Ben-Oni Ardelean Bună dimineaţa! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 28 februarie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă. Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Camelia Gavrilă.
Camelia Gavrilă Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este o reflecţie asupra situaţiei spitalelor regionale de urgenţă din România - este vorba de cele trei spitale ce se află pe o listă de aşteptare şi asupra cărora sunt semne de întrebare, în măsura în care toate formele, toate avizele şi documentele sunt la timp finalizate. Trebuie să pornim de la ideea că sănătatea publică este un concept relevant, atât pentru siguranţa individuală, pentru starea de sănătate a fiinţei umane, trebuie să realizeze prevenţia, eliminarea riscurilor, a focarelor, a vulnerabilităţilor, să trateze eficient suferinţa, după cum termenul are importanţă şi la nivel de sănătate colectivă a cetăţenilor, a întregii ţări. De aici nevoia de competenţă managerială, de implicare, dar şi de o infrastructură medicală, de o dotare corespunzătoare. În acest sens, constatăm starea îngrijorătoare a spitalelor, dotarea precară, managementul discutabil, ezitări, întârzieri, aspecte care se află pe agenda Ministerului Sănătăţii, alături de o nouă problemă pe care am observat-o în spaţiul public, cu rezerve şi îngrijorări legate de realizarea spitalelor regionale de urgenţă - este vorba de cele trei spitale din Cluj, Iaşi şi Craiova -, în contextul în care discuţiile dintre comisarul european Corina Creţu şi premierul Viorica Dancilă, la Bruxelles, au semnalat întârzieri şi rezerve asupra programului, asupra calendarului în care decurg aceste pregătiri. Sigur că este nevoie de implicare, de celeritate în luarea deciziilor, de importanţa acestor spitale pentru zonele respective - lucrurile, sigur, sunt aproape truisme. Trebuie să subliniez pentru Iaşi, ca parlamentar ieşean, că este important, nu doar pentru Iaşi, un asemenea spital, ci pentru întreaga zonă a Moldovei, pentru că valoarea Universităţii ieşene de Medicină şi Farmacie, a spitalelor şi clinicilor universitare, cercetarea ştiinţifică în domeniu, absolvenţii şi traseul lor în cariera medicală, toate se corelează cu nevoia de spitale de calitate. O astfel de unitate medicală rezolvă urgenţele judeţului, ale regiunii, presupune evaluări medicale ample, intervenţii rapide competente, abordări interdisciplinare pentru cazuri dificile, analize şi investigaţii complexe, orientare avizată şi de fineţe în zona diagnosticelor diferenţiale şi, dincolo de aspectul medical, există, sigur, şi aspectul economic, şi locurile de muncă asigurate, şi interesul pentru alţi investitori. Încă avem un proces birocratic în România, încă sunt chestiuni legislative care pot fi corectate. Guvernul trebuie să respecte şi standardele europene, dar să impună şi autorităţilor locale o anumită celeritate în luarea deciziilor, în implementarea serviciilor de asistenţă medicală şi, de fapt, sensul acestei declaraţii este de a sublinia nevoia de unitate şi de coerenţă între demersurile guvernamentale, accesarea fondurilor europene şi implicarea autorităţilor judeţene, pentru că, totuşi, în continuare, problemele de sănătate reprezintă o prioritate, asumată prin program guvernamental, prin elemente de bune practici deja consumate şi ne dorim să finalizăm şi acest proiect. Din perspectiva aceasta, pentru regiunile asociate celor trei spitale de urgenţă - Iaşi, Cluj, Craiova - acest program are valoare socială fundamentală, deschide un orizont de evoluţie şi calitate a serviciilor medicale, mai presus de orice comentariu. De aceea, întârzierile, amânările, lipsa de acţiune, pot avea efecte politice şi sociale grave şi greu de corectat. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cristian Buican. Nu este. Domnul Corneliu Olar. Poftiţi, domnule deputat, vă aştept.
Corneliu Olar Bună dimineaţa! "Comemorarea lui Horea, Cloşca şi Crişan, sub guvernare de Teleorman" Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am avut norocul să mă nasc, să locuiesc şi să fiu în mai multe mandate primar în localitatea în care s-a născut şi a trăit marele erou Horea. Am fost mândru să fiu primar al acestei localităţi din Ţara Moţilor şi declar, de la tribuna Parlamentului, că m-am simţit mult mai respectat în calitatea de primar al comunei Horea, decât în calitatea de deputat în Parlamentul României. Nu mi-am propus să vorbesc azi despre imaginea pe care o are Parlamentul în ochii cetăţenilor României. Doresc doar să spun, cu multă durere, că acum, când se împlinesc 233 de ani de la tragerea pe roată a eroilor Horea şi Cloşca, se vorbeşte prea puţin despre ce a însemnat Răscoala de la 1784 pentru România şi pentru Europa, se vorbeşte prea puţin despre cât de mare erou a fost Horea. Am sperat ca, măcar acum, în anul când sărbătorim Centenarul Marii Uniri, Parlamentul şi Guvernul României să comemoreze cum se cuvine Răscoala de la 1784 şi pe eroii Horea, Cloşca şi Crişan. Am sperat ca măcar în Anul Centenarului Parlamentul şi Guvernul României să facă măcar câţiva kilometri de drum naţional modernizat şi câteva legi bune pentru urmaşii lui Horea din Ţara Moţilor şi Munţii Apuseni. Promisiuni au fost multe, promisiuni au rămas toate. Liderii PSD care guvernează România de azi nu par să fie preocupaţi cu adevărat nici de eroi, nici de urmaşii eroilor, nici de popor, nici de România, nici măcar de Teleorman. Corneliu Olar, deputat al PNL de Alba.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, Sergiu Cosmin Vlad. Poftiţi.
Sergiu Cosmin Vlad Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o situaţie semnalată de cetăţenii judeţului Arad, care afectează sute de comunităţi, în special locuitori din Transilvania, dar nu numai, ca urmare a aplicării defectuoase a Legii nr. 1/2000 - Legea "Lupu" - pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere. Reforma agrară din anul 1921, prin Legea din 30 iunie 1921 pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, împroprietăreşte comunităţile locale cu terenuri reprezentând păşuni şi păduri comunale. Acestea au fost expropriate de la foştii proprietari şi atribuite comunităţilor, contra cost, la valoarea pieţei. Suprafaţa acordată fiecărui sat s-a calculat pornind de la numărul capilor de familie din comunitate şi în funcţie de zona geografică - şes, deal şi munte. Totodată, s-a ţinut cont de proprietăţile urbariale, comunale şi composesorale deja existente. Trebuie să reţinem că proprietatea asupra terenurilor astfel atribuite era asociativă, păşunile şi pădurile aparţinând comunităţilor (satelor), sub diverse denumiri, în zona Aradului ele fiind cunoscute ca şi comune politice. Legea "Lupu" acordă diverselor forme asociative de proprietate - obşti de moşneni în devălmăşie, obşti de răzeşi nedivizate, composesorate, comune politice, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte forme asociative -, aşadar, şi comunelor politice, dreptul să revendice aceste proprietăţi colective. În urma aplicării acestei legi, toate cererile pentru terenurile comunelor politice au fost respinse, cu diverse motivări. A existat o confuzie - posibil voită - între noţiunea de "comună politică", în sensul de obşte, şi cea de comună, în sensul de UAT. Ca urmare, la presiunea primarilor, terenurile aparţinând comunelor politice au fost în majoritatea cazurilor atribuite primăriilor de care aparţin satele respective în prezent, deşi acestea nu au avut niciodată aceste proprietăţi. În prezent, primăriile folosesc aceste bunuri discreţionar, existând în anumite cazuri riscul pierderii sau înstrăinării lor, prin vânzare, executare silită, ipotecare. În numeroase cazuri, lemnele de foc exploatate din pădurile care au aparţinut comunităţilor sunt vândute locuitorilor - foşti proprietari - la preţuri de două-trei ori mai mari decât costul de exploatare. Această situaţie trebuie remediată, în virtutea respectului pentru proprietate şi pentru nevoile sutelor de comunităţi afectate. Sergiu Cosmin Vlad, deputat al USR de Arad.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul Mihai Niţă. Nu este. Domnul Constantin Avram depune. Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Daniel Vasile. Vă rog.
Daniel Vasile Bună dimineaţa! "Acte de proprietate în comunităţile de romi" Conform Analizei socio-economice pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, în România, 90% dintre familiile de romi trăiesc în condiţii de deprivare materială severă, faţă de 54% dintre familiile nerome. Deprivarea materială este însoţită de condiţii de locuit precare. Aproape două treimi din gospodăriile romilor nu au niciun contract al locuinţei în care stau. În cazul multor familii de romi, foarte săraci, lipsa documentelor de proprietate este o problemă comună. O mare parte din locuinţele romilor sunt construite din paiantă şi chirpici, nefiind conectate la utilităţi - apă, canalizare şi gaze. Astfel, două treimi din locuinţele romilor nu deţin acte de proprietate, 13% dintre romi nu au electricitate, 65% dintre gospodăriile romilor nu au acces la reţeaua publică de apă, 75% nu au acces la reţeaua de canalizare De asemenea, locuinţele sunt supraaglomerate şi slab dotate cu mobilier şi bunuri de folosinţă îndelungată. Potrivit datelor INS, s-a constatat faptul că există populaţie romă aproape în fiecare UAT din zona rurală, datorită faptului că această minoritate a trecut, de-a lungul timpului, printr-un proces de stabilire a aşezărilor, a locuinţelor, mai ales în marginea satelor. Terenul ocupat revine, în general, în proprietatea statului, de regulă, privată. Deşi romii au construit case pe terenurile pe care le au în posesie, autorităţile locale au acceptat, tacit, această situaţie. În unele speţe, municipalităţile au soluţionat lipsa actelor de proprietate prin aprobarea emiterii titlurilor de proprietate, pe baza legilor funciare. Având în vedere că există un număr mare de aşezări neoficiale în mediul rural, înregistrarea sistematică este unica soluţie pentru oficializarea acestor cazuri. Considerăm că această prioritate de investiţii ar putea fi implementată numai prin intermediul unui proiect naţional, şi anume, Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 294/2015. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 294/2015, art. 5, "... prioritizarea unităţilor administrativ-teritoriale se realizează ţinând cont de cel puţin unul dintre următoarele trei criterii: a) UAT-uri care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură de interes naţional; b) UAT-uri care fac obiectul realizării unor proiecte de dezvoltare locală; c) unităţi administrativ-teritoriale care prezintă aşezări informale ale comunităţilor aflate în condiţii de sărăcie extremă". Faţă de cele prezentate mai sus, consider că se impune implementarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, menit să reglementeze un mecanism coerent şi sustenabil, astfel încât persoanele din categoriile defavorizate, în special cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, să poată beneficia de reglementarea dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a terenului aferent, cu toate consecinţele, şi anume: obţinerea certificatelor de naştere, acte de identitate, racordarea la utilităţi - electricitate, canalizare, apă şi gaze - şi, nu în ultimul rând, plata taxelor şi impozitelor aferente. Mulţumesc. Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii rome în Parlamentul României.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Márton Árpád-Francisc.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum 575 de ani, pe 23 februarie 1443, la Cluj s-a născut cel ce peste 15 ani, în ianuarie 1458, adică acum 560 de ani, a fost ales rege al Ungariei şi care, la sfârşitul secolului, se intitula Mathias Deigratia Hungarie, Dalmatie, Croatie, Rame, Servie, Gallicie, Lodomerie, Comanie Bulgarieque rex, ac Austrie, Slesie et lucemburgensis dux, necnon Lusacie et Moravie marchio, cel numit Matei Corvin, în limba română, Mathias Rex, în limba oficială, Matthias Corvinus, în limba latină, germană, engleză, Mattia Corvino, în limba italiană, Matyá Korvín, în limba cehă, Matija Korvin, în limba croată, şi Mátyás Király, în limba maghiară. Era fiul lui Szilágyi Erzsébet, membră al unei familii de nobili maghiari din Transilvania, şi al lui Iancu de Hunedoara, care şi el era numit Sibiniani Jank, în limba sârbă, Hunyadi János, în limba maghiară, pentru că fostul ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei, eroul care a condus bătălia câştigătoare de la Belgrad, salvatoare a lumii creştine în conştiinţa celor trei popoare, aparţine acelei comunităţi. Născut şi crescut în multiculturalismul transilvan, regele care a domnit 32 de ani, a unit, prin războaie şi alianţe, centrul Europei. A avut şi lupte, şi înţelegeri cu domnitorii Ţărilor Româneşti. A convocat aproape anual dieta Ungariei. Mai mult, a lăsat în funcţie şi a convocat de mai multe ori adunările teritoriilor cucerite, în fruntea executivului numind persoane din rândul acelor comunităţi. Deşi era autoritar, avea un stil de guvernare pe care azi am numi-o monarhie parlamentară. În curtea sa şi în teritoriile pe care le stăpânea, a adus cultura renascentistă. Acţiunile lui pot fi comentate pro şi contra, dar în basmele maghiare el apare ca regele care umblă travestit în om sărac şi împarte dreptate. După moartea lui a apărut zicala "Meg holt Mátias király s el költ az Igazságh". Adică, "A murit regele Matia şi a fost vândută dreptatea". Zicala a supravieţuit secolelor, pentru că de multe ori poporul a simţit, chiar şi în ziua de azi simte, că, pe undeva, dreptatea a fost vândută. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul domnului deputat Ionuţ Simionca.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Legea salarizării unitare, un bolovan pe umerii angajaţilor din sistemul de sănătate". În urmă cu câteva zile, am participat la o întâlnire cu preşedintele Sindicatului "Solidaritatea Sanitară" Cluj, domnul Vasile Radu, care reprezintă peste 3.000 de angajaţi din şase judeţe: Bistriţa-Năsăud, Cluj, Mureş, Sibiu, Arad şi Timiş. În Federaţia "Solidaritatea Sanitară" România sunt înscrişi peste 27.000 de angajaţi din sistemul naţional de sănătate. Am discutat cu domnul Radu Vasile despre problemele cu care se confruntă angajaţii din sistemul de sănătate, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării, şi o să vă expun trei deficienţe ale acestei legi, pe care trebuie să le corectăm în Parlament. 1. Problema sporurilor de gărzi. Sporurile de gărzi pentru medici se plătesc suplimentar, după formula de calcul realizată pe norma veche de salarizare, dinainte de schimbările legislaţiei. Soluţia remedierii acestei probleme este simplă, calculul pe norma de salarizare, la zi. Pentru restul personalului din sistemul sanitar, plata gărzilor se face cu încălcarea Codului muncii care, la art. 125 şi art. 126, prevede, fără echivoc, că sporul este de 25% din salariul de bază, calculat pe oră. În actuala Lege a salarizării, sporul rămâne de doar 15% şi se va calcula pe salariul stipulat în legea veche. Această anomalie trebuie corectată, ca procent, prin alinierea la prevederile Codului muncii, iar, ca valoare, prin aplicarea procentului pe salariul actual. 2. Problema sporurilor de risc. Limitarea la 30% a sporurilor de risc constituie o altă greşeală a Legii salarizării unitare. Există cazuri în care angajaţii din sistemul de sănătate primesc mai puţini bani după intrarea în vigoare a noii legi decât înainte; şi vorbim despre UPU, terapie intensivă şi altele. Pe de altă parte, este necesară păstrarea formei iniţiale din Legea nr. 284/2010 cu privire la acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă pentru toate categoriile de personal care îşi desfăşoară munca în acele condiţii, pentru a evita discriminarea unor categorii de personal. Sporul trebuie acordat pentru condiţiile de muncă, şi nu în funcţie de categoria profesională. 3. Indemnizaţia de hrană. Conform Proiectului de Lege privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană, reprezentând a douăsprezecea parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Dacă bonurile de masă sunt echivalate indemnizaţiei de hrană, acestea sunt susceptibile de a fi încadrate la venituri salariale sub forma: "orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură se impozitează cu 45%". Soluţia constă în înlocuirea expresiei "indemnizaţie de hrană" cu "drepturi de hrană", pentru a elimina ambiguitatea tratamentului fiscal, iar acesta din urmă va fi pus într-un amendament pe care îl voi aduce pentru corectarea Legii salarizării unitare. Concluzia este că, în ansamblul ei, Legea salarizării unitare nu este funcţională în sistemul de sănătate, fiind ambiguă, discriminatorie şi descurajantă pentru angajaţii din acest domeniu strategic. Pentru a încerca să păstrăm în ţară resurse umane de înaltă calificare, cum ar fi medici sau asistente medicale, vă invit, dragi colegi, să corectăm în Parlament anomaliile create în acest domeniu de Legea salarizării unitare. Vă mulţumesc. Deputat Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna deputat Oana Bîzgan.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, Mărţişorul este sărbătoarea care vesteşte venirea primăverii, bucuria de a trăi, de a dărui, speranţa unui nou început. La nivel internaţional, 1 martie este Ziua Internaţională "Zero Discriminare", o nouă ocazie să ne amintim că nu toate persoanele au parte de o viaţă demnă, că nu beneficiază de acelaşi respect şi libertăţi la care au dreptul. Conform Constituţiei, a tratatelor europene şi internaţionale la care România este semnatară, toate persoanele se nasc libere şi au dreptul să fie tratate ca atare, indiferent de rasă, etnie, sex, religie, opinie politică sau orice alt criteriu. Cu toate acestea, un procent impresionant de români, 75% dintre ei, consideră că au fost discriminaţi la locul de muncă, în educaţie, sănătate şi altele. Doar 29% dintre aceştia ştiu ce drepturi au şi cum ar trebui să procedeze din punct de vedere legal, în astfel de situaţii. Mai mult, doi din trei cetăţeni români consideră că discriminarea reprezintă o problemă actuală, una la care Parlamentul, ca for legislativ într-un stat democratic, ar trebui să aibă un răspuns. Când o persoană este discriminată, impactul negativ nu se răsfrânge doar asupra acelei persoane, ci asupra întregii comunităţi. O acţiune eficientă împotriva discriminării începe, logic, cu educaţia. În sistemul educaţional din România, discriminarea este înrădăcinată în modul de funcţionare, în programă şi în manualele şcolare. În ţara noastră, unul din trei copii a fost umilit în faţa colegilor. Fenomenul de bullying afectează în special băieţii, între 9-12 ani, iar hărţuirea sexuală îşi face loc în viaţa fetiţelor, chiar de pe băncile şcolii primare. Discriminarea la şcoală afectează şi membrii comunităţii rome, a copiilor cu dizabilităţi, cu tulburări din spectrul autist şi seropozitivi, a copiilor de altă confesiune sau altă orientare sexuală. Perpetuarea discriminării are efecte negative asupra copiilor şi a familiilor acestora, plus costuri suplimentare pentru bugetele locale şi de stat. De aceea, avem nevoie de un sistem educaţional incluziv, care să sprijine fiecare copil şi să promoveze diversitatea şi egalitatea de şanse. O societate în care un copil învaţă că este normal să fii discriminat sau să discriminezi, nu este una europeană, democratică, şi aceste lucruri nu pot aduce bunăstarea societăţii. Dragi colege, Dragi colegi, Prin activitatea noastră parlamentară, putem face paşii necesari pentru a ajunge la dezideratul "Zero discriminare". Avem datoria să respectăm drepturile fundamentale ale tuturor românilor şi să le oferim tuturor cetăţenilor pe care îi reprezentăm posibilitatea de a contribui la un viitor mai bun pentru noi toţi. Aceasta este speranţa pe care o am, astăzi, de 1 martie. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat de Bucureşti, independent.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul domnului deputat Marius Budăi.
Marius-Constantin Budăi Bună dimineaţa! Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "România a intrat pe culoarul de convergenţă la zona euro". Stimaţi colegi, La începutul acestei luni, Banca Naţională a României a publicat Raportul asupra inflaţiei, din care reiese că România a îndeplinit 4 din cele 5 criterii necesare pentru convergenţa la zona euro. Am avut o rată medie a inflaţiei de 1,1%, fiind practic a patra cea mai mică inflaţie din Uniunea Europeană, mai mică atât faţă de inflaţia medie a Uniunii Europene, de 1,7%, cât şi sub inflaţia din zona euro, de 1,5%. De asemenea, am avut o variaţie medie a cursului leu-euro moderată, în medie de 1,7%, ceea ce contrazice toate speculaţiile care s-au făcut pe acest subiect. Am menţinut deficitul sub nivelul de referinţă de 3% din PIB, ceea ce confirmă îndeplinirea unuia dintre criteriile de stabilitate macroeconomică de la Maastricht. Iar cel de-al patrulea criteriu a fost scăderea datoriei publice la 35,4% din PIB, deci cu mult sub pragul de 60%, din Tratatul de la Maastricht, dar şi sub pragul de alertă al BNR. Pentru a nu mai intra în dispute politice sterile, subliniez că aceste aprecieri nu vin nici din partea Guvernului, nici din partea PSD, nici din partea ALDE, ci din partea Băncii Naţionale a României. Cel de-al cincilea criteriu este şi el îndeplinit, fiind vorba de rata dobânzii pe termen lung, care a fost şi ea sub nivelul de referinţă. Nu în ultimul rând, potrivit datelor oficiale, România îndeplineşte 12 din 14 indicatori stabiliţi în procedura de dezechilibru macroeconomic, fiind într-o situaţie mult mai bună faţă de multe alte state care sunt deja în zona euro. Prin urmare, stimaţi colegi, România a intrat pe culoarul de convergenţă la zona euro, iar din punctul meu de vedere un astfel de obiectiv este realizabil într-un orizont de timp relativ scurt, ceea ce impune o decizie unitară aici, în această sală. Ne dorim sau nu să intrăm în zona euro? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundem, cu toţii, indiferent de partidul de care aparţinem. Există, cu siguranţă, elemente mai puţin plăcute care vin odată cu un astfel de pas. Inevitabil vom avea un scurt şoc inflaţionist care se va răsfrânge asupra preţurilor din România. În acelaşi timp, Guvernul şi Banca Naţională îşi vor pierde un set important de pârghii de acţiune în politicile fiscale, ceea ce înseamnă o reducere a capacităţii interne de a gestiona aceste evoluţii. Pe de altă parte, există şi avantaje certe, începând de la impulsionarea exporturilor şi importurilor, care nu se vor mai confrunta cu diferenţele de curs valutar. Iar cel mai important dintre toate aceste efecte pozitive este acela că România poate intra în prima ligă a unei Europe cu două viteze, despre care s-a tot vorbit anul trecut. Aşadar, în acest an centenar, vă invit să reflectaţi cu toţii la acest subiect şi poate vom găsi o cale de comunicare mai puţin conflictuală şi mai puţin partizană, prin care să stabilim împreună, prin consens asumat politic, în ce direcţie trebuie să o ia România în relaţia sa economică şi fiscală cu Uniunea Europeană. Vă mulţumesc. Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cristian Buican.
Cristian Buican Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă populaţia României, dar despre care nimeni nu vorbeşte: criza lemnului de foc. Pentru a vă face o imagine clară asupra importanţei acestui subiect, trebuie să vă informez că 3,5 milioane de locuinţe din România, adică aproape jumătate din fondul locativ, se încălzeşte în sezonul rece cu lemn. Conform unei analize a Ministerului Apelor şi Pădurilor, făcută în prima jumătate a anului 2017, în România au fost identificate 3.683 de comunităţi locale, situate pe raza a 2.035 de unităţi administrativ-teritoriale, ce sunt dependente de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor. Conform statisticilor, în perioada 2011-2017, preţul lemnului de foc a înregistrat o creştere de 250%, de la o medie de 120 de lei/metru cub, la peste 300 de lei/metru cub. În anumite zone, în partea de sud a României, în ultima parte a anului 2017, lemnul de foc se vindea şi cu 550-600 lei/metru cub. Mai mult decât atât, în cadrul Forumului Pădurilor şi Economiei Verzi, de la finele anului 2017, specialiştii din domeniul forestier şi din industria lemnului au tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea ca preţul masei lemnoase să cunoască creşteri de peste 400%, în anul 2018. Această nouă majorare, previzibilă, a preţului lemnului de foc, ar reprezenta un adevărat dezastru pentru mai mult de jumătate din populaţia României, şi în special pentru românii cu venituri mici. Toate aceste lucruri se petrec în timpul unei guvernări de stânga, care, în loc să adopte măsuri în favoarea celor cu venituri mici, face tot posibilul să scumpească nivelul de trai, pe toate palierele. În ciuda asigurărilor venite din partea reprezentanţilor Ministerului Apelor şi Pădurilor privind inexistenţa unei crize a lemnului de foc, cifrele ne demonstrează contrariul. Chiar doamna Doina Pană, fostul ministru al apelor şi pădurilor, recunoştea, la finele anului 2017, că necesarul celor 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc este de 21 de milioane de metri cubi pe an, în timp ce România exploatează doar 18 milioane de metri cubi pe an.
Ben-Oni Ardelean Vă rog să citiţi concluziile, domnule deputat.
Cristian Buican Cum putem noi să credem asigurările venite din partea decidenţilor guvernamentali, în condiţiile în care chiar ei recunosc că totalul exploatărilor de masă lemnoasă din România nu acoperă necesarul de lemn de foc pentru populaţie? Nu consider că sunt deţinătorul tuturor soluţiilor,...
Ben-Oni Ardelean Domnule deputat, concluziile, vă rog!
Cristian Buican ...însă cred că trebuie să dezbatem în detaliu această problemă şi să găsim cele mai bune soluţii. Poate că dacă vom vota PL-x 276/2017, Proiectul de Lege privind interzicerea temporară a exportului de lemn de foc, vom atenua această problemă. Dragi colegi, Argumentele prezentate mai sus mă determină să cred că este obligatoriu ca Parlamentul României, Guvernul, să ia în discuţie această criză...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Cristian Buican ...şi să caute cele mai bune soluţii pentru rezolvarea ei. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Din partea Grupului parlamentar al USR, dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Matei Dobrovie.
Matei-Adrian Dobrovie Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vizita premierului Dăncilă la Chişinău. Frăţia PSD-PDM antijustiţie funcţionează perfect". Vizita premierului Dăncilă la Chişinău nu a ieşit din vechea paradigmă a susţinerii reciproce pe axa PDM-PSD. Degeaba a pledat premierul român pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, din moment ce a evitat să se pronunţe asupra necesităţii reformării justiţiei de către autorităţile de la Chişinău. Întrebată, în mod explicit, de către jurnaliştii de la Chişinău, despre viitorul DNA, după ce ministrul justiţiei a declanşat procedura de revocare a procurorului-şef, Laura Codruţa Kövesi, premierul Dăncilă a evitat să transmită un mesaj cetăţenilor Republicii Moldova, care apreciază sincer activitatea DNA din România. Mai mult, deunăzi, Consiliul Uniunii Europene emitea un avertisment dur la adresa autorităţilor de la Chişinău, subliniind că sistemul electoral, libertatea presei şi lupta cu corupţia, încă necesită reforme urgente. Era criticat faptul că schimbarea sistemului electoral a fost făcută cu ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, se constată faptul că competiţia electorală este alterată şi că există o lipsă de rezultate concrete în combaterea corupţiei, în special la nivel înalt. În acest context, se pune foarte clar întrebarea: care sunt progresele despre care vorbesc domnul Filip şi doamna Dăncilă, având în vedere că vinovaţii pentru jaful miliardului nu au fost identificaţi nici măcar până în prezent? Care sunt progresele, domnilor? Desigur, o justiţie independentă şi funcţională nu este o prioritate pentru niciunul dintre domnii Filip, respectiv, Dragnea, ba dimpotrivă! În ciuda semnalelor de alarmă trase de partenerii europeni, care au sistat finanţările pentru Republica Moldova, pe fondul lipsei reformelor în materie de justiţie şi anticorupţie şi a schimbării netransparente a sistemului electoral, autorităţile de la Bucureşti continuă pe aceeaşi linie, a banilor alocaţi fără condiţionalităţi pentru Republica Moldova. Premierul Filip a insistat pe faptul că România trebuie să aloce în continuare asistenţă financiară, a mulţumit pentru sprijinul primit în privinţa renovării/reabilitării şcolilor şi grădiniţelor. Foarte frumos! Problema este că, în rest, aceste investiţii ale statului român sunt foarte prost comunicate, iar în localităţile unde România a investit - şi foarte bine că a investit - în şcoli şi grădiniţe, Igor Dodon câştigă cu scoruri covârşitoare. În plan energetic, este bine că mai câştigă şi o companie de stat din România o privatizare, pentru că se întâmplă rar. Dar, dragi colegi, cu o floare nu se face primăvară! Despre operaţionalizarea interconectorului Ungheni-Chişinău se discută de foarte mult timp, iar deocamdată nici segmentul Iaşi-Ungheni nu funcţionează la capacitate suficientă, pentru a conta în ecuaţia securităţii energetice. Pe de altă parte, despre spaţiul informaţional comun n-am auzit niciun cuvânt de la doamna Dăncilă şi nici de la domnul Filip sau Candu. România trebuie să-şi întărească prezenţa mediatică peste Prut, pentru a contracara propaganda rusească şi propaganda oligarhică locală. Formarea unui spaţiu informaţional comun nu reprezintă, din păcate, o prioritate pentru Guvernul Dragnea, într-un an electoral crucial, în care practic se decide orientarea viitoare a Republicii Moldova. Ce face Bucureştiul pentru spaţiul informaţional comun? Din păcate, nimic! Într-un an în care se decide dacă Republica Moldova se va îndepărta de Uniunea Europeană şi de România sau nu, România taie şi punţile existente...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Vă rog, concluziile!
