Ben-Oni Ardelean Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 februarie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. "Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă." În continuare, dau cuvântul domnul deputat Ştefan Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Ştefan-Ovidiu Popa Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă animalele sălbatice care distrug recoltele oamenilor. Este o problemă reală cu care cetăţenii judeţului Vâlcea se confruntă; şi nu numai. Stimate colege, Stimaţi colegi, În judeţul Vâlcea, în mai multe localităţi situate în sudul judeţului, turmele de porci mistreţi fac ravagii în recoltele locuitorilor zonei. Aceste animale părăsesc pădurile, în căutare de hrană, şi distrug culturile agricole ale oamenilor. Fenomenul migrării acestor animale din pădure spre culturile agricole, în special în perioadele secetoase, nu este o problemă nouă, este o situaţie care persistă de ceva timp. Acum câţiva ani, au fost semnalate probleme în mai multe localităţi, aceleaşi probleme fiind semnalate şi în prezent, cu toate că în trecut au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu factorii responsabili în gestionarea fondului cinegetic pentru identificarea unor soluţii legale de limitare a pagubelor produse culturilor agricole. Aceste probleme nu sunt necunoscute, ba din contră, au fost semnalate şi aduse la cunoştinţă asociaţiilor de vânătoare care gestionează fondul cinegetic de pe raza judeţului Vâlcea, Gărzii Forestiere şi Direcţiei Silvice. Pe lângă prejudiciile evidente produse locuitorilor, tergiversarea luării măsurilor legale pentru îndepărtarea şi prevenirea unor astfel de situaţii au făcut ca aceste animale să se adapteze zonei locuite şi au devenit un real pericol chiar şi pentru viaţa locuitorilor. Autorităţile locale au primit aproape zilnic solicitări pentru despăgubiri din partea cetăţenilor afectaţi. Oamenii sunt disperaţi, pentru că, deşi au făcut tot ceea ce au putut pentru a îndepărta animalele sălbatice, acestea continuă să vină în sate şi să invadeze culturile şi gospodăriile. Mistreţii nu sunt singurele animale care le invadează gospodăriile, aceeaşi situaţie existând şi cu şacalii şi vulpile, care sunt extrem de agresivi. Legislaţia actuală face aproape imposibil ca aceşti oameni să fie despăgubiţi prin Hotărârea de Guvern nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice, pentru prevenirea pagubelor, care prevede că în 24 de ore de la depunerea sesizării se convoacă de către autorităţile locale o comisie de evaluare, formată din reprezentanţi ai Primăriei, ai Mediului şi Ministerului Agriculturii. Ţin să menţionez că pentru această hotărâre de guvern nu există nicio modificare din 2008 până în prezent. Este imperios necesar să modificăm limitarea acestor pagube, iar cei care se ocupă de gestionarea fondurilor de vânătoare ar putea avea un control mai strict al animalelor sălbatice din aria pe care o administrează sau să crească realmente cotele de recoltare la mistreţ, sau orice alte măsuri pe care împreună le găsim oportune. Stimaţi colegi, judeţul Vâlcea nu este singurul judeţ din ţară care se confruntă cu o astfel de situaţie îngrijorătoare, iar noi suntem obligaţi să luăm măsurile legislative necesare, de urgenţă, prin reglementări mai clare pentru remedierea acestora. Vă mulţumesc. Ştefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna Florica Cherecheş va depune scris. Domnul Marius Bodea, vă rog.
Marius Bodea Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi parlamentari, Iaşiul, în acest moment, este un oraş sub ocupaţie; sub ocupaţia fărădelegilor din primărie, în domeniul urbanismului. În acest moment, în lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat, Iaşiul a ajuns un sat fără câini. Se construieşte haotic, fără o viziune urbanistică modernă, fără a fi respectate condiţiile legale şi fără a se ţine cont de nemulţumirea ieşenilor, care rămân fără spaţii verzi, fără parcuri şi care sunt obligaţi să respire mai mult praf decât aer. Iaşiul se dezvoltă haotic, pentru că actualul Plan Urbanistic General are o vechime de peste 20 de ani şi este complet rupt de realităţile sociale şi economice ale oraşului. Reactualizarea Planului Urbanistic General este premeditat tărăgănată de primărie, pentru că acest document serveşte, în forma actuală, rechinilor imobiliari care gravitează în jurul primarului şi al primăriei. La nivelul municipiului Iaşi am demarat o campanie de conştientizare cu privire la distrugerea oraşului Iaşi şi a calităţii vieţii, din cauza abuzurilor urbanistice tolerate de Primăria municipiului Iaşi. Situaţia în Iaşi, dragi colegi, este critică. Iaşiul, dacă vă vine să credeţi, a ajuns cel mai poluat oraş din România. Avem cel mai mic număr de metri pătraţi de spaţiu verde dintre oraşele mari ale ţării. Avem un deficit enorm cu privire la parcările din Iaşi. La peste 130.000 de maşini, în Iaşi sunt maximum 13.000 de locuri de parcare, şi publice şi private. Toate acestea sunt consecinţe ale lipsei de sistematizare urbanistică şi de circulaţie a Iaşiului, în lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat. Îmi doresc ca Iaşiul să fie un oraş cu o calitate a vieţii ridicată, un oraş care încurajează interacţiunea între ieşeni, spiritul comunitar şi oferă intimitate cetăţenilor săi. Îmi doresc ca Iaşiul să fie un oraş în care respirăm aer curat, ne bucurăm de spaţii verzi şi nu pierdem timp şi nervi în trafic. Îmi doresc să punem capăt abuzurilor urbanistice din municipiul Iaşi. Mulţumesc. Deputat al PNL, Marius Bodea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Vlad Duruş. Nu este. Domnul deputat Mihai Botez? Vă rog.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi începe declaraţia politică prin a vă citi două titluri de ziare: "Încă o victimă a tragediei rutiere de pe Valea Bârgăului a decedat: Cristina Rus, de 14 ani, din Mureşenii Bârgăului", spune "Mesagerul de Bistriţa-Năsăud." Un alt titlu - "Şase pietoni, loviţi în trei accidente, toate provocate de acelaşi şofer" - spun Ştirile PRO TV. Ce au în comun multe accidente, inclusiv acestea? Faptul că lipesc trotuarele. Din cauza lipsei acestui element de infrastructură, se întâmplă foarte multe accidente şi tragedii. Şi m-am gândit ce-am putea face ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc. M-am gândit la o iniţiativă legislativă. Dar am văzut că există deja legi. Ordonanţa nr. 43/1997 impune consiliilor locale să facă trotuare şi ce mai ţine de acestea. Iar Ordonanţa nr. 21/2002 impune consiliilor judeţene să asigure suport consiliilor locale, să facă aceste trotuare. Sunt multe zone în ţară, sunt multe zone şi în Vaslui, cu pericol ca aceste accidente să aibă loc. Şi vin în faţa dumneavoastră pentru a vă ruga să faceţi şi dumneavoastră demersuri, în circumscripţiile pe care le aveţi, să cereţi consiliilor locale şi consiliilor judeţene să facă aceste elemente de infrastructură necesare siguranţei cetăţenilor pe care îi reprezentăm, necesare siguranţei, atât a pietonilor, cât şi a şoferilor. Cred în civism, cred şi în puterea cetăţenilor de a sesiza aceste aspecte, atât către politicieni, cât şi către consiliile locale şi judeţene, şi cred şi în puterea politicii de a schimba lucruri. Şi, de aceea, vin către dumneavoastră şi vă rog ca împreună să lucrăm, civismul şi politica să ne facă vieţile mai bune şi mai sigure. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Mihai Niţă. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Adnagi Slavoliub. Nu este. Domnul Adnagi? Vă rog, poftiţi în faţă. Mulţumesc.
Slavoliub Adnagi Domnule preşedinte, Stimaţi membri ai Parlamentului României, Mă adresez dumneavoastră, cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Serbia, care se sărbătoreşte la data de 15 februarie, în memoria adoptării, în anul 1835, a primei Constituţii a Serbiei, numită "Constituţia de Ziua Întâmpinării", căci, potrivit Calendarului Iulian, păstrat de Biserica Ortodoxă Sârbă, ziua de 15 februarie este sărbătoarea "Întâmpinării Domnului", unul din cele mai mari praznice creştine. Anul acesta se împlinesc 139 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Serbia. Relaţiile de prietenie dintre România şi Serbia au fost şi sunt extrem de bune, fapt ce asigură nu doar menţinerea relaţiilor diplomatice, ci şi dezvoltarea pe viitor a acestora. Există nenumărate chestiuni în privinţa cărora România şi Serbia colaborează foarte bine. Colaborarea politică este la nivel înalt, iar cea economică, de asemenea, bună, cu bune premise de dezvoltare. Cooperarea regională dintre Serbia şi România, cooperarea în domeniul educaţiei, turismului, sportului, ecologiei sau protecţiei împotriva dezastrelor naturale sunt alte domenii din cadrul unei colaborări fructuoase a celor două ţări. Este de o extremă importanţă faptul că România îi acordă Serbiei suportul complet în parcursul său de aderare ca membru deplin în cadrul Uniunii Europene. Experienţa României în acest sens este preţioasă şi va ajuta în mod precis la depăşirea obstacolelor cu care se confruntă toate ţările care doresc să devină membre ale Uniunii Europene, aici incluzând, bineînţeles, şi Serbia. Acest ajutor reprezintă încă o verigă în lanţul relaţiilor dintre Serbia şi România. Un punct special în cadrul gradului înalt de cooperare între aceste două ţări îl reprezintă faptul că România nu a recunoscut proclamarea unilaterală a independenţei Provinciei sârbe Kosovo şi Metohia. România a dovedit prin acest lucru că este o ţară care respectă fără compromisuri principiile de bază ale Cartei ONU şi ale dreptului internaţional. Acest lucru face ca România să se remarce ca fiind un lider printre ţările membre ale Naţiunilor Unite, care luptă pentru pace şi securitate internaţională, ceea ce reprezintă şi scopul iniţial al constituirii Naţiunilor Unite. O altă contribuţie foarte importantă în cooperarea dintre România şi Serbia o reprezintă şi minorităţile naţionale care trăiesc de-o parte şi de alta a frontierei dintre cele două ţări. Minoritatea română din Serbia şi cea sârbă din România au fost şi au rămas o importantă punte de legătură între cele două ţări. În sprijinul celor spuse, trebuie să vă anunţ că pe data de 7 decembrie 2017, cu ocazia sărbătoririi Zilei minorităţii române din Serbia şi a 15 ani de la alegerea primului Consiliu Naţional al Minorităţii Naţionale Române, la Vîrşeţ, a fost semnat Protocolul de colaborare între Uniunea Sârbilor din România şi Consiliul Naţional al Românilor din Serbia. Încă din Evul Mediu timpuriu istoria poporului sârb s-a împletit cu cea a poporului român. Având în vedere faptul că România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri din anul 1918, aş menţiona contribuţia adusă de către Divizia 1 de voluntari, care a luptat alături de români în vara şi toamna anului 1916 pentru apărarea Dobrogei. În aceste lupte...
Ben-Oni Ardelean Domnule deputat, dacă vă puteţi apropia de încheiere... Mulţumesc.
Slavoliub Adnagi ... peste 8.300 de sârbi au fost ucişi, răniţi sau au dispărut în luptă, iar dintre supravieţuitori, peste 900 de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi sârbi au fost decoraţi cu înalte ordine militare româneşti. Actualmente, minoritatea sârbă se bucură, în România, pe lângă dreptul de a fi reprezentată în Parlament, de absolut toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti de care are nevoie - dreptul la educaţie în limba sârbă, libertate confesională, dreptul de exprimare, păstrare şi de promovare a identităţii etnice. Faptul că drepturile acordate de către statul român minorităţilor sunt dublate de un sprijin constant din partea statului, face ca România să fie un exemplu pentru alte state, în ceea ce priveşte tratarea minorităţilor. Deputat Slavoliub Adnagi, deputat al minorităţii sârbe.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Norbert Apjok.
Norbert Apjok Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În momentul de faţă sunt peste 8.600 de proiecte aprobate în Programul "Start Up Nation", din care doar puţin peste 1.000 sunt chiar şi finanţate. Asta înseamnă că de la închiderea sesiunii de aplicare, în luna iulie, şi de la semnarea contractelor, în luna noiembrie, până azi, sunt mii de firme nefinanţate, care sunt prinse între instituţiile bancare şi Fondul Naţional de Garantare. S-au solicitat peste 4.000 de credite punte, din care doar 1.700 au fost aprobate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor IMM, conform celor mai proaspete informaţii de pe site-ul ministerului. Aprobarea unui dosar durează peste două luni. Firmele câştigătoare, chiar şi în lipsa finanţării, au totuşi obligaţia să se ţină de planul de afaceri în baza căruia au câştigat finanţarea, iar antreprenorii se văd nevoiţi să îşi acopere cheltuielile din sursele proprii. Evident, planurile de afaceri au fost concepute în aşa fel încât să se încadreze în cerinţele programului. Astfel, dacă ne raportăm doar la calitatea de angajator a acestor start up-uri, după doi angajaţi, acele firme au deja costuri de peste 6.000 de lei pe lună, pe care trebuie să le suporte din buzunarul propriu. Şi, pe lângă acestea, mai sunt şi costuri cu chirii, respectiv, cu funcţionarea firmelor. Greutăţile financiare sunt dublate de imposibilitatea achiziţionării echipamentelor şi utilajelor cu care s-ar putea să se genereze venituri. Astfel, se produce un decalaj între momentul în care începe activitatea acestor societăţi, pe hârtie, şi momentul în care începe efectiv activitatea producătoare de venituri, antreprenorii fiind nevoiţi să acopere aceste costuri din surse proprii. Decalajul, în termeni financiari, este uriaş. Probabil că acesta este şi motivul pentru care pe internet apar anunţuri cu firme câştigătoare în Programul "Start Up Nation", firme de vânzare. Este pusă în pericol existenţa mai multor mii de firme. Acestea sunt situaţii complexe, pentru care nu sunt pregătiţi antreprenorii la început de drum, iar experienţa negativă le va lăsa un gust amar, care ar putea să afecteze şi spiritul antreprenorial din ţară. Tocmai din această cauză este foarte important să ştim care sunt paşii pe care noul Guvern îi va lua înspre uşurarea, fluidizarea procesului de acordare a creditelor punte. Trebuie să ştim cum se va trece la eficientizarea muncii instituţiilor implicate, precum trebuie să ştim şi cum se vor reduce în mod considerabil termenele de aprobare a finanţărilor. Mulţumesc mult. Deputat Apjok Norbert, UDMR, Maramureş.
Ben-Oni Ardelean Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul doamnei deputat Cătălina Bozianu.
