Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 octombrie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi. Acestea nu vor depăşi trei minute - declaraţiile sau intervenţiile - potrivit regulamentului. Vom începe cu Grupul parlamentar al PSD. Domnul Florinel Stancu, vă rog.
Florinel Stancu Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Dragi colegi deputaţi, În declaraţia mea politică de astăzi voi fi avocatul micilor producători agricoli şi al oamenilor de la sate. Pentru mine, problemele lor au reprezentat o preocupare continuă. Îi cunosc pe foarte mulţi dintre ei, vizitez aproape săptămânal o localitate din mediul rural. Le ştiu doleanţele şi urmăresc atent dacă sunt sprijiniţi sau nu. Am decis să revin la tribuna Parlamentului ca să pledez pentru continuarea sprijinului acordat micilor fermieri, deoarece ei au fost cei mai neglijaţi când Partidul Social Democrat nu s-a aflat la guvernare. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu oamenii de la sate. În prezent, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală 2, prin intermediul fondurilor europene, le acordăm sprijin, sub diverse forme, iar producţia le este subvenţionată şi condiţiile de trai le sunt îmbunătăţite. Dar acest fapt nu mulţumeşte pe toată lumea. Am urmărit cum preşedintele unei federaţii agricole naţionale declara, zilele trecute: "Trebuie să înţelegem foarte clar că degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală, şcoli, drumuri comunale, dacă satul românesc începe să se depopuleze". De asemenea, a mai afirmat că: "fermierii mari au fost excluşi de la acordarea proiectelor pe dezvoltare rurală, pentru că aşa a fost scris Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Şi fermierii mici au cu totul şi cu totul alte probleme". Stau şi mă întreb: este cumva greşit că acordăm finanţare pentru dezvoltarea satului românesc? Trebuie acesta lăsat în subdezvoltare, pentru că nu este rentabil pe termen scurt să investim? Oare nu prin condiţii mai bune sunt oamenii convinşi să rămână la ţară sau să se întoarcă din străinătate? În ce priveşte lipsa finanţării pentru marii fermieri, este un lucru total neadevărat. Ei beneficiază de sprijin din partea statului. În acelaşi timp, eu nu voi fi de acord că microfermele nu ne pot ajuta să prosperăm şi să ajutăm România să devină un producător agricol important al Europei. Într-adevăr, trebuie să-i determinăm să se asocieze în cooperative agricole, pe micii producători, dar în niciun caz să-i abandonăm. Vă propun cazul Italiei, iar cu asta voi încheia. Acolo fermele mici reprezintă pilonul economiei ţării, nu mamuţii agricoli. Guvernul îi ajută şi îi coordonează, statul asigură consultanţă de specialitate, iar treaba o fac oamenii specializaţi de la sate şi din fermele mici. Acesta trebuie să fie şi modelul nostru de dezvoltare, având în vedere că există atâtea pământuri nelucrate. Între agricultura noastră şi a italienilor, diferenţa este că la ei statul se implică în sprijinirea micilor producători. Asta încercăm noi să facem de câţiva ani, fără să neglijăm pe nimeni. Pentru că noi credem în potenţialul pieţei şi al industriei agricole româneşti, în micul producător şi în calitatea produselor lui. Vă mulţumesc pentru atenţie. Florinel Stancu, deputat, Dolj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Florica Cherecheş? Vă rog.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Disponibilizări, în loc de creşteri". Stimaţi colegi, În anul Centenarului, cu trei zile înaintea Zilei educaţiei, aflam de "cadoul otrăvit" pregătit de PSD celor care muncesc în educaţie, anunţul că 4.000 de profesori, cadre didactice şi personal nedidactic riscă să-şi piardă locul de muncă din cauză că ministerul nu mai are bani. Inspectoratele şcolare judeţene au primit sarcina de a pune în practică un ordin de ministru dat în ultima zi a lunii august şi a tăia efectiv posturi, în mare parte ocupate deja la începutul anului şcolar. Cu un buget la jumătatea celui pe care îl prevede Legea educaţiei naţionale, cu o administrare dezastruoasă a resurselor şi cu creşteri salariale acordate fără a se realiza studii de impact în prealabil, acest moment era previzibil, aşa cum l-a anunţat deja Partidul Naţional Liberal în prima parte a anului, dar impactul este devastator asupra a mii de familii de profesori, dar şi de elevi. Subfinanţarea a fost o constantă în toţi aceşti ani, investiţiile lipsesc cu desăvârşire într-un sistem unde cuvântul "prăbuşit" nu se foloseşte doar metaforic, se întâmplă la propriu, în clădirile care găzduiesc copiii noştri. Cei mai de valoare absolvenţi ai facultăţilor nu găsesc niciun motiv pentru a-şi construi o carieră în învăţământ, unde, pe lângă salariile indecente pentru un cadru didactic, se lovesc de probleme birocratice stufoase şi de o lipsă acută a dotărilor din şcoli. Nu ne miră astfel faptul că România a devenit singura ţară din Uniunea Europeană unde mai există cadre didactice fără studii de specialitate sau că sistemul duce o mare lipsă de dascăli, mai ales în mediul rural. Aceste disponibilizări vin să accentueze lipsa de personal şi să comaseze clase diferite în aceleaşi săli sau să desfiinţeze şcoli, pentru că nu mai sunt bani. Lipsa consilierilor de orientare în carieră în ciclul gimnazial are efecte negative majore asupra alegerilor adesea nepotrivite ale elevilor, ceea ce generează pierderi pentru ei înşişi şi pentru societate. În acelaşi timp, personalul din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională nu va mai beneficia de plata cu ora a muncii efectuate şi nici de sporul pentru învăţământ special, de 15% din salariul de bază. Tragedia este că cei ce au de pierdut din toate acestea sunt elevii. Sistemul nu este axat pe elev, aşa cum ar trebui să fie, fiind prea preocupat de a-şi rezolva problemele birocratice, financiare şi legale. Stimaţi colegi, dacă declarăm că educaţia este un pilon al societăţii, avem responsabilitatea de a consolida sistemul educaţional cu măsuri sănătoase, axate pe elevi şi pe necesităţile acestora de a-şi valorifica potenţialul. Educaţia nu reprezintă o cheltuială, ci o investiţie în copii, în viitorul nostru şi al întregii societăţi. Ca atare, îi cer ministrului educaţiei, cum s-o mai fi numind în această lună, să oprească diminuarea numărului de posturi, precum şi a salariilor personalului din învăţământ, pentru că toate aceste măsuri sunt ilegale, inoportune şi afectează grav calitatea actului educaţional. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. De la USR avem colegi? Domnul Botez, atât? Sunteţi? Vă rog.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, În declaraţia mea de astăzi o să vorbesc despre Autostrada A8, Iaşi - Târgu Mureş. A câta oară vorbeşte oare cineva despre acest subiect, de la această tribună? De câte ori trebuie cerut cu insistenţă acest proiect, până când unul dintre efemerele guverne va reuşi în sfârşit să îl şi implementeze? Autostrada A8, între Iaşi şi Târgu Mureş ar însemna o şansă către dezvoltare, făcând legătura mai uşor între Moldova şi restul Europei, o autostradă care ar facilita şi încuraja prezenţa investitorilor, oferind noi locuri de muncă şi o perspectivă europeană regiunii Moldova. În spiritul bunei prietenii cu Republica Moldova, legătura acestei autostrăzi cu Republica Moldova ar da o şansă şi vecinilor de peste Prut pentru un parcurs european mai vizibil. Zilele trecute am asistat la o scenă tragi-comică - Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională şi, ca fapt divers, membru al PSD, se roagă, practic, de Guvernul României, să depună un proiect pentru a construi parţial sau în totalitate această autostradă din fonduri europene. Răspunsul Guvernului? Răspunsul Guvernului este că doreşte să construiască această autostradă prin parteneriat public-privat, o metodă încercată şi de guvernele anterioare, şi care a sfârşit, fără excepţie, într-un eşec total. Asistăm la scene absurde. Comisia se roagă de noi să depunem proiectul, cetăţenii se încolonează în marşuri spre Bucureşti pentru a atrage atenţia asupra necesităţii acestui proiect, autorităţile locale strigă şi ele în cor această nevoie, iar Guvernul României vine cu o soluţie care, în cuvintele colegei dumneavoastră, doamna Corina Creţu, s-ar traduce într-o deprioritizare a acestei investiţii. Suntem în anul Centenar. Acum, la 100 de ani de la Marea Unire, Guvernul PSD-ALDE nu este în stare să ducă la bun sfârşit un proiect de mare infrastructură. Ce este mai rău? Guvernul PSD-ALDE nu este în stare să ne ofere o perspectivă asupra momentului în care ar putea începe un proiect de mare infrastructură. Cum am ajuns aici? Prin 30 de ani de incompetenţă, clientelism şi mediocritate. Din păcate, autostrada A8 sau mai degrabă absenţa ei ajunge să simbolizeze lipsa de perspectivă a societăţii româneşti din aceste timpuri. Ne vom reveni abia atunci când vom şti să alegem politicieni competenţi, care servesc interesul naţional, şi nu interese mici de partid. Vreau să închei într-o notă pozitivă şi afirm că românii mai au o şansă în ţara lor. Trebuie doar cu toţii să muncim pentru un scop comun şi să ne asigurăm că reprezentanţii noştri muncesc pentru aceleaşi obiective în activitatea lor. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. De la ALDE sunt colegi în sală? Nu. De la UDMR? Domnul Farago Petru, vă rog.
Petru Farago Vă mulţumesc. Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Ziua de 6 octombrie este o zi istorică pentru toţi maghiarii din lume, indiferent de ţara unde trăiesc. Ziua de 6 octombrie este o moştenire eternă de-a noastră, care ne îndreaptă paşii în fiecare an la Obeliscul din Subcetatea Aradului şi la Statuia Libertăţii din Parcul Reconcilierii din Arad, pentru a comemora sfârşitul tragic al celor 13 generali martiri ai Revoluţiei paşoptiste maghiare. Este o zi în care cu mândrie declarăm întregii lumi: existăm, trăim şi muncim şi suntem gata să ne apărăm libertatea. Zilele de doliu îşi au rostul lor şi ele. Din doliu, cum a spus poetul Kölcsey Ferenc, poate rezulta autocunoaştere, înţelepciune şi determinare. Da, ziua de 6 octombrie este o zi în care suntem obligaţi să privim în urmă şi să inventariem ceea ce am realizat până acum. Suntem obligaţi, pentru că zi de zi ne confruntăm cu provocările vieţii cotidiene, iar noi trebuie să răspundem acestor provocări. Nu putem să ne permitem să trecem peste ele, să ne purtăm de parcă nici nu ar exista. De asemenea, nu putem permite ca cineva să pună la îndoială libertatea noastră, câştigată, să pună la îndoială ceea ce am realizat în patria noastră, de-a lungul secolelor. Dacă nu urmăm această cale înseamnă că jertfa celor ucişi în repercusiunile ce au urmat Revoluţiei din 1848-1849 a fost inutilă. Eu însă refuz să cred că acest lucru este posibil. În cursul istoriei, noi, maghiarii - chiar înfrânţi fiind - am avut întotdeauna puterea să ne ridicăm şi să ne continuăm drumul. Noi, maghiarii din Arad, noi, maghiarii din România, noi, maghiarii de pretutindeni, nu vom înceta niciodată să luptăm pentru libertate. Pentru libertatea noastră şi pentru libertatea tuturor. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Gabriel Grosaru? Vă rog.
Andi-Gabriel Grosaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Săptămâna limbii italiene în lume". În cea de-a treia săptămână a lunii octombrie se sărbătoreşte "Săptămâna limbii italiene în lume". Iniţiativa a fost lansată în anul 2001, ca urmare a eforturilor comune ale Ministerului Italian al Afacerilor Externe şi al Cooperării Internaţionale şi ale Accademia della Crusca, fiind sprijinită ulterior şi de Elveţia, ţară în care italiana este una dintre limbile oficiale ale statului. Fiecare an are propria sa temă specifică, care constituie un laitmotiv al acestui vast program cultural. În cadrul acestei săptămâni dedicate limbii italiene, institutele italiene de cultură din lume organizează evenimente al căror scop este promovarea limbii şi culturii italiene - conferinţe, colocvii, lecturi publice, cursuri de formare pentru profesori -, iniţiind un dialog cultural şi intercultural cu alţi scriitori, artişti, intelectuali şi reprezentanţi ai societăţii civile din numeroase ţări. Această poveste de succes este rezultatul implicării comunităţilor italiene din lumea întreagă, care, alături de instituţiile culturale locale, şi nu numai, fac ca pasiunea pentru cultura şi civilizaţia italiană să sporească de la an la an, transformând limba italiană într-o cheie a succesului internaţional, în această lume din ce în ce mai conectată. Nu întâmplător, cea de-a XVIII-a ediţie a "Săptămânii limbii italiene în lume", programată pentru perioada 15-21 octombrie 2018, se află sub semnul conectivităţii, fiind intitulată "Italiana şi reţeaua, reţele pentru italiană". Tema este una actuală şi este dedicată interacţiunii dintre limba italiană, Internet, noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării sociale, incluzând aici şi platformele sociale. Această temă constituie o provocare şi o oportunitate în acelaşi timp. Ne arată că viitorul a început deja şi că este un viitor al digitalului, care oferă o nouă şansă unor limbi vechi. Această evoluţie digitală nu este despre digital, ci despre evoluţie. Evoluţie care necesită noi abordări şi noi metode de promovare a limbii italiene. Ea include oameni, proceduri, politici şi platforme culturale, un nou set de valori fundamentale care se dezvoltă în era digitală, având la bază limba italiană, o limbă cu potenţial universal. Asociaţia Italienilor din România este alături de demersurile instituţiilor reprezentative ale statului italian de a promova limba şi literatura din ţara înaintaşilor noştri. În această săptămână specială, dar nu numai acum, organizăm evenimente culturale, precum şi lansări şi prezentări de carte în limba italiană, încercând să sensibilizăm atât iubitorii de cultură şi limbă italiană, dar şi etnicii italieni, cu privire la învăţarea sau îmbunătăţirea limbii italiene, pentru consolidarea identităţii proprii. Cu acest prilej menţionăm colaborarea cu cadrele didactice ale Liceului Teoretic "Dante Alighieri" din Bucureşti, deocamdată singura unitate de învăţământ cu clase în care se predă în limba italiană maternă. Având aproximativ un milion şi jumătate de cetăţeni români care utilizează italiana ca a doua limbă, facem eforturi susţinute să înfiinţăm astfel de clase şi în alte şcoli din ţară. Primirea pozitivă de care se bucură limba italiană ne bucură şi nici nu se putea altfel. Italienii care au venit în România la sfârşitul secolului al XIX-lea, când se întorceau acasă, le spuneau celor de acolo că au găsit "un popor prietenos, care vorbeşte aproape aceeaşi limbă". Astăzi, pe aceste meleaguri, avem şi o minoritate italiană cu o istorie aparte, cât şi o consistentă comunitate de oameni de afaceri italieni. Majoritatea cuvintelor din limba română au origine latină. În "Istoria Limbii Române", Alexandru Rosetti definea limba română ca fiind "limba latină populară, vorbită neîntrerupt în părţile de răsărit ale Imperiului Roman".
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Andi-Gabriel Grosaru Sub aspect gramatical, structura limbii române este cea mai apropiată de cea a latinei populare, faţă de toate limbile romanice. De ce am amintit toate acestea? Pentru a sublinia faptul că "Săptămâna limbii italiene în lume" are în România o însemnătate mai mare decât în orice altă ţară. În încheiere, aş dori să vă citez un proverb italian care defineşte relaţia dintre cele două popoare: Amor vecchio non fa ruggine ; în traducere, "Dragostea veche nu rugineşte". Vă mulţumesc pentru atenţie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Marius Paşcan? Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "În inima României se promovează periculos cultul unui criminal de război". O lege bizară, promovată în legislatura trecută, a făcut ca în România să se vorbească cu frică despre "sfinţii martiri ai închisorilor comuniste", despre filosofii Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu, poetul Radu Gyr, despre părintele Iustin Pârvu, Valeriu Gafencu, Arsenie Papacioc şi mulţi alţii. Românii s-au dezis fortuit, mult prea repede şi stânjenitor de uşor, de câteva figuri ilustre, luminoase, care au compus rezistenţa intelectualităţii împotriva ofensivei criminale a tăvălugului bolşevic, comunist. În timp ce legislativ s-a promovat răspunderea penală asupra anumitor posibile referinţe la activitatea acestor eroi anticomunişti, unii concetăţeni etnic minoritari îşi văd nestingheriţi de cultul unor personaje condamnate pentru crime de război şi împotriva umanităţii. Sub genericul "Serile Wass Albert", Asociaţia Pannónikum din Ungaria a anunţat că în luna octombrie 2018 va organiza un turneu de concerte care va începe în localităţi din Ungaria şi va continua în România - la Târgu Mureş şi Brâncoveneşti - în judeţul Mureş, Odorheiu Secuiesc şi Cluj Napoca. Organizatorii susţin că turneul este promovat cu ocazia împlinirii a 110 ani de la naşterea lui Wass Albert. Este o făcătură provocatoare această aniversare, acum, în octombrie, când nobilul ungur s-a născut de fapt pe 8 ianuarie 1908. Wass a fost condamnat pentru crime de război şi împotriva umanităţii, fiind un scriitor notoriu pentru manifestările sale antisemite, în calitate de reprezentant al partidului fascist ungar "Crucile cu săgeţi". La Odorheiu Secuiesc, unde în parcul central al municipiului există o statuie-bust a lui Wass Albert, concertul este programat să aibă loc pe 12 octombrie a.c. Bustul acestuia tronează într-un loc foarte circulat şi din municipiul Târgu Secuiesc. Pentru a eluda legea, pe placa de pe soclul bustului nu este scris numele lui Wass Albert, ci "Secuiul rătăcitor", evitându-se astfel folosirea numelui celui care se face vinovat de crime de război împotriva românilor şi evreilor. Busturi reprezentându-l pe nobilul ungur există şi în judeţul Mureş, în curtea Bisericii Romano-Catolice din Reghin, un altul, în parcul castelului medieval din comuna mureşeană Brâncoveneşti. Legislaţia României sancţionează penal cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război, precum şi promovarea simbolurilor, ideilor, concepţiilor şi doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. În poemul "Eliberarea Ardealului", Wass Albert adresează un mesaj postum, ades reverberat azi de adepţii secesionismului etnic: "Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor!" Solicit, la rândul meu, autorităţilor statului, să-i apere pe români, aplicând legea în privinţa cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Adrian Dohotaru?
Adrian-Octavian Dohotaru Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Apărăm drepturile angajaţilor! O nouă Lege a dialogului social". Stimaţi colegi, Vreau salarii mai mari pentru români şi condiţii mai bune de muncă. Am depus azi o iniţiativă legislativă privind o nouă Lege a dialogului social, cu sprijinul celor mai importante confederaţii sindicale - CNS Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical, CNSLR Frăţia şi CSDR. România are cele mai tensionate relaţii de muncă din interiorul UE. Legea dialogului social, adoptată în 2011, în condiţiile crizei şi la presiunea patronatelor, a condus la polarizarea salariilor în jurul salariului minim. Mai bine de o treime dintre salariaţi câştigă salariul minim, iar 8 din 10 români au un salariu de bază net sub 2.050 de lei. În sectorul privat au dispărut coeficienţii de salarizare. Grilele pot fi reintroduse prin negocieri colective care să mărească salariile. De aceea e foarte important să avem acest proiect legislativ votat. Rezultatele economice sunt distribuite inechitabil. O treime din PIB revine muncii, două treimi, capitalului. În schimb, la nivel de UE, distribuţia este echilibrată. Condiţiile de înfiinţare a unui sindicat încalcă libertatea de asociere. Dacă un partid are nevoie de trei membri, la fel ca în cazul unui ONG, un sindicat are nevoie de 15 membri, în condiţiile în care peste 90% din firmele din România au sub 15 angajaţi. E nevoie de sindicate constituite din trei membri pentru a încuraja libertatea de asociere. Nu mai există contracte colective de muncă la nivel naţional sau la nivel de sector, nici la nivel de firmă, pentru că la negocierile din companie sindicatele trebuie să reprezinte 50% dintre angajaţi. Noul proiect legislativ prevede 35% reprezentativitate la nivel de firmă. Proiectul specifică şi faptul că negocierile colective devin obligatorii în întreprinderile cu 10 angajaţi. Angajaţii trebuie consultaţi în deciziile companiilor, de aceea susţinem o nouă Lege a dialogului social, care obligă angajatorii să aibă reprezentanţi ai sindicatelor şi ai angajaţilor în consiliile de administraţie din firme. Acest proiect este un rezultat al Coaliţiei pentru Muncă Decentă, în care sunt incluse sindicate, experţi din societatea civilă şi din mediul academic, şi oameni politici de diverse culori. Iniţiativa este susţinută nu doar de confederaţiile sindicale, ci şi de platforma Demos care, spre deosebire de PSD, este singura mişcare civico-politică autentică de stânga din România. Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Laurenţiu Nistor?
Laurenţiu Nistor Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată: "Actuala coaliţie susţine prin măsuri şi programe concrete sectorul privat". Guvernarea PSD-ALDE este o guvernare a dezvoltării. O arată clar numărul locurilor de muncă care completează tabloul creşterilor economice şi majorărilor de salarii şi pensii. Astfel, în economia României, în timpul actualei guvernări, s-au înfiinţat peste 380.000 de locuri de muncă. În acest moment, potrivit datelor oficiale, sunt peste 5 milioane de salariaţi, cu 213.000 mai mulţi decât anul trecut. Cel mai important este faptul că din totalul locurilor de muncă nou-înfiinţate, un procent de peste 90% se găseşte în sectorul privat. Iată, aşadar, că realitatea contrazice din nou, cu cifre, ceea ce opoziţia ne reproşează - şi anume faptul că actuala coaliţie încurajează doar angajările la stat. Dimpotrivă, actuala coaliţie susţine prin măsuri şi programe concrete sectorul privat. De altfel, chiar în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Executivul va acorda, pentru programul "Start-Up Nation", resurse bugetare de 2 miliarde de lei, necesare finanţării nerambursabile pentru 10.000 de firme. Cei mai mulţi dintre antreprenorii care au pornit aceste afaceri prin acest program sunt tineri cu vârste cuprinse între 21 şi 40 de ani, iar în prezent oferă locuri de muncă pentru peste 21.000 de persoane. Sectorul privat va fi în continuare încurajat. Toţi tinerii vor fi în continuare susţinuţi. Pentru că acest program important pentru dezvoltarea mediului de afaceri românesc se va derula şi anul următor. Acesta va fi îmbunătăţit, pentru a oferi şanse cât mai mari antreprenorilor care vor să-şi transforme ideile în afaceri de succes. Programul pentru demararea celei de-a doua ediţii a "Start-Up Nation" a fost lansat deja în dezbatere publică. Aş dori să reamintesc faptul că România este la un minim istoric al şomajului. Că au crescut investiţiile străine directe. Că, iată, sectorul privat face angajări de ordinul sutelor de mii, în toată ţara. Aşadar, este evident că actualele condiţii economice asigurate în urma politicilor şi deciziilor Guvernului PSD-ALDE sunt benefice şi generează creştere economică susţinută. Deputat al PSD de Hunedoara, Laurenţiu Nistor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Florin Roman.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Îndrăzniţi să mai credeţi în balivernele PSDragnea care distrug şi învăţământul românesc!". Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Deşi fostul ministru al educaţiei susţine public altceva, este limpede faptul că Ministerul Educaţiei Naţionale a decis, prin Ordinul de ministru nr. 4884 din 31 august 2018, tăierea a peste 4.300 de posturi ocupate în prezent de personalul didactic de predare, cât şi de cel auxiliar şi nedidactic din sistemul de învăţământ! Mai mult decât atât, inspectoratele şcolare judeţene au trecut deja la desfiinţarea acestor posturi din sistemul de învăţământ, prin somarea directorilor unităţilor şcolare de învăţământ preuniversitar de stat să se încadreze în bugetul aprobat, în urma aplicării costului standard per elev, adică să taie posturile, pentru că nu mai sunt bani. Cu alte cuvinte, fostul ministru rostogoleşte în mod indubitabil o minciună grosolană, deoarece nu autorităţile locale sunt cele care taie posturi, ci ministerul, adică Guvernul Dăncilă, prin inspectoratele şcolare judeţene. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am avertizat în mod constant că banii din învăţământ nu vor ajunge sub nicio formă până la sfârşitul acestui an. Şi, în consecinţă, Guvernul PSDragnea a trecut de ceva vreme la închiderea abuzivă a unor şcoli şi grădiniţe, la comasarea haotică a claselor de elevi şi, mai nou, la tăierea a peste 4.300 de posturi didactice şi nedidactice, deşi învăţământul românesc - o spun aceiaşi guvernanţi - are nevoie de peste 10.000 de dascăli! Aţi majorat costurile standard per elev, dar, de fapt, nu aveţi de unde plăti aceste majorări şi recurgeţi la tăieri masive de posturi din învăţământ şi la alungarea foarte multor elevi din şcolile şi grădiniţele lor. Dacă aceste decizii de un cinism ieşit din comun sunt luate din cauza lipsei banilor, despre cei care aruncă milioane de euro pe tot felul de chermeze nesimţite ce mai ziceţi, domnilor din PSDragnea?! Am semnalat permanent toate aceste lucruri, fără nicio logică, în afară de cea a puşculiţei, care nu au nicio legătură cu binele elevilor din ţara asta sau cu cel al dascălilor şi care doar dinamitează practic învăţământul românesc. Spuneam încă din 25 ianuarie 2018 că acest Guvern, Guvernul PSDragnea, va închide, comasa, sute de structuri şcolare secundare. Şi tot atunci spuneam că până la sfârşitul anului vor dispărea 5.000 de posturi. La momentul respectiv, ministrul dumneavoastră, "Genunche", spunea că minţim populaţia. Astăzi, vedem că toate aceste lucruri se întâmplă. "Genunche" este principalul duşman al învăţământului românesc. Vă mulţumesc. Florin-Claudiu Roman, deputat al PNL de Alba.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Daniel Popescu. Domnul Silviu Dehelean, de la USR, a depus în scris.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă deficitul de forţă de muncă din România, în contextul plecării tot mai multor români peste hotare. Cu această ocazie vreau să atrag atenţia Guvernului şi colegilor parlamentari asupra necesităţii de a evalua consecinţele emigraţiei şi de a găsi soluţii pentru a reduce acest fenomen şi pentru a atenua deficitul de forţă de muncă determinat de acesta. Doamnelor şi domnilor deputaţi, La sfârşitul lunii mai a acestui an, am transmis o interpelare către Ministerul Muncii, prin care doream să aflu dacă la ora actuală există o evaluare a deficitului de forţă de muncă din România, pe sectoare şi ocupaţii, având în vedere că în ultimii ani tot mai mulţi români au plecat să muncească în străinătate. În textul interpelării am atras atenţia asupra amplorii şi gravităţii acestui fenomen. După cum bine ştim, numărul românilor care au plecat din ţară doar în perioada 2007-2017 este estimat de organismele internaţionale la aproximativ 3,5 milioane. Această cifră plasează România pe locul doi în lume, după Siria, care se află de mult timp într-un sângeros război civil. Dacă din Siria oamenii fug pentru a-şi salva viaţa, din România oamenii pleacă, de cele mai multe ori, pentru a scăpa de sărăcie sau pentru a se împlini socio-profesional. De multe ori cei care pleacă sunt tineri, persoane calificate şi înalt calificate în domeniile lor de competenţă. Nu este deplasat să recunoaştem că acest fenomen, al plecării românilor la muncă în străinătate, ne împuţinează din toate punctele de vedere. Stimate colege şi stimaţi colegi, Plecarea atâtor români la muncă în străinătate va avea consecinţe dramatice asupra dezvoltării întregii ţări şi ele nu vor întârzia să apară dacă nu facem nimic în acest sens. Compensarea emigrării prin imigrare nu este o soluţie sau o consolare serioasă, întrucât numărul străinilor aflaţi în momentul de faţă în România este de aproximativ 30 de ori mai mic decât cel al românilor plecaţi în străinătate. Avem date de la sfârşitului anului 2017 care arată că în România se aflau în jur de 117.000 de străini. La aceasta se adaugă îmbătrânirea populaţiei şi deficitul demografic cu care România se confruntă în prezent. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, populaţia activă a României era în 2017 de aproximativ 9 milioane de persoane, din care doar puţin peste 8 milioane şi jumătate erau persoane ocupate. Tot INS a calculat vârsta medie a populaţiei, iar în 2017 aceasta se apropia de 50 de ani. Să reţinem deci câteva cifre: 8 milioane şi jumătate de oameni care muncesc într-o ţară de 19 milioane şi jumătate, vârsta medie fiind de 50 de ani, aproximativ 50 de ani. Un fenomen foarte îngrijorător. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere aceste realităţi, am transmis doamnei ministru al muncii şi justiţiei sociale o interpelare prin care solicitam câteva răspunsuri la chestiunile enunţate anterior. Răspunsul primit este departe de a fi satisfăcător. De fapt, el nu poate fi considerat un răspuns, întrucât nu conţine informaţiile solicitate. Ar fi de dorit ca ministerul să ia în serios cele două întrebări care fac obiectul interpelării. Ar fi de dorit ca ministerul să facă, în primul rând, o analiză temeinică a situaţiei de fapt cu privire la emigrarea forţei de muncă şi mai cu seamă a muncitorilor calificaţi şi specialiştilor, pentru a determina astfel deficitul creat de acest fenomen. Mai mult, ar fi de dorit ca ministerul să contureze şi să propună măsuri de combatere a deficitului forţei de muncă şi de descurajare a emigrării, inclusiv a specialiştilor din diverse domenii de activitate. Numai astfel putem spera că lucrurile se vor putea îndrepta...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Nicolae-Daniel Popescu ... pe termen mediu şi lung. În caz contrar, este de aşteptat ca ţara noastră să rămână a nimănui, iar România să nu fie decât o imensă diaspora. Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu, deputat de diaspora.