Matei-Adrian Dobrovie România închide singurul talk-show politic nepartizan realizat de televiziunea publică pentru românii din Republica Moldova, chiar în Anul Centenarului şi într-un an electoral decisiv. În rest, business as usual . Ministerul Românilor de Pretutindeni finanţează publicaţii online care fac propagandă pro-oligarhică...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Matei-Adrian Dobrovie ...şi împotriva partidelor extraparlamentare autentic pro-europene şi anti-oligarhice. Pe banii noştri! Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat al USR, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc foarte mult. Am o rugăminte la cei prezenţi în sală. Vă rog să vă limitaţi la trei minute, din respect pentru colegi, ca să poată ajunge toţi să citească. Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar ALDE, domnului Ştefan Băişanu. Mulţumesc.
Ştefan-Alexandru Băişanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi aş vrea să vă vorbesc despre o mare problemă care există în România, în momentul de faţă, în ceea ce priveşte înmatricularea unui autovehicul. Pentru a înmatricula un autovehicul, o persoană privată sau o persoană fizică are nevoie de cel puţin trei luni, pentru a rezolva această chestiune. Vreau să vă dau un exemplu. În comuna Bosanci, din judeţul Suceava, o firmă, care are peste 100 de tiruri, a mai achiziţionat, prin leasing, încă 47. Cel puţin trei luni el va plăti leasing pentru cele 47 de autovehicule, de tiruri, care nu-i vor aduce sub nicio formă profit, ci doar cheltuieli. În total - am făcut un calcul - 94.000 de euro va plăti pentru leasing, 47.000 va plăti pentru cei 47 de angajaţi, plătiţi cu câte 1.000 de euro pe lună, în total 141.000 de euro, iar în trei luni, 423.000 de euro, pe care o firmă din România îi plăteşte pentru a ţine tirurile care sunt luate pe leasing, la marginea drumului, fără a produce cu ele. Aceasta înseamnă ducerea acelei firme la faliment. Asemenea lucruri păţesc şi persoanele fizice care îşi cumpără un autoturism. Vreau să vă spun că, pentru a înmatricula autoturismele, românii trebuie să facă un maraton fenomenal, plecând de la Registrul Auto Român, unde îşi iau certificatul de autentificare, care durează 60 de zile, dar, de obicei, procedura durează mai mult de 60 de zile şi trebuie să revină la Registrul Auto Român, apoi trebuie să ajungă la primărie, unde să plătească o taxă, la finanţe, unde să i se calculeze impozitele pe care trebuie să le plătească, la notar, la traducător şi, la final, la înmatriculări, la prefectură, ceea ce înseamnă, de fapt, pierdere de timp şi de nervi. În opinia mea, cred că statul român are obligativitatea de a rezolva această problemă, creând un birou unic de înmatriculări la Registrul Auto Român, aşa cum fac şi ţările din Uniunea Europeană, unde înmatricularea unui autovehicul durează între o zi şi două, maximum o săptămână. Tocmai de aceea, fac un apel ferm tuturor autorităţilor care au obligativitatea de a regla acest fenomen, care depăşeşte orice limită, care duce spre faliment firmele care achiziţionează tiruri în leasing sau camioane, sau autocare în leasing, şi care zdrobesc nervii cetăţenilor care-şi cumpără o maşină, un autoturism pentru folosinţă uzuală. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Benkö Erika. Vă rog.
Erika Benkő Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu două săptămâni în urmă, o fetiţă din Târgu Secuiesc a avut parte de o experienţă foarte neplăcută, într-un spital din Timişoara, din cauza faptului că nu a putut să răspundă la nişte întrebări complexe, legate de starea ei medicală, în limba română. Aş fi curioasă să aflu câţi adulţi români ar fi capabili să răspundă la întrebări legate de sănătatea lor, în limba engleză, şi nu în limba lor maternă. În cazul fetiţei, este vorba despre un copil care învaţă deocamdată limba română, şi de la care nu se poate pretinde încă să cunoască limbajul medical complex. Dreptul de a folosi limba maternă este un drept recunoscut pe plan internaţional. Însă, în România anului 2018, asigurarea folosirii limbii materne a minorităţilor în anumite situaţii, la medic, de exemplu, reprezintă în continuare o problemă. Anul trecut, la iniţiativa UDMR, această Cameră a adoptat legea potrivit căreia este posibilă folosirea limbii materne în instituţiile de sănătate şi în cele care prestează servicii sociale. Cu toate acestea, aşa cum reiese din exemplul copilului menţionat, acest lucru nu funcţionează, întotdeauna, în practică. Ar fi important ca acest an, al Centenarului, să nu fie determinat de sentimentul antimaghiar, deşi există numeroase încercări în acest sens. O organizaţie neguvernamentală, chiar în aceste zile, a propus ca cele trei judeţe din Secuime să fie declarate o zonă de securitate naţională, ceea ce pentru noi este jignitor şi inacceptabil, deoarece suntem cetăţeni ai României, cu drepturi depline, şi respingem în mod ferm să fim trataţi ca un risc de securitate naţională. Dimpotrivă, Centenarul ar trebui să însemne o oportunitate de a fundamenta o relaţie bună între comunităţi, ar trebui să însemne o oportunitate pentru maghiarii din Transilvania de a se simţi acasă, în România. Pentru asta, însă, este necesar ca statul român să trateze identitatea noastră lingvistică şi culturală ca fiind o valoare, şi să considere comunitatea maghiară aflată pe teritoriul ei ca fiind a sa, inclusiv fetiţa din Târgu Secuiesc, care încă nu vorbeşte bine limba română. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Corneliu Bichineţ. Vă rog.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Să punem lucrurile în ordine. Nimeni nu va mai surprinde în discursul meu politic de aici, în plen, vreodată, vreo expresie cu caracter ambiguu, care să dea naştere la interpretări. Nimeni nu va mai surprinde vreo frază - pentru că, aţi văzut, că vorbesc uşor în fraze - care să dea posibilitatea vreunui obscur să vină la microfon, să mă atace. Nu o să surprindeţi în propoziţiile mele - pentru că, aţi văzut, vorbesc şi în propoziţii bine, corect - ceva, vreo noţiune, vreun cuvânt care să dea posibilitatea vreunuia care n-a spus decât "Jur", în două-trei mandate, de la acest microfon, să vină să mă atace. Ce am vrut să spun la Legea educaţiei? Este prezent în sală bunul profesor de la Iaşi, deputatul de excepţie, Gavrilă. Aţi fost 12 ani inspector general la Iaşi. Bun! Sunt gelos, câteodată, dar drept, în esenţă. Doamnă, am vrut să spun că nu veţi putea ajunge niciodată ministrul învăţământului, pentru că ştiţi gramatică şi n-aveţi cum să accedeţi, cel puţin în perioada aceasta, în minister! Dar eu vă doresc noroc în viaţă! 2. Vreau să-i mulţumesc Andreei Cosma, care a lăsat la offside Corul Casandrelor, care m-a agasat pe mine, aici, şi a vrut să mă flageleze, pur şi simplu, fără să înţeleagă nimic. Prin lămuririle Domniei Sale, deputata Cosma, a pus lucrurile în făgaşul lor normal, lăsându-l pe "Portocală" cald, şi pe mine rece, la toate atacurile şi invectivele unor oameni care au crezut că au posibilitatea să mă flageleze aici. Am rămas, totuşi, un pic derutat, când un coleg de-al nostru - citez, pentru că o să citez acum - a spus că: "Protestează în numele doamnelor". La o astfel de remarcă, eu nu am ce să comentez! De asemenea, domnule preşedinte, vreau să vă spun că am rămas cu un fel de sperietură, când dinspre partea dreaptă a sălii, un fel de fiinţă, greu încadrabilă, ca gen, tot îşi făcea loc spre pupitru, şi atunci când a avut posibilitatea să vorbească, m-a jignit în mod cât se poate de grosolan. În astfel de situaţii, eu fiind un bun creştin, n-am spus decât "Ducă-se pe pustii!". Stimaţi colegi, V-am vorbit săptămâna trecută despre Roşieşti, Vaslui, un sat despre care vreau să vă vorbesc şi acum. Las pigmeii deoparte şi vreau să vorbesc despre oamenii mari. V-am vorbit de Veniamin Costache, fost episcop, fost mitropolit, iluminist, cărturar care însemna foarte mult pentru cultura neamului. În acelaşi sat, Roşieşti, doi părinţi norocoşi...
Ben-Oni Ardelean Domnule deputat, concluziile!
Corneliu Bichineţ ...au adus pe lume doi copii care au ajuns membri ai Academiei Române: Dumitru Bagdasar şi Nicolae Bagdasar. Primul, neurochirurg. Al doilea frate, mai mic, filosof. Cu astfel de oameni vreau eu să prezint judeţul Vaslui! Iar în ce mă priveşte pe mine, Corneliu Bichineţ, o să fac în aşa fel încât să nu fie sat în România care să nu fi auzit de mine, la modul frumos! Vă mulţumesc, domnule preşedinte, viitor preşedinte al PNL. Numai bine! (Aplauze.)
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule Bichineţ, că v-aţi încadrat în timp. Dau, în continuare, cuvântul, din partea deputaţilor neafiliaţi, domnului Daniel Constantin. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Alina Teiş. Vă rog, doamnă deputat.
Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Condiţia actuală a femeii în societatea românească". Conform calendarului, mâine ar trebui să fie o zi specială pentru noi toţi, femei şi bărbaţi, deopotrivă, deoarece este 1 martie. Teoretic, este începutul primăverii, al reînnoirii, al trezirii la viaţă, al veseliei şi al zâmbetelor. Practic, asistăm la ultimele răbufniri ale iernii, răbufniri care totuşi nu trebuie să umbrească ceea ce simţim, în special noi, femeile, odată cu sosirea primăverii. Martie este luna în care se celebrează femeia, în toată splendoarea sa, şi în multitudinea rolurilor şi statutelor deţinute în cadrul unei societăţi. Suntem în 2018, un an în care putem vorbi de libertăţi, de egalitate, de comportament nediscriminatoriu, cu foarte multă lejeritate. Teoretic, despre aceste concepte se discută în foarte multe cercuri, cu mult patos, practic, situaţia actuală a femeii este departe de a fi una ideală. Atrag atenţia asupra faptului că, femeile sunt obiectul violenţei de varii feluri, începând cu violenţa verbală, chiar şi batjocura sau intimidarea, până la violenţa fizică. Este respectată egalitatea de gen în România, în toate substraturile sociale? Nu! Un scurt exemplu: încă se manifestă multe inegalităţi de gen, în special pe piaţa muncii, unde femeile se regăsesc pe posturi mai slab remunerate, comparativ cu bărbaţii, sau foarte puţine în posturi de conducere. Congruent cu acest criteriu, este cel al egalităţii de şanse, des încălcat atunci când este vorba despre o femeie. Vizibilitatea, autonomia şi participarea ambelor sexe în toate aspectele vieţii publice, politice, dar şi private, se încalcă destul de des, deoarece există o gândire stereotipă care alocă "sexului slab", aşa cum încă suntem considerate noi, femeile, executarea numai anumitor sarcini, accederea numai spre anumite statusuri sociale şi îndeplinirea exclusivă a anumitor roluri. Astfel că, femeia este supusă limitărilor, etichetărilor nedrepte, condiţionărilor care o împiedică să se dezvolte personal şi profesional. Putem lua atitudine în fiecare zi, putem condamna comportamente, putem emite legi care să stabilească limite şi apărări pentru femei, dar tot nu am făcut suficient. Este necesar să schimbăm mentalităţi, este necesar să schimbăm atitudini, şi aceasta o putem face numai prin educaţie, prin schimbarea şi eliminarea stereotipiilor gândirii, a tiparelor comportamentale. Haideţi să începem cu tânăra generaţie, cu copiii noştri! Haideţi să îi educăm să respecte femeia, să o onoreze! Bineînţeles că educaţia se poate face la orice vârstă, însă, cu ei este mai uşor, în felul acesta pregătindu-ne o generaţie viitoare din care să dispară, cu desăvârşire, inegalitatea, discriminarea, violenţa împotriva femeii. Este luna martie, luna dedicată femeii. Multe dintre noi, cele prezente în sală, vor primi cu siguranţă flori şi zâmbete. Şi tot în acest timp, ca şi când ar exista într-un univers paralel cu al nostru, multe femei vor primi vorbe grele şi palme care, mai mult decât rănile fizice, vor mutila suflete pe veci. Domnilor, vă rog, într-o femeie să nu aruncaţi nici măcar cu o floare, căci, şi aceasta o poate răni! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, profesor Alina Teiş.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Florica Cherecheş.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«Editura PSD», un nou mod de a controla învăţământul românesc". Guvernul a găsit soluţia cea mai proastă la problema absenţei unor manuale la începutul anului şcolar, hotărând ca Editura Didactică şi Pedagogică să aibă monopol pe piaţă, anulând orice concurenţă, pentru a controla şi producerea manualelor, şi conţinutul acestora. Ministerul Educaţiei Naţionale maschează astfel adevăratele motive, care sunt: incapacitatea de a termina la timp programele şcolare, pentru a demara mai devreme procedura de achiziţie publică; incapacitatea cronică de a organiza o licitaţie; lipsa de responsabilitate faţă de cheltuirea banului public, în absenţa competiţiei şi a transparenţei; dorinţa de a controla în totalitate conţinutul manualelor; intenţia confiscării drepturilor de autor. Instaurarea acestui monopol încalcă principiile funcţionării pieţei, impunând un operator slab, de stat, respectiv Editura Didactică şi Pedagogică, prin eliminarea tuturor celorlalţi operatori privaţi. Fără a exista nişte cauze obiective, cum ar fi un eşec de piaţă, se închide definitiv piaţa editării manualelor şcolare în România, în condiţiile economiei de piaţă. Editura Didactică şi Pedagogică, cea care avea doar 4% cotă de piaţă în condiţii concurenţiale, ajunge acum să fie unic producător de manuale, deşi însăşi directoarea Maria Nistor recunoaşte că a preluat o "instituţie în mocirlă", " o lebădă neagră în competiţia dintre edituri". Vom avea manuale unice, deşi acest lucru a fost contestat de părinţi, de cadre universitare, academicieni, pentru că afectează calitatea educaţiei şi încalcă dreptul la instruire diferenţiată. Ni se spune că manualele alternative sunt totuşi permise, dacă sunt achiziţionate de părinţi, pentru că nu sunt decontate de stat, anulând astfel prevederea constituţională conform căreia învăţământul obligatoriu este gratuit. Manualul unic exclude atât profesorul din procesul de selectare al manualelor potrivite pentru elevii săi, cât şi părinţii, şi elevii, care erau de obicei consultaţi de cadrele didactice. Uniunea Editorilor din România a avertizat că nu a existat o dezbatere reală, pe marginea proiectului de lege, că modificarea legislaţiei se face abuziv, fără a se fi analizat cu adevărat impactul măsurii asupra mediului economic, concurenţial şi social, că premierul şi membrii Guvernului nu cunosc mecanismul în baza căruia se iau deciziile privind manualele şi nici nu le este clar după ce reguli se va reglementa acest domeniu. Decizia de a acorda în mod discreţionar numai Editurii Didactice şi Pedagogice dreptul de a produce manuale şcolare, a fost criticată şi în afara ţării, de Federaţia Editorilor Europeni, care cuprinde edituri prestigioase şi care a cerut, atât Preşedintelui Iohannis, cât şi Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Juncker, să ia atitudine şi să ceară ministrului educaţiei să nu renunţe la manualele alternative. Stimaţi colegi din coaliţia de guvernare, În loc să impuneţi în mod abuziv cea mai neperformantă editură, ca producător unic de manuale, noi, deputaţii PNL, vă propunem să organizaţi din timp licitaţiile, mai ales că elevii care acum sunt clasa a V-a, nu vor avea manuale nici la începutul clasei a VI-a. Vă propunem să elaboraţi o programă şcolară stabilă şi predictibilă în timp şi să evaluaţi şi să monitorizaţi riguros calitatea manualelor alternative. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Emanuel Ungureanu. Nu este. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi. Vă rog, doamnă deputat.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte. O felicit pe colega mea din Comisia pentru educaţie, doamna Cherecheş. Ieri, într-adevăr, am avut această Lege a editurii unice. Eu voi vorbi astăzi despre violenţa care distruge vieţi şi este vorba de o scrisoare deschisă, adresată doamnei ministru Carmen Dan. Violenţa distruge vieţi, în fiecare ţară şi la orice nivel al societăţii, indiferent de nivelul de trai sau de educaţie. Din păcate, deseori violenţa este o problemă tabu, despre care toată lumea se fereşte să discute deschis. Tocmai de aceea, pentru că actele de violenţă sunt ascunse adesea ochiului public sau chiar tolerate, nu există multe statistici care să reflecte într-adevăr cât de gravă este această problemă. O foarte mare parte din populaţia României nu ştie de existenţa unui instrument juridic care reglementează violenţa în familie. Spre exemplu, o mare parte din victimele violenţei nu au apelat niciodată la instituţii specializate. Şi ştim foarte bine că populaţia României este mai tolerantă faţă de problematica violenţei în familie decât populaţia altor ţări din Uniunea Europeană, întrucât patru din zece români consideră că actele de violenţă fizică în familie nu sunt acte foarte grave, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, în care doar un individ din zece este mai tolerant cu astfel de manifestări. Cu sau fără statistici, femeile suportă sistematic şi simptomatic violenţe de diferite tipuri, de la cele fizice la cele subtil psihologice. Pe 24 februarie, deci de Ziua Dragobetelui, 2018, încă o tânără a fost ucisă. Creşte astfel numărul femeilor care şi-au pierdut viaţa, de la începutul acestui an, omorâte de partenerii lor, după un lung istoric de violenţă. Unele dintre ele - cazul educatoarei de la grădiniţa din Bucureşti - aveau inclusiv un ordin de protecţie emis împotriva agresorului. Având în vedere următoarele informaţii: Un sondaj al Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi din aprilie 2017, care relevă că 72% dintre români cred că Poliţia este principala instituţie care ar trebui să intervină în cazurile de violenţă în familie; Aproximativ 50% dintre plângerile prealabile pentru cazuri de violenţă sunt retrase; S-au raportat Poliţiei un număr de 20.531 de fapte de loviri şi alte violenţe comise între membrii familiei; Anul trecut, 46 de femei, 26 de bărbaţi şi 12 copii au murit în urma violenţelor comise asupra lor de foşti sau actuali parteneri, sau de alţi membri ai familiei; O organizaţie importantă, precum este CEDO, a condamnat România pentru lipsa de reacţie a autorităţilor într-o cauză privind violenţa în familie. Şi avem Hotărârea din 23 mai 2017 în cauza Bălşan împotriva României - care a obligat statul român să plătească reclamantei 9.800 de euro - daune morale; Faptul că România a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice; ştim foarte bine despre Convenţia de la Istanbul. Aceasta a intrat în vigoare la 1 septembrie 2016 şi se impune transpunerea prevederilor Convenţiei în legislaţia internă. Vă solicit, doamnă ministru, în lumina acestor aspecte, următoarele răspunsuri: Ce măsuri intenţionaţi să luaţi în următoarele 6 luni, pentru a asigura victimelor violenţei în familie protecţie adecvată, dar şi pentru a vă asigura că personalul ministerului, deci poliţia, pe care o conduceţi, tratează problema violenţei în familie cu seriozitatea cuvenită şi în conformitate cu obligaţiile impuse de legislaţia în vigoare?
Ben-Oni Ardelean Mulţumim.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc. Deputat de Bistriţa Năsăud, Circumscripţia nr. 6, Cristina Iurişniţi. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Magyar Loránd-Bálint. Vă rog, domnule deputat.
Loránd-Bálint Magyar Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Anularea unor trenuri, începând cu 1 martie 2018". Am constatat cu stupoare recenta decizie a CFR Călători cu privire la anularea mai multor trenuri de călători începând cu 1 martie 2018. Peste tot în Europa, transportul de călători pe calea ferată - considerat ca fiind mai ecologic, mai eficient şi mai sigur decât cel rutier - este puternic promovat. Acesta constituie un domeniu în care se investesc sume importante, de la cercetare-dezvoltare, la investiţii în infrastructură şi în material rulant. Mai mult, cetăţenii sunt încurajaţi să apeleze la acest mijloc de transport, iar eforturile statelor se îndreaptă tocmai spre confortul şi siguranţa pasagerilor. Din păcate, în România mergem în direcţia inversă. Sectorul transportului feroviar este subfinanţat: investiţiile care există nu au termen realist de finalizare, mentenanţa este mult sub necesar şi, de fapt, infrastructura încet-încet se degradează, fără perspectiva ca măcar cei 11.000 de kilometri, din cei aproximativ 20.000 de kilometri existenţi în 1989, să funcţioneze la parametri cât de cât apropiaţi de cei din ţările occidentale. Cât despre materialul rulant, în prezent este depăşit moral, cât şi insuficient. Voi prezenta două exemple concludente. Un tren de interes local, CFR, invocând motivul reducerii costurilor, a decis anularea trenului pe relaţia Halmeu - Satu Mare, în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbătorile legale. După această decizie a Companiei de Transport Feroviar, la cabinetul meu parlamentar am primit numeroase plângeri din partea călătorilor nemulţumiţi. Cetăţenii din Satu Mare au, fireşte, dreptate. Pe această rută au fost vândute, doar în 2018, peste 200 de abonamente, iar acestea sunt valabile şi în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale. Potrivit datelor CFR Călători, lunar, pe această rută circulă peste 8.000 de călători. Un tren de interes interregional, exemplul mai grav. Astfel, printre trenurile care vor fi desfiinţate, cel dintre Bucureşti şi Satu Mare, cu nr. 1745, mi se pare şi cel mai concludent. Acesta circulă pe o rută deosebit de importantă, cea care face zilnic legătura între Transilvania şi Capitală, trecând prin Braşov. Anul acesta România sărbătoreşte 100 de ani de la Marea Unire, dar, din punctul de vedere al transportului, ţara pare să fie doar foarte mare, în schimb nu şi unită. Vi se pare normal ca, în secolul XXI, o distanţă de 700 de kilometri să fie parcursă în 14 ore? Vi se pare normal să fie o mare problemă să străbaţi ţara în lung şi în lat, să treci dintr-o provincie istorică în cealaltă? Da, cu trenuri care circulă cu 30 de km/h, cu aproape 100 de curse care se desfiinţează, cu planuri de a realiza căi ferate de mare viteză la ani-lumină distanţă de posibilităţile reale ale ţării, cu lipsă de viziune asupra dezvoltării infrastructurii feroviare. Mulţumesc pentru atenţie. Magyar Loránd, deputat al UDMR de Satu Mare.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Emil-Marius Paşcan. Vă rog, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Şarpele politic ne-a paralizat majoritar...". La cei o sută de ani pe care-i adună naţiunea română, unită în interiorul aceloraşi graniţe, în locul bucuriei aniversare, ne domină gustul amar al tristeţii şi al risipirii. Ţara trosneşte economic din toate încheieturile, produce plusvaloare prioritar pentru consum şi importuri, are un deficit al balanţei comerciale aflat într-o consecventă şi îngrijorătoare creştere, este şubrezită de declinul demografic, de migraţie şi de îmbătrânirea populaţiei. Într-o radiografie chinuitoare a realităţilor de pe ordinea zilei, constatăm că se pregăteşte exportul oneros al rezervelor de gaze naturale ale României, din Marea Neagră, prin proceduri secrete şi confidenţiale, spre beneficiul altor "băieţi deştepţi" şi profitori politic. Iar pentru tăierea pădurilor ţării, din câte ne-au mai rămas, majoritatea parlamentară se străduieşte să promulge un nou proiect legislativ care dă liber la scoaterea de zone întregi din parcurile naturale şi ariile protejate, pentru a se efectua lucrări de construcţii. Sub drujbele interesului politic majoritar vor urma să cadă, aşadar, şi "suprafeţele cuprinse în zona de protecţie strictă, zona de protecţie integrală şi zona de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, rezervaţii naturale", precum şi suprafeţele incluse în "Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, ori care întrunesc criteriile şi indicatorii pentru includerea în "Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România", conform proiectului de lege care a fost adoptat, din păcate, săptămâna trecută, de Senatul României. Straşnică aniversare centenară a distrugerii României, pornită din conjuraţia şi tagma unor infractori, disimulaţi politic, care pustiesc aşa-zis "democratic" ţara noastră, conducând-o către propria pierzanie şi pieire. Pentru atingerea acestui ţel al "mândriei de a fi român", mai au o bătălie de câştigat - subordonarea politică a justiţiei. Şi nu au niciun scrupul, inculpaţii s-au reunit într-un "festival" al denunţătorilor DNA, dirijat de însuşi ministrul justiţiei. Oricum nu mai au nimic de pierdut, oricum preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului le ţin isonul, unul, în calitate de condamnat penal şi ambii ca inculpaţi disperaţi să scape de propriile pedepse penale. Ce se va alege oare de România noastră centenară, când societatea civilă este fatidic aproape inertă, incapabilă să reacţioneze eficient, când pare că suntem cu toţii captivi sub hipnoza unui şarpe politic care ne-a paralizat majoritar orice reacţie imunitară, de apărare?! Ssssssss... Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul Excelenţei Sale, domnului deputat Marica. Poftiţi, domnule deputat.
Petru-Sorin Marica Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Dragi colegi, Voi vorbi astăzi despre: "Conservarea mediului natural şi dezvoltarea economică ar trebui să fie permanent în echilibru". Stimaţi colegi, Suntem cu toţii conştienţi de necesitatea conservării mediului natural. Ariile protejate reprezintă, din acest punct de vedere, un instrument-cheie pentru dezvoltarea durabilă, prin rolul lor în susţinerea şi menţinerea ecosistemelor. Din păcate însă, în judeţul Hunedoara şi nu numai, o bună parte dintre locuitori au de suferit din cauza restricţiilor cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate. Este vorba despre cei care deţin proprietăţi în zona acestor arii protejate şi care se văd nevoiţi să renunţe la iniţiativele economice fără impact asupra ecosistemului, care nu pot dezvolta proiecte finanţate din fonduri europene şi nu pot nici măcar să îşi asigure lemnul de foc. Este vorba nu doar despre cetăţeni persoane fizice. Se află în această situaţie şi jumătate dintre unităţile administrativ teritoriale din judeţul Hunedoara. În prezent, în judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional, în suprafaţă totală de aproape 180.000 de hectare şi reprezentând circa 39% din suprafaţa judeţului. Avem patru parcuri: Parcul Naţional Retezat, Parcul Natural Grădiştea Muncelului, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi Parcul Naţional Defileul Jiului. Din discuţiile pe care le-am purtat cu cei afectaţi de această problemă, a rezultat că principalul impediment îl constituie de cele mai multe ori Planul de management al ariilor protejate. Acesta reprezintă documentul oficial de planificare, de reglementare şi de prezentare a unei arii naturale protejate, prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele umane şi materiale necesare pentru conservarea biodiversităţii ariei respective. Întocmirea Planului de management integrat face parte din demersurile care contribuie la îndeplinirea obligaţiilor României în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii şi managementul ariilor naturale protejate din ţara noastră. Elaborarea Planului de management se realizează în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată de Legea nr. 49/2011. Planurile de acest tip pot avea şi peste 500 de pagini. Am avut curiozitatea să parcurg un astfel de document şi să constat următorul paradox: cu cât descrierea biosferei din zona respectivă este mai detaliată, cu atât creşterea numărului restricţiilor pentru locuitori este mai mare. La final, concluzia este demoralizantă. Sentimentul este că nu se poate să se demareze niciun proiect fără să fie încălcată cel puţin o restricţie, ceea ce nu mi se pare o situaţie normală. Desigur, este stringentă menţinerea şi conservarea habitatelor de importanţă comunitară sau naţională. Dar, în acelaşi timp, consider că în Planul de management al unei zone naturale protejate trebuie să existe un echilibru între dezvoltarea economică şi protejarea mediului, astfel încât nici natura, dar nici oamenii să nu aibă de suferit. Aş dori să mă mai refer la un aspect pe care îl consider important. Până acum, mişcările ecologiste au fost întotdeauna împotriva cuiva. Vrei să construieşti un baraj, apare un protest, vrei să începi un proiect nuclear, apare un alt protest, un proiect termic - încă un protest, şi tot aşa.
Ben-Oni Ardelean Vă rog, citiţi concluziile, domnule deputat.