Nicoleta-Cătălina Bozianu Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Guvernul PSD îşi bate joc de femeile din România prin exploatarea temei egalităţii de gen". Stimaţi colegi, De la instalarea celui de-al treilea Guvern PSD, din primul an de legislatură, suntem asaltaţi de putere cu declaraţii lăudăroase despre prezenţa masivă a femeilor în acest Cabinet. Însă lauda de sine a PSD-iştilor, pe acest subiect, nu miroase a bine. Nu miroase a bine, întrucât simplul fapt că un ministru este femeie nu are, în esenţă, nicio valoare. Important este cât de competent, cât de performant şi cât de onest este acel ministru. Deşi sunt femeie, nu cred că în politică genul ocupanţilor de funcţii publice are vreo importanţă. În a fi femeie, nu ai niciun merit. În a fi competent sau incompetent, meritul sau vina îţi aparţine în totalitate. De aceea, cred că este limpede pentru toată lumea că povestea Guvernului PSD care avantajează femeile reprezintă doar praf în ochii românilor, aruncat de o guvernare care nu se poate lăuda cu nimic altceva. Ultima aberaţie pe această temă este iniţiativa care obligă angajatorii de stat sau privaţi să încadreze experţi de gen, a căror fişă a postului ar fi să se asigure că femeile sunt egale în şanse cu bărbaţii. În fapt, această iniţiativă pe care - ca femeie - nu mă sfiesc să o calific drept o aiureală de politruc comunist, va împovăra bugetul de stat şi bugetele firmelor cu o clasă de tăietori de frunze la câini. Doamna Dăncilă şi alţii vor obiecta, poate, că aceasta este o normă europeană. Posibil, dar nu-i scade caracterul aberant. Mai ales într-o Românie din care lipsesc locurile de muncă serioase, generate de o creştere economică sănătoasă. Mai ales într-o Românie în care bugetul de stat abia se mai ţine pe linia de plutire din cauza pomenilor PSD-iste şi în care mediul privat se sufocă din cauza poverilor fiscale. Domnilor colegi, Cer Guvernului PSD, domnului Dragnea şi doamnei Dăncilă, să înceteze exploatarea fără ruşine a temei egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi să renunţe la prostiile legislative pe această temă. În loc să copiaţi mecanic măsuri contestate chiar în Uniunea Europeană, precum cota obligatorie de băgători de seamă pe probleme de gen, mai bine aţi lua lucrurile bune, ca, de exemplu, direcţionarea fondurilor bugetare cu prioritate către investiţiile publice. Investiţii care, sub guvernarea PSD, tind exponenţial către zero. Femeile din România nu au nevoie nici de poze cu miniştri purtători de fustă, şi nici de experţii dumneavoastră de gen. La fel ca bărbaţii români, şi femeile române au nevoie de o guvernare competentă, care să genereze creştere economică, locuri de muncă şi prosperitate. Cu alte cuvinte, de o guvernare pe care PSD-Dragnea nu este capabil să le-o ofere. Vă mulţumesc. Cătălina Bozianu, deputat de Prahova.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea deputaţilor şi deputatelor neafiliaţi, doamna deputat Oana Bîzgan, vă rog.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, Salut avizarea de către Guvern a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Alinierea legislaţiei interne cu Convenţia de la Istanbul, ratificată de România încă din 2016, este esenţială nu doar pentru respectarea angajamentelor asumate de ţară, ci mai ales ca sprijin real pentru victime, prin măsuri ca ordinul de protecţie provizoriu. Vă rog încă o dată să susţinem cu toţii, indiferent de formaţiunea politică, acest proiect de lege, în plen, şi să contribuim direct la stoparea violenţei asupra femeilor şi copiilor. Violenţa ne afectează pe toţi, nu doar victimele şi familiile lor. La fel şi existenţa copiilor şi adulţilor fără CNP sau acte de identitate. Nu de mult, un bebeluş numai de trei săptămâni a murit de pneumonie, într-o colibă, la marginea pădurii, unde mama lui fugise să se adăpostească de abuzurile şi bătăile crâncene de acasă. Mama nu avea buletin. Copilul ei nu a putut fi tratat corespunzător, ei nu i s-a putut oferi sprijinul atât de necesar. În această situaţie se găsesc prea multe mame din România, prea mulţi copii. Conform estimărilor, în ţara noastră, peste 160.000 de persoane nu au o identitate oficială. Asta înseamnă că aceste persoane, majoritatea copii, nu au acces la educaţie, la sănătate, la asistenţă socială, la un loc de muncă şi aşa mai departe. Procesul de obţinere a unui certificat de naştere poate fi anevoios şi chiar costisitor pentru părinţii care nu au, la rândul lor, acte de identitate. Multe familii aflate în situaţii vulnerabile nu îl pot parcurge. Inegalităţile se transmit astfel de la o generaţie la alta, iar dezvoltarea individuală, cât şi a comunităţii întârzie. Ordonanţa de urgenţă nr. 33/2016, propusă pentru a simplifica procedura de alocare a Codului Numeric Personal pentru nou-născuţi nu poate fi aplicată corespunzător, în lipsa modificării normelor aferente. În continuare, bebeluşii fără identitate nu vor beneficia de îngrijirea medicală necesară. Nu vor beneficia nici de educaţie. Unii nu vor avea, poate, o familie. Pe scurt, aceşti copii vor fi condamnaţi la o viaţă lipsită de drepturi. La o viaţă de inegalitate şi inechitate. Voi propune curând o serie de iniţiative pentru a reglementa această situaţie aparent banală, dar cu consecinţe dramatice pentru unii oameni. Ca şi în cazul celorlalte modificări legislative pe care le-am depus cu ajutorul vostru, dragi colege, dragi colegi, contez pe sprijin transpartinic. Sunt sigură că dorim cu toţii să asigurăm copiilor din România dreptul la identitate şi toate celelalte drepturi constituţionale şi legale asociate. Doar aşa putem construi împreună un viitor mai bun, aşa cum ne-am angajat, prin jurământ, la preluarea mandatului. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent, Bucureşti.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim tare mult. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cocoş.
Vasile Cocoş Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii urmăresc cu mare interes Programul de guvernare al Alianţei PSD-ALDE în Anul Centenarului". Guvernul Dăncilă şi-a propus ca prin Programul de guvernare 2018-2020 să recupereze toate întârzierile înregistrate la învestire şi să rezolve problemele nou apărute, astfel ca economia României să se modernizeze cât mai mult. Anul 2018 - Anul Centenarului - va însemna continuarea modernizării economiei, modernizare care a început în 2017 cu modernizarea sistemelor publice către cetăţean şi invers. Centenarul nu trebuie să însemne doar conferinţe şi simpozioane, trebuie întreprinse acţiuni şi măsuri care să ducă la creşterea nivelului de trai al românilor. Pentru modernizarea României sunt necesare investiţii masive, începând de la capitalul uman până la investiţii în infrastructură, de la modernizarea marilor sisteme publice, la reforma statului. Modernizarea României înseamnă pentru fiecare român: Guvernul Dăncilă a înţeles că modernizarea României şi creşterea economică înseamnă în final creşterea nivelului de trai din toate punctele de vedere. Personal am mare încredere în Programul de guvernare 2018-2020 al Alianţei PSD-ALDE şi în capacitatea Guvernului Dăncilă de a realiza întocmai acest program. Deputat Vasile Cocoş, Circumscripţia nr. 40, Vâlcea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim. Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Antoneta Ioniţă.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Scrisoare deschisă, adresată ministrului sănătăţii". Stimată doamnă ministru, Apelez la acest tip de comunicare, deoarece încercarea precedentă de a avea un dialog deschis s-a dovedit a fi un eşec. Am încercat să aflu, împreună cu alţi colegi din Comisia pentru sănătate, punctul de vedere pe care îl aveţi în legătură cu câteva dintre problemele grave ale sistemului medical românesc. A trebuit să ne mulţumim cu generalităţi transmise, ca răspuns la chestiuni punctuale. Sistemul sanitar din România se prezintă în acest moment ca un sistem în colaps, care trebuie resuscitat. Lipsurile sunt evidente, le simţim cu toţii, pacienţi şi medici, pe pielea noastră. Avem 22 de morţi din cauza gripei, avem noi cazuri de rujeolă, confirmate în ţară, suntem în plină criză a sângelui şi a produselor derivate. Lipsa medicamentelor din farmacii şi spitale, condiţiile precare de care "beneficiază" o mare parte a pacienţilor, legislaţia incompletă care să conducă la o dinamică firească a dezvoltării sistemului sanitar, toate acestea completează un tablou dureros a ceea ce înseamnă problemele pe care le aveţi de gestionat. Doamnă ministru, mă bazez pe faptul că, deşi sunteţi economist de profesie, aţi luat la cunoştinţă despre aceste disfuncţionalităţi încă din perioada în care aţi fost directorul unui spital judeţean. De asemenea, vreau să vă reamintesc câteva dintre problemele semnalate în Comisia pentru sănătate, la care, din păcate, nu am primit niciun răspuns. Există medici care au terminat rezidenţiatul şi au fost confirmaţi ca specialişti în domeniul respectiv, care însă nu-şi găsesc locuri de muncă la spitalele de la stat. Este o situaţie paradoxală: pe de o parte, ne plângem de lipsa medicilor, de opţiunea tinerilor de a pleca din ţară, pe de altă parte, cei care aleg să rămână nu-şi pot găsi un loc de muncă în spitalele de stat. Ar trebui găsită o soluţie de încadrare pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, care nu au promovat examenul de rezidenţiat, având în vedere faptul că sunt foarte mulţi astfel de medici care au avut un punctaj mare la acest examen, însă insuficient, astfel încât să poată intra în pregătirea de rezidenţiat. Există sincope în furnizarea şi aprovizionarea cu medicamente şi materiale sanitare, lucru care face uneori imposibilă practicarea meseriei de medic la standarde înalte. În ciuda promisiunilor făcute, astăzi există o mare problemă a salarizării cadrelor medicale. Din păcate, data de 1 ianuarie 2018, dată la care ar fi trebuit să între în vigoare creşterile salariale anunţate în Programul de guvernare, a trecut. Azi, medicii se văd nevoiţi să lucreze pe aceleaşi salarii, în aceleaşi spitale în care riscurile de boli nosocomiale au devenit din ce în ce mai mari. Despre debirocratizarea actului medical s-au spus multe lucruri şi s-au făcut nenumărate promisiuni, însă soluţii nu s-au găsit. Medicii se plâng de cât de anevoioasă le este munca de birou, un timp consumat în defavoarea celui alocat pentru consultarea pacienţilor. Acestea sunt doar câteva dintre problemele existente care vizează medicii în sistemul sanitar de stat. Ce trebuie să înţelegeţi este faptul că Ministerul Sănătăţii are nevoie de o mână de fier, care să gestioneze problemele din sistem, întrucât sănătatea oamenilor nu se rezolvă "din vorbe", în conferinţe de presă. Cu respect, deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Cristina Iurişniţi.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la bacalaureatul început în această săptămână. "Au început probele de evaluare ale primului bacalaureat ilegal din România. «Pamblicăria» pe «genunche» din educaţie continuă". Stimaţi colegi parlamentari, Bacalaureatul reprezintă, precum bine ştim, pentru orice tânăr european responsabil, un examen de maturitate, o etapă, un prag de răscruce, de alegeri asumate pentru viitorul parcurs profesional. Să ne amintim etimologia cuvântului "bacalaureat". Provine din franceză - baccalauréat, provenit din latina medievală - baccalaureatus, baccalaureus - însemnând "tânărul care vrea să devină cavaler". Să ne mai amintim, de asemenea, că primul examen a fost organizat în Franţa, în martie 1808, decretul semnat de către Napoléon Bonaparte consfinţind apariţia examenului de bacalaureat, ceea ce reprezintă începutul învăţământului modern francez şi european. În România apare în 1925, după ce dr. Constantin Angelescu, în calitatea sa de ministru al Instrucţiunii Publice, a hotărât ca elevii de liceu să susţină o testare la finele anilor de studii. Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, bacalaureatul reprezintă "examenul general cu care se încheie cursurile liceului şi după care este permisă intrarea la facultate sau un "titlu obţinut de absolventul unui bacalaureat". Metodologia de organizare şi calendarul unui examen de bacalaureat, în orice ţară europeană care îşi respectă cetăţenii, sunt stabilite cu cel puţin câţiva ani înainte, la începutul ciclului liceal de studii. Însă în România totul este răsturnat şi încurcat, de la legile justiţiei la Legea bugetului, care a acordat educaţiei cel mai mic procent din PIB din Europa - 2,98% - Codul fiscal sau până la organizarea unui simplu examen de bacalaureat. Miniştrii educaţiei acţionează nu numai în afara definiţiei şi caracteristicilor intrinseci ale unui examen de maturitate cum este bacalaureatul, cât mai ales dictatorial, fără consultări publice reale, sau prin încălcarea Legii educaţiei nr. 1 din 2011, ministrul Pop emiţând Ordinul nr. 4792 din 2017, în temeiul art. 77 alin. (5) şi al art. 361. Astfel, ilegal, în perioada 12-22 februarie, se vor derula probele de competenţe lingvistice şi digitale din cadrul examenului de bacalaureat, reformat după bunul plac al ultimilor doi miniştri, care se încurcă pe "genunche" în "pamblici". Aceste probe, care au început, se desfăşoară, în premieră naţională, fără să respecte Legea educaţiei. Elevii claselor a XII-a vor fi evaluaţi în această săptămână şi în următoarea, dar ei încă nu au situaţia şcolară încheiată. Ce se întâmplă cu cei care vor rămâne corigenţi la vreo disciplină? Cine îşi asumă ilegalitatea unui examen în care elevii sunt evaluaţi la începutul semestrului al doilea, începând din 12 până în 22 februarie, şi nu la finalul cursurilor, având în vedere că nu au statutul de "promovat", aşa cum prevede Legea educaţiei? Reamintim domnului ministru Valentin Popa că Legea educaţiei prevede la art. 77 următoarele... 1. Absolvenţii...
Ben-Oni Ardelean Vă rog să vă apropiaţi de încheiere.
Cristina-Ionela Iurişniţi ... învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat; 2. Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat. Aşadar, ministerul este în culpă, derulează un examen care nu respectă legea şi mai ales nu se menţionează în niciun înscris ce se întâmplă cu elevii care nu vor promova clasa a XII-a sau vor avea la finalul cursurilor situaţia neîncheiată. Ministerul Educaţiei nu clarifică acest absurd al situaţiei. Ce se va întâmpla cu orele de TIC - deci, Tehnologia Informaţiei şi Comunicării...
Ben-Oni Ardelean Doamnă deputat, vă rog frumos să încheiaţi...
Cristina-Ionela Iurişniţi ... sau în timpul orelor de limbi moderne de circulaţie internaţională, presupunând că parcursul integral al programei şcolare este obligatoriu pentru a susţine o probă de evaluare care face parte integrantă din examenul de bacalaureat? Educaţia, încotro? Rămâne o întrebare retorică, cu un gust din ce în ce mai amar pentru toţi actorii educaţionali responsabili - elevi, profesori şi părinţi. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc tare mult. Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul domnului Cristian Sefer. Şi am o rugăminte, pentru toţi cei care susţin. Vă rog să vă limitaţi la 3 minute, din respect pentru ceilalţi colegi. Eu am răbdare, pot să vă ascult, dar, din respect, vă rog să vă limitaţi la 3 minute.
Cristian-George Sefer Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Abordarea autorităţilor privind protecţia mediului şi colectarea selectivă a deşeurilor trebuie revizuită!" Situaţia, mai mult decât îngrijorătoare, privind gradul scăzut de reciclare şi încărcarea excesivă a gropilor de gunoi impune găsirea de soluţii viabile pentru remedierea situaţiei actuale. Deşi România are o reglementare legală care impune populaţiei obligaţii de colectare selectivă la un nivel mult peste cel existent în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, respectiv sancţiuni drastice în caz de neconformare, gradul de colectare şi reciclare tinde în mod îngrijorător spre zero. Simpla stipulare în legislaţie, a obligaţiei populaţiei de a-şi colecta selectiv deşeurile şi impunerea unor amenzi drastice în caz de neconformare, nu este o soluţie. Înainte de a obliga şi sancţiona, populaţia trebuie sprijinită şi stimulată. Se impune demararea în regim de urgenţă de consultări între toţi factorii implicaţi, atât autorităţi legislative şi executive, dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari şi ai firmelor de salubritate, pentru identificarea de soluţii tehnice viabile care să permită în mod real o colectare selectivă a deşeurilor generate de populaţie. Sunt convins că fiecare dintre noi ne dorim pentru noi şi pentru copiii noştri un mediu sănătos, nesufocat de gunoi, fiind dispuşi să facem un efort pentru aceasta, dar efortul nostru, al indivizilor, trebuie să întâlnească efortul autorităţilor, pentru a fi eficient. Deputat al PMP, Călăraşi, Cristian Sefer. Vă mulţumesc. Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul, domnului Florinel Stancu.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Creşterea turismului este susţinută de extinderea globală a gospodăriilor cu venituri medii, de o populaţie îmbătrânită care tinde să călătorească mai mult, precum şi de creşterea conexiunilor între destinaţii, ceea ce face turismul mai accesibil. Acest fapt a fost relatat de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor, în anul 2016, date pe care le puteţi găsi şi în presa de la noi. Coaliţia aflată la guvernare a luat seamă de cifrele rapoartelor emise de instituţiile internaţionale şi a adoptat o serie de măsuri pentru a susţine circulaţia turistică în România. Una dintre aceste măsuri este acordarea voucherelor de vacanţă, o măsură bună, bine reglementată şi accesibilă pentru toţi angajaţii din sistemul bugetar. Voucherele de vacanţă vin în sprijinul turismului românesc, iar efectele lor sunt următoarele: Toate aceste efecte se încadrează în ceea ce ne-am propus să facem pentru turism. Să-l dezvoltăm! Există încă o serie de măsuri pe care Ministerul Turismului le pregăteşte şi pe care noi, deputaţii de la Comisia pentru industrii şi servicii, aşteptăm să le analizăm. În concluzie, dacă în 2017 am avut o creştere cu 20% a românilor care au ales o destinaţie turistică autohtonă, faţă de 2016, în acest an, după intrarea în vigoare a voucherelor de vacanţă, cifra se va dubla. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Vasile Gudu.
