24 octombrie 2018 – Declaraţii politice şi intervenţii ale domnilor deputaţi:

Marilen - Gabriel Pirtea Bună dimineaţa! Începem şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor, din data de 24 octombrie 2018. Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Florica Cherecheş. Doamna deputat Antoneta Ioniţă. Da, urmează doamna Ioniţă.

Florica Cherecheş Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ce-aveţi cu Programul «After school»?". Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, părinţii elevilor din ciclul primar primeau cu stupefacţie vestea despre suspendarea Programului "After school", program care, de aproximativ 18 ani, răspunde nevoilor părinţilor de a asigura un spaţiu securizat copiilor lor, în care, după terminarea orelor de curs, să ia masa, să-şi facă temele şi să desfăşoare diverse activităţi recreative. Decizia suspendării a fost luată după ce, recent, Ministerul Educaţiei a publicat noul Cod de etică pentru învăţământul preuniversitar, în care, printre altele, personalului didactic îi sunt interzise "să folosească baza materială din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii materiale personale directe sau indirecte" şi "desfăşurarea oricăror activităţi care generează corupţie: (...) meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat". Imediat după publicarea acestui ordin, am fost asaltată de mesajele disperate ale părinţilor care primeau cu stupoare această veste. Este incredibil cum o asemenea măsură poate fi luată în timpul anului şcolar, neglijând interesul superior al copilului şi fără consultarea părinţilor sau a cadrelor didactice, care acum sunt în căutare disperată de soluţii alternative, solicitând, în acelaşi timp, menţinerea programului care s-a dovedit util tuturor. Cadrele didactice implicate în Programele "After school" sunt deţinătoare de PFA, deci plătesc impozit statului şi chirie pentru spaţiile utilizate. Activitatea desfăşurată cu copiii în cadrul acestui program nu poate fi numită "meditaţii", pentru că ea presupune luarea unei mese calde, desfăşurarea de activităţi recreative şi rezolvarea temelor de casă. Părinţii sprijină aceste programe şi sunt de acord să achite suma aferentă, care este oricum mai mică decât plata unei bone sau a unei alternative private de after school. Fără a oferi explicaţii pentru această decizie subită, în loc să vină cu soluţii, unele inspectorate şcolare judeţene practică o politică de intimidare, trimiţând inspectori şcolari în unităţile de învăţământ, pentru a disemina conţinutul acestui ordin, dar şi pentru a ameninţa profesorii deţinători de PFA cu desfacerea contractului de muncă, în cazul în care activităţile de tip "After school" continuă sau în cazul în care nu acceptă variantele păguboase propuse. Ca în majoritatea deciziilor luate de Ministerul Educaţiei, cei ce au cel mai mult de pierdut în această situaţie sunt copiii. În primul rând, le-ar fi schimbată o rutină zilnică cu care sunt deja obişnuiţi, inducându-le astfel o stare de nesiguranţă. Faptul că până acum erau supravegheaţi de o figură familiară şi de încredere sporea în mod evident abilităţile academice şi sociale, pe lângă faptul că masa caldă oferită este necesară pentru un copil în plină creştere şi dezvoltare. Stimaţi colegi, Este imperativ ca programele de tip "After school" să continue. Acest ordin de ministru conceput pentru a stopa corupţia din sistem necesită modificare imediată şi interpretare corectă. Este absurd să fie considerată mită o sumă de bani plătită legal unui cadru didactic, cu forme legale, atâta vreme cât vorbim de o negociere directă între părinte şi cadru didactic, o negociere transparentă, fiscalizată. Cer Ministerului Educaţiei să organizeze cât mai repede dezbateri reale cu reprezentanţi ai părinţilor şi profesorilor implicaţi în Programele "After school", pentru a găsi soluţiile adecvate ca aceste programe să continue. Deciziile luate fără consultare şi fără a evalua temeinic consecinţele dăunează grav intereselor copiilor. Lipsa de predictibilitate aduce mari prejudicii sistemului de educaţie. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Domnul Andrei Nicolae, PSD. Se pregăteşte domnul Marius Paşcan, PMP.

Andrei Nicolae Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Voi prezenta declaraţia politică cu titlul "Marea noastră-i o comoară". Stimate colege, Stimaţi colegi, De câteva luni bune s-a aflat în dezbatere publică şi parlamentară un proiect de lege care a suscitat reacţii puternice din partea tuturor forţelor politice, dar şi a mediului privat. Şi nu a oricărui mediu privat, ci a celor care activează în domeniul exploatărilor petroliere. Este vorba, desigur, despre Proiectul de Lege nr. 33/2018. Nu de puţine ori şi nu de puţine persoane, străini sau localnici, s-a afirmat că suntem o ţară bogată şi, ca atare, tentantă pentru mulţi. După ce, în decursul timpului, pe teritoriul României, când mai mare când mai mic, pământul ne-a dezvelit aurul, petrolul, gazele şi multele sale resurse, iată că astăzi marea îşi dezvăluie şi ea câteva din misterele adâncului său. Aceeaşi mare, care ne-a fost de milenii poartă către lume, cărăuş de mirodenii şi aliat loial, pare a fi astăzi furnizor de bunăstare. Aceeaşi mare pe care am trădat-o, fiindcă ne-am lăsat tocate vapoarele cu care o îmblânzisem - erau multe şi probabil încurcau - şi, ca o sfidare supremă, am instalat ca preşedinte chiar pe corsarul care le-a tăiat, ca nu cumva să mai facem altele. În teorie, cu toţii am căzut de acord că este important ca din noua rezervă de resurse naturale din Marea Neagră să se acopere necesarul de consum al ţării şi să rămână şi un plus pentru a se sprijini economia românească, şi, astfel, să devenim una dintre puţinele ţări independente energetic din lume. În practică, au fost însă mulţi cei care au tras de timp, au tergiversat, au frânat, s-au lamentat, s-au legat de formă şi tehnică legislativă, doar pentru a-şi alimenta propriul orgoliu politic sau, mai grav, pentru a servi unor interese străine. Cu toate acestea, avem astăzi un proiect la care s-a lucrat intens. Un proiect susţinut de majoritatea guvernamentală, dar amendat şi îmbunătăţit şi de observaţii pertinente ale opoziţiei. În şedinţa comună a comisiilor raportoare ne-am străduit cu toţii să găsim care este cel mai bun echilibru între dorinţa legitimă a statului român, de a obţine venituri semnificative şi de a avea acces la propria rezervă de gaze pentru economia românească, şi interesul legitim al investitorilor, de a avea predictibilitate, de a avea stabilitate în legislaţie şi de a scoate profit, aceasta fiind practic esenţa oricărei afaceri. Jumătate din producţia offshore va fi vândută transparent şi nediscriminatoriu pe piaţa internă. Astfel, producţia de gaz şi petrol din Marea Neagră va contribui la asigurarea independenţei energetice a ţării, dar şi la dezvoltarea economiei României.

Marilen - Gabriel Pirtea Vă rog, apropiaţi-vă... au trecut trei minute. Avem fiecare... Cu gradul de înţelegere...

Andrei Nicolae OK.

Marilen - Gabriel Pirtea ... larg, al meu, dar totuşi...

Andrei Nicolae Personal, ca român, ca deputat de Prahova, consider că ar fi oportun ca o parte din aceste venituri să fie investite în ceea ce ar aduce apoi o plusvaloare inestimabilă astăzi, să investim în cercetare. De ce să nu redăm gloria primei ţări din lume care, în urmă cu mai bine de 160 de ani, a avut o rafinărie de petrol? De ce să nu valorificăm potenţialul imens pe care Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti încă îl are prin profesioniştii săi, care au calificat inginerii din întreaga lume? Nu ar fi mai bine dacă am reuşi să avem propria noastră capacitate tehnică de exploatare, pentru un viitor în care şi alte zăcăminte din bătrâna mare s-ar dovedi a fi profitabile? Cred că aceasta ar reprezenta cu adevărat reparaţia noastră morală faţă de ceea ce ţara aceasta ne-a oferit până acum - să avem independenţă energetică prin tehnică şi exploatare proprie. Vă mulţumesc. Andrei Nicolae, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31, Prahova.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Domnul Marius Paşcan, PMP.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Marea Unire de la 1918 este considerată «o cutremurătoare experienţă»". Ministerul Culturii şi-a bătut joc de manifestările privitoare la aniversarea a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri şi parafarea oficială a naţiunii române. Deşi mai sunt doar două luni până la finalul acestui an, ministrul George Vladimir Ivaşcu s-a trezit "din somnul cel de moarte" abia acum, să anunţe lansarea unui website dedicat Centenarului. Astfel, aflăm că a fost lansată, după nouă luni de mandat al actualului mai mult actor decât ministru, Harta Interactivă a Centenarului, care cuprinde proiectele ce se desfăşoară şi se vor desfăşura pe teritoriul României cu ocazia aniversării Centenarului Marii Uniri. În acest timp, iredentişti etnic separatişti au parafat, la Cluj- Napoca, o "Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului", în care se militează, printre altele, pentru "autonomia culturală şi teritorială" a minorităţilor, în special cea maghiară, din România. În textul respectivei declaraţii se arată că "Aspiraţiile maghiarilor la autonomie culturală şi teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări şi servesc, deci, tuturor". În rândul celor 24 de semnatari stau, alături de László Tőkés, şi "cozi de topor", aşa-zis români, precum Gabriel Andreescu, Smaranda Enache, Sabin Gherman, Mircea Toma, Cristian Pîrvulescu. La doar câteva zile după respectiva Declaraţie, agenţia maghiară Hirado.hu anunţă lansarea site-ului, în limba engleză, Transylvanianow.com. Este vorba de un portal publicat de Fundaţia Eurotrans, înfiinţată de UDMR, şi beneficiază de finanţare din partea Fundaţiei Gábor Bethlen din Ungaria. În cadrul acestuia se vorbeşte despre tensiunile dintre minorităţile etnice şi români, Unirea de la 1918 fiind considerată "o cutremurătoare experienţă". Iar preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint, a declarat că "portalul se adresează, în principal, străinilor care ştiu foarte puţine sau deloc despre Transilvania şi România". Halal informaţii pentru necunoscători! Explicând contextul, este evident că subminatorii României din interior, finanţaţi din fonduri externe ascunse, sunt mai activi în a denigra România şi semnificaţia Centenarului Marii Uniri, în timp ce guvernanţii, cei "mândri că sunt români", dorm adânc prin funcţii călduţe şi bine plătite ale statului. Înţelegem astfel şi de ce UDMR se căzneşte legislativ să blocheze în Parlament controlul în privinţa spălării banilor la organizaţiile neguvernamentale pe care le păstoreşte politic. O astfel de atitudine vădeşte ceea ce susţin de foarte multă vreme, anume că în spatele uniunii-partid "struţo-cămilă", organizaţii neguvernamentale controlate etnic şi politic "spală" şi "sifonează" banii proveniţi din Budapesta, dar şi din alte surse externe, care finanţează iredentismul, separatismul teritorial, secesionismul etnic, propaganda şi subminarea României din interior. O lege pentru prevenirea, combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului ar putea devoala sursa banilor şi ar indica beneficiarii direcţi, precum şi interesele oculte şi oneroase din spatele acestora. UDMR a intrat în panică, solicită imperativ ca organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, să fie exceptate de la controlul legal împotriva spălării banilor, ameninţând PSD-ALDE că UDMR-iştii nu vor vota acest proiect normativ, nici Legea offshore. Să-i vedem acum pe "mândrii români" a căror majoritate parlamentară depinde de votul UDMR! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc, domnule deputat. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi? Domnul Silviu Dehelean? Doamna Lavinia-Corina Cosma. Se pregăteşte doamna Antoneta Ioniţă.

Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să vă vorbesc astăzi despre situaţia Liceului "Unirea" din Târgu Mureş, care se află de peste 20 de ani în mijlocul unei lupte electorale între liderii maghiari şi liderii români. Din păcate, de 20 de ani încoace, cele două părţi - şi partea română şi partea maghiară - au speculat politic acest subiect, din punct de vedere electoral. Cred că e vremea să facem un pas înainte. Cred că le datorăm elevilor de la "Unirea" să le asigurăm condiţii normale în care să înveţe. Situaţia acestui liceu este una dramatică, pentru că, la propriu, tavanul se va prăbuşi, în perioada următoare, peste elevi. Iar în stilul nostru clasic, din păcate, în care luăm măsuri doar după ce se întâmplă tragedia, cred că suntem datori, aşa cum spuneam, ca măsurile, de această dată, să le luăm înainte de a se întâmpla o tragedie. Soluţia pentru a ieşi din acest discurs etnic şi discriminatoriu este să construim o şcoală modernă în Târgu Mureş. Un campus modern, şi pentru români şi pentru maghiari. Suntem în anul Centenarului. Mă întreb şi vă întreb, ce am construit la Târgu Mureş, împreună, noi, români şi maghiari? Vă propun să construim o şcoală modernă, aşa cum vă spuneam, şi, în acest sens, am iniţiat o campanie de strângere de semnături. Împreună cu târg-mureşenii vrem să construim o şcoală. Este un semnal dat autorităţilor din Târgu Mureş, că e vremea să ieşim din acest discurs şantajist şi electoral care nu ne-a dus la dezvoltarea pe care ne-o doream. Aşadar, dragi târg-mureşeni, vă aştept să semnaţi iniţiativa de construire a unui campus modern, şcolar, pentru că suntem datori, noi, în calitate de cetăţeni responsabili, să le lăsăm şi să le oferim copiilor comunităţilor noastre o şansă corectă la educaţie. Toată lumea vorbeşte despre educaţie ca şi cum ar trebui să fie o prioritate. Din păcate, niciunii dintre noi, de 30 de ani încoace, nu am făcut mare lucru în a pune educaţia pe primul loc. Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna deputat Antoneta Ioniţă, PNL. Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă, neafiliaţi.

Antoneta Ioniţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Priorităţile Guvernului, între vorbe şi fapte". Indiferent de partidul din care face parte, nu cred că mai există vreun om politic care să aibă puterea de a crede cu sinceritate că actuala guvernare are vreo idee clar conturată referitoare la dezvoltarea României. Spun acest lucru bazându-mă pe faptul că oameni importanţi din PSD au început să fie în opoziţie cu acţiunile guvernamentale. Corina Creţu critică de ceva timp guvernarea asigurată de propriul său partid. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, îşi acuză preşedintele social-democrat de sabotaj, afirmând că Liviu Dragnea le-a cerut consilierilor PSD să nu voteze marile proiecte ale Primăriei Bucureşti. Fostul premier Mihai Tudose consideră că Liviu Dragnea, cel care guvernează prin intermediul doamnei Dăncilă, ar trebui să plece de la conducerea partidului, în timp ce doamna Ecaterina Andronescu pare mai deschisă ca oricând să expună mediatic greşelile colegilor săi aflaţi pe funcţii înalte. Mai mult, persoana pe care PSD ne-a prezentat-o ca fiind cea mai bună soluţie pentru a fi preşedintele României, domnul Victor Ponta, se poziţionează ca cel mai mare adversar al guvernării actuale. Dacă mai amintesc de cele două demiteri ale propriului Guvern, una dintre ele chiar prin moţiune de cenzură, cred că am creionat tabloul celei mai caraghioase guvernări postdecembriste. Din când în când se mai găseşte câte un coechipier de-al domnului Dragnea, care încearcă să pună în acord Programul de guvernare cu amatorismul manifestat de actualii lideri politici. În acele momente aflăm despre priorităţile Guvernului, promisiuni făcute doar de dragul ratingului atins de anumite televiziuni. De fapt, singura prioritate este cea a modificării Legilor justiţiei, pentru ca nişte politicieni corupţi, cercetaţi în procese aflate în diferite faze, să scape de puşcărie. Nu avem autostrăzi, nu contează. Important e să lucrăm noaptea pentru o ordonanţă de urgenţă pe Legile justiţiei. Inflaţia a crescut într-un ritm ameţitor? Nu-i nimic, ne ocupăm şi de ea, dar după ce modificăm prin ordonanţă de urgenţă o lege pe care am trecut-o în această vară prin Parlament. Şi, da, are legătură tot cu Legile justiţiei. Sistemul medical românesc scârţâie din toate încheieturile, dar nu suntem preocupaţi de această situaţie, deoarece Comisia de la Veneţia ne strică planurile pe care le aveam pe justiţie. Aşa că, haideţi să nu ne mai obosiţi cu explicaţii delirante despre cât de bine o duc românii sub guvernarea PSD-ALDE, pentru că realitatea din ţară e cu totul alta. Avem un Guvern şi o majoritate în Parlament care au o singură prioritate - să scape corupţii din propriile partide de închisoare, cu orice preţ, pentru că după voi, Potopul! Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Urmează doamna deputat Mihaela Huncă, neafiliaţi.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Profesionalizarea carierei didactice prin reorganizarea selecţiei, formării iniţiale şi formării continue". Stimate colege şi stimaţi colegi, Raportându-ne la realităţile din cadrul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, precum şi la realităţile social-economice actuale, este evident faptul că profesionalizarea carierei didactice - condiţie fundamentală a unui învăţământ performant - nu mai poate fi privită drept un simplu program, ci drept un veritabil proces de cercetare şi acţiune. Consider că reformele iniţiate, în ultimii ani, în ceea ce priveşte modelarea şi motivarea profesorilor şi-au demonstrat limitele destul de repede, iar sistemul de învăţământ din România riscă să tindă spre ineficienţă. În plus, ancorarea acestui sistem, cu toate componentele sale conceptuale şi aplicative, va genera o pierdere a capacităţii de competitivitate şi adaptare a viitorilor absolvenţi în societatea europeană de mâine. Cred că se impune o intervenţie de urgenţă în reorganizarea carierei didactice şi în reconfigurarea celor trei elemente de la temelia construcţiei acesteia - selecţie, formare iniţială şi formare continuă. Avem nevoie de o selecţie a viitorilor profesori, făcută încă din anul I al învăţământului superior; avem nevoie de o formare iniţială specifică viitorului cadru didactic, şi nu una general valabilă pentru orice absolvent de facultate; şi avem nevoie de o strategie privind formarea continuă, elaborată pe baza investigării atât a nevoilor instituţionale, cât şi a nevoilor beneficiarilor procesului instructiv-educativ. Dragi colegi, Sistemul educaţional din România înseamnă profesori şi elevi, deopotrivă. Iar profesorii, fără ajutorul nostru, nu vor putea ajuta, la rândul lor, elevii. Cred că a venit momentul să investim şi în pregătirea carierei didactice, nu doar în ocazionala recompensare a ei. Vă mulţumesc. Deputat neafiliat Mihaela Huncă, Circumscripţia nr. 7 Botoşani.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Grupul parlamentar al PSD, domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu. Se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca, PMP.

Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi priveşte cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, care, când aleg să îşi stabilească domiciliul într-o altă ţară şi doresc să aibă o relaţie corectă cu statul român, devin brusc cetăţeni de rangul doi. Lipsa domiciliului în ţara noastră îi aduce în situaţia de a nu se mai putea bucura de drepturile pe care le are orice cetăţean român, membru al Uniunii Europene, cum ar fi libera circulaţie sau identificarea cu ajutorul actului de identitate, în diferite situaţii. Astfel, când anunţă că şi-au stabilit domiciliul în străinătate, cetăţenilor români li se retrage Cartea de Identitate, deşi Codul civil prevede, la art. 86, că cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească ori să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul sau reşedinţa, în ţară sau în străinătate. Cartea de Identitate retrasă este înlocuită cu Paşaportul simplu electronic pentru cetăţeni românii cu domiciliul în străinătate. Fiind singurul document pe care îl deţin, dacă doresc să îşi exercite anumite drepturi, vor avea o problemă. Dacă şi-au stabilit domiciliul pe o insulă iberică, spre exemplu, şi au nevoie de o viză pe paşaport, nu se vor putea întoarce acasă. Îmbarcarea pe o aeronavă sau un feribot necesită un act de identitate sau paşaport valabil. Acest lucru înseamnă restrângerea dreptului la liberă circulaţie, drept garantat, printre altele, de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Aceeaşi lege spune, la art. 34, că cetăţeanul român, care şi-a stabilit domiciliul în străinătate, are obligaţia ca la înmânarea paşaportului simplu electronic ori a unui paşaport simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România, emis de autorităţile române. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru este foarte simplu. Art. 2 alin. (3) al Ordonanţei de urgenţă nr. 97/2005 spune că "Pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată în România". Acest principiu este absurd. Cum se poate ţine evidenţa cetăţenilor cu domiciliul în străinătate după ultimul domiciliu avut în ţară sau după reşedinţa declarată în România? Este clar un nonsens şi nu înţeleg de ce acest fapt nu a fost sesizat timp de 13 ani. De aceea, solicit, şi vă rog, stimaţi colegi, să vă alăturaţi acestei solicitări adresate Guvernului României, de a modifica urgent O.U.G. nr. 97/2005 şi actele normative care decurg din aceasta. Este nevoie de o metodă rapidă de rezolvare a situaţiei, pentru a permite eliberarea Cărţi de Identitate cu înscrierea domiciliului din străinătate şi pentru a reflecta faptul că toţi cetăţenii români, indiferent unde aleg să îşi stabilească domiciliul, trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi şi să fie trataţi egal de statul de care aparţin. Vă mulţumesc. Nicolaie-Sebastian Radu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 10, Buzău.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Domnul Ionuţ Simionca, PMP. Se pregăteşte domnul Florin-Claudiu Roman, PNL.

Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Fiscul impozitează suta de pe fruntea lăutarilor". Recent, Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală a demarat un nou proiect de strângere de bani la bugetul de stat. Fiscul le cere mirilor să declare ce relaţii economice au avut cu firmele sau cu persoanele fizice autorizate care le-au furnizat servicii la fericitul eveniment. Este vorba despre cei care au oferit servicii de filmare sau fotografiere, muzică pentru petreceri şi despre cei care au oferit localul şi cateringul. În loc să se preocupe de recuperarea banilor de la marii datornici, în loc să îi prindă pe adevăraţii evazionişti, pe cei ce au de plătit datorii de milioane de lei, care se întind pe mai mulţi ani, ANAF vrea să îi găsească pe cei care lucrează la negru, în special la capitolul video şi foto, şi care nu fac contracte cu cei care se căsătoresc, scăpând astfel de plata impozitelor la stat. De ce să te preocupe cei ce sifonează banii publici prin rambursări fictive de TVA, de ce să ai în atenţie adaptarea sistemului legislativ astfel încât să fie redusă posibilitatea evitării impozitării prin paradisurile fiscale, de ce să combaţi contrabanda cu ţigări şi alcool? Este mult mai simplu să impozitezi suta de lei lipită pe fruntea lăutarilor şi bacşişul ospătarilor. Cum să nu crezi că Guvernul Dăncilă a rămas fără bani de pensii şi salarii, atunci când devine evidentă disperarea cu care se agaţă de fiecare bănuţ suplimentar pe care îl poate stoarce de la contribuabili? Cum să nu crezi că adevăratele intenţii ale Coaliţiei PSD-ALDE sunt acelea de a îngheţa salariile bugetarilor, aşa cum a comunicat la Bruxelles? Bani ar fi, stimaţi colegi, dar în loc ca Fiscul să facă ce are de făcut, să adune banii pe care cu toţii îi datorăm bunei funcţionări a instituţiilor statului, ministrul de finanţe vorbeşte despre o amnistie fiscală, pe care o denumeşte "restructurare fiscală", doar-doar o mai păcăli pe cineva. Fiscul uită să menţioneze că o astfel de măsură va încuraja neachitarea debitelor bugetare, va alimenta o înclinaţie spre evaziune fiscală, spre încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii, va avea efecte negative asupra bugetului de stat şi va creşte riscul infracţional. Nu vreau să fiu înţeles greşit, sunt un cetăţean care îşi plăteşte toate taxele la timp şi consider că toţi românii ar trebui să procedeze la fel, dar parcă nu e potrivit să începem lupta împotriva marii evaziuni cu fotografii şi lăutarii. Şi nici cu gospodarii de la ţară, să le impozităm ouăle de sub găini, aşa cum spunea un domn deputat, cu ceva vreme în urmă. Vestea bună este că nu tinerii însurăţei sunt vizaţi deocamdată, singurul pericol pentru ei fiind o amendă substanţială, între 2.000 şi 5.000 de lei, în cazul în care nu îi pârăsc pe cei care le-au fost alături într-unul dintre cele mai fericite momente ale vieţii. Nu cred că ar mira pe nimeni dacă, într-o etapă ulterioară, şi mirii vor fi luaţi la scărmănat de specialiştii în fraudarea statului. Parcă văd un formular în care mirii vor trebui să declare câţi bani au plătit pentru a-şi primi înapoi mireasa furată. Deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Domnul deputat Florin-Claudiu Roman, PNL. Urmează doamna Camelia Gavrilă, PSD.

Florin-Claudiu Roman Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Hăţişul birocratic excesiv de care se lovesc primarii din România în privinţa avizărilor trebuie simplificat de urgenţă!". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Aş vrea să trag un semnal serios de alarmă cu privire la hăţişul birocratic excesiv de care se lovesc primarii din România, de fiecare dată când au nevoie de obţinerea unor avize, în vederea realizării unor proiecte de investiţii sau documentaţii necesare pentru dezvoltarea localităţilor lor. Astfel, din momentul depunerii documentaţiilor pentru obţinerea avizelor necesare implementării unui proiect, o primărie din România începe, de fapt, o adevărată aventură, un adevărat calvar, deoarece se confruntă cu obţinerea acestora într-un timp mult prea îndelungat, cheltuind de multe ori foarte mulţi bani, suplimentar, alteori, având parte de apariţia unor modificări legislative operate pe parcurs. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră ştiţi, la ora actuală avem nu mai puţin de 28 de instituţii avizatoare pentru orice autorizaţie de construire. Pe lângă toate acestea, mai există şi destui funcţionari în administraţia centrală care, din punctul meu de vedere, sunt marii frânari ai dezvoltării economice a României. Şi am să vă dau un exemplu concret, de la Primăria oraşului Haţeg, judeţul Hunedoara, care a organizat în 2011 licitaţia pentru "Actualizarea Planului Urbanistic General - Oraş Haţeg cu localităţile aparţinătoare". În acest sens, majoritatea instituţiilor avizatoare au emis avizele într-un timp rezonabil, unele încadrându-se în maximumul de 30 de zile, însă au existat şi excepţii. Şi vă rog să fiţi atenţi. De la Ministerul Culturii avizul a venit după 3 ani şi 6 luni; de la Ministerul Dezvoltării, după 22 de luni; de la Ministerul Mediului, după 3 ani şi 6 luni. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Oare ce şanse mai au oraşele şi comunele din România să se dezvolte, dacă noi sufocăm UAT-urile cu nenumărate demersuri mai mult decât birocratice, care prelungesc nepermis de mult perioada de aşteptare a avizărilor pentru a se putea realiza un proiect sau o documentaţie?! Nu vorbim doar de termene aberante de acordare a avizelor, vorbim că se pierd finanţări în tot acest timp. Eu consider că toate aceste aspecte trebuie de urgenţă corectate, printr-o modificare a legislaţiei, ale cărei prevederi trebuie să devină mult mai flexibile, reducându-se foarte mult din parcursul întortocheat al avizărilor şi dându-le astfel posibilitatea celor care administrează România în plan local să obţină cu adevărat rezultatele muncii lor şi să-şi poată implementa proiectele. Îi rog pe toţii colegii, din toate partidele parlamentare, să mi se alăture în demersul legislativ pe care l-am iniţiat, ca preşedinte al Comisiei pentru administraţie, de a simplifica aceste proceduri, de a reduce numărul avizelor de la 28 la 18. Şi să înţelegem că acest circuit anevoios de avizare este cel mai mare duşman al dezvoltării României la nivel local. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna deputat Camelia Gavrilă, PSD. Se pregăteşte domnul Victor Paul Dobre, PNL.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi - insist asupra problemelor legate de contrastele şi presiunile birocratice din sistemul educaţional, în contextul în care sunt extrem de multe paradoxuri pe care le constatăm, multe schimbări, reorientări, o dinamică derutantă, firească poate şi în contextul europenizării, al mutaţiilor din piaţa muncii, din domeniul educaţional. Pe de altă parte, însă, extrem de încărcate programele, conţinuturi curriculare dense, numeroase discipline şi ore alocate, o presiune birocratică şi asupra profesorilor - motiv pentru care a şi apărut în spaţiul public scrisoarea deschisă a unui coleg, cadru didactic, care semnalează deplasarea accentului dinspre elementele de esenţă, de conţinut didactic, de desfăşurare a activităţilor la clasă, spre nenumărate alte aspecte - formale, birocratice - care schimbă de fapt filosofia educaţională, în detrimentul calităţii predării şi învăţării, ca nucleu al demersului didactic. Cred că este momentul chiar să ne gândim la ce principii educaţionale alegem, să conturăm o nouă paradigmă şi o nouă filosofie educaţională, în care să ţinem cont şi de tradiţiile şcolii româneşti, dar şi de impulsurile şi evoluţiile europene, spre care privim în mod firesc, să ne gândim că priorităţile trebuie să fie selecţia şi transmiterea informaţiilor relevante, dar şi starea de bine, de apreciere şi mulţumire pe care trebuie să o simtă elevul în clasă şi, evident, aprecierea şi relevanţa activităţii cadrelor didactice. România are un sistem educaţional valoros, cu specialişti de calitate, aspecte care s-au dovedit viabile de-a lungul timpului. Pe de altă parte, însă, cred că o dezvoltare accentuată a elementelor de incluziune socială, de echitate educaţională şi integrare mai accentuată a generaţiei tinere, care nu a beneficiat poate de un start intelectual, financiar, la fel de favorabil, sunt aspecte importante. Cuvântul-cheie pe care am structurat întregul meu demers de astăzi este legat de supraîncărcare. Fie că vorbim de supraîncărcare curriculară, în raport cu elevii, cu studenţii, pentru că fenomenul este şi în zona universitară, dar şi în raport cu activitatea cadrelor didactice. Şi am detaliat aspectele acestea, pornind de la munca dificilă, complexă pe care o presupune activitatea elevului şi activitatea profesorului şi deplasarea mai mult spre birocraţie, spre aspecte generale, în detrimentul individualităţii elevului. Există apoi un alt aspect, destul de controversat, cel al performanţei obsesive, cu orice preţ. Trebuie să identificăm elevii capabili de excelenţă, să mergem spre ideea de performanţe înalte, de competiţie, dar în acelaşi timp trebuie să ne gândim la suprasolicitarea psihică, intelectuală şi la un demers educaţional care să se adreseze... accesibil tuturor elevilor. Şi, în sfârşit, presiunea temelor. Pentru că temele pentru acasă sunt o problemă extrem de complexă şi la fel de controversată. Ele au utilitatea lor, de multe ori însă se adună obsesiv, încât vorbim de 8-10 ore de activitate pe zi, chiar dacă există ordine de ministru care încearcă o limitare a acestui lucru. Şi ar fi de privit şi de preluat şi modele europene şi nu numai - japoneze, finlandeze, nordice, în care accentul se deplasează mai mult spre lucrul în echipă, spre activitatea didactică la clasă. Sunt câteva soluţii pe care le surprind, în încheiere, legate de o accentuare a elementelor esenţiale, o esenţializare a cunoştinţelor, un echilibru, un dozaj între temele pentru acasă, activitatea în clasă şi starea aceasta de bucurie şi de învăţare frumoasă, plăcută, ludică, care trebuie să echilibreze eventual obsesia excelenţei, a performanţei sau teoretizarea excesivă. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă profesor. Urmează domnul Victor Paul Dobre, PNL. Se pregăteşte doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher, PSD. După care, domnul Codreanu, PMP.

Victor Paul Dobre Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea se numeşte: "S.O.S. Moldova!". Stimaţi colegi, În ultimii ani, toate declaraţiile politice au avut ca obiectiv dezvoltarea economică echilibrată a tuturor regiunilor istorice, punerea în valoare a potenţialului uman, a resurselor şi integrarea economiei zonale în circuitul schimburilor între economia românească şi economiile occidentale. Declaraţiile sunt frumoase, dar realitatea este crudă şi nemiloasă. În această declaraţie mă voi referi la particularităţile zonei, neîmplinirile şi năzuinţele cetăţenilor din regiunea istorică Moldova. Moldova are în componenţă 8 judeţe, cu o populaţie reprezentând 20,8% din populaţia României, iar ponderea în PIB-ul României era în 1995 de 18,4%, în timp ce în 2016 a scăzut la 12,9%; un regres considerabil. Media PIB pe cap de locuitor - 6,33 mii de euro pe regiune - este sub PIB-ul pe cap de locuitor din cel mai sărac judeţ din Transilvania - Harghita - 6,91 mii de euro. Şi cu 500 de euro mai mare decât cel mai sărac judeţ - Mehedinţi - din Ţara Românească. Într-o ierarhizare a judeţelor, după PIB pe cap de locuitor, ultimele locuri sunt ocupate de Suceava, Botoşani şi Vaslui. Este o situaţie tristă care denotă lipsa de interes a factorilor de decizie pentru o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor şi folosirea întregului lor potenţial. Guvernul trebuie să schimbe modul de a planifica şi acţiona în această direcţie, prin elaborarea unei concepţii generale, unanim acceptate, cu perspectivă multianuală, precum şi dezvoltarea unor proiecte sectoriale care să valorifice potenţialul uman, resursele materiale şi patrimoniul cultural al regiunii. Lipsa infrastructurii în toată regiunea îi afectează în mod direct pe toţi agenţii economici, care nu mai au posibilitatea de a se integra în dinamica schimburilor economice şi, din această cauză, se manifestă şi reticenţa investitorilor. Infrastructura este o componentă esenţială a dezvoltării economico-sociale. Pe întreg teritoriul Moldovei există un singur drum care străbate teritoriul de la Sud la Nord - E85 - care însă este supraaglomerat şi înregistrează blocaje, din cauza multiplelor accidente. Totodată, comunicaţiile care traversează munţii, din Moldova în Transilvania, sunt improprii transportului de mare tonaj. Pentru realizarea unei infrastructuri moderne şi eficiente consider că sunt imperios necesare: - Transformarea E85 în comunicaţie tip autostradă, cu ramificaţii de aceleaşi caracteristici spre Botoşani, Suceava, Iaşi, Vaslui şi Galaţi; - Realizarea autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, pentru facilitarea schimburilor economice cu Republica Moldova şi conectarea cu magistrala de transport Bucureşti-Braşov-Borş; - Modernizarea comunicaţiei Focşani-Panciu-Gheorgheni-Târgu Mureş, pentru facilitarea accesului la autostradă; - Realizarea drumului de centură al municipiului Galaţi şi realizarea legăturii cu E85 şi cu autostrada A2, prin modernizarea comunicaţiei Galaţi-Brăila-Slobozia şi asigurarea accesului la direcţia de transport creată prin construcţia podului peste Dunăre de la Brăila; - Trecerea în regim de drum european a comunicaţiei Iaşi-Vaslui şi Vaslui-Galaţi, pentru a facilita accesul la porturile Galaţi şi Brăila şi preluarea traficului de la punctele de trecere a frontierei Oancea şi Giurgiuleşti. Faţă de aceste considerente, putem afirma cu tărie: Moldova vrea infrastructură! Moldova vrea autostradă! Guvernul are obligaţia să ia măsuri urgente şi concrete pentru asigurarea conectivităţii Moldovei cu reţeaua de transport rutieră din celelalte regiuni ale României şi să deblocheze proiecte de investiţii în infrastructură, vitale pentru relansarea economică a acestei zone. Doar în acest mod se va putea realiza o creştere a nivelului de trai al cetăţenilor şi, totodată, se vor crea şi oportunităţi pentru investitori. Moldova are nevoie de ajutor! Victor Paul Dobre, deputat al PNL de Galaţi. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher. Urmează domnul Codreanu, după care, domnul Daniel Olteanu, ALDE.

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se intitulează: "România a ieşit din capcana ajutorului social". Stimaţi colegi, Protecţia socială în România este foarte importantă, atât pentru autorităţi, cât şi pentru beneficiarii formelor de substituire a veniturilor individuale sau familiale, obţinute din muncă. Asistenţa socială reprezintă o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căreia statul are angajamentul să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate. În acest context, politica de asistenţă socială trebuie realizată consecvent şi cu prioritate în favoarea persoanelor şi familiilor social dependente sau susceptibile pentru a deveni în dificultate, unul din obiectivele prioritare fiind acordarea unui sprijin suplimentar, temporar sau permanent, prin cele două forme de asistenţă socială care sunt: prestaţiile sociale şi serviciile sociale. Venitul minim garantat pentru persoanele asistate social a suscitat dintotdeauna discuţii aprinse, fiind în dese rânduri şi vehement contestat pentru impactul nefast pe care îl generează asupra funcţionării societăţii, dar mai ales asupra pieţei muncii din ţara noastră, fapt care în timp s-a dovedit a fi o realitate crudă. Ştim cu toţii că în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care spune multe despre intenţia unora dintre asistaţi de a-şi găsi un venit propriu, aceştia preferând să trăiască din banii statului, fără să depună nici cel mai mic efort de a-şi căuta un loc de muncă stabil, care să le aducă un salariu decent, situaţie care arată că intenţia majorităţii asistaţilor social de a-şi găsi un loc de muncă se situează aproape de 0. Proaspăt promulgată, Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat reprezintă consecinţa unei experienţe negative în ceea ce priveşte acordarea ajutorului social şi vine să întărească convingerea că statul nu trebuie să mai tolereze comoditatea şi lenea şi să se implice serios în angajarea acestora şi în eliminarea deficitului de forţă de muncă existent în ţara noastră. Din păcate, s-a dovedit că această formă de sprijin financiar demotivează pe mulţi dintre cei care îl primesc să-şi mai caute de lucru. Şi este îngrijorător faptul că astăzi, în mediul rural nu mai găseşti un om pentru cules de fructe sau alte munci zonale. Prin noua lege intrată în vigoare, România se aliniază statelor europene, legiferăm faptul că venitul minim garantat trebuie să fie acordat pentru subzistenţă şi să fie condiţionat de eforturile persoanei asistate de a reveni pe piaţa muncii, dar şi faptul că asistenţa socială nu înseamnă să iei bani din buzunarul celor care muncesc pe brânci pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a da celor comozi, ci înseamnă să-i ajuţi cu adevărat pe cei marginalizaţi, care nu au nicio şansă în societate şi care chiar au nevoie de ajutorul societăţii. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Fulgeanu-Moagher Laura-Mihaela.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Constantin Codreanu, PMP. Urmează domnul Daniel Olteanu, după care domnul Adrian-Octavian Dohotaru.

Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Voi aborda în declaraţia mea de astăzi un subiect pe care l-am invocat în repetate rânduri de la această tribună şi în întâlnirile pe care le-am avut cu diverşi reprezentanţi ai Guvernului României, şi anume, finanţarea activităţilor Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Existenţa Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, care aplică politicile României în raport cu cele peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării, presupune şi o dimensiune bugetară adecvată. Din păcate, lucrurile stau foarte prost la acest capitol, pentru că ceva este putred în politica de la Bucureşti. Ungaria, ca să dăm un exemplu relevant din vecinătate, execută anual bugete de peste 300 de milioane de euro pentru comunităţile maghiare din jurul graniţelor şi diaspora, dintre care jumătate sunt utilizate în România. Ea le alocă organizaţiilor celor peste un milion de maghiari din România circa 150 de milioane de euro, adică peste 700 de milioane de lei. Comparăm această sumă cu cele 12 milioane de lei, adică 2,5 milioane de euro, cât reprezintă întreg bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, destinat tuturor organizaţiilor celor peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării, şi realizăm cât de rămaşi în urmă suntem ca stat în politicile noastre pentru comunităţile istorice, Republica Moldova şi diaspora. Comparăm această sumă şi cu cele 118 milioane de lei, alocate unui număr de 18 organizaţii ale minorităţilor naţionale din România, care reprezintă circa două milioane de persoane. Disproporţiile sunt bătătoare la ochi şi deranjante. Avem un cerc vicios. Pe de o parte, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, birocratizat şi marcat de incompetenţă, nu-i cere Ministerului Finanţelor Publice includerea în buget a unor sume care să corespundă necesităţilor reale şi solicitărilor organizaţiilor românilor de pretutindeni. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor Publice nu măreşte sumele, pentru că MRP nu a fost în stare să utilizeze în anul precedent toate fondurile alocate. Anul trecut am luptat cu reprezentantul MRP, care se opunea măririi fondurilor bugetare pentru românii extrafrontalieri, şi am convins Ministerul Finanţelor Publice să aprobe o majorare cu 3 milioane de lei. Din păcate, la rectificarea bugetară din acest an, două milioane dintre cele trei au fost retrase, pentru că MRP a sabotat multe proiecte importante. În plus, MRP nu a iniţiat proiecte proprii suficiente, astfel încât la rectificarea bugetară să nu i se ia din puţinul pe care îl avea, ci să primească fonduri suplimentare. Dacă dorim să aplicăm prevederile art. 7 din Constituţie, trebuie să finanţăm organizaţiile românilor din comunităţile istorice, din diaspora şi din Republica Moldova, să înfiinţăm şi să finanţăm grădiniţe şi şcoli româneşti, alte aşezăminte culturale, să consolidăm mass-media românească de peste hotare, să acordăm burse de studii. Potrivit estimărilor noastre, necesităţile reale în domeniu, coroborate cu posibilităţile statului român, ne-ar permite - dacă s-ar dori politic - să prevedem în bugetul pe anul viitor cel puţin 200 de milioane de lei, destinate românilor din afara graniţelor ţării. În această situaţie, fac apel către Ministerul Finanţelor Publice şi către prim-ministrul României, cât şi către întreg corpul legiuitor, să manifeste responsabilitate şi solidaritate exemplară, ca să putem prevedea în bugetul pe 2019 suma de 200 de milioane de lei. Dacă e necesar, să desemnăm şi un nou ministru pentru românii de pretutindeni, care să debirocratizeze ministerul şi să deblocheze mecanismele de sprijinire a românilor din afara graniţelor ţării. În cazul în care vocea noastră nu va fi auzită, vom declanşa proteste energice în toate comunităţile istorice şi în diaspora. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Daniel Olteanu. Urmează domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliaţi, după care domnul Pavel Popescu, PNL.

Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Asistam, în Vaslui, la o dispută tristă cu privire la locul în care trebuie să ajungă autostrada din Transilvania. Vreau să transmit şi să îmi asum, şi în Parlamentul României, un mesaj pe care l-am transmis duminică, în Bacău, în faţa a 1.700 de oameni, la Conferinţa ALDE Bacău. E un dublu mesaj, de unitate şi de solidaritate. Unitatea este ceea ce ar trebui să caracterizeze toţi parlamentarii din Moldova, iar solidaritatea trebuie să vină din partea tuturor celorlalţi parlamentari, faţă de Moldova, şi mai cu seamă, de la cei din regiunile bogate. Noi, stimaţi colegi, nu trebuie să susţinem autostrada Bacău- Braşov sau autostrada Târgu Mureş-Iaşi, ci trebuie să le susţinem pe amândouă; şi, în plus, tronsonul Tişiţa-Albiţa, care face legătura între cele două capitale româneşti, Bucureşti şi Chişinău. Suntem prea săraci în această zonă pentru ca noi, cei din Moldova, să ne certăm între noi, iar ceilalţi, să ne priviţi ca pe rudele sărace, care trebuie să se mulţumească mereu cu firimituri. Am publicat, la sfârşitul anului trecut, câteva grafice pe care le-am făcut pe baza cheltuielilor Ministerului Transporturilor şi vreau să subliniez, încă o dată, că în anul 2017 Moldova a primit 1% - 1%! - din bugetul acestui minister, pe proiecte în execuţie. Suntem un sfert din populaţia ţării şi primim 1% pentru infrastructură - aceasta este problema gravă a României, nu doar a Moldovei. Am observat că la masa celor care se hrănesc cu fonduri pentru mari proiecte de infrastructură de la bugetul naţional are loc Clujul, are loc Bucureştiul. Are loc, mai pe scurt, orice judeţ bogat. Sunt însă ţinute la uşă, cu mâna întinsă, Vasluiul, Suceava, Iaşiul, Botoşaniul, Bacăul, Galaţiul. Pentru noi nu mai este loc, ni se deschide uşa doar dacă vrem să ne dezrădăcinăm şi să ne părăsim locurile natale. Din lecţia solidarităţii, predată de integrarea în Uniunea Europeană, România a transpus la rang de politică de stat excluderea săracilor. Indiferenţa faţă de marile nevoi ale Moldovei a făcut ca peste 50.000 de oameni, în ultima săptămână, să reacţioneze, în judeţul Vaslui, atunci când le-am transmis că Tişiţa-Albiţa este un proiect de autostradă care are studiu de prefezabilitate din 1998, dar a fost tras pe linie moartă. În această situaţie, ca reprezentanţi ai tuturor românilor în Parlament vă rog să mergem înainte cu un mesaj de unitate şi de solidaritate în jurul tuturor proiectelor Moldovei, nu unii împotriva altora, ca până acum. Ca în ultimii 20 de ani. Ca parlamentar, susţin orice proiect de investiţii al Ministerului Transporturilor, dar să aibă legătură şi cu Moldova. Şi vreau aceeaşi susţinere din partea tuturor pentru proiectul care ar face judeţul Vaslui să renască - tronsonul Tişiţa-Albiţa. Refuz însă orice discuţie şi orice negociere pe bugetul pe 2019, dacă acesta nu include costurile realizării documentaţiilor pentru tronsonul Tişiţa-Albiţa - un proiect care, vă reamintesc, are susţinerea scrisă a Comisiei Europene. Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Dohotaru. Urmează domnul Pavel Popescu şi domnul Nicolae Georgescu, PSD.

Adrian-Octavian Dohotaru Declaraţie politică privind: "Gazele offshore - românii puteau obţine mai mult". Stimaţi colegi, Singura lege a gazelor offshore pe care aş vota-o e cea în care statul român obţine între 60% şi 80% din profituri. Cu legea actuală, statul român obţine sub 50% din profit. Da, e o variantă mai bună decât ce vor concesionarii, dar tot a negociat slab statul român. Votez împotriva acestei legi, pentru că am ratat miliarde de euro pe care îi puteam investi în educaţie, în sănătate, în infrastructura de transport. Şi, nu în ultimul rând, având în vedere schimbările climatice generate de dependenţa noastră, greşită, de petrol şi gaze, avem nevoie de acele miliarde de euro, pierdute pentru investiţii masive în energia verde. Cum să negociezi tu, ca stat, fără să ai un studiu pe masă care estimează clar ce rezerve de gaze avem? Cum să te bazezi doar pe datele companiilor? De ce pierdem cu miliardele de euro? Pentru că nu taxăm ca-n afară. Venitul obţinut de statul român este inferior celui obţinut de ţări cu rezerve similare de gaz natural, care taxează între 60% şi 80%. Mă gândesc la Norvegia, Olanda, Marea Britanie. Dacă vrem o ţară ca-n afară, avem nevoie de taxare ca în vest. În paranteză fie spus, nu doar în ceea ce priveşte resursele naturale, ci şi în ceea ce priveşte veniturile, averile, proprietăţile, capitalul. Iar asta înseamnă taxare progresivă, căci este modul în care s-a dezvoltat Occidentul, deci printr-un stat robust, printr-un stat social, cu servicii publice de calitate. Ce vedem aici este un caz clasic de privatizare a politicii publice. Corupţia este descrisă de unii specialişti nu ca un act specific - spre exemplu mita sau delapidarea -, ci ca proces, ca privatizare a politicii publice. Deciziile s-au luat în spatele uşilor închise, în funcţie de negocierile cu investitorii. Iar în Parlament, în plen sau comisii, în ciuda fumigenelor şi declaraţiilor spumoase, s-a discutat în lipsa unor studii privind politicile de taxare ale altor state şi a cantităţii estimate de rezerve de către statul român. Asta arată nivelul la care se află statul român, un stat nedezvoltat, fără instituţii puternice, în care se suprapun interesele private ale elitelor cu cele politice la vârf şi cu o slabă capacitate de administrare şi negociere a interesului public. Aceasta este justificarea mea pentru a vota împotriva acestui proiect. Am ratat miliarde de euro, miliarde de care puteau beneficia copiii noştri. Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Pavel Popescu.

Pavel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, M-am tot gândit cum să încep declaraţia mea politică din această dimineaţă, cum să mă adresez Domniilor dumneavoastră, pentru că ceea ce vreau să vă spun acum, astăzi, aici, depăşeşte perimetrul Parlamentului, cu mult. Au trecut trei ani de la marea tragedie de la Colectiv, un eveniment care a zguduit România şi în urma căruia, spre ruşinea răsunătoare a tuturor Guvernelor care au urmat, lucrurile şi procedurile au rămas exact la fel. În ceea ce priveşte sistemul medical, nu s-a schimbat absolut nimic. Absolut nimic! Vă spun ca un om care s-a implicat direct în acel caz. Nu eram un om politic, nu eram un angajat al Ministerului Sănătăţii, ci eram doar omul Pavel Popescu care a rămas marcat şi am rămas marcat pe viaţă de ceea ce am văzut atunci. N-am avut medici în ţară care să facă o evaluare a pacienţilor şi nu am avut spitale, cum nu avem astăzi, la trei ani de la Colectiv. Vreau să vă spun că, la trei ani de la Colectiv, acum câteva luni, doi mineri de la Complexul energetic "Oltenia" au ajuns în aceleaşi incubatoare ale morţii. Acelaşi Minister al Sănătăţii de astăzi nu a fost în stare să-i transfere pe acei mineri, până nu a trebuit să mă implic direct să-i transferăm într-un spital din Belgia. La trei ani de la Colectiv, Ministerul Sănătăţii nu a reuşit în România să construiască o amărâtă de secţie pentru tratarea marilor arşi. Vreau să vă spun că acum câteva săptămâni un copil a ars de viu şi tatăl lui a sărit în foc pentru el. Tatăl lui astăzi este într-un spital din România, într-un incubator al morţii, cu 60% arsuri pe suprafaţa corpului. Şi tatăl lui va trebui să plece iarăşi într-un spital din afara ţării, ca să aibă o şansă la viaţă. Astăzi, după ce copilul său a murit şi tatăl lui şi-a văzut murind copilul. Este vina ministerului de resort. Nu este vina personalului medical care, în spitale, luptă pentru viaţa pacienţilor. Şi ministerul de resort nu face astăzi nimic. Aşa cum era firesc, trebuiau căutaţi vinovaţii pentru acea tragedie de la Colectiv. Acea tragedie a fost soldată cu 65 de morţi şi 186 de răniţi. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au trimis în judecată dosarul Colectiv şi astăzi el se reia. Se reia, pentru că judecătorul acelui dosar s-a pensionat. Este incredibil că această chestiune nu a putut fi reparată de incompetenţa domnului ministru Tudorel Toader, ca după trei ani acest judecător să se pensioneze şi astfel dosarul să se închidă. Doamnelor şi domnilor, Dragi colegi, Astăzi nu mai este vorba despre politică. Astăzi este vorba despre omenie. Ce tragedie mai mare poate trăi un om, decât aceea de a supravieţui copilului său? Cu ce preţ? Cu câtă durere? Mergeţi, dragi colegi, astăzi, în aceste zile, la trei ani de la Colectiv, şi priviţi-i pe toţi aceşti oameni în ochi şi spuneţi-le cum faceţi politică, cei care faceţi politică de patru ani, de opt ani, de 20 de ani, de 30 de ani! Spuneţi-le cum această politică pe care o faceţi n-a reuşit să schimbe măcar două sfere fundamentale ale vieţii în această ţară - sănătatea şi dreptatea!

Marilen - Gabriel Pirtea Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.

Pavel Popescu Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Nicolae Georgescu, PSD. Urmează domnul Petru Movilă.

Nicolae Georgescu Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi deputaţi, În declaraţia mea politică de astăzi voi vorbi despre combaterea sărăciei. Cunoaştem cu toţii faptul că există în ţara noastră foarte multe persoane care se confruntă cu o sărăcie extremă. Zonele unde acestea locuiesc sunt uitate de lume, au un nivel foarte scăzut de educaţie, asistenţa medicală aproape că lipseşte, la fel cum lipsesc şi locurile de muncă. Aceşti oameni se află pur şi simplu într-un cerc vicios, din care le este foarte greu să scape. Autorităţile au încercat de-a lungul timpului să intervină, dar nu a fost un lucru uşor. Nimeni nu vine să investească în cătune, în sate marginalizate. Zilele acestea, Banca Mondială a confirmat gradul ridicat de sărăcie într-un raport. Acesta arată că peste 900.000 de persoane trăiesc în sărăcie extremă, în zonele marginalizate din România. La pachet, Banca Mondială a venit cu sugestii de a regândi sistemul de taxe şi contribuţii sociale, a creşterii impozitării progresive şi a majorării investiţiilor în bunuri publice de calitate. Sugestiile Băncii Mondiale sunt surprinzătoare, deoarece această instituţie, împreună cu Fondul Monetar Internaţional, au fost vectorii de impunere a reducerii rolului în economie şi a încurajării pieţelor libere, oricare ar fi fost efectele sociale. Acum ne spun că trebuie să impozităm progresiv, deoarece creşterea economică nu se transpune foarte mult în reducerea sărăciei. Când am trecut în Programul de guvernare din 2016, Programul Naţional de Dezvoltare Locală, şi principiul conform căruia în fiecare localitate din ţară să fie asigurat un set minim de servicii publice, experţii spuneau că dăm pomeni şi că investiţiile nu sunt fezabile. În pofida criticilor, acest program este în derulare. A fost încheiat cu succes PNDL 2, iar fiecare localitate are parte de un minimum de proiecte de infrastructură. Astăzi, toţi ne îndeamnă să continuăm investiţiile. Foarte bine! Dar să revenim la gradul ridicat de sărăcie. Acest Guvern, prin politicile sale, a continuat lupta pentru combaterea sărăciei. Statistica Eurostat a prezentat, luna trecută, că numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, în România, a scăzut cu 650.000 în 2017, faţă de 2016. În calitate de deputat, am iniţiat un proiect legislativ pentru completarea şi modificarea Legii nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului care clarifică şi detaliază responsabilităţile autorităţilor publice centrale şi locale, în legătură cu identificarea aşezărilor informale şi tipologiilor lor, respectiv implementarea unui plan de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor care stau în locuinţe improvizate ce le pun în pericol siguranţa. Locuinţele acestor oameni nu există în momentul de faţă. Prin lege vom determina autorităţile să acţioneze pentru ei, să reducă numărul celor săraci şi a zonelor marginalizate. Vă mulţumesc. Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeş.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Petru Movilă. Urmează domnul Florinel Stancu. Vă rog să vă încadraţi în trei minute, să poată beneficia toţi colegii.

Petru Movilă Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Ieşenii merită să fie trataţi ca cetăţeni cu drepturi egale. Vrem autostradă!". În cursul zilei de ieri, Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor a aprobat favorabil Proiectul de Lege privind construcţia autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Consider că este un pas extrem de important pentru concretizarea celei mai importante investiţii din regiunea de nord-est. De aceea, cred că astăzi suntem cu un pas mai aproape de realizarea acestui obiectiv care are mai bine de 10 ani de promisiuni. Ieşenii şi moldovenii au nevoie ca de aer de autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. În 2017, când am iniţiat acest proiect de lege, am făcut-o cu toată încrederea că dumneavoastră, colegii mei, veţi înţelege cu adevărat cât de importantă este pentru noi această autostradă. Votul de ieri a arătat că unde există voinţa politică se poate. Există un singur amendament care a trecut şi care demonstrează că PSD reacţionează - menţionarea Parteneriatului public-privat ca sursă de finanţare. Deşi această opţiune anunţată de partidul de guvernământ de ceva vreme este pusă sub semnul întrebării, faptul că s-a precizat în contextul aprobării proiectului privind construcţia autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş înseamnă că, în sfârşit, le pasă. Chiar dacă nu le înţeleg insistenţa cu care promovează Parteneriatul public-privat, în condiţiile în care fondurile europene nerambursabile pentru România ne aşteaptă de ceva ani la Bruxelles, autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş a devenit de ieri un proiect care are şanse de reuşită. După atâtea intervenţii pe lângă liderii Partidul Social Democrat, inclusiv de la această tribună, de la societatea civilă, sau prin numeroase întrebări şi interpelări adresate Guvernului, ministerelor de resort, avem dovada că cei din PSD sunt capabili să înţeleagă faptul că regiunea de nord-est există pe harta României. Din 2012 până în prezent, de când PSD a intrat la guvernare, într-o formă sau alta, este prima dată când autostrada a intrat într-o linie dreaptă. În calitate de deputat, iniţiator al acestui proiect, vreau să cred că ziua de ieri a fost precursoarea unui vot favorabil în plenul Camerei Deputaţilor. Este momentul ca parlamentarii să demonstreze că le mai şi pasă de români şi să voteze aşa cum trebuie şi nu aşa cum li se impune de la partid. Fac un apel mai ales către colegii mei parlamentari de Iaşi să meargă la liderii lor şi să le ceară susţinere. Dacă nu suntem uniţi acum, când avem posibilitatea să demonstrăm că împreună putem fi o forţă, înseamnă că nu ne-am meritat votul dat de ieşeni. A avea grijă ca acest proiect să treacă, este modul prin care le spunem ieşenilor că ne-am făcut treaba pentru care am fost mandataţi. Voi continua demersurile pentru susţinerea autostrăzii Proiectului Ungheni Iaşi-Târgu Mureş. Voi continua să apelez la toate instituţiile care au posibilitatea să concretizeze proiectul ieşenilor şi să cer ca autostrada să înceapă cât mai repede posibil. Ieşenii merită să fie trataţi ca cetăţeni români cu drepturi egale! Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat de Iaşi. (Aplauze.)

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Urmează domnul deputat al PSD, Florinel Stancu. Se pregăteşte Cătălin-Ioan Nechifor, neafiliaţi, după care Roxana Mânzatu.

Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă voi reţine atenţia, foarte puţin, în legătură cu unul din cele mai importante domenii din ţara noastră, agricultura. Un raport publicat în luna mai 2018 arată că România poate hrăni 80 de milioane de oameni, dar importă două treimi din alimente. Harta agriculturii în anul 2018 seamănă izbitor cu cea de acum 100 de ani, când agricultura se împărţea între marile moşii, pe de o parte, şi pe de altă parte milioanele de ţărani care trudeau un petic de pământ. Agriculturii româneşti îi lipseşte ferma medie şi tinerii care să genereze un randament de producţie mai mare. Pentru aceasta, a fost iniţiat, de colegii de la Partidul Social Democrat, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării/cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale care deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului, cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Iniţiativa stabileşte condiţii necesare pentru stimularea tinerilor agricultori, prin exercitarea dreptului de preemţiune la achiziţionarea terenurilor agricole şi asigurarea suportului pentru producătorii agricoli care au în vedere extinderea suprafeţei agricole exploatate. Îi felicit pe iniţiatori! Vă anunţ că proiectul de lege a intrat la vot şi vă invit să-l susţinem, pentru că aşa susţinem viitorul agriculturii româneşti. Vă mulţumesc pentru atenţie. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Domnul Cătălin-Ioan Nechifor, neafiliaţi. Urmează Roxana Mînzatu, PSD.

Cătălin-Ioan Nechifor Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, Bună dimineaţa! Am vrut iniţial să vorbesc doar despre un singur lucru astăzi, însă evenimentul de ieri m-a făcut să mă răzgândesc un pic. Şi voiam să încep să vă spun câteva cuvinte despre Congresul Pro România, un partid politic care în Parlament nu este recunoscut, drept dovadă nici acum nu suntem înţeleşi ca grup parlamentar, dar un partid care a reuşit într-un timp foarte scurt să organizeze lucrurile politice şi administrative de o manieră foarte serioasă. Au fost două zile de dezbateri, şi sâmbătă, şi duminică, în care s-a adus substanţă, consistenţă, dialog, transparenţă şi cred că acest model de Start-up politic ar putea să fie foarte interesant de urmat şi de alţii. Acum, ca să răspund şi unui prieten de ce a trebuit să facem în două zile congresul, 20 şi 21, sigur, ca o glumă, pe "20.20" era ocupat. Însă, trecând într-o zonă foarte serioasă, am avut privilegiul să mă ocup de un panel de administraţie publică pe care să-l prezidez, să-l moderez şi vreau să vă spun că foarte multă lume din Ţara Românească vrea o schimbare profundă în administraţie. Cred că este un moment foarte propice ca, în această perioadă, chiar dacă suntem cuprinşi de febra alegerilor, de scandaluri perpetue, să ne gândim, totuşi, la viitor şi cred că 2021 ar trebui să fie pentru toţi un nou început, un an de la care să pornim cu speranţă, să pornim cu încredere, să pornim cu un proiect politic, aşa încât să putem construi următorul centenar, pentru că pe acesta evident l-am ratat. Plecând de la celălalt subiect, legat de politica externă şi de situaţia în care se află România, nu pot să nu constat faptul că ieri, în Parlamentul European de la Strasbourg, preşedintele Klaus Iohannis a avut un discurs corect, un discurs bun, un discurs ancorat. Din păcate, prea târziu! Şi dacă este să ne gândim puţin în istorie şi să ne amintim de ce spunea Churchill la acel moment fabulos, atunci când a ţinut, poate, cel mai important discurs din istorie pe radio, în timpul celui de-al Doilea Război, ne gândim, aşa, cumva, dacă l-ar fi citit sau l-ar fi spus după război, nu avea nicio valoare. De aceea şi Klaus Iohannis venea ieri în Parlamentul de la Strasbourg prea târziu. Suntem deja în situaţia unui elev corigent, scos la tablă, pus la colţ, cu părinţii aduşi şi ei în faţa clasei, în condiţiile în care n-am reuşit să mişcăm lucrurile diplomatic, de o manieră consistentă. Am pierdut foarte mult şi vă spun că, din păcate, ne va costa şi mai mult această preşedinţie rotativă care stă să vină peste noi şi care va însemna din nou un eşec. Şi vreau să vă spun, dragii mei, rotativ nu înseamnă că rotăm cadre, nu înseamnă că schimbăm acum, în noiembrie, miniştrii din nou, nu înseamnă că cineva îşi permite să facă remaniere pentru cine, pentru ce, când, cum, care. Gândiţi-vă o secundă cum va fi ca, la ministere, de la 1 ianuarie, să fie miniştrii proaspeţi care habar n-au despre ce este vorba, care vor servi doar cafeaua la Consiliile Europene şi care vor face, din păcate, ţara de ruşine. Mulţumesc. Cătălin Nechifor, Pro România.

Marilen - Gabriel Pirtea Vă mulţumim frumos, domnule deputat. Doamna Roxana Mînzatu, PSD. Se pregăteşte Cristina-Ionela Iurişniţi, USR.

Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. Săptămâna aceasta a fost pus în dezbatere publică ghidul pentru ediţia a II-a a Programului "Start-up Nation". Este cel mai ambiţios program de sprijinire a iniţiativelor antreprenoriale, lansat vreodată în ţara noastră. Şi, ca şi anul trecut, când am vorbit despre el, programul va avea şi în 2018 un buget de două miliarde de lei. Criticat de adversarii noştri politici încă de la prima sa menţionare, pentru simplul fapt că este iniţiat de PSD, "Start-up Nation" s-a dovedit a fi un impuls foarte bun pentru cei care au dorit să înceapă o afacere în România. În anul 2017, peste 8.400 de firme au fost selectate de Guvern pentru a primi finanţarea nerambursabilă de maximum 40.000 de euro per afacere. Prin Programul "Start-up Nation 2017" au fost create peste 21.000 de locuri de muncă, din care important să notăm că 16.000 de angajaţi au provenit din categorii speciale: tineri absolvenţi, şomeri, persoane din categorii defavorizate. Au fost înfiinţate firme cu activităţi extrem de diverse, de la dezvoltare de software, până la cabinete stomatologie, de la ateliere de design vestimentar până la mici făbricuţe de mobilier. Acest lucru arată că principiile de funcţionare ale programului sunt cele corecte. Atât eu, cât şi colegii mei din Parlament şi din Guvernul României credem în potenţialul antreprenorial al tinerilor, al românilor, în general, şi al celor care au ales calea străinătăţii, dar ar vrea să revină în ţară, pentru a-şi dezvolta o afacere. "Start-up Nation" are capacitatea de a se transforma, cred eu, într-un termen scurt şi mediu, într-o mână întinsă românilor din străinătate care ar vrea să revină. Cu banii din program eu cred că ei îşi pot porni propriile lor mici afaceri, aplicând acasă modelul economic al celor pentru care au lucrat în alte ţări. Astăzi, conform statisticilor europene, România este încă codaşă la capitolul iniţiative antreprenoriale. Conform Comisiei Europene, în 2016 densitatea IMM-urilor la suta de locuitori în România era doar de 2,2, în timp ce media europeană este undeva la 4,5 IMM-uri la suta de locuitori. Cu toţii, fie că suntem autorităţi ale statului, instituţii de învăţământ, societate civilă, oameni de afaceri cu experienţă, cred că avem datoria să ne implicăm mai mult, pentru a informa, pentru a ghida, pentru a asigura accesul la finanţare, şi cred că esenţial, pentru a da încredere acelora care doresc să înceapă o afacere în România. Trebuie să oferim celor interesaţi cunoştinţele necesare despre ceea ce înseamnă un plan de afaceri bine întocmit, despre cum să construieşti o afacere de la zero, despre cum să faci o afacere profitabilă. Este important să spunem şi că în România mentoratul în afaceri rămâne o necesitate reclamată, dar neacoperită. Însă, în fine, trebuie să spunem care este principala problemă cu care se confruntă românii când vor să înceapă o afacere: lipsa capitalului, lipsa finanţării. Şi, în acelaşi timp, să nu ignorăm faptul că, totuşi, 52% dintre românii plecaţi în străinătate îşi doresc să înceapă o afacere acasă. Cei din ţară, în proporţie de 30% ar fi deschişi către o astfel de iniţiativă antreprenorială. Toate elementele pe care le-am menţionat până acum mă fac să spun că prin soluţia de finanţare nerambursabilă, fără precedent, lansată prin "Start-up Nation" de Guvernul României, acest program se validează ca un program nu numai necesar, dar şi de succes, de care eu spun că românii se vor folosi în continuare cu multă încredere. Este acel instrument care va contribui la o creştere sănătoasă a economiei României pe viitor. Eu vă mulţumesc. Sunt Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi, USR. Se pregăteşte Ştefan Muşoiu, PSD, urmat de Dan-Răzvan Rădulescu, USR.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Astăzi voi atrage atenţia asupra problemelor care există în sistemul de învăţământ şi asupra problemelor pe care România le are în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, mai ales pentru tineri. Ştim foarte bine că şomajul în rândul tinerilor a devenit un fenomen alarmant la nivelul Uniunii Europene, atât din cauza consecinţelor economice, cât şi a celor sociale. În România, numărul tinerilor fără nicio ocupaţie sau a celor care nu urmează o formă de învăţământ sau pregătire profesională a depăşit 19,3% în anul 2017, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În acest context, România ar trebui să atragă, cu prioritate, fonduri europene. Comisia Europeană a lansat Programul "Garanţia pentru tineri 2017-2020", care oferă subvenţii financiare consistente tinerilor din Uniunea Europeană cu vârsta mai mică de 25 de ani, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru accesarea unor programe de formare continuă, integrarea în ucenicie sau într-un stagiu de practică. Deşi facilităţile oferite tinerilor sunt substanţiale, România a manifestat un interes scăzut pentru acest program. Din cele 323 de milioane de euro alocate, în prezent, ţara noastră are o rată de absorbţie a fondurilor europene de 0%, conform informaţiilor pe care le avem. Prin urmare, acest program, "Garanţia pentru tineret 2017-2020", ar fi putut genera o serie de efecte imediate pentru stimularea forţei de muncă în rândul tinerilor şi totodată ar fi acordat şi angajatorilor o subvenţie financiară de 500 de lei pe lună. Care au fost, oare, motivele pentru care Guvernul României nu s-a arătat interesat de atragerea acestor fonduri europene? De ce niciodată educaţia nu este pe primul loc în priorităţile guvernării actuale? Acesta este mesajul meu. Acestea sunt întrebările şi semnalul de alarmă pe care-l atrag astăzi, stimaţi colegi! Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Ştefan Muşoiu, PSD. Urmează domnul Sergiu Cosmin Vlad.

Ştefan Muşoiu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Relaţia cu Emiratele Arabe Unite s-a transformat într-un parteneriat economic strategic". Dragi colegi, Vizita recentă a premierului Viorica Dăncilă în Emiratele Arabe Unite constituie un pas foarte important pentru ţara noastră. Cele două părţi, română şi emirateză, au agreat instituirea unui cadru mai strâns şi mai activ de colaborare şi coordonare la nivel guvernamental. Şefii Executivelor de la Bucureşti şi de la Abu Dhabi au adoptat Declaraţia comună privind stabilirea unui parteneriat economic strategic între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite. În calitatea mea de vicepreşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Emiratele Arabe Unite, ţin să salut această decizie deosebit de importantă pentru ambele părţi, mai ales din perspectiva că se vor crea noi oportunităţi importante de cooperare, precum şi dezvoltarea de noi iniţiative comune. Premierul Viorica Dăncilă a subliniat că sectoarele prioritare pentru noi şi care sunt extrem de atractive pentru orice investitor din Emiratele Arabe Unite sunt comerţul, investiţiile, industria, agricultura, cel financiar-bancar, energia, transporturile şi infrastructura de transport, domeniul IT şi tehnologia blockchain, precum şi educaţia, cultura, cercetarea-inovarea, turismul, tineretul şi sportul. Trebuie avut în vedere că între cele două state există un real potenţial de colaborare şi în diverse domenii de nişă, precum turismul, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, energia regenerabilă, protejarea şi conservarea mediului înconjurător. Şi pentru că dinamizarea dimensiunii economice şi comerciale a relaţiilor bilaterale cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului constituie un obiectiv important al Guvernului României, inclus în Programul de guvernare 2017-2020, în viitorul apropiat cele două părţi vor stabili un plan de acţiune prin intermediul căruia vor fi stabiliţi paşii concreţi care vor fi întreprinşi în vederea implementării parteneriatului economic strategic. Stimaţi colegi, Şi la nivel parlamentar, România se bucură de o revigorare a relaţiilor de cooperare cu Emiratele Arabe Unite, stat care reprezintă principalul partener comercial al nostru în zona Golfului. Grupul parlamentar de prietenie cu Emiratele Arabe Unite a avut, în ultimii doi ani, mai multe întâlniri cu delegaţiile Emiratelor Arabe Unite în România. În cadrul întrevederilor cu ambasadorul Emiratelor Arabe Unite, atât eu, cât şi colegii mei din grup, ne-am exprimat acordul cu privire la realizarea unei evaluări consistente a perspectivelor economice în vederea creşterii schimburilor comerciale bilaterale, date fiind poziţiile geografice ale celor două state. Îmi exprim convingerea că paşii pe care Cabinetul Dăncilă i-a făcut în privinţa dinamizării relaţiilor bilaterale vor conduce la dezvoltarea exportului de produse agricole româneşti pe piaţa emirateză a cărnii şi a lactatelor, a animalelor vii şi a cerealelor, dar şi la dezvoltarea infrastructurii portuare şi aeriene, precum şi a schimburilor culturale. Un dialogul politico-diplomatic susţinut cu Emiratele Arabe Unite este un element fundamental în consolidarea tuturor legăturilor româno-emirateze. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Ştefan Muşoiu.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim. Deputat al USR, Dan-Răzvan Rădulescu. Până atunci, daţi-mi voie să-i citesc şi pe cei care au depus în scris, să economisim timp. Partidul Naţional Liberal: Raluca Turan, Găvrilă Ghilea, Marius Bodea, Dumitru Oprea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu- Vasile Răcuci, Corneliu Olar, Sorin Bumb, Robert Boroianu, Bogdan Huţucă, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Dănuţ Bica, Vasile Varga, Mara Calista, Constantin Şovăială, Cristinel Romanescu, Marius Bodea, Mihai Culeafă, George Şişcu, Costel Alexe. Vă rog, domnule deputat.

Dan-Răzvan Rădulescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Tema declaraţiei politice de astăzi este "ARACIP, la bilanţ". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Au trecut mai bine de 10 ani de când a apărut în peisajul învăţământului din România Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, prin Legea asigurării calităţii educaţiei nr. 87/2006. Apreciem ca fiind extrem de utilă prezenţa acestei agenţii în învăţământul preuniversitar, din perspectiva unui adevărat management al calităţii în educaţie, precum şi ca evaluator echidistant al realităţii din şcolile româneşti. Din păcate, analizând conţinutul articolelor acestei legi sus amintite, constatăm că multe dintre prevederile acesteia nu sunt respectate nici azi. Iar din discuţiile cu cadrele didactice din ţară, care au trecut prin filtrul evaluării acestei agenţii, constatăm că s-a creat o imagine distorsionată despre ceea ce înseamnă evaluarea unei instituţii de învăţământ, din perspectiva managementului calităţii, colaboratorii externi ai numitei agenţii având, de multe ori, un comportament de inspectori, deşi nu au nicio calitate de această natură şi emiţând pretenţii incompatibile cu activitatea pentru care sunt remuneraţi. Tuturor celor implicaţi în conducerea şi coordonarea educaţiei din România vă adresez o întrebare simplă, la care e imperativ şi un răspuns: cine şi de câte ori până acum a evaluat activitatea ARACIP, precum şi efectele acestei activităţi, în îmbunătăţirea calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ din România, viitorului României? Vă mulţumesc. Deputat al USR, Prahova, Dan-Răzvan Rădulescu.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim, domnule deputat. Domnul Sergiu Cosmin Vlad, USR. Între timp îi mai citesc pe cei care au depus în scris. PMP: domnul Eugen Tomac, doamna Cătălina Bozianu. Doamna Biró Rozália, UDMR. Domnii Mihai Niţă, Ion Tabugan, Florin Ică Calotă - ALDE. Vă rog, domnule deputat.

Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Astăzi am să vă vorbesc despre o mare problemă ecologică a municipiului Arad. Aflat pe teritoriul municipiului Arad şi în administrarea ANIF, Canalul Mureşel reprezintă, în prezent, o sursă majoră de disconfort şi poluare pentru cei care locuiesc în proximitate, prin mirosul emanat şi prin gunoaiele depozitate pe malurile acestuia. De-a lungul anilor, au fost enunţate diverse planuri şi proiecte care să pună capăt acestei situaţii, de la intubarea canalului şi până la transformarea acestuia în parc şi canal navigabil. În practică nu s-a realizat nimic, cu excepţia unui ping-pong politic între actualul primar şi cei de la ANIF/Guvern, cetăţenii suportând în continuare mizeria şi mirosul pestilenţial. Cei care sunt responsabili de rezolvarea acestei situaţii găsesc motive să o amâne an după an, fără să-i mai aibă în vedere şi pe locuitorii oraşului. Preferă duelul politic în locul soluţiilor şi efortului administrativ care să transforme Mureşelul într-o zonă plăcută. Am cerut ministerului să îmi comunice dacă are planuri concrete care să pună în practică o soluţie atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. Momentan trebuie stopată depozitarea gunoaielor pe malurile canalului, iar soluţia ar fi îngrădirea. Pe termen lung trebuie să dezbatem dacă vrem acoperirea canalului sau amenajarea sa ca zonă verde şi de agrement. USR va face presiuni ca actuala administraţie să se implice şi faptic în rezolvarea acestei probleme, pentru că de promisiuni şi proiecte care nu se materializează suntem sătui. Sergiu Cosmin Vlad, deputat al USR Arad. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Grupul minorităţilor, domnul Andi Grosaru, ultima declaraţie politică. Până atunci, îi citesc pe cei care au mai rămas şi au depus în scris. Partidul Social Democrat: Ionela Viorela Dobrică, Luminiţa- Maria Jivan, Laurenţiu Nistor, Petru-Sorin Marica, Alina Teiş, Silviu Nicu Macovei, Elena Hărătău, Vasile Câtea, Viorel Stan, Nicu Niţă, Aida-Cristina Căruceru, Ştefan-Ovidiu Popa, Anişoara Radu, Costel Lupaşcu, Cristina Burciu, Alexandra Presură, Alina-Elena Tănăsescu, Neculai Iftimie, Teodora Şotcan, Angel Tîlvăr, Tamara-Dorina Ciofu, Elvira Şarapatin, Marius-Constantin Budăi, Răzvan-Ilie Rotaru, Natalia-Elena Intotero, Mirela Furtună, Ion Spânu, Cornel Itu, Mihai Weber, Mihăiţă Găină, Aurel Căciulă, Ciprian-Constantin Şerban, Ioan Dîrzu, Georgeta-Carmen Holban, Liviu-Ioan Balint, Valeriu-Andrei Steriu, Radu-Adrian Pau, Claudiu-Augustin Ilişanu, Daniela Oteşanu. Vă rog, domnule deputat.

Andi-Gabriel Grosaru Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "O vizită istorică". În perioada 14-17 octombrie m-am aflat în Italia, ca şi membru al delegaţiei oficiale care l-a însoţit pe preşedintele României, Excelenţa Sa, domnul Klaus Werner Iohannis, în vizita de stat. Prima după 45 de ani. Vizita a avut loc într-un moment de o importanţă deosebită pentru România, şi anume sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, unire ce s-a înfăptuit şi prin aportul minorităţilor etnice la acea vreme, printre care şi italieni, pe de o parte. Iar pe de altă parte, aniversarea a 10 ani de parteneriat strategic consolidat, evenimente marcate de iluminarea Columnei lui Traian în culorile drapelului României. Italia, în acelaşi timp, a sărbătorit 100 de ani de la încheierea războiului, un război care a adus faţă în faţă inclusiv cetăţeni italieni care luptau pentru Imperiul Austro-Ungar, stabiliţi la acea vreme pe teritoriul Transilvaniei. Prezenţa mea în Italia a reprezentat, în primul rând, o reafirmare a importanţei minorităţii italiene în consolidarea relaţiilor de prietenie dintre cele două state, cât şi a relaţiilor economice, prin susţinerea pe care atât asociaţia italienilor din România o acordă investitorilor italieni, dar şi eu, personal, ca reprezentant al minorităţii în Parlamentul României. Este deja consacrat faptul că minoritatea italiană a reprezentat şi reprezintă în continuare un punct forte în relaţiile dintre cele două state, în contextul actualei Europe, participă activ la dezideratul comun, acela de a crea o Uniune Europeană mai puternică, unul din punctele-cheie ale obiectivului de consolidare a proiectului european fiind promovarea, dezvoltarea şi păstrarea identităţii etnice a limbii şi culturii. Dezvoltarea României, în ultimii ani, a fost semnificativ influenţată de investiţiile italiene şi schimburile comerciale care, în prezent, au ajuns la peste 15 miliarde de euro, un număr de peste 19.000 de societăţi deţinute de cetăţeni italieni şi care sunt în continuă creştere, cifră ce face din Italia al doilea partener comercial al României. De ce menţionez asta? Pentru că într-o Românie, cum este cea actuală, obiectivul strategic primordial este dezvoltarea economică. O dezvoltare economică care trebuie să continue pe mai multe paliere, întrucât avem multe de spus în sectoare precum IT&C, energetic, comerţ şi servicii, unde putem concura la nivel înalt cu jucători consacraţi pe plan mondial. Unul din mesajele transmise de către preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohanis, a fost cel de încurajare a companiilor italiene de a veni şi investi în România, existând un mediu propice pentru dezvoltare, afaceri şi investiţii, prezenţa noastră reprezentând, practic, o garanţie în acest sens. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc şi eu frumos. Cu încadrarea în timp, declar închisă şedinţa de declaraţii politice şi intervenţii de astăzi, 24 octombrie 2018. Vă mulţumesc frumos. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Alexandra Presură "Susţinerea agenţilor economici şi dezvoltarea mediului de afaceri, în atenţia Guvernului şi majorităţii parlamentare" Parlamentul României a votat recent o modificare legislativă care va uşura considerabil activitatea întreprinzătorilor autohtoni, permiţând flexibilizarea afacerilor acestora. Este vorba despre Legea nr. 163 din 10 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990, precum şi modificarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Cea mai importantă prevedere a acestui act normativ se referă la faptul că agenţii economici vor putea să încaseze trimestrial dividendele din profitul realizat de societăţile comerciale în care sunt asociaţi sau acţionari. Până acum, dividendele se încasau numai după întocmirea şi aprobarea situaţiilor financiare anuale, aşa cum era stabilit anterior prin lege. Apariţia Legii nr. 163/2018 va avea efecte pozitive atât pentru creşterea economică generală a ţării, cât şi pentru românii care investesc în afaceri. Pe de o parte, întreprinzătorii vor putea să beneficieze mult mai lesnicios de eforturile depuse în scopul dezvoltării propriilor afaceri, iar profitul obţinut va putea fi judicios folosit şi chiar reinvestit. Pe de altă parte, în urma modificărilor legislative operate, va avea de câştigat automat şi statul, prin încasarea impozitului pe dividende în cursul anului fiscal. În acest fel, se va reuşi creşterea procentului veniturilor colectate la bugetul naţional. Nu în ultimul rând, economia naţională va avea de câştigat de pe urma aplicării Legii nr. 163/2018, prin posibilitatea rulajului acestor sume trimestrial în circuitul economic, dar şi prin utilizarea în număr însemnat al lichidităţilor existente. Sunt convinsă că noul act normativ îşi va atinge obiectivele fixate, respectiv flexibilizarea cadrului legal al funcţionării mediului de afaceri, precum şi sprijinirea întreprinzătorilor de a derula afaceri transparente şi de a folosi în mod constructiv roadele muncii lor. Sprijinirea sectorului IMM-urilor reprezintă o prioritate a Programului de guvernare al PSD, în domeniul economic. Contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători. Viziunea Programului de guvernare al PSD, în sprijinul dezvoltării mediului de afaceri, este pragmatică şi coerentă, în prezent fiind în derulare mai multe programe care urmăresc creşterea compatibilităţii şi productivităţii societăţilor comerciale. Printre acestea, amintesc Programul "Start-up Nation", care va debuta în curând într-un format mult mai atractiv pentru tinerii antreprenori, estimându-se că în ediţia din acest an se vor înfiinţa peste 10.000 de noi firme. Un alt Program este "Strategic Invest Romania", un program de ajutor de stat pentru susţinerea investiţiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni în următorii doi ani. Prin acesta se urmăreşte susţinerea investiţiilor autohtone de minimum două milioane de euro, prin acordarea unui grant din valoarea investiţiei. Efectele directe vor fi dezvoltarea capitalului autohton, susţinerea industrializării României, creşterea numărului firmelor. De asemenea, se derulează Programul pentru sprijinirea internaţionalizării, beneficiari fiind firmele româneşti care îşi doresc să exporte. Acest demers va duce la creşterea exporturilor României şi a exporturilor IMM-urilor, prin participarea la târguri internaţionale cu stand de ţară, misiuni economice, evenimente internaţionale în nume propriu. Nu în ultimul rând, Guvernul a decis recent modificarea legislaţiei în scopul acordării de subvenţii atât pentru angajatori, cât şi pentru şomerii care se angajează. Astfel, angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Sunt convinsă că mai sunt încă multe lucruri de făcut, însă Guvernul şi majoritatea parlamentară vor continua să sprijine mediul de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă, prin demersuri concrete care vor menţine România pe trendul economic pozitiv din ultima perioadă.

Alina-Elena Tănăsescu "Programul «Start-up Nation» va dinamiza mediul de afaceri şi va stimula crearea de noi locuri de muncă" Ediţia din acest an a Programului "Start-up Nation" va fi operaţională în curând într-un sistem mult mai eficient şi simplificat. Analizând modul de derulare al programului în anul 2017, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a efectuat modificări substanţiale în programul pentru acest an, preluând cele mai bune practici, atât în procesul de aplicare şi selecţie, cât şi în procesul de implementare al proiectelor eligibile. În cadrul "Start-up Nation 2018", s-a redimensionat metodologia privind acordarea finanţărilor, ca urmare a sugestiilor primite din partea antreprenorilor, adevăraţii beneficiari ai acestui program. Programul "Start-up Nation" urmăreşte sprijinirea întreprinzătorilor din zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, precum şi susţinerea financiară a românilor care doresc să îşi înfiinţeze societăţi comerciale, pentru a crea noi locuri de muncă şi implicit, să contribuie la dezvoltarea economică a ţării. În acest an, se urmăreşte debirocratizarea modalităţilor de accesare şi implementare a Programul "Start-up Nation", acordându-se şanse egale de obţinere a finanţării pentru toţi cei interesaţi. Selecţia proiectelor se va face pe bază de clasament, punctaj, şi criterii de departajare transparente, în condiţii de punctaj egal, renunţându-se la contractarea proiectelor pe baza principiului "primul venit, primul servit", aplicat anul trecut. Programul "Start-up Nation 2018" îşi propune în mod evident obiective mult mai curajoase decât cele de anul trecut. Antreprenorii au fost consultaţi activ pentru eliminarea tuturor disfuncţionalităţilor observate până acum, iar rezultatul este un proiect adaptat realităţii, viabil, ambiţios, cu scopuri şi termene precise. Programul "Start-up Nation 2018" are ca puncte pozitive, printre altele, simplificarea procedurilor de achiziţii, eliminarea proiecţiilor financiare şi introducerea unui ghid unic pentru băncile implicate în program. Prin Programul "Start-up Nation 2018-2019", 10.000 de firme mici şi mijlocii, înfiinţate după data de 30 ianuarie 2017, vor primi finanţări de maximum 200.000 de lei. Potrivit estimărilor specialiştilor, prin obţinerea finanţărilor de către cele 10.000 de noi firme vor fi create un număr dublu de locuri de muncă faţă de numărul celor obţinute în urma aplicării Programului "Start-up Nation 2017". De asemenea, bugetul va fi mai mare cu 30% faţă de anul trecut, Guvernul intenţionând să aloce două miliarde de lei pentru finanţarea programului. Noile norme de aplicare a Programului "Start-up Nation" sunt cuprinse în proiectul Ordonanţei de urgenţă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, care a fost publicată la 1 octombrie pe site-ul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, se află în procedură de dezbatere publică, urmând ca programul să fie lansat până la sfârşitul lunii noiembrie.

Alina Teiş "Ziua Armatei Române" O zi importantă pentru noi, cetăţenii României, dar şi pentru istoria acestei ţări, este ziua în care ne amintim de eroii neamului românesc şi de dragostea lor pentru noi, o dragoste atât de mare, încât au fost capabili să se jertfească, să-şi dea propria viaţă, pentru ca noi să fim astăzi liberi. 25 octombrie este Ziua Armatei Române, ziua celor care au servit şi mai servesc şi acum patria, în uniforma militară. Momentul este unul de evocare a faptelor eroice ale înaintaşilor noştri, precum cele de la Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, Mărăşti, Mărăşeşti sau Oituz. Ziua Forţelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Sărbătorirea acestei zile este stipulată prin Decretul nr. 381 din 1959. Iar data nu a fost aleasă întâmplător, 25 octombrie 1944 semnificând data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă. La 25 octombrie 1944, Armata Română elibera ultima localitate românească de sub ocupaţie străină, oraşul Carei. Acţiunile militare purtate de Armata Română în bătălia pentru Ardeal alcătuiesc un drum glorios, soldat pe pământul din Transilvania cu numeroase jertfe. Aşa se face că mii de militari au căzut vitejeşte în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Păuliş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Carei. Peste 500.000 de militari au luptat pentru eliberarea întregului teritoriu naţional, iar dintre aceştia, mai bine de 50.000 au fost răniţi sau ucişi. Odată cu încheierea acţiunii de eliberare a teritoriului patriei, Armata Română a participat la eliberarea Ungariei. Peste 200.000 de soldaţi români au luat parte la această acţiune. Iar mai apoi, bravii noştri soldaţi au mers pe frontul Cehoslovaciei şi Austriei. La 9 mai 1945, când războiul a luat sfârşit cu victoria Naţiunilor Unite, Armata Română se găsea în apropiere de Praga şi în estul Austriei. De acolo, s-a întors în ţară cu drapelele de luptă acoperite de glorie. Şi au trecut pe sub Arcul de Triumf ca o armată biruitoare, care şi-a făcut datoria nu doar faţă de patria şi de poporul lor, dar şi faţă de alte popoare. Ziua Armatei Române este aşadar un simbol al păstrării independenţei şi suveranităţii naţionale. Cred că Armata Română este cea care şi-a câştigat un loc aparte în inima fiecărui român, prin luptele eroice care au marcat evoluţia istorică a statului nostru şi până în ziua de astăzi, când Armata reprezintă cu onoare şi profesionalism România în teatrele de operaţii internaţionale. Îi cinstim, astăzi, pe eroii care şi-au dat viaţa pentru a apăra statul român, şi le declarăm respect celor care, în prezent, cinstesc ţara în haine militare. La mulţi ani, Armatei Române!

Liviu-Ioan Balint "Ziua mondială a repornirii inimii" Data de 16 octombrie marchează Ziua mondială de prevenire a stopului cardiac, iar astfel de zile merită o atenţie deosebită atât din partea instituţiilor, cât şi din partea cetăţenilor români. Ziua mondială a repornirii inimii are menirea de a ne atrage atenţia asupra fragilităţii inimii umane, asupra pericolelor pe care ar trebui să le luăm în considerare şi, desigur, asupra metodelor prin care putem salva viaţa unei persoane care suferă de un stop cardiocirculator. Este imperios necesar să încurajăm populaţia să înveţe anumite tehnici de prim ajutor care pot face diferenţa între viaţă şi moarte în situaţii critice. Ziua europeană a repornirii inimii se sărbătoreşte în fiecare an la data de 16 octombrie, însă anul acesta, 2018, este primul an în care mai multe instituţii şi organizaţii s-au mobilizat pentru a sărbători această iniţiativă la nivel mondial. Astfel, Ziua mondială a repornirii inimii reprezintă un demers care la nivel global îşi doreşte să atragă atenţia asupra încetării spontane a activităţi cardiace şi a măsurilor de resuscitare în astfel de cazuri. Constatarea stopului cardiocirculator impune manevre imediate de reanimare, eliberarea căilor aeriene de orice obstacol, efectuarea unei respiraţii artificiale gură la gură, restaurarea unei activităţi circulatorii prin masaj cardiac extern. Reanimarea trebuie să fie continuată până la recuperarea subiectului, până la sosirea unui personal calificat sau până la declararea morţii de către un medic. Toţi cetăţenii lumii au capacitatea de a salva o viaţă. Acesta este de altfel şi motto-ul de anul acesta al acestui demers. În Europa şi în Statele Unite ale Americii, peste 700.000 de oameni mor anual din cauza stopului cardiac în afara spitalelor. Tocmai de aceea, trebuie să încurajăm informarea şi educarea cetăţenilor, astfel încât să poată performa tehnici de resuscitare celor care au nevoie de o nouă şansă la viaţă.

Marius-Constantin Budăi "PSD continuă politica economică de creştere a veniturilor românilor, în ciuda declaraţiilor politicianiste din partea reprezentanţilor opoziţiei" Având în vedere că în ultima perioadă au circulat în spaţiul public o serie de informaţii eronate cu privire la situaţia salariilor angajaţilor din mediul privat, am obligaţia să prezint o serie de clarificări. Domnul Dacian Cioloş, fost premier al României în perioada 2015-2016, a luat poziţie faţă de măsurile fiscale implementate de actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE şi a transmis că este afectată bunăstarea tuturor angajaţilor români. Vreau să îl informez atât pe dânsul, cât şi pe cei din opoziţie, care nu au niciun proiect economic de susţinere a veniturilor românilor, că salariul mediu net în România a crescut cu 23%, respectiv cu 109 euro, de când PSD şi ALDE au preluat guvernarea, în luna august 2018, faţă de Guvernul Cioloş, în august 2016. Mai exact, românii au câştigat în plus, aproape un sfert de salariu, în euro, în mai puţin de doi de guvernare PSD. Aceasta este realitatea economică şi nu demagogie, aşa cum ştiu să facă colegii de la PNL, USR sau tehnocraţii. Mai mult decât atât, în termeni reali, adică după luarea în calcul a mediei de inflaţie a ultimului an, indicele câştigului salarial este de 107,5%. Acest lucru înseamnă că la fiecare sută de lei, românii au o putere de cumpărare mai mare cu 7,5 lei. Aşadar, s-au adăugat aproximativ 200 de lei în plus, real, la salariul mediu net de 2.669 de lei. Cel mai important lucru este faptul că România are salarii mai mari şi în mediul privat. Politica fiscală a actualei guvernări, de a majora sistematic salariile, produce efecte benefice nu doar pentru angajaţii de la stat, ci şi pentru salariaţii din sistemul privat. Datele arată că, în acest an, în medie, salariile din mediul privat au fost mai mari decât anul trecut, depăşind chiar prognozele. Cele mai consistente creşteri au fost în zona industriei, cu 8,9% în medie, fapt care confirmă că măsurile adoptate până în prezent susţin dezvoltarea mediului de afaceri. Această creştere a salariilor din mediul privat în 2018, care este de 6,4% până în acest moment, se aşează peste creşterea din 2017, care a fost de 5,1% şi peste cea din 2016, de 3,6%. Este deci un fenomen de creştere sistemic, bazat pe realităţi economice robuste, care demonstrează sustenabilitatea evoluţiei pozitive a economiei româneşti. Aşadar, după ce v-am expus aceste date, cred că fiecare român poate să constate diferenţa între declaraţiile politicianiste, manipulatorii şi fără acoperire ale tehnocraţilor şi ale reprezentanţilor opoziţiei şi ceea ce se întâmplă cu adevărat în economia ţării. Într-adevăr mai avem foarte multe lucruri de îndreptat şi măsuri economice de adoptat, pentru a creşte nivelul de trai al cetăţenilor români la standardul celor din statele europene cele mai dezvoltate.

Aurel Căciulă "Onor eroilor neamului!" Ziua de 25octombrie - reprezintă o zi simbol, de cinstire şi evocare a faptelor eroice ale Armatei Romane, a celor care s-au jertfit de-a lungul istoriei, pentru unitatea şi integritatea naţională a statului roman. 25 octombrie reprezintă măreţia vitejiei ostaşilor români în luptele ultimei porţiuni din pământul ţării, oraşul Carei, de sub ocupaţia străină, reîntregirea graniţei de Vest a României, anularea de facto a prevederilor Dictatului de la Viena. Ziua Armatei este legată efectiv şi afectiv de Transilvania, leagănul genezei şi evoluţiei istorice a poporului nostru, de obiectivele şi sentimentele Armatei României, care au vizat întotdeauna îndeplinirea idealurilor naţionale - unitate, independenţă, suveranitate, integritate teritorială. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, comandată de bravul general Dăscălescu, şi trupele Armatei I ale generalului Atanasiu au căzut vitejeşte în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Păuliş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Carei, peste 50.000 de morţi şi răniţi. După 25 octombrie 1944, Armata Română a desfăşurat acţiuni militare pentru eliberarea oraşelor Debreţin şi Nyiregyhaza şi a participat la eliberarea Budapestei. 25 octombrie 2018 - Armata Română continuă să fie o elită a societăţii româneşti, printre cele mai respectate şi performante instituţii, în plin proces de restructurare, redimensionare şi modernizare. Strategia Naţională de Apărare reafirmă caracterul ireversibil al parcursului european şi al angajamentelor pe care le presupune Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană. Participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, de combatere a terorismului, reprezintă dovada că asigură un climat de securitate în zonă. Profesionalismul militarilor români în teatrele de operaţii, însoţit de onoare, credinţă şi sacrificiu, conferă României statutul de membru activ şi credibil al Alianţei Nord-Atlantice. Astfel, domeniul securităţii şi al apărării, asumat prin Programul de guvernare 2017-2020 al PSD, acordă prioritate respectării obligaţiilor ce-i revin, în acord cu standardele europene şi euroatlantice, asigurând 2% din nivelul PIB-ului pentru transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei Române. La această măreaţă sărbătoare, cu ocazia zilei Armatei Române, se cuvine ca tuturor eroilor care şi-au dat viaţa pentru libertatea, unitatea şi integritatea României să le aducem un pios omagiu. Cinste şi onoare memoriei lor! Declaraţia mea politică reprezintă conştiinţa obligaţiei morale faţă de sacrificiul militarilor români activi, în rezervă şi în retragere, a veteranilor de război, pentru cei care slujesc cu credinţă şi onestitate pentru securitatea poporului român. Întru mulţi ani să trăiţi!

Aida-Cristina Căruceru "«Start-up Nation», un program care susţine antreprenorii şi dezvoltă România" România este, în prezent, pe locul 23 în Raportul Global al Producţiei Viitorului, o analiză care arată cât de bine sunt poziţionate 100 de ţări, pentru a valorifica oportunităţile viitorului, pentru a diminua riscurile, a face faţă provocărilor şi posibilelor şocuri care vor veni. Ţara noastră are o bază de producţie solidă, dar un viitor incert, iar recomandările specialiştilor sunt pentru a fi luate măsuri pentru a nu rămâne în urmă în sistemul global al producţiei cu valoare adăugată ridicată, specifică ţărilor dezvoltate. Pe scurt, avem potenţial, trebuie doar să găsim cele mai bune modalităţi de a-l valorifica. În paralel, evoluţiile tehnologiei, inovaţiile generate de cercetare, educaţia şi buna pregătire a tinerilor, entuziasmul şi energia acestora conduc spre o concluzie clară: generaţia actuală şi generaţiile care vin din urmă vor fi mai creative şi vor avea un impact mai puternic în legătură cu modul în care vom munci, în care ne vom câştiga salariile şi în legătură cu modul în care va arăta economia viitorului. Putem spune cu încredere că economia de mâine va semăna prea puţin cu economia de azi. Pe scurt, lumea se transformă, trebuie doar să găsim cele mai bune modalităţi de a ţine pasul cu aceste transformări. Peste toate acestea se mai adaugă faptul că structura economiei se schimbă, că întreprinderile mici şi mijlocii şi companiile abia înfiinţate, start-up-urile, încep să fie din ce în ce mai importante, atât ca angajatori, cât şi ca producători de valoare adăugată şi prosperitate. Este natural, dacă stăm să ne gândim că tineri creativi gândesc şi oferă noi servicii, cu valoare adăugată mare, care nu au mai existat pe piaţă. Pe scurt, economia se bazează pe curajul antreprenorilor, iar un Guvern responsabil trebuie să găsească modalităţi de a-i sprijini pe aceşti oameni curajoşi. Este clar că avem nevoie de măsuri şi instrumente concrete care să vină în ajutorul acestor antreprenori, care vedem că încet, încet înlocuiesc modelele economice tradiţionale, iar aici intervine importanţa Programului "Start-up Nation". Ediţia din acest an a Programului "Start-up Nation 2018" are obiective mai îndrăzneţe în comparaţie cu cele ale anului 2017. Presa economică descrie programul din acest an ca fiind un proiect mai ambiţios, cu scopuri precise şi cu estimări care deja arată mai bine. Este un instrument care a fost construit pentru a oferi soluţii la dificultăţile cu care se confruntă antreprenorii aflaţi la început de drum. Poate cel mai important, ediţia din acest an a eliminat aspectele cu probleme din anul trecut şi a fost adaptat pentru a mulţumi majoritatea antreprenorilor. Toate aceste dezvoltări ale programului arată că acesta atinge un grad de maturitate necesar unui instrument care-şi propune să vină în sprijinul antreprenorilor, iar rezultatele se văd în estimările de participare. Specialiştii estimează că vor fi depuse aproximativ 30.000-40.000 de proiecte, din care vor fi selectate 10.000 pe baza unor criterii transparente, cu aproape 1.600 mai multe decât cele selectate anul trecut. Are un început tumultuos, dar arată maturitate şi deschidere pentru ceea ce-şi doresc antreprenorii aflaţi la început de drum, un partener viabil. A eliminat punctele nevralgice, a fost adaptat din mers şi acum mulţumeşte pe majoritatea celor interesaţi. Ceea ce este important de menţionat este că, în noua sa formulă, programul încurajează firmele care activează în industriile creative, precum şi pe cele din domeniul producţiei sau al serviciilor, adică exact sectoarele economice care oferă cea mai mare valoare adăugată. Iar pentru ca lucrurile să fie echitabile pentru toată lumea, programul conţine prevederi prin care să poată fi oferită o şansă reală şi antreprenorilor din zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Este Start-up Nation necesar? Cu certitudine! Mediul de afaceri şi tinerii cu idei şi proiecte, care duc însă lipsă de finanţare, au nevoie de cât mai multe instrumente la dispoziţie pentru a-şi transpune în practică ideile şi pentru a transforma astfel lumea. Faptul că Guvernul României implementează programe precum "Investeşte în tine" şi "Start-up Nation" arată, în mod clar şi dincolo de orice fel de dubiu, că dezvoltarea economică şi socială, precum şi susţinerea tinerilor reprezintă o prioritate clară, pentru care se iau măsuri concrete. Avem cu toţii datoria să promovăm aceste programe, nu pentru a face politică, ci pentru a ne îndeplini datoriile faţă de cetăţenii care ne-au dat votul şi încrederea lor în decembrie 2016.

Nicoleta-Cătălina Bozianu "Majorarea salariului minim pe economie, o lovitură grea dată de Liviu Dragnea şi PSD, celui mai dinamic segment al economiei româneşti" Ultima invenţie populistă a guvernării incompetente Liviu Dragnea-PSD este majorarea salariului minim pe economie la nivelul de 2.080 lei/lună, cu începere fie de la 1 noiembrie 2018, fie de la 1 ianuarie 2019. În mod evident, ne aflăm în faţa unei decizii guvernamentale luate fără un calcul serios al impactului pe care această măsură îl are asupra economiei româneşti, asupra sectorului privat, în primul rând. Nu trebuie să fii un mare specialist în economie ca să realizezi că această majorare artificială, nesusţinută de performanţe economice, este de natură să producă efecte negative mai ales în mediul privat. Fiind de meserie expert contabil, pot prevedea, pe baza experienţei pe care am acumulat-o, că majorarea salariului minim la asemenea proporţii încurajează munca la negru şi va avea drept consecinţă desfiinţarea a mii de locuri de muncă. Beneficiarilor acestei măsuri, creşterea salariului minim le va aduce doar beneficii iluzorii, întrucât banii pe care-i primesc în plus vor fi rapid înghiţiţi de inflaţia ajunsă, şi fără majorare, la cote alarmante. În fapt, măsura populistă adoptată de guvernarea incompetentă Dragnea-Dăncilă are un singur scop, să acopere, prin creşterea corelativă a poverii fiscale puse pe umerii angajatorilor privaţi, găurile bugetare generate de politica iresponsabilă de majorare a salariilor din sectorul public. Cu alte cuvinte, Dragnea, Dăncilă şi compania bagă mâna în buzunarul întreprinzătorului privat pentru a-şi plăti pomenile electorale şi clientela politică oploşită în administraţia publică. Din 2016, de când au preluat guvernarea, PSD-iştii nu fac altceva decât să profite de creşterea economică generată de dinamismul mediului privat, pentru a împărţi salarii majorate, de multe ori, nejustificat, în mediul privat. Majorarea salariului minim este încă o lovitură grea dată celui mai productiv segment al economiei româneşti, şi aşa afectat de concurenţa neloială pe care, prin creşterile salariale galopante din sectorul public, Guvernul PSD-ist o face acestui segment. Dragnea, Dăncilă şi compania se dovedesc a fi cei mai mari duşmani ai mediului de afaceri românesc, mai ales ai actorilor economici mici şi mijlocii. În ciuda măsurilor populiste, din ce în ce mai mulţi români realizează acest lucru şi le vor transmite guvernanţilor nota de plată anul viitor, la urne.

Tamara-Dorina Ciofu "Programul de screening auditiv, derulat de Ministerul Sănătăţii, a fost extins şi în spitalele din subordinea autorităţilor locale, inclusiv pentru judeţul Botoşani" Având în vedere că, la ultima rectificare bugetară au fost suplimentate fondurile Ministerului Sănătăţii, Programul Naţional de screening auditiv, derulat în 17 unităţi sanitare din ţară, a fost extins şi în spitalele din subordinea autorităţilor locale. Astfel, va fi asigurată finanţarea pentru includerea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Mavromati" din Botoşani şi a şi Spitalului Municipal Dorohoi în Programul Naţional pentru prevenirea deficienţelor de auz, prin screening auditiv la nou-născuţi Aşadar, Secţia de Neonatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani şi Compartimentul de Neonatologie de la Spitalul Municipal Dorohoi vor fi dotate cu echipamente de audiometrie pentru testarea nou-născuţilor. Se impune achiziţionarea aparaturii specifice de înaltă performanţă pentru depistarea precoce a surdităţii congenitale la copii şi trimiterea lor spre centre specializate în implant cohlear şi recuperare, întrucât, în fiecare an, în cadrul Secţiilor de Obstetrică-Ginecologie şi Neonatologie din cadrul acestei unităţi sanitare sunt controlaţi peste 2.500 de copii, din care peste 200 de prematuri. Ministrul sănătăţii, doamna Sorina Pintea, a anunţat că, începând cu data de 24 octombrie 2018, va fi demarată distribuirea echipamentelor în 188 de unităţi sanitare care vor implementa Programul de screening auditiv. Prin Programul de screening al Ministerului Sănătăţii, copiii născuţi în maternităţile de stat din România vor beneficia încă din prima lună de viaţă de un control auditiv gratuit, realizat cu aparatură medicală modernă. În calitatea profesională de medic primar, cu o experienţă de peste 30 ani ca specialist pediatru, pot confirma că, dacă nu se face screening auditiv nou-născuţilor în primele luni de viaţă, până la 1-2 ani, şi nu se intervine din punct de vedere medical pentru remedierea problemelor, recuperarea acestor persoane devine aproape imposibilă. Astfel, apare surditatea care generează mai departe deficienţe de limbaj şi comportament. În acest sens, copiii respectivi nu vor mai putea fi integraţi în societate, pentru a duce o viaţă normală.

Constantin Şovăială "Comisia Europeană critică din nou Guvernul Dăncilă!" De când au preluat guvernarea şi până în momentul de faţă, cei din PSD îşi bat joc atât de sistemul economic, cât şi de justiţie. Nu o spunem numai noi, cei din opoziţie, ci şi cei din Uniunea Europeană sau partenerii nonUE, internaţionali. Primele critici acerbe au apărut la început de an, când au demarat procedurile de subminare a justiţiei şi de distrugere a economiei româneşti. Guvernul Dăncilă, în frunte cu ministrul finanţelor publice trebuie să ia măsuri anul viitor, pentru a corecta devierea semnificativă de la ţintele fiscale. Prevenirea este mai bună decât tratamentul, iar momentul pentru prevenirea apariţiei unor probleme grave este acum, când economia nu a intrat încă în criză. Guvernul ignoră prevederile cadrului fiscal, în pofida necesităţii politicilor fiscale responsabile. Avem nevoie în România de licitaţii publice eficiente şi transparente, inclusiv de o monitorizare a cheltuielilor în sectorul public, să combatem corupţia, să stimulăm inovaţiile şi să susţinem creşteri economice sustenabile. Totodată, independenţa justiţiei este supusă provocărilor şi există presiuni asupra instituţiilor judiciare şi asupra sistemului instituţional de combatere a corupţiei, în timp ce progresele în problemele rămase sunt obstrucţionate. Un sistem judiciar independent şi profesionist este foarte important pentru ţara noastră. Două probleme majore cu care se confruntă în continuare Guvernul Dăncilă ar fi atragerea de fonduri europene şi nerespectarea directivelor europene, două aspecte pe care Corina Creţu le menţionează. Săptămâna trecută am fost condamnaţi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîdeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri. Chiar dacă Guvernul a fost avertizat încă de anul trecut, nu a făcut absolut nimic pentru a rezolva problemele. Guvernul Dăncilă uită că România s-a angajat la respectarea tratatelor Uniunii Europene. Nu vedem progrese după doi ani de guvernare PSD, chiar dacă România este printre cele mai sărace state din Europa. Potrivit CJUE, 68 de gropi de gunoi neconforme sunt în continuare deschise în ţara noastră, deşi România avea obligaţia de a le închide şi a le reabilita. Principala preocupare a Guvernului ar trebuie să fie aceea de a cheltui banii care sunt gratuiţi, banii oferiţi de Uniunea Europeană prin proiecte. Avem miliarde de euro de la Bruxelles, care nu sunt accesaţi din cauza incompetenţei PSD.

Corneliu Olar "Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a pus un asasin economic la Compania Naţională «Coresi»" Compania Naţională a Imprimeriilor Coresi este societate comercială cu capital integral de stat, având ca acţionar unic statul român, reprezentat prin Ministerul Culturii. În octombrie 2013, CNI Coresi a intrat în insolvenţă, la solicitarea directorului interimar de atunci, Marius Bogdan Ilie, iar din iunie 2016 se află în stare de reorganizare judiciară. După intrarea în insolvenţă, administrator judiciar al companiei a fost desemnată firma Victrix Capital SRL şi, până în prezent, s-au perindat trei administratori speciali, care au deţinut şi funcţia de director general interimar ai companiei. În data de 13 septembrie 2018, a fost numit administrator special al CNI Coresi, de Adunarea Generală a Acţionarilor, Pavel Avrămoiu, de profesie economist, care a fost propus în aceasta funcţie de Ministerul Culturii. În mod stupefiant, Hotărârea AGA, prin care Pavel Avrămoiu a fost numit administrator special al CNI Coresi, este semnată, alături de reprezentantul administratorului judiciar Victrix Capital SRL, şi de preopinentul Avrămoiu, fapt care atrage nulitatea absolută a acesteia. Mai pe româneşte, Avrămoiu s-a autonumit administrator special. Acesta s-a lăudat ca ar avea susţinere politică de la PSD şi că ar fi un apropiat al actualului primar general al capitalei, Gabriela Firea. Septuagenar, Avrămoiu i-a şocat din primele zile pe angajaţii de la sediul din Bucureşti, atât prin comportamentul său aflat la limita senilităţii, cât şi prin intenţiile declarate. Acesta le cere principalilor angajaţi să-i spună numele lor aproape în fiecare zi, nereuşind să le reţină. Pe unii angajaţi i-a stupefiat, spunându-le să bată la uşă înainte de a intra în biroul său, întrucât are obiceiul să stea în chiloţi. Săptămâna trecută, Avrămoiu a emis o decizie prin care a blocat efectiv activitatea companiei, întrucât a stabilit că toate documentele primite de la terţi şi toate documentele întocmite în cadrul companiei şi transmise terţilor, inclusiv de la cele trei sucursale regionale, se vor derula prin secretariatul CNI Coresi, după ce a luat cunoştinţă de acestea, în calitate de administrator special şi director general, o birocraţie inutilă şi păguboasă, având în vedere că documentele stau pe masa sa cu zilele pentru rezoluţionare sau semnare, chiar şi peste o săptămână, afectând funcţionarea operativă a companiei. De exemplu, un contract care avea ca obiect tipărirea unor formulare pentru referendumul desfăşurat în zilele de 6-7 octombrie 2018 nu a fost semnat nici până în prezent. Noul administrator special şi-a devoalat intenţiile încă din primele zile, exprimându-se că vrea să vândă tot, începând cu clădirea Casa Presei, în care au închiriat spaţii numeroase ziare şi televiziuni şi să lichideze total şi definitiv CNI Coresi. Avrămoiu trebuie luat în serios, având în vedere antecedentele sale din ultimii 10-15 ani, în care s-a remarcat drept un asasin economic al unor mari companii şi un intermediar al unor afaceri dubioase. În această perioadă, Avrămoiu a deţinut funcţiile de director general în AVAS, fostul FPS, consilier personal al fostului primar general al capitalei, Sorin Oprescu, şi administrator special şi director general interimar la SC World Trade Center S.A Bucureşti. Sugestiv este că din toate aceste funcţii a plecat cu cântec şi s-a ales cu dosare la DNA sau la DIICOT. În pofida scandalurilor economico-financiare în care a fost implicat, Pavel Avrămoiu a fost angajat consilier personal, de fostul primar general al capitalei, Sorin Oprescu. L-a consiliat atât de bine, încât Oprescu a ajuns inculpat al DNA, care a obţinut arestarea sa şi l-a trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupţie. În ciuda relelor pe care le-a făcut peste tot pe unde a fost, Pavel Avrămoiu a primit o altă însărcinare, fiind desemnat administrator special şi director general interimar la CNI Coresi, care deţine construcţii şi terenuri foarte vânate în zona centrală a municipiilor Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea. Cum l-a găsit actualul ministru al culturii tocmai pe acest asasin economic şi profitor transpartinic?

Costel Alexe "«Moldova Contează» doar dacă se votează Autostrada Unirii" Vă solicit din nou sprijinul pentru proiectul de suflet al moldovenilor, Autostrada Iaşi-Târgu Mureş. Partidul Naţional Liberal este consecvent în privinţa deciziilor asumate şi, deşi mulţi priveau cu reticenţă prioritizarea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, iată că, noi, liberalii, reuşim şi din opoziţie să luptăm pentru acest obiectiv! Mulţi încearcă să capaciteze politic acest măreţ proiect, mulţi îi pun beţe în roate din invidie şi frustrare, mulţi îl vor tergiversa până în preajma alegerilor, pentru a-l transforma în rampe de lansare politice, dar oamenii de rând, moldovenii noştri s-au săturat de demagogie şi trândăvie. Bani sunt, Uniunea Europeană ne roagă de ani de zile să le accesăm fondurile, dar, din păcate suntem tributari intereselor de partid şi resimţim astăzi efectele unei politici izolaţioniste a Partidului Social Democrat în Moldova. Sunt 11 ani din 2007, de când s-au făcut primele studii de fezabilitate şi iată că, astăzi, încă stăm cu mâna întinsă, deşi PSD-ALDE are 60 de parlamentari din judeţele Moldovei, o armată roşie de mercenari care şi au trădat alegătorii. Grupul PSD-ALDE din Moldova este mai important decât grupul UDMR+Minorităţi la un loc, dar nu există interes politic pentru a valorifica această oportunitate. Privesc cu indignare şi ruşine în sală, în rândul colegilor social democraţi din Iaşi, din Suceava, Băcău, Botoşani, Vaslui, Neamţ, centre urbane, cu istorie regională, cu aspiraţii administrative şi mă întreb cât se mai poate cu această atitudine de vasalitate faţă de Liviu Dragnea? Vă ştiu personal pe mulţi dintre voi şi mă întreb de multe ori ce simte un intelectual de seamă, un avocat respectat, un profesor, sau un medic cu o reputaţie profesională exemplară atunci când demnitatea îi este încălcată sistematic de ordine de partid, contrar propriilor principii? Pe unii reputaţia îi precede şi îi ştim din mandatele trecute că sunt traseişti de carieră, vânzători de arginţi, interesaţi şi dispuşi să facă orice pentru interesul personal, dar, zău, că nu înţeleg de ce elita politică din Partidul Social Democrat acceptă să fie o masă de manevră care decide împotriva cetăţenilor! Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor a dat raport de admitere cu amendamente Proiectul de Lege privind aprobarea obiectivului de investiţii autostrada Iaşi - Târgu Mureş, "Autostrada Unirii", stabilind că Ministerul Transporturilor este responsabil pentru coordonarea realizării acestui obiectiv, dar votul decisiv se va da în plenul Camerei Deputaţilor. Îmi doresc sincer ca reprezentaţii PSD-ALDE să aibă demnitate şi verticalitate în poziţionarea lor şi să fie evitat simulacrul de democraţie pe care l-au regizat în decembrie 2017, când parlamentarii moldoveni au susţinut aparent proiectele regionale, dar votul covârşitor împotrivă dat de proprii lor colegi a făcut ca autostrada Iaşi-Targu Mureş, alături de alte proiecte de infrastructură regională să pice la votul în plen. Moldova Contează doar dacă sunteţi alături de proiectele regiunii şi luptaţi activ pentru interesul cetăţenilor care v-au trimis în Parlament!

Costel Lupaşcu "Situaţia abandonului copiilor în România" În ultimii ani, în România au fost realizate progrese în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Au fost create noi structuri instituţionale centrale şi locale. S-au dezvoltat servicii pentru copii, şi familii aflate în dificultate şi pentru prevenirea situaţiilor de risc. În ciuda acestor realizări, România continuă să se confrunte cu problema abandonului copiilor, apărută şi acutizată cu mult înainte de 1990. Abandonarea copiilor la naştere reprezintă o modalitate rudimentară de gestionare a naşterilor nedorite sau neacceptate din cauze culturale şi economice. Prezenţa sau persistenţa lor în societăţile moderne este generată de absenţa unor servicii, de funcţionarea unor instituţii sau de absenţa culturii utilizării lor. Şi ce vină au aceşti copii? În România, sunt aproape 5.000 de părinţi care aşteptă să ia acasă un copil şi 60.000 de copii părăsiţi care aşteaptă să fie luaţi acasă de cineva cu suflet, pentru că părinţii lor i-au uitat. Şi totuşi, nu se găsesc unii pe alţii, din cauza unei legislaţii care nu priveşte neapărat interesul copilului, o lege care obligă familia, inclusiv rudele de gradul patru, să-şi dea acordul pentru adopţie, o prevedere care cere instanţelor trei hotărâri judecătoreşti. Statistic, românii vor copii mai mici de trei ani, însă 75% dintre copiii care sunt declaraţi de instanţe adoptabili sunt mai mari de cinci ani. Fenomenul abandonării copiilor reprezintă o realitate îngrijorătoare care a luat amploare. Studiile arată că multe mame care îşi părăsesc copiii sunt din ce în ce mai tinere, neşcolarizate şi trăiesc la limita sărăciei. Peste 60.000 de copii abandonaţi există în prezent în România, dar, cel mai probabil, cifra reală este mai mare. Zi de zi, auzim de copii/bebeluşi abandonaţi şi, nu de puţine ori, în locuri inimaginabile pentru o fiinţă umană. Chiar dacă există instituţii abilitate care coordonează problematica, o legislaţie în domeniu ceva mai relaxată şi chiar o zi internaţională care marchează "Ziua adopţiei", ar trebui să ne gândim mai mult la fiecare zi pe care un astfel de copil o petrece într-un cadru neadecvat pentru creşterea şi dezvoltarea sa normală. Suntem ţara cu cei mai mulţi copii abandonaţi din Europa şi cu cea mai restrictivă lege. O mamă care îşi lasă copilul să moară pe malul unei ape sau la tomberonul de gunoi trebuie să-şi dea acordul pentru adopţie, oare nu şi-a exprimat acest acord în momentul când l-a părăsit? Rudele de până la gradul patru au şi ele un cuvânt de spus. Iar în spatele acestor proceduri, lungi şi greoaie se ascund dramele unor copii teoretic ocrotiţi de stat şi totuşi lăsaţi singuri să-şi trăiască drama de a nu avea o familie. Suntem pe primul loc în Europa privind numărul de copii abandonaţi, însă, dacă ne unim forţele, îi putem ajuta noi pe aceşti copii nefericiţi care nu au avut parte de părinţi. În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, voi depune toate eforturile necesare pentru susţinerea unor măsuri ce vor conduce, implicit, la dezvoltarea unei societăţi echilibrate!

Cristina Burciu "Susţinerea tinerilor în şcoală, o măsură concretă a guvernanţilor" "Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat" - spunea un mare cărturar referitor la procesul de învăţământ. Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Guvernului de a asigura toate condiţiile pentru o educaţie de calitate celor care vor avea misiunea de a asigura continuitatea naţiunii noastre. În vederea acordării sprijinului necesar tuturor elevilor care frecventează cursurile liceale, îndeosebi celor proveniţi din zona rurală sau din familii fără posibilităţi materiale, Ministerul Educaţiei Naţionale a parafat zilele trecute două contracte de finanţare din fonduri europene, în valoare totală de 114 milioane de euro. Această sumă va fi folosită pentru susţinerea şi continuarea Programului "Bani de liceu", deoarece, începând cu acest an şcolar, beneficiarii acestui instrument de susţinere vor primi 250 de lei lunar, faţă de 180 de lei până acum. O altă modificare intrată recent în vigoare se referă la valoarea plafonului maxim de acordare a bursei, indexată de la 150 de lei la 500 de lei/membru de familie, ca urmare a armonizării acestui plafon la situaţia economică actuală, în speţă la majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Un alt proiect finanţat din sumele aferente noilor contracte semnate de Ministerul Educaţiei Naţionale este Programul "Bursa profesională". Alocările financiare ale acestui program vor permite unui număr de 80.132 de elevi din clasele IX-XI din învăţământul profesional, inclusiv învăţământul dual, să îşi continue studiile cu burse acordate din fonduri europene, 20% dintre elevi provenind din mediul rural. Bursa acordată în acest program, în valoare de 200 lei, se va acorda tuturor elevilor, indiferent de veniturile părinţilor lor, singura condiţie fiind legată de frecventarea cursurilor. Aceste două programe guvernamentale se înscriu în seria numeroaselor decizii luate în ultimul an şi jumătate pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de învăţământ şi a calităţii actului educaţionale. Dascălii sunt mult mai bine plătiţi, poate pentru prima dată după 1990 primesc acum salariile pe care le meritau de foarte mult timp, mult mai aproape de nivelul occidental. Ar fi fost anormal să pretindem la nesfârşit obţinerea unor performanţe remarcabile la nivel internaţional, precum numeroasele succese ale elevilor români la olimpiadele pe diferite materii, fără ca îndrumătorii acestor copii să fie plătiţi corespunzător. Este evident că responsabilii guvernamentali care administrează educaţia aplică o strategie coerentă pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care se desfăşoară educaţia copiilor noştri. Măsurile se axează pe reducerea abandonului şcolar, pe dezvoltarea învăţământului profesional, precum şi pe corelarea ofertelor educaţionale cu nevoile actuale ale pieţei muncii. Avem nevoie de continuitate în sprijinul acordat îndeosebi elevilor proveniţi din familii cu venituri reduse, a căror posibilitate de a frecventa şcoala sunt reduse, precum şi celor aflaţi la distanţe mari faţă de unităţile de învăţământ. De asemenea, în paralel cu reducerea abandonului şcolar, trebuie să identificăm soluţiile optime pentru menţinerea tinerilor în ţară, deoarece problema găsirii unui loc de muncă după absolvirea studiilor, fie ele liceale sau universitare, continuă să fie dificilă. Sunt convinsă că Parlamentul şi Guvernul vor identifica şi în perioada următoare resursele bugetare necesare pentru desfăşurarea unui proces de învăţământ la standarde înalte, care să ne permită să păstrăm în ţară tinerii şi să le asigurăm condiţiile optime de muncă şi viaţă!

Cristinel Romanescu "Şcoala nu este o prioritate pentru guvernarea PSD" România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriţi în Monitorul educaţiei şi formării, ediţia 2018, publicată de Comisia Europeană. Rămâne una dintre puţinele ţări care nu au atins încă niciuna dintre principalele ţintele pentru 2020, iar alocările din PIB, pentru educaţie, cu toate că sunt în creştere, continuă să fie cu mult sub media UE. Echitatea în educaţie, decalajul dintre mediul rural şi urban şi incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări cheie, care au consecinţe la nivelul creşterii incluzive şi a inegalităţilor în societate. Persistă şi fenomenul de neasigurare a standardelor sanitare în şcoli şi grădiniţe, numărul celor care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare sau care au primit aviz negativ de la autorităţile sanitare fiind încă semnificativ, mai ales dacă luăm în considerare că multe dintre aceste unităţi au primit un aviz conform pe baza unei simple declaraţii pe propria răspundere, dată de directori. România a înregistrat următoarele evoluţii, privind cele şase ţinte stabilite pentru 2020 la nivel european: În fiecare an, jumătate dintr-o generaţie întreagă de elevi nu reuşesc să obţină diploma de bacalaureat. Cauzele sunt multiple, de la programa şcolară şi până la faptul că sunt forţaţi să meargă la un liceu şi cu note de 2 şi 3. PNL a cerut constant încurajarea învăţământului dual-profesional, promovarea lui într-un mod creativ şi atractiv. Şi tot constant, PSD a refuzat să aloce bani acestui tip de învăţământ. Ba mai mult, a distrus şi bruma de speranţă, prin ordonanţe şi amendamente în Parlament. O astfel de atitudine distruge nu doar sistemul educaţional sau piaţa muncii, ci şi echilibrul macroeconomic al ţării. România, astăzi, este nevoită să importe forţă de muncă, din cauza exodului de muncitori calificaţi şi necalificaţi. Decalajele dintre România şi Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai mari, iar şansele de redresare sunt slabe atât timp cât bugetul alocat educaţiei va fi în jurul cifrei de 3-4%, iar peste 90% din bugetul unei şcoli/universităţi se va duce exclusiv pe salarii. Performanţa în acea instituţie va fi spre zero sau chiar negativă. Şcoala românească nu-şi va reveni, fiindcă finanţarea educaţiei şi cercetării nu este constantă şi nici predictibilă. Atâta vreme cât nu vom avea criterii clare de evaluare şi ţinte foarte bine definite atât pentru şcoli, cât şi pentru profesori, ne va fi greu să avem rezultate, iar corelarea programelor şcolare cu cerinţele de pe piaţa muncii, dar şi cu nevoile societăţii în ansamblu sunt soluţii certe pe care Partidul Naţional Liberal le propune.

Ilie Dan Barna "Fără România, Uniunea Europeană nu ar fi completă!" Dezbaterea din plenul Parlamentului European din data de 23 octombrie a.c. a scos în evidenţă încă o dată ceea ce Uniunea Salvaţi România a susţinut cât se poate de apăsat în toată această perioadă, şi anume, România şi cetăţenii români sunt europeni şi trebuie să rămână europeni, să poată trăi mai departe într-o democraţie reală. Cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe aceleaşi poziţii şi cu un tonus pozitiv referitor la apartenenţa României la marea familie europeană, dezbaterea a subliniat într-un mod cât se poate de elocvent nu doar importanţa pe care Uniunea Europeană o acordă României şi problemelor interne de la noi, dar şi discrepanţele majore existente astăzi între dorinţa şi interesul cetăţenilor români şi ceea ce promovează astăzi majoritatea politică PSD-ALDE. Românii aşteaptă, încă, măsuri concrete şi rezultate tangibile de la propriul Guvern, însă pare că singurii care satisfac aceste necesităţi sunt tot aliaţii şi instituţiile europene. Este motivul principal pentru care este atât de important să combatem în continuare deviaţiile eurosceptice şi iliberale practicate de PSD şi ALDE şi să reamintim în fiecare moment cât de mult s-a schimbat în bine viaţa cetăţenilor noştri după intrarea în familia europeană. Într-un discurs în care a atins în majoritatea cazurilor puncte de vedere similare cu cele ale USR, preşedintele Iohannis a pledat, ca şi noi, pentru o Uniune incluzivă, o Uniune în care niciun stat şi niciun cetăţean nu sunt lăsaţi în urmă. Nu ne dorim o Europă cu mai multe viteze, însă pentru acest lucru avem nevoie ca statele membre să nu practice ele însele un astfel de scenariu. Din păcate, însă, vedem tot mai evident cum astăzi, Ungaria, Polonia şi mai nou România prin guvernul Dăncilă, practică acest lucru. În mod paradoxal, la nivel de retorică, actualii guvernanţi încearcă nu de puţine ori să promoveze mesaje pozitive, în spatele cărora se ascund, însă, practici care demonstrează contrariul - de dragul unor lideri corupţi, PSD şi ALDE încearcă să izoleze astăzi România de Uniunea Europeană. Paradoxul este cu atât mai evident cu cât suntem la doar câteva luni înainte de preluarea de către România a preşedinţiei rotative a Consiliului UE, pentru care, la nivel oficial, Guvernul promovează mesaje cât se poate de incluzive, însă factual arată cu degetul spre Uniunea Europeană, atunci când aceasta semnalează abuzurile pe care Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu şi ai lor le fac în România. Este exact ce am susţinut în repetate rânduri - Uniunii Europene îi pasă de români şi de România mai mult decât propriilor guvernanţi. În ciuda agendei personale pe care o promovează o grupare de corupţi aflaţi vremelnic la cârmă, România este profund ataşată proiectului european. România reală, a cetăţenilor care au luptat pentru democraţie în ultimii doi ani este profund europeană şi democratică. Românii au demonstrat cât de conectaţi sunt la democraţie, la spiritul civic, la valorile europene şi au arătat cu ardoare cât de mult pot lupta pentru protejarea statutului de drept. Exact această realitate este cea care trece dincolo de propaganda de sorginte estică a PSD şi ALDE şi este percepută la adevăratele sale valenţe de instituţiile europene. Ce dovadă mai frumoasă am putea aştepta în afara mesajului preşedintelui Comisiei Europene care a spus, cât se poate de răspicat, că "Fără România, UE nu ar fi completă!"? România poate fi şi trebuie să fie nu doar un actor previzibil, de încredere şi complet integrat în spaţiul european şi euroatlantic, ci poate juca un rol determinant în extinderea influenţei valorilor europene în lume, în transformarea Uniunii într-un actor global cu adevărat relevant. România are un potenţial imens, însă actuala majoritate politică distruge pas cu pas acest potenţial. Suntem complet pe aceeaşi linie cu Preşedintele Comisiei Europene, care a subliniat cât se poate de clar că România a făcut progrese enorme în lupta anticorupţie, pe care astăzi PSD şi ALDE le pun în pericol. Avem în Comisia Europeană un aliat care îşi doreşte să mergem chiar mai departe, să intrăm în spaţiul Schengen. Însă, aşa cum a spus şi domnul Juncker, acest obiectiv poate fi pus în pericol prin distanţarea faţă de principiile statului de drept. Spre finalul discursului din Parlamentul European, preşedintele Juncker a lansat un avertisment care trebuie luat în serios de majoritatea PSD-ALDE, măcar acum, pe ultima sută de metri. Nu putem intra în perioada Preşedinţiei la Consiliul UE cu un astfel de Guvern şi cu o astfel de conduită de guvernare. Mesajul domnului Juncker privind un consens pentru protejarea statului de drept din România reprezintă soluţia unică pentru ca România să poată merge mai departe. Este principalul obiectiv fixat de Comisia Europeană pentru România, este principalul obiectiv al cetăţenilor români şi este principalul obiectiv al USR, pentru care luptăm cu toată forţa, începând de acum doi ani.

Dănuţ Bica "Realizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu, unul dintre marile eşecuri ale guvernării PSD-ALDE" Recent, un fost ministru al transporturilor, făcând o evaluare a stadiului realizării proiectului tronsonului Piteşti-Sibiu din autostrada A1, care va lega sudul României de Europa, a afirmat că acesta va fi terminat, în cel mai optimist caz, în anul 2027. Iniţial am fost tentat să cred că nu a estimat corect termenele şi că, în ciuda incompetenţei dovedite de Guvernele instalate şi conduse din umbră de Liviu Dragnea, nu va trebui să mai aşteptăm încă aproape 10 ani până vom putea să circulăm pe cea mai aşteptată autostradă din ţară. Din păcate, după ce am pus cap la cap informaţiile existente în spaţiul public pe această temă, am ajuns la concluzia tristă că fostul ministru chiar are dreptate. Mai mult decât atât, autostrada respectivă se va putea finaliza în 2027, numai dacă Guvernul se va concentra de urgenţă pe acţiunea de accesare a fondurilor puse la dispoziţia României de Comisia Europeană pentru realizarea marilor investiţii din infrastructura de transport, lăsând la o parte preocuparea obsesivă pentru masacrarea Legilor justiţiei. Altfel, s-ar putea ca nici măcar în anul 2027 această autostradă să nu fie pusă în funcţiune. Ceea ce s-a făcut în cei 2 ani de "strălucită" guvernare PSD-ALDE, este greu de acceptat. Loturile 1 şi 5 ale autostrăzii Piteşti-Sibiu au fost scoase la licitaţie cu încălcarea flagrantă a legii, existând riscul de a nu se putea primi finanţarea nerambursabilă pentru realizarea lor. Pentru Loturile 2, 3 şi 4 trebuie refăcute toate studiile de fezabilitate, acordurile de mediu şi celelalte documentaţii necesare, pentru că cele vechi încalcă exigenţele impuse de Comisia Europeană. Eliberarea noilor acorduri de mediu nu se va putea finaliza decât cel mai devreme anul viitor. Acestor doi ani pierduţi li se vor adăuga încă unul sau doi, necesari pentru elaborarea unor noi studii de fezabilitate, care implică alte licitaţii şi alte termene de realizare. Ulterior, proiectul, care nu a fost încă întocmit, va fi transmis la Bruxelles pentru evaluare, activitate care ar putea să mai dureze un an. Vor urma apoi licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor de execuţie, care pot dura 5-6 luni, şi execuţia propriu-zisă, care se va întinde pe încă 36-48 de luni. Aşadar, din cauza faptului că Guvernul PSD-ALDE a făcut praf acest proiect, procedurile vor fi luate de la capăt, iar românii vor trebui să mai aştepte încă 8-9 ani până când vor putea utiliza autostrada Piteşti-Sibiu. De altfel, doamna Corina Creţu, Comisarul european pentru dezvoltare regională, a solicitat în mod repetat Guvernului să trimită cât mai repede proiecte mature la Bruxelles, care să îndeplinească condiţiile necesare pentru finanţate. Din păcate, în ultimii doi ani, Guvernul nu a fost capabil să elaboreze vreun proiect finanţabil. Din cauza acestei incompetenţe, riscăm să pierdem miliarde de euro din sumele nerambursabile alocate României, bani gratuiţi care aşteaptă să fie luaţi de la Bruxelles şi utilizaţi pentru realizarea marilor lucrări de infrastructură. De când am devenit deputat, m-am preocupat constant de urgentarea realizării proiectului autostrăzii Piteşti-Sibiu. Ca argeşean, cunosc foarte bine câte prejudicii provoacă mediului economic din judeţul meu şi din tot sudul României absenţa acestei autostrăzi şi cât de mari sunt costurile şi timpul pierdut atunci când, zilnic, mii de autovehicule sunt nevoite să traverseze Carpaţii pe vechiul drum naţional, care este unul dintre cele mai periculoase din ţară. M-am adresat în mod repetat, prin întrebări şi interpelări, declaraţii politice şi comunicate de presă, miniştrilor cu responsabilităţi în domeniu, solicitându-le să adopte măsuri urgente pentru demararea investiţiei. De fiecare dată am primit răspunsuri diplomatice, pline de asigurări şi promisiuni frumoase. În realitate, nu s-a înfăptuit practic nimic în aceşti aproape doi ani. Toate promisiunile s-au dovedit a fi doar minciuni împachetate atrăgător. Nu a contat cine a fost ministru, minciunile au fost constant aceleaşi. Din această cauză, am decis să fac din finalizarea cât mai rapidă a autostrăzii Piteşti-Sibiu un proiect prioritar pentru activitatea mea de deputat. Totodată, adresez un apel către ceilalţi senatori şi deputaţi argeşeni, solicitându-le să treacă peste eventualele obligaţii de partid şi să pună umărul la începerea de urgenţă a lucrărilor la acest obiectiv crucial de infrastructură rutieră, a cărui realizare reprezintă o datorie politică de onoare pentru toţi parlamentarii români.

Ioan Dîrzu "Legea salarizării se aplică întocmai. Salariul minim se majorează în avans" Ne respectăm promisiunile şi transferăm creşterea economică în buzunarele românilor. În acelaşi timp, demonstrăm manipularea celor care acum câteva zile anunţau plafonarea salariilor bugetarilor. Devansăm creşterea salariului minim şi aplicăm Legea salarizării, prin majorări succesive de 25 de procente, anual, până la grila din 2022. Este inacceptabilă contradicţia celor care ieri plângeau de mila românilor cărora nu le vor mai creşte salariile, iar acum se opun majorării salariului minim. Există un gnom "strateg" la PNL, responsabil cu manipularea, de care a început să asculte şi domnul Cîţu. Documentul prezentat de liberalul Cîţu privind "îngheţarea creşterii salariilor şi a legii salarizării" este, de fapt, răspunsul Guvernului la o solicitare a Comisiei Europene care cere statelor membre scenarii de acţiune, de la cel mai pesimist posibil la cele mai optimiste. Evident, senatorul Cîţu a prezentat doar unul dintre scenarii, respectiv cel mai pesimist, la sugestia "expertului" responsabil cu timpul liber din PNL. Scenariul cert este că se va continua aplicarea Legii salarizării, creşterea salariului minim va avea loc în avans şi creşterea punctului de pensie va fi operată aşa cum a fost prevăzut în Programul de guvernare. Majorarea salariului minim este cea mai clară dovadă că nu se îngheaţă nicio creştere de salarii. Este un fake news caracteristic pentru gnomul "expert", care îi pune pe liberali să vorbească prostii la televizor. Vă amintiţi când PNL spunea că nu mai sunt bani de pensii, iar noi peste câteva zile majoram punctul de pensie? Câte din prevestirile sumbre ale PNL s-au îndeplinit până acum? Zero! Pseudoliberali au susţinut Guvernul Zero, iar acum sunt tot ZERO la predicţii. Au minţit atunci când au spus, la începutul lui 2017, că Programul este nerealist, iar până acum Guvernul a făcut tot ce ţinea de majorarea de pensii şi salarii. Toţi oamenii văd pe fluturaşul de salariu venituri mai mari, doar cei de la PNL o ţin sus şi tare că nu cresc pensiile si salariile. În privinţa majorării salariului minim, s-a demonstrat deja, în ultimele 20 de luni, că măsura are un impact pozitiv asupra creşterii economice: Din punct de vedere social, este o măsură benefică, pentru că aproximativ 30% dintre salariaţi obţin venituri la nivelul salariului minim. Vor beneficia aproximativ 1,5 milioane de persoane aflate in zona de sărăcie, ajutându-i să-şi plătească întreţinerea, datoriile la bancă sau să-şi asigure minimul de hrană. Conform noii creşteri, salariul minim net va trece de la 1.162 de lei la 1.263 de lei, deci fiecare salariat care se încadrează la acest nivel va câştiga în plus 101 lei la salariu, de la 1 noiembrie 2018. Toţi angajaţii cu studii superioare şi cei care au peste 15 ani vechime vor trebui să primească de la 1 noiembrie 2018, deci pe ultimele 2 luni din acest an, un salariu minim brut de 2.350 de lei. Aceasta înseamnă o creştere cu 20% a salariului net.

Ionela Viorela Dobrică Declaraţia mea politică de astăzi priveşte şomajul, mai precis, rata şomajului din judeţul Buzău, judeţ pe care îl reprezint în Parlamentul României şi care, la finalul anului trecut, înregistra peste 15.000 de şomeri. De atunci, judeţul Buzău a cunoscut scăderi constante în ceea ce priveşte numărul persoanelor aflate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Judeţul Buzău se află acum la un minim al ultimilor 10 ani, cu 7,11 procente rată a şomajului şi sub 2% la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ. Astfel, la finalul lunii septembrie a acestui an, erau 12.312 şomeri, din care 1.340 indemnizaţi, care au deţinut anterior un loc de muncă, şi 10.972 beneficiari ai venitului minim garantat. Această scădere nu este o simplă întâmplare. Este efectul măsurilor implementate de guvernarea PSD-ALDE. Prin adoptarea proiectelor care privesc ucenicia, calificarea la locul de muncă, încurajarea populaţiei să intre pe piaţa activă, creşterea susţinută a economiei şi atracţia unui salariu din ce în ce mai mare, s-a contribuit la scăderea constantă a ratei şomajului la nivel naţional şi la creşterea gradului de ocupare a populaţiei. Judeţul Buzău a cunoscut, de la începutul anului, o mărire constantă a numărului de angajări şi a firmelor care oferă calificare la locul de muncă, avantajele fiind atât de partea angajatorilor, cât şi a angajaţilor. Având în vedere faptul că AJOFM Buzău a dublat numărul cursurilor de calificare şi recalificare pe care le oferă, cred că această scădere a numărului de şomeri şi beneficiari ai venitului minim garantat va continua în acelaşi ritm susţinut. Avem acum nevoie de o mai mare concentrare pe încurajarea participării la programe de calificare, pe promovarea programelor de continuare a studiilor, pe crearea condiţiilor propice dezvoltării personale a fiecărei persoane. Toate acestea se pot obţine prin colaborare, prin dezbatere şi prin menţinerea binelui comun în prima linie a intereselor noastre. De ce am adus astăzi în faţa dumneavoastră atât de multe cifre? Pentru că acestea sunt singurele care contează, cifrele, nu demagogia, nu declaraţiile fără susţinere în realitate, nu blocarea proiectelor pentru cetăţeni, doar de dragul de a demonstra opoziţie faţă de orice, cifrele care arată că în ultimele 10 luni peste 4.000 de buzoieni, alături de încă aproximativ 140.000 de români la nivel naţional, au fost angajaţi, cifrele care demonstrează că implementarea Programului de guvernare începe să îşi arate efectele benefice, cifrele care vorbesc de la sine şi care trebuie să stea la baza oricărei analize. Poate pentru unii dintre dumneavoastră aceste schimbări nu se întâmplă suficient de repede. Recunosc, şi eu aş dori să văd peste noapte o transformare a României la 180 de grade, unde fiecare român este activ, sănătos, fericit, mulţumit de ceea ce are. Dar nici Roma nu a fost construită într-o singură zi !

Dumitru Oprea "Parteneriatul public-privat, Fata Morgana a guvernării PSD-ALDE" În confruntarea cu realitatea, lipsa proiectelor de infrastructură cu bani europeni am putea considera că este din cauza incompetenţei membrilor Guvernului. Pe de altă parte, constatăm insistenţa coaliţiei PSD-ALDE de a propune românilor Parteneriatul public-privat, ca o soluţie miraculoasă de a pune România pe făgaşul dezvoltării. Aproape zilnic aflăm că statul turc, chinezii sau şeici din Orientul Mijlociu urmează să investească sume uriaşe în spitalele şi în autostrăzile noastre. Mai mult, guvernarea pare să ignore total că suntem ţară cu drepturi depline în Uniunea Europeană şi se comportă de parcă am fi membri ai Uniunii Euro-Asiatice. În primul rând, experienţa statului român în implementarea unor parteneriate public-private este aproape inexistentă, fără niciun succes notabil. Singurele exemple reuşite sunt ale administraţiilor locale din Transilvania, conduse de primari liberali. Însă, la nivel guvernamental, acolo unde nici măcar activităţile curente ale statului nu mai sunt gestionate aşa cum se cuvine, s-au instalat confortabil delăsarea şi nepriceperea. În al doilea rând, planurile privind construcţiile de autostrăzi din Masterplanul de Transport agreat cu Uniunea Europeană ne asigură coeziunea cu politicile şi proiectele girate de Comisia Europeană, iar îndepărtarea guvernanţilor de ţintele propuse, precum şi refuzul banilor europeni înseamnă trădarea interesului naţional al românilor. De asemenea, şansele de implementare a oricăror investiţii, cel puţin începerea lucrărilor, sunt nule în timpul acestei guvernări antinaţionale. În afară de retorica găunoasă şi minciunile perpetue, guvernările PSD-ALDE din ultimii doi ani nu au realizat nimic sustenabil pentru români. A deschide larg barierele bugetului de stat pentru a mitui electoratul cu bani împrumutaţi la dobânzi usturătoare, înseamnă doar facturi care vor fi plătite foarte scump de toţi românii, acum şi în viitor. Acestea sunt jocurile actualei puteri, care doreşte să ne scoată de pe traiectoria Occidentului, pentru a ne duce în jungla Estului, iar efectele se vor traduce în perpetuarea sărăciei şi lipsei de dezvoltare.

Elena Hărătău "Abandonul şcolar" Abandonul şcolar este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ românesc, un fenomen care a afectat o mulţime de elevi. Din lipsa resurselor financiare sau din cauza unui mediu de viaţă defavorizat, tinerii ajung în situaţia de a renunţa. Renunţă la şcoală şi la şansa de a avea un viitor mai bun. Cei mai mulţi elevi care renunţă la şcoală sunt de etnie romă. Mai exact, 4 din 5 copii neşcolarizaţi sunt de etnie romă. Pentru ei, dar şi pentru copiii români care nu au şansa la educaţie, statul român se luptă să schimbe ceva. Şi am să vă prezint, în continuare, câteva măsuri care au fost luate pentru reducerea abandonului şcolar. În primul rând, s-a elaborat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii, un document care conţine mecanisme şi măsuri care trebuie implementate până în 2020, pentru a reduce procentul tinerilor care au finalizat cel mult clasa a 8-a şi care nu mai urmează nicio altă formă de şcolarizare. În ultimii zece ani, această rată a scăzut constant. Şi va continua să scadă, deoarece România şi-a propus să atingă ţinta de 11,3% până în anul 2020. Ministerul Educaţiei Naţionale a realizat şi un set de proceduri de identificare a copiilor cu risc de abandon, iar principalele programe sunt: asigurarea accesului la o educaţie de calitate, asigurarea finalizării învăţământului obligatoriu de către toţi copiii şi reintegrarea în sistemul de educaţie a persoanelor care au părăsit şcoala. Pentru a-i sprijini pe elevii aflaţi în risc de abandon, statul român a elaborat sisteme de avertizare şi detectare, astfel încât să-i verifice pe aceştia. În plus, consiliază elevii din interiorul şi din afara educaţiei. Au fost iniţiate ample campanii media, vizite directe, astfel încât consilierii şi asistenţii sociali să intre în contact cu familiile şi cercurile sociale în care îşi petrec timpul tinerii aflaţi în risc de abandon. Pentru reintegrarea elevilor care au abandonat şcoala, a fost implementat Programul educaţional "A doua şansă", care are ca scop promovarea învăţământului primar pentru persoanele care nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani. De asemenea, se doreşte promovarea învăţământului obligatoriu pentru persoanele care au depăşit cu patru ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul gimnazial. Ministerul Educaţiei Naţionale a gândit şi Programul "Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei", cu scopul de a combate sărăcia în comunităţile marginale, cum ar fi cele de romi. Măsurile se axează pe nevoile copiilor şi au sarcina de a stabili obstacolele care împiedică un copil să meargă la şcoală. Proiectul "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi" face parte din Strategia Europa 2020. Este unul dintre proiectele prin care se va realiza abilitarea curriculară a peste 50.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial. Un alt proiect care ar trebui să reducă abandonul este Proiectul "Romanian Secondary Education Project", finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 200 de milioane de euro. Beneficiarii sunt elevii înmatriculaţi în peste o mie de licee de stat, cu performanţe scăzute, dar şi studenţii care sunt în primul an de studiu. Cu acei bani, unităţile de învăţământ desfăşoară programe pentru a reduce rata de abandon şcolar şi a creşte performanţele. Pentru a reduce abandonul şcolar, venim în sprijinul elevilor şi cu programe sociale. Printre acestea, se numără tichetele de grădiniţă, rechizitele şcolare gratuite, Programul "Bani de liceu", Programul de acordare a suportului alimentar. De asemenea, sunt alocaţi 200 de euro pentru copiii din grupurile dezavantajate, ca sprijin pentru achiziţionarea unui calculator. În plus, multor elevi din medii defavorizate li se decontează naveta, dar primesc şi burse de studiu sau de ajutor social. Sunt doar câteva dintre măsurile pe care le-a luat. Evident, mai sunt lucruri de făcut. Iar în programul nostru de guvernare există şi alte proiecte viitoare pe care le vom pune în aplicare, în vederea reducerii ratei abandonului şcolar, pentru ca elevii noştri să poată învăţa, să poată trece de liceu, să poată ajunge la facultate şi, într-un final, să-şi construiască o carieră, în România.

Eugen Tomac Reprezentăm, în calitate de parlamentari, statul român şi avem, implicit, obligaţia de a apăra interesele României şi de a-i promova istoria şi cultura. Observ însă în ultima perioadă că avem colegi parlamentari care lucrează exclusiv în dauna acestei ţări. Am atras atenţia de fiecare dată cu privire la derapajele UDMR, nenumărate, de altfel. Este intolerabil ca un partid parlamentar să fie autorul unor acţiuni îndreptate împotriva statului pe care îl reprezintă şi împotriva cetăţenilor lui. Ultima dintre isprăvi este lansarea site-ului Transylvanianow.com, o pagină de internet în limba engleză, adresată, chipurile, străinilor, pentru a le face cunoscută Transilvania. În realitate, găsim interpretări tendenţioase şi aprecieri provocatoare la adresa României şi a românilor. În afară de faptul că toate numele oraşelor româneşti sunt maghiarizate - Kolozsvár-Cluj, Torda-Turda, Nagyszeben-Sibiu, Szilagysomlyó-Şimleul Silvaniei - aflăm că Unirea Transilvaniei cu România, la finalul Primului Război Mondial, a fost o "experienţă devastatoare". Un alt articol, dedicat experienţei multilingve din Transilvania, pretinde că în regiune există "tensiuni între minorităţile etnice şi români". Nimic nu pare surprinzător dacă avem în vedere că site-ul este realizat cu finanţare din Ungaria, prin fundaţia Bethlen Gábor Alap. Preşedintele executiv al UDMR, Bálint Porcsalmi, susţine că "portalul încearcă să privească Transilvania prin ochii altora", însă articolele publicate prezintă aproape exclusiv varianta maghiară a istoriei şi geografiei Transilvaniei. Intolerabil! Cât o să mai privim fără reacţie aceste provocări grosolane în anul în care sărbătorim Centenarul Unirii? Consider astfel de abordări total neinspirate şi dăunătoare, întrucât alimentează divizarea societăţii. Este de neînţeles cum oameni care au avut şi au funcţii în statul român îşi permit cu atâta imprudenţă să promoveze subiecte şi acţiuni care în loc să unească, dezbină. Amintesc aici nesimţirea primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Árpád-András Antal, de a arbora exclusiv steagul Ungariei pe străzile oraşului, refuzând categoric arborarea şi a steagului românesc. Mai amintesc semnarea de către formaţiunile politice maghiare din România a acelei Declaraţii comune în vederea armonizării conceptelor de autonomie. Amintesc, de asemenea, adoptarea proiectului de înfiinţare a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusivă în limba maghiară, un serviciu al PSD pentru a beneficia de votul UDMR la schimbările frecvente de Guverne, la modificarea Legilor justiţiei şi la punerea în operă a revoluţiei fiscale falimentare. Iar lista poate continua... România a dat dovadă dintotdeauna de bună înţelegere şi respect faţă de minorităţi. În schimb, politicienii maghiari din ţara noastră aleg să ne sfideze, testându-ne limitele, şi aşa împinse mult prea mult. Este inadmisibil să tolerăm în România anului 2018 astfel de excese ale unor oameni care deţin demnităţi în statul român! Repet, până când?

Florică Ică Calotă "Protejarea fermierilor" La 1 octombrie 2018, cu ocazia reuniunii statelor membre ale UE în cadrul Comitetului special pentru agricultură, CSA, s-a ajuns la un acord cu privire la poziţia de negociere a Consiliului European referitoare la propunerea Comisiei pentru relaţii mai echitabile în sectorul agroalimentar între micii fermieri şi prelucrători şi partenerii lor comerciali mai mari. Se doreşte, astfel, ca prin noua legislaţie să se pună capăt unor practici precum plăţile întârziate şi modificările retroactive ale contractelor, ca fermierii să aibă modalităţi mai eficace de a se proteja împotriva abuzurilor unilaterale din partea operatorilor mari. Se doreşte un sistem agroalimentar echitabil, care să ii recompenseze pe fermieri pentru calitatea produselor şi care să le garanteze un nivel de trai echitabil pentru asta. În trecut, distribuirea valorii în lanţul alimentar s-a dovedit a fi de cele mai multe ori neechitabilă, fermierii primind doar un mic procent din preţul plătit de consumatori pentru alimentele achiziţionate în supermarketuri. Având în vedere că majoritatea producătorilor agricoli sunt întreprinderi mici şi mijlocii, capacitatea operatorilor mari de a folosi puterea lor de negociere mult mai semnificativă pentru a impune practici comerciale neloiale a reprezentat un factor major pentru acest fenomen. Propunerea Comisiei priveşte o directivă care va crea un cadru european comun care să garanteze un nivel minim de protecţie pentru fermieri împotriva celor mai evidente practici comerciale neloiale, cum ar fi plăţile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, modificările unilaterale şi retroactive ale contractelor şi obligaţia furnizorului de a plăti pentru produsele irosite. Poziţia Consiliului priveşte includerea posibilităţii pentru furnizori de a depune o plângere în propriul stat membru. De asemenea, statele membre vor avea posibilitatea să menţină sau să introducă norme împotriva practicilor comerciale neloiale mai stricte faţă de cele instituite la nivel european.

Mirela Furtună "Un scop comun în Europa: prosperitate în regiunea Dunării" România va deţine Preşedinţia rotativă a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în perioada 1 noiembrie 2018 - 31 octombrie 2019. În timpul acestui mandat, foarte important pentru ţara noastră, avem oportunitatea să relansăm acest mecanism de cooperare, să contribuim activ la întărirea coeziunii în Europa! Înainte de toate, suntem obligaţi să ne reamintim că Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european! Strategia a apărut la iniţiativa politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru, adresată preşedintelui Comisiei Europene. Ulterior, Comisia a elaborat o Comunicare privind Strategia UE pentru regiunea Dunării şi un Plan de Acţiune, adoptate de Consiliul UE Afaceri Generale, în aprilie 2011. Puţin mai târziu, în iunie 2011, Consiliul European a andosat Strategia Dunării. Acest istoric strâns legat de ţara noastră ne obligă şi mai mult ca în timpul mandatului României să facem tot ce ţine de noi, pentru a ne asigura că vom întări coeziunea pentru regiunea Dunării, că vom avea acţiuni care vor contribui la prosperitatea acestei regiuni. Astăzi, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este una dintre cele patru strategii macroregionale ale Uniunii. Este o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinată dezvoltării economice şi sociale a macroregiunii dunărene. În acest mandat, România îşi propune să promoveze 4 tematici prioritare şi direcţii de acţiune pe durata mandatului: Totodată, vă reamintesc că unul dintre obiectivele importante ale implementării acestei Strategii este creşterea calităţii vieţii, prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii localităţilor dunărene. Acest obiectiv este unul extrem de important pentru locuitorii tuturor localităţilor situate lângă Dunăre, care au nevoie de sprijin pentru a avea o viaţă mai bună. Fiind născută în Dobrogea, am văzut cu ochii mei câte nevoi au locuitorii localităţilor dunărene, cât de dificilă poate fi viaţa lor! Alte beneficii pe care această Strategie le aduce pentru ţara noastră sunt: Preşedinţia română a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării se va desfăşura sub deviza "Întărim coeziunea pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării". Parţial, acest mandat se va desfăşura concomitent cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar România va miza pe sinergiile coeziunii. Din acest motiv, prin deviza aleasă, autorităţile române doresc să creeze o sinergie, inclusiv cu motto-ul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor - "Coeziunea, o valoare comună europeană". Deci, să ne unim forţele pe toate palierele, să maximizăm rolul acestei strategii în actualul context european şi să creăm sinergii care se vor susţine şi se vor potenţa una pe cealaltă. Să avem un scop comun în Europa: prosperitate în regiunea Dunării!

Mihăiţă Găină "Ziua Armatei, celebrarea unui moment al împlinirii naţionale" 25 octombrie este ziua eliberării ultimelor două localităţi transilvănene ocupate de hortişti, în bătăliile date pentru Ardeal, lupte soldate cu numeroase jertfe. Îndeplinirea idealurilor naţionale de unitate, independenţă, suveranitate şi integritate teritorială, pe data de 25 octombrie, constituie cel mai bun prilej de sărbătorire a Armatei Române. Această instituţie fundamentală a statului român, acest element de echilibru, concomitent şi simbolul luptei pentru neatârnare şi întregire a statului românesc, ne trimite, ori de câte ori, o menţionăm în dialogurile noastre către cele mai înalte repere, către suveranitate, independenţă, demnitate şi integritate teritorială. Armata Română este la fel de importantă pentru ţara noastră ca şi în trecut. Ea nu se constituie doar în ansamblul de forţe ale sistemului de apărare al statului nostru, ci participă cu efective însemnate la diverse misiuni internaţionale de combatere a terorismului şi de menţinere a păcii. Integrarea României în structurile euroatlantice a făcut ca Armata Română să joace un rol semnificativ în sistemul NATO de apărare colectivă, reprezentând instrumentul prin care statul a dus la îndeplinire obligaţiile asumate prin tratatele şi convenţiile internaţionale în ceea ce priveşte garantarea şi asigurarea securităţii şi păcii în lume. Declaraţia mea politică reprezintă şi un elogiu pe care ţin să îl aduc sacrificiilor veteranilor de război, luptătorilor din teatrele de operaţii, cât şi pentru toţi cei care au servit România şi continuă să o facă cu onoare şi credinţă pentru siguranţa naţiunii. Le urez din tot sufletul tuturor militarilor români la mulţi ani, forţă, dăruire şi curaj! şi îi asigur că domeniul securităţii şi al apărării reprezintă o parte integrantă a Programului de guvernare al PSD. Ne-am propus încă din momentul preluării guvernării să asigurăm condiţii optime pentru transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei Române. Am realizat, etapizat, o mare parte dintre obiectivele de modernizare propuse, astfel încât armata să se adapteze la riscurile şi la provocările specifice dinamicii noilor contexte geopolitice şi geostrategice. Consolidarea profilului de partener important al ţării noastre la nivelul NATO, al Uniunii Europene şi în Parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă o altă ţintă majoră pentru guvernare, la fel şi dezvoltarea capabilităţilor de apărare cibernetică şi modernizarea sistemului de învăţământ militar în raport cu evoluţiile mediului de securitate global.

Găvrilă Ghilea "Curtea de Justiţie a Uniunii Europene obligă România să respecte legislaţia de mediu" Mă adresam, în urmă cu o săptămână, distinsei doamne Graţiela-Leocadia Gavrilescu, titulară a portofoliilor de ministru al mediului şi de viceprim-ministru în actualul Cabinet, solicitând urgentarea identificării unor soluţii legale şi a surselor de finanţare aferente pentru ecologizarea batalelor cu deşeuri toxice provenite de la SC Petrol Derna S.A., care se pot deversa în orice moment, ameninţând vieţile şi bunurile sutelor de cetăţeni ai acestei localităţi bihorene. Îi reaminteam doamnei ministru că această societate se află în faliment, iar faptul că depozitele sale de reziduuri au fost clasate ca neconforme cu normele de mediu de aproape 15 ani este unul dintre motivele care au condus la declanşarea acţiunii Comisiei Europene împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor din prevederile Directivei 31 a Consiliului Uniunii Europene, din 29 aprilie 1999, cu privire la închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Inevitabilul s-a produs, însă, la jumătatea săptămânii trecute, când ţara noastră a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea Directivei privind depozitele de deşeuri, conform căreia autorităţile române trebuiau să închidă 68 de gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009, batalurile toxice de la Derna numărându-se printre acestea. Chiar dacă, pentru moment, României nu-i vor fi aplicate şi sancţiuni financiare, ea va trebui să plătească cheltuieli de judecată şi să ia măsuri urgente pentru a închide depozitele de deşeuri ilegale. Luaţi prin surprindere de fermitatea hotărârii înaltei instanţe europene, reprezentanţii Ministerului Mediului au dat din colţ în colţ, invocând faptul că, începând cu anul 2015, s-au închis, totuşi, 41 din cele 109 depozite de deşeuri neconforme, în timp ce pentru închiderea celorlalte 68 ar fi nevoie de o serie de modificări de ordin legislativ. Dar cine l-a oprit pe actualul ministru al mediului, care deţine acest portofoliu de aproape 4 ani, să propună şi să susţină completarea carenţelor din legislaţia internă care îl împiedică să administreze acest domeniu sensibil? Doar face parte dintr-un Cabinet care a demonstrat că poate să modifice într-o singură noapte Codul Penal şi să dea peste cap Legile Justiţiei după bunul plac... Singurul demers concret a fost făcut abia la 13 septembrie 2018, când, prin Ordin al ministrului mediului, se constituia o comisie care, până la 19 octombrie 2018, trebuia să verifice amplasamentele depozitelor de deşeuri care făceau obiectul cauzei C-301/17 aflată pe rolul CJUE. Prea târziu, însă, pentru că joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Mediului lua deja act de conţinutul Hotărârii Curţii de Justiţie a UE în Cauza C-301/2017, care a constatat faptul că România nu s-a conformat obligaţiei de a închide cele 68 de depozite de deşeuri neconforme. Chiar dacă prin recenta decizie a CJUE nu s-au dispus şi sancţiuni financiare împotriva ţării noastre, acestea vor fi inevitabile, dacă autorităţile române nu se vor conforma hotărârii înaltei instanţe, cazul urmând să fie trimis de Comisia Europeană spre rejudecare, cu o propunere explicită în acest sens.

George Şişcu PNL a respins în mod categoric, încă de la început, iniţiativa PSD-ALDE pentru modificarea Legilor Justiţiei, întrucât era evident că acestea menţin mecanismul prin care se doreşte punerea sub control politic a actului de justiţie. Acesta a fost şi motivul pentru care, după adoptarea acestor legi, PNL a sesizat Curtea Constituţională a României, dar şi Comisia de la Veneţia, for consultativ al Consiliului Europei, dar extrem de relevant in materie de drept constituţional. Criticile aduse de Comisia de la Veneţia prin rapoartele publicate acum două zile cu privire la modificările aduse Legilor justiţiei şi Codurilor penale, vizează nu doar conţinutul acestora, ci şi modul lipsit de transparenţă şi graba cu care au fost făcute. În acest sens, rapoartele ar trebui să fie o palmă grea dată PSD-ALDE, dar şi Guvernului care a susţinut aceste modificări, care nu fac altceva decât să slăbească lupta împotriva corupţiei. Să nu uităm că şi în raportul preliminar dat de Comisia de la Veneţia în luna iulie a acestui an au fost făcute anumite recomandări pe care Guvernul trebuia să le transpună în legislaţie. Ce a făcut Guvernul în schimb? A dat alte ordonanţe de urgenţă care nu respectau decât două dintre recomandările făcute de Comisie şi a băgat în schimb alte prevederi nocive, cum ar fi majorarea vechimii necesare pentru procurorii care activează la nivelul DNA sau al DIICOT, de la 8 la 10 ani, dar şi vechimea necesară pentru a ocupa funcţii de conducere la nivelul Parchetului General, al DNA şi DIICOT de la 10 la 15 ani, astfel că un număr semnificativ de procurori va trebui să se retragă de la aceste instituţii, deoarece nu îndeplinesc noile condiţii prevăzute de lege pentru a funcţiona în cadrul acestor parchete. Bineînţeles că Guvernul nu a gândit mai departe şi nu are soluţii pentru continuarea funcţionalităţii acestor parchete pe perioada în care schema de personal va fi grav afectată. Mai mult, modificările consolidează autoritatea politică a ministrului justiţiei asupra procurorilor din România, deoarece acesta devine unicul actor extern sistemului judiciar care poate sesiza Inspecţia Judiciară şi poate declanşa acţiunea disciplinară împotriva procurorilor. În acest sens, PNL a acţionat şi va acţiona în acord cu angajamentul său, la nivel parlamentar, pentru a opri acţiunile Guvernului şi ale PSD-ALDE pentru afectarea independenţei justiţiei, angajându-se să ducă la capăt câteva demersuri extrem de importante, la care sperăm să se alăture toţi colegii parlamentari. În primul rând, vom susţine, fie printr-o iniţiativă legislativă parlamentară, fie pe calea unei ordonanţe de urgenţă, suspendarea aplicării tuturor modificărilor aduse Legilor justiţiei. Totodată, vom elabora un proiect de lege care să asigure transpunerea în cele trei legi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi de asemenea, să înlăture efectele ordonanţelor date ulterior, care este evident că aruncă în aer sistemul de justiţie din România. În aceste condiţii, solicităm celorlalte partide parlamentare să adopte o poziţie similară, astfel încât să oferim cetăţenilor români garanţia că există o voinţă politică reală pentru a readuce Legile Justiţiei într-un cadru european care să permită respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, care să permită accesul liber la Justiţie pentru fiecare cetăţean, care să permită magistraţilor să-şi deruleze activitatea fără presiune politică în condiţiile unei independenţe reale a justiţiei şi, de asemenea, care să permită continuarea luptei anticorupţie.

Georgeta-Carmen Holban "Să luăm atitudine în combaterea fenomenului traficului de persoane!" Aniversată în fiecare an, în luna octombrie, Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane marchează dorinţa expresă a Uniunii Europene de a se implica în totalitate în lupta cu ceea ce semnifică în acest moment sclavia modernă. Autorităţile europene, inclusiv cele româneşti cu atribuţii în acest domeniu, doresc dinamizarea sensibilizării publicului larg asupra acestui fenomen îngrijorător, care, prin încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, distruge familii şi comunităţi întregi din întreaga lume. În ciuda evoluţiilor pozitive din ultima perioadă a luptei permanente cu flagelul traficului de fiinţe umane, prin eforturile susţinute ale tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, este evident că mai sunt încă multe lucruri de făcut pentru a ne atinge rezultatele dorite. Societatea românească de astăzi este foarte vulnerabilă la tentativele din ce în ce mai evoluate ale indivizilor certaţi cu legea, de a transforma tot mai multe persoane în victime ale acestui gen de infracţiuni grave. Din acest motiv, fiecare dintre noi trebuie să conştientizăm gravitatea efectelor generate de traficul de persoane pe plan uman şi socio-economic şi, implicit, să luam atitudine. Având forme de manifestare care ţin de crima organizată - traficul de droguri, traficul de arme, terorismul etc. -, traficul de fiinţe umane poate crea vulnerabilităţi care ţin de stabilitatea sistemelor statale, chiar pacea şi securitatea acestora, prin tulburarea echilibrului demografic, etnic, cultural, prin incapacitatea mecanismelor de protecţie socială sau de sănătate publică, prin depăşirea capacităţii de absorbţie a pieţei legale a muncii şi, implicit, prin bulversarea raportului de forţe dintre structurile de control a legalităţii şi ordinii publice şi populaţia predispusă spre activităţi infracţionale. Fenomenul traficului de fiinţe umane nu reprezintă o problematică nouă a panaceului criminalităţii, el a grevat istoria omenirii timp de mai multe milenii, în diferite forme de manifestare. Astfel, sclavia, în forme noi sau mai vechi, ca şi practicile similare sclaviei, continuă să existe în toate statele lumii, totul derulându-se sub evantaiul crimei organizate. Din perspectiva socio-umană, traficul de persoane reprezintă o gravă acuzaţie adusă societăţii. Din păcate, acest fenomen se află într-o continuă expansiune şi, chiar dacă se înregistrează uneori cifre descrescătoare, acestea nu reflectă o tendinţă, ci doar un succes de etapă al programelor de combatere iniţiate de autorităţi, după care, traficanţii găsesc noi modalităţi de acţiune, deoarece piaţa-ţintă rămâne. Consider că autorităţile abilitate au datoria de a informa populaţia despre adevărata dimensiune a fenomenului traficului de persoane în România. Sunt convinsă că ministerul de resort îşi propune ţinte concrete în scopul descurajării infracţiunilor legate de traficul de fiinţe umane, dar la fel de importantă este şi cointeresarea populaţiei, a întregii societăţi civile, în demersurile de diminuare a acestui fenomen periculos.

Neculai Iftimie "Înfiinţarea unei agenţii pentru calitatea produselor agroalimentare, o necesitate" Sistemele de calitate, la nivelul Uniunii Europene sau la nivel naţional, inclusiv schemele de certificare a exploataţiilor pentru produsele agricole şi alimentare, oferă consumatorilor asigurări cu privire la calitatea şi la caracteristicile produselor sau ale procesului de producţie, utilizat ca urmare a participării fermierilor şi producătorilor la aceste scheme, conferă valoare adăugată produselor în cauză şi sporesc oportunităţile pe piaţă ale acestora. Calitatea şi diversitatea producţiei agricole, piscicole şi de acvacultură din România, ca parte a Uniunii Europene, reprezintă unul dintre punctele forte ale producătorilor agroalimentari şi contribuie în mod semnificativ la patrimoniul cultural şi gastronomic naţional şi european. Acest lucru se datorează competenţelor şi deciziilor agricultorilor şi producătorilor din România, care au păstrat vii tradiţiile şi, în acelaşi timp, au ţinut seama de metodele şi materialele de producţie noi. Cetăţenii şi consumatorii prezenţi pe piaţa Uniunii Europene solicită din ce în ce mai frecvent atât produse de calitate, cât şi produse tradiţionale, fiind preocupaţi, de asemenea, cu menţinerea diversităţii producţiei agricole. Această situaţie generează o cerere de produse agricole sau alimentare cu anumite caracteristici identificabile, prin sisteme de calitate voluntară. Producătorii şi procesatorii pot continua să ofere o gamă largă de produse de calitate, numai dacă sunt răsplătiţi în mod corespunzător pentru eforturile depuse. Aceasta presupune ca ei să aibă capacitatea de a informa cumpărătorii şi consumatorii în privinţa caracteristicilor propriilor produse, în condiţii de concurenţă loială. De asemenea, aceasta presupune ca producătorii să îşi poată identifica în mod corect produsele de piaţă. Folosirea unor sisteme de calitate pentru producători, prin care aceştia să fie recompensaţi pentru eforturile lor de a produce o gamă diversificată de produse de calitate, poate fi benefică pentru economia rurală. Acest lucru este valabil în special în zonele defavorizate, în zonele montane şi în regiunile ultraperiferice, în care sectorul agricol constituie o parte importantă a economiei şi în care costurile de producţie sunt ridicate. Astfel, sistemele de calitate pot completa şi pot contribui la politica de dezvoltare rurală, dar şi la politicile de sprijin al pieţei şi al veniturilor aplicate în cadrul Politicii Agricole Comune, PAC. Acestea pot contribui în special în regiunile în care sectorul agricol are o pondere economică mai importantă şi, mai ales, în regiunile defavorizate. În ultimii ani, România se confruntă cu un puternic deficit de balanţă comercială în domeniul agroalimentar. Comerţul exterior este dominat de produsele agricole neprelucrate, în timp ce pe piaţa naţională se introduc cantităţi importante de produse alimentare cu valoare adăugată. Pot concluziona ca ajutoarele oferite fermierilor, prin programele de susţinere naţionale şi europene, nu reuşesc să aducă valoarea adăugată produselor, ci doar un avantaj de preţ în negocieri, fapt care nu contribuie la o dezvoltare durabilă a sectorului agroalimentar românesc. Faţă de cele menţionate prin propunerea legislativă de înfiinţare a Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, la care sunt şi eu coautor, se urmăreşte creşterea numărului de sisteme de calitate recunoscute la nivel european pentru produsele agroalimentare româneşti şi de certificare a produselor la nivel naţional şi european, în vederea promovării acestora.

Claudiu-Augustin Ilişanu "În anul Centenarului, România este conştientă de valorile sale umane. Orice acţiune de comemorare a personalităţilor ştiinţifice din istoria României moderne, aşa cum a fost profesorul Victor Babeş, trebuie apreciată!" Orice societate are nevoie de repere solide pentru a putea să-şi clădească un viitor strălucit. Tocmai prin astfel de repere România a devenit cunoscută în lume. Una dintre personalităţile care s-a remarcat în contextul secolului trecut şi care a promovat valorile ţării noastre în mediul internaţional, a fost marele profesor Victor Babeş. România nu a uitat de Victor Babaş, comemorându-l vineri 19 octombrie, pe marele savant la 72 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. Ştim cu toţii că Victor Babeş a fost o personalitate care a revoluţionat domeniul bacteriologiei internaţionale. Acesta, împreună cu cercetătorul francez André Victor Cornil aveau să scrie primul tratat de bacteriologie din lume publicat la Paris, schimbând întru totul paradigma infecţioasă a vremurilor. Pe lângă întemeierea unei noi discipline, marele savant român a întreprins şi o serie de alte cercetări şi descoperiri remarcabile în microbiologie şi în imunologie. Până în 1887, când a venit la catedra de bacteriologie din Bucureşti, Victor Babeş publicase deja numeroase lucrări ştiinţifice cu mare impact în cercetarea microbiologică. În anul 1893, a fost ales membru titular al Academiei Române. Recunoaşterea sa internaţională se poate vedea şi prin faptul că savantul român a devenit de asemenea, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris. Este esenţial ca, în prag de Centenar, să facem cunoscute şi celor de astăzi marile realizări ale înaintaşilor noştri, care au făcut ca România să se afle atunci pe cele mai înalte culmi ale cercetării. Suntem datori să aducem în prim-planul opiniei publice astfel de personalităţi impresionante, pentru a transmite celor tineri un imbold către pregătire temeinică şi dezvoltare profesională solidă şi pentru reafirmarea mândriei ţării noastre în lume. Mormântul lui Victor Babeş se află în incinta Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", însă trecea timpului a lăsat urme peste acest edificiu. În semn de respect pentru ce a reprezentat marele Babeş pentru noi românii, se cuvenea ca onoarea acestui savant şi martor al reîntregirii naţionale să nu fie dată uitării. Ministerul Apărării Naţionale a reuşit să finalizeze acţiunea de reabilitarea a plăcii funerare a marelui savant român. La ceremonia militară de comemorare a marelui profesor român, la 72 de ani de la trecerea la cele veşnice, care a avut loc vineri, 19 octombrie, au participat, alături de reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, membri ai familiei profesorului Babeş şi personalităţi ale lumii medicale. Acest act de respect faţă de personalitatea profesorului Victor Babeş este pe deplin justificat într-un moment atât de important în care se află România, anul Centenarului Marii Uniri de la 1918. Nu trebuie niciodată să uităm că prezentul şi viitorul nostru se clădesc pe trecut, dar şi pe acţiunile noastre prezente, în acord cu valorile promovate de înaintaşii noştri! Astfel de reprezentanţi de marcă ai elitei româneşti trebuie să fie mereu în atenţia noastră şi a generaţiilor tinere, pentru că rememorarea lor reprezintă o dovadă că România este conştientă de valorile şi de principiile sale afirmate în întreaga lume de oameni remarcabili din istoria acestei ţări. Într-o lume în care adevăratele valori sunt relativizate, iar reperele sunt într-o perpetuă interschimbare, numai o formare solidă este garanţia unui viitor strălucit, iar România are potenţial în a redeveni un mediu important al cercetării şi al culturii europene.

Natalia-Elena Intotero "Guvernarea responsabilă - măsuri concrete pentru oameni" România este pe drumul cel bun, cu o creştere economică susţinută şi cu cel mai mic nivel al şomajului din ultimii zece ani. Rezultatele unei guvernări responsabile încep să fie vizibile, toate acestea pentru că PSD are un program care prevede măsuri concrete pentru fiecare sector în parte. Fie că vorbim despre facilităţi fiscale, pentru zona antreprenorială, despre proiecte care eficientizează sistemul administraţiei locale, de sprijin direct sau prin accesarea fondurilor europene, Executivul s-a străduit să le implementeze. Dincolo de orice, oamenii au rămas însă în centrul atenţiei noastre, de la pensionari, una dintre cele mai încercate zone sociale ale României, şi până la copii, tineri sau persoane defavorizate, guvernarea PSD a încercat să răspundă tuturor nevoilor. Astfel, de curând, Guvernul României a aprobat Proiectul noii Legi a pensiilor. Aceasta va intra în dezbaterea Parlamentului şi va fi aprobată până la finalul acestei sesiuni parlamentare. Este o lege complexă, rezultat al unei ample dezbateri publice, care va elimina inechităţile şi nedreptăţile care au făcut ca persoane cu vechime egală, în aceleaşi condiţii de activitate şi pregătire profesională, să aibă pensii diferite, în funcţie de momentul când au ieşit la pensie. Practic, rezultatul va fi că, în 2021 - 2022, cele mai multe pensii se vor dubla, iar cele mai mici aproape se vor tripla. Pentru cei mici, Guvernul a aprobat Programul "Rechizite pentru preşcolari şi elevi - şanse egale la educaţie", în cadrul căruia peste 360.000 de preşcolari şi elevi din clasele a II-a - a VIII-a beneficiază în anul şcolar 2018-2019 de pachete de rechizite şi ghiozdane. Acest proiect este implementat în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, bugetul total fiind de 17.314.571,40 lei. În plus, 51.539 de preşcolari se vor bucura de rechizite şcolare. Aceştia sunt beneficiari ai tichetelor sociale acordate conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Tot de curând, au fost lansate Programele guvernamentale "Investeşte în tine" şi "Schema de ajutor de stat pentru susţinerea industriei cinematografice". Primul proiect se adresează tinerilor cu vârste între 16 şi 26 de ani, care pot accesa un credit de până la 40.000 de lei, dar şi celor cu vârste între 26 şi 55 de ani, care pot lua credite de până la 35.000 de lei. Banii împrumutaţi în aceste condiţii avantajoase pot fi folosiţi pentru cheltuieli în educaţie, sănătate, investiţii imobiliare, cultură, sport, efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Cel de-al doilea proiect, "Schema de ajutor de stat pentru susţinerea industriei cinematografice", se adresează producătorilor de film care pot aplica pentru obţinerea unor finanţări garantate de stat, pentru producţii româneşti şi străine, realizate în ţara noastră. Este cea mai atractivă schemă de ajutor de stat din Europa pentru cinematografie, care beneficiază de un buget anual de 50 de milioane de euro. Se urmăreşte stimularea producţiei de filme, încurajarea iniţiativei private în domeniile creaţiei, finanţării, producţiei şi distribuirii filmelor româneşti sau realizate cu participare românească. Guvernul a aprobat şi noi măsuri de ajutorare a persoanelor defavorizate, care sunt supuse riscului de sărăcie, excluziune socială şi de marginalizare. Proiectul reglementează ajutoarele acordate în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate pentru categoriile de persoane cele mai defavorizate, cărora le pot fi acordate produse alimentare şi, ca element de noutate, produse de igienă. Aproximativ 1,2 milioane de persoane vor beneficia de aceste ajutoare. Iată doar câteva dintre măsurile adoptate de Guvern, în ultima perioadă, care se adresează concret unor categorii sociale - pensionari, copii, tineri, persoane defavorizate - şi care vin cu soluţii pe termen scurt, mediu şi lung.

Ioan Balan "Deprofesionalizarea şi politizarea instituţiilor, cauza subdezvoltării României" Am atras constant atenţia asupra faptului că cel mai mare rău care s-a făcut instituţiilor din România a fost acela de a înlătura oamenii competenţi, profesionişti şi buni specialişti, pentru a fi înlocuiţi de rude, prieteni sau membri de partid, pe care nu i-ar fi angajat nimeni pe piaţa liberă. Politizarea şi deprofesionalizarea instituţiilor ne-a adus şi continuă să ne aducă numai eşecuri pe linie şi pierderi de oportunităţi. Nu avem autostrăzi şi căutăm vinovaţi şi cauze. Ar trebui să ne uităm, însă, care era structura de personal a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii în urmă cu 7-8 ani, atunci când s-a construit Autostrada A1 Cernavodă-Constanţa, Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti şi s-au demarat tronsoanele de la Sibiu la Nădlac. Ar trebui să ne uităm cum au dispărut, în ultimii 6 ani, specialiştii de la autostrăzi şi au fost înlocuiţi de oameni fără niciun fel de pregătire: foşti şoferi ai unor demnitari, poliţişti, preoţi şi sociologi. Am solicitat, în urmă cu aproape 5 luni, explicaţii de la ministrul transporturilor şi de la preşedintele CNAIR, în legătură cu structura de personal a companiei şi cu faptul că CNAIR are nu mai puţin de 28 de directori, un director general şi 2 consilieri cu rang de director. Nu vă faceţi iluzii! Nici domnul Lucian Şova şi nici domnul Narcis Neaga nu s-au riscat să îmi răspundă, pentru că ar fi recunoscut că în compania de autostrăzi, din mii de angajaţi, inginerii specialişti în drumuri şi poduri îi numeri pe degetele de la o mână. Aşadar, oricâte petiţii sau încercări vom face noi, în Moldova, pentru a convinge Guvernul să demareze lucrările la Autostrada Unirii sau la Autostrada Moldovei, ar trebui să ştim încă de pe acum rezultatul, căci instituţia responsabilă cu aceste lucrări de infrastructură nu mai are deloc specialişti, pentru că locul lor a fost ocupat, de tot felul de neaveniţi, care nu au nicio experienţă în domeniul infrastructurii. Uitaţi-vă la Autostrada Sibiu-Piteşti! Bate pasul pe loc de peste 6 ani, exclusiv din cauza incompetenţei celor din CNAIR şi nici în următorii 2-3 ani nu vor începe lucrările! Tot din cauza politizării excesive a instituţiilor, România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile europene gratuite. Degeaba strigă doamna Corina Creţu, cu toată bunăvoinţa, că are bani pentru România şi nu are ce face cu ei, deoarece Guvernul României nu trimite deloc proiecte. Doamna Creţu ar trebui să ştie că, aşa cum arată Guvernul, plin de incompetenţi, la fel s-a ajuns şi la nivelurile inferioare, unde specialiştilor li s-a făcut vânt, iar în locul lor au venit oameni foarte slab pregătiţi, care iau leafa de pomană. Cine, oare, să facă proiectele care să fie trimise la Bruxelles? Incompetenţa adusă de politizarea instituţiilor este extrem de nocivă, însă şi mai nocivă este politizarea care s-a făcut pentru a bloca instituţii ale statului! De ani de zile avertizez asupra paraliziei care s-a instalat asupra Avocatului Poporului, odată ce Victor Ciorbea a fost numit în funcţie şi i s-au dat nu ştiu câte privilegii. Aşadar, politizarea Avocatului Poporului ne-a adus în situaţia absurdă în care ordonanţe neconstituţionale produc efecte în societate, pentru că Victor Ciorbea refuză să sesizeze Curtea Constituţională. În aceeaşi direcţie a politizării intră şi alte instituţii, care s-au tot îndepărtat de rolul şi de scopul lor constituţional: Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea de conturi, Autoritatea de Supraveghere Financiară, TVR, Radio România, CNA, CNCD şi lista este foarte lungă. Vă solicit să vă gândiţi cum ar funcţiona România dacă în toate instituţiile ar exista numai oameni bine pregătiţi, profesionişti, care să nu fie tributari vreunui naş politic sau vreunui cuscru din partidul care l-a numit. Vă garantez că ţara noastră ar fi cu totul alta, din toate punctele de vedere! Am avea şi autostrăzi, şi căi ferate, am fi adus deja mai bine de jumătate din fondurile europene nerambursabile în România şi nu am fi avut în vigoare legi şi ordonanţe neconstituţionale. Mi-aş dori ca cei care guvernează astăzi România să se gândească la modul în care vor fi judecaţi de oameni şi de istorie pentru faptele lor, pentru ce au realizat cât s-au aflat la guvernare. PSD şi ALDE deţin aproape toată puterea în România, iar, cu toate acestea, constatăm că după această guvernare nu vor mai fi, pentru că nu au lăsat nimic construit pentru generaţiile viitoare.

Ion Tabugan "Ziua mondială a alimentaţiei" Data de 16 octombrie marchează, încă din anul 1980, Ziua mondială a alimentaţiei, fiind de altfel şi data înfiinţării Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, FAO, în 1945, în Canada. În prezent, această zi este sărbătorită în peste 150 de ţări, iar tema ediţiei din acest an este - "Acţiunile noastre reprezintă viitorul nostru: O lume fără foamete este posibilă până în anul 2030", în condiţiile în care foametea la nivel mondial este din nou în creştere. Potrivit celui mai recent raport al FAO, din anul 2018, 821 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică. 70% din populaţia afectată de sărăcie trăieşte în zonele rurale, unde viaţa lor depinde de agricultură, piscicultură şi silvicultură. Din acest motiv, obiectivul "foamete zero" necesită o transformare a economiei rurale. În acest sens, noi oportunităţi pentru dezvoltarea investiţiilor sectorului privat în agricultură sunt necesare, odată cu creşterea numărului de programe de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile şi crearea de legături între producători şi zonele urbane. La aceste probleme se adaugă şi cea a poluării şi încălzirii globale, cu efecte devastatoare în rândul producţiilor agricole, în special în rândul ţărilor sau zonelor mai slab dezvoltate care nu au capacitatea de a-şi proteja producţiile şi sunt dependente de climă. Lupta împotriva foametei se desfăşoară pe mai multe niveluri şi este nevoie de implementarea de programe care să aloce alimente sănătoase şi accesibile populaţiei. Pe de cealaltă parte, ne confruntăm cu o globalizare a obezităţii. La nivel global, peste două miliarde de oameni suferă de obezitate, dintre care 38 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani şi 672 milioane de adulţi. Este nevoie de programe care să îi înveţe pe oameni să se hrănească sănătos. Ministerul Sănătăţii a venit în întâmpinarea celor care doresc să se hrănească sănătos, publicând pe propria pagină de internet "Ghidul pentru alimentaţia sănătoasă", realizat de Societatea de Nutriţie din România. Ziua mondială a alimentaţiei necesită atenţia sporită a tuturor şi ne îndeamnă să venim cu soluţii pentru eradicarea problemelor cu care se confruntă nu doar populaţia României, ci lumea întreagă.

Luminiţa-Maria Jivan "Proiecte pentru copiii noştri" Viitorul unei ţări depinde de modul în care reuşim să susţinem dezvoltarea şi educarea copiilor. Trebuie să recunoaştem că din 1990 până astăzi nu au existat foarte multe proiecte care să aibă ca obiectiv promovarea educaţiei copiilor. Un singur proiect, criticat la momentul respectiv, consider că a avut un impact important asupra acestui aspect, respectiv, adoptarea de către Guvernul României, condus atunci de domnul prim-ministru Adrian Năstase, a Programului "Cornul şi Laptele". Prin acest program, abandonul şcolar a fost diminuat, mai ales în cazul copiilor proveniţi din familiile sărace sau marginalizate. Succesul programului se reflectă şi în faptul că a fost menţinut de toate Guvernele ulterioare. Consider, însă, că trebuie făcut mult mai mult şi de aceea sunt mulţumită de proiectele pe care urmează să le promoveze actualul Guvern, publicul ţintă fiind copiii. Mă refer la Programul Growth "Contul de economii junior" şi Programul Growth "Investim în copii, investim în viitor". Primul program are ca scop promovarea unei discipline financiare, care să ofere tinerilor un start în viaţă şi se adresează atât copiilor din ţară, cât şi copiilor din diaspora. Prin acest program, părinţii sau tutorii pot deschide un cont junior, în care, dacă depun anual minimum 1.200 de lei, primesc de la stat o primă anuală de 600 de lei, până la împlinirea, de către copil, a vârstei de 18 ani. De asemenea, câştigurile din dobânzi nu sunt impozitate, iar sumele sunt în totalitate garantate de stat. În plus, dobânda minimă pentru aceste conturi va fi egală cu dobânda de politică monetară a BNR plus un punct procentual. În cazul în care, la împlinirea vârstei de 18 ani, tânărul doreşte să achiziţioneze o locuinţă cu banii din acest cont, statul îi va garanta creditul. Programul Growth "Investim în copii, investim în viitor" se referă la acordarea unui ajutor nerambursabil pentru construcţia, înfiinţarea, amenajarea sau dotarea de creşe şi/sau grădiniţe. Ajutorul nerambursabil va fi de maximum 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 200.000 de euro, iar acesta poate fi acordat şi prin deducerea investiţiei din impozitul pe profit. În cazul în care investitorul va contracta un credit, acesta va fi garantat de stat. Investitorii care vor primi bani prin acest program vor avea obligaţia de a aloca minimum 8% din locurile de la grădiniţă sau creşă copiilor care provin din familiile cu veniturile cele mai mici. Această obligaţie socială se încadrează în priorităţile PSD de a diminua riscul de excluziune socială pentru copiii proveniţi din familii sărace şi de a creşte accesul la educaţie al acestora. Ambele programe vor avea un efect benefic asupra viitorului societăţii, atât prin asigurarea unui fond de economii minimal pentru tinerii de 18 ani şi garantarea de stat a unui credit ipotecar, în cazul în care aceştia doresc să-şi achiziţioneze o locuinţă, cât şi prin stimularea construcţiei de creşe sau grădiniţe, corelativ cu obligaţia de a aloca un număr de locuri copiilor proveniţi din familii fără posibilităţi materiale, ceea ce va stimula accesul la educaţie pentru aceşti copii. Singura condiţie este ca aceste programe să fie menţinute şi de Guvernele ulterioare.

Mara-Daniela Calista "Nu ne ucideţi viitorul!" România este în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă. De ani buni, ţara noastră se află pe primul loc în clasament, cauza principală fiind prematuritatea. Un copil născut prematur are nevoie de îngrijire specială, însă echipamentele medicale din maternităţi sunt insuficiente, iar acolo unde există un minimum de dotări, acest lucru se datorează în mod special organizaţiilor umanitare şi donatorilor. Faptul că mor zeci de mii de copii în România pentru că maternităţile nu au aparatura medicală necesară, pare că nu reprezintă o problemă pentru guvernanţi. Ministerul Sănătăţii pare depăşit complet de situaţie, atunci când vorbim despre moartea infantilă şi despre scăderea natalităţii. Conform unei analize efectuate de organizaţiile umanitare implicate în salvarea copiilor, în România, 13% dintre maternităţile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuţi prematuri, 56% dintre maternităţile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator şi 14% dintre maternităţile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii. Ministrul sănătăţii anunţa, în luna iunie, lansarea procedurii de achiziţie a 1.000 de incubatoare pentru maternităţile din toată ţara. Suntem la mijlocul lunii octombrie şi nu s-a întâmplat nimic. Nu putem să dăm vina pe birocraţie tot timpul, mai ales în acest caz, pentru că problemele din maternităţile din România sunt cunoscute de ani buni, dar nu sunt o prioritate şi pentru Ministerul Sănătăţii. În Programul de guvernare, PSD promitea 8 spitale regionale, unul republican şi ambulanţe în fiecare comună. Spitalele sunt tot pe hârtie şi în doi ani de guvernare nu au găsit bani nici pentru dotarea a câteva sute de maternităţi cu incubatoare, în condiţiile în care un incubator costă în jur de 10.000 de euro. Din păcate, viaţa copiilor noştri depinde de donaţii, în timp ce statul are alte treburi: să cheltuiască peste 40 de milioane de euro pe un referendum inutil, să modifice Legi ale justiţiei cu dedicaţie pentru o parte a clasei politice şi să interzică dreptul cetăţenilor la proteste paşnice, spontane. Este lăudabil faptul că se fac donaţii, iar mediul privat şi ONG-urile reuşesc să se implice în campanii de strângere de fonduri pentru dotarea maternităţilor cu incubatoare sau chiar construcţia de spitale, dar, când salvarea copiilor noştri se bazează doar pe mărinimia oamenilor înseamnă că statul şi Guvernul au eşuat lamentabil, iar garantarea dreptului la viaţă al cetăţenilor, al copiilor sunt doar cuvinte scrise pe o foaie uitată într-un birou. Câţi copii trebuie să mai moară în România ca să vă trezim la realitate, stimaţi guvernanţi?

Petru-Sorin Marica "Dezvoltarea locală şi rurală a României - politici şi rezultate" Dezvoltarea economică şi socială a României nu se poate limita numai la marile centre urbane. În Programul de guvernare este menţionată, ca obiectiv prioritar, modernizarea satului românesc. Pentru a demara acest proces major de transformare structurală, a fost iniţiat Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL. Scopul principal a fost, într-o primă etapă, susţinerea cu fonduri bugetare, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, a autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea implementării proiectelor de dezvoltare şi îmbunătăţire a infrastructurii locale. În cadrul PNDL, etapa I, din cele peste 6.700 de obiective de investiţii incluse pe lista de finanţare, au mai rămas în execuţie circa 2.500, ceea ce demonstrează că Programul în sine a fost o idee foarte bună şi a fost luat în serios de autorităţile locale. Oamenii s-au pus serios pe treabă şi un semnal în acest sens este recenta suplimentare cu peste 100 de milioane de euro a bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale pe anul 2018, în vederea decontării proiectelor finanţate prin acest program. Planul Naţional de Dezvoltare Locală nu este însă singura politică orientată spre teritoriu a Guvernului României. Pe o direcţie concordantă este în derulare şi Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Principalele priorităţi de dezvoltare rurală au rămas modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, prin consolidarea acestora, sprijinirea instalării tinerilor fermieri, dezvoltarea infrastructurii rurale de bază, încurajarea diversificării economiei rurale, prin promovarea creării şi dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural. De exemplu, la nivelul judeţului Hunedoara, sunt derulate în prezent în cadrul acestui program un număr de 62 de proiecte, care însumează 45,7 milioane de euro, din care valoarea nerambursabilă este de 45,1 milioane de euro. Aceste proiecte vizează preponderent reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, modernizarea, extinderea şi dotarea unor cămine culturale, extindere a reţelei de canalizare şi alimentare cu apă, retehnologizarea unor staţii de epurare sau înfiinţarea de grădiniţe şi centre after school. O confirmare a faptului că lucrurile se mişcă într-adevăr în direcţia bună este şi noul împrumut de 450 milioane de euro, acordat recent României, de Banca Europeană pentru Investiţii, pentru a finanţa contribuţia naţională la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală. Împrumutul va sprijini concret, printre altele, modernizarea a 3.000 de ferme, va cofinanţa 400 de proiecte axate pe prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, precum şi 750 de programe care vizează îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţia rurală. Dacă mai multe politici sunt corelate corect şi iniţiatorii lor sunt consecvenţi cu intenţia iniţială sinceră de a promova nu numai dezvoltarea economică, dar şi cea socială a României, în beneficiul cetăţenilor ei, atunci rezultatele nu întârzie să apară. Poate că nu este destul de evident, dar efectele cumulate ale Planului Naţional de Dezvoltare Locală şi ale Planului Naţional de Dezvoltare Rurală au început să se facă simţite. Astfel, în clasamentul "Indicele de progres social 2018", România a urcat şapte poziţii şi ocupă acum locul 44 din 146 de ţări. Datele finale demonstrează că, în România, transferul de prosperitate dinspre societate spre fiecare cetăţean are efectiv loc. De altfel, pentru Partidul Social Democrat un nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii rămâne obiectivul fundamental aşa cum a fost el asumat prin Programul de guvernare, iar scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România si o îmbunătăţire semnificativă a calităţii vieţii pentru toţi românii.

Marius Bodea "În privinţa autostrăzii Moldova-Transilvania, este vorba exclusiv despre ticăloşie" Dezbaterile din ultima perioadă, cu privire la Autostrada Moldova-Transilvania, au o concluzie clară - din cauza ticăloşiei PSDragnea, acest proiect este blocat. Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, a spus clar că există bani pentru realizarea acestui proiect, doar că Guvernul nu îi accesează. Acelaşi lucru îl spunem noi, la Iaşi, de mai bine de 3 ani, autostrada A8 face parte din reţeaua TEN-T Core Network, adică reţeaua principală de transport trans-european. Această ticăloşie monumentală, de a refuza pur şi simplu banii de la UE pentru a oferi şansa la dezvoltare unei regiuni cu 4 milioane locuitori, este o crimă cu premeditare, în condiţiile în care numărul coridoarelor TEN-T se va reduce după 2020. Drept urmare, dacă nu reuşim să începem construcţia cu bani europeni a acestei autostrăzi până în 2020, vom pierde singura şansă de a face această investiţie extrem de costisitoare cu fonduri europene. Totodată, decizia aberantă de a transfera segmentul de autostradă Iaşi-Târgu Neamţ, de 100 km, de la Ministerul Transporturilor la Comisia Naţională de Prognoză, condusă de condamnatul penal Darius Vâlcov, consfinţeşte ticăloşia PSDragnea. Realizarea acestui segment de autostradă în parteneriat public-privat, renunţându-se la fondurile europene gratuite, nu are nicio justificare logică, raţională, pragmatică. Există două explicaţii pentru această ticăloşie monumentală: ori PSDragnea intenţionat vrea să ţină în izolare şi subdezvoltare întreaga Moldovă doar pentru ca populaţia de aici să fie săracă, uşor de controlat şi manevrat la vot, ori nu vor să acceseze fonduri europene nerambursabile, pentru că sunt mult mai greu de fraudat şi, pentru a putea lua şpăgi, vor să folosească instrumentul partneneriatului public-privat. Toate cele 6 judeţe ale Moldovei contribuie la bugetul de stat cu mult mai mult decât primesc de la Guvernul central. Această centralizare comunistă ne ţine captivi în sărăcie şi izolare, pentru că suntem la mâna unor iresponsabili care refuză cu obstinaţie să mişte ceva în direcţia realizării proiectului autostrăzii. Eforturile societăţii civile şi susţinerea aproape unanimă a clasei politice în privinţa acestui proiect nu contează pentru aceşti iresponsabili. Descentralizarea fiscală este obligatorie, pentru că ceea ce face acum PSDragnea este jecmăneală la drumul mare. Ia banii noştri din taxele şi impozitele plătite în Moldova şi, în schimb, ne oferă dispreţ şi umilinţă. În schimbul taxelor şi impozitelor pe care le încasează anual din Moldova, nu au nici măcar bunul-simţ să aplice la Comisia Europeană pentru fonduri nerambursabile, în vederea realizării autostrăzii. Anul trecut, PIB-ul Regiunii Nord-Est a fost de 75,4 miliarde de lei, având o pondere de aproape 10% din PIB-ul naţional. Moldova este cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană, cu cel mai înalt grad de deprivare materială şi cu cel mai mic PIB/cap de locuitor din UE. Nu cred că este o coincidenţă că această stare de fapt se suprapune cu realitatea crudă, aceea că trăim în singura regiune a României unde nu a fost construit niciodată vreun kilometru de autostradă. În acest moment, PIB-ul pe cap de locuitor al Regiunii de Nord-Est este cu 40% mai mic decât media naţională. Contribuţia Regiunii de Nord-Est la Produsul Intern Brut naţional este de 10,6%, în condiţiile în care este cea mai mare regiune de dezvoltare a României. Doar 3% din investiţiile străine directe sunt în zona noastră, deşi aici trăieşte 25% din populaţia ţării. Rata de emigraţie este cea mai mare în Regiunea de Nord-Est, la nivelul întregii Românii. Autostrada va aduce o creştere economică a zonei de 10-15 % şi investiţii de 6-8 miliarde de euro.

Mihai Culeafă "Propaganda PSD are picioare scurte" De fiecare dată când opoziţia, asociaţiile profesionale, organizaţiile nonguvernamentale, Comisia de la Veneţia, Parlamentul European sau Comisia Europeană au criticat maniera în care PSD şi ALDE vor să schimbe legislaţia în domeniul justiţiei, răspunsul celor de la putere a fost invariabil că cei care îi critică nu sunt bine documentaţi, nu au citit proiectele sau nu cunosc realităţile din România. În epoca în care informaţia circulă cu viteza luminii, când toată lumea poate citi şi evalua proiectele, cei din arcul guvernamental par să trăiască încă în Epoca de Aur, când Partidul avea control aproape absolut asupra fluxului de ştiri. Comisia de la Veneţia, un corp de experţi internaţionali, fără nicio coloratură politică, a făcut o evaluare foarte severă a modificărilor pe care arcul guvernamental vrea să le opereze asupra Legilor justiţiei. Ei atrag atenţia că, dacă legislaţia rămâne aşa cum intenţionează Guvernul, independenţa procurorilor şi judecătorilor va fi pusă în pericol, încrederea în justiţie va fi afectată, va exista un impact negativ asupra eficienţei actului de justiţie în materie penală şi în combaterea diferitelor infracţiuni, inclusiv a infracţiunilor de corupţie, a celor săvârşite prin violenţă sau a celor de criminalitate organizată. În aceste condiţii, devine inevitabil ca România să fie adusă de Comisia Europeană în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru încălcarea normelor statului de drept. Cine va plăti amenzile usturătoare? Nu domnul Dragnea, nu domnul Tăriceanu, şi nici domnul Toader. Contribuabilii români vor plăti pentru nesăbuinţa liderilor politici! De altfel, cei de la guvernare sunt deosebit de generoşi cu banii românilor. Este suficient să vedem eforturile disperate pe care le face doamna Corina Creţu, care atrage aproape zilnic atenţia că există bani europeni pentru proiectele de infrastructură din România. În loc să scrie proiectele necesare accesării acestor fonduri, guvernanţii de la Bucureşti preferă să lanseze apeluri la parteneriate public-private, mult mai lente şi mai costisitoare pe termen lung. Din păcate, obsesiile PSD-ALDE dăunează grav României!

Mihai Niţă "Ziua Armatei Române" Data de 25 octombrie este ziua când românii sărbătoresc Armata Română, care, la 25 octombrie 1944, a eliberat de sub ocupaţia hortistă Transilvania de Nord, în urma Bătăliei de la Carei. În ziua de 25 octombrie 1944, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a IV-a Române, a decis să pornească ofensiva, pentru a elibera oraşul Carei şi, totodată, ultima suprafaţă de pământ românesc aflată sub ocupaţie maghiară din anul 1940. Iată ce scria comandantul în ordinul de zi: "Azi, când avangărzile trec pe pământ străin, pentru desăvârşirea înfrângerii definitive a duşmanului, gândul meu se îndreaptă către voi, cu dragoste şi admiraţie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi, voi, ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat Ardealul". Generalul Avramescu a plătit cu viaţa opoziţia sa faţă de sovietici. El a fost asasinat de NKVD la 3 martie 1945, sub pretextul că ar fi plănuit să dezerteze la germani. Eliberarea teritoriului naţional, în toamna anului 1944, a fost obţinută prin lupta şi jertfa a 525.702 de militari români, din care 58.330 au fost ucişi, răniţi sau daţi dispăruţi. Dar eliberarea teritoriului naţional n-a însemnat şi încetarea efortului de război. Armata Română a continuat lupta pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la victoria consacrată prin actele de capitulare ale Germaniei din 8 şi 9 mai 1945, care au marcat sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Semnificaţia Zilei Armatei este mult mai profundă, avându-se în vedere întreaga tradiţie ostăşească a românilor. Despre Armata Română, marele patriot şi istoric militar român Nicolae Bălcescu aprecia că: "Instituţiile ostăşeşti au făcut mărimea şi puterea ţării". La 25 octombrie, sunt omagiaţi toţi ostaşii căzuţi în războaiele din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, dar şi militarii români care astăzi îşi fac datoria, în poligoanele şi în câmpurile de aplicaţii din ţară, pe teatrele din Afganistan, sau ca observatori ai ONU în alte ţări. În zilele noastre, armata României a cunoscut o radicală transformare, ca parte onorantă a NATO, fiind modernizată conform celor mai înalte standarde la nivel mondial, militarii români bucurându-se de aprecierea unanimă a colegilor alături de care acţionează sub stindardul Alianţei Nord-Atlantice. În era contemporană, competiţia pentru modernizarea armamentului şi a tehnicii de luptă rezidă în elaborarea unor metode tot mai sofisticate de distrugere a inamicului. În laboratoare se imaginează scenarii apocaliptice, pe care oamenii politici ai lumii, împreună cu militarii au datoria să le menţină sub control, întărirea forţelor militare constituind doar garanţia că o nouă conflagraţie de proporţii va fi evitată. România a militat mereu pentru soluţii paşnice la diferendele internaţionale. Oricât de mult ar costa eforturile dedicate menţinerii păcii în lume, este preferabil să plătim preţul păcii, iar nu urmările imprevizibile ale unui nou război planetar. Suedezul Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi fondatorul Premiului Nobel pentru Pace, atrăgea astfel atenţia în privinţa escaladării conflictelor militare: "Poate că în ziua în care două corpuri de armată se vor putea extermina într-o secundă, naţiunile civilizate vor da înapoi în faţa ororilor războiului şi îi vor trimite la vatră pe soldaţii lor". Cu gândul la misiunile prezente şi la cele viitoare, militarii Armatei Române, aflaţi la datorie sub tricolor, acasă ori peste hotare, sărbătoresc cu emoţie, în această zi importantă din istoria noastră, faptele de arme ale înaintaşilor. Întreg poporul român îi venerează, totodată, şi pe veteranii ultimului război mondial, cei care au avut şansa de a supravieţui măcelului dezlănţuit pe toate fronturile de luptă. Ziua de 25 octombrie este, aşadar, una dintre cele mai importante sărbători naţionale, în care poporul român îşi omagiază armata, aflată permanent la datorie. La mulţi ani, Armatei Române, glorie eternă ostaşilor care şi-au sacrificat viaţa pentru patria sfântă!

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Uniunea Europeană este un proiect evolutiv, care are nevoie să rămână unit!" Ieri, 23 octombrie 2018, preşedintele Românei, domnul Klaus Werner Iohannis, a devenit primul înalt oficial al statului român care a susţinut un discurs privind viitorul Europei în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în cadrul unei serii de dezbateri cu preşedinţi şi prim-miniştri din ţările membre ale Uniunii Europene. Discursul domnului preşedinte a fost fără echivoc: pledarea cu fermitate pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru o cale europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. Mă raliez poziţiei domnului preşedinte şi cred că identitatea europeană bazată pe principii, valori şi interese comune este soluţia optimă pentru depăşirea unor greutăţi pe care proiectul european le-a întâmpinat. Crizele care au lovit Uniunea Europeană, financiară şi economică, energetică, migraţiei, terorismului au "testat" rezilienţa alianţei. Realitatea istorică a demonstrat că acţiunile individuale nu au fost o soluţie pe termen mediu şi lung, ci unitatea în acţiune şi gândire a reprezentat instrumentul veritabil pentru depăşirea impedimentelor. Uniunea Europeană este în căutarea unei noi viziuni comune, flexibilă şi dinamică, care să reprezinte un capitol nou pentru noi toţi. În acest sens, cheia demersurilor tuturor statelor care fac parte din acest proiect trebuie să fie unitatea. Pledez pentru o Uniune Europeană incluzivă, în care statele, indiferent de mărimea, indicele demografic, puterea financiară, să deschidă dialoguri echilibrate şi cumpătate care să genereze dezvoltare durabilă. Astfel spus, proiectul european cu mai multe viteze sau cercuri concentrice este exclus din perspectiva caracterului unitar şi indivizibil al lui. Nutresc convingerea că viziunea comună bazată pe unitate va fi varianta cea mai bună pentru "sănătatea" Uniunii. Nu va fi deloc uşor, eforturile vor fi mari, iar pentru România, în contextul preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, presiunea va fi semnificativă. România va trebui, prin instituţiile şi persoanele implicate, să facă dovadă maturităţii sale politice la nivel naţional, european, internaţional.

Nicolae Neagu "Investiţiile publice, singura variantă de echilibrare a deficitului comercial al României" De doi ani de zile, de când Guvernul majorităţii parlamentare PSD-ALDE, indiferent cum s-ar numi el - Grindeanu, Tudose sau Dăncilă - conduce România, spune acelaşi lucru: dezvoltarea României se face doar prin stimularea investiţiilor publice locale şi prin alocarea a minimum 6% din PIB pentru marile proiecte de infrastructură naţională. Comisia Europeană, prin vocea comisarului român Corina Creţu, cere acelaşi lucru, ca proiectele marilor autostrăzi spre Moldova, cu conectare la Bucureşti, respectiv Iaşi-Târgu-Mureş să fie depuse la Bruxelles. Camera de Comerţ a României, asociaţiile patronale din domeniu, investitorii strategi europeni şi nu numai spun - "Venim, dar modernizaţi infrastructura! Măriţi siguranţa şi scurtaţi timpul pe care-l petrecem în trafic!" 8 din 10 români văd, prin experienţa lor, directă sau indirectă, necesitatea imediată a investiţiilor în autostrăzi şi căi ferate. Institutul Naţional de Statistică, INS, ne arată negru pe alb că deficitul comercial al României se adânceşte, ajungând după primele 8 luni ale anului 2018 la peste 9 miliare de euro. De ce se întâmplă toate aceste lucruri? Pentru că importăm mai mult pentru satisfacerea consumului intern, în segmente de consum care pot fi stimulate prin investiţii publice şi predictibilitate fiscală. Nu ar trebui să fie de acceptat, ca la segmente precum alimente şi animale vii să avem procent de 5,9% la export şi 7,3% la import, la produse chimice şi derivate 4,5% la export şi 12,8% la import sau la combustibili, lubrifianţi 4,2% la export şi 7,4% la import, când potenţialul şi tradiţia în aceste segmente de fabricaţie ne-ar califica la un plus în balanţa comercială, nu la un minus! Dacă noi observăm că România se află pe plus în balanţa comercială la maşini şi echipamente de transport, 47,6% la export şi 37,8% la import, ce ne opreşte să stimulăm această industrie, dezvoltând infrastructura de transport strict necesară pentru fluidizarea şi reducerea cheltuielilor de livrare la export a acestor produse? Ce mesaj nu este clar înţeles de Guvernele PSD-ALDE? De ce nu înţelege Dragnea că fără investiţii publice, fără dezvoltare, pe termen mediu şi lung, nu putem să avem politici publice sustenabile în salarii bugetare şi pensii?! România înseamnă mai mult decât judeţul Teleorman, unde se vede, după o lungă perioadă de conducere administrativă prin Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă şi PSD, lipsa perspectivei ocupaţionale şi a confortului populaţiei, tocmai din cauza lipsei investiţiilor publice serioase. Din nefericire, constatăm însă că actuala guvernare este certată cu propria ei ţară şi în anul Centenar vrea s-o ţină nedezvoltată şi neracordată la Europa secolului XXI. Şi să nu uităm că, de la 1 ianuarie 2019, vom fi în centrul atenţiei europene, prin preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene! Încă mai sper că şi parlamentarii PSD-ALDE îşi iubesc sincer ţara, îşi respectă cetăţenii şi vor găsi de cuviinţă să închidă capitolul Dragnea-Dăncilă, oferind un orizont mai bun ţării şi românilor!

Nicolae Giugea "Tudorele, fă ceva! Şi a făcut, a desfiinţat DNA!" Ordonanţa de urgenţă adoptată săptămâna trecută, lunea, la prima oră, când miniştrii nici nu se treziseră bine din somn, a întors sistemul judiciar din România cu mai bine de 20 ani în urmă, într-o epocă de tristă amintire. Printr-un singur articol, extrem de tehnic, Guvernul Dragnea-Dăncilă a modificat vechimea necesară pe care trebuie să o aibă procurorii care lucrează la DNA şi DIICOT. Astfel, printr-o singură semnătură, Tudorel Toader a decis ca sute de procurori, care investighează mii de dosare de furt, corupţie, spălări de bani, crimă organizată şi terorism, să fie aruncaţi la parchete inferioare, iar dosarele să rămână la sertar, până când se va ieşi din termene, iar legea nu le va mai putea sancţiona. Miza ordonanţei am ştiut-o cu toţii. Dragnea i-a impus ministrului justiţiei să-l scape cât mai repede de puşcărie, fie printr-o amnistie, fie prin graţierea condamnării. Tudorel a găsit, însă, o soluţie miraculoasă, ca să-şi arate umilinţa totală faţă de Liviu Dragnea. Astfel, dosarele şefului PSD, aflate în cercetare sau pe rolul instanţelor trebuie să rămână neapărat fără procurorii de caz, pentru ca ulterior acestea să se încurce în chichiţele legale, până când faptele se vor prescrie. Dragnea, Toader, Dăncilă şi Ciorbea au premeditat desfiinţarea parşivă, dintr-o singură lovitură, a DNA şi a DIICOT. Nu le-au desfiinţat de tot, dar le-au castrat, lăsându-le fără procurori. Dragnea, în stilul lui caracteristic, a ţinut şedinţele de guvern informale în biroul lui de la Parlament, unde i-a chemat pe rând, la raport pe toţi miniştri responsabili, chiar şi pe prim-ministru. Tudorel Toader a avut ordonanţa în buzunar, scrisă de mai mult timp, dar a aşteptat momentul prielnic pentru a strecura articolele ucigaşe, pentru ca mai apoi să spună că, în fapt, el nu a făcut decât să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia. Între timp, Toader nu a făcut decât să ducă presa cu vorba şi să mintă senin că la Ministerul Justiţiei nu se lucrează la vreun act normativ care să-l scape pe Dragnea sau pe Vâlcov de dosarele penale. Viorica Dăncilă, de frică să nu să dea ochii cu presa şi cu românii, şi-a luat biletul de avion cu o săptămână înainte şi a fugit din ţară la câteva ore după ce a semnat ordonanţa. Nu a fugit în Europa, căci niciun oficial european nu vrea să se întâlnească cu ea, ci s-a dus în Turcia, la alt conducător cu mustaţă, dar şi în unele ţări arabe, pentru a se inspira din modele veritabile de "democraţie" funcţională. Victor Ciorbea, avocatul PSD, nu al poporului, plătit din banii noştri cu peste 50.000 de lei pe lună, salariu şi pensie, a fugit şi el din România, tocmai în momentul în care o ţară întreagă aştepta, cu sufletul la gură, ca acesta să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la ordonanţa toxică din justiţie. Nu numai că a zbughit-o pe neştiute din România, dar a impus ca nimeni din instituţia pe care o conduce să nu cumva să îndrăznească să spună că ordonanţa lui Toader este neconstituţională. În ultimii douăzeci de ani, justiţia din România s-a aflat sub presiunea şi acţiunile a doi "profesori". Primul a fost domn’ profesor Dan Voiculescu, care, ani de zile a susţinut că "nu va avea toată puterea, până nu va avea şi justiţia". Lui Voiculescu nu i-a ieşit. De doi ani de zile, însă, justiţia este hăituită de un alt profesor, domn’ profesor Toader, care, spre deosebire de Voiculescu, este şi mai nociv şi mai priceput la mutilarea sistemului judiciar din România. Oamenii trebuie să ştie că ordonanţa Toader-Dăncilă-Dragnea compromite nu numai lupta împotriva corupţiei, ci distruge şi şansa noastră ca naţiune de a scăpa de hoţi, de corupţi, să putem construi o ţară modernă pentru copiii noştri.

Laurenţiu Nistor "Iohannis i-a uitat pe românii care au stat la coadă să îl voteze" Klaus Iohannis, preşedintele României, a avut o săptămână foarte intensă, ceea ce nu este rău. Din când în când, se face că lucrează. Mai întâi, a fost în Italia. De acolo, guvernarea PSD arăta bine. Astfel, la întâlnirea cu mediul de afaceri din Peninsulă, Iohannis a lăudat rezultatele guvernării PSD: "România înregistrează, în prezent, o creştere economică estimată să atingă 4 sau chiar 5% în acest an, iar economia noastră oferă o serie de avantaje competitive şi programe de sprijin, oportunităţi pe care vă îndemn să le fructificaţi. Vă încurajez să exploraţi avantajele competitive ale economiei României", a spus Iohannis la întâlnirea cu patronatele. Practic, Klaus Iohannis a prezentat progresele realizate în mandatul PSD, asta după ce, luni la rând a cerut demisii şi a afirmat că România nu merge într-o direcţie bună. Iată că merge, domnule preşedinte, aşa cum aţi recunoscut singur"! Doar că, atunci când eşti mai mereu în concediu, este greu să ştii ce se mai întâmplă prin ţară. Apoi, din Italia, Iohannis a mers la Consiliul European, de unde ne-a certat puţin. De această dată, guvernarea nu mai era bună. Mai mult, a spus preşedintele, românii şi-ar fi pierdut încrederea în UE din cauza PSD. Dar ce s-a întâmplat ulterior? Ei bine, Klaus Iohannis şi-a luat soţia şi au plecat în vizită în sudul Italiei, din timpul programului, desigur, pentru că a absentat de la reuniunea dedicată Brexit de miercuri seara. Aşadar, românii, de a căror soartă vă arătaţi atât de interesat, nu au fost reprezentaţi de dumneavoastră, domnule preşedinte! Klaus Iohannis trebuia să meargă să prezinte punctul de vedere al României la această reuniune, mai ales că în Marea Britanie trăiesc foarte mulţi români care ar putea fi afectaţi de rezultatul negocierilor privind Brexit-ul, români care au stat la cozi să îl voteze. Se pare că a uitat, aşa cum a uitat şi prevederile fişei postului. De-a lungul timpului, preşedintele a spus şi că PSD i-a luat din atribuţii. Nu i-a luat. Pentru că, iată, şi atunci când trebuie să le îndeplinească, nu o face. Într-un final, ar trebui să vă decideţi, domnule preşedinte. Guvernăm bine? Avem grijă de români? Dar dumneavoastră? Vă îndepliniţi atribuţiile? Aveţi grijă de români? Sunt câteva dintre întrebările la care preşedintele are de fiecare dată alt răspuns, în funcţie de situaţie. În aşteptarea României lucrului bine făcut, avem un Guvern care, din fericire, chiar face ceea ce a promis.

Nicu Niţă Declaraţia mea politică de astăzi se referă la subvenţiile pentru perdelele forestiere. Perdelele forestiere reprezintă un element foarte important în construcţia peisajului agricol, urban sau al căilor de comunicaţie. Românii care vor să îşi transforme în păduri terenurile lăsate în paragină sau chiar şi pe cele agricole au şansa de a câştiga 6.000 de euro la hectar, datorită Programului "Prima împădurire". Aşadar, se face dovada perseverenţei în aplicarea măsurilor Programului de guvernare pentru acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici sau privaţi de terenuri agricole şi neagricole. În ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor în agricultură, guvernarea PSD a făcut un obiectiv esenţial din acordarea la timp a acestora, atât în privinţa lucrării pământului, cât şi în zona de creştere a animalelor. Ducem astfel la îndeplinire încă unul dintre angajamentele asumate de PSD în Programul de guvernare privind agricultura, acela de a oferi subvenţii pentru perdelele forestiere.

Daniela Oteşanu "După referendum" Din păcate, pentru România, prezenţa la referendum nu a fost suficientă pentru a valida rezultatele. Această prezenţă scăzută este consecinţa politizării unui demers civic, iniţiat de peste 3 milioane de români. Partidele politice din opoziţie au folosit acest moment pentru a ataca PSD. Doar adversarii referendumului au încercat să lege acest referendum de Liviu Dragnea şi PSD, pentru a politiza iniţiativa civică şi pentru a descuraja prezenţa la vot. Din acest motiv, contrar credinţei creştine-ortodoxe, contrar tradiţiei noastre naţionale, contrar spiritului democraţiei, partidele din opoziţie le-au spus membrilor şi simpatizanţilor lor să boicoteze referendumul. Unele a făcut-o explicit, altele au mimat public susţinerea, dar pe canale neoficiale au transmis boicotarea sau chiar blocarea referendumului. PSD nu se dezice de referendumul pentru revizuirea Constituţiei, aşa cum fac, din oportunism, anumiţi lideri sau anumite partide. Dimpotrivă, vom continua să sprijinim toate măsurile care au scop susţinerea instituţiei familiei. PSD a respectat spiritul civic al acestui referendum şi nu a dorit politizarea lui, tocmai pentru a nu permite vulnerabilizarea acestui demers, fiind singurul partid care a susţinut acest referendum şi i-a îndemnat pe cetăţeni să îşi exprime voinţa prin vot. Este adevărat că, din respect faţă de iniţiativa civică a celor 3,2 milioane de români, pentru a nu politiza acest demers cetăţenesc, PSD nu s-a implicat în această campanie, aşa cum o face de regulă într-un context electoral. PSD are însă conştiinţa îndeplinirii datoriei pe care o are ca partid politic. Noi i-am îndemnat pe cetăţeni să participe la vot, să spună cum vor să arate ţara şi societatea în care trăim, pentru că votul democratic este cel mai de preţ lucru pe care l-am câştigat la Revoluţia din 1989. Din păcate, votul celor care nu s-au prezentat, fără intenţia de a boicota, a fost confiscat ce de cei care s-au opus acestui referendum, pentru că, în cazul acestui tip de scrutin, voturile neutilizate se strâng în dreptul opţiunii "nu". În realitate, însă, în afară de cei care au boicotat deliberat sau care au votat "nu", sunt foarte mulţi români care nu s-au prezentat şi care au cedat astfel votul celor care s-au opus valorilor noastre creştine şi naţionale. Consider că este pură demagogie să susţii că cei care nu au venit la vot ar fi fost împotriva revizuirii. Dacă ne aflam într-adevăr această situaţie, lumea ar fi venit masiv la vot şi ar fi votat nu. Este un viciu al democraţiei care se manifestă acolo unde este stabilit un prag de participare la referendum: insinuarea că cei absenţi ar susţine varianta "nu". Tocmai din acest motiv, Comisia de la Veneţia recomandă ca statele să nu legifereze un prag de participare pentru validarea referendumului, tocmai ca cei care se opun variantei "da" să nu recurgă la boicot şi la alte forme contrare sensului democratic. Rezultatul referendumului a fost de 91% împotriva căsătoriilor între persoane de acelaşi gen, iar ponderea se distribuie de regulă proporţional şi în rândul absenţilor, care nu au boicotat deliberat referendumul. Prezenţa la referendum nu a fost suficientă pentru a valida rezultatele, dar voturile românilor nu sunt nici inutile şi nu vor fi nici irosite. Aproape patru milioane de cetăţeni şi-au exprimat voinţa la vot şi acest lucru nu poate fi ignorat de nimeni. Este o obligaţie morală a politicienilor să ţină cont de vocea românilor. Nu a fost un vot politic şi ar fi o greşeală sau o dovadă de rea-credinţă ca votul să fie interpretat în cheie politică. Românii din ţară, dar foarte mulţi şi din afara graniţelor au votat pentru protejarea familiei şi a valorilor sociale fundamentale.

Radu - Adrian Pau "Avem responsabilitatea exerciţiului democratic!" Recent, încheiatul referendum a dovedit, dacă mai era cazul, că exerciţiul democratic are costuri foarte mari, dacă nu este pregătit şi promovat în conformitate cu realităţile momentului în care se derulează. Am privit cu respect şi am apreciat demersul societăţii civile care a promovat acest referendum, dar, totodată, am fost dezamăgit de modalitatea în care s-a promovat ideea supusă analizei populare. Costurile nu sunt doar de natură materială. Aceste costuri se reflectă asupra ideii de democraţie. Experimentele consultărilor populare privind votul uninominal sau reducerea numărului de parlamentari au diluat mult esenţa termenului de referendum. Eu cred că reprezentanţii clasei politice trebuie să fie cei care trebuie să se implice, să dea tonul unor astfel de acţiuni, fie prin alăturarea şi susţinerea efectivă a unei iniţiative propuse de societatea civilă, fie prin promovarea iniţiativelor proprii. Clasa politică trebuie să dea tonul, să genereze progresul democratic. Pentru că suntem în anul centenar, vreau doar să menţionez că Marea Unire este rezultatul acţiunilor pe care clasa politică de atunci l-a întrunit, prin acţiunile diplomatice, prin trezirea unei emulaţii în rândul poporului, unde ideea de unire exista şi avea nevoie doar de o scânteie. Clasa politică a fost cea care a avut un rol deosebit de mare în realizarea momentului de la 1918. Istoria a dovedit că funcţionalitatea democraţiei în orice societate este dată de implicarea directă, activă şi efectivă în problemele societăţii respective. Recent, s-a dovedit încă o dată că o iniţiativă civică nu are ecou fără implicare politică, fără asumarea iniţiativei şi de o grupare politică sau alta. Dacă acest lucru nu se întâmplă, în mod categoric iniţiativa civică ajunge, în cel mai bun caz, până la organizarea unui referendum. Pe acest fond, vă adresez invitaţia ca, de pe poziţiile politice pe care le deţinem, fiecare dintre noi să ne implicăm mult mai activ în problemele majore ale societăţii civile şi să ne asumăm responsabilităţi legate de aceste aspecte!

Ştefan-Ovidiu Popa "Ziua Forţelor Armate Române" Ziua de 25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua când Armata Română şi-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca ziua în care ţara îşi sărbătoreşte armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei. Ziua Forţelor Armate Române a fost sărbătorită pe 2 octombrie în primii ani după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Din anul 1959, 25 octombrie a fost stabilită ca ziua în care se aniversează eliberarea definitivă a teritoriului naţional temporar ocupat în urma Dictatului de la Viena. Această zi este legată în mod direct de Regele Mihai I al României, singurul român care avea rangul de mareşal şi care, în 1944, era comandatul suprem al Armatei. La 25 octombrie 1944, Armata Română elibera ultima localitate românească de sub ocupaţie străină, oraşul Carei. Astfel, generalul Gheorghe Avramescu a dorit să îi facă un cadou Regelui, care împlinea 23 de ani, care, cu două luni mai devreme, scosese România din războiul contra Naţiunilor Unite şi pornise lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. 25 octombrie 1944 semnifică data eliberării totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţie şi administraţie străine. Chiar dacă acest teritoriu a fost preluat iniţial de administraţia sovietică, fiind retrocedat României pe 9 martie 1945, la câteva zile după instalarea Guvernului Groza, pe 6 martie 1945, în ziua de 25 octombrie 1944 Armata României a trăit un moment înălţător, prin atingerea hotarului firesc al patriei sale. Toate acestea pun în evidenţă faptul că Ziua Armatei Române este legată efectiv şi afectiv de Transilvania, leagănul genezei şi evoluţiei istorice a poporului nostru, de obiectivele şi sentimentele Armatei Române, care au vizat întotdeauna îndeplinirea idealurilor naţionale: unitate, independenţă, suveranitate, integritate teritorială. La mulţi ani, Armatei Române!

Claudiu-Vasile Răcuci "Toader a pulverizat 20 ani de luptă anticorupţie!" Ştim cu toţii de ce nu avem autostrăzi, de ce şcolile sunt degradate, iar spitalele sunt murdare. Ştim cu toţii de ce peste 4,5 milioane de români au fugit din România, spre alte state din Uniunea Europeană. Ştim cu toţii de ce pensionarii români sunt cei mai săraci vârstnici din Europa, iar angajaţii români sunt cei mai expuşi riscului de sărăcie. Ştim, pentru că, de peste 28 de ani, în România se fură. Pentru că, de 28 de ani, banii publici în loc să ajungă în infrastructură, în şcoli, spitale, pensii şi salarii, ajung mereu în buzunarele corupţilor, în vilele lor din străinătate şi în conturile bine ascunse de lege. În anul 2002, chiar pe vremea de tristă amintire a lui Adrian Năstase, România a fost constrânsă de Uniunea Europeană să construiască o instituţie, un parchet specializat, care să bage frica în oasele corupţilor. Denumit iniţial Parchetul Anticorupţie, iar apoi Direcţia Naţională Anticorupţie, această secţie specială a început să ducă România spre normalitate şi chiar spre un exemplu de bune practici la nivel european, de care marea corupţie chiar avea de ce să se teamă. Nici Năstase, nici Băsescu, nici Ponta nu au îndrăznit să pună în vreun fel în discuţie existenţa acestei direcţii, deşi poate că şi-ar fi dorit şi ei să îşi scape apropiaţii de problemele cu legea penală. În anul 2018, cu numai două luni înainte de a prelua preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, Tudorel Toader, sluga şi apărătorul infractorilor de pretutindeni, a dat lovitura de graţie atât Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cât şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, promovând o ordonanţă de urgenţă criminală, prin care a golit cele două parchete de procurori. Unii spun zeci, alţii spun că sute de procurori nu mai pot lucra la DNA şi DIICOT, pentru că aşa au decis Dragnea şi Tudorel. Nu cred că s-ar aştepta cineva ca justiţia să fie lăsată să funcţioneze liber, atâta vreme cât condamnaţii penal conduc Guvernul, conduc Parlamentul şi alte instituţii ale statului român. Când lupul este stăpânul oilor, este bine să nu mai numeri turma, căci sigur înhaţă câte o patrupedă în fiecare zi. Când o ţară este condusă de un grup infracţional foarte bine organizat, ţara nu mai are nicio şansă să se dezvolte, iar tinerii nu mai au niciun argument să rămână în ţară. Dragnea a reuşit să extindă modelul de sărăcie din Teleorman la nivelul întregii ţări, iar faptul că procurorii îi cer socoteală pentru furturile din ultimii douăzeci de ani îl scoate din sărite. Dăncilă, care nu este numai neconflictuală, ci şi profund nocivă pentru România, trebuie să plece imediat. Toader, cel care a făcut de râs calitatea de profesor de drept, calitatea de fost judecător al Curţii Constituţionale şi ideea de ministru independent, trebuie trimis acasă, dar nu cu o pensie de zeci de mii de lei lunar, ci cu o pensie medie de puţin peste 1.000 de lei, căci nici măcar atât nu merită pentru cât de mult rău a făcut. Toţi condamnaţii care au populat instituţiile publice din România, sub conducerea lui Dragnea, trebuie să plece, iar în locul lor să fie desemnaţi oameni oneşti şi competenţi, căci este plină România de oameni de toată isprava. PSD trebuie să plătească electoral, cel puţin în următorii zece ani, pentru distrugerea justiţiei din ţară, pentru şubrezirea economiei, pentru îndatorarea uriaşă a românilor şi pentru sărăcirea populaţiei!

Anişoara Radu "Dreptate pentru angajaţii primăriilor din Delta Dunării" Sunt foarte fericită să fac cunoscut faptul că suntem foarte aproape de a rezolva, pe cale legislativă, o problemă de echitate socială. Pentru început, voi contextualiza problema şi voi arăta de ce a fost nevoie de o modificare legislativă. Astfel, încă din 1996, Guvernul a considerat necesar să acorde anumite facilităţi populaţiei şi angajaţilor din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", adoptând, în acest sens, Ordonanţa nr. 27/1996. Acordarea acestor facilităţi se justifică prin condiţiile grele de izolare din zonă. Una dintre facilităţile era acordarea unui spor de izolare unor categorii socioprofesionale, inclusiv pentru personalul angajat la primăriile din Rezervaţie. Prin adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, au fost incluse mai multe categorii socioprofesionale care beneficiază de acest spor de izolare. În acest moment, beneficiază de sporul de izolare profesorii şi angajaţii din sistemul de învăţământ, angajaţii din sănătate, ordine publică şi siguranţă naţională, angajaţii Autorităţii Publice Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cei din Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", ai Gărzii de Mediu, ai Protecţiei Mediului şi ai Aviaţiei Civile. Totuşi, printr-o scăpare a legiuitorului, personalul angajat din primăriile aflate în Rezervaţie nu a mai fost inclus, pentru a putea beneficia de sporul de izolare, deşi acesta beneficia de el încă din 1996. Astfel, alături de colegii mei deputaţi, Mirela Furtună şi Lucian Simion, am iniţiat o propunere legislativă prin care să redăm acest spor şi persoanelor angajate în primăriile din Deltă. Comisia pentru muncă şi protecţie socială, din care fac parte, a adoptat săptămâna trecută un raport de admitere a iniţiativei legislative. Ultimii paşi sunt votarea în plen a raportului, unde sunt convinsă că va obţine un vot favorabil, iar apoi promulgarea legii de domnul preşedinte Iohannis. Prin această modificare, a fost rezolvată problema de echitate socială, iar după promulgarea legii, nu vor mai exista inechităţi între categoriile socioprofesionale care lucrează în Delta Dunării. În final, vreau să reiterez că sunt fericită că am reuşit să promovez o astfel de iniţiativă importantă pentru angajaţii din Deltă şi îmi exprim convingerea că cel târziu din 2019 primăriile vor avea posibilitatea să acorde acest spor personalului din subordine.

Raluca Turcan "PNL va iniţia o propunere legislativă de transpunere a recomandărilor finale ale Comisiei de la Veneţia" PNL va propune semnarea, de fiecare parlamentar, a unei iniţiative parlamentare de transpunere legislativă a recomandărilor finale formulate de Comisia de la Veneţia în privinţa modificărilor operate la Legile justiţiei, la Codul penal şi la Codul de procedură penală. Recomandările Comisiei de la Veneţia sunt în beneficiul României, în beneficiul justiţiei din România, tocmai pentru că sunt venite din partea unui for de prestigiu, sunt obiective şi, mai presus de orice, partizanat politic. Tocmai de aceea, toţi parlamentarii, indiferent de apartenenţa politică, trebuie să dovedească că pun interesul naţional mai presus de cel de partid. Iar parlamentarii PSD, şi ALDE şi UDMR trebuie să dovedească faptul că pun mai presus interesul ţării de interesul lui Dragnea şi al acoliţilor săi de a scăpa de justiţie şi de a subordona politic justiţia. Cum o pot dovedi, concret, în situaţia dată? Să semneze iniţiativa legislativă de punere în aplicare a recomandărilor finale ale Comisiei de la Veneţia, atât în ceea ce priveşte cele trei Legi ale justiţiei, cât şi Codul penal şi Codul de procedură penală, adică să transpună în legislaţie aceste recomandări, fără deturnări şi fără şmecherii, să corecteze sută la sută răul făcut Legilor justiţiei şi Codurilor penale, să respingă, în prealabil, O.U.G. nr. 92 şi să legifereze mai apoi recomandările Comisiei de la Veneţia. De aceea, PNL va iniţia o propunere legislativă de transpunere a recomandărilor finale ale Comisiei de la Veneţia. Se va vedea astfel, cât se poate de clar, cât de responsabil este fiecare parlamentar în raport cu interesul României şi cu interesele şi exigenţele alegătorilor care i-au trimis în Parlament.

Aurel-Robert Boroianu "PSDragnea pune pe butuci sistemul public de educaţie din România" Deşi actuala putere, PSD-ALDE, se bate cu pumnul în piept că se preocupă mult de investiţiile şi de reforma în educaţie şi ia cele mai bune decizii pentru binele elevilor români, ultimele date statistice sunt extrem de îngrijorătoare în privinţa faptului că România are din ce în ce mai mulţi analfabeţi funcţional, chiar dacă aceştia au terminat 12 clase. Astfel, datele oficiale arată că 40% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional după terminarea unui liceu, elevii români pierzând peste 3 ani de şcoală fără să înveţe practic nimic. În concluzie, deşi elevii din ţara noastră îşi petrec mult timp la şcoală şi au şi foarte multe teme pentru acasă, învăţatul ocupându-le astfel cea mai mare parte a timpului, aceştia nu obţin, în proporţie de 40%, şi rezultate. Acest lucru relevă foarte clar faptul că avem o problemă cronică legată de curricula şcolară, precum şi de sistemul de predare şi cel de învăţare practicat în şcolile din România. Mai mult decât atât, este limpede că lucrurile merg în direcţia greşită în sistemul de învăţământ românesc, având în vedere că aceste date nu sunt singurele îngrijorătoare, dar şi ţinând cont de faptul că România este şi în topul abandonului şcolar la nivel european, adică pe locul trei, potrivit unui studiu Eurostat. În acest sens, peste 18% dintre elevi renunţă la şcoală în România, adică 277.000 de tineri nu s-au mai întors la cursuri anul trecut. Sistemul de învăţământ public din România este unul învechit, rămas înţepenit într-o zonă teoretic sterilă, care nu conduce la performanţă în cele mai multe cazuri şi căruia îi lipseşte total viziunea şi pragmatismul în ceea ce priveşte formarea elevilor şi viitorul acestora. În plus, lipsa acută de forţă de muncă din România arată clar că sistemul de educaţie românesc nu-i pregăteşte pe elevi în funcţie de cerinţele existente pe piaţa muncii. Pentru toate aceste probleme cronice ale învăţământului românesc, există soluţii viabile, dacă se doreşte. Dar ca lucrurile să se schimbe într-adevăr, pe termen mediu şi lung, este nevoie de o reformă simplă, dar solidă, care să aibă rolul nu numai de a moderniza sistemul, ci şi de a le da elevilor posibilitatea să iasă de pe băncile şcolilor cu mult mai multe şanse de a putea face ceva în plan profesional şi personal. Pentru ca toate acestea să se transforme în realitate, este nevoie ca acei care guvernează ţara, în prezent PSDragnea, să fie cu adevărat responsabili faţă de cei care sunt reprezintă viitorul acestei ţări, adică faţă de toţi copiii români, şi nu doar de interesele lor personale şi de puşculiţa de partid!

Răzvan-Ilie Rotaru "Avem nevoie de politici publice pentru combaterea evaziunii fiscale!" Problema combaterii evaziunii fiscale figurează printre priorităţile actualei coaliţii de guvernare, care caută cele mai bune măsuri pentru soluţionarea ei, însă consider că este necesar să avem în vedere şi promovarea unei legislaţii stabile şi previzibile pe termen lung în domeniul fiscal, după modelul prevăzut în legislaţia europeană. Tot spectrul politic ar trebui să susţină această iniţiativă prin care se modifică Legea privind evaziunea fiscală, care pune în aplicare o directivă europeană. Cei care nu înţeleg că economia are nevoie de bani pentru a se dezvolta şi nu de cătuşe, nu fac decât să promoveze un model de societate inchizitorială şi opresivă. Peste 80% din populaţie consideră că lupta anticorupţie trebuie să pună accent în primul rând pe recuperarea prejudiciilor şi nu pe condamnarea unor persoane care după ce îşi ispăşesc pedeapsa se bucură de banii furaţi. Propunerea legislativă aprobată în Parlamentul României are ca model practica europeană, astfel încât să primeze recuperarea prejudiciilor, nu trimiterea oamenilor la puşcărie. Legea deblochează sistemul şi poate aduce sume importante la bugetul de stat. Până în prezent, s-au adunat 2.700 de dosare cu sesizări trimise la parchete şi care au rămas nesoluţionate, ceea ce îngreunează recuperarea prejudiciilor. Actul normativ prevede soluţii pentru rezolvarea acestui tip de situaţii, crearea unui consiliu de mediere, care să decidă pe fiecare caz în parte ce decizie trebuie aplicată. Cei care critică o astfel de abordare ar trebui să se revolte şi faţă de înţelegerile financiare şi judiciare pe care multinaţionalele care au activitate şi în România le-au făcut în ţările de reşedinţă, pentru a scăpa de rigorile legii după, care au fost anchetate pentru fraude financiare de milioane de euro şi pentru spălare de bani. Un număr tot mai mare de întreprinderi şi persoane fizice din ţara noastră se află în prezent într-o situaţie de dezavantaj concurenţial faţă de cele care reuşesc să evite plata contribuţiei care le revine. Deci, amploarea fraudei fiscale şi a fenomenului de evitare a plăţii impozitelor ajunge să afecteze încrederea cetăţenilor în echitatea şi legitimitatea impozitării şi a sistemului fiscal în general. Prin urmare, frauda fiscală şi evitarea plăţii impozitelor reprezintă o problemă gravă şi complexă, care necesită o abordare coordonată la nivel naţional în colaborare cu instituţiile din cadrul Uniunii Europene.

Elvira Şarapatin "Cei care pretind că apară statul de drept, în realitate, nu vor să respecte legea!" Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, pentru interpretarea unitară a legii de către toate instanţele de judecată, că toate adunările trebuie declarate către autorităţile publice locale. Mai multe ONG-uri susţin că această decizie încalcă dreptul la liberă exprimare şi ameninţă că vor ataca hotărârea la CEDO. Cei care pretind că apară statul de drept, în realitate, nu vor să respecte legea şi statul de drept. Ei se consideră mai presus de lege şi dispreţuiesc hotărârile instanţelor de judecată. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu face decât să stabilească o interpretare unitară a legii, pentru că mai multe instanţe pronunţaseră hotărâri contrare. În fapt, ONG-urile #Rezist se foloseau de o prevedere contradictorie a legii, pentru a se sustrage obligaţiei de a notifica autorităţile locale privind organizarea unor mitinguri. Astfel, la art. 3 din Legea nr. 60/1991 este stipulat că "Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice (...) care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat". ONG-urile invocau acest articol pentru a face mitinguri, neanunţate în prealabil în "exteriorul" Guvernului, care este o persoană juridică de interes public. Această interpretare a ONG-urilor era contradictorie cu cea de la art. 1 alin. (2) care prevede că adunările publice, mitingurile, demonstraţiile care urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege. Pentru a soluţiona această contradicţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că toate adunările publice ce au loc în pieţe, pe căile publice trebuie declarate în prealabil către autorităţile locale. Decizia este de bun-simţ, pentru că procedura declarării prealabile este necesară pentru ca autorităţile locale să stabilească traseele de deviere a circulaţiei şi să ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii publice. În situaţia mitingului din 10 august, toţi protestatarii care au participat la un miting nedeclarat sau interzis, cum este cazul unei adunări în proximitatea staţiilor de metrou, sunt pasibili de amendă. La fel şi cei care refuză să părăsească locul de desfăşurare, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine. Alte state, cum ar fi de pildă Franţa, interzic în mod explicit organizarea de mitinguri în faţa sediilor instituţiilor fundamentale pentru democraţie şi pentru funcţionarea statului - Guvern, Parlament etc.

Ciprian-Constantin Şerban "De Ziua Naţiunilor Unite, este necesar să amintim importanţa cooperării internaţionale pentru pace şi stabilitate într-o lume stratificată şi generatoare de conflicte" Astăzi, 24 octombrie, celebrăm Ziua Naţiunilor Unite, care a fost declarată, încă din anul 1947, Ziua de aniversare a Cartei Naţiunilor Unite. Scopul acestei zile este acela de a informa popoarele din întreaga lume cu privire la obiectivele şi realizările Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu 193 de state membre, ONU militează şi susţine pacea mondială şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, pe mapamond. Această organizaţie are un rol extrem de important în contextul păstrării păcii în diferite regiuni ale lumii, dar principalul motiv pentru crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost respectarea drepturilor omului. Atrocităţile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au tras un semnal de alarmă şi au arătat necesitatea creării unui organism internaţional care să prevină repetarea istoriei nefaste. În cadrul ONU, există şi structuri care veghează pentru implementarea statutului femeii, pentru educaţie şi cercetare, sau pentru problemele particulare ale indigenilor. România a fost admisă în ONU în decembrie 1955, astăzi ocupând locul 70 în ceea ce priveşte numărul de trupe participante la operaţiunile organizaţiei, cu scopul de a menţine pacea în lume. Ţara noastră are, încă din 2007, o altă calitate în cadrul organizaţiei şi anume, aceea de ţară cu rol în asistenţa pentru dezvoltare. La 8 septembrie 2000, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, s-a semnat şi s-a adoptat Declaraţia Mileniului, cu scopul de a redefini obiectivele de dezvoltare ale ONU. Adoptată în cadrul unui summit, această Cartă a fost semnată de 191 de state, printre care şi ţara noastră. Importanţa acestui acord constă şi în faptul că este unicul document care a fost semnat, în unanimitate, de un număr impresionant de state din întreaga lume. De Ziua Naţiunilor Unite este important să amintim câteva obiective pe care statele membre ale ONU trebuie să le ducă la îndeplinire: reducerea sărăciei severe; realizarea accesului universal la educaţia primară; promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor; reducerea mortalităţii infantile; îmbunătăţirea sănătăţii materne; combaterea HIV/SIDA, malariei şi a altor boli; asigurarea sustenabilităţii mediului; crearea de parteneriate globale pentru dezvoltare. Astăzi, de Ziua Naţiunilor Unite, să nu uităm cât de importantă este existenţa unui astfel de organism internaţional pentru cooperarea internaţională şi pentru atingerea ţelurilor atât de necesare în zilele noastre, precum pacea, bunăstarea şi egalitatea, într-o lume globalizată şi generatoare de conflicte. Ţara noastră, prin prezenţa sa în diferite structuri ale ONU, participă la misiunea acestei organizaţii mondiale, prin operaţiuni de menţinere a păcii. În plus, România şi-a arătat şi îşi va arăta întotdeauna disponibilitatea de a-şi aduce aportul la elaborarea de strategii pentru o pace globală şi pentru menţinerea stabilităţii internaţionale.

Silviu Dehelean "Avocatul Poporului, PSD-ist" Ultimele zile au stat sub semnul Avocatului Poporului, mai precis justiţia a stat în umbra unui demers obligatoriu şi legal, pe care domnul Victor Ciorbea nu l-a mai făcut. Am cerut Avocatului Poporului, pe mai multe voci, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu O.U.G. nr. 92/2018, cea care modifică Legile justiţiei. Reacţia acestuia era aşteptată prompt, în condiţiile în care vorbim despre o ordonanţă contestată şi din interiorul şi din afara sistemului de justiţie, pe care îl bulversează. Şi reacţia a venit - un concediu de două săptămâni pentru domnul Ciorbea, cel care a primit recent un cadou exorbitant, posibilitatea să cumuleze pensia cu salariul, urmând să primească aproximativ 7.800 de euro lunar. Opinia publică scandalizată l-a iritat pe Victor Ciorbea, care şi-a motivat plecarea într-un moment atât de nepotrivit, prin aceea că este ziua nepoţelului. Argumentul său suprem este unul pe cât de amuzant, pe atât de jenant... Sigur că îi urăm la mulţi ani micuţului, dar poate bunicul ar putea să se achite şi de sarcinile pentru care este plătit mai bine decât 90% dintre bugetari. Sau, dacă îi cerem prea mult aşteptând să apere principiile constituţionale atunci când Domnia Sa trebuie să mănânce tort la Miami, măcar să-şi delege atribuţiile cuiva care nu are nicio aniversare în familie în perioada aceasta. Perioadă în care, coincidenţă!, Legile justiţiei sunt bombardate. Constat cu tristeţe că destinul a fost dur cu fostul lider al luptei anticomuniste, lider al unui partid istoric, care face astăzi jocul PSD şi stă cu mâna întinsă pentru resturi de la masa puterii. Instituţia Avocatului Poporului a devenit decorativă, iar Victor Ciorbea trebuie să răspundă pentru nerespectarea fişei postului, ba chiar pentru încălcarea legii, din moment ce a ales să plece în vacanţă cu atribuţii cu tot. În aşteptarea Domniei Sale, uzăm de toate mijloacele legale pe care le are opoziţia la dispoziţie pentru a ţine în picioare statul de drept. Este foarte greu când instituţiile de forţă care ar trebui să facă acest lucru sunt cele care ne îngreunează activitatea.

Sorin-Ioan Bumb "În timp ce banii europeni stau nefolosiţi, PSD vrea să se împrumute pentru autostrăzile de hârtie" România a atins, recent, un nou maxim al penibilului, făcându-se încă o dată de râs în faţa întregii Europe, din cauza "performanţelor" celui mai slab Guvern din istoria ţării. Ieşirea nervoasă a Comisarului european Corina Creţu - susţinută chiar de PSD pentru acest post -, care a declarat în faţa presei europene că s-a săturat să plătească oalele sparte de Guvernul PSD condus de Dragnea şi Dăncilă, a pus România într-o nouă situaţie jenantă, arătând dimensiunea haosului şi crizei în care ţara a fost aruncată. Trebuie avut în vedere şi contextul în care s-a petrecut declaraţia, adică săptămâna oraşelor şi regiunilor europene. Este un eveniment anual al Comisiei Europene, în care sunt premiate şi evidenţiate cele mai bune proiecte finanţate din bani europeni şi unde România nu s-a prezentat cu nimic. Din cauza Guvernului PSD, ocupat doar cu măcelărirea justiţiei, ca să-l scape pe Dragnea de puşcărie, România a ajuns o campioană a problemelor în Uniunea Europeană, fiind dată exemplu negativ pentru modul în care îşi batjocoreşte cetăţenii. În loc să se ocupe de absorbţia banilor europeni destinaţi dezvoltării comunităţilor, Guvernul României îşi bate şi gazează proprii cetăţeni în piaţa publică, pregăteşte graţieri pentru evazionişti sau cheltuiesc zeci de milioane de euro pe referendumuri fără nicio finalitate. În loc să facă proiecte europene pentru autostrăzi, Guvernul PSD a fost ocupat să desfiinţeze DNA, printr-o Ordonanţă de urgenţă secretă. În paralel, şi-a pregătit şi nişte aşa-zise proiecte de infrastructură, de unde se vor căra masiv bani la partid. Autostrăzile finanţate din bani europeni au dispărut, dar au apărut în locul lor alte proiecte, finanţate din parteneriate public-private, adică din bani pe care îi va controla PSD şi doar PSD. Iar acum, pentru că nici DNA nu mai este ce a fost, să vezi distracţie...!

Theodora Şotcan "Partidul Social Democrat este preocupat de bunăstarea părinţilor şi bunicilor noştri" Au trecut mai bine de 8 ani de când preşedintele de atunci al ţării, domnul Traian Băsescu, anunţa reducerea salariilor românilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%. Tot atât timp a trecut, aproximativ, de când prim-ministrul şi servantul politic al preşedintelui de tristă amintire, domnul Emil Boc, calcula, cu nonşalanţă, impactul bugetar al "ieşirii din sistem" a pensionarilor, uitând că pensionarii la care se referea sunt oameni, sunt cei care ne-au dat viaţă, care ne-au crescut, ne-au educat şi ne-au sprijinit, atât cât au putut, cu firavele lor puteri. În tot acest timp, măsurile reparatorii, adoptate de Partidul Social Democrat, au readus speranţa şi un minimum de bunăstare în vieţile celor atât de nedreptăţiţi cândva. Din 2012 încoace, de când Guvernele Preşedintelui Băsescu, indiferent de cine au fost conduse în mod formal, au fost îndepărtate de la putere, pensiile, dar nu numai, nu doar că au revenit la valorile anterioare, dar multe dintre acestea au şi crescut. Însă, pentru Partidul Social Democrat, unul dintre obiectivele principale ale Programului de guvernare îl constituie nu doar recuperarea a ceea ce s-a pierdut cândva, ci şi elaborarea unei noi Legi a pensiilor care să aducă venituri decente tuturor pensionarilor şi, mai mult decât atât, să rezolve problema inechităţilor din sistem, astfel încât fiecare pensionar să simtă că pensia sa reflectă, în mod just, dificultatea, riscurile şi aportul social al activităţii depuse. Aceasta pentru că, să nu uităm, pensia nu este un ajutor social şi nu are doar rolul de a asigura subzistenţa pensionarului, ci trebuie să îi înlocuiască acestuia o cât mai mare parte a veniturilor salariale pe care le-a avut, astfel încât nivelul său de trai să nu sufere diminuări semnificative la retragerea din viaţa activă. În acest scop, după cum bine se cunoaşte deja, Partidul Social Democrat are în vedere elaborarea unei noi Legi a pensiilor. Dar, spre deosebire de PDL, la timpul său, unde hotărârile importante erau luate de acelaşi Traian Băsescu - eventual "sub influenţa băuturilor alcoolice", după cum singur mărturisea cândva -, apoi comunicate lui Emil Boc şi, ulterior, întregului popor, noi preferăm să discutăm măsurile pe care dorim să le adoptăm chiar cu persoanele pe care acestea le privesc direct, într-un proces de consultare transparent şi constructiv. Exact în acest scop, în acest sfârşit de săptămână, eu şi colegii mei, reprezentanţi ai judeţului Bacău, în Camera Deputaţilor şi în Senat, am avut în Sala de spectacol "Florin Piersic" a Salinei Trotuş din Târgu Ocna, o întâlnire cu reprezentanţi ai pensionarilor din localităţile Târgu Ocna, Dofteana, Oituz, Mănăstirea Caşin, Bârsăneşti, Târgu Trotuş, Pârgăreşti şi Bogdăneşti. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a fost, la rândul său, reprezentat de domnul secretar de stat Adrian Rândunică, pentru o cât mai directă legătură între instituţia care elaborează proiectul noii Legi a pensiilor şi cetăţenii care vor beneficia de prevederile acestuia. Apreciez că întâlnirea în cauză a fost una deosebit de plăcută şi utilă, nu doar prin faptul că, în urma dialogului cu invitaţii, reprezentanţi ai pensionarilor din localităţile amintite s-au desprins o serie de propuneri concrete pentru îmbunătăţirea conţinutului Proiectului de lege şi, de asemenea, am avut ocazia de a le oferi acestora lămuririle necesare cu privire la intenţiile noastre şi la modalităţile concrete de implementare a acestora, dar şi pentru că, în acest fel, am avut, o dată în plus, ocazia de a mă afla în mijlocul celor pe care îi reprezint, de a-i asculta şi de a-i înţelege, pentru că fără un contact permanent cu oamenii nu putem reprezenta, cu adevărat, vocea acestora în Parlamentul României. Desigur, în timp ce noi încercăm, împreună cu oamenii, să găsim soluţii la problemele oamenilor, PDL de ieri, care se ascunde în PNL de azi, prin vocea aceloraşi doamne Turcan, Paul-Vass şi, mai nou, prin a domnului Orban - care mai deunăzi critica din toate puterile regimul Băsescu, pentru ca acum să conducă, cât va mai putea conduce, partidul în care cei mai mulţi foşti PDL-işti şi-au găsit refugiu -, ne repetă obsesiv că nu sunt bani pentru salarii şi pensii. Domnilor, spre deosebire de dumneavoastră, noi calculăm cu atenţie impactul bugetar al fiecărei măsuri pe care dorim să o adoptăm, iar deciziile nu ne sosesc în plic, de la Cotroceni. Desigur, probabil că, dacă PDL ar reveni la guvernare, ar dispune noi tăieri de salarii şi pensii, din moment ce insistă atât de mult că nu sunt bani pentru acestea. Şi probabil că românii ar suferi din nou degeaba, ca atunci când au fost nevoiţi să strângă cureaua pentru a beneficia de parcuri la marginea satelor şi terenuri de fotbal în pantă. Dar, atât timp cât Partidul Social Democrat se va afla la guvernare, acest lucru nu se va întâmpla, iar noi, deputaţii şi senatorii PSD, vom continua să lucrăm în favoarea românilor, cu preocuparea, consecvenţa şi profesionalismul care ne caracterizează!

Angel Tîlvăr Ziua europeană împotriva traficului de persoane, marcată anual pe 18 octombrie, începând cu anul 2007, este un prilej de reflecţie şi de mobilizare a eforturilor noastre, ale factorilor de decizie politică, dar şi ale publicului larg, pentru găsirea celor mai bune metode de prevenire şi contracarare a acestui fenomen care ameninţă familii şi comunităţi întregi. Anual, structura pe care o coordonez în Parlamentul României - Grupul pentru combaterea traficului de persoane - vă prezintă bilanţul activităţilor desfăşurate, reflectate în mod corespunzător în raportul său de activitate. Recent, a fost publicat raportul pentru anul 2017, care ilustrează în mod pertinent dialogul constant şi constructiv purtat de grup cu instituţii şi autorităţi publice având atribuţii în materie. Cei interesaţi pot găsi informaţii amănunţite în raportul pe anul 2017, care se află pe site-ul Camerei Deputaţilor. Trebuie amintit că primele reflecţii de la nivel european privind căile de prevenire şi combatere a traficului de persoane conveneau asupra necesităţii unei abordări multidisciplinare şi coordonate, care să antreneze toate părţile interesate - ONG-uri şi servicii sociale, autorităţi judiciare, de poliţie şi de imigraţie - şi care să implice cooperarea naţională şi internaţională. În acţiunile de prevenire şi combatere a traficului persoane este utilizată, aşadar, o abordare integrată şi holistică, sau globală, care are în vedere asigurarea respectării drepturilor omului. Abordarea este avută în vedere în mod explicit, atât de dreptul Uniunii Europene, în principal Directiva nr. 36 din 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, cât şi de dreptul român. Pe parcursul anului trecut, Grupul pentru combaterea traficului de persoane a organizat audieri axate pe chestionare, menite să concentreze informarea şi consultările asupra unor teme esenţiale şi a unor zone deficitare. Partenerii noştri au fost: Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane; Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române; Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Justiţiei. Doresc să mulţumesc, cu această ocazie, instituţiilor şi autorităţilor publice care şi-au adus aportul în domeniul propriu de competenţe şi, astfel, dialogul, pe care l-am purtat, ne-a permis obţinerea unei perspective globale cât mai cuprinzătoare asupra problematicii traficului de persoane. România este unul dintre statele care acordă o deosebită atenţie problematicii traficului de fiinţe umane. Acest lucru a fost evidenţiat încă o dată, cu prilejul celei de-a VI-a ediţii a Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane, organizată pe 9 octombrie anul acesta, de Grupul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane care funcţionează în Parlamentul României, al cărui coordonator sunt. Prin activităţile grupului, încercăm să aducem îmbunătăţiri legislaţiei, să informăm opinia publică, să organizăm audieri şi dezbateri în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, să organizăm conferinţe internaţionale, să colaborăm cu alte parlamente. Direcţiile urmărite de noi vizează reducerea dimensiunilor fenomenului traficului de persoane, atât în România, ca ţară de origine şi tranzit, cât şi în Uniunea Europeană, prin sporirea efectelor acţiunilor de prevenţie, creşterea numărului de anchete penale şi condamnări ale traficanţilor, optimizarea acţiunilor specifice ale organelor de aplicare a legii, consolidarea sistemelor de gestiune integrată a frontierelor, precum şi asigurarea măsurilor pentru asistenţa şi protecţia victimelor. Noi, membrii grupului, suntem însă preocupaţi şi de perspectiva locală. În acest sens, am adresat o întrebare, în luna iunie a acestui an, ministrului afacerilor interne, care avea ca obiect importanţa continuării perfecţionării în domeniul combaterii traficului de persoane, precum şi creşterea numărului de ofiţeri specializaţi în lupta antitrafic din judeţul Vrancea. Premisa de la care am pornit în demersul meu a fost că, potrivit datelor ANITP, acest judeţ este afectat într-o măsură semnificativă de fenomenul traficului de persoane, iar în această privinţă ofiţerii specializaţi în combaterea traficului de persoane cunosc bine realitatea locală. Nu avem în vedere doar obţinerea de date şi informaţii, deşi, desigur, această activitate are o importanţă fundamentală, ci ne preocupă activitatea de selecţionare a acelor date şi informaţii prin care ele să poată fi traduse în politici publice viabile, adecvate şi realiste, impunându-se o abordare a combaterii fenomenului, nu doar la scară naţională, ci la nivel regional, european şi global. Cheia acţiunilor eficace rezidă în capacitatea de ajustare permanentă în funcţie de realităţile în schimbare, de evoluţia circumstanţelor. De aceea, trebuie să fim receptivi şi să reacţionăm şi să acţionăm prompt şi oportun, prin metode şi mecanisme de acţiune adecvate! Schimbarea recentă a tendinţelor privind această formă de criminalitate, orientată acum preponderent înspre copii, impune o adaptare rapidă a strategiei de răspuns la noile aspecte ale fenomenului. Campaniile de informare şi de sensibilizare, programele de cercetare şi educare şi cele de formare profesională au un rol esenţial, graţie acelor organizaţii nonguvernamentale, active în domeniu, cu activitate complementară celor întreprinse de instituţii şi autorităţi publice. Dat fiind contextul dinamic al fenomenului emigrării unor cetăţeni români în alte ţări, un rol esenţial revine misiunilor diplomatice şi consulare, în planul informării, prevenirii şi asistenţei victimelor, inclusiv a celor care cad pradă exploatării prin muncă. Deciziile pe care le luăm şi acţiunile noastre afectează mulţi oameni. De aceea, este nevoie de un efort continuu, susţinut, pentru combaterea reţelelor care practică traficul de persoane şi care exploatează fiinţele vulnerabile, în special femeile şi copiii, care lovesc cu brutalitate oriunde în lume. Va trebui să ne implicăm tot mai mult şi mai responsabil, pentru a reduce amplitudinea şi pentru a descuraja acţiunile care aduc atâta suferinţă semenilor noştri. Avem nevoie să identificăm ce fel de idei, strategii şi tactici sunt mai eficiente şi cum pot schimba în bine viaţa noastră, a tuturor.

Tudor Ciuhodaru "Legea educaţiei pentru sănătate este o urgenţă" Nu neglijaţi aceste simptome, inclusiv durerile cervicale!. Poate fi vorba de infarct. Recunoaşterea şi reacţia rapidă sunt esenţiale pentru a salva viaţa celui de lângă voi. Boala apare chiar şi sub 50 de ani. Sunt 4 semne de alarmă. 1. Durerea precordială "clasică" - durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire, care iradiază în umărul şi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute. 2. Nu subevaluaţi posibilitatea de a avea un infarct atunci când aveţi doar aceste simptome nespecifice de tip: Toţi ar trebui să ştim asta. Trebuie învăţate în toate şcolile din România, împreună cu multe alte noţiuni de prim-ajutor la orele obligatorii de educaţie pentru sănătate. Asta prevede Legea Ciuhodaru, care poate salva mii de vieţi, dar aşteaptă de prea mult timp să fie adoptată. Până când parlamentarii vor adopta proiectul meu de lege... Atenţie! 1. Riscul de infarct este adesea subestimat - simptomele sunt neglijate sau etichetate ca "atacuri de panică". 2. Infarctul miocardic, considerat în trecut apanajul bărbaţilor, este tot mai frecvent la femei. 3. Vârsta nu mai este un factor de siguranţă. Înainte era apanajul celor de peste 65 de ani. Acum a crescut de 3 ori numărul de cazuri la tineri - am tratat pacienţi şi de 30-35 de ani. Schimbarea stilului de viaţă este principalul factor incriminat. Printre factorii de risc, amintim fumatul, stresul şi obezitatea. Reţineţi! 1. Orice întârziere a diagnosticului şi tratamentului poate fi nefastă! 2. Chiar dacă nu sunteţi sigur că aveţi simptomele unui infarct miocardic, este bine să consultaţi un medic! 3. Evitaţi automedicaţia. Terapia după ureche, în infarct, este letală! Legea educaţiei pentru sănătate este o urgenţă, poate salva viaţa ta şi a celuilalt de lângă tine!

Vasile Cîtea "România nu este duşmanul cetăţenilor moldoveni" Se pare că expulzarea urmată de declararea ca indezirabili a unor cetăţeni străini de pe teritoriul Republicii Moldova este politica de stat în "ţara soră". Recentele declaraţii ale preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, ar trebui să trezească îngrijorare atât în rândul autorităţilor române, cât şi în rândul cetăţenilor români. Preşedintele Dodon, comentând scandalul expulzării cetăţenilor turci, a legat acest incident diplomatic de expulzarea românului George Simion, liderul Organizaţiei "Acţiunea 2012" şi a afirmat, cu fermitate, că unioniştii reprezintă un pericol pentru securitatea statului, exprimând în acelaşi timp crezul că serviciile de securitate moldovene ar trebui să expulzeze toţi unioniştii cu cetăţenie română din Republica Moldova, lăsând să se înţeleagă şi că Domnia Sa nu îşi doreşte să se ajungă în situaţia ca statul român să fie considerat duşman al moldovenilor. Nu mai insist asupra cazului domnului George Simion, deoarece au existat destui colegi care au dezbătut judicios acest subiect. Doresc să insist însă asupra politicilor de stat ale statului moldovean cu privire la România şi să aduc la cunoştinţă tuturor românilor că astfel de relaţii instabile, între cele două state, au tot existat, mai cu seamă din anul 2007 până în prezent. Astfel, în decembrie 2007, Chişinăul a expulzat doi diplomaţi români, ca protest pentru anumite declaraţii pe care le-ar fi făcut ambasadorul de atunci al României în Republica Moldova. Primele două luni ale anului 2008 au adus cu sine expulzarea mai multor preoţi din Mitropolia Basarabiei, invocându-se faptul că nu ar fi avut perfectate actele de şedere în Republica Moldova. În 2009, a venit rândul unor jurnalişti să fie expulzaţi, după ce Chişinăul a acuzat public România de implicare în protestele care ar fi avut ca scop căderea Guvernului. În schimb, preşedintele Igor Dodon nu s-a arătat deloc îngrijorat de faptul că Republica Moldova este scena unui război hibrid, prin care se urmăreşte enclavizarea ţării pe care o conduce. Nu s-a arătat deloc îngrijorat de faptul că peste jumătate din economia ţării se afla în administrarea regimului separatist de la Tiraspol, inclusiv industria de energie prin centralele de la Cuciurgan, de unde România a importat, în mod constant, energie, în ultima perioadă de timp. De asemenea, nu s-a arătat îngrijorat nici de faptul că în sudul ţării pe care o conduce a luat fiinţă o Republica autonomă Găgăuza, principala problemă a Domniei Sale fiind marşul unionist. De ce nu a spus nimic Republica Moldova până în anul 2007? În 1993, România a acordat un împrumut Republicii Moldova, fără dobândă, cu o perioada de graţie de 8 ani, constând în livrări de combustibili, agenţi chimici, echipamente de telecomunicaţii şi medicamente de uz uman şi veterinar. În perioada 1997-2007, a operat o compensare a costurilor acestui împrumut, pe obiectul cheltuielilor generate de retransmiterea peste Prut al Programului 1 al Televiziunii Române, costurile fiind deduse din soldul restant al creditelor acordate anterior. După 2007 până în 2012, a izbucnit un scandal al expulzărilor, aşa cum am arătat în prezenta declaraţie, scandal care s-a oprit subit în momentul în care, în anul 2012, România a fost de acord cu un nou calendar de eşalonare şi reeşalonare a datoriei pe o perioadă de 6 ani, 2012-2018. Mai mult, prin Legea nr. 91/2016, Parlamentul României a ratificat Acordul privind Asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, cu o valoare totală de 150 de milioane de euro ratele, fiind virate de statul român, cu anticipaţie, la cererea statului moldovean. Dar, după încasarea ultimei rate din acest Acord şi la expirarea perioadei de reeşalonare din Acordul de împrumut iniţial, autorităţile de la Chişinău şi-au adus aminte că există un pericol unionist care reclama o intervenţie rapidă a serviciilor proprii de securitate. Deşi Platforma "Acţiunea 2012" avea geneza încă de acum 6 ani, se pare că pericolul unionist nu a existat în momentul în care România a luat măsuri eficiente pentru scăderea dependenţei energetice a Republicii Moldova faţă de Ucraina şi Federaţia Rusă, dependenţă care se ridică, conform surselor moldoveneşti oficiale, la 75%, mărind exporturile de energie şi construind Gazoductul Iaşi-Ungheni. România şi-a făcut datoria faţă de "ţara soră" şi prin susţinerea acesteia pe lângă Uniunea Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite sau Alianţa Nord-Atlantică, tot în scopul menţinerii unui climat de siguranţă, astfel încât scene ca cele din provinciile Luhansk sau Donetk să nu poată fi văzute şi în Republica Moldova. România va continua eforturile faţă de statul moldovean, iar cetăţenii români vor fi întotdeauna solidari cu fraţii lor de peste Prut, chiar dacă autorităţile de la Chişinău uită că Basarabia şi România au fost acelaşi stat, tocmai acum, în anul Centenarului Marii Uniri.

Vasile Varga "Podul peste Dunăre, de la Brăila, trebuie să îşi găsească finanţarea europeană!" Acum cinci ani, îmi exprimam speranţa că Podul peste Dunăre, de la Brăila se va construi în scurt timp. Atunci, în contextul unei viitoare şi promiţătoare colaborări cu statul român, investitori chinezi se arătau foarte interesaţi de participarea la construirea unui asemenea obiectiv strategic atât pentru România, cât şi pentru această regiune a Europei. Atât brăilenii, cât şi tulcenii, dar şi gălăţenii sunt cei care ar fi beneficiat în mod direct şi concret. Nu mai erau obligaţi să treacă Dunărea cu bacul sau să ocolească pe la Podul de la Giurgeni. Dar se vede treaba că promisiunile guvernanţilor de atunci încă nu s-au concretizat aşa cum ne-am fi aşteptat. Am rămas doar cu aprobarea de principiu a finanţărilor din partea română, precum şi cu semnarea, în ianuarie 2018, a unui contract privind construcţia Podului suspendat de la Brăila. Inexplicabil este că nici până azi nu a fost trimisă documentaţia la Comisia Europeană, pentru a fi suportată finanţarea acestui obiectiv, aceasta în contextul în care doamna Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională, şi-a exprimat indignarea, pe bună dreptate, că partea română întârzie să ceară Bruxelles-ului, prin documente bine motivate, finanţarea din fonduri europene pentru acest proiect. Prin această declaraţie doresc să trag un semnal de alarmă, pentru ca această oportunitate să nu se piardă. Factorii decidenţi de azi ai statului român trebuie să lase la o parte orgoliile şi să procedeze cu celeritate pentru clarificarea situaţiei finanţării din fonduri europene a Podului peste Dunăre de la Brăila, un obiectiv extrem de important din punctul de vedere al infrastructurii rutiere, care trebuie să facă de legătura între Muntenia, Moldova şi Dobrogea, reprezentând, totodată, şi un element de siguranţă naţională.

Viorel Stan "Dezvoltarea infrastructurii turistice, prioritară pentru judeţul Neamţ" Turismul este una dintre cele mai importante activităţi economice din ţara noastră, o activitate care aduce nu doar bani, ci şi promovare, un sector primordial de care ţara noastră trebuie să se ocupe, în care trebuie să ia măsuri bine gândite şi în care trebuie să investească pentru a avea de câştigat. Ţara noastră are o mulţime de locuri frumoase. În judeţul Neamţ, de exemplu, există o serie de atracţii unice, în România, prin frumuseţea lor naturală. Şi mă refer aici la Cheile Bicazului, la Zimbrăria Dragoş Vodă, la masivul Ceahlău sau la Cetatea Neamţ. Aceste locuri sunt încărcate de istorie şi merită să fie văzute, pentru a înţelege mai bine trecutul acestei zone. Aşadar, judeţul Neamţ are un mare potenţial turistic, care se va vedea şi odată cu înfiinţarea Complexului de Agrement "Ţinutul lui Creangă". Acesta ar urma să fie realizat pe un teren în suprafaţă totală de peste 600.000 m 2 , puşi la dispoziţie de oraşul Târgu Neamţ, printr-o hotărâre a Consiliului Local, din august 2017. Complexul va avea un sat de vacanţă de 17 hectare, dar şi o zonă de spectacole de 20 de hectare. De asemenea, hipodromul va avea tot 20 de hectare, iar pe 3 hectare ar urma să fie construită o zonă de agrement de tip Legoland. Proiectul este inclus în Programul de dezvoltare judeţeană 2017-2020. Odată cu realizarea lui, se va dezvolta infrastructura turistică în zona de nord a judeţului Neamţ, se vor diversifica serviciile turistice la nivelul judeţului, dar se vor crea şi noi locuri de muncă. Deja se munceşte la acest proiect. Chiar zilele acestea, specialişti italieni, cu experienţă în realizarea de parcuri tematice, au avut o întâlnire cu conducerea Consiliului Judeţean Neamţ pentru a vorbi despre Complexul de Agrement "Ţinutul lui Creangă". Specialiştii italieni, care sunt cunoscuţi pentru furnizarea de idei pentru cele mai mari parcuri de agrement din lume, au fost întâmpinaţi de Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene. Au venit, şi de data aceasta, cu propuneri ingenioase pentru realizarea acestui obiectiv şi s-au declarat extrem de mulţumiţi de locul ales pentru implementarea lui, o zonă unde se combină foarte bine turismul ecumenic cu cel de agrement. Această întâlnire nu este decât un alt semn că proiectul din judeţul Neamţ începe să prindă contur. Am toată încrederea că acest Complex de Agrement, "Ţinutul lui Creangă", va promova mai bine zona, va aduce un număr mare de turişti şi, evident, mai multe câştiguri.

Mihai Weber "Guvernul PSD sprijină suplimentarea fondurilor pentru IMM-uri" Guvernul vine cu o iniţiativă benefică mediului de afaceri, susţinând astfel dezvoltarea IMM-urilor, prin accesul la finanţare. În şedinţa de Guvern, din 15 octombrie a anului în curs, a fost aprobat cadrul legislativ care prevede suplimentarea alocării financiare iniţiativei pentru IMM-uri cu 150 de milioane de euro, urmând ca Actul Adiţional la Acordul de Finanţare dintre Fondul European de Investiţii şi Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice să fie semnat. MDRAP a creat o nouă Axă Prioritară în cadrul Programului Operaţional Regional, cu finanţare europeană, dedicată implementării Iniţiativei pentru IMM-uri. Suma alocată pentru această axă este în valoare de 250 de milioane de euro, alocarea iniţială fiind adăugată la suplimentarea de acum. De specificat este că, până la 31 decembrie 2017, prin Iniţiativa pentru IMM-uri, s-au acordat credite către 417 IMM-uri, în valoare totală de 102,4 milioane de euro. Contrar informaţiilor aruncate în media cu privire la nerespectarea Programului de guvernare, PSD demonstrează şi de această dată că-şi onorează promisiunile făcute, în acest caz fiind vorba despre susţinerea mediului de afaceri prin accesul la finanţare.

Rozália-Ibolya Biró Pornind de la procentajul de 21% a prezenţei populaţiei României la Referendumul naţional dedicat modificării art. 48 alin. (1) din Constituţie iniţiat de Coaliţia pentru familie, care a cumulat 3 milioane de semnături în favoarea acestui demers, fiind prima iniţiativă cetăţenească de modificare a Constituţiei postdecembriste, situaţie care se poate justifica prin considerarea acestui aspect de o importanţă mai scăzută, ca iniţiator al mai multor acte normative privind realizarea egalităţii de gen şi de tratament între femei şi bărbaţi, precum şi pentru prevenirea, reducerea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor, dar şi a Grupului multisectorial de lucru pentru egalitate de gen, am considerat că organizarea unei conferinţe parlamentare dedicată acestor tematici este extrem de importantă pentru întreaga societate românească. Astfel, la data de 16 octombrie a.c., în parteneriat cu Institutul European pentru Egalitate de Gen între Femei şi Bărbaţi, EIGE, am organizat Conferinţa intitulată "România spre Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene - egalitate pentru o societate dezvoltată!", dedicată implementării Obiectivului al 5-lea de dezvoltare durabilă al Agendei 2030 a Naţiunilor Unite - "Realizarea egalităţii de gen şi emanciparea femeilor şi a fetelor", agendă pe care România a adoptat-o alături de celelalte 193 de state membre ale ONU, precum şi ca urmare a recomandărilor Convenţiei de la Istanbul pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, obiective prioritare aflate pe agenda Comisiei Europene şi a Naţiunilor Unite. Reunind înalţi oficiali din conducerea Parlamentului şi Guvernului, parlamentari din cadrul comisiilor de specialitate, reprezentanţi guvernamentali cu responsabilităţi în problematica abordată, ai mediului academic, ai ONG-urilor care activează în această sferă tematică şi specialişti ai EIGE, cărora li s-a alăturat doamna Zita Gurmai, raportor al UE pentru implementarea recomandărilor Convenţiei de la Istanbul, un specialist de renume, cu experienţă şi expertiză vastă în problematica abordată de conferinţă, evenimentul a oferit cadrul instituţional pentru un schimb valoros de opinii, informaţii şi bune practici pentru o colaborare multisectorială, care să asigure promovarea şi aplicarea legilor pentru prevenirea, reducerea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor şi a fetelor, pentru împuternicirea femeilor şi promovarea acestora în funcţii de conducere, pentru atingerea cotelor de gen şi reducerea diferenţelor de remuneraţie între femei şi bărbaţi, obiective care trebuie atinse pentru a asigura egalitatea de gen, prioritate asumată de Uniunea Europeană. Având în vedere studiile şi analizele comparate, elaborate de EIGE, conform cărora prin ocuparea locului 25 din totalul de 28, faţă de 26 deţinut anterior în ierarhia Indexului Egalităţii de Gen a statelor membre UE, România a realizat un progres nesemnificativ raportat la media UE. Domeniile în care ţara noastră a înregistrat progrese notabile, conform experţilor EIGE, sunt: salariile, studiile, accesul pe piaţa muncii şi sănătatea. Astfel, în privinţa salariilor egale pentru muncă egală, în România se menţine o discrepanţă de 6% între femei şi bărbaţi, în detrimentul femeilor. În ceea ce priveşte accesul la studii, România a înregistrat progrese semnificative, numărul celor cu studii medii şi superioare a crescut considerabil mai ales în rândul femeilor. La capitolul accesul pe piaţa muncii, inegalităţile s-au menţinut, rata femeilor angajate fiind de 57%, comparativ cu 70% pentru bărbaţi. Un alt indicator la care România nu înregistrează progrese este alocarea timpului pentru activităţi sociale, numărul femeilor care au responsabilităţi zilnice în gospodărie fiind mai mare decât al bărbaţilor, 46%, comparativ cu 25%. În ceea ce priveşte accesul femeilor la funcţii de conducere, România a înregistrat o creştere, datorită balanţei de gen în cadrul Guvernului, unde 24% sunt femei, iar în Parlament doar 19%. Fenomenul violenţei împotriva femeilor persistă încă în România. 30% dintre românce au fost victime ale violenţei, iar dintre acestea 59% suferă fizic consecinţele violenţei. Costurile pe care România trebuie să le plătească din cauza existenţei acestui fenomen, al violenţei împotriva femeilor, reprezintă 9 milioane de euro pe an. Conform studiului elaborat de EIGE, România se situează în mod considerabil sub media UE, fiind necesare eforturi substanţiale şi o abordare holistică a problematicii egalităţii de gen. Pornind de la toate aceste date statistice, referitoare la progresul României în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi violenţa împotriva femeilor, dialogul iniţiat în cadrul lucrărilor Conferinţei a coagulat voinţa celor prezenţi care au semnat o declaraţie finală referitoare la 12 măsuri care trebuie urmărite şi implementate. Prin asumarea textului Declaraţiei, semnatarii şi-au luat angajamentul de a fi motorul schimbării, pe plan naţional. Am convingerea că partidele politice şi organizaţiile de femei ale partidelor politice trebuie să conlucreze în mod eficient pentru un dialog permanent, în vederea promovării iniţiativelor menite să realizeze egalitatea între femei şi bărbaţi, respectarea drepturilor şi demnităţii umane, într-o societate românească pe care ne-o dorim cu toţii, modernă şi dezvoltată.

Cornel Itu "Ziua muntelui, sărbătorită la Mărişel" Ziua Muntelui a fost sărbătorită sâmbătă, 20 octombrie, la Mărişel, judeţul Cluj, o zonă superbă, care ar merita să fie vizitată de toţi românii. Evenimentul a fost organizat de autorităţile locale ale comunei Mărişel, în colaborare cu cele judeţene, dar şi cu implicarea unor asociaţii culturale şi asociaţii ale fermierilor. Cu această ocazie, a avut loc un Simpozion, având ca temă constituirea Forumului judeţean Cluj al Zonei Montane şi a fost inaugurat Centrul de Informare, atât de necesar pentru atragerea turiştilor în acest loc spectaculos, unde muntele îşi dezvăluie măreţia şi frumuseţea. De asemenea, a fost lansată o monografie a comunei Mărişel, au fost expoziţii de produse tradiţionale şi animale, spectacole folclorice şi premii pentru crescătorii celor mai frumoase exemplare de bovine, cabaline şi ovine. Ştim cu toţii că, dincolo de frumuseţea acestora, zonele montane sunt marcate de unele dezavantaje naturale, cum ar fi clima, fertilitatea scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetaţie, dar şi dezavantaje structurale, scăderea populaţiei tinere, izolarea faţă de căile de comunicaţie şi pieţele de desfacere. Având în vedere aceste aspecte, consider că zonele montane necesită o atenţie sporită din partea noastră, a Legislativului, precum şi a Guvernului, astfel încât să beneficieze de o politică specific definită conform principiilor dezvoltării durabile. Partidul Social Democrat a iniţiat numeroase proiecte de lege care se adresează acestei zone, unele fiind deja adoptate, cum este Legea muntelui, prin care s-a aprobat Programul de încurajare a activităţilor din zona montană, pentru care se alocă un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Alte iniţiative legislative ale PSD, care se adresează zonei montane, sunt în procedură legislativă. Astfel, în curând vor fi adoptate acele proiecte care au în vedere investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare de lapte în zona montană, investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale, investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, precum şi investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane. În încheiere, doresc să le mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia de a participa la acest eveniment şi cred, în continuare, că la munte găsim cele mai puternice caractere, oameni cu care România se poate mândri!

Ion Spânu "«ROexit», o intoxicare periculoasă pentru România" Asistăm, zilele acestea, în România, la apariţia unei noi dezinformări masive, propagată de acelaşi grup de persoane, cu pretenţii de analişti politici, care s-a făcut remarcat prin prezicerea a tot felul de catastrofe politice, sociale sau economice, fără niciun suport real, bazate numai pe o bogată imaginaţie. De data acesta, se încearcă aducerea în prim-plan a unei teme de dezbatere halucinante - PSD vrea să scoată România din Uniunea Europeană. Sunt membru al acestui partid din 1990 şi în decursul acestui timp am asistat la tot felul de provocări din partea taberelor adverse. Fie că erau dezbateri pe teme politice, fie pe teme sociale, niciodată însă nivelul acestora nu a fost atât de jos ca astăzi. Prin urmare, îmi este destul de greu sa fac o analiză serioasă asupra unei teme de o aberaţie maximă. Dar, pentru că memoria unora este inadmisibil de scurtă, în cele ce urmează mai voi referi la câteva momente cheie din procesul de aderare a României la Uniunea Europeană şi rolul Partidului Social Democrat în obţinerea rezultatului final. Aşadar, la 1 februarie 1993, la conducerea guvernului PDSR se afla domnul Nicolae Văcăroiu. La aceeaşi dată, a fost semnat Acordul European, mai exact o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest lucru a reprezentat primul pas făcut de România spre aderare. Doi ani mai târziu, în 1995, ministrul român al afacerilor externe, aparţinând aceluiaşi cabinet, a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană, însoţită de documentul "Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană". Guvernele de dreapta care au urmat au continuat drumul deschis de PSD (PDSR). La 13 octombrie, 1999, Executivul Comunitar a propus începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România, iar la 15 februarie 2000, la Bruxelles, au fost deschise negocierile de aderare ale României cu Uniunea Europeană, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România - Uniunea Europeană. În timpul Guvernului Adrian Năstase, mai exact în data de 8 decembrie 2004, România finalizează, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la UE, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole - "Politica în domeniul concurenţei" şi "Justiţie şi afaceri interne", iar o săptămână mai târziu, Comisia Europeană confirmă închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunţată la Consiliul European în cadrul unei reuniuni ulterioare. După cum bine ştim cu toţii, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007. Trebuie reţinută această sintagmă - stat membru cu drepturi depline! Acest lucru însemnă că avem atât obligaţii, cât şi drepturi în cadrul acestei comunităţi. Acest lucru însemnă că, la fel ca oricare alt stat din UE, România îşi poate apăra interesele sau imaginea, argumentat, ori de câte ori simte că este cazul. Procesul aderării României la Uniunea Europeană a durat aproape 14 ani, dintre care mai bine de 7 ani a fost sub coordonarea PSD. Este profund dezamăgitor şi de neînţeles ca, la aproape 12 ani de când acest proces s-a încheiat, să existe voci care să susţină că partidul din care fac parte îşi doreşte un exit din această comunitate. La fel de dezamăgitor cum există parlamentari europeni români, beneficiari direcţi ai efortului depus de PSD, care îşi fac un titlu de glorie din defăimarea României în faţa autorităţilor publice străine.