Petru-Sorin Marica Consider că modul acesta de a gândi şi de a acţiona trebuie să se schimbe. Este foarte simplu să scoţi în evidenţă problemele şi să acuzi în stânga şi în dreapta. După părerea mea, în orice problemă de mediu cea mai bună soluţie este întotdeauna rezultatul unui dialog deschis şi echilibrat, la care ar trebui să participe ecologişti, comunităţi locale, administraţii locale şi centrale, reprezentanţi ai Guvernului. Vă mulţumesc. Petru-Sorin Marica, deputat al PSD de Hunedoara.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Ilie Dan Barna? Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Constantin Codreanu. Vă rog, domnule deputat
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, În prima declaraţie politică rostită la această tribună, în debutul sesiunii, am trasat câteva priorităţi pentru anul Centenar 2018 şi înainte ca România să preia preşedinţia Uniunii Europene. Creşterea numărului membrilor Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, de la 21 la 41, pentru soluţionarea în termen a sutelor de mii de cereri de redobândire a cetăţeniei române, reprezintă în acest sens o prioritate-cheie, în condiţiile în care România, potrivit ONU, a avut în ultimii 10 ani un exod de 3,4 milioane de cetăţeni, situându-se pe locul doi în lume, după Siria, aflată în război. În anul 2016, dar şi în 2017, numărul dosarelor analizate de Comisia pentru Cetăţenie a fost de şase ori mai mare decât în 2014. Pentru ca 21 de funcţionari să examineze 120.000 de dosare într-un an, cu o medie de 10.000 de dosare pe lună sau de 500 de dosare în fiecare zi lucrătoare, înseamnă o presiune şi o responsabilitate enorme. În nicio altă ţară din Europa nu mai găsim o asemenea situaţie. Dacă bunăoară Ungaria ar avea de rezolvat o asemenea problemă de creştere demografică anuală, cu 150.000 de cetăţeni, doar prin suplimentarea aparatului de stat cu 20 de posturi, vă asigur că ar fi făcut-o de mult. Noi, România, de ce nu o putem face şi ne autosabotăm an de an? Soluţia stă în decizia ministrului justiţiei, domnul Tudorel Toader, care poate dispune suplimentarea cu 20 de posturi a Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul ANC, astfel încât eficienţa Comisiei să crească de două ori, iar statul român să câştige dublu. De suplimentarea cu 20 de posturi a personalului ANC depinde, dacă vreţi, şi cota de reprezentare a României în toate structurile europene. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, îi cer ministrului Tudorel Toader să soluţioneze această problemă, aducându-i aminte că această soluţie este stipulată inclusiv în Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017, aprobată de Guvernul României, la 21 septembrie anul trecut. Şi fac apel, în egală măsură, la doamna prim-ministru Dăncilă, să se implice personal, în vederea identificării resurselor necesare bunei funcţionări a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, instituţie vitală în perspectiva interesului naţional. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora, PMP.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolae Neagu.
Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică: "Performanţa economică sănătoasă se măsoară în investiţii publice, nu în consum!". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Investiţiile sunt singurele care garantează, în practica economică, stabilitatea financiară şi dezvoltarea durabilă a României. Observ însă cu îngrijorare că în anul Centenarului României moderne, cheltuielile destinate investiţiilor însumează doar 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% din produsul intern brut, adică declarativ şi planificat mai mult decât contraperformanţa din 2016, când România a realizat doar 3,5% din PIB, investiţii publice, dar totuşi cel mai mic procent din 2006 încoace, când media procentului investiţiilor publice era între 6-6,5%. Deci, prin Legea bugetului de stat pe anul 2018, Guvernul României, al majorităţii PSD-ALDE, nu şi-a propus să persevereze în alocarea de fonduri publice pentru dezvoltarea ţării - autostrăzi, şcoli, spitale, pentru înţelesul tuturor -, ci să stimuleze consumul, începând chiar cu aparatul guvernamental central, împovărat de greutatea celor 27 de ministere şi peste 130 de secretari de stat, adică fix de două ori mai multe ministere şi mai mulţi secretari de stat decât Germania, care are 13 ministere şi 33 de secretari de stat. În mod evident, investiţiile preconizate în bugetul României, în anul 2018, sunt insuficiente în raport cu necesităţile acumulate în timp, prin nerealizarea unor obiective majore, precum autostrăzile care să traverseze Carpaţii sau spitalele regionale moderne, în care să nu se moară din cauza lipsei de aparatură şi a infecţiilor intraspitaliceşti. Această lipsă de viziune a perspectivei de dezvoltare sănătoasă şi durabilă a României se întăreşte, din păcate, prin măsurile, multe dintre ele aberante, ale aşa-zisei revoluţii fiscale, diminuând prin lege şi investiţiile publice ale unităţilor administrativ-teritoriale ale judeţelor. Se observă diminuări de fonduri la capitolele de cheltuieli pentru investiţii în bugetele majorităţii comunelor şi oraşelor din judeţul Sibiu, inclusiv ale celor două municipii - Sibiu şi Mediaş - şi al Consiliului Judeţean. Deficitele vin din efectele noului Cod fiscal asupra veniturilor. De aceea, PNL insistă ca cel puţin impozitul pe venit să fie sursă integrală de venit pentru comune, oraşe, municipii, consilii judeţene. Sau creşterea procentului de contribuţie al redevenţelor din exploatările de suprafaţă către unităţi administrativ-teritoriale este în viziunea PNL o altă posibilitate de compensare. Soluţia corectă este însă diminuarea arhitecturii guvernamentale - mai puţine ministere, mai puţine agenţii şi descentralizarea deciziilor către comune, oraşe, consilii judeţene şi impunerea unui prag minim de 6% din PIB pentru investiţii publice. Până atunci, însă, trăim cu speranţa că investiţiile majore din judeţul Sibiu vor rămâne în preocuparea Guvernului PSD-ALDE, mai ales că avem un ministru sibian în Guvernul României. Vom vedea cât contează această prezenţă pentru Autostrada Sibiu-Piteşti, centura ocolitoare a Municipiului Mediaş, noul spital de urgenţă, domeniul schiabil Bâlea sau proiectele primarilor sibieni prin Ministerul Dezvoltării. Altfel, de ce ne este frică, nu scăpăm! Deputat al PNL Sibiu, Nicolae Neagu.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Vasile Cîtea.
Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Partidul Social Democrat nu se opune vaccinării obligatorii!". Dragi colegi, Conform Colegiului Medicilor din România, în fiecare an, peste 3 milioane de suflete sunt salvate datorită vaccinării. Terapia medicală sub formă de vaccin a fost o veritabilă revoluţie în materia luptei cu anumite boli despre care, în trecut, se credea că sunt fără leac. Vaccinarea primară se adresează, în principal, copiilor de vârstă fragedă şi are în vedere întărirea sistemului imunitar în lupta acestuia cu viruşii care se manifestă tot mai agresiv şi din cauza hibridizării acestora. Din păcate, în ultima perioadă, au apărut în media naţională unele articole de presă sau unele puncte de vedere neavizate, prin care Partidul Social Democrat era acuzat de blocarea Proiectului de Lege privind vaccinarea obligatorie, lucru care este fals şi nu face altceva decât să inducă opinia publică în eroare. În realitate, Propunerea legislativă iniţiată de Guvernul PSD-ALDE a urmat cursul normal legislativ, trecând, în calitate de primă Cameră sesizată, de Senatul României, şi ajungând în dezbatere şi analiză legislativă la Camera Deputaţilor. Evident, aşa cum am afirmat, propunerea legislativă se află în faza de dezbatere şi de analiză legislativă la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, aşa încât suntem datori să lucrăm pe acest text de lege, pentru a trimite spre promulgare un text de lege cât mai bun şi bine orientat faţă de toate punctele de vedere. Un proiect de lege de o asemenea importanţă strategică nu poate să se adreseze doar asupra unei părţi din comunitatea românească; el trebuie să ţină cont, atât de opiniile pro, cât şi de opiniile contra. Faptul că unii dintre colegii mei au iniţiat mai multe amendamente care trebuie să se dezbată cu seriozitate, nu înseamnă că Partidul Social Democrat şi-a propus să tergiverseze adoptarea acestui proiect de lege sau, cu atât mai puţin, să îl boicoteze. Această propunere legislativă este una vitală, în situaţia în care epidemia de rujeolă, de exemplu, s-a manifestat cu cea mai mare frecvenţă şi mortalitate tocmai în România, dacă ar fi să facem o comparaţie cu celelalte ţări ale spaţiului european, or, acest fapt ar trebui să ne îngrijoreze. Condamn pe această cale şi ieşirile publice iresponsabile ale unor persoane care "împrăştie" în spaţiul public dezinformări grave cu privire la faptul că vaccinarea obligatorie ar favoriza şi una dintre cele mai severe tulburări neuropsihice ale copilăriei, şi anume, autismul. Nu putem încuraja astfel de puncte de vedere fataliste şi mincinoase, atât timp cât în joc sunt peste 3 milioane de vieţi, anual, vieţi care vor asigura existenţa naţiunii române în viitor. Suntem un partid responsabil, nu ne jucăm cu viaţa copiilor noştri şi respingem orice idee prin care s-ar insinua faptul că Partidul Social Democrat s-ar opune efectiv adoptării Propunerii legislative care are ca scop vaccinarea obligatorie. Suntem partizanii acestui proiect de lege, pe care vrem să îl îmbunătăţim şi să îl corectăm, astfel încât el să fie în acord cu drepturile şi libertăţile fiecărui cetăţean, printre care şi dreptul la viaţă. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Antoneta Ioniţă? Nu este. Domnul deputat Cristinel Romanescu? Nu este. Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Reeducarea trebuie să înceteze". Recent au fost câteva relatări - îmi permit să spun chiar situaţii tensionate - care au apărut în România, întâi la Bucureşti, iar mai nou, la Focşani, pe fondul unor dezbateri şi a unor prezentări cinematografice organizate de o serie de ONG-uri din zona... să-i spunem, zona revoluţiei culturale relativiste post anii 1960, o zonă care presupune inclusiv forme de ideologie care nu sunt întru totul în direcţia valorilor creştine. Recent, aceste lucruri au fost într-un fel prezentate, inclusiv în spaţiul public, în mass-media. Şi trebuie să subliniem anumite aspecte aici. În primul rând, conform Constituţiei, în art. 29 se spune clar că părinţii au dreptul de a-şi educa copiii, conform propriilor convingeri. Este dreptul părinţilor de a permite sau a nu permite prezenţa propriilor copii la o serie de evenimente care se pot transforma în forme de propagandă pentru anumite curente ideologice sau pentru anumite tipuri de comportament, care corespund tot mai puţin formelor de conduită morală, unanim acceptate sau derivate din tiparul cultural general, tiparul cultural creştin din România. Ca atare, cred că Ministerul Educaţiei Naţionale ar trebui să privească cu mai mare atenţie toate aceste comportamente şi toate aceste tentative de manipulare şi persuasiune care apar în spaţiul public românesc, pe fondul unor ideologii străine, de ceea ce reprezintă civilizaţia şi cultura noastră. Un lucru foarte important, din păcate, am sesizat implicarea Ambasadei Statelor Unite în promovarea unor astfel de evenimente. Pentru mine, societatea americană, o societate profund creştină, o societate capitalistă, o societate liberă înseamnă foarte mult şi cred că putem învăţa de la americani mult mai multe despre capitalism, despre democraţie, despre părinţii fondatori ai Statelor Unite şi mai puţin despre transgenderi, mai puţin despre experimente...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe ... sociale şi mai puţin despre tot felul de ideologii deconstructiviste, apărute în ultimii 40-50 de ani, sub forma unor experimente sociale. Aşadar, Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să ia atitudine şi să protejeze ceea ce înseamnă libertatea de conştiinţă, libertatea de valori şi capacitatea părinţilor de a-şi educa copiii, conform propriilor convingeri şi nu conform unor idei radicaliste care văd că se insinuează tot mai mult în societatea românească.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Dau, în continuare, citire listei depunerilor pentru declaraţiile politice. Aşadar, din partea Grupului parlamentar al PSD, depun: Silviu Nicu Macovei, Alexandra Presură, Ştefan Muşoiu, Ionela Viorela Dobrică, Mirela Furtună, Tudor Ciuhodaru, Bianca Gavriliţă, Petre-Florin Manole, Beatrice Tudor, Anişoara Radu, Eugen Neaţă, Roxana Mînzatu, Elvira Şarapatin, Neculai Iftimie, Mihăiţă Găină, Mihai Weber, Tamara-Dorina Ciofu, Mihaela Huncă, Cornel Itu, Răzvan-Ilie Rotaru, Aida-Cristina Căruceru, Laurenţiu Nistor, Natalia Intotero, Florin Popa, Oana-Silvia Vlăducă, Costel Lupaşcu, Ioan Dîrzu, Florinel Stancu. Din partea Grupului parlamentar al PNL, depun următorii: Marius Bodea, Cristinel Romanescu, Daniel Olteanu, Constantin Şovăială, Ovidiu Alexandru Raeţchi, Laurenţiu Leoreanu, Florin Roman, Sorin Bumb, Găvrilă Ghilea, Aurel-Robert Boroianu, Bogdan-Iulian Huţucă, George Şişcu, Robert Sighiartău, George Ionescu, Nicolae Giugea, Dănuţ Bica, Ioan Balan, Claudiu-Vasile Răcuci, Dumitru Oprea, Viorica Cherecheş, Vasile Stamatian, Dumitru Mihalescul, Mihai Culeafă, Ionuţ Stroe, Costel Alexe şi Raluca Turcan. Din partea Grupului parlamentar ALDE, depun: domnul Varujan Vosganian, domnul Mihai Niţă, domnul Constantin Avram. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale: domnul Varujan Pambuccian. Din partea Grupului parlamentar al PMP: domnul Eugen Tomac, domnul Adrian-Mihăiţă Todoran, domnul Petru Movilă. Şi aici se încheie lista depunerilor. Declar închisă şedinţa pentru declaraţii politice şi intervenţii, din 28 februarie 2018. Vă mulţumesc. O zi bună vă doresc! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Adrian-Mihăiţă Todoran "Experimentul Dragnea, aventură sau program?!" Trăind cu toţii, volens-nolens, în acelaşi context social, marcat de tribulaţiile Programului Dragnea,de smintire a tot ce mai avea, cât de cât, coerenţă în administraţia naţională, cred că aveţi şi dumneavoastră sentimentul că suntem supuşi unui veritabil experiment. De ce şi-o fi ales improvizatul om de (ne)ştiinţă Liviu Dragnea să experimenteze pe oameni, rămâne un mister cu urmări tragice. Cercetătorii adevăraţi experimentează mai întâi pe cobai, pe şoareci, pe iepuri, etc., dar şi lor le este din ce în ce mai greu să chinuiască bietele vieţuitoare din cauza protestelor asociaţiilor iubitorilor de animale. Domnul "cerceşător" Dragnea putea experimenta de exemplu, pe dragile sale suine, adică pe purceii îngrijiţi de fiul său, că tot le dă el subvenţii cu prioritate, ca să aplice norma europeană privind "bunăstarea animalelor", în timp ce la televizor se arată foarte preocupat de cea a oamenilor, iar de Crăciun molfăie cu poftă şoriciul prin ogrăzile SRI. Putea să experimenteze elucubraţiile vâlcoviste pe peştii din Deltă, din balta Belina, sau pe alte specii mai uşor regenerabile, dar lui i-a căşunat pe noi, de parcă ar vrea cu tot dinadinsul să ne înveţe minte pe toţi, pe unii fiindcă l-au votat, iar pe ceilalţi fiindcă îl suportă. Acum, dacă tot s-a decis să experimenteze aberaţii fiscale, ordonanţe de urgenţă care se anulează reciproc una pe cealaltă, de pe o zi pe alta, (fărăde)legi ale salarizării, ale pensiilor sau ale (in)justiţiei, de ce şi-o fi ales lotul experimental tocmai aici, în România? Nu putea să încerce mai întâi în Brazilia, să le reorganizeze acelora Festivalul de la Rio, de exemplu, că tot are el apetit pentru mondenităţi juvenile? Sau măcar prin Madagascar, în asociere cu celălalt aventurier social demolat, Radu Mazăre, ori prin Orientul Mijlociu, graţie autodeclaratei sale prietenii cu Netaniahu, să scăpăm şi noi teferi după mirobolanta sa guvernare? Pentru că într-un singur an a reuşit să bulverseze, să răvăşească şi să dea pur şi simplu peste cap întreaga societate românească într-atât, încât nici el singur nu mai ştie pe unde să iasă. Schimbând câte trei guverne pe an, fiecare cu un număr de portofolii de trei ori mai mare decât al partenerului strategic, Statele Unite ale Americii, şi cu o pletoră de secretari de stat, directori şi secretari generali, şefi de autorităţi şi de agenţii, preşedinţi de judeţe, prefecţi şi primari înfipţi adânc cu unghiile şi cu dinţii în bugetul public, mai nesăţioasă şi mai vorace decât "venirea lăcustelor" care întunecă orizontul, descrisă de cronicarul Miron Costin, "Pufuşor şi Mustăcioară", pare să-şi fi pierdut cu totul busola. Şi ca şi când toate teribilismele acestea nu ar fi fost de ajuns, domnul "numărul 3 în stat (!)" mai joacă în faţa ţării şi vodevilul de bâlci ieftin al nedreptăţitului, al culpabilizatului, al ofensatului de satrapii DNA, în timp ce blatul susţinerii din umbră a "zeiţei dreptăţii", în înţelegere tacită cu "omul din deal", este mai clar ca lumina zilei pentru orice observator atent. Prin urmare, îmi adresez şi vă adresez tuturor fireasca întrebare: Mai rezistăm acestui bezmetic experiment încă trei ani, până la alegerile viitoare? Sau folosim cadrul strict democratic pentru a stopa nebunia, punând capăt acestui experiment funest?
Bogdan-Iulian Huţucă "PNL propune ca agenţilor economici să li se compenseze fiscal cheltuielile salariale pentru zilele de sărbătoare legală" Recent, am iniţiat şi am depus în Parlamentul României, împreună cu alţi trei colegi parlamentari liberali, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care dorim ca agenţilor economici să li se compenseze fiscal cheltuielile salariale pentru zilele de sărbătoare legală. Astfel, prin acest demers legislativ, PNL propune ca agenţilor economici să li se deducă toate cheltuielile salariale, inclusiv contribuţii şi impozite, generate de declararea unor zile ca sărbătoare legală. Ţinând cont de faptul că în România, în ultima vreme, angajatorii din domeniul privat sunt deseori puşi în situaţia de a acoperi noi şi noi cheltuieli impuse de modificările legislative decise peste noapte de guvernanţi, fapt care încalcă orice idee de predictibilitate şi de stabilitate, dar care pune şi o presiune foarte mare asupra întreprinzătorilor privaţi, adică exact asupra celor care reprezintă de fapt motorul economiei româneşti, PNL consideră oportună corectarea unor aberaţii fiscale, prin deducerea în acest sens a unor categorii de cheltuieli, generate de faptul că numărul zilelor libere de sărbători legale a crescut consistent în ultimii ani, astfel încât în România numărul total al zilelor nelucrătoare însumează mai mult de o jumătate de lună lucrătoare. Alte state membre ale Uniunii Europene au reglementat de mai mult timp acest tip de situaţie, prin compensarea, deducerea cheltuielilor salariale, a contribuţiilor şi a impozitului pe venitul salarial, pentru zilele libere stabilite prin lege ca sărbători legale. Logica este dată de faptul că deciziile cu privire la adoptarea de legiuitor a altor zile nelucrătoare, în plus, pe parcursul unui an, faţă de cele deja existente, reprezintă costuri suplimentare pentru întreprinzători, costuri pe care aceştia trebuie să le suporte exclusiv din resursele companiilor lor, fără a avea însă vreun drept să decidă asupra acordării acestor zile libere. Mecanismul, pe care noi, parlamentarii PNL, îl propunem prin această iniţiativă legislativă de modificare a Codului fiscal, va fi unul foarte simplu. Astfel, atunci când angajatorul va depune declaraţia cu obligaţiile de plată, i se vor putea scădea cheltuielile pentru ziua liberă, ca sărbătoare legală, iar contribuţiile vor fi suportate de la bugetul de stat. Considerăm că pe fondul de neîncredere instalat în ultima vreme, ca urmare a deselor modificări fiscale în detrimentul agenţilor economici, aceasta va fi o lege care va creşte încrederea întreprinzătorilor privaţi în statul român şi, de aceea, le cerem colegilor parlamentari din toate celelalte partide parlamentare să ni se alăture în susţinerea mediului de afaceri din România şi să voteze această propunere legislativă.
Constantin Avram Din analiza mai atentă a cercetărilor sociologice, adică a sondajelor de opinie cu teme politice, oricine poate observa că răspunsurile la întrebarea "În ce direcţie se îndreaptă România?", cam 75-80% dintre respondenţi spun că "într-o direcţie greşită...", iar la întrebarea "...dacă (veniturile) traiul românilor de după Revoluţie este mai bun...?" cam 45-50% dintre respondenţi spun că traiul lor "era mai bun înainte de 1989"! Ce s-a întâmplat cu societatea românească după Revoluţia din 1989, din moment ce aceste răspunsuri la amintitele întrebări sunt invariabil aceleaşi şi în procente cât mai mari?! Numai nesiguranţa zilei de mâine, numai nevoia românilor de a-şi părăsi ţara şi familia pentru un loc de muncă, numai nivelul ridicat al fenomenului de corupţie din ţară, numai nedreptăţile sau abuzurile în administraţie sau din sistemul din justiţie, numai faptul că ne vindem pământurile şi cesionăm pe minim 49 de ani resursele solului şi subsolului României, sau câte altele... au determinat răspunsurile tranşante ale românilor?! Cei mai mulţi dintre români cred că da, aceste motive determină răspunsurile categorice ale oamenilor la întrebarea "...în ce direcţie se îndreaptă România...?!" şi determină convingerea lor că "...era mai bine înainte de 1989, în proporţie de aproximativ 45-50%"! Lipsa unor politici publice coerente, aferente acestor întrebări de fond, a generat scăderea dramatică a prezenţei la vot şi numai păstrarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor dreptul la liberă circulaţie, la asociere, la libertatea presei, la proprietate -, îi determină să mai participe la alegeri, indiferent de natura lor. Eu cred că şi lipsa totală de încredere în actul de justiţie, în parte a clasei politice, într-o evoluţie pozitivă a ţării, în raport cu naţiunile lumii, în redobândirea reală a suveranităţii poporului român exprimată prin Parlament şi prin instituţiile statului, determină astfel de răspunsuri radicale. Ultimele "dezvăluiri" apărute în presa scrisă sau pe canalele de televiziune cu impact naţional, cu privire la practicile din sistemul de justiţie, de la deschiderea dosarelor de corupţie până la sentinţele judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, ne-ar putea face să înţelegem că sub masca luptei împotriva corupţiei la nivel înalt trecem încet-încet la guvernarea României cu metode specifice poliţiei politice din timpul regimului comunist. Un taximetrist îmi spunea că totuşi, "comuniştii au fost mici copii..."! Am rămas fără replică! Dar am rămas cu impresia că în mentalul colectiv, pe anumite segmente socio-profesionale, există riscul "dorinţei de restaurare a unui regim de tip autoritarist". Cine ştie ce ne mai rezervă viitorul!?... Poate numai Bunul Dumnezeu...!
Constantin Şovăială "Gripa face noi victime" Din păcate, s-au mai stins din viaţă două persoane în data de 27 februarie. Gripa a ucis 58 de oameni în perioada 2017-2018. Este o situaţie total nefericită, pentru că este o problemă naţională, care nu îşi găseşte soluţia. Zi de zi se mai anunţă câte un deces, din diferite motive, gripă, crimă, accident şi, cu toate acestea, la nivel guvernamental nu se intervine. În ministere mai mult se doarme decât să se lucreze la politici publice care să salveze vieţile acestor oameni. Institutul Naţional de Sănătate Publică a confirmat că ultimele decese s-au produs din cauza faptului că persoanele erau neimunizate antigripal. Sper ca acest număr să nu mai crească în viitorul apropiat şi să se intervină cât mai urgent, pentru a stabili situaţia critică în care ne aflăm. Din păcate, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, CNSCBT, a anunţat zilele acestea că sunt înregistrate peste 780 de cazuri de gripă, cele mai multe fiind în Bucureşti, în Iaşi şi în Constanţa. Ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, nu suflă o vorbă despre aceste statistici îngrijorătoare. Îi sugerez să se implice mai mult, deoarece coordonează unul din cele mai importante ministere din România. Vieţile oamenilor stau în mâinile ei! Gripa a evoluat cu intensitate mare în Bucureşti, în Constanţa, în Iaşi şi în Olt, cu intensitate medie în Bihor şi în Argeş, cu răspândire regională în Sud şi Sud-Est, dar şi cazuri sporadice în alte judeţe. Potrivit statisticilor, la nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute - gripă, infecţii acute respiratorii şi pneumonii - a fost de 134.922, cu 51,3% mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămâna a sezonului precedent, 89175, şi cu 4,4% mai mare faţă de cel înregistrat în săptămâna precedentă, 129165. Avem nevoie de o mai mare implicare din partea ministrului sănătăţii, Sorina Pintea. Îi solicit să ia măsuri urgente pentru distribuirea mai multor vaccinuri în ţară! Chiar dacă au fost vaccinate antigripal peste 950.000 de persoane, numărul acestora ar trebui să crească în următoarea perioadă, pentru a nu ne trezi cu vreo epidemie!
Costel Alexe "Crunta nepăsare loveşte Iaşiul" În intervenţia mea de astăzi vă reţin atenţia cu o problemă deosebit de gravă la nivelul administraţiilor locale. Periodic facem exerciţii anticutremur, pregătim populaţia în caz de dezastre naturale, dar instituţiile publice sunt adormite, pe ele cine le informează că pot accesa fonduri, că pot veni concret în ajutorul populaţiei, nu doar cu câteva sirene din lună în lună, ci cu bani, pentru a spori siguranţa populaţiei! Analizaţi cazul Iaşiului, unde principalul obstacol în calea dezvoltării judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean, Maricel Popa, ne convinge periodic că este nepriceput în ale administraţiei, dar obedient faţă de Liviu Dragnea! Domnul Maricel Popa nu a făcut nimic în fruntea Consiliului Judeţean Iaşi, dar a luat boala Olguţei Vasilescu, fluturatul cifrelor fără acoperire, şi îşi asumă meritele altora, fără a avea o minimă contribuţie la alocările pentru PNDL sau la cea mai mare investiţie de 70 de milioane de euro, pentru reabilitarea drumului Iaşi-Suceava, un proiect scris şi documentat în vremea administraţiei Adomniţei aflat în fruntea Consiliului Judeţean. Trebuie să fim realişti şi să nu ne lăsăm amăgiţi, căci au trecut doi ani din mandatul său şi domnul Maricel Popa taie încă panglici la proiectele începute de alţii, dar ce lasă moştenire? Există măcar o baracă sau un obiectiv de investiţii mai serios gândit de actuala administraţie? Ca să înţelegeţi dimensiunea nepriceperii crase care patronează mandatul lui Maricel Popa, aflaţi că un judeţ precum Covasna a primit în anul 2016 suma de 2.900.000 de lei pentru lucrări de execuţie, pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, în timp ce Iaşiul nu a primit nimic, pentru că nu a solicitat fonduri! În anul 2017, Maricel Popa s-a dezmeticit puţin şi Iaşiul a primit câteva firmituri, în valoare de 500.000 de lei, pentru proiectare, în timp ce Covasna a primit peste 2.600.000 de lei pentru execuţia unor lucrări, iar Tulcea şi Prahova câte 600.000 de lei, respectiv 800.000 de lei, pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de consolidare. Gândiţi-vă că doar 4,5 judeţe din ţară solicită constant fonduri pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, dar clădiri încadrate la risc seismic sunt în toate judeţele şi riscuri pentru populaţie în caz de cutremur sunt din Constanţa până în Dolj, Vaslui sau Botoşani! Bani sunt, dar nu îi bagă nimeni în vistieria judeţelor şi nu vine nimeni să consolideze clădirile care, Doamne fereşte, se pot prăbuşi peste cetăţeni la un cutremur mai ridicat. Nu mică mi-a fost mirarea când, interpelându-l pe Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale, la finalul lunii noiembrie, am fost informat că pentru anul 2018 "Consiliul Judeţean Iaşi nu a transmis instituţiei noastre, potrivit legii, propunerile cu clădirile de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, în vederea includerii acestora în Programul de acţiuni pe anul 2018 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic"! Dincolo de faptul că 80% din bugetul anual al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este luat de Municipiul Bucureşti, vă spun sincer că este frustrant să văd cum judeţe precum Tulcea sau Covasna atrag mai multe fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, în timp ce Iaşiul, un judeţ cu mii de astfel de clădiri, tratează cu indiferenţă siguranţa cetăţenilor! Aceasta este administraţia păstorită de Maricel Popa, cruntă nepăsare pentru problemele reale ale ieşenilor, dar vă spun sincer, că săptămâna aceasta voi merge la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să vad cum putem remedia situaţia, căci doar în Municipiul Iaşi, conform datelor furnizate de Primăria Iaşi, sunt expertizate cu risc seismic ridicat peste 400 de clădiri. Iaşiul merită mai mult şi nu trebuie să lăsam niciun politician slugarnic să vândă interesele judeţului, pentru propria mărire!
Ilie Dan Barna "Viitorul Cadru Financiar Multianual şi responsabilitatea pe care o avem în faţa cetăţenilor români şi europeni" În cursul săptămânii trecute, am participat, în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, la Lucrările săptămânii parlamentare 2018, coorganizată de Parlamentul European şi de Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria, sub auspiciile Preşedinţiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene. În acest context, am participat la lucrările comisiilor interparlamentare, susţinând o intervenţie în cadrul reuniunii Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, pe tema "Viitorul Cadru Financiar Multianual post - 2020". Principala idee de la care am pornit şi pe care o susţin şi astăzi în faţa dumneavoastră se referă la nevoia categorică de a aborda cu deplină responsabilitate acest subiect, nu doar în ceea ce priveşte viitorul exerciţiu financiar, ci mai ales în legătură cu viitorul Uniunii Europene. Iar în ceea ce priveşte ţara noastră, voi preciza încă de la început faptul că responsabilitatea viitorului Cadru Financiar Multianual apasă cu atât mai puternic în contextul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din 2019. Este nevoie de mai multă atenţie acordată acestui subiect, în primul rând la nivelul Guvernului, care trebuie să înţeleagă că are o datorie în primul rând faţă de cetăţenii români, dar şi faţă de toţi cetăţenii europeni, în a aborda acest subiect şi a face tot ce îi stă în putinţă, în timpul mandatului României, pentru a atinge un nivel al bugetului european şi o repartizare a acestuia conform cu obiectivele, cu cerinţele şi cu necesităţile statelor membre şi ale cetăţenilor. Trebuie înţeles că un buget mai mic în cadrul viitorului Cadru Financiar Multianual înseamnă mai puţin pentru Europa, iar acest lucru este împotriva intereselor noastre şi ale cetăţenilor. În acelaşi timp, trebuie avută în vedere nevoia de a nu adânci separaţia dintre statele membre, cu atât mai mult dacă vorbim despre state net contributoare şi state net beneficiare. Datoria pe care o avem cu toţii la nivel european este de a reduce discrepanţele existente şi nu de a le adânci, indiferent de criteriile de diferenţiere abordate, contributor şi beneficiar, state membre noi şi vechi, ori de diferenţierile pe direcţiile Nord-Sud şi Est-Vest. În al doilea rând, am susţinut la Bruxelles faptul că unitatea bugetară este esenţială pentru transparenţa şi controlul democratic al finanţelor Uniunii Europene. Avem nevoie de eforturi conjugate pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor europeni în politicile sociale şi economice şi în priorităţile Uniunii, dar şi pentru a înţelege şi reflecta, la nivelul tuturor dezbaterilor şi al deciziilor luate la nivel european, situaţia şi perspectiva fiecărui stat membru. Credem, totodată, că astfel de eforturi sunt necesare pentru a identifica cea mai bună soluţie, inclusiv în privinţa acoperirii deficitului în bugetul Uniunii Europene pe care îl va reprezenta ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în special în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual post-2020. În această direcţie, am militat pentru identificarea unei soluţii care să evite calea unor presiuni suplimentare pe statele membre, fiind de părere că cea mai bună cale o constituie identificarea de surse noi, provenite în primul rând din aşa-numitele "politici de nouă generaţie", dintre care cred că cel mai mare potenţial îl are economia digitală. În acelaşi timp, credem că este nevoie de o simplificare a mecanismelor în cadrul viitorului Cadru Financiar Multianual, vizând, în acelaşi timp, identificarea de noi instrumente financiare pentru atragerea de noi fonduri. În acest mod, putem ajunge la diversificarea resurselor proprii ale Uniunii şi a întări, în acelaşi timp, prin instrumentele Cadrului Financiar Multianual, capacitatea Uniunii de a gestiona efectele generate de ameninţările emergente sau asimetrice. Putem fi şi trebuie să fim mai creativi în modul în care este construit bugetul Uniunii. Nu în ultimul rând, am subliniat un aspect de care trebuie să ţină cont întreaga clasă politică din România. Trebuie să luăm în considerare faptul că de modul în care va fi construit următorul Cadru Financiar Multianual va depinde în bună măsură modul în care Uniunea Europeană va funcţiona. Din acest punct de vedere, trebuie să avem grijă nu doar ce fel de cărămizi punem, ci şi de fundaţia edificiului, ca şi de atingerea unei armonii a familiei europene care să ţină cont de nevoile fiecăruia şi ale tuturor. Din acest motiv, am pledat, în cadrul reuniunii la care am participat în Parlamentul European, pentru nevoia de a reflecta şi prioritiza, în următorul Cadru Financiar Multianual, atât politicile aparţinând "noii generaţii", aşa cum sunt Economia Digitală sau Piaţa Unică Digitală, cât şi politicile tradiţionale, care au construit şi au consolidat, prin efectele lor, edificiul european, aşa cum este astăzi, şi de care au beneficiat toate statele membre ale Uniunii Europene. Iar cele mai importante exemple în acest sens le constituie Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, pe care trebuie să le menţinem în inima Proiectului european şi după 2020. Toate cele precizate anterior constituie un motiv suficient nu doar pentru a înţelege ceea ce reprezintă şi cât este de important Cadrul Financiar Multianual pentru viitorul Uniunii şi pentru viitorul României în Uniunea Europeană, dar şi pentru a înţelege responsabilitatea pe care o avem, la nivelul instituţiilor centrale ale statului român, faţă de construirea acestui viitor în interesul cetăţenilor europeni şi, implicit, al cetăţenilor români. De viitorul Uniunii depinde în bună măsură viitorul nostru. Închei, în această idee, prin a transmite încă o dată Guvernului României faptul că are o datorie multiplă astăzi, aceea faţă de cetăţenii şi faţă de statul român, precum şi aceea faţă de societatea şi cetăţenii europeni, cu atât mai mult cu cât în 2019 vom prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene într-un moment cheie, inclusiv din punctul de vedere al viitorului exerciţiu financiar.
Daniel Constantin Ca deputat în Parlamentul României, doresc să subliniez importanţa pe care o are ziua de 26 februarie în istoria contemporană a României. O zi importantă pentru o naţiune reprezintă un moment de turnură, un moment care face în mod ireversibil ca tot ceea ce o societate a acumulat până atunci ca experienţă să intre în mod radical într-un profund proces de schimbare. Iar faţa României s-a schimbat din 2004, de când suntem membri cu drepturi depline ai NATO. Instituţia Legislativului din care fac parte a votat atunci, în unanimitate, cu 454 de voturi favorabile, aderarea României la principalul pol de securitate militară al lumii, votul din Parlament modificând într-o manieră remarcabilă traseul instituţional, politic şi istoric al ţării noastre. Prin aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, am devenit oficial membri deplini şi parteneri de încredere ai civilizaţiei, ai culturii, ai politicii şi ai economiei occidentale. România s-a desprins oficial, la 26 februarie 2004, de orice verigă care încă o mai lega de trecutul totalitar, intrând astfel în rândul ţărilor care pot urma traseul statului de drept cu democraţie liberală şi al economiei cu prosperitate generată de piaţa liberă. Desigur, fundamentele instituţionale ale unui proiect de viitor sunt piatra de temelie a unei direcţii pe care ne-o dorim cu toţii, însă nu trebuie uitat că rezultatele, satisfacţiile şi realizările concrete vin dintr-un efort zilnic, prin care ce am obţinut cu greu în urma unui complicat proces istoric de negocieri şi angajamente politice trebuie menţinut şi redobândit permanent, prin seriozitate şi devotament faţă de valorile care au creat forţa lumii occidentale. Nu trebuie uitat că o mare realizare istorică nu are garanţii absolute, ea trebuie păstrată prin permanentă responsabilitate şi maturitate politică. România are nevoie astăzi de o clasă politică aptă să respecte interesele majore ale ţării şi să trateze coerent parteneriatul moral, bazat pe valori şi principii comune, stabilit împreună cu partenerii occidentali. Este nevoie să facem eforturi de a nu deraia de la acest traseu pe care România a intrat în 2004 şi să nu lăsăm interesele de moment, de partid sau personale să confişte potenţialul unui viitor puternic pentru ţara noastră.
Daniel Olteanu "Bucureşti - Albiţa - Chişinău, Autostrada celor două capitale româneşti" Dacă Iaşi - Târgu Mureş este Autostrada Unirii a două provincii româneşti şi reprezintă racordarea Moldovei la Uniunea Europeană, Bucureşti - Albiţa - Chişinău trebuie să fie, în anul Centenarului, Autostrada Unirii celor două capitale româneşti. Celor care îmi răspund invocând MasterPlanul General de Transport, care nu ar prevedea această autostradă, le transmit că MasterPlanul, şi cu complicitatea unor miniştri şi funcţionari ai Ministerului Transporturilor, a devenit o maculatură, un document gol de conţinut. În acest MasterPlan pe care mi-l aruncaţi în faţă, variantele ocolitoare Vaslui şi Bârlad trebuiau să fie finalizate în 2017, aşa că, despre ce vorbim? Despre un document pe care nu-l respectă chiar cei care ar trebui să-l aibă drept Biblie? Sigur, sunt importante şi costurile, dar nu aş vrea să coborâm autostrada celor două capitale româneşti, Bucureşti - Chişinău, doar la o discuţie legată de costuri. Soluţiile şi importanţa ei sunt chiar în Programul de guvernare al PSD, pe care mi-am permis să-l citesc cu pixul în mână, şi din care vă ofer câteva repere: Nu mai reiau aici graficele pe care le-am tot prezentat, cu 1% fonduri alocate Moldovei din bugetul pentru infrastructură sau cu subvenţionarea de întreaga ţară a călătoriilor cu metroul, aproape 100 de milioane de euro pe an. Vreau doar să-mi exprim speranţa că actualul ministru al transporturilor, domnul Lucian Şova, nu va fi schimbat înainte de a pune în practică obiectivul pe care l-a subliniat, în faţa acestor argumente, la audierea comisiilor reunite ale Parlamentului, faptul că, pentru Domnia Sa, repararea nedreptăţilor cauzate Moldovei de alocările discreţionare de fonduri de la buget, în domeniul infrastructurii, reprezintă nu doar o prioritate personală, ci şi o responsabilitate administrativă.
Dănuţ Bica "Deviza guvernărilor PSD-ALDE: De ce să construim şi să reabilitam, când este mai simplu să închidem?" După 14 luni de guvernare PSD-ALDE, dacă tragem linie şi facem bilanţul, constatăm, cu profundă insatisfacţie, că promisiunile electorale mincinoase ale actualei puteri nu au vizat numai domeniul salariilor şi pensiilor, ci şi lucrările de infrastructură atât de necesare pentru modernizarea României. Analizând datele statistice oficiale aferente anului trecut, constatăm cu amărăciune că în 2017 Guvernele conduse din umbră de către domnul Liviu Dragnea au alocat pentru investiţii cel mai mic procent din istoria recentă a României. Astfel, cheltuielile cu investiţiile publice au totalizat numai 3,2% din PIB, circa 27 de miliarde de lei, din care peste 80% nu au fost finanţate de Guvern, ci de la bugetele proprii ale unităţilor administrativ teritoriale. Dacă luăm în considerare şi trista contraperformanţă de a nu putea absorbi mai nimic din fondurile europene alocate României pentru perioada de programare 2014-2020 cu destinaţia finanţării marilor lucrări de infrastructură, atunci, putem concluziona, fără niciun fel de îndoială, că 2017 a fost un an pierdut pentru ţara noastră şi în domeniul dezvoltării, iar anul 2018 nu ne dă speranţe, din păcate, că va fi diferit de cel precedent. Nu trebuie să uităm că acest dezastru investiţional nu s-a întâmplat într-o perioadă economică nefavorabilă, ci în anul în care liderii PSD şi ALDE se mândresc cu faptul că România a avut cea mai mare creştere economică dintre statele membre ale Uniunii Europene, apropiindu-se practic de nivelul înregistrat de China la acest capitol. Comparaţiile pe care le fac liderii coaliţiei aflate la guvernare cu Republica Populară Chineză nu-i avantajează, pentru că în China se construieşte mult şi durabil, pe când în România nu numai că nu se construieşte aproape nimic, dar se mai prăbuşesc şi unele elemente de infrastructură rutieră sau feroviară realizate în anii din urmă. Avem Guvern nou, cel mai stufos din Uniunea Europeană, ministru nou la transporturi, probleme vechi şi aceeaşi lipsă vădită de soluţii şi de finanţare în acest domeniu esenţial pentru dezvoltarea economiei naţionale. Situaţia pare să nu se schimbe în bine nici după instalarea Guvernului PSD-ALDE cu numărul 3. Cea mai bună dovadă în acest sens o reprezintă recentul anunţ cu privire la închiderea a circa 100 de rute de transport de călători pe calea ferată. Da, în acest fel doreşte Ministerul de resort să realizeze eficientizarea transportului feroviar din România. Păi, dacă bani pentru investiţii în infrastructura CFR nu este în stare să procure, atunci, cel mai simplu pentru Guvern este să şteargă, din pix, circa 100 de rute secundare, aceasta în condiţiile în care respectabilii guvernanţi promiseseră exact invers: mii de kilometri de autostrăzi noi şi de căi ferate reabilitate, gări şi aeroporturi noi sau modernizate. Văd că sărbătorirea Centenarului a aprins spiritul patriotic şi în sufletele politicienilor din cadrul partidelor aflate la guvernare. Acesta este un lucru firesc, dar mă determină să întreb câţi oare dintre reprezentanţii PSD şi ALDE şi-au chestionat şefii de ce nu se începe, măcar în anul 2018, conectarea Munteniei şi Moldovei cu Transilvania prin mult doritele autostrăzi sau prin căi ferate moderne. Iar pe mine, ca reprezentant al argeşenilor în Camera Deputaţilor, mă interesează în mod deosebit de ce Autostrada Piteşti-Sibiu, care a fost proiectată încă din perioada interbelică, pare astăzi că nu mai există nici măcar pe hârtie. Despre realizare, ce să mai vorbim? Câţi dintre parlamentarii PSD şi ALDE, transformaţi peste noapte în mari patrioţi, şi-au condiţionat votul pentru învestirea celor 3 Guverne măcar de obţinerea promisiunii realizării unor investiţii în reţeaua naţională de căi ferate, pe care, astăzi, viteza medie de deplasare este mai mică decât în perioada interbelică? Niciunul! Nouă, celor din PNL, colegii din coaliţia majoritară ne tot amintesc mereu că ei sunt la putere şi ne cer să-i lăsăm să guverneze. Din păcate, până în prezent, PSD şi ALDE nu au guvernat decât împotriva interesului general. Ştiu, noi suntem în opoziţie şi nu ne sunt acceptate propunerile. Dar trebuie să ne batem pentru promovarea intereselor cetăţenilor care ne-au trimis în Parlament. Personal, am acţionat în acest sens, sesizând miniştrilor din cele trei Guverne PSD-ALDE, care au răspuns de soarta transporturilor, starea dezastruoasă în care se găsesc drumuri şi căi ferate de importanţă strategică din judeţul Argeş şi le-am solicitat să ia măsurile care se impun pentru remedierea situaţiei. De exemplu, Drumul Naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov se află, de ani de zile, într-o nesfârşită modernizare, la cel dintre Piteşti, Drăgăşani şi Târgu Jiu începerea lucrărilor se amână tot de ani buni, cel care leagă municipiile Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş arată ca după bombardament, iar Transfăgărăşanul, considerat drept unul dintre cele mai frumoase drumuri montane din Europa, este deschis circulaţiei în fiecare an doar de la 30 iunie până la 1 noiembrie. De asemenea, calea ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea a ajuns o ruină. Pentru toate aceste importante obiective se manifestă acelaşi vădit dezinteres. Vom face, vom realiza, vom finaliza,... acestea sunt asigurările primite, în mod constant, în ultimul an, de la miniştrii PSD. În realitate, pentru multe dintre acestea, nici măcar licitaţiile nu s-au realizat, nicidecum să înceapă lucrările! Dar, de departe cel mai mare dispreţ pe care l-am constatat, din partea Guvernului PSD-ALDE, este cel pentru calea ferată care leagă municipiile Piteşti şi Curtea de Argeş. Această rută nu a beneficiat de nicio reparaţie în ultimii 28 de ani şi niciuna dintre gările de pe acest traseu nu a beneficiat de vreo lucrare de reabilitare. Nu a contat importanţa economică a acestei linii de cale ferată, nu a contat că este o rută cu reverberaţii în istoria României, nu a contat faptul că toate gările dintre Piteşti şi Curtea de Argeş sunt monumente istorice, construite la solicitarea Regelui Carol I. Nu a contat că la funeraliile Majestăţii Sale Regele Mihai I mulţi politicieni s-au îmbulzit la Curtea de Argeş, aducându-şi aminte de vechea cetate de scaun a Ţării Româneşti, de Mănăstirea lui Manole, de locul unde îşi duc somnul de veci regii României. Şi, din cauza stării deplorabile în care se găseşte clădirea, au trebuit să acopere Gara Regală din Curtea de Argeş cu un mash colorat, ca să nu vadă oaspeţii străini şi televiziunile din întreaga lume tencuiala căzută şi stadiul de degradare în care a ajuns aceasta. Funeraliile au trecut, mash-ul a fost dat jos, iar noi am rămas tot cu ruina a ceea ce a fost cândva mândria transporturilor feroviare regale din România, iar rutei de cale ferată Piteşti - Curtea de Argeş i se pregăteşte închiderea definitivă. În concluzie, doresc să menţionez că nu am niciun fel de aşteptare de la noul ministru al transporturilor, care a făcut afirmaţia, pe un ton de nepermisă ironie, că "lucrările de infrastructură se vor termina ... atunci când se vor finaliza". Mai mult decât atât, filosofia strâmbă după care este ghidată întreaga viziune investiţională a Guvernului PSD-ALDE îmi dă motive să cred că planul închiderii celor peste 100 de trasee de cale ferată va fi pus în aplicare. De altfel, responsabilii în domeniu au afirmat că vor închide rutele respective, pentru că sunt nerentabile! Asta spun miniştri "competenţi", care nu înţeleg că o cale ferată, pentru a fi rentabilă, trebuie să fie mai întâi funcţională şi sigură, iar pe ea să se poată circula în regim de viteză. Nu înţeleg nici că o arteră de transport modernă, rutieră sau feroviară contribuie la dezvoltarea şi la modernizarea localităţilor pe care le uneşte. Din păcate, atâta vreme cât vom avea un Guvern care gândeşte astfel, nu vom avea infrastructură modernă în România.
Ioan Dîrzu "Miliarde pentru fermierii români şi în 2018" Ministerul Agriculturii invită fermierii ca, începând cu 1 martie, să solicite plăţile compensatorii de dezvoltare rurală. Bugetul alocat depăşeşte 2,6 miliarde de euro în acest an. Pentru prima oară, Guvernul este pregătit înainte de termenul prevăzut, pentru a da subvenţiile fermierilor. Este o diferenţă radicală faţă de guvernarea Cioloş, când fermierii protestau că nu li se dădeau la timp subvenţiile. Începând cu 1 martie, orice fermier îndreptăţit poate depune la APIA documentaţia necesară. Informaţiile le găsesc online, pe site-ul Ministerului Agriculturii. În acest an sunt peste 2,6 miliarde de euro, bani disponibili pentru proiectele fermierilor destinate dezvoltării rurale. Elementele de noutate aduse de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale măsurilor de mediu şi climă, începând cu anul 2018, sunt: Modul exemplar în care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale interacţionează şi asigură sprijinirea fermierilor români ilustrează perfect zicala "omul sfinţeşte locul". Ministrul Daea şi Programul de guvernare pe care-l aplică se dovedesc cheia unui veritabil succes în domeniu, iar Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor îi va fi un partener de nădejde.
Dumitru Mihalescul "PSD şi ALDE au inventat un nou plan de afaceri, «săptămânal»" Lucrul pe care agenţii economici îl apreciază cel mai mult într-o ţară cu economie de piaţă este stabilitatea generală a legislaţiei şi, în mod special, previzibilitatea politicii fiscale. Nu întâmplător, chiar în urmă cu un an, peste 300.000 de agenţi economici din România solicitau primului Guvern PSD-ALDE ca legislaţia fiscală să nu se modifice, cel puţin pentru următorii patru ani. Oamenii strigau disperaţi, pentru că doreau să-şi facă planuri de afaceri pe termen mediu şi lung, să facă investiţii, să facă angajări sau să ia credite. Cât a ţinut cont Guvernul de această solicitare, nu cred că trebuie să mai amintim! Răspunsul cinic al PSD-ALDE la această cerere făcută de sute de mii de agenţi economici a fost mutilarea Codului fiscal, prin nu mai puţin de 261 de modificări. Pe bună dreptate, unii antreprenori spun că nici nu a avut anul 2017 atâtea zile lucrătoare, câte suceli de politică fiscală a făcut Guvernul. Într-un astfel de climat, de profundă incertitudine, mai toţi antreprenorii şi-au abandonat planurile de afaceri pe termen mediu şi lung, au amânat investiţiile de dezvoltare, au renunţat temporar la noi angajări, iar despre contractarea unui credit nu mai poate fi vorba nici măcar în glumă. Un antreprenor care s-ar bizui astăzi pe ce spune Guvernul este exact ca un paraşutist care sare din avion fără echipament şi speră ca până jos să se întâmple o minune. Numai că ştim cu toţii că în afaceri minunile nu vin decât prin muncă şi prin investiţii. Nu există minuni făcute din pix şi nici succes fără risc şi fără muncă multă. Prin titlul declaraţiei mele, ironizez faptul că Guvernul PSD-ALDE a inventat planul de afaceri săptămânal. Ştim cu toţii că nu există aşa ceva. Planurile de afaceri se fac pe ani de zile, se construiesc pe resurse previzibile, pe un cadru predictibil, pe cheltuieli de amortizare şi pe estimări de venituri. Cu toate acestea, Guvernele domnului Dragnea ne-au surprins şi atunci când ne-au arătat, negru pe alb, că poate exista chiar şi salariul negativ, adică obligaţiile fiscale să depăşească venitul, iar angajatul ar trebui să aducă bani de acasă, deşi a muncit. Când vorbesc despre planul de afaceri săptămânal, mă refer la faptul că tuturor agenţilor economici le este frică de momentul în care Guvernul se reuneşte într-o nouă şedinţă de Guvern. În mod legitim, fiecare se întreabă: "Oare astăzi ce mai modifică Guvernul? Regulile de astăzi vor mai fi valabile şi mâine sau iar se schimbă totul?" Nimeni nu mai riscă. Agenţii economici români se tem de ceea ce poate face din nou Guvernul, iar investiţiile străine directe nu vor mai veni, pentru că nimeni nu merge legat la ochi într-o zonă plină de riscuri politice şi economice. După atâtea "revoluţii" şi "reforme" fiscale, nu putem să nu constatăm că nimeni nu a înregistrat vreun beneficiu. Salariaţii care au primit ceva în plus la salariu constată că puterea lor de cumpărare este mult mai mică decât în urmă cu un an. Agenţii economici, jupuiţi prin tot felul de măsuri fiscale, ezită în a decide dacă mai merită să fie antreprenori sau nu. Pensionarii au fost loviţi şi ei de creşterea nemiloasă a preţurilor, exact pentru bunurile din coşul zilnic. Oricât ar mai frământa liderii PSD-ALDE discursul cu "tigrul Europei", cu extraordinara creştere economică, el nu mai ţine, pentru că realitatea arată altfel. Nu aş vrea să închei înainte de a spune unor colegi din majoritatea parlamentară, care contestă uneori, indirect, ceea ce spun şi critic pe bună dreptate, pentru că direct nu au curaj şi nu au argumente, că vreau să văd cu ochii mei atât şcolile nou construite, acelea promise în Programul de guvernare al PSD-ALDE, autostrăzile, căile ferate şi spitalele renovate şi pe cele nou construite, cât şi salariile uriaşe de minimum 4.000 de euro pe lună. Dacă eu poate nu le văd, o să-i întreb pe cetăţeni, pe profesori şi pe elevi, pe medici şi pe cei care circulă pe drumurile şi pe căile ferate din România. Se pare că marile realizări sunt văzute doar de cei din PSD-ALDE, aşa cum şi în vechiul regim doar nomenclatura vedea prosperitate în România.
Dumitru Oprea "Ce mai rămâne în picioare după bătălia finală?" Prin acţiunile recente ale ministrului justiţiei, coaliţia PSD-ALDE ne-a confirmat că de această dată, este gata să meargă până la capăt în acţiunea sa de a întoarce România în "epoca de aur" a lui Adrian Năstase. Pentru liderii actualei coaliţii de guvernământ, această dorinţă reprezintă singura garanţie că se vor bucura de "fructele" fărădelegilor făcute, fără ca cineva să îi mai întrebe de lege sau să răspundă în faţa justiţiei. Este o decizie pe care au luat-o demult, dar amânată şi ascunsă sub idealurile Programului de guvernare. Din punctul de vedere al liderilor coaliţiei, vremea "păstrării aparenţelor" a trecut şi este timpul acţiunii. În anul Centenar, strategiile actualei puteri par să fie făcute mai degrabă cu trecutul decât cu viitorul. Semnalele Comisiei Europene sunt fără echivoc. Riscăm să deraiem cu totul de la principiile statului de drept şi, dincolo de tot zgomotul de fond, se descoperă adevărul gol - a început tăvălugul celor aflaţi în vizorul legii împotriva unei societăţi care îşi caută normalitatea. Din păcate, în urma atacurilor directe ale coaliţiei PSD-ALDE la independenţa sistemului de justiţie, societatea noastră va rămâne pentru mult timp extrem de polarizată, iar efectele acestei bătălii, care atinge acum punctul culminant, le vom resimţi mulţi ani de acum înainte. Şi în loc să oferim sistemului de justiţie răgazul de a-şi corecta inerentele probleme, îl plasăm în rolul cetăţii asediate. Atunci când este război, apar foarte repede şi victimele. Poate cea mai mare victimă a acesteia este românul simplu, care şi-a imaginat că poate trăi o viaţă aşezată, prosperă, în care să fie respectat, românul care, racordat la o societate globală, îşi poate face un rost acasă, fără să mai depindă de sisteme de relaţii, de pile, de micile şpăgi date la plic. Ingredientele unei vieţi normale, de tip european, înseamnă servicii sociale decente, taxe rezonabile, un sistem de justiţie echitabil, libertate de expresie. Coaliţia PSD-ALDE eşuează la toate capitolele: serviciile publice continuă să fie gripate de noua nomenclatură de partid, fiscalitatea devine, pe zi ce trece, tot mai aberantă, războiul împotriva independenţei justiţiei este total şi se doreşte subjugarea ei şi trecerea în subordinea CEx al PSD, libertatea de expresie începe să fie catalogată drept "defăimare", iar legislaţia privind activitatea ONG-urilor ajunge o glumă proastă. Partidul lucrează, dar nu pentru cetăţeanul român, ci pentru el însuşi!
Florin-Claudiu Roman "PNL solicită respingerea O.U.G. nr. 79/2017!" Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a intrat de săptămâna trecută în dezbaterea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, dar aceasta îşi produce deja efectele, în cea mai mare parte negative! Imediat cum a fost introdusă pe ordinea de zi a Comisiei, Grupul parlamentar al PNL a decis depunerea unui amendament prin care solicităm respingerea în totalitate a O.U.G. nr. 79/2017. PNL consideră că acest demers este absolut necesar în acest moment, deoarece Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017, promovată de Guvernele PSD-ALDE, a produs un haos fiscal de nedescris, cu consecinţe grave, cu efecte negative atât asupra mediului bugetar, cât şi asupra mediului privat, dar şi asupra administraţiilor publice locale ale căror bugete au fost foarte afectate. Nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria economiei româneşti ca modificări atât de importante ale Codului fiscal să fie făcute peste noapte, fără a fi testate serios înainte, prin studii ample şi foarte serios fundamentate. Toate aceste decizii intempestive şi în acelaşi timp experimentale, de modificare a Codului fiscal, prin care se transferă contribuţiile de la angajator în sarcina exclusivă a angajatului, prin care se modifică regimul fiscal al impozitării întreprinderilor mici şi mijlocii, prin care se modifică impozitul pe venit, prin care se modifică sistemul de deduceri şi chiar se introduce un nou impozit, sunt total greşite, creează numai haos şi reuşesc doar nenotabila "performanţă" de a instala în toate mediile societăţii din România un climat de profundă nemulţumire şi incertitudine. Cetăţenii ne-au trimis în Parlamentul României să preîntâmpinăm dezastrele economice şi sociale şi nu să le iniţiem! Cetăţenii aşteaptă de la partidele parlamentare responsabilitate şi mobilizare pentru crearea unui cadru legislativ suplu, eficient şi benefic lor şi familiilor lor, precum şi economiei româneşti! Aţi constatat şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi parlamentari din PSD şi ALDE, că Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017 nu produce efecte pozitive sau lăudabile ci, dimpotrivă, aceasta generează deja dezechilibre majore în bugetele comunităţilor locale, dar şi în buzunarele multor români, angajaţi sau întreprinzători şi, în plus, conţine şi destule elemente neconstituţionale! Ţinând cont de toate aceste aspecte, PNL vă solicită, stimaţi colegi din PSD-ALDE, să votaţi respingerea acestei ordonanţe de urgenţă şi să le cereţi guvernanţilor dumneavoastră să înceteze cu astfel de practici păguboase, şi anume, de a mai promova ordonanţe-experiment, pe care să se agite să le cârpească, abia după ce, întâi, prin acestea instalează debandada fiscală!