Vasile Gudu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Un nou sabotaj al incompetenţei fiscale, marca PSDragnea". Minciuna este politică de stat în Guvernele PSD. Două Românii - una, PSD-istă, cu creştere economică, salarii mai mari, lapte şi miere, alta, a celor cu salarii tăiate, inflaţie galopantă, dobânzi mari, deprecierea leului, companii care se închid, impozite mărite, cozi la plata impozitelor, controale ANAF la ordin politic. Haosul fiscal generat de actuala guvernare PSD-ALDE atinge pe zi ce trece noi culmi ale incompetenţei autorităţilor responsabile de acest domeniu. În baza Ordonanţei privind transferul contribuţiilor, după două luni de zile, ANAF nu a operat nici până astăzi modificările necesare în privinţa declaraţiei pe care trebuie să o înregistreze agenţii economici. Astfel, angajatorii sunt în imposibilitatea de a-şi achita, până la data de 25 ale lunii, obligaţiile fiscale legate de veniturile salariale ale angajaţilor, reţinute la sursă. Guvernul Dăncilă a venit cu o nouă cârpeală. Ultima ordonanţă de urgenţă vine cu o inechitate în plus şi, implicit, cu o nouă presiune pe angajatori, care aveau deja partea lor de contribuţii pentru fiecare angajat. Pentru a-şi acoperi incompetenţa la nivel de guvernare, PSD-ALDE creează conflicte, tensiuni şi poveri inutile. După ce a întors ţara cu fundul în sus, cu o revoluţie fiscală şi una a salariilor complet necorelate, contradictorii, făcute pe genunchi, fără nicio logică, gruparea lui Dragnea şi Vâlcov se străduieşte acum să cârpească măcar aberaţiile strigătoare la cer, cum este cazul angajaţilor part-time care câştigă mai puţin decât datorau statului. Şi o face prin altă aberaţie la fel de strigătoare la cer. După ce ideea revoluţiei fiscale a fost că angajatorul nu mai plăteşte nimic pentru angajat, iată că, în cazul part-time, este la loc comanda, angajatorul este obligat să preia jumătate dintre dări. Deci Guvernul obligă angajatorii să plătească statului bani pentru munca neprestată. Vâlcov taxează munca nemuncită şi salariul neplătit şi îi obligă la plata aceasta stupidă şi profund nedreaptă inclusiv pe angajatorii privaţi. În plus, de ce angajatul full-time să-şi plătească singur totul, iar pentru cel part-time să plătească şi angajatorul? Este o discriminare clară. În felul acesta, să nu se mai permită Guvernului Dragnea-Tăriceanu-Dăncilă să guverneze din greşeală în greşeală! Există şi confirmarea Ministerului Justiţiei că această ordonanţă de urgenţă ar putea fi una neconstituţională. De ce nu s-a renunţat cu totul la aberaţia plăţii de taxe integrale pentru contractele part-time? Pentru că Guvernul, care stă sub paza prezumţiei de nevinovăţie, inclusiv a lui Vâlcov, pleacă de la prezumţia absolută de vinovăţie a celor care angajează în regim part-time, în care vede nişte evazionişti care trebuie pedepsiţi, indiferent de lipsa dovezilor. Un patron cinstit, care într-adevăr are nevoie de un anumit angajat, cu o anumită specializare, doar jumătate de normă - pentru că aşa este specificul sau dimensiunea activităţii sale - trebuie să plătească o amendă pentru această nevoie limitată, sub forma unei taxe pe munca neprestată. Ordonanţele nocive trebuie respinse...
Ben-Oni Ardelean Vă rog să vă apropiaţi de încheiere, domnule deputat. Mulţumim tare mult.
Vasile Gudu Ordonanţele nocive trebuie respinse, fiindcă nu există soluţia urgentă a abrogării acestora. Acest Guvern care îşi bate joc de români, un Guvern care taie salariile la vreme de creştere economică, care discriminează, care încalcă dreptul la pensie, care distruge instituţiile, care nu ţine cont de justiţie şi economie, care... e pe cale să ne împingă la periferia Uniunii Europene, dacă nu în afara ei. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Vasile Gudu.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Îl ascultăm cu mare interes, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe domnul Corneliu Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Plăcerea este şi de partea mea, să vă am alături. Şi mai şi cred că într-o bună zi, în PNL, dumneavoastră veţi fi unul dintre primii cinci oameni. Aşa cum mă străduiesc să ajung şi eu, la PMP, de altfel. Stimaţi colegi, În drum spre microfon, mi-am schimbat declaraţia politică, pentru că am auzit doi colegi parlamentari foarte buni - pe Mihai Botez, de la USR, şi Bodea, de la Iaşi - care au făcut nişte declaraţii politice foarte bune, pe linia pe care au început-o cu ceva vreme în urmă. Şi eu nu vin să recit o poezie aici. Spunea colegul de la Vaslui, de la USR, că este bine să fie trotuare. Aşa este! Dar întâi să ne ocupăm puţin de drumuri, şi pe urmă facem şi trotuare. Cum era cu pâinea şi cu cozonacul - dacă asigurăm pâine, cozonacul vine de la sine. Oricum, am apreciat că vreţi ca tuturor celor care împlinesc 18 ani, statul român să le pună la dispoziţie câte o Constituţie. Şi nu e rău şi câte o Biblie, pentru că noi suntem un popor creştin, noi, românii. Domnul Marius Bodea spunea că "Iaşiul a devenit un sat fără câini." Negreştiul, unde trăiesc eu, e la 40 de kilometri. Şi dacă nu aveţi câini, vă dăm noi, pentru că la Negreşti, pe cap de locuitor sau, mă rog, pe picior de locuitor, sunt 2-3 câini. Şi - foarte interesant - cum s-a închis spitalul - şi nu vă spun, am învăţat la psihologie, de la Pavlov - câinii din Negreşti au început să imite salvarea. Merg salvările dus-întors până la Vaslui, de dimineaţă până seara, încât câinii au înţeles că trebuie să facă ei ca salvarea. Şi am ajuns şi la ceea ce voiam să declar eu, acum. Aţi văzut, la Buget, parlamentarii PMP-ului, eu, alţii, dumneavoastră, am cerut ca serviciul de ambulanţă naţional să-şi amplifice activitatea, pentru că ţara noastră este o ţară cu oameni bolnavi. Am aflat că din... Mă uit la ceas, pentru că asta e situaţia... Vor fi achiziţionate 600 de salvări. Din cele 600, am obţinut promisiunea că 100 vor merge la Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti şi la Murgeni. Aflăm că la Murgeni, de exemplu, o localitate de 7.000-8.000 de locuitori, a rămas cu o singură salvare, care nu mai merge nici ea. Şi, din 8 februarie, cei de acolo, de la salvare, se duc la serviciu şi se resuscitează unii pe alţii. Pentru că vin cei de la Bârlad să salveze romii, după ce se bat, bineînţeles, aceştia, din motive ideologice, supăraţi că Guvernul acesta nu le-a făcut o puşcărie mai aproape şi sunt nevoiţi să facă naveta la copiii lor, la sute de kilometri distanţă...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Corneliu Bichineţ ... sau câteodată, la mii de kilometri distanţă, în Franţa, Germania...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim tare mult.
Corneliu Bichineţ ... unde sunt la odihnă. Îmi pare foarte rău, declaraţia mea politică abia începea. Mulţumesc. (Aplauze.)
Ben-Oni Ardelean Mulţumim tare mult. În aplauzele... dumneavoastră vă puteţi retrage. Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul domnului Marius Budăi.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice - "Măsuri pentru protejarea veniturilor angajaţilor din IT, cercetare-dezvoltare, a salariaţilor part-time şi a persoanelor cu dizabilităţi". Stimaţi colegi, Guvernul a clarificat faptul că obligaţia de completare a contribuţiilor sociale pentru contractele part-time, până la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim, revine angajatorului, nu salariatului. Deci niciun angajat, nici de la stat, nici de la privat, indiferent de domeniul de activitate în care lucrează, nu va veni cu bani de acasă pentru plata contribuţiilor, dar vor avea contribuţii pentru o pensie decentă la ieşirea din activitate. Ordonanţa de urgenţă vine să clarifice o prevedere care deja exista în Codul fiscal şi care spunea că, la contractele part-time, contribuţiile sociale nu pot fi mai mici decât valoarea contribuţiilor aferente salariului minim pe economie. Astfel, actul normativ menţionează explicit că plata pentru aceste contribuţii la contractele part-time este în sarcina angajatorului, chiar dacă banii sunt plătiţi în numele salariaţilor. În acest fel, statul îi obligă pe angajatori să le asigure propriilor angajaţi o contribuţie rezonabilă pentru o pensie decentă la ieşirea din activitate a acestora. Până acum, marea majoritate a contractelor part-time erau folosite ca o formă de evitare a taxelor de către angajatori, în dauna salariaţilor care ieşeau din activitate cu pensii derizorii. Faptul că după introducerea acestor reglementări circa 185.000 de contracte part-time au fost preschimbate în contracte cu normă întreagă - arată că această formă de angajare cu normă parţială a fost folosită abuziv de angajatori. Noua lege este însă rezonabilă şi încurajează munca. Există câteva excepţii importante de la obligaţia ca nivelul contribuţiilor să fie la valoarea aferentă salariului minim pe economie, tocmai pentru a încuraja munca cinstită. Persoanele care au un contract cu normă întreagă şi unul part-time, pentru cel part-time vor plăti contribuţii la nivelul venitului acelui contract part-time; persoanele care au mai multe contracte part-time, a căror valoare însumată ajunge cel puţin la nivelul salariului minim, vor plăti contribuţii sociale aferente salariului minim o singură dată, nu pentru fiecare dintre contractele part-time; persoanele care, din diverse motive prevăzute de lege, nu pot desfăşura o activitate cu normă întreagă, cum sunt angajaţii cu anumite forme de dizabilităţi, nu vor fi obligate să plătească contribuţii la nivelul salariului minim pe economie. Totodată, coaliţia de la guvernare şi-a respectat promisiunea de a oferi angajatorilor din industria IT o soluţie funcţională, astfel încât costurile acestora cu forţa de muncă să nu crească. Mai mult, Guvernul a scutit de impozit şi salariaţii din IT cu studii medii. Toate acestea arată că Guvernul acordă prioritate dezvoltării industriei IT din ţara noastră. Guvernul scuteşte angajatorii din industria IT de surplusul apărut în urma transferului contribuţiilor sociale, pentru categoriile de salariaţi care nu erau supuse la plata impozitului pe venit, cum era cazul salariaţilor din IT cu studii superioare, alături de lucrătorii sezonieri, cercetătorii şi persoanele cu handicap grav.
Ben-Oni Ardelean Vă rog să vă apropiaţi de încheiere. Mulţumesc tare mult.
Marius-Constantin Budăi Mai mult, a intrat deja în vigoare măsura prin care sunt scutiţi de impozitul pe venit şi salariaţii din IT cu studii medii, nu doar cei cu studii superioare. Toate aceste politici arată că pentru PSD-ALDE valorificarea potenţialului de dezvoltare a industriei IT reprezintă o direcţie prioritară. Vă mulţumesc frumos. Deputat al PSD de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Corneliu Olar.
Corneliu Olar Dedic această declaraţie doamnei ministru Olguţa. "Dragă Olguţa, nu te mai scuza, ai ştiut că salariile scad, încă din vară!". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Încă din 7 iunie 2017, când s-a întocmit Raportul asupra Proiectului Legii nr. 153/2017, cel al salarizării personalului din sectorul public, atunci Alianţa PSD-ALDE nici nu a vrut să audă să voteze vreun amendament al opoziţiei. Au trecut cu tăvălugul peste orice propunere, iar acum dau din colţ în colţ, pentru că realitatea a ieşit la suprafaţă, iar salariile a sute de mii de angajaţi din sectorul public şi din economia privată scad. Dovadă este fluturaşul de salariu. Oamenii pierd sume importante din plata muncii lor, iar de luna aceasta, mii de angajaţi duc acasă, copiilor şi familiilor, bani mai puţini. Vă rog să ascultaţi cu atenţie textul amendamentului propus de mine la Proiectul Legii salarizării. El prevedea următoarele - chiar vă rog să-l ascultaţi! "După intrarea în vigoare a prezentei legi, nicio modificare ulterioară a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu va putea afecta cuantumul net aflat în plată al salariului personalului plătit din fonduri publice". Vezi, dragă Olguţa, ce bine făceai dacă mă ascultai? Nu m-ai ascultat. Şi nici colegii din PSD şi ALDE nu au vrut să voteze pentru acest amendament, deoarece ştiau că vor înşela oamenii, dându-le pe hârtie o majorare de 25%, iar mai apoi vor lua, prin modificarea Codului fiscal, peste 21%-22%. Au ştiut încă din vară că nu vor majora salariile şi că unele lefuri chiar vor scădea, deşi pe oameni îi minţeau cu neruşinare, pe la televiziuni, că salariile vor creşte aşa de mult, încât angajaţii nu vor mai avea ce face cu banii. Dragi colegi parlamentari, Acest amendament a fost prezentat şi în plenul Camerei Deputaţilor, unde votul a fost împotrivă. Câţi dintre dumneavoastră vă reproşaţi astăzi faptul că printr-un vot împotriva acestui amendament de fapt aţi votat pentru tăierea salariilor pentru sute de mii de oameni, în special în sectorul privat? Aveţi remuşcări? Aveţi curaj să mergeţi în faţa alegătorilor şi să spuneţi că vă pare rău? Înţeleg acum Guvernul. Peticeşte Legea salarizării şi a găsit soluţia miraculoasă. Aţi ghicit care? Este exact ceea ce eu am prevăzut în acel amendament, şi anume, ca salariile să nu scadă faţă de luna decembrie. Să ştiţi că românii nu o să vă ierte pentru faptul că le-aţi promis lefuri uriaşe de la 1 ianuarie 2018, iar acum mulţi români se bucură şi pentru faptul că salariul lor nu a scăzut. Să ştiţi că lucrul pe care românul îl urăşte cel mai mult este minciuna, iar minciunile în care v-aţi încurcat cu toţii vor fi sancţionate de electorat. Vă mulţumesc. Corneliu Olar, deputat de Alba.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau în continuare cuvântul domnului deputat Marius Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa, distinşi colegi. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "Să ne solidarizăm transpartinic pentru recuperarea şi securizarea valorilor patrimoniale naţionale"! E timpul ca România să-şi modifice fundamental legislaţia, pentru a-şi proteja ferm şi responsabil resursele energetice şi patrimoniul naţional. În ultimele decenii, am asistat la o competiţie a înstrăinării valorilor noastre patrimoniale, concomitent cu o cavalcadă a vânzării pământului ţării către concerne şi fonduri de investiţii multinaţionale sau capitaluri străine, iar din această politică risipitoare au avut de câştigat profitorii, comisionarii cocoţaţi prin diverse funcţii şi demnităţi publice. România este vândută, prăduită ieftin în continuare şi aproape fără să ne dăm seama au ajuns românii o marfă de consum căutată chiar prin valoarea inteligenţei, a creierelor pe care le exportă consecvent, renunţând astfel, de fapt, la un elementar instinct de conservare şi protecţie naţională. În acest sens, vom reacţiona responsabil, iar Partidul Mişcarea Populară va iniţia proiecte legislative prin care vom impune obligaţii şi responsabilităţi concrete instituţiilor statului, pentru a se implica activ în recuperarea patrimoniului naţional, atât din ţară, cât şi din afara acesteia. Pe fondul ambiguităţilor legislative, a intereselor oneroase sau a dezinteresului politic, România a pierdut tezaurul său, care a fost "rătăcit" pe la Moscova, averea Gojdu, "uitată" prin Ungaria, dar s-a văzut şi fără alte bunuri patrimoniale interne, prin retrocedări nelegale, orchestrate politic. Vom găsi formula legală pentru a se face dreptate şi în privinţa optanţilor unguri. Se ştie că, în urma "Procesului optanţilor", desfăşurat în perioada 1923-1930, Tribunalul Arbitral de la Paris a obligat statul român să plătească despăgubiri Ungariei şi optanţilor unguri, în aur. Prin Fondul Agrar, deschis la o bancă din Elveţia, s-a plătit pentru optanţi echivalentul a peste 100 de tone de aur pur, de 24 de carate. Dovezile pot fi găsite în documentele oficiale referitoare la clădirile, terenurile agricole şi pădurile expropriate. Ulterior, după 1990, urmaşii acestor optanţi au solicitat restituirea proprietăţilor, în temeiul prostiei şi al aberantei legislaţii funciare româneşti, subsumate principiului " restitutio in integrum ". România a renunţat, totodată, la cuvenitele despăgubiri de după război, pe care trebuia să le primească din partea Ungariei, tocmai pentru ca sumele respective să fie virate, o dată în plus, pentru despăgubirea optanţilor unguri. În mod paradoxal, pentru proprietăţile despăgubite cu supramăsură de statul român, s-a ajuns ulterior la retrocedarea injustă a acestora către cei anterior despăgubiţi. Ne întrebăm legitim dacă restituirea proprietăţilor la urmaşi ai foştilor grofi, conţi, baroni, husari, nu este sinonimă, în bună măsură, cu batjocura la adresa actului Marii Uniri din 1918?! Toate aceste proprietăţi au fost răscumpărate de statul român în aur şi în dolari, încă din 1930! Vă invit, aşadar, în acest An de graţie Centenar, să ne susţineţi şi să vă solidarizaţi transpartinic pentru acest demers de recuperare şi de securizare a valorilor patrimoniale naţionale. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Ioan Dîrzu.