Carmen-Ileana Mihălcescu Colegi de la ALDE avem în sală? Nu. Domnul Daniel Vasile.
Daniel Vasile Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Samudaripen-ul, Holocaustul uitat al romilor". În data de 9 octombrie comemorăm nu doar un eveniment tragic, de o cruzime inimaginabilă, dar şi întreaga suferinţă a victimelor reprimării colective din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv a mii de romi. Conform estimărilor, cel puţin 500.000 de romi au fost exterminaţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În anumite ţări a fost exterminată peste 80% din populaţia de etnie romă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 23.000 de romi au fost ucişi în Zigeunerlager - lagărul pentru romi de la Auschwitz-Birkenau - unde, într-o singură noapte, în noaptea de 2 spre 3 august 1944, au fost ucişi 2.897 de romi. În România, peste 25.000 de romi au fost deportaţi, în vederea exterminării, în Transnistria, dintre care aproximativ jumătate au supravieţuit. Genocidul săvârşit de regimul nazist şi de alte regimuri şi aliaţii acestora împotriva romilor este un fapt necunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori ignorat, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale genocidului comis în cursul celui de-al Doilea Război Mondial. Puţinii supravieţuitori ai Samudaripen-ului - genocidul uitat al romilor - sunt un model pentru noi toţi. Romii, reînviaţi din propria cenuşă, şi-au păstrat tradiţiile, cultura şi identitatea etnică. Ei reprezintă o parte din valorile noastre morale, moştenirea noastră morală. Îi regăsim în noi, întorşi acasă pentru a crea viitorul. Salutăm astăzi sacrificiul/martiriul lor cu durere, dar şi cu mândria de a le fi urmaşi. Obligaţia noastră faţă de victimele Holocaustului nu înseamnă doar comemorare, ci, de asemenea, imperativul de a ne ridica împotriva oricărei forme de discriminare, rasism şi xenofobie. Noi nu trebuie să uităm. Holocaustul nu este doar o lecţie din trecut, ci şi o lecţie pentru viitor. Datoria noastră este de a transmite aceste lucruri generaţiilor viitoare şi de a ne asigura că cele întâmplate nu se mai pot repeta. Aşa cum nu se pot repeta nici vieţile celor pe care i-am pierdut, pieriţi sau deportaţi fără urmă. Continuăm să căutăm nume, dovezi, amintiri care să refacă destine care nu trebuie uitate. Curajul lor ne inspiră să căutăm soluţii pentru a ne asigura că fiecare persoană are dreptul de a fi diferită, diferită şi egală în acelaşi timp, să conturăm un viitor mai bun şi să veghem ca umanitatea să nu-şi piardă din nou umanitatea. Cu această convingere, trăind în prezent, facem o plecăciune în memoria celor care au fost ca o sfidare a timpului şi suferinţelor istoriei, asumându-ne responsabil tot ceea ce depinde de puterea omului în a-şi construi viitorul, în demnitate. Dumnezeu să-i odihnească pe cei morţi şi să-i îndrume spre pace pe cei vii! O del te iertile seavale! Mulţumesc. Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii rome în Parlament.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Constantin Codreanu? Nu este. Domnul Ionuţ Simionca? Nu. Domnul Petru Movilă? Nu. Domnul Eugen Tomac a depus în scris. Domnul Vasile Cocoş. Vă rog.
Vasile Cocoş Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ministerul Finanţelor Publice respectă Programul de guvernare". Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, 3 octombrie 2018, o ordonanţă de urgenţă care prevede o serie de măsuri, printre care: Tot începând cu 1 noiembrie 2018 se elimină cota redevenţei de 5%, care până acum se aplica la valoarea producţiei şi se plătea la încheierea licenţei sau la eliberarea permisului de exploatare, pentru apa geotermală şi apa minerală naturală utilizată pentru consumul populaţiei la buvetele publice. O altă măsură este prelungirea termenului de plată şi acordarea unor bonificaţii pentru impozitul pe venit şi contribuţiile sociale definitivate în baza deciziilor de impunere. Astfel, în cazul deciziilor de impunere anuală, emise de organul fiscal competent, pentru definitivarea impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017 şi pentru definitivarea contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate de persoanele fizice, pentru perioada 2016-2017, se propune ca termenul de plată pentru sumele de plată stabilite prin aceste decizii să fie 15 martie 2019. Pentru plata cu anticipaţie a acestor sume se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la data de 15 decembrie 2018, inclusiv. În cazul deciziilor de impunere anuală, emise de organul fiscal competent pentru definitivarea contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru perioada 2014-2017, termenul de plată pentru sumele de plată stabilite prin aceste decizii este data de 30 iunie 2019. Pentru plata cu anticipaţie a acestor sume se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la data de 31 martie 2019, inclusiv. Iată că Guvernul României respectă Programul de guvernare pentru binele românilor. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD. 10 octombrie 2018.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Mihaela Huncă.
Mihaela Huncă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Deblocarea Proiectului ROSE înseamnă o viaţă mai bună pentru 1,6 milioane de elevi români". Stimate colege şi stimaţi colegi, Pe 3 decembrie 2015, Guvernul României a lansat Proiectul privind Învăţământul Secundar din România, pe scurt ROSE. Proiectul, finanţat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca Mondială, şi-a propus să sprijine elevii cu performanţe scăzute, din medii defavorizate, aflaţi în imposibilitatea tranziţiei către învăţământul terţiar şi a dobândirii de competenţe esenţiale pentru adaptarea cu succes pe piaţa muncii. Totodată, proiectul şi-a propus să intervină la nivel de sistem, inclusiv prin revizuirea programelor şcolare şi revizuirea sistemului de evaluare al elevilor, contribuind la reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar şi la creşterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat. Am considerat, încă din 2015, Proiectul ROSE drept unul foarte important pentru sistemul educaţional din România, cu atât mai mult cu cât venea în completarea unei strategii complexe, menite să sprijine Ministerul Educaţiei Naţionale, în vederea punerii în practică a Programului Uniunii Europene privind educaţia pentru perioada 2014-2020. Am fost optimistă în faţa estimărilor reprezentanţilor de atunci ai Guvernului României şi ai Băncii Mondiale, conform cărora 1,6 milioane de elevi, din 1.160 de licee, ar fi fost beneficiarii direcţi ai acestui proiect. La aproape trei ani de la acea lansare, mi s-a transmis oficial de la Ministerul Educaţiei Naţionale că bugetul aprobat pentru Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă este foarte redus, fiind suficient doar pentru alocarea unei singure tranşe către beneficiarii de granturi, nu patru tranşe, cum prevede Manualul de Granturi pentru Licee. Prin urmare, având în vedere că toate bugetele beneficiarilor de grant au fost redimensionate negativ şi, pe cale de consecinţă, sunt insuficiente pentru atingerea ţintelor propuse, solicit public Ministerului Finanţelor Publice suplimentarea bugetului alocat, evitarea blocajului apărut şi respectarea obiectivelor asumate. De asemenea, cred că respectul şi implicarea dumneavoastră sunt meritate şi de cei 1,6 milioane de elevi români, beneficiari ai acestui proiect, cărora le puteţi schimba viaţa în bine. Vă mulţumesc. Deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 7 Botoşani, Mihaela Huncă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Ovidiu Popa.
Ştefan-Ovidiu Popa Vă mulţumesc. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă "Importanţa turismului în România". Stimată doamnă preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-cheie din economia mondială - industrie, agricultură, comerţ. Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat, deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă profesionişti din toate domeniile de activitate. Turismul se prezintă, aşadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de faţete cu încărcătură economică semnificativă, poziţionată la intersecţia mai multor ramuri şi sectoare din economie. Toate acestea îşi găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conţinutul noţiunii de turism şi a conceptelor adiacente. Pe plan economic turismul este un factor al progresului economic, cu largi şi pozitive implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi, acţionând în direcţia introducerii în circuitul economic - intern şi internaţional - a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric de mare atracţie şi a unora din realizările contemporane în domeniile construcţiilor şi artei. Turismul acţionează ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea turismului se obţine un semnificativ spor de producţie, aportul său la PIB fiind proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărei ţari. Stimaţi colegi, La nivelul României, ponderea turismului în produsul intern brut a crescut de la 1,5% în 2016, la aproximativ 2,6% în 2017, iar pentru acest an sunt preconizate alte creşteri importante, bazate pe măsurile aplicate în cursul anului 2017. Această pondere a crescut şi este în creştere, pentru că România are ce să ofere atât turiştilor români, cât şi străini. Fiind deputat de Vâlcea, vreau să fac câteva referiri vizavi de resursele naturale şi antropice corelate cu o preocupare continuă şi atentă pentru dezvoltarea turismului în zonă, care fac din judeţul Vâlcea o importantă destinaţie turistică. Atracţiile turistice pot satisface în egală măsură preferinţele schiorului, turistului sosit la odihnă, cură balneară, dar şi ale vânătorului. Vâlcea este o destinaţie pentru toate vârstele, în toate anotimpurile. Paleta formelor de turism practicate este foarte largă: turism montan, balnear, de circulaţie, turism de weekend. Inclusiv în Programul de guvernare al PSD sunt propuse diferite măsuri în domeniul turismului, una dintre ele fiind aprobată de Guvern, şi anume, reducerea TVA la 5% în domeniul turismului pentru cazare, servicii de restaurant şi catering, dar şi pentru utilizarea facilităţilor sportive, parcurilor de distracţii şi recreative. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că măsurile de stimulare, precum acordarea voucherelor de vacanţă, produc rezultate şi efecte pozitive pentru economie. Numărul turiştilor cazaţi în luna august 2018 a fost cu aproape 10% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. România va avea astfel cea mai redusă cotă de TVA din Uniunea Europeană aplicată în turism. Vă mulţumesc. Ştefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Antoneta Ioniţă. Vă rog.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD-iştii, între ei!". Greu mi-a fost să cred, atunci când am intrat în politică, că va veni o zi în care va trebui să asist la lupta dintre unul sau mai multe grupuri din interiorul aceluiaşi partid. Să ne înţelegem, vorbesc despre un alt partid, nu cel din care fac parte. Greu mi-a fost să cred că voi ajunge să simpatizez cu una dintre părţile "beligerante", să caut argumente pentru una sau alta dintre tabere. Ceea ce se întâmplă astăzi în interiorul PSD depăşeşte cu mult imaginaţia oricărui cetăţean de bună-credinţă. După ce au pus mâna pe putere în 2016, a urmat o perioadă în care, din cauza luptelor interne, s-a ajuns la situaţia disperată ca liderul PSD să-şi demită doi premieri în decurs de numai un an. Motivul? Incompetenţa acestora, desigur, de parcă propunerile ar fi venit paraşutate de la alte partide, nu din interiorul grupării social-democrate. Ceea ce a urmat este, de departe, cea mai tristă glumă politică întâmplată după 1989. Un Guvern "şchiop", atât din punct de vedere al comunicării, cât şi din cel al performanţelor înregistrate. Un premier marionetă, alături de care se află un mare grup de oameni certaţi cu limba română şi profesionalismul. Sunt şi excepţii, desigur, dar întăresc regula. O spun fără nicio reţinere: în PSD există şi profesionişti. Oameni competenţi, care au demonstrat că pot performa în domeniile lor de activitate. Un exemplu este comisarul european Corina Creţu, cea care zilele trecute nu a mai rezistat şi a declarat sec: "Nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca mea". Europarlamentarul PSD a spus clar şi răspicat că sunt bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, dar nu avem proiecte. Şi s-a referit la Podul peste Dunăre de la Brăila: "Avem bani de studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate". Corina Creţu a accentuat faptul că este necesar să se accelereze proiectul podului de la Brăila, completându-şi declaraţia publică cu o frază care ar trebui să ne dea fiori: "Am pierdut 2 miliarde de euro pe marea infrastructură (...). Facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Avem pentru acest an risc de pierdere de 800 de milioane de euro". Nu cred că mai e ceva de spus. Oameni din PSD, aflaţi în funcţii înalte, spun că acest Guvern este neperformant, că românii pierd bani europeni din cauza unor incompetenţi ţinuţi în funcţii de conducere doar pentru simplul motiv că sunt obedienţi faţă de liderul social-democrat. Ceea ce se întâmplă în România este o luptă internă între PSD-işti. Dusă pe spinarea românilor! Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. De la ALDE sunt colegi? Nu. Domnul Constantin Codreanu a venit? Nu. Domnul Ionuţ Simionca. Vă rog.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "«Start-Up Nation», păcăleala anului 2018". În timp ce sute, poate chiar mii de tineri români care visează să îşi facă imperii după modelul lui Mark Zuckerberg îşi pregătiseră deja planurile de afaceri pentru ediţia din 2018 a Programului "Start-Up Nation", Guvernul Dragnea-Dăncilă le dă o palmă acestor antreprenori visători. Prin modificarea grilei de evaluare a proiectelor, IT-ul nu mai poate obţine punctaj maxim, fiind devansat, de exemplu, de serviciile de pompe funebre. De ce am avea nevoie de mai multe firme de pompe funebre? Ar putea Guvernul PSD-ALDE să aibă nişte planuri în acest sens cu privire la viitorul românilor, planuri pe care nu ni le-a adus la cunoştinţă până în acest moment? În aceeaşi logică PSD-istă, o firmă de IT este mai puţin valoroasă decât o şaormerie sau decât o spălătorie de maşini, cu fisă sau fără fisă. Logica PSD este greşită atâta timp cât România poate deveni competitivă doar încurajând afacerile generatoare de valoare adăugată brută foarte înaltă, în domenii orientate către o cerere prezentă şi, pe cât posibil, viitoare, cum ar fi: industrii creative, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, robotizare, construcţii de maşini şi utilaje asistate de computer, servicii financiare, agricultură ecologică etc. O altă critică pe care vreau să o aduc propunerii Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat este înscrierea şi contractarea proiectelor după principiul "primul venit, primul servit". Pentru marea majoritate a apelurilor derulate din fonduri structurale s-a renunţat, încă din anul 2014, la aplicarea acestui principiu pentru apelurile ce vizează investiţii în mediul privat. Mai mult, ultimele încercări de a reintroduce "primul venit, primul servit" s-au soluţionat cu eşec. Vă reamintesc schema de ajutor de minimis instituită prin H.G. nr. 274/2013, când sesiunea de înscriere a fost anulată cu mare scandal şi cu suspiciuni de fraudă, motivul oficial fiind cel al blocării sistemului informatic al Ministerului Finanţelor Publice. Pe această cale, îi cer ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, să renunţe la propunerile aberante de modificare a Programului "Start-Up Nation" faţă de forma aprobată de Parlament. Domnule Oprea, Steve Jobs spunea: "Oamenii care sunt suficient de nebuni ca să creadă că pot schimba lumea sunt şi cei care o fac". Vă îndemn să îi încurajaţi, din poziţia pe care o aveţi, pe tinerii care cred că pot schimba lumea şi să renunţaţi la practicile PSD-iste care ne ţin pe loc sau chiar ne duc înapoi în timp! Deputat Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Costel Lupaşcu. Vă rog.
Costel Lupaşcu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei mele politice este "Moldova are nevoie de autostradă". În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre modernizarea şi dezvoltarea transportului, ceea ce eu cred că este o adevărată prioritate a Guvernului. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ şi semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării, este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid. România are în acest moment puţin peste 500 de Km de autostradă în operare şi aproximativ 250 de Km de autostradă în construcţie. Proiectul de modernizare şi dezvoltare a transportului rutier trebuie abordat plecând de la principiul asigurării siguranţei, de aceea consider că România trebuie să se alăture, din acest punct de vedere, infrastructurii europene, ţinând astfel cont de nevoile românilor. Trebuie precizat că dezvoltarea economică a României poate fi sustenabilă doar prin dezvoltarea infrastructurii de transport. În anul Centenarului trebuie să ne gândim la un lucru esenţial pentru noi toţi. De aceea este necesar să ţinem cont de coeziunea şi conectivitatea regională, prin reducerea disparităţilor dintre regiuni. În prezent, legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe traseul DN15B-DN15, care face faţă cu greu fluxului sporit de trafic. În acest context, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi - A8, denumită Autostrada Est-Vest, poate deveni o alternativă pentru traficul internaţional. În acelaşi timp, specialiştii susţin că varianta cea mai fezabilă este Autostrada Iaşi-Bacău-Braşov. Această autostradă poate fi construită pe traseul Iaşi-Bacău-Oneşti-Valea Oituzului-Braşov, fiind un traseu mult mai uşor de executat, urmând să se realizeze o legătură rapidă şi sigură pe direcţia est-vest, între Transilvania şi Moldova. Pe termen mediu şi lung autostrada va facilita traficul internaţional de tranzit ce se va desfăşura între Coridoarele pan-europene IV şi IX, aceasta urmând să realizeze o legătură rapidă şi sigură între Autostrada Transilvania A3 şi Coridorul IX pan-european Bucureşti-Focşani-Albiţa. Este de amintit faptul că legătura dintre regiunea nord-est Moldova şi Capitala ţării, Bucureşti, se desfăşoară pe Drumul European E 85. În acest context, Autostrada Siret-Suceava-Bucureşti trebuie să devină o prioritate de execuţie pentru Guvernul României, reprezentând o alternativă atractivă, urmând să realizeze o legătură rapidă şi sigură pe direcţia nord-sud, între Moldova şi Bucureşti. Prin execuţia autostrăzilor, locuitorii regiunii nord-est vor beneficia de o schimbare semnificativă atât din punct de vedere social, cât şi economic, prin investiţiile care vor fi atrase în regiune, acestea reprezentând rute comerciale importante în nord-estul României. În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, fac un apel la toţi colegii deputaţi şi senatori PSD, şi nu numai, din Moldova, pentru a ne uni forţele şi a sprijini construcţia acestor autostrăzi. Prin execuţia acestor obiective vom pune bazele asigurării infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. La 100 de ani de la Marea Unire, ne este scris să fim împreună. Haideţi, noi, toţi parlamentarii din Moldova, să fim uniţi şi să avem proiecte comune, corecte şi viabile pentru dezvoltarea regiunii! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Mihai Culeafă. Vă rog.
Mihai Culeafă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi: "România îşi ratează obiectivele, la fel cum doamna Dăncilă îşi ratează vizitele". Anul Centenarului ar fi trebuit să fie un prilej de reflecţie asupra destinului european al României, ar fi trebuit să fie un moment de concentrare a energiilor pentru acele proiecte de anvergură care să pună un fundament sănătos pentru dezvoltarea ţării noastre în următoarea sută de ani. Ar fi trebuit să ne construim infrastructura viitorului: autostrăzi care să facă legătura între toate regiunile ţării; căi ferate de mare viteză, legate de coridoarele europene; o reţea energetică extinsă şi interconectată cu reţeaua regională, dar în schimb avem parte de blocaje, amânări şi scuze. Ar fi trebuit să ne preocupăm de sănătatea acestui popor, dar nici unul dintre spitalele regionale moderne care au fost promise nu a avansat dincolo de stadiul de schiţă pe hârtie. Ar fi trebuit să transformăm radical educaţia, aducând în prim plan competenţele digitale şi dezvoltarea abilităţii elevilor de a învăţa independent, structurat şi flexibil. În schimb, suntem pe punctul de a concedia profesori din cauza anvelopei salariale meschine. Ar fi trebuit să câştigăm pentru România un loc la masa ţărilor care contează în noua economie a cunoaşterii, ducând investiţii în zona cercetării şi dezvoltării, sprijinind universităţile şi centrele de proiectare. Ar fi trebuit să pregătim o administraţie modernă, digitalizată, plină de oameni tineri şi şcoliţi care să poată răspunde cum se cuvine aşteptărilor cetăţenilor. România îşi ratează toate aceste obiective majore pentru că actuala majoritate transformă guvernarea într-o glumă sinistră, ilustrată perfect de un prim-ministru pentru care orice ieşire în public este o provocare, un prim-ministru care într-o zi fuge de ziarişti pentru că nu are pregătită foaia cu răspunsurile la întrebări, iar în altă zi încearcă să vorbească liber, dar eşuează lamentabil printre erori de exprimare şi fracturi logice. Dar dacă spectacolul unui prim-ministru rătăcit prin propria ţară în timpul unei vizite de lucru poate fi uşor amuzant, spectacolul unei ţări care începe să-şi piardă simţul orientării în istorie poate fi pur şi simplu o tragedie. Vă mulţumesc. Mihai Culeafă, deputat al PNL, judeţul Ilfov.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Petru Movilă.
Petru Movilă Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Bună dimineaţa! Declaraţia politică se numeşte "Autostrada minciunii". Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Când un comisar european spune răspicat că avem un Guvern de incompetenţi, toţi cei care ocupă astăzi câte un scăunel la Palatul Victoria ar trebui să-şi facă bagajele şi să plece. Dacă până şi propriul tău om îţi arată cât de catastrofal este Guvernul Dăncilă, cred că, în baza celor şapte ani de acasă, toţi membrii actualului Cabinet pot să-şi admită inutilitatea şi să se întoarcă de unde au plecat. De la începutul anului, am tot subliniat faptul că singura instituţie abilitată să ceară fonduri la Comisia Europeană pentru construcţia autostrăzii Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş este Guvernul României, prin ministerele de resort. În spiritul acestei idei am anunţat şi faptul că sunt bani şi pentru studii de fezabilitate, şi pentru începerea lucrărilor. Aceste informaţii au fost confirmate de comisarul european pentru dezvoltare regională, doamna Corina Creţu, într-un răspuns pe care l-am primit la o adresă transmisă Domniei Sale, la începutul anului curent. Din 2012 până în prezent, de când PSD a preluat guvernarea, nu s-a mişcat niciun centimetru pentru demararea lucrărilor. În schimb, în pragul alegerilor din 2016, la Iaşi, PSD a anunţat că în 2017 va tăia panglica la primul kilometru de asfalt din această autostradă. În realitate însă nu s-a făcut nimic pentru acest proiect, stimaţi membri ai PSD, ba, chiar mai mult, doamna premier nici măcar nu se oboseşte să răspundă la interpelările pe care noi, ieşenii, i le adresăm pe această temă. În calitate de parlamentar de Iaşi, am întrebat-o pe doamna Dăncilă, încă din luna iunie, de ce nu a solicitat fonduri de la Comisia Europeană pentru finanţarea autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş. Suntem în luna octombrie, şi, nici până în acest moment, doamna premier nu a găsit răspunsul la această întrebare. Între timp, a explicat Corina Creţu, negru pe alb, că noi, ieşenii, nu putem beneficia de autostradă din fonduri europene, pentru că Guvernul României, pur şi simplu, nu vrea. Doamnă premier, Domnule Liviu Dragnea, Vă oferim noi specialiştii necesari pentru întocmirea documentaţiei, dacă voi nu vreţi sau consideraţi că este o muncă prea laborioasă şi vă depăşeşte. Ne ocupăm noi şi de studii, şi de implementare, şi de bunul mers al proiectului. Altfel nu se poate. Niciodată România nu a avut un Guvern care să-şi urască atât de tare propriul popor. Asta s-a văzut clar şi la proteste, şi în cazul proiectului autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş. Plecaţi acasă, domnilor, sau daţi-ne ce merităm, pentru că şi noi, ieşenii, plătim taxe şi impozite. Şi mai ales pentru că asta ne-aţi propus şi ne-aţi promis în ultimii ani. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Camelia Gavrilă? Vă rog.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este o reflecţie asupra votului şi asupra referendumului. Pentru că este firesc, la un moment dat, reprezentanţii clasei politice să analizeze, şi din perspectivă sociologică, şi din perspectivă politică, momentul consumat. Numele pe care l-am dat, simbolic, este "Un vot pentru valori şi tradiţii în spaţiul familiei". Şi constatăm că după ani în care dezideratul pentru exprimare liberă, pentru liberă circulaţie, ieşind dintr-un univers totalitar şi închis, dorinţa de pluralism politic şi de vot autentic, dincolo de aceste deziderate, la acest moment greu se conturează participarea la vot, care, într-adevăr este un drept, nu o obligaţie, dar devine totuşi o obligaţie morală, în contextul importanţei şi semnificaţiei majore a acestui vot. Cu atât mai mult cu cât vorbim de o iniţiativă civică, vorbim de o încercare de definire a familiei şi a instituţiei căsătoriei, pentru că familia este o comunitate umană care se confundă cu dezvoltarea civilizaţiei, este o şcoală a emoţiilor pentru copiii care cresc în spaţiul acesteia, oferă primele lecţii de afecţiune, este un simbolic prolog al şcolii, al intrării în spaţiul social al şcolii şi oferă garanţii de moralitate, de demnitate şi libertate interioară. S-a disociat, în mod nefiresc, opţiunea pentru valorile familiei şi ale căsătoriei, aşa cum a încercat referendumul să precizeze şi să definească instituţia căsătoriei, ca fiind în contradicţie cu valorile europene. Fals, pentru că respectul nostru, şi al clasei politice, şi al cetăţenilor, pentru valorile europene este cert, însemnând acesta şi libertatea valorilor, libertatea de exprimare, integrarea atentă a minorităţilor de ordin religios, etnic, social şi a minorităţilor de ordin sexual. Nu trebuie să uităm însă că pilonii, elementele de identitate ale Uniunii Europene şi ale Europei, în general, înseamnă şi valorile Antichităţii greco-latine, şi principiile Dreptului Roman, şi valorile moral-creştine, legate deci de religia şi filozofia Creştinismului. Şi ignorarea oricăror valori din acestea ar însemna un deficit pentru conceptul european. Însă referendumul consumat implică totuşi atenţia şi asupra unor probleme legate de familie - şi aş sublinia câteva. Birocraţia excesivă în procesul de adopţie. Sunt peste 20.000 de copii care se află, conform unui raport al UNICEF, din 2016, în centre de plasament, în orfelinate, iar sistemul de adopţii este încă destul de dificil, deşi paşi importanţi s-au făcut în ultima vreme. Stabilitatea familiei, în contextul migrării părinţilor, este extrem de importantă. 100.000 de copii sunt afectaţi de plecarea unui părinte şi în jur de 18.000, conform datelor existente, sunt cu ambii părinţi plecaţi. Deci, importanţa sprijinului oferit lor, calitatea educaţiei, calitatea educaţiei parentale pentru cei care substituie părinţii - vorbim de bunici sau de rude - sunt demersuri importante. O familie înseamnă şi un copil, iar scăderea demografică este îngrijorătoare. De aceea, programele de susţinere a planningului familial, inseminarea in vitro sunt măsuri care ar trebui să se afle în atenţia noastră.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Camelia Gavrilă Alocaţiile pentru copii sunt încă sub nivelul dorit. Şi, de aceea, concluziile noastre sunt acum că prezentarea la referendum a fost un lucru important, chiar dacă nu a fost validat, că este un moment de reflecţie asupra semnificaţiei familiei şi că România are nevoie de campanii de informare pentru a se înţelege şi asuma valori sociale, civice, politice legate de tema în discuţie. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Dănuţ Bica? Vă rog.
Dănuţ Bica Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Dacă vreţi să cinstiţi cu adevărat Centenarul Marii Uniri, atunci respectaţi invalizii, veteranii şi văduvele de război!". Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Marea Unire şi România Modernă nu ar fi fost posibile fără sacrificiile făcute de românii care au luptat cu arma în mână în cele două războaie mondiale, dintre care foarte mulţi şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă sau au revenit acasă mutilaţi. Marea Unire şi România Modernă nu s-ar fi înfăptuit fără lacrimile mamelor care şi-au pierdut fiii pe front, fără durerea soţiilor care, rămase văduve, au fost nevoite să trudească singure la munca ogorului şi tot singure să-şi crească copiii. Prin urmare, înainte de a construi edificii somptuoase sau monumente măreţe pentru cinstirea Centenarului Marii Uniri, guvernanţii ar trebui să ştie că încă mai avem printre noi un număr de 64.047 de invalizi, veterani şi văduve de război. Ei sunt cei cărora le datorăm România Modernă, ca stat naţional, unitar şi indivizibil. Ei sunt cei ale căror voci nu le aude nimeni, pentru că doar au oferit ţării totul, având decenţa de a nu cere niciodată aproape nimic. Ştiind cu toţii aceste lucruri, ne-am fi aşteptat ca, măcar în anul aniversării Centenarului, Guvernul României să le acorde o atenţie specială, un respect deosebit şi, în consecinţă, o susţinere financiară decentă. Din păcate, situaţia se prezintă exact invers. Astfel, în vreme ce torţionarii din perioada comunistă huzuresc, beneficiind de pensii speciale de zeci de mii de lei lunar, invalizii, veteranii şi văduvele de război primesc din partea statului român o indemnizaţie medie de numai 238 de lei pe lună. Pentru Guvern nu contează că, la vârste atât de înaintate, eroii noştri se sting unul câte unul, cu mulţumirea că au făcut ceea ce a trebuit pentru ţară, dar cu sufletul neîmpăcat, din cauza faptului că sacrificiile lor nu au primit recunoştinţa pe care o merită din plin. Pentru Guvern nu contează că invalizii, veteranii şi văduvele de război au fost mulţi, dar sunt, de la un an la altul, tot mai puţini, ci doar că se mai realizează ceva economie la buget. Stimaţi colegi, Guvernul PSD-ALDE a ratat aproape în totalitate sărbătorirea Centenarului României Mari. Puţinele manifestări, care au avut loc, au semănat mai degrabă cu nişte sărbători câmpeneşti, cu mici, bere şi lăutari de slabă calitate. Bani s-au cheltuit, şi nu puţini, însă celor care sunt cu adevărat conştienţi de solemnitatea celebrării a 100 de ani de la Marea Unire, le este ruşine de modul în care guvernanţii au reuşit să gestioneze acest moment extrem de important. La nivel local, primăriile au fost silite, prin politica financiară păguboasă impusă de Ministerul Finanţelor Publice, să renunţe la multe dintre proiectele dedicate Centenarului, deoarece banii din buget nu vor ajunge anul acesta nici pentru salariile funcţionarilor şi pentru cheltuielile curente. În cele mai multe cazuri, construcţia monumentelor şi edificiilor dedicate Centenarului nu se va finaliza, fie pentru că banii au fost alocaţi tardiv, fie pentru că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale s-a poziţionat ca un adevărat obstacol în calea sărbătoririi acestuia. Oricât de îngăduitori am fi şi oricum am evalua prestaţia Guvernului în organizarea aniversării Centenarului, ajungem la acelaşi rezultat - eşec pe linie. Nu am obiceiul de a da sfaturi...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Dănuţ Bica ... celor care guvernează, deoarece ştiu că sunt mult prea aroganţi pentru a le lua în seamă, fiind convinşi că numai ei deţin adevărul suprem. Cu toate acestea, îmi permit să fac un apel la adresa prim-ministrului şi a ministrului muncii şi justiţiei sociale, cerându-le să repare de urgenţă nedreptatea făcută invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Înainte de a mai promite dublări de pensii pentru...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Dănuţ Bica ... după anul 2021, Guvernul poate să facă un gest simplu de dreptate şi să acorde indemnizaţii decente, înainte de 1 decembrie 2018, eroilor care mai sunt în viaţă şi văduvelor celor decedaţi. Bani în buget există. Economia a crescut anul trecut, cel puţin pe hârtie, şi pare că se încăpăţânează să crească şi anul acesta, în ciuda măsurilor nocive...
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule deputat, vă rog să încheiaţi, aţi depăşit de mult...
Dănuţ Bica nocive adoptate de...
Carmen-Ileana Mihălcescu ... cele trei minute.
Dănuţ Bica ... o propoziţie mai am... de Guvernul Dragnea-Dăncilă, iar efortul bugetar pentru punerea în practică a acestei decizii ar fi nesemnificativ. Liderii PSD şi ALDE şi-ar putea spăla astfel o parte din ruşinea pentru eşecul lamentabil al Proiectului Centenarului, arătând un minim respect celor 64.047 de eroi ai ţării.
Carmen-Ileana Mihălcescu Sunteţi la cinci minute...
Dănuţ Bica Vă mulţumesc. Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.
Carmen-Ileana Mihălcescu Luaţi din timpul celorlalţi colegi! Doamna Luminiţa-Maria Jivan? Este? Doamna Mirela Furtună? Domnul Silviu Macovei. Vă rog.
Silviu Nicu Macovei Bună dimineaţa! Stimaţi colegi parlamentari, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România trebuie să profite de orice şansă de finanţare europeană". La mai bine de zece ani de la intrarea României în clubul select al ţărilor membre ale Uniunii Europene, problema absorbţiei fondurilor europene încă este subiect de dezbatere. Ca român, mi-ar fi plăcut ca ţara noastră să beneficieze din plin de oportunitatea de a avea sprijin financiar pentru recuperarea acestor decalaje de dezvoltare faţă de ţările din vestul Europei. Din păcate, procesul absorbţiei fondurilor europene este încă anevoios şi descurajator. Motivele pentru care gradul de absorbţie este la un nivel nesatisfăcător pentru dorinţele noastre, ţin de o varietate de piedici. Autorităţile şi antreprenorii simpli se lovesc de o birocraţie excesivă, nu doar la noi, ci la nivel european; procedurile sunt anevoioase şi complicate, adesea frizând absurdul. Încălcarea unor astfel de norme, de multe ori cu consecinţe financiare dezastruoase, atrag adesea falimentul. Cu toţii am auzit în judeţele noastre cazuri de antreprenori cărora, după ce au terminat de construit o fabrică sau o fermă, fie nu li s-au decontat banii investiţi, fie li s-au cerut înapoi, după ani de zile de la implementare. Să nu ne amăgim, însă, şi să cădem în păcatul autocompătimirii: banii europeni au schimbat faţa României, chiar dacă suntem încă departe de punctul în care ne dorim să ajungem în viitor. Însă, cifrele arată clar că nu suntem doar nişte donatori la bugetul european, ci am primit bani mai mult decât am contribuit. Chiar şi aşa, ne întrebăm atunci care este explicaţia unui eşec al atragerii fondurilor europene, fenomen clamat de toată societatea românească. Lăsând, deocamdată, la o parte piedicile birocratice de mai sus, trebuie să ne asumăm şi noi, ca oameni politici, o parte din responsabilitate. Lipsa de unitate a tuturor partidelor politice, în viziunea de dezvoltare a României pe viitor, a condus la blocaje inimaginabile. La fiecare schimbare de Guvern, partidul care venea la putere ştergea totul cu buretele - orice plan, orice strategie. În ultimii foarte mulţi ani, PSD este singurul partid care şi-a asumat în forul său suprem o strategie de dezvoltare a României până în anul 2040. Această strategie include o componentă foarte importantă de finanţare din banii europeni. Asta nu înseamnă automat că România va primi imediat bani pentru investiţii! Să nu uităm, peste doar câteva luni vom prelua preşedinţia Consiliului European şi vom avea de gestionat cea mai mare criză a Uniunii Europene - părăsirea Marii Britanii a comunităţii europene. Acest lucru ne va afecta în mod sigur şi destul de serios, fiindcă bugetul UE va suferi o pierdere semnificativă de fonduri. De aceea, lupta pentru fiecare euro atras va fi o competiţie acerbă între toate statele Uniunii. Aceasta va fi marea provocare pentru noi, ca ţară, să fim suficient de maturi astfel încât să profităm la maximum de fondurile existe. România are, însă, câteva avantaje de care trebuie să profite: după ce a avut un comisar european pe agricultură, acum are unul dintre cei mai influenţi reprezentanţi în "guvernul" european. Corina Creţu este membrul PSD, care gestionează poate cel mai important buget al Uniunii Europene, cel de dezvoltare. Nu ne putem permite să pierdem această oportunitate de a avea un personaj atât de important la nivel european, iar noi să nu profităm de orice ban pe care îl putem atrage. Ca reprezentant al ieşenilor în acest Parlament, nu pot să rămân insensibil la mesajele şi semnalele pe care comisarul european Corina Creţu le transmite vizavi de autostrada A8 Iaşi-Târgu Mureş. Acest subiect este unul simptomatic pentru posibilităţile României de a atrage fonduri europene pentru proiecte majore.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi!
Silviu Nicu Macovei Nu a spus nimeni că este simplu sau uşor, dar când nevoile sunt mari, iar banii sunt puţini, nu ne permitem să pierdem nici măcar un singur euro din fondurile care sunt alocate dezvoltării României. Fără banii europeni vom rostogoli aceleaşi probleme de finanţare an de an şi, în timp ce lumea merge înainte, noi ne vom plânge, vorba poetului, "sărăcia şi nevoile şi neamul". Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Daniel Gheorghe. Domnul Corneliu Olar a depus în scris.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează retoric "Oare ne aşteaptă parteneriatul trădării naţionale?". Abia s-a încheiat referendumul constituţional, că am şi văzut cum lobby-ul LGBT, pe filieră Bruxelles, a lansat o idee inadmisibilă şi iresponsabilă privind legiferarea acelui aşa-zis parteneriat civil. Acel parteneriat civil este o căsătorie mascată, este o chestiune care creează un paralelism legislativ nepermis în România de astăzi, nu are niciun suport social şi nu corespunde în niciun fel cerinţelor românilor la această dată. Şi, de asemenea, fiind conceput undeva pe la acest CNCD, care îşi bagă nasul cam mult în legislaţia României, de la o vreme, vine pur şi simplu să creeze acel cadru prin care, în baza unei excepţii de neconstituţionalitate, statul român va fi obligat să accepte adopţiile de copii de către cupluri de persoane de acelaşi sex. Aşadar, nu înţeleg această grabă şi personal cred că noi, toţi parlamentarii, suntem datori să respingem aceste aberaţii anticreştine care apar pe aici, prin Parlament, sub forma unor aşa-zise propuneri legislative. Şi că tot vorbeam de Bruxelles, nu pot decât să pun o serie de întrebări retorice. Şi mă întreb aşa: Domnule Dragnea, care nu sunteţi în sală, aţi fost ameninţat, aţi fost şantajat de domnul Timmermans, înainte de acest referendum constituţional? Sau: Domnule Tăriceanu, aţi primit telefoane, s-au făcut presiuni de la domnul Verhofstadt, înainte de acest referendum? Cu toţii am văzut aroganţa acestui Timmermans care, exact înainte de referendum cu o săptămână, spunea că el s-ar băga peste România, dar nu-i permite dreptul comunitar, că familia este o chestiune care ţine de suveranitatea naţională. Dar cum vine asta?! Aceasta nu este o presiune, nu este o tentativă de a pune gheata pe grumazul unui popor care are dreptul suveran, oferit de toate tratatele constitutive ale UE, de a decide, conform propriei sale conştiinţe şi propriilor sale valori identitare, cum defineşte familia, cum defineşte normalitatea, moralitatea şi care este direcţia sa de dezvoltare? Deci, ceea ce a spus domnul comisar european atunci a încălcat valorile europene. De asemenea, pur şi simplu, vedem în societatea românească cum se încearcă iarăşi pomparea unei ofensive a acestor elemente ideologice, care toate decurg în marxism-cultural. Nu o să divaghez acum să explic cum a apărut prin anii 60 şi cum se creează această artificială luptă de clasă între minoritate şi majoritate sau între o aşa-zisă minoritate şi o majoritate aşa-zis opresoare. Dar, pur şi simplu, cred că avem cu toţii, toţi cei care credem în valorile identitare ale acestui popor, toţi cei care avem minimul bun-simţ, toţi cei care suntem creştini, indiferent de orientarea noastră politică, indiferent de originea noastră etnică, avem datoria să combatem peste tot, să combatem această ideologie în Parlament, s-o combatem în universităţi, s-o combatem în curţile de judecată, s-o combatem în stradă, s-o combatem pe stadioane şi s-o combatem şi în piaţa publică. Este datoria noastră şi sunt convins că noi, românii, nu vom admite să se treacă cu tancul roz...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Andrei Daniel Gheorghe ... peste sufletul acestei naţiuni. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Vasile Cîtea? Este? Da. Vă rog.
Vasile Cîtea Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Domnule ministru al transporturilor, Am analizat cu profund interes punctul de vedere al comisarului european Corina Creţu cu privire la situaţia în care se află România, prin raportare la lucrările de infrastructură rutieră care se cer a fi făcute şi, deocamdată, întârzie a fi puse pe ordinea de zi a autorităţilor centrale. Nu este prima dată când doamna Corina Creţu a atras atenţia Guvernului României că instituţiile europene manifestă un interes deosebit pentru Autostrada Est-Vest, unul din punctele pe care s-a pus accentul fiind definitivarea capetelor de reţele TEN-T de pe Coridoarele IV şi IX pan-europene. Şi permanent ni s-a adus ca argument faptul că acest segment de infrastructură rutieră, care face parte dintr-un coridor european de transport şi care se bucură de un interes major din partea autorităţilor europene, va contribui la atenuarea diferenţelor de dezvoltare între diferitele regiuni ale Europei şi, implicit, ale României, constituind în acelaşi timp şi poarta de deschidere către Europa a Republicii Moldova. Toate acestea se sprijină şi pe contextul că ţara noastră este ţară de graniţă atât a Uniunii Europene, cât şi a Alianţei Nord-Atlantice. Nu înţeleg, deşi aş vrea, de unde această controversă cu privire la sursa de finanţare pentru autostrada care ar lega Moldova de Ardeal, însă ceea ce mă îngrijorează este faptul că, deşi Corina Creţu afirmă răspicat că ar exista bani pentru acest obiectiv de infrastructură rutieră, statul român nu apelează la fondurile europene. Mai mult, înţelegem că singurul proiect major depus spre analiză şi finanţare din fonduri europene ar fi doar linia de metrou Otopeni-Gara de Nord, deşi Comisia Europeană ar aştepta interesul statului român şi pentru Autostrada Craiova-Piteşti, Podul de la Măcin şi, evident, autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Ideea este că cetăţenii din toate cele 8 judeţe ale Moldovei au ajuns la capătul răbdării în ceea ce priveşte realizarea acestui obiectiv de infrastructură rutieră. Cetăţenii din judeţul Iaşi, dar şi din judeţele limitrofe aşteaptă soluţii rapide cu privire la această lucrare de infrastructură strategică. Nu ne interesează foarte mult dacă soluţia pentru construirea acestei autostrăzi va fi un parteneriat public-privat sau una din soluţiile financiare oferite de Comisia Europeană. Ceea ce îşi doresc cetăţenii din regiunea istorică a Moldovei este ca în timpul cel mai scurt să aibă o cale de acces rutier către Ardeal, decentă, care să poată transforma şi judeţele din estul ţării în judeţe atractive pentru investitorii europeni, dar şi pentru cei locali. Cer pe această cale ministrului transporturilor din România să găsească soluţiile corecte atât pentru România, cât şi pentru judeţele din estul ţării, şi să demareze de urgenţă procedurile necesare pentru începerea construcţiei autostrăzii A8, o autostradă care poate fi considerată, până la urmă, ca făcând parte din infrastructura critică a României. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Pavel Popescu este? Nu. Domnul Marius Bodea? Domnul Ştefan Muşoiu? Domnul Tudor Ciuhodaru? Doamna Alina Teiş.
Alina Teiş Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia politică de astăzi: "Dezvoltăm turismul în România". Turismul este una din cele mai importante activităţi economice din lume, este un fenomen economico-social, un promotor al globalizării, dar şi un factor al dezvoltării durabile, şi este considerat unul din cele mai dinamice domenii ale civilizaţiei actuale. Ştim cu toţii faptul că turismul ocupă un loc important în economia naţională a multor ţări, dar şi în ansamblul economiei mondiale. E o industrie care influenţează în mod pozitiv creşterea venitului naţional prin însăşi structura cheltuielilor turiştilor, care devin venituri ale altor ramuri participante la realizarea produsului turistic. De asemenea, turismul reprezintă o cale de valorificare a tuturor categoriilor de resurse, în special a celor naturale, şi generează o mulţime de locuri de muncă. Turismul este, aşadar, un sector primordial de care ţara noastră trebuie să se ocupe, în care trebuie să ia măsuri bine gândite şi în care trebuie să investească pentru a avea de câştigat. Şi pentru că e atât de important, vreau să scot în evidenţă o hotărâre care va aduce numai beneficii turismului. Mă refer la reducerea cotei TVA la 5%. O ordonanţă, în acest sens, a fost deja adoptată de către Guvern şi vizează domenii, precum cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping, serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice. Sunt vizate şi serviciile constând în permiterea accesului în parcuri de distracţii şi în parcuri recreative. Măsura a fost luată în condiţiile în care, până acum, TVA-ul pentru cazare, restaurant şi catering era de 9%, iar pentru serviciile destinate accesului în parcuri de distracţii şi recreative şi dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, de 19%. Modificări au fost făcute şi pentru stimularea turismului balnear, acestea fiind adoptate în cadrul aceleiaşi ordonanţe de urgenţă. Este prevăzută astfel eliminarea redevenţelor pentru utilizarea apelor geotermale şi minerale naturale utilizate pentru consumul populaţiei la buvetele publice. Toate aceste schimbări au fost făcute în vederea stimulării turismului în România, a reducerii evaziunii fiscale, a creşterii consumului intern, dar şi a stimulării creşterii economice. Cred că este esenţial faptul că ţara noastră va avea cea mai redusă cotă de TVA din Uniunea Europeană aplicată în turism. Lucru care va duce la înmulţirea numărului de turişti care ne vizitează ţara, mai ales că, anul acesta, am dovedit că se poate face turism prin intermediul tichetelor de vacanţă, care au revigorat turismul intern. Vă mulţumesc. Alina Teiş, deputat al PSD, Mehedinţi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul Ioan Dîrzu.
Ioan Dîrzu Domnilor deputaţi, Doamnă preşedinte, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "INS confirmă: «Mai mulţi bani în buzunarele românilor, în anul 2018»". Românii au cu 23% mai mulţi bani în buzunare, faţă de anul trecut, şi trăiesc mai bine. Datele statistice atestă fără echivoc acest lucru. Veniturile totale medii pe gospodărie au crescut în acest an cu 22% faţă de anul trecut, respectiv 4.151 de lei faţă de 3.392 de lei. Adică plus 759 de lei! Acesta este câştigul lunar, în cifre absolute, care s-a adăugat la venitul mediu al unei gospodării din România. Venitul total personal este cu 23,7% mai mare în 2018 faţă de 2017, adică plus 298 de lei, în medie, în fiecare lună. Mai mulţi bani în buzunarele românilor au adus, firesc, şi o creştere a consumului - adică achiziţii mai multe, o creştere a bunăstării. Astfel, cheltuielile totale medii pe gospodărie au ajuns, în 2018, la 3.558 de lei, cu 684 de lei mai mult decât în 2017. Şi Banca Naţională confirmă că românii câştigă mai bine. Veniturile mai mari au făcut ca românii să fie eligibili şi să poate accesa credite mai consistente. Astfel, august 2018 a fost cea mai bună lună august din ultimii 12 ani, în privinţa creditării, cu împrumuturi de peste 2 miliarde de lei - cu 14% mai mult decât luna similară a anului trecut. Semnificativ pentru încrederea în moneda naţională şi mersul bun al economiei este că în majoritate copleşitoare - respectiv 97% - creditele au fost contractate în lei. Dobânda medie anuală efectivă la un credit de consum în lei s-a situat în luna august a acestui an la 10,9%, foarte aproape de minimul ultimilor 12 ani. Înainte de criză, în anii 2007-2008, dobânda anuală efectivă se situa la 17-19%, pentru ca în 2009 să urce la aproape 23%. Perspectivele de creştere economică se menţin şi pentru 2019, creştere determinată şi de găzduirea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, prilej cu care consumul de bunuri şi servicii va creşte exponenţial. Coaliţia PSD-ALDE este pregătită şi determinată să continue implementarea Programului de guvernare 2018-2020 şi să păstreze un dialog sincer şi deschis cu toţi cetăţenii României pe problemele ce privesc politicile guvernamentale. Deputat de Alba, Ioan Dîrzu. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Următorii colegi şi colege au mai depus în scris: Petru-Sorin Marica, Georgeta Holban, Bianca Gavriliţă, Cătălin Zamfira, Cristina Căruceru, Viorel Stan, Elena Hărătău, Cristina Burciu, Neculai Iftimie, Oana Vlăducă, Alexandru Rotaru, Angel Tîlvăr, Liviu Balint, Andrei Steriu, Ion Spânu, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Marius Budăi, Elvira Şarapatin, Mihăiţă Găină, Mihai Weber, Ciprian Şerban, Natalia Intotero, Radu Babuş, Pavel Popescu, Marius Bodea, Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Robert Boroianu, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Bogdan Huţucă, Viorica Cherecheş, Florin Stamatian, Dumitru Oprea, Constantin Şovăială, Sorin Bumb, Angelica Fădor, Nicolae Neagu, Tudoriţa Lungu, Vasile Varga, Mihai Niţă, Daniel Olteanu, Avram Constantin, Florică Calotă, Oana Bîzgan şi Cătălin Nechifor. Vă mulţumesc. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Liviu-Ioan Balint "Stop poluării şi încălzirii globale!" Declaraţia mea politică de astăzi are în vedere o temă curentă, care ar trebui să fie mai des dezbătută, dacă ne dorim să găsim soluţii care să asigure generaţiilor care vor veni un viitor într-un mediu nepoluat şi sănătos. Organizaţia Naţiunilor Unite ne avertizează prin cel mai recent raport al său că omenirea mai are la dispoziţie doar 12 ani pentru a evita o catastrofă la nivelul încălzirii globale. Specialiştii din cadrul UN-IPCC, Intergovernmental Panel on Climate Change, susţin că este imperios necesar să fie luate măsuri urgent care să menţină temperatura la maximum 1,5 grade Celsius. Depăşirea acestei limite va avea efecte catastrofale prin creşterea riscului inundaţiilor, secetei, temperaturilor extreme şi sărăciei cauzate de climă la nivel global. Aşadar, încălzirea globală înseamnă că orice grad în plus are efecte devastatoare la nivel global. Tocmai de aceea, toate statele lumii trebuie să ia măsuri pentru stoparea acestui fenomen. Poluarea cu emisii de carbon trebuie redusă cu 45% până în 2030 şi la 0 până în 2050. Cum putem atinge aceste date? Prin politici globale, naţionale şi locale care să încurajeze reîmpăduririle, transportul electric, investiţiile în cercetarea de tehnologii noi care să combată poluarea, reguli stricte privind acest fenomen în plan urban. Agenţia Europeană a Mediului informează că, anual, peste 25.000 de români mor din cauza anumitor probleme cauzate de aerul poluat cum ar fi: bronşitele, astmul sau bolile cardiovasculare. Bucureştiul este una dintre cele mai poluate capital din Europa, dar şi în alte oraşe din ţară se depăşeşte zilnic nivelul maxim acceptat de legislaţie al particulelor care provin de la emisiile poluante generate de industrie şi trafic. Ţările europene impun măsuri din ce în ce mai stricte pentru limitarea poluării aerului şi este şi de datoria României şi a fiecăruia dintre noi să contribuim la stoparea poluării şi încălzirii globale, atât ca cetăţeni şi locuitori ai acestei ţări, cât şi ca parlamentari, prin promovarea de politici care să răspundă nevoii de conservare a mediului în care trăim.
Bogdan-Iulian Huţucă "Guvernul Dăncilă trebuie să se implice în soluţionarea problemei constănţenilor, cu privire la blocajul din zona termoficării!" Constănţenii au ajuns să plătească cea mai scumpă apă din ţară şi nimeni din Guvernul României şi, implicit, dintre autorităţile competente a se autosesiza şi a verifica cum s-a ajuns aici, nu ia atitudine în această privinţă. Acum, chiar în prag de iarnă, certurile interminabile dintre CET şi RADET Constanţa, care ţin de mai bine de doi ani, au adus constănţenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare, adică peste 150.000 de cetăţeni, în pragul disperării. Cu alte cuvinte, Constanţa a rămas fără apă caldă şi riscă să rămână şi fără căldură în această iarnă. Consider că această situaţie tensionată dintre cele două entităţi, CET şi RADET, cauzată de blocajele financiare istorice dintre acestea, dar şi de tăierea subvenţiilor de către Guvern, afectează într-un mod foarte grav cea mai mare parte a locuitorilor Constanţei, iar această situaţie deosebit de complicată nu mai poate rămâne doar la nivelul autorităţilor locale, care sunt, în mod evident, depăşite de problemă. De aceea, i-am prezentat prim-ministrului Guvernului României, doamnei Viorica Dăncilă, situaţia fără ieşire la care a ajuns sistemul de termoficare centralizat al municipiului Constanţa şi i-am solicitat Guvernului pe care-l conduce să vină cu soluţii în această speţă, adică dacă există o formulă de sprijin guvernamental şi dacă aceasta ar putea fi pusă în practică, în regim de urgenţă, pentru a putea debloca situaţia critică în care se regăsesc RADET şi CET Constanţa, chiar în prag de iarnă. Mai mult decât atât, i-am cerut doamnei prim-ministru să-mi precizeze dacă există posibilităţi de accesare a fondurilor europene pentru schimbarea reţelei de distribuţie sau pentru înfiinţarea unor centrale de cartier în Constanţa, precum şi dacă, din punct de vedere legal, este posibilă o fuziune între cele două persoane juridice, CET şi RADET Constanţa, şi care sunt etapele respective. Nu sunt primar, sunt doar parlamentar de Constanţa în Parlamentul României, dar nu îmi poate fi indiferent ceea ce se întâmplă în plan local cu concetăţenii mei. Cred că atât noi, parlamentarii din toate partidele, cât şi Guvernul avem datoria să ne implicăm proactiv, semnalând problemele dificile, iar cei îndrituiţi să găsească cât mai repede cele mai viabile soluţii, să o facă! De această dată este vorba despre necesitatea deblocării unei situaţii critice care afectează zeci de mii de cetăţeni, dar mai ales care le poate pune grav în pericol sănătatea, având în vedere că iernile nu sunt deloc uşoare în România.
Marius-Constantin Budăi "Relaxarea fiscalităţii, simplificarea birocraţiei şi majorările salariale din ultimul an şi jumătate au adus mai mulţi bani în fiecare familie din România" În calitate de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor trebuie să vă comunic situaţia reală a veniturilor şi cheltuielilor românilor din ultimul an şi jumătate de guvernare PSD-ALDE, pentru a nu mai exista interpretări răuvoitoare şi lipsite de temei din partea colegilor din opoziţie. Săptămâna trecută, un coleg de la PNL care se declară finanţist, anunţa că datele oficiale arată o dinamică a consumului populaţiei în scădere, iar veniturile la buget sunt cu mult sub aşteptări. Iar acum să vă prezint realitatea confirmată de Institutul Naţional de Statistică şi de Banca Naţională a României. Relaxarea fiscalităţii şi simplificarea procedurilor birocratice, prin reunirea într-un singur formular de plată a 7 obligaţii fiscale pentru veniturile din activităţi independente, au condus la încasarea suplimentară a aproape 900 de milioane de lei, un plus de 67,5%, taxe şi impozite aferente, în 2018 faţă de 2017. Românii au cu 23% mai mulţi bani în buzunare faţă de anul trecut şi trăiesc puţin mai bine. Datele statistice atestă fără echivoc acest lucru. Bineînţeles că mai sunt multe măsuri de aplicat şi proiecte de adoptat pentru a ajunge cu veniturile cetăţenilor din ţara noastră la nivelul celor mai importante state din Uniunea Europeană, însă suntem pe drumul cel bun. Media veniturilor pe gospodărie în trimestrul al doilea din 2018 a fost de 4.151 lei, faţă de 3.392 lei, cât a fost anul trecut. Aşadar, avem un plus de 759 lei! Aceasta este câştigul lunar, în cifre absolute, care s-a adăugat la venitul mediu al unei gospodării din România. Venitul total personal este cu 23,7% mai mare în 2018, adică 1.589 lei faţă de 2017, când a fost de 1.291 lei. Deci, un plus de 298 lei în medie, în fiecare lună! Nu este mult, dar este un început de creştere, iar aşa cum puteţi observa, trendul se menţine în sens ascendent în ultimul an şi jumătate, pentru care avem date din perioada în care la putere s-a aflat actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE. Mai mulţi bani în buzunarele românilor au adus firesc şi o creştere a consumului, ceea ce a însemnat şi achiziţii mai multe. Astfel, cheltuielile totale medii pe gospodărie au ajuns în 2018 la 3.558 de lei, cu 684 de lei mai mult decât în 2017, când au fost în valoare de 2.874 de lei. De asemenea, Banca Naţională a confirmat că românii câştigă mai bine, iar acest lucru i-a făcut să fie eligibili şi să poate accesa credite mai consistente. Astfel, luna august 2018 a fost cea mai bună lună august din ultimii 12 ani în privinţa creditării, cu împrumuturi de peste două miliarde de lei, cu 14% mai mult decât în luna similară a anului trecut. Semnificativ pentru încrederea în moneda naţională şi mersul bun al economiei este că, în majoritate copleşitoare, 97% din credite au fost contractate în lei. În pofida asaltului la care este supusă România, atât din interior, cât şi din exteriorul ţării, de când PSD-ALDE este la guvernare, în urma alegerilor legitime din decembrie 2016, cifrele publicate de instituţiile care monitorizează economia arată că Guvernul actual reuşeşte să-şi facă bine treaba şi să păstreze România pe un curs ascendent de dezvoltare economică.
Aida-Cristina Căruceru "Guvernul şi majoritatea PSD-ALDE vin în ajutorul românilor care vor să-şi petreacă concediile în ţară, prin reducerea TVA la turism" Într-o ţară în care opoziţia politică nu mai ştie cum să facă pentru a-i dezbina pe români, în care cetăţenii sunt ţinuţi sub tensiune prin tot felul de sperieturi de natură economică, Guvernul PSD-ALDE îşi vede de treabă şi continuă implementarea Programului de guvernare, cu măsuri concrete, menite să facă mai bună şi mai uşoară viaţa românilor. Un astfel de exemplu a fost reducerea TVA pentru turism, care acum va avea cel mai mic nivel de la revoluţie încoace, 5%. Măsura este una benefică pentru stimularea turismului, reducerea evaziunii fiscale, creşterea consumului intern şi stimularea creşterii economice. Concret, începând cu data de 1 noiembrie 2018, adică în doar 3 săptămâni, cota redusă de TVA de 5% se va aplica pentru cazarea în hoteluri, inclusiv în zonele de camping, pentru serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice, altele decât cele scutite deja şi pentru serviciile constând în permiterea accesului în parcuri de distracţii şi în parcuri recreative. În prezent, TVA pentru cazare, restaurant şi catering este de 9%, pentru serviciile destinate accesului în parcuri de distracţii şi recreative şi dreptul de utilizare a facilităţilor sportive este de 19%. De ce este bună reducerea TVA? Pentru că ea aduce, pe termen mediu, mai mulţi bani la buget, aşa cum s-a demonstrat deja prin experienţa din anii trecuţi, prin reducerea TVA la pâine şi servicii de restaurant şi catering. Iată, deci, că Guvernul şi majoritatea PSD-ALDE continuă să fie preocupaţi de acele măsuri cu efecte concrete şi imediate în creşterea calităţii vieţii românilor. Românii muncesc mult, din greu şi merită să-şi permită un concediu decent, în condiţii de calitate. Iar acest concediu nu trebuie să fie făcut în ţări străine, pentru că România are nenumărate locuri de o frumuseţe incredibilă, unele unice în Europa, precum pădurile virgine sau Delta Dunării. Sprijinirea turismului românesc este una de sprijinire a românilor, pentru că ea vine în ajutorul celor cu venituri reduse sau medii, adică exact acele categorii de români pentru care opoziţia nu pare dispusă să mişte un deget. Salariile au crescut, nivelul de trai este şi el în creştere, iar măsuri precum reducerea TVA pentru turism vor face posibil ca oamenii să se bucure de o calitate mai ridicată a vieţii. Oare la dezbaterile din Parlament, reprezentanţii opoziţiei vor susţine această măsură sau vor vota împotrivă, doar din ciudă politică? Eu una ştiu că voi vota pentru şi vă îndemn pe fiecare dintre dumneavoastră să faceţi la fel!
Tamara-Dorina Ciofu "Sănătatea mintală a copiilor noştri este esenţială în formarea şi dezvoltarea normală a acestora, ca adulţi" La 10 octombrie, se marchează Ziua mondială a sănătăţii mintale. A fost stabilită, în 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, în vederea creşterii gradului de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale. Sănătatea mintală la nivelul copiilor şi tinerilor în societatea de astăzi reprezintă tema principală din 2018, prin care Organizaţia Mondială a Sănătăţii doreşte să atragă atenţia asupra importanţei acestei maladii care afectează din ce în ce mai multe persoane în fiecare ţară. În calitate de medic pediatru, vă pot spune că a avea grijă şi a proteja sănătatea mintală a unui copil reprezintă o parte importantă a ajutorului dat acelui adolescent de a se forma ca personalitate. Ca şi adulţii, adolescenţii pot avea probleme de sănătate mintală care să le afecteze modul cum gândesc, cum simt şi cum acţionează. Sănătatea mintală poate afecta viaţa de zi cu zi şi viitorul unei persoane tinere. De exemplu, învăţatul, relaţiile cu ceilalţi şi sănătatea fizică pot fi afectate de problemele sănătăţii mintale. Aceste probleme care sunt reale şi dureroase trebuie recunoscute şi tratate prin apelarea la un medic specialist. Altfel, pot duce la abandonarea şcolii, la conflicte familiale, consum de droguri, violenţă şi chiar la suicid. Problemele de sănătate mintală limitează adesea abilităţile curente sau viitoare ale tinerilor de a fi productivi, de a se realiza în domeniul în care îşi doresc să se formeze şi să îşi dezvolte o carieră. Efectele unei sănătăţi mintale precare pot fi foarte costisitoare pentru familie, comunitate şi pentru sistemul de îngrijire de sănătate mintală. Problemele de sănătate mintală la adolescenţi apar din cauze multiple, cum ar fi cauze biologice sau cauze de mediu. Dintre cele biologice, cele mai frecvente pot fi genetice sau afecţiuni ale sistemului nervos central. Există mulţi factori de mediu care pot favoriza apariţia problemelor de sănătate mintală, cum ar fi: expunerea la un mediu toxic, cu nivel ridicat de poluare, expunerea la violenţă, stresul legat de sărăcie, discriminare sau alte lipsuri, pierderea unei persoane importante în viaţa tânărului, fie prin moarte, divorţ sau ruperea unei relaţii etc. Mulţi dintre tinerii cu probleme de sănătate mintală care au nevoie de ajutor, nu îl primesc. Cel mai adesea, problemele de sănătate mintală ale adolescenţilor nu sunt recunoscute şi de aceea ajutorul adecvat nu poate fi oferit. Stigmatul care însoţeşte problemele de sănătate mintală îi împiedică pe mulţi oameni să ceară ajutor. De asemenea, el provoacă izolarea şi discriminarea multor tineri, dar şi a familiilor lor. Faptul că un părinte apelează la un specialist, fie un medic psihiatru, fie un psiholog, acest lucru nu înseamnă că acesta sau copilul lui trebuie tratat diferit de comunitate şi izolat la nivel social. În acest sens, avem nevoie de servicii de sănătate mintală specializate pentru adolescenţi în fiecare comunitate. Altfel, când o tulburare emoţională gravă a unui adolescent rămâne netratată, poate avea un impact deosebit de grav asupra lui şi a familiei sale, atât la nivel personal, social, cât şi economic. Adolescentul poate avea probleme serioase în relaţiile cu ceilalţi, la şcoală, poate avea un comportament violent sau poate manifesta tulburări de sănătate mintală la fel de grave ca ale unui adult. În opinia mea, promovarea sănătăţii mintale presupune studiul cauzelor, al dinamicii tulburărilor şi bolilor mintale şi, implicit, instituirea măsurilor de combatere şi prevenire. Familia, şcoala şi comunitatea trebuie să înveţe cum să lucreze împreună pentru a asigura un mediu sănătos, sigur şi încurajator pentru asemenea adolescenţi. Dintr-o asemenea perspectivă, elaborarea şi punerea în practică a unui program de promovare a sănătăţii mintale interesează, în egală măsură, toate instituţiile şi palierele societăţii, indiferent de orientarea lor predominant medicală, economică, culturală sau socială, ceea ce impune concentrarea eforturilor atât pentru asigurarea condiţiilor optime, necesare dezvoltării armonioase a personalităţii, cât şi pentru neutralizarea factorilor care ar putea să o influenţeze nefavorabil. Orice program de susţinere a sănătăţii mintale trebuie să se bazeze în primul rând pe cunoaşterea morbidităţii prin boli psihice, posibilă prin efectuarea unor studii epidemiologice, cunoaşterea factorilor de risc a îmbolnăvirilor psihice, cunoaşterea posibilităţilor actuale, disponibile, de tratament, evaluarea necesităţilor de intervenţie, concentrarea intersectorială, sistemul medical, şcoala, familie, autorităţile locale şi comunitatea.
Constantin Avram Iată că s-a consumat şi Referendumul pe tema redefinirii familiei în Constituţia României, ca "uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie", de fapt, redefinirea termenului de "căsătorie". Participarea foarte slabă la consultarea populară, de numai 21,1%, a consfinţit faptul că populaţia României nu a fost interesată de acest subiect, considerat ca fiind unul firesc, inducând în plan secundar, inutilitatea demersului iniţiatorilor, adică Coaliţia pentru Familie, care totuşi a strâns peste 3 milioane de semnături. Ţinând cont de faptul că sentimentului nulităţii acestui demers i s-a alăturat boicotul practicat de unele partide politice şi unele organizaţii nonguvernamentale, dar şi de personalităţi cu notorietate publică marcantă, trebuie să înţelegem faptul că Referendumul organizat în 6 şi 7 octombrie 2018 este un mare eşec social şi moral! La toate acestea, aş adăuga ca o observaţie personală, că neasumarea politică, proasta organizare, dar şi formularea cel puţin neinspirată a întrebării de pe buletinul de vot, formulare puternic atacată în mediul online şi nu numai, mă fac să cred că nici măcar nu s-a dorit ca acest Referendum să atingă pragul de 30%! Bineînţeles, în afară de Coaliţia pentru Familie, iniţiatorul strângerii celor 3 milioane de semnături necesare pentru declanşarea acestui demers. În contul cui se decontează acest eşec, rămâne de văzut, dar am ferma convingerea că decontarea acestei nereuşite se va face numai cu costul imaginii partidelor politice, deşi nu partidele politice au iniţiat acest Referendum. Bine, bine... vor spune unii, dar partidele politice au decis organizarea Referendumului şi au asigurat componenţa tehnică în secţiile de votare şi finanţarea acestuia. Dincolo de toate astea, dureros este faptul că participarea cetăţenilor cu drept de vot a fost lamentabilă. Pragul de 30% nu a fost atins, iar Referendumul nu a fost validat. Remarc totuşi o prezenţă foarte bună în diaspora, lucru mai puţin aşteptat. Am putea spune că, chiar şi în aceste condiţii, cetăţenii care au mers la vot în cele două zile, au votat "DA" în proporţie de 92,5%, deci au fost de acord cu modificarea Constituţiei României, în sensul cerut de iniţiatori. Păcat însă că, o prezenţă mult mai mare, care să depăşească pragul de validare, nu a fost atinsă pentru a tranşa această temă controversată, constatând o mare comoditate, o lipsă totală de interes, o dezamăgire colectivă... care mai târziu ar putea să genereze efecte secundare cu impact social. Oricum, campania pe această temă a fost foarte slabă, lipsită de implicare în discuţia cu oamenii, iar gurile rele au lansat ideea că nu a fost bine ales momentul, că Referendumul a fost organizat tocmai pentru abaterea atenţiei opiniei publice de la principalele probleme ale societăţii româneşti. Eu sper că acest episod se poate defini pierderea unei "bătălii" şi nu a "războiului", pe această temă! Timpul, care este un mare rezolvator al problemelor de orice natură, va fi fără putinţă de tăgadă, un aliat al celor care cred în normalitate!
Constantin Codreanu "Votul electronic, o necesitate practică şi o chestiune de securitate pentru românii din afara graniţelor ţării. Solicit Guvernului adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă" Referendumul naţional din 6 şi 7 octombrie curent a scos la iveală, o dată în plus, necesitatea introducerii votului electronic. Mulţi cetăţeni români, din cei circa 6 milioane plecaţi în străinătate pentru a-şi întreţine familiile rămase în ţară, nu au reuşit să voteze pentru simplul fapt că specificul muncii lor sau distanţele foarte lungi până la secţiile de votare nu le-au permis să o facă. Primele 3 state europene ca mărime - Germania, Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii -, dar şi Austria, Belgia, Elveţia sau Estonia, însumând mai mult de jumătate din populaţia Uniunii Europene, dar şi alte state importante din lume ca Australia, Brazilia, Canada sau Japonia au prevăzut în legislaţia lor dreptul cetăţenilor de a vota electronic. De exemplu, în Estonia, un stat ex-sovietic care a aderat la Uniunea Europeană şi la NATO înaintea României, aproape un sfert dintre electori, 24%, uzează de dreptul de a vota electronic. Votul electronic ar putea facilita accesul cetăţenilor la procesul electoral, în condiţiile în care circa 90% din populaţia activă din ţară şi 100% din populaţia românească din diaspora de mobilitate dispun de mijloace personale de conectare la Internet - computer, tabletă sau telefon - de natură să le permită depăşirea oricăror constrângeri de timp şi spaţiu. De fapt, votul electronic reprezintă în ziua de astăzi o formă eficientă de a combate absenteismul. Într-o lume globalizată, în cazul unei naţiuni cum este a noastră, cu cea mai mare rată a expatrierii zilnice după Siria şi cu cel mai mare procent de cetăţeni plecaţi peste hotare - circa 1/3 din electorat - la scara Uniunii Europene, introducerea votului electronic este mai mult decât o necesitate. Aşa cum se ştie, votul electronic nu doar că oferă un plus de transparenţă procesului electoral şi permiterea evitării fraudelor, dar reduce substanţial costurile. Acolo unde votul electronic a fost introdus, costurile medii pe fiecare alegător s-au redus cu mai bine de 1/3. Asta înseamnă că, dacă legislaţia română ar fi prevăzut dreptul de vot electronic, referendumul din 6 şi 7 octombrie ne-ar fi putut costa cu 14 milioane de euro mai puţin, iar rata de participare ar fi putut creşte cu circa două milioane de alegători, ceea ce ar fi făcut referendumul valabil. Votul electronic nu este un moft, ci o chestiune de securitate pentru foarte mulţi cetăţeni români din afara graniţelor. În statele care interzic expres dubla cetăţenie, cum este, bunăoară, Ucraina, statul cu cea mai mare minoritate românească autohtonă, majoritatea cetăţenilor români evită, pentru motive evidente şi de înţeles, să se prezinte la urne cu ocazia scrutinelor naţionale din România, întrucât toate secţiile de votare organizate în această ţară sunt supravegheate îndeaproape de reprezentanţii SBU, Serviciul Ucrainean de Securitate, preocupaţi să depisteze şi să sancţioneze persoanele cu dublă cetăţenie. Dacă legislaţia noastră electorală ar prevedea votul electronic, cetăţenii români din sudul şi nordul Basarabiei, din nordul Bucovinei, ţinutul Herţa şi nordul Maramureşului s-ar simţi în securitate şi ar putea vota la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau la referendumurile naţionale din România fără niciun risc de a fi vânaţi şi pedepsiţi de autorităţile statului actual de reşedinţă. România ar avea doar de câştigat din introducerea votului electronic. Dar cel mai mare câştig l-ar avea românii de peste hotare. La întâlnirile pe care le-am avut în Italia şi Spania, două state care cuprind împreună peste două milioane de cetăţeni români cu drept de vot, de 10 ori cât populaţia judeţului Covasna, dar şi în Franţa sau Belgia românii au cerut insistent ca Parlamentul să prevadă în legislaţia naţională dreptul de vot electronic. Aşadar, votul electronic pentru cetăţenii români este o necesitate practică, o problemă de securitate, o chestiune de reducere a costurilor suportate de la bugetul statului, o modalitate de combatere a absenteismului şi de sporire a gradului de implicare în viaţa publică, o formă de adaptare la modernitate, făcând obiectul revendicărilor energice şi constante din partea comunităţilor de români din afara graniţelor ţării. În această situaţie, în calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi acţionând în interesul legitim al milioanelor de cetăţeni români momentan expatriaţi, fac apel la Guvernul României să completeze prin Ordonanţă de urgenţă legislaţia electorală cu prevederi despre posibilitatea ca cetăţenii români să-şi poată exercita votul electronic.
Constantin Şovăială "Guvernului PSD nu îi pasă de infrastructură!" Guvernarea PSD are ca priorităţi salvarea lui Liviu Dragnea de închisoare, subjugarea justiţiei şi a tuturor instituţiilor din România, în loc de salvarea de vieţi omeneşti, modernizarea spitalelor, integrarea tinerilor în piaţa muncii şi dezvoltarea infrastructurii. Din cauza şoselelor pe care le avem, vedem cum mor zeci de români şi guvernanţilor nu le păsă şi trec cu vederea, dar oare cât vom mai suporta indiferenţa lor? Cel mai bun exemplu este Drumul European E85, unde zilnic avem decese, deoarece este unul dintre cele mai aglomerate drumuri din ţară şi cel mai periculos. Motivul este proasta administrare a celor din CNAIR, care de fiecare dată spun că nu au ce să facă, însă aceştia uită că puteam evita evenimentele mai puţin fericite de pe E85, dacă autorităţile ar fi luat măsuri din timp. Ministrul transporturilor nu conştientizează că este drumul morţii, aşa cum l-au denumit mulţi şoferi, pentru că, în fiecare an, circa 70 de persoane mor în accidente pe DN2 - E85. România este "campioană negativă" în Europa: 1.951 persoane şi-au pierdut viaţa pe şoselele din ţară în 2017. Soluţiile pe care asociaţiile de infrastructură le oferă văd că nu au fost pe placul ministrului. Oare de ce? Ele au propus transformarea în profil 2+1 alternativ, aşa cum a demonstrat cu succes liderul european în siguranţă rutieră, Suedia. În această ţară scandinavă, există aproximativ 3.000 de km de drumuri 2+1 alternativ, cu lăţimea de 13 metri. Acest standard oferă siguranţă la nivel de autostradă, deoarece numărul de victime raportat la numărul de vehicule este aproximativ acelaşi ca pe autostradă. Comparativ cu o şosea de aceeaşi lăţime, care însă permite intrarea pe contrasens, fără parapet, s-au constatat de cinci ori mai puţine victime. Un drum 2+1 alternativ are în total 3 benzi de circulaţie, iar banda din mijloc este folosită pentru depăşire, alternativ, la fiecare 1,2-3 km în funcţie de situaţia din teren. În Suedia, sensurile de mers sunt separate prin parapet care, pe cele mai multe sectoare, este din cabluri elastice subţiri, dar foarte rezistente, fiind vorba despre tehnologia Wire Rope Safety Barrier, iar în caz de impact parapetul nu permite ca vehiculul să intre pe contrasens. Aceeaşi tehnologie a fost folosită pe DN2, însă numai pe o porţiune scurtă, în localitatea Afumaţi. Domnule ministru, vă somez să luaţi măsuri! Chiar nu vă pasă de viaţa oamenilor? Totodată, vă atrag atenţia că aveţi oameni incompetenţi la nivel de CNAIR care nu au habar cum să gestioneze situaţia de pe E85.
Corneliu Olar "PSD-ALDE vinde şi ultimele resurse ale ţării!" Nu am mai văzut atâta frământare în Guvern şi în Parlament, de pe vremea când Adrian Năstase terminase de vândut, pe nimic, Petrom-ul, împreună cu petrolul ţării, precum şi ultimele fabrici rentabile ale statului român. Între timp, din România s-a mai vândut lemnul de calitate, s-a vândut fierul, la preţ de fier vechi, s-au vândut terenurile agricole roditoare, s-au vândut balastiere şi cariere de piatră. S-a încercat să se vândă până şi aurul care a mai rămas în Munţii Apuseni, însă cetăţenii au reuşit să oprească Guvernul, în urmă cu câţiva ani. Să nu credeţi că guvernanţii au renunţat la gândul de a vinde aurul şi argintul ţării, însă aşteaptă doar momentul prielnic, atunci când vigilenţa populaţiei nu va fi trează. S-a vândut pe nimic, inclusiv forţa de muncă a acestui popor, materializată în milioane de tineri forţaţi să plece din casa lor, din ţara lor. Am înţeles, însă, că domnul Dragnea a mai găsit ceva de vândut în România şi anume, resursele de gaze pe care le are această ţară. N-ar fi rău să le vândă la preţ bun şi în interesul românilor. Însă, dacă ascult numai criticile care vin din partea deputaţilor şi senatorilor ALDE, partenerii de nădejde la guvernare ai domnului Dragnea, constat că domnul Dragnea vinde resursele şi la un preţ neconvenabil pentru ţară şi împotriva interesului general al românilor. Păi, cum vine asta, domnule Dragnea? Ai promis că faci bine românilor şi României şi iarăşi faci pe invers? Făcând şi desfăcând legile făcute de PSD, românii vor cumpăra gazul şi mai scump cu peste 20%, chiar de anul acesta, iar din cauza preţului mare al lemnului de foc, oamenii nu vor avea nici anul acesta cu ce să-şi încălzească locuinţele. Dacă gazul a fost deja înstrăinat de domnul Dragnea, total dezavantajos pentru România, fără să vă întrebe şi pe dumneavoastră, sper că nu o să-l lăsaţi să-şi bată joc şi de ultimele fabrici rentabile din România, pe care să le pună în nu ştiu ce fond din care s-ar face investiţii. Vreţi să construiţi ceva în România? Demonstraţi şi luaţi banii de la Uniunea Europeană. Luaţi cele 32 de miliarde de euro care mai sunt de cheltuit şi folosiţi aceşti bani gratuiţi pentru a schimba în bine viaţa românilor. Opriţi-vă din vânzarea ţării, bucată cu bucată, numai pentru interesele voastre individuale!
Costel Alexe "«Prin Noi Înşine!», pentru că Moldova Contează" La 100 de ani de la Mare Unire şi la 11 ani de la aderarea la marea familie europeană, România suferă pe fondul unor politici guvernamentale antipopulare şi discreţionare. De peste 10 ani, românii se zbat să recupereze decalajele faţă de ţările europene, se luptă să fie trataţi ca parteneri egali într-o Europă unită, dar iată că politica izolaţionistă practicată de actuala guvernare în plan extern nu face decât să alunge investitorii care până mai ieri considerau ţara noastră o piaţa atractivă, un teren fertil pentru afacerile lor, cu oameni calificaţi şi o politică fiscală stabilă şi predictibilă. Forţaţi să lupte inclusiv împotriva decalajelor şi discriminării din propria patrie, moldovenii s-au văzut trădaţi de proprii aleşi, toţi liderii social democraţi din judeţele Moldovei făcând scut de 2 ani în jurul lui Liviu Dragnea, în timp ce niciun oraş din Moldova nu are şosea de centură finalizată, iar regiunea se depopulează accentuat. Deşi în 2007 s-au dărâmat graniţele naţionale, astăzi birocraţia, corupţia şi interesele de partid au devenit bariere funcţionale între Bruxelles şi Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Bacău, Vaslui sau Botoşani. Blocarea Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş şi a spitalelor regionale, când efectiv instituţiile europene se roagă de Guvernul României să le accese fondurile, sunt dovezi concrete de incompetenţă şi rea-voinţă din partea autorităţilor române. Am spus-o în intervenţiile avute de la tribuna Parlamentului, am spus-o în conferinţe de presă şi o repet, pentru că românii trebuie să ştie că în timp ce reprezentanţii Partidului Social Democrat au abdicat de la principiile bunei guvernări şi au întors spatele propriilor cetăţeni, noi ne cerem drepturile cu demnitate şi respect şi vreau să ştie toată lumea că Moldova Contează şi 4 milioane de locuitori aşteaptă să fie respectate promisiunile electorale! Purtăm cu mândrie în suflet tradiţia şi moştenirea făuritorilor României Mari, a înaintaşilor liberali, cei care şi-au pus în slujba patriei noastre toată energia, priceperea şi devotamentul. Bazele statului român modern au fost puse pentru că oameni politici destoinici au avut curajul şi chibzuinţa să lase orgoliile şi interesele personale deoparte şi au preţuit interesul colectiv. Noi, liberalii, nu vom vota niciodată un Guvern care nu prioritizează Autostrada Iaşi-Târgu Mureş şi nu vom aproba niciodată o Lege a bugetului de stat care să nu aloce expres bani pentru proiectul de căpătâi al acestei regiuni. Este un demers de bun-simţ, un gest de normalitate şi responsabilitate faţă de toţi cei care ne-au acordat încrederea! Soluţii sunt, trebuie doar să ne dorim să le implementăm, căci multor politicieni români le lipseşte tocmai interesul pentru binele cetăţeanului. Putem avea administraţii eficiente, putem accesa fonduri nerambursabile vitale pentru dezvoltarea comunităţilor din judeţele Moldovei, dacă vom reuşi să eliminăm birocraţia, corupţia şi indolenţa. Îmi doresc să rămână lucruri frumoase în urma noastră, să fim parteneri oneşti şi deschişi către toţi cei interesaţi să îndrepte şi să îmbunătăţească lucrurile în comunitate şi împreună să aducem plus valoare, să generăm idei şi abordări noi, care ulterior pot fi transpuse în proiecte şi iniţiative politice! Avem toate ingredientele necesare pentru a reuşi să dezvoltăm regiunea Moldovei, avem pricepere, dăruire şi capacitate de muncă! Avem tot ce trebuie să le arătăm că Moldova Contează!
Daniel Olteanu "Scăderea cu 25% a numărului beneficiarilor de venit minim garantat, în ultimii trei ani, dovada că judeţul Vaslui nu mai este unul al asistaţilor social" Ultimele date făcute publice de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială confirmă o realitate pe care am susţinut-o mereu - nu aşa-zisele ajutoare sociale, mai cu seamă cele care se referă la judeţul Vaslui, reprezintă acea cheltuială care sufocă bugetul de stat. Dimpotrivă, aş spune. Din peste 800 de milioane lei care s-au plătit în august, alocaţiile pentru copii şi indemnizaţiile pentru creşterea copilului, cu peste 300 de milioane lei fiecare, au cea mai mare pondere în asistenţa socială, iar venitul minim garantat, pentru care cei mai săraci români sunt arătaţi cu degetul, reprezintă abia 6% din cheltuielile totale. La nivelul judeţului Vaslui, numărul beneficiarilor de venit minim garantat a scăzut din nou, ajungând la mai puţin de 8.500. În trei ani, este o scădere de 25%, uriaşă, în opinia mea. În aceste condiţii, cred că este o nedreptate imensă propagarea ideii că o ţară de 20 de milioane de locuitori nu se dezvoltă din cauza a 8.500 de oameni care nu primesc nici 300 de lei/lună şi care, dacă ar avea alternative decente în judeţul lor, fiţi convinşi că unii ar intra foarte repede în câmpul muncii. Aşa stând lucrurile, nu cred că trebuie să ne atingem de nimic din ceea ce presupune asistenţa socială: nici de alocaţiile pentru copii, nici de indemnizaţiile pentru creşterea copilului, nici de venitul minim garantat. Ce trebuie să facem este să susţinem investiţiile în aceste zone, mai ales în mari proiecte de infrastructură şi în programele dedicate sectorului privat: "Start-Up Nation" şi ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă. Din păcate, modul în care am văzut, în ultima perioadă, un adevărat lobby pentru ca fondurile pentru "Start-Up Nation" să ajungă în aceleaşi regiuni care au beneficiat de miliarde de euro, fonduri publice, pentru autostrăzi sau pentru metrou, arată că ne lipseşte solidaritatea. Mai exact, dacă vasluienii au acceptat ca, timp de 20 ani, toate fondurile pentru marea infrastructură să ajungă în judeţele bogate, acum nu beneficiază de acelaşi lobby pentru ca fondurile destinate investiţiilor să susţină economia judeţului Vaslui. România nu se opreşte la Carpaţi şi nici la vest de DN2. România are, deocamdată, graniţa de est pe Prut. Mai mult, conform unor date oficiale, Vasluiul este un contributor net la bugetul de stat, iar taxele şi impozitele pe care le plătim sunt mai mari decât fondurile care se întorc în judeţ. Din aceste considerente, orice demersuri de alocare a fondurilor pentru mari proiecte de infrastructură şi pentru susţinerea investiţiilor private, fără a include în aceste strategii judeţele sărace, precum Vasluiul, nu fac decât să alimenteze revolta, dezbinarea, chiar ura faţă de promotorii acestor idei. Vă spun cu toată hotărârea că voi vota împotriva acelor iniţiative de alocare a fondurilor publice pentru investiţii care nu iau în considerare faptul că România nu înseamnă doar judeţele bogate şi zona Bucureşti.
Elena Hărătău "Nu ne uităm istoria, le aducem un omagiu victimelor Holocaustului !" În fiecare an, pe data de 9 octombrie, ne aducem aminte de istorie, de unul dintre episoadele istoriei ţării noastre care, din păcate, a avut un final tragic. Pe 9 octombrie comemorăm victimele Holocaustului din România. Data n-a fost aleasă întâmplător. În această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. La acea vreme, Bucovina revenise sub administraţia României conduse de Ion Antonescu. În luna iunie a aceluiaşi an. 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate au început atunci să fie deportaţi, asta după ce, pe 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina. Nici până în acest moment nu se ştie cu exactitate numărul evreilor români care şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului. Însă estimările care au fost făcute sunt de-a dreptul triste. În România şi în teritoriile aflate sub controlul său ar fi fost ucişi între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. La aceştia, se adaugă şi în jur de 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, dar şi 5.000 de evrei români care se aflau în alte ţări din Europa. Iar pe lângă crime, oamenilor li s-au luat o mulţime de drepturi. Li s-a interzis să practice comerţul, să închirieze spaţii comerciale, să ocupe funcţii publice. De asemenea, căsătoria între un evreu şi un cetăţean român era interzisă prin lege În ţara noastră, comemorarea victimelor Holocaustului are loc din anul 2004. Atunci, a fost adoptat Hotărârea de Guvern nr. 672/5, care marchează, aşa cum am menţionat, începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941. Stabilirea datei de 9 octombrie ca Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului a fost un prim pas, prin care România şi-a asumat şi a recunoscut greşelile din trecut. Au trecut 77 de ani de la acele evenimente tragice. 77 de ani în care, am învăţat cât de rău ne pot face măsurile rasiste, intoleranţa, discriminarea. Şi am mai învăţat că societatea pe care ne-o construim trebuie să se bazeze pe libertate, demnitate, toleranţă şi dialog. Ziua de 9 octombrie este o ocazie perfectă pentru a ne reîntoarce către istorie, de a ne readuce aminte de acest episod extrem de întunecat din istoria recentă, de a-i înţelege cauzele din spatele lui, gravitatea, dar şi de a preveni ca astfel de evenimente să mai aibă loc vreodată. Astăzi, le aducem un omagiu victimelor Holocaustului din România şi încercăm se menţinem vie amintirea lor.
Angelica Fădor Prin declaraţia de astăzi, doresc să atrag atenţia asupra importanţei realizării la termen a lucrărilor de proiectare, execuţie şi reabilitare a Drumului Naţional 18 Moisei-Iacobeni, drum care face legătura între Bucovina şi Maramureşul Istoric. În aceste zile, am depus o interpelare adresată ministrului transporturilor, domnul Lucian Şova, prin care am solicitat răspuns scris în ceea ce priveşte încadrarea în termenele de finalizare pentru această lucrare. Pentru o bună informare precizez următoarele : Contextul politic actual, instabilitatea creată de actuala alianţă PSD-ALDE la nivel guvernamental, precum şi faptul că în cazul lotului 4, Cârlibaba-Iacobeni, lucrările nu au început, cu toate că acest lucru trebuia să se întâmple la 15 martie 2017 - deja există o întârziere de peste 3 luni -, mă fac să cred că riscăm ca aceste lucrări să nu fie realizate la timp, cazul loturilor 1, 2 si 3 sau chiar deloc în cazul lotului 4 Cârlibaba-Iacobeni. Drumul Naţional 18 - Moisei - Iacobeni face legătura între Bucovina şi Maramureşul istoric, dar este un drum de o importanţă deosebită şi pentru locuitorii din zonă. Ca deputat de Suceava, consider că Ministerul Transporturilor trebuie să acorde importanţa cuvenită acestui drum care ajută la punerea în valoare a frumuseţilor Maramureşului şi Bucovinei şi care, în acest moment, cred că este unul din cele mai proaste drumuri din România. Cu atât este mai îngrijorătoare situaţia cu cât, din informaţiile apărute până acum, se pare că niciunul dintre cele 4 loturi nu va fi finalizat la timp: pentru loturile 1, 2 şi 3 - din lipsă de fonduri prevăzute în bugetul pe 2017, iar pentru lotul 4 situaţia este şi mai precară, aici lucrurile fiind în fază de proiectare. De bani alocaţi nici nu are rost să vorbim. Tocmai din aceste motive, am depus o interpelare pe această temă, în atenţia ministrului transporturilor. Consider că răspunsul care va veni de la Ministerul Transporturilor, semnat de ministrul Şova, trebuie să fie un răspuns profesionist, corect şi real care să satisfacă aşteptările locuitorilor din cele două regiuni istorice.
Vasile-Florin Stamatian "Când ajungi la fundul sacului, dai un ordin de ministru şi reduci posturile!" Ministerul Educaţiei Naţionale a rămas fără bani. Nimic nou sub soare. A ajuns la fundul sacului şi face ajustări financiare, 4.000 de posturi din învăţământ, conform unui ordin dat de fostul ministru, Valentin Popa, vor fi desfiinţate. Dispariţia acestor posturi va afecta atât cadrele didactice, cât şi personalul auxiliar, în condiţiile în care şi aşa nu avem suficienţi profesori. Este foarte adevărat că fondurile alocate pentru salarii nu ajung până la sfârşitul anului, iar ministerul, prin diverse metode - mai mult sau mai puţin legale - încearcă să facă economii jucându-se cu cariera şi viaţa unor oameni. Nu aşa se face reformă. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ i-a cerut doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica Dăncilă, să ia măsuri urgente si să anuleze acest ordin, deoarece această "reducere" a fost făcută fără consultarea sindicatelor reprezentative pentru învăţământul preuniversitar. Fostul ministru, vinovat de acest ordin, încearcă să ne explice că "nu este cazul să-şi piardă cineva locul de muncă", iar Ministerul Educaţiei Naţionale a transmis că niciun post din învăţământ nu este în pericol în anul şcolar 2018-2019. Nu iese fum fără foc. Probabil acest lucru se va întâmpla în anul şcolar următor. Sau poate mai devreme şi nimeni nu vrea să-şi recunoască greşeala. Înaintea alegerilor, aţi deşertat sacul cu promisiuni şi în domeniul educaţiei. Sacul este acum peticit şi aţi uitat ce aţi promis! Există în continuare regiuni în România în care accesul la educaţie este extrem de greu, şcolile insalubre, puţine cadre didactice, iar accesul copiilor la educaţie nu trebuie să fie ignorat de nimeni, mai ales de politic. Este foarte adevărat că aceşti copii din mediul rural sunt lipsiţi de drepturi garantate de Constituţie, iar dumneavoastră în loc să îi ajutaţi, desfiinţaţi posturile cadrelor didactice. Sunt ferm convins că nu doriţi o reformă reală a învăţământului românesc, ci încercaţi cu disperare să acoperiţi atât incompetenţa celor care s-au perindat la acest minister, cât şi nepăsarea de care daţi dovadă pentru educaţia copiilor noştri.
Mihăiţă Găină "Undă verde unor noi programe importante pentru români" PSD dovedeşte din plin că este partidul care îşi respectă toate promisiunile făcute în campaniile electorale. Eforturile susţinute ale guvernării PSD-ALDE, pentru români, sunt certificate de progresele înregistrate în majoritatea domeniilor de activitate. Am investit şi continuăm să investim în oameni, prioritate absolută având copiii noştri! Am lansat o serie de programe eficiente şi ne angajăm să continuăm aceste demersuri. Programul Growth "Investim în copii, investim în viitor" şi Programul Growth "Investim în locuinţe de serviciu" vor fi operaţionalizate până la finalul acestei luni. Ambele programe sunt importante atât pentru societate, cât şi pentru mediul de afaceri, respectiv pentru investitorii care dezvoltă acest tip de proiecte. Statul va acorda un ajutor nerambursabil de maximum 200.000 de euro, reprezentând 50% din cheltuielile eligibile, pentru construcţia, înfiinţarea sau amenajarea şi dotarea de creşe sau grădiniţe prin Programul Growth "Investim în copii, investim în viitor". Această nouă oportunitate va avantaja şi investitorii, pentru că aceştia vor avea posibilitatea să acceseze credite garantate de stat pentru realizarea investiţiilor. Mai mult, ajutorul poate fi acordat şi prin deducerea investiţiei din impozitul pe profit. Însă, de departe, cei mai importanţi beneficiari ai acestui program rămân copiii proveniţi din familiile defavorizate. Şi asta pentru că, potrivit priorităţilor PSD din cadrul Programului de guvernare, minimum 8% din numărul de locuri din grădiniţe şi creşe va fi alocat minorilor proveniţi din familiile cu venituri mici. Astfel, vom da o şansă în plus accesului la educaţie şi dezvoltării copiilor care provin din medii sociale defavorizate. Tot în registrul reducerii decalajelor se înscrie şi Programul Growth "Investim în locuinţe de serviciu". Concret, prin ajutorul financiar nerambursabil de maximum 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 15.000 de euro pentru un apartament şi 7.500 de euro pentru o cameră, pentru construcţia de locuinţe de serviciu, pe care statul îl va acorda solicitanţilor, se doreşte reducerea decalajelor de ocupare dintre marile oraşe şi localităţile rurale şi urbane mai puţin dezvoltate. Şi pentru că punem un accent deosebit pe rezolvarea unor probleme sociale ale persoanelor sau comunităţilor defavorizate, statul va oferi garanţii pentru creditele contractate de investitori pentru edificarea construcţiilor. Noi, cei de la PSD, am promovat şi continuăm acest tip de dezvoltare sustenabilă a societăţii româneşti în ansamblu, pentru că ne dorim îmbunătăţirea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă, îmbunătăţirea competitivităţii producţiei, prin reducerea costurilor cu forţa de muncă, stimularea construcţiilor. Până acum, rezultatele favorabile nu au întârziat să apară, motiv pentru care nu ne vom opri aici!
Bianca - Miruna Gavriliţă "Un Program naţional de depistare a displaziei de şold nu este un moft" În fiecare an, în România se nasc în jur de 7.000 de copii cu displazie de dezvoltare a şoldului, o afecţiune care se tratează fără complicaţii, dacă este depistată în primele luni după naştere, evitându-se astfel un handicap major concretizat într-o diformitate statică importantă. Nedepistată la timp, însă, displazia de şold evoluează către luxaţii şi implică intervenţii chirurgicale complexe şi costuri ridicate cu tratamente şi spitalizare. Din păcate, ţara noastră este printre puţinele din Europa care nu au un program naţional de screening pentru depistarea displaziei de dezvoltare a şoldului. Deşi a existat o propunere în acest sens, Ministerul Sănătăţii nu a reuşit să o pună în aplicare, motivaţiile fiind diverse, de la lipsa de fonduri pentru dotarea unităţilor sanitare la lipsa de personal specializat. În ţările civilizate, există registre naţionale de urmărire a pacienţilor. Din păcate, în România nu există nici măcar o statistică exactă a cazurilor de dezvoltare a şoldurilor, chiar dacă această boală afectează mii de copii. Pentru confirmarea displaziei şoldului, sunt necesare teste imagistice şi radiologice. Din păcate, aceste verificări nu se fac în spitalele de stat, iar părinţii copiilor sunt nevoiţi să apeleze la diferite cabinete medicale private. Costul unui test radiologic nu depăşeşte 100 de lei. În schimb, cu cât aceste verificări se fac mai târziu, cu cât boala este depistată mai târziu, cresc costurile pentru intervenţii chirurgicale şi pentru tratament. Astfel, pentru tratamentul luxaţiei rezultate în urma displaziei de şold nedepistată la timp sunt cheltuiţi anual peste 20 de milioane de euro. Iar aceste costuri pot fi evitate prin înfiinţarea unui Program naţional de depistare şi tratare timpurie a displaziei şoldului, încă din maternităţi, pentru ca în acest fel să se poată stabili un diagnostic precoce al afecţiunii, urmând ca tratamentul să fie aplicat încă din primele săptămâni după naştere. Prin acest program naţional, fiecare unitate sanitară de stat ar putea fi dotată cu un aparat destinat realizării screening-ului pentru depistarea displaziei de dezvoltare a şoldului. Totodată, programul ar permite şi specializarea unor medici de chirurgie ortopedică şi radiologie. Un asemenea program funcţional, care să permită stabilirea unui diagnostic şi intervenţia încă din primele luni de viaţă ale copilului, ar putea duce în timp la reducerea atât a cheltuielilor de tratament, cât şi a numărului de pacienţi care nu se mai pot recupera. Sănătatea copiilor noştri este cel mai de preţ lucru pentru noi, ca popor, şi nu uitaţi că am depus un jurământ, ca parlamentari, pentru o Românie sănătoasă !
Găvrilă Ghilea "În căutarea competitivităţii pierdute" Este bine cunoscut faptul că, atât înainte, dar mai ales după intrarea în Uniunea Europeană, România prezenta atractivitate pentru investitorii străini, datorită disponibilităţii forţei sale de muncă, dar şi calificării acesteia. În ultimii ani, însă, percepţia reprezentanţilor mediului de afaceri avea să se schimbe calificarea şi disponibilitatea forţei de muncă autohtone, nemaifiind enumerate printre atuurile competitivităţii ţării noastre în procesul de atragere a capitalului străin. Conform datelor unui recent sondaj de opinie efectuat printre cei mai importanţi investitori străini din România, care se legitimează cu o cifră de afaceri de peste 45 miliarde euro şi crearea a peste 200.000 de locuri de muncă, lipsei acute de competitivitate a pieţei muncii i se mai adaugă şi impredictibilitatea din domeniul fiscal, ceea ce face ca interesul capitalului străin pentru ţara noastră să se erodeze constant. În percepţia aceloraşi importanţi jucători economici, aceste criterii descurajante pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos şi stabil sunt completate de lipsa infrastructurii şi instabilitatea unui cadru de reglementare pe termen lung. În aceste condiţii, este evident că orice proiecţie a dinamicii veniturilor şi a cifrelor de afaceri pe termene scurte şi medii nu poate fi abordată decât cu prudenţă şi îngrijorare, întărind percepţia mediului investiţional străin asupra deficitului de competitivitate economică a României. Cercetarea sociologică citată a identificat o parte dintre cauzele deteriorării atractivităţii economice a României, printre care, în opinia investitorilor străini chestionaţi, se numără şi "anunţurile publice repetate de schimbare a politicilor fiscale, fără a fi urmate de studii de impact şi consultări adecvate". Pe de altă parte, aşa numita revoluţie fiscală produsă de transferul contribuţiilor de la angajatori la angajaţi nu i-a bulversat doar pe cei din urmă, ci întreg mediul de afaceri, care susţine că, pentru implementarea acestor reglementări, s-a confruntat cu costuri neprevăzute şi eforturi considerabile neplanificate. Toate aceste argumente devoalează, de fapt, inconsecvenţa unui program de guvernare care generează şi întreţine o competiţie neloială între mediul privat şi mediul public, menită să deterioreze pe termen lung competitivitatea forţei de muncă din România şi să tempereze implementarea de noi afaceri cu capital străin, concomitent cu restrângerea celor deja existente.
Georgeta-Carmen Holban "Politicile guvernamentale şi parlamentare vor contribui la păstrarea în ţară a tinerilor medici" Zilele trecute a început un alt an universitar, fără îndoială un moment de bucurie, dar şi un prilej de reflecţie cu privire la ceea ce înseamnă educaţia în viaţa unei naţiuni, dar şi pentru fiecare tânăr în parte. Pentru orice ţară, nu există o investiţie pe termen scurt, mediu şi lung mai bună decât cea făcută în educaţie şi în diversificarea abilităţilor profesionale ale noilor generaţii. Din această perspectivă, cred că România are un corp profesoral universitar bine pregătit, capabil de a pregăti tinerii şi de a le induce impulsul de a-şi construi propriul viitor. Curajul de a alege şi tăria de a-şi urma cu consecvenţă destinul profesional le revine însă tinerilor. La debutul anului universitar, aş dori să aduc un omagiu şcolii româneşti de medicină şi generaţiilor de profesori, cercetători şi studenţi care au servit ştiinţa medicală românească şi care au contribuit la progresul ţării, cu rezultate excepţionale, apreciate la superlativ de mediile academice europene şi internaţionale. Medicina a fost şi continuă să rămână în topul celor mai căutate facultăţi din România, nu numai de români, dar şi de mii de străini proveniţi din Europa şi din afara acesteia, care s-au orientat spre marile noastre centre universitare dintotdeauna, şi mai ales după recunoaşterea diplomelor româneşti la nivelul întregii Uniuni Europene. Este bine cunoscut faptul că şcoala românească de medicină produce foarte buni specialişti, însă sistemul nostru de sănătate încă suferă din cauza migraţiei medicilor români. Din 2007 au plecat din ţară peste 15.000 de medici, în pregătirea cărora statul român a investit peste 3,5 miliarde euro. În plus, aproape 23.000 de medici, farmacişti şi stomatologi au primit certificate de confirmare a diplomelor, ceea ce însemnă că oricând aceştia pot opta pentru a pleca şi a se angaja într-o altă ţară din Uniunea Europeană, chiar dacă cel mai adesea pe un post inferior pregătirii. Acest lucru nu reprezintă nicidecum o noutate, ci un fapt asupra căruia trebuie să reflectăm în permanenţă. Consider că sănătatea este o prioritate nu numai a Guvernului PSD, sau a guvernelor în general, a majorităţii parlamentare, dar şi o prioritate a societăţii în ansamblu şi a cetăţenilor. Cu certitudine, indiferent ce reguli şi priorităţi vom stabili pe termen scurt, deciziile eronate ale guvernelor precedente sunt greu, dacă nu imposibil, de remediat. Românii nu trebuie să uite că vârful aisbergului plecărilor din sănătatea românească a fost în 2010, când 7.400 de medici au plecat din ţară, după măsurile nefericite luate de Guvernul aflat atunci în funcţie. În ultimul an şi jumătate, însă, Guvernul PSD a îndreptat foarte multe dintre problemele legate de finanţarea precară a sistemului, pornind de la salarizarea europeană din prezent, până la deblocarea proiectelor privind construcţia celor opt spitale regionale. Sunt convinsă că, prin modul în care vor fi gestionate în viitor politicile bugetare, vom reuşi să implementăm toate acele măsuri care, chiar dacă nu vor contrabalansa în totalitate plecarea absolvenţilor de medicină, vor reuşi măcar să atenueze fenomenul, asigurându-le acestora un viitor mai bun în propria lor ţară. În consecinţă, le doresc celor care au început săptămâna trecută anul universitar, şi îndeosebi celor care au păşit pentru prima dată în facultate, multă inspiraţie, putere de muncă şi baftă în acumularea cunoştinţelor care le vor fi de folos pe parcursul carierei profesionale viitoare! Le transmit studenţilor din toată ţara, şi în special celor din Dâmboviţa, că diplomele sunt sau nu valoroase, dar profesia nu te trădează niciodată! Avem nevoie de elite româneşti peste tot în lume, însă cu certitudine avem nevoie de ele şi aici, la noi acasă, unde sunt lucruri pe care uneori le mai uităm, dar care nu îşi vor pierde niciodată înţelesul lor profund.
Florică Ică Calotă "Agricultura ecologică în Uniunea Europeană" În luna mai a acestui an, au fost adoptate, la nivelul Uniunii Europene, noile norme europene privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice. Astfel, prin acest nou regulament este încurajată dezvoltarea durabilă a producţiei ecologice în UE şi vizează garantarea unei concurenţe echitabile pentru agricultori şi operatori, prevenind astfel frauda şi practicile neloiale, îmbunătăţind încrederea consumatorilor în produsele ecologice. Statisticile la nivelul Uniunii Europene relevă faptul că sectorul agriculturii organice a crescut permanent - cu 125% în ultimii 10 ani. Însă această creştere a fost afectată de reguli care nu se mai potrivesc. Vechile norme care se aplicau producţiei ecologice nu erau uniforme. Acestea cuprindeau o gamă largă de practici diferite şi de excepţii, iar principiul echivalenţei aplicat alimentelor ecologice importate crease situaţia în care producătorilor din aceeaşi ţară li se aplicau standarde diferite. A fost necesar acest nou cadru legislativ, pentru a veni în ajutorul unui sector, care este într-o creştere rapidă, cu norme clare, pentru a le permite producătorilor ecologici să concureze loial, indiferent dacă produc în spaţiul UE sau provin din ţări terţe. Datorită noilor norme, consumatorii care cumpără un produs care poartă logo-ul Uniunii Europene pentru producţia ecologică pot fi siguri că dispun de aceeaşi calitate în întreaga Uniune. Astfel, micii fermieri vor putea opta, conform noilor norme, pentru certificarea în grup, care le va reduce costurile de certificare şi le va facilita aderarea la sistemul ecologic. De asemenea, se vor crea noi oportunităţi, prin deschiderea unei noi pieţe pentru seminţele şi alte materiale săditoare ecologice, care vor duce la îmbunătăţirea biodiversităţii şi la stimularea inovării. Începând cu anul 2021, normele de producţie vor fi simplificate şi armonizate, sistemul de control va fi consolidat, certificarea va fi mai uşoară pentru agricultorii de mici dimensiuni, se va extinde domeniul de aplicare al normelor ecologice la o listă mai largă de produse şi, cel mai important, producătorii din ţările terţe vor trebui să respecte acelaşi set de norme ca cei care produc în UE.
Neculai Iftimie "România, tranziţie de la secetă la furtună" Încălzirea atmosferei în ultimii ani, frecvenţa şi intensitatea secetelor, amplificarea fenomenelor de aridizare-deşertificare, inundaţiile etc., potenţate de atacul tot mai puternic al culturilor agricole de boli, dăunători şi buruieni, trebuie să reprezinte factori de îngrijorare pentru dezvoltarea economică a României, pentru creşterea, dezvoltarea şi productivitatea ecosistemelor agricole, forestiere şi acvatice. În ultimii 15 ani, s-a constatat o creştere a temperaturii medii anuale de până la 0,6 o C, precum şi o scădere a precipitaţiilor cu 10 - 15 mm faţă de media pe 100 de ani. Tot în aceşti ultimi 15 ani, am asistat la cei mai secetoşi 4 ani înregistraţi vreodată în România, neconsemnaţi nici măcar în cronicile vremii. Conform estimărilor specialiştilor rezultă că: Se remarcă că tendinţa de reducere a cantităţilor de precipitaţii şi de creştere a temperaturilor se manifestă la nivelul întregului teritoriu al ţării. Toate studiile şi rapoartele elaborate de instituţiile de profil din România şi de ONU - FAO demonstrează că ţara noastră este afectată de deşertificare. Ceea ce a devenit caracteristic ultimei perioade este că schimbările extreme de climă au fost însoţite de numeroase furtuni puternice şi chiar tornade, de căderi masive de grindină şi inundaţii care au provocat pagube colosale economiei naţionale şi chiar numeroase pierderi de vieţi omeneşti. În România, afirmă specialiştii, sunt semne că unul dintre efectele încălzirii globale este şi aceea a apariţiei semnelor scurtării anotimpurilor, primăvară - toamnă, precum şi a trecerii stepei în semideşert, a silvostepei în stepă, a zonei de pădure în silvostepă, şi a retragerii pădurilor la înălţimi mai mari. Seceta se extinde şi în Banat şi Transilvania, chiar dacă nu cu aceeaşi frecvenţă şi intensitate ca în Bărăgan, Dobrogea sau estul Moldovei. Trebuie să acceptăm că seceta, arşiţa, grindina şi furtuna sunt calamităţi ale naturii, dar acestea reprezintă în acelaşi timp şi decontul dramatic al unui lung şir de greşeli economice şi de politici agricole. O concluzie pertinentă - dacă nu se vor reduce substanţial emisiile de gaze care creează "efectul de seră", dacă creşterea temperaturii nu va putea fi controlată, niciun ecosistem de pe pământ nu va putea fi salvat. Totul se va schimba. Semnele schimbării în rău au început să fie din plin resimţite!
Natalia-Elena Intotero "Proiecte în sprijinul românilor" "Start-Up Nation" este un program care se adresează deopotrivă românilor din ţară, cât şi celor de peste hotare, care vor să îşi deschidă propria afacere. Linia de finanţare a fost accesată şi de mulţi conaţionali din diaspora care doresc să se întoarcă acasă, un lucru extrem de îmbucurător, pentru că iată, există această oportunitate de a veni în ţară şi de a-ţi urma visul de a avea o afacere personală, cu bani europeni. Altfel, Programul "Start-Up Nation 2017", lansat de guvernarea PSD-ALDE, şi-a atins scopul. Prin intermediul acestuia, au fost înfiinţate peste 8.000 de firme noi în domenii economice importante: producţie, industrii creative, servicii şi IT. Cei mai mulţi dintre cei care au pornit afaceri prin "Start-Up Nation" sunt antreprenori tineri, cu vârste cuprinse între 21 şi 40 de ani, care, în prezent, oferă locuri de muncă pentru peste 21.000 de persoane. Cel mai important este că peste 80% dintre locurile de muncă nou create sunt ocupate de persoanele din categoriile ţintă: şomeri, tineri absolvenţi, persoane cu dizabilităţi. De altfel, Executivul a alocat resursele bugetare necesare, două miliarde de lei, astfel încât să se acopere finanţarea nerambursabilă de 200.000 de lei pentru fiecare beneficiar, pentru 10.000 de firme. Chiar săptămâna trecută a fost lansat proiectul de ordonanţe de urgenţă pentru "Start-Up Nation 2018". Acesta este construit pe baza experienţei din "Start-Up Nation 2017" şi răspunde mai bine dorinţelor şi nevoilor exprimate de antreprenorii aflaţi la început de drum. Va fi un program mai clar, cu o procedură de achiziţii simplificată, iar modalităţile de lucru cu beneficiarii vor fi uniforme în toată ţara, atât în cazul agenţiilor regionale, cât şi în cazul băncilor partenere. Prin noul Proiect "Start-Up Nation", se doreşte încurajarea lansării afacerilor în zonele geografice mai puţin dezvoltate, în acord cu principiile de dezvoltare sustenabilă aplicate şi de Comisia Europeană. O veste extrem de bună, mai ales în condiţiile în care acestea sunt zonele din care avem cei mai mulţi români care caută alternative în alte ţări. Iată că, alături de alte măsuri implementate de Guvern, sunt programe care le oferă românilor şansa de a-şi dezvolta o afacere în ţară, dar mai ales de a crea locuri noi de muncă. Există o dorinţă mare a românilor noştri de a reveni în ţară şi este important ca ei să ştie că au soluţii, că statul român caută în permanenţă programe care să le ofere perspectivele unui trai decent. Le urez succes tuturor participanţilor "Start-Up Nation" şi îi felicit pe colegii mei care au făcut efortul necesar să deruleze acest proiect!
Ioan Balan "Cine deschide o şcoală, închide o închisoare!" Afirmaţia nu îmi aparţine, ci ea a fost făcută cu peste un secol şi jumătate în urmă de scriitorul Victor Hugo şi cred că aceasta descrie cel mai bine importanţa educaţiei într-o societate modernă. Educaţia înseamnă şanse egale pentru toţi copiii. Educaţia înseamnă progres şi inovaţie. Educaţie înseamnă competitivitate economică şi bunăstare. Educaţia este singura cheie pentru viitor! Din păcate, însă, Guvernele din ultimii ani par să nu înţeleagă rolul educaţiei pentru societatea românească. Deşi în urmă cu 11 ani, toate partidele politice parlamentare au ajuns la un consens denumit "Pactul pentru educaţie" - şi au decis ca pentru viitorul acestei ţări, adică pentru sistemul de educaţie, să se acorde minimum 6% din PIB, parcă în ciudă, Guvernele din ultimii 6 ani au redus constant cheltuielile pentru şcoli, grădiniţe şi universităţi. Anul 2017 a fost anul în care Guvernele Dragnea I şi Dragnea II au reuşit cea mai nocivă contraperformanţă, alocând educaţiei cei mai puţini bani, respectiv 2,9% din PIB, adică mai puţin de jumătate decât este prevăzut în Legea educaţiei. Am ajuns printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care, în loc să construiască şcoli şi grădiniţe noi, în loc să se angajeze personal calificat de cea mai mare competenţă, se închid şcoli şi se dau profesori afară, din lipsa banilor pentru salarii. Da! Dacă Guvernul nu poate susţine nici măcar banii pentru plata salariilor învăţătorilor şi profesorilor, atunci cum ne mai putem aştepta ca acesta să asigure şi realizarea unor investiţii în şcoli? Alianţa PSD-ALDE a păcălit populaţia că va construi 2.500 de şcoli şi grădiniţe. Să ne arate măcar una dintre cele 2.500 şi am fi mulţumiţi! Au trecut 2 ani de când au promis şi noi avem în continuare peste 4.000 de şcoli fără toalete decente. Nici măcar în şcolile şi grădiniţele existente nu s-au făcut investiţii minimale. Au promis salarii mai bune pentru profesori, iar pentru că au rămas fără bani în bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pe ultima sută de metri, chiar înainte de a demisiona, fostul ministru al educaţiei a mai aplicat o lovitură sistemului de învăţământ, semnând Ordin de ministru nr. 4884/2018, prin care peste 4.300 de posturi de profesori şi personal auxiliar se vor desfiinţa chiar de anul acesta. Noua lovitură aplicată sistemului de învăţământ survine după ce şi anul trecut Guvernul PSD-ALDE a mai închis un număr important de şcoli din mediul rural şi a mai diminuat numărul de posturi cu alte mii de profesori, printr-un alt Ordin, nr. 4049/2017. Fac un apel puternic la ministrul interimar al educaţiei, să anuleze imediat Ordinul nr. 4884/2018, prin care peste 4.000 de posturi din învăţământ sunt desfiinţate! Noi avem nevoie de mai mulţi profesori, nu de mai puţini. Poate află şi Guvernul că, în cele mai multe sate din România, şcolile nu au profesori suficienţi, iar copiilor nu li se asigură accesul la o educaţie de calitate. Poate află şi Guvernul că în şcolile din mediul urban sunt înghesuiţi în clase peste 30 de copii, deşi legea interzice, însă cauza este tot lipsa profesorilor. Poate află şi Guvernul că profesorii, pe lângă actul educativ, fac şi alte sarcini suplimentare, fără să fie plătiţi pentru aceasta, pentru că personalul auxiliar din şcoli este insuficient. Poate află şi domnul Dragnea că problemele reale ale românilor sunt şcoala, spitalul, siguranţa cetăţeanului şi drumurile proaste pe care mor zilnic oameni şi decide să dea jos cel mai incompetent guvern pe care l-a avut România vreodată.
Luminiţa-Maria Jivan "Referendumul pentru modificarea Constituţiei nu a fost un eşec" În weekend a avut loc Referendumul pentru modificarea Constituţiei, mai precis a art. 48 alin. (1) prin care este definită familia. Prin modificarea care se dorea a fi adusă articolului, ar fi fost înlocuit cuvântul "soţi" cu sintagma "un bărbat şi o femeie". Practic, ar fi fost preluată la nivel constituţional definiţia familiei din Codul civil. După cum bine ştiţi, referendumul nu a întrunit condiţiile legale pentru validare, prezenţa la vot fiind de doar 21,10%, în condiţiile în care pentru validare ar fi trebuit sa existe o prezenţă minimă de 30%. Eu am susţinut modificarea constituţională, atât prin votul din Parlament, cât şi prin activitatea desfăşurată în circumscripţia electorală, în acest sens am şi votat, pentru modificare, la referendum. Am văzut, însă, cum foarte multe persoane publice au început să atace Biserica Ortodoxă Română şi Partidul Social Democrat pentru mobilizarea slabă de la referendum. Consider că nu putem vorbi despre o vină a unei instituţii, cum este Biserica, sau a vreunui partid politic. Nerealizarea cvorumului a avut cauze multiple, unele extrem de complexe, pe care voi încerca să le prezint pe scurt. În primul rând, iniţiativa de revizuire a Constituţiei nu a aparţinut unui partid politic, ci a fost o iniţiativă cetăţenească care a strâns peste 3 milioane de semnături. Din această perspectivă, se poate observa că atunci când nu există un interes direct sau indirect, cum există în cazul alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale, factorii locali nu se implică pentru mobilizarea simpatizanţilor. În plus, nu a existat o campanie proreferendum organizată ierarhic la nivelul partidelor politice care au susţinut modificarea. Nu au existat şefi de campanie sau materiale electorale, nu a existat o mobilizare anterior desfăşurării referendumului a activiştilor de partid etc. În al doilea rând, multe partide politice nu au avut poziţii ferme, iar altele au îndemnat simpatizanţii să boicoteze referendumul. În acest sens, deşi PNL, ALDE şi UDMR au votat în Parlament pentru modificarea Constituţiei, la nivel public nu au avut un mesaj ferm către proprii susţinători şi nu s-au mobilizat pentru scoaterea la vot a acestora. De asemenea, USR a avut o poziţie clară pentru boicotarea referendumului. În al treilea rând, întrebarea de pe buletinul de vot a fost ambiguă şi a indus în eroare o parte dintre cetăţeni. Întrebarea ar fi trebuit să fie clară, neechivocă, fără posibilitatea de a denatura adevărul prin diseminarea de mesaje propagandistice către populaţie, de opozanţi. Sigur, un motiv evident a fost şi lipsa de interes a cetăţenilor, deoarece, în România, homosexualitatea este totuşi un fenomen limitat şi marginal în societatea românească. În plus, faptul că din cei 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot, peste 3 milioane se află în străinătate, a afectat prezenţa la vot. Vreau, însă, să trag şi câteva concluzii cu privire la acest referendum şi la rezultatul său. Faptul că peste 3,5 milioane de cetăţeni au votat în sensul modificării definiţiei familiei la nivel constituţional, nu este un lucru care poate fi ignorat. Prin votul lor, au demonstrat că România îşi păstrează identitatea creştin-ortodoxă, au dat dovadă de spirit civic şi un semnal clar partidelor politice. În concluzie, rezultatul nu consider că trebuie privit ca un eşec, să ne amintim că România a modificat Constituţia o singură dată, în 2003, iar atunci toate partidele politice, cu excepţia PRM, şi toată mass-media au susţinut modificarea Constituţiei. Toate forţele politice şi mediatice au lucrat împreună, iar referendumul a trecut la limită. De aceea, rezultatul din weekend nu reprezintă un eşec, dar demonstrează că pentru a realiza modificări constituţionale, atât partidele, cât şi celelalte forţe care susţin modificările trebuie să se implice activ, direct şi să transmită mesaje ferme propriilor simpatizanţi.
Tudoriţa Lungu "Municipiul Bacău, la 610 ani de la atestarea documentară" Pe 6 octombrie, Municipiul Bacău a împlinit 610 ani de la atestarea sa documentară, prin pecetea pusă de voievodul Alexandru cel Bun pe hrisovul domnesc, prin care a acordat privilegii comerciale negustorilor din oraşul polonez Lvov. Târgul Bacăului, aflat la intersecţia unor importante drumuri comerciale, s-a dezvoltat datorită schimbului de mărfuri, pentru ca, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, industrializarea localităţii să ducă la un adevărat "boom" demografic. Au urmat primele semne ale sistematizării urbane: trotuare, pavarea străzilor, iluminat stradal, grădini publice, canalizare şi alimentare cu apă, introducerea energiei electrice. Întâmplător sau nu, artizanii europenizării din acele vremuri ale vechiului târg au fost primarii liberali. Cu sprijinul ministrului Mircea Cancicov, în 1937, oraşul Bacău devenea al doilea oraş asfaltat, după Bucureşti, din vechiul Regat. Aparent fără importanţă acest amănunt, şi totuşi... La mai puţin de o sută de ani distanţă, oraşul Bacău a devenit un loc peste care s-a aşternut praful, încet şi sigur. Oportunităţile sale economice, culturale, educaţionale nu mai interesează pe nimeni. Este un oraş din care tinerii fug, din lipsă de perspective, un loc în care asfaltarea unei străzi sau a unui trotuar a devenit o sărbătoare, în care administraţia locală este încremenită, în care nu se vorbeşte despre niciun proiect. În Bacău, instituţiile publice cu atribuţii nu au atras în ultimii doi ani niciun leu din fonduri europene. Municipiul Bacău nu are nici acum o şosea de centură, proiectele pentru autostrăzile care vor tranzita oraşul vorbesc despre studii de prefezabilitate care vor fi gata în 2020. Despre proiectare şi execuţie probabil că vor auzi abia nepoţii noştri, când vor fi şi ei suficient de mari! Din Bacău pleacă nu doar tinerii, ci şi meseriaşii, inginerii, în general oameni de toate vârstele şi de toate condiţiile sociale. În Bacău, a devenit o aventură să găseşti un instalator sau un zugrav. Micile afaceri sunt pe cale de dispariţie, clasa de mijloc este ca şi inexistentă. Nimeni nu este interesat să investească, nimeni nu vorbeşte măcar despre parcuri industriale, ca în Ardeal, sau, mai aproape de noi, ca la Roman. Ştiu, pare apocaliptic ceea ce vă spun, dar sunt realităţi pe care vă invit să le constataţi. Iar dacă nu mă credeţi, uitaţi-vă prin Bucureşti, pe panourile unde o cunoscută reţea de covrigării îşi face reclamă. În Bucureşti, are 14 puncte de desfacere, iar pe locul al doilea este Bacăul, cu 10 covrigării! Ce diferenţă între al doilea oraş asfaltat al ţării din anii interbelici şi recordul trist de astăzi! Şi, dacă tot nu mă credeţi, veniţi să numărăm împreună farmaciile şi magazinele second-hand din Bacău. Atunci o să vă convingeţi de o realitate crudă şi cruntă! În acest moment, la 610 ani de la atestarea documentară a oraşului Bacău, cred că ar trebui să existe un moment de analiză pentru toţi parlamentarii de Bacău, pentru toţi parlamentarii din Regiunea Nord-Est şi, în general, pentru fiecare dintre dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi. Devine tot mai evident că anul Centenar prinde România mai dezbinată decât oricând, şi nu doar la nivelul discursului public, atât de radical şi de segmentat. România este profund segregată economic, există zone abandonate de guvernanţi, pentru care nu există niciun fel de politici de reducere a decalajelor. Da, zona Moldovei este pur şi simplu abandonată, lăsată să se zbată în sărăcie şi în lipsuri de tot felul, inclusiv în lipsa investiţiilor majore. Avem miniştri băcăuani, avem secretari de stat din Bacău, avem băcăuani în conducerea agenţiilor. Nu le cere nimeni să facă acte de corupţie, să avantajeze în vreun fel oraşul Bacău. Le cerem, însă, să ia în calculele lor meschine şi aceste realităţi ale unui oraş şi ale unei regiuni care moare şi să se gândească, poate, că parcul oraşului Bacău, care poartă astăzi numele ministrului liberal interbelic Mircea Cancicov, rămâne cea mai bună dovadă că istoria respectă lucrurile trainice, făcute cu responsabilitate şi respect faţă de comunităţi!
Petru-Sorin Marica "De ce nu voi vota în favoarea moţiunii simple pe economie?" Azi, în plenul Camerei Deputaţilor, va fi votată moţiunea simplă Dar aş dori să schimb puţin perspectiva de evaluare a economiei. Nu văd cum ar putea economia să meargă prost, dacă, de exemplu, turismul merge bine. Şi turismul este unul dintre cele mai sensibile barometre ale stării economice generale. Dacă economia ar merge atât de prost ca în textul moţiunii simple, atunci oamenii ar sta acasă şi în concedii. Dar sezonul estival 2018 a generat încasări cu până la 25% mai mari, desigur datorită, în principal, voucherelor de vacanţă şi intensificării rutelor de zbor intern, luna august fiind probabil cea mai bună lună din turismul românesc de după 1989, nu este afirmaţia mea. O spun specialiştii în turism. Acest reviriment s-a simţit şi în judeţul Hunedoara, pentru care turismul reprezintă un potenţial foarte important de dezvoltare economică. Anul acesta numărul turiştilor români şi străini care au vizitat obiectivele turistice din zonă a crescut constant. Numai în luna august, aproape 73.000 de persoane au vizitat Castelul Corvinilor, cel mai vizitat monument istoric din judeţul Hunedoara. Acest aflux crescător de turişti a dat un imbold suplimentar şi activităţilor colaterale, care susţin tot acest lanţ economic. Mă refer aici în primul rând la producătorii locali, la artizani, la meşteşugari. Deci nu cred că economia merge rău, dacă ramuri importante ale ei merg bine. Desigur, nu este totul roz la Ministerul Economiei şi am mai declarat public acest lucru. Dar, dintre toate deficienţele pe care le-am constatat în timp, aş dori să folosesc acest prilej pentru a mă referi cu precădere la două. Mi-aş dori ca ministrul economiei să găsească metode mai bune pentru ca birocraţia din subordinea Domniei Sale să răspundă cu mai multă promptitudine şi să fie mai eficientă în relaţiile cu cetăţenii, indiferent dacă aceştia solicită o simplă informaţie, o îndrumare metodologică sau un aviz de proiect. Mi-aş dori, de asemenea, ca ministrul economiei să încerce şi simplificarea procedurilor birocratice. Dacă pentru un proiect sunt necesare 15 avize de la diferite ministere, durata efectivă de finalizare a acestuia este prelungită artificial cu peste un an de zile, ceea ce mi se pare demoralizant pentru orice tip de iniţiativă. Ţinând cont de rezultatele pozitive economice consemnate de instituţii şi foruri internaţionale, dar cu rezervele menţionate mai sus, voi vota pentru respingerea moţiunii simple pe economie, deoarece o multitudine de fapte concrete contrazic raţionamentul textului moţiunii. Şi, înainte de a încheia, aş mai oferi un argument suplimentar. Un studiu publicat luni de compania americană de consultanţă Brand Finance arată că România se situează, în acest an, pe locul 45 într-un clasament al primelor 100 de ţări ca valoare a brandului de ţară, în creştere faţă de locul 49 pe care se situa în 2017, în condiţiile în care valoarea brandului de ţară al României a crescut cu 27%. Şi am surclasat în faţa unor ţări precum Ungaria - locul 54, Slovacia - locul 55, Grecia - locul 59, sau Bulgaria - locul 70, ceea ce este destul de relevant în sine. Într-o logică a realităţii, acest lucru nu ar fi fost posibil, dacă economia mergea prost.
Mihai Niţă "Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului" În ziua de 9 noiembrie 1938, conducerea nazistă a Germaniei a dat frâu liber la crimă tuturor demenţilor setoşi de violenţă să-şi exprime frustrările prin batjocură, tâlhărie, viol şi asasinate, asmuţiţi fiind de agenţii Gestapo, împotriva populaţiei germane de origine evreiască. Valul nenorocirilor s-a extins imediat în Austria, după anexarea acestui stat, sub pretextul eliberării şi al unificării. Noaptea acelei zile, o noapte a minţii, cunoscută în istorie ca "Noaptea de Cristal", a marcat începutul Holocaustului, care a culminat cu exterminări în masă, prin gazare şi incinerare. Gropile comune ajunseseră ineficiente pentru ritmul execuţiilor. Cele mai recente estimări arată că aproape 20 de milioane de oameni au fost asasinaţi în perioada regimului nazist. Dezastrul care a cuprins surprinzător de repede întreaga Europă a fost posibil din cauza lipsei de reacţie, de vigilenţă şi de clarviziune a marilor puteri europene. Marcarea acelei zile terifiante este necesară pentru ca ororile petrecute atunci să rămână vii în memoria omenirii şi să nu se mai repete. De atunci, societatea a cunoscut o evoluţie diferită, în special în ultimele decenii ale mileniului trecut. Unele popoare aflate sub un regim despotic şi-au recăpătat dreptul la emancipare politică, economică, socială. În contrapondere, în ţările sărace, stările conflictuale au proliferat, ajungându-se adesea la război civil. Una dintre consecinţele provocate de ororile războiului este imigrarea în masă a populaţiei civile, în căutarea unor zone mai sigure şi a traiului civilizat. Acest exod continuu duce invariabil la întâlnirea pe un spaţiu comun şi inevitabil la confruntare între civilizaţii, mentalităţi, religii sau rase umane. Iată, aşadar, un motiv de îngrijorare cu privire la declanşarea unor fenomene de intoleranţă, de xenofobie, de incitare la dezordine, apoi la violenţă, care, la rându-i, naşte violenţă. "Munca te face liber". Acesta era sloganul cinic, scris cu litere de fier forjat, deasupra intrării în Lagărul morţii de la Auschwitz. Dar "câte crime n-au fost săvârşite în numele libertăţii"... după cum opina scriitorul şi politicianul francez Lamartine. Numai că, "Libertatea înseamnă dreptul de a face tot ceea ce legile îngăduiesc" - preciza conaţionalul său, celebrul Montesquieu. Epurările etnice din perioada Holocaustului n-au început dintr-o dată. Greşeala a constat în lipsa de reacţie la primele cazuri primejdioase, după care crima a devenit pentru organizaţiile naziste un modus vivendi . Este bine de luat aminte şi este mult mai uşor de intervenit pentru asigurarea unui climat de normalitate acum, când mai avem posibilitatea dialogului constructiv. "Mulţi indivizi din societatea modernă sunt ca barcagiii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la viitor" - spunea savantul român Henri Coandă. Poate că n-ar fi rău să luăm aminte la cuvintele sale pline de miez. Facem mereu apel la unitate, la umanism, la democraţie, dar noi, politicienii, săvârşim greşeala de a nu fi oferit poporului un ţel, o cauză comună capabilă să catalizeze atitudinea celor mulţi. Eşecul înregistrat la recentul plebiscit trebuie să constituie un exemplu. Consider că acesta nu poate fi atribuit poporului, ci conducătorilor săi, care n-au fost suficient de convingători. Invocata lipsă de implicare civică nu este altceva decât rodul educaţiei deficitare, singura pârghie care poate adapta mentalitatea românilor, pentru a reuşi să edificăm o societate civilizată, conştientă de propriile îndatoriri şi libertăţi.
Ştefan Muşoiu "PSD transformă turismul într-un drept al fiecăruia dintre noi" Un proverb anonim spune că un voiaj este singurul lucru care se poate cumpăra şi care te face mai bogat. PSD a reuşit, în premieră după Revoluţia din 1989, să facă din turism o posibilitate mult mai accesibilă de recreere, de bucurie şi cunoaştere pentru fiecare dintre noi. Graţie eforturilor Cabinetului Dăncilă şi a viziunii acestuia, turismul nu va mai fi un lux pentru români, începând cu data de 1 noiembrie 2018, când se va aplica o cotă redusă de TVA de 5% pentru servicii precum cazarea, servicii de restaurant şi catering, accesul în parcuri de distracţii, dar şi pentru închirierea terenurilor amenajate pentru camping. Aşadar, reducerea TVA pentru sectorul turistic de activitate nu este doar cea mai importantă măsură de sprijinire a acestui domeniu din ultimii 29 de ani, ci şi un impuls semnificativ pentru populaţie să călătorească. Sunt convins că această decizie a Executivului va stimula turismul în România, va contribui la reducerea evaziunii fiscale, la creşterea consumului şi la cea economică. Mai mult, este o măsură care va avea efecte vizibile şi directe în favoarea cetăţeanului. Pe de o parte, turismul va deveni o forţă de necombătut pentru dezvoltarea sustenabilă pe plan economic, social şi din punctul de vedere al mediului înconjurător. Dirijat corespunzător, turismul poate aduce beneficii enorme, precum creşterea sensibilizării faţă de practicile eco-friendly, crearea de locuri de muncă decente care să ţină cont de o proporţie echitabilă între sexe, creşterea economică care include comunităţile locale etc. Mai mult, turismul le oferă oamenilor ocazia de a-şi schimba viaţa în mai bine, generează resurse pentru protejarea culturii şi a mediului, aduce la viaţă zone urbane şi rurale nevalorificate încă. Nu în ultimul rând, turismul de masă ne va apropia şi mai mult, făcându-ne nişte oameni mai buni. În sprijinul afirmaţiilor mele, vă reamintesc de efectul pozitiv pe care l-a avut introducerea tichetelor de vacanţă, de Cabinetul Dăncilă, asupra turismului intern. Ţin să salut hotărârea Guvernului de a continua şi în următorii doi ani Programul tichetelor de vacanţă, aplicat cu succes în acest an şi să subliniez că investiţia în călătorii este o investiţie în noi!
Nicolae Giugea "Un referendum despre facturi când facem, domnule Dragnea?" Faptul că cetăţenii sunt chemaţi să se exprime asupra unor probleme de interes general nu este numai de apreciat, ci ar trebui să devină o practică tot mai frecventă în România. Statele care au ajuns la un nivel de dezvoltare de invidiat sunt cele în care cetăţeanul are puterea de a se exprima direct, nu prin politicieni care, de multe ori înţeleg distorsionat nevoile lor. Ştiu că referendumul costă, însă ne costă mai mult dacă nu luăm decizii în mod democratic. Din păcate, însă, la noi, instituţia referendumului nu este utilizată ca în state dezvoltate, precum Elveţia, pentru a tranşa, prin voinţa poporului, teme cu adevărat importante pentru viitorul ţării. La noi, referendumul este doar un instrument politic, pentru a acoperi adevăratele probleme ale cetăţenilor. Oare, nu ar fi oportun să supunem voinţei cetăţenilor soarta resurselor naturale, care aparţin poporului român? Nu ar fi normal să îi întrebăm pe români cui dăm rezervele de gaze, de petrol sau de aur? De ce nu i-am întreba pe cetăţeni dacă sunt de acord cu finanţarea cu 6% din PIB a educaţiei, de care depinde viitorul acestui popor? De ce nu-i întrebăm pe cetăţeni despre integritatea oamenilor care ocupă funcţii publice înalte şi care decid, condamnaţi de instanţele de judecată şi urmăriţi în multe dosare penale, asupra legilor şi destinaţiei banilor colectaţi prin impozite. Ce va răspunde oare poporul la întrebarea: vreţi ca lupul să fie paznic la stână? Dacă într-adevăr vrem să-i întrebăm pe cetăţeni, chiar găsim o listă importantă de probleme reale cu care se confruntă marea masă a populaţiei. Cred că aţi înţeles cu toţii nota ironică în care am spus că nu ne-ar strica un referendum despre facturi. De fapt, am vrut să vă aduc aminte faptul că actualii guvernanţi PSD şi ALDE se ocupă de orice altceva, numai de bunăstarea poporului nu. Eu am privit cu deosebită îngrijorare faptul că, în anul 2017, peste 80% dintre gospodăriile din România au făcut faţă cu dificultate cheltuielilor de zi cu zi, în special cu privire la plata facturilor la curent, la gaze, la apă sau chiar la cumpărarea lemnelor pentru foc. Dacă această situaţie poate să pară uluitoare, atunci nu ştiu cum vor face românii faţă cheltuielilor gospodăriei în această iarnă, atâta vreme cât preţul curentului electric a crescut între timp cu încă peste 20%, al gazelor cu peste 20%, al carburanţilor cu peste 25%, iar al lemnelor de foc cu peste 50%. Nici coşul cu alimente nu stă mai bine! Legumele şi fructele sunt mai scumpe cu peste 10%, carnea, venită preponderent de la import, deoarece Guvernul continuă să omoare porcii, este şi ea mai scumpă, iar ouăle şi brânza te ard la buzunar. Până şi brandul nostru naţional, covrigul cu sare, s-a scumpit, astfel că a-i putea crede că este un produs de lux. Au trecut doi ani de guvernare PSD-ALDE şi viaţa cotidiană a celor mai mulţi dintre români s-a înrăutăţit, în loc să se îmbunătăţească. Pensiile şi salariile au crescut mai încet decât preţurile, şcolile sunt la fel degradate ca şi acum doi ani, numărul de profesori este redus de Guvern din lipsa banilor pentru salarii, medicii sunt tot mai puţini, pentru că spitalele noi încă nu apar, drumurile şi căile ferate sunt la fel de proaste. Cu un guvern incompetent din toate punctele de vedere, chiar nu ne putem aştepta ca ţara să se îndrepte în direcţia pe care ne-o dorim cu toţii.
Nicolae Neagu "Incompetenţa falimentează România!" Creşterea masei monetare într-un singur an cu peste 20% ne arată că pur şi simplu BNR tipăreşte din ce în ce mai mulţi bani pentru a finanţa fenomenul inflaţionist generat de cheltuielile bugetare excesive. Pentru cetăţenii români, aceasta înseamnă că inflaţia reduce o parte semnificativă a puterii de cumpărare a populaţiei şi a firmelor, adică netezeşte drumul spre scăderea nivelului de trai a populaţiei şi scăderea competitivităţii pentru firme. Aşa cum spun analiştii economici, se poate observa o adâncire a polarizării. Plusul de venituri rezultat în urma reducerii impozitului pe venit se îndreaptă în economisiri mai mari ale celor cu venituri foarte mari şi în îndatorări mult mai mari ale celor cu venituri foarte mici, o reţetă sigură spre instabilitate financiară la nivel micro, atunci când salariile nu vor mai creşte în ritmurile constatate în ultimii ani. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, majoritatea analiştilor financiari anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4,6935 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7375 lei/euro. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni, august 2019/august 2018, înregistrează o valoare medie de 4,13%, iar ROBOR este anticipat cu o majorare, până la 3,88%. Datele şi constatările prezentate sunt suficiente, chiar şi pentru cineva mai puţin familiarizat, pentru a concluziona - economia românească nu duduie, ci scârţâie, că mai are doar puţin şi se gripează. Încă din vara anului trecut, trebuiau promovate trei legi pentru care guvernarea PSD şi-a asumat responsabilitatea prin Programul de guvernare - Legea redevenţelor, Legea minelor şi Legea apelor minerale. Aţi reuşit, domnule ministru, să blocaţi toate aceste trei legi, pentru că nu vă pricepeţi! Ne-am dat seama că sunteţi paralel cu domeniul economiei încă de la momentul audierii dumneavoastră din Parlament, cu ocazia învestirii în funcţie. De 9 luni avem confirmarea acestui fapt zi de zi, de aceea vă somăm să deblocaţi activitatea Ministerului Economiei şi să vă asumaţi cele 3 legi menţionate mai sus, pentru a spulbera incertitudinea şi impredictibilitatea care guvernează politicile economice din mandatul dumneavoastră. Mai mulţi operatori economici din subordinea Ministerului Economiei necesită supervizare atentă, având în vedere că se află în dificultate şi într-o perioadă de transformare, la sfârşitul căreia ele fie pot să îşi redobândească statutul de întreprinderi fanion ale economiei româneşti, fie pot să dispară pentru totdeauna din peisajul economic. România are un portofoliu semnificativ de companii de stat, în jur de 1.200, dintre care 287 de întreprinderi publice de stat şi doar 223 sunt active. Cu o cifră de afaceri de 36,6 miliarde de lei, un profit net de 5,6 miliarde de lei şi angajând aproximativ 196.000 de oameni în 2016, aceste companii joacă un rol semnificativ în viaţa economică şi socială a României. Companiile de stat sunt supuse multor elemente de stres extern, cum ar fi: competitivitatea acerbă şi accelerarea procesului de inovare la nivel mondial. Pe deasupra, sunt lovite de măsurile Guvernului mai ales companiile profitabile, precum Transelectrica, deoarece deturnează resursele din conturile lor, pentru a petici găurile bugetare cauzate de harababura fiscală PSD-ALDE. Vă este clar că şi cele mai profitabile companii pot ajunge să aibă probleme în cazul declanşării unei crize financiare, în cazul în care nu mai au rezerve de disponibilităţi băneşti care să poată să acopere cheltuieli neprevăzute? România are nevoie stringentă de o strategie coerentă a implementării politicilor economice, care să o transforme din nou într-o ţară, cel puţin atractivă din punctul de vedere al predictibilităţii şi stabilităţii, noţiuni de bază în căutările investitorilor. Dar traiectoria trebuie schimbată azi, pentru că mâine poate fi prea târziu!
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mâine vom sărbători Ziua internaţională a fetelor, motiv pentru care vreau să subliniez nevoia constantă de a ne îndrepta eforturile spre construirea unei societăţi sănătoase, în care barierele patriarhale şi discriminarea de gen nu trebuie să-şi mai aibă locul. În România, trăiesc aproximativ două milioane de fete. Nu toate dintre ele îşi pot exercita dreptul la educaţie, siguranţă sau sănătate. În fiecare zi, fetele sunt expuse riscului de a suferi o formă de violenţă, fie că vorbim despre abuz fizic, emoţional, sexual, neglijare sau exploatare. În 2017, 620 de fete au fost abuzate fizic, 624 au fost abuzate sexual, 978 au suferit un abuz emoţional, iar 5.554 au făcut subiectul unei situaţii de neglijare. Nu mai este o noutate că România ocupă primul loc în UE, la naşteri la minore. Anual, alte 700 de fetiţe cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani devin mame, copii cu copii. Acestea sunt doar cifre oficiale. Cu siguranţă, peisajul ar fi mult mai alarmant dacă am lua în calcul şi cazurile neraportate. Ţine de noi să ne protejăm copiii, motiv pentru care am propus înfiinţarea Registrului naţional automatizat cu privire la autorii infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor. Educaţia fetelor noastre nu poate rămâne un deziderat, o formă fără fond, prezentă în toate strategiile şi planurile de acţiune. Educaţia se începe în familie, se continuă la şcoală şi concomitent în societate. Dacă în ceea ce priveşte educaţia făcută în familie este mult mai greu de intervenit, la şcoală trebuie să asigurăm un mediu de învăţare neutru, fără stereotipuri şi roluri de gen. Fetele, în egală măsură cu băieţii, pot reuşi în orice domeniu, atât timp cât sunt susţinute şi încurajate de mici să-şi descopere şi să-şi urmeze pasiunile. Tocmai de aceea, în această perioadă desfăşor Campania "Girl2Leader", prin care un grup de 30 de fete au oportunitatea de a însoţi colegele noastre parlamentar în activităţile lor şi de a se familiariza cu leadership-ul feminin. Le mulţumesc, cu această ocazie, tuturor celor care au susţinut acest proiect şi sper ca cele 30 de fete, alături de multe altele, să devină liderii unei societăţi prospere şi libere de orice barieră culturală şi stereotipizată!
Claudiu-Vasile Răcuci "Pe Moş Crăciun de la PSD îl cheamă Tudorel Toader!" Moş Crăciun de la PSD are un nume - Tudorel Toader. Deşi Moşul ar trebui să vină în Ajunul Crăciunului, acesta este foarte nerăbdător în acest an şi are deja tolba plină de tot felul de cadouri pentru liderii PSD-ALDE. Unele cadouri le-a oferit deja încă de la începutul verii şi ele au însemnat revocarea sau înlocuirea celor mai incomozi procurori pentru liderii actualei coaliţii de guvernare - procurorul-şef al DNA şi procurorul-şef al DIICOT. Pe timpul verii, Moş Crăciun s-a ocupat de "evaluarea" procurorului general, care îl incomodează şi pe care îl vrea înlocuit de la Ministerul Public. Moş Crăciun de la Justiţie a adus şi cadouri legislative otrăvite, care înseamnă legarea justiţiei, nu la ochi aşa cum ar fi normal, ci la gură, de mâini şi de picioare. Modificarea Codurilor penale, a legilor de funcţionare ale sistemului judiciar şi forţarea la pensie a peste 2.000 de magistraţi - sunt alte cadouri aduse liderilor PSD şi ALDE. De parcă nu ar fi suficient că acest Moş Crăciun a adus atâtea "cadouri", acum se gândeşte să le mai facă o surpriză liderilor PSD şi ALDE şi pritoceşte, pentru aprobarea în Guvern, o ordonanţă prin care să acorde amnistierea unor fapte şi graţierea unor pedepse. Nu, nu are nicio legătură cu "martirul" naţional Liviu Dragnea. Nu vă gândiţi nici la condamnările preşedintelui PSD şi nici la duiumul de dosare penale care-l ajung din urmă pe şeful Camerei Deputaţilor. Dumnealui este prigonit, deşi nu a fraudat un referendum, nici nu a luat bani de la gura copiilor sărmani, nici nu a băgat mâna până la cot în fondurile europene nerambursabile, nici nu a dispus ilegal de fondurile publice. Dumnealui este doar un mare erou, rănit de schijele luptei cu statul paralel şi profund marcat de chefurile cu acesta. Cine a uitat care au fost condiţionalităţile impuse României, în urmă cu 10 ani, atunci când am aderat la Uniunea Europeană, atunci nu are cum să înţeleagă îngrijorarea majoră a partenerilor europeni în legătură cu loviturile pe care Dragnea şi Tăriceanu le dau ordinii de drept şi independenţei justiţiei. Aproape toate lucrurile se pot negocia în cadrul Uniunii Europene, cu excepţia exigenţelor legate de calitatea statului de drept şi independenţa sistemului judiciar. Ceea ce nu va înţelege nici Toader şi nici Dragnea este că toţi membrii Uniunii Europene ne privesc acum ca pe oaia neagră a Europei, ca pe mărul stricat care ameninţă toate merele sănătoase din ladă. Dragnea şi Tăriceanu au făcut din România un focar de pestă pentru democraţia europeană, cu consecinţe deosebit de grave. I-aş recomanda lui Tudorel Toader să nu îşi facă întreaga sa carieră de ruşine şi să nu aprobe vreo ordonanţă care să-i exonereze de răspundere pe infractori şi să-i dispreţuiască pe oamenii cinstiţi din această ţară. I-aş spune lui Toader să se gândească la consecinţele adoptării unor ordonanţe de graţiere şi amnistie, în special cu privire la suspendarea imediată a fondurilor europene. I-aş mai spune lui Moş Crăciun Tudorel Toader că un ministru al justiţiei îi apără pe cetăţeni de infractori şi nu invers, că un adevărat ministru al justiţiei apără independenţa magistraţilor de colţii corupţi ai unor politicieni.
Radu Babuş În calitate de deputat de Constanţa, vreau să atrag atenţia asupra unor aspecte care ţin de administrarea bunurilor publice, obiective de interes naţional din Regiunea de Sud-Vest, care necesită o analiză serioasă. Mă refer la plajele din sudul litoralului românesc, de peste 9 km, cu o plajă întinsă pe 43 ha de pământ, care reprezintă cea mai importantă zonă turistică la ţărmul Mării Negre şi cel mai important pol socio-economic şi turistic din această parte a ţării. Pentru aceasta, şi nu numai, trebuie rezolvată problema dreptului de proprietate în vederea dezvoltării durabile a Municipiului Mangalia şi a staţiunilor turistice din aria administrativă a Consiliului local şi trecerea administrării plajelor în totalitatea lor de la Administraţia Naţională Apele Române, respectiv Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, către autorităţile administraţiei publice locale, deoarece în prezent există un real dezinteres faţă de potenţialul acestei zone. De asemenea, trebuie reconsiderată şi situaţia în care se află Canalul Dunăre - Marea Neagră şi administrarea acestuia, care, deşi înregistrează creşteri de tarife foarte mari, acestea nu se regăsesc şi în creşterea profitabilităţii societăţii, deoarece Dunărea este navigabilă doar două luni pe an, pentru că în restul anului nu este dragată. Astfel, cea mai ieftină şi mai profitabilă cale de transport din România, dinspre/spre Marea Neagră este mai mult blocată. În prezent obligaţia de dragare a Dunării îi revine Regiei Autonome "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi, care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor. Poate că este timpul ca atât administrarea Dunării, a Portului Constanţa, a obiectivelor din sudul litoralului românesc, a plajelor la Marea Neagră, obiective extrem de importante, să fie privite ca priorităţi naţionale, iar buna lor funcţionare să devină preocuparea şi responsabilitatea principală a autorităţilor locale care au tot interesul pentru buna gestionare şi administrare a acestora. Rezolvarea administrării acestor obiective şi trecerea lor în autoritatea consiliilor locale ar avea efecte benefice asupra oraşelor riverane Dunării care ar fi revitalizate, operatorii portuari şi-ar putea face treaba aşa cum trebuie şi, implicit, s-ar crea mai multe locuri de muncă pentru localnici, iar turismul în zona Mării Negre s-ar dezvolta la potenţialul real.
Aurel-Robert Boroianu "Corina Creţu atrage din nou atenţia Guvernului român că nu a făcut nimic în privinţa proiectelor de infrastructură rutieră!" Deşi România se află la coada clasamentului european, ocupând un neonorant loc 22 în topul referitor la infrastructura rutieră, având doar 748 kilometri de autostradă, este limpede că dezvoltarea infrastructurii de transport nu reprezintă nicidecum o prioritate pentru actuala putere, care tergiversează cele mai importante proiecte în acest sens. Astfel, acest lucru a fost exemplificat recent chiar de comisarul român european, doamna Corina Creţu: "Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte. (...) Autorităţile române au solicitat schimbarea Programului de infrastructură mare. Dânşii ne-au dat nişte deadline-uri care au fost deja depăşite cu mult. (...) Din partea noastră există toată disponibilitatea, dar, atâta vreme cât nu avem proiecte, nu avem ce analiza şi nu avem deci ce finanţa. Mai simplu de atât nu văd". Mai mult decât atât, deşi realizarea autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi reprezintă o prioritate a Comisiei Europene şi aceasta ar putea fi realizată pe baza fondurilor aflate la dispoziţia României, Guvernul Dăncilă a anunţat, mai nou, că doreşte să facă această autostradă în sistemul parteneriatului public-privat, deşi stabilise altceva împreună cu partenerii noştri europeni. Din păcate, actualul Guvern a dovedit nu numai că nu are capacitatea de a depune la timp proiectele pe infrastructură, astfel încât să nu se ajungă la pierderea fondurilor alocate României de Comisia Europeană, dar nici măcar nu a trimis Comisiei vreo solicitare pentru studiile de fezabilitate necesare realizării acestora. Cum este posibil ca actualul ministru al transporturilor, domnul Lucian Şova, să ia în derâdere nevoile cronice de dezvoltare ale infrastructurii rutiere mari din România, precum şi impasul incomensurabil în care sunt puşi milioanele de şoferi români şi străini, care sunt nevoiţi să circule pe drumuri rudimentare, pline de gropi, cu prea multe restricţii de viteză şi cu un trafic infernal pe majoritatea acestora?! Atunci când este întrebat de presă, acest ministru răspunde sarcastic că se vor inaugura în acest an "câţi kilometri de autostradă va fi nevoie..." În condiţiile în care, în România, auzim zilnic că au loc accidente rutiere, multe dintre acestea fiind unele foarte grave, cu victime, cum poate un ministru să nu ia în serios faptul că ţara noastră chiar are nevoie de o infrastructură modernă?! Iar dacă nici faptul că marii investitori străini aleg de cele mai multe ori ţările vecine în detrimentul României nu reprezintă un mare semnal de alarmă pentru acest Guvern, mă întreb şi vă întreb pe dumneavoastră, domnilor guvernanţi ai PSD-ALDE, când vă veţi trezi şi veţi realiza că România are nevoie stringentă de investiţii consistente în infrastructură?!
Alexandru Rotaru "«Start-Up Nation România» Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii, aduce în prim plan rolul şi importanţa acestora în cadrul economiei româneşti" Sectorul IMM-urilor joacă un rol extrem de important într-o economie modernă, dovedindu-se a fi cel mai activ sector al economiei din România. Sprijinirea acestui sector reprezintă în continuare o prioritate a Programului de guvernare PSD-ALDE, iar promovarea ideii de a moderniza economia românească orientând-o către noţiunea start-up a devenit realitate prin demararea celui mai ambiţios program de susţinere a start-up-urilor, şi anume, "Start-Up Nation România", program care se aplică cu succes şi în alte ţări precum Israel sau Marea Britanie. Ordonanţa de urgenţă pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial şi se estimează că va conduce la crearea a minim 20.000 de noi locuri de muncă anual în cadrul celor 10.000 de întreprinderi nou înfiinţate. Aceste companii performează, deoarece valorifică mai bine oportunităţile existente şi îşi creează avantaje competitive, prin introducerea de noi tehnologii şi inovare radicală, reducerea costurilor, creşterea standardelor de calitate, sporirea flexibilităţii organizaţionale şi îmbunătăţirii de proces. În mod evident, dovada faptului că firmele cu creştere rapidă sunt jucători cu greutate în orice economie, dezvoltată sau în curs de dezvoltare, a suscitat un puternic interes din partea decidenţilor şi a factorilor implicaţi în elaborarea politicilor. Consider că a acţiona asupra acestei categorii de întreprinderi echivalează cu o dinamizare generală a economiei, o reducere a ratei şomajului, cu o sporire a competitivităţii IMM, o creştere a volumului de activitate, dar, cel mai important aspect, cred că va motiva tinerii să rămână în ţară şi să desfăşoare activităţi de antreprenoriat. Prin caracteristicile lor, IMM-urile oferă în economie avantaje pe care firmele mari nu le oferă - spin-off, start-up, capital social, costuri de intrare şi ieşire mai mici, riscuri de eşec mai diminuate etc. Astfel fiind spus, sectorul IMM în ansamblul său este un motor important al creşterii economice şi aceasta deoarece este creator de locuri de muncă, contribuind la stabilitatea socială a zonei respective, este principala sursă de formare a clasei de mijloc, care are un rol decisiv în asigurarea stabilităţii socio-politice a ţării, sporeşte caracterul concurenţial al unor pieţe, determinând o mai bună satisfacere a nevoilor consumatorilor, contribuie la formarea ofertei de bunuri şi servicii, şi în acest fel la formarea PIB, la creşterea exporturilor şi a investiţiilor naţionale. Potrivit lucrării Carta Albă a IMM-urilor din România, ediţia a XVI-a, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, CNIPMMR, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, raportul de cercetare arată că persoanele chestionte au anticipat o evoluţie pozitivă a situaţiei economice a României, în anul 2018. Aşadar, sprijinirea sectorului I.M.M. reprezintă o prioritate a Programului economic de guvernare PSD-ALDE. Discutăm deci despre nevoia de a avea mai multe întreprinderi, mai mulţi antreprenori veritabili, care să constituie o masă antreprenorială suficientă pentru a produce dezvoltare şi externalităţi pozitive, care să beneficieze din partea statului de politici publice care vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători.
Răzvan-Ilie Rotaru "De la 1 noiembrie, reducerea TVA în turism, de la 9% la 5%, se aplică inclusiv pentru utilizarea facilităţilor sportive, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice" În urmă cu şase luni, am solicitat Ministerului Finanţelor Publice introducerea activităţilor de închiriere a bazelor sportive în categoria celor care beneficiază de TVA redus. Atunci, am adus ca argument faptul că Uniunea Europeană, în cadrul Comisiei Europene, a prezentat la începutul anului un pachet de propuneri care le permitea statelor din blocul comunitar să aplice mai uşor cote reduse ale taxei pe valoare adăugată. Aşadar, am apreciat că inclusiv cotele reduse de TVA din Codul fiscal din ţara noastră, care prevedeau 9% pentru domeniul turistic, inclusiv închirieri de terenuri pentru camping sau 5% pentru terenurile pe care sunt construite clădiri cu destinaţie socială, se impuneau a fi diminuate şi în cazul închirierilor terenurilor sportive şi a bazelor de sport care aparţin complexelor sportive şi liceelor cu program sportiv din fiecare judeţ. Cu toate că România are deja, în acest moment, 3 cote distincte de TVA - maximul acceptat de lege, cea standard - de 19% şi alte două de 9% - pentru alimente şi băuturi nonalcoolice, respectiv 5% - pentru cărţi, manuale şcolare şi bilete la evenimente culturale, în opinia mea, pentru creşterea nivelului activităţii sportive, pentru majorarea veniturilor complexelor şi liceelor sportive care au în dotare baze de sport şi pentru încurajarea practicării sportului de masă, se impune introducerea unei cote reduse de TVA în categoria de 9% sau 5% şi a închirierii acestor facilităţi. Iată că acum acest lucru s-a realizat, iar de la 1 noiembrie va intra în vigoare ordonanţa de urgenţă care prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice, altele decât cele scutite deja. Cea mai importantă măsură, însă, se referă la reducerea TVA în turism de la 9% la 5% pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, precum şi serviciile constând în permiterea accesului în parcuri de distracţii şi în parcuri recreative. Măsura are în vedere stimularea turismului în România, reducerea evaziunii fiscale, creşterea consumului intern şi stimularea creşterii economice. Tot de la 1 noiembrie 2018, se va elimina cota redevenţei pentru apa geotermală şi apa minerală naturală utilizată pentru consumul populaţiei la buvetele publice. Prin această măsură, se urmăreşte susţinerea turismului balnear şi diminuarea costurilor pentru producerea energiei termice în sistemele care folosesc apa geotermală.
Elvira Şarapatin "Premierul României a dat o replică demnă şi pe deplin întemeiată tentativei de execuţie politică a României, în Parlamentul European" Premierul României a dat o replică demnă şi pe deplin întemeiată tentativei de execuţie politică a României, în Parlamentul European. Cel mai mare câştig politic este recunoaşterea oficială, în forul european, că protocoalele secrete sunt profund nocive şi trebuie anchetate. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a pus degetul pe rană şi a devoalat dubla măsură şi interesele politicianiste de la Bruxelles care în numele anticorupţiei şi sub paravanul MCV, au permis controlul justiţiei, de ofiţerii de informaţii, prin intermediul protocoalelor secrete şi abuzuri judiciare de neimaginat în nicio altă ţară europeană. A fost evidentă tentativa popular-europenilor majoritari în Parlamentul European şi a eurocraţilor de la Bruxelles de a submina actualul Guvern social-democrat de la Bucureşti. Oricine a văzut dezbaterea a putut remarca înşiruirea de slogane, clişee şi atacuri generale mascate sub forma îngrijorărilor şi a avertismentelor privind paşii înapoi pe care i-ar face România în privinţa combaterii corupţiei şi a independenţei justiţiei. Practic, dezbaterea din Parlamentul European a fost un episod din războiul politic la nivel european, dintre populari şi social-democraţi, în contextul în care Polonia şi Ungaria, care au Guverne afiliate familiei politice a popularilor, sunt puse la index de Comisia Europeană pentru derapaje privind statul de drept şi valorile europene. România este aruncată artificial acum, în atenţia opiniei publice europene, din motive de imagine şi raţiuni electorale. Comisia Europeană recunoaşte că, în sfârşit, în România, statul de drept are o problemă din cauza protocoalelor secrete şi justiţia nu mai poate fi independentă în momentul în care ofiţerii SRI participă la instrumentarea dosarelor penale. Ancheta cerută de Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene în Parlamentul European, trebuie să demareze imediat. Atât Parlamentul, cât şi organele judiciare trebuie să ancheteze protocoalele secrete cât mai rapid, să găsească şi să pedepsească vinovaţii şi, cel mai important, să găsească soluţii pentru a elimina efectele acestor protocoale nocive atât în privinţa statului de drept, cât şi în privinţa celor care au fost ţintele acestor protocoale şi care au avut de suferit moral şi judiciar.
Ciprian-Constantin Şerban "Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM, 2014-2020, un program european important pentru dezvoltarea acvaculturii" La 20 aprilie 2015, România a adresat Comisiei Europene, un program operaţional intitulat "Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime pentru România", în vederea acordării de sprijin din partea Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, FEPAM. Comisia a evaluat programul operaţional, accentuând faptul că acesta contribuie la strategia Uniunii Europene pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi la îndeplinirea obiectivelor tematice selectate şi a priorităţilor Uniunii. Conform Art. 1 din Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 25 noiembrie 2015, s-a aprobat Programul Operaţional intitulat "Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime pentru România" pentru sprijin din FEPAM în România, pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, cheltuielile plătite efectiv în temeiul programului operaţional fiind eligibile începând cu 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2023. Programul operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM, 2014-2020, destinat într-o mare măsură acvaculturii, şi-a propus de la început dezvoltarea acestei ramuri pe baza a trei direcţii: creşterea producţiei, prin construirea de exploataţii piscicole; extinderea sau modernizarea zonelor piscicole existente; şi creşterea cantităţilor de alevini din crescătorii. Odată cu dezvoltarea acestui domeniu, România îşi va consolida poziţia de exportator pe pieţele europene şi nu numai. Pe lângă diversificarea speciilor comerciale şi creşterea producţiei şi competitivităţii în domeniu, programul european aflat în derulare urmăreşte şi protejarea şi refacerea biodiversităţii acvatice şi punerea în aplicare a unor metode sau tehnici cu impact cât mai redus pe mediu. Programul operaţional acordă, de asemenea, sprijin financiar consolidării dezvoltării tehnologice şi inovării, dar şi dezvoltării infrastructurii de pescuit, îmbunătăţirii infrastructurii porturilor de pescuit şi haltelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, inclusiv a spaţiilor speciale dedicate recoltării deşeurilor. Astfel de programe sunt necesare pentru ca ţara noastră să continue procesul de dezvoltare economică. La nivel european, acvacultura oferă peste 80.000 de locuri de muncă. Producţia de acvacultură din ţara noastră a crescut semnificativ în ultimii ani. Resursele ţării noastre oferă condiţii propice dezvoltării acestui domeniu şi implicit infrastructurii de producţie şi creării de noi locuri de muncă. România are resurse naturale, iar potenţialul său poate fi valorificat în mod eficient, prin dezvoltarea şi aplicarea de programe sustenabile care să asigure crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii din diversele domenii şi creşterea competitivităţii pe piaţa internă şi externă.
Sorin-Ioan Bumb "Viorica Dăncilă a mers în Parlamentul European cu un discurs demn de Uniunea Sovietică" La circa o săptămână de la discursul "istoric" din Parlamentul European al doamnei Dăncilă, ecourile internaţionale sunt încă vii şi numeroşi oameni din afara ţării încă se întreabă cum poate o ţară membră a Uniunii Europene să fie condusă de nişte reprezentanţi demni de Uniunea Sovietică. Viorica Dăncilă nu a ratat nici această ocazie pentru a ne face, încă o dată, de râs în faţa întregii Europe. Că doamna Dăncilă nu este în stare de nimic a înţeles toată lumea, încă de pe vremea când era parlamentar european şi punea Iranul şi Pakistanul în Europa sau nu putea nici măcar să numească un titlu de carte citită. Dar acum toată lumea a înţeles că doamna Dăncilă este doar o marionetă pusă în fruntea României să protejeze de puşcărie o gaşcă de borfaşi. Discursul doamnei Dăncilă a fost unul demn de Turkmenistan sau de Uniunea Sovietică, amintind, prin clamarea iubirii poporului faţă de partid, de discursurile din Marea Adunare Naţională. Doamna Dăncilă a ratat orice şansă de dialog constructiv cu reprezentanţii UE, punând ţara în situaţia de a se confrunta cu situaţia "nucleară" a opririi fondurilor europene. Nu se vor opri însă fondurile pentru infrastructură, pe care oricum Guvernul doamnei Dăncilă nu le-a accesat aproape deloc, fie din incompetenţă, fie pentru că este mai greu să furi bani europeni şi atunci nu prezintă interes, ci se vor opri subvenţiile din agricultură, care ţin acum în viaţă milioanele de fermieri români cu buda în fundul curţii, în lipsa oricărei strategii guvernamentale de dezvoltare a satului românesc. Dacă până acum ne era ruşine pentru prostiile şi gafele pe care le spunea şi le făcea doamna Dăncilă prin străinătate, acum şi acest prag a fost depăşit. Să ţi se spună verde în faţă de un oficial european să nu mai minţi, pune România într-o situaţie dramatică, pentru a cărei remediere va trebui să muncim mulţi ani de acum încolo. Până atunci, ne rămâne doar speranţa că doamna Dăncilă îi va rămâne mereu fidelă domnului Dragnea şi, asemenea lui, va da socoteală inclusiv în faţa legii pentru dezastrul în care a adus România.
Viorel Stan "Beneficii pentru bugetarii cu handicap" Handicapul nu este o piedică. O demonstrează toţi cei care, deşi au o problemă, reuşesc să facă aceleaşi lucruri ca persoanele care sunt perfect normale, reuşesc să aibă un loc de muncă şi să facă faţă provocărilor de zi cu zi. Şi pentru că sunt perseverente, puternice şi oferă mereu o lecţie de viaţă, cred că aceste persoane merită să primească tot respectul nostru, merită compasiune şi sprijin, pe toate planurile, merită să fie ajutaţi, să simtă că nu sunt singuri. Şi cred că tocmai asta face şi cea mai recentă hotărâre adoptată de executiv şi publicată deja în Monitorul Oficial. Este vorba despre Hotărârea Guvernului nr. 751/2018. Actul normativ prevede că toate persoanele care lucrează la stat şi care deţin un certificat de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat primesc un spor pentru munca desfăşurată în timpul programului de lucru normal. Asta fără a se mai ţine cont de tipul handicapului, aşa cum era până acum. Sporul reprezintă 15% din salariul de bază, solda de funcţie, salariul de funcţie sau indemnizaţia de încadrare. De aceşti bani vor beneficia toate persoanele cu dizabilităţi, indiferent de tipul handicapului. Conform actului normativ, sporul se acordă pentru handicap grav sau accentuat fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat şi boli rare. În trecut, acest spor ajungea doar la persoanele nevăzătoare încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, ceea ce evident că era o nedreptate pentru celelalte categorii de persoane cu dizabilităţi. Faptul că se va acorda un spor de 15% din salariul de bază tuturor persoanelor cu handicap reprezintă un mod prin care se repară diferenţele care existau în trecut. Reprezintă o metodă prin care se asigură egalitatea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Mă bucură faptul că în sfârşit aceste măsuri vor fi aplicate şi că ne vor ajuta să avem o societate din ce în ce mai normală, o societate în care nu dizabilitatea contează, ci faptul că, în ciuda dizabilităţii, eşti extrem de bun la ceva.
Valeriu-Andrei Steriu Este timpul să luăm măsuri pentru eliminarea birocraţiei excesive din domeniul urbanismului şi construcţiilor. Se pare că, la momentul actual, autorităţile locale ezită să interpreteze legislaţia în domeniu într-un mod prin care să vină în ajutorul cetăţenilor şi, fie din frică, fie din dezinteres, solicită avize peste avize care nu sunt obligatorii din punctul de vedere al legislaţiei. Cele două legi care reglementează acest domeniu, Legea nr. 350/2001privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, precum şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii sunt deseori puse prost în aplicare de primării, care solicită chiar şi dovezi de la anumite instituţii cum că nu este necesar acel aviz. Spre exemplu, de ce sunt solicitate în documentaţia necesară construcţiei unei case, negaţii de la DSP, ISU sau alte instituţii, de unele primării, iar de altele nu? Această situaţie absurdă este un inconvenient atât pentru solicitanţi, cât şi pentru instituţiile vizate care îşi pierd timpul cu avize care nu sunt necesare. Şi astfel se ajunge la depăşirea termenului legal de 30 zile, ajungându-se chiar şi la luni de zile pentru acordarea unei autorizaţii de construcţie. Nu există nici o îndoială că procesul de construire trebuie să respecte anumite condiţii de calitate, eficienţă şi siguranţă. Cu toate acestea, pentru soluţionarea problemelor din acest domeniu, trebuie să avem în vedere măsuri care să clarifice unele prevederi din legislaţie, dar şi să crească responsabilitatea factorilor de decizie la nivel local. Disciplina în domeniul urbanismului şi al construcţiilor este esenţială. Întreg procesul ar trebui să fie unul transparent, clar şi accesibil şi este de datoria noastră să găsim soluţii care să rezolve problemele actuale şi să uniformizeze reglementările existente!
Angel Tîlvăr Anul acesta, Ziua internaţională a profesorului sau Ziua mondială a educaţiei, celebrată pe 5 octombrie, marchează aniversarea a 70 de ani de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 1948, care recunoaşte educaţia ca drept fundamental, garantând accesul echitabil tuturor copiilor la învăţământ obligatoriu gratuit. Tema pentru anul 2018 "Dreptul la educaţie, dreptul la un profesor calificat", a fost aleasă de UNESCO, pentru a reaminti comunităţii globale că dreptul la educaţie nu poate fi obţinut fără accesul la instruire şi calificare al cadrelor didactice, oamenii care conturează viitorul copiilor noştri, al căror rol este extrem de important în dezvoltarea societăţii. Doar că ei, dascălii, nu mai cred în puterea meseriei pe care şi-au ales-o. Potrivit unei cercetări realizate la sfârşitul anului trecut de Fundaţia Romanian Business Leaders, RBL, şi D&D Research, România ocupă antepenultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statusului profesorilor în societate. Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe dascăli la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri, 11-12 din 13, alături de bibliotecari. Rezultatele studiului arată că astăzi, în România, meseria de profesor nu este văzută ca una de vocaţie. Jumătate dintre dascălii care au participat la realizarea studiului spun că nu şi-ar încuraja propriii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ. Cu aproximativ 18 procente, România se plasează spre coada clasamentului în ceea ce priveşte respectul elevilor faţă de profesori. Dacă până la începutul anilor 90 a fi cadru didactic era una dintre cele mai căutate profesii, în zilele noastre, aceasta a pierdut din prestigiul şi din atractivitatea de care se bucura. Interesul proaspeţilor absolvenţi de a alege să predea la catedră este din ce în ce mai scăzut, aceştia orientându-se spre cariere care le asigură atât prestigiu social, cât şi venituri financiare mai mari. Lipsa profesorilor calificaţi este o provocare globală continuă. Pentru a atinge "Obiectivele educaţionale ale învăţământului primar şi secundar universitar în 2030", la nivel mondial trebuie să se recruteze aproape 69 de milioane de cadre didactice noi. Acest "gap" este mai pronunţat în rândul populaţiilor vulnerabile, cum ar fi copiii cu dizabilităţi, refugiaţii şi/sau copiii săraci care locuiesc în zonele rurale marginalizate. Profesorii sunt investiţi cu rolul de îndrumători ai intelectului, în procesul cunoaşterii. Profesorii nu sunt doar deţinători şi transmiţători de informaţii, ci modele de înţelepciune, îndrumători şi formatori de caractere. Se cuvine să le arătăm preţuirea noastră, nu doar prin discursuri solemne la începutul sau la sfârşitul anului şcolar. Trebuie să ne asigurăm că dascălii primesc salariile meritate, care să le permită un trai demn, pe măsura importanţei sociale a muncii lor, că îşi pot desfăşura activitatea în şcoli moderne, în cadrul unui sistem educaţional stabil, ale cărui reguli şi conţinut nu se schimbă anual şi care oferă un mediu favorabil procesului pedagogic. Să fii astăzi dascăl în România nu este deloc uşor! Învăţământul românesc are încă multe neajunsuri, dar există dascăli, care fac performanţă, elevii români se remarcă la olimpiadele internaţionale şi aduc acasă medalii preţioase. Dincolo de politici echitabile de salarizare, este nevoie de profesori pasionaţi şi dedicaţi misiunii lor de a educa viitoarele generaţii. Astfel de dascăli cu vocaţie există şi am încredere că şcoala românească va găsi calea potrivită pentru punerea în aplicare a unei programe de învăţământ bazate pe competenţe în învăţământul şcolar, care să valorifice potenţialul profesorilor. Ştiu că sunt în curs de elaborare planuri de instruire a profesorilor, pentru a preda programa de învăţământ modernizată. Investiţia în capitalul uman este o investiţie în viitorul copiilor noştri. Am pledat şi voi pleda în continuare pentru creşterea standardelor sistemului de învăţământ, iar profesorii sunt forţa fundamentală a dezvoltării educaţiei şi munca acestora trebuie cu adevărat valorizată de societate. Le doresc tuturor dascălilor succes, putere de muncă şi dedicaţie şi îi asigur că voi rămâne un susţinător, fără rezerve, al dezvoltării şi consolidării învăţământului din România, care să se axeze din ce în ce mai mult pe formarea, calificarea şi dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice!
Tudor Ciuhodaru "Nu uitaţi să vă testaţi! Un nou program de sănătate pentru toţi românii" Hepatita C nu doare, doar ucide. Oricine se poate testa! Testarea este gratuită. Ieşenii sunt printre primii care vor beneficia de aceste teste gratuite. Totodată, vreau să creştem şi accesul la tratamentul "interferon free". În această nouă etapă: Ce trebuie să ştiţi: Reţineţi: Vă aşteptăm!
Viorica Cherecheş "Sănătatea românilor, batjocura guvernanţilor!" Ne-am obişnuit deja ca iarna să-i ia prin surprindere, în fiecare an, pe reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, dar acest lucru nu este o scuză pentru a lăsa în voia sorţii viaţa a milioane de români. Este deja jumătatea lunii octombrie, iar în judeţele din ţară nu au ajuns dozele de vaccin gripal solicitate de către medici. Au ajuns doar cantităţi infime, care nu acoperă nici măcar un procent din cererea făcută. În Maramureş, judeţul pe care îl reprezint, au ajuns 200 de doze de vaccin gripal şi promisiunea că vor ajunge şi restul de până la 50.000 de doze, câte au fost solicitate. Statisticile nu arată deloc bine. În sezonul anterior s-au înregistrat 124 de decese cauzate de virusul gripal şi complicaţii date de acesta. Recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este ca imunizarea împotriva virusului gripal să se facă în luna septembrie, cel târziu la începutul lunii octombrie, pentru o eficienţă maximă. Ministerul Sănătăţii nu a ţinut cont de această recomandare, aşa cum a făcut, de altfel, şi în anii anteriori. Nimeni nu şi-a asumat aceste decese, deşi puteau fi evitate cu o simplă doză de vaccin administrată la timp Politicile publice de sănătate, cu care se laudă actuala guvernare, ar trebui să fie aplicate cu discernământ şi să se insiste pe programele de prevenţie. Vaccinurile fac parte dintr-o schemă foarte bine pusă la punct, în cadrul căreia trebuie să se ţină seama doar de un calendar prestabilit. Oficialii din Ministerul Sănătăţii nu ţin cont nici măcar de nişte termene simple pentru a derula achiziţia de vaccinuri la timp. Este mai înţelept să previi decât să vindeci, dar incompetenţa celor din Ministerul Sănătăţii nu mai are leac. Vaccinurile gripale nu au ajuns la timp în teritoriu şi este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în timp util. În ceasul al 12-lea se va activa şi pentru vaccinuri mecanismul de protecţie civilă? Sezonul rece este la uşă şi la fel este şi gripa care poate să facă ravagii în rândul românilor nevinovaţi. Sănătatea românilor nu mai poate fi lăsată în voia sorţii, la bunul plac al unor angajaţi incompetenţi care sunt plătiţi din bani publici.
Mihai Weber "Guvernul PSD reduce TVA în domeniul turismului" Pentru România, promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului înseamnă mult. Frumuseţile naturale ale ţării, precum şi numeroasele monumente de o importantă semnificaţie istorică sunt motivele pentru care numărul turiştilor, care ne vizitează, creşte semnificativ, de la an la an. Viziunea Partidului Social Democrat este aceea de a dezvolta infrastructura de turism, într-un mod coerent, dar şi de a lucra la programe care să ofere atât personalului din domeniul turismului, cât şi turiştilor satisfacţiile mult aşteptate. Mai nou, începând cu 1 noiembrie 2018, TVA- ul în turism va fi redus de la 9%, la 5 %. Această reducere va fi aplicată pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau a sectoarelor cu funcţie similară, închirierea terenurilor amenajate pentru camping, servicii de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, închirierea facilităţilor sportive în scopul practicării sportului, dar şi accesul în parcuri de distracţii şi în parcuri recreative. Actualul Guvern PSD doreşte ca, prin reducerea TVA -ului şi acordarea tichetelor de vacanţă, să încurajeze dezvoltarea şi modernizarea turismul intern.
Dumitru Oprea "Suspendarea drumului României spre democraţia consolidată" După anul Centenar, un risc major pentru România este de a rămâne, în mod ireversibil, dezbinată. În contextul unei guvernări exercitată, de aproape doi ani de zile, de coaliţia PSD-ALDE, cu apucături autocratice, cu o listă uriaşă de probleme nerezolvate pentru cetăţeni şi cu o administraţie în pragul colapsului, dezbaterile pe diferite teme au produs scindări între diferitele categorii sociale, care s-ar putea dovedi greu de depăşit. Adevăratele probleme ale ţării, reformele cerute în educaţie, sănătate sau administraţia publică, măsurile reale de sprijinire a mediului economic şi de atragere a investiţiilor străine sunt ignorate cu desăvârşire şi nu mai au loc pe agenda publică. Atâta vreme cât grija pentru ziua de mâine şi sentimentul de instabilitate nu vor dispărea pentru toţi românii, dezbaterile vor arăta ca o perdea de fum lăsată peste România de cine ştie ce consilieri de taină ai "liderului suprem" Liviu Dragnea. Mai mult, conducătorii vremelnici ai României merg cu declaraţii de război la adresa Uniunii Europene în Parlamentul European, vizând exclusiv câştiguri de imagine în plan politic intern. Suspendarea parcursului democratic al României spre un stat de drept consolidat, într-o perioadă în care occidentul se confruntă cu mişcări politice şi sociale a căror rezolvare necesită mulţi ani şi multă inteligenţă, înseamnă aruncarea, cu bună ştiinţă, a tuturor românilor într-o beznă. Orice subiect poate fi dezbătut, iar punctele de vedere contradictorii sunt fireşti în cadrul democratic. Cu toate acestea, a pune sub semnul întrebării viitorul României în Europa, din care facem parte şi pentru care a lucrat o întreagă generaţie de politicieni şi diplomaţi, semnifică o întoarcere nepermisă a cursului istoriei pe care ni l-am ales după Decembrie 1989. Domnul Vasile Varga: "Politicienii trebuie să înveţe din lecţia primită la Referendumul privind revizuirea Constituţiei!" Zilele trecute am fost martorii unui proces democratic fără precedent în istoria democraţiei postdecembriste româneşti: finalizarea, prin referendum, a unei iniţiative cetăţeneşti privind revizuirea Constituţiei. Chiar dacă rezultatul acestui referendum nu a fost cel scontat de iniţiatori, noi, oamenii politici, trebuie să recunoaştem că am greşit. Daţi-mi voie să mă explic. Conform articolului 150 din Constituţie, revizuirea acesteia "poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot". De asemenea, pentru o mai largă reprezentativitate a acestui demers, care exclude factorul politic, "cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative." Aşa cum însăşi Curtea Constituţională a constatat, toate aceste elemente de legalitate au fost îndeplinite. Astfel, la iniţiativa Coaliţiei pentru Familie, peste 3 milioane de cetăţeni au semnat pentru revizuirea articolului 48 din Constituţie, în sensul stabilirii a ceea ce trebuie să însemne întemeierea unei familii, şi anume căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu între soţi, aşa cum se menţionează în textul actual al legii fundamentale. Iniţiatorii au dorit să se facă această menţiune explicită pentru a nu exista anumite interpretări nedorite. Mai departe, a fost rolul decidenţilor politici, şi anume al Parlamentului României pentru a propune un text de lege care să fie supus Referendumului, precum şi al Guvernului pentru organizarea în bune condiţii a procesului electoral. Cam atât, nimic mai mult. Informarea publicului de la sate şi de la oraşe, dezbaterile pe tema revizuirii Constituţiei trebuia să aparţină doar iniţiatorilor, reprezentanţii organizaţiei civice respective, principalii actori ai acestui demers democratic. Era momentul lor, prin care puteau să se exprime plenar pe acest subiect, fără intervenţia politicului. Dar, din păcate, unii lideri politici români au crezut că se pot agăţa de acest subiect pentru a capitaliza voturi. Greşit! Rezultatul Referendumului a arătat că marea majoritate a populaţiei nu a acceptat intruziunea politicului într-un demers democratic care a fost iniţiat de cetăţeni. Românii au refuzat să participe la vot pentru nu fi părtaşi la confiscarea şi compromiterea acţiunii civice. Astfel, clasa politică a primit o severă corecţie din partea electoratului, care este din ce în ce mai atent şi mai exigent cu privire la viaţa politică românească. Noi, oamenii politici, de la nivel naţional sau local, trebuie să învăţăm această lecţie de democraţie - puterea aparţine poporului!
Silviu Dehelean "România rămâne aceeaşi, a viitorului!" Juridic, Referendumul pentru redefinirea familiei, care tocmai s-a încheiat, nu ar fi schimbat nimic, dar chiar nimic. Ultima linie de apărare a susţinătorilor votului "da" a fost aceea că securizează în Constituţie textul din Codul civil. Punctual şi din interpretarea istoric-teologică a textului de la art. 48 nici acum nu s-ar putea modifica Codul, în sensul legiferării căsătoriei între persoane de acelaşi sex, fără o modificare similară şi prealabilă a Constituţiei. Acesta este argumentul care a cântărit greu în decizia românilor de a nu participa la referendumul PSD - CpF. Interesul politic al majorităţii PSD+alţii a fost unul major în tot acest timp: să schimbe raportul de forţe, să dezbine unitatea opoziţiei politice şi civice pe falia drepturilor civile, să apeleze şi să provoace resorturile cele mai rudimentare ale românilor, potenţând subiecte conexe care păstrează societatea închisă (naţionalism gregar, izolarea internaţională, obsesia unei conspiraţii internaţionale, teama faţă de străini, ROexit etc.). Obiectivul puterii a reieşit, în mod evident, şi din adoptarea tuturor excepţiilor de la legile electorale, excepţii menite să lase calea deschisă unui plan de fraudă semnificativă. Şi, ca de obicei, atunci când trebuie să deturnezi atenţia oamenilor de la problemele lor reale - sărăcia, lipsa infrastructurii, şcoli şi spitale cu probleme -, găseşti un ţap ispăşitor. De data aceasta au fost cei diferiţi ca orientare sexuală. Personal, susţin familia tradiţională, dar cred că această susţinere trebuie să meargă către o calitate a vieţii mai bună. Ne protejăm familia şi copiii dacă construim şcoli, autostrăzi şi spitale, dacă scădem procentul de analfabetism, dacă creştem pregătirea profesională şi numărul oamenilor cu studii superioare, dacă scădem procentul mortalităţii infantile şi procentul abandonului la naştere, dacă asigurăm stabilitate legislativă şi condiţii pentru liberă iniţiativă, dacă legăm între ele, cu autostrăzi, provinciile româneşti de Centenar, dacă reducem violenţa în familie, dacă asigurăm acces la medicină primară tuturor românilor, dacă ne aducem diaspora înapoi, dacă facem tot ceea ce nu a făcut clasa politică în ultimii 28 de ani. Îmi pare rău pentru cei care sunt demoralizaţi de rezultatul consultării de două zile pe tema familiei, dar e sigur că apocalipsa pe care au profeţit-o unii şi alţii nu va veni nici pentru familiile noastre, nici pentru copiii noştri. Mai departe, nu s-a schimbat nimic: copiii României nu sunt ameninţaţi de homosexuali, ci de alegerile noastre şi deciziile politice pe care le luăm - şi unii, şi ceilalţi - pentru viitorul lor.
Ion Spânu "ROexit, o intoxicare periculoasă pentru România" Asistăm, zilele acestea, în România, la apariţia unei noi dezinformări masive, propagată de acelaşi grup de persoane cu pretenţii de analişti politici, care s-a făcut remarcat prin prezicerea a tot felul de catastrofe politice, sociale sau economice fără niciun suport real, bazate numai pe o bogată imaginaţie. De data acesta, se încearcă aducerea în prim-plan a unei teme de dezbatere halucinante: PSD vrea să scoată România din Uniunea Europeană. Sunt membru al acestui partid din 1990 şi, în decursul acestui timp, am asistat la tot felul de provocări din partea taberelor adverse. Fie că erau dezbateri pe teme politice, fie pe teme sociale, niciodată însă nivelul acestora nu a fost atât de jos ca astăzi. Prin urmare, îmi este destul de greu să fac o analiză serioasă asupra unei teme de o aberaţie maximă. Dar, pentru că memoria unora este inadmisibil de scurtă, în cele ce urmează, mă voi referi la câteva momente cheie din procesul de aderare a României la Uniunea Europeană şi rolul Partidului Social Democrat în obţinerea rezultatului final. Aşadar, la 1 februarie 1993, la conducerea Guvernului PDSR se afla domnul Nicolae Văcăroiu. La aceeaşi dată a fost semnat Acordul European, mai exact o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest lucru a reprezentat primul pas al României către aderare. Doi ani mai târziu, în 1995, ministrul român al afacerilor externe, aparţinând aceluiaşi cabinet, a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană, însoţită de documentul "Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană". Guvernele de dreapta, care au urmat, au continuat drumul deschis de PSD (PDSR). La 13 octombrie 1999, Executivul Comunitar a propus începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România, iar la 15 februarie 2000, la Bruxelles, au fost deschise negocierile de aderare a României cu Uniunea Europeană, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-UE. În timpul Guvernului Adrian Năstase, mai exact în data de 8 decembrie 2004, România finalizează, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la UE, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: "Politica în domeniul concurenţei" şi "Justiţie şi afaceri interne", iar, o săptămână mai târziu, Comisia Europeană confirmă închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunţată la Consiliul European, în cadrul unei reuniuni ulterioare. După cum bine ştim cu toţii, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Trebuie reţinută această sintagmă: stat membru cu drepturi depline. Acest lucru însemnă că avem atât obligaţii, cât şi drepturi în cadrul acestei comunităţi. Acest lucru însemnă că, la fel ca oricare alt stat din UE, România îşi poate apăra interesele sau imaginea, argumentat, ori de câte ori simte că este cazul. Procesul aderării României la Uniunea Europeană a durat aproape 14 ani, dintre care mai bine de 7 ani a fost sub coordonarea PSD. Este profund dezamăgitor şi de neînţeles ca, la aproape 12 ani de când acest proces s-a încheiat, să existe voci care să susţină că partidul din care fac parte îşi doreşte un exit din această comunitate. La fel de dezamăgitor cum există parlamentari europeni români, beneficiari direcţi ai efortului depus de PSD, care îşi fac un titlu de glorie din defăimarea României în faţa autorităţilor publice străine.
Constantin-Cătălin Zamfira Aş vrea să vă vorbesc astăzi despre însemnătatea votului din 6 şi 7 octombrie, cu privire la Referendumul de revizuire a Constituţiei privind redefinirea familiei. Vă recunosc, din start, că duminică seara, am trăit un sentiment de mare dezamăgire, ca urmare a invalidării acestui referendum, din cauza prezenţei insuficiente la vot. Mulţi au vorbit despre posibilitatea ca această temă să nu fi fost neapărat una de interes pentru societatea românească, dar cum să nu fie acesta un moment crucial pentru valorile fundamentale ale societăţii româneşti? Eu cred în acest gest de normalitate! Să mergi la vot şi să te exprimi liber, aşa cum bunicii noştri şi apropiaţii noştri nu au avut ocazia în trecut. Am susţinut cu tărie necesitatea clarificării acestei definiţii a familiei, din perspectiva ei tradiţională, pentru că, în opinia mea, aceste valori sunt şi vor fi mereu rădăcinile unei naţiuni. Am votat "da" cu toată convingerea pentru acest Referendum de revizuire a constituţiei, ca o datorie civică pentru ceea ce reprezintă viitorul copiilor noştri şi viitorul nostru, al tuturor. Din păcate, am constatat că doar 21,1% dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale permanente, potrivit datelor centralizate de BEC din toate secţiile de votare, au decis să îşi exercite această datorie morală faţă de societatea în care trăim. Sunt sigur că tema Referendumului a fost una bună, pentru că reprezenta protejarea viitorului copiilor noştri. Sunt creştin ortodox, dar înainte de toate sunt părinte. Acesta este motivul pentru care mi-am dorit ca în Constituţie să existe o definire clară a familiei. De la părinţii mei am moştenit în suflet respectul imens pe care îl port valorilor tradiţionale fundamentale ale poporului român şi îmi doresc să le duc mai departe către cei mici ai mei. Ca om, cetăţean şi părinte, politician am considerat impetuos necesar să mă exprim civic la Referendumul pentru familie. Acum vă cer să lăsăm de-o parte disensiunile şi opiniile divergente care s-au lansat în spaţiul public. Cred într-o mare familie românească, în care, diferiţi, putem convieţui spre binele tuturor. E momentul să redescoperim valorile tradiţionale şi să-i vedem pe cei de lângă noi, indiferent de opinie, ca făcând parte dintr-o mare familie românească, e momentul să ne redobândim simţul civic. Îmi doresc să punem capăt războiului dintre noi, dintre vecini şi dintre cei din mediul virtual, şi chiar dintre cei de pe stradă, pentru că diferenţele de opinie ne pot apropia, acestea nu trebuie să ne dezbine.
Raluca Turcan "Ziua Mondială a Educaţiei poate fi un bun prilej pentru a face un bilanţ în legătură cu învăţământul naţional" Cu toţii suntem de acord că şcoala românească trece prin perioade grele. Vorbim despre abandon şcolar record, fonduri insuficiente, profesori care pleacă din sistem, părinţi dezamăgiţi, miniştri care stau în funcţie doar câteva luni şi diplome care nu reflectă cunoştinţe sau abilităţi reale pentru piaţa muncii. De 6 ani fac parte din Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor. Am iniţiat un pachet de legi pentru combaterea abandonului şcolar prin programe precum: "After-School", "Alimentaţia sănătoasă în şcoli", "Transport gratuit pentru profesorii şi elevii navetişti" sau formarea unei reţele de "Consilieri şcolari". Am organizat zeci de dezbateri şi întâlniri cu reprezentanţi ai guvernelor, ai părinţilor, şcolilor şi mediului de afaceri pentru a încuraja investiţiile în dezvoltarea învăţământului profesional-dual. O parte dintre aceste proiecte s-au materializat în legi, o parte sunt testate, iar cele mai multe au fost respinse sau zac prin sertarele comisiilor de specialitate. Marea dezamăgire a fost că toate partidele le-au susţinut în public şi le-au trecut în programele de guvernare, unii colegi din alte partide chiar le-au semnat, însă la vot s-au comportat diferit. Când au ajuns la guvernare au tot spus că "măsurile sunt bune, dar momentan nu sunt bani". În educaţie nu se reduce totul la bani. Pentru a pune în practică programul de formare a viitorilor profesori (Masteratul Didactic) nu este nevoie de mulţi ani. Pentru a evalua şi clasifica programele universitare nu este nevoie de bani, ci doar de dorinţa de a fi oneşti şi a finanţa zonele care fac performanţă şi pot genera dezvoltare şi cunoaştere. În educaţie nu ar trebui politizate proiectele. Trebuie să cântărim dacă o măsură este în favoarea elevului, părintelui, profesorului şi a societăţii şi să o adoptăm. Orice clipă pierdută înseamnă încă o generaţie care nu va beneficia de un sistem de învăţământ performant. Îmi doresc ca la fiecare aniversare a acestei zile să vorbim despre realizări, şi nu despre eşecuri sau destine frânte. Îmi doresc ca România să fie o ţară competitivă şi dezvoltată. Acest lucru este posibil dacă sistemul de învăţământ va fi unul de calitate. Putem atrage nu doar noi investiţii prin forţa de muncă bine calificată sau rezultatele ştiinţifice/tehnologice, ci şi tineri din alte ţări care să-şi dorească să urmeze un program educaţional în ţara noastră. Educaţia trebuie văzută şi ca un demers economic - cine investeşte în calitate, realizează şi profit! Aşadar, să profităm de această ocazie pentru că încă avem profesori minunaţi, şcoli cu o tradiţie bogată şi rezultate internaţionale foarte bune pe anumite domenii.