Vasile-Florin Stamatian "România, la un pas să piardă banii europeni pentru spitalele regionale" Este destul de îngrijorător faptul că riscăm să pierdem bani europeni pentru construcţia spitalelor regionale, spitale promise de marea coaliţie PSD-ALDE! Este destul de umilitor pentru toţi românii care îşi doresc aceste spitale şi care nu înţeleg de ce sănătatea nu este o prioritate pentru ei. Avem epidemie de rujeolă, avem epidemie de gripă, multe spitale judeţene sunt într-o stare jalnică, iar Guvernul nu este în stare să demareze aceste proiecte. În toate Programele de guvernare ale celor 3 Guverne PSD-ALDE, s-a stabilit că cele 9 spitale regionale vor fi construite cu bani din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, deşi bani gratuiţi, europeni, stau nefolosiţi. Pentru construcţia celor 3 spitale din Cluj, Iaşi şi Craiova, Uniunea Europeană a alocat o linie de finanţare de 150 de milioane de euro/spital, dar se pare că, deşi a trecut destul de mult timp de când a fost semnat Programul operaţional pentru perioada 2014-2020, nu s-a făcut aproape nimic. Soarta lor continuă să fie incertă, iar actuala guvernare recunoaşte, cu nonşalanţă, marile întârzieri. Nu cred că aceste spitale, atât de aşteptate de români, vor mai putea fi realizate în acest exerciţiu bugetar şi sunt ferm convins că nimeni nu îşi va asuma responsabilitatea. Au demonstrat că nu le pasă! Tot căutaţi terenuri, încercaţi să faceţi studii de fezabilitate, le anulaţi că nu sunt bune, iar proiectul pentru aceste trei spitale nu a fost trimis la Bruxelles nici până la această dată. Comisarul european Corina Creţu, la o întâlnire recentă avută la Bruxelles cu doamna Viorica Dăncilă, a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite programului Operaţional Regional, care are mari întârzieri, un avertisment pe care sper ca această guvernare să şi-l însuşească şi să încerce să demareze cât mai urgent demersurile necesare acestui proiect. Nu este greu de înţeles că, dacă nu reuşim să ne mişcăm mai repede, vom pierde aproximativ 800 de milioane de euro, lucru recunoscut şi de actualul prim-ministru al României. Continui să mă întreb? Dar se pare că nu găsesc răspunsul. Cum puteţi vorbi, domnilor guvernanţi, de construcţia a 8 spitale regionale şi unul republican, promise în programul, sau mai bine zis în Programele de guvernare, care să fie gata până în anul 2023, când nu aţi fost în stare să demaraţi procedurile nici pentru primele 3, cele din Iaşi, Cluj şi Craiova. Nu vă pasă, pentru că voi vă trataţi în străinătate!
Mirela Furtună "Susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, un angajament profund al României" Anul 2018, în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, ne va apropia mai mult ca niciodată, după cel de-al Doilea Război Mondial, de românii din Republica Moldova. Este o datorie istorică, politică, diplomatică, culturală, dar şi economică, de care trebuie să ţinem cont. Am spus acum câteva săptămâni, într-o declaraţie politică, că în acest an, eforturile diplomaţiei româneşti trebuie să fie şi mai puternice în apărarea drepturilor minorităţii românilor din Ucraina. Astăzi spun că, deşi ne despart graniţe politice, anul Centenarului este, din punct de vedere spiritual, anul unităţii tuturor românilor, indiferent unde se află aceştia şi indiferent de etnie. Destinul comun al Republicii Moldova şi al României este european, iar autorităţile de peste Prut trebuie să accelereze eforturile de a atinge acest obiectiv strategic esenţial, integrarea în Uniune. România este alături şi o va sprijini, indiferent de dificultăţile interne sau externe pe care le întâmpină acum sau pe care le va avea în viitor. Vizita premierului României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, în Republica Moldova, prima vizită bilaterală, arată importanţa relaţiei strategice dintre cele două ţări care acum 100 de ani au fost unul şi acelaşi corp politic. Această vizită este încă una dintre declaraţiile noastre ferme şi consecvente de susţinere a intereselor şi proiectelor care apropie şi mai mult Republica Moldova de Uniunea Europeană. Constituirea Asociaţiei Investitorilor Români din Republica Moldova şi promisiunea premierului Pavel Filip de susţinere a obiectivelor acesteia şi a investiţiilor pe care şi le propune sunt veşti bune. România este şi va rămâne principalul partener economic. Extinderea către Chişinău a gazoductului Iaşi-Ungheni, inaugurat în anul 2014, la patru ani după ce s-a stabilit realizarea acestuia, ar fi un pas esenţial pentru utilizarea la capacitatea deplină a acestuia şi pentru diversificarea surselor de alimentare cu energie a Republicii Moldova. Propunerea premierului, Vasilica-Viorica Dăncilă, ca, pe lângă şedinţa comună de Guvern, să aibă loc şi o şedinţă comună a Parlamentelor Republicii Moldova şi României, va fi un eveniment pe care noi, membrii comisiilor de politică externă, din Camera Deputaţilor şi din Senat, trebuie să-l pregătim la un nivel exemplar. Diplomaţia parlamentară are resursele sale proprii, pe care trebuie să le folosim cât mai bine şi cât mai inteligent în anul Centenarului.
Mihăiţă Găină "Încă o soluţie pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii" Una dintre preocupările principale ale tuturor guvernărilor PSD de până acum a fost integrarea sau reintegrarea românilor pe piaţa muncii. Această strategie a tuturor Guvernelor noastre a avut dintotdeauna drept ţinte principale toate segmentele de vârstă. Ţin să subliniez că PSD nu a discriminat niciodată vreo categorie de vârstă din motive electorale, după cum îi place opoziţiei să afirme, iar ca drept dovadă stă ultima realizare a guvernării privind integrarea în câmpul muncii a tinerilor. Ministerul Fondurilor Europene a lansat trei proiecte finanţate cu circa 9,7 milioane de euro din bani europeni, pentru integrarea tinerilor şomeri. Toate acestea vor fi derulate prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 - 2020 şi au drept scop acordarea unui sprijin financiar nerambursabil angajatorilor care organizează programe de ucenicie la locul de muncă şi/sau stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior, precum şi acordarea unei prime în beneficiul tinerilor care vor să se angajeze. Angajatorii care organizează programe de ucenicie şi/sau programe de stagii pot depune la AJOFM solicitări pentru sprijin financiar nerambursabil. Angajatorul care încheie angajamente cu tinerii beneficiază de 1.125 lei/lună pentru fiecare ucenic, în perioada de derulare a contractului, care poate fi de 12 luni, 24 de luni sau de 36 de luni, în funcţie de nivelul de calificare al programului. De asemenea, tinerii care se vor angaja pe o perioadă de peste trei luni vor beneficia, prin aceste programe, de o primă de activare de 500 lei net, care se va acorda o singură dată, după înregistrarea contractului la AJOFM. Prin aceste proiecte, care sunt parte componentă a Programului "România angajează", vom reuşi crearea de noi locuri de muncă şi diminuarea şomajului în rândul familiilor tinere. Pentru judeţul Ialomiţa pe care-l reprezint în Parlamentul României, ţin să subliniez că cererile de sprijin financiar pot fi depuse de către doritori la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Slobozia.
George Şişcu Dezbatem zilele acestea vestita Ordonanţă de urgenţă nr. 91 din anul 2017, care ne demonstrează clar că Legea salarizării nu este nici pe departe una perfectă, aşa cum ne-o prezintă doamna Vasilescu, ministrul muncii. Această ordonanţă este o dovadă în plus a faptului că PNL a avut dreptate atunci când a semnalat gravele probleme pe care le creează adoptarea Legii salarizării, ordonanţa încercând de fapt să corecteze o mică parte dintre problemele semnalate de numeroase instituţii publice. PNL a atras atenţia în nenumărate rânduri vizavi de nevoia de a se găsi soluţiile necesare alinierii salariilor tuturor categoriilor de salariaţi din sectorul bugetar, astfel încât aceştia să beneficieze de remuneraţii raportate la munca pe care o prestează. Noi susţinem cu două mâini majorarea salariilor diferitelor categorii sociale, dar în acelaşi timp subliniem demagogia Guvernului, care încearcă să amăgească oamenii, încurajând nemulţumirile sociale şi promovând discriminarea între diversele categorii de personal bugetar. Mai mult, va atrag atenţia că bugetarii au simţit pe propria piele că majorarea mult trâmbiţată a însemnat de fapt o scădere sau cel mult o infimă creştere de maxim 3-4 procente. De asemenea, angajaţii din mediul privat s-au trezit în februarie cu salariile tăiate, ca urmare a "revoluţiei fiscale", marca Vâlcov, şi a artificiului mutării contribuţiilor de la angajator la angajat. În acest context, mă întreb de câte acte normative mai este nevoie pentru a cârpi greşelile ministrului muncii? Avem nevoie de o Lege a salarizării unitare funcţională şi nediscriminatorie, nu de prevederi legislative haotice, după bunul plac al PSD şi în funcţie de interesele acestuia! Este fără echivoc faptul că Legea salarizării s-a dovedit un eşec de marcă al actualei coaliţii PSD-ALDE, iar doamna Olguţa Vasilescu se face vinovată de nerespectarea promisiunilor din Programul de guvernare dar, mai grav, şi de o dezechilibrare a politicilor salariale şi fiscale.
Natalia-Elena Intotero "1 martie 2018 - primul an al mărţişorului în Patrimoniul Cultural UNESCO" 1 martie este considerată prima zi de primăvară, o zi marcată atât de frumos în România, prin intermediul mărţişorului. Anul aceste este cu atât mai special cu cât, la reuniunea Comitetului UNESCO, din Coreea de Sud, de la sfârşitul anului trecut, a fost aprobată includerea mărţişorului în Patrimoniul Cultural al Organizaţiei. Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări, respectiv Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova, ţări în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă, dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii. Comitetul pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a decis că tradiţia mărţişorului întruneşte toate condiţiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial. Aşadar, din acest an, odată cu Centenarul, simbolul devenirii noastre, mărţişorul, simbolul speranţei şi renaşterii, se află în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. De altfel, în luna martie, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va desfăşura campania de promovare a mărţişorului ca parte a Patrimoniului Imaterial UNESCO, cu elemente de design specific anului Centenar, prin intermediul misiunilor diplomatice permanente şi a mediului asociativ din diaspora românească. Orice român este ambasadorul României în comunitatea în care locuieşte, în care munceşte sau în care studiază, iar mărţişorul este un simbol aparte care, dincolo de gingăşia lui, marchează triumful primăverii asupra iernii. Mi-aş dori ca românii noştri, oriunde s-ar afla vremelnic în lume, să poarte un mărţişor în această zi specială - 1 martie - şi să simtă România mai aproape!
Ioan Balan "O ţară divizată nu poate progresa!" După 14 luni de guvernare PSD-ALDE, putem constata cu toţii că s-a ales praful de toate promisiunile formulate de aceste partide în campania electorală. Deşi economia României a înregistrat o creştere economică mare, cel puţin statistic, pe hârtie, proasta gestionare a ţării a condus la următoarele realităţi crude: veniturile oamenilor au scăzut, nu au crescut, aşa cum li se promisese; ratele la bănci aproape că s-au dublat; preţurile au crescut cel mai puternic în ultimii 5 ani, erodând puterea de cumpărare a populaţiei, iar cetăţeanul cumpără astăzi mult mai puţin decât în urmă cu un an; şantierele sunt abandonate, pentru că alocările financiare au fost tăiate, fonduri europene nu s-au atras, iar în România nu se construieşte nimic; România este tot mai puternic privită cu neîncredere, chiar şi de partenerii noştri tradiţionali şi chiar de tinerii români care continuă să plece din ţară, unde văd cu ochii. Vă aduc aminte că printre promisiunile lui Liviu Dragnea figura şi aceea că, dacă nu va reuşi să aducă prosperitate românilor, dacă nu va respecta Programul de guvernare "din scoarţă în scoarţă", atunci PSD va trebui să plece de îndată de la guvernare. Nu numai că PSD-ALDE nu a adus prosperitatea promisă, nu numai că nu respectă nimic din ceea ce au promis, dar, zi de zi, lună de lună, ne trezim cu toţii puşi în faţa mai multor măsuri care n-au fost niciodată scrise în Programul de guvernare: majorări de accize, taxe noi pentru angajatori, dezinteresul total pentru absorbţia fondurilor europene, mutilarea legilor justiţiei, revocarea procurorului şef al DNA, politizarea excesivă a tuturor instituţiilor statului, care, potrivit legii ar trebui să fie autonome. PSD, denumit, pe bună dreptate, partidul-stat, a ajuns să controleze politic toate instituţiile, cu excepţia Preşedinţiei şi Justiţiei. O justiţie independentă şi un preşedinte care acţionează în limitele Constituţiei îi enervează cel mai mult pe liderii celor două partide care conduc astăzi România. Au încercat constant şi nu vor abandona obiectivul subordonării politice a justiţiei. Nu vor reuşi! Au încercat şi vor încerca să clatine şi deciziile preşedintelui şi chiar să spere că vor avea vreodată încrederea românilor pentru această funcţie. Nu vor reuşi! Dacă până acum, cele trei Guverne PSD-ALDE nu au reuşit să facă bine, rău cu siguranţă au făcut. În afară de măsurile aberante pe care le-au implementat şi al căror şir încă nu s-a terminat, consider că cel mai mare rău făcut României este divizarea totală a societăţii româneşti. De când guvernează PSD-ALDE, societatea românească a fost împărţită între români buni şi români răi, între românii din ţară şi românii plecaţi la muncă în străinătate, de parcă nu ar fi cu toţii copiii aceleaşi ţări! De când guvernează PSD-ALDE, societatea românească este împărţită în salariaţi la stat şi salariaţi la privat, între pensionari cu pensii mici, bazate pe contributivitate şi pensionari prosperi, cu pensii "speciale", între agenţi economici oneşti, plătitori de impozite şi taxe, şi agenţi economici "protejaţi" care lucrează nestingheriţi în economia subterană. De când guvernează PSD-ALDE, decalajele de dezvoltare între provinciile istorice ale ţării s-au adâncit, iar sărăcia s-a acutizat în mediul rural. De când guvernează PSD-ALDE, există administraţii publice bogate, pentru că aşa vrea Guvernul, şi administraţii publice sărace, există şcoli renovate şi şcoli abandonate, elevi cu acces la educaţie şi elevi uitaţi pe lume, pacienţi norocoşi şi pacienţi fără nicio şansă de a avea acces la un act medical de calitate sau la medicamentele lunare, la vaccinuri şi la imunoglobulină. PSD şi ALDE au divizat societatea românească între susţinătorii luptei anticorupţie şi cei care nu mai au încredere în lupta anticorupţie, deşi toţi, dar absolut toţi românii, s-au săturat de jaful constant al banilor publici. PSD şi ALDE au "reuşit" să divizeze societatea românească şi în această chestiune, căci o luptă anticorupţie eficace şi eficientă nu îi lasă să doarmă liniştiţi şi nici să-şi continue obiceiurile care i-au consacrat. O guvernare iresponsabilă a PSD-ALDE, preocupată exclusiv de problemele şi de interesele celor doi lideri ai partidelor, a divizat profund societatea românească, în anul sărbătorii Centenarului Marii Uniri, tocmai în anul în care societatea românească ar fi trebuit să fie mai unită ca niciodată. În fapt, divizarea societăţii româneşti este cel mai grav lucru care ni se putea întâmpla, pentru că atunci când am fost uniţi, istoria ne arată cât se poate de clar că niciodată, nimeni şi nimic nu a reuşit să ne clatine. O ţară divizată nu va putea progresa!
Ionela Viorela Dobrică Declaraţia politică de astăzi are ca subiect protecţia civilă. În momentul de faţă, România se confruntă cu situaţii meteorologice extreme. Toate codurile de avertizare emise de autorităţi reprezintă în realitate diverse pericole posibile la care este expusă populaţia. Norocul, dacă îl putem numi aşa, este constituit de faptul că situaţia de acum a putut fi prevăzută din timp de Administraţia Naţională de Meteorologie, iar cetăţenii şi-au putut lua măsuri de precauţie. Dar dezastrele naturale şi cele provocate de oameni pot surveni oricând, fără niciun fel de avertisment. Acestea pot însemna pagube economice, pentru mediu şi, cel mai tragic, pot însemna pierderi de vieţi. Pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor se află Proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT". Acest proiect reprezintă cadrul normativ care introduce sistemul de avertizare a populaţiei, bazat pe tehnologii moderne din domeniul comunicaţiilor. Datele statistice arată o creştere semnificativă a fenomenelor meteo extreme, în ultimii trei ani fiind emise în România peste 10.000 de avertizări/ atenţionări hidro-meteorologice, la care se adaugă şi incidentele provocate de oameni. Avertizarea populaţiei în cazurile de dezastru iminent sau deja produs se face prin semnale acustice care acoperă doar 48% din suprafaţa locuită a României. Sistemul "O-ALERT" va transmite mesaje de avertizare adaptate evenimentului, care vor fi afişate pe ecranele telefoanelor celor aflaţi în arealul ameninţat, fără a fi necesară intervenţia utilizatorului. Astfel, viteza de reacţie va creşte atât pentru autorităţi, cât şi pentru populaţie, iar pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele materiale vor putea fi mult limitate. De aceea, cu ocazia acestei declaraţii doresc să vă îndemn pe toţi, indiferent de apartenenţa politică, să tratăm dezbaterea acestui proiect de lege cu grad maxim de responsabilitate şi seriozitate şi să votăm adoptarea sa pentru binele întregii populaţii. De asemenea, astăzi, când în România se celebrează Ziua Protecţiei Civile, la 88 de ani de la aprobarea prin Decret Regal a Regulamentului apărării pasive contra atacurilor aeriene, doresc să le mulţumesc tuturor celor care fac parte din structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru eforturile depuse şi pentru că veghează continuu asupra noastră.
Ionuţ-Marian Stroe "Spitalul Regional Craiova este o prioritate pentru cetăţeni, dar nu şi pentru autorităţi" Spitalul Regional Craiova este un proiect foarte ambiţios, care necesită colaborarea între autorităţile municipale, judeţene şi centrale. Din păcate, la momentul actual, autorităţile par să aibă cu totul alte priorităţi. Ne aflăm într-o situaţie foarte gravă, când procedurile par să fi stagnat şi riscăm să pierdem finanţări extrem de importante. Spitalul regional din Craiova ar fi trebuit să fie finanţat cu 100 de milioane de euro, dintre care 50 de milioane fonduri europene, 40 de milioane fonduri de la bugetul de stat şi 10 milioane din bugetul administraţiei locale. Între timp, în urma schimbărilor radicale introduse în proiect, se vorbeşte neoficial de costuri de 200 de milioane de euro. În anul 2016, cetăţenii din Craiova aveau motive să fie optimişti. Un teren generos de 10 hectare fusese transferat de la Ministerul Apărării Naţionale, Ministerului Sănătăţii, iar Guvernul semnase un acord cu BEI pentru a beneficia de studii de specialitate. Lucrurile păreau să fi intrat pe făgaşul firesc şi ne aşteptam ca lucrările de construcţie să înceapă cât mai repede. Din păcate, între timp, interese imobiliare au întârziat nepermis întreg proiectul. Ne aflăm în situaţia de a pierde cu totul finanţările de la Uniunea Europeană şi de la Banca Europeană de Investiţii, din lipsă de capacitate administrativă. Fără sumele substanţiale oferite de UE, va fi imposibil de construit un spital aşa cum merită Craiova. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât Oltenia este una dintre regiunile cele mai defavorizate din punctul de vedere al spitalelor, nu are nici spital regional, nici spital de pediatrie. Este revoltător că interese meschine pun în pericol viaţa şi sănătatea craiovenilor, care sunt privaţi de dreptul lor fundamental de a beneficia în propriul lor oraş de îngrijiri medicale într-un spital nou, dotat cu echipamente moderne!
Marius Bodea În declaraţia politică de astăzi doresc să atrag atenţia că Sistemul "Big Brother", pe care Primăria Iaşi intenţionează să îl implementeze la nivelul Iaşiului, care presupune achiziţia şi montarea a 1.000 de camere video în Iaşi, este un alt "tun" al administraţiei conduse de primarul Mihai Chirica. Acest sistem de supraveghere video va costa 12 milioane de euro, adică 12.000 euro pentru fiecare cameră video montată şi 30% din toţi banii ieşenilor pentru investiţii locale dintr-un an. Acest demers iniţiat de Primăria Iaşi ridică mari semne de întrebare, în condiţiile în care, spre comparaţie, pentru achiziţia şi instalarea în comuna Floreşti din Judeţul Cluj a unui sistem de supraveghere video, identic ca structură, doar cu un număr mai mic de camere video, a costat 1,9 milioane de lei fără TVA. Adică, pentru montarea a 137 camere video identice precum cele pe care Primăria Iaşi vrea să le achiziţioneze, în comuna Floreşti s-au achitat doar 3.000 euro, iar în Iaşi, preţul pentru o cameră video identică este de patru ori mai mare. Achiziţia sistemului "Big Brother" se anunţă a fi cazul "Stâlpii 2", doar că în cazul camerelor video amploarea "tunului" este mult mai mare. Dacă în cazul achiziţiei stâlpilor de pe Splai Bahlui adaosul nejustificat de preţ a fost de "doar" 400.000 euro, în această situaţie "tunul" se anunță a fi de 9 milioane de euro. Pe lângă faptul că primarul Chirica cheltuie din bugetul local, adică din banii tuturor ieşenilor, o sumă astronomică, pentru o investiţie care nu este prioritară pentru oraş, există toate premisele ca o mare parte dintre aceşti bani să fie, în realitate, deturnaţi în buzunarele celor ce au pus la cale această achiziţie suspectă. Îl invit, şi pe această cale, să prezinte public motivul pentru care Primăria Iaşi a bugetat o sumă de 4 ori mai mare pentru o cameră video a acestui acestui sistem de supraveghere a ieşenilor, comparativ cu valoarea reală a investiţiei validată de a altă achiziţie publică similară în România. Îi solicit să publice notele de fundamentare ale achiziţiei şi nota de stabilire a preţului estimativ pe care le cere legea achiziţiilor publice, cu toate semnăturile de întocmire şi de avizare aferente, pentru a identifica ce repere de preţ similar în România au fost avute în vedere cand au stabilit preţul şi cine şi-a pus semnătura pe documentele avizatoare ale acestui "megatun". Domnule Chirica, renunţaţi! Renunţaţi la risipirea inutilă a 12 milioane de euro şi rezolvaţi problemele sistemice ale Iaşiului - infrastructură, transport public, spaţii verzi, poluare, trafic auto, parcări.
Mihai Culeafă "Justiţia, într-o democraţie, nu se face prin reglări de conturi!" În ultimul an, justiţia din România a fost supusă necontenit la atacuri şi la presiuni din partea majorităţii aflate la putere. Declaraţia de presă, în urma căreia ministrul justiţiei, domnul Tudorel Toader, a iniţiat procedura de revocare a Procurorului-Şef al DNA, a fost făcută la un an de la nefericita Ordonanţă de urgenţă nr. 13/2017. În tot acest timp, atenţia cetăţenilor din România, dar şi a partenerilor noştri din NATO şi din Uniunea Europeană, a fost suprasolicitată de atacurile mai directe sau mai insidioase la adresa independenţei puterii judiciare. Atenţia partidelor de la putere a fost absorbită în asemenea măsură de această nesănătoasă obsesie, încât şi-au dat jos propriile Guverne în două rânduri, atunci când Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu au avut impresia că atacul nu este presat cu suficientă energie. Atât de preocupaţi au fost cei din arcul guvernamental de propria libertate, încât nu au mai putut acorda atenţie guvernării în sine. Altfel nu se poate explica nici creşterea inflaţiei şi a indicelui ROBOR, nici haosul produs de introducerea şi retragerea formularelor ANAF, nici "creşterea negativă" a multor salarii, în urma ţopăielilor fiscale. Din păcate, atacul grosolan al puterii la adresa justiţiei menţine polarizarea în societatea noastră. Discursul ministrului Toader, care a amintit multora de şedinţele PCR în care erau înfieraţi şi "demascaţi" anumiţi "duşmani ai poporului", a adus din nou mii de oameni în stradă. Mobilizarea civică este în continuare exemplară, în pofida vremii neprielnice. Atitudinea puterii blochează un dialog real despre ceea ce trebuie făcut pentru ca actul de justiţie să devină mai rapid, mai transparent şi să inspire mai multă încredere. Niciun sistem nu este perfect, dar în cazul justiţiei trebuie lăsate să funcţioneze organismele de autoreglare. Orice procuror care se face vinovat de abuzuri trebuie să fie sancţionat de instituţiile abilitate - Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii - pentru a ne asigura că orice pedeapsă disciplinară este proporţională cu greşeala comisă şi nu lasă loc de interferenţă a politicului. O democraţie sănătoasă este aceea în care instituţiile sunt mai importante decât persoanele. O democraţie slabă este aceea în care politicul calcă în picioare separaţia dintre puteri, pentru a-i proteja pe hoţi şi corupţi.
Mihai Niţă "28 februarie, Ziua protecţiei civile" Aniversăm, la 28 februarie, Ziua Protecţiei Civile din România, dată la care Regele Carol al II-lea a semnat Înaltul Decret Regal din 1930, în 1933 fiind publicat în Monitorul Oficial al României, ca Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene. Protecţia civilă a străbătut un drum lung până să atingă forma de organizare prezentă, însă obiectivul său a rămas acelaşi - protecţia populaţiei şi a animalelor, a bunurilor materiale, a valorilor de patrimoniu şi factorilor de mediu, conform situaţiilor de risc la care ar putea fi supus teritoriul naţional, acţionându-se prin evacuare, adăpostire, apărare şi asistenţă sanitară. Mecanismul contemporan de gestionare a situaţiilor de urgenţă a fost adaptat standardelor UE şi NATO, aducând tot mai variate responsabilităţi privind protecţia civilă. Continuând tradiţia înaintaşilor, specialiştii în domeniu se preocupă de creşterea nivelului profesional şi a capacităţilor operaţionale, pentru a răspunde cu succes misiunilor pe care le au de îndeplinit, devenind un furnizor de asistenţă umanitară la cele mai înalte standarde. Totodată, ISU recrutează voluntari care ar putea însoţi echipajele ISU la intervenţie, solicitanţii având vârsta cuprinsă între 16 şi 65 de ani. Pe lângă certificatele de competenţă primite după un stagiu de instruire şi practică, activitatea de voluntariat poate fi luată în calcul de angajatori. Deosebit de utilă s-a dovedit a fi înfiinţarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, organizat conform standardelor europene. Este notabilă, de asemenea, înfiinţarea Serviciului SMURD, care funcţionează în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi care şi-a demonstrat pe deplin eficienţa. Apreciez preocuparea statului român, de-a lungul vremii, în privinţa dezvoltării sistemului destinat salvării de vieţi şi de bunuri. Cu toate acestea, este firesc să ne preocupe dezvoltarea sistemului de urgenţă, în raport cu evoluţia necesităţilor actuale. Realitatea arată că mai există disfuncţiuni care trebuie recunoscute şi remediate. Pe lângă dotarea cu utilităţi moderne şi suficiente numeric, se impune consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat. S-a constatat că o treime dintre spitalele funcţionale în Bucureşti întră în această categorie. În cazul unui seism puternic, urmările ar fi dramatice, Capitala riscând să ajungă în colaps. Amenajarea adăposturilor subterane, din care fac parte şi subsolurile blocurilor de locuinţe, nu s-a rezolvat. De asemenea, infrastructura rutieră constituie un grav impediment la intervenţiile de urgenţă. Am remarcat, de fiecare dată, atunci când a fost cazul, calitatea umană şi profesionalismul salariaţilor din instituţiile de stat abilitate să intervină în astfel de cazuri. Aceşti oameni cu vocaţie de eroi au salvat vieţi şi au evitat tragedii iminente. Istoria lor este presărată cu numeroase acte de vitejie, consemnate de-a lungul timpului, printre care şi participarea pompierilor la operaţiuni militare. Avem motive să afirmăm că Ziua Protecţiei Civile merită să fie celebrată ca un simbol al eroismului. Cu prilejul acestei frumoase aniversări, adresez felicitări întregului personal care munceşte pentru salvarea de vieţi şi de bunuri materiale, expunându-se necondiţionat la pericole pe care le implică profesia lor nobilă. Le urez tuturor, la mulţi ani!
Nicolae Giugea "Un alt eşec previzibil - fondurile europene" Se împlineşte un an de când atrăgeam atenţia în plenul Parlamentului asupra faptului că Guvernul PSD-ALDE nu pare să fie deloc interesat de atragerea fondurilor europene şi că acest lucru va fi plătit, cu vârf şi îndesat, de fiecare român în parte. Mi-aş dori foarte mult să fiu contrazis de acţiunile Guvernului, iar în acest an care s-a scurs, miliardele de euro care aşteaptă să fie cheltuite de România să fi început deja să se reverse în proiecte de mari investiţii, fie în infrastructura de transporturi, fie în spitale noi, fie în proiecte de calificare pentru angajaţi. Nimic, dar absolut nimic nu s-a întâmplat de la ultima mea intervenţie. Ba din contră! În loc să se fructifice aceste oportunităţi, suntem anunţaţi de la Bruxelles, chiar de comisarul român pentru dezvoltare regională, că pierdem oportunităţi pe bandă rulantă: finanţarea spitalelor regionale de la Craiova, Cluj şi Iaşi este aproape compromisă; finanţarea metroului bucureştean este şi aceea aproape pierdută; finanţarea din bani gratuiţi a drumurilor rapide şi a autostrăzilor a rămas numai o dorinţă. Am dezbătut în Parlament ultimele două bugete ale României, pentru anii 2017, respectiv 2018. Sper că nu este vreunul dintre dumneavoastră care nu cunoaşte faptul că aproape toate marile investiţii cuprinse în buget au ca sursă de finanţare fondurile europene. Investiţiile din resurse financiare naţionale nu există, pentru simplul motiv că nu mai sunt bani. Din cauza incapacităţii PSD-ALDE de a înţelege cum funcţionează o economie, introducerea unor impozite noi sau majorarea celor existente nu le-a adus mai mulţi bani la buget, ci doar au făcut viaţa mai grea pentru angajaţi, pentru pensionari şi pentru agenţii economici. Aşadar, singura speranţă pentru ca în România să se poată construi ceva este legată de accesarea acelor resurse financiare gratuite, din care ţara noastră poate deveni un beneficiar net. Am tot încercat să găsesc explicaţii pentru faptul că Guvernul nu a mişcat un deget să atragă aceşti bani. Am presupus că e vorba despre piedici birocratice, despre lipsa experţilor care să scrie proiectele, despre probleme legate de sistemele informatice. Niciodată nu mi-a dat prin cap că adevărata cauză este cu totul alta. Da, din nefericire, chestiunea a fost lămurită chiar de fostul prim-ministru, Mihai Tudose, care afirma cu sinceritate că "Nu poţi să le iei şpagă la băieţii ăia. De asta. Nu poţi să le ceri şpagă, nu? Ăla nu-ţi dă şpagă." După această scăpare, din categoria "gura păcătosului adevăr grăieşte", am înţeles de ce în exerciţiul financiar 2007-2013 România a fost codaşă la absorbţia fondurilor europene, iar în cadrul financiar 2014-2020, din care deja au trecut trei ani şi mai bine, nu am atras nimic! Nu se ia şpagă, nu se face nimic! Am mai înţeles şi de ce Guvernul PSD-ALDE nu este interesat de construcţia spitalelor regionale din fonduri europene, pentru că aşa ar costa doar 200 de milioane de euro. Însă, dacă spitalele se fac din impozitele şi taxele plătite de români, ele vor costa musai peste 400 de milioane de euro. Atitudinea generală a PSD-ALDE faţă de fondurile europene este, fără pic de îndoială, cea explicată de Mihai Tudose. Fondurile europene nu sunt atractive pentru autorităţile române pentru că nu se pot fura! O ştie chiar Liviu Dragnea pe pielea lui, iar a asta a băgat frica în tot PSD-ul. Cei din PSD fug de fondurile europene, însă stau la coadă atunci când vine vorba despre fondurile naţionale. În concepţia PSD, dacă banii sunt ai românilor, atunci este liber la furat! O să spuneţi că sunt prea dur şi că, în realitate, nu-i aşa. Îmi rezerv dreptul să vă trimit la ultimul raport al Curţii de Conturi a României şi veţi constata singuri că numai într-un an, 2016, jaful din bani publici a urcat la peste 43 de miliarde de lei. Da, aţi auzit bine, peste 43 de miliarde de lei! Nici eu nu am crezut că suma este reală! Însă detalii din raport sunt dincolo de orice imaginaţie: căi ferate şi vagoane au dispărut peste noapte, plăţi ilegale de milioane de lei, bonusuri necuvenite, bani dispăruţi de la lucrări de investiţii! Dacă raportăm această sumă la bugetul acelui an, putem să spunem că un sfert din buget a ajuns în buzunarele unora, fără a mai lua în calcul faptul că nu toate actele şi faptele ilegale ar fi fost constatate de Curtea de Conturi. Nu aş vrea să închei înainte de a vă spune că, văzând dimensiunea batjocurii faţă de banii publici, am înţeles şi încrâncenarea pe care liderii coaliţiei o au faţă de o justiţie care îi tot deranjează de la sifonarea banilor publici. O eventuală revocare a şefei DNA şi o "îmblânzire" a luptei anticorupţie, ne va duce cu siguranţă într-o nouă paradigmă, "dormi liniştit, PSD fură de la tine", iar fondurile europene vor fi cu siguranţă blocate.
Silviu Nicu Macovei "Regiunea Nord-Est va deveni depopulată, dacă nu intervenim!" Am auzit cu toţii în ultimele săptămâni despre mult mediatizatul raport al ONU, care plasează România pe primul loc după Siria, la numărul de cetăţeni care părăsesc ţara. Dacă luăm în considerare faptul că Siria este în plin război, ajungem la concluzia că ţara noastră este pe primul loc în lume în a-şi pierde cetăţenii. Cifrele arată că peste 2,5 milioane de cetăţeni români cu domiciliul permanent în România sunt plecaţi din ţară pentru mai mult de un an. Numărul lor a crescut constant, îndeosebi după 2007. Vorbim aici despre 12% din populaţia întregii ţări. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât principala categorie de vârstă care alege să părăsească România este cea între 20 şi 39 de ani, adică fix românii în plină putere de muncă şi cei mai activi din punct de vedere al natalităţii. Dacă însă privim distribuţia procentuală pe regiuni a celor plecaţi din ţară, observăm că regiunea Nord-Est este cea mai grav afectată de fenomenul migraţiei - 17,7% din cetăţenii români sunt plecaţi în afara ţării. Repet, este vorba în principal de românii capabili de muncă. Dacă vom corela aceste date cu faptul că regiunea Nord-Est este cea mai săracă regiune a Europei şi că este cea mai vitregită la nivel de infrastructură rutieră şi feroviară, iar investiţiile sunt la cel mai scăzut nivel, ne dăm seama că în an Centenar este imperios necesară îndreptarea atenţiei Guvernului României cu prioritate în direcţia regiunii Nord-Est. Mă refer concret la realizarea de investiţii care, la rândul lor, să atragă finanţări interne şi externe, la dezvoltarea infrastructurii şi la reducerea decalajului economic. Am propus şi voi milita ca o bună parte din investiţiile prin Fondul Suveran de Dezvoltare să fie direcţionate cu prioritate pentru regiunea Nord-Est. Soluţia este la îndemână, în sensul în care parcurile industriale din toate judeţele acestei regiuni au nevoie de investiţii concrete. Este suficient să privim distribuţia şi gradul de ocupare a acestor parcuri industriale şi vom observa nevoia imediată de sprijin în zona despre care vorbim. Sunt sigur că absolut toată lumea este convinsă de faptul că municipiul Iaşi este exponentul polului de dezvoltare al întregii regiuni Nord-Est. Principala resursă, cea umană, este abundentă în Iaşi, însă atenţia de care are nevoie va fi benefică pentru toată regiunea. Sunt de acord că doar industria de IT şi industriile creative nu sunt suficiente pentru a reduce decalajul economic cu celelalte regiuni. De aceea, investiţia în industrii conexe activităţii agricole este absolut esenţială! Trag un puternic semnal de alarmă faţă de situaţia extrem de gravă în care se află judeţele Moldovei şi contez pe disponibilitatea tuturor colegilor parlamentari de a conştientiza pericolul dezvoltării inegale a regiunilor istorice ale ţării noastre!
Laurenţiu Nistor "Băncile raportează profituri record. Câştigă cetăţenii români!" Profitul mult mai mare raportat de bănci în 2017 demonstrează că măsurile luate de guvernarea PSD au fost justificate şi au adus mai mulţi bani la bugetul de stat, bani care pot fi folosiţi pentru şcolile şi spitalele din România. Aceste rezultate se datorează adoptării O.U.G. nr. 79/2017 care limitează, prin Codul fiscal, diminuarea artificială a profitului bancar inclusiv prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2016/1164/UE privind normele împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne. Prin noile reglementări introduse de Guvernul PSD, cheltuielile cu dobânzile care pot fi deduse sunt limitate la maximul 10% din profit. În 2017, în consecinţă, profitul bancar a crescut spectaculos la 5,6 miliarde de lei, mai mare cu 1,4 miliarde de lei faţă de anul trecut, deci peste 300 de milioane de euro. Din profitul suplimentar raportat de bănci, statul român a încasat cu circa 50 de milioane de euro mai mulţi bani la buget, sub formă de impozit pe profit. Cu aceşti bani suplimentari colectaţi la bugetul de stat, se pot construi săli de masă în 1.000 de şcoli din România, fie se pot moderniza 250 de unităţi de învăţământ, fie se pot construi 15 cămine studenţeşti. Guvernarea PSD-ALDE îşi respectă promisiunile din campania electorală. Măsurile luate vin în sprijinul tuturor românilor, din dorinţa unei vieţi decente pentru fiecare dintre ei.
Petru Movilă "Centenarul conferinţelor şi monumentelor" În toamna anului 2016, PSD anunţa în campania electorală cu surle şi trâmbiţe marele proiect menit să redea încrederea şi demnitatea tuturor românilor şi să-i unească în cadrul unui proiect de ţară unic şi coerent, Centenarul Marii Unirii, cel mai important proiect la nivel declarativ al PSD, pentru perioada 2016 - 2020. Stimate domnule preşedinte, stimaţi colegi parlamentari ai PSD, am ajuns în anul centenar! Unde este marele proiect de ţară anunţat cu atât fast, proiectul care aduce unitate, prosperitate şi coerenţă? Oare toate tăierile de panglici sau pamblici, cum vreţi dumneavoastră să le spuneţi, toate dezvelirile de monumente şi plăci comemorative, toate conferinţele şi seminariile organizate în marile oraşe ale ţării, oare toate acestea reprezintă marele proiect de ţară promis de PSD? Stimate domnule preşedinte, stimaţi colegi din PSD, nu mă puteţi contrazice, asta aţi făcut şi asta faceţi, ne aflăm în anul în care ar trebui să sărbătorim cu decenţă şi mândrie Centenarul Marii Uniri, iar dumneavoastră organizaţi conferinţe peste conferinţe, tăiaţi panglici şi pamblici pentru inaugurarea de toalete în şcoli şi inauguraţi monumente peste monumente. Nu aveţi un proiect naţional bazat pe lucruri concrete, pe investiţii, nu sunteţi capabili să marcaţi acest an cu o importanţă capitală pentru neamul românesc! Aţi promis o Românie puternică în Uniunea Europeană şi în NATO, dar aţi produs o Românie hulită şi arătată cu degetul peste tot în Europa. Aţi promis unitate, solidaritate şi prosperitate pentru toţi românii, dar aţi dezbinat tot neamul românesc. Le-aţi crescut salariile, dar le-aţi scăzut veniturile. Asta este prosperitate? Cultura şi valorile româneşti, sunt priorităţi naţionale, dar avem bugete infime pentru instituţiile culturale din ţară, avem opere în ţară care pregătesc un spectacol pe bucăţi, timp de doi ani, pentru că nu au fonduri. Demnitate pentru toţi românii - dar avem peste 2.400 de unităţi şcolare cu grupul sanitar în curte. Astfel, vă întreb, aceşti părinţi ar trebui să-şi ducă cu demnitate copiii la şcoală şi să se bucure de prosperitatea în care trăiesc? Nu sunteţi capabili să oferiţi românilor un proiect de ţară adevărat, bazat pe investiţii, pe dezvoltare, pe o adevărată bunăstare şi prosperitate a neamului românesc. Unde este autostrada care leagă Moldova de restul ţării? Unde este marele centru pentru arşi de la Iaşi? Unde sunt spitalele regionale? Astăzi este deja prea târziu pentru proiecte şi investiţii cu notorietate şi prestanţă care să marcheze Centenarul Marii Uniri, dar niciodată nu este prea târziu să eliberaţi neamul românesc de interesele voastre meschine! Partidul Mişcarea Populară este singurul partid care, deşi se află în opoziţie, a venit în faţa românilor cu un proiect de ţară realist, să scoată România din toxicitatea în care se află acum din cauza PSD. Suntem singurul partid care a fost capabil să propună un proiect măreţ pentru anul centenar, un proiect anunţat de mai bine de doi ani şi un proiect menit să aducă o adevărată bunăstare şi unitate naţională, unirea cu Republica Moldova. Anul 2018, stimate domnule preşedinte, este despre România întreagă! Centenarul Marii Uniri reprezintă pentru Partidul Mişcarea Populară un eveniment care ar trebui să genereze un proiect major pentru ţară, care să marcheze viitorul României. Vă adresez o ultimă întrebare, domnule preşedinte şi domnilor parlamentari ai PSD, cum să vorbim de o Mare Unire, fără o parte dintre cei care au înfăptuit-o?
Claudiu-Vasile Răcuci "Pe unde ai pierdut reforma administraţiei, domnule Dragnea?" Voi spune astăzi lucruri pe care le cunoaşte toată lumea, inclusiv liderii actualei coaliţii de guvernare, dar care, se pare, au fost loviţi de o uitare profundă. România are astăzi o structură a administraţiei publice ineficientă şi costisitoare, care nu poate conduce la modernizarea ţării, nu poate permite realizarea de investiţii de interes local, regional sau naţional şi nu va putea permite principalelor servicii publice să se dezvolte, să se modernizeze. Cauzele principale le cunoaştem cu toţii: decizia administrativă este într-o parte, iar banii se află în altă parte, adică decizia este la nivelul consiliilor locale, iar banii s-au întors, încet şi sigur, tot la Guvern; structura organizării unităţilor administrativ teritoriale, bazată pe mii de unităţi administrativ-teritoriale, este şi ea o piedică; descentralizarea unor competenţe ale Guvernului, precum modul în care este administrată o parte consistentă din patrimoniul public - sunt alte domenii nereformate, care acţionează aproape identic cu perioada regimului comunist. PSD şi ALDE, partidele care guvernează astăzi România, nici nu vor să mai audă de posibilitatea reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, de o reactivare a descentralizării administrative sau de o evaluare a necesităţii restructurării plafoanelor administrative. Nimic! Aceasta deşi, în anul 2013, domnul Liviu Dragnea se poza în marele reformator al administraţiei publice locale şi în marele susţinător al descentralizării administraţiei. Din păcate, astăzi, singurul lucru care îl mai interesează este acela cum să facă administraţiile locale mai dependente de voinţa de la Bucureşti, cum să ia din mâna administraţiilor locale unele servicii publice şi cum să poarte banii publici, dintr-un buzunar în altul, totul cu scopul ca decizia să fie în mâinile şefului de la partid. Nu vreau să înţelegeţi critica mea la adresa Guvernului PSD-ALDE doar ca o critică banală, formulată în cadrul competiţiei politice. Eu nu am intrat în politică doar să critic. Puteam să o fac şi fără să fiu în politică! Eu am intrat în politică cu un singur scop, acela de a schimba ceva în bine în ţara mea, pentru copiii noştri. Promisesem că dacă PSD-ALDE vor face lucruri bune, chiar o să-i susţin. Din păcate, până acum, în peste 14 luni, nu mi-au dat această ocazie nici măcar o dată! Trebuie să înţelegem cu toţii că adevărata guvernare în societăţile dezvoltate este guvernarea locală! Ţările pe care le invidiem în Europa au guverne locale puternice, bine finanţate, autonome în decizie şi puternic controlate de cei care deţin puterea, adică de cetăţeni. Vedeţi cât este de simplu succesul? Vedeţi unde pleacă tinerii români să îşi construiască un viitor? Din păcate, ţara noastră, în loc să o ia în această direcţie, de mai bine de un an a luat-o exact în sensul opus, adică ne îndreptăm spre o recentralizare administrativă absurdă, care nu va aduce nimic, dar absolut nimic bun! Oricât de mult s-ar lăuda Guvernul că ştie ce-i mai bine pentru oameni, nu va şti niciodată la fel de bine ca un primar sau ca un consiliu local. Oricât de mult ar dori un primar să facă bine pentru o colectivitate locală, acesta nu va reuşi niciodată în actualul mod de organizare şi finanţare al administraţiei publice locale.
Raluca Turcan "Ministrul justiţiei, împotriva justiţiei!" Propunerea lui Tudorel Toader, de revocare a Procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, a primit aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori a CSM. Demersul antijustiţie al ministrului justiţiei, Tudorel Toader, primeşte astfel o respingere dură din partea reprezentaţilor sistemului judiciar. O ţară întreagă a putut urmări în direct dezbaterea de la CSM. Am primit cu toţii dovada instituţională că rechizitoriile din platourile TV, pe care ministrul justiţiei şi-a întemeiat argumentaţia, nu au nicio legătură cu realitatea juridică. Argumentele ministrului Toader au fost demontate unul câte unul. S-au spart ca nişte baloane de săpun. Aşa-zisul rechizitoriu al ministrului justiţiei s-a dovedit că nu este altceva decât un jalnic demers împotriva justiţiei. Toate demersurile PSD-ALDE, de aşa-zisă reformă a justiţiei, nu sunt decât atacuri împotriva justiţiei şi împotriva independenţei magistraţilor. Sunt atacuri pe care liderii PSD-ALDE le instrumentează prin oameni pe care îi manevrează, cum este cazul lui Tudorel Toader. Tudorel Toader nu a fost singur şi nu a acţionat pentru că aşa i-a venit lui. A fost împins şi patronat politic în această aventură de liderii PSD-ALDE. După votul de blam de la CSM, este cazul ca liderii PSD-ALDE să iasă din ipocrizie şi laşitate şi să-şi asume bărbăteşte responsabilitatea asupra acţiunii ministrului Toader, pe care au girat-o, făcându-se că se uită în altă parte. Este cazul să vedem un şir de demisii din fruntea PSD-ALDE, împreună cu demisia domnului Toader. Acest ministru al antijustiţiei nu ar mai trebui să vorbească nicio secundă în numele justiţiei şi despre justiţie, din înalta demnitate pe care a dezonorat-o. Aventura antijustiţie a lui Tudorel Toader şi a celor care l-au manevrat trebuie să se oprească aici! Domnilor de la PSD-ALDE, lăsaţi justiţia în pace!
Robert-Ionatan Sighiartău "Apel în anul Centenarului" Generaţia care a avut determinarea şi şansa de a înfăptui Marea Unire, un act istoric întemeietor, nu s-a oprit la proclamarea ei, ci a trecut la fapte. Marea Unire din 1918 a fost realizată atât pentru unificarea într-o singură ţară a teritoriilor locuite majoritar de români, cât şi pentru ca România, astfel întregită, să meargă pe drumul Vestului, să fie în rândul statelor civilizate cu democraţie occidentală. Sub conducerea lui Ion I. C. Brătianu, guvernarea PNL din anii 1922-1926 a pus în practică obiectivele Marii Uniri la a cărei înfăptuire PNL a contribuit major. Care erau aceste mari obiective - consolidarea şi modernizarea statul naţional unitar român în canoanele democraţiei occidentale şi pe baza valorilor naţionale. Guvernarea lui Brătianu-fiul a reuşit împlinirea acestui deziderat prin Constituţia de la 1923 şi legislaţia modernizării economiei, agriculturii, finanţelor si a organizării administrative a statului de atunci. A fost o strălucită sinteză între valorile modernităţii occidentale şi naţionale. În timpurile noastre, avem un alt act istoric întemeietor - aderarea României la structurile democraţiilor occidentale, euroatlantice, Uniunea Europeană şi NATO. PNL a avut şi aici o contribuţie hotărâtoare. Pasul al doilea, obligatoriu, este fructificarea integrală, în folosul cetăţenilor români, a şanselor uriaşe oferite de aderarea la structurile lumii occidentale. Să fim pentru totdeauna în Vest, cu nivel de trai, dezvoltare şi civilizaţie comparabile cu ţările occidentale. Cu alte cuvinte, ce-au făcut liberalii pentru România la începutul perioadei interbelice, sub conducerea lui Ion I. C. Brătianu, trebuie să facem şi noi, în alte circumstanţe istorice - să punem în practică, să aducem în viaţa de toate zilele toate consecinţele benefice ale unui mare act istoric întemeietor al începutului de mileniu trei - aderarea României la Uniunea Europeană şi NATO, acompaniată de Parteneriatul strategic cu SUA. Suntem în anul Centenarului Marii Uniri. Avem, cu atât mai mult, obligaţia morală faţă de români să dăm semnalul concret al voinţei de a realiza acest obiectiv. În anul Centenarului, România trebuie să aibă acţiuni şi politici concrete care să repare rupturi şi decalaje care blochează integrarea deplină a ţării în Occident. La nivel simbolic, aceasta echivalează cu realizarea unei a doua Mari Uniri, prin infrastructură, care să unească regiunile istorice ale României şi România cu Occidentul; prin reducerea decalajelor de nivel de trai şi de dezvoltare din interiorul ţării; prin captarea energiilor şi competenţelor conaţionalilor noştri dinlăntrul şi din afara României; prin modernizarea completă a instituţiilor şi economiei; prin coagularea valorilor moderne cu cele tradiţionale; prin punerea familiei şi a valorilor ei în centrul politicilor demografice şi educaţionale. Succesul acestor demersuri va echivala, simbolic, cu o a doua Mare Unire. Într-un context cu o atare miză, mă adresez actualei majorităţi guvernamentale PSD-ALDE. Nu daţi cu piciorul acestei şanse istorice pe care o ţară o întâlneşte la câteva generaţii! Renunţaţi la politicile care învrăjbesc, care produc şi care adâncesc decalaje între regiuni şi între categorii sociale! Lăsaţi în pace justiţia şi nu-i mai asupriţi pe cei care produc şi susţin bugetul ţării! Renunţaţi la populismele şi la risipa clientelară care prăpădesc banii românilor şi creşterea economică! Încetaţi să mai daţi vina pe Occident, ca să vă acoperiţi propriile nerealizări, abuzuri şi derapaje de la democraţie şi domnia legii! Nu bagatelizaţi Centenarul prin festivisme prăfuite şi goale de conţinut! Construiţi autostrăzi, spitale şi şcoli, nu mai vindeţi iluzii şi minciuni! Fiţi măcar o dată la înălţimea momentului pe care îl trăim! PNL este conştient de ocazia istorică pe care o avem cu toţii şi cheamă la solidaritate naţională toate forţele democratice, creative şi de bună-credinţă ale naţiunii. Vom face tot ce depinde de noi pentru realizarea obiectivului de ţară despre care am vorbit, atât cât putem din opoziţie, şi cu tot ce vom putea, cu toate competenţele şi capacităţile, atunci când vom fi la guvernare. Avem un precedent glorios în istoria PNL - o generaţie de liberali care şi-a onorat misiunea istorică la 1918 şi în deceniul ce a urmat. Vom urma modelul lor!
Aurel-Robert Boroianu "România pierde! Pierde finanţarea pentru spitalele regionale, pierde fondurile europene de sute de milioane de euro! Cine răspunde, domnilor Dragnea şi Tăriceanu?!" Zilele trecute, românii au aflat din nou că promisiunile din Programele de guvernare ale PSD-ALDE nu au mai nimic în comun cu realitatea din teren, ci au rămas cantonate în zona minciunilor vehiculate prin campaniile electorale. Susţin acest lucru, deoarece se dovedeşte pe zi ce trece că toate aceste promisiuni ale PSD-ALDE s-au transformat, fie în coşmaruri fiscale, adică în tăieri de salarii şi venituri, tăieri substanţiale ale bugetelor locale sau creşteri de taxe şi accize, fie în eşecuri pe bandă rulantă, în diferite domenii importante! Astfel, de exemplu, în domeniul sănătăţii, România nu reuşeşte deloc să evolueze, ci din contră, investiţiile necesare din domeniu sunt absolut neglijate de guvernanţii actuali. Ţara noastră se confruntă doar cu probleme mari şi blocaje extrem de grave în sistemul public de sănătate, cum sunt lipsa cronică a vaccinurilor şi amplificarea unor epidemii de rujeolă şi gripă, soldate cu prea multe decese pentru o ţară europeană. De asemenea, se constată permanent nenumărate şi nesfârşite probleme prin mai toate spitalele de stat şi, din păcate, acestea rămân nerezolvate sau tergiversate de miniştrii PSD care se tot perindă prin Guvernele PSDragnea. Mai mult decât atât, Comisarul european, doamna Corina Creţu, a avertizat recent Guvernul Dăncilă asupra faptului că România are toate şansele să piardă şi banii care reprezentau finanţarea de la BEI pentru construirea unor spitale regionale: "Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale, care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor trei spitale regionale este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri". Deci, cu alte cuvinte, în loc să fie preocupaţi de a lua cele mai rapide şi mai eficiente măsuri pentru a respecta termenele agreate cu BEI, pentru a putea astfel atrage finanţarea necesară construirii acestor spitale, atât de importante pentru schimbarea în bine a condiţiilor oferite românilor din regiunile respective în domeniul sănătăţii, domnii Dragnea şi Tăriceanu aruncă 150 de milioane de euro la gunoi, pentru că dumnealor sunt preocupaţi exclusiv de controlul politic absolut asupra Guvernelor lor şi, în consecinţă, de schimbarea premierilor din 6 în 6 luni! Sper că aţi auzit şi dumneavoastră, nu numai noi, cei din opoziţie, faptul că doamna Corina Creţu avertizează Guvernul Dăncilă şi asupra întârzierilor foarte mari din Programul Operaţional Regional, POR, program pe care România riscă să piardă fonduri europene de până la 831 de milioane de euro până la finalul anului curent! În acest sens, vă întreb, doamnă prim-ministru Dăncilă, ce măsuri veţi lua în regim de urgenţă, astfel încât acest lucru să nu se întâmple? De asemenea, vreau să-mi răspundeţi, domnilor Dragnea şi Tăriceanu, cât îi veţi mai minţi pe români şi când aveţi de gând să le spuneţi adevărul adevărat, despre cauzele reale ale acestor eşecuri? Nu mai departe de acum un an, susţineaţi în Programul de guvernare Grindeanu: "...estimăm că până în 2020 fondurile europene vor fi absorbite în proporţie de peste 72% - restul până la 100% va fi absorbit până la 31 dec 2023"! Suntem în 2018, domnilor, şi vi se atrage atenţia că România va pierde aproape un miliard de euro din aceste fonduri, doar până la sfârşitul anului... Nu mai departe de acum un an, susţineaţi negru pe alb, în acelaşi Program de guvernare Grindeanu, că intenţionaţi "construcţia a opt spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generaţie, care vor elimina eforturile financiare şi umane pentru deplasarea cetăţenilor din ţară către Bucureşti, în speranţa unui act medical de calitate", iar acum este limpede că aţi pierdut şi finanţarea acestora!
Sorin-Ioan Bumb "Revoluţia fiscală a PSD se face pe spinarea pensionarilor" Haosul creat de revoluţia fiscală a PSD a generat efecte grave şi multiple în societate. Aproape că nu mai este săptămână în care Guvernul să nu dea o nouă ordonanţă de urgenţă prin care mai cârpeşte câte ceva din revoluţia care a devenit între timp un fel de "test al pisicii", ca în bancurile de pe vremea comunismului. Altfel spus, PSD aşteaptă să vadă ce mai crapă, să ştie unde trebuie să cârpească. Însă, dincolo de orice glumă, se înmulţeşte în fiecare zi numărul celor afectaţi de această revoluţie, cărora PSD a vrut să le facă bine cu forţa. Iată că nu scapă nici sistemul de pensii. Una dintre urmările revoluţiei fiscale este amânarea majorării punctului de pensie pentru data de 1 iulie 2018, în loc de 1 ianuarie 2018. După ce recalcularea pensiilor, pentru cei ce au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă, a dus, paradoxal, la scăderea cuantumului pensiei încasate în decembrie 2017, acum pensionarii sunt loviţi din nou, ei rămânând şi fără majorarea de pensii promisă. La această ţeapă se adaugă şi efectul indirect al revoluţiei fiscale, adică creşterea de preţuri şi devalorizarea monedei naţionale, pe care pensionarii au început să le simtă ori de câte ori îşi achită facturile sau îşi cumpără cele necesare traiului. Lucrurile nu se opresc însă aici. Ca să facă rost de bani la buget, PSD s-a gândit să umble un pic şi la pensiile viitoare, ale celor care acum lucrează şi cotizează la sistemul de pensii. PSD reduce cota de contribuţie la fondul de pensii administrate privat de la 5,1% la 3,75%, furând astfel şi din pensiile viitoare ale românilor. Iată deci că cinismul PSD nu mai are nicio limită! PSD confiscă acum viitorul românilor şi le fură viitoarele pensii, ca să îşi poată acoperi, temporar, promisiunile electorale mincinoase, care nu au niciun fundament economic. Domnilor guvernanţi, oricâte guverne de şase luni aţi tot schimba, revoluţia fiscală va rămâne doar un eşec răsunător, un program mincinos, construit doar pentru a lua ochii electoratului. Opriţi-vă din făcut bine cu forţa, până nu veţi transforma ţara într-un paradis socialist distopic, de tipul Venezuelei!
Florinel Stancu "Îmi doresc să îmbunătăţim Programul gratuit de cadastru" Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ANCPI, are o misiune foarte importantă şi în acest an. Ne dorim cu toţii să grăbim lucrările pentru cadastrarea gratuită a terenurilor. Primarii din judeţul Dolj şi-au propus să fie campioni la acest capitol. În acest an, ANCPI a demarat şi procedurile pentru scoaterea la licitaţie a imobilelor din cele 660 de comune în toată ţară, care vor fi înregistrate în evidenţele de cadastru şi carte funciară cu ajutorul fondurilor europene, urmând ca acestea să fie împărţite în trei loturi. Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI, peste patru miliarde de lei, dar şi din fonduri externe obţinute prin Programul Operaţional Regional, în cuantum de aproximativ 312 milioane de euro. O altă sursă de finanţare poate fi bugetul local, numai că UAT-urile nu dispun de aceşti bani. Nu cred că mai este nevoie să motivăm această grabă. Lipsa cadastrului la terenurile agricole este una dintre problemele fundamentale ale agriculturii româneşti şi una dintre frânele dezvoltării serioase a acestui sector. Fără cadastru, pământul are o valoare diminuată considerabil şi nu poate fi vândut, iar procesul de retrocedare a terenurilor agricole se poate considera încheiat numai în momentul în care se ataşează cadastrul la titlul de proprietate. Pe lângă problema banilor mai există câteva blocaje care trebuie rezolvate cât mai repede posibil, pentru ca procesul de cadastrare să devină şi mai rapid. Dacă se solicită unităţilor administrativ teritoriale să depună pentru terenuri şi locuinţe, atunci şi suma alocată din partea statului ar trebui majorată. Primăriile care au câştigat proiectul şi au demarat lucrările spun că nu au primit încă banii. Apoi, dacă dorim să realizăm cu adevărat acest obiectiv naţional şi european, este necesar un proces de aplicare continuu, nu doar în anumite intervale de timp. Suntem în discuţii cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pe acest subiect, iar eu sper că dificultăţile din prezent vor fi înlăturate, astfel încât UAT-urile din toată ţara să reuşească implementarea celui mai important proiect din ultimii ani, pentru ele.
Tamara-Dorina Ciofu "Introducerea unui program naţional de vaccinare anti-HPV, ca metodă de prevenţie primară, complementar programelor de screening, organizat şi derularea de campanii de informare" Apreciez ca fiind foarte importantă preocuparea Ministerului Sănătăţii pentru creşterea capacităţii de screening pentru depistarea bolilor cu impact asupra sănătăţii publice, prin finanţare din fonduri europene, astfel încât peste 800.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 24 - 64 ani vor beneficia de servicii de depistare precoce, HPV şi Babeş Papanicolau, precum şi de triaj citologic. Cu toate acestea, în absenţa realizării unui program naţional de vaccinare anti-HPV şi a derulării unor campanii de informare la nivel naţional, cu precădere în comunităţile vulnerabile, nu se va reduce semnificativ nivelul mortalităţii prin cancer de col uterin, cu precădere la femeile tinere. Infecţia cu virusul HPV este una dintre cele mai frecvent întâlnite în întreaga lume. Cercetările în domeniu arată că până la 80% din populaţia feminină activă sexual va fi expusă, la un moment dat, acestui virus. Cancerul de col uterin reprezintă 10% din cancerul feminin la nivel mondial şi este al doilea cel mai frecvent şi fatal cancer în rândul femeilor sub 50 de ani. La nivel global, mai mult de o jumătate de milion de cazuri noi apar anual, în timp ce se înregistrează în fiecare an mai mult de un sfert de milion de decese, ţările în curs de dezvoltare având cea mai mare parte a poverii acestor boli. În fiecare an, în România, sunt diagnosticate 4.343 de cazuri noi de cancer de col uterin, 1.909 femei pierd în fiecare an lupta cu această boală, iar aproximativ 12% din totalul cazurilor de cancer de col uterin din Uniunea Europeană provin din ţara noastră. Consider că se impune introducerea vaccinării anti-HPV, ca metodă de prevenţie primară, complementar programelor de screening organizat. România înregistrează o incidenţă de trei ori mai mare decât cea a Uniunii Europene, 34,9 la 100.000 de femei, şi este pe primul loc dintre toate ţările europene în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin, 14,2 la 100.000 femei. Acest lucru înseamnă o mortalitate de 20 de ori mai mare decât a Islandei, de 4 ori mai ridicată decât cea a Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât cea a unor ţări precum Macedonia, Belarus sau Ucraina. În plus, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România şi principala cauză pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. În plus, se estimează că anual sunt diagnosticate în ţara noastră 331 de cazuri noi de cancer vulvar, 78 de cazuri de cancer vaginal, 76 de cazuri de cancer anal la femei şi 77 de cazuri la bărbaţi, 130 de cazuri de cancer penian, 388 de cazuri de cancer orofaringian la femei şi 3.716 cazuri la bărbaţi. Modalitatea cea mai des întâlnită de transmitere a virusului HPV este cea sexuală. Totodată, infecţia cu HPV poate fi transmisă şi prin metode nonsexuale, însă aceste cazuri sunt foarte rar întâlnite. O astfel de metodă este transmiterea virusului de la mamă la nou-născut, în cazul unei naşteri vaginale. De cele mai multe ori, infecţia cu HPV nu prezintă simptome. Prin urmare, multe persoane cu infecţie HPV nu ştiu că o au. Marea majoritate a infecţiilor cu HPV nu prezintă un pericol pentru organism, însă atunci când infecţiile persistă, creşte riscul apariţiei cancerului de col uterin. În prezent, există două metode de prevenţie împotriva bolilor provocate de infecţia cu HPV. Prevenţia primară, prin vaccinare, şi cea secundară, prin screening. Doar împotriva cancerului de col uterin sunt dezvoltate programe de screening prin testare Babeş Papanicolaou. Având în vedere aspectele prezentate, consider că se impune introducerea unui program naţional al vaccinării anti-HPV cu vaccinul nonavalent, care asigură la ora actuală cea mai extinsă protecţie împotriva cancerului de col uterin, de aproximativ 90%. Totodată, susţin că este necesar să se organizeze anual campanii publice de conştientizare a riscurilor la care se expun persoanele din categoriile vulnerabile, dacă nu se prezintă la medic pentru screening şi nu se vaccinează împotriva infecţiei cu HPV. În calitate de medic primar cu experienţă de peste 30 de ani în pediatrie, sunt dispusă să particip la dezvoltarea unui astfel de program naţional de vaccinare anti-HPV şi de organizare a unor caravane de informare a familiilor şi a tinerilor expuşi la infecţia cu HPV, în special în cadrul comunităţilor vulnerabile. În 10 ani de la introducerea vaccinării tetravalente la nivel internaţional, s-au putut înregistra progrese remarcabile în ţările în care vaccinarea este inclusă în programele naţionale de imunizare. Astfel, în Australia, prevalenţa genotipurilor HPV 6, 11, 16 şi 18 în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani a fost redusă de 4 ori, prin introducerea vaccinării în programul naţional de imunizare - de la 28,7% la 6,7% prevalenţă. În SUA, un declin clar, de 56%, a infecţiilor HPV cu genotipurile prevenibile prin vaccinare, a fost înregistrat la tinerele cu vârsta între 14 şi 19 ani care au fost vaccinate în intervalul 2003-2006, cât şi intervalul 2007-2010. În Danemarca, un studiu de cohortă care a analizat date din registrele naţionale referitoare la femeile născute în intervalul 1989-1999, a remarcat că cele care au primit vaccinul HPV tetravalent au avut un risc de a dezvolta leziuni precanceroase mai mic cu 60% faţă de cele nevaccinate.
Beatrice Tudor "Anatomia unei manipulări de presă anti-PSD, în contextul unui anunţ important despre justiţie" Miercuri, 21 februarie, cel mai important blog de sport din România, tolo.ro, dă o informaţie care zguduie internetul - cea mai bună handbalistă a lumii primeşte un salariu de 22.000 de euro de la clubul unde activează. Asta ar fi fost informaţia. Doar că ea a fost însă împachetată puţin diferit - Gabi Firea îi dă Cristinei Neagu cel mai mare salariu de bugetar din România! A doua zi, ministrul justiţiei urma să anunţe soarta Procurorului-şef al DNA şi era nevoie de motive care să-i isterizeze pe bucureşteni. Întâi să cunoaştem personajele ! Gabriela "Gabi" Firea este femeie, este membru al PSD, este Primarul General al Bucureştiului, este una dintre personalităţile reprezentative pentru partid în acest moment şi este un om ambiţios cu proiecte ambiţioase - din start, câteva calităţi care o transformă în ţintă şi chiar într-un trofeu politic, atunci când situaţia o impune. Cristina Neagu este cea mai bună jucătoare de handbal a lumii, a muncit enorm pentru a ajunge unde a ajuns, a făcut ca România să iubească din nou acest sport şi a devenit un model pentru mii de copii care vor la handbal ca să fie precum Cristina - din start, câteva calităţi care o transformă într-un erou şi într-un model, într-o perioadă în care nu avem foarte multe multe eroine şi modele în societate. Cătălin Tolontan este un jurnalist care glisează cu uşurinţă între zona presei de investigaţii, a presei sportive şi, mai nou, zona justiţiei. Apoi să cunoaştem faptele: Pe 20 februarie 2017, deci acum un an de zile, Gazeta Sporturilor publica o ştire despre faptul că cea mai bună jucătoare de handbal a lumii, Cristina Neagu, a semnat cu CSM Bucureşti. A fost un transfer care a fost aplaudat de toată lumea la momentul respectiv. O valoare a handbalului românesc se întoarce acasă. Un club românesc de handbal se consolidează ca să fie competitiv pe scena handbalului mare. Fiind cea mai bună jucătoare de handbal din lume, Cristina Neagu a semnat pe un salariu decent pentru valoarea ei, salariu care era cunoscut de toată lumea, inclusiv de Gazeta Sporturilor şi de Cătălin Tolontan, care au demarat şi sondaje online prin care întrebau dacă consideră corect salariul primit de Neagu de la CSM Bucureşti. Pe 21 februarie 2018, deci la un an distanţă de la dezbaterile online realizate de GSP, pe marginea salariului lunar al lui Neagu la CSM, tolo.ro aruncă "bomba" - publică fluturaşul de salariu al lui Neagu, care atestă exact suma publicată în urmă cu an de GSP. Nicio noutate, nicio dezvăluire că ar fi mai mulţi bani decât cei prevăzuţi în contract, nimic, doar faptul că Neagu primeşte cât scria în contractul încheiat cu un an în urmă. Internetul şi presa anti-PSD şi anti-Firea se inflamează şi încep criticile că Primarul General vrea să-şi "facă imagine" pe seama lui Neagu. Deşi Neagu juca deja de un an la CSM, deşi bucureştenii au văzut-o pe teren, jucând, deşi nu au văzut-o pe Gabriela Firea la meciurile CSM! Acum să înţelegem manipularea! Tolo.ro nu a vrut să dea o ştire despre salariul lui Neagu. Tolo.ro a vrut să ofere un pretext bucureştenilor să se revolte nemotivat împotriva Gabrielei Firea şi a PSD, cu o zi înainte ca Tudorel Toader să anunţe că cere revocarea Procurorului-Şef al DNA. Aşa se explică titlul manipulator al ştirii: "Gabi Firea îi dă Cristinei Neagu cel mai mare salariu de bugetar din România". Elementele de manipulare sunt multe şi subtile: Comparaţi titlul manipulator cu titlul neutru, care ar fi fost cel corect pentru această ştire - "Am intrat în posesia fluturaşului de salariu al celei mai bune jucătoare de handbal din lume!". Fără menţiunea despre Firea şi despre bugetari, ştirea ar fi fost aproape banală. Ce a urmărit manipularea? Să scoată oamenii din fire, să îi antagonizeze împotriva PSD şi să umfle protestele care se organizau deja. S-a căutat un subiect popular şi s-a găsit - sportul; s-a căutat un membru PSD vizibil şi s-a găsit - Gabriela Firea; s-au căutat elemente de manipulare şi s-au găsit chiar două - salariul cunoscut deja de un an de zile, dar reîncălzit acum, şi antagonizarea bugetarilor cu angajaţii din privat, o tehnică plăcută manipulatorilor anti-PSD, încă de la Băsescu încoace. În mod curios, în timp ce făcea spectacol la prezentarea raportului de la Ministerul Justiţei, Cătălin Tolontan a uitat să-l întrebe pe Tudorel Toader dacă în calitate de bucureştean are ceva de obiectat la salariul primit de Neagu de la CSM. Trăim vremuri tulburi, în care manipulările sunt mascate drept ştiri şi neadăvărurile drept fapte alternative, în care ziariştii critică puterea pentru lipsă de transparenţă, în timp ce ei înşişi se dedau la manipulări. Stă doar în puterea noastră să ne oprim cu toţii din acest război informaţional, până când nu distrugem orice încredere a cetăţenilor în ceea ce înseamnă comunicare publică.
Tudor Ciuhodaru "Atenţie ! Este nevoie urgent de introducerea educaţiei pentru sănătate!" 77 de cazuri de gripă au fost confirmate până acum la Iaşi. Numărul deceselor înregistrate în această iarnă a ajuns la 47. Ultima victimă este o femeie de 35 de ani, fără alte afecţiuni, care a murit la 3 zile de la internare. Ce este şi cum prevenim gripa porcină? Cea mai mediatizată gripă din istorie, gripa tip A(H1N1), numită şi gripa porcină, gripa mexicană, este o boală virală, care evoluează cu febră moderată, curbatură şi interesarea căilor respiratorii superioare (rinofaringe) şi mai rar cu exprimări gastro-enterice, având rare tendinţe de complicaţii. Măsurile de prevenţie, valabile oriunde şi oricând pentru orice viroze, includ respectarea strictă a regulilor de igienă - utilizarea batistei, a şerveţelului de unică folosinţă atunci când tuşim sau strănutăm, spălatul riguros pe mâini - evitarea aglomeraţiilor şi izolarea pacientului la domiciliu. Consultaţi medicul de familie şi evitaţi, cel puţin la Iaşi, zecile de ore de aşteptare de la urgenţe, unde riscul de transmitere a oricărei infecţii respiratorii creşte exponenţial din cauza aglomeraţiei. Puteţi lua în considerare, după informarea privind beneficiu-risc, imunizarea prin vaccinare. Trei lucruri care trebuie cunoscute despre gripa porcină: 1. Prin comparaţie cu gripa sezonieră, morbiditatea şi mortalitatea acestei gripe este de 10-20 de ori mai mică, gripa sezonieră afectând într-un an pandemic circa 90 de milioane de persoane, cu 865.000 de spitalizări şi 209.000 de cazuri letale, iar gripa porcină în "pandemia" din aprilie 2009 - august 2010, doar circa 18500. 2. Spre deosebire de gripa sezonieră, ce interesează grupele extreme de vârstă, cea porcină afectează cu predilecţie persoanele sub 40 de ani. Stările asociate care induc un risc crescut faţă de boală şi complicaţii, inclusiv deces, prin insuficienţă respiratorie acută, includ sarcina şi lăuzia, obezitatea, boli metabolice - diabet zaharat, sindrom metabolic imunodeficienţe şi patologia cronică, respiratorie sau cardiacă. 3. Infecţia se transmite de la om la om, nu de de la animale - porci, câini sau pisici - şi nici de la păsări, preponderent pe cale aeriană, fiind favorizată de nerespectarea regulilor elementare de igienă. Răspândirea globală a fost favorizată de globalizare, în particular de transportul cu avionul, unde filtrarea aerului în condiţii de reciclare şi presurizare nu are nicio eficienţă asupra virusurilor.
Viorica Cherecheş "Creştem copii, dar nu-i educăm pentru viaţă!" Asistăm la un conflict între generaţii, la o "emancipare" a tinerilor care iau viaţa în piept de la vârste tot mai fragede. Vedem fete de numai 11 sau 12 ani care devin mame sau tineri care la 16 sau la 17 ani au o atitudine sfidătoare pentru tot ce înseamnă reguli de conduită sau bun-simţ. Pe stradă, la cumpărături sau în spaţiile publice suntem martorii unor comportamente, la tineri, care ne determină să luăm măsuri. S-a ajuns la această situaţie din mai multe cauze: părinţi prea ocupaţi, dascăli plictisiţi sau depăşiţi de situaţie, bunici care îşi răsfaţă prea mult nepoţii. Am ajuns în situaţia în care creştem copii, dar nu-i educăm pentru viaţă. Orele de dirigenţie, în care dirigintele - cel care ar trebui să fie un al doilea părinte - le vorbea elevilor despre regulile de etichetă la masă sau în societate, le arăta cum se calcă o cămaşă sau se împachetează corect o pereche de pantaloni, sunt acum doar o amintire. Din păcate, am aflat de la părinţi că orele de dirigenţie s-au transformat în ore de limba română, matematică sau orice altă materie, în funcţie de specialitatea dirigintelui. Probabil că dascălii au obosit să tot repete nişte reguli de bun-simţ, de care ţine cont tot mai puţină lume, mai ales că efortul lor probabil că nu este dublat şi munca părinţilor. Tânăra generaţie este preocupată de mânuirea gadgeturilor sau în alegerea mărimii perfecte la haine sau pantofi, dar nu cunoaşte regulile elementare de conduită. Trebuie să evoluăm şi să ne adaptăm la toate schimbările cu care suntem asaltaţi zilnic din toate părţile, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să uităm de buna-cuviinţă şi de lucrurile elementare pe care trebuie să le ştie oricine în viaţă, începând de la "te rog" şi "mulţumesc". Trebuie să le dăm o şansă tinerilor noştri, generaţiilor care vin după noi, să le inoculăm câteva reguli simple, trebuie să-i educăm şi pentru viaţă, nu numai să-i creştem!
Oana-Silvia Vlăducă "Ziua internaţională a limbii materne, o pledoarie pentru diversitate şi toleranţă" Începând din 2000, în fiecare an, la data de 21 februarie, în întreaga lume este sărbătorită Ziua internaţională a limbii materne, dorindu-se astfel promovarea diversităţii lingvistice şi culturale. Avea să fie anunţată de UNESCO, pentru prima oară, la data de 17 noiembrie 1999. La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii". Prin aceeaşi rezoluţie, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ca Anul Internaţional al Limbilor, promovând astfel unitatea în diversitate şi înţelegerea dintre naţiuni prin multilingvism şi multiculturalism. Data de 21 februarie marchează, anual, printr-o serie de manifestări cu teme care îndeamnă la reflecţie şi decizie, ziua din 1952, în care studenţii care demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, bengali, ca limbă naţională a Pakistanului, au fost împuşcaţi de poliţie la Dhaka, astăzi, capitala Bangladeshului. În statele membre ale ONU, de Ziua internaţională a limbilor materne, autorităţi guvernamentale sau regionale, universităţi, institute sau asociaţii organizează diferite conferinţe, dezbateri sau concursuri prin care este reliefată bogăţia culturală a limbii materne şi este subliniată necesitatea conservării acesteia, ca act de identitate culturală a fiecărui cetăţean, în marea familie a naţiunilor. Centrate pe teme de interes major, acţiunile au avut şi au ca scop încurajarea diversităţii lingvistice, propunându-şi dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume. Prin temele alese, a fost accentuată, în fiecare an, importanţa limbii în progresul omenirii, la nivel global. Dacă în 2016 evenimentele organizate aveau în atenţie "Educaţia de calitate, limbaje de instruire şi rezultatele învăţării", în 2017, tema aleasă pentru marcarea Zilei internaţionale a limbii materne a fost "Spre un viitor durabil cu ajutorul unei educaţii multilingvistice". În cadrul acţiunilor organizate, a fost subliniată importanţa limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de şcoală. Acest fapt înlesneşte accesul la educaţie şi promovează echitatea, pentru grupurile de populaţie care vorbesc limbi minoritare şi autohtone îmbunătăţeşte calitatea educaţiei şi procesul de învăţare, prin înţelegere, nu prin memorare. Anul acesta, tema propusă pentru marcarea Zilei internaţionale a limbii materne a fost "Acţionând împreună pentru diversitatea lingvistică şi multilingvism", înţelegând nevoia de solidaritate şi iniţiativă pentru păstrarea bogăţiei culturale regăsite în limba maternă. Această moştenire culturală şi spirituală inestimabilă, înmagazinată în limba maternă, trebuie păstrată şi transmisă generaţiilor viitoare. Din păcate, însă, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată la şcoală, limba maternă ar putea fi uitată, pierzându-se astfel cu uşurinţă. Estimările în acest sens arată că, dacă nu vor fi luate măsuri, jumătate din cele aproximativ 7.000 de limbi vorbite astăzi sunt în pericol să dispară până la sfârşitul acestui secol. Omenirea ar pierde astfel nu doar bogăţia culturală încorporată în limba uitată, dar şi importante cunoştinţe căpătate de-a lungul secolelor. La acest capitol, ar trebui menţionat şi faptul că, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, 40% din populaţia lumii nu primeşte educaţie în limba pe care o vorbesc sau o înţeleg. Pentru a stimula dezvoltarea durabilă, elevii trebuie să aibă acces la educaţie în limba lor maternă, dar şi în alte limbi străine. Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului tangibil şi intangibil, este puntea de comunicare cu ceilalţi, dar reprezintă şi legătura puternică a fiecăruia dintre noi cu familia şi locurile natale, cu tradiţia şi strămoşii, cu valorile şi credinţa moştenite din bătrâni. Limba maternă reprezintă, de asemenea, alături de cultură, o componentă importantă în definirea unei minorităţi naţionale, contribuind la conservarea şi la perpetuarea acesteia. Organizaţia Naţiunilor Unite consideră că toate acţiunile care promovează păstrarea limbilor materne ajută la dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume, la păstrarea ideii de solidaritate şi, nu în ultimul rând, la garantarea înţelegerii, toleranţei şi a dialogului între persoane şi naţiuni, indiferent de limba vorbită. Şi în ţara noastră au avut loc o serie de acţiuni culturale, prin care a fost marcată Ziua internaţională a limbii materne, la care au participat mulţi elevi şi studenţi. O astfel de sărbătoare a identităţii culturale şi spirituale, a diversităţii şi comunicării, a reliefat, dincolo de mesaje, şi importanţa limbii române care înglobează şi o inestimabilă bogăţie culturală. Prin limba română sunt transmise lumii întregi tradiţii păstrate de veacuri, valori culturale şi spirituale aparte. Limba dulce a doinei şi a baladelor străbune, cuvintele care însoţesc ritualurile din preajma sărbătorilor, versurile poeţilor români care au un ecou unic în limba maternă, vin din istorie, fac parte din identitatea noastră şi se adaugă la loc de cinste în concertul valorilor universale. De aceea, avem ca datorie să păstrăm această bogăţie şi să le-o transmitem urmaşilor, dar şi să facem tot ce este posibil pentru ca şi românii din afara graniţelor să poată vorbi limba română. Este o datorie faţă de noi înşine, cu atât mai mult cu cât limba maternă reprezintă, dincolo de toate, sentimentul profund şi nealterat de a fi acasă.
Mihai Weber "Sistemul «RO-ALERT», o soluţie pentru salvarea şi siguranţa a milioane de vieţi" Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT" va fi supus votului miercuri, 28 februarie 2018, zi în care sper că toţi colegii mei, indiferent de culoarea politică, vor vota acest proiect, care are scopul prevenirii pierderii de vieţi omeneşti în cazul unor calamităţi naturale. Sistemul "RO-ALERT" presupune multiple avantaje faţă de cel actual, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de: transmiterea unor mesaje de avertizare adaptate evenimentului iminent prin intermediul reţelelor operatorilor de telefonie mobilă; transmiterea rapidă a mesajelor către toţi utilizatorii aflaţi în arealul ameninţat, chiar în condiţii de congestie a reţelelor operatorilor de telefonie mobilă; afişarea instantanee a mesajelor pe ecranul terminalului mobil, fără a fi necesară vreo intervenţie a utilizatorului; repetarea ciclică a mesajelor de alertare la intervale de timp configurabile; recepţionarea mesajelor de avertizare şi de către terminalele aflate în roaming; acurateţea mesajelor de avertizare, formulate doar pe baza informaţiilor furnizate de surse autorizare. Sistemul "RO-ALERT" va fi implementat cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi va fi operat de structurile operaţionale 24/24 ale IGSU şi ale structurilor subordonate acestuia. Sisteme similare şi-au dovedit utilitatea şi eficienţa în SUA, dar şi în unele state membre precum Franţa, Germania, Olanda, Lituania, Belgia. În opinia mea, Partidului Social Democrat are o preocupare constantă pentru siguranţa şi bunăstarea românilor, obiective care sunt prioritare în Programul de guvernare, drept pentru care fiecare soluţie care vine în sprijinul populaţiei în acest fel, este binevenită şi susţinută în totalitate.
Răzvan-Ilie Rotaru "Bani europeni pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii" Guvernul PSD oferă soluţii pentru oprirea plecării tinerilor din ţară şi integrarea acestora pe piaţa muncii din România. În acest sens, vreau să vă anunţ că ministrul fondurilor europene, doamna Rovana Plumb, şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Cristiana Barbu, au semnat săptămâna trecută trei proiecte cu finanţare europeană, în valoare totală de 9,7 milioane de euro, pentru integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii din România. Finanţarea se asigură prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, POCU. Astfel, două dintre proiecte vizează programele naţionale de ucenicie şi stagii prin care se oferă sprijin financiar nerambursabil, angajatorilor care organizează programe de ucenicie la locul de muncă şi/sau stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior. Angajatorul care încheie un contract de ucenicie beneficiază de 1.125 lei/lună/ucenic, în perioada de derulare a contractului, respectiv 12 luni, 24 luni, 36 luni, în funcţie de nivelul de calificare al programului. Angajatorul care încheie un contract de stagiu beneficiază de 1.350 lei/lună, în perioada derulării contractului de stagiu, respectiv 6 luni. Cel de-a treilea proiect, având o valoare de 460.000 de euro, vizează activarea tinerilor NEETs - Not in Education, Employment or Trening - care nu sunt înscrişi într-un program de educaţie, de ocupare sau de formare profesională. Concret, prin acordarea unei prime de activare, se urmăreşte stimularea ocupării în rândul acestei categorii sociale. În cadrul acestui program, un tânăr domiciliat sau cu reşedinţa într-una din regiunile Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia, înregistrat la AJOFM, care se angajează pentru o perioadă mai lungă de 3 luni, după data înregistrării sale la AJOFM, beneficiază de 500 de lei net, care reprezintă prima de activare, aceasta acordându-se o singură dată. În perioada următoare, va fi promovat unu program al egalităţii de şanse pentru tinerii proveniţi din medii dezavantajate, respectiv tineri din mediul rural, tineri cu dizabilităţi şi tineri de etnie romă, pentru integrarea socială şi financiară a acestora. Totodată, se doreşte deschiderea unui fond locativ pentru tineri, în parteneriat cu administraţiile publice locale, prin care aceştia să poată avea acces la locuinţe cu chirie mai ieftină decât oferta de pe piaţa liberă. În prezent, se lucrează la elaborarea unui program de prognoză a evoluţiei pieţei muncii şi de gestiune a curriculei şcolare de către Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Acest sistem va permite pregătirea de către universităţi a unor programe de studii adaptate la piaţa muncii în timp real. Aşadar, se poate constata că PSD şi ALDE îşi respectă angajamentele faţă de tineri, prin crearea de oportunităţi de a activa direct pe piaţa muncii în domeniul în care s-a specializat fiecare.
Mihaela Huncă "Creşterea participării la educaţia de calitate înseamnă o productivitate a muncii sporită şi venituri mai mari" În opinia mea, România trebuie să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare, pentru a beneficia în câţiva ani de o productivitate a muncii sporită şi de venituri mai mari. De aceea, consider că atragerea mai multor copii spre şcoală şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie, cu accent pe învăţământul preşcolar şi cel obligatoriu, ar trebui să reprezinte o prioritate a tuturor strategiilor care urmăresc reducerea disparităţilor şi dezvoltarea capitalului uman în România. Numeroase studii internaţionale au arătat că investiţia în învăţământul preşcolar este una dintre cele mai rentabile investiţii. Învăţământul preuniversitar reprezintă fundamentul nivelurilor superioare de educaţie. Reducerea sustenabilă a ratei mari de părăsire timpurie a şcolii nu este fezabilă fără o investiţie constantă în primii ani de şcoală şi în perioada care pregăteşte copilul pentru înscrierea la şcoală. Dezvoltarea învăţământului preuniversitar ar contribui în mod cert la reducerea riscului de neşcolarizare sau de abandon şcolar. Pentru anul 2020, Uniunea Europeană are ca obiectiv reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii. În cazul Românei, estimările naţionale şi ale Comisiei Europene arată că atingerea ţintei naţionale de 11,3% până în 2020 va presupune eforturi semnificative, în special în mediul rural şi în rândul minorităţii rome. Pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, România a demarat o serie de programe anuale de asistenţă socială adresate elevilor din medii dezavantajate, însă este nevoie acum de o evaluare de impact a acestor programe, pentru a putea realiza o apreciere a eficacităţii fiecăruia. Conform studiilor realizate de UNICEF, s-a calculat faptul că un an de şcoală în plus duce la creşterea veniturilor cu 8-9% şi la scăderea cu 8% a riscului de apariţie a unor probleme de sănătate. Pentru România, susţinerea şi dezvoltarea într-o mai mare măsură a educaţiei preuniversitare se traduce printr-o creştere economică mai mare, de la 2% la 3%. Aceasta ar aduce un câştig între 12-17 miliarde de euro, în următorii zece ani. Toate analizele realizate la nivel local şi european arată că investiţia în educaţia timpurie reprezintă aria de intervenţie cea mai rentabilă. Având în vedere aspectele prezentate, mă voi implica, alături de colegii mei, în realizarea de proiecte legislative şi voi face demersuri pentru creşterea calităţii actului educaţional, inclusiv prin realizarea evaluării periodice a unităţilor de învăţământ, eliminarea birocraţiei, pentru a permite cadrului didactic să se concentreze pe activităţile pedagogice şi cele desfăşurate strict în interesul elevului, dezvoltarea unor programe de detecţie timpurie şi intervenţie pentru copiii în risc de abandon şcolar, dar şi pe generalizarea programului Şcoală după Şcoală, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calităţii pentru activităţile pedagogice, cum sunt cele remediale.
Ştefan Muşoiu "Problema şcolilor româneşti din Ucraina se rezolvă doar la nivel diplomatic" Mă declar contrariat de evenimentele petrecute în Ucraina împotriva unor şcoli cu predare în limba română. Ţin să condamn orice tip de violenţă focalizată împotriva României şi a tuturor aspectelor care vizează neamul românesc şi moştenirea sa culturală. Nu vreau să fac nicio legătură între celebrarea Centenarului Unirii şi astfel de incidente grave, ci doar ţin să subliniez că mi se pare de-a dreptul incredibil ca în anul 2018 să mai vorbim de tentative de incendiere a unităţilor de învăţământ din ţara vecină, în care se predă şi limba română. În calitatea mea de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina, dezaprob ferm astfel de derapaje comportamentale şi îmi doresc ca autorităţile din ţara vecină să cerceteze circumstanţele în care s-au desfăşurat aceste evenimente ciudate. De asemenea, consider oportun să se ia măsuri urgente şi să se pună capăt acestei situaţii cu un potenţial conflictual sporit. Fac apel la calm în rezolvarea acestei probleme şi consider că, prin dialog diplomatic, susţinut, între România şi Ucraina, cât şi prin eforturi comune depuse, vom preîntâmpina repetarea unor astfel de incidente. Asemenea acte de vandalism sunt cu atât mai grave şi trebuie blamate, tocmai pentru că au avut ca ţintă directă nişte copii nevinovaţi!
Bianca - Miruna Gavriliţă "Să salvăm inimile copiilor noştri!" În România se nasc anual peste 2.000 de copii cu probleme cardiace, care necesită intervenţii chirurgicale pe inimă. Dintre aceştia, anual, aproape 1.000 necesită corecţie chirurgicală. Din păcate, mai puţin de o treime dintre copiii cu boală congenitală de cord, care necesită acest tratament, aproximativ 250-300 de copii, sunt şi operaţi, în fiecare an, majoritatea la Târgu Mureş, iar câteva zeci de pacienţi primesc aprobarea pentru intervenţii chirurgicale în străinătate şi aceasta în condiţiile în care malformaţia congenitală de cord este cea de-a treia cauză a mortalităţii copiilor din România. La Timişoara, la Institutul de Boli Cardiovasculare, deşi există dorinţă şi disponibilitate de a demara un program de chirurgie cardiacă pediatrică, acest lucru este împiedicat de birocraţie şi de lipsa alocării de fonduri. Conducerea Institutului a obţinut avizul administrativ al Ministerului Sănătăţii, prin ordin de ministru, pentru funcţionarea unei secţii de chirurgie cardiovasculare pediatrice. Sunt 12 paturi, din păcate, doar pe hârtie. Mai este nevoie şi de asigurarea unei finanţări pentru dotarea viitoarei clinici. Spaţiu există, dar este necesară o dotare modernă. Deşi unitatea sanitară a fost inclusă într-un program al Ministerului Sănătăţii, în vederea unei colaborări cu o clinică din Italia, până acum acesta nu s-a concretizat. În urmă cu 18 ani, se făcea transplant cardiac la Timişoara. În anii 2002-2004, la Institutul de Cardiologie din Timişoara, s-au făcut peste 900 de operaţii la nou-născuţi şi la copii mici. Acum sunt liste lungi de aşteptare şi suntem nevoiţi să-i trimitem în străinătate pe copiii bolnavi, pentru a fi operaţi, în condiţiile în care asemenea intervenţii chirurgicale pot fi făcute şi în Timişoara. Mai mult, în România, o asemenea intervenţie chirurgicală costă între 7000-10.000 de euro, iar în străinătate între 50.000- 100.000 de euro. Înfiinţarea unei secţii de chirurgie pediatrică cardiovasculară este o condiţie obligatorie a salvării copiilor noştri. Dar acest lucru nu este posibil fără o implicare puternică a Ministerului Sănătăţii. De aceea, solicit ministrului sănătăţii să aloce fonduri pentru înfiinţarea şi funcţionarea unei secţii de chirurgie cardiovasculară pediatrică, în cadrul Institutului de Cardiologie din Timişoara. Haideţi să salvăm inimă copiilor noştri.
Costel Lupaşcu "Continuarea achiziţionării de echipamente medicale de înaltă performanţă, pentru spitale" În Programul de guvernare al PSD, sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, salut iniţiativa Ministerul Sănătăţii, de realizare şi de continuare a Programului de achiziţionare a echipamentelor medicale de imagistică medicală de înaltă performanţă, atât pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani, cât şi pentru alte spitale de urgenţă din ţară. În acest mod, se oferă încă o dovadă de respectare a Programului de guvernare al PSD, programul având un capitol dedicat dotării spitalelor judeţene cu aparate RMN sau Computer Tomograf şi alte echipamente medicale avansate. Totodată, este de menţionat că se oferă şi dovada respectării art. 34, alin. (2) din Constituţie - "Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice". În acest sens, în urmă cu câteva zile, Spitalul Judeţean de Urgenţă Botoşani a primit noul computer tomograf. Sunt bucuros să anunţ că, odată cu darea în utilizare a acestui aparat de imagistică medicală, vor fi deserviţi un număr mai mare de pacienţi, dar va fi înregistrată şi o reducere a timpului de aşteptare pentru pacienţi, acesta fiind al doilea CT cu care este dotat spitalul. Până acum, pacienţii spitalului erau nevoiţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a beneficia de acesta analiză, timpul de aşteptare, fiind chiar şi de câteva săptămâni. Totodată, prin punerea în funcţiune a computerului tomograf, medicii specialişti vor avea posibilitatea de a îşi exercita profesia în conformitate cu standardele europene şi vor putea pune un diagnostic precis, ceea ce înseamnă servicii medicale de calitate oferite pacienţilor şi timp câştigat pentru instituirea şi administrarea tratamentului corect. Totodată, în calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune pentru toţi pacienţii din judeţul Botoşani, dar şi pentru pacienţii din ţară. Se ştie foarte bine că există încă un deficit de echipamente medicale de înaltă performanţă în spitale. De aceea, sunt convins de faptul că Guvernul Dăncilă, sprijinit de majoritatea parlamentară a PSD, va depune toate eforturile necesare pentru continuarea achiziţionării de echipamente medicale de înaltă performanţă pentru spitale. În acest fel, putem pune piatra de temelie a reconstrucţiei sistemului sanitar în jurul şi în interesul cetăţeanului.
Neculai Iftimie "Crearea cadrului legal privind producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, o prioritate" Producerea şi comercializarea unor sortimente de produse agroalimentare - pâine, biscuiţi, paste făinoase etc. - de o foarte proastă calitate, care nu asigură nutrienţii minim necesari pentru o alimentaţie sănătoasă - un necesar minim de proteine, glucide sănătoase, microelemente, vitamine, enzime, care sunt vitale metabolismului uman - cu influenţe malefice directe asupra stării de sănătate a populaţiei, a condus la creşterea alarmantă a bolilor cardiovasculare, a bolilor de cancer de colon - printre cele mai mari din Europa -, din cauza consumului de pâine şi produse de panificaţie necorespunzătoare din punctul de vedere al calităţii, care conduce la supraponderabilitate şi obezitate. Starea de sănătate a populaţiei este o dimensiune importantă a calităţii vieţii. Starea de sănătate este influenţată în proporţie de circa 45% de modul de viaţă - alimentaţie, condiţii de locuit şi de muncă etc. Alimentele cele mai importante pentru români sunt pâinea şi alte sortimente de panificaţie. Acestea ar trebui să fie o sursă foarte importantă de vitamine, minerale, proteine şi calorii. Din păcate, toţi am constatat diferenţe calitative foarte mari între produsele de panificaţie, în funcţie de locul de producere, depozitare şi făina utilizată. Consider că prin stabilirea exactă a parametrilor de calitate ai produselor finite, prin legiferare, se va elimina flagelul contrafacerilor din industria noastră, se va asigura creşterea calităţii produselor şi a siguranţei alimentelor, precum şi diminuarea evaziunii fiscale. Legislaţia trebuie să susţină accesul la o alimentaţie sănătoasă, sigură şi controlată. Cetăţenii au dreptul de a fi informaţi asupra riscurilor diferitelor obiceiuri alimentare şi a căilor de a le elimina. Participanţii la procesul de producere a alimentelor de panificaţie şi morărit, operatorii economici din domeniu trebuie să-şi asume răspunderea pentru furnizarea unor produse alimentare sănătoase, lipsite de riscuri pentru consumatori. Legiferarea producerii şi comercializării produselor de morărit, a pâinii, a produselor făinoase, trebuie "pornită" cu ajutorul specialiştilor din Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase, cu o largă consultare a reprezentanţilor din reţelele comerciale şi instituţiile de cercetare din domeniu.
Cornel Itu La 27 februarie se împlinesc 146 de ani de la naşterea unei personalităţi marcante în istoria ţării noastre, Alexandru Vaida-Voevod. Marele om politic s-a născut în satul Olpret, astăzi Bobâlna, o localitate din zona Dej, judeţul Cluj, pe care sunt mândru că o reprezint deja în al treilea mandat, ca deputat. Alexandru Vaida-Voevod s-a născut la sfârşitul secolului al XIX-lea, într-o familie veche si bogată, origine care i-a permis accesul la o educaţie desăvârşită în ţară şi în străinătate. Chiar dacă a urmat Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Viena, Alexandru : Vaida-Voevod s-a dedicat vieţii politice. A activat ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a distins ca unul dintre deputaţii cu vederi democratice. A devenit cunoscut mai ales prin participarea sa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, fiind unul dintre cei patru delegaţi ardeleni care au adus Regelui Ferdinand I Rezoluţia Unirii, pentru a fi ratificată. A fost un apropiat şi un colaborator de încredere atât al Regelui Ferdinand I, cat şi al Regelui Carol al II-lea. În anii care au urmat Marii Uniri, fiind un lider marcant al Partidului Naţional Ţărănesc, este numit ministru de stat pentru Transilvania, în primele guverne. A ocupat funcţii politice importante, fiind în fruntea unor ministere precum Ministerul Afacerilor Străine, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii si Ocrotirii Sociale si Ministerul Industriei şi Comerţului. Etapele pregătitoare instaurării regimului comunist în România au determinat înlăturarea acestuia de pe scena politică şi arestarea lui la domiciliu, pană la moartea sa, în anul 1950, la vârsta de 78 de ani. Am susţinut dintotdeauna necesitatea păstrării vie, în memoria noastră, a celor care au avut un aport considerabil în lupta pentru unitatea poporului român, a celor care s-au implicat în păstrarea integrităţii şi a stabilităţii politice naţionale. Alexandru Vaida-Voevod a fost, fără doar şi poate, una dintre aceste personalităţi cărora le datorăm respectul şi amintirea continuă.
Elvira Şarapatin "Femeile trebuie să facă pasul în faţă şi să aibă curajul de a-şi asuma un rol public, mult mai des decât o fac în prezent" În câteva zile intrăm în luna martie, care a fost dintotdeauna asociată cu femeia, cu iubirea şi cu frumuseţea, iar începutul acestei perioade se face prin oferirea unui mărţişor. Jumătatea lunii martie este invariabil dedicată femeilor, acordându-li-se mai multă atenţie, gest care ar trebui făcut în fiecare zi. Numai prin voinţa ei poate să iasă din umbra bărbatului, prin asumarea unui rol public, mult mai des decât o face în prezent. Femeile au multe lucruri de spus, iar vocea lor trebuie să fie auzită mai des şi mai puternic în societatea noastră. De ce trebuie să vorbim prin vocea bărbaţilor? Cred că vocea noastră este mai plăcută şi mult mai convingătoare în foarte multe situaţii. Eu apreciez însă că abordarea corectă este să scoatem în evidenţă ceea ce ne apropie ca oameni, ceea ce ne este comun, iar diferenţele inerente dintre cele două genuri sunt aspecte care ne completează reciproc. În cele mai multe cazuri, europenii proclamă egalitatea genurilor şi nu egalitatea femeii cu bărbatul. Ei nu spun că "Femeia trebuie să fie egală cu bărbatul", că "Femeia trebuie să aibă şanse egale cu bărbatul". Ei spun "Cele două genuri trebuie să fie egale" sau că "Cele două genuri trebuie să aibă şanse egale". Astăzi, femeile reprezintă o treime din Parlamentul European, iar în parlamentele naţionale din statele Uniunii Europene, în medie, aproape unul din patru parlamentari este femeie. O astfel de situaţie era de neconceput în urmă cu câteva decenii, atunci când se considera că politica este o lume a bărbaţilor. Este rolul şi datoria noastră, ca, prin felul în care ne manifestăm, prin felul în care muncim, prin conduita noastră etică şi politică, să arătăm că implicarea femeilor în politică este un lucru benefic, iar atunci alegătorii vor căpăta mai multă încredere în candidaţii femei. Una din primele cauze care conduc la inegalitatea între bărbaţi şi femei este orientarea timpurie a băieţilor în primele forme de educaţie din cadrul familiei. Responsabilităţile specifice din familie reprezintă a doua mare cauză care afectează şansele femeilor de a accede în cariera politică sau profesională. Femeile cu mai mulţi copii au şanse mult mai mici de a avansa la locul de muncă. Din cauza responsabilităţilor specifice din familie, acestea nu se pot dedica cu preponderenţă profesiei. Angajatorii nu îşi pun problema din perspectiva unei mame. Ei cer randament egal, dar nu iau în considerare în niciun fel condiţiile inegale dintre bărbaţi şi femeile care au copii în îngrijire. Femeia trebuie să se împartă între profesie şi copil. Din acest motiv, toate studiile realizate la nivel european arată că rata de ocupare a femeilor scade odată cu creşterea numărului de copii. Cea de-a treia mare cauză a inegalităţii de gen în funcţiile de conducere este şi cea mai dificil de depistat şi cu atât mai greu de combătut. Este vorba de aşa-numitul efect al "plafonului de sticlă", care limitează accesul femeilor către poziţiile de conducere din mediul privat, din administraţie sau din politică. "Plafonul de sticlă" reprezintă o barieră invizibilă, care nu se manifestă prin încălcări explicite ale drepturilor şi ale obligaţiilor privind egalitatea de şanse, dar care plasează femeia în inferioritate faţă de bărbat în ceea ce priveşte accesul femeii la funcţii de conducere. Este datoria noastră, a femeilor care am reuşit să intrăm în Parlament sau care au reuşit să ocupăm alte funcţii în administraţie, să avem un comportament decent şi o activitate eficientă care să convingă electoratul şi structurile de partid că femeile pot avea rezultate bune în politică, în administraţie etc. Prin exemplul nostru, prin activitatea noastră de parlamentar-femeie, de primar-femeie sau de ministru-femeie, putem induce multor altor femei aspiraţia de a intra şi de a face politică, şi le putem asigura şansa de a-şi croi drumul în acest domeniu, care multă vreme a fost stăpânit de bărbaţi. Să nu uităm că PSD este singurul partid din România care a promovat cele mai multe femei în politică la toate nivelurile, începând de la administraţia publică locală şi până la Guvern, Parlament şi Uniunea Europeană. Toate aceste femei au dovedit că pot reprezenta cetăţenii cu cinste, cu demnitate şi competenţă. Voi începe cu doamna Viorica Dăncilă, prima femeie premier din România; doamna Corina Creţu, primul comisar european femeie; cele mai multe femei reprezentate într-un guvern politic, respectiv 8 miniştri. Aşadar, se poate constata că femeile au deja un rol important în statul român, odată cu intrarea la guvernare a coaliţiei PSD-ALDE. În opinia mea este un progres incontestabil. Cu cât sunt mai multe femei în Parlamentul European sau în Parlamentul şi în Guvernul României, cu atât mai multe femei se vor convinge că este momentul să activeze în viaţa politică.
Florin Popa "Zonele de risc natural în caz de cutremur" Potrivit legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a V-a, zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane. Zonele de risc natural sunt cele cauzate de cutremurele de pământ, inundaţii şi alunecări de teren. Zonele de risc cauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor specifice, de exemplu harta de risc de inundaţii, întocmită de Administraţie Naţională a Apelor din România. În România, au loc frecvent cutremure de pământ, avem un risc seismic major în privinţa cutremurelor de 8 - 7 grade pe scara Richter. Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă, dar, în ultima perioadă, cutremurele de adâncime de la Galaţi au produs pagube din cauza alunecărilor de teren. Acolo, unde se cunosc zonele epicentrale, ar trebui ca prin colaborare, atât instituţiile centrale, cât şi cele locale să delimiteze geografic zonele de risc natural, bazându-se pe studii şi pe cercetări specifice elaborate de instituţii specializate. Avem astfel posibilitatea să construim o hartă a zonelor de risc natural, care ne-ar putea ajuta în cazul unui dezastru natural. Avem cazul Consiliului Judeţean Galaţi, care a început să întocmească o astfel de hartă a riscului natural. Proiectul prevede realizarea hărţilor de risc pentru Faleza Dunării, a Brateşului, dar şi pentru 19 localităţi din judeţ - Cerţeşti, Bereşti-Meria, Suceveni, Cavadineşti, Bălăşeşti, Bereşti, Vânători, Băleni, Brăhăşeşti, Corni, Cosmeşti, Cuca, Gohor, Nicoreşti, Pechea, Slobozia Conachi, Smârdan, Ţepu şi Valea Mărului - care se confruntă cu alunecări de teren. Municipiul Galaţi are probleme mari din cauza alunecărilor de teren ale Falezei Dunării, unde este nevoie de consolidare permanentă, pentru a nu fi afectate zonele de reşedinţe, dar fondurile alocate acestor alunecări trebuie susţinute şi de bugetul de stat, deoarece este nevoie de o finanţare destul de importantă. Hărţile de risc sunt necesare pentru identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la cutremure şi la alunecări de teren şi pentru elaborarea unor planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în vederea instituirii măsurilor specifice pentru atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor. Toate aceste hărţi trebuie reactualizate, acolo unde există, ţinând cont că în permanenţă sunt unde seismice care pot modifica terenul din zonele respective. Este necesară crearea, la nivelul fiecărei zone epicentrale din întreaga ţară, a unei astfel de hărţi de risc natural, pentru a putea lua măsurile necesare, în vederea remedierii problemelor apărute.
Eugen Neaţă "Modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedură penală, impuse de decizii ale Curţii Constituţionale şi ale CEDO" Parlamentul României, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, şi-a propus, printre altele, să procedeze la perfecţionarea legislaţiei penale, prin implementarea Deciziilor Curţii Constituţionale şi a Directivelor Parlamentului European şi ale Consiliului care vizează această materie. În acest sens, în cadrul Parlamentului, s-a constituit o comisie formată din parlamentari cu pregătire juridică, care au elaborat până în prezent trei proiecte de modificare şi de completare a prevederilor Codului penal şi ale Codului de procedură penală. Un prim Proiect de Lege este cel pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal, în vederea transpunerii Directivei nr. 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 3 aprilie 2014, privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. Al doilea Proiect de Lege are în vedere implementarea Deciziilor Curţii Constituţionale în legislaţia penală şi procesual penală. În materia Codului penal, până în prezent, au fost elaborate aproximativ zece Decizii ale Curţii Constituţionale, iar în materia Codului de procedură penală au fost date aproximativ patruzeci de decizii ale Curţii Constituţionale. În sfârşit, al treilea proiect cuprinde propuneri de modificare şi de completare a unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedură penală, pentru a le pune de acord cu prevederile Directivei UE/2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Prin acest proiect sunt propuse modificări şi completări ale următoarelor texte din Codul penal: art. 268 - Inducerea în eroare a organelor judiciare; art. 273 - Mărturia mincinoasă; art. 277 - Compromiterea intereselor justiţiei şi art. 283 - Represiunea nedreaptă. Modificările preconizate a opera la Codul de procedură penală, ca urmare a implementării acestei Directive a Parlamentului European, sunt mult mai numeroase, ele vizează conţinutul a 60 de articole. În legătură cu modificările propuse în aceste proiecte de lege au fost depuse amendamente, s-au făcut observaţii şi s-au sugerat îmbunătăţiri privitoare la conţinutul lor. Ţinând seama de faptul că toate cele trei proiecte de lege vizează modificări şi completări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, determinate de nevoia implementării în conţinutul acestora a deciziilor Curţii Constituţionale şi a unor Directive ale Parlamentului European şi ale Consiliului, consider că mai justificat ar fi ca toate aceste proiecte să fie incluse într-un singur proiect de lege. Se poate reflecta şi la soluţia potrivit căreia să fie elaborate două proiecte de lege - unul care să cuprindă modificările şi completările dispoziţiilor din Codul penal şi altul care să conţină propuneri de modificare şi completare a prevederilor din Codul de procedură penală. Considerăm că apare ca justificată corelarea dispoziţiilor art. 113 din noul Cod penal cu dispoziţiile din normele de incriminare a unor fapte contra libertăţii şi integrităţii sexuale. În expunerea de motive a proiectului noului Cod penal, se preciza că limita de 15 ani a victimei în cazul actului sexual cu un minor, la varianta tip, se corelează cu dispoziţiile Codului familiei, care a admis căsătoria cu dispensă a femeii de la 15 ani, dispoziţii care în prezent nu mai sunt în vigoare, iar limita minimă a căsătoriei este de 16 ani. Ţinând seama de cele ce au precedat, sugerez Comisiei care se ocupă cu definitivarea proiectelor de lege ca, pe lângă modificarea şi completarea unor prevederi din Codul penal şi Codul de procedură penală, prin care se urmăreşte implementarea deciziilor Curţii Constituţionale şi a unor Directive ale Parlamentului European şi ale Consiliului, să aibă în vedere şi nevoia înlăturării necorelărilor între unele texte din partea generală a Codului penal şi din partea specială a acestuia, precum şi corectarea inconsecvenţelor în ceea ce priveşte incriminarea unor fapte. În cazul în care Comisia apreciază că modificările nu sunt oportune în această etapă, este necesar ca într-o perioadă relativ scurtă să fie depus un nou proiect de lege care să corecteze textele la care am făcut referiri.
George Ionescu Declaraţia mea politică de astăzi se referă la problemele pe care le întâmpină cetăţenii din judeţul Prahova, care vor să obţină permis de conducere auto categoria B. Domnule preşedinte, un locuitor al judeţului Prahova pentru a obţine permisul de conducere categoria B, trebuie să facă şcoala de şoferi, care presupune pregătire teoretică şi pregătire practică. Pregătirea unui elev în şcoală durează aproximativ între 30-45 zile, după care elevul depune dosarul la Serviciul Regim Permise şi Înmatriculări ale Autovehiculelor, în vederea examinării pentru proba teoretică. În situaţia în care elevul ia examenul pentru proba teoretică, acesta trebuie să aştepte în acest moment minimum 90 zile pentru a putea da proba practică. Doamnă ministru de interne, Carmen Dan, vă rog să analizaţi această situaţie şi să luaţi în calcul micşorarea perioadei între susţinerea examenului teoretic şi probei practice, întrucât în 90 de zile şi un şofer profesionist îşi pierde din abilităţile de a conduce un autovehicul!
Laurenţiu-Dan Leoreanu "S.O.S.! Învăţământul românesc este în prăbuşire" Ştiu că toată ţara este cu ochii pe justiţie, pe bună dreptate, dar cred că suntem obligaţi să ne îndreptăm privirea şi spre sistemul de educaţie, care se află într-o situaţie din ce în ce mai dificilă. Observăm că inovaţia PSD în domeniul educaţiei se limitează la a acorda zile libere elevilor, din cauza unor ninsori şi a unor temperaturi sub 0 grade. PSD pare că are în vedere un plan sistematic de distrugere a învăţământului. Între 500-1000 de şcoli se vor închide, noua Lege a salarizării a condus la scăderea de veniturilor pentru profesorii cu jumătate de normă, dar şi pentru personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic. Organizarea bacalaureatului în timpul anului şcolar este o ruşine! Practic, cei care au susţinut probele de bacalaureat zilele trecute nu sunt nicidecum absolvenţi, aşa cum prevede legea. Avem de-a face cu un bacalaureat ilegal. În legea învăţământului se prevede că examenul se susţine de absolvenţii claselor a XII-a, iar la mijlocul anului nu se poate vorbi de absolvenţi. Mai mult, sunt elevi care pe primul semestru au rămas corigenţi la acele materii la care, în momentul de faţă, dau competenţe. Se va ajunge în vară să se dea partea a doua a examenului de bacalaureat. Vor fi elevii obligaţi să dea din nou probele de competenţe pentru că nu se încadrează în normele legii? Posibil. Poate un ordin de ministru să fie mai presus de lege? Răspunsul este, evident, nu. De aceea, aceste lucruri sunt periculoase, pentru că ar putea să lase elevii de clasa a XII-a fără posibilitatea de a obţine diploma de bacalaureat şi de a merge la o universitate. La ora actuală, exact ca pe vremea comuniştilor, se află în procedură parlamentară un proiect de lege privind instituirea manualului unic, în timp ce, acum câteva luni, la începutul anului şcolar, Ministerul Educaţiei trimitea circulare în care îi ameninţa pe profesorii care foloseau materiale auxiliare la clasă. Dincolo de aceste aspecte, învăţământul este maxim birocratizat, evaluarea şcolilor şi a profesorilor se face pe bază de hârtii, tone de dosare care nu ţin cont de formarea elevilor. Profesorii sunt prea ocupaţi să se ocupe cu birocraţia, cu completarea de hârtii, în loc să se ocupe de actul de predare şi de îndrumare a copiilor noştri. Avem nevoie urgentă şi de o debirocratizare a învăţământului, adevărul este că nu ne concentrăm pe lucrurile cu adevărat importante, respectiv pe nevoile copiilor noştri. Învăţământul românesc este scufundat în mediocritate, valoarea autentică nu este susţinută şi, atunci, pleacă în diferite zări pentru a găsi medii propice de dezvoltare. Atât timp cât mediocritatea şi pseudovaloarea vor fi la conducerea ţării, starea de azi va deveni o obişnuinţă. Suntem obligaţi să luăm măsuri urgente. Fac un apel la PSD să înceteze cu distrugerea învăţământului românesc şi să vină cu soluţii viabile! Dacă nu sunt în stare, atunci să plece de la guvernare!