Ioan Dîrzu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "PSD rezolvă problema salarizării medicilor". Obiectivul de importanţă naţională asumat de PSD, acela de a opri exodul medicilor şi asistenţilor din ţară, devine realitate. Pentru prima dată, specialiştii români din sistemul de sănătate ajung să aibă salarii europene, ca urmare a majorărilor substanţiale dispuse prin Legea unică a salarizării, iniţiată şi adoptată de parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE. În acest an, prin două etape succesive de majorări, personalul din sistemul de sănătate ajunge cu salariile la grila aferentă anului 2022. De la 1 ianuarie 2018, salariile brute au crescut cu 25%, faţă de luna decembrie 2017. De la 1 martie 2018, salariile medicilor şi asistenţilor medicali cresc la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022. Majorarea salariilor medicilor de anul trecut şi cele care vor avea loc în 2018 au redus cu 70% numărul medicilor care îşi depun dosarele pentru a pleca din ţară. Este un succes cert al guvernării PSD, în ceea ce priveşte diminuarea semnificativă a exodului medicilor. Aplicarea legii va însemna: De exemplu, dacă s-ar fi aplicat majorarea de 25%, în cazul unui director executiv al DSP, salariul acestuia ar fi ajuns la 18.000 de lei brut, aproape de cel al preşedintelui României care, potrivit legii, este cel mai mare salariu din ţară. Pe ansamblul sistemului sanitar, salariile care cresc moderat sau suferă ajustări reprezintă 3% din total. Sporurile, important factor profesional, dar şi de creştere a veniturilor personalului medical, vor fi structurate şi reglementate într-un regulament aflat acum în dezbatere. Vom asigura echitate şi bunăstare pentru medicii noştri, pentru ca cei aflaţi acum pe băncile facultăţilor de medicină să muncească într-un sistem de sănătate care să le răsplătească efortul intelectual şi uman. Cu deosebită consideraţie, deputat de Alba, Ioan Dîrzu.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Sorin Bumb.
Sorin-Ioan Bumb Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage un semnal de alarmă, vizavi de maniera total iresponsabilă în care PSD gestionează economia românească. Ultima "mare realizare" a PSD în domeniul economic este numirea în fruntea Consiliului de administraţie a unei întreprinderi strategice din economia românească, a unei persoane care nu are absolut nimic în comun cu domeniul pe care a ajuns să îl gestioneze. Mă refer la numirea domnului Radu Coşarcă - specialist în comunicare şi PR - în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al S.C. Cuprumin S.A., societate din judeţul Alba, care administrează peste 60% din rezerva strategică de cupru a României. Nu pot să nu mă întreb, în acest caz, "imaginea" cui este domnul Coşarcă? Atrăgeam atenţia, la sfârşitul anului trecut, asupra modului în care PSD, prin instituirea unor mecanisme de genul "Fondul Suveran", nu face altceva decât să construiască un nou FNI, o nouă schemă de jefuire a economiei naţionale, o nouă sinecură de partid, prin care oameni numiţi după principiul, deja consacrat, "vocea şi talentul", vor ajunge să "administreze" societăţi fanion ale economiei româneşti. Iată că o primă numire de acest gen a fost făcută deja, prin instalarea domnului Radu Coşarcă, cunoscut românilor din poziţia de prezentator de ştiri, într-o funcţie din care ar urma să administreze destinele unei companii care gestionează una dintre marile bogăţii ale României, râvnită de numeroşi actori internaţionali. Nu am nimic personal cu domnul Coşarcă şi îi respect competenţele profesionale pe care le deţine în domeniul comunicării sau al PR-ului, Domnia Sa având şi o îndelungată activitate în acest sector. Nu înţeleg, însă, de ce nu a fost numit preşedinte al Consiliului de administraţie la TVR sau la vreo altă organizaţie din portofoliul statului, care solicită competenţele profesionale deţinute de Domnia Sa? Nu la Cuprumin, unde trebuie să se ocupe de resurse naturale, de probleme de ingineria mediului sau de comerţ internaţional... Sau putea, la fel de bine, PSD să îl ţină pe domnul Coşarcă în aparatul Guvernului, să dea lecţii de imagine noilor miniştri, pentru a evita situaţii jenante, precum cele de la audierile acestora în comisiile parlamentare, unde "emoţiile" i-au lăsat fără glas. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul, domnului Constantin Codreanu.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi are următorul titlu: "Reunirea celor două state româneşti este inevitabilă". Distinşi colegi, Aduc în atenţie câteva denumiri de comune din Basarabia: Parcova - raionul Edineţ; Ulmu - raionul Ialoveni; Bardar - raionul Ialoveni; Ruseştii Noi - raionul Ialoveni; Puhoi - raionul Ialoveni; Văsieni - raionul Ialoveni; Feşteliţa - raionul Ştefan Vodă; Opaci - raionul Căuşeni; Goteşti - raionul Cantemir; Săseni - raionul Călăraşi; Nişcani - raionul Călăraşi; Sărătenii Vechi - raionul Teleneşti; Grătieşti - municipiul Chişinău; Boghiceni - raionul Hânceşti; Codreanca - raionul Străşeni; Floreni - raionul Anenii Noi; Târşiţei -raionul Teleneşti; Răzeni - raionul Ialoveni; Măgurele - raionul Ungheni; Cucoara - raionul Cahul. Acestea sunt primele 20 de comune care, prin decizia consiliilor locale, au votat, începând cu 23 ianuarie anul curent, reunirea cu patria-mamă istorică România. Lista rămâne deschisă. Vor urma şi alte localităţi. Cum este şi firesc, în anul Centenarului Marii Uniri, tot mai multe localităţi basarabene vor opta univoc şi oficial pentru revenirea în familia noastră românească. Folosesc ocazia şi le spun confraţilor mei basarabeni, de la această tribună a Parlamentului din Bucureşti, îndrăzniţi! Nu vă fie teamă! Unirea face puterea! Astăzi suntem 20 de comune, în curând vom fi sute de sate şi oraşe care vor vota reunirea. Dacă administraţiile centrale de la Chişinău şi Bucureşti nu se pun în mişcare pentru realizarea ideii de unire, administraţiile locale, ca şi în 1918, sunt primele care ridică stindardul reîntregirii naţionale, pentru că sunt cele mai apropiate de cei mulţi şi asupriţi, măcinaţi de lipsuri şi copleşiţi de nedreptate şi nevoi. Cortina de Fier aşternută de cei doi criminali pe Prut, Hitler şi Stalin, înlocuită acum cu o Cortină europeană de Aur, pe care scrie dulce, dar mincinos "aderare la Uniunea Europeană", este, de fapt, graniţa înţelegerilor germano-ruse pusă nedrept, ca un ştreang, pe grumazul ţării noastre. Ştreangul de mult este putred şi îl vom rupe. Să se audă de la Moscova la Berlin şi de la Bruxelles la Washington: Pactul Ribbentrop-Molotov semnat între regimul comunist al lui Stalin şi regimul fascist al lui Hitler nu este lege pentru noi! Ceea ce au iniţiat acum cele 20 de comune basarabene, perfect natural şi democratic, este o dovadă că ReUnirea, ca proces acumulativ, este în plină desfăşurare şi că niciun "dodon" nu o poate opri. Le adresez primarilor şi consilierilor celor 20 de comune basarabene care au votat ReUnirea, dar şi celor care o vor face de acum încolo, invitaţia de a vizita Parlamentul României. Statul român are obligaţia morală să nu lase fără atenţia cuvenită gestul primarilor şi consilierilor din comunele noastre de dincolo de Prut. De aceea, solicit Guvernului ţării, consiliilor judeţene şi celor locale să direcţioneze cu prioritate către aceste comune ajutorul acordat românilor de la răsărit de Prut!
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Constantin Codreanu Milioanele de români din Basarabia, rupţi cu forţa de la sânul patriei noastre, au dreptul la o viaţă mai bună, demnă şi liniştită în familia noastră românească, alături de celelalte naţiuni membre ale Uniunii Europene şi NATO. Trăiască ReUnirea Basarabiei cu patria-mamă România! Mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, PMP.
Ben-Oni Ardelean Dau, în continuare, cuvântul, doamnei deputat Alina Teiş, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Să protejăm «comoara de la Halânga»"! Încheierea ciclului de producţie al apei-grele şi încetarea activităţii Combinatului Chimic din localitatea mehedinţeană Halânga a reprezentat un moment dificil în viaţa economico-socială a judeţului Mehedinţi. Lichidatorul judiciar şi-a "ascuţit colţii" pentru a doborî tot ce există pe această platformă economică, în numele aşa-ziselor datorii, acumulate în condiţii nu întotdeauna ortodoxe. Pe platforma Combinatului Chimic se află depozitate cantităţi însemnate de apă-grea, care valorează miliarde de euro, o adevărată comoară existentă aici, la Halânga. Actualul Guvern al României a înfiinţat, pentru păstrarea în condiţii optime a apei-grele, un Centru naţional de management dar, din motive birocratice, acest centru încă nu funcţionează, existând riscul major ca stocul de apă-grea, constituit ca rezervă de stat, să fie compromis, pentru că lichidatorul ameninţă cu denunţarea contractului de custodie încheiat cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi cei aproximativ 100 de salariaţi care gestionează această problemă stau sub spectrul nesiguranţei şi al şomajului. Consider că este momentul ca, urgent, să fie definitivate amănuntele cadrului normativ pentru a salva această comoară numită "apă-grea", aflată în depozitul de la Halânga, judeţul Mehedinţi. Această comoară de miliarde de euro, adunată prin munca şi transpiraţia a mii de salariaţi care au trudit la Combinatul Chimic de Apă Grea, trebuie păstrată la parametri calitativi iniţiali şi folosită de România şi pentru România. Să protejăm "comoara de la Halânga"! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Florin Roman.
Florin-Claudiu Roman Doamnelor şi domnilor colegi, Mă adresez guvernanţilor din majoritatea PSD-ALDE şi îi întreb pe colegii din majoritate câte şcoli şi grădiniţe au închis şi câte se pregătesc să închidă în Anul Centenarului, când, din păcate, Guvernul României închide şcoli şi grădiniţe româneşti şi deschide şcoli în limba maghiară. Nu este o acuzaţie la adresa liderilor UDMR şi a Guvernului de la Budapesta. Acuz direct Guvernul României că nu este în stare să aibă grijă de copiii românilor. În foarte multe locuri din ţară, aceştia ajung să fie asimilaţi, pentru o masă caldă oferită într-un internat în limba maghiară. Doamnelor şi domnilor guvernanţi, Vă mai întreb dacă dumneavoastră înţelegeţi tocmai pe dos sensul frazei "Implementarea principiului egalităţii de şanse", adică nu accesul mai facil la actul de educaţie, ci îngreunarea acestuia, prin desfiinţarea a sute de şcoli şi grădiniţe din România şi punerea pe drumuri, adică la mulţi kilometri distanţă de casă, a copiilor şi a părinţilor acestora. Cum explicaţi faptul că din datele prezentate de fostul ministru, un "geniu", anterior "pamblicii", al educaţiei, între anii 2012 şi 2018, perioadă în care PSD a fost la guvernare 5 ani, în România au fost închise nu mai puţin de 300 de şcoli cu personalitate juridică şi 350 de structuri arondate?! Oare reducerea abandonului şcolar se tratează cu lacăte pe uşile a sute de şcoli şi grădiniţe?! Sau declinul demografic are drept soluţie primordială alungarea părinţilor - şi aşa din ce în ce mai puţini -, din localităţile lor, eventual în afara graniţelor, pentru a putea avea acces la şcoală sau grădiniţă?! Dumneavoastră, domnilor Dragnea, Tăriceanu, Grindeanu, Tudose şi doamna Dăncilă, nu numai că nu vă respectaţi cele mai multe dintre promisiunile făcute românilor în Programele de guvernare, şi le încălcaţi în mod flagrant drepturile garantate de Constituţie, dar şi demonstraţi, în cazul educaţiei, că cinismul şi minciunile dumneavoastră au depăşit orice limită imaginată vreodată! Florin Roman, deputat al PNL de Alba.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul, domnului Ionuţ Simionca.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România, ţara mea, nu se intersectează cu România statului paralel". Tot mai des auzim în spaţiul public vorbindu-se de aşa-numitul stat paralel, cea mai mare prostie debitată de specialiştii în dezinformare ai actualei coaliţii de guvernare. Singurul stat paralel este cel al Guvernului care stă nepăsător, fără să facă ceva bun pentru România, nimic pentru români, fiind în realitate paralel cu problemele şi necesităţile cetăţenilor. Câteva exemple notabile trebuie enumerate: Domnilor guvernanţi, Puneţi-vă pe treabă, intersectaţi-vă cu munca cinstită! Treziţi-vă la realitate sau plecaţi acasă! Românii nu vor să mai accepte mizeriile, minciunile şi aberaţiile coaliţiei PSD-ALDE şi nu mai este mult până când se vor intersecta cu voi şi vă vor face să evoluaţi în paralel cu guvernarea. Deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul, doamnei Camelia Gavrilă.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la un program necesar şi eficient de formare profesională, care este asigurat de internship, în contextul în care se preconizează dezbaterea acestui proiect de lege şi la nivelul Comisiei pentru învăţământ şi în contextul în care este vorba de o problemă importantă legată de tineri, încercând să spargem cercul vicios şi relaţiile destul de fragmentate între ceea ce, pe de o parte, angajatorii solicită - experienţă în domeniul respectiv -, iar pe de altă parte, tinerii nu au cum să obţină această experienţă. Şi Camera Deputaţilor, şi comisiile de specialitate, trebuie să-şi asume, ca o responsabilitate importantă, definitivarea acestui suport legislativ, dublată însă şi de dialogul cu actorii implicaţi şi încercarea de a susţine şi de a acorda facilităţile necesare angajatorilor, în aşa fel încât programul, oportunităţile deschise prin acest suport legislativ, dat de internship, să se materializeze, să fie concret. Trebuie să luăm în calcul rata, încă destul de ridicată, a şomajului în rândul tinerilor, să luăm în calcul faptul că rata... deci tineri care nu sunt în educaţie sau în sistemul de formare profesională, sau nu au o slujbă, este încă ridicată, aproape 18-19%. De asemenea, riscul de sărăcie şi excluziune socială este foarte ridicat în rândul tinerilor, motiv pentru care demersurile şi concentrarea programelor care să vizeze oportunităţi de angajare şi de formare profesională iniţială, apoi de angajare a tinerilor pe piaţa muncii, sunt foarte importante. Legea privind internshipul deschide câteva posibilităţi, atât din punct de vedere economic, cât şi social, legate de pregătirea teoretică şi practică, legate de experienţe de viaţă economică, de viaţă socială, în context concret. De asemenea, existenţa unei prime de promovare pentru angajatorul care transformă contractul de internship în contract pe perioadă nedeterminată, plata tânărului cu 50% din salariul minim pe economie, un certificat de internship, deci un cumul de oportunităţi extrem de importante. Am primit deja propuneri din partea tinerilor - şi sunt de luat în calcul -, legate de completarea acestui proiect legislativ, posibilitatea ca internul să realizeze ore suplimentare, să fie remunerat cu tariful standard pe oră, prevăzut pentru o funcţie similară, să fie plătite toate contribuţiile de asigurări sociale. Credem că Programul de internship reprezintă un element important, alături de cel numit "Start Up Nation" sau societăţi antreprenoriale studenţeşti, care au o anumită responsabilitate pentru formarea profesională a tinerilor, pentru inserţia lor pe piaţa muncii, pentru desăvârşirea şi identificarea unor cariere profesionale de succes, în acord cu vocaţiile şi cu aptitudinile lor. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Laurenţiu Leoreanu.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este intitulată "Majoritatea PSD-ALDE nu doreşte cu adevărat o autostradă în Moldova". Majoritatea PSD-ALDE a mai dat o lovitură judeţelor din Moldova. Săptămâna trecută, în Comisia pentru administraţie din Camera Deputaţilor, au votat împotriva construcţiei Autostrăzii Iaşi -Târgu Mureş, numită şi "Autostrada Unirii". Acest lucru se întâmplă în contextul în care, mai toţi parlamentarii din arcul puterii se bat cu pumnul în piept şi spun pe la toate emisiunile şi televiziunile că suntem în Anul Centenarului şi că sunt tare mândri că sunt români. Menţionez faptul că proiectul de lege fusese avizat pozitiv de Consiliul Legislativ şi Senatul adoptase proiectul de lege, dar, în cele din urmă, deputaţii lui Liviu Dragnea au votat împotrivă în Comisia pentru administraţie. Avem o guvernare care se dă bătută dacă e vorba de a depune efort şi de a munci, care nu e capabilă să realizeze nici măcar un kilometru de autostradă şi pentru care 100 de ani de la Marea Unire nu reprezintă absolut nimic. Probabil vor spune că au celebrat Unirea prin banii acordaţi pentru vreo statuie, sau pentru nişte broşuri, sau pentru nişte evenimente care vor fi organizate de nişte firme de partid. Dar la modul concret nu vor să facă nimic pentru România. Am schimbat conducerea Ministerului Transporturilor de trei ori într-un an, pentru că jocurile de putere din PSD sunt mai importante decât construcţia unui autostrăzi sau metroul din Drumul Taberei. Proiectul de lege la care sunt iniţiator, împreună cu mai mulţi colegi, prevede că Autostrada Iaşi - Târgu Mureş ar fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, dar şi din fonduri europene. Nu ar fi însemnat că într-un an gata, am construit autostrada, ci ar fi fost un angajament pe care ni-l puteam asuma pe termen lung. Moldova se numără printre cele mai sărace zone ale României, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media naţională, iar lipsa unei conexiuni între regiunea de nord-est şi vestul ţării a dus la un decalaj vizibil. Investitorii fug din Moldova şi pentru că nu au infrastructura corespunzătoare. Fac un apel la adresa tuturor parlamentarilor României să voteze pentru acest proiect de lege în plenul Camerei Deputaţilor şi să întoarcă votul de la Comisia pentru administraţie. De asemenea, fac un apel la toţi parlamentarii PSD-ALDE din Moldova să lase obedienţa de partid deoparte şi să-i transmită lui Liviu Dragnea că Moldova are nevoie de această autostradă ca de aer şi să susţină acest proiect de lege. Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Dau, în continuare, cuvântul, doamnei deputat Ionela Dobrică. Mulţumesc.
Ionela Viorela Dobrică Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Doresc, prin intermediul acestei declaraţii, să vă vorbesc despre unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene care afectează România - consumul de droguri. Consumul de droguri, în special de substanţe etnobotanice, a crescut alarmant în ţara noastră. O spune atât cel mai recent raport al Agenţiei Naţionale Antidrog, cât şi recentele cazuri prezentate de mass-media, în care vedem tineri, copii, care ajung la centrele de primire urgenţe cu intoxicaţii severe sau cazul nefericit al unui elev din Buzău, care luna trecută a ajuns la spital în stare atât de gravă, încât medicii nu l-au mai putut ajuta. Raportul Agenţiei Naţionale Antidrog arată că, după consumul de cannabis, cel de noi substanţe psihoactive este cel mai crescut în România. Cei mai expuşi acestora sunt tinerii din Botoşani, Brăila, Bucureşti, Cluj, Galaţi, Iaşi şi Timiş, unde se înregistrează cumulat 62% din toată cazuistica urgenţelor medicale, majoritatea covârşitoare fiind reprezentată de elevi. Printre soluţiile cele mai eficiente pe care raportul agenţiei le-a identificat, se află prevenirea, informarea şi acţionarea în sensul combaterii consumului de droguri, încă de la primele semne pe care le observăm la cei din jurul nostru. La Buzău, autorităţile au decis să se implice şi mai mult decât o făceau până acum, pentru a stabili direcţiile în care trebuie să se îndrepte în lupta antidrog, în vederea scăderii numărului de consumatori. A avut loc deja o întâlnire la nivel de reprezentanţi ai factorilor de decizie, care pot lua măsuri de prevenire a consumului de substanţe psihoactive. De asemenea, a fost destructurată o reţea de traficanţi care aprovizionau pieţele din Buzău şi Galaţi. În plus, Organizaţia de Tineret a Partidului Social Democrat Buzău, a decis să demareze o campanie, considerând că este de datoria ei să informeze persoanele de aceeaşi vârstă despre efectele negative ale drogurilor. Ce putem face noi, ca aleşi cu putere de decizie? În primul rând, să ne asigurăm că menţinem actualizată legislaţia cu privire la substanţele noi care apar pe piaţa drogurilor, pentru a da posibilitatea celor care implementează măsurile de combatere a traficului de droguri, să acţioneze în consecinţă şi putem, în acest caz, lăsa la o parte diferenţele politice şi să îndemnăm toate organizaţiile din care facem parte să se implice în programe de prevenire şi informare, deoarece vieţile tinerilor din ţara noastră şi combaterea consumului de droguri sunt mai importante decât orice ideologie sau apartenenţă politică. Vă mulţumesc. Ionela Viorela Dobrică, deputat, Circumscripţia electorală nr. 10, Buzău.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Dau, în continuare, citire numelor celor care au depus în scris declaraţiile politice. Aşadar, din partea Grupului parlamentar al PSD, au depus în scris următorii deputaţi şi deputate: Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Mirela Furtună, Mihaela Huncă, Ştefan Muşoiu, Tudor Ciuhodaru, Elvira Şarapatin, Sorin Marica, Vasile Axinte, Anişoara Radu, Neculai Iftimie, Ioana Vlăducă, Mihai Weber, Laurenţiu Nistor, Nicolae Velcea, Nicolae Radu, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Georgeta Holban, Mihăiţă Găină. Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florica Cherecheş, Mugurel Cozmanciuc, Gavrilă Ghilea, Bogdan Huţucă, Robert Boroianu, Raluca Turcan, Constantin Şovăială, Nicolae Neagu, Costel Alexe, Angelica Fădor, Victor Paul Dobre, Dumitru Oprea, Viorica Cherecheş, Florin Stamatian, Doru Oprişcan, Dănuţ Bica, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Andrei Daniel Gheorghe, George Şişcu, Dumitru Mihalescul, Valeria Schelean, Ovidiu Raeţchi, Cristian Buican, Ionuţ Stroe, Gheorghe Tinel. Din partea Grupului parlamentar al USR: domnul deputat Dobrovie. Din partea Grupului parlamentar ALDE: Constantin Avram. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale: domnul Dragoş Gabriel Zisopol. Din partea Grupului parlamentar al PMP: Doru Coliu, Eugen Tomac, Robert Turcescu, Petru Movilă. Aceştia sunt deputaţii care au depus în scris. Aşadar, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 februarie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Vă mulţumesc tare mult. O zi bună vă doresc! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Ioan Balan "Fluturaşul de salariu va fi turnesolul pentru înşelătoria PSD-ALDE" Fac un apel la memoria dumneavoastră recentă, adică la ceea ce afirmau la unison atât doamna Olguţa Vasilescu, domnul Mihai Tudose, cât şi domnul Liviu Dragnea, în urmă cu numai câteva luni: "salariile bugetarilor vor creşte cu 25% de la 1 ianuarie 2018..." sau "dacă angajatorul din mediul privat nu mai pune nici măcar un singur leu în plus faţă de ceea ce plăteşte la ora actuală, netul angajatului creşte cu 17%". Vă aduceţi aminte aceste afirmaţii? Ar cam trebui! Nu le-am făcut eu! Le-au făcut liderii voştri. Din păcate, cei mai mulţi angajaţi chiar au crezut că de la 1 ianuarie 2018 lefurile lor vor creşte substanţial, cu minimum 25% în sectorul public şi cu peste 17% în sectorul privat. Însă, de câteva zile, au început deja să se distribuie fluturaşii şi chiar să se plătească salariile aferente lunii ianuarie din acest an, iar adevărul asupra înşelătoriei PSD-ALDE se vede cu ochiul liber. Salariile scad pentru sute de mii de români, iar pentru cei mai mulţi nu cresc. Doamna Vasilescu, într-un exces uluitor de cinism, îi jignea, zilele trecute, fără să clipească, pe toţi angajaţii din România, spunând că aceştia nu înţeleg de fapt că minusul este plus şi să aibă răbdare, căci adevărul se va vedea pe fluturaşul de salariu. Mai mult, spunea că încă din luna mai a avertizat că pentru unii angajaţi salariile vor scădea. Poate o fi spus acest lucru doar domnului Dragnea, căci populaţiei sigur nu i-a spus. Domnia Sa, deşi este ministrul muncii pentru a treia oară într-un an, nu cunoaşte faptul că fluturaşii de salariu se distribuie după data de întâi a lunii următoare, pentru că ei sunt daţi angajaţilor înainte de a le fi plătită leafa, adică o mare parte dintre fluturaşi sunt deja în buzunarele angajaţilor. Tocmai pe fluturaşul de salariu angajaţii au văzut dimensiunea înşelătoriei. Creşterea de 25% la stat sau de 17% în privat nu este creştere, ci este scădere. Dacă sunt ceva angajaţi norocoşi în România, atunci aceştia sunt bucuroşi pentru că leafa lor nu a scăzut faţă de luna decembrie a anului trecut. Am urmărit şi eu explicaţiile halucinante şi alambicate ale doamnei Vasilescu, din care am înţeles că Domnia Sa nu are nicio vină pentru scăderile de salarii, ci colegii din Guvern. Apoi, am mai înţeles că profesorii cu normă parţială în învăţământ, personalul auxiliar din şcoli, farmaciştii, specialiştii de la medicina legală, experţii criminalişti, poliţiştii, persoane cu dizabilităţi, lucrători în sectorul IT şi multe alte categorii profesionale nu ştiu să-şi citească fluturaşul de salariu şi că nu sunt în stare să înţeleagă că minusul pe care îl văd este de fapt plus. Da, aceasta este chiar o adevărată sfidare! Apoi, din aceleaşi declaraţii ale doamnei Olguţa Vasilescu, am constatat cu stupoare că, dacă pentru angajaţii din sectorul bugetar vor opera probabil nişte cârpeli, în grabă, ca să nu scadă prea tare lefurile, când a venit vorba despre cei aproape 4 milioane de angajaţi din sectorul privat, Domnia Sa a dat din umeri neputincioasă şi a spus cu nepăsare că n-are soluţii. Privaţii să se descurce! Mai mult decât atât, i-a ameninţat pe agenţii economici cu inspecţii şi controale al inspectoratelor de muncă, într-un mod în care l-ar fi făcut invidios şi pe ultimul prim-secretar al PCR. Faptul că promisiunea creşterii salariilor făcută de PSD-ALDE a devenit scădere de salarii, nu mai este o necunoscută, ci o certitudine! Însă trebuie să vă spun că acest lucru nu este sigurul rău făcut de această guvernare, pentru că, prin implementarea duiumului de ordonanţe de urgenţă şi a legii salarizării, în sistemul public s-a creat un sistem de inechităţi nemaiîntâlnit în România. În opinia PSD-ALDE, la muncă egală salariile trebuie să fie diferite. Angajaţii au adus fluturaşi şi exemple concrete, din care rezultă foarte clar cum funcţionari, colegi de birou, cu aceeaşi pregătire şi vechime, iau salarii diferite. Presa, de asemenea, a relatat dezechilibre majore generate de măsurile absurde în domeniul salarizării, astfel încât un şofer dintr-o instituţie publică are o leafă mai mare decât un medic debutant, sau cum o femeie de serviciu dintr-un minister are o leafă mai mare decât un profesor cu vechime. Da, inechităţile pe care le-au produs în sistemul public de salarizare sunt inimaginabile! PSD-ALDE i-a făcut pe oameni să se duşmănească, din cauza inechităţilor din salarizare. Doamna Vasilescu a demonstrat cu vârf şi îndesat că vrea să fie doar ministrul angajaţilor de la stat, nu şi al angajaţilor din sectorul privat. Din păcate, pentru logica electorală a Domniei Sale i-a păcălit foarte grav pe angajaţii din sectorul public, iar pe angajaţii din sectorul privat i-a jignit, i-a umilit şi le-a băgat mâna în buzunar prin amalgamul de ordonanţe contrasemnate de Domnia Sa, începând cu O.G nr. 4/2017. Şi, dacă tot i-a îndemnat pe angajaţi să citească cu atenţie fluturaşul de salariu, le-aş recomanda celor peste două milioane de angajaţi din sectorul privat cărora li se taie din leafă, să trimită "fluturaşele" direct la minister, doamnei Vasilescu. Poate i se mai taie din avântul de a minţi oamenii cu neruşinare, că lefurile lor nu au scăzut.
Nicolae Giugea "Cine sunt hoţii care fură din salarii, doamnă Vasilescu?" Aroganţa şi dispreţul faţă de oamenii care muncesc onest au dus la coşul de gunoi al istoriei multe personalităţi ale vieţii publice, miniştri vremelnici, slab pregătiţi şi de o integritate dubioasă, care se visează ţintuiţi pe viaţă, în fotoliul ministerial. Din păcate, oricât s-ar strădui propaganda PSD-ALDE, aceasta nu mai poate ascunde faptul că sute de mii de angajaţi s-au trezit cu lefurile tăiate. Oricât s-ar străui să-i convingă pe oameni că minusul este plus, că negrul este alb, că tăierea este majorare, de data aceasta chiar nu le mai iese. Fluturaşul de salariu i-a anunţat, nemilos, pe sute de mii de angajaţi că vor duce acasă bani mai puţini, pentru ei, pentru copiii şi familiile lor. Este greu de înţeles cum, în plină creştere economică, speranţa românilor, că veniturile lor se vor majora, s-a transformat într-o pierdere efectivă de venituri, după ce creşterea nemiloasă de preţuri le alterase deja puterea de cumpărare. Evident că angajaţii aşteaptă răspunsuri, aşteaptă să-i vadă pe vinovaţi şi aşteaptă măsuri pentru ca nedreptăţile să fie îndreptate. Probabil că fiecare dintre noi s-ar fi aşteptat ca Guvernul şi parlamentarii PSD-ALDE să-şi ceară scuze pentru tăierea salariilor. S-a întâmplat oare aşa ceva şi nu ştiu eu? Nicidecum! Se pare că şi de această dată, ca şi în ultimul an, aroganţa este la fel de puternică şi vinovăţia nu este asumată. Întotdeauna, altcineva este de vină pentru măsurile proaste ale Guvernului PSD-ALDE. Nu, de data aceasta "statul paralel" nu a fost invocat, recunosc! Deci nu "statul paralel şi ilegitim" a tăiat din salarii. Atunci cine? Este bine că doamna ministru Vasilescu, într-un exces de jigniri şi mistificări, a clarificat problema. De vină sunt agenţii economici care "l-au furat pe angajat, ca să spun mai pe româneşte". Este bine că a spus-o pe româneşte şi nu în vreo limbă străină, căci cine ştie ce ar fi ieşit! Aşadar, înţelegem că poziţia doamnei Vasilescu şi a Guvernului este că agenţii economici sunt de vină. Ei sunt hoţii, ei bagă mâna în buzunarul angajatului, ei sunt de vină! Guvernul PSD-ALDE conduce România, nu agenţii economici şi nu angajaţii! Guvernul, cu ajutorul mâinilor disciplinate ale parlamentarilor PSD-ALDE, a luat măsurile prin care salarizarea în sectorul public a adus profunde inechităţi între angajaţi, scăderi salariale sau creşteri umilitoare de lefuri, şi tot Guvernul a girat marea scamatorie, care s-a demonstrat acum a fi marea înşelătorie denumită "revoluţie fiscală". De departe, cel mai grav lucru pe care l-a produs guvernarea PSD-ALDE este ura şi dezbinarea pe care o alimentează în societatea românească, între angajaţii de la stat şi angajaţii de la privat, între agenţii economici angajatori şi angajaţii lor, între angajaţi cu aceeaşi pregătire şi vechime, care câştigă salarii diferite. Nu, dragilor, nu avem mai multe Românii, nu avem mai multe tipuri de români! Avem o Românie şi un popor român pe care îl priviţi ca pe o masă amorfă de votanţi, uşor de păcălit cu promisiuni. Vă garantez că vă înşelaţi! Aşadar, doamna Vasilescu a făcut o acuzaţie extrem de gravă către mediul de afaceri din România, crezând că aşa scapă de vina de a fi bulversat toată piaţa muncii din România. Mai mult, a trecut şi la ameninţări bolşevice, amenzi şi controale ale Inspectoratelor teritoriale de muncă. Greşit, oamenii ştiu foarte bine cine este de vină pentru scăderea lefurilor. Mai mult decât atât, a acuza de furt sute de mii de agenţi economici nu-i o treabă uşoară şi n-ar fi rău ca aceştia să-i demonstreze ministrului minciuna şi calomnia. Unde? Acolo unde se înfăptuieşte justiţia. În instanţă! Şi, pentru că tot a adus Domnia Sa în discuţie hoţia pe spatele angajaţilor, hoţia pe spatele celor care muncesc, aş vrea să fac şi eu câteva precizări. După 28 de ani de la căderea comunismului, după douăzeci şi ceva de ani de guvernări PSD, nu mai există vreo îndoială că cel mai mare hoţ din România este statul! Da, doamnă Vasilescu! Statul este hoţul, nu privatul. Statul este hoţul, iar privatul este în permanenţă hăituit! Statul este cel care bagă mâna până la cot în buzunarele cetăţenilor atunci când primesc salariul. Oare nu statul este acela care le ia aproape jumătate din leafă prin contribuţii şi impozit? Nu statul este cel care le bagă mâna în buzunar şi când cumpără benzină, şi când plătesc facturi, şi când cetăţeanul îşi cumpără mâncare? Nu statul este hoţul hoţilor atunci când achiziţionează produse supraevaluate şi cu 800% şi care risipeşte bani în stânga şi în dreapta? Cine-i hoţul, doamnă Vasilescu, dacă nu statul? Şi cine conduce acest stat? Nu Guvernul din care faceţi parte? Aşadar, ca să spun şi eu, tot aşa, "mai pe româneşte", doamnă ministru Vasilescu, o vorbă înţeleaptă românească spune că "Hoţul strigă: Hoţii!"
Claudiu-Vasile Răcuci "Cuvântul nerostit de trei Guverne PSD-ALDE - marea evaziune fiscală" Suntem deja la al treilea Guvern PSD-ALDE şi, oricât ne-am strădui, nu vom găsi nici în programele de guvernare, nici în actele adoptate de Guvern, nici în discursurile publice şi nici printre preocupările miniştrilor înlocuiţi, odată la şase luni, următoarele cuvinte: "lupta cu marea evaziune fiscală". Pentru PSD şi ALDE, marea evaziune fiscală din România nu există! Pentru PSD şi ALDE fraudele fiscale de zeci şi de sute de milioane de euro, care produc găuri uriaşe şi la bugetul de stat, şi la bugetul de pensii, şi la cel de sănătate, chiar nu există. Dacă marea evaziune fiscală nu există pentru PSD şi ALDE, atunci, aceştia îşi concentrează toate eforturile numai ca să sufoce fiscal şi birocratic agenţii economici mici şi mijlocii. Poate că unii au uitat, însă fac apel la memoria dumneavoastră şi vă aduc aminte cum căuta Ponta prin casele de marcat ale buticurilor şi ale covrigăriilor 20-30 de bani nedeclaraţi! Dumneavoastră poate aţi uitat, însă eu îmi amintesc cum PSD şi-a consumat energiile ani de zile cum să impoziteze bacşişurile chelnerilor sau curierilor care aduc pizza acasă. Da, stimaţi colegi, aşa gândeşte şi aşa acţionează PSD, cot la cot cu falşii liberali din ALDE! Mulţi s-au înşelat, gândindu-se că, după ce au scăpat de politicile toxice ale lui Ponta, un Guvern PSD-ALDE ar gândi sau ar acţiona diferit. Fals! Ponta a fost mic copil pe lângă soluţiile profund toxice pe care le-au luat cele trei guverne ale lui Dragnea, în numai un an şi un pic de când se joacă de-a guvernarea! Guvernele lui Dragnea nu au deranjat cu nimic marea evaziune fiscală. Dar, pentru a păcăli oamenii, că se preocupă de o mai bună fiscalizare a economiei, au adoptat două ordonanţe crude, cinice, bolşevice prin abordare. Ordonanţa nr. 60, din vara anului trecut, a găsit marele vinovat pentru veniturile mici de la buget - persoanele cu dizabilităţi. Da, legea care protejează dreptul persoanelor cu handicap trebuia călcată în picioare de urgenţă, iar Guvernul PSD-ALDE a şi făcut-o, punând taxe suplimentare pe agenţii economici şi ciuntind din drepturile firmelor protejate. Cruzimea celor care încă mai dispun de viitorul României se vede, poate, cel mai bine în Ordonanţa nr. 4, completată de falsa "revoluţie fiscală", prin care s-a aplicat o lovitură dură tuturor celor care munceau în baza unui contract de muncă cu timp parţial. Nu s-a mai auzit în lumea civilizată şi nici în toată istoria Evului mediu, ca omul care munceşte să aducă bani de acasă pentru obligaţii fiscale către stat. Vreau să cred că Guvernele lui Dragnea sunt pur şi simplu incompetente şi atât! Nu vreau să cred că se bucură de efectele măsurilor proaste luate în ultimul an, care au pus pe butuci mii de agenţi economici şi care au făcut un calvar viaţa a sute de mii de români. Nu vreau să cred că dezinteresul total al liderilor PSD-ALDE pentru marea evaziune este unul total interesat! Prin toate măsurile fiscale absurde, au blocat, practic şi logistic, activitatea ANAF, făcând mari servicii celor care fac marea evaziune fiscală din România. Despre tunurile fiscale uriaşe, cu prejudicii de sute de milioane de euro, nu mai ştie nimeni nimic. Parcă s-au evaporat peste noapte! În schimb, PSD-ALDE sare cu toată forţa pe spinarea celor care nu au întârziat niciodată la plata impozitelor şi care îşi drămuiesc banii leuţ cu leuţ, să nu fie datori statului. Nu am încredere că atitudinea celui de-al treilea Guvern se va schimba şi vom vedea o altă abordare a politicii fiscale. Mi-e teamă că vom afla foarte curând despre alte măsuri trăznite, din categoria impozitului pe coteţe, sau pe gospodării, sau a impozitului progresiv. Unii colegi, mai optimişti, spun ironic că: "Poate al patrulea Guvern PSD-ALDE va fi cu noroc!". Eu vă garantez că Dragnea poate să schimbe încă cinci guverne, atitudinea va fi aceeaşi - pedepsirea celor oneşti şi protejarea marii evaziuni fiscale.
Dănuţ Bica "Pentru România, o criză a forţei de muncă este la fel de periculoasă ca şi prăbuşirea burselor" Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă astăzi mediul de afaceri din România o reprezentată deficitul tot mai acut de forţă de muncă calificată la standardele cerute de noile procese de producţie, ieşirea din acest impas depinzând exclusiv de voinţa Guvernului şi de utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile alocate României pentru perioada de programare 2014-2020. De exemplu, în judeţul Argeş, rata şomajului a scăzut în mod semnificativ pe parcursul anului 2017, ajungând ca în luna decembrie să fie egală cu media naţională de 4,02%, înregistrată în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Trendul descendent al acestui indicator nu poate decât să producă satisfacţie. El indică faptul că numărul celor care muncesc la negru s-a diminuat, că angajaţii sunt protejaţi social şi au asigurări de sănătate, că evaziunea fiscală s-a micşorat în comparaţie cu anii precedenţi şi că putem spera la o stopare a exodului tinerilor noştri peste hotare, în perioada următoare. Cu toate acestea, la nivelul întregului judeţ mai avem încă peste 10.000 de persoane care nu au un loc de muncă stabil, vor să muncească şi nu există şanse prea mari să îşi găsească o slujbă potrivită competenţelor lor, deoarece mediul de afaceri cere tot mai frecvent personal cu înaltă calificare. Este drept că la nivelul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş s-au organizat în anul 2017 diverse cursuri de formare profesională şi burse ale locurilor de muncă, dar se pare că eficienţa acestora este încă destul de redusă, în raport cu cerinţele angajatorilor din judeţ. În judeţul Argeş, este mare nevoie şi de constructori, şi de bucătari, şi de ospătari, şi de şoferi. Însă, datorită în principal a investiţiilor private antrenate mai ales de industria constructoare de maşini, există o tot mai mare cerere de personal înalt calificat necesar pentru procesele moderne de producţie specifice acesteia. Aşadar, cererea tot mai mare este pentru ingineri, tehnicieni, operatori maşini comandă numerică şi specialişti în tehnologia informaţiei, dar şi pentru un foarte mare număr de muncitori calificaţi. De aceste categorii profesionale economia argeşeană are cea mai mare nevoie. Deficitul de forţă de muncă poate să devină un obstacol serios în calea creşterii economice, atât la nivel naţional, cât şi pe plan local. O criză acută a forţei de muncă nu este cu nimic mai puţin periculoasă decât prăbuşirea indicilor bursieri. Materii prime, materiale şi chiar bani se mai pot găsi şi de pe o zi pe alta, însă forţa de muncă înalt calificată este tot mai greu de identificat. Situaţia începe să devină deosebit de gravă, atâta timp cât 72% dintre angajatorii autohtoni se plâng că nu reuşesc să ocupe posturile vacante, din cauză că pe piaţa forţei de muncă nu se găseşte personalul calificat corespunzător. România se confruntă cu cel mai acut deficit de forţă de muncă raportat vreodată. Nimeni nu poate afirma că Guvernul Dăncilă nu are la îndemână toate instrumentele necesare pentru a scoate ţara din acest impas. Dispune de cadrul legislativ în baza căruia poate să stimuleze formarea profesională, învăţământul dual sau bursele profesionale private, sau să facă relocări de personal din zonele defavorizate ale ţării către cele care au deficit de forţă de muncă şi, nu în cele din urmă, are în subordine structurile şi autorităţile de management al fondurilor europene, prin care se pot finanţa importante programe de formare profesională, nu numai pentru actualii şomeri, ci şi pentru actualii angajaţi. Spun asta, deoarece tehnologiile se schimbă peste noapte, iar un angajat care nu se recalifică permanent riscă tot mai serios ca în viitor să fie exclus de pe piaţa muncii. Exemplul cel mai grăitor în acest sens vine tot de la constructorii de automobile, domeniu în care operaţiunile de asamblare sunt aproape total computerizate. A apus epoca în care forţa fizică şi greutatea ciocanului erau cele mai importante argumente pentru un muncitor. Acum, strunirea instrumentelor informatice, cunoaşterea proceselor de producţie automatizate şi a limbilor de circulaţie internaţională sunt aspectele cele mai căutate de angajatori. Vi se pare normal faptul că au trecut deja 4 ani şi nu am absorbit mai nimic din fondurile europene alocate României pentru perioada de programare 2014-2020? Îmi place să sper că actualul Guvern va recupera în 2018 tot timpul pierdut şi, mai ales pe componenta capital uman, că instituţiile de învăţământ vor deveni beneficiarii prioritari ai fondurilor europene nerambursabile, dar şi principalii furnizori de formare profesională de înaltă calitate pentru angajatorii români. Altfel, vom ridica în continuare neputincioşi din umeri, neînţelegând de ce marile companii multinaţionale nu mai consideră România atractivă din punct de vedere investiţional. Nu aş vrea să închei înainte de a vă spune că miercuri, 7 februarie, cu ocazia dezbaterii intitulate - "2017, un an pierdut pentru România. 2018, soluţii la problemele românilor" - cu participarea reprezentanţilor mediului de afaceri, ai sindicatelor şi ai mediului asociativ, organizate de PNL, la Palatul Parlamentului, vorbitori din partea celor mai importante asociaţii patronale au atras atenţia că cea mai mare durere a angajatorilor, la acest moment, este găsirea "omului potrivit la locul potrivit", prin asta înţelegându-se forţă de muncă superior calificată. În aceste condiţii, este imperios necesar ca Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, liderii coaliţiei aflate la guvernare, premierul Vasilica-Viorica Dăncilă şi toţi ceilalţi factori de decizie din cadrul actualei majorităţi PSD-ALDE să nu se mai ocupe de cu totul alte probleme, să lase de-o parte războaiele cu inamici închipuiţi şi cu "statul paralel" şi să găsească soluţii la una dintre cele mai importante probleme ale economiei româneşti.
Dumitru Mihalescul "Alianţa PSD - ALDE a creat două state în România - unul real şi unul paralel" Observ cu amărăciune că liderii celor două partide care conduc astăzi România, PSD şi ALDE, nu contenesc să acuze statul paralel şi să-l învinovăţească de toată nepriceperea şi incompetenţa de care ei au dat dovadă. Mai mult decât atât, numai nişte lideri iresponsabili s-ar strădui să împartă românii în două categorii - în bugetari şi în privaţi - şi să semene ură şi dezbinare între aceştia. Legat de acest discurs duplicitar, aş vrea să vă împărtăşesc cum văd eu toată această minciună, propagată zi de zi, cu toate mijloacele. În primul rând, este adevărat, avem un stat paralel, dar pe care nimeni altcineva, ci doar liderii PSD-ALDE îl văd. Aşadar, liderii PSD şi ALDE vor să ne spună că trăim într-o altă realitate decât cea pe care o vedem cu toţii, în care salariile au crescut cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în care medicilor şi profesorilor li s-au triplat lefurile, în care pensionarii primesc, aşa cum spune legea, pensii mărite de la 1 ianuarie şi în care alocaţiile de stat pentru copii au fost indexate. Tot în realitatea paralelă a PSD-ALDE, s-au construit sute de kilometri noi de autostrăzi, s-au modernizat căi ferate şi gări, s-au construit şcoli, spitale şi s-au renovat cele vechi. În statul lor, paralel, mediul de afaceri şi agenţii economici români sunt sprijiniţi de stat pentru a fi mai competitivi, forţa de muncă este tot mai bine calificată, iar organele fiscale sunt tot mai aproape de mediul economic, îl susţin şi nu îl prigonesc cu plata anticipată a obligaţiilor fiscale. În statul paralel al PSD şi al ALDE, liderii politici susţin o justiţie dreaptă, neaservită intereselor politice şi tot în statul "lor" administraţia locală are o largă autonomie, atât financiară, cât şi decizională. Da, aşa vor cei din PSD-ALDE să ne înfăţişeze statul român, deşi realitatea spune cu totul altceva. În statul real, cel în care trăim cu toţii, salariile nu au crescut, ci, în cel mai bun caz nu au scăzut. Peste două milioane de angajaţi din sectorul privat îşi văd astăzi lefurile diminuate, iar în sectorul bugetar, cei mai fericiţi angajaţi sunt cei cărora fluturaşul de salariu nu le-a adus o veste proastă. Pe unii, aşa-zisa majorare de 2% chiar i-a jignit, căci cu toţii constatăm că preţurile au crescut cu peste 3% anul trecut. Aşadar, în realitatea în care trăieşte majoritatea românilor, preţul carburanţilor, crescut artificial de o măsură a Guvernului PSD-ALDE, a adus după ea creşteri accelerate de preţuri la toate bunurile pe care le pune în coş un cetăţean. O confirmă chiar datele Băncii Naţionale a României care, prin vocea Guvernatorului, ne avertizează că încă nu am văzut mare lucru din creşterile de preţuri care se prefigurează până la Sfintele Paşti. În statul în care trăim noi, profesorii primesc tot o leafă mică, medicii mai trebuie să aştepte lefurile uriaşe şi scutirile de impozite, iar pensionarilor li se va indexa pensia, în cel mai bun caz de la 1 iulie. În realitatea noastră, nu s-a construit nimic! Nu avem autostrăzi noi, nu avem căi ferate funcţionale, nu avem porturi sau aeroporturi moderne, nu avem nici şcoli şi nici spitale. Dimpotrivă, aflăm cu stupoare că şcolile nu se construiesc şi nici nu se modernizează, ci urmează să se pună în practică un plan diabolic de închidere şi de comasare de şcoli, de comasare a unor clase şi de concediere a unor cadre didactice. Se vede cu ochiul liber eşecul uriaş pe care l-a înregistrat această coaliţie de guvernare, precum şi dimensiunea uriaşă a minciunilor făcute de liderii acesteia, numai pentru a smulge votul românilor. Statul paralel şi alte invenţii năstruşnice chiar nu îi mai pot ajuta, pentru că românii au înţeles că întreg programul lor a fost o minciună. Românii au înţeles că nu poţi trâmbiţa că ai creştere economică record, iar aceasta să însemne tăieri de salarii şi amânări ale unor drepturi legale ale pensionarilor. Românii văd că mediul privat este sufocat de birocraţia statală, că antreprenorii români, cei care asigură peste 3,8 milioane de locuri de muncă, nu mai au încredere în Guvern şi în ceea ce le va impune legea. Ceea ce mi se pare, însă, cel mai grav este faptul că cele trei Guverne PSD-ALDE ne-au dus într-o fundătură a subdezvoltării, iar dacă mâine se vor aduna nori negri asupra economiei europene, ţara noastră este mai nepregătită ca niciodată.
Silviu Nicu Macovei Vă aduc atenţiei dumneavoastră următoarea declaraţie politică: "Fondul Suveran de Investi ţ ii trebuie corelat cu dezvoltarea de parcuri industriale în regiunile sărace ale României!" Doresc să vă ofer prin această declaraţie politică o propunere pe care să o putem susţine cu toţii în implementarea Programului de guvernare. Este vorba despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii pe care, conform calendarului Ministerului Finanţelor Publice, îl vom avea operaţional în cursul anului viitor. Fără a dori să reiau în detaliu obiectivele acestui Fond suveran, îmi permit să vă reamintesc totuşi faptul că acesta este prevăzut în Programul de guvernare drept un motor de dezvoltare economică, esenţial pentru România. Deşi avem o creştere economică importantă, ea este deocamdată bazată pe consum şi prea puţin pe producţie şi plus valoare. De aceea, investiţiile preconizate prin FSDI trebuie să se centreze pe valorificarea potenţialului industrial al României. Totodată, exemple de bune practici dezvoltate în ultimii ani pe fonduri europene în vestul ţării ne arată că realizarea de parcuri industriale reprezintă o reţetă de succes în atragerea investitorilor de anvergură şi crearea de locuri de muncă. La ora actuală, pe teritoriul României sunt funcţionale 74 de parcuri industriale, iar dintre acestea 27 sunt în Transilvania. Doar Clujul are 9 parcuri industriale funcţionale. Cele mai multe, însă, sunt în judeţul Prahova, 15 la număr, în care îşi desfăşoară activitatea peste 300 de firme. Iar în cuantum de eficienţă, este suficient să amintim că acest judeţ a avut un PIB care reprezintă 3,5% din întreg PIB-ul României. Aceste cifre menite să ne alimenteze optimismul ne arată, din păcate, o nouă dimensiune a disparităţii şi a inegalităţii în dezvoltarea economică a diferitelor regiuni istorice. Este suficient să amintim că din regiunea Nord-Est doar Iaşiul are două parcuri industriale, şi acelea în curs de operaţionalizare. În rest, toate celelalte judeţe au câte unul, aproape complet inerte. La fel stau lucrurile şi în alte regiuni ale României. Ar fi facil să aruncăm vina doar pe autorităţile care administrează aceste parcuri industriale din Moldova, din Banat sau din Oltenia. Toate aceste parcuri oferă investitorilor facilităţi atât fiscale, cât şi de infrastructură, iar prin intermediul Legii parcurilor industriale, potenţialii beneficiari ai acestor parcuri industriale au avantaje suplimentare. Prin urmare, succesul ar trebui să fie garantat. Soluţia pe care o propun prin această declaraţie se referă, pe lângă necesitatea realizării infrastructurii mari de transport - autostrăzi în special, dar şi linii de cale ferată - la trasarea unei strategii de coordonare a investiţiilor preconizate prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, în sensul micşorării disparităţilor de dezvoltare între regiunile istorice. Mai concret, în momentul în care FSDI va deveni funcţional, ar trebui să aibă în vedere realizarea investiţiilor în parcurile industriale din zonele mai puţin dezvoltate ale României. În felul acesta, vom extinde reţetele de succes ale parcurilor industriale din Vestul ţării, la nivelul întregului teritoriu, cu potenţialul de a crea zeci de mii de locuri de muncă în judeţe unde nivelul asistaţilor social îl depăşeşte pe cel al oamenilor activi pe piaţa muncii.
Tudor Ciuhodaru "Am reuşit. Adoptat" Am reuşit. Adoptat. Toţi copiii României vor beneficia de această lege. Programul pentru şcolile din România a fost adoptat de Camera Deputaţilor, Cameră decizională. Am susţinut azi în plen această lege, prin care toţi preşcolarii şi şcolarii vor beneficia de: 1. Un pachet alimentar complet - lapte şi corn, fructe şi legume proaspete, masă caldă; pentru mulţi este singura masă. 2. Educaţie pentru sănătate, în special nutriţională, reguli de igienă şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos. 3. Pe termen mediu - lung sperăm la o scădere a bolilor condiţionate alimentar, în condiţiile în care aproape 30% dintre copii sunt supraponderali sau obezi. 4. Totodată, este încurajată producţia şi consumul de produse alimentare autohtone. Proiectul meu de lege s-a concretizat iniţial într-un proiect pilot adoptat de Camera Deputaţilor, Cameră decizională. Acum, această nouă lege merge la promulgare. Vă reamintesc că pentru "masa caldă" sunt avizate 25 de variante de meniu de Institutul Naţional de Sănătate. Data limită de consum a produselor distribuite unităţilor şcolare, în regim de catering, va fi în ziua producerii. Pentru pachetul alimentar sunt prevăzute produse de panificaţie, produse din carne şi/sau brânzeturi, derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct. Sper ca acest program să fie şi una dintre căile prin care să putem acorda importanţa cuvenită unei alimentaţii echilibrate şi să-i învăţăm pe toţi copiii, prin diferite metode şi într-un mod plăcut şi uşor de înţeles, să mănânce cât mai sănătos.
Vasile-Florin Stamatian "O altă păcăleală a guvernării PSD-ALDE - creşterea salariilor bugetarilor" Incompetenţă vădită, promisiuni deşarte, minciuni, bâlbâieli şi foarte puţine realizări. Credibilitatea acestei echipe guvernamentale lasă de dorit. Si aici mă refer la toate cele trei Guverne care s-au perindat în ultimul an la Palatul Victoria, Guverne care nu s-au gândit la dezvoltarea şi la bunăstarea ţării, la interesele românilor, ci la interesele propriilor membrii de partid. În stilul consacrat al liderilor PSD-ALDE, minciuna şi dezinformarea continuă, în pofida evidenţei. Au defilat în campania electorală cu multe promisiuni, însă, acum, când au pus în practică programul cu care i-au înşelat pe români, a apărut şi adevărul! Mult aşteptata Lege nr. 153/2017 - legea salarizării personalului din sectorul public - care prevedea creşteri de salarii pentru profesori, pentru medici şi pentru alte categorii de personal, încă din luna iulie a anului trecut, s-a amânat până la 1 ianuarie 2018. Marea înşelătorie dată de Guvern, milioanelor de angajaţi, nu este numai aşa-zisa creştere a salariilor cu până la 25 de procente din acest an, ci mutarea banilor puşi pe hârtie cu plus, din buzunarul angajatului în cel al statului, prin "reforma" transferului contribuţiilor la angajaţi. Cei mai mulţi bugetari - nimeni nu ştie încă numărul exact - au fost afectaţi de această lege, dar şi de cele peste 260 de modificări făcute într-un singur an la Codul fiscal. Şi uite aşa, peste noapte, angajaţii s-au trezit cu salariile mai mici. Uite mărirea, nu este mărire, uite brutul mare, iată netul mic! Ca medic, aştept cu mare interes ca, la 1 martie 2018, să văd şi marea creştere a salariilor celor din sistemul de sănătate. Aştept să văd dacă va deveni realitate, acordarea de salarii decente, scutirea de impozit pe veniturile salariale ale medicilor, măsură amânată şi ea cu încă un an. Aştept ca salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile de medici şi de asistenţi medicali din unităţile sanitare publice să se majoreze la nivelul salariului de bază, stabilit pentru anul 2022. Dar, după o analiză deloc dificilă, mi-am dat seama şi am găsit dovada că medicii nu vor ajunge să câştige ca în Occident, aşa cum încearcă doamna ministru Olguţa Vasilescu să ne facă să credem. În toate apariţiile Domniei Sale din acest an, a luat ca punct de referinţă cel mai mare salariu şi anume, cel al preşedintelui României, adică 12.000 lei - 2600 de euro. Un medic în Occident câştigă de la 4.000 de euro sau mai mult. Aşa că, după un simplu calcul matematic, un medic de urgenţă sau un medic de la ATI nu are cum să câştige 3600 de euro. O altă păcăleală! Probabil că şi la acest segment de bugetari le veţi aduce salarii la fel de mici, iar asta va determina mulţi medici rezidenţi să plece din ţară, pentru salarii de 10 ori mai mari. Data de 1 martie se apropie cu paşi repezi, iar adevărul despre această guvernare se va vedea pe fluturaş.
Victor Paul Dobre "Spitalul Regional Brăila - Galaţi, o gură de oxigen pentru pacienţi" Promisiunile din cadrul Programului de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE în ceea ce priveşte sistemul de sănătate sunt aşteptate de pacienţi de mai bine de un an, iar noul ministru al sănătăţii a dat asigurări că în centrul acestuia este "pacientul, prima prioritate a oricărei reforme". Dar realitatea este alta. Se pare că acest sistem de sănătate nu se află în slujba pacientului, iar aşa-zisa reformă în sistemul de sănătate bate pasul pe loc. Gălăţenii şi brăilenii au primit totuşi o veste bună. Se va construi un spital regional în această zonă a ţării. Reamintesc că în anul 2007 s-au aprobat două Hotărâri de Guvern în acest sens: Hotărârea de Guvern nr. 451, prin care s-a stabilit trecerea unui imobil din municipiul Galaţi, contând dintr-un teren, în suprafaţă de 11,49 ha, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, în administrarea Ministerului Sănătăţii şi Hotărârea de Guvern nr. 1183, prin care se aprobă şi indicatorii tehnico-economici pentru realizarea acestui obiectiv. În luna noiembrie 2017, Guvernul Tudose a aprobat un Memorandum prin care s-au stabilit procedurile necesare îndeplinirii acestui obiectiv, prin identificarea sursei de finanţare, iar Ministerul Sănătăţii este direct responsabil de pregătirea proiectelor privind construirea acestui spital regional. Era nevoie urgentă de un spital nou, care să funcţioneze în condiţii optime şi la standarde de calitate, era nevoie de un spital cu dotări şi echipamente moderne, cu ajutorul cărora diagnosticarea pacienţilor să fie rapidă şi practică. Dar, după spusele noului prim-ministru al României, Viorica Dăncilă, există mari întârzieri în începerea construcţiei celor trei spitale regionale - Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova - şi, de aceea, mă întreb, oare se va mai realiza acest spital în zona Brăila-Galaţi? Sau mai aşteptăm încă ani de zile de acum încolo? În noul Program de guvernare se pare că s-a amânat termenul studiilor de prefezabilitate pentru cele 9 spitale, termenul iarăşi s-a amânat la data de 1 iulie 2018, iar aceste amânări nu sunt de bun augur. Zona aceasta a ţării a cam fost vitregită de soartă, iar construirea acestui spital este extrem de vitală şi pentru tinerii care termină medicina la Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii din Galaţi, tineri care preferă să plece, aşa că poate prin construirea acestuia vom face ca medicii să profeseze la ei acasă. Ştim foarte bine că în România nu s-a construit nicio unitate spitalicească în ultimii 35 de ani, iar promisiunile acestei coaliţii de guvernare ne-au lăsat un gust amar, iar în acest sens sper ca noul ministru al sănătăţii să se implice concret în rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă spitalele publice, prin alocarea de fonduri din bugetul ministerului şi prin soluţii concrete de atragere şi de utilizare a fondurilor europene. În acest sens, sper din tot sufletul - şi aici vorbesc în numele tuturor gălăţenilor - ca realizarea acestui spital regional, mult aşteptat de altfel, să devină realitate, iar pacienţii români să beneficieze de servicii medicale la standarde europene.
Viorica Cherecheş "Gripa, o problemă naţională de sănătate publică" Vin în faţa dumneavoastră pentru a vă semnala o problemă care nu priveşte doar Maramureşul, judeţul pe care cu onoare îl reprezint, vin cu o problemă de sănătate publică naţională - gripa. Potrivit statisticilor, în această iarnă au fost înregistrate 16 decese cauzate de gripă, 8 dintre cazuri fiind în ultimele 10 zile. Aceste decese sunt o consecinţă directă a lipsei de vaccin antigripal şi administrarea lui întârziată. Sunt medic şi am recomandat mereu prevenţia. Printr-o întrebare adresată ministrului sănătăţii de la acea vreme, am semnalat lipsa vaccinului antigripal încă din octombrie anul trecut, lună în care ar fi trebuit deja să fie administrat categoriilor cu risc, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Vaccinul antigripal nu a fost administrat la timp nici măcar copiilor, gravidelor sau bolnavilor cronici, ce să mai vorbim despre personalul sanitar care este cel mai expus, pentru că intră primul în contact cu bolnavul. Ministrul Sănătăţii de la acea vreme a precizat că s-au trimis vaccinurile în teritoriu, dar a fost total dezinformat, iar secretarul de stat care a trimis răspunsul a încurcat judeţele. Reprezint Maramureşul, dar în răspunsul primit de la Ministerul Sănătăţii în luna noiembrie şi semnat de domnul Dan Dumitrescu se face referire la judeţul Mureş. Eroarea făcută de oficialii din minister mă determină să mă gândesc că astfel de "greşeli" pot duce la decese, aşa cum de altfel s-a şi întâmplat. Este târziu să căutăm vinovaţi în acest caz. Trebuie să conştientizăm că un vaccin, care are ca rol protecţia împotriva unui virus potenţial mortal, nu a fost făcut la timp şi nu a ajuns acolo unde trebuia. Cine îşi asumă acest lung şir de greşeli? Cine va ieşi în faţă şi cine le va explica părinţilor care şi-au pierdut copiii sau aparţinătorii că acest lucru putea fi evitat? Cine va răspunde? Din luna septembrie a anului trecut, oficialii din minister au dat asigurări în loc de vaccinuri, iar administrarea a început tardiv, la finalul lunii decembrie, aşa că noi cazuri de gripă pot să apară în orice moment, şi chiar mortalitate. Datele arată că la nivel naţional s-au confirmat peste 100.000 de cazuri de gripă, pneumonii şi alte infecţii respiratorii severe. Până acum, 826.000 de români s-au vaccinat, iar ministerul transmite că mai are în stoc 135.000 de doze care pot fi distribuite în ţară, la cererea direcţiilor de sănătate publică. Oare de ce nu sunt deja acolo unde este nevoie de ele ? Probabil că în al 12-lea ceas ar trebui ca aceste vaccinuri să fie trimise populaţiei, să ajungă acolo unde este nevoie de ele, pentru că sezonul infecţiilor respiratorii este departe de a se fi încheiat.
Aurel-Robert Boroianu "Lia Olguţa Vasilescu, ministrul (in)justiţiei sociale" Doar lapte şi miere ne promiteau PSD şi ALDE în campania electorală, dar mai grav este că au făcut asta şi după ce au câştigat alegerile şi au ajuns la guvernare. Îmbătaţi de succesul din alegerile parlamentare, dar şi din dorinţa de a masca asaltul la legile justiţiei, PSD şi ALDE au continuat sarabanda promisiunilor deşănţate, doar-doar îi vor păcăli pe români. Una dintre personalităţile de marcă ale PSD, care a intrat în acest joc perfid, a fost şi doamna Lia Olguţa Vasilescu, numită în funcţia de ministru al muncii şi justiţiei sociale, fotoliu din care trebuia să aducă bunăstarea mult-promisă românilor. Iată că, la doar un an de guvernare PSD-ALDE, adevărul a ieşit la iveală şi s-a dovedit încă o dată că minciuna are picioare scurte. După ce au trecut pe repede-nainte o Lege a salarizării care promitea creşteri salariale de până la 25%, acum, când bugetarii trebuiau să beneficieze de majorările mult promise, am văzut cu toţii că majorarea a însemnat, de fapt, o scădere sau, cel mult, o infimă creştere de maximum 3-4 procente. Chiar şi angajaţii din mediul privat s-au trezit în februarie cu salariile tăiate, ca urmare a "revoluţiei fiscale", marca Vâlcov, şi a artificiului mutării contribuţiilor de la angajator la angajat. Constatăm, astfel, că doamna Olguţa Vasilescu s-a transformat peste noapte în ministrul (in)justiţiei sociale, făcându-se vinovată de nerespectarea promisiunilor din Programul de guvernare şi, mai grav, de o dezechilibrare a politicilor salariale şi fiscale. Asistăm în momentul de faţă la un adevărat calvar prin care trec numeroase categorii sociale, asta doar pentru că iresponsabilitatea, minciuna şi păcălirea cetăţenilor au ajuns la rang de politică de stat. "Vă garantez că niciun salariu nu va scădea. La stat nici nu se pune problema, e o creştere de 25%, o creştere la brut, dar şi la privat cresc salariile", ne spunea doamna ministru anul trecut. Când a minţit "mai bine" doamna ministru? Atunci, sau acum, când, după ce a fost pusă în faţa faptului împlinit, a declarat fără nicio remuşcare că "lucrurile acestea au însemnat că la unii cresc salariile foarte mult, la alţii rămân pe loc" şi, cireaşa de pe tort, "la alţii vor scădea"?! Românii au rămas, din păcate, doar cu promisiunile şi cu o reconfirmare a doamnei Olguţa Vasilescu şi în cel de-al treilea cabinet Dragnea 3, motiv pentru care PNL este hotărât să depună o moţiune simplă în Parlament, pentru a o chema şi a da explicaţii în privinţa haosului generalizat pe care l-a provocat în sistem. Fac un apel, pe această cale, la colegii din majoritatea PSD-ALDE să nu mai cauţioneze un astfel de mod de a face politică şi să dea curs solicitării noastre de a o demite pe doamna Vasilescu, pentru a face loc unui ministru competent care să dea dovadă de mai mult profesionalism şi responsabilitate faţă de actul guvernării.
Bogdan-Iulian Huţucă "Haosul fiscal nu se pansează cu ordonanţe de urgenţă neconstituţionale, doamnă ministru Olguţa Vasilescu!" Se pare că în ultima vreme asistăm la cel mai prost film făcut vreodată de către diletanţii Guvernului PSDragnea, cărora şi premiul Zmeura ar fi mult prea onorabil ca să li se înmâneze pentru astfel de inepţii, care au condus atât la un haos fiscal fără precedent, cât şi la o bătaie de joc nemaiîntâlnită faţă de plătitorii de taxe şi impozite din această ţară! Cum este posibil ca doamna ministru Olguţa Vasilescu să susţină, cu mâna pe inimă, în fiecare zi, pe la toate televiziunile şi în toate apariţiile sale media, că în România nu va scădea niciun salariu după implementarea inovaţiilor sale teribiliste şi ale Guvernelor din care a tot făcut parte, şi anume, Legea salarizării unitare şi O.U.G referitoare la trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, iar acum, unii dintre salariaţi să se trezească fie că au salariul mai mic decât în luna anterioară, fie că trebuie să aducă bani de acasă pentru a mai putea munci part-time! Cu alte cuvinte, dacă vrei să mai munceşti în România, încheind un contract cu jumătate de normă sau mai puţin, trebuie să premiezi Guvernul PSDragnea că ţi-a dat voie să faci aşa ceva şi să treci la muncă voluntară, dar plătind bine pentru acest "privilegiu". O asemenea inepţie este clar demnă de o Carte a recordurilor prostiei, în care se pot înscrie cu "succes" toate aceste decizii, fără nicio noimă luate de Guvernele PSD-ALDE, în ultimul an! Mi se pare mai mult decât revoltător ca doamna prim-ministru Dăncilă să vină să le spună românilor că "se va face ordine în sistemul de salarizare printr-o O.U.G care va stipula că angajaţilor part-time li se reţin contribuţii doar pentru salariul realizat, chiar dacă e mai mic decât salariul minim, iar diferenţa va fi suportată de angajator..." Adică prin O.G nr. 4/2017 contribuţiile au fost integral trecute de la angajator la angajat, iar acum doamna Dăncila&Co le transferă din nou în sarcina angajatorilor. Dar şi mai revoltător este faptul că, atât ministrul muncii, cât şi toţi cei din Guvernul PSDragnea par mai mult decât surprinşi că apar pe bandă rulantă astfel de anomalii, care ar fi putut fi cu siguranţă evitate, dacă guvernanţii s-ar fi învrednicit să facă un studiu de impact înainte de aplicarea acestor măsuri şi nu ar fi trecut direct la experimentarea acestor aberaţii fiscale pe pielea românilor şi a economiei româneşti. Mai mult decât atât, chiar ministrul justiţiei, domnul Tudorel Toader, susţine că soluţia găsită acum de Guvernul Dăncilă pentru ajustarea salariilor ar putea fi şi ea neconstituţională. Prin Ordonanţa aprobată de Guvern săptămâna trecută, angajaţilor part-time li se reţin contribuţii doar pentru salariul realizat, chiar dacă e mai mic decât salariul minim, iar diferenţa va fi suportată de angajator. Dar domnul Tudorel Toader apreciază că o astfel de măsură ar putea fi considerată o încălcare a principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale. Oare nu era mai simplu să abrogaţi o ordonanţă aberantă decât să vă bateţi joc într-un asemenea hal, doamnelor şi domnilor guvernanţi ai PSD-ALDE, atât de angajaţii siliţi să vină cu bani de acasă pentru a mai putea munci în România cu jumătate de normă, cât şi de angajatorii cărora le-aţi spus ieri că nu mai au contribuţii de plătit, iar azi le transferaţi din nou, ca să vă cârpiţi diletantismele?!
Matei-Adrian Dobrovie "Realitatea paralelă a guvernării PSD-ALDE duce la haos fiscal şi degringoladă salarială" După ce în noiembrie-decembrie, anul trecut, Guvernul PSD-ALDE ne oferea garanţii verbale în legătură cu "revoluţia fiscală", care nu va produce în niciun caz diminuări ale salariilor nete, iar ministrul muncii ne asigura că Legea salarizării va determina creşteri spectaculoase, iată că luna februarie a anului 2018 ne aduce certitudini. Odată cu fluturaşii de salarii, românii constată că în foarte multe cazuri salariile nete au scăzut. S-a ajuns în situaţii aberante, în care salariul net al unor angajaţi cu normă redusă de lucru scade din cauza contribuţiilor care se plătesc la nivelul unui salariu minim, chiar dacă venitul lunar este sub acest nivel. Aceşti oameni defavorizaţi ar trebui să aducă bani de acasă pentru a plăti integral contribuţiile. Dragi colegi, cum să explicăm o astfel de măsură: incompetenţă, rea voinţă, sau nepăsare? Aţi venit cu o soluţie discriminatorie, prin care creşteţi sarcina angajatorilor privaţi, contrazicându-vă chiar "propria filosofie a revoluţiei fiscale", care ar fi trebuit să degreveze angajatorii de sarcina contribuţiilor. Brambureala fiscală PSD-ALDE a făcut victime şi în categoria celor scutiţi de impozitul pe venit - lucrători din IT, cercetatori, persoane cu handicap etc. - care au suportat o pierdere de cel puţin 7% la venitul net. Deşi catastrofa era previzibilă încă de anul trecut, aţi preferat să amânaţi rezolvarea, venind acum cu ordonanţe pe post de cârpeli, care provoacă discriminări şi disensiuni între mediul privat şi cel bugetar. Vă bateţi joc de profesiile liberale, de activităţile independente, de artişti, de scriitori, de muzicieni, cărora le cereţi să "împrumute statul" prin plăţi anticipate şi-i umiliţi pe la ghişeele ANAF. Domnilor guvernanţi, de ce nu le opriţi la sursă contribuţiile, odată cu impozitul pe venit, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi? De ce sunt obligaţi să plătească CASS cei care sunt şi salariaţi, şi cărora deja li se opresc la sursă contribuţiile? Aţi declarat că le faceţi un mare bine taxându-i numai până la nivelul unui salariul minim brut, dar nu i-aţi avertizat că acest "bine" se referă numai la veniturile mari, iar cele mici vor avea de suferit. Din păcate pentru cei care v-au crezut, legea salarizării a fost făcută pe genunchi, fără analize şi fără studii de impact, fără a se lua în seamă cele sesizate de experţi, de Consiliul Legislativ, de Consiliul Investitorilor Străini, de sindicate etc. Şi astfel s-a ajuns la alte situaţii absurde: persoane cu studii medii au ajuns să câştige mai mult decât cele cu studii superioare. Printr-un proces aiuritor de "nivelare a salariilor", unele funcţii au suferit diminuări de salarii nete, care ajung până la sute sau chiar mii de lei, asta după ce ministrul muncii garanta anul trecut că salariile vor creşte. Aflăm acum de la doamna Olguţa că "sunt şi scăderi de salarii, dar pentru foarte puţini", iar creşterile substanţiale vor fi, dar cândva, prin 2022! Stimaţi guvernanţi, nici măcar Programul de guvernare nu-l mai respectaţi, iar prin măsurile luate nu aţi reuşit decât să duceţi ţara în haos fiscal, să bulversaţi mediul de afaceri, să îndârjiţi sindicatele şi să ostilizaţi puternic angajaţii din sectorul privat.
Doru-Petrişor Coliu "Abuzul adus cetăţeanului român din diaspora - devenit o stare de fapt!" Prin declaraţia politică de astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră problematica legată de situaţia cetăţenilor români din diaspora care, din cauza unui ordin de ministru care stabileşte un format aberant al unui chestionar, sunt obligaţi să depună la ANAF un tom de documente, unele dintre ele fiind confidenţiale. Astfel, deşi se putea găsi soluţia mai simplă pentru stabilirea locului unde se găsesc interesele vitale ale cetăţeanului român cu reşedinţa în străinătate, Guvernul a pus încă o dată presiune pe umerii cetăţeanului român stabilit în diaspora. Un simplu document emis de autorităţile statului în care cetăţeanul român trăieşte şi munceşte, prin care să se ateste că taxele şi impozitele aferente venitului realizat sunt plătite în ţara respectivă, nu era suficient pentru statul român! PSD şi ALDE vrea să afle unde locuiesc cetăţenii români în diaspora, unde muncesc cetăţenii români în diaspora, ce maşini conduc cetăţenii în diaspora, ce salarii au cetăţenii români în diaspora etc, întrebări care nu au nicio legătură cu stabilirea rezidentei fiscale. Da, este bine să ne stabilim rezidenţa fiscală, dar nu solicitând documente care, într-o manieră sau alta, încalcă dreptul la confidenţialitate al cetăţeanului. Tind să cred că aceste acte normative apărute iniţial pe timpul lui Ponta, 2012, şi reactualizate pe timpul lui Dragnea şi Tăriceanu care au mai mult tupeu împotriva statului de drept, nu urmăresc altceva decât să spună ulterior stabilirii rezidenţei fiscale - cine nu are rezidenţa fiscală în România nu mai votează la alegerile din România! Această presiune a statului român, pusă pe umerii cetăţenilor români din afara graniţelor ţării, este inadmisibilă! De aceea, consider că este datoria mea ca deputat ales în Circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării, să ii apăr pe românii pe care se pare că nu îi apără nimeni niciodată.
Eugen Tomac Mă număr printre cei mai vocali promotori ai drepturilor minorităţilor naţionale, iar acest statut l-am dobândit cu precădere după ce mi-am făcut, din apărarea drepturilor românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării, un stindard. Înţeleg în cele mai mici detalii ce înseamnă pentru minorităţile etnice respectarea identităţii naţionale, începând cu dreptul de a învăţa în limba maternă, drept protejat de normele internaţionale. De aici, însă, până la trocul făcut de actuala putere din România cu UDMR, pentru a pune încă o unitate de învăţământ în limba maghiară pe harta României, fără justificare reală, cu încălcarea Constituţiei şi fără a ţine seama de vocile românilor interesaţi, este o cale lungă. Este calea de la responsabilitate şi grijă faţă de cetăţenii României la inconştienţă şi trădare. Printr-o înţelegere politică incalificabilă între PSD şi UDMR, via Budapesta, Senatul României a aprobat, în urmă cu câteva zile, înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusivă în limba maghiară. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care la Târgu Mureş nu există niciun liceu cu predare exclusivă în limba română, în schimb se înfiinţează cea de-a doua unitate de învăţământ cu predare exclusivă în limba maghiară. În plus, multe clase de limba maghiară din judeţul Mureş sunