 46,7% se raportează la bugetul realizat. Creşterea faţă de bugetul prognozat anul trecut este de doar 0,04%! Din totalul de 33 de miliarde de lei, nu mai puţin de 21,5 de miliarde de lei sunt cheltuieli cu salariile personalului. Ne-am aştepta ca restul banilor să fie utilizaţi pentru a contribui la rezolvarea celor două mari probleme ale educaţiei din România: abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional. Nici vorbă! Dimpotrivă, 2,5 miliarde de lei se folosesc pentru achiziţia de tablete şi table inteligente, ca şi cum nevoile de bază ale învăţământului ar fi fost deja rezolvate şi ne permitem să trecem la următorul nivel, demn de secolul XXI, în care trăim. Programul "Masă la şcoală", susţinut de PNL, a dus la reducerea abandonului şcolar de la 6,1% la 1,3% în unităţile în care s-a implementat, dar Guvernul îl tot pilotează de 3 ani în aceleaşi 50 de unităţi şcolare, deşi recunoaşte impactul pozitiv al acestuia. Un calcul simplu arată că banii utilizaţi pentru achiziţia de tablete şi table inteligente ar putea finanţa implementarea programului "Masă la şcoală" în aproximativ 2.500 de unităţi şcolare. Elevii din România au nevoie să înveţe în şcoli în care să se simtă în siguranţă, să aibă asigurate condiţii igienico-sanitare corespunzătoare în şcolile care să primească autorizaţie de funcţionare. Au nevoie de laboratoare şi ateliere moderne, manuale fără greşeli şi livrate la timp, profesori bine pregătiţi, motivaţi şi plătiţi după valoarea muncii depuse şi consilieri care să-i ajute să-şi valorifice la maxim potenţialul. Toate acestea nu se pot realiza cu un procent de 3% din PIB, care nici măcar nu e gândit să acopere toate aceste nevoi menţionate mai sus. Între timp, Bulgaria alocă 4,1%, Finlanda 6,8%, Danemarca 8,7% din PIB. Acestea sunt ţări care fac din educaţie cu adevărat o prioritate naţională! Stimaţi colegi, Analizând propunerile bugetului educaţiei pentru acest an, remarc nu doar evidenta subfinanţare, dar şi risipirea puţinilor bani alocaţi pe programe care nu ajută şi nu rezolvă problemele reale din sistem. Remarc, de asemenea, lipsa de viziune şi a oricărei intenţii de a realiza corelarea dintre oferta educaţională şi cererea de pe piaţa muncii. Vă rog să susţineţi amendamentele prin care Partidul Naţional Liberal va propune completarea bugetului, pentru a răspunde nevoilor de bază enumerate mai sus.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă. În continuare, de la Grupul USR, domnul Sergiu Cosmin Vlad. De la Grupul ALDE se pregăteşte domnul Constantin Avram.
Sergiu Cosmin Vlad Bună dimineaţa! "Bugetul nu a ajuns încă în Parlament" Bugetul pe anul 2019 are probleme. Nu ne mai putem permite să avem cifre false în bugetul din 2019 şi o economie în colaps. Nu ne mai putem permite să pierdem 300.000 de români care pleacă din România în fiecare an. Nu mai avem de unde. Cerem Guvernului să construiască bugetul pe cifre reale, să nu prezinte românilor date mincinoase şi să nu umfle artificial veniturile. Dacă se află la guvernare trebuie să protejeze cetăţenii cinstiţi şi firmele din România şi să elimine orice taxe noi. Mai ţineţi minte cum spunea Dragnea în campania electorală, că nu va creşte nicio taxă? A uitat repede promisiunea, iar PSD şi ALDE au introdus noi taxe, printre care supraacciza la carburanţi - creşterea accizei cu până la 20% - sau impozitarea muncii part-time la nivel full-time. Mai recent, şi taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor de energie, ceea ce a generat o grevă cu grave consecinţe la Complexul Energetic Oltenia. PSD-ALDE trebuie să folosească banii oferiţi gratis de Uniunea Europeană pentru investiţii, mai ales că suntem la coada clasamentului în domeniul sănătăţii şi al infrastructurii. De asemenea, să elimine pensiile speciale şi cumulul pensie-salariu la stat. Acestea ar aduce 2-3 miliarde anual la buget, însă se preferă să fie ţinut poporul în sărăcie, ca să-şi fidelizeze oamenii. Mai mult, PSD-ALDE trebuie să oprească banii aruncaţi către firmele căpuşă, precum firma TelDrum, care tocmai a mai câştigat o licitaţie în valoare de 10 milioane de lei de la Consiliul Judeţean Teleorman. Trebuie să evităm prăbuşirea economică şi să schimbăm fundamental perspectivele de dezvoltare ale ţării. Acestea ar fi unele dintre soluţiile propuse: construirea bugetului pe cifre reale; protejarea cetăţenilor cinstiţi şi a firmelor din România; eliminarea taxelor noi; folosirea banilor oferiţi gratis de Uniunea Europeană pentru investiţii; eliminarea pensiilor speciale şi a salariilor nejustificate; stoparea banilor aruncaţi către firmele căpuşă. Deputat al USR de Arad, Sergiu Cosmin Vlad.
Florin Iordache Mulţumesc, domnule coleg. Îl invit pe domnul Constantin Avram, Grupul ALDE. Se pregăteşte domnul Emil Paşcan, PMP.
Constantin Avram Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Nevoia de ordine, dreptate, adevăr şi speranţă". Doamnelor şi domnilor deputaţi, La o simplă radiografie a societăţii româneşti, radiografie pe care o fac foarte des instituţiile de presă şi nu numai orice român de bună-credinţă sesizează foarte uşor că noi, românii, în an centenar, suntem mai dezbinaţi ca oricând în istorie, mai lipsiţi ca oricând de unitatea atât de necesară unei naţiuni! Eu, asemenea multor români care încă mai credem în renaşterea naţiunii române, nutresc totuşi convingerea că toate cele amintite mai sus se pot vindeca numai prin ordine, adevăr, dreptate şi speranţă, ca unic medicament-balsam al acestui tip de cancer social care conduce inevitabil spre pierderea statutului de naţiune liberă şi independentă. Nevoia de ordine rezultă din contextul social, economic, politic şi instituţional degradat, lipsit de funcţionalitate, coerenţă şi stabilitate, plin de ură, plin de murdărie, inechităţi, aranjamente, denunţuri mincinoase, şantaj politic şi blocaje în relaţiile instituţionale. Evident că este nevoie de ordine liber consimţită, adică de acceptul social al acesteia, fără a fi nevoie de ordinea impusă prin instituţiile de forţă. Nevoia de dreptate rezultă din miile sau sutele de mii de dosare aflate pe rol în instanţele din România, multe dintre ele fabricate la comandă, conform unor relatări din presa scrisă, video sau online, dreptate care să întrerupă suferinţa şi umilinţa românilor care sunt târâţi în aceste dosare, care să întrerupă o dată pentru totdeauna lacrimile şi permanenta stare de nesiguranţă a românilor plătitori de taxe şi impozite, precum şi plecarea tinerilor în străinătate după un loc de muncă, care să întrerupă marile abuzuri din sistemul judiciar şi în egală măsură să elimine definitiv supremaţia sistemului ocult de putere paralelă bazată pe un sistem informaţional decadent, corupt şi lipsit de capacitatea de a sluji apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români. Nevoia de adevăr rezultă nemijlocit din dorinţa oamenilor de stabilitate economică, stabilitate politică, inclusiv stabilitate socială, care este cea mai importantă în echilibrul necesar societăţii româneşti. Câtă vreme în spaţiul public se operează cu minciuna, ca "virtute socială", şi cu manipularea prin presa partizană, ca bâtă politică, adevărul, ca şi antidot la cele două metode de dezinformare a publicului, rămâne, din nefericire, cantonat într-un spaţiu restrâns al societăţii, fără nicio şansă de a ieşi la lumină. Nevoia de speranţă a românilor este cea mai invocată în ultimele măsurători sociologice, care au arătat că peste 70% din românii plecaţi la muncă în străinătate nutresc o puternică speranţă de a se întoarce în ţara natală. Dar unde şi la ce, este întrebarea pe care şi-o pun aceşti cetăţeni români? Şi apoi, până la urmă, cum spune românul, ce ne-am face noi fără speranţă şi fără credinţă în Dumnezeu?! Vă mulţumesc. Deputat ALDE de Bacău, Constantin Avram.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Emil Paşcan. Se pregăteşte doamna Oana Bîzgan.
Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa, distinşi colegi. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "Să apărăm ţara de hoţii din interior şi de duşmanii din afară!". România este acum blocată bugetar iresponsabil. Nu există încă nici măcar un proiect al bugetului de stat înaintat Parlamentului României, sunt stopate orice investiţii, se încropesc peste noapte noi acte normative debusolante în privinţa fiscalităţii, destabilizante economic, iar prin culisele actualei coaliţii de guvernământ se negociază cu cuţitele pe masă, într-un haos al găştilor politice, dăunător ţării. Această mascaradă clevetitoare, gureşă, sforăitoare, va zămisli discreţionar traiectoria evoluţiei României pentru acest an şi viitor. Se negociază alocările bugetare pentru clientela politică, la pachet cu amnistia şi graţierea, cu modificarea legislaţiei şi şubrezirea justiţiei, blocarea şi controlul anchetelor penale cu implicaţii politice, mituirea electorală a diverselor categorii sociale, prin diverse sporuri nesustenabile, secătuitoare pentru economie, pe fondul devalorizării monedei naţionale, a sporirii inflaţiei, contractării de noi împrumuturi şi a îndatorării României pe termen lung. Vom avea un an cumplit de greu, iar pe fondul disperării liderului PSD, Liviu Dragnea, de a pierde guvernarea, partenerii săi de învârteli politice oneroase, cei din UDMR, profită din plin şi forţează extremist. UDMR-iştii anunţă public deja că se va relua şi depune în sesiunea parlamentară din această primăvară Codul administrativ, adică legea declarată în noiembrie neconstituţională de către Curtea Constituţională şi care, practic, oficializa a doua limbă în România, cea maghiară... A fost reînregistrat şi proiectul legislativ privind realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Liderul Grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a declarat agenţiei maghiare de ştiri MTI că UDMR poartă în prezent discuţii dure cu partidele de guvernare privind distribuirea impozitului pe venit între administraţiile publice locale, clientela politică a maghiarimii pretinde tot mai multe resurse, foamea de bani este uriaşă, iar alocările vor contribui, paradoxal, inevitabil, tocmai la şubrezirea statului român din interior. În acest timp, tonul politic îl dă guvernării României chiar Budapesta. Oficialii maghiari reiau presiunile asupra României cu privire la rezervele de gaz din Marea Neagră, susţinând că este o "problemă uriaşă" faptul că OMV a amânat decizia de investiţie în proiectul offshore de extracţie a gazelor naturale. Câtă vreme Liviu Dragnea şi miniştrii Guvernului Dăncilă tac vinovat şi complice, întrucât puterea lor politică depinde de voturile UDMR-iştilor, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, acuză România că periclitează siguranţa energetică în regiune şi adresează un apel Uniunii Europene şi Statelor Unite să exercite presiuni asupra ţării noastre pentru a începe extracţia de gaze naturale din Marea Neagră. Iată, aşadar, câteva dintre problemele grave şi complexe care privesc actualitatea politică românească. Rămâneţi vigilenţi şi activi în spaţiul civic, oameni buni! Se cuvine să luptăm în solidar pentru interesele noastre naţionale, să apărăm ţara de hoţii din interior şi de duşmanii din afară! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, doamna Oana Bîzgan. Se pregăteşte Laura Moagher. Este? Nu. Numai puţin! Domnul Laurenţiu Nistor.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Dragi colege, Dragi colegi, Începe o nouă sesiune parlamentară, în care îmi doresc să lucrăm împreună pentru a ne asigura că reprezentăm cât mai bine interesele celor care ne-au trimis în Parlament - cetăţenii României. "Tu eşti nefemeie!", "Nu eu te-am făcut nebună, ci mă-ta aia moartă!", "Mi-e greaţă de tine, nu ştiu cum am putut face un copil cu tine!", "Marş de-aici!", "Te scot nebună şi-ţi iau copilul!", "Eşti un gunoi!". Sunt cuvinte pe care le aud sute, mii de românce, în fiecare zi, de la partenerii lor de viaţă, cei alături de care ar trebui să formeze un parteneriat, o familie care să asigure mediul propice pentru creşterea unui copil. Violenţa împotriva femeilor este un punct nevralgic pentru societatea românească. Şi spun asta, gândindu-mă nu doar la statisticile care fac referire la violenţa domestică, ci şi la ştirile legate de tinerele agresate fizic şi sexual de către recidivişti sau multirecidivişti. Bineînţeles că femeile sunt victime, cazul crimei de la Mediaş fiindu-ne cunoscut tuturor, motiv pentru care consider că ar trebui să ne îndreptăm toată atenţia asupra remedierii situaţiei care ne-a adus în acest punct. Revenind la violenţa domestică, în primele 11 luni din 2018, conform IGPR, au fost sesizate, în medie, peste 100 de cazuri de violenţă domestică, în fiecare zi, majoritatea victimelor fiind femei. Mai mult decât atât, tot reprezentanţii poliţiei au constatat că în doar 10 zile de la intrarea în vigoare a legii care le permite agenţilor de poliţie să emită pe loc un ordin de protecţie provizoriu şi să extragă din locuinţă agresorul, 150 de astfel de documente au fost eliberate. Dincolo de statistici şi de îngrijorarea provocată de acestea, există şi elemente care ne indică o îmbunătăţire a situaţiei prezente: tot mai multe dintre aceste femei aleg să vorbească şi să ceară sprijinul autorităţilor. Dar a recunoaşte că trăiesc într-o situaţie care le poate pune integritatea fizică şi psihică în pericol, nu este suficient. Femeile victime ale violenţei domestice trebuie să părăsească mediul în care se află şi, de cele mai multe ori, au nevoie de sprijin real pentru a-şi dobândi independenţa, mai ales din punct de vedere financiar. Adoptarea unor măsuri care să le ajute la integrarea în piaţa muncii, precum şi conturarea unui sistem de sprijin format din specialişti care să ofere consiliere pentru depăşirea traumelor prin care au trecut sunt esenţiale pentru ca victimele violenţei domestice să poată să redevină cetăţeni activi care produc pentru societate şi aduc plusvaloare comunităţilor din care fac parte. Contez pe dumneavoastră, dragi colege şi dragi colegi, pentru a ne asigura că împreună contribuim, prin politici publice coerente, la schimbarea care ne va aduce mai aproape de o societate funcţională, sigură, care dă dreptul la egalitate de şanse tuturor cetăţenilor. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Laurenţiu Nistor. Se pregăteşte doamna deputat Angelica Fădor.
Laurenţiu Nistor Bună ziua, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "PSD îşi respectă Programul de guvernare şi oferă României un buget bazat pe dezvoltare". Creşterea investiţiilor reprezintă principala ţintă a bugetului pe anul 2019. Tot în acest an, România va depăşi pragul de 1.000 de miliarde de lei din produsul intern brut. Domeniile prioritare ale acestui buget sunt: investiţiile în infrastructura de transport - 5,6 miliarde de lei, investiţiile în educaţie - 2 miliarde de lei, investiţiile în aparatura medicală - 1,8 miliarde de lei. O atenţie aparte a fost acordată şi bugetului investiţiilor în dezvoltarea locală - de 2,5 miliarde de lei, prin PNDL, precum şi pentru şcoli, grădiniţe, drumuri locale, canalizări şi alimentări cu apă etc. Sunt, de asemenea, asiguraţi toţi banii pentru pensii şi salarii, inclusiv pentru majorarea pensiilor din acest an, conform Programului de guvernare. Cresc substanţial şi sumele alocate primăriilor şi consiliilor judeţene, care vor avea, în 2019, cel mai mare buget din istoria României - circa 77 de miliarde de lei, adică aproape jumătate din valoarea bugetului de stat - 164,5 miliarde de lei. Putem să înţelegem intenţiile politice ale celor care critică deciziile Guvernului, dar nu putem înţelege modul în care aleg să îi dezinformeze pe cei care i-au votat. Realitatea este însă că majoritatea primarilor din România apreciază bugetul rezultat, aşa cum reiese şi din adresa Asociaţiei Comunelor din România, transmisă doamnei Viorica Dăncilă, premierul României. Aleşii locali vor păstra toate sumele încasate din impozitul de venit, iar în plus administraţiile vor primi 11 miliarde de la Guvern, din cotele de TVA. Niciun judeţ nu va avea mai puţin de 400 de lei/locuitor, faţă de 250 anterior. Nicio primărie nu va avea mai puţin de 1.200 de lei/locuitor, faţă de 750 de lei înainte. Aşadar, în 2019 cresc cu 60% alocaţiile pe locuitor, atât la nivel judeţean, cât la nivel local. În concluzie, stimaţi colegi, celor care continuă să critice le spunem doar atât: mai puţină politică şi mai multă onestitate faţă de comunităţile pe care le conduc. Altfel, PSD îşi vede de Programul de guvernare şi oferă României un buget al dezvoltării bazat pe o creştere economică de 5,5% în 2019, care pune accent pe investiţiile care asigură plata, fără probleme, a tuturor salariilor, pensiilor şi obligaţiilor statului. Laurenţiu Nistor, deputat al PSD de Hunedoara. Mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Doamna Angelica Fădor. Se pregăteşte Cristina Iurişniţi.
Angelica Fădor Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Proiectul Legii bugetului confirmă că 2019 este al treilea an ratat al guvernării PSD - ALDE". Am început o nouă sesiune parlamentară, în semestrul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar parcă suntem în filmul "Ziua Cârtiţei", pentru că subiectele care ocupă agenda publică au rămas, din păcate, aceleaşi pentru coaliţia aflată la guvernare, PSD-ALDE, fără nicio legătură cu agenda cetăţenilor. În loc să vorbim de investiţii mari pentru dezvoltare, de creşterea nivelului de trai al populaţiei, de reducerea semnificativă a numărului de români aflaţi în sărăcie, Coaliţia PSD-ALDE vorbeşte doar despre ordonanţe privind legile justiţiei şi despre cum ar putea să scape preşedintele PSD de dosarele penale. Am folosit sintagma "coaliţia de guvernare", şi nu "majoritate parlamentară de guvernare", pentru că aceasta şi-a pierdut deja numărul necesar pentru a avea majoritatea voturilor în Camera Deputaţilor, ceea ce confirmă că tot mai mulţi parlamentari care au crezut în promisiunile preşedintelui PSD şi-au dat seama că niciunul dintre marile proiecte nu se va putea pune în practică. Constatăm că situaţia devine din ce în ce mai critică şi prin prezentarea Proiectului Legii bugetului pentru anul 2019, unde investiţiile pentru dezvoltare au alocate sume nesemnificative, iar sarcina Guvernului pentru asistenţa socială este transferată, fără asigurarea finanţării necesare, autorităţilor locale. De fapt, Guvernul PSD-ALDE, pentru a încerca să rămână în limitele de deficit bugetar, trimite în curtea autorităţilor locale povara pentru ceea ce "nu se închide", de unde şi nemulţumirea primarilor din toate partidele, inclusiv din PSD. Situaţia legată de bugetul pentru anul 2019, neadoptat nici la această dată, va duce la un blocaj în administraţia locală, va limita drastic posibilitatea continuării proiectelor investiţionale locale şi va duce în scurt timp la incapacitatea de plată a primăriilor, cu efecte greu de estimat. După ce a cheltuit nesăbuit în anii anteriori, Coaliţia PSD-ALDE a ajuns la fundul sacului, iar acum populaţia va avea de suferit pentru că în loc să beneficieze de proiecte de dezvoltare va mai bifa un an în care nu se face nimic. Deja putem spune că nu se face nimic pentru Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, pentru că are prevăzută finanţare care ar asigura construcţia a doar două sute de metri liniari, iar judeţele Moldovei nu au nicio speranţă să beneficieze de infrastructură rutieră rapidă. Pentru drumurile naţionale bugetul CNAIR este subdimensionat, iar şoselele, deja afectate de această iarnă grea, vor rămâne cu gropi care se vor adânci şi se vor înmulţi, în timp ce alocările pentru drumurile judeţene - şi acestea insuficiente - au fost făcute după criterii greu de înţeles. Coaliţia PSD-ALDE ne transmite prin proiectul de buget că şi anul 2019 este un an ratat al guvernării, aşa cum a fost ratat şi Anul Centenarului Marii Uniri. Din păcate, încep să cred că Liviu Dragnea are dreptate când spune că totul se va rezolva, începând din anul 2022, pentru că de minim trei ani va avea nevoie un guvern responsabil pentru a repara ceea ce au stricat Guvernele Dragnea, din 2016 şi până acum. Vă mulţumesc. Fădor Angelica, deputat al PNL de Suceava.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Doamna Iurişniţi. Se pregăteşte domnul Băişanu. Sunteţi pregătit? Da. Se pregăteşte domnul Băişanu, de la ALDE.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Într-adevăr, problema Bugetului este pe ordinea de zi. Declaraţia mea politică este "Bugetul şi durerile facerii. Subfinanţarea cronică continuă în Educaţie". Cu o întârziere inadmisibilă, de două luni, săptămâna viitoare va intra în dezbatere Bugetul consolidat pe anul 2019. Educaţia din nou este subfinanţată. Are un buget mărit cu 46,7%. Adică de la 2,98%, cât am avut anul trecut, am ajuns la 3,1% din PIB. Subfinanţarea cronică continuă! Perseverăm să fim ultimii din Europa în privinţa interesului şi investiţiei în Educaţie! Banii se vor duce, evident, pe salariile profesorilor, rechizitele pentru elevi şi - ce este îngrijorător - pe cele 1.000 de grădiniţe sportive private propuse de Ţiriac Guvernului şi aprobate deja. Prin urmare, vor fi alocate 500 de milioane de euro pentru aceste grădiniţe sportive, fără un studiu de impact, fără consultări publice din perspectiva priorităţilor! De asemenea, prin această decizie este depăşit pragul de 200.000 de euro - ajutor public pentru un agent economic privat, conform art. 17 din Tratatul Uniunii Europene. Unde sunt cele 2.500 de creşe şi grădiniţe publice promise, nu-i aşa, în Programul de guvernare? PSD a finalizat două şcoli din 539 de şcoli asumate, doar o grădiniţă din cele 876 promise prin PNDL 2. Să arunci 500 de milioane de euro pe grădiniţe cu profil sportiv este o decizie care va accentua segregarea, sărăcia şi în niciun caz incluziunea şi echitatea! Educaţia tuturor copiilor noştri ar trebui să fie o prioritate naţională, prin reducerea abandonului şcolar, de la 18,1%, la 11%, aşa cum ne-am angajat la nivel european. Conform INS, aproape 30% din copiii români de până la 18 ani au renunţat la studiile obligatorii, cu 7% mai mult decât media europeană. Ministerul vrea tablete în şcoli, înainte de a rezolva problema apei curente şi a WC-urilor din curte, a produselor de igienă de bază, precum săpun, hârtie igienică, absente din multe şcoli! Potrivit declaraţiilor doamnei Andronescu, în România europeană, 2.355 de şcoli au o infrastructură de Evul Mediu, fără a fi racordate la sistemul de apă şi canalizare, grupurile sanitare fiind încă în curte. În Bistriţ-Năsăud, judeţul pe care îl reprezint, primarii din 40 de localităţi tratează cu nepăsare problema şcolilor. Soluţia nu este în niciun caz să acorzi 500 de milioane de euro pentru construcţia unor grădiniţe sportive private care vor avea, ca un praf în ochi, 8% locuri gratuite pentru cei care au un venit sub salariul minim pe economie. La fel cum nu a fost o soluţie eficientă, din punct de vedere bugetar, să cheltuim banii publici pe circuitul legislativ inutil, cum a fost OUG-ul pentru editura unică, pe care am atacat-o la CCR, după un an, MEN - deci Ministerul Educaţiei Naţionale -, revenind asupra deciziilor, şi, din nou, la piaţa liberă, cu licitaţii şi cu minimum trei variante de manual şcolar. Deci manualul unic a murit după un an. Educaţia trebuie să fie de calitate, echitabilă şi incluzivă! Pentru USR, calitatea în educaţie, echitatea şi sănătatea copiilor, prin cheltuirea eficientă a unui buget de minim 6% din PIB, conform legii, sunt priorităţi reale, fiind singurele investiţii viabile pe termen mediu şi lung pentru România! Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6, Bistriţa-Năsăud.
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Ştefan Băişanu, ALDE. Se pregăteşte domnul Petrişor-Doru Coliu, de la PMP. Vă rog, trei minute, că mai sunt colegi care trebuie să-şi exprime punctul de vedere. Vă rog.
Ştefan-Alexandru Băişanu Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Declaraţia mea de astăzi e un semnal de alarmă tras Guvernului României. Semnal de alarmă pe care l-am mai folosit şi pe vremea Guvernării PDL, şi pe vremea Guvernării PNL-USL, şi o fac şi acum. Lucrurile sunt foarte simple şi în văzul tuturor. Stimaţi colegi guvernanţi, Dragi parlamentari, Dragi colegi, În România există şi Moldova, şi Bucovina. Ele există nu numai atunci când sărbătorim centenare, ci există în fiecare zi. De ce spun asta? Iată, săptămâna aceasta şi săptămâna viitoare avem în program dezbaterea şi votarea Bugetului României pe 2019. Din nefericire, la o simplă analiză pe care am făcut-o, vizavi de investiţiile, de fondurile alocate, în România, pe mare infrastructură, am găsit o sumă de peste 137 de miliarde de lei. Drama a apărut atunci când am văzut că în Bucovina şi în Moldova alocările au fost zero lei. Marea majoritate a banilor s-au dus în Ardeal şi la Bucureşti. Nu cred că e corect, nu cred că e normal. Şi dacă vrem să dăm Moldova altcuiva, vrem să o lăsăm într-o stare de înapoiere maximă, vrem să-i tăiem aripile, din punct de vedere economic, turistic, din punctul de vedere al dezvoltării, haideţi să continuăm la fel - să alocăm tot zero pe mare infrastructură, în Moldova şi, cu siguranţă, domnilor care aţi guvernat România 28 de ani, până acum, veţi fi foarte fericiţi şi mândri de ceea ce n-aţi făcut! Era în ghilimele, evident. Moldova are nevoie de infrastructură mare. Moldova are nevoie de Autostrada Ungheni - Târgu Mureş. Moldova are nevoie de Drumul rapid de la Bucureşti la Suceava şi Siret. Există şosele de centură - dau un exemplu, şoseaua de centură de la Suceava, care e făcută în proporţie de 84%, mai are foarte puţin să fie terminată, dar nu se întâmplă de 12 ani. Este ruşinos că am ajuns într-o astfel de situaţie. În consecinţă, îi rog pe toţi colegii parlamentari, indiferent de partidul din care fac parte, care provin în urma votului dat de cetăţenii din Moldova, să se unească şi să reuşească să impună actualului Guvern investiţii majore în Moldova. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, domnul Petrişor Coliu. Şi doamna Luminiţa Jivan se pregăteşte, de la PSD. Vă rog, aveţi trei minute, domnule coleg.
Doru-Petrişor Coliu Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Noua sesiune parlamentară se află sub semnul alegerilor europarlamentare din luna mai a acestui an. Fiecare partid îşi caută în această precampanie un pole-position cât mai acceptabil, folosindu-şi toate armele din dotare. Unii cu vitamine, alţii folosind ca portstindard aşa-zise personalităţi politice, recent scoase de la naftalină, iar alţii ataşându-se, precum remorcile, imaginii unui partid. Puţine sunt formaţiunile politice care îşi păstrează identitatea, care îşi respectă principiile şi care se gândesc la români, indiferent unde s-ar afla ei. Nu întâmplător sloganul "Uniţi pentru Europa" ne aparţine! Ce îmi doresc, atât de la această campanie, cât şi în precampania aflată în desfăşurare, este folosirea unor arme politice calibrate pe nevoile românilor, şi nu pe can-can-uri ieftine ce îndepărtează românii de la urne. Ca reprezentant al diasporei româneşti, voi milita în această campanie pentru respectarea tuturor drepturilor românilor aflaţi peste hotare, atent la orice sugestie venită de la cei care se află departe de casă. Nu vom intra în jocurile murdare ale altora! - e un aviz adresat tuturor celor care utilizează aceste mijloace murdare pentru a-şi atrage sufragiile românilor. În rest, mi-aş dori să urez succes tuturor competitorilor, pentru că în joc este imaginea României, aşa cum poate fi ea percepută, azi, în Europa, însă în contextul politic actual, când România are nevoie mai mult ca oricând ca partidele politice să ţină seama de agenda populaţiei şi nu de interesele proprii, urez succes partidelor din opoziţie! Vă mulţumesc. Doru-Petrişor Coliu, deputat, Circumscripţia nr. 43, diaspora.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Doamna Luminiţa Jivan, PSD. Domnul Ioan Balan, de la PNL. Domnul Balan, da? Vă pregătiţi dumneavoastră.
Luminiţa-Maria Jivan Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi este "Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru unităţi de învăţământ". Stimaţi colegi, Prima mea declaraţie din această sesiune parlamentară se va axa pe o situaţie nu tocmai plăcută din România, mai exact, abandonul şcolar timpuriu, care este atât o problemă individuală, cât şi a întregii societăţi. Având în vedere această problemă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97 din 2018 priveşte aprobarea unui program-pilot ce va acorda un suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, program ce vine în sprijinul elevilor predispuşi la abandonul şcolar. Conform datelor Eurostat, rata de părăsire timpurie a şcolii, la nivel naţional, este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi scade la 6,2% în municipii. Însă, cu toate acestea, obiectivul stabilit de Strategia Europa 2020, de 11,3%, este greu de atins pentru România, mai ales că în anul 2017 rata naţională a ajuns la 18,1%. Accesul la educaţie reprezintă o mare provocare, mai ales în ceea ce priveşte zonele rurale, iar motivele pentru renunţarea la studii sunt preponderent financiare. Cauzele însă sunt multiple. Poate fi vorba, pe de o parte, de inadaptarea elevului la activitatea de învăţare realizată în mediul şcolar, dar şi extraşcolar, sau, pe de altă parte, de inadaptarea şcolii la factorii interni - adică biologici şi psihologici - şi externi - socioeconomici şi socioculturali. În concluzie, părăsirea timpurie a şcolii este rezultanta unei combinaţii de cauze interne, cum ar fi imaturitatea şcolară, inadaptabilitatea psiho-afectivă, tulburări de comportament şi externe - de natură socio-economică: situaţia economico-financiară a familiei, spre exemplu, lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei, condiţiile de locuit, dezagregarea familiei, lipsa ajutorului la învăţătură. Accesul la educaţie reprezintă, de asemenea, un drept fundamental al omului, iar faptul că un număr mare de copii nu reuşesc să-şi ducă la bun sfârşit studiile relevă o situaţie îngrijorătoare. Prin urmare, dragi colegi, Guvernul face un pas spre sprijinirea copiilor şi susţinerea acestora de a termina studiile, prin intermediul OUG nr. 97 din 2018 care prevede faptul că în perioada desfăşurării activităţii didactice, preşcolarilor şi elevilor din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar. De asemenea, la cererea motivată a părinţilor sau reprezentanţilor legali, formulată în scris şi susţinută de document-suport, înregistrată la secretariatul unităţii de învăţământ în care este înmatriculat preşcolarul/elevul, preşcolarii şi elevii care din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă nu pot beneficia de pachetul alimentar sau masa caldă vor beneficia de produse alimentare adecvate situaţiei acestora, în limita valorii zilnice prevăzute. În plus, este important de menţionat faptul că acest program-pilot a mai fost implementat cu succes şi în anii anteriori, mai exact în anii şcolari 2016-2017, 2017-2018, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2016 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2017. Consider că părăsirea timpurie a şcolii reprezintă un potenţial pierdut, iar faptul că Guvernul a demarat din nou acest proiect a dovedit încă o dată că partidul PSD - din care fac parte - are ca centru de interes bunăstarea cetăţenilor, încercând şi reuşind de multe ori să ducă la bun sfârşit numeroase măsuri care au fost luate numai în beneficiul oamenilor, domeniul educaţiei nefăcând vreo excepţie. Vă mulţumesc. Deputat Luminiţa-Maria Jivan, Caraş-Severin.
Florin Iordache Vă mulţumesc şi eu. În continuare, domnul deputat Ioan Balan, de la PNL. Se pregăteşte domnul Nicolae Popescu, de la USR. Vă rog, aveţi trei minute.
Ioan Balan Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin Ordonanţa nr. 114/2018, Guvernul a luat decizia ca, de la 1 ianuarie 2019, salariul minim brut din sectorul construcţiilor să fie mai mare decât pentru alte sectoare de activitate, adică de 3.000 de lei, faţă de 2.080 de lei, cât este pentru celelalte domenii. Chiar dacă s-a urmărit să creeze o mai mare atractivitate pentru lucrătorii din acest sector şi pentru reducerea deficitului de forţă de muncă, Guvernul a uitat complet că această măsură va crea mari dificultăţi pentru lucrările de investiţii aflate în derulare. Ordonanţa nu a prevăzut nicio măsură tranzitorie sau vreo cale de urmat pentru constructori sau pentru administraţiile publice locale care au încheiat deja contracte în anii 2016-2018, la costuri estimate pe un alt nivel al salariilor, adică atunci când salariul minim era de 1.050 de lei, de 1.250 de lei sau, respectiv, de 1.450 de lei. Stimaţi colegi, După majorarea salariului minim din construcţii, la 3.000 de lei, cele mai multe investiţii sunt în impas, pentru că nici autorităţile publice contractante - primării, consilii judeţene sau beneficiari de fonduri europene - şi nici firmele de construcţii nu ştiu ce să facă pentru a acoperi aceste costuri suplimentare. Este cu totul neclar dacă se modifică sau nu contractele, dacă rămân la acelaşi nivel sau Guvernul suplimentează valoarea lor. Mai pe româneşte, s-au acordat contracte la un anumit nivel al preţurilor pentru materiale de construcţii şi la un alt nivel al costurilor cu forţa de muncă, iar astăzi nu există o bază legală clară pentru a modifica aceste costuri. Nimeni nu ştie cine şi cum va acoperi creşterea salariului minim din construcţii. Aşadar, o altă măsură implementată pe repede înainte, fără să se ia în calcul toate consecinţele pe care le generează şi fără să se prevadă clar ce trebuie să facă autorităţile publice. Stimaţi colegi, Solicit Ministerului Finanţelor Publice, autorul principal al Ordonanţei nr. 114/2018, să adopte o bază legală foarte clară pentru implementarea salariului minim de 3.000 de lei pentru contractele aflate în derulare, fie că sunt finanţate de la buget, fie că sunt susţinute din fonduri europene nerambursabile. Să emită instrucţiuni către administraţia locală şi beneficiarii de fonduri europene, pentru ca toţi să ştie şi să poată implementa noile măsuri. Până la adoptarea acestor noi reglementări, toate lucrările bat pasul pe loc, pentru că nimeni nu ştie cum să acopere noile costuri şi cum să facă ca să respecte legea. Vă mulţumesc. Ioan Balan, deputat al PNL.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR. Domnul Petru Movilă a depus în scris. Se pregăteşte doamna Aida Căruceru, PSD.
Nicolae-Daniel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Astăzi doresc să vă aduc în atenţie o situaţie absolut nedreaptă şi revoltătoare pentru 60 de localităţi din judeţul Suceava, asociate în Proiectul "Utilităţi şi mediu la standarde europene". Mă aflu în faţa dumneavoastră în calitate de pledant pentru cauza a 60 de localităţi din judeţul Suceava care s-au asociat într-un proiect pe cât de păgubos şi dezastruos, pe atât de nedrept şi ilegal. Este vorba de Proiectul "Utilităţi şi mediu la standarde europene", prin care aceste localităţi au contractat, în anul 2004, un împrumut extern în valoare de 86 de milioane de euro şi garantat de statul român, din care 27 de milioane de euro au fost pentru construirea a peste 230 de kilometri de conducte pentru transportul de gaze naturale de înaltă presiune. Subliniez acest lucru - împrumutul a fost garantat de statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice. Trebuie menţionat că acest obiectiv a fost din start în afara legii. De ce? Deoarece conductele de transport de gaze naturale de înaltă presiune reprezentau monopol de stat. Altfel spus, construcţia şi exploatarea lor erau în sarcina exclusivă a Societăţii Naţionale de Transport de Gaze Naturale "Transgaz" S.A. Mediaş, în calitate de reprezentant exclusiv al statului. Merită menţionat, de asemenea, că până în anul 2007 s-au construit aproximativ 100 km. de conducte pentru gaze naturale, pentru care s-au cheltuit peste 11 milioane de euro. În 2010 însă ele au fost preluate, cu titlu gratuit de la Societatea "Transgaz" S.A. Mediaş, de statul român. Din diferenţa de peste 15 milioane de euro rămaşi s-au achitat, începând cu 2010, către finanţator următoarele sume: peste 7 milioane de euro, cu titlu de rate rambursate şi 8,5 milioane euro, cu titlu de dobânzi. Mai precizez faptul că la sfârşitul anului 2017 cele 60 de localităţi sucevene mai aveau de plată până în anul 2030 rate şi dobânzi de peste 17 milioane de euro. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Concluzia care se desprinde din scurta mea prezentare este foarte simplă: cele 60 de localităţi au de plătit sume exorbitante pentru acoperirea unor investiţii care se află acum în proprietatea statului român, iar pentru aceste sume ele riscă să ajungă în blocaj financiar şi administrativ. Problema este foarte gravă, întrucât aceste unităţi administrativ-teritoriale au datatorii la Fondul de Risc, dobânzi şi penalităţi de întârziere, şi ele nu pot fi eligibile pentru accesarea programelor cu finanţare europeană. Acest fapt se produce deoarece la depunerea proiectelor cu finanţare nerambursabilă se solicită certificatul de atestare fiscală. Având în vedere situaţia de faţă, este absolut limpede că obligaţia morală şi financiară a statului român este să preia plata celor peste 17 milioane de euro rămase de plată. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pe cât de simplă şi logică este concluzia, pe atât de greu de admis şi de aplicat este ea în realitate. Ce vreau să spun cu acest lucru? În Parlament există deja o propunere legislativă care prevede preluarea la datoria publică a sumei de 17 milioane de euro, însă, într-un mod de neînţeles, Senatul a respins-o. În calitate de a doua Cameră sesizată şi Cameră decizională, Camera Deputaţilor are şansa de a îndrepta această eroare şi de a repara situaţia injustă şi absolut păguboasă în care se află cele 60 de localităţi din judeţul Suceava. De aceea, fac apel la buna-credinţă şi la responsabilitatea politică a Domniilor Voastre şi vă rog insistent să susţineţi preluarea sumei pe care o au de plătit, pe nedrept, localităţile sucevene pentru o investiţie care aparţine acum statului român. Opriţi, vă rog, nedreptatea şi reparaţi consecinţele unui proiect dezastruos! Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu, deputat, Circumscripţia nr. 43, diaspora.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Doamna Aida Căruceru, PSD. Şi se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.
Aida-Cristina Căruceru Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Am aflat, zilele acestea, cum, în calitate de consumatori, am fost minţiţi şi păcăliţi ani la rând. Trebuie să ne mobilizăm şi să condamnăm astfel de abuzuri, indiferent de culoarea noastră politică. Statul român trebuie să fie ferm şi consecvent în a-i apăra pe contribuabili, bunurile şi nivelul lor de trai. Concret, trei dintre cele mai mari hipermarketuri, în care milioane de români îşi fac cumpărăturile de zi cu zi, au fost descoperite că au sfidat cetăţenii de bună-credinţă. Ele stabileau nivelul preţurilor de la raft pe baza unor înţelegeri "pe sub masă", fără ca preţurile să aibă legătură cu cererea şi oferta. Românii au plătit mai mult pentru băuturi răcoritoare, doar pentru că anumite companii multinaţionale au decis că pentru ele contează mai mult profitul decât respectarea legilor. Câteva companii multinaţionale au crezut că pot să-i sfideze pe românii care, cu banii lor munciţi din greu, le generează profiturile uriaşe pe care aceleaşi multinaţionale le "optimizează fiscal" în diverse paradisuri financiare. Revoltător este faptul că aceste înţelegeri subterane, făcute în dispreţul legii şi al românilor, s-au întins pe o perioadă de 6 ani de zile. Partidul Social Democrat condamnă aceste practici şi cere tuturor instituţiilor statului să-şi facă în mod consecvent datoria şi să sancţioneze aspru abuzurile. Vrem să oprim practicile anticoncurenţiale care fac rău românilor, care le impun preţuri nejustificat de mari şi le subminează bunăstarea. Aceste practici, care acum încep să iasă la suprafaţă, sunt motivele pentru care PSD a decis să adopte măsuri ferme, aşa cum este taxa pe lăcomie. Noi, PSD, suntem un partid adevărat de stânga, un partid care crede în valoarea muncii şi a corectitudinii. Nu este acceptabil ca românii să fie abuzaţi şi dispreţuiţi, indiferent că vor să cumpere un suc sau să obţină un credit de la bancă. Credem că românilor trebuie să li se redea demnitatea şi nu ne temem să ne luptăm cu rechinii economiei de piaţă pentru a le reda oamenilor încrederea în piaţa liberă şi în democraţie. Credem că fiecare cetăţean şi societatea, în întregime, vor fi mai câştigate dacă lăcomia va fi stopată. Acestea sunt motivele pentru care românii ne-au acordat votul şi încrederea în 2016 şi, de asemenea, motivele pentru care vom învinge, în cele din urmă - pentru că avem dreptate! Vă invit pe toţi să vă alăturaţi luptei noastre pentru demnitatea românilor! Mulţumesc. Deputat Aida-Cristina Căruceru, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Îl invit pe colegul nostru, domnul Andrei Daniel Gheorghe. Se pregăteşte doamna Tamara Ciofu.
Andrei Daniel Gheorghe Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Iarăşi reformăm învăţământul!". După cum se ştie, în cursul acestui an, doamna ministru al educaţiei naţionale doreşte să vină cu o nouă reformă a învăţământului românesc. În ultimii peste 20 de ani, am asistat la o serie de reforme succesive ale sistemului de educaţie naţională, care nu au dus decât - paradoxal - la o scădere a calităţii actului educaţional în România şi la bulversarea elevilor şi studenţilor. De asemenea, cadrele didactice sunt supuse unei presiuni şi unor schimbări care, mereu, venind aşa, dintr-o parte şi din alta, de la un an la altul, nu fac decât ca acest sistem românesc de învăţământ să fie impredictibil, să nu aibă continuitate şi să nu mai poată avea gradul de performanţă cu care ne-a obişnuit. Dar oare ce s-a întâmplat în aceşti 20 de ani? Păi, am văzut cu toţii - de la manualele alternative, la viziunea multiculturalistă asupra educaţiei, de la sistemul Bologna, aşa, care a transformat studiile superioare de lungă durată într-un fel de "şcoală pentru toţi", până la clasa zero, care pune mari presiuni asupra infrastructurii de educaţie şi asupra capacităţii cadrelor de a face faţă presiunii numărului mare de elevi care vin în clasa zero, dublând clasa I, până la toate modificările de curriculă, de programă, până la toate cerinţele care apar de la un an la altul şi care nu au făcut decât să îngreuneze un sistem de educaţie românesc care în anii '90, deşi ieşit recent din comunism, încă avea un grad de performanţă foarte ridicat. De aceea cred că, atunci când venim să propunem reforme, ar trebui să ne gândim la ceea ce înseamnă simplificarea lucrurilor, debirocratizarea sistemului educaţional. Pentru că am văzut cum de multe ori elevii sunt supuşi unei presiuni, nu neapărat a materiilor, aşa cum eram noi învăţaţi în trecut, ci, în primul rând, unei presiuni a unor forme birocratice care apar în curriculă, de la psihopedagogie până la tot felul de opţionale bizare. Şi ar trebui să înţelegem că un învăţământ pe baze clasice, nu un învăţământ unde practic elevii sunt sindicalizaţi şi sunt întorşi împotriva profesorilor, părinţii, la rândul lor, sunt într-o dispută permanentă cu profesorii, poate să ne aducă acel grad de performanţă pe care îl aşteptăm cu toţii în învăţământul românesc. Aşadar, eu cred că bazele învăţământului românesc nu pot fi decât cele pe care le cunoaştem de la Spiru Haret încoace, nişte baze care pun preţ pe educaţie, pe valoare, pe competiţie şi pe respect pentru materiile clasice şi pentru ştiinţă, nicidecum un învăţământ ideologizat, birocratizat şi un învăţământ din care nimeni...
Florin Iordache Concluzionaţi.
Andrei Daniel Gheorghe ... nu mai înţelege nimic. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Doamna Tamara Ciofu. Se pregăteşte domnul Vlad Duruş. A depus în scris doamna Carmen Holban, de la PSD.
Tamara-Dorina Ciofu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Cresc finanţarea şi accesul la serviciile medicale de bază pentru prevenirea, supravegherea şi controlul tuberculozei". Stimate colege, Stimaţi colegi, În primul mandat de parlamentar am elaborat, alături de experţii în combaterea tuberculozei, o lege prin care s-au îmbunătăţit condiţiile de tratament ale bolnavilor, pentru această afecţiune, şi s-a redus rata de abandon faţă de terapiile care trebuie urmate. Actul normativ care a fost adoptat de Legislativ, la finalul anului trecut, propune un nou model de îngrijire în ambulatoriu a cazurilor de tuberculoză din România. Astfel, se prevede acces universal la diagnostic şi îngrijire medicală completă şi gratuită pentru toate formele de tuberculoză. Pacienţii primesc o indemnizaţie de hrană, precum şi sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor privind tratamentul, medicaţia, transportul la clinică şi alte cheltuieli suplimentare generate de incapacitatea de muncă. Mai mult decât atât, aceştia beneficiază şi de consiliere psihologică. Cel mai important lucru este că bolnavii sunt motivaţi să se ţină de tratament până la vindecarea completă, evitându-se astfel riscul de recidivă, care, la tuberculoză, este foarte ridicat. Săptămâna trecută Ministerul Sănătăţii a fost desemnat prin memorandum să semneze acordul de finanţare nerambursabil cu Fondul Global de luptă împotriva HIV, Tuberculozei şi Malariei pentru perioada februarie 2019 - martie 2021, prin care vor creşte progresiv cheltuielile publice pentru sănătate. Obiectivul principal îl reprezintă îmbunătăţirea rezultatelor la tratament pentru persoanele vulnerabile cu acces precar la serviciile medicale şi cu risc mare de boală. Între cele mai importante activităţi care urmează a se realiza în următorii trei ani se identifică: redefinirea modelului de îngrijire a pacienţilor cu tuberculoză, cu mutarea centrului de greutate al îngrijirilor de la spitale la serviciile ambulatorii şi din comunitate; înfiinţarea unei unităţi dedicate de planificare şi implementare de politici pentru Ministerul Sănătăţii; revizuirea şi extinderea strategiei naţionale pentru controlul tuberculozei, până în anul 2030; întărirea capacităţii de realizare de achiziţii la nivelul Ministerului Sănătăţii; dezvoltarea unui cadru cuprinzător de monitorizare şi evaluare în domeniul tuberculozei şi al programelor naţionale de sănătate în general. Ministerul Sănătăţii urmează să îndeplinească rolul de primitor principal al acestei finanţări şi are rolul de coordonator al tuturor activităţilor de implementare a proiectului. Vă mulţumesc. Tamara Ciofu, Colegiul nr. 7, Botoşani.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă doctor. Domnul Vlad Duruş, USR. Se pregăteşte domnul Ioan Dîrzu, PSD. Mai sunt colegi, în afară de domnul Dîrzu, care vor să citească? Nu. Bun. Domnul Dîrzu, ultimul vorbitor.
Vlad-Emanuel Duruş Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi de la PSD-ALDE, aţi creat şi susţineţi două Românii. Una - România oamenilor care, după ce au muncit o viaţă, îşi primesc pensia pe principiul contributivităţii. Aceştia sunt undeva la peste 4 milioane de persoane. A doua este, măcar în parte, România favorizaţilor unui sistem pe care îl apăraţi şi încurajaţi prin legi succesive. Nu mai puţin de şase legi pentru pensii speciale pentru civili - aproape 10.000 de beneficiari. Aţi creat pensii speciale pentru angajaţii Curţii de Conturi; i-aţi făcut o lege pentru pensie specială Avocatului Poporului, ca o recompensă pentru tăcerea culpabilă; aţi creat o lege a pensiilor speciale pentru primari, preşedinţi de consilii judeţene sau consilieri. Doar Curtea Constituţională a oprit ca o parte din aceste legi să fie astăzi în vigoare. Cu aceeaşi parşivitate le vorbiţi celor peste 4,6 milioane de pensionari ai sistemului public, cărora le vindeţi pielea ursului din pădure, legat de grija pe care le-o purtaţi. De fapt, nu vă pasă decât de votul lor, obţinut prin manipulare. Ce grijă aveţi de ei, când pensia medie din sistemul public este de aproape 8 ori mai mică decât media pensiilor speciale ale unor categorii de civili, printre care ne numărăm şi noi, parlamentarii? Conform datelor furnizate la o interpelare de-a mea adresată Ministerului Muncii media pensiilor din sistemul public a fost, în primele 6 luni ale anului trecut, 1.073 de lei. Comparativ, media pensiilor speciale este de 7.609 lei. Vă dau alte date, din judeţul meu, Maramureş - cea mai mare pensie aflată în plată este de 32.760 de lei. Cea mai mică este o pensie de invaliditate de un leu! O astfel de ţară guvernaţi, domnilor colegi de la PSD-ALDE! Iar raţiunea pentru care USR vă cere de doi ani să renunţaţi la pensiile speciale ale unor categorii se află în nedreptatea acestor cifre comparative. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da, ultimul vorbitor, domnul Dîrzu. Ceilalţi colegi au depus în scris.
Ioan Dîrzu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi - "Cel mai important pentru social-democraţi este să asigure bunăstarea pe termen lung a fiecărui cetăţean". Sunt sigur că România va continua să aibă o creştere economică robustă şi consistentă. Echilibrele economice se vor consolida, nivelul de trai va creşte. Vor fi mai multe locuri de muncă. Leul se va aprecia. Sunt doar câteva dintre perspectivele anilor viitori, determinate de cursul economiei - rezultat al aplicării Programului de guvernare al PSD-ALDE. Spre exemplu, anul 2019 va aduce un produs intern brut de 1.022,5 miliarde de lei, echivalentul unei creşteri economice de 5,5%. Aceeaşi creştere consistentă, de peste 5%, este anticipată şi pentru următorii trei ani, până în anul 2022. Formarea brută de capital fix - respectiv investiţiile în bunuri durabile - va înregistra un salt în 2019 şi anii următori, respectiv va fi de 4 ori mai mare, fapt care semnifică un angajament major guvernamental în acest sens. În anul 2019 se vor înfiinţa peste 170.000 de locuri de muncă, astfel că numărul mediu de salariaţi va ajunge la 5,28 milioane. Tendinţa se va menţine, astfel că, în 2022, România va avea, în medie, 5,8 milioane de salariaţi. Majorarea salariilor, potrivit legii şi programului de guvernare, va face ca în 2022 salariul mediu net să fie mai mare cu 41,9% decât a fost în 2018. Puterea de cumpărare, raportată la salariul mediu, va continua să crească; cel mai mult - în acest an, cu 11,8%. Moneda naţională va avea o remarcabilă stabilitate, chiar se va aprecia uşor faţă de euro. Astfel, cursul mediu leu/euro este anticipat la 4,67 lei/euro pentru 2019 şi va scădea uşor. Pentru 2020 prognoza este de 4,58 lei/euro. Preţurile vor fi stabile; în niciun an, din 2019 şi până în 2022, nu vor creşte, în medie, cu mai mult de 3%. Exporturile vor avea un ritm de creştere, în medie, de 8%, de la an la an. Ca pondere în PIB, deficitul comercial se va reduce de la 4,5% în 2018, la 3,3% în acest an şi 2,4% în anul 2022. Concluzia e că viitorul arată bine cu PSD la guvernare pentru că PSD se îngrijeşte de bunăstarea fiecărei categorii de români. Noi, social-democraţii, avem crezul că România nu poate fi guvernată cu cătuşe şi ura de ţară pe care o promovează PNL-PDL, ci cu iubire şi patriotism, planificare economică şi responsabilitate. Ioan Dîrzu, deputat al PSD de Alba. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Nu mai sunt colegi care au dorit să se exprime la declaraţii politice. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre. În 5 minute începem partea a doua, consacrată dezbaterii proiectelor legislative. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Alina Teiş "Investim în educaţie !" Anul 2019 începe cu promisiuni respectate. Am promis că vom avea grijă de copiii noştri şi de viitorul acestei ţări. Respectăm ce am promis, nu o spunem, ci o şi arătăm noi, o arată chiar cifrele - şi mă refer aici la cifrele prezentate în bugetul pe acest an. Unul dintre cele mai mari bugete îl are, în acest an, sectorul educaţiei. Aici au fost alocate, comparativ cu anul trecut, 9,8 miliarde de lei în plus. Acest lucru înseamnă o creştere cu 47%. Aşadar, în anul 2019, Ministerul Educaţiei Naţionale va avea un buget total de 30,8 miliarde de lei, iar în 2018 a avut un buget de 21.011 miliarde de lei. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru acoperirea creşterilor salariale din sistemul educaţional, pentru investiţii de amploare, precum construirea de noi şcoli şi grădiniţe şi reabilitarea celor deja existente. Vom avea grijă ca nicio şcoală din România să nu mai aibă probleme cu igiena sau cu inexistenţa toaletelor. De asemenea, ne vom strădui ca fiecare copil să poată învăţa în condiţii decente, în clase dotate coresponzător, iar fiecare elev să primească manuale noi. În ceea ce priveşte cadrele didactice, ne dorim profesori buni, salarizaţi pe măsura competenţelor. În acest caz, Ministerul Educaţiei Naţionale derulează deja un proiect, din bugetul de stat, prin care sunt formaţi 55.000 de profesori. Dar vor fi implementate şi proiecte finanţate din fonduri europene, pentru că ne dorim modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor, informaţiilor şi comunicării. Ne dorim elevi mai buni, care să facă performanţă în şcolile româneşti, iar la finalul fiecărui an şcolar să ne putem mândri cu rezultatele obţinute de aceştia. În ceea ce priveşte programele pe care le avem în vedere, în acest an sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou proiect, prin care sunt asigurate rechizite copiilor din învăţământul preuniversitar. Ministerul Educaţiei Naţionale îşi propune dotarea claselor cu table inteligente, dar şi cu tablete, proiect care se ridică la suma de 400 de milioane de euro. Ministerul Educaţiei Naţionale este unul dintre cei mai mari angajatori de la stat, care are 354.000 de salariaţi. De aceea, consider că acest buget este unul justificat. Prin faptul că alocăm aceste sume educaţiei, nu arată decât dorinţa noastră de a schimba acest sistem, despre care, de multe ori, s-a spus că este unul învechit. Cu siguranţă, cu ajutorul dumneavoastră, dar şi al tuturor celor implicaţi în actul educaţional, vom reuşi să arătăm că şi în România educaţia poate fi de calitate.
Marius-Constantin Budăi "Mai sunt multe de realizat, însă românii trebuie să aibă încredere că PSD-ALDE va continua creşterile de venituri, investiţiile locale şi va genera stabilitate economică!" Economia României este mult mai stabilă faţă de acum 10 ani, în ciuda mesajelor speculative promovate de colegii din opoziţie. Guvernarea PSD-ALDE, a ultimilor doi ani, a consolidat echilibrele macroeconomice şi a îmbunătăţit potenţialul economico-social al ţării. Suntem conştienţi că mai sunt încă multe lucruri de realizat şi de pus în aplicare, pentru ca veniturile românilor să ajungă la nivelul mediu al celor mai avansate state din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în 2017 şi în 2018 am recuperat ceea ce s-a pierdut în perioada guvernării tehnocrate, am deblocat proiecte, am îndreptat inechităţi şi nedreptăţi în rândul mai multor categorii sociale de populaţie şi am reuşit să implementăm măsurile din Programul de guvernare cu privire la creşterea veniturilor tuturor cetăţenilor. Încrederea este cheia stabilităţii şi dezvoltării. Însă atacurile necontenite, fake-news-urile, propaganda continuă a apocalipsei, declaraţiile iresponsabile ale înalţilor oficiali din partea opoziţiei care acuză că nu mai sunt bani de pensii şi salarii, toate acestea sapă încrederea şi pot provoca efecte negative economiei - o atestă studiile ştiinţifice şi precedentele întâmplate! De aceea, fac apel la români să aibă încredere în coaliţia de guvernare PSD-ALDE, care va duce la îndeplinire toate angajamentele din Programul de guvernare. Vreau să îi informez pe toţi cetăţenii că România va continua să aibă creştere economică robustă şi consistentă. Echilibrele economice se vor consolida, nivelul de trai va creşte. Vor fi mai multe locuri de muncă. Leul se va aprecia. Sunt doar câteva dintre perspectivele anilor viitori, determinate de cursul economiei, rezultatul aplicării Programului de guvernare al PSD. În 2019, se vor înfiinţa peste 170.000 de noi locuri de muncă, astfel că numărul mediu de salariaţi va ajunge la 5,28 milioane. Tendinţa se va menţine, astfel că în 2022 România va avea, în medie, 5,8 milioane de salariaţi. Majorarea salariilor, potrivit legii şi Programului de guvernare, va face ca, în 2022, salariul mediu net să fie mai mare cu 41,9%, faţă de anul 2018. Puterea de cumpărare, raportată la salariul mediu, va continua să crească, cel mai mult în acest an, cu 11,8%. Mult criticata Ordonanţă de urgenţă nr. 114, rezultat al determinării guvernării PSD de a creşte, a menţine bunăstarea românilor şi de a sancţiona excesele care le smulg banii din buzunare, pune capăt şi majorărilor sistematice la energie electrică şi gaz. Astfel, până în 2022 nu vor mai fi creşteri de preţuri la energia electrică şi la gazul natural furnizate clienţilor finali care optează pentru regim reglementat. Guvernul implementează cu succes Programul de Investiţii în Infrastructura Mare. Cel mai mare program de investiţii în infrastructura României va atrage în totalitate banii europeni alocaţi României pentru investiţii în proiecte de transport, mediu şi energie.
Constantin Codreanu "Solicit Guvernului alocarea sumelor de 100 de milioane de lei pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, 20 de milioane de lei pentru Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi 10 milioane de lei pentru înfiinţarea ICR la Moscova, Kiev, Belgrad şi Atena" Suntem în perioada de discuţii asupra Proiectului Legii Bugetului de stat pe anul curent, 2019. Este o discuţie întârziată, dar necesară. Sper ca ea să se încheie cu un rezultat bun pentru românii din ţară şi pentru cei din afara graniţelor ţării. Chiar dacă, pe ansamblu, la capitolul veniturilor şi la cel al cheltuielilor, Proiectul de Buget ne prezintă cifre vizibil mai mari faţă de anul trecut, 2018, în ceea ce priveşte fondurile rezervate celor peste 10 milioane de români din afara graniţelor nu există niciun progres simţitor. Din păcate, acest domeniu prioritar rămâne în continuare subfinanţat, în contrast cu alte domenii neprioritare, dar suprafinanţate. Realitatea ne convinge că neglijarea ostentativă a necesităţilor cultural-identitare ale milioanelor de români din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani, inclusiv din Republica Moldova, precum şi ale milioanelor de cetăţeni români plecaţi de nevoie în străinătate, este una dintre cauzele pentru care Guvernul ţării noastre şi partidele aflate la guvernare, indiferent care ar fi acestea, nu se bucură de simpatia şi sprijinul cuvenit din partea acestor milioane de conaţionali ai noştri. Sprijinul acordat românilor de peste hotare este o chestiune de securitate pentru statul român. În ceea ce-i priveşte pe românii din Republica Moldova, situaţia este şi mai gravă, întrucât guvernarea se opune ostentativ deblocării procesului de reintegrare a basarabenilor în cetăţenia română, prin refuzul inexplicabil al Ministerului Justiţiei de creştere rezonabilă a numărului funcţionarilor din Comisia pentru Cetăţenie, responsabilă de examinarea dosarelor de redobândire a cetăţeniei române. Am depus un şir de amendamente la Proiectul Legii Bugetului de stat. Primul amendament vizează suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei cu suma de 20 de milioane de lei pentru dublarea posturilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, ANC, în interesul statului român şi al românilor care solicită redobândirea cetăţeniei române. În momentul de faţă, în cadrul ANC, programările românilor care depun dosarele de redobândire a cetăţeniei se fac online, pentru 4 zile din săptămână, în limita a 400 de solicitanţi pe zi, în timp ce necesitatea reală este de peste 1.000 de solicitări pe zi. Sper că sunteţi de acord că ANC este o instituţie strategică. Interesul statului român şi al românilor care solicită redobândirea cetăţeniei este ca ANC să funcţioneze la maximă capacitate, să rezolve probleme, nu să le creeze. Guvernul ţării noastre nu pierde nimic şi statul în ansamblu nu sărăceşte dacă vom decide, cu răspundere şi înţelepciune, alocarea a încă 20 de milioane de lei pentru Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Sursa de finanţare pentru aceste cheltuieli prioritare şi strategice trebuie să fie bugetul Ministerul Justiţiei, prin redistribuirea fondurilor din alte capitole bugetare. De asemenea, am propus alocarea către Ministerul Justiţiei a sumei de un milion de lei pentru trimiterea unui magistrat de legătură în Italia, de către partea română. Acum, în Italia, există 2.703 de deţinuţi români, reprezentând un procent de 13,61% din întreaga populaţie străină deţinută. Cu toate eforturile organizatorice şi operaţionalitatea ministerelor, există situaţii în care transferul deţinuţilor devine un proces dificil. Către statul român se fac aproximativ 100 de transferuri pe an, iar acest număr este în scădere. Au fost 90 de transferuri, în anul 2014, 110 în anul 2015, 89 în anul 2016 şi 36 doar în prima jumătate a anului 2017, ceea ce înseamnă aproximativ 70 de persoane până la sfârşitul anului. Trimiterea în Italia a unui magistrat, de către partea română, ar relansa schimbul de informaţii şi ar accelera procedurile bilaterale ale acestor cazuri de transfer. Sper că veţi susţine acest amendament! Am vorbit, în ultimii ani, de mai multe ori, de la această tribună, despre necesitatea punerii în aplicare a prevederilor legale în vigoare privind înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Moscova, a Institutului Cultural Român de la Kiev, cu filială la Cernăuţi, dar şi a Institutelor Culturale Române de la Atena şi Belgrad. Ne-am propus, acum 15 ani, să înfiinţăm aceste Institute Culturale Române şi batem pasul pe loc, ca un stat neputincios şi dezinteresat. Astfel, am propus alocarea sumei de 10 milioane de lei, Ministerului Afacerilor Externe, în vederea continuării procesului de deschidere a Institutului Cultural Român Kiev, cu filială la Cernăuţi, a Institutului Cultural Român Moscova, a Institutului Cultural Belgrad şi a Institutului Cultural Atena, pentru punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 492/2004. Respingerea acestui amendament ar transmite un semnal negativ şi ar prezenta dovada greu de contestat că însăşi guvernarea de la Bucureşti nu doreşte înfiinţarea ICR Moscova şi ICR Kiev cu filială la Cernăuţi, precum şi a ICR Atena şi ICR Belgrad. Ministerul Afacerilor Externe ne poartă cu zăhărelul, dându-ne, de ani de zile, asigurări formale cum că "foarte curând" aceste Institute Culturale Române vor fi înfiinţate. Am propus, totodată, alocarea sumei de 10 milioane de lei pentru extinderea serviciilor oferite de biroul consular al României de la Ungheni, Republica Moldova. Majorarea sumei, în vederea suplimentării listei de servicii oferite de biroul consular în zona Ungheni, se justifică, ţinând cont de numărul mare de persoane repuse în drepturile de cetăţeni români din zonă, care ar putea avea astfel posibilitatea depunerii jurământului de credinţă la Ungheni. În prezent, jurământul de credinţă poate fi depus doar la Chişinău, Bălţi şi Cahul, ceea ce provoacă mari incomodităţi şi cozi interminabile. Biroul consular de la Ungheni a fost creat cu scopul de a servi cât mai bine locuitorii din regiune, însă, pentru a-şi atinge obiectivul stabilit, este necesară extinderea ariei serviciilor consulare, pentru a putea răspunde cererilor din zona Ungheni. În ceea ce priveşte Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, am propus alocarea sumei de un milion de lei pentru înfiinţarea şi funcţionarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, instituţie strategică pe care România încearcă, fără succes, să o înfiinţeze de 12 ani, într-o dureroasă dovadă a neputinţei sale. Aceste fonduri ar urma să fie îndreptate, în principal, spre alocarea unui sediu corespunzător care să găzduiască Muzeul Românilor de Pretutindeni, aşa cum prevede Legea nr. 299/2007. Principalul amendament privind Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, MRP, însă, vizează suplimentarea fondurilor destinate românilor de pretutindeni şi organizaţiilor reprezentative ale acestora, cu 72 de milioane de lei, astfel încât bugetul celui mai sărac minister din România să crească la 100 de milioane. De aprobarea sau neaprobarea acestui amendament depinde, în mare parte, atitudinea pe care românii din afara graniţelor o au faţă de statul român şi faţă de Guvernul ţării noastre. Cei peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării văd prea bine că puterea de la noi nu le acordă atenţia cuvenită, conform prevederilor art. 7 din Constituţie, şi subfinanţează domeniul, într-un contrast izbitor cu ceea ce promite în campaniile electorale să facă pentru românii extrafrontalieri. Este ruşinos ca statul european cu cea mai mare rată a expatrierii şi înconjurat de milioane de conaţionali în jurul actualelor graniţe să fie atât de neputincios încât să nu găsească 20 de milioane de euro pe an pentru a-i sprijini cum se cuvine. Este firesc să ne întrebăm: ce alte priorităţi au ţara şi Guvernul nostru, dacă le neglijează pe cele privind peste 10 milioane de români în dificultate? Nu se va întâmpla nicio catastrofă, dacă vom decide aici creşterea bugetului MRP până la 100 de milioane de lei. Potrivit estimărilor noastre, necesităţile reale în domeniu, coroborate cu posibilităţile statului român, ne-ar permite - dacă s-ar dori politic -să prevedem în Bugetul pe anul 2019 cel puţin 200 de milioane de lei, destinate românilor din afara graniţelor ţării. Dar, pentru motive de realism, vorbim aici doar despre 100 de milioane. Această chestiune trebuie să fie una de consens politic exemplar în Parlament. Nu este loc aici pentru polemici sterile sau speculaţii patriotarde. Există o problemă şi trebuie să o rezolvăm. Mizez, în această situaţie, pe sprijinul guvernării, pe susţinerea întregului corp legiuitor şi, mai cu seamă, pe sprijinul deputaţilor şi senatorilor UDMR, entitate care primeşte din bugetul statului mai mult decât cele peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării, dar şi pe sprijinul deputaţilor reprezentând organizaţiile reprezentative ale minorităţilor naţionale din ţara noastră, care primesc finanţări bugetare la care organizaţiile reprezentative ale românilor de peste hotare nici nu pot visa. Aş fi fost bucuros dacă, într-o abordare strategică şi responsabilă, guvernarea ar fi formulat ea însăşi aceste propuneri şi nu ar fi fost nevoie să depun aceste amendamente. Subfinanţarea cronică a domeniului susţinerii românilor de pretutindeni este o sursă continuă de nemulţumire a acestor peste 10 milioane de conaţionali ai noştri. Nu vreau să proferez ameninţări, dar trebuie să atrag atenţia asupra faptului că, în cazul în care vocea noastră nu va fi auzită şi se va insista absurd şi ostentativ pe subfinanţarea domeniului, Guvernul trebuie să se aştepte la proteste energice în diaspora, în comunităţile istorice şi Republica Moldova.
Costel Alexe "Demisia de necesitate!" Zilele acestea, presa naţională a făcut o serie de dezvăluiri despre "armata" de pile şi cunoştinţe care parazitează efectiv reprezentanţele diplomatice europene, cu precădere cea de la Bruxelles, o serie de diplomaţi fantomă care îngreunează munca a zeci de profesionişti din aparatul de specialitate şi pe care nimeni nu îi deranjează de ani de zile. PSD şi ALDE au lăsat ruşinea deoparte şi operează pe faţă, fără menajamente, fără perdea, semn că au ajuns la nivelul în care nu au frică de nimeni şi de nimic. Aţi văzut cu toţii audierile miniştrilor noştri la Bruxelles, unde, de la cormoranii din piscină până la lupta pentru destabilizarea NATO, fiecare ministru a făcut efectiv de râs România, dar mai ales zecile de funcţionari şi profesionişti din ministere, care, cu siguranţă, au pregătit cum trebuie aceste audieri. Doar că românul are o vorbă, unde nu este, nici Dumnezeu nu cere! Românii sunt toleranţi şi singurul lucru pe care îl cerem acestor pseudominiştri este demisia! Nu de onoare, căci, dacă aveau onoare, nu erau numiţi în primă fază, ci demisia de necesitate! Fiecare zi cu ei în fruntea ministerelor înseamnă ruşine, pierderi economice şi de imagine pentru statul român. Societatea românească nu trebuie să rămână indiferentă în faţa acestui fenomen de degradare morală care tinde să se cronicizeze! Aceste practici sunt specifice sistemelor oligarhice închise, în care avansarea profesională nu se face graţie meritocraţiei, ci exclusiv conexiunilor din politica mare. Problema de sistem nu este doar că o parte considerabilă din funcţionari drenează efectiv o parte semnificativă din bugetul instituţiilor, ci adevărata problemă este că aceştia nu prestează nimic pentru banii încasaţi, iar restul angajaţilor sunt supraîncărcaţi şi suprasolicitaţi, pentru a depune efort dublu, muncă dublă, pentru a îndeplini şi sarcinile sateliţilor politici. Chiar dacă sistemul public are tendinţa firească de autoconservare, cred că împreună putem schimba mentalităţi, putem introduce noi paradigme de funcţionare şi promovare, putem aduce plus valoare în exercitarea atribuţiilor profesionale, iar astfel să oferim exemplele necesare pentru crearea unor noi trenduri. Cu siguranţă, societatea nu se va schimba peste noapte, cu siguranţă, vor fi multe de implementat şi de adaptat, dar nu ne putem permite la nesfârşit să alungăm valorile şi să promovăm pilele!
Cristina Burciu "Programul «Investeşte în tine» şi-a dovedit viabilitatea în primele trei luni de la lansare!" Guvernul României a decis, în ultima şedinţă, ca nivelul plafonului garanţiilor din acest an, aferente Programului "Investeşte în tine", să fie de un miliard de lei. Astfel, conform Hotărârii de Guvern aprobate în acest sens, suma respectivă a fost stabilită în baza analizelor efectuate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, fiind luate în calcul succesul preconizat de Executiv în cadrul acestui program pentru următorii ani, precum şi gradul de interes manifestat până acum de potenţialii beneficiari. De asemenea, suma de un miliard de lei a rezultat şi în urma evoluţiei acestui program benefic din primele trei luni de funcţionare din anul trecut. Programul "Investeşte în tine" este destinat tuturor celor care vor să investească în dezvoltare personală, dar preponderent tinerilor. Iniţiativa constă într-un program de creditare cu dobândă 0%, garantat de stat în proporţie de 80%, adresat atât tinerilor cu vârste între 16 şi 26 de ani, cât şi persoanelor cu vârste între 26 şi 55 de ani care doresc să investească în educaţie, cultură, sănătate, sport sau locuinţe. Prima categorie de beneficiari sunt persoanele fizice cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, tineri cu vârsta între 16 si 26 de ani, dacă sunt în sistemul de învăţământ sau dacă urmează cursuri de specializare autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale. A doua categorie este extinsă în limitele de vârstă 26-55 de ani, reprezentând persoane aflate în sistemul de învăţământ sau care sunt înscrise la cursuri de reconversie profesională. Pentru tinerii între 16 şi 26 de ani, creditul va fi acordat pe 10 ani, în valoare de 40.000 de lei, cu posibilitatea de suplimentare cu încă 20.000, dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării Programului. Remarc faptul că Programul "Investeşte în tine" şi-a demonstrat din plin viabilitatea în primele trei luni de la intrarea sa în vigoare, anul trecut valoarea garanţiilor fiind de 600 de milioane lei. Astfel, în perioada octombrie - decembrie 2018, au fost depuse 2.400 de cereri de finanţare, dintre care 1.350 au fost deja aprobate de Guvern. În concluzie, este foarte important ca românii să cunoască prevederile Programului de susţinere de către stat a unor cheltuieli stringente şi recomand tuturor românilor şi clujenilor să acceseze aceste credite extrem de avantajoase.
Daniela Oteşanu "Coaliţia de guvernare PSD-ALDE apără interesele românilor, indiferent unde se află aceştia!" În timp ce PNL votează rezoluţii împotriva României, guvernarea PSD reuşeşte să apere drepturile copiilor românilor care lucrează în Austria. Declanşarea procedurii de infringement contra Austriei a survenit la numai 48 de ore după ce Guvernul Dăncilă a pus situaţia în discuţie la reuniunile Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Demersurile Executivului contrastează puternic tentativa eşuată şi renunţarea la orice demers pe această temă ale preşedintelui Iohannis. În vara anului 2018, Klaus Iohannis dădea asigurări că se va implica şi va convinge Guvernul austriac să nu aprobe legea prin care se reduceau alocaţiile. Odată cu intrarea în vigoare a legii, preşedintele nu a mai deschis niciodată subiectul. Acesta nici nu a explicat ce demersuri a făcut, nici de ce nu a ridicat problema şi nu a cerut sancţionarea Austriei, în temeiul Tratatului european. Probabil că nu a vrut să-i deranjeze pe prietenii austrieci de la Schweighofer Holzindustrie şi de la Reiffeisen Bank. Europarlamentarii social-democraţi şi Guvernul PSD au luat atitudine publică pe acest subiect important pentru românii care lucrează în Austria şi au insistat în toate declaraţiile şi ocaziile avute, pentru ca Guvernul austriac să găsească soluţiile adecvate care să respecte standardele europene şi să nu discrimineze. La începutul lunii ianuarie, Cabinetul Dăncilă, prin ministrul afacerilor externe, a anunţat oficial că se va adresa Curţii Europene de Justiţie pe acest subiect. Apoi, la audierile prilejuite de preluarea Preşedinţiei rotative a UE, ministrul român al afacerilor externe a adus din nou tema în atenţia publică europeană şi a evidenţiat necesitatea intervenţiei Comisiei Europene. În acelaşi timp, ministrul muncii şi justiţiei sociale i-a transmis comisarului european pentru ocupare, afaceri sociale, incluziune şi mobilitate, Marianne Thyssen, îngrijorările statului român faţă de decizia Parlamentului Austriei de a indexa, începând cu 1 ianuarie 2019, alocaţiile copiilor muncitorilor rezidenţi pe teritoriul său. Această situaţie s-a aflat constant în atenţia Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, care i-a transmis o scrisoare comisarului european Marianne Thyssen, pe acest subiect, încă din data de 25 octombrie 2018, imediat după ce Parlamentul Austriei a adoptat această decizie. Dubla măsură, standardele diferite nu sunt nici în litera şi nici în spiritul Tratatului European şi nu pot fi acceptate. Această atitudine de principiu, exprimată puternic de România prin premierul Dăncilă şi liderii coaliţiei de guvernare, este vitală pentru întărirea coeziunii europene. Decizia Comisiei Europene, de a declanşa procedura de încălcare a tratatelor europene împotriva Austriei, validează justeţea poziţiei României. PSD va continua să realizeze Programul de guvernare, în pofida atitudinii conflictuale şi a blocajelor lui Klaus Iohannis în activitatea Executivului. În final, lumea îşi va aminti de Iohannis ca de "preşedintele obstrucţionist", fără nicio realizare pozitivă în cei cinci ani de mandat.
Eugen Tomac "Raportul de guvernare al PSD - topul promisiunilor mincinoase şi efectele unei politici dezastruoase" Anul 2018 a fost pentru România, la fel ca celelalte din 2012 încoace, unul "devastator", cum ar spune premierul Dăncilă. La propriu. Cifrele ultimului an de guvernare PSD sunt cifrele dezastrului. Am făcut efortul de a analiza, pas cu pas, câte dintre promisiunile măreţe ale PSD s-au împlinit. Niciuna, am constatat fără pic de surprindere! Am demonstrat-o cu cifre şi date, într-un raport al activităţii Guvernului Dăncilă pe 12 domenii. Sunt 50 de pagini, la finalul cărora înţelegem fără efort că toate promisiunile au fost minciuni, iar faptele, inexistente, o realitate frustă, necosmetizată. Pe baza acestui raport, putem solicita oricând o comisie de anchetă parlamentară, pentru a ne lămuri dacă nu cumva avem de-a face cu subminarea economiei naţionale, a democraţiei sau a Constituţiei. Ar fi interesant să-l vedem pe Liviu Dragnea la Antena 3, cu flipchart-ul în faţă, cu ochelarii pe nas şi cu markerul în mână cum explică: Sunt doar câteva dintre cifrele unui dezastru naţional, restul sunt în Raport. Dacă l-ar vedea, Liviu Dragnea s-ar regăsi în el ca în oglindă. I-l pot oferi în 1.000 de exemplare!
Florică Ică Calotă "Agricultura anului 2018" Agricultura românească a înregistrat în acest an cele mai bune rezultate din istorie, cu producţii record la grâu, porumb şi floarea soarelui. Recolta totală de cereale obţinută în 2018 - aproximativ 31 de milioane de tone - clasează România pe locul trei în Uniunea Europeană. Susţin că acordarea subvenţiilor la timp, tehnologiile aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea acestor producţii, în pofida condiţiilor climatice extrem de capricioase din acest an. Agricultura şi dezvoltarea rurală au atras şi în anul care a trecut cele mai multe fonduri europene, fiind, de altfel, sectorul cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional. Din păcate, pesta porcină africană, care s-a amplificat în partea a doua a anului, a zdruncinat serios sectorul zootehnic şi programele din acest domeniu, iar măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului, deşi au fost apreciate de unii, în aceeaşi măsură au fost dezaprobate de mulţi alţii. Datele Institutului European de Statistică, Eurostat, arată că România ocupă anul acesta locul al treilea în UE, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone. Cifrele Ministerului Agriculturii sunt însă uşor mai ponderate şi indică doar 30 de milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară reprezintă 12 milioane de tone. Anul 2018 a fost un an bun şi la cultura viţei de vie. Anul 2018 este unul de referinţă pentru producţia de struguri, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ. Condiţiile meteorologice din lunile august şi septembrie au salvat recolta. Alocarea prin PNDR 2020 este de 9,46 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro contribuţia Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi 1,34 miliarde de euro din contribuţie naţională. În cursul anului 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, AFIR, a primit 12.197 de solicitări de finanţare prin PNDR 2020. Astfel, contractele de finanţare încheiate în acest an sunt în valoare de aproximativ 1,17 miliarde de euro. În ceea ce priveşte schemele de sprijin gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA, acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA, Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,76 miliarde de euro. Şi prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM, un alt program aflat în portofoliul MADR, s-au atras fonduri europene, însă acestea sunt mult mai modeste. Datele furnizate de minister arată că plăţile către beneficiari au fost de 31,835 milioane de euro Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, cu o alocare de 3.000 euro pentru fiecare legumicultor/an a debutat în anul 2017, dar a continuat şi în 2018. Acest program a prezentat un real interes în rândul fermierilor, în condiţiile în care numărul acestora a crescut în anul 2018 cu 7.688 faţă de anul 2017. Potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MADR, resursele financiare alocate în 2019 pentru continuarea Programului de susţinere a tomatelor româneşti se ridică la 233,19 milioane de lei, reprezentând echivalentul sumei de 50 de milioane de euro. În ceea ce priveşte Programul de susţinere a crescătorilor de ovine, cu un leu pe kilogramul de lână pentru comercializarea acestui produs, program început de asemenea în 2017, acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri. Suma totală care va fi plătită până la finele anului se ridică la 14,4 milioane de lei pentru o cantitate de aproape 15.000 de tone de lână livrată în centrele de colectare. În concluzie, agricultura României poate reprezenta un etalon pentru economia naţională.
Florinel Stancu "Despre adoptarea unui buget necesar creşterii condiţiilor din sistemul de educaţie" În România, educaţia a fost, decenii la rând, o preocupare care s-a rezumat la dezbateri şi modificări legislative. De 29 de ani, academicieni, profesori, politicieni, experţi în pedagogie, psihologi, istorici şi jurnalişti dezbat situaţia sistemului nostru de învăţământ şi prea puţini au fost cei care l-au ajutat cu adevărat. După căderea regimului comunist, ţara noastră s-a lansat într-o cursă pentru schimbarea sistemului de educaţie şi adaptarea lui la criteriile occidentale. Modelul folosit a fost adoptarea unui curriculum foarte bun, dar extrem de rigid şi încărcat, cu standarde identice la nivel naţional, dar care menţin şi astăzi un învăţământ centralizat, cu cerinţe şi aşteptări foarte mari, dar cu alocări şi condiţii insuficiente pentru a le satisface. Toate aceste lucruri au dus la o dezamăgire naţională în ceea ce priveşte calitatea sistemului de educaţie. În nenumărate cazuri, cetăţenii şi-au pierdut speranţa în viitorul acestei ţări şi au decis să emigreze. Întrebarea este cât vom mai continua aşa? Cât vom mai blama profesorii şi învăţâmântul românesc, fără să le oferim ceva bun în schimb? Iată câteva soluţii pe care noi le propunem: Am menţionat doar câteva măsuri pentru anul în curs. Există o serie de propuneri care se află în dezbatere la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, iar majorarea bugetului ne va ajuta să le adoptăm. Nu vrem să facem un caz din majorarea cu 47% a bugetului pentru educaţie din acest an. Suntem conştienţi că este nevoie de mai mult. Ne-am propus să majorăm în fiecare an bugetul pentru educaţie, pentru a atinge 6% din PIB în viitorul apropiat.
Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher "Un preşedinte român pentru România" Au trecut mai bine de 30 de zile de când România a preluat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi se află în exercitarea unui mandat extrem de important, prin care Guvernul trebuie să arate partenerilor noştri şi întregii lumi o imagine corectă despre România, o imagine care să reflecte în totalitate importanţa şi necesitatea schimbărilor în bine pe care Guvernul le-a făcut şi le va face în continuare. Guvernul României are forţa să ducă la bun sfârşit acest mandat, pentru că are în componenţă oameni profesionişti, oameni demni şi determinaţi, care vor acţiona pentru respectarea valorilor şi principiilor care constituie fundamentul construcţiei europene, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, apărarea statului de drept şi vor şti să avanseze în toate dosarele importante pentru proiectul european. Pe de altă parte, ne confruntăm cu o campanie agresivă de dezinformare împotriva ţării noastre, alimentată chiar de oameni politici români, iar acest lucru este de neconceput. Este de neconceput ca un om politic, indiferent de culoarea politică pe care o are, să facă declaraţii împotriva ţării sale, declaraţii prin care să împroaşte cu noroi imaginea ţării şi a poporului român. Cu atât mai grav este faptul când unul dintre aceşti oameni politici este chiar preşedintele ţării. Nu te poţi numi preşedinte al românilor, atunci când spui despre propria ţară că nu este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ca după numai câteva zile să încerci să "dregi busuiocul" şi să declari că lucrurile au început să se mişte pentru că "aşa ţi-a fost confirmat şi din discuţiile cu alţi reprezentanţi de la Bruxelles". Dacă în numai câteva zile lucrurile au început să se mişte, înseamnă că Guvernul are în componenţă oameni capabili, care pot performa la orice nivel. Nu te poţi numi preşedinte al românilor, atunci când spui că economia ţării va fi aruncată în colaps, de Guvern, când de fapt măsurile adoptate sunt în beneficiul cetăţenilor ţării - plafonarea preţului la gaze la 68 de lei megawatt/oră pentru o perioadă de trei ani; taxa pe viciu va merge direct în bugetul de stat, iar de aici va fi redirecţionată către sănătate, cultură; punctul de pensie creşte la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019; în sectorul construcţiilor vor fi reduse contribuţiile sociale ale salariaţilor cu 3,75% - acestea sunt numai câteva dintre măsurile adoptate. Nu te poţi numi preşedinte al românilor, spunând aceste lucruri despre ţara ta, iar ca să fii crezut, terfeleşti şi înjoseşti Guvernul să demisioneze, spunând că este incapabil să-şi asume conducerea Consiliului Uniunii Europene. Chiar dacă lupta politică internă este una acerbă, este foarte important ca noi toţi oamenii politici, să nu dăm dovada de diletantism politic. Trebuie să ne abţinem de la a face declaraţii care să inducă ideea de neputinţă a ţării noastre. Ne aflăm în acest moment într-o poziţie extrem de importantă, o poziţie onorantă, o poziţie care ne obligă. Ne obligă în primul rând la unitate şi la determinare, ne obligă la muncă cu sârguinţă şi profesionalism, ne obligă la sacrificii pentru interesul naţional, dar în primul rând ne obligă să fim români.
Mirela Furtună "Combaterea discursului instigator la ură în mediul online, un instrument pentru o societate mai bună" Instigarea la ură, tendinţele către extremism sunt probleme cu care societatea în care trăim începe să se confrunte din ce în ce mai des, în special în mediul online. Reţelele de socializare pot facilita viralizarea rapidă a informaţiilor. În acest context, combaterea discursurilor instigatoare la ură, ilegale, a devenit o preocupare importantă la nivelul Uniunii Europene. Zilele trecute, au fost publicate rezultatele celei de a patra monitorizări a Comisiei Europene privind implementarea Codului de conduită al Uniunii Europene privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. Monitorizarea arată că iniţiativa Comisiei are rezultate bune în combaterea discursurilor ilegale. Mai precis, aproximativ 89% din notificările privind posibile mesaje instigatoare la ură sunt evaluate de companiile IT în termen de 24 de ore. Astfel, companiile în domeniu îndeplinesc obiectivul de a revizui majoritatea notificărilor în decurs de 24 de ore. Îmbucurător, Facebook a reuşit să analizeze chiar 92,6% din notificările evaluate. Din punctul de vedere al rezultatelor analizei notificărilor primite, companiile IT şterg, în medie, aproape 72% dintre incidentele ilegale legate de ură, notificate de ONG-urile şi organismele publice care participă la evaluare. Estimările consideră ca fiind satisfăcătoare ratele de îndepărtare situate între 70% şi 80%, deoarece unele dintre notificări pot viza conţinut care nu este ilegal. Menţinerea libertăţii de exprimare este extrem de importantă, motiv pentru care trebuie şters doar conţinutul ilegal. Vă reamintesc că în 2016, a fost adoptat Codul de conduită al Uniunii Europene privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, la care au aderat 4 companii mari: Facebook, Microsoft, Twitter şi YouTube. În 2018, încă 5 noi companii, printre care Instagram şi Google+, au aderat la acest Cod de conduită. Astfel, acest Cod de conduită acoperă 96% din piaţa platformelor online din UE care ar putea fi afectate de conţinut instigator la ură. Prin acest Cod de conduită european, companiile IT s-au angajat să analizeze majoritatea notificărilor primite privind discursuri ilegale de incitare la ură, în mai puţin de 24 de ore de la primirea lor, şi să elimine un astfel de conţinut sau să dezactiveze accesul la acesta, dacă este necesar, pe baza legilor naţionale care transpun reglementările europene. Este infracţiune, incriminată în mediul online, incitarea publică la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională ori etnică. Uniunea Europeană, statele membre şi companiile care gestionează reţele sociale au responsabilitatea de a promova şi de a facilita libertatea de exprimare în mediul online, dar trebuie să se asigure că internetul nu devine un refugiu pentru violenţă şi ură. Obiectivul Codului UE este de a analiza rapid cererile de eliminare a conţinutului ilegal. Acum, la 4 ani de la adoptarea Codului de conduită, măsurile prevăzute de acest document încep să asigure un răspuns rapid. Am ferma convingere că acest Cod de conduită european este un bun început pentru combaterea mesajelor ilegale în mediul online, pentru limitarea discursurilor instigatoare la ură. Pentru a avea o societate mai bună, mai incluzivă, este obligaţia noastră, a tuturor, să combatem mesaje care instigă la ură. Este datoria noastră să participăm, şi din acest punct de vedere, la construirea societăţii pe ne-o dorim!
Găvrilă Ghilea "Socoteala din Kiseleff nu se potriveşte cu cea de la Palatul Victoria" Este o premieră în istoria sa recentă, deşi ne aflăm în prima decadă a celei de-a doua luni a anului în curs, ca România să nu aibă proiectele bugetelor de stat şi al asigurărilor sociale şi de sănătate, supuse dezbaterii şi aprobării Parlamentului. Pentru a doua lună în acest an, ţara funcţionează la cota de avarie, alimentată prin perfuzie cu o fracţiune din bugetul anului precedent, deşi, de la 1 ianuarie, trebuia să intre în vigoare o serie de cheltuieli, inclusiv majorări salariale ale personalului bugetar. În urmă cu câteva zile, fariseii de la Ministerul Finanţelor Publice au postat pe site-ul propriu, în numele unei aşa-zise transparenţe decizionale, ciorna unui proiect de buget care nu are nimic de-a face cu realitatea. Principalele victime ale amatorismului cinic al finanţiştilor PSD-ALDE vor fi administraţiile publice locale, care, deşi dezmoştenite de o parte consistentă din impozitul pe venit care li se cuvenea, sunt condamnate să preia în regie proprie cheltuielile privind protecţia copiilor şi a persoanelor cu dizabilităţi, plata indemnizaţiilor însoţitorilor acestora, precum şi salarizarea unor persoane cu activităţi în domeniul social. Un fost preşedinte al ANAF, citat de mass-media naţională, demonta recent mecanismul diabolic prin care Guvernul PSD-ALDE distribuie discreţionar finanţări către ordonatorii de credite, fără să depăşească ţinta de deficit asumată faţă de organismele internaţionale. De fapt, este vorba despre o simplă inginerie financiară, prin care, dacă în anul precedent un minister a cheltuit, până la ultima rectificare, doar 70% din suma alocată iniţial, restul de bani i s-au redirecţionat spre cheltuieli sociale, iar pentru acest an i s-a repartizat doar 80% raportat la aceeaşi matrice iniţială, deci mai mult decât a cheltuit anul trecut, dar mult mai puţin decât i s-ar fi cuvenit în acest an. Diferenţele rezultate din aceste scamatorii bugetare se redirecţionau apoi în majorările salariale şi ale punctului de pensie, cu riscul condamnării României la o subdezvoltare cronică. Fără finanţarea consistentă a investiţiilor publice şi fără atragerea fondurilor europene în marile proiecte de infrastructură, ţara noastră se va înscrie într-un scenariu sumbru care ne va arunca din nou în pragul unei noi crize economico-financiare.
Georgeta-Carmen Holban "Să milităm cu toţii pentru limitarea îmbolnăvirilor de cancer, în România!" Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată anual, la 4 februarie. Iniţiativa are ca scop sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală. Este o zi dedicată acţiunilor tuturor factorilor de decizie pentru accesul egal al pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva bolii, cu scopul sporirii gradului de informare a opiniei publice, în legătură cu problematica oncologică. Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a Campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la Summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului. Din acest an şi până în 2021, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este "I Am and I Will'", slogan care reprezintă un apel la acţiune care impulsionează angajamentul personal şi pune accent pe puterea acţiunilor individuale, pentru a influenţa viitorul. Din 2015, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată şi în România. Potrivit Legii nr. 274/2015 privind declararea Zilei de luptă împotriva cancerului, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile nonguvernamentale pot acorda, cu acest prilej, sprijin material şi financiar pentru organizarea unor evenimente dedicate creşterii nivelului de educaţie sanitară şi a gradului de conştientizare în ceea ce priveşte această maladie. În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, voi acţiona activ pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ necesar pacienţilor care suferă de această boală, pentru ca drepturile lor să fie respectate şi să aibă şanse maximale de a învinge afecţiunea!
Neculai Iftimie "Creditul funciar, o prioritate reală, după modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014" Capacitatea statului român de a constitui instituţii de credit funciar din capital naţional poate contribui decisiv la relansarea producţiei agricole. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, s-a ajuns la concluzia, cam tardiv, că a venit momentul să demarăm înfiinţarea instituţiei creditului funciar, care să sprijine producătorii agricoli autohtoni. Un studiu al Uniunii Europene ne demonstrează că aproape jumătate din suprafaţa agricolă a României a fost cumpărată şi este deţinută de cetăţeni străini. Astfel, străinii au ajuns să stăpânească în România, după unele date neoficiale, circa 30% din terenul agricol. Este adevărat că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, terenul agricol era cumpărat de persoane juridice, companii străine, care aveau filiale în România. După apariţia legii sus-menţionate, lucrurile în domeniul circulaţiei juridice a terenurilor agricole nu s-au schimbat, întrucât producătorii agricoli români nu dispun de produsul bancar şi anume, creditul funciar, pentru a cumpăra terenuri agricole. Spre deosebire de producătorii noştri, persoanele fizice şi juridice străine au fost stimulate de statele lor, cu credite cu dobândă redusă, în vederea cumpărării de terenuri agricole în Europa de Est. Potrivit studiului Uniunii Europene, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor prin legislaţia permisivă pe care o avea. Astfel, potrivit unor surse neoficiale, în jur de 30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din Uniunea Europeană, în timp ce 10% aparţine unor persoane rezidente, altele decât cele din Uniunea Europeană. Potrivit estimărilor - datele exacte nu sunt cunoscute nici de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - aproximativ 5,3 milioane de hectare sunt exploatate de străini. Cu toate că terenurile agricole s-au scumpit, ele rămân o oportunitate doar pentru străini, care deţin fonduri băneşti, în comparaţie cu fermierii români aflaţi în faza de subzistenţă. Tocmai de aceea, trebuie să luăm următoarele măsuri:
Claudiu-Augustin Ilişanu "2019 este anul în care România trebuie să profite de cooperarea strânsă cu înalţii reprezentanţi ai politicilor europene, pentru a se face auzită în Europa. Ţara noastră este, totodată, capabilă să dea o viziune clară proiectului european pentru următorii ani!" Anul 2019 este un an extrem de important pentru ţara noastră, întrucât ne aflăm, împreună cu Finlanda şi Croaţia, într-un mecanism de coordonare, timp de 18 luni, a obiectivelor pe termen lung ale Uniunii Europene. În cadrul acestui trio, România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene timp de 6 luni. În cadrul procesului de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, politica de mediu trebuie să reprezinte în continuare una dintre priorităţile strategiilor europene pe termen lung. Ţara noastră va susţine o corelare strânsă a proiectelor şi iniţiativelor din zona politicilor de mediu cu toate celelalte entităţi din cadrul organismului european. Câteva dintre politicile europene de mediu, în a căror gestionare ţara noastră are un rol important în cele 6 luni de deţinere a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, sunt: reducerea decalajelor faţă de media Uniunii Europene în asigurarea trecerii la o economie circulară, investiţii pentru o mai bună gestionare a sectorului deşeurilor, îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris, reducerea emisiilor de carbon şi consecvenţă în realizarea de strategii, ca răspuns la schimbările climatice. Politica de mediu rămâne în continuare o provocare pentru Europa. Deoarece nu este simplu să reduci emisiile de carbon şi totodată să ai creştere economică, aplicarea Acordului de la Paris este un aspect important, în implementarea căruia ţara noastră îşi va aduce cu siguranţă contribuţia, printr-un dialog eficient, pentru crearea unei viziuni comune la nivel statelor europene. România are capacitatea să se facă auzită şi să conducă negocierile necesare pentru rezolvarea unor aspecte importante ale politicile de mediu - stabilirea standardelor pentru emisiile de CO 2 de la vehiculele grele noi; monitorizarea emisiilor de CO 2 din sectorul maritim etc. - din cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi întărirea dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile. Este nevoie de viziune pentru realizarea de strategii de mediu eficiente, care să promoveze soluţii inovatoare, ca răspuns la provocările schimbărilor de mediu, la consum şi la problema poluării cu plastice şi microplastice. Pentru a conserva un mediu sănătos, Europa trebuie să creeze un management eficient al substanţelor chimice; mai mult, să consolideze un plan inovativ de acţiuni pentru protejarea biodiversităţii şi să acţioneze acolo unde este cazul împotriva deşertificării. Toate aceste aspecte cruciale de mediu necesită cooperare din partea tuturor factorilor de decizie europeni, iar ţara noastră are oportunitatea, prin vocea sa de lider în cadrul întâlnirilor europene din următoarele luni, să îşi consolideze poziţia ca stat important pe harta politicii europene şi internaţionale şi să îşi aducă viziunea la crearea unor politici eficiente care să ofere Europei cadrul unui mediu sănătos pe viitor.
Natalia-Elena Intotero "Bugetul de stat - prioritatea acestei noi sesiuni parlamentare" Noua sesiune parlamentară debutează cu bugetul de stat pe 2019, prioritatea acestui an. Acesta este fundamentat pe o creştere economică de 5,5%, o valoare a PIB de 1.022,5 miliarde de lei şi un deficit bugetar de 2,55% din PIB, în limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Bugetul este echilibrat şi concentrat atât pe susţinerea politicilor sociale, cât şi pe sprijinirea politicilor de dezvoltare. Mai mult decât atât, anul 2019 este dedicat investiţiilor, fiind pentru prima dată când valoarea PIB depăşeşte suma de 1.000 de miliarde de lei. Astfel, 46,8 miliarde lei, 4,57 % din PIB, se alocă pentru investiţii preconizate pentru 2019, în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de anul 2018. De altfel, în luna noiembrie a acestui an, în urma unui protocol semnat la Alba Iulia, sectorul construcţiilor a fost declarat prioritate naţională. În consecinţă, Parlamentul şi Guvernul României susţin domeniul construcţiilor prin măsuri dedicate - fiscale, sociale, investiţii, salariul minim brut lunar în construcţii ajungând la 3.000 de lei - dar şi măsuri de recunoaştere a acestei bresle care, în mod concret, a construit şi va construi România. Sectorul construcţiilor din România a pierdut aproape 500.000 de angajaţi în ultimii 28 de ani. Ţara noastră are nevoie de forţă de muncă bine plătită şi calificată. În faţa noilor provocări, s-au găsit soluţii imediate şi eficiente. Corelarea sistemului de învăţământ cu piaţa muncii şi promovarea studiului dual sunt posibile răspunsuri la problemele actuale legate de forţa de muncă. Şi iată, în paralel, avem un buget care se axează pe zona investiţiilor. Foarte mulţi specialişti au plecat din ţară în căutarea unor venituri mai bune şi a sosit vremea ca România să devină parte a soluţiei. Astfel, în paralel cu măsurile privind încurajarea învăţământului profesional sau cu măsuri concrete fiscale, s-au făcut şi primii paşi către organizarea bursei locurilor de muncă în sectorul construcţiilor din România, destinată românilor de pretutindeni. În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, alături de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, împreună cu reprezentanţii Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, ai sindicatelor, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi EURES, lucrează pentru a stabili etapele în care se va desfăşura proiectul, în vederea încurajării întoarcerii în ţară a românilor care muncesc peste hotare. În acest sens, angajatorii interesaţi, care au locuri de muncă disponibile, trebuie să actualizeze în permanenţă situaţia la AJOFM, ANOFM, astfel încât să fie vizibili în sistem. În marja atribuţiilor sale, a programelor pe care le derulează şi pentru susţinerea românilor plecaţi din ţară, Ministerul Românilor de Pretutindeni va face toate eforturile pentru a fi cât mai aproape de români. Fie că vorbim despre încurajarea accesării fondurilor nerambursabile oferite de MRP, prin campanii intense de informare, fie că vorbim despre promovarea măsurilor din ţară, românii noştri trebuie să simtă că ţara nu i-a uitat. Iar dacă anul trecut, în România, au apărut 100.000 de locuri noi de muncă, în acest an, dedicat investiţiilor şi construcţiilor, rezultatul eforturilor trebuie să fie şi mai bun.
Costel Lupaşcu "România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene" Începând cu 1 ianuarie 2019, România exercită, timp de şase luni, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, un proiect de importanţă majoră pentru întreaga societate. Am pornit pe acest drum al Preşedinţiei Consiliul UE, conduşi de o convingere fermă proeuropeană, care ne ghidează în avansarea agendei europene. României i-a revenit rolul de Preşedinţie a Consiliului UE într-o perioadă determinantă pentru noi toţi, în care trebuie să demonstrăm, împreună, că avem cu adevărat capacitatea de a obţine rezultate care să aducă beneficii concrete pentru cetăţeni. În timpul Preşedinţiei române la Consiliul UE, trebuie să fim activi, pentru a putea pregăti liniile directoare ale unei noi strategii UE pentru dezvoltare durabilă. Domeniul social reprezintă una dintre ariile prioritare ale Preşedinţiei române a Consiliului UE, care derivă din dorinţa de a aduce proiectul european mai aproape de cetăţeni. Obiectivul urmărit este de a consolida coeziunea şi cooperarea între statele membre, în faţa noilor provocări de securitate care ameninţă siguranţa cetăţeanului, şi de a sprijini iniţiative de cooperare în domeniu. Îmi doresc ca, în timpul Preşedinţiei Consiliului UE, autorităţile din România să clarifice care sunt instituţiile care au fost transformate în mod indiscutabil în spiritul european şi care dintre acestea se agaţă, încă, de trecut, uneori sub o deghizare europeană. Astfel de clarificări ar trebui să ofere motive suficiente colegilor europeni, atât la Bruxelles, cât şi în statele membre, de a lăsa în urmă unele dintre actualele prejudecăţi cu care este privită viaţa publică din România. Prin urmare, sper ca toate părţile implicate în această preşedinţie să fie conştiente de moştenirea lăsată de părinţii fondatori. În urmă cu 70 de ani, fondatorii Europei au prevăzut ca aceasta să fie o comunitate şi nu doar o organizaţie internaţională sau o asociaţie de state. În acest spirit, Uniunea noastră s-a transformat, de atunci, sau, mai bine spus, ar fi trebuit să fie, de atunci, o comunitate de comunităţi, de guverne, societăţi şi cetăţeni care se bazează pe încredere, solidaritate şi respect reciproc. Probabil că părinţii fondatori au avut propriul lor vis. Ei au avut viziunea unei Europe libere, o Europă fără puteri la conducere şi state de mâna a doua. În aces sens, pentru fiecare dintre noi, alegerile europene care se apropie reprezintă o oportunitate de a transforma în realitate visul fondatorilor - Uniunea Europeană să fie una complet democrată, fără populism şi dirijism politic. Reuşita unei preşedinţii depinde deopotrivă de nivelul de angajament al tuturor actorilor europeni. Comitetul Economic şi Social European joacă un rol important de legătură între procesul decizional european şi societatea civilă. Prin această legătură directă cu cetăţenii, puteţi aduce o contribuţie importantă în pregătirea şi formularea politicilor în cadrul Uniunii. În acest sens, îmi doresc să lucrăm îndeaproape şi sunt convins că, printr-un efort comun, vom reuşi să înaintăm în direcţia bună, cea a unităţii, a coeziunii, a solidarităţii şi a echităţii!
Mihai Niţă "4 februarie - Ziua mondială contra cancerului" Începând din anul 2000, Ziua mondială contra cancerului este marcată la 4 februarie, pentru a creşte gradul de conştientizare asupra cancerului şi pentru a încuraja prevenirea, detectarea şi tratamentul. Scopul principal al acestei zile este de a reduce, în mod semnificativ, boala şi decesul cauzate de cancer. Această zi este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la Summit-ul mondial împotriva cancerului, desfăşurat la 4 februarie 2000. Din anul 2015, Ziua mondială a luptei împotriva cancerului este marcată şi în România. Cancerul este una dintre principalele cauze de deces în întreaga lume, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. În prezent, 8,8 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza cumplitei afecţiuni, dintre care 4 milioane mor prematur. Se estimează că, în următorii zece ani, numărul victimelor cancerului va ajunge, anual, la 14 milioane. Dar boala cea mai periculoasă de care suferă lumea azi este cancerul puterii, manifestat sub forma setei neobosite de putere, ceea ce-i face pe unii potentaţi ai zilei să uite de poporul care le-a oferit puterea prin votul democratic. Boala lăcomiei îi face la fel de neoameni pe unii indivizi care au prins gustul puterii. Aceste două afecţiuni ale caracterului uman sunt la fel de periculoase ca boala contra căreia se acţionează la 4 februarie, pe mapamond. Dacă am eradica mai întâi cancerul puterii, profilaxia celorlalte forme de cancer ar fi mult mai eficientă, iar boala cancerului mai uşor şi mai ieftin de tratat. Cum ar fi, oare, dacă sumele enorme de bani cheltuite de oamenii puternici ai lumii pentru înarmare ar fi transferate în educaţie şi în sănătate? Ar mai fi oamenii săraci atât de vulnerabili la boli? Pe glob, majoritatea covârşitoare populaţiei supravieţuieşte în sărăcie, în mizerie, copleşită de boli. Sistemul de sănătate al României se află, încă, într-o situaţie gravă - lipsa medicamentelor din spitale, condiţiile de igienă precare, frigul şi insuficienţa cadrelor medicale. Vorbim despre un sistem de sănătate bolnav, la fel de bolnav precum societatea contemporană. Cum ar putea să fie sănătoşi copiii din satele izolate ale României, pentru care hrana de bază o reprezintă fasolea şi cartofii? Cât de sănătoşi ar putea să fie copiii care merg la şcoală prin frig şi zăpadă, îmbrăcaţi sumar şi încălţaţi cu nişte tenişi cârpiţi? Cât de viguroşi pot fi acei copii care locuiesc în frig şi în mizeria ignoranţei, abandonând şcoala? Nici la nivel mondial, factorii de răspundere n-au avut capacitatea să asigure resursele necesare de hrană pentru toţi locuitorii planetei. În prezent, pe planeta noastră, la fiecare 5 secunde un copil moare de foame. Situaţia este mult mai dificilă şi mai complexă decât apare în statistici. Măcar acum, cu prilejul Zilei mondiale împotriva cancerului, am putea să ne străduim a desluşi mai bine ce se petrece în sistemul sanitar, ce nu merge şi din ce cauză, iar mai apoi să ne consultăm asupra demersurilor necesare. Situaţia este gravă, dar nu iremediabilă, iar urgenţa se impune, considerând că este o problemă de securitate naţională, fiind vorba despre viaţa şi viitorul poporului român.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Autostrada A8, trecută cu vederea în Proiectul de Lege a bugetului de stat pentru anul 2019" În Proiectul de Lege a bugetului de stat pentru anul 2019 sunt făcute, potrivit cifrelor Executivului, următoarele estimări: PIB-ul României va depăşi 1.022.500 milioane de lei; creşterea economică prevăzută este de 5,5%; Deficitul ESA, Sistemul European de Conturi, este prognozat la 2,57% din PIB. Inflaţia medie luată în calcul este mult scăzută faţă de 2018, 2,8%, iar deficitul bugetar de 2,55%. Principalele cheltuieli ale bugetului sunt, anul acesta, cele cu asistenţa socială şi cele cu salariile, cumulat, 20% din PIB. Investiţiile, repartizate în principal între Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Compania de Investiţii şi Infrastructura de Transport, ajung la 4,57% din PIB. Deşi, cel puţin la nivel teoretic, cifrele arată bine, în practică lucrurile sunt vizibil diferite. De la instituţii din administraţia locală până la companii private, un val de nemulţumiri a fost stârnit de când Proiectul de Lege a bugetului de stat a fost făcut public. Alocările bugetare pentru anul 2019 sunt nesustenabile şi nu ţin cont chiar de unele dintre angajamentele pe care actuala coaliţie de guvernare şi le-a asumat. De pildă, pentru Autostrada A8, Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, sunt prinse în Proiectul de buget credite bugetare în valoare de 9 milioane lei şi credite de angajament - pentru anii viitori, angajate în acest an - în valoare de 37 milioane de lei, sume nesemnificative pentru un proiect stringent pentru dezvoltarea zonei de Nord-Est a ţării, în contextul în care domnul preşedinte Klaus Werner Iohannis a promulgat, la finele lunii noiembrie 2018, în şedinţă publică, Legea care prevede construirea Autostrăzii Unirii. Cele mai mari ponderi în PIB le au: cheltuielile cu asistenţa socială, estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB - se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018; cheltuielile de personal, în sumă de 102,5 miliarde lei, 10% din PIB, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB; cheltuielile cu bunuri şi servicii, estimate la 46,5 miliarde lei, 4,5% din PIB, în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate; cheltuielile cu investiţiile, preconizate la 46,8 miliarde lei, 4,57% din PIB, în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018; cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice, estimate la 13,5 miliarde lei, au o pondere mai redusă în PIB de 1,3% în anul 2019 faţă de 1,4% în anul 2018. Putem observa cum cheltuielile cu investiţiile se situează la o cotă scăzută, doar 4,57% din PIB, într-un context în care România are mare nevoie de investiţii pentru dezvoltare durabilă. Dincolo de valul sonor de critici lansat de diferitele instituţii sau categorii sociale, va fi interesant de urmărit dacă amendamentele pe care opoziţia le va aduce în Parlament vor fi acceptate şi vor trece de voturile celor două camere. Fără să mai luăm în calcul perioada calendaristică pentru publicarea, dezbaterea şi votul asupra Proiectului de Lege a bugetului de stat pentru anul 2019, situaţia care se preconizează nu este deloc fericită, actuala coaliţie de guvernare blocând intenţionat anumite proiecte pe care şi le-a asumat. În acest sens, somez Guvernul României să-şi respecte angajamentele luate faţă de toţi românii, în special, faţă de cei din zona Moldovei istorice, şi să rectifice alocarea bugetară actuală pentru Autostrada A8 care, în forma actuală, o blochează.
Ştefan Muşoiu "Pregătim stabilirea unor noi recorduri în agricultură!" România a raportat, anul trecut, o producţie totală de cereale de peste 30 de milioane de tone, cu recorduri istorice înregistrate la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Spre exemplu, recolta de grâu din 2018 a depăşit 10 milioane de tone, deşi a fost un an în care s-au produs o serie de fenomene meteo extreme. Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară faţă de anul 2017, când s-au raportat 12,709 milioane de tone. Din datele MADR rezultă că recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, iar cea de porumb a ajuns aproape la 18 milioane de tone, depăşind astfel nu doar Franţa, care a recoltat 11,8 milioane de tone, ci propriul record al ţării noastre de 14,5 milioane de tone sau 4,55 tone/hectar, înregistrat în 2004. Toate aceste rezultate remarcabile din agricultură se datorează deciziilor şi politicilor consecvente ale Guvernului, cât şi subvenţiilor acordate de acesta. Avantajele oferite de Executiv au favorizat şi creşterea investiţiilor semnificative în acest sector de activitate. Şi pentru anul în curs, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vine cu noi veşti bune atât pentru fermieri, cât şi pentru potenţialii noi investitori, pentru că şi-a propus alte ţinte deosebit de ambiţioase. 200 de milioane de euro vor fi alocate în 2019 proiectelor pentru infrastructura de irigaţii, astfel încât ţara noastră să impună pe harta Europei noi recorduri la producţia de cereale la hectar. MADR a deschis, deja, o nouă sesiune de primire de proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru Sub-măsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - componenta infrastructura de irigaţii. Beneficiarii eligibili în cadrul sesiunii vor fi organizaţiile sau federaţiile utilizatorilor de apă, înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari sau exploatatori de terenuri agricole. Conform deciziei conducerii MADR, vor fi finanţate proiectele a căror valoare maximă eligibilă este de 1.000.000 Euro/plan şi care vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, respectiv modernizarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor anexe acestora, precum şi racordarea la utilităţi, sistemele de contorizare a apei ori construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat. De asemenea, ţin să subliniez şi faptul că o parte dintre sumele disponibile pentru componenta infrastructură de irigaţii prin PNDR 2014-2020 vor putea fi utilizate de organizaţiile şi federaţiile utilizatorilor de apă şi pentru achiziţia de echipamente de irigaţii, în limita unui procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Trebuie să remarc faptul că recordurile de producţie agricolă înregistrate, până în prezent, sub conducerea guvernării PSD, certifică faptul că implementarea tuturor punctelor privind Programul guvernamental al PSD-ALDE va conduce la noi rezultate notabile în agricultură, aceasta mai ales pentru că refacerea sistemului naţional de irigaţii constituie un obiectiv primordial al Programului nostru de guvernare. Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, PNI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016, cu modificările ulterioare, vizează adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu şi a populaţiei, prin reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Repunerea în stare de funcţionare a infrastructurii principale de irigaţii, care se constituie din cele 88 de amenajări care aparţin domeniului public al statului, va conduce la creşterea suprafeţei funcţionale din suprafaţa viabilă şi marginal viabilă economic. Trebuie să apreciem faptul că şi aceste ţinte sunt unele deosebit de ambiţioase pentru că ne-am propus ca, până anul viitor, să repunem în funcţiune 70% din aceste reţele principale de irigaţii, urmând să depăşim procentul de 90% preconizat şi să tindem spre 100% în anul 2030.
Nicolae Giugea "Mesajul PSD-ALDE pentru cetăţeni: Români, voi trăiţi tot mai bine, dar nu sunteţi în stare să vă daţi seama!" În ultimii doi ani, toate promisiunile Guvernelor PSD-ALDE s-au dovedit a fi cadouri otrăvite pentru întreaga populaţie a României, în sensul în care, ori de câte ori Guvernul a dat cu o mână, imediat a luat înapoi cu cel puţin două mâini. S-au majorat salariile bugetarilor doar pe hârtie şi, în acelaşi timp, Guvernul a luat imediat toată creşterea prin transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului. S-au majorat pensii şi indemnizaţii sociale doar pentru jumătăţi sau sferturi din an, dar, în acelaşi timp, Guvernul a dat startul scumpirilor pentru toate produsele de bază şi pentru toate facturile la utilităţi plătite de populaţie. Creşterile de venituri de 3-5% anual, au fost anulate de creşterile de preţuri care au ajuns şi la 25%. Cartoful sau ceapa au ajuns produse de lux pe mesele românilor. Poate că niciun român nu ar fi fost atât de furios, dacă, din miliardele de euro împrumutate de Guvern, s-ar fi construit ceva concret în ţară - un drum, o autostradă, o cale ferată sau un spital nou. La doi ani de la preluarea puterii în România, PSD nu a reuşit nici măcar să realizeze proiecte pentru a schimba în bine viaţa românilor, dar să construiască ceva! În anul 2019, România se află pentru al treilea an consecutiv sub asaltul unor noi măsuri economice toxice, care vor apăsa şi mai puternic pe buzunarele cetăţenilor români. Lăcomia PSD-ALDE a luat forma unei ordonanţe de urgenţă, adoptată în grabă în pragul Sfintelor Sărbători de Crăciun, prin care tot mediul economic din România a fost dus pe buza prăpastiei. Sectorul energetic este în pragul colapsului, băncile româneşti au pierdut în numai o lună aproape o treime din capitalizare, iar sectorul de comunicaţii îşi suspendă toate planurile de investiţii pentru acest an. Gazul şi curentul electric s-au scumpit, facturile sunt mai scumpe, ratele sunt mai mari cu peste 20% şi, dacă ar fi să-i dăm crezare lui Dragnea, "viitorul arată bine...". Viitorul României nu arată deloc bine! Suntem în luna februarie, iar România nu are încă un buget aprobat şi pus în aplicare. Şi dacă s-ar aproba astăzi, el va ajunge la ordonatorii de credite abia prin martie, ceea ce înseamnă că acest an este un alt an pierdut pentru investiţii publice. Oricum, în forma în care a prezentat Guvernul acest buget, nu cred că este cineva care să creadă că în anul 2019 s-ar construi ceva în România. Autostrăzile şi drumurile rapide au primit bani doar pentru câteva sute de metri. Spitalele regionale de la Craiova, Cluj-Napoca şi Iaşi au rămas tot pe hârtie. Bani pentru investiţii în şcoli sunt la fel ca anul trecut, adică mai nimic. Primăriile primesc bani mai puţini pentru drumuri şi alte investiţii de interes local, ceea ce înseamnă că, pentru România condusă de Dragnea, încă mai este loc şi de mai rău. Nu pot să nu remarc duplicitatea parlamentarilor de la putere, adică PSD-ALDE-UDMR-minorităţile naţionale, care s-au arătat nemulţumiţi de modul antiromânesc în care este condusă ţara, dar care continuă să îl susţină pe Dragnea şi pe Guvernul condus de infractori dovediţi. Este păcat, pentru că nu toţi sunt corupţi şi incompetenţi ca şefii lor. Este şi mai păcat, pentru că au câştigat puterea înşelând populaţia ! România nu merită să fie condusă atât de prost, de oameni de o asemenea calitate morală şi profesională, care toată viaţa lor au trăit jecmănind din banii publici. România merită să meargă pe calea europeană pe care a luat-o în urmă cu peste 10 ani şi să devină acea "ţară de afară" pe care şi-o doresc toţi tinerii din această ţară. România merită un Guvern competent, care să-şi iubească ţara şi interesul compatrioţilor şi care să pună mai presus de orice interesele pe termen lung ale acestei ţări. Am toată speranţa că românii vor sancţiona prin vot această proastă guvernare. Votul este cea mai puternică armă pe care o are cetăţeanul şi de aceea ar fi bine să o utilizeze la următoarele alegeri.
Alexandra Presură "Construirea grădiniţelor cu profil sportiv, o preocupare concretă a Guvernului, pentru sănătatea copiilor noştri" Încă de la începutul acestui an, guvernarea PSD îşi demonstrează din nou preocuparea constantă pentru a oferi susţinerea de care au nevoie copiii noştri. Executivul a continuat măsurile pozitive luate până acum, în scopul asigurării condiţiilor optime pentru ca tânăra generaţie să crească şi să se dezvolte sănătos şi armonios. Astfel, pe fondul creşterii alarmante a numărului copiilor care suferă de diabet şi alte afecţiuni legate de nutriţie, în aceste zile s-a adoptat un Memorandum pentru instituirea schemei de minimis privind Programul "gROwth - investim în copii, investim în viitor", care prevede construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil sportiv în toată ţara în următorii doi ani. Susţinerea financiară presupune un buget total de 500 de milioane de euro, care se va derula până la 31 decembrie 2020, urmând ca Programul să fie prelungit în conformitate cu reglementările europene. Schema de finanţare va fi operaţională în acest an, urmând ca sumele destinate grădiniţelor sportive să fie incluse în bugetul de stat pentru 2019, iar plăţile vor fi efectuate până în anul 2022. Programul de construire, amenajare şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil sportiv se va concretiza printr-un ajutor de minimis de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile pentru aceste investiţii, banii urmând să fie decontaţi investitorilor după terminarea lucrărilor şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la Ministerul Educaţiei Naţionale. Acest sprijin mai prevede şi o garanţie acordată de stat de maxim 50% din valoarea creditului contractat de investitor, cu condiţia ca aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului. Printre condiţiile puse beneficiarilor acestui program se numără asigurarea de locuri gratuite în noile grădiniţe şi gratuităţi copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, respectiv familii care au un venit salarial pe persoană sub salariul minim brut, la momentul depunerii cererii de înscriere. Totodată, copiii cu dizabilităţi vor avea prioritate la înscrierea pe locurile gratuite, iar ceilalţi vor beneficia de diverse reduceri de tarife. Aşadar, v-am prezentat o nouă strategie guvernamentală îndreptată spre copiii noştri, pentru ca ei să poată beneficia de un învăţământ de calitate, corelat cu posibilitatea de a face sport de mici, într-un cadru organizat şi supravegheat. Acest program de construire şi înfiinţare de grădiniţe cu profil sportiv va ajuta foarte mult şi tinerii părinţi, mai ales în această perioadă dificilă, sub aspectul crizei locurilor din instituţiile preşcolare. Nu în ultimul rând, educarea copiilor de a face sport de la vârste fragede îi va ajuta pe parcursul evoluţiei ulterioare şi, chiar dacă nu toţi vor alege sportul de performanţă, în mod cert vor creşte mult mai sănătos decât până acum!
Raluca Turcan "România are nevoie de un buget al dezvoltării!" Bugetul este prost, nu răspunde problemelor de dezvoltare ale României. Partea cea mai nefavorabilă este că actuala discuţie despre buget este în afara legii, din partea celor de la putere. Pentru a putea să ajungem la toate condiţiile legale să dezbatem bugetul în Parlament, trebuie intrat în legalitate. PNL are următoarele cerinţe: Cel mai grav este că am auzit o serie de declaraţii asumate pompieristic de domnul Liviu Dragnea, cum că proiectul de buget răspunde aşteptărilor administraţiei publice locale referitoare la sumele pe care le vom avea la dispoziţie pentru dezvoltare, însă ignoră faptul că Proiectul de buget este o lege ordinară. Or, legea finanţelor publice locale este o lege organică. Pentru ca prin buget să poţi aloca mai mulţi bani administraţiei publice locale, trebuie şi un proiect separat cu privire la finanţarea autorităţilor publice locale
Aurel-Robert Boroianu "Turismul nu constituie o prioritate pentru Guvernul Dragnea-Dăncilă!" În Programul de guvernare al Guvernului Dragnea-Dăncilă, aflat pe site-ul Guvernului, se susţinea necesitatea înfiinţării unui Minister al Turismului, pentru că turismul, deşi reprezintă "o ramură economică care produce milioane de euro în fiecare an, nu era reprezentată la nivel ministerial". Mai mult decât atât, în acelaşi Program de guvernare se susţine că "zeci de hotelieri, mii de angajaţi nu aveau minister care să coordoneze activitatea de turism din România. Acest lucru este mai mult decât greşit, în condiţiile în care turismul ar putea să se dezvolte pentru a deveni una dintre principalele ramuri economice ale României". Iată că avem în Guvernul Dăncilă înfiinţat un Minister al Turismului şi, cu toate acestea, în anul 2019 constatăm că turismul este lăsat de izbelişte, fiindu-i subţiate fondurile în mod consistent în actualul Proiect al Legii bugetului pentru anul 2019, faţă de ceea ce se promisese anterior. Cu alte cuvinte, Ministerul Turismului era musai să fie înfiinţat, dar pentru PSD-ALDE turismul nu mai reprezintă nicidecum o prioritate sau o ramură economică în care trebuie făcute investiţii importante, pentru a putea fi relansată şi promovată pe măsura importanţei ei şi a beneficiilor pe care aceasta le-ar putea aduce pentru economia României. Oare a câta oară se demonstrează faptul că, prin politicile sale haotice şi arbitrare, majoritatea PSD-ALDE nu-şi respectă nici promisiunile făcute românilor, nici nu contribuie la rezultate concrete, cu impact major asupra unor ramuri ale economiei, aşa cum este turismul, care ar putea genera zeci sau chiar sute de mii de locuri de muncă şi care ar putea îmbunătăţi substanţial imaginea României în lume, măcar din punctul de vedere al unei promovări inteligente?! Guvernul Dragnea-Dăncilă şi-a luat angajamentul "solemn", prin cele înscrise în Programul de guvernare, că va milita pentru intensificarea promovării turismului pe plan intern şi extern şi că, în acest sens, va susţine "crearea, la nivel de minister al turismului a unui buget de promovare inclusiv pentru deschiderea şi eficientizarea activităţii birourilor de turism externe". Păi, dacă bugetul va fi cu mult mai mic faţă de cât s-a promis şi faţă de cât ar fi nevoie pentru a se face într-adevăr ceva important pentru promovarea turismului românesc, cum ar putea fi aceste lucruri transpuse în realitate, cu puţini bani?! Îi solicit, pe această cale, ministrului turismului, să explice unde este acea "faimoasă" strategie integrată a turismului cu care s-a lăudat Guvernul Dăncilă la învestire şi când şi cu ce va fi aceasta promovată şi integrată, dacă turismul ajunge o nouă Cenuşăreasă în viziunea tandemului Dragnea-Dăncilă?!
Răzvan-Ilie Rotaru "PSD nu mai acceptă practica incorectă a corporaţiilor care şi-au ascuns şi externalizat profitul, pentru a nu plăti impozitele şi taxele datorate României" Au intrat în vigoare modificările la Codul fiscal, care aduc beneficii importante mediului de afaceri: politici de dezvoltare economică şi simplificare sau relaxare fiscală adecvate realităţilor ţării şi interesului public. Astfel, începând cu 2019, firmele îşi pot deduce într-o măsură mai mare cheltuielile cu dobânzile; se permite ajustarea TVA în situaţia intrării în faliment a beneficiarului; se permite achiziţia mai multor imobile cu o cotă redusă de TVA, de 5%, de către aceeaşi persoană ; În egală măsură, se elimină limitarea suprafeţei locuite; micii întreprinzători, jucătorii mici din zona asigurărilor şi pieţei de capital au posibilitatea să-şi deducă pierderile aferente activelor financiare. Sunt doar câteva exemple concrete de măsuri adecvate, alături de multe altele, pe care Guvernul PSD le promovează în sprijinul mediului de afaceri şi al investitorilor. Pe 28 decembrie, a fost demarat Programul "Start-up Nation". PSD a decis continuarea acestui program care, în prima ediţie, a facilitat crearea a peste 20.000 de noi locuri de muncă, în cadrul celor aproape 7.200 de planuri de afaceri susţinute. La 24 de ore de la deschiderea aplicaţiei, s-au înscris peste 9.000 de solicitanţi, dintre care 5.545 au depus deja documentaţia. Programul va sprijini peste 10.000 de noi proiecte de afaceri. Aplicaţia va fi deschisă până la data de 12 februarie 2019, ora 20:00. Cu toate acestea, în presa internaţională şi mai ales în cea europeană are loc o campanie concertată împotriva PSD, în contextul adoptării Ordonanţei pe lăcomie care afectează mai multe corporaţii multinaţionale care evitau plata taxelor în România. Cei care apără economia naţională sunt atacaţi în presa internaţională. Miliarde de euro, datorate de multinaţionale şi de bănci, nu au intrat în bugetul României. PSD este autorul politic al Ordonanţei pe lăcomie, prin care mai multe concerne multinaţionale au fost forţate să plătească taxe în România pe profiturile uriaşe obţinute în piaţa românească. Este deci un atac concertat în presa internaţională, care are ca principală cauză interesele economice uriaşe ale unor corporaţii străine şi ale unor bănci forţate de actuala putere politică să plătească taxe în România. Este o luptă între cei care vor să apere economia naţională şi cei care au direcţionat în afara ţării profiturile obţinute aici, evitând până acum plata taxelor în România, taxe utile pentru construcţia de spitale, şcoli şi drumuri în ţara noastră. PSD nu mai acceptă practica incorectă a corporaţiilor care şi-au ascuns şi externalizat profitul pentru a nu plăti impozitele şi taxele datorate statului român. Ordonanţa privind taxa pe lăcomie urmăreşte ca miliardele de euro datorate de bănci şi de multinaţionale să ajungă în bugetul statului pentru construcţia de scoli, spitale şi autostrăzi. România nu a inventat aceste taxe. Ele au fost impuse în mai multe ţări din Uniunea Europeană, ca urmare a practicilor incorecte prin care băncile şi multinaţionalele şi-au externalizat profiturile. Niciun investitor străin din România, care a procedat corect până acum, care şi-a plătit corect taxele şi impozitele datorate statului, nu va fi afectat de noile măsuri impuse de PSD. Nicio multinaţională şi nicio banca nu vor decide să plece din România, în condiţiile în care obţin aici profituri mai mari decât media Uniunii Europene, în condiţiile în care avem a doua cea mai mică fiscalitate din Europa şi în condiţiile continuării creşterii economice din ultimii ani.
Elvira Şarapatin "Preşedintele Klaus Iohannis a ieşit din matca constituţională şi a intrat în campanie electorală" Preşedintele României are o ultimă şansă de a reveni în matca constituţională, în îndeplinirea atribuţiilor, şi de a emite decretele de numire a miniştrilor propuşi deplin, legitim, de premier. Dacă, însă, şi de această dată Iohannis va alege circul politicianist, anticonstituţional, nu doar că se va compromite iremediabil, dar va sili efectiv coaliţia de guvernare să aplice de urgenţă măsurile legale necesare pentru revenirea la normalitate şi buna funcţionare a Guvernului. Scrisoarea premierului Dăncilă invită la revenirea unei colaborări instituţionale fireşti, loiale, în interesul României, cu atât mai necesare, acum, în plin mandat al exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Guvernul ţării nu poate funcţiona ciuntit, cu titulari lipsă la două dintre cele mai importante ministere, ale căror proiecte de investiţii sunt vitale pentru milioane de români, de la cele din responsabilitatea Ministerului Dezvoltării, canalizare, apă, drumuri, spitale, scoli, grădiniţe, până la cele specifice Ministerului Transporturilor, infrastructură rutieră, feroviară, poduri. Mai mult, deşi legal nu este necesar, premierul, în spiritul deschiderii şi respectului instituţional, a transmis Preşedinţiei şi dovada cetăţeniei române şi a domiciliului, cazierul judiciar, declaraţiile pe propria răspundere autentificate notarial privind exerciţiul deplin al drepturilor electorale şi inexistenţa cazurilor de incompatibilitate, dar şi neapartenenţa la structurile fostei Securităţi, plus CV-ul, pentru fiecare dintre cei doi candidaţi. Niciodată, în ultimii 30 de ani, la numirea unui ministru nu a fost nevoie de aşa ceva, însă Klaus Iohannis a reuşit să atingă noi culmi ale absurdului în tentativele sale obsesive de a bloca şi de a submina PSD. Preşedintele va fi nevoit să poarte întreaga responsabilitate a faptelor şi acţiunilor sale şi va deconta corespunzător, la alegeri, în faţa românilor, când va fi nevoit să explice nu doar de ce n-a făcut nimic în mandatul său, ci şi de ce a fost ostil interesului general de dezvoltare socială şi economică a ţării promovat de PSD. Klaus Iohannis nu încetează să se facă de tot râsul. Să compari PSD cu naziştii, tocmai de ziua Holocaustului, este ca şi când hoţul strigă hoţii! Este evident că în goana sa după susţinere electorală Iohannis exersează ruperi de realitate vecine cu patologicul. Disperarea după un al doilea mandat îl trădează pe domnul Iohannis, care pierde controlul şi se aruncă în exhibiţionisme publice, care însă îi trădează adevărata natură. În fapt, preşedintele Iohannis, atunci când a vorbit despre acapararea instituţiilor statului, a descris exact ceea ce au făcut Băsescu şi PDL actualul PNL, şi a preluat, pentru uz personal, el însuşi! Iohannis ştie bine cum funcţionează şi cum poate fi folosit sistemul, pentru că el şi PNL au fost cei care l-au preluat, l-au folosit şi l-au perfecţionat şi tot ei sunt cei care acum îl protejează. Nici românii şi nici PSD nu mai pot accepta subminarea statului de drept. Actuala coaliţie de guvernare şi-a demonstrat fără echivoc determinarea de a consolida statul de drept şi de a readuce România la standardele unei democraţii europene autentice. În niciun moment PSD nu s-a manifestat ca un partid antieuropean şi antidemocratic, din contră, toate deciziile PSD au vizat consolidarea poziţiei României în interiorul Uniunii Europene şi sancţionarea derapajelor de tip securist, provocate de sistemul protejat acum de Klaus Iohannis şi de PNL.
Ciprian-Constantin Şerban "România are potenţial ca în timpul mandatului de deţinere a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene să aducă o contribuţie importantă la consolidarea viitorului politicii europene" Anul 2019 s-a deschis cu un eveniment special care a marcat preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Priorităţile preşedinţiei române se axează pe patru coordonate: Europa convergenţei, Europa mai sigură, Europa ca actor global puternic şi Europa valorilor comune. Ţara noastră se află în faţa unui moment unic, de a contribui la o mai bună politică de coeziune europeană care să aducă dezvoltare durabilă în toate ţările, în acelaşi grad. În procesul de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, România va accentua necesitatea unei dezvoltări echitabile în toate ţările europene şi reducerea decalajelor în ceea ce priveşte investiţiile şi reformele structurale şi creşterea competitivităţii. Dacă dezvoltarea este unul dintre aspectele importante ale politicilor europene, pentru ca cetăţenii să beneficieze de o viaţă mai bună, este clar că nu trebuie să uităm şi de siguranţa persoanei. O Europă mai sigură înseamnă consolidarea politicilor europene, cooperare mai strânsă, pentru a răspunde cu bine provocărilor permanente şi transformărilor culturale, demografice sau virtuale la care este supusă Europa. România va accentua în cadrul mandatului său reconsolidarea ideii europene, nu doar în cadrul intern al spaţiului european, ci şi cu privire la relaţia cu alte state importante în geopolitica globală. Ţara noastră va sprijini promovarea politicii de extindere a Uniunii Europene şi continuarea procesului de implementare a Strategiei globale. Accentuarea importanţei Mării Negre pe agenda Uniunii Europene este unul dintre aspectele de interes ale ţării noastre şi cu o perspectivă clară de a propulsa România ca important actor geopolitic regional şi internaţional. Pe lângă parteneriate şi strategii geopolitice, Europa are nevoie mai mult ca oricând de creşterea gradului de încredere între state, de solidaritate în spirit european, de aplicare a principiului egalităţii în toate măsurile care privesc statele europene şi de eliminare a oricăror măsuri de tratament inegal din cadrul diverselor grupuri minoritare. Înainte de toate, trebuie să primeze înţelegerea, originile şi ţelurile noastre comune. România va pleda pentru o Europă mai puternică, care să ştie să îşi exploateze resursele, o Europă care să investească în politicile agricole, pentru o siguranţă alimentară şi pentru produse de calitate pentru cetăţenii europeni şi care să aibă totodată un real impact pe agenda agricolă globală. Ţara noastră va gestiona inteligent negocierile pachetului legislativ cu privire la Politica Agricolă Comună, în contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Priorităţile trebuie să privească modernizarea continuă a sistemului agricol pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii agricole europene. De asemenea, se va urmări dezvoltarea infrastructurii fitosanitare, dar şi supravegherea şi protecţia sănătăţii animalelor, pentru a se preveni apariţia unor boli virale, problemă cu care ţara noastră s-a confruntat de curând. România şi-a asumat o strategie matură şi eficientă, prin care va contribui la evoluţia programelor europene şi la promovarea unei politici de coeziune, solidaritate şi înţelegere, mai necesare astăzi ca oricând în spaţiul european, şi suntem fermi convinşi că Guvernul, cu sprijinul coaliţiei de guvernare, vor îndeplini cu succes acest mandat.
Sorin-Ioan Bumb "Bugetul pentru anul 2019 - autostrăzile Transilvaniei, «păpate» de asistaţii sociali ai lui Dragnea şi Vâlcov" Proiectul de buget pe 2019, comunicat recent de PSD, este un buget al ruşinii şi dezbinării naţionale, un adevărat dezastru croit doar după nevoile electorale ale PSD, care ignoră total necesităţile de dezvoltare ale României. Încercând să-şi asigure loialitatea baronilor PSD şi să stopeze hemoragia de parlamentari, care au început să fugă în masă spre alte partide, cuplul Dragnea-Vâlcov a croit un buget electoral, bazat doar pe plata de ajutoare şi beneficii sociale, un buget croit pentru alocarea de ajutoare sociale care să fidelizeze electoratul iobăgit al PSD şi pentru finanţarea de la centru, în funcţie de loialitate, a baronilor PSD din teritoriu. Sunt lăsate pe dinafară autostrăzile, spitalele, şcolile sau investiţiile în tehnologii generatoare de creştere. Prioritare pentru PSD sunt doar plata beneficiilor sociale şi asigurarea stocurilor de făină şi ulei pentru alegerile care urmează. PSD nu doar că nu mai alocă bani de la centru, dar deja a băgat mâna până dincolo de cot în bugetul primăriilor, confiscând banii de dezvoltare ai comunităţilor locale, pentru a plăti mita electorală. Cel mai mult au de pierdut, iarăşi, judeţele din Transilvania. Autostrăzile Transilvaniei, fie că vorbim despre Sebeş-Turda, despre Târgu Mureş sau Borş, rămân doar nişte poveşti fără finanţare. Ce să mai vorbim de legătura cu Moldova sau cu Bucureştiul, la care PSD n-a fost în stare să finalizeze nici desenele. Toate aceste vor fi "păpate" de creşterile artificiale de beneficii sociale, pe care PSD le acordă contra voturi. PSD merge până acolo cu tupeul încât confiscă banii oraşelor şi municipiilor, şantajând, în acest fel, nişte poli de dezvoltare ai României, care au luat-o de mult timp înaintea Bucureştiului la capitolele mentalitate, calitate a vieţii şi atitudine faţă de muncă - şi toate astea doar pentru a plăti fidelitatea unor baroni din municipii şi oraşe, în care cei mai mari angajatori sunt, în ordine, Direcţiile de asistenţă socială, Jandarmeria şi Primăria. Ne aşteaptă, deci, încă un an fără infrastructură, fără spitale şi şcoli, dar cu cozi la ghişee, cu creşteri de taxe şi impozite care să susţină plata nemuncii şi a dependenţei faţă de PSD.
Tudor Ciuhodaru "Atenţie la gripă!" Atenţie, nu e de glumit! Sunt deja aproape 80 de decese. Numărul infecţiilor respiratorii acute se apropie rapid de 100.000, o creştere de peste 20% în ultima săptămână, iar numărul infecţiilor respiratorii severe a crescut de 5 ori în doar o săptămână. Cum ne protejăm - 5 reguli simple: Nu duceţi copilul în colectivitate dacă prezintă febră, frison, tuse, secreţii nazale abundente! Pacientul va fi izolat de restul familiei într-o cameră separată luminoasă, aerisită, cu o temperatură medie de 22 - 24 grade.
Vasile Cîtea "Autostrada Unirii este o certitudine!" Parlamentarii Partidului Social Democrat, Filiala Judeţeană Iaşi, împreună cu reprezentanţii Guvernului României au stabilit Strategia privind construirea Autostrăzii A8 sau a Autostrăzii Unirii, aşa cum o cunoaştem cu toţii, cei din judeţul Iaşi şi din judeţele Moldovei. Iată că, pas cu pas, procedurile tehnice, juridice şi economice intră pe făgaşul normal al realizării acestui proiect important pentru noi, moldovenii, dar şi pentru România şi Uniunea Europeană. Din această perspectivă, a certitudinii realizării Proiectului de infrastructură rutieră mare A8, nu vedem dorinţa partidelor din opoziţia politică de a sprijini constructiv parcurgerea tuturor etapelor legale până la înfăptuirea dezideratului de a lega Moldova de Ardeal prin acest atât de important traseu rutier. Încercăm să înţelegem declaraţiile politice ale celor din opoziţie şi nu avem cum să nu realizăm că aceste atacuri zilnice asupra acestui proiect, deosebit de important pentru noi toţi, sunt doar figuri de stil pregătite în preajma campaniilor electorale care se apropie în acest an. În ultima perioadă, tot mai des, cu cât ne apropiem de campania electorală pentru alegerile europarlamentare, vedem un mesaj politic al opoziţiei împotriva Autostrăzii A8. Acest tip de mesaj, alarmist, de genul - "...bugetul nu poate ignora ieşenii...", arată doar mesajul politic al opoziţiei către propriul electoral, şi nu realitatea desfăşurării etapelor proiectului pentru construcţia Autostrăzii A8. În tot acest timp, cât opoziţia încearcă să-şi mobilizeze electoratul în perspectiva alegerilor viitoare, parlamentarii coaliţiei de guvernare s-au implicat legislativ pentru un parcurs firesc şi legal al proiectelor care privesc dezvoltarea Iaşiului. Am pus accent pe proiectele mari, dar nu am neglijat nici proiectele mai mici, am avut în vedere proiectele de infrastructura rutieră, dar şi pe cele culturale sau din infrastructura medicală. Oare acesta este rolul opoziţiei? Să lanseze, cu orice prilej, atacuri nejustificate doar pentru ca electoratul propriu să fie mulţumit? Realitatea arată că acest tip de mesaj manipulator, aşa cum este transmis de partidele din opoziţie, nu face decât sa creeze deservicii de imagine Iaşiului şi Moldovei, în general. Partidele din opoziţie, poate, vor realiza în sfârşit, că Proiectul Autostrăzii A8 nu numai că a rămas o prioritate, pentru noi, ci va deveni şi certitudine. Bugetul României pentru anul 2019 va cuprinde un capitol distinct de finanţare, pentru acest obiectiv strategic, cu suma necesară pentru realizarea documentaţiilor tehnice, studii de prefezabilitate şi fezabilitate. Decizia a fost luată în urma discuţiilor care au avut loc între parlamentarii PSD Iaşi, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Transporturilor şi CNAIR. PSD respectă principiul efectelor actelor juridice şi va susţine, fără rezerve, dispoziţiile Legii nr. 291/2018, care are ca obiect tocmai Autostrada Unirii. Astfel, cu finanţarea aprobată prin Legea Bugetului de stat, vor fi demarate, de urgenţă, procedurile pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice necesare, astfel încât locuitorii judeţului Iaşi să poată beneficia de o legătură terestră, civilizată, cu vestul României. CNAIR a estimat ca necesitate urgentă suma de 37 milioane de lei, credite bugetare şi credite de angajament, bani necesari pentru începerea în anul 2019 a lucrărilor la tronsonul Iaşi - Paşcani - Târgu Neamţ. Aceste sume vor trebui să acopere studiile de fezabilitate pentru acest tronson, precum şi documentaţia tehnică pentru tronsonul Ungheni - Iaşi. Iaşiul şi Moldova trebuie să aibă certitudinea realizării acestui proiect important, deoarece, atât parlamentarii coaliţiei de guvernare din Iaşi, cât şi din judeţele Moldovei, s-au implicat şi se vor implica activ până când acest deziderat se va împlini. Atacurile opoziţiei trebuie privite doar din perspectiva începerii campaniei electorale, înainte de termenul legal, şi trebuie tratate ca fiind activităţi, cu caracter politic, de mobilizare a propriului electorat, care fac parte din suita de evenimente pe care le desfăşoară partidele politice.
Viorel Stan "A preveni este mult mai uşor decât a vindeca!" Înţelepciunea din bătrâni arată că "A preveni este mult mai uşor decât a vindeca"! Una dintre problemele principale care împiedică realizarea unor programe eficiente de prevenţie în sănătate este că "nimeni nu vede prevenţia ca pe o modalitate de reducere a riscurilor şi a costurilor, toată lumea acordă atenţie doar costurilor pe termen scurt. De aceea ne aflăm în situaţia de a reinventa roata". Însă cetăţenii au început să conştientizeze necesitatea derulării unor programe de profilaxie şi vocea lor se alătură vocilor medicilor care militează pentru această schimbare în sistemul sanitar. În România, populaţia educată este interesată de prevenţie, de adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de conştientizarea riscurilor şi de stabilirea unei bune relaţii de comunicare cu medicul de familie. Eficienţa programelor de prevenţie depinde de corecta informare a pacienţilor şi de educaţia sanitară pe care aceştia ar trebui să o primească în şcoală - "pacienţii trebuie să înţeleagă că fiecare este responsabil de propria sănătate". Ideea de a realiza programe, prin care să fie încurajată prevenţia în România, este una foarte bună, pentru care PSD a militat. Cultura prevenţiei în România este, din păcate, deficitară, românul alegând să meargă la doctor doar atunci când nu mai poate. Aşadar, o legislaţie care să reglementeze un sistem naţional de prevenţie medicală ar fi un lucru lăudabil. Vorbim despre prevenţie. Prevenţia o putem face prin educaţie. Nu putem cere sancţiuni pentru cetăţenii dintr-un sat izolat. Ar trebui să ne gândim la ceea ce putem face cu acei oameni dintr-un sat izolat sau cei care n-au această educaţie a prevenţiei. Pentru ei trebuie să venim cu soluţii, deoarece nu au acces la un sistem medical de bază. Programele educaţionale derulate de voluntari, în medii defavorizate, în localităţi izolate, în şcoli, la persoane adulte şi minore aflate în detenţie, la familii cu situaţii materiale precare - monoparentale, cu copii nou-născuţi etc., au un real succes.
Dumitru Oprea "Bugetul pe 2019, o simplă bifă" Esenţa acestui buget ruşinos pentru care Guvernul vine şi ne cere votul în Parlament stă în filele lipsă, nu doar în ceea ce cuprinde el, adică lipsa unui plan coerent şi integrat de investiţii publice care să nu mai condamne regiuni întregi la sărăcie. Un caz particular îl reprezintă Moldova, cu multe judeţe care sunt numite "roşii", date fiind voturile colectate de actuala majoritate PSD-ALDE. Pentru acestea, sumele incluse în Bugetul de stat sunt, în cel mai bun caz, ridicole! Iar Guvernul face acest lucru cu premeditare criminală, cu intenţia clară de a lăsa Moldova să se zbată într-o sărăcie lucie, la periferia Uniunii Europene, un bazin electoral ideal, o zonă geografică din care lumea fuge văzând cu ochii în lipsa oricăror perspective reale de prosperitate. Este reţeta malefică a PSD-ALDE: "ţine-i săraci, ca să nu înţeleagă cine le este duşmanul". Doar cu ajutoare sociale, o regiune precum Moldova nu îşi va depăşi niciodată condiţia! Dincolo de alocările discutabile pentru investiţii, bugetul reprezintă, în cele din urmă, o prognoză, dar cu toţii vom fi confruntaţi cu adevărata faţă a dezastrului administrării financiare a României la finalul acestui an. Estimările privind veniturile sunt atât de gogonat umflate, încât probabil şi acum Darius Vâlcov stă şi râde de români cu gura până la urechi, în biroul său de la Palatul Victoria. Cum întreg Guvernul a ajuns să fie condus de Comisia de Prognoză a lui Vâlcov, nu este de mirare că tot ce va rămâne de pe urma guvernării PSD-ALDE va fi o prognoză umflată, departe de realitate. Guvernanţii ne vând un Science Fiction, cu multe luni de întârziere, fără nicio explicaţie pentru care au amânat atât de mult adoptarea Bugetului de stat pentru 2019. Atunci, de ce a fost nevoie de atât timp pentru a scrie din cifre o operă de ficţiune? Dispăruse vreo muză din Palatul Victoria? Având în vedere cine se află în spatele bugetului, ştim prea bine că acesta nu se construieşte pentru a fi utilizat, ci doar pentru a fi bifat!
Cornel Itu "Pădurile României, moştenirea viitoarelor generaţii" Am constatat cu mare satisfacţie, în urma analizei unui raport publicat recent de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, că pădurile ţării noastre sunt într-un continuu proces de regenerare. Acest obiectiv l-am stabilit la nivel naţional, ca urmare a unor perioade din ultimii ani în care defrişările ilegale au pus serios în pericol bogăţia forestieră a României. Aceste probleme au fost semnalate nu doar de autorităţile publice locale, ci şi de organizaţii mondiale care şi-au exprimat îngrijorarea în acest sens. În perioada 2013-2014, rapoartele semnalau cifre îngrijorătoare în cazul defrişărilor ilegale. Un raport publicat de Greenpeace în acea perioadă indica o medie de 62 de cazuri/zi de tăieri ilegale de masă lemnoasă, la nivel naţional. Prejudiciul adus statului prin aceste defrişări a fost enorm, iar măsurile guvernamentale nu au întârziat să apară. Este vorba despre înfiinţarea Radarului Pădurii în anul 2014, adoptarea noului Cod silvic în anul 2015, precum şi alocări financiare pentru activităţi de împădurire. Aceste măsuri au avut un rezultat pozitiv, reducând lemnul tăiat ilegal de la 8,8 milioane de metri cubi până în anul 2014, la mai puţin de 400.000 de mc/an. Raportul Romsilva pe care l-am menţionat la început ne arată un progres real pentru regenerarea suprafeţei de pădure la nivel naţional, fiind vorba despre 4.083 hectare, cu 1.202 hectare mai mult decât suprafaţa planificată la începutul anului 2018. De asemenea, din fondul de accesabilizare au fost realizaţi 37 de kilometri noi de drumuri forestiere, alţi 240 de kilometri de drumuri forestiere fiind reabilitaţi. Acest proces are nevoie de un progres continuu, deoarece pădurea, supranumită justificat "aurul verde", este o bogăţie de proporţii uriaşe pentru ţara noastră şi viitoarele generaţii!
Petru Movilă "Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, obligaţie pentru bugetul anului 2019" Inadmisibil! Deşi a fost aprobată o lege, de Parlament prin care statul român se obligă să construiască Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, PSD-ALDE a alocat 0 lei pentru revizuirea studiilor de fezabilitate. Conform propunerii de buget pentru anul 2019, studiile vor fi refăcute după 2022, Şoseaua de centură a Municipiului Iaşi a primit 200.000 lei, iar pentru modernizarea drumurilor judeţene, Iaşiul a primit cei mai puţini bani din ţară, aproximativ 6 milioane lei, cu 2,7 milioane lei mai puţin decât Teleormanul. Este revoltătoare atitudinea PSD faţă de noi, ieşenii. Dar şi mai revoltătoare mi se pare atitudinea parlamentarilor şi preşedintelui PSD de Iaşi, care nici măcar nu au bătut la uşa celor de la Bucureşti să ceară bani. Ne mint cu zâmbetul pe buze, fără să le pese de ce se întâmplă cu noi. Abia în ultimul ceas, forţaţi de împrejurări, au ajuns să reacţioneze şi să lanseze declaraţii care încep cu "vom spera". În urmă cu o lună am solicitat preşedintelui PSD Iaşi şi primarului Municipiului Iaşi să convoace o întâlnire cu toţi parlamentarii, pentru a discuta de amendamente. Este ultima şansă de a mai avea fonduri pentru revizuirea studiilor de fezabilitate necesare Autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş. Am solicitat deja sprijinul tuturor colegilor, pentru a avea un amendament comun şi pentru a-l susţine săptămâna viitoare în Parlament. Însă faptul că Guvernul nu a respectat o lege în vigoare, Legea privind construcţia Autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş, este un act foarte grav. Să nu uităm şi că Legea prin care s-a oficializat începerea lucrărilor la Autostrada Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş, iniţiată de subsemnatul şi promulgată de preşedintele României la 1 decembrie, prevede clar că, în termen de maximum 30 de zile de la promulgare, Ministerul Transporturilor este obligat să aloce banii necesari pentru începerea lucrărilor. Dacă Proiectul Legii bugetului pentru acest an va ajunge totuşi la promulgare fără finanţare şi fără o filă distinctă pentru Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, îi voi solicita preşedintelui să o conteste la CCR, pentru că ignorarea unei legi este de neacceptat.
Liviu-Ioan Balint "Ziua mondială de luptă împotriva cancerului" Data de 4 februarie marchează Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. România s-a aliat statelor şi organizaţiilor internaţionale, precum Organizaţia Naţiunilor Unite şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în această campanie globală care îşi propune ca anual, pe 4 februarie, să ne unim forţele pentru a atrage atenţia asupra bolii secolului, cancerul. Scopul este de a demonta miturile şi ideile preconcepute despre cancer, de creştere a gradului de conştientizare în ceea ce priveşte cancerul, de încurajare a oamenilor să se testeze regulat, pentru a depista din timp această boală şi desigur de a asigura accesul tuturor bolnavilor la tratamentul cel mai eficace. Cancerul este una dintre principalele cauze de deces în întreaga lume, afectând anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămâni, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. În prezent, 9,6 milioane de persoane mor din cauza cancerului în fiecare an, în lume. O treime din tipurile de cancer pot fi prevenite şi o treime pot fi tratate, dacă sunt detectate din timp. Numai cu o educaţie în domeniul sănătăţii putem formula strategii axate pe prevenţie care ar putea salva la nivel global 3,7 milioane de vieţi anual. Consumul de tutun şi alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice - sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV). Cancerul de col uterin este o cauză importantă de deces la femei în ţările în curs de dezvoltare. Tocmai de aceea, în 2019, OMS Europa şi-a axat mesajul pe încurajarea vaccinării împotriva HPV, pentru a proteja femeile de cancerul cervical. Este de datoria fiecăruia să îşi asume un angajament personal şi să acţionăm astfel încât să ne influenţăm în mod pozitiv viitorul. De altfel, sloganul campaniei se intitulează "I Am and I Will" şi reprezintă un apel la lupta fiecăruia, care stârneşte angajamentul personal şi pune accent pe importanţa acţiunilor din prezent care ne vor influenţa/marca viitorul.