6 martie 2019 – Declaraţii politice şi intervenţii ale domnilor deputaţi:

Marilen - Gabriel Pirtea Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 6 martie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile generale privind declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile sunt prezentate verbal, acestea nu pot depăşi 3 minute. Şi vă rog să ne încadrăm în acest timp. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau nu poate depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în această şedinţă. În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Chestiuni privind politica energetică europeană". Se vorbeşte foarte mult despre acest proiect care se doreşte chiar a fi realizat în cursul acestui an, şi încheiat, şi pus în aplicare, cu privire la acea conductă uriaşă de gaze între Rusia şi Germania. Este vorba de "Nord Stream 2". În Proiectul "Nord Stream 2" sunt implicate mai multe companii - din Rusia, din Germania, din Austria, din Franţa, dar şi din alte ţări -, companii care încearcă să creeze acest proiect controversat, un proiect care pune din nou Europa în faţa unor dileme, nu doar energetice, nu doar economice, ci şi de natură geostrategică. Proiectul "Nord Stream 2" vine, pur şi simplu, cum ar spune unii, ca o nouă înţelegere germano-rusească, o înţelegere care vizează o serie de aspecte, de data aceasta economice. Este vorba despre gazul rusesc care alimentează industria germană, şi nu doar atât. Mai mult de atât, în virtutea acestui proiect, susţinut de unii dintre partenerii noştri occidentali, care, de altfel, sunt parte cu noi, în aceeaşi comunitate europeană şi sunt parte la aceeaşi politică energetică comună, despre care ne place să vorbim atât de des - vine pur şi simplu să instituie un fel de monopol al gazului rusesc în raport cu Europa Occidentală. Şi spun acest lucru, deoarece Germania, în cazul în care acest proiect, "Nord Stream 2", va fi realizat în varianta propusă la acest moment, va deveni un hub al gazului rusesc către întreaga Europă. De asemenea, riscul pentru instituirea acestui monopol este acela ca Rusia, în anumite momente de criză politică, să acţioneze prin intermediul "armei energetice", punând presiune politică asupra unor ţări din spaţiul european, membre sau nemembre ale Uniunii Europene. În acest context, o prioritate pentru România trebuie să o reprezinte diversificarea surselor energetice şi diversificarea surselor de gaz. Şi acest lucru trebuie gândit pentru întreaga Uniune Europeană. În cazul în care nu vom înţelege faptul că de foarte multe ori politica energetică determină nu doar economia, ci şi politica şi relaţiile internaţionale, vom ajunge din nou să fim prinşi între două blocuri aparent în dispută. Şi vom fi victima unor firme de şantaj economic, pe care Rusia sau alte ţări le pot institui. România trebuie să se opună cu toate forţele Proiectului "Nord Stream 2", un proiect care instituie un sistem monopolist, prin care Rusia îşi impune la nivel european propria sa strategie în ceea ce înseamnă viziunea asupra politicii europene a gazului. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim şi noi. Grupul parlamentar al PSD, domnul Nicolae Georgescu. Urmează domnul deputat Corneliu Bichineţ, PMP.

Nicolae Georgescu Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, În declaraţia mea politică de astăzi voi vorbi despre finanţarea educaţiei naţionale. În ţara noastră, educaţia a fost, decenii la rând, o preocupare care s-a rezumat la dezbateri şi modificări legislative. De 29 de ani, este dezbătută situaţia sistemului de învăţământ, dar foarte puţini au fost cei care l-au înţeles şi au contribuit cu adevărat la dezvoltarea lui. După căderea regimului comunist, ţara noastră s-a lansat într-o cursă pentru schimbarea sistemului de educaţie şi adaptarea lui la criteriile occidentale. Modelul folosit a fost adoptarea unui curriculum, pe de o parte, foarte bun, dar extrem de rigid şi încărcat, cu standarde identice la nivel naţional, care menţin şi astăzi un învăţământ centralizat, cu cerinţe şi aşteptări foarte mari, cu o finanţare insuficientă, însă, pentru a le satisface. Toţi aceşti factori au dus la o dezamăgire în ceea ce priveşte calitatea educaţiei de masă în România. Întrebarea este - cât se mai poate continua în acest mod? Cât mai condamnăm profesorii şi învăţământul românesc, fără să le oferim condiţiile necesare pentru a-şi recăpăta prestigiul de odinioară? Din acest motiv, am susţinut majorarea salariilor în educaţie, promovarea politicilor pentru modernizarea unităţilor de învăţământ. În anul 2018 au fost majorate salariile, s-a acordat 10% spor de suprasolicitare neuropsihică, dar şi o indemnizaţie de vacanţă egală cu un salariu minim pe economie şi una de hrană, potrivit Legii salarizării unitare. Continuăm să majorăm salariile şi în 2019. În 2020 va exista o creştere care, în medie, în sistemul preuniversitar, va reprezenta 90%, comparativ cu salariile din 2016. Sunt majorări semnificative şi paşi importanţi pentru stimularea tinerilor să aleagă o carieră în educaţie. Un alt obiectiv pe care l-am fixat şi asupra căruia lucrăm este reducerea inegalităţilor de participare şi de rezultate în educaţie. Optăm pentru modernizarea urgentă a şcolilor din mediul rural, iar pentru aceasta au fost prevăzuţi bani în bugetul de stat pentru 300 de grădiniţe noi, în anul 2019. Prin Programul PNDL 2, am alocat sume considerabile pentru reparaţia, modernizarea sau construcţia de şcoli în localităţile unde unităţile administrativ-teritoriale au cerut acest lucru. De asemenea, au fost prevăzuţi 9.350.000 de lei pentru implementarea unui program prin care vor fi achiziţionate rechizite pentru copiii din învăţământul preuniversitar. În ceea ce priveşte dezvoltarea personală, socială şi profesională a copiilor, în acord cu cerinţele derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene, vom acorda o atenţie sporită dotării unităţilor de învăţământ cu tehnologie modernă - dotarea şcolilor cu table interactive. Mai există o serie de propuneri care se află în dezbatere parlamentară, iar majorarea bugetului ne va ajuta să le adoptăm. Nu este cazul să facem referire în mod explicit la mărirea bugetului cu 40% în acest an. Vom depune eforturi să satisfacem cerinţele în domeniile învăţământului preuniversitar, formarea profesională şi cercetarea universitară. În calitate de deputat, am făcut parte şi consider că încă sunt legat de sistemul naţional de învăţământ. În consecinţă, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a-i convinge pe colegii din Guvern că finanţarea educaţiei reprezintă un deziderat al acestei guvernări. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat de Argeş, Nicolae Georgescu.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Corneliu Bichineţ. Se pregăteşte domnul Popescu Nicolae-Daniel, USR.

Corneliu Bichineţ Am avut privilegiul ca sâmbătă, 2 martie, să găzduiesc 22 de veterani ai sângerosului război transnistrean. S-au împlinit, sâmbătă, 27 de ani de la izbucnirea acestui război unde s-au confruntat trupele de voluntari basarabeni cu trupele ruseşti şi cu separatiştii transnistreni. Foarte mulţi tineri din satele dintre Prut şi Nistru au căzut în acest război. Anatol Caraman, cel care a condus flăcăii dintre Prut şi Nistru, în acest război, a venit însoţit de cei care au scăpat, au avut norocul să se întoarcă vii acasă - printre ei aş enumera pe Părintele Andrei, pe Sergiu Bulgaru, Sergiu Tătaru, colonelul Guli şi mulţi alţii. A fost un moment înălţător la statuia ecvestră a marelui voievod Ştefan cel Mare. Au ţinut să fie ei aici, la băcăuani. Au venit cu coroane de flori, cu un tricolor imens, au depus jerbe de flori, a ţinut o slujbă Părintele Andrei, pentru cei căzuţi. Şi am remarcat, am reţinut, din ceea ce a spus acest preot foarte inteligent, o frază care probabil mă va urmări tot restul vieţii - păsările care trăiesc în colivii cred că a zbura este o boală. Iată că flăcăii basarabeni n-au vrut să trăiască într-o închisoare confortabilă, n-au vrut să trăiască în colivii şi au pus mâna pe armă. Sigur că problemele transnistrene nu sunt rezolvate nici acum. Cum nu sunt rezolvate nici problemele Basarabiei, deşi România a făcut destule pentru acest colţ de lume. Singurul partid care are ca obiectiv de ţară Unirea Basarabiei cu România este Partidul Mişcarea Populară. Am fost ridicat la rangul de Cavaler al Ordinului "Sabia dreptăţii" şi m-am simţit onorat. În a doua parte a intervenţiei mele - şi aşa o voi face în fiecare săptămână - mă adresez ministrului sănătăţii, care nu mai este chiar nou. Doamnă ministru, Ştiţi că în 2010 au fost închise 65 de spitale în România, unul dintre ele fiind spitalul din oraşul Negreşti, Vaslui, pentru care, culmea ironiei, cu o lună înainte de inaugurare, s-au cheltuit 4 milioane de euro pentru refacerea lui, iar după o lună a fost închis. Faceţi ceva, astfel încât acel spital să fie deschis! Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Domnul deputat Popescu Nicolae, USR. Urmează domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, de la Grupul Minorităţilor.

Nicolae-Daniel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Astăzi voi vorbi despre situaţia profund nedreaptă în care se află unii proprietari de păduri grănicereşti din România. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă aduc în atenţie o serie de probleme legate de nerecunoaşterea şi încălcarea flagrantă, chiar de către autorităţile din mai multe localităţi din România, a drepturilor de proprietate asupra pădurilor grănicereşti pe care le au urmaşii de drept ai grănicerilor. Una dintre situaţii se petrece în judeţul Bistriţa-Năsăud, mai exact, la Josenii Bârgăului, dar sunt şi alte judeţe din România care se confruntă cu aceeaşi problemă - de exemplu, la Suceava. Situaţia generală se prezintă în felul următor. Autorităţile locale din mai multe localităţi cu păduri grănicereşti, din România, cu sprijinul autorităţilor judeţene şi de la nivel central, acţionează în mod cu totul abuziv în direcţia luării în proprietate a pădurilor grănicereşti care aparţin de drept moştenitorilor legali ai grănicerilor. Au fost situaţii, precum cea din Josenii Bârgăului, în care asociaţii de moştenitori ai grănicerilor s-au luptat inclusiv în instanţă, mai bine de 20 de ani, pentru recâştigarea drepturilor fireşti de proprietate asupra acestor păduri. Stimate colege, Stimaţi colegi, Dacă luăm în atenţie situaţia de la Josenii Bârgăului, vom vedea că acolo instanţa a dat dreptate, într-o primă fază, moştenitorilor de drept ai grănicerilor, prin anularea titlurilor de proprietate ale localităţilor locale şi judeţene asupra unor păduri moştenite de aceştia. La judecarea pe fond, solicitarea de anulare le-a fost respinsă, după care, la rejudecarea pe fond, li s-a dat din nou câştig de cauză. Acum lucrurile se află în faza de apel, pe care, culmea, l-au solicitat reprezentanţii autorităţilor locale. Vă expun această situaţie, pentru că nu este una izolată. Sunt multe cazurile în care proprietarii de drept asupra pădurilor îşi dispută, în raport cu autorităţile, propriul drept de proprietate, iar de cele mai multe ori, în lipsa unui ajutor temeinic de specialitate, aceştia asistă neputincioşi la deposedările comise de autorităţi. Ca să fie clar pentru toată lumea, trebuie amintită şi reamintită situaţia juridică a acestor păduri. Acestea se află în proprietatea privată indiviză şi indivizibilă a grănicerilor şi urmaşilor lor. Este vorba, deci, despre un drept de proprietate comun asupra pădurilor, ce aparţine grănicerilor şi urmaşilor lor legali, nu autorităţilor locale. Dar acest lucru nu le-a împiedicat, ca, de-a lungul timpului, să transfere aceste proprietăţi în domeniu public sau privat al localităţilor, prin diverse tertipuri şi portiţe legale. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dincolo de situaţia juridică, rămâne situaţia morală, de abuz şi nedreptate, şi realitatea cruntă de pe teren - locuitori deposedaţi de proprietate şi de singura lor sursă de venit; locuitori care trăiesc din pădure şi din păşunat; oameni condamnaţi să rabde de frig şi de foame, obligaţi fiind să cumpere lemnul care li se cuvine, de multe ori, la suprapreţ. Aceasta este o ruşine naţională! În aceste condiţii, fac un apel public la dumneavoastră, să aveţi în vedere situaţia juridică a pădurilor grănicereşti şi să valorificăm toate pârghiile legale de care dispunem pentru rezolvarea situaţiilor profund nedrepte în care se află urmaşii grănicerilor şi proprietarii de drept ai pădurilor moştenite. Doamnelor şi domnilor deputaţi, un ultim sfat. Să nu regretăm în a face binele pe care suntem datori să-l facem şi să îndreptăm răul pe care suntem datori să-l îndreptăm! Altfel, mai devreme sau mai târziu, vom plăti scump pentru inacţiunea noastră, în faţa electoratului, pe care suntem obligaţi, constituţional, să-l reprezentăm. Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu, USR, diaspora.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul minorităţilor. Urmează domnul Ioan Dîrzu, PSD.

Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Peste două zile, mai exact, 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii este o dată celebrată, de obicei, prin elogii şi mesaje rostite de la tribună. Oare este suficient să ne limităm doar la asta? Cu siguranţă, nu. Tocmai în această zi trebuie să abordăm problemele cu care se confruntă femeile în actuala societate. Odată cu sfârşitul regimului comunist, în România, femeile au devenit din ce în ce mai implicate în viaţa profesională, dorindu-şi drepturi şi recompense egale cu cele ale bărbaţilor, însă, de foarte multe ori, ele sunt puse în faţa situaţiilor în care trebuie să-şi organizeze timpul, astfel încât să poată îndeplini şi rolul de soţie/mamă şi cel de femeie de carieră. De parcă nu ar fi de ajuns, unele dintre femei se confruntă cu probleme precum violenţele domestice, diversele probleme sociale, nerespectarea drepturilor omului sau inegalitatea de gen. Conform unui studiu publicat de Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în ultimii 10 ani, în România, numărul de cazuri sus-menţionate fluctuează, ceea ce ne demonstrează că strategia de combatere a acestor neajunsuri trebuie regândită, pentru găsirea unor soluţii reale. Deşi atât Uniunea Europeană, cât şi statul român au dus şi continuă să ducă diverse campanii pentru reducerea şi stoparea acestor fenomene, ele persistă, fiind, din păcate, adânc înrădăcinate în cultura societăţii noastre. În anul 2017, folosind prilejul Zilei de 8 Martie, am abordat, de la această tribună, perspective concrete pentru activitatea noastră de parlamentari, cu ajutorul cărora să confirmăm recunoaşterea aportului femeilor în viaţa socială, reamintind că în comunităţile etnice rolul femeilor este chiar unul intens. Concret, în ultimii ani, Uniunea Ucrainenilor din România, analizând aceste situaţii, şi-a concentrat activitatea astfel încât femeile ucrainene să contribuie semnificativ la promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene. Implicarea femeilor din UUR poate fi observată pe toate planurile, ele ocupând funcţii de conducere şi administrative, atât la nivel central, cât şi la cel judeţean şi local, contribuind la buna desfăşurare a acestora. În plan cultural, femeile din organizaţia noastră coordonează numeroase ansambluri artistice, grupuri vocal-instrumentale, corale, trupe de teatru, participând la festivaluri naţionale şi internaţionale, concerte, tabere, conferinţe şi simpozioane cu caracter interetnic. Foarte importantă este implicarea semnificativă a femeilor în acţiunile educativ-sociale, de dezvoltare a învăţământului în limba maternă şi implicarea în acţiunile umanitare care privesc familiile cu diferite probleme sociale şi materiale. Nu lipsesc nici activităţile legate de creaţiile literare, presa scrisă, radio şi televiziune sau cele care privesc întărirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene. Este necesar să continuăm să găsim soluţii pentru rezolvarea oricăror probleme ale femeilor, implementând politici educaţionale care să edifice în membrii societăţii capacitatea de a înţelege faptul că trăiesc într-o comunitate în care drepturile tuturor trebuie respectate, implementare care trebuie să înceapă în şcoli, având în vedere faptul că tocmai aici există numeroase cazuri în care valorile promovate nu sunt în concordanţă cu educaţia primită în familie. Vă mulţumesc. Deputat, Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul deputat Ioan Dîrzu, PSD. Se pregăteşte doamna Angelica Fădor, PNL.

Ioan Dîrzu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi - "România, campioana fondurilor europene pentru agricultură". Guvernarea PSD a transformat România în campioana fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Am reuşit să atragem 7,553 miliarde de euro, de două ori mai mult decât se încasase între 2007 şi 2016. Banii au fost folosiţi pentru plăţile directe din agricultură şi pentru Programul PNDR. În anul 2018 aproape 900.000 de români deţinători de terenuri agricole au primit subvenţii în valoare de 2,75 miliarde de euro. Au fost direcţionate sume substanţiale, prin Programul PNDR pentru: Tot cu bani europeni au fost înfiinţate: Peste 4 milioane de locuitori de la sate beneficiază, după numai doi ani de guvernare PSD, de infrastructură rurală nouă sau reabilitată şi de inestimabila valoare a patrimoniului cultural reabilitat. În perioada 2019-2020 vom avea o absorbţie a fondurilor europene în valoare de 6 miliarde de euro, din care 3,8 miliarde euro, pentru subvenţii şi 2,2 miliarde de euro pentru investiţii. Sumele vor finanţa proiecte majore din Programul de guvernare, proiecte transpuse deja în legislaţia în vigoare. Românii vor beneficia de: Toate acestea justifică obsesia compulsivă a opoziţiei împotriva domnului Petre Daea, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai performanţi miniştri. Ministerul Agriculturii şi Comisiile parlamentare pentru agricultură nu se vor opri din a face bine fermierilor şi agriculturii româneşti, a creşte calitatea învăţământului de profil şi a aduce produse tradiţionale pe masa tuturor românilor. Ioan Dîrzu, deputat al PSD de Alba.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Doamna Angelica Fădor, PNL. Urmează domnul Emil-Marius Paşcan, PMP.

Angelica Fădor Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vin astăzi cu o veste bună - în judeţul Suceava a fost construit primul metru de autostradă! Din păcate, acest prim metru de autostradă a fost făcut împotriva voinţei Guvernului PSD-ALDE, care nu a reuşit să construiască nici măcar un centimetru de autostradă în Moldova. Primul metru de autostradă a fost făcut în şapte ore de un antreprenor, împreună cu o echipă de 17 lucrători în construcţii, pentru că a dorit să arate că şi în România se pot face autostrăzi, dacă există voinţă. Acest protest arată că sucevenii, că moldovenii nu mai suportă nicio zi un guvern care să îi desconsidere şi care încearcă să îi ţină în continuare în sărăcie, în subdezvoltare. Am constatat că preşedintele partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, a găsit şi cauza lipsei drumurilor moderne - creşterea economică a fost prea mare şi nu a ţinut ritmul cu ineficienţa Guvernului PSD. De fapt, Liviu Dragnea a spus cu gura lui că Guvernul - pe care îl conduce din umbră - este incapabil, iar mediul privat, cel care generează creşterea economică, face performanţă, cu toate piedicile pe care Guvernul le pune. Ceea ce trebuie să vedem cu toţii este că exact un antreprenor, cel care generează această creştere economică pe care Guvernul PSD nu o poate gestiona, a găsit şi fondurile şi timpul necesare pentru a construi primul metru de autostradă în Moldova. Situaţia în care se află regiunea de Nord-Est, judeţul Suceava, în particular, în ceea ce priveşte infrastructura de transport, nu este doar jalnică şi împotriva dezvoltării, ci poate reprezenta un factor care să afecteze pe o perioadă lungă de timp o mare parte din ţară. În judeţul Suceava, Guvernul PSD nu a reuşit, în trei ani, să finalizeze 13% din lucrările la Şoseaua de centură a Sucevei; de trei ani nu a reuşit să finanţeze lucrările de modernizare a DN 18, care trebuiau finalizate cu doi ani în urmă. Nu mai spun că pe toate drumurile naţionale situaţia este gravă şi că măsurile de siguranţă a circulaţiei sunt minime. Singurele care se dezvoltă sunt aeroporturile, pentru că sunt coordonate de administraţiile judeţene. Dacă rămâneau în subordinea Ministerului Transporturilor, aeroporturile din această zonă sigur ar fi fost şi ele la pământ. Guvernarea PSD-ALDE ajunge la finalul exerciţiului financiar 2014-2020 fără să atragă niciun euro, din proiecte cu fonduri europene, pentru autostrăzile din zona Moldovei. Anul viitor, potrivit MasterPlanului General de Transport, ar fi trebuit dat în folosinţă tronsonul de autostradă Ungheni - Iaşi - Tg. Mureş şi să înceapă lucrările pentru drumul expres Siret - Suceava -Paşcani şi finalizat studiul de fezabilitate pentru autostrada Suceava -Satu Mare. Cu toate acestea, ministrul transporturilor anunţă că începe drumul expres Piatra Neamţ - Bacău, pentru că a fost plasat în funcţie de liderul PSD Neamţ. Într-o ţară în care se fac investiţii virtuale pentru prietenii politici, iar cele care ar trebui realizate în baza studiilor reale sunt blocate, nu se poate realiza în final niciun proiect, ceea ce îmi întăreşte convingerea că actualul Guvern are un singur scop, menţinerea ţării în sărăcie şi subdezvoltare. Vă mulţumesc. Angelica Fădor, deputat al PNL, Suceava.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Emil-Marius Paşcan. Se pregăteşte doamna Camelia Gavrilă, PSD.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Aş râde, dar nu mai pot de plâns!". Este de râsul lumii acest Guvern compus din marionete habarniste de partid, a căror cultură generală este compusă din lecturile textelor pe care le primesc în exerciţiul funcţiunii... (Vociferări.)

Marilen - Gabriel Pirtea Vă rog să reluaţi, ca să aibă coerenţă textul. Îmi cer scuze!

Emil-Marius Paşcan Revin. Declaraţia mea politică se intitulează "Aş râde, dar nu mai pot de plâns!". Este de râsul lumii acest Guvern compus din marionete habarniste de partid, a căror cultură generală este compusă din lecturile textelor pe care le primesc, în exerciţiul funcţiunii, în mod consecvent, de la consilieri. Le iei textul din faţă şi i-ai pierdut prin peisajul bâlbâielilor, a explicaţiilor şi a gafelor penibile, care le descriu pe deplin incompetenţa. După ce premierul Vasilica-Viorica Dăncilă ne-a delectat frecvent cu "Euro 20-20", "imunoglobina", după ce a constatat că "cei care dezinformează Uniunea Europeană sunt autişti", că "orice om îi este teamă de o plângere penală", după ce a invitat oaspeţi oficiali ai României la "Make a photo?" şi a conchis că "putem spune, pe scurt, că reducem democraţia...", nevrednica doamnă "He, he" a dat vina pe "criticile aduse Guvernului de către opoziţia parlamentală" iar, după multe alte tribulaţii orale de jalnică adunătură, a recunoscut candid, de la tribuna Camerei Deputaţilor, că "decât să vorbesc liber şi să spun prostii, mai bine să am o hârtiuţă în faţă şi să spun lucruri corecte". Câtă vreme capabilităţile Vioricăi Dăncilă se rezumă la a lectura textele produse de alţii, este evident că premierul reprezintă mai mult un crainic sau un interpret, de fapt, o marionetă cititoare de prompter, iar cei care conduc Guvernul sunt neştiuţi de fapt, ascunşi prin culise, ceea ce este foarte grav. Dar nu este de mirare, câtă vreme din aceeaşi stirpe a incompetenţilor guvernării i-am văzut la fel de ruşinos şi spectaculos la treabă pe miniştrii: panaramă - Dănuţ Andruşcă, pe "genunche" - Liviu Pop, pe actorul grăbit şi încă nedezmeticit - George Vladimir Ivaşcu, pe dandy-ul aiuritor al finanţelor - Eugen Teodorovici, pe filosoful agriculturii metafizice - Petre Daea, pe fantastica Rovana Plumb şi cei 180 de kilometri de autostradă inventaţi din pix sau pe Nae Bădălău, condamnat în 1988 la un an de închisoare pentru că a furat patru saci de grâu, beneficiind mai apoi de graţiere. Şi, nu în ultimul rând, conduce dibace Programul de guvernare infractorul specialist în luare de mită prin cimitire, ascunsă prin cavouri, specialist în tablourile ascunse prin pereţi, Darius Vâlcov. Acest tablou al guvernării apocaliptice pentru România zilelor noastre este completat de ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, remaniat iniţial de rău şi reinstalat acum de bun, care şi-a propus să rezolve problema lipsei autostrăzilor, achiziţionând drone la minister. Domnul Cuc va zbura cu drona pe cerul patriei şi astfel va construi, în acest an, cei 180 de kilometri de autostrăzi lipsă, completând astfel paletarul eroilor fantastici de desene animate şi filmografie science-fiction, venind în forţă după Superman, Spiderman, Batman, noul nostru erou - "Cucman". Poate aşa ne vor căuta şi pe noi cei de la Holywood. Dar, peste toate fantasmele miniştrilor care spun lucruri trăsnite, oameni buni, remarcăm aberaţia deputatului PSD, Ioan Chisăliţă, care a susţinut zilele trecute că drumurile sunt foarte aglomerate în România, ca efect al creşterii economice realizate de guvernarea PSD. Măi, să fie! L-a completat inegalabil trubadurul politic, Liviu Dragnea, care a conchis savant că "economia a crescut într-un ritm mai mare decât putem dezvolta drumurile", arătând că, deşi are bani şi voinţă, Guvernul este împiedicat să facă autostrăzi. E jale mare pentru România, aş râde, dar nu mă pot opri din plâns! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Doamna Camelia Gavrilă. Urmează Sergiu Cosmin Vlad, USR.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se referă în mod firesc, logic poate într-o zi de martie, la condiţia femeii în societatea contemporană, roluri sociale, provocări şi evoluţii, pornind de la ideea că, în general, politicile de gen, rolurile şi importanţa femeii sunt teme explorate în această perioadă, asociate şi cu elementele de geneză, de celebrare a primăverii, dar şi cu elementele de celebrare a feminităţii, în diversele ei ipostaze. Într-o lume condusă aparent de bărbaţi, femeile au avut întotdeauna un rol covârşitor, au fost direct sau indirect implicate în societate, şi nu doar din perspectivă domestică, din ipostază maternă, familială, ci şi din activităţi ştiinţifice, profesionale, culturale de anvergură. Sunt modele care merită să se afle în atenţia noastră, pornind de la prima femeie avocat admisă la Facultatea de Drept din Paris, Sarmiza Bilcescu, de la prima femeie neurochirurg, Sofia Ionescu Ogrezeanu, de la modelul Regiei Maria, de la modelul omului de ştiinţă, Marie Curie, şi alte şi alte exemple care arată performanţe feminine, ipostaze, evoluţii, forţă, în care şi feminitate, şi empatie, şi sensibilitate, şi inteligenţă, acestea fiind elemente care definesc femeia. Venind în contemporaneitate, Parlamentul României are la acest moment o prezenţă semnificativă feminină, cu 91 de mandate ocupate de doamne, ceea ce înseamnă aproape 20%. Partidul Social Democrat are 23,8% doamne, prezenţe feminine, PNL este reprezentat în procent de 17% prin femei, iar USR cu 18%, ceea ce înseamnă un drum semnificativ, de la cele 24 de femei aflate în 1990 în Parlamentul României. Cu toate acestea, nu putem să nu ne uităm şi la faţetele mai întunecate, legate de condiţia femeii, de problematica acesteia, plecând de la ideea că o femeie din 10 este afectată de violenţa domestică în fiecare an, după cum una din patru femei este agresată fizic, verbal sau sexual, cel puţin o dată în viaţă. 20% din ordinele de protecţie sunt încălcate de agresori, iar judecătorii cer măsuri mai ferme în sensul acesta. Un procent considerabil din divorţuri este explicabil prin violenţa fizică. Cancerul mamar este pe locul întâi în ţara noastră ca patologie frecventă, iar 80% din cazurile semnalate sunt identificate în fază avansată. Ne aflăm doar pe locul 25, din cele 28, în cadrul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte egalitatea între femei şi bărbaţi, motiv pentru care trebuie să revenim la documentele programate în acest sens la nivel european, angajamentul strategic pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Şi atrag atenţia asupra celor cinci piloni: respectarea demnităţii, integrităţii fiinţei umane şi încetarea violenţei de orice fel, promovarea consecventă a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, creşterea gradului de participare a femeilor pe piaţa forţei de muncă şi independenţă economică egală, promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi în procesul decizional şi în cariera profesională. Şi în acest sens aş aminti şi recentele modificări pe care le-am făcut şi la Legea bugetului, legate de alocaţiile pentru copii, deci o protecţie a familiei, a aspectelor legate de femei, de copii, de protecţia familiei şi modificările prin ordonanţă de urgenţă, pentru ca aceste plusuri financiare să poată fi operaţionale. Şi aş încheia în formula lui Jean Jacques Rousseau - "Toate popoarele civilizate au respectat femeia şi familia" - iar acest lucru înseamnă atitudine, înseamnă educaţie, politici sănătoase atent implementate, valorificarea experienţei ONG-urilor, abordări intersectoriale, dar şi schimbare treptată de mentalităţi şi stereotipuri. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Domnul Sergiu Cosmin Vlad, Grupul USR. Urmează Ionuţ Simionca, PMP.

Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Astăzi o să vorbesc despre starea satului românesc. Mediul rural din România suferă o degradare continuă. Dintre cauzele principale putem menţiona: exodul populaţiei tinere din satul românesc, din cauza lipsei locurilor de muncă şi a perspectivelor. Mai mult de atât, unul din doi cetăţeni rămaşi se află în risc de sărăcie. În comparaţie cu localităţile rurale din Uniunea Europeană, satele româneşti nu corespund cerinţelor actuale ale oamenilor. Această stare este reflectată prin accesul limitat la serviciile sanitare, degradarea învăţământului existent din localităţi, lipsa locurilor de muncă şi, în cele mai multe cazuri, lipsa infrastructurii necesare. În prezent suntem martori ai faptului că circa 40% dintre copii abandonează şcoala, liceele sunt cele mai predispuse la abandon, două treimi din unităţile de învăţământ au elevi care provin din familii defavorizate. Dacă vorbim despre drumuri, atunci pot să menţionez faptul că 35% din drumurile României sunt pietruite şi de pământ şi 85% dintre acestea se află în zona rurală. Toţi aceşti indicatori ne accentuează faptul că resursele umane nu sunt integrate eficient, resursele financiare sunt greu accesibile, agricultura de subzistenţă rămâne una dintre principalele ocupaţii, condiţiile de trai precare sunt un obstacol evident pentru evoluţia spaţiului rural românesc. Spre exemplu, un caz relevant, care ar reflecta efectele problemelor menţionate mai sus, ar fi starea drumului E79 care străbate o porţiune de aproximativ 28 de kilometri prin judeţul Arad, circumscripţia pe care o reprezint. Acesta este într-o stare deplorabilă, reprezentând un real pericol pentru participanţii la trafic, fiindcă pe parcursul acestui drum sunt porţiuni neasfaltate, pline de gropi şi denivelări, care produc pagube majore autovehiculelor şi structurii locuinţelor, deci este o povară şi pentru locuitorii comunelor Vârfurile şi Hălmagiu. Localităţile menţionate mai sus sunt într-o zonă cu mare potenţial turistic şi economic, dar starea precară a drumului împiedică dezvoltarea ei, iar locuitorii zonei nu au acces la alte surse de venit, locurile de muncă fiind deficitare. Tot în această zonă, pe locul fostei cariere de piatră şi foarte aproape de comuna Vârfurile, s-a format un depozit ilegal cu o întindere de peste un hectar. Problema însă mai este alimentată şi de faptul că acest depozit ilegal de gunoi este incendiat periodic, iar fumul care este degajat în aer nu numai că poluează aerul, dar şi poate provoca boli grave pentru cetăţenii din zona respectivă şi din apropierea ei. Aceste situaţii întâlnite pe raza unei comune din judeţul Arad se întâlnesc peste tot în ţara noastră şi reprezintă un semnal de alarmă pentru starea mediului rural. Consider că trebuie întreprinse măsuri urgente referitor la modernizarea infrastructurii din mediul rural şi remedierea problemelor la nivel ecologic pentru a evita consecinţele grave care pot afecta cetăţenii români. Având în vedere faptul că autorităţile responsabile de administrarea resurselor în spaţiul rural dau dovadă de o slabă mobilizare în această direcţie, fac un apel la autorităţi, pentru a le atrage atenţia asupra realităţii actuale cu care se confruntă circa 44% din populaţia României. Sergiu Cosmin Vlad, deputat al USR, Arad.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Ionuţ Simionca, PMP. Urmează domnul Romeo Nicoară, PNL.

Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Adevăr sau provocare pentru Daniel Suciu". În calitate de deputat de Bistriţa-Năsăud, îl felicit pe Daniel Suciu pentru numirea ca viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice în Guvernul Dăncilă. Chiar dacă facem parte din partide diferite, ca bistriţean, nu pot decât să mă bucur că avem acum doi reprezentanţi în Guvern. Mi-aş dori însă ca Daniel Suciu, din postura de secund al doamnei prim-ministru şi de conducător al unei instituţii care finanţează proiecte de dezvoltare regională şi locală, să facă lucruri importante pentru cetăţenii judeţului care l-au trimis în politica mare. Am înţeles că domnul Suciu va merge pe teren, pentru a se asigura că proiectele de infrastructură se desfăşoară conform planificării. Îl invit să planifice, să implementeze şi să verifice cât mai multe lucrări de infrastructură în judeţul Bistriţa-Năsăud. Şi, dacă el nu s-a gândit încă la prioritizarea principalelor obiective de investiţii din judeţul nostru, i-am făcut eu o listă scurtă, un "to do list", cu top 5 proiecte pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit. Deci îl provoc pe Daniel Suciu să ne arate dacă este în stare să de ocupe de: Iar dacă lui Daniel Suciu îi mai rămâne timp, îl rog să vorbească cu colegii săi, deputaţi ai PSD, să mă ajute să desfiinţăm pensiile speciale de parlamentari. Nu putem fi judecaţi decât după lucrurile pe care le lăsăm în urmă, într-un context anume, pentru comunităţile pe care le reprezentăm. Nu ştim acum dacă Daniel Suciu este un vicepremier sau un ministru rău sau bun. Despre colegul meu din Bistriţa o să mai vorbim peste câteva luni şi o să vedem câte proiecte, din cele pe care tocmai le-am enumerat, este capabil să le transforme în realitate. Până atunci, îl provoc pe Daniel Suciu să ne arate ce poate, dacă poate ceva! Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Romeo Nicoară, PNL. Urmează domnul Nicolae Velcea, PSD.

Romeo Florin Nicoară Mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Declaraţia mea politică se intitulează "Programul de guvernare, frică şi panică". Domnilor de la guvernare, Aţi adus intenţionat România în haos. Ştiţi să guvernaţi doar prin panică, frică şi creare de confuzie. Nu există în doi ani de mandat, cu PSD-ALDE la putere, vreun domeniu în care românii să privească viitorul cu optimism şi încredere. Aţi indus o stare permanentă de scandal şi neclaritate, în categorii întregi de populaţie. Aş putea spune că aţi făcut tot acest bâlci, pentru a deturna atenţia de la gravele probleme economice, cele mai noi fiind generate de nebunia provocată de Ordonanţa de urgenţă nr. 114, care retrogradează România ca nivel de risc economic şi credibilitate pe pieţele internaţionale. Şi nu doar atât! Întreaga dumneavoastră operă politică priveşte, în fapt, un soi de terorism politic, la umbra căruia colonizaţi întreg statul român, pentru a exercita puterea discreţionar pentru "tătucul Dragnea" şi prietenii săi. AEP, BNR, Curtea de Conturi, ASF, ANAF sau ANRE sunt doar câteva instituţii care au căzut pradă nebuniei dumneavoastră. Nu vă convin instituţiile independente şi le colonizaţi cu politruci, cu servanţi fără coloană vertebrală. Frica şi panica pe care le întindeţi peste toată România, inamicii şi duşmanii imaginari pe care-i inventaţi sunt marea umbrelă sau cortină în spatele căreia se derulează acest plan diabolic de a aresta puterea şi instituţiile. I-aţi transformat pe prietenii României şi pe toţi aceia care doresc să vină să ajute să investească în România în nişte sperietori pentru românii de rând. Vreţi să antagonizaţi România şi Europa! Vă miroase bine parfumul de dictatură din Rusia şi Turcia! Vă inspiraţi de acolo tot mai mult. Opriţi-vă! România este doar într-o temporară gestiune, nu este o feudă, aşa cum vă place să gândiţi. Începeţi să credeţi în români şi în viitorul lor! Nu le mai livraţi doar frici şi o stare de asediu! Romeo Nicoară, deputat al PNL, Satu Mare. Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Domnul Nicolae Velcea, PSD. Urmează doamna Lavinia-Corina Cosma, USR.

Nicolae Velcea Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Cu permisiunea dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Combaterea poluării aerului, prin măsuri concrete - Programul «Rabla 2019»". Din păcate, aşa cum ştim cu toţii, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, deoarece, în opinia dânşilor, nu au fost întreprinse toate măsurile necesare pentru a respecta valorile-limită convenite privind calitatea aerului. În vederea reducerii impactului traficului rutier asupra calităţii aerului şi în acord cu Programul de guvernare, programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, cunoscut sub denumirea de "Programul Rabla", continuă şi în anul 2019, alocându-se sume consistente şi urmând a se promova, în acelaşi scop, şi alte măsuri. Prin acest proiect răspundem la două obiective majore. Pe de o parte, contribuim la îmbunătăţirea calităţii aerului, pentru că trebuie să ne gândim la sănătatea populaţiei noastre şi în special a copiilor. Şi, pe de altă parte, susţinem industria auto din România. Faptul că programul a devenit multianual reprezintă un progres, pentru că subvenţionează consistent achiziţia de maşini noi în rândul românilor. Daţi-mi voie să vă spun, ca fost salariat care a lucrat peste 30 de ani într-o uzină de autoturisme, consider că trebuie să susţinem industria constructoare de maşini din România şi să menţinem locurile de muncă în acest sector de activitate, vital pentru economia românească. Industria auto este esenţială pentru dezvoltarea României. În cel puţin 20 de judeţe din România există angajatori care activează în acest domeniu de activitate. Dacă ne raportăm la cel mai mare investitor din România în acest sector, Grupul Dacia Renault, acesta contribuie cu 3% la PIB-ul României şi 8% la exporturi, având peste 14.000 de angajaţi numai pe platforma de la Mioveni. În acest an, prin Programul "Rabla", subvenţia pentru casarea unei maşini vechi şi achiziţia uneia noi se va menţine la valoarea de 6.500 de lei. În cazul achiziţionării unui vehicul care nu produce mai mult de 96 grame CO 2 /km, se va putea primi un ecobonus de 1.000 de lei, iar în cazul achiziţionării unui vehicul hibrid solicitantul va putea primi ecobonusul suplimentar de 1.700 de lei. Aşadar, în acest an, românii care vor să-şi schimbe maşina veche şi să-şi achiziţioneze vehicule noi, mai puţin poluante, vor putea obţine cel mult 9.200 de lei. Trebuie să combatem poluarea aerului urban, prin măsuri credibile şi rapide, aşa cum specifică normele Uniunii Europene şi, în egală măsură, trebuie să continuăm să susţinem acest sector industrial, al industriei auto din România, deoarece, astfel, menţinem locurile de muncă şi contribuim implicit la prosperitatea unei întregi comunităţi. Vă mulţumesc. Nicolae Velcea.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Lavinia-Corina Cosma, USR. Urmează domnul Cristian Buican, PNL.

Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Îl ascultam pe un coleg de la PSD mai devreme care spunea că în educaţie, în sistemul de învăţământ românesc curge lapte şi miere. Este foarte interesant cum am ajuns - spune dumnealui - să curgă lapte şi miere, iar consilierii şcolari sunt în stradă şi protestează zilele acestea, pentru că li s-au tăiat nişte drepturi salariale pe care, potrivit legii, aceştia le au. Vreau să fac referire la contextul în care se află şcoala românească, în momentul de faţă. Avem abandon şcolar, avem bullying în şcoli, avem studenţi care renunţă în primul an, pleacă din universitate, pentru că îşi dau seama că alegerea pe care aceştia au făcut-o nu li se potriveşte. Avem lipsă de forţă de muncă, iar companiile caută cu disperare oameni bine pregătiţi, care să se regăsească într-o profesie sau alta. Avem droguri, din păcate, în şcoala românească, iar acesta este un subiect care se păstrează în tăcere, să nu ne afecteze imaginea. Ce au în comun toate aceste probleme, toate aceste subiecte, au sau ar trebui să aibă în comun prezenţa consilierilor şcolari în şcoala românească. Din păcate, în momentul de faţă avem un consilier la 800 de elevi. Sunt cazuri în care aceştia trebuie să se deplaseze de la o şcoală la alta şi cazuri în care nici măcar nu vorbim despre 800 de elevi, ci vorbim de 1.000-1.200 şi aşa mai departe. Iată, aşadar, că vorbim despre o nevoie reală a şcolii româneşti, despre consiliere vocaţională, despre orientare, iar, pe de altă parte, avem o doamnă ministru care transmite mesaje de genul "Voi ce faceţi în şcoală?". Nu este normal ca în 2019 un ministru din Guvernul României să aibă o astfel de atitudine. Pe această cale, vreau să fac un apel la doamna ministru Andronescu, să stea de vorbă şi să găsească realmente soluţii, pentru ca aceşti profesionişti să îşi găsească în continuare locul în sistemul de educaţie şi să nu plece din sistem şi, mai mult decât atât, să conştientizeze că România are nevoie de o prioritizare, iar această consiliere pentru copiii comunităţilor noastre este esenţială. Este ca şi când te duci la medic. Este mai bine să previi decât să tratezi. Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Cristian Buican, Grupul parlamentar al PNL. Urmează Cristina-Elena Dinu, PSD.

Cristian Buican Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Astăzi voi atrage atenţia asupra situaţiei critice în care se află sistemul de sănătate din România. Dacă acum câţiva ani majoritatea cetăţenilor care veneau la audienţe, la cabinetul parlamentar, reclamau probleme din domeniul retrocedărilor sau abuzuri ale instituţiilor publice, acum, majoritatea celor cu care discut în cadrul audienţelor se plâng de condiţiile precare din unităţile spitaliceşti. De la lipsa consumabilelor din spitale, la cazuri grave de neglijenţă sau incompetenţă, de la angajări în spitale pe pile şi criterii politice şi până la accesibilitatea scăzută a pacienţilor la tratamente - toate acestea sunt constante reclamate de cetăţeni în cadrul audienţelor. În urma acestei constatări, am decis să aprofundez ştiinţific problemele ridicate şi am constatat că suntem pe ultimele locuri în Europa la aproape toţi indicatorii pe baza cărora se calculează Indexul European al Consumatorului de Sănătate. Conform acestei publicaţii, atât în anul 2017, cât şi în anul 2018, România s-a situat pe ultimul loc, din 34 de ţări din Europa, în ceea ce priveşte sistemul de sănătate. Pentru a înţelege pe deplin gravitatea problemei, gândiţi-vă că ţări precum Albania, Muntenegru, Bulgaria sau Macedonia oferă pacienţilor servicii medicale mai bune decât România. Trebuie să înţelegeţi că oamenii care ajung în spitale sau care au rude ce necesită îngrijiri spitaliceşti s-au săturat de scuze, nu mai suportă să fie umiliţi, nu mai acceptă neglijenţa şi nu mai au răbdare. Cetăţenii corecţi, cu pregătire medicală, s-au săturat să se prezinte în spitale la concursuri la care câştigătorii sunt stabiliţi de către conducerea consiliului judeţean, şi nu de comisia de concurs, aşa cum este normal. Personalul medical dedicat şi bine pregătit nu mai acceptă să vadă piloşi cu "şcoala la barieră" care ocupă posturile din spitale fără să ştie meserie. Trebuie să stopăm pentru totdeauna aceste fenomene şi să readucem încrederea românilor în sistemul de sănătate. În ciuda faptului că în ultimii ani toate problemele sunt semnalate constant şi de majoritatea mass-mediei naţionale, decidenţii din fruntea Ministerului Sănătăţii nu fac altceva decât să cârpească acolo unde arde cel mai tare. Acest mod de management nu va conduce la niciun rezultat. Avem nevoie de o nouă viziune asupra sistemului de sănătate, una corectă şi transparentă, orientată spre pacienţi şi spre prevenţie. Soluţii există şi ne sunt la îndemână. Avem specialişti, trebuie doar să îi ascultăm. Iar noi, în Parlament, avem obligaţia de a iniţia acest demers de modernizare a sistemului sanitar din România, pentru că reprezentanţii Guvernului sunt depăşiţi de situaţie. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Vă mulţumim frumos. Doamna Cristina-Elena Dinu, PSD. Urmează Mara Mareş, PNL.

Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice este "Prin contestarea Legii bugetului, Klaus Iohannis se răzbună pe PSD, blocând România". Cu mai bine de două săptămâni în urmă, Parlamentul a adoptat Bugetul de stat şi Bugetul asigurărilor sociale pe anul 2019, un buget generos, cu alocări istorice pentru domeniile prioritare ca sănătate, învăţământ şi pentru investiţii. Cu toate acestea, România este blocată. Sunt blocate investiţii, accesări de fonduri europene, creşterea alocaţiilor pentru copii, sunt blocate toate investiţiile la nivel local şi toate acestea pentru că preşedintele Iohannis a contestat Legea bugetului la Curtea Constituţională. Este primul buget contestat de un preşedinte la Curtea Constituţională. De ce face preşedintele asta? Pentru că preşedintele este în campanie electorală şi vrea să obstrucţioneze activitatea Guvernului, pentru a putea spune că PSD nu şi-a respectat promisiunile din Programul de guvernare. Pentru că preşedintele ştie, sau cel puţin ar trebui să ştie, că onorata Curte Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului în care un Guvern îşi alcătuieşte bugetul, doar dacă există elemente de neconstituţionalitate, în sensul nerespectării textului din Constituţie, care spune că nu poţi să te angajezi în cheltuieli bugetare fără să arăţi sursa. Or, asta nu s-a întâmplat cu bugetul pe anul 2019! Care sunt consecinţele acestui gest fără precedent făcut de un preşedinte la adresa propriei ţări? Guvernul a alocat pentru 2019 circa 5 miliarde de euro pentru investiţii. Acestea însă nu pot fi demarate, pentru că preşedintele Iohannis a blocat bugetul. Asta înseamnă că, în fiecare zi lucrătoare din 2019, care trece fără buget adoptat, valoarea medie a investiţiilor întârziate în România este de 20 de milioane euro. Dar pe preşedinte nu îl interesează investiţiile şi economia, ci doar campania sa electorală. Preşedintele Iohannis a blocat şi majorarea alocaţiilor pentru copii, prevăzută în Legea bugetului pentru anul 2019. Aşadar, chiar dacă Guvernul a pregătit banii, aceştia nu vor putea fi acordaţi. Dacă bugetul propus de PSD-ALDE nu este bun, să ne amintim că domnul Iohannis a aprobat bugetul Guvernului Cioloş, care prevedea cu 10 miliarde mai puţin la educaţie, cu 16 miliarde mai puţin la sănătate şi cu 10 miliarde mai puţin pentru comunităţile locale. Este o minciună că autorităţile locale ar fi primit mai puţin cu un miliard faţă de anul trecut. Au primit cu 4,6 miliarde în plus! Este o minciună că educaţia e subfinanţată. În 2019, educaţia a primit cel mai mare buget din istorie - 31,2 miliarde de lei, faţă de numai 21,6 în "Guvernul meu"! Dacă plângerea sa la Curtea Constituţională va fi respinsă, preşedintele Iohannis va trebui să le ceară scuze românilor care aşteaptă realizarea noilor investiţii în drumuri, şcoli şi spitale, copiilor şi părinţilor care nu au primit alocaţiile mărite de la 1 martie şi cetăţenilor care aşteaptă realizarea investiţiilor în localităţile şi judeţele lor. Deputat Cristina-Elena Dinu. Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Mara Mareş, PNL. Urmează Roxana Mînzatu, PSD, după care Nicolae Neagu, PNL.

Mara Mareş Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, În aceste zile, am iniţiat un proiect legislativ, alături de tineretul naţional liberal, care îi priveşte şi îi interesează în mod direct pe studenţi. Am pus în dezbatere parlamentară un proiect care spune că taxele de studii se menţin la acelaşi nivel, la acelaşi cuantum, pe toată durata ciclului de studiu. Dacă începi anul I cu o taxă de 2.000 de lei, să mergi până în anul III sau în anul IV, după caz, tot cu 2.000 de lei. Astfel, fără a afecta autonomia universitară care oferă libertate universităţilor de a stabili cuantumul taxelor, vrem ca universităţile să fie obligate, prin lege, să menţină acelaşi nivel al taxelor din primul şi până în ultimul an de studiu. Principalul beneficiu al acestei măsuri este că va permite atât studenţilor, cât şi familiilor acestora, să-şi planifice mai bine finanţele şi să aibă aşteptări realiste cu privire la costul studiilor. De asemenea, având această garanţie legală a stabilirii costurilor studiilor, băncile ar putea fi încurajate să ofere credite de studii cu dobânzi decente, la fel cum se întâmplă şi în statele din Vestul Europei. Sensul acestei măsuri este de a încuraja şi de a facilita accesul la studii universitare, atât pentru tineri, cât şi pentru adulţii care au terminat deja o facultate şi care după o perioadă de activitate profesională doresc să urmeze cursurile altei facultăţi. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Roxana Mînzatu, PSD. Urmează domnul Nicolae Neagu, PNL.

Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. În săptămâna femeii, o declaraţie politică despre Legea adopţiilor, care este o prioritate. Prin această lege scurtăm călătoria dureroasă de la copil abandonat către copil adoptabil până la destinaţia finală - fiul sau fiica unei familii împlinite. Aceasta este viziunea pe care Partidul Social Democrat o are pentru Legea adopţiei şi în spiritul căreia noi trebuie să o adoptăm aici, în Camera Deputaţilor, în scurt timp. În prezent, în România, peste 50.000 de copii trăiesc în sistemul de protecţie, fie în centre, fie în plasament familial sau la asistente maternale. Unii copii au fost abandonaţi, alţii au fost victime ale abuzului familial. Unii se află în situaţia incertă de a fi în grija statului, dar încă vizitaţi de părinţii naturali care totuşi nu reuşesc să îi ia acasă. Dintre toţi aceştia, numai 3.250 erau declaraţi adoptabili la finalul anului 2017 şi cam o treime au reuşit să fie şi adoptaţi. La nivel guvernamental, procesul de modificare a Legii adopţiei a fost iniţiat şi coordonat în 2018 de Lia Olguţa Vasilescu, în calitatea Domniei Sale de ministru al muncii. Contribuţia sa a generat un proiect legislativ bun, cu măsuri curajoase, care pot simplifica procedura de adopţie pentru familiile care doresc să înfieze. Practic, în acest proiect de lege avem articole care fac mai flexibilă procedura de evaluare a adoptatorilor şi care fac mai puţin birocratic procesul de adopţie. Este exact ceea ce românii aşteaptă de la această lege. De exemplu, în proiectul de lege se elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea, în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia. Foarte important şi foarte curajos, proiectul de lege are în vedere introducerea de noi stimulente financiare în vederea susţinerii familiilor care doresc să adopte un copil cu vârsta mai mare - peste trei ani - sau un copil cu un handicap sau un grup de fraţi, iar această indemnizaţie va varia între 600 de lei şi 1.350 lei de copil, în funcţie de anumite circumstanţe personale ale copilului adoptat, până la împlinirea vârstei de 18 ani de către copil sau chiar 26 de ani, dacă-şi continuă studiile. Alte facilităţi se referă la achitarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medială, psihologică sau de altă natură, necesare copilului adoptat. Proiectul de lege vizând adopţia, iniţiat de Guvernul României, a fost adoptat de Senat în noiembrie 2018 şi se află în prezent aici, în Camera Deputaţilor, în dezbaterea comisiilor de specialitate. Aş puncta că aici, în Parlament, prin dialog cu cei vizaţi şi prin amendamentele noastre, putem contribui în mod real la sprijinirea familiilor care îşi doresc un copil din sistemul de protecţie. Ca deputat al PSD de Braşov, de altfel, am organizat o dezbatere pe 2 noiembrie 2018 cu societatea civilă, părinţi, instituţii şi am avut alături Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului, în urma căreia am identificat şi depus amendamente care cred că vor fi utile. Personal cred că o provocare pe care trebuie să ne-o asumăm este aceea de a discuta şi despre procedurile de adopţii internaţionale, dar numai în condiţiile în care punem interesul copilului pe primul plan şi garantăm derularea procesului de adopţie, în condiţii de siguranţă, cu o monitorizare postadopţie foarte riguroasă. În final, stimaţi colegi deputaţi, Dragi lucrători în sistemul de protecţie a copilului, Dragi asistenţi maternali, Dragi români care doriţi să deschideţi uşa căminelor dumneavoastră, Acest proiect legislativ este important nu doar pentru copii, ci va fi o probă de maturitate pentru societatea noastră care trebuie să reuşească să ia mai mulţi copii acasă. Împreună putem face ca legislaţia să şi producă efectele dorite de noi toţi, dar să acceptăm că fiecare avem şi aveţi un rol în acest sens. Legea adopţiilor curajos îmbunătăţită, instituţii funcţionale, dar şi deschiderea românilor către adopţie, iată ingredientele de care avem nevoie pentru ca mult mai mulţi din miile de copii să nu mai fie copiii sistemului, ci să devină fiii şi fiicele românilor. Eu vă mulţumesc. Deputat al PSD de Braşov, Roxana Mînzatu.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Nicolae Neagu, PNL.

Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică pe care astăzi v-o supun atenţiei se intitulează: "Guvernul Dăncilă nu poate, nu ştie sau nu vrea să guverneze responsabil!" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Raportul de ţară publicat recent de Comisia Europeană confirmă îngrijorările în legătură cu evoluţiile economiei româneşti din ultimii ani. De altfel, în repetate rânduri, au fost semnalate diverse riscuri şi vulnerabilităţi la adresa politicilor economice actuale. Din păcate pentru viitorul României, actualul Program de guvernare al majorităţii PSD-ALDE este pe contrasensul evoluţiilor economice regionale şi internaţionale. Politicile prociclice experimentate în mod populist de guvernările controlate de Dragnea şi Tăriceanu din ultimii trei ani încep să scoată la suprafaţă dezechilibre tot mai adânci, care afectează stabilitatea şi sustenabilitatea economică a României. În absenţa reformelor structurale, creşterile de salarii şi pensii s-au dus, previzibil, în inflaţie şi importuri. Astfel, scăderea puterii de cumpărare a banilor a afectat tocmai persoanele şi sectoarele ale căror venituri au crescut mai puţin. Aceste evoluţii mai degrabă subminează decât să consolideze coeziunea socială. România a ajuns, sub guvernarea Dăncilă, să fie singura ţară din regiune care cumulează în ultimii doi ani consecutivi deficite comerciale majore. Celelalte ţări evoluează pe excedente comerciale, ceea ce indică faptul că pentru România este insuficientă valorificarea competitivităţii exporturilor. Creşterea puternică a importurilor de bunuri de consum a culminat, în 2018, cu acumularea unui deficit comercial de peste 15 miliarde de euro, nivel record pentru România. Spre exemplu, în trimestrul IV din 2018, deficitul comercial a fost cu 1 miliard de euro peste cel al perioadei aferente din 2017. Mai simplu spus, politica economică şi fiscal-bugetară nepricepută şi iresponsabilă a actualului Guvern a creat locuri de muncă, afaceri şi venituri în străinătate, multe dintre ele în economiile partenere din regiune. În loc să construim noi autostrăzi şi spitale, au construit ei, căci pe deficitul nostru comercial ei şi-au creat excedente. Au fost neglijate, din necunoaştere sau rea-intenţie, complet însă, politicile axate pe creşterea ofertei producţiei româneşti şi a stimulării ei, care puteau susţine mai mult exporturile, mediul de afaceri şi investiţiile. Desele modificări fiscale, cu sutele anual, introducerea unor taxe suplimentare - vezi supraacciza la carburanţi sau ultima nebunie a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114, aşa-zisa "taxă pe lăcomie" - au fost motivul real pentru care sectorul productiv autohton a fost frânat şi încetinit, bulversat şi incapabil de a se opune importurilor masive de bunuri. Aceste deficite de balanţă comercială şi cel de cont curent, împreună cu încetinirea investiţiilor străine şi lipsa cronică a marilor investiţii publice vor genera presiuni tot mai mari asupra deprecierii monedei naţionale, cu repercusiuni în creşterea preţurilor şi, pe cale de consecinţă, scăderea puterii de cumpărare. Şi cei mai afectaţi rămân pensionarii, persoanele cu probleme de sănătate, în mod deosebit persoanele cu dizabilităţi, tinerii şi peste 90% dintre cei care muncesc pentru o viaţă decentă, dacă nu mai bună. În acest moment este clar, dat fiind şi măsurile hazardate ale O.U.G. nr. 114, care au erodat puternic încrederea în economie, faptul că actualul Guvern PSD-ALDE nu poate, nu ştie sau nu vrea să ia decizii politice economice şi fiscal-bugetare care să oprească dezechilibrele cu care România se confruntă în prezent. Guvernul Dăncilă, deputaţii şi senatorii PSD-ALDE, ce susţin cuplul Dragnea-Tăriceanu, ar putea, dacă şi-ar dori, să fie mai preocupaţi de soarta românilor şi a României, şi nu de soarta liderilor lor sau, mai nou, de frica că, ce să vezi, doamna Codruţa Kövesi pe care ei, PSD-iştii o înlocuiau de la şefia DNA, va fi procuror-şef al Uniunii Europene. Dar de ce ţi-e frică, nu scapi! Deputat al PNL Sibiu, Nicolae Neagu.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Tudor Ciuhodaru, PSD. Urmează domnul Dănuţ Bica, PNL.

Tudor Ciuhodaru Suntem în plină epidemie de gripă şi cred că trebuie să avem o altfel de abordare a unei astfel de situaţii, pentru că, vom vedea, infecţii respiratorii vor fi în fiecare an, iar România se confruntă cu o problemă importantă de sănătate publică, de altfel similară cu cea de la nivel mondial. Avem două bariere în ceea ce priveşte imunizarea: pe de o parte cea educaţională - şi aici vorbesc despre introducerea orelor obligatorii de educaţie pentru sănătate, fie măcar ca subcapitol în materia disciplinei de biologie în orele de învăţământ, iar pe de altă parte, cea economică. Spunem să se vaccineze lumea. Gândiţi-vă că pentru o familie a avea cei 50 de lei pentru un vaccin, în contextul în care nu sunt gratuite, acest lucru poate să ajungă şi la 200 de lei. Din pământ, din iarbă verde, trebuie ca soluţia legislativă pe care am propus-o şi a fost adoptată de Parlamentul României, privind redeschiderea Institutului "Cantacuzino", să fie mai repede pusă în practică. Gândiţi-vă că vorbim despre un institut etalon, o problemă de siguranţă epidemiologică şi de siguranţă naţională, care ar putea să fie transformat imediat într-un brand de ţară, iar România ar putea să-şi asigure, pe de o parte, vaccinuri sigure, ieftine, la timp, dincolo de orice fel de suspiciune legată de provenienţă şi teorii conspiraţioniste, iar, pe de altă parte, am putea să devenim din nou ceea ce am fost: un mare producător de vaccinuri la nivel mondial, singurul producător de BCG la nivel european, unul dintre cele cinci Institute "Pasteur" funcţionale la nivel mondial şi să redeschidem aceste pieţe. Gândiţi-vă că produse unice la nivel mondial, precum era Cantastimul şi Polidinul, se făceau în România. Astăzi nu se mai face nimic! Până în 2015 n-am avut astfel de probleme şi de aceea solicit încă o dată ca proiectul meu legislativ adoptat, de altfel, şi semnat de 123 de parlamentari, soluţia legislativă să fie pusă mult mai repede în practică, pentru că într-un context epidemiologic complicat, într-un context al globalizării, acest lucru trebuie să fie cât mai repede funcţional. Domnilor guvernanţi, Cei care aveţi pârghiile, faceţi în aşa fel încât Institutul "Cantacuzino" să redevină ceea ce a fost şi poate mai mult decât atât - sprijinul pentru sănătatea românilor. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Dănuţ Bica, PNL.

Dănuţ Bica Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Abrogaţi «Ordonanţa lăcomiei» până nu este prea târziu!". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Niciodată un guvern al României nu a reuşit să bulverseze economia atât de grav cum a făcut-o Guvernul Dragnea 3 prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018. Niciodată un guvern al României nu a aprobat o ordonanţă atât de importantă cu numai trei zile înainte de începutul anului, fără dezbateri, fără consultări, fără studii de impact, luând prin surprindere toate părţile afectate: companii, investitori, bănci şi cetăţeni. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost denumită, pe bună dreptate, "Ordonanţa lăcomiei", deoarece, prin toate prevederile sale, demonstrează lăcomia unui Guvern incompetent şi incapabil să gestioneze corect ţara şi dă o lovitură dură veniturilor întregii populaţii. În continuare, voi enumera numai câteva dintre efectele toxice pe care acest act normativ le-a produs deja în numai două luni de la intrarea în vigoare sau le va produce în perioada imediat următoare. "Ordonanţa lăcomiei" scumpeşte viaţa tuturor cetăţenilor români. Deşi, în mod mincinos, guvernanţii au tot declarat că aceasta va avea drept consecinţă stoparea creşterii preţurilor şi tarifelor, taxele noi care au fost impuse companiilor din domeniile energiei, comunicaţiilor şi sistemului bancar au scumpit deja totul. Facturile pentru energia electrică şi gaze au crescut considerabil, cele pentru televiziune, telefonie şi Internet s-au majorat de asemenea, iar preţurile benzinei şi motorinei, dar şi cele ale tuturor produselor de bază, alimentare şi nealimentare, au explodat încă din luna ianuarie, România înregistrând în această perioadă cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană. "Ordonanţa lăcomiei" scumpeşte creditele şi loveşte în băncile româneşti. În numai o lună de la implementarea noilor taxe, cursul de schimb leu/euro a atins maximele istorice, dobânzile la credite au crescut, iar băncile au început să acorde credite cu mult mai multă reţinere, spulberând speranţele tinerilor care îşi doresc să cumpere o casă sau o maşină în rate. Restrângerea creditării va avea efecte dezastruoase şi asupra sectorului construcţiilor, în care lucrează sute de mii de oameni, domeniu care şi aşa a intrat într-un declin sever încă din anul 2018. Ce se va întâmpla anul acesta este greu de estimat, pentru că nimeni nu va mai construi apartamente şi case dacă nu va avea cui să le vândă. "Ordonanţa lăcomiei" desfiinţează practic Pilonul II de pensii. Se mai îndoieşte oare cineva de faptul că Liviu Dragnea şi falşii economişti care îl sfătuiesc şi-au propus să naţionalizeze cele 48 de miliarde de lei pe care peste 7,2 milioane de angajaţi le-au economisit pentru a-şi asigura o pensie mai bună la bătrâneţe? Guvernul loveşte cu "Ordonanţa lăcomiei" în viitorii pensionari, impunând administratorilor fondurilor private de pensii condiţii imposibil de îndeplinit pentru a-i determina să plece din România şi păcălindu-i pe români pentru a-i convinge să renunţe de bună voie la banii pe care i-au acumulat în conturile individuale. Niciun alt Guvern al României nu a îndrăznit să deturneze banii strânşi în contul pensiilor viitoare pentru a acoperi cheltuielile curente pe care le-a angajat cu atâta inconştienţă. Totodată, prin "Ordonanţa lăcomiei", Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov au amânat majorarea punctului de pensie cu opt luni şi i-au condamnat pe foştii deţinuţi politici la o viaţă de mizerie. "Ordonanţa lăcomiei" măreşte impozitele şi taxele locale. De doi ani primăriile primesc bani tot mai puţini şi sarcini tot mai multe. În acest fel, Guvernul pedepseşte cetăţenii, obligând administraţiile publice locale să majoreze substanţial impozitele şi taxele. Stimaţi colegi, Este greu de realizat o sinteză a măsurilor toxice pentru cele mai competitive domenii ale economiei României şi pentru nivelul de trai al cetăţenilor care se regăsesc în cele 96 de pagini ale "Ordonanţei lăcomiei". De asemenea, este imposibil de înţeles de ce Guvernul PSD-ALDE a adoptat un act normativ atât de nociv, care dăunează crunt tuturor părţilor implicate. Într-o astfel de situaţie, nu există decât un singur lucru de făcut pentru a preîntâmpina intrarea ţării într-o criză profundă: abrogarea de urgenţă a "Ordonanţei lăcomiei", ordonanţa care bagă România în faliment. Din păcate, premierul şi ministrul finanţelor publice au demonstrat, prin declaraţiile făcute în ultimele zile de la microfonul Camerei Deputaţilor, că nu sunt conştienţi de necesitatea stringentă a adoptării unei astfel de decizii, domnul Eugen Orlando Teodorovici afirmând chiar, cu nonşalanţă, că "O.U.G. nr. 114 este actul normativ cel mai curajos de la Revoluţie încoace". Din acest motiv, fac apel la parlamentarii PSD, ALDE, UDMR şi la cei din Grupul minorităţilor naţionale, solicitându-le să pună interesele cetăţenilor înaintea obligaţiilor de partid şi să acţioneze cu toată fermitatea, până nu este prea târziu, pentru anularea acestui act normativ. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Mai sunt colegi în sală care... Vă rog. Doamna Alina Teiş, Grupul PSD.

Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. "Via Transilvanica, drumul spre identitatea Transilvaniei" Atunci când oamenii realizează lucruri deosebite, acestea trebuie promovate şi susţinute, în aşa fel încât să audă cât mai mulţi despre ele şi să poată ajuta. Un proiect deosebit, care cred că merită toată susţinerea noastră, este Via Transilvanica. Vorbim de un drum unic, realizat de mai mulţi voluntari. Un traseu pentru drumeţii, lung de 950 de kilometri, care va începe la Drobeta-Turnu Severin, locul în care a intrat în ţară prima oară Regele Carol I, şi va ajunge la Putna, unde se odihneşte Ştefan cel Mare. Infrastructura Via Transilvanica va avea acces la apă potabilă, cazare şi masă, dar şi la informaţii istorice şi culturale ale diferitelor zone geografice. Via Transilvanica va avea mai multe puncte importante, ca traseul Cerna, care va parcurge peisaje spectaculoase, de la malul Dunării la munţii Cernei. Apoi urmează traseul cuprins între Orăştie şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care va fi numit Terra Daco Romana, pentru că în acest ţinut sunt concentrate repere ale istoriei dacilor şi romanilor. Următorul traseu este Valea Mureşului, un loc plin de istorie şi de fapte de vitejie. Acesta acoperă zona Blaj-Orăştie, va trece prin Alba Iulia, locul Marii Uniri. Cu o lungime de 125 de kilometri, Terra Saxonia este porţiunea de traseu care parcurge zona locuită odinioară de saşi. Terra Siculorum este cel de-al cincilea traseu al Via Transilvanica. Cei 88 de kilometri ai traseului traversează teritorii locuite de secuii care au contribuit la tot ceea ce reprezintă Transilvania în prezent. Via Transilvanica va trece şi prin regiunea Călimani şi se va opri în nordul ţării, în Bucovina. Aici, pe un traseu de aproximativ 133 de kilometri, turiştii vor putea descoperi zone pitoreşti şi monumente unice în lume. În cea mai mare parte a sa, drumul va fi marcat cu borne realizate de studenţi din toată ţara. Proiectul despre care vă vorbesc aparţine Asociaţiei Tăşuleasa Social. Aceasta are 18 ani de activitate, timp în care a avut o mulţime de proiecte. Printre cele mai importante se numără: Pădurea Pedagogică, prin care peste 6.000 de copii au învăţat în aer liber, Maratonul "Via Maria Theresia", Şcoala de Mers pe Munte, Camionul de Crăciun şi Ziua Voluntarilor Mici. În plus, asociaţia a realizat multe campanii de împădurire şi a reuşit să adune peste 5 mii de oameni care să planteze arbori pe mai multe hectare. Proiectul Via Transilvanica este unul cu adevărat special. Un proiect despre identitatea Transilvaniei, prin care turiştii străini, dar şi români, vor putea descoperi la pas ţara noastră. Via Transilvanica este, cu siguranţă, una dintre cele mai frumoase şi mai inedite acţiuni şi ale noastre, ale mehedinţenilor. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Elena Hărătău, PSD.

Elena Hărătău Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Adoptarea Programului pentru şcoli al Uniunii Europene, o oportunitate pentru sănătatea copiilor noştri". Beneficiind de susţinerea Grupului parlamentar al PSD, Camera Deputaţilor a votat, în calitate de for decizional, un proiect de lege privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene. Este vorba de un act normativ extrem de important pentru dezvoltarea învăţământului românesc, care reglementează asigurarea, prin inspectoratele şcolare judeţene, respectiv prin Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, a asistenţei tehnice de specialitate în procesul de repartizare a sumelor alocate în cadrul Programului pentru şcoli al Uniunii Europene. Implementarea acestui program, alături de distribuţia produselor de panificaţie, reprezintă o oportunitate acordată sectoarelor româneşti de fructe şi legume, de procesare a laptelui şi a produselor de panificaţie, mai ales în contextul punerii accentului pe produsele locale. Prin distribuirea de lapte de consum şi produse lactate, fără adaos de lapte praf, se încurajează consumul de produse obţinute din materie primă locală şi/sau regională. Totodată, pe termen lung, promovarea acestui program, la o vârstă la care se formează obiceiurile alimentare, va contribui la reducerea cheltuielilor destinate tratării diferitelor afecţiuni, precum obezitatea şi diabetul, cauzate de alimentaţia nesănătoasă care, din păcate, afectează un număr din ce în ce mai mare de elevi. În prezent, copiii beneficiază de Programul "Lapte şi corn", în care o parte din cheltuielile pentru furnizarea laptelui sunt rambursate din fonduri europene. De asemenea, elevii mai primesc şi fructe, în cadrul Programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, a cărui implementare presupune, pe lângă distribuţia de fructe şi/sau legume şi măsuri educative, beneficiind de finanţare europeană. Noile reglementări europene presupuse de Programul pentru şcoli al Uniunii Europene dau posibilitatea legală ca şi consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor să organizeze şi să deruleze procedurile de atribuire a contractelor pentru achiziţia produselor aferente programului, fapt corectat prin legea votată de Camera Deputaţilor. Astfel, erau necesare măsuri în regim de urgenţă pentru sporirea ritmului de implementare a Programului pentru şcoli al României pentru anul şcolar 2018-2019, fiind evitate situaţiile de neutilizare a sumelor primite anual de la bugetul de stat cu această destinaţie, precum şi riscul pierderii fondurilor comunitare destinate programului. Prin această lege, de asemenea, se va asigura un nivel optim al absorbţiei fondurilor alocate, cu consecinţe favorabile pe termen lung asupra sănătăţii copiilor, prin creşterea consumului de produse proaspete distribuite prin intermediul programului. Îmi exprim consternarea faţă de atitudinea distructivă a parlamentarilor din opoziţie, care votează împotrivă orice proiect, fie că este vorba despre transpunerea în legislaţia naţională a unor directive şi strategii europene, precum legea amintită, sau orice altă propunere menită să contribuie la dezvoltarea României şi la bunăstarea oamenilor. Românii trebuie să ştie că opoziţia nu acţionează în folosul celor care i-au mandatat să-i reprezinte în forul legislativ, deoarece acest comportament negativ, exprimat prin votul contra la toate legile pozitive, reprezintă o formă de dispreţ nu la adresa majorităţii parlamentare, ci a populaţiei. În concluzie, noul act normativ va duce la implementarea benefică a Programului pentru şcoli al României, fiind acum rezolvat modul de asigurare a sursei financiare bugetare. Copiii noştri au nevoie de o alimentaţie sănătoasă, iar primele lecţii în dobândirea acestei educaţii le primesc în timpul şcolii. Îmi exprim încrederea că Programul pentru şcoli al Uniunii Europene va fi aplicat corespunzător în unităţile noastre de învăţământ, astfel încât elevii să crească şi să se dezvolte sănătos şi armonios. Mulţumesc. Deputat al PSD, Elena Hărătău, Bacău.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos. Dacă nu mai sunt alţi colegi deputaţi în sală care să prezinte oral declaraţiile, vă rog să-mi permiteţi să dau citire numelor colegilor care au depus în scris aceste declaraţii. Grupul parlamentar al PSD: Ciprian-Constantin Şerban, Claudiu-Augustin Ilişanu, Cristina Burciu, Viorel Stan, Alina-Elena Tănăsescu, Alexandra Presură, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Neculai Iftimie, Laurenţiu Nistor, Natalia-Elena Intotero, Angel Tîlvăr, Mihai Weber, Tudoriţa-Rodica Boboc, Daniel Oteşanu, Beatrice Tudor, Tamara-Dorina Ciofu, Elvira Şarapatin, Răzvan-Ilie Rotaru, Marius-Constantin Budăi, Ştefan Muşoiu, Mihăiţă Găină, Aida-Cristina Căruceru, Aurel Căciulă, Costel Lupaşcu, Georgeta-Carmen Holban, Liviu-Ioan Balint, Florinel Stancu, Cornel Itu. Grupul parlamentar ALDE: Calotă Florică Ică, Niţă Mihai, Mocanu Adrian, Olteanu Daniel. Grupul parlamentar al PMP: Robert Turcescu, Constantin Codreanu, Cătălin Cristache, Adrian Todoran, Eugen Tomac, Petru Movilă. Grupul parlamentar al PNL: Raluca Turcan, Viorica Cherecheş, Florin-Claudiu Roman, Sorin-Ioan Bumb, Găvrilă Ghilea, Antoneta Ioniţă, Dumitru Oprea, Dumitru Mihalescul, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Florin-Vasile Stamatian, Bogdan- Iulian Huţucă, Constantin Şovăială, George Şişcu, Tudoriţa Lungu. Neafiliaţi: Oana-Mioara Bîzgan-Gayral, Ion Spânu. Stimate doamne şi domni deputaţi, Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 6 martie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Vă mulţumesc. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Adrian Mocanu "Despre adevăratele priorităţi" De mulţi ani, subiectul numărul unu în România şi în lumea întreagă, privind România, este justiţia. Este un subiect greu, dificil de înţeles şi de explicat pe limba tuturor. Tocmai de aceea spun că este un subiect uşor de manevrat, simplu de folosit pentru a manipula. Unii se pozează în apărători neînfricaţi ai justiţiei care trebuie să pedepsească, alţii, în gardieni ai justiţiei care trebuie să facă dreptate. În tot acest timp, adevăratele probleme au căzut pe locul doi în dezbaterea publică. Deşi această Guvernare a luat măsuri bune pentru români şi pentru România, ele nu au putut lua faţa subiectului amplu al justiţiei. În Europa, România a devenit o ţintă. În loc să se vorbească despre noi în termeni laudativi, pentru că merităm, având în vedere că avem cea mai mare creştere economică din UE, am devenit ţinta atacurilor şi ironiilor celorlalte state membre. Vina este numai a noastră! Noi ne-am pârât reciproc, noi am strecurat şoapte otrăvite în urechile partenerilor noştri europeni şi transatlantici. Opoziţia consideră că justiţia va deveni curată atunci când adversarii politici ajung după gratii. Dar colegii din opoziţie nu vorbesc niciodată despre condiţiile din închisori sau despre ce şanse are un român obişnuit într-un proces, fără resurse materiale. România a ajuns într-un moment de cumpănă, în care îşi poate schimba soarta. Propun să o facem prin renunţarea la vrajbă şi prin concentrarea pe o ţintă cu adevărat importantă, dezvoltarea. Avem nevoie de autostrăzi, de infrastructură în staţiunile turistice care zac în paragină, avem nevoie de susţinerea afacerilor româneşti, de fiecare cent din fondurile europene aflate la dispoziţia României. Haideţi să îi lăsăm pe specialişti şi pe magistraţi să rezolve problemele justiţiei, iar noi, puterea şi opoziţia, să ne notăm în agende dezvoltarea ţării ca prioritate. Ar fi groaznic pentru români ca principalul subiect în alegerile din 2019 şi 2020 să fie, în continuare, justiţia. Dacă nu realizăm că românii s-au săturat de cearta continuă pe dosare şi pe procurori şi nu ne orientăm rapid spre lucrurile de care avem nevoie cu adevărat, vom avea un absenteism record şi la europarlamentare, şi la alegerile prezidenţiale şi generale. Absenteismul favorizează, ca în Franţa, Austria, Marea Britanie şi Germania, apariţia extremismului, iar România nu îşi poate permite asta.

Alexandra Presură "Combaterea violenţei în familie şi protecţia victimelor, obiective importante pentru statul român" Guvernul României şi majoritatea parlamentară PSD acordă o atenţie deosebită respectării principiilor fundamentale care reglementează domeniul prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi violenţei în familie. Statisticile, extrem de îngrijorătoare de altfel, indică faptul că în ultimii ani numărul femeilor decedate din cauza agresiunilor partenerilor de viaţă a crescut alarmant. În perioada 2009-2016, un număr de 1.374 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza agresiunilor suferite, un fapt îngrijorător pentru ţara noastră. De asemenea, în România, nivelul violenţei în familie depăşeşte media europeană, românii fiind printre cei mai agresivi europeni. Datele oficiale nu reliefează însă adevărata dimensiune a flagelului femeilor maltratate de bărbaţi, specialiştii atrăgând atenţia că sute de mii de femei îndură zilnic bătăi, neavând curajul să se adreseze autorităţilor. Lipsa serviciilor sociale destinate victimelor violenţei în familie, precum şi numărul insuficient de adăposturi sau centre cu găzduire temporară constituie doar câteva dintre neajunsurile societăţii româneşti în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Pe parcursul ultimilor ani, Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost modificată şi completată în mai multe rânduri, în aşa fel încât cadrul legislativ să asigure un grad sporit de protecţie victimelor infracţiunilor violenţei în familie. Ultima modificare a legislaţiei privind combaterea violenţei domestice prevede emiterea de către poliţie a ordinului de protecţie provizoriu, în favoarea victimelor şi a copiilor acesteia. În acest fel, legea îi dă voie poliţistului să scoată agresorul din casă şi să îl ducă la o distanţă suficientă, de la care să nu mai constituie pe moment un pericol iminent. Deoarece combaterea violenţei în familie şi protecţia victimelor sunt imperative pentru Guvern, zilele trecute s-a semnat finanţarea Proiectului "VENUS - Împreună pentru o viaţă în siguranţă", care îşi propune să protejeze victimele violenţei domestice şi să redea demnităţii şi încrederii acestora. Programul, în valoare de 11 milioane euro, prevede realizarea de locuinţe sociale pentru victimele violenţei în familie, organizate într-o reţea integrată la nivel naţional, unde acestea să fie protejate, să primească consiliere psihologică şi juridică, dar şi să locuiască o perioadă de timp, până când vor putea duce o viaţa normală şi independentă. Totodată, victimele vor fi ajutate să se reintegreze social şi profesional, prin programe de formare profesională, mai ales în contextul în care, de cele mai multe ori, persoanele agresate nu îşi părăsesc domiciliu dacă nu au un loc de muncă, fiind dependente financiar de agresori. De acest program vor beneficia peste 6.600 de victime ale violenţei în familie, atât de locuinţe protejate în cele 42 de unităţi administrativ-teritoriale din fiecare judeţ, iar peste 360 de specialişti din domeniul social care se ocupă cu prevenirea şi combaterea violenţei domestice vor fi instruiţi pentru a face faţă tuturor aspectelor legate de combaterea acestui fenomen alarmant. Ţinând cont că suntem în luna în care femeile sunt sărbătorite, îmi doresc din suflet ca ele să nu mai fie agresate în niciun fel de partenerii lor, iar cuplurile să trăiască în pace, linişte şi armonie sufletească. Ar fi un bun exemplu pentru copii şi pentru toţi cei din generaţia tânără, deoarece ar fi diminuate considerabil traumele suferite din cauza neînţelegerilor dintre părinţi. Consider că este vital ca bărbaţii să conştientizeze importanţa femeilor de lângă ei, să se poarte cu adevărat responsabil, să le respecte şi să le valorizeze la adevărata lor dimensiune, aceea de soţie, iubită sau prietenă! Să nu uităm că femeia este şi mamă, iar fiecare bărbat are o mamă pe care o iubeşte. Violenţa de orice fel este total dăunătoare pentru toţi cei implicaţi, şi mi-aş dori ca nicio femeie să nu suporte asemenea acte de cruzime!

Antoneta Ioniţă "Românii bolnavi, condamnaţi de Guvern să practice turismul medical" Am urmărit declaraţiile recente ale doamnei ministru Sorina Pintea, declaraţii pline de optimism, cu privire la sumele alocate sănătăţii, domeniu despre care chiar şi premierul Viorica Dăncilă susţine că este prioritatea zero a Guvernului. Numai că, dincolo de aceste declaraţii, se ascunde o cruntă realitate: sistemul sanitar este la pământ, cu spitale dotate necorespunzător, cu saloane şi secţii întregi nemodernizate, cu infecţii nosocomiale, cu paturi mult prea puţine raportate la mia de locuitori, iar puţinele investiţii care se realizează nu acoperă nici pe departe nevoile românilor. Cu excepţia unor centre universitare puternice, cu tradiţie în servicii medicale, realitatea din restul ţării arată faptul că situaţia este dezastruoasă, iar intenţia Guvernului Dăncilă de a închide spitale din regiunea Nord Est, printre cele mai sărace regiuni ale Europei, a stârnit indignare printre pacienţi, personalul medical şi edilii care au depus eforturi serioase şi vizibile în modernizarea spitalelor. Urmare a acestei politici discreţionare de alocare a fondurilor fără o bază reală, fără a ţine cont de aglomerările urbane, de gradul de îmbolnăvire a populaţiei, de criterii de vârstă, de incidenţa unor boli specifice anumitor zone, aţi reuşit, doamnelor şi domnilor colegi din arcul guvernamental, să dezvoltaţi un nou tip de turism: turismul medical. Numai că, pentru acest tip de turism, nu se acordă vouchere. Imaginaţi-vă un bolnav care trebuie să se deplaseze, să spunem, de la Brăila, judeţ pe care-l reprezint, la Bucureşti, Iaşi sau Cluj. Mai imaginaţi-vă că un bolnav are nevoie, de cele mai multe ori, de un însoţitor. Poate nu toţi dintre dumneavoastră ştiţi ce se întâmplă în realitate. Aceşti oameni îşi închiriază o garsonieră sau un apartament. Mai nou, există clinici private care au încheiat chiar contracte cu hotelurile din zonă, pentru pacienţii veniţi din alte judeţe. Ce înseamnă toate acestea pentru un om şi aşa bolnav? Bani cheltuiţi pe transport, bani cheltuiţi pe cazare, bani cheltuiţi pe mâncare, zile lipsă de la serviciu, bani pe care nu îi decontează nimeni, nici măcar Casa de Asigurări de Sănătate. Statisticile oficiale arată că numai în ultimul an turismul medical spre Bucureşti, Cluj sau Iaşi a crescut cu peste 10 procente, cifră care este în creştere de la an la an. Aceleaşi statistici mai spun că un pacient cheltuieşte cu transportul, cazarea şi mâncarea aproximativ 250-300 de lei pentru fiecare zi în care se află departe de casă, sumă care se dublează dacă acesta are şi un însoţitor. În marea majoritate a cazurilor, nu este însă suficientă doar o singură zi, ci este nevoie de mult mai multe. Adăugaţi că pacientul mai trebuie să revină la control, ceea ce atrage după sine alte costuri. Sunt chestiuni care ar trebui să vă îngrijoreze. Sintagma atât de des invocată, "Sănătatea, prioritate zero", ar trebui să aibă şi acoperire în fapte. Ne-aţi fluturat trei spitale regionale şi alte cinci aflate în a doua etapă. Poate că, pe hârtiile cu antetul Guvernului, lucrurile arată bine, dar adevărul este că nu aţi vrut nici măcar să atrageţi banii europeni pentru cele trei spitale regionale! Ar trebui să le cereţi colegilor miniştri să se apuce de treabă, pentru că banii europeni nu vin în pungă, aşa cum sunt obişnuiţi unii dintre colegii dumneavoastră. Este nevoie de viziune, de pragmatism, de proiecte scrise. Mă întreb ce le spuneţi oamenilor, atunci când mergeţi acasă şi vă întreabă de ce este nevoie să plece sute de kilometri pentru a se trata? Ce le spuneţi când vă întreabă de ce nu construiţi spitale şi preferaţi să le închideţi? Ce le spuneţi când vă întreabă toate acestea şi sunteţi obligaţi să-i priviţi în ochi, nu din spatele unui ecran de televizor? Acestea sunt întrebări care ar trebui să vă frământe, iar dacă vreţi ca într-adevăr să-i reprezentaţi eficient pe românii care v-au dat votul şi v-au trimis în Parlament, cereţi-le miniştrilor să se apuce de treabă!

Beatrice Tudor "Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei dărâmă un mit al dreptei şi spune adevărul - În România se cheltuieşte prea puţin cu asistenţa socială, pentru persoanele cu dizabilităţi" Există câteva mituri care circulă prin România, alimentate politic şi întreţinute tot din raţiuni politice. Unul dintre aceste mituri spune astfel - în România se cheltuieşte prea mult cu asistenţa socială. În mod întâmplător sau nu, cei care alimentează şi diseminează acest mit în spaţiu public sunt fie reprezentanţi ai unor partide de dreapta, fie cei care sunt înregimentaţi ideologic, dar nu şi partizan, în slujba dreptei, fie diferiţi purtători de mesaj care se alătură dreptei ca o formă de anti-PSD-ism. Ce este periculos şi greşit, în urma rostogolirii acestui mit, este că se generează un clivaj puternic în societate. Cei mai avuţi sunt asmuţiţi împotriva celor mai nefericiţi, spunându-li-se că, în timp ce ei muncesc, alţii se bucură de bani fără să facă nimic. Iar aceste categorii sociale mai puţin fericite sunt etichetate cu tot felul de cuvinte dure: "asistaţi", "leneşi", "pomanagii", sau, în cel mai bun caz, "poveri sociale". Culmea este că cei care propagă aceste mesaje spun că atenţia faţă de asistenţa socială are în spate interese politice, când atacurile lor împotriva beneficiarilor de protecţie socială sunt făcute tot în goana după voturi. Iată ce a spus, la finalul săptămânii trecute, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, tocmai pentru a dărâma aceste mituri perpetuate de dreapta românească - asistenţa socială pentru persoanele cu dizabilităţi este subfinanţată în România. Pentru conformitate, voi reda ce scrie într-un raport oficial: "Drepturile persoanelor cu dizabilităţi se confruntă cu obstacole «sistemice» în România, obstacole care perturbă grav o protejare eficientă a acestor drepturi", se notează într-un raport publicat la Strasbourg şi elaborat în urma vizitei Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, în România, în luna noiembrie 2018. Raportul se concentrează atât asupra drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, cât şi asupra violenţei împotriva femeilor, în legătură cu care comisarul solicită autorităţilor de la Bucureşti să aplice în mod efectiv legislaţia existentă şi să demonstreze un angajament ferm de a apăra femeile în faţa violenţelor. Vă invit să trataţi declaraţia mea politică de astăzi ca o formă de protest şi un semnal de alarmă faţă de folosirea asistenţei sociale drept o armă politică. Să cădem de acord, odată pentru totdeauna, că obligaţia de a avea grijă de cei mai puţin norocoşi dintre cetăţeni este o obligaţie a oricărei societăţi moderne şi civilizate, să oferim fondurile necesare şi suficiente protecţiei sociale şi să renunţăm să mai asmuţim categorii sociale unele împotriva altora!

Bogdan-Iulian Huţucă "Unde sunt efectele benefice ale O.U.G. nr. 114/2018, «Ordonanţa Lăcomiei», domnilor guvernanţi?! Sute de mii de agenţi economici din România i-au solicitat domnului Orlando Teodorovici, chiar în prima zi în care a fost învestit în funcţia de ministru al finanţelor, un lucru simplu de realizat şi extrem de important pentru economie, şi anume, Guvernul să nu mai modifice măcar 3-4 ani Codul fiscal. Cu alte cuvinte, antreprenorii nu au cerut bani, nu au cerut avantaje, nu au cerut milă. Au cerut un singur lucru - un cadru fiscal sigur, ca să ştie cum să-şi organizeze afacerile, măcar pe termen mediu. Iar un cadru fiscal sigur înseamnă stabilitate şi predictibilitate. Prin măsurile de distrugere a predictibilităţii, domnul Teodorovici şi acest Guvern nu fac altceva decât să distrugă şi ultima fărâmă de încredere a investitorilor în România! O astfel de modalitate de guvernare haotică, prin care se modifică de sute de ori pe an Codul fiscal, conduce la sufocarea din start a tuturor proiectelor care ar putea crea locuri de muncă sau care ar putea stimula românii să se întoarcă în ţară. Aşa-zisa poveste a ministrului finanţelor şi a colegilor săi de guvernare, cu privire la faptul că nu găsesc sau nu pot da explicaţii asupra derapajelor bugetare, vrea să ascundă de fapt neperformanţa politicilor lor fără nicio logică economică şi care au doar consecinţe negative: anularea a mii de investiţii private, generarea de pierderi importante de resurse bugetare, care ar fi putut finanţa spitale, şcoli sau autostrăzi. Cea mai legitimă întrebare a mediului de afaceri din ţară este: "Cum să faci business în România şi pentru România, dacă Guvernul dumneavoastră schimbă regulile în timpul jocului?" De ce a dat domnul Teodorovici o ordonanţă a lăcomiei care afectează din start mediul privat?! Cum îi poate ajuta această ordonanţă pe români, când aceştia constată pe propriul buzunar că se confruntă cu rate mai mari la bănci, cu un curs de schimb aflat la maxime istorice, cu preţuri mai mari la toate produsele şi, bineînţeles, cu preţuri mai mari la toate serviciile, lucruri care le afectează traiul de zi cu zi?! Mai mult decât atât, acum este şi mai clar faptul că acest Guvern vrea să-i lase pe români şi fără Pilonul II de pensii! Dacă până de curând vă mai mascaţi intenţiile, domnilor guvernanţi ai PSD-ALDE, acum este evident pentru toată lumea că aţi luat toate măsurile pentru a pune administratorii de fonduri să se retragă din România şi a transfera la dispoziţia vistieriei Guvernului economiile oamenilor. Adică vorbim despre o naţionalizare forţată a 7,2 milioane de pensii, adică a 48 de miliarde de lei! Închei prin a aminti faptul că doamna Dăncilă ne-a îndemnat pe noi, cei din opoziţie, să gândim româneşte, însă cei care au elaborat şi au adoptat această Ordonanţă nr. 114/2018 nu au gândit deloc, pentru că prin acest demers a lovit cu ea în capitalurile româneşti şi în buzunarele românilor.

Marius-Constantin Budăi "După doi ani de guvernare PSD, mediul de afaceri prosperă, iar salariile angajaţilor din sectorul privat cresc" Cu toate criticile la care suntem supuşi zilnic din partea opoziţiei şi domnului preşedinte Iohannis, măsurile economice şi sociale, adoptate şi promovate de coaliţia PSD-ALDE, încep să îşi arate beneficiile. Dovada cea mai clară a faptului că economia ţării noastre este în creştere se observă şi în mediul de afaceri, unde marii angajatori privaţi au decis să majoreze salariile, pentru a păstra şi a dezvolta forţă de muncă calificată. Majorarea salariului angajaţilor din firmele private dovedeşte valabilitatea prevederilor din Programul de guvernare şi a măsurilor care au vizat creşterea succesivă a salariului minim pe economie. În acelaşi timp, sunt invalidate teoriile colegilor economişti liberali care prevedeau exodul firmelor private din România, pe motiv de creştere a costurilor cu forţa de muncă. Este evident că, în timp ce opoziţia şi domnul Iohannis tot încearcă să blocheze guvernarea, PSD aplică consecvent decizii care cresc veniturile populaţiei, dar şi eficienţa economiei româneşti. Principalul obiectiv al Programului de guvernare 2016-2020 a fost ieşirea din cercul vicios al salariilor mici. În 2017, de exemplu, creşterea câştigului salarial nominal a fost de 24,6% în sectorul public şi 13,7% în sectorul concurenţial. Există argumente puternice pentru a continua această creştere a salariului minim pe economie. Majorarea salariului minim nu a condus la reducerea locurilor de muncă, ci, dimpotrivă. Cu toate că în ultimii 5 ani salariul minim s-a dublat, numărul salariaţilor s-a majorat cu peste 550.000. În acelaşi timp, peste 13% dintre angajaţii cu normă întreagă şi 61% dintre lucrătorii cu timp parţial de lucru sunt sub pragul de sărăcie. România are de departe cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor din Uniunea Europeană. În acest sens, este demonstrat că majorările normale ale salariului minim conduc la reducerea inegalităţilor de venituri. Cu o societate puternic polarizată, România ocupă locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE. Suntem conştienţi că mai sunt încă multe lucruri de făcut în acest domeniu, însă rolul nostru este de a reduce permanent gradul de sărăcie şi diferenţele de venituri între categoriile socio-profesionale, la nivelul întregii populaţii. De aceea, coaliţia de guvernare PSD-ALDE are în vedere ca, prin măsurile implementate, să reducă inechitatea distribuirii venitului naţional între muncă şi capital. Dacă în ţările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaţilor şi capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului şi restul pentru taxe indirecte. Vreau să fac cunoscut faptul că tot datorită măsurilor pe care PSD le-a adoptat în ultimii doi ani de guvernare, România a exportat servicii IT&C de 4,5 miliarde de euro în 2018. Este un succes incontestabil al politicilor guvernamentale consecvente de susţinere a sectorului IT. Această creştere a competitivităţii externe a industriei IT&C româneşti este dovada eficienţei măsurilor executive şi legislative ale PSD care a favorizat şi susţinut domeniul, inclusiv prin scutiri de taxe şi impozite. Exporturile de servicii IT&C au ajuns la o valoare record de 4,5 miliarde de euro în 2018, în creştere cu 15% faţă de cea din anul 2017 şi au depăşit agricultura, care are exporturi de 4 miliarde de euro. Efectiv, serviciile IT au ajuns să genereze, în 2017, 5,2% din PIB. Acesta este rezultatul beneficiilor şi suportului acordate de actuala guvernare investitorilor din acest sector, prin eliminări de taxe şi impozite la salarii, acordarea de ajutoare de stat pentru investiţii semnificative şi scutirea pe impozitul reinvestit. Sectorul IT&C reprezintă, în acest moment, a doua mare categorie de exporturi de servicii din România, după serviciile de transport, reprezentând 20% din totalul de 22 de miliarde de euro, servicii exportate în 2018.

Aurel Căciulă "La începutul tuturor lucrurilor măreţe, se află o femeie!" La început de primăvară, le doresc doamnelor şi domnişoarelor, cunoscute şi necunoscute, zile pline de lumină, cântec de păsări şi alaiuri de flori! E martie, e sărbătoare! Cinstim femeia! Încă din cele mai vechi timpuri, femeia a fost considerată o sursă a inspiraţiei, a fericirii şi în acelaşi timp izvor de suferinţă. Fiecare dintre noi păstrează idealul profetic al unei femei, în special imaginea mamei. Femeia a fost întotdeauna un simbol al frumuseţii, al gingăşiei şi delicateţii. Mamă, iubită, prietenă devotată, femeii i s-a atribuit o imagine poate exagerată, poate prea fragilă de-a lungul istoriei. După Grigorie Vieru, femeia este al cincilea anotimp... poetic, romantic, şi atotcuprinzător... Paradoxal, această definiţie surprinde exact complexitatea femeii. De-a lungul timpului, femeia a fost în centrul vieţii sociale şi nu numai, dincolo de rolul de mamă sau soţie, femeile având realizări în diverse domenii, iar unele dintre ele ajungând nu doar celebre, ci şi foarte influente. Poate tocmai această capacitate a femeii de a surprinde, în general, şi faptul că rolul ei în societate a devenit din ce în ce mai important, i-a făcut pe unii bărbaţi să subaprecieze calităţile femeii şi să-i exacerbeze părţile slabe. În ultima sută de ani, femeile au reuşit să desfiinţeze convenţionalul. Regăsim în istorie, literatură, artă, medicină, filosofie, drept, sport femei care şi-au revendicat tenace locul ocupat până nu demult doar de bărbaţi. La nivel mondial, onorăm personalităţi de excepţie precum Amelia Earhart, Marie Curie, Prinţesa Diana, Maica Tereza, ale căror contribuţii sunt de nepreţuit pentru progresul societăţii. Multe românce au făcut istorie, iar prin activitatea lor ne-au făcut vieţile mai bune, fie prin descoperiri, prin creaţiile lor literare sau prin participarea la lupta politică şi la cea pentru drepturile omului. Româncele au fost "primele" în foarte multe domenii şi putem spune că au schimbat lumea. Astfel: Aceste personalităţi feminine au schimbat istoria României. Promovarea acestora poate constitui un model de inspiraţie şi referinţă pentru noile generaţii de femei. Cum ar arăta lumea noastră fără voi, femeile? Sunteţi fiinţele cele mai delicate, captivante, frumoase, senzuale, dătătoare de viaţă şi totuşi... cele mai puternice. În această lume dominată de bărbaţi ar trebui să fiţi mândre că sunteţi femei, noi, fără voi, nu am putea exista! De ce? Înainte de toate, voi dăruiţi viaţă şi ne înfrumuseţaţi existenţa! De aceea, trebuie să fiţi preţuite, iubite şi ocrotite necondiţionat. La mulţi ani, oriunde v-aţi afla!

Aida-Cristina Căruceru "Un discurs care transmite necesitatea redobândirii demnităţii naţionale. Ce cale vor alege parlamentarii României?" De la momentul în care această declaraţie politică este consemnată în stenograma Camerei Deputaţilor, devenind parte din istoria acestei instituţii, şi până la momentul care a servit drept inspiraţie pentru acest demers al meu s-au scurs aproximativ 36 de ore. Nu este un interval de timp îndelungat, însă este suficient timp pentru o schimbare de atitudine, adică pentru o atitudine mai demnă şi mai pronunţată, în vederea apărării interesului naţional şi al cetăţenilor români. Cred cu tărie că acest mesaj din discursul premierului Viorica Dăncilă ar trebui să fie o linie de acţiune pentru parlamentarii care au uitat că au fost trimişi în Legislativul României de cetăţenii români - "Deranjează pe cineva că noi gândim româneşte?" Într-adevăr, eu una consider că este nevoie ca în Parlamentul României să se gândească şi, mai ales să se acţioneze, româneşte. Mesajul premierului Viorica Dăncilă nu a fost unul strict în vederea apărării Ordonanţei nr. 114/2018, cu atât mai mult cu cât premierul a explicat clar că acest act normativ va suferi modificări în urma consultărilor publice, ci a fost un mesaj în vederea protejării intereselor statului român şi ale cetăţenilor români. Da, cetăţenii români plătesc taxe şi impozite, este adevărat. Dar la fel de adevărat este şi faptul că cetăţenii români plătesc dobânzi la creditele bancare de câteva ori mai mari decât cei din ţările din care provin băncile care acordă aceste credite. Dacă vă întrebaţi de ce se întâmplă acest lucru, răspunsul nu este pentru că aşa funcţionează piaţa, pentru că aceeaşi piaţă se aplică şi românilor, dar şi celorlalţi cetăţeni europeni. Răspunsul corect este că nimeni nu s-a gândit să vină în ajutorul cetăţenilor români cu credite, riscând să intre în conflict cu băncile. Aşa cum nimeni nu s-a gândit să vină în ajutorul consumatorilor români, riscând să intre în conflict cu marile companii multinaţionale. De această dată, Guvernul României s-a gândit să protejeze consumatorii casnici în ceea ce priveşte preţul energiei, riscând să intre în conflict cu marile grupuri internaţionale de interese din sectorul energiei. Din aceste motive, declaraţia doamnei prim-ministru Dăncilă - "Deranjează pe cineva că noi gândim româneşte?" - este mai mult decât o întrebare retorică. Este un semnal de alarmă şi totodată şi un apel la celelalte categorii de demnitari români - "Haideţi să gândim româneşte, în ajutorul cetăţenilor români!" Este un apel decent şi necesar. Eu am de gând să urmez acest apel şi să acţionez ca atare, în calitate de deputat. Sper ca un număr cât mai mare de colegi să îmi urmeze exemplul!

Cătălin Cristache "Apel către parlamentari: Votaţi moţiunea simplă împotriva ministrului Tudorel Toader, groparul justiţiei româneşti!" Moţiunea simplă împotriva ministrului Tudorel Toader este cea mai bună soluţie de a curăţa pata cea mai mizerabilă de pe obrazul justiţiei româneşti. Acest om, în cei doi ani de mandat, a "reuşit" una dintre cele mai mari contraperformanţe ale unui ocupant al unei funcţii publice în România - de la un cunoscut şi apreciat profesor universitar, rector al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, fost judecător al CCR, Toader a devenit un simplu măscărici, subiect de bancuri pentru slugărnicia faţă de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Va rămâne în istorie un individ mai toxic şi decât Rodica Stănoiu. Prin eforturi susţinute depuse, Tudorel Toader a siluit justiţia şi a subordonat-o politic, oferind PSD posibilitatea controlului asupra procurorilor şi judecătorilor din România. Precum Dorel care, în timp ce săpa, lovea firul de curent şi lăsa tot cartierul în beznă, ministrul Tudorel Toader a pulverizat statul de drept. Tudorel Toader a dus un război împotriva tuturor procurorilor de rang înalt, încercând să-i subordoneze. A decapitat DNA, forţând revocarea Laurei Codruţei Kövesi din funcţie. Între timp, a mai plecat un procuror-şef interimar, iar perspectiva este ca, peste numai două săptămâni, DNA să mai piardă şefii a două secţii. A înlocuit şeful DIICOT cu un individ precum Felix Bănilă, a cărei singură reuşită profesională a fost anchetarea incendierii unei căpiţe de fân. A încercat, fără succes deocamdată, revocarea din funcţie a Procurorului General. Şi-a bătut joc de cariera şi imaginea unui profesionist precum Augustin Lazăr. A încercat să impună la conducerea DNA o doamnă procuror care nu avea şi nu are aviz conform de la CNSAS şi care se pare că este suspectată de scurgerea în presă de informaţii secrete în folosul lui Darius Vâlcov şi Liviu Dragnea. Şi-a construit propria inchiziţie împotriva magistraţilor, prin înfiinţarea Secţiei speciale de anchetă a infracţiunilor comise de magistraţi. A tăiat fondurile pentru DNA şi DIICOT, dincolo de limita suportabilităţii. Cele două instituţii abia au bani pentru plata salariilor, neavând fonduri pentru realizarea anchetelor în cazuri cu înalţi funcţionari publici sau cu oameni politici potenţi financiar. Tudorel Toader a pulverizat imaginea României în plan internaţional, anulând şansele unui raport MCV pozitiv sau posibilitatea intrării în Schengen. Rapoartele MCV şi-au schimbat orientarea, constatându-se că România face paşi în sens invers în ceea ce priveşte respectarea statului de drept. Comisia de la Veneţia s-a poziţionat în repetate rânduri împotriva modificărilor legislative promovate de ministrul justiţiei şi majoritatea parlamentară, mai ales pe subiectul modificărilor celor trei Legi ale Justiţiei. S-a implicat activ împotriva candidaturii lui Kövesi pentru funcţia de procuror-şef european, "ievaluarea" fiind departe de cea a experţilor internaţionali. Tudorel Toader a generat un climat de nesiguranţă publică, prin impunerea Legii recursului compensatoriu, asupra căreia nu s-a revenit nici până acum. Opinia publică a prezentat multiple cazuri de recidivişti eliberaţi în baza actului normativ promovat de Toader care au comis infracţiuni abominabile. Cea mai mare dintre ele a fost oribila crimă de la Mediaş. Deşi a promis încă de la mijlocul lunii ianuarie că se va reveni printr-o ordonanţă asupra Legii recursului compensatoriu, nu s-a mai întâmplat absolut nimic. Motivul pentru care Tudorel Toader a susţinut că a promovat Legea recursului compensatoriu ţine de condiţiile din penitenciare în care stau deţinuţi. În cei doi ani de mandat ai lui Toader, alocările bugetare pentru penitenciare au scăzut, existând multiple greve ale angajaţilor ANP. Mai mult, nu există niciun plan de modernizare a închisorilor sau de construire a unora noi la standarde europene. Poate cea mai mare nedreptate promovată de Tudorel Toader rămâne însă O.U.G. nr. 7/2019. Acest act normativ a "reuşit" să-i scoată în stradă pe toţi magistraţii, fie ei procurori sau judecători, declanşând un tsunami fără precedent în justiţie. Unele prevederi ticăloase şi vădit neconstituţionale urmează să fie modificate prin noua ordonanţă de urgenţă pusă în dezbatere publică, dar nemerniciile uriaşe rămân în continuare. Secţia de investigare a infracţiunilor în justiţie rămâne stat în stat. Gheorghe Stan şi Adina Florea îşi pot continua activitatea inchizitorială după bunul plac şi la ordinele stăpânilor. De asemenea, pot solicita liniştiţi în continuare preluarea dosarelor incomode pentru liderii politici. Interimatele sunt în continuare limitate la cele 45 de zile, ceea ce înseamnă că DNA va rămâne fără şef în perioada următoare, iar Liviu Dragnea are astfel şansa de a mai cuceri o redută. Aşa cum susţinea şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, s-a lăsat intenţionat o portiţă legislativă, ca şi pe viitor completurile de 5 să fie contestate. Practic, mafioţii şi-au construit tunelul de ieşire din puşcărie pentru viitor. Toate aceste motive mă fac, dragi colegi, să vă solicit un vot pentru demiterea din funcţie a lui Tudorel Toader, groparul justiţiei şi statului de drept în România.

Tamara-Dorina Ciofu "8 Martie - semnificaţii, repere istorice, naţionale şi internaţionale pentru Ziua Internaţională a Femeii" Ziua Internaţională a Femeii, cunoscută îndeobşte ca Ziua Femeii, este sărbătorită anual, pe data de 8 martie, pentru a comemora atât realizările sociale, politicile şi condiţiile economice ale femeilor, cât şi discriminarea şi violenţa care îşi fac încă simţită prezenţa în lume. În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluţie, Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internaţional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internaţională a Femeii, dar procesul de emancipare a femeii nu a fost încheiat. Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale şi în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internaţional al Femeilor şi declararea perioadei 1976-1985 ca Deceniul ONU pentru condiţia femeii. La finalul anului trecut, am celebrat un moment marcant pentru societatea românească, 100 de ani de la Marea Unire. Putem afirma că s-au depăşit toate prejudecăţile şi stereotipurile de gen care, pentru multă vreme, au afectat prezenţa femeilor în funcţii publice. În ajunul Primului Război Mondial s-a constituit Uniunea Femeilor Române din Austro-Ungaria. În deceniile următoare apar peste 100 de organizaţii de femei pe întreg teritoriul României. În perioada interbelică, acţiunile s-au extins şi diversificat, fiind create noi asociaţii pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor din România: Federaţia Femeilor Universitare, Societatea Scriitoarelor Române, Gruparea Naţională a Femeilor Române. PSD este primul partid din România care a adoptat principiul parităţii de gen la nivelul structurilor sale de conducere. În acelaşi timp, Partidul Social Democrat are cele mai multe femei în Parlament, cele mai multe femei în funcţiile de consilier local sau consilier judeţean. Eu cred că femeile puternice trebuie să facă pasul în faţă, să iasă din umbra bărbatului şi să aibă curajul de a-şi asuma un rol public, mult mai des decât o fac în prezent. Femeile puternice au multe lucruri de spus societăţii, iar vocea lor trebuie să audă mai des şi mai puternic în societatea noastră. De ce trebuie să vorbim prin vocea bărbaţilor? Cred că vocea noastră este mai plăcută şi mult mai convingătoare în foarte multe situaţii. Eu cred însă că abordarea corectă este să scoatem în evidenţă ceea ce ne apropie ca oameni, ceea ce ne este comun, iar diferenţele inerente dintre cele două genuri sunt aspecte care ne completează reciproc. În cele mai multe cazuri, europenii proclamă egalitatea genurilor, şi nu egalitatea femeii cu bărbatului. Ei nu spun că "Femeia trebuie să fie egală cu bărbatul", că "Femeia trebuie să aibă şanse egale cu bărbatul". Ei spun - "Cele două genuri trebuie să fie egale" sau "Cele două genuri trebuie să aibă şanse egale" Este un progres incontestabil. Astăzi, femeile reprezintă o treime din Parlamentul European, iar în parlamentele naţionale din statele Uniunii Europene, în medie, aproape unul din patru parlamentari este femeie. O astfel de situaţie era de neconceput în urmă cu câteva decenii, când se considera că politica este o lume a bărbaţilor.

Constantin Codreanu "Legea privind funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat suprimă mai multe drepturi ale minorităţii române autohtone din Ucraina şi amplifică procesul de ucrainizare forţată" Am susţinut, de mai multe ori, în Camera Deputaţilor, că avem nevoie de o Ucraină puternică şi stabilă, autentic democratică şi prosperă, independentă şi integră, în care cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor naţională, lingvistică sau confesională, să se simtă confortabil şi în siguranţă, bucurându-se de toate drepturile şi libertăţile fixate în documentele europene şi internaţionale la care Ucraina este parte. Din păcate, însă, realitatea vie din Ucraina ne convinge tot mai mult şi din zi în zi că statul vecin nu se poate desprinde cu adevărat de moştenirea nefastă a regimului sovietic, adoptând o retorică patriotardă pe fundalul trenării reformelor economice şi a scăderii nivelului de trai. Una dintre metodele la care recurge Rada Supremă, Parlamentul ucrainean, constă în destabilizarea deliberată a relaţiilor interetnice din ţară, transformând minorităţile naţionale, printre care şi pe cea română, în obiect al deznaţionalizării treptate. Articolul 7 din Legea învăţământului, criticat de toate minorităţile naţionale din Ucraina, de toate statele înrudite cu aceste minorităţi, precum şi de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, Comisia de la Veneţia, prin care dreptul la învăţământ în limbile minorităţilor naţionale autohtone este drastic limitat, ilustrează cât se poate de bine această stare de lucruri. Între timp, Curtea Constituţională a Ucrainei a declarat neconstituţională Legea Ucrainei cu privire la bazele politicii lingvistice de stat, prin care mai multe limbi minoritare şi regionale, printre care şi limba română, căpătaseră statut oficial alături de limba ucraineană, într-un şir de regiuni, raioane sau primării de sat sau de oraş. Doresc să vă fac cunoscut că, începând cu săptămâna trecută, am primit din regiunile Transcarpatică, Cernăuţi şi Odessa, în care locuiesc cei mai mulţi dintre membrii minorităţii naţionale române, mai multe semnale de îngrijorare în legătură cu dezbaterile în lectura a doua, în Parlamentul de la Kiev, a Proiectului de Lege cu privire la funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat. Anterior, liderii comunităţii autohtone româneşti din Ucraina ne-au adresat un amplu memoriu, tratând, printre altele, acelaşi subiect. De ce suntem îngrijoraţi, împreună cu românii din Ucraina, de acest proiect de lege? Pentru că el continuă linia politică a suprimării mai multor drepturi ale minorităţii noastre înrudite din Ucraina şi este de natură să amplifice procesul de ucrainizare forţată. Mă voi referi la prevederi concrete ale acestui document. De exemplu, el stabileşte că instruirea în instituţiile preşcolare, şcolare, profesionale sau universitare va fi trecută treptat în limba ucraineană de stat. Singura excepţie o vor constitui tătarii din Crimeea, singurii recunoscuţi oficial ca autohtoni în Ucraina, în afară de ucraineni. Este clar că Rada Supremă neglijează Avizul şi recomandările exprese ale Comisiei de la Veneţia la Legea educaţiei din 2017. De asemenea, toate manifestaţiile culturale din ţară vor trebui să se desfăşoare exclusiv în limba ucraineană. Reprezentările teatrale în limbile minoritare vor trebui să fie însoţite de subtitrare în ucraineană. Filmele artistice sau documentare vor putea fi turnate doar în limba ucraineană, iar dacă în acestea vor apărea replici în vreo limbă minoritară, acestea vor trebui dublate în limba oficială. Totodată, limba ucraineană va deveni obligatorie pentru toate publicaţiile periodice ale minorităţilor, ca şi pentru presa audiovizuală a minorităţilor sau pentru minorităţi. Toate revistele sau ziarele în limba română vor trebui să tipărească şi un tiraj în limba ucraineană, chiar dacă acesta nu este solicitat de nimeni. Orice text scris sau rostit în vreo limbă minoritară în presă va trebui dublat în limba ucraineană. În acelaşi timp, toate paginile de Internet, inclusiv cele ale oricărei organizaţii neguvernamentale ale minorităţilor naţionale, vor trebui să aibă versiune completă în limba ucraineană, altminteri vor risca blocarea sau suprimarea. După intrarea în vigoare a legii, întregul personal din domeniul serviciilor - comerţ, sănătate etc. - din regiunile de vieţuire compactă şi majoritară a minorităţii autohtone româneşti din Ucraina va trebui să treacă la utilizarea limbii ucrainene, în raport cu clienţii lor neucraineni. În plus, deputaţii ucraineni doresc să introducă atestarea lingvistică obligatorie a tuturor funcţionarilor publici din regiunile locuite de minorităţile naţionale. În acest scop, va fi creată Comisia Naţională pentru Standardele Limbii Ucrainene, CNSLU, organ de stat care va stabili în fiecare caz aparte dacă o persoană sau alta poate sau nu accede într-o funcţie publică. În mod evident, există riscul ca un asemenea mecanism să fie utilizat pentru epurarea românilor din administraţia locală din regiunile populate de români. Un alt nou organ de stat care va fi creat este Împuternicitul pentru Protecţia Limbii Ucrainene, ÎPLU, care va supraveghea aplicarea legii lingvistice. Aparatul Împuternicitului pentru Protecţia Limbii Ucrainene va înlocui buclucaşa Instituţie a Inspectorilor Lingvistici, care fusese prevăzută în varianta iniţială a proiectului. Remarcăm şi faptul că proiectul de lege prevede redarea obligatorie a tuturor toponimelor istorice ucrainene sau româneşti, exclusiv în transcripţie ucraineană. Dacă legea va intra în vigoare, românii din Ucraina nu vor mai putea scrie sau spune Kiev, Cernăuţi sau Nistru, aşa cum s-a consacrat în limba română, ci doar Kyiv, Chernivtsi sau Dnister. Iar cui nu-i va plăcea şi nu se va conforma acestor prevederi legale, i se vor aplica sancţiuni destul de drastice. Deputaţii ucraineni au prevăzut amenzi usturătoare. Dacă, bunăoară, un consilier local de naţionalitate română dintr-o comună românească din regiunile Transcarpatică, Cernăuţi sau Odessa, va îndrăzni să întrebe ceva în limba română, chiar dacă şi primarul şi toţi membrii consiliului ar fi de origine română, acestui consilier i se va aplica o amendă de 7.000 de hrivne, circa 260 de dolari SUA, iar dacă un învăţător sau profesor român va încerca să-i explice unui elev român orice în limba română, profesorul sau învăţătorul va fi supus amendării cu 5.100 de hrivne, circa 189 de dolari SUA, echivalentul unui salariu lunar. În domeniul comerţului, - aplicabil, de exemplu, oricărui vânzător român din orice localitate românească din Ucraina, care ar încerca să vorbească cu vreun cumpărător român în română - pentru început va fi dat un avertisment, iar pentru încălcare repetată amenda va fi de 6.800 de hrivne, circa 252 de dolari SUA. În cazul încălcării pentru a treia oară a acestei prevederi, amenda va fi 12.000 de hrivne, circa 445 de dolari SUA. Ceea ce este mai grav este că deputaţii din Rada Supremă au prevăzut ca orice îndemn de a dezbate chestiunea de a i se conferi vreunei limbi, alta decât limbii ucrainene, statut cooficial la nivelul vreunei unităţi administrative de nivelurile I, II sau III - sat, oraş, raion, regiune - va fi considerat drept îndemn la răsturnarea regimului constituţional şi se va sancţiona cu privaţiune de libertate până la 10 ani, şi asta într-o ţară în care minorităţile naţionale constituie între 7 şi 10 milioane de persoane. Dintre ei, circa jumătate de milion sunt români care locuiesc de sute de ani în propriile lor localităţi, cele mai multe anexate de URSS în 1940, provizoriu, şi definitiv în 1944. Vom preciza că Ucraina refuză de aproape două decenii desfăşurarea unui recensământ general al populaţiei, care să dea, în condiţii de corectitudine şi transparenţă, un tablou real al structurii etnice şi lingvistice a locuitorilor din statul vecin. Impresia mea este că Rada Supremă abdică de la normele fixate în documentele europene şi internaţionale, în materie de minorităţi, la care Ucraina este parte şi deschide tot mai larg uşa asimilării forţate a minorităţii române autohtone, văzută doar ca masă demografică pentru ucrainizare. În mod evident, nu putem asista nepăsători la acest proces, cu atât mai mult cu cât el este în esenţă şi antiucrainean, întrucât îi oferă agresorului din est pretextul ideal să intervină în Ucraina. În acest context, propun să creăm un grup de parlamentari care să se deplaseze la Kiev pentru discuţii cu deputaţii din Rada Supremă, într-o ultimă încercare de a tempera elanul antiminoritar al corpului legiuitor ucrainean. Totodată, solicit Guvernului nostru şi Ministerului Afacerilor Externe să întreprindă toate cele necesare pe plan bilateral pentru a nu admite consecinţe nefaste asupra minorităţii naţionale române din Ucraina, dar şi pentru sesizarea oficială în această chestiune a organismelor europene şi internaţionale abilitate cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în speţă ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Constantin Şovăială "Alegerile europarlamentare, o miză extremă pentru România!" Mai avem câteva luni şi românii vor fi chemaţi din nou la vot, de data aceasta pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai. Este şansa alegătorilor de a alege pe cine să pună ştampila, însă, într-un mod corect şi informat. Nu mi-aş dori să se repete episodul din 2016, când, la alegerile locale şi parlamentare, au ieşit extrem de puţini cetăţeni la vot şi, din păcate, a câştigat un partid care are ca obiective subminarea justiţiei şi distrugerea economiei aceste ţări. PSD nu merită să mai câştige viitoarele alegeri şi este de datoria cetăţenilor să le atragă atenţia prin vot. În ultimii doi ani, am stat de vorbă cu foarte mulţi sibieni care mi-au transmis un singur lucru - că nu se mai poate cu un guvern de incompetenţi şi abia aşteaptă viitoarele alegeri, pentru a-i penaliza pe cei din PSD. Tind să cred că românii au început să conştientizeze cât de importantă este politica, cât de important este votul şi că o societate se poate schimba doar prin implicarea celor din jur, indiferent că sunt sau nu oameni politici. Tuturor le-am spus că ar trebui să facă o comparaţie între o administraţie liberală şi una condusă de un social-democrat. Cele conduse de liberali sunt printre primele la accesări de fonduri europene, la parteneriate, la atragerea de investitori, la capitolul dezvoltare şi infrastructură etc., iar cele conduse de social-democraţi sunt la nivelul subzistenţei. Când, vreodată, putem compara Clujul, Sibiul, Oradea, Timişoara, Aradul, Braşovul etc. cu vreun oraş condus de un PSD-ist? Îmi doresc ca în 26 mai, marea majoritate a alegătorilor să iasă la vot şi să vedem un procentaj de 70-80%. Cu cât vor ieşi mai puţini la vot, cu atât şansele ca PSD să câştige din nou sunt extrem de mari. În calitate de parlamentar al PNL şi secretar general al filialei Sibiu, vă pot garanta că, dacă Partidul Naţional Liberal va câştiga alegerile europarlamentare, dar şi cele prezidenţiale, locale şi parlamentare, lucrurile în România se vor schimba, asta în condiţiile în care, până în 2020 va mai rămâne ceva bun în această ţară. După cum s-a văzut şi în ultimii ani, există un asalt asupra justiţiei şi asupra tuturor instituţiilor de stat, asupra economiei României, din partea PSD. Nu s-a mai văzut până astăzi ca un partid relevant, cum este PSD, să aibă atâţi aroganţi, incompetenţi, hoţi şi mincinoşi în echipă. Din păcate, mulţi dintre ei sunt în funcţii de conducere la Camera Deputaţilor şi la Senat sau la cârma unor instituţii de stat pe care le distrug pe zi ce trece. Aşa ceva nu se mai poate, iar alegătorii trebuie să acţioneze şi să voteze cu cei care le vor binele!

Corneliu Olar "Nu ne vindem ţara, dar ne-o iau străinii fără să ştim!" Au trecut mai mult de 5 ani de când PSD, pe vremea aceea condus de Victor Ponta, promitea românilor că va pune capăt înstrăinării terenurilor agricole, chiar cu riscul de a supăra Comisia Europeană. Guvernul Ponta a trecut, cel condus de Cioloş a devenit şi el istorie, iar Dragnea, cu nu mai puţin de 3 guverne pe care le-a condus, nu au făcut nimic pentru a stopa procesul de înstrăinare a terenurilor agricole roditoare din România. Străinii care vin şi cumpără plantaţii de vie, de pomi fructiferi, păşuni sau teren arabil pentru cereale, au tot dreptul să o facă, atâta vreme cât Guvernul României nu este în stare să-i sprijine pe români să păstreze aceste terenuri şi să le cultive. Străinii care cumpără ştiu bine că pământul roditor din România nu-l găseşti oriunde şi că grâul creşte chiar şi atunci când sămânţa cade din căruţă pe marginea drumului. Nu ştiu cum se face că atât Guvernul, cât şi majoritatea parlamentară se trezesc şi descoperă adevăratele probleme ale României exact atunci când este mult prea târziu. Guvernul s-a trezit prea târziu, atunci când pesta porcină a nimicit peste jumătate de milion de porci la nivel naţional. Guvernul s-a trezit prea târziu, atunci când sistemele de irigaţii s-au distrus şi ţevile au ajuns la depozitele de fier vechi. Guvernul şi Parlamentul s-au trezit mult prea târziu şi când a fost vorba despre mai mult de 5 milioane de tineri care au părăsit România, iar acum nu au nicio soluţie la criza forţei de muncă din fabrici şi nici la criza forţei de muncă din agricultură. Nici în problema terenurilor agricole sau a păşunilor Guvernul şi Parlamentul nu par că s-ar fi trezit la timp. Astăzi, peste 40% din suprafaţa cu destinaţie agricolă este deja în proprietatea străinilor, pentru că nu avem nici la această oră nişte legi bune care să protejeze aceste terenuri. Săptămâna trecută, s-a constituit un grup de lucru care va analiza, va evalua şi probabil va elabora o legislaţie care să răspundă acestei probleme. Ştim cu toţii cât timp trece de la vorbe şi până la fapte sau, altfel spus, de la demararea unui proiect legislativ şi până acesta devine lege, publicată în Monitorul Oficial. Ce vreau eu să vă spun astăzi este că avem nevoie de consens din partea tuturor partidelor politice parlamentare, cât mai urgent, în această problemă, dacă nu vrem să întârziem iarăşi nepermis de mult! Altfel, vom avea legi bune, însă nu vom mai avea ce pământ să apărăm cu ele.

Cristina Burciu "Proiectul «VENUS - Împreună pentru o viaţă în siguranţă», un pas imens în combaterea violenţei în familie" Violenţa în familie constituie în continuare un fenomen alarmant, care afectează din ce în ce mai multe persoane, iar progresele legislative înregistrate în ultima perioadă nu au fost, din păcate, în măsură să diminueze numărul femeilor agresate. Una dintre principalele probleme care conduc la suportarea în tăcere a violenţelor domestice este dependenţa economică a victimelor de agresori. Astfel, este o realitate că femeilor supuse violenţei, care nu au un loc de muncă, le este teamă să reclame calvarul prin care trec uneori zilnic, iar din această cauză nici nu părăsesc locuinţa pentru a scăpa de bătăi. În aceste condiţii, autorităţile statului au decis să implementeze un nou proiect dedicat combaterii violenţei domestice şi, îndeosebi, protejării româncelor afectate. La începutul săptămânii, a avut loc ceremonia de semnare a contractului de finanţare pentru Proiectul "VENUS - Împreună pentru o viaţă în siguranţă", destinat victimelor violenţei în familie. În valoare de 11 milioane de euro, programul va fi implementat în patru ani, fiind finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capital Uman. Acest proiect va proteja victimele violenţei domestice, atât prin posibilitatea de a le fi oferită o locuinţă, cât şi prin acordarea de asistenţă psihologică, juridică, de reinserţie pe piaţa muncii şi reintegrare socială. Se urmăreşte tranziţia victimelor violenţei domestice spre o viaţă independentă, printr-o abordare integrată. Astfel, prin acest proiect va fi finanţată crearea şi dezvoltarea unei reţele de 42 de locuinţe protejate, la nivelul întregii ţări, în parteneriat cu autorităţile publice locale. Totodată, victimele violenţei domestice vor beneficia de servicii de orientare vocaţională, formare profesională, inserţie socială şi profesională, dezvoltarea de competenţe, în vederea inserţiei pe piaţa muncii. De asemenea, acestea vor primi şi consiliere psihologică, juridică şi asistenţă socială. Consider că este foarte important ca victimele violenţei în familie să îşi cunoască drepturile şi să se poată apăra în consecinţă. Modificările legislative efectuate pe textul iniţial al Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie permit acum poliţistului să îndepărteze agresorul de victimă imediat după reclamarea faptei, în baza ordinului de protecţie provizoriu. Acum, prin acest proiect, femeile supuse oricăror forme de violenţă conjugală vor putea sta în aceste locuinţe destinate lor, până se vor putea remonta după traumele suferite. Îmi exprim încrederea că Proiectul "VENUS - Împreună pentru o viaţă în siguranţă" îşi va atinge scopul urmărit, acela de a diminua atât numărul îngrijorător al victimelor violenţei, cât şi de a le ajuta să-şi recapete demnitatea şi respectul de sine, pentru a reuşi să aibă o viaţă liniştită, fără a mai fi agresate!

Dumitru Mihalescul "De ce în România nu se construieşte, atunci când economia creşte?" Zilele trecute, PSD a făcut public un raport prin care şi-a propus să se laude cu progresele deosebite ale economiei României, progrese care s-ar datora, chipurile!, priceperii lor de a guverna ţara. Acel material care a circulat în spaţiul public a avut şi câteva lucruri adevărate în el, puţine, ce-i drept. De pildă, un lucru adevărat este că PSD a recunoscut, pentru prima dată, că se află la conducerea ţării din aprilie 2012, de la căderea Guvernului Ungureanu, după ce lipsise de la guvernare numai doi ani. Un alt lucru adevărat este acela prin care PSD recunoaşte că a guvernat extrem de profitabil pentru clientela de partid, iar în anul 2016, atunci când, deşi Cioloş era premier, la conducerea tuturor structurilor statului român s-au aflat membri de partid ai PSD. Trebuie apreciată sinceritatea PSD-iştilor atunci când vorbesc despre creşterea spectaculoasă a veniturilor, care a fost mai mică decât creşterea preţurilor, dar şi atunci când recunosc că în 7 ani ţara a fost îndatorată cu peste 110 miliarde de lei, care nu ştim pe ce s-au cheltuit. Oricine ar inventaria anii petrecuţi de PSD la guvernarea ţării, s-ar îngrozi! Din cei 29 de ani care au trecut de la căderea comunismului, PSD s-a aflat la putere 22 de ani, iar din unele structuri ale statului ei nu au ieşit niciodată. Paradoxal este faptul că un partid care a guvernat atât de mult timp România nu a lăsat în urma sa nimic tangibil, niciun proiect consistent, nicio construcţie durabilă, ci doar improvizaţii, cârpeli şi datorii mai mari. Românii au tot dreptul să fie nemulţumiţi că în România nu sunt spitale noi, că şcolile sunt la fel de învechite, că autostrăzile mult aşteptate întârzie să apară, iar drumurile naţionale sunt pline de gropi şi extrem de periculoase. Este şi normal să se întâmple acest lucru, atâta vreme cât PSD, ori de câte ori a guvernat, a risipit toată agoniseala făcută de alţii şi nu a construit nimic pentru generaţiile viitoare. Nu o să mă întorc în timp nici în anii ’90 şi nici în perioada lui Adrian Năstase. Haideţi să vedem de ce a fost în stare PSD în ultimii 7 ani, de când guvernează nestingherit şi de când are aproape toată puterea şi toate instituţiile subordonate! Câte proiecte noi pentru autostrăzi au fost făcute? Niciunul! Deci, în 7 ani, nici măcar un proiect nu au fost în stare să întocmească. Câte spitale noi s-au construit? Niciunul! În 7 ani, din 8 spitale regionale s-a ajuns la 3, pentru ca în anul 2019 să nu mai fie nici măcar vreunul în stadiu de proiect. Chiar dacă nu s-a construit nimic major în România, ţara este tot mai îndatorată, împrumuturile tot mai scumpe, iar creşterea economică nu este folosită pentru modernizarea ţării. Vă întrebam la început, de ce în România nu se construieşte, atunci când economia creşte? Este simplu. Ori de câte ori România s-a aflat în situaţii economice favorabile, la guvernare s-a aflat PSD! Dimpotrivă, ori de câte ori România a traversat momente dificile, partidele de dreapta au demonstrat responsabilitate şi au scos ţara din criză, fie că este vorba despre sfârşitul anilor ’90, fie despre criza 2008-2010. Să sperăm că PNL va avea şansa să guverneze în perioadă de creştere economică şi să demonstreze că, atunci când îţi merge bine, trebuie să faci investiţii şi să construieşti, ca să poţi pune economia şi populaţia la adăpost de vremurile rele!

Dumitru Oprea "Creşterea economică a guvernării PSD-ALDE dispare spectaculos" Pe zi ce trece, toate minciunile vândute ca mari realizări economice ale guvernării PSD-ALDE încep să îşi arate adevărata faţă. Celebra O.U.G. nr. 114 riscă să transforme România într-o ţară vulnerabilă, din punctul de vedere al investiţiilor. O retrogradare a ratingului de ţară ar putea determina imposibilitatea guvernanţilor de a se mai împrumuta de pe pieţele externe, cu efecte grave asupra costurilor de finanţare a bugetului de stat. Filosofia economică a actualei guvernări se rezumă la creşterea pe bază de consum, una care nu a funcţionat în nicio ţară civilizată. Se ştie foarte bine că experimentele economice care nu au avut la bază o dezvoltare sustenabilă, bazată pe producţie, exporturi sau investiţii publice, au sfârşit prin falimentarea ţărilor şi generarea unor crize sociale incredibil de dureroase. De aceea, PNL s-a poziţionat deschis în Parlament împotriva prevederilor Ordonanţei nr. 114, populist numită "ordonanţa lăcomiei", şi se va lupta pentru anularea tuturor prevederilor sale. Chiar guvernanţii, speriaţi de înrăutăţirea rating-ului de ţară, încearcă să o "îndulcească". Din păcate, răul a fost făcut! Bursa a înregistrat deja pierderi substanţiale, cea mai mare bancă din România, cu capital autohton, şi-a sistat toate investiţiile pentru acest an, iar mediul de afaceri, în ansamblul său, se aşteaptă la o contractare a economiei. Aceste efecte, cumulate cu haosul din domeniul fiscal şi al legislaţiei muncii, au creat un adevărat cocktail Molotov pe cale să explodeze. Încă doi ani de guvernare PSD-ALDE ar putea să ducă la slăbirea totală a capacităţii statului român de a face faţă unei posibile crize economice, la destabilizarea statului de drept şi deturnarea justiţiei. Din acest motiv, pe lângă votul pe care îl avem la alegerile europarlamentare, suntem datori să uzăm, ca opoziţie parlamentară, de toate căile democratice şi constituţionale, alături de preşedintele Klaus Iohannis, pentru a înlătura coaliţia PSD-ALDE de la guvernare, astfel încât să mai poată fi reparat răul făcut acestei naţiuni!

Alina-Elena Tănăsescu "Accesul gratuit la serviciile publice de sănătate, necesar pentru copiii fără documente de identitate" Grupurile parlamentare ale PSD susţin o propunere legislativă care va permite copiilor care nu au documente de identitate, accesul gratuit la serviciile publice de sănătate. Până acum, aceste servicii nu puteau fi efectuate şi achitate gratuit prin Casa Naţională de Sănătate, fără ca posesorii să deţină codul numeric personal. Legea are ca scop eliminarea discriminărilor existente în prezent în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale gratuite a tuturor persoanelor cu vârsta de până la 18 ani din România, un drept garantat de Constituţie şi de legile care reglementează domeniul sănătăţii şi drepturile pacienţilor. Punerea în aplicare, cât mai curând, a acestei modificări legislative va avea un dublu scop pozitiv pentru sănătatea populaţiei ţării noastre. Pe de o parte, copiii care, din diferite motive, nu sunt înscrişi în registrele de stare civilă şi, implicit, nu sunt luaţi în evidenţă, vor beneficia acum de serviciile publice de sănătate. Pe de altă parte, înregistrarea oficială a acestor copii care nu au documente de identitate şi CNP va avea rolul de a aşeza în legalitate foarte mulţi minori, iar astfel li se vor crea premise benefice pentru viaţa lor ulterioară, integrarea în muncă, societate şi familie. Cu alte cuvinte, propunerea legislativă urmăreşte derularea unui proces de identificare a copiilor care nu au cod numeric personal. Dobândirea de cod numeric personal le va oferi astfel şansa de a se bucura de privilegiile garantate de stat, pentru fiecare cetăţean. Sunt foarte multe aspecte îmbucurătoare ale acestei propuneri legislative. Din statisticile oficiale, rezultă că un procent majoritar al copiilor fără acte de identitate sunt predispuşi la afecţiuni grave, care le periclitează starea de sănătate. Înregistrarea oficială va duce la supravegherea şi introducerea acestora în programele naţionale de prevenţie, în aşa fel încât starea lor de sănătate să fie monitorizată continuu. Implicit, în timp, aceşti copii vor putea să se integreze mult mai uşor în societate şi în piaţa muncii, pentru a-şi crea un viitor. Iniţiatorii acestui act normativ au prezentat statistici conform cărora 160.000 de români nu deţin niciun act de identitate, iar 10.000 nu au nici măcar certificate de naştere! Aceste cifre constituie un fenomen îngrijorător şi cred că suntem datori să intervenim legislativ pentru a rezolva problema românilor fără acte, îndeosebi a minorilor, deoarece este evident că cei mai expuşi în situaţii urgente legate de sănătate sunt copiii! Actul normativ garantează accesul la servicii de sănătate gratuite pentru copiii şi persoanele aflate în condiţii vulnerabile, chiar dacă nu au CNP. Pe lângă copiii cu vârsta de până la 18 ani, de acest act normativ vor beneficia şi persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, gravidele, lăuzele şi persoanele care sunt victime ale traficului de persoane. Această propunere legislativă urmează să fie dezbătută în Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, după ce a fost adoptată cu unanimitate de voturi de Senat.

Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Doi ani de guvernare PSD înseamnă o viaţă mai bună pentru români" Peste doi ani au trecut de când Partidul Social Democrat a preluat guvernarea, luându-şi angajamentul să le ofere românilor condiţii mai bune de trai, într-o ţară din ce în ce mai modernă. Cifrele ne spun că Programul de guvernare este realizat în măsură de 73% şi că puterea medie de cumpărare a angajaţilor a crescut cu peste 20 de procente. Cea a pensionarilor se apropie de 19%, iar România are acum un produs intern brut mai mare cu 25%. Mai important decât cifrele este, însă, nivelul de trai al românilor şi faptul că acesta a crescut, graţie măsurilor luate de guvernarea PSD. Am reuşit să îmbunătăţim calitatea vieţii, prin creşterea pensiilor şi salariilor, am luat măsuri în domeniul protecţiei sociale, am înlesnit activitatea firmelor şi am dat startul unor programe menite să ofere egalitate de şanse tuturor persoanelor. Indiferent că vorbim despre muncă, sănătate, educaţie, mediu, energie, turism, administraţie publică, sport, cultură şi multe altele, PSD nu a neglijat nicio categorie de cetăţeni şi niciun domeniu de activitate din ţara noastră. Nu putem vorbi despre o Românie modernă, fără să vorbim despre investiţii şi despre infrastructură. 15,4 miliarde de lei în plus vor merge, în acest an, faţă de anul trecut, către investiţii, iar aproape jumătate dintre aceşti bani sunt destinaţi transporturilor. Asta arată că vom continua ceea ce am început în acest domeniu: variante de ocolire, poduri, linii de transport feroviar, drumuri de toate categoriile, lucrări la aeroporturi, diguri, linii de metrou şi multe altele. Ca deputat de Dolj, nu pot să nu mă refer la două investiţii importante pentru cetăţenii pe care îi reprezint, bugetate în acest an, la Transporturi: drumurile expres Craiova-Piteşti şi Craiova-Târgu Jiu. Cunoaştem cu toţii foarte bine că ne aflăm într-un an electoral foarte important. Alegerile europarlamentare bat la uşă, iar cele prezidenţiale le vor urma. În ciuda campaniilor electorale duse de fiecare, în ciuda ambiţiilor politice şi a orgoliilor, prioritatea noastră numărul unu trebuie să fie bunăstarea românilor şi îmbunătăţirea condiţiilor lor de trai! Ceea ce PSD a reuşit să construiască în ultimii doi ani trebuie să fie făcut în continuare, dacă ne dorim să trăim într-o ţară care să fie cât mai apropiată de statele puternice ale Europei. Consider că acest lucru se poate face doar dacă ne continuăm angajamentele luate şi dacă lucrăm cu toţii pentru beneficiul cetăţenilor care ne-au ales. Închei spunând că, dacă ne dorim să trăim într-o societate echilibrată, nu este suficient doar să vorbim despre asta, ci trebuie să facem lucruri care să ducă la acest rezultat. Iar PSD a demonstrat pe deplin că faptele sunt mult mai importante decât orice vorbă şi numai prin fapte putem fi evaluaţi de cetăţeni.

Eugen Tomac La sfârşitul săptămânii trecute, s-a întâmplat un lucru foarte grav. Nu pentru că nedreptăţeşte partidul pe care îl conduc, ci pentru că afectează democraţia, în România anului 2019. Cum spuneam, am aflat cu stupoare că PMP a fost lăsat fără reprezentant în Biroul Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Bineînţeles, a fost o decizie politică a PSD - ALDE - UDMR, cu un scop precis. De aceea, PMP a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia de compunere a Biroului Electoral Central, BEC, pentru alegerile europarlamentare. Statutul de partid europarlamentar sau parlamentar se câştigă prin votul românilor, nu prin decizii politice. Decizia de a scoate PMP din BEC pentru europarlamentare este deopotrivă ilegală şi nedreaptă - ilegală pentru că nicăieri în lege nu se vorbeşte despre partide care au în componenţa lor europarlamentari, aşa cum greşit s-a interpretat şi imorală pentru că este o bătaie de joc la adresa celor 345.973 de români care au acordat votul lor Partidului Mişcarea Populară în anul 2014. Este deosebit de îngrijorător pentru democraţia românească faptul că patru partide, care nici măcar nu existau când au avut loc alegerile din 2014, - PLUS, ProRomânia, ProDemo, PPUSL - au reprezentanţi în BEC, iar un partid validat de români la toate alegerile, după înfiinţare, nu este reprezentat aşa cum ar fi firesc. Traseismul politic reprezintă una dintre problemele majore care contribuie la decredibilizarea clasei politice româneşti. PMP militează pentru modificarea legislaţiei, în sensul că parlamentarii şi europarlamentarii care demisionează din partidele pe lista cărora au fost aleşi să-şi piardă mandatul.

Florică Ică Calotă "Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea" Ministerul Agriculturii a înfiinţat, la începutul acestui an, Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea, prin care îşi propune să crească consumul de produse fabricate în România şi să creeze o reţea naţională de magazine care să concureze cu hipermarketurile şi supermarketurile străine, pe o piaţă estimată la 20 de miliarde euro anual. În prezent, producţia agricolă nu se reflectă la potenţial maxim în PIB. Astfel, în cele peste 3 milioane de gospodării individuale, majoritatea deţinând mult sub 10 hectare, două treimi nu se califică pentru programele de subvenţionare directă. În acest context, este necesară intensificarea valorificării produselor agricole, prin crearea unui mecanism naţional capabil să asigure achiziţia, procesarea primară şi distribuţia către reţelele comerciale interne sau către export, cu scopul de a nu lăsa în afara circuitelor comerciale reglementate şi fiscalizate cea mai mare parte a producătorilor agricoli individuali. Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea este o societate comercială de interes naţional, menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune a UE şi prevederile Programului de guvernare. Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare şi dezvoltare. Primul pilon are în vedere o reţea naţională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice, având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie al produselor. Al doilea pilon are în structură o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, iar al treilea o reţea naţională de magazine, care să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă. Noua societate de stat va conduce la integrarea în circuitul economic a cât mai multora dintre cele peste două milioane de mici gospodării deţinătoare de suprafeţe agricole. Compania va stimula creşterea eficienţei şi calităţii producţiilor fermierilor mici şi mijlocii, prin furnizarea de inputuri agricole de calitate - specii, soiuri, produse agro-chimice etc. De asemenea, va fi asigurată trasabilitatea produselor agricole, creşterea siguranţei alimentare şi reducerea semnificativă a evaziunii fiscale. Activitatea societăţii va avea o influenţă pozitivă atât asupra soldului balanţei comerciale, cât şi asupra soldului balanţei de plăţi a României.

Florica Cherecheş Minciuna şi ascunderea permanentă a efectelor reale ale procesului decizional sunt practici care se accentuează continuu în guvernarea PSD-ALDE. Atât din partea opoziţiei, cât şi a societăţii civile, se primesc semnale cu privire la modul flagrant de nerespectare a promisiunilor mincinoase cu care cei de la putere şi-au câştigat voturile, sau în care încalcă principii fundamentale exprimate în legi. Ca răspuns, puterea proliferează agresiv informaţii false, pentru a deruta opinia publică. Mă văd datoare, în acest context, să subliniez câteva adevăruri, cunoscute de cei apropiaţi sistemului de învăţământ, fie ei profesori, părinţi sau alţi actori implicaţi. Stimaţi colegi din PSD-ALDE, vorbiţi în permanenţă despre măriri salariale în sistem, dar toate pe fondul plafonării sporurilor, fie la nivelul lui decembrie 2016, fie prin O.U.G. nr. 114, la nivelul lui decembrie 2018. Ba mai mult, nu încurajaţi performanţa cadrelor didactice, prin simplul fapt că nu plătiţi gradaţia de merit ori sporul de doctorat la plata cu ora - toate acestea în condiţiile semnării cu tupeu a recentului acord între Guvern şi Sindicate, acord care prevedea calculul sporurilor raportat la salariul în plată. Doamna ministru a vorbit mereu de importanţa activităţii profesorilor consilieri şcolari, dar iată că nici în acest an nu aţi binevoit să suplimentaţi numărul acestora, ori bugetul alocat lor, aşa cum am cerut noi, cei din opoziţie. Nu intenţionaţi nici să le scoateţi obligaţia de predare şi aţi considerat dumneavoastră, normal, să nu le acordaţi nici sporul neuropsihic la fel ca celorlalţi dascăli. Motivul halucinant invocat pentru acest refuz este că profesorii consilieri şcolari nu pot fi încadraţi în categoria personalului didactic de predare, "pentru că nu au clase". Deşi aţi postat în luna decembrie 2018 pe toate reţele de socializare informaţia conform căreia veţi achita personalului didactic hotărârile judecătoreşti restante, nici până acum nu s-au plătit. Astfel, nu aţi respectat angajamentele făcute în faţa sindicatelor. Pentru a reduce numărul de posturi şi implicit bugetul alocat salariilor, intenţionaţi diminuarea, prin modificarea Legii educaţiei, a numărului de ore în învăţământul primar şi gimnazial, dar şi reducerea numărului de săptămâni de cursuri, inclusiv în învăţământul liceal tehnologic. Am enumerat câteva acţiuni ale guvernării care au ca temă gestionarea banilor. Dar uitaţi cu desăvârşire copilul, care ar trebui să fie în centrul sistemului de educaţie şi care, de fapt, are cel mai mult de suferit din cauza unei guvernări lipsite de viziune - toate acestea în contextul în care, cel puţin la modul declarativ, educaţia este prioritate naţională. Stimaţi colegi ai coaliţiei de guvernare, spunea un coleg de-al dumneavoastră, citându-l pe scriitorul american Frederick Douglass, "Este mai uşor să construieşti un copil puternic decât să repari un adult stricat". Din păcate, prin modul în care guvernaţi educaţia, dumneavoastră nu faceţi nici una, nici cealaltă!

Florin-Claudiu Roman "O.U.G. nr. 114 pune în pericol stabilitatea economică şi credibilitatea internaţională a României!" La solicitarea PNL, prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, a trebuit să vină la începutul acestei săptămâni, în Parlament, pentru a da explicaţii cu privire la ordonanţa de urgenţă care bagă România în faliment, şi anume, O.U.G. nr. 114/2018! Ştim cu toţii că artizanii acestei ordonanţe care aruncă economia în aer sunt domnii Vâlcov şi Teodorovici, dar doamna Dăncilă şi-a pus semnătura pe acest act normativ, validându-l, deşi i s-a atras atenţia, atât de PNL, cât şi de mediul privat, că efectele acesteia vor fi devastatoare! Din păcate, consecinţele nefaste ale «Ordonanţei lăcomiei» îşi produc deja efectele, însă este limpede că doamna Dăncilă ocupă degeaba scaunul de premier, neavând, în realitate, curajul de a spune nu atunci când se iau decizii nocive şi dictate de alţii, la Palatul Victoria! Este şi cazul O.U.G. nr. 114/2018, o ordonanţă care împinge România spre panta falimentului, dovadă în acest sens fiind intenţia Standard&Poor’s de a modifica în sens negativ ratingul de ţară al României, din cauza controversatelor prevederi pe care "inventatorii" de carton, Vâlcov şi Teodorovici, le-au strecurat în O.U.G. nr. 114 şi pe care acum promit să le elimine. Şi mă refer, evident, la recunoaşterea clară a prostiei şi incompetenţei, de către domnii Vâlcov şi Teodorovici, prin scrisoarea de răspuns a Guvernului trimisă către Standard&Poor’s, care demonstrează, cu prisosinţă, faptul că Guvernul Dăncilă, prin interpuşi, recunoaşte implicit catastrofa pe care o provoacă prin intermediul O.U.G. nr. 114. Toate argumentele campaniei pe care PNL a iniţiat-o public împotriva O.U.G. nr. 114 se adeveresc prin aceste fapte, mai sus prezentate. Aceste argumente nu sunt susţinute numai de noi, liberalii, ci ele se regăsesc în toate luările de poziţie care au fost exprimate, în ultima perioadă, de către mediul de afaceri, de societatea civilă, de organisme internaţionale, de Comisia Europeană, precum şi de agenţia de rating Standard&Poor’s. Aceste atenţionări şi luări de poziţie unanime arată clar şi limpede că Guvernul este obligat să abroge O.U.G. nr. 114, pentru că altfel va distruge economia românească, va creşte ratele la bănci, va înrăutăţii condiţiile de creditare, va determina, practic, o reducere a creşterii economice, va alunga firmele private, companiile private care administrează Pilonul II de pensii şi asta va duce la naţionalizarea în prima fază şi la distrugerea Pilonului II de pensii!

Vasile-Florin Stamatian "Sistemul medical românesc rămâne în moarte clinică!" Aduc astăzi în discuţie, de la acest microfon, problemele sistemului medical din România şi doresc să pun din nou "pe tapet" doar câteva dintre motivele pentru care acest sistem este tot mai bolnav. Chiar dacă sumele alocate sănătăţii au crescut în ultimii 10 ani de 20 de ori, vorbim în continuare despre corupţie, despre managementul slab şi aparatura medicală neperformantă, dar şi despre numărul mic de plătitori la sistemul de asigurări de sănătate. Avem medici buni, specialişti, care fac tot ce este omeneşte posibil pentru a salva vieţi, dar avem cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din Uniunea Europeană. Personalul medical continuă să se confrunte cu multe probleme, de la aparatura veche şi lipsa materialelor sanitare, la lipsa de resursă umană, care îi obligă pe unii dintre aceştia să muncească peste 48 de ore fără întrerupere. În România secolului XXI, cele mai multe femei mor din cauza cancerului de col uterin şi a cancerului mamar. La fiecare 5 ore un copil mai mic de un an moare, avem cea mai mare rată de mortalitate infantilă din Europa, iar lista poate continua... În orice analiză europeană privind sistemul medical, ţara noastră continuă să fie tot în coada clasamentului, iar toţi miniştrii care s-au perindat în ultimii 29 de ani la conducerea Ministerului Sănătăţii, nu au reuşit să îmbunătăţească şi să aducă la standarde europene acest sistem. Vrem servicii medicale de calitate, dar de multe ori intervenţiile sunt extrem de costisitoare, nu sunt decontate de stat şi mulţi dintre pacienţi renunţă la internare. Nu mai vorbim despre spitalele mici şi din mediul rural în care aparatura medicală performantă lipseşte cu desăvârşire, iar bolnavii sunt nevoiţi să meargă sute de kilometri pentru a beneficia de asistenţa medicală corespunzătoare. Cel puţin 5% dintre persoanele care se internează într-un spital din România contractează infecţii nosocomiale. Dacă ţinem cont de ultimele evenimente prezentate de mass-media, lupta de a reduce aceste infecţii pare o luptă pierdută. Cazul pacienţilor Institutului "Marius Nasta" este recent, dar nu putem uita scandalul dezinfectanţilor HexiPharma, al bebeluşilor infectaţi cu stafilococ auriu, dar nici victimele incendiului de la Colectiv, care au murit din cauza acestor infecţii intraspitaliceşti. Este obligatoriu ca toate politicile elaborate de acest guvern, dar şi de viitoarele guverne, să fie în interesul pacientului. Chiar dacă dezvoltarea sistemului medical din România continuă să se deruleze cu încetinitorul, este necesară o schimbare conceptuală a modului în care este abordată sănătatea, pentru că statul are datoria să garanteze cetăţenilor săi servicii medicale de calitate.

Florinel Stancu România are un potenţial energetic semnificativ. Toţi ştim asta, iar prin intermediul Programului de guvernare, prin obiectivele asumate la capitolul energie, am început să oferim ţării noastre o direcţie de dezvoltare pe termen lung, în domeniul energetic, o direcţie care să ofere un avans important al României faţă de celelalte state din regiune. Faptul că ne aflăm într-o poziţie privilegiată din punctul de vedere al rezervelor de gaze naturale nu este suficient ca să devenim un pol de stabilitate energetică în regiune. De aceea, propunerile şi proiectele demarate în ultimii doi ani au fost realizate cu acest scop. Viziunea noastră pentru România şi răspunsul pentru cetăţeni este să fim conectaţi energetic cu toate statele din jurul ţării. Afirm asta, pentru că nu de puţine ori am auzit întrebarea "cum folosim resursele energetice ale României, atât cele onshore, cât şi cele offshore, pentru a realiza o evoluţie în sectorul energetic şi a le transforma în oportunităţi pentru întreaga economie?". Răspunsul nostru este redat prin investiţii în industrializare, diversificare şi digitalizare în energie. Un argument de data recentă în acest sens ni-l oferă Ministerul Economiei. Luna trecută acesta a adoptat o Hotărâre privind declararea Proiectului "Interconectarea Sistemului Naţional de Transport gaze naturale din România cu sistemul similar de transport gaze naturale din Republica Serbia, inclusiv alimentare cu energie electrică, protecţie catodică şi fibră optică", ca fiind proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale. Ce înseamnă asta? Înseamnă că Executivul va investi sume importante de bani pentru construirea unei conducte de interconectare bidirecţională cu Serbia, pentru realizarea unei pieţe energetice a gazelor operaţională şi complet integrată, în scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, precum şi creşterii gradului de asigurare a securităţii energetice în regiune, un proiect la fel de important precum este şi cel prin care vom exporta gaze către Republica Moldova. Anul acesta am demarat lucrările la faza a doua pentru conducta Iaşi-Ungheni-Chişinău, una de interes naţional atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru România. Guvernarea PSD-ALDE ţine să încheie aceste proiecte în 5 ani. Realizarea lor contribuie la modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii energetice existente, sporind eficienţa sectorului energetic al Republicii Moldova şi Serbiei, asigurând un mecanism de dezvoltare durabilă a economiei naţionale, plus un câştig în plan geopolitic. În total, pentru dezvoltare şi investiţii sunt prevăzuţi în următorii zece ani lucrări aferente Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale în valoare de 1,9 miliarde euro. Sunt investiţii pentru majorarea capacităţii de interconectare a pieţei naţionale la piaţa mondială.

Mirela Furtună "Alegerile din Republica Moldova, o nouă şansă" Pe 24 februarie 2019 au avut loc, în Republica Moldova, alegerile pentru constituirea noului Parlament. A fost un scrutin care s-a desfăşurat în baza unui sistem electoral nou, conform căruia 50 de deputaţi au fost aleşi pe liste de partid, în mod proporţional, iar 51 de deputaţi au fost aleşi în circumscripţii uninominale. De asemenea, a fost un scrutin important pentru viitorul Republicii Moldova, care urma să decidă orientarea strategică externă a ţării. Astfel, partidele politice proeuropene s-au confruntat cu partidele politice proruse, într-un climat nefavorabil pentru primele. Partidele proruse s-au bucurat atât de susţinerea actualului preşedinte Igor Dodon, cât şi de influenţa mare a Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Mai mult, partidele proeuropene au trebuit să se lupte şi cu propriile greşeli din trecut, greşeli care au îndepărtat o parte din electorat de acestea, la care s-a adăugat lupta dură dintre ele. Prezenţa la vot a fost de aproape 50% din numărul total al votanţilor, iar rezultatele scrutinului sunt îmbucurătoare, deoarece forţele proruse nu au obţinut majoritatea. În urma repartizării mandatelor, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, partid de orientare prorusă, a obţinut 35 de locuri în viitorul legislativ, Partidul Democrat din Moldova a obţinut 30 de mandate, Alianţa ACUM va avea 26 de deputaţi, Partidul ŞOR - 7 mandate, iar 3 mandate au fost câştigate de candidaţi independenţi. Cu excepţia P.S.R.M., toate celelalte partide parlamentare au o opţiune, mai degrabă, proeuropeană. Deşi lucrurile nu s-au încheiat încă şi trebuie formată majoritatea care va susţine următorul Guvern, devine din ce în ce mai clar că Republica Moldova îşi va continua apropierea de Uniunea Europeană. Vreau să-i felicit pe cetăţenii de peste Prut, pentru că au ales să continue parcursul european al Republicii Moldova! În încheiere, fac un apel la partidele proeuropene să renunţe la orgolii şi să identifice cele mai bune soluţii pentru instituirea la Chişinău a unui Guvern cu o orientare clară proeuropeană şi cu o susţinere consistentă în Parlament. Alegerile anticipate nu sunt o opţiune, iar forţele politice proeuropene trebuie să-şi consolideze câştigul obţinut şi să aleagă stabilitatea. Consider că locul firesc al Republicii Moldova, este alături de România în cadrul Uniunii Europene, iar eforturile politice de la Chişinău trebuie concentrate pe implementarea în continuare a Acordului de Asociere cu UE. ​

Mihăiţă Găină "Programul LIFE, o oportunitate de care trebuie să beneficiem" România a iniţiat, de-a lungul ultimilor ani, diverse proiecte importante de protejare a mediului înconjurător, dar şi a florei şi faunei, sub egida Programelor LIFE. Conservarea unor specii pe cale de dispariţie sau care puneau probleme de habitat natural, dezvoltarea unor zone protejate, importante pentru turismul din ţara noastră, identificarea şi implementarea unor soluţii pentru reciclarea deşeurilor nonbiodegradabile, refacerea coridoarelor pentru anumite specii de peşti din România au reprezentat un pas înainte pentru încurajarea acţiunilor de mediu, a iniţiativelor de protejare a ecosistemelor naturale şi de salvare a unor specii de animale aflate în pericol. Programul LIFE, dedicat mediului înconjurător şi acţiunilor din domeniul climei, este unul dintre planurile de activitate europene eficiente şi cu viziune pentru încurajarea politicilor climatice din ţările europene. Prin intermediul acestuia se pot pune în aplicare sau pot fi continuate proiectele de cofinanţate, care au ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii mediului şi reducerea tendinţei de declin al biodiversităţii. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Programului LIFE pentru intervalul 2014-2020 este de 3.456.655.000 euro. Apelurile pentru Programele LIFE şi normele Subprogramului Mediu şi Climă pentru anul curent sunt în curs de elaborare, urmând ca acestea să fie publicate de Comisia Europeană în data de 4 aprilie, iar trimiterea notelor concept se va face până în iulie 2019. Dezvoltarea a cât mai multor proiecte prin intermediul finanţării, asigurată de Programul LIFE, oferă soluţii eficiente pentru probleme stringente precum utilizarea resurselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, rezistenţa la schimbările climatice şi protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a biodiversităţii, stoparea degradării ecosistemelor şi atrage, pe de altă parte, şi îmbunătăţirea legislaţiei europene cu privire la îndeplinirea obiectivelor de mediu şi climatice, cât şi o guvernanţă mai bună în domeniul mediului şi al climei la toate nivelurile, inclusiv o mai bună implicare a societăţii civile, a ONG-urilor şi a actorilor locali. Ţin să subliniez faptul că mediul este o sursă importantă pentru viaţă, pe care nu trebuie să o fragilizăm prin acţiunile noastre zilnice, fie ele desfăşurate în comun sau individual. Faptul că Uniunea Europeană acordă de aproape trei decenii o importanţă deosebită acestui program, având priorităţi clare în elaborarea de strategii pentru utilizarea eficientă a resurselor de către sectoarele publice şi private şi pentru protejarea biodiversităţii, trebuie să ne responsabilizeze şi mai mult pe noi toţi, ca popor, şi să ne determine să devenim mai competitivi în raport cu celelalte state, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului din România.

Găvrilă Ghilea "Din flacăra democraţiei abia mai fumegă fitilul..." O simplă interogare a oricărui motor de căutare pe internet plasează România pe ultimul loc între statele europene, indiferent dacă este vorba despre ponderea cheltuielilor alocate pentru cercetare şi dezvoltare, bugetul pentru sănătate, utilizarea fondurilor europene pentru combaterea şomajului la tineri, reciclarea bateriilor, capacitatea de a atrage şi menţine în ţară personalul calificat, ponderea în PIB a creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor, proporţia persoanelor cu studii superioare, volumul cumpărăturilor online şi exemplele ar putea continua. Ca şi cum nu ar fi fost şi aşa suficient de încărcat cu atâtea pietre de moară, acestui palmares negativ i s-a mai adăugat recent un trist record, ţara noastră fiind desemnată pe ultimul loc în UE în ceea ce piveşte starea democraţiei, într-un clasament realizat şi diseminat de The Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare şi analiză a grupului de presă britanic The Economist. Chiar dacă această cercetare relevă, pentru al treilea an consecutiv, o stare generală de erodare a democraţiei la nivelul întregului continent, fenomenul marcând chiar unele state din Europa Occidentală, deteriorări majore s-au înregistrat mai ales în Europa de Est, în rândul ţărilor cu cele mai tinere democraţii instaurate la sfârşitul anilor ’80, dar în special în România, care, paradoxal, a plătit şi cel mai mare preţ pentru răsturnarea vechiului regim. Raportul citat reţine retrogradări notabile pe scala democraţiei, care a depunctat state ca Austria, Georgia, Ungaria, Rusia, Turcia şi, mai ales, Italia. Fenomenul s-a manifestat, în special, prin proliferarea unui discurs politic antisistem, ceea ce relevă, după cum semnalează raportorii, incapacitatea principalelor formaţiuni politice de a răspunde unor îngrijorări şi insecurităţii unei părţi importante a populaţiei. În acelaşi timp, sfidând trendul negativ, manifestat chiar printre statele europene cu vechi tradiţii democratice, Finlanda, Germania şi Malta au fost bonificate pentru progresele realizate, în vreme ce Armenia, Estonia şi Macedonia au înregistrat ameliorări remarcabile la indicatorii specifici. Dacă, între ţările membre UE, Suedia şi-a consolidat prima poziţie, ultimul loc în acest clasament este atribuit României, chiar în semestrul în care deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Sau poate tocmai de aceea...

George Şişcu Păsările ihtiofage, care se hrănesc cu peşte, pagubele pe care le produc pisciculturii şi stocurile de peşte din ape interioare şi mări nu constituie o problemă românească, ci este una europeană. Ultimele dezbateri referitoare la problema păsările ihtiofage au supus atenţiei publice o problemă importantă - raportul dintre exploatarea resursei pisciole, importantă pentru hrana românilor şi protecţia unor specii de păsări care se hrănesc cu peşte. În România, există inventariată o populaţie de circa 80.000 - 120.000 de cormorani, de exemplu, care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Asta înseamnă circa 21.000 de tone de peşte anual pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. Iată că tot mai multe voci spun că aceste păsări, în special cormoranii şi pelicanii, produc pagube însemnate asupra resursei piscicole şi afectează buna funcţionare a fermelor de creştere a peştelui. De aceea, reprezentanţii fermelor pisciole solicită ca statul să îi despăgubească pentru aceste pierderi. Pe de altă parte, organizaţiile de mediu militează pentru găsirea unor soluţii neletale, ţinând cont şi de faptul că vorbim despre specii protejate de lege. În aceste condiţii, cred că este absolut necesar să avem o statistică oficială a numărului populaţiilor de cormorani şi pelicani din România, dar şi un studiu asupra impactului acestor păsări asupra pisciculturii. De asemenea, trebuie să ştim care este raportul despăgubirilor pentru daunele cauzate de păsări la fermele piscicole şi cele cauzate de animale, incluzând păsările, acordate agricultorilor. Acesta este motivul pentru care am adresat şi mai multe întrebări instituţiilor care se ocupă de acest domeniu şi sper să avem cât mai curând un răspuns care să poată clarifica această situaţie!

Georgeta-Carmen Holban "Problematica pacienţilor cu boli rare, un obiectiv al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene" Problematica pacienţilor cu boli rare reprezintă unul dintre obiectivele României în perioada în care deţinem Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În acest context, conducerea Ministerului Sănătăţii şi-a fixat drept ţintă dinamizarea colaborării între statele membre ale Uniunii în ceea ce priveşte tratamentul pacienţilor cu boli rare până la 18 ani, şi, îndeosebi, mobilitatea acestora. Prin acest deziderat generos se propune accesul pacienţilor diagnosticaţi cu boli rare la un tratament existent în statele Uniunii Europene, în cazurile în care una dintre ţări nu dispune de tratamentul medicamentos necesar. Astfel, persoanele care suferă de aceste afecţiuni vor putea fi tratate de urgenţă într-o altă ţară, pentru a se evita agravarea bolii. Propunerea Ministerului Sănătăţii a fost deja agreată la nivel european, iar astfel pacienţii din România care au boli rare vor putea beneficia de tratamentul adecvat în străinătate. În prezent, România dispune de 14 Centre de expertiză pentru bolile rare. De asemenea, pe listele de medicamente compensate şi gratuite s-au adăugat în ultimul an 37 de molecule noi inovative, necesare inclusiv pentru tratarea pacienţilor cu boli rare. Conducerea Ministerului Sănătăţii face demersurile de rigoare pentru ca spitalele din ţară să fie aprovizionate cu medicamentele de strictă necesitate, în paralel cu asigurarea finanţărilor diferitelor programe destinate bolilor rare. În paralel, autorităţile abilitate intenţionează să dezvolte în perioada următoare noi programe dedicate acestor pacienţi, precum şi înfiinţarea unor centre de excelenţă pentru aceştia. Totodată, se are în vedere includerea, şi în acest an, în lista de medicamente compensate şi gratuite, de noi molecule pentru pacienţii cu boli rare, care să fie decontate integral. De asemenea, ministrul sănătăţii a anunţat că se lucrează la crearea unor registre ale pacienţilor cu boli rare, pentru a avea predictibilitate în achiziţia medicaţiei necesare şi a se putea pregăti medici specialişti în patologiile respective, mai ales pentru adulţi. Nu în ultimul rând, se doreşte conectarea nevoilor medicale ale acestor pacienţi cu nevoile sociale şi educaţionale. Bolile rare afectează un număr mai mic de cinci persoane, raportat la 10.000 de oameni, existând peste 7.000 de boli rare, 75% dintre acestea afectând copiii. Îmi exprim încrederea că magistraţii Curţii Constituţionale vor respinge sesizarea preşedintelui pe Legea bugetului de stat, deoarece sănătatea românilor este extrem de importantă, iar investiţiile preconizate în acest an sunt substanţiale şi în beneficiul fiecăruia dintre noi.

Neculai Iftimie "Proiectul de Lege privind suplimentele alimentare ar putea produce perturbări în domeniu" Un proiect de lege privind suplimentele alimentare, aflat în portofoliul Comisiilor de specialitate din 2012, ar putea produce confuzii şi perturbări în sectorul suplimentelor alimentare, dacă s-ar transforma în lege. În România este deja reglementat acest sector şi funcţionează de circa 12 ani în condiţii normale, conform prevederilor Legii nr. 491/2003 a plantelor medicinale şi aromatice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Legea nr. 239/2010, de modificare şi completare a legii sus-menţionate. În baza acestei legi şi a Regulamentului CE nr. 178/2002 a alimentelor, au fost elaborate ordine comune de aplicare - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Sănătăţii. Reglementarea suplimentelor alimentare, care de fapt sunt nutrienţi de origine animală şi vegetală, a fost deja realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor. O clasificare a acestor produse în trei categorii distincte, care să fie încadrate sub trei autorităţi diferite, este incorectă şi imposibil de realizat, deoarece marea majoritate a suplimentelor alimentare sunt amestecuri de nutrienţi de origine vegetală, cu nutrienţi de origine animală şi vitamine minerale. Prin proiectul de lege se modifică încadrarea produselor în alte categorii decât cele recunoscute la nivel european şi se schimbă autoritatea notificatoare pentru suplimentele alimentare care conţin combinaţii de vitamine, minerale, plante medicinale şi alte diverse substanţe cu efect nutriţional şi fiziologic. În acest moment, autoritatea notificatoare este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin proiectul de lege se schimbă unitatea notificatoare şi atribuţiile revin Ministerului Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti, care cuprinde Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului şi Inspecţiei de Stat a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, are capacitatea profesională şi infrastructura necesară pentru a desfăşura atât activitatea de notificare, cât şi cea de supraveghere a controlului suplimentelor alimentare pe piaţă. Introducerea unei noi autorităţi, Agenţia Naţională Anti-Doping pentru teste şi avize antidoping şi utilizarea sub supraveghere medicinală a suplimentelor alimentare pentru sportivi, complică sistemul existent. Legislaţia antidoping se referă strict la o categorie de produse care se adresează unui segment de consumatori ţintă, sportivi de performanţă şi persoanele înscrise în sălile de fitness. Pentru acest segment de consumatori, există legislaţia specifică antidoping şi există infrastructura de analize doping şi un institut de nutriţie pentru consumatorii ţintă. În concluzie, Proiectul de Lege a suplimentelor alimentare are ca scop stabilirea unor reguli speciale pentru produsele din import, în defavoarea industriei autohtone.

Natalia-Elena Intotero "În perioada deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, ţara noastră are şansa să pună în dezbatere problematica diasporei" România înregistrează rezultate remarcabile în mandatul pe care îl deţine în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. Activitatea echipei noastre este apreciată de partenerii europeni. Astfel, în aproape două luni de mandat, Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene a finalizat nu mai puţin de 62 de dosare, din care 34 au fost deja aprobate de ambasadorii statelor membre. La nivelul Executivului există o activitate intensă şi vom continua colaborarea strânsă cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană, cu statele membre, pentru a găsi soluţii cât mai bune pentru viitorul Uniunii Europene. De altfel, în urmă cu o săptămână, s-au desfăşurat, la Bucureşti, Conferinţele la nivel înalt în domeniile sănătăţii, educaţiei şi formării, iar ministrul Alexandru Petrescu a condus Reuniunea informală a miniştrilor, în sectorul comunicaţiilor. În acelaşi timp, continuă întâlnirile cu Parlamentul European şi reprezentanţii permanenţi ai statelor membre, în vederea soluţionării dosarelor aflate în lucru. În context, tot în luna februarie, a avut loc, la Craiova, prima sesiune de lucru a experţilor europeni privind diaspora fiind organizată de către Ministerul Românilor de Pretutindeni, MRP, în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, cu sprijinul autorităţilor locale şi judeţene. Întâlnirea s-a axat pe problematica diasporei din Uniunea Europeană, cu accent asupra modalităţilor de reinserţie socio-profesională în ţările de origine, a combaterii traficului de persoane şi fenomenului sclaviei moderne. La reuniune au participat invitaţi din state ale Uniunii Europene, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, ANITP, ai Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate, BCCOA, ai Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, instituţii cu care MRP se coordonează în permanenţă, pentru a veni în sprijinul românilor de pretutindeni. Uniunea Europeană ar putea elabora un set de politici unitare pentru diaspora, astfel multe dintre diferenţele actuale existente pe acest domeniu din statele membre fiind mai uşor de armonizat. La reuniunea experţilor au fost propuse multe idei constructive în acest sens, precum: un Comisar european pe diaspora, reuniuni europene mai dese şi chiar apariţia a câte un minister dedicat diasporei în fiecare stat. România începe acest drum şi poate intra în istorie prin temele abordate în marja Preşedinţiei, urmând ca acestea să fie continuate de celelalte ţări care vor veni, prin rotaţie, la conducerea Consiliului Uniunii Europene.

Ioan Balan "PSD şi ALDE au promis spitale regionale noi, iar acum vor să le închidă şi pe cele construite sau renovate de alţii" În anul 2016, atunci când PSD şi ALDE au păcălit populaţia cu un Program de guvernare mincinos, cetăţenilor li se promitea construirea a nu mai puţin de 8 spitale regionale de urgenţă şi un spital metropolitan la Bucureşti. Despre sutele de kilometri de autostrăzi mâzgălite de Liviu Dragnea pe harta României nici nu mai amintesc, căci am fi înconjurat toată planeta cu toate promisiunile lor. Văzând cât de mare nevoie are România de o infrastructură modernă de servicii de sănătate, cu aparatură de ultimă generaţie, în care să lucreze medici bine calificaţi, oamenii chiar au crezut că aceste lucruri se vor întâmpla. Încă din primul an de guvernare, Guvernele lui Dragnea au tăiat din promisiune şi din 9 spitale de mare capacitate promise, pentru care există bani gratuiţi la Comisia Europeană, nu au mai rămas decât 3. Acestea ar fi trebuit să se construiască la Iaşi, pentru regiunea de Nord-Est, Cluj-Napoca, în Transilvania, şi în Craiova, pentru Oltenia, adică acolo unde autorităţile locale au întreprins toate demersurile necesare pentru a putea începe lucrările de construire - s-au alocat suprafeţele de teren, s-au rectificat planurile de urbanism şi au fost emise toate avizele şi autorizările de care ar fi fost nevoie. Cu toţii am trăit speranţa ca măcar aceste 3 spitale să se construiască, însă nici nu am intrat bine în anul 2019 şi am aflat de la Guvern că nici măcar acestea nu se vor mai construi, cu siguranţă nu până în anul 2021. Dacă PSD şi ALDE nu au fost în stare să construiască nimic din 2012, de când guvernează România, atunci ar fi fost bine ca măcar să nu-şi bată joc de infrastructura spitalicească deja existentă. Din păcate, incompetenţa lor ne-a surprins din nou şi am aflat că au prevăzut, într-un document intitulat pompos "Masterplan pentru servicii de sănătate", să închidă spitale şi să reducă paturile din spitalele care vor scăpa de închidere sau comasare. Ministrul sănătăţii, dacă a semnat un asemenea document, ar fi trebuit să facă un minim gest de demnitate şi ar fi trebuit să-şi înainteze demisia. Dacă a semnat pentru închiderea a 3 spitale în judeţul Suceava, adică a Spitalului Orăşenesc Gura Humorului, a celui de Psihiatrie din Siret şi a celui de Boli Cronice tot din Siret, înseamnă că ori nu ştie ce se întâmplă în ţară, ori dă dovadă de cinism şi vrea să închidă spitale chiar în cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană. Aş vrea să mai adaug că acelaşi document, despre care am înţeles cu toţii că trebuie să facă economii la buget pe seama sănătăţii oamenilor, propune şi reducerea numărului de paturi la cel puţin 4 spitale din judeţ, inclusiv la Spitalul Judeţean de urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" din municipiul Suceava, unde Consiliul Judeţean a făcut eforturi uriaşe şi a cheltuit zeci de milioane de lei pentru a-l moderniza şi pentru a atrage medici tineri şi bine pregătiţi. Închiderea spitalelor şi reducerea numărului de paturi finanţate de la buget nu a figurat niciodată printre promisiunile cu care Dragnea şi Tăriceanu au păcălit populaţia în anul 2016. Lovitura dată sistemului de sănătate din judeţul Suceava şi din toată ţara nu a figurat nici măcar în prezentarea bugetului pentru anul 2019, atunci când PSD-ALDE se lăuda că alocă bani mai mulţi pentru sănătate. Minciunile lor au avut picioare extrem de scurte şi constatăm acum, pe pielea a milioane de pacienţi, că PSD-ALDE una spune şi alta face. Să închizi spitale şi să reduci accesul la sănătate în cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană este dovada supremă că cele două partide care conduc astăzi România, PSD şi ALDE, nu au avut niciodată ca obiectiv să îmbunătăţească viaţa românilor, ci doar să îi păcălească şi să-i amăgească cu promisiuni mincinoase. La nivelul judeţului Suceava, parlamentarii PNL, primari ai PNL, precum şi preşedintele Consiliului Judeţean se vor lupta şi nu vor lăsa acest Guvern incompetent să-şi bată joc de munca autorităţilor locale şi să-i priveze pe cetăţeni de accesul la servicii medicale.

Liviu-Ioan Balint "Ziua Internaţională a Femeii" Pe 8 martie sărbătorim Ziua Internaţională a Femeii. Prin intermediul acestei declaraţii politice, profit de oportunitatea de a le ura tuturor doamnelor şi domnişoarelor din Parlament, din România şi de pe tot mapamondul, la mulţi ani, multe bucurii, multă sănătate, fericire şi împliniri! Această zi este sărbătorită diferit în statele lumii, însă toate au la bază un principiu comun şi important - recunoaşterea meritelor femeilor pentru realizările lor de-a lungul istoriei şi în prezent, în toate domeniile, fără a face discriminare de gen, de etnie, de limbă, cultură, economică sau politică. Carta Naţiunilor Unite semnată în 1945 a fost primul document internaţional care a afirmat principiile de egalitate de şanse şi de gen între femei şi bărbaţi. Din acel moment, Organizaţia Naţiunilor Unite şi membrii săi au ajutat şi luptă în continuare pentru crearea de strategii, standarde şi programe care să promoveze statutul femeilor la nivel global. Într-o ţară în care femeile reprezintă 51,1% din totalul rezidenţilor, numărul lor fiind puţin peste 10 milioane în 2017, dar în care, din păcate, statisticile legate de violenţa împotriva femeilor sunt printre cele mai ridicate din Europa, este de datoria noastră, ca parlamentari, să ajutăm la elaborarea şi dezvoltarea de politici publice care să vină în sprijinul femeilor din România. Doamnelor şi domnişoarelor, vă doresc încă o dată la mulţi ani şi vă doresc o zi de 8 martie cât mai frumoasă!

Sorin-Ioan Bumb "Ajuns la fundul sacului, PSD vrea să pună mâna pe rezerva de aur a României" Speriaţi de cotele explozive ale deficitului bugetar şi de lipsa banilor pentru contractele care alimentau puşculiţa de partid, greii PSD au imaginat un alt mecanism prin care să producă bani pentru gaşca de baroni din fruntea partidului. Miercuri, Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae au depus un proiect de lege la Senat prin care doresc repatrierea rezervei naţionale de aur a României şi depozitarea ei în ţară, la îndemâna băieţilor deştepţi de la partid. Măsura, de un populism deşănţat, este una extrem de toxică pentru economia României, dacă va fi pusă în practică. În România administrată de PSD, cu instituţii captive, subordonate partidului, totul se rătăceşte - de la dosare, la întreprinderi şi chiar insule. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu rezerva de aur, dacă ar fi la dispoziţia PSDragnea şi prin ce cavouri ar ajunge să fie păstrată... Dincolo de aceste aspecte, aducerea aurului în ţară înseamnă decredibilizarea financiară a României. Numeroase ţări îşi păstrează rezerva de aur în străinătate, la instituţii cu tradiţie şi credibilitate, pentru că aceste rezerve reprezintă garanţii internaţionale ale solidităţii economice ale unei ţări, în raport cu economia mondială, conferind predictibilitate şi soliditate, inclusiv monedelor naţionale, în faţa atacurilor speculatorilor de pe burse. Aducerea aurului în ţară ar duce la o creştere astronomică a dobânzilor creditelor pe care PSD le ia masiv din străinătate, pentru a acoperi deficitul bugetar, şi ar expune periculos moneda naţională, şi aşa ajunsă la un minimum istoric, în raport cu valutele internaţionale. Dacă tot este atât de interesat de aurul României, nu înţeleg de ce nu începe PSD să facă demersuri serioase pentru repatrierea aurului aflat la mentorii săi de la Moscova. Aducerea acasă a tezaurului de la Moscova ar ajuta România şi ar creşte semnificativ bogăţia naţională. Sau, dacă tot sunt aşa de patrioţi, de ce nu încep cei de la PSD nişte demersuri pentru repatrierea milioanelor de euro dosiţi prin Brazilia sau prin Madagascar? Ar ajuta la fel de mult România şi economia naţională!

Ion Spânu "Guvernul arde gazul pe banii populaţiei" Cadoul de sărbători oferit de către Guvern mediului de afaceri românesc, anul trecut, poartă denumirea "Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018". Cu sacul plin de creşteri de taxe, autorităţile au avut grijă sa nu uite pe niciunul dintre "copii": piaţa energetică, piaţa bancară, piaţa telecomunicaţiilor etc., practic, toţi actorii importanţi ai economiei din România. Emiterea de ordonanţe de urgenţă intră în atribuţiile oricărui Guvern, dar emiterea de ordonanţe de urgenţă cu un impact semnificativ asupra economiei, fără o minimă consultare a mediului de afaceri direct implicat în proces, denotă un grad foarte mare de diletantism. Vârful de lance al O.U.G. nr. 114/2018, aşa cum a fost prezentat de Guvern, s-a constituit în plafonarea preţului la gaze naturale. Autorităţile au explicat aceasta măsură ca fiind una de protecţie a populaţiei împotriva creşterii excesive a preţului la gaze naturale, mai mult decât bine-venită, având în vedere puterea de cumpărare încă redusă. Din nefericire, studiile specialiştilor în domeniu, fie că vorbim despre instituţii independente, fie chiar despre cele ale statului român - de exemplu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - au relevat faptul că atât consumatorii casnici, cât şi cei industriali vor avea, de fapt, de plătit un preţ mai mare în final. Mai mult chiar, efectele acestui act normativ vor fi resimţite la nivel naţional, şi nu numai de industria de profil, dat fiind faptul că reducerea veniturilor la bugetul de stat, ca urmare a plafonării preţului la gaze naturale, este estimată de specialişti undeva în jurul sumei de 2,26 miliarde de lei. Acest lucru reprezintă aproximativ 17% din totalul beneficiilor sociale plătite la bugetul de stat, dacă ne raportăm la anul 2017. În ceea ce priveşte industria energetică a României, aceasta va fi afectată pe mai multe planuri, impunerea unui preţ afectând relaţiile concurenţiale cu entităţile similare din Uniunea Europeană. Totodată, România se va afla în faţa posibilităţii de a suplimenta importurile de gaze naturale din afara graniţelor Uniunii Europene, deschizând, în acest fel, porţile larg companiilor din Rusia - şi aici mă refer la GazProm - întărind dependenţa deja existentă faţă de această piaţă. În plus, exportul de gaze naturale produse în România va fi afectat din cauza faptului că producătorii locali sunt obligaţi să livreze cantitatea rămasă disponibilă către consumatorii casnici, iar în acest caz disponibilitatea pentru export va fi egală cu zero, după cum arată un raport dat publicităţii de către Deloitte. În acest mod, efortul Uniunii Europene de a investi în infrastructura românească de profil va fi unul sortit eşecului. Din nefericire, unda de şoc pe care o va resimţi industria energiei va lovi, în final, atât în consumatorul casnic, cât şi în cel industrial. Stabilirea unui preţ fix către consumatori va genera, fără îndoială, pierderi pentru toţi actorii implicaţi în această industrie. La toate acestea se vor adăuga noua taxa de 2% din cifra de afaceri, precum şi recuperarea pierderilor înregistrate în anii anteriori. Toate aceste costuri se vor regăsi, evident, în facturile consumatorilor casnici şi industriali. Încă de la publicarea O.U.G. nr. 114/2018, Partidul PRO România şi-a exprimat dezaprobarea vizavi de acest legislativ. Am atras, astfel, atenţia asupra caracterului profund antiromânesc pe care ordonanţa îl are, companiile cu capital autohton fiind foarte grav afectate în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi profitabilitatea lor viitoare. Totodată, abandonarea pieţelor tradiţionale şi deschiderea către importurile din Rusia, pentru gaze naturale, precum şi pentru cele din Ungaria şi Cehia, pentru energie electrică, reprezintă un risc strategic pe care România ar fi mult mai bine să-l evite. În concluzie, solicităm Guvernului României abrogarea cât mai rapidă a acestei ordonanţe de urgenţă şi începerea unor discuţii serioase cu specialiştii de profil din România, în scopul de a identifica cele mai bune căi de dezvoltare a industriei energetice, precum şi cele mai bune măsuri de protecţie a consumatorilor casnici şi industriali.

Cornel Itu "Ambulanţă nouă în municipiul Dej" Municipiul Dej dispune, începând cu acest an, de o nouă ambulanţă. Este o reuşită pe care Serviciul de Ambulanţă Dej o aşteaptă de mult timp şi mă bucur că eforturile noastre de a transmite nevoile din teritoriu nu sunt în zadar şi Guvernul este cu adevărat interesat în a oferi baza necesară pentru un sistem de sănătate mai bun pentru români. Este o ambulanţă care va asigura o îmbunătăţire a serviciilor acordate, evaluarea primului-ajutor calificat, acordarea asistenţei medicale şi transportul pacienţilor la standarde ridicate. Achiziţia ambulanţei s-a realizat prin Programul POIM 2014-2020 - "Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la urgenţele medicale". Pe ambulanţa de tip B îşi va putea desfăşura activitatea medicală atât un echipaj cu medic - medic/asistent medical, ambulanţier -, cât şi cu asistent medical - asistent medical/ ambulanţier. Ambulanţa va fi dotată cu aparatură pentru resuscitare, defibrilator, traumatologie, urgenţe medicale, arsuri etc. În condiţiile în care Substaţia Dej intervine lunar la peste 700 solicitări, începând cu luna aprilie, Programul de reînnoire a parcului auto a Substaţiei Dej va continua cu repartiţia unei noi ambulanţe. Trebuie menţionat faptul că ambulanţele SAJ Cluj - Substaţia Dej intervin nu numai pe raza municipiului, ci şi în judeţele învecinate, mai ales în cazul accidentelor de circulaţie de pe cele două artere europene - judeţul Bistriţa - spre Beclean şi judeţul Sălaj - ruta spre Baia Mare. Spitalul Municipal Dej este un centru medical important în zonă, cu personal medical competent, ceea ce determină o continuă investiţie în creşterea calităţii actului medical, prin implicarea tuturor echipajelor din Substaţia Dej într-un program de training, bazat pe scenarii de caz.

Costel Lupaşcu "8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii’’ Fie că este vorba despre mamele noastre, despre soţii, despre prietenele ori colegele noastre, în ziua de 8 martie avem ocazia să le omagiem şi să le mulţumim pentru că fac parte din viaţa noastră, ceea ce este o bucurie pentru noi, bărbaţii. Momentul ales pentru sărbătorirea femeilor din viaţa noastră este primăvara, ceea ce reprezintă schimbarea naturii aflată în rezonanţă cu schimbările sociale care au dus la marcarea acestui eveniment şi imprimarea sa în conştiinţa internaţională. Ziua Internaţională a Femeii este sărbătorită în numeroase ţări din lume. Este ziua în care femeilor le sunt recunoscute realizările, oricare ar fi diferenţele naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Această zi este o ocazie să privim spre trecut, să ne amintim de lupta femeilor pentru emancipare şi de realizările lor şi, mai important, este o ocazie să privim înainte, spre potenţialul şi oportunităţile viitoarelor generaţii de femei. Această zi a fost iniţiată în 1910, la Copenhaga. Ea onorează mişcarea femeilor pentru egalitate în drepturi şi egalitate de şanse. A început să fie sărbătorită în 1911 în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia şi marchează momentul în care reflectăm la progresul pe care 1-a făcut mişcarea pentru drepturile femeilor. Ziua Internaţională a Femeii a fost recunoscută oficial mult mai târziu, în 1975, de către Naţiunile Unite, şi a fost adoptată, începând cu această dată, de multe dintre guvernele ţărilor care până atunci nici nu aflaseră de existenţa ei. Ca în toate ţările europene, pe 8 martie, femeia este sărbătorită şi în ţara noastră, iar în această zi sărbătorim rolul femeii în toate domeniile de dezvoltare umană, care produce progrese, armonie socială şi îmbunătăţirea condiţiilor generale de viaţă. Îmi exprim satisfacţia, cu acest prilej, deoarece Partidul Social Democrat, al cărui membru sunt, în ultimii ani, a acţionat şi a luat măsuri hotărâte pentru promovarea femeilor în politică şi în administraţie. Faptul că România, la ora actuală, are o femeie în funcţia de prim-ministru, şapte femei ministru şi un număr apreciabil de femei secretari de stat, şefi de agenţii de interes naţional, este dovada faptului că pentru Partidul Social Democrat egalitatea de şanse nu este doar un principiu, ci o realitate. Acest lucru este confirmat şi de faptul că, în urma alegerilor din 2016, atât la cele locale, cât şi la cele parlamentare, femeile din Partidul Social Democrat au avut cel mai mare succes faţă de perioadele precedente. Nu trebuie să uităm că cele mai frumoase şi importante fiinţe de pe pământ sunt sărbătorite în fiecare an, pe 8 martie. Mame, soţii, iubite, surori, bunici, nepoate, colege - tuturor doamnelor minunate din viaţa noastră, în această zi specială, le transmit cele mai bune, gingaşe şi frumoase gânduri. La mulţi, frumoşi şi sănătoşi ani, tuturor!

Mihaela Huncă "În mod inexplicabil, o întreagă provincie istorică românească, un pol economic important, este izolată de Guvern" Un sucevean a făcut mai mult decât Guvernul! Un român a construit singur un metru de autostradă, primul din Moldova. Am putea zâmbi, dacă nu ar fi vorba de crudul adevăr. Guvernul îşi bate joc de Moldova. În mod inexplicabil, o întreagă provincie istorică românească, pol economic important, este izolată de Guvern. Actualul Guvern îi pedepseşte astfel, din motive numai de el ştiute, pe oamenii simpli, de bună-credinţă, care au crezut şi care au votat minciunile şi demagogiile trâmbiţate în campanile electorale. Ba mai mult, Guvernul este implorat de Bruxelles sa folosească banii europeni pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş, autostradă care ar schimba profilul economic si social al regiunii, scoţând-o din izolare. Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, a susţinut, în repetate rânduri, că autostrada Târgu Mureş - Iaşi este o prioritate a Comisiei Europene şi că sunt bani pentru studii de fezabilitate, însă nu există nicio solicitare în acest sens. Guvernul a anunţat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat, dar, ca de obicei, nu se întâmplă nimic. Astfel, autostrada Târgu Mureş-Iaşi, numită şi "Autostrada Unirii", va ajunge "Autostrada dezbinării" între alegători şi guvernanţii demagogi. Vă reamintesc că de trei ani politicienii PSD anunţă şi demararea licitaţiei pentru reabilitarea drumului Târgu-Frumos-Botoşani, un drum pe care miile de oameni care-l parcurg zilnic îl numesc drumul ruşinii, o licitaţie anulată de CNAIR, cu promisiunea că va fi reluată în 4 februarie. Suntem în martie şi nimic nu s-a întâmplat. Guvernul a făcut cu vârf şi îndesat dovada incapacităţii de a gestiona marile proiecte de infrastructură. Este momentul când minciunile şi promisiunile deşarte afectează viaţa a sute de mii de cetăţeni din zona Moldovei. Este simplu - dacă nu sunt în stare să guverneze ţara, cei care conduc efemer acum destinele românilor ar trebui să renunţe! Şi aceasta pentru că, în aceste condiţii, fără investiţii în infrastructură şi educaţie, decalajul dintre Moldova şi restul ţării va creşte în continuare.

Mihai Niţă "Ziua mondială a scriitorilor" Decizia de a sărbători, la 3 martie, Ziua internaţională a scriitorilor, a fost adoptată la cel de-al 48-lea Congres Internaţional PEN Club, organizaţie profesională din care fac parte poeţi, eseişti şi romancieri. Congresul s-a desfăşurat în ianuarie 1986. PEN Club a fost înfiinţat în anul 1921, la Londra. PEN Clubul Român a fost creat în 1923, iar printre iniţiatori se regăseşte Liviu Rebreanu. În perioada regimului despotic bolşevic, PEN Club a fost interzis în România. După 1989, Centrul PEN din România a refăcut legăturile cu marii scriitori din exil, străduindu-se a reconstitui tradiţia. Importanţa scriitorilor, pentru orice naţiune, se reflectă în grozăviile gulagului de inspiraţie sovietică, când elita intelectuală a ţării a fost decimată, iar mai mulţi oameni de cultură au emigrat pentru a scăpa de opresiune şi chiar de pericolul asasinatelor. Libertatea cuvântului, vorbit ori scris, era cea mai periculoasă armă de care se temea regimul totalitar. Scriitorii români care au reuşit să emigreze şi-au continuat activitatea în Occident, operele lor impunându-se atât în ţările de adopţie, cât şi în patria originară, unde pătrundeau prin filiere oculte, întreţinând flacăra libertăţii, la care cei mulţi dintre conaţionalii noştri încetau să mai spere. Sclavia culturală pusese stăpânire pe conştiinţe. De curând, la Slatina, am organizat lansarea unei cărţi a colegului nostru Varujan Vosganian, o carte-document scrisă în acele vremuri, operă valoroasă, în care autorul încerca să-şi înăbuşe propriile suferinţe provocate de inechităţile sociale şi pe care era convins că nu va reuşi s-o tipărească vreodată. Din fericire, însă, pentru dumnealui şi pentru cititori, schimbarea regimului politic a făcut posibilă publicarea şi distribuirea lucrării tuturor celor interesaţi de istoria frământată a României. De altfel, am fost mereu alături de scriitorii care mi-au solicitat sprijinul, atunci când au considerat că-i pot ajuta cumva şi le mulţumesc pentru încredere. Spre regretul nostru, constatăm că pervertirea intelectualităţii în decursul unei jumătăţi de secol de influenţă a comunismului a produs destule sechele în privinţa gândirii şi caracterului unor oameni ai condeiului, contemporani. Sintagma utilizată frecvent după anul 1989, potrivit căreia "ne-am falsificat istoria", este valabilă în continuare, dat fiind că democraţia incipientă n-a reuşit să determine întru totul eliberarea conştiinţelor, unii scriitori şi, totodată, formatori de opinie, rămânând tributari vechilor apucături. Regăsim printre ei chiar intelectuali de valoare care, prin activitatea curentă, ajung să-şi renege convingerile proprii exprimate în scris pe timpul comunismului. Sunt cărturari de valoare, care au preferat să-şi pună talentul în slujba guvernanţilor postdecembrişti care s-au succedat, deşi atitudinea lor anterioară fusese destul de curajoasă şi riscantă, apreciată de publicul anticomunist, avid de cultură. În mod regretabil, aceştia au reuşit să coaguleze o masă de adepţi cărora le manipulează convingerile, transformându-i în apatrizi, ceea ce dăunează profund neamului românesc. Totuşi, am credinţa că poporul nostru, frumos, bun şi harnic, are suficiente resurse de talent şi inteligenţă, de creatori aparţinând filonului spiritual românesc, capabili să menţină tradiţia marilor cărturari care ne-au jalonat istoria, să producă în continuare valori care se vor impune în ţară şi în lume. În această zi deosebită pentru profesia şi pentru crezul adevăraţilor oameni ai condeiului, le urez scriitorilor să aibă parte de sănătate, de succes în carieră şi de cele mai minunate muze care să-i inspire în creaţia lor. La mulţi ani!

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher "Consumul de droguri, mariajul morţii" În ultima perioadă, televiziunile difuzează destul de multe reportaje care au ca subiect consumul de droguri, precum şi consecinţele dezastruoase ale acestuia, în rândul tinerilor. Suntem cu toţii conştienţi de gravitatea acestei situaţii, reprezentată de consumul de stupefiante, situaţie care devine din ce în ce mai alarmantă, cu cât scade vârsta medie a consumatorilor. Flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, cel mai profund, dar şi cel mai tragic al lumii contemporane, în condiţiile în care, în fiecare an, miliarde de dolari şi sute de mii de oameni sunt angrenaţi în acest mariaj al morţii numit "Traficul şi consumul ilicit de droguri". Amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare, chiar şi în perspectiva anilor viitori, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu există o statistică clară şi precisă a producţiei, traficului, consumului şi numărului celor decedaţi din cauza drogurilor, statistică care să ajute la lupta împotriva acestui factor destabilizator al societăţii noastre. Este îngrijorător că escaladarea problematicii în România a surclasat toate pronosticurile specialiştilor, pentru că, din 1990, atunci când România era doar o ţară de "tranzit", astăzi ţara noastră are statut de ţară "consumatoare de droguri". Criminalitatea creată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor societăţii, ba chiar atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor şi influenţează în mod demoralizator conştiinţa şi comportamentului oamenilor. Alarma socială născută din proliferarea fără precedent a drogurilor, conduce la ideea, deloc mulţumitoare, că strategiile de luptă adoptate împotriva acestui fenomen s-au dovedit a fi insuficiente, scoţând la iveală necesitatea abordării serioase a problematicii şi asigurarea unui cadru legislativ care să permită o luptă eficientă cu acest flagel, pentru apărarea sănătăţii propriilor cetăţeni şi pentru salvarea valorilor sociale şi morale. În prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminală foarte lucrativă, activitate cu caracter supranaţional, activitate care acţionează după principiile economiei de piaţă, având ca scop imediat alimentarea centrelor de consum, iar ca finalitate obţinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune, în mod justificat, interesul statului de a-şi orienta în mod cât mai eficient, propria politică în lupta antidrog. Aceşti factori specifici trebuie corelaţi cu calitatea măsurilor preventive şi punitive, luate de organele de stat cu asemenea atribuţiuni. Conştientizând gravitatea consecinţelor acestui flagel pentru societatea şi viitorul societăţii noastre, orientarea politicii noastre legislative trebuie să ia în consideraţie "profilul" traficului ilicit de droguri existent pe teritoriul României, în raport cu numeroşi alţi factori, presupunând în primul rând o analiză atentă şi complexă, dar şi concretizarea celor trei vectori care constituie structura fenomenului aflat în discuţie şi anume, drogul - individul - societatea. Este nevoie ca legislaţia actuală în materie de combatere a consumului de stupefiante să fie amplu revizuită, pentru a fi asigurat cadrul legislativ atât de necesar în lupta cu acest factor perfid care tinde să compromită viitorul societăţii noastre.

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Politicile energetice ale României, nesustenabile pentru dezvoltarea durabilă a României" În contextul geopolitic şi geostrategic actual, sectorul energetic joacă un rol de bază în dezvoltarea economică şi socială a ţării. Calitatea vieţii, creşterea economică şi competitivitatea economiei româneşti necesită energie stabilă, la preţuri accesibile, cu impact minim asupra mediului înconjurător. Politicile energetice sunt rezultatul colaborării interinstituţionale şi interacţiunii mai multor medii: economice, politice, sociale, culturale, militare, tehnologice etc. Percepţiile statelor asupra modului în care trebuie construite politicile energetice sunt diferite, iar aici abordările nu pot fi decât diferite. Până în prezent, România a fost notificată cu privire la un număr de 26 de documente redactate la nivelul UE, pentru perioada 2011-2019, relevante pentru domeniul energiei, necorelate cu politicile energetice naţionale. De pildă, România nu abordează politicile energetice din prisma parteneriatelor strategice. Sistemul parteneriatelor strategice a început să fie prezent în sistemul relaţiilor internaţionale, de mai mult timp. Parteneriatele strategice au fost create cu scopul de a aprofunda relaţiile dintre actorii politici internaţionali, într-o plajă mai largă de domenii: politice, economice, sociale, culturale, militare, informaţionale etc. România are câteva parteneriate strategice care fac referire la acţiuni concrete în domeniul energetic. De asemenea, ţara noastră poate iniţia demersuri pentru semnarea unor parteneriate strategice care să cuprindă problema energetică cu alte state aflate în proximitatea graniţelor, având ca posibil punct de plecare pentru iniţierea demersurilor schimburile de experienţă dintre institutele de cercetare din România şi ţările respective. În concluzie, nu lipsa strategiilor sau a altor programe, în calitate de documente programatice, este problema noastră, ci lipsa finalităţii practice a acestora. În acest sens, cred că o posibilă rezolvare poate veni prin prisma fermităţii unor politici bine articulate în domeniul energetic, care să vizeze îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea economică şi competitivitatea economiei româneşti, care să fie puse în practică.

Ştefan Muşoiu "Sporesc glumele făcute de opoziţie pe seama viitorului românilor" Opoziţia şi preşedintele Klaus Iohannis au ajuns să se ia la întrecere în ceea ce priveşte glumele pe care le fac, în prezent, pe seama poporului român. Grav este că aceste glume nu sunt deloc nevinovate, ci creionează un viitor tragic pentru fiecare cetăţean român. Pe lângă bulversanta strategie de blocare a bugetului naţional de la promulgare de către titularul de la Palatul Cotroceni, PNL vine cu o serie de propuneri de candidaturi la europarlamentare, demne de celebra emisiune "Cascadorii râsului", iar USR a găsit de cuviinţă că satele din România trebuie depopulate! Vă rog, dragi colegi, să vă abţineţi şi să nu râdeţi, ci să ascultaţi ce viitor îi aşteaptă pe români, dacă vor susţine prin votul lor asemenea gesturi şi propuneri de-a dreptul halucinante. Citez dintr-un proiect al USR - "Vrem să îi ajutăm pe cei care vor să se mute dintr-un sat sau oraş în alt oraş mai mare. Când cineva se mută din Bacău şi vrea un job în Cluj sau Bucureşti, în primii trei ani trebuie să plătească taxe cu 50% mai mici, pentru a putea să se dezvolte. Pe termen lung, aceşti oameni ajung la salarii mari pe care le poţi impozita". Pe înţelesul tuturor, opoziţia îndeamnă la abandonul părinţiilor, satelor şi oraşelor natale, a propriilor gospodării, adică pur şi simplu la depopularea multor zone din ţară, la blocarea dezvoltării potenţialului local şi a investiţiilor pentru, subliniez, un virtual succes în alte oraşe. Vă reamintesc că din cele 3.219 unităţi administrativ-teritoriale din România, 2.858 sunt comune, iar populaţia acestora însumează 9,6 milioane de oameni, respectiv 45% din totalul locuitorilor ţării. Tocmai din acest raţionament major, PSD se luptă, în continuare, să ridice nivelul de trai de la sate şi din localităţile mai mici la cel al oraşelor mari. Şi da, am făcut paşi importanţi care certifică succesul implementării Programului Naţional de Dezvoltare Locală pentru zonele rurale. Cele două ediţii ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală de până acum au fost un real succes, pentru că peste 70% din finanţările acordate au ajuns în comunele ţării, unde s-au realizat mai multe obiective publice şi sociale indispensabile oamenilor, respectiv grădiniţe, şcoli, apă, canalizare, drumuri sau poduri. Anul trecut au fost finanţate la nivel naţional 10.387 din cele 12.681 de obiective de investiţii din mediul rural, în valoare totală de 34,25 miliarde lei. Faptul că guvernarea PSD este angajată să ridice nivelul de trai şi în zonele rurale, şi nu să pună pe fugă oamenii, este certificat şi de finanţarea cu cele 300 de milioane de euro care vor continua să fie alocate până în 2020 prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Cea de-a treia sursă de finanţare destinată zonei rurale o reprezintă Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. În 2018 au fost contractate 1.893 de obiective de dezvoltare a infrastructurii publice de la nivelul comunelor din România, în valoare de 1,6 miliarde de euro. Toată această serie de programe investiţionale derulate este menită să pună modernismul european la dispoziţia pitorescului sat românesc, astfel încât aceste entităţi păstrătoare a tradiţiilor şi moştenirilor noastre istorice şi culturale să poată merge mai uşor, mai departe. Politicile strategice ale Guvernului PSD-ALDE în ceea ce priveşte dezvoltarea zonei rurale nu se bazează pe strategiile fantasmagorice ale opoziţiei, ci se axează pe patru direcţii definitorii, respectiv creşterea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea majorării veniturilor populaţiei, reformarea administraţiei şi reducerea birocraţiei. Aşadar, sute de mii de români se vor bucura de condiţii de trai apropiate de cele din zona urbană, prin definitivarea lucrărilor de construcţie-modernizare de creşe şi şcoli, alimentare cu apă, reţele de canalizare, amenajarea şi modernizarea drumurilor. Concret, există premise pozitive privind revitalizarea satului românesc, prin noi investiţii considerabile care vor putea să stabilizeze populaţia, reducând exodul tinerilor spre oraşe.

Nicolae Giugea "Cu PSD-ALDE la guvernare, vom ajunge iarăşi milionari în lei, iar pâinea va costa o sută de mii de lei!" Nu cred că ar exista vreun om care să nu-şi dorească să fie milionar, însă nimeni nu îşi propune să deţină milioane dintr-o monedă care nu are niciun fel de valoare. Să sperăm că noi românii nu avem memoria atât de scurtă şi nu am uitat că, în anul 2005, România a procedat la denominarea monedei naţionale, adică la tăierea a 4 zerouri din valoarea devalorizată a bancnotelor naţionale. Să sperăm că nu am uitat că, în urmă cu 14 ani, eram milionari cu toţii. Să nu uităm că în aceeaşi perioadă o pâine costa 10.000 de lei, o sticlă de ulei 60.000 de lei şi un kg de carne peste 100.000 de mii de lei. Aşadar, milionarii români de odinioară nu puteau să-şi plătească nici măcar facturile la utilităţi, nici să-şi umple frigiderul şi nici să îşi ducă copiii în bune condiţii la şcoală. Cel mai mare duşman al veniturilor angajaţilor şi pensionarilor este creşterea preţurilor. Inflaţia loveşte ca o ghilotină nemiloasă în salarii, în pensii, în alocaţiile copiilor şi în indemnizaţiile persoanelor cu handicap, ale veteranilor sau foştilor deţinuţi politici. De doi ani, prin politicile păguboase promovate de Guvernul PSD-ALDE, toate preţurile de consum au pornit precum o avalanşă şi golesc tot mai puternic buzunarele populaţiei. Modul în care PSD-ALDE a reuşit să majoreze în mod artificial veniturile s-a bazat pe sterilizarea lor prin inflaţie. Mai pe româneşte, ceea ce s-a dat cu o mână, s-a luat imediat cu două-trei mâini. Alimente, facturi, rate bancare sunt toate aproape duble faţă de anul 2016, atunci când, pe fondul implementării unor măsuri de relaxare fiscală, preţurile stagnau sau chiar scăzuseră pentru multe sortimente de bunuri. Din anul 2017 şi până astăzi am ajuns să vorbim despre cartofi, despre ceapă sau fasole ca despre nişte bunuri de lux, pentru că preţul lor din România bate cu succes preţurile din alte state europene, deşi salariile şi pensiile din Occident sunt mult mai mari decât în ţara noastră. În anii 2017 şi 2018, România a devenit campioana europeană la creşterea preţurilor, având cea mai mare inflaţie din Uniune. Dacă cineva a crezut că această creştere se va opri în anul 2019, s-a înşelat amarnic! Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi cele prezentate de Eurostat ne arată că din nou România a avut în luna ianuarie cea mai mare creştere a preţurilor şi tendinţa se menţine. Cine-i vinovat pentru această lovitură sub centură aplicată celor 19 milioane de români din ţară? Ştim cu toţii, Guvernul! Ca să mai păcălească populaţia încă o dată, Guvernul Dragnea-Dăncilă a adoptat o ordonanţă de urgenţă criminală pentru economie, pentru întreprinzători, pentru preţuri şi pentru puterea de cumpărare a populaţiei. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 114, Guvernul, asemenea Croitoraşului cel Viteaz, a aplicat o serie de lovituri celor mai dinamice sectoare din economia României: comunicaţiilor şi IT, sectorului energetic, sectorului financiar-bancar şi sectorului pensiilor administrate privat. Prin taxe noi şi impozite majorate, preţurile pe care populaţia trebuie să le plătească au luat-o razna din nou. Curentul electric se va scumpi iarăşi, facturile la gaze naturale, telefonie, televiziune vor creşte din nou, iar toate taxele noi introduse prin cea mai toxică ordonanţă vor fi plătite tot de cetăţeanul de rând. Să fie clar pentru toată lumea - creşterea preţurilor de consum pentru toate bunurile şi serviciile este o acţiune premeditată a PSD şi ALDE! Prin creşterea preţurilor, PSD şi ALDE dau cu o mână şi iau cu 2-3 mâini. Nu au urmărit niciodată să crească cu adevărat bunăstarea românilor, ci doar să se laude că au crescut pensii şi salarii, deşi preţurile au crescut şi de două ori mai repede decât creşterea veniturilor.

Silviu Nicu Macovei "Este nevoie de un centru pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate!" Voi continua să semnalez drama demografică pe care întreaga regiune Nord-Est a României o traversează în aceşti ani. Nu mai departe de săptămâna trecută, prezentam date statistice oficiale ale Ministerului Educaţiei Naţionale, din care reieşea situaţia îngrijorătoare a copiilor rămaşi în grija rudelor sau a prietenilor, fiindcă părinţii lor au plecat la muncă în străinătate. Judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României, judeţul Iaşi, cu 11.573 de copii lăsaţi acasă, este de departe pe primul loc în ţară. Mai mult, conform raportului MEN/ISJ din 01 ianuarie 2018, judeţul Iaşi are de aproape patru ori mai mulţi copii lăsaţi în grija bunicilor sau a rudelor decât restul ţării. Nici celelalte judeţe din regiunea Nord-Est nu stau mai bine: Suceava - 11.078, Bacău - 9.723, Neamţ - 7.624, Botoşani - 6.811, Vaslui - 6.803. Practic, regiunea Nord-Est are de trei ori mai mulţi copii lăsaţi acasă decât media naţională! În declaraţia anterioară am trecut în revistă efectele demografice şi sociologice, referindu-mă la depopularea masivă a unor aşezări rurale întregi. Consecinţele acestei depopulări nu implică doar o perspectivă imediată a lipsei forţei de muncă, mai ales în mediul rural; există însă şi repercusiuni pe termen mediu şi lung, în sensul în care părinţii plecaţi îşi vor lua copiii cu ei în străinătate. Deja vedem la emisiunile televizate de divertisment copii foarte talentaţi, născuţi în România, dar care nu sunt în stare să vorbească în limba română cu prezentatorii. Deloc de neglijat sunt repercusiunile de dezvoltare afectivă a copiilor care sunt lăsaţi în ţară pe perioade lungi, fiind lipsiţi de afectivitatea părintească. De altfel, psihologii avertizează constant asupra efectelor negative provocate de plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Deja vorbim despre tulburări de anxietate, despre adaptare, chiar depresie la copii. Aceste afecţiuni, foarte serioase, lasă urme adânci în dezvoltarea viitorilor cetăţeni români, iar România are nevoie de oameni echilibraţi şi capabili să obţină bunăstare pentru ei şi familiile lor. De aceea, vin cu o propunere de a face ceva concret pentru sprijinul copiilor rămaşi în ţară. Cred sincer că aceşti copii au nevoie de îndrumare şi pregătire pentru viaţă, orientare profesională şi grijă afectivă. Vă solicit sprijinul, stimaţi reprezentanţi ai românilor în forul suprem al României, pentru constituirea unui centru-pilot care să grupeze psihologi, asistenţi sociali, consilieri vocaţionali şi de profesie, pedagogi şi consilieri educaţionali care să le ofere sprijin exclusiv copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate la muncă. Vă propun, de asemenea, ca acest centru-pilot să fie constituit la Iaşi, judeţul cel mai dur afectat, şi să aibă un caracter regional, pentru toate judeţele din Nord-Est, cea mai săracă şi mai depopulată regiune a Uniunii Europene.

Laurenţiu Nistor "Legea parteneriatului public-privat ne dă posibilitatea să realizăm investiţii de impact pentru România" Parteneriatul public-privat este unul dintre principalii factori de susţinere ai Programului de guvernare, iar perioada 2018-2020 va fi una în care se va pune accent pe creşterea investiţiilor, atât cele finanţate din buget sau prin accelerarea absorbţiei de fonduri europene, cât şi prin stimularea investiţiilor private. Am reuşit, după doi ani, să trecem peste toate piedicile, şi venim cu un act normativ care ne dă posibilitatea să realizăm investiţiile majore în România, în special autostrăzi, pe bani privaţi, cu proceduri simple şi rapide. De altfel, la începutul acestui an, a fost lansat primul proiect de parteneriat public-privat în sănătate, respectiv, Spitalul Multifuncţional "Grozovici". Acesta va avea 636 de paturi, cabinete de consultaţii şi săli de operaţie, laboratoare de cercetare şi dotări de înaltă calitate. Noua instituţie va asigura asistenţă medicală de specialitate pentru boli infecţioase, neurochirurgie, cardiologie, radioterapie, iar proiectul va genera peste 1.200 de noi locuri de muncă. În şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, încă un proiect major de infrastructură a intrat pe lista proiectelor care vor fi realizate în PPP - linia ferată de mare viteză Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani - Iaşi - Suceava - Siret (Vicşani). În lungime de 505 km, aceasta va contribui la reducerea timpului de legătură între principalele oraşe şi poli de dezvoltare de pe traseu şi, totodată, creează posibilitatea realizării unor conexiuni cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Cât priveşte proiectele de infrastructură, în această primăvară ar urma semnarea contractului PPP pentru Autostrada Ploieşti-Braşov. Tot în regim de Parteneriat Public - Privat vor fi construite: Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni, Autostrada Bucureşti - Craiova - Lugoj. În acelaşi regim va fi realizat şi Complexul Medical "Carol Davila", care se va construi în zona de nord a Capitalei şi va cuprinde Spitalul Republican. Prin parteneriatul public-privat se stabilesc condiţiile necesare ca şi România să poată demara investiţii majore, cu impact economic, aşa cum multe alte ţări au deja.

Oana-Mioara Bîzgan-Gayral În 8 martie sărbătorim Ziua Internaţională a Femeii. Anul trecut, Institutul Naţional de Statistică estima că în România trăiesc peste 8 milioane de femei. Tot datele statistice ne arată că multe dintre acestea se confruntă în viaţa de zi cu zi cu probleme dintre cele mai diverse, de la violenţa domestică până la discriminare, pe criterii de gen. Totuşi, nu despre asta voi vorbi astăzi, ci despre cum femeile reuşesc, cu ambiţie şi determinare, să facă faţă celor mai grele provocări şi să meargă mai departe, spre societatea corectă şi incluzivă pe care ne-o dorim cu toţii. Vă invit să vă amintiţi toate femeile pe care le-aţi întâlnit şi care îşi fac treaba cu responsabilitate, indiferent de domeniul în care activează. Cu siguranţă ştiţi cel puţin o femeie medic, o profesoară, o femeie pompier, o antreprenoare, o femeie militar, o femeie contabil şi aşa mai departe, care merge zi de zi la serviciu, ştiind că un lucru bine făcut poate avea un impact pozitiv în viaţa celorlalţi. Şi să nu uităm de un aspect extrem de important - după ce termină programul de lucru, multe dintre aceste femei se întorc acasă unde, de cele mai multe ori, preiau o altă serie de sarcini, cele legate de îngrijirea copiilor şi a locuinţei. Conform cutumelor transmise din generaţie în generaţie, treburile casnice revin, în majoritatea cazurilor, femeilor. Modul de gândire în legătură cu acest subiect trebuie să ţină pasul cu evoluţiile din societate. Eforturile făcute în sensul reducerii diferenţelor dintre femei şi bărbaţi în viaţa profesională, trebuie dublate de un echilibru în ceea ce priveşte viaţa personală şi de familie, astfel încât, atât femeile cât şi bărbaţii să poată profita la maximum de potenţialul lor profesional, fără a fi constrânşi să renunţe la viaţa de familie. Şi pentru că astăzi am ales să vorbesc despre femeile care luptă pentru a aduce schimbări în bine în jurul lor, vreau să vă amintesc de cele două iniţiative la feminin pe care le-am depus împreună, primele de acest gen din Parlamentul României, accesul la educaţie pentru copiii fără CNP şi creşterea de la 3 la 7 ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecţie sunt trimişi în serviciile de tip rezidenţial. Acest tip de colaborare este exemplul de care au nevoie toate femeile, pentru a înţelege că pot şi că trebuie să lucreze împreună pentru a reuşi să ajungă acolo unde îşi propun. Doresc să vă mulţumesc, dragi colege, pentru colaborare şi permiteţi-mi să le mulţumesc şi colegilor noştri pentru susţinerea celor două iniţiative. Îmi exprim speranţa că vom putea colabora la fel de bine şi pentru proiectele legislative viitoare. Nu în ultimul rând, permiteţi-mi să le urez la mulţi ani! tuturor femeilor din România, şi nu numai!

Daniela Oteşanu "Guvernarea PSD reduce decalajele faţă de Uniunea Europeană" Datele Eurostat pentru 2017 atestă că doar două regiuni din România, respectiv Nord-Est şi Sud-Vest, mai au un produs intern brut real, ajustat cu puterea de cumpărare, mai mic de 50% decât media europeană. Este o evoluţie clară faţă de 2016, înaintea preluării guvernării de PSD-ALDE, când trei regiuni româneşti erau sub 50% faţă de media europeană. La nivel naţional, PIB/locuitor ajunsese în 2017 la 18.800 euro/locuitor şi reprezenta 63% din media Uniunii Europene. Obiectivul României este să ajungem la un PIB/locuitor echivalentul a 70% din media Uniunii Europene. Evoluţia din 2018, când PIB a crescut cu 10% faţă de 2017 şi anticipările pentru acest an, un PIB mai mare cu 8% faţă de 2018 asigură temeiul pentru îndeplinirea obiectivului ca România să ajungă la 70% din PIB/locuitor al mediei UE. De altfel, creşterea economică impusă de Programul de guvernare al PSD, care a asigurat majorarea salariilor şi a pensiilor, a determinat cea mai rapidă convergenţă spre media UE, în privinţa consumului efectiv al populaţiei, raportat la puterea de cumpărare. În 2017 a fost un salt cu 10 procente faţă de 2015; s-a ajuns la 68% din media UE, faţă de 58 în 2017. La nivel european, Preşedinţia României la Consiliul UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu în ceea ce priveşte regulamentul de înfiinţare a Autorităţii Europene a Muncii, o structură care va contribui la asigurarea unei mobilităţi echitabile a forţei de muncă în cadrul Pieţei Interne. În acest sens, va creşte accesul la informare, atât al angajaţilor, cât şi al angajatorilor, cu privire la drepturile şi obligaţiile lor în domeniul mobilităţii forţei de muncă şi al coordonării securităţii sociale. Noua structură europeană va avea rolul de a oferi suport persoanelor care desfăşoară activităţi independente pe piaţa muncii din cadrul Uniunii Europene. De asemenea, la nivel naţional, s-a făcut încă un pas pentru stimularea creării de noi locuri de muncă, prin aprobarea criteriilor de acreditare a agenţiilor de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră, printr-un proiect de Hotărâre iniţiat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale împreună cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmează să organizeze burse de muncă în ţări europene în care sunt mulţi muncitori români, pentru a-i readuce pe aceştia în ţară. Aşadar, concluzia este că actuala coaliţie de guvernare integrează accelerat România în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai şi a ocupării pe piaţa muncii.

Claudiu-Vasile Răcuci "Guvernul mi-a preluat proiectul privind evaluarea persoanelor cu handicap!" Unul dintre primele proiecte legislative pe care le-am semnat în calitate de parlamentar se referă la evaluarea persoanelor încadrate în grad de handicap grav sau accentuat. Am propus, în urmă cu aproape doi ani, ca persoanele care suferă de un handicap grav sau accentuat să nu mai fie umilite şi să nu mai stea la cozi ca să demonstreze că sunt bolnave. Am propus ca evaluarea periodică să fie făcută în alt mod, în special prin deplasarea comisiei de specialitate la domiciliul persoanei care suferă. Parlamentarii PSD şi ALDE, deşi au recunoscut că este un lucru bun, au votat cu toţii împotriva proiectului, fără să le pese că oameni vulnerabili şi bolnavi vor trebui să se deplaseze, în continuare, anual sau din doi în doi ani zeci şi sute de kilometri, să stea la cozi şi să aştepte ca să demonstreze, culmea, că sunt în continuare suferinzi de o boală gravă. Când Ministerul Muncii era condus de Olguţa Vasilescu, reprezentanţii acestui minister mi-au spus că proiectul este un lucru bun, dar că dă bătăi de cap funcţionarilor care ar trebui să se deplaseze şi ar trebui să fie în slujba cetăţenilor. Am rămas mut de uimire atunci şi am înţeles că PSD şi ALDE sunt două partide politice incapabile să uşureze viaţa românilor. În urmă cu numai câteva zile, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a pus în dezbatere publică un Ordin comun privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale, pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap. Acest demers este în mare parte ceea ce eu propusesem iniţial prin modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Nu mă supără deloc faptul că Guvernul mi-a preluat proiectul, ci, dimpotrivă, mă bucur că a avut curajul să recunoască faptul că persoanele cu handicap au nevoie de asemenea măsuri şi că nu mai trebuie umilite şi plimbate pe drumuri, inutil! Nu m-am supărat niciodată când Guvernul PSD-ALDE s-a inspirat din proiectele mele. O situaţie similară a fost şi luna trecută, atunci când Autoritatea de Supraveghere Financiară a recunoscut că propunerea mea de verificare a poliţelor RCA prin camerele care citesc rovinietele este o măsură foarte bună. Dimpotrivă, mă bucur că utilitatea proiectelor iniţiate de mine este recunoscută chiar şi de cei din PSD-ALDE şi le sugerez, pe viitor, că ar fi mult mai onest să recunoască acest lucru direct în Parlament, votând pentru. Faptul că în Parlament votează împotriva proiectelor iniţiate de mine, iar apoi PSD şi ALDE preiau în integralitate aceste proiecte, nu le face cinste!

Raluca Turcan "Programul «Şcoală după şcoală» trebuie generalizat pentru toţi copiii!" Am lansat, în dezbatere publică, iniţiativa legislativă privind finanţarea Programului "Şcoală după Şcoală". La redactarea acestei iniţiative au contribuit ONG-uri din domeniul educaţiei, directori de şcoli şi after-school, părinţi şi reprezentanţi ai firmelor care emit tichete pentru programe similare în România şi UE. Programul "Şcoală după şcoală" se adresează tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar. Măsura descurajează abandonul şcolar şi îi ajută pe elevi în înţelegerea materiilor de la clasă. Se va acorda un tichet valoric, în valoare de aproximativ 400 de lei pe lună, pentru fiecare copil. Părinţii sau reprezentanţii legali pot opta pentru acest program la sfârşitul fiecărui an şcolar sau în momentul înscrierii copilului la şcoală. Dacă statul român chiar vrea să salveze educaţia, atunci after-school-ul gratuit ar putea fi un pas esenţial în acest demers. Vom pune laolaltă punctele de vedere ale participanţilor la această consultare publică, propunerile de îmbunătăţire şi, în cel mai scurt timp, vom redepune iniţiativa în Parlament. Astfel, din anul şcolar viitor fiecare copil ar putea beneficia de Programul "Şcoala după Şcoală".

Robert-Nicolae Turcescu "Nu există alegeri drepte cu legi strâmbe" Ne apropiem cu paşi repezi de alegerile europarlamentare, un tur de scrutin extrem de important, dar care, din păcate, în ţara noastră, este bazat pe o legislaţie defectă, greşită, incorectă, inechitabilă. Pe scurt, vorbim despre o legislaţie care încurajează traseismul politic. Vă dau un exemplu. Deşi PMP este partid parlamentar care la scrutinul trecut a reuşit să ducă doi eurodeputaţi în Parlamentul European, nu are acum dreptul, potrivit legii, să aibă oameni în secţiile de vot. De ce? Pentru că europarlamentarii care au obţinut mandat PMP în Parlamentul European au fugit mişeleşte la alte partide. În schimb, tot felul de partide dubioase, 4 la număr, fac parte, conform unei decizii luate la finalul săptămânii trecute, din Biroul Electoral Central, pentru alegerile europarlamentare. Motivul? Aşa cum spuneam, au furat nişte europarlamentari pe ultima sută de metri şi acum au dreptul la reprezentanţi în BEC. Iar PMP este singurul, repet, singurul partid parlamentar fără reprezentant în BEC. Vă întreb, drept este? Eu cred că este o bătaie de joc faţă de alegători şi o susţinere făţişă a traseismului, pentru că, iată, partidele care au făcut import de traseişti, deşi strigă peste tot că vor oameni noi în politică, au de câştigat, în timp ce un partid care a jucat corect, cum este PMP, are de pierdut. Cu legi strâmbe nu există democraţie! Motiv pentru care Partidul Mişcarea Populară a contestat deja la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia de constituire a Biroului Electoral Central. Am încredere că justiţia va face dreptate şi nu va lăsa ca nişte alegeri atât de importante să se desfăşoare în baza unei legi nedrepte.

Răzvan-Ilie Rotaru "Deciziile adoptate de UDMR nu pot să înlocuiască Constituţia României şi legile statului român" UDMR a decis că drapelul maghiar, simbolul naţiunii maghiare, este simbolul naţional al maghiarilor din România, alături de steagul Ţinutului Secuiesc. Doresc să le comunic colegilor de la UDMR că deciziile adoptate la ultimul Congres al dânşilor nu pot să înlocuiască Constituţia României şi legile statului român. Aşadar, fiecare cetăţean român, indiferent de etnie, se supune în primul rând legilor din ţara noastră. Ca deputat în Parlamentul României, susţin şi promovez o singură ţară, un stat unitar, cu un singur Guvern şi Parlament, cu un singur steag, tricolorul românesc şi cu o lege care este aceeaşi pentru toate judeţele ţării. Viitorul românilor şi maghiarilor din ţara noastră este în limba română în cadrul statului unitar român, aşa cum este stipulat în Constituţie. PSD nu va susţine niciodată un proiect prin care să fie promovată autonomia teritorială sau pe alte criterii pentru niciun fel de etnie din România. România este şi va rămâne în actuala formă de organizare ca stat unitar, independent şi indivizibil. Ambele decizii adoptate de UDMR în cadrul ultimului Congres nu au niciun efect din punct de vedere legal, sunt doar declaraţii, întrucât nu pot fi aplicate, pentru că nu sunt legale. Hotărârea pentru susţinerea unui ţinut ca formă de separare teritorială încalcă prevederile Legii nr. 14/2003, art. 2 şi art. 3, precum şi art. 30 şi art. 40 din Constituţie. Legea partidelor politice prevede foarte clar că, prin activitatea lor, formaţiunile politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic. Totodată, se statuează că pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. În ceea ce priveşte Constituţia României, se arată că sunt interzise de lege, defăimarea ţării şi a naţiunii, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României, sunt neconstituţionale. Aşadar, putem constata că prin declaraţiile cu privire la separarea teritorială se încalcă principiul suveranităţii naţionale, al independenţei şi al unităţii statului, al integrităţii teritoriale, al ordinii de drept şi principiile democraţiei constituţionale. De asemenea, se aduce atingere poporului român, prin incitarea la discriminare, la separatism teritorial şi se încalcă principiul statului de drept şi al suveranităţii, al integrităţii şi independenţei României, ceea ce este complet în afara Constituţiei României. De asemenea, prin Hotărârea Congresului UDMR, prin care steagul Ungariei şi al aşa-zisului Ţinut Secuiesc devin simbolurile naţionale ale românilor de etnie maghiară din România, se încalcă art. 6 alin. (2) şi art. 12 alin. (1) din Constituţie. În Constituţie se stipulează, fără echivoc, că măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare, în raport cu ceilalţi cetăţeni români. De asemenea, este scris negru pe alb că drapelul României este tricolorul cu albastru, galben, roşu, culorile fiind aşezate vertical, începând de la lance.

Elvira Şarapatin "Guvernarea PSD-ALDE a adus în România cele mai multe fonduri europene pentru agricultură" Guvernarea PSD a transformat România în principalul stat beneficiar al fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Uniunea Europeană. Am reuşit să atragem 7.553 miliarde de euro, de două ori mai mult decât se încasase în perioada 2007-2016. Banii au fost folosiţi pentru plăţile directe din agricultură şi pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În anul 2018, aproape 900.000 de români deţinători de terenuri agricole au primit subvenţii în valoare de 2,75 miliarde de euro. De asemenea, au fost direcţionate sume substanţiale, prin Programul PNDR, pentru: modernizarea şi reabilitarea sistemelor de irigaţii, care pot deservi aproape 400.000 de hectare de plantaţii, demararea lucrărilor de modernizare a 3.500 de kilometri de drumuri comunale şi 748 de kilometri de drumuri forestiere, aproape 3.000 de kilometri de reţea de canalizare în mediul rural, 1.752 de kilometri de reţea de alimentare cu apă în mediul rural şi alte 800 de drumuri agricole care sunt în curs de înfiinţare sau de modernizare. Programele europene gestionate de actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE au generat beneficii în agricultură, prin înfiinţarea a 10.000 de mici ferme de familie, 238 de unităţi de procesare a produselor agricole şi pomicole. Toate acestea au dus la crearea a 7.300 de noi locuri de muncă. Peste 4 milioane de locuitori de la sate beneficiază, după numai doi ani de guvernare PSD, de infrastructură rurală nouă sau reabilitată şi de inestimabila valoare a patrimoniului cultural reabilitat. În perioada 2019-2020 vom avea o absorbţie a fondurilor europene în valoare de 6 miliarde euro, din care 3,8 miliarde euro pentru subvenţii şi 2,2 miliarde euro pentru investiţii. Sumele vor finanţa proiecte majore din Programul de guvernare, proiecte transpuse deja în legislaţia în vigoare. Astfel, românii vor beneficia de Programul de subvenţionare a agriculturii, în valoare de 1,9 miliarde de euro anual, Programul de reabilitare a sistemului de irigaţii, care va însuma un miliard de euro în 10 ani, Programul anti-grindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru protejarea în final a 10-11 milioane de hectare de culturi agricole şi Programul de investiţii în zona montană, care va însuma un miliard de euro în următorii 10 ani. În ultima şedinţă a Guvernului, au fost adoptate actele normative pentru anul acesta privind Programele multianuale de susţinere pentru produse deficitare şi anume, acordarea de sprijin pentru cultura de tomate în spaţii protejate şi a producţiei de usturoi. Ambele scheme de ajutor de minimis propun acordarea în lei a echivalentului sumei de 15.000 de euro pentru fiecare întreprinzător agricol care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea culturilor de tomate, respectiv de usturoi.

Ciprian-Constantin Şerban "Eveniment ştiinţific de prestigiu la Bucureşti, care dezbate tema «Europa şi Orientul Mijlociu»" Cercetarea ştiinţifică şi colaborările internaţionale reprezintă modalitatea care poate readuce ţara noastră între statele care oferă răspunsuri la problemele actuale şi vin cu viziuni şi puncte de vedere documentate, pentru a oferi o direcţie concretă culturii, ştiinţei, diplomaţiei şi înţelegerii umane. Ne bucurăm că există iniţiative concrete pentru ca Bucureştiul să devină un centru din ce în ce mai atractiv pentru dialogul cu oamenii de ştiinţă din întreaga lume. Politica şi relaţiile diplomatice, conflictele religioase dintre diverse state ale lumii, dar mai ales ale Orientului Mijlociu sunt, în contextul unei Europe din ce în ce mai dezbinate, teme de real interes, iar reuniunea unor experţi din diferite domenii reprezintă primum movens , în încercarea de a înţelege şi a participa la construirea unui viitor paşnic. Între 6-7 martie 2019, la Sala "Stoicescu" a Universităţii din Bucureşti, se va desfăşura Conferinţa internaţională "De la dialog la confruntare. Europa şi evoluţia discursului cultural, religios şi politic din Orientul Mijlociu". Aceste eveniment coorganizat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, SNSPA, Universitatea din Bucureşti şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România dezbate concepte şi noţiuni de mare interes. Această conferinţă are scopul să pună faţă în faţă specialişti din întreaga lume, pentru a discuta problematica Orientului Mijlociu, aflat în istoria sa, dar şi astăzi în permanente tensiuni de ordin politic, social şi religios. Între invitaţii conferinţei se numără Prof. J. Breger J. Marshall, profesor de drept la Universitatea Catolică din Washington. Cu o vastă experienţă în politica interconfesională, Profesorul Marshall are o vastă expertiză în dreptul constituţional, în relaţiile internaţionale şi de mediere. De asemenea, pe lista invitaţilor de excepţie se numără şi Daniel Seidemann, expert în relaţiile Israelo-Palestiniene din Ierusalim, avocat de profesie, care a studiat şi aprofundat problematica Ierusalimului mai bine de 20 de ani, fiind unul dintre cei mai avizaţi pe geopolitica ierusalimiteană. Pe lângă cei deja menţionaţi, la acest eveniment ştiinţific vor mai conferenţia: James Gelvin, istoric la Universitatea din California, Los Angeles cu numeroase studii pe istoria modernă a Orientului Mijlociu; Herman Teule de la Universitatea din Leuven, specialist pe interacţiunea religioasă şi culturală a creştinismului din Orientul Mijlociu şi Islam; Johan Gärde, sociolog la Universitatea din Uppsala, Sebastian Elsaesser de la Universitatea din Kiel, din Nordul Germaniei, specialist pe Islam şi pe interacţiunea dintre politică şi religie în Egipt; conferenţiarul Nur Köprülü, prorector al Universităţii Near East din Nicosia, specialist pe problematica mişcărilor de democratizare din lumea arabă şi Shabo Thalay, orientalist de la Universitatea Freie din Berlin, lingvist şi specialist pe minorităţile creştine din Turcia. Astfel de evenimente sunt de apreciat, întrucât ele repun România pe harta importantă a centrelor de dezbatere ştiinţifică. Ţara noastră are potenţial uman şi trebuie să îl valorifice, pentru ca viitoarele generaţii să trăiască într-un context paşnic creat de noi cei de astăzi. Ştiinţa a însemnat întotdeauna supremaţie, iar România trebuie să aibă din ce în ce mai mult, un cuvânt de spus, în acest sens, la nivel european, dar şi internaţional.

Angel Tîlvăr Mă adresez dumneavoastră în calitate de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României. Traficul de persoane, "pandemia secolului XXI", cum a fost numit, reprezintă una din cele mai stringente probleme care ameninţă, la nivel global, cetăţenii şi drepturile fundamentale ale acestora. Din nefericire, cu toate că milioane de oameni sunt victime ale sclaviei, la nivel mondial, condamnările în justiţie ale acestor cazuri sunt puţine. Deşi există identificări mai eficiente ale victimelor şi cadrul juridic adecvat, traficul de fiinţe umane rămâne o crimă în mare parte nepedepsită în întreaga lume, se arată într-un raport al ONU. În general, procedurile judiciare durează câţiva ani. În astfel de cazuri, când o persoană este traumatizată, are nevoie de asistenţă şi de timp până când este capabilă să vorbească despre experienţele trăite, adesea victimele înspăimântate îşi schimbă mărturia sau îşi retrag declaraţiile. Din cauza procesului anevoios, infractorii rămân, de multe ori, nepedepsiţi, explică analiştii. Grupul pentru combaterea traficului de persoane s-a născut tocmai din continua căutare, la nivel parlamentar, a unor soluţii, politici şi mecanisme eficiente, pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi a exploatării prin muncă. Este extrem de important pentru noi, ţară de origine şi destinaţie pentru acest fenomen, să contracarăm astfel de ameninţări, să implementăm strategii de avertizare, dar şi de reacţie faţă de aceste realităţi. Parlamentul României este unul dintre puţinele parlamente naţionale ale statelor membre ale UE care a iniţiat o procedură menită să contureze parteneriatul şi schimbul informaţional dintre actorii relevanţi din toate sectoarele administraţiei publice şi societatea civilă, în scopul prevenirii şi combaterii eficiente a traficului de persoane. Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de trafic de minori români în Marea Britanie s-a încheiat săptămâna trecută, cu o prescriere a faptelor. Salut preocuparea şi implicarea societăţii civile şi sper ca deznodământul cazului sus amintit să nu arunce o umbră de neîncredere asupra activităţii şi eforturilor celor implicaţi în prevenirea şi reprimarea traficului de persoane. În ultimii ani, alături de colegii mei parlamentari, membri ai Grupului pentru combaterea traficului de persoane, am întreprins o vastă acţiune de evaluare a situaţiei naţionale în domeniu, inclusiv în perspectiva armonizării legislaţiei româneşti cu Directiva-cadru privind traficul de persoane. Din dialogul purtat de grupul nostru cu partenerii instituţionali sau ONG-uri, a reieşit faptul că legislaţia românească, atunci când este aplicată, răspunde în mare măsură realităţilor actuale ale fenomenului traficului de persoane. Scopul demersurilor noastre este acela de a oferi tuturor formelor de trafic de persoane un răspuns imediat, ferm şi adaptat, pentru a reduce numărul victimelor, pentru a diminua şi a controla cât mai mult riscurile şi vulnerabilităţile, dar şi pentru a pedepsi cât mai mulţi traficanţi. În acest sens, este vital sprijinul organizaţiilor nonguvernamentale pentru creşterea nivelului de conştientizare, la nivelul întregii societăţi şi la nivelul grupurilor vulnerabile, în legătură cu riscurile traficului de persoane. Cu cât oamenii sunt mai informaţi şi mai vigilenţi, cu atât intenţiile traficanţilor pot fi mai rapid identificate şi contracarate, iar autorităţile pot acorda sprijin şi asistenţă. Găsesc că este necesar să implicăm şi mai mult societatea civilă în politicile pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Una dintre priorităţile de pe agenda Grupului parlamentar pentru 2019 este o mai bună colaborare şi intensificarea consultărilor cu reprezentanţii ONG-urilor, pentru ca strategiile noastre să devină mai pragmatice.

Tudoriţa Lungu "Pacienţii sunt în pericol ca spitalele să se dărâme peste ei!" S-au împlinit 42 de ani de la cel mai mare cutremur care a zguduit România, cutremur care a lăsat în urma sa mii de drame. Vieţile pierdute în urma seismului din 4 martie 1977, familiile distruse, clădirile dărâmate ca după bombardamente par să nu fi fost argumente suficient de puternice pentru ca starea clădirilor cu structura de rezistenţă afectată de trecerea timpului sau de alte mişcări seismice să reprezinte o prioritate pentru autorităţi. Primul exerciţiu serios, în care a fost testată capacitatea de reacţie în cazul unui seism major, "SEISM 2018", a dus la concluzii zguduitoare: "Spitalele din Bucureşti, şi nu numai, dar şi clădirile ISU, sunt la pământ." Iar diagnosticul nu l-am pus noi, parlamentarii, ci chiar cel care a coordonat întreaga operaţiune, domnul Raed Arafat, secretar de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. În spatele acestei declaraţii se ascunde realitatea cifrelor. În cadrul exerciţiului, potenţialele victime au fost transportate către spitale de renume din Bucureşti. Aşa am aflat că Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul "Bagdasar-Arseni", Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalele "Elias", "Sfântul Pantelimon", sau Spitalul pentru copii "Grigore Alexandrescu" nu au nici măcar expertiza corpurilor de clădiri, pentru a se vedea în care clasă de risc seismic se încadrează. Cine va garanta că, în cazul unui seism major, acestea vor mai putea fi utilizabile, ţinând cont de vechimea unora dintre ele? Cine garantează că acestea nu se vor transforma, de fapt, în adevărate capcane pentru bolnavii deja internaţi, peste care clădirile şubrede s-ar putea prăbuşi? Exerciţiul a presupus ca, în cazul în care spitalele bucureştene sunt în incapacitatea de a primi pacienţi, să se apeleze la Spitalele Clinice de la Iaşi, Cluj, Timişoara sau Craiova, dar şi la alte unităţi sanitare cu acoperire judeţeană, unde ar trebui internate şi victimele locale. Dimensiunea dezastrului din spitalele româneşti a căpătat un contur şi mai accentuat. 18 corpuri din cele pe care autorităţile ar miza pentru tratarea celor afectaţi de seisme sunt încadrate în clasa de risc seismic I, adică au risc ridicat de prăbuşire; 45 sunt în clasa de risc seismic doi, cu probabilitate redusă de prăbuşire, dar cu degradări structurale majore, iar 38 de corpuri de clădire sunt cu risc seismic III, cu degradări importante, în total, peste 100 de clădiri spitaliceşti care nu ştim cum se vor comporta în cazul unui real seism major, iar 32 dintre acestea, adică mai bine de o treime, se află în Bucureşti. Să ne mai mire, dragi colegi, că specialiştii, experţi tehnici autorizaţi de inspectoratele de stat în construcţii, au constatat că activitatea medicală a spitalelor din Argeş, Brăila, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Teleorman, Vrancea, Vaslui şi Bucureşti se desfăşoară în clădiri incerte din punctul de vedere al rezistenţei lor, încadrate în diferite grade de risc seismic, în timp ce pentru spitalele din Bacău, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Suceava, Tulcea sau Vâlcea, autorităţile nu au la dispoziţie nicio informaţie pe această temă, pentru că unităţile medicale nici măcar nu au fost expertizate. Şi asta nu este tot, pentru că exerciţiul "SEISM 2018" a luat în calcul doar o parte dintre spitalele româneşti, nicidecum pe toate. La fel ca mulţi dintre dumneavoastră, dar şi ca milioane de alţi români, am sperat că accidentul dramatic din Clubul "Colectiv", unde 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, va reprezenta un punct de cotitură în abordarea autorităţilor faţă de tot ceea ce pune în pericol viaţa semenilor noştri. M-am înşelat! Asistăm la aceeaşi lipsă de responsabilitate, la aceeaşi lipsă a măsurilor care să prevină situaţiile catastrofale. Oare câţi români trebuie să moară, pentru ca starea de siguranţă a spitalelor româneşti să devină o prioritate? Oare la câte drame trebuie să asistăm, pentru ca autorităţile locale şi centrale să aloce fondurile necesare expertizării, dar şi consolidării clădirilor cu risc seismic? Oare chiar nu ne-am săturat să moară oameni din cauza lipsei de implicare a celor care încasează lună de lună salarii deloc mici, indiferent că vorbim despre simpli funcţionari, directori, primari, preşedinţi de consilii judeţene sau miniştri? Oare chiar nimeni să nu gândească că printre victime s-ar putea afla o fiică, un frate, un părinte sau un prieten? Mă tem că, dacă nu va exista o strategie privind reabilitarea structurii de rezistenţă a spitalelor româneşti, într-o situaţie limită, acestea ar putea produce mai multe victime decât pacienţi trataţi. Iar responsabilitatea pentru asta vă aparţine tuturor celor care au preferat să găsească tot felul de justificări, în loc să se intervină eficient şi la timp!

Vasile Cîtea "Ce este mai costisitoare - viaţa a 15 oameni sau construirea unei pasarele pietonale? A fi cetăţean al comunei Valea Lupului din judeţul Iaşi poate fi echivalent cu o veritabilă condamnare la moarte. Începând cu anul 2017 şi până în prezent au avut loc mai multe accidente grave, soldate cu un număr de 15 victime. Deşi se află la poarta de intrare în Capitala istorică a României, fiind străbătută de Drumul European E85, comuna Valea Lupului se confruntă cu o situaţie extrem de gravă. Ea este practic izolată de Municipiul Iaşi din cauza lipsei unor treceri de pietoni adecvate cât şi din cauza lipsei unor pasarele pietonale. Pentru ca cetăţenii de pe partea locuită a Drumului European E85 să poată lua un mijloc de transport în comun către municipiul Iaşi, ei trebuie, efectiv, să treacă Drumul European E85 către partea dreaptă a sa, exact acolo unde sunt amplasate şi staţiile mijloacelor de transport. Deşi traversarea nu ar trebui să ridice probleme concrete, aceasta durează în medie aproximativ 15 minute şi poate fi facilitată doar când ultimul semafor de la ieşirea din municipiul Iaşi arată culoarea roşie pentru autoturisme, deşi se află la o distanţă de peste un km de partea tranzitată a comunei Valea Lupului. În acest moment, valorile de trafic, în zonă, indică un număr de peste 20.000 de autoturisme şi autoutilitare pe zi, pe cei 3 km de drum european care tranzitează comuna Valea Lupului, între Antibiotice Iaşi şi intrarea efectivă în municipiul Iaşi, 3 km în care sunt amenajate doar două treceri de pietoni aflate la o distanţă de peste 500 de metri una de alta şi acestea fără elemente de siguranţă suplimentare pentru pietoni. În luna mai a anului 2017, un copil a fost spulberat în acest sector de drum, chiar pe trecerea de pietoni. Şirul accidentelor tragice a continuat în luna noiembrie 2017, când o femeie a fost izbită în plin de un şofer începător. În ambele cazuri, aceste evenimente tragice au fost urmate de proteste ale populaţiei care au blocat circulaţia şi cu ocazia asta drumul de acces către sau dinspre municipiul Iaşi. La 18 decembrie 2018, 60 de cetăţeni au protestat din nou prin blocarea circulaţiei, cerând construirea unor pasarele pietonale care să ofere siguranţă pietonilor. Primăria comunei Valea Lupului a încercat, între timp, construirea unor treceri de pietoni cu elemente sporite de siguranţă, însă soluţia nu a redus numărul de accidente rutiere cu victime. Ceea ce este îngrijorător pentru zona respectivă este faptul că, în ultima perioadă, s-au dat autorizaţii pentru construirea de noi blocuri, astfel încât numărul celor 12.000 de actuali cetăţeni ai comunei Valea Lupului va spori în mod considerabil şi, odată cu aceasta, şi incidenţa accidentelor în care sunt implicaţi pietoni. De asemenea, problema poate căpăta aspecte grave şi odată cu edificarea de noi staţii de transport public, staţii la care, efectiv, nu ai cum să ajungi de pe partea locuită a comunei Valea Lupului, astfel încât pietonii sunt nevoiţi să facă slalom printre cele 20.000 de autoturisme care tranzitează zilnic cei 3 km cu probleme. Autorităţile municipiul Iaşi şi autorităţile locale din Valea Lupului nu pot oferi, deocamdată, o soluţie pentru această problemă gravă, din cauza faptului că terenurile pe care ar trebui să se construiască aceste pasarele pietonale aparţin atât municipiului Iaşi, cât şi UAT-ului Valea Lupului. În timp ce se caută soluţii printre zeci de hârtii ale autorităţilor, cetăţenii judeţului Iaşi îşi pierd viaţa într-un ritm îngrijorător. Atunci, se impune o firească întrebare - viaţa şi integritatea fizică a celor peste 15 victime cauzate de acest segment de drum european, în mai puţin de 2 ani, cât şi viaţa celor peste 12.000 de locuitori ai comunei Valea Lupului, nu valorează nici măcar 60.000 de euro, cât costă efectiv o pasarelă pietonală?

Viorel Stan "Prima Casă, programul prin care mii de români obţin locuinţe" Atunci când un proiect este de succes, merită ca el să fie cunoscut de ceilalţi, iar unul dintre proiectele de succes din România, care a ajutat o mulţime de oameni să aibă o locuinţă, este Programul "Prima Casă". Din 2009, de când a fost lansat, prin intermediul proiectului au fost acordate 267.752 de garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,7 miliarde de lei, iar programul continuă şi anul acesta. Prin intermediul său, Guvernul garantează o parte din valoarea împrumutului pentru cumpărarea locuinţei. Valoarea maximă a creditului este de 60.000 de euro, iar pentru beneficiari nu există limită de vârstă. Plafonul de garanţii alocat de Ministerul Finanţelor Publice în 2019 pentru Programul "Prima Casă" este de două miliarde de lei. Acest plafon le va permite celor 15 bănci participante în program să le acorde românilor aproximativ 17.000 de împrumuturi de acest tip. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, FNGCIMM, a anunţat că a lansat deja Programul "Prima Casă 2019", ca urmare a primirii din partea Ministerului Finanţelor Publice a acordului de distribuire pentru suma de 1,987 miliarde de lei, din plafonul total de două miliarde de lei alocat pentru anul 2019. Programul "Prima Casă" 2019 beneficiază de aceleaşi condiţii de acordare a garanţiei statului român pentru finanţările aprobate de băncile participante. Astfel, cei care doresc un credit "Prima Casă" trebuie să facă dovada că nu deţin în prezent o proprietate sau o locuinţă, individual sau în comun, împreună cu soţii lor sau cu alte persoane, în suprafaţă utilă mai mare de 50 de metri pătraţi. "Prima Casă" este, încă de la lansarea pe piaţă, unul dintre cele mai accesate credite ipotecare din România. Doar în perioada martie 2017 - martie 2018, 60% din totalul creditelor acordate la nivel naţional au fost credite prin Programul "Prima Casă". Proiectul "Prima Casă" s-a dovedit a fi util în economie, şi, cu siguranţă, va continua şi în următorii ani. Programul a fost lansat cu scopul de a servi ca punct de sprijin în cumpărarea unei locuinţe pentru segmentul de populaţie cu venituri modeste. Tot mai mulţi români şi-au exprimat intenţia de a-l accesa, îndeosebi pentru procentul scăzut al avansului, indiferent de nivelul salarial. Pe lângă avantajul clar al avansului mai mic în cazul creditelor "Prima Casă", acest program mai beneficiază şi de alte costuri reduse, în comparaţie cu un credit standard. Am încredere în acest proiect şi sunt convins că tot mai mulţi români îl vor accesa!

Mihai Weber "PNDL, un program de succes al guvernării PSD" Începând din 2016, de când PSD a câştigat alegerile parlamentare, au avut loc cele mai mari progrese înregistrate în România, în ultimii 30 de ani. De la creşterea economiei, a salariilor şi pensiilor, până la investiţiile în infrastructură şi condiţii de viaţă mai bune pentru români, se poate spune că în satele şi comunele României au fost create condiţii de viaţă mai bune, graţie Programelor PNDL, aplicate cu consecvenţă, an de an, de guvernările PSD. Este adevărat, mai sunt multe de făcut, dar, aşa cum spunea LaoTzu, "Călătoria de o mie de mile începe cu un singur pas". PSD are şi voinţă şi perseverenţă în a-şi duce Programul de guvernare până la capăt, indiferent de piedicile puse de unii sau alţii, indiferent de propaganda mincinoasă promovată de unii colegi din opoziţie. Însă pentru PSD vorbesc faptele. Conform datelor oficiale, 70% din resursele alocate Programelor PNDL au mers către comunităţile din mediul rural, pentru drumuri, trotuare, canalizare, apă, gaze, şcoli, dispensare şi grădiniţe, elemente vitale pentru reducerea decalajelor faţă de oraş. La început de 2019, după doar doi ani de guvernare PSD, doi ani în care ni s-au pus permanent piedici de către preşedinte şi opoziţie, am reuşit totuşi ca din peste 12.500 de obiective de investiţii, aproape 82%, peste 10.350, să fie finanţate în mediul rural. Resursele alocate pentru aceste investiţii se ridică la 34,2 miliarde lei, peste 7,2 miliarde de euro. Am alocat fonduri pentru 2.689 de proiecte de alimentare cu apă şi canalizare, pentru reabilitarea a 1.776 unităţi de învăţământ, din care 880 de creşe şi grădiniţe. Au fost alocaţi bani pentru reabilitarea a 3.948 de drumuri, poduri şi podeţe. Începând cu ianuarie 2018, au fost deschise si apelurile pentru infrastructura preşcolară şi şcolară - grădiniţe, şcoli - proiect finanţat prin intermediul POR 2014-2020. Astfel, pentru o alocare de 330 de milioane euro, se află în competiţie, în diverse etape de evaluare, un total de 778 de cereri de finanţare, în valoare de peste 780 milioane de euro, depuse de unităţile administrativ-teritoriale, din care 357 sunt la nivelul comunelor, în valoare de aproximativ 395 de milioane de euro. Acestea sunt fapte, lucruri concrete pe care nu le puteţi nega, pe care nu le puteţi şterge cu buretele. Românii încep să vadă rezultatele guvernării PSD şi sunt sigur că nu vor mai apleca urechea la minciunile lansate în spaţiul public de un preşedinte şi o opoziţie iresponsabilă. Obiectivul guvernării PSD este ca, până în 2020, decalajele dintre mediul urban şi cel rural să fie reduse cu cel puţin 15%, iar oamenii să simtă că în fiecare an de guvernare a PSD veniturile familiei au crescut, iar condiţiile de viaţă s-au îmbunătăţit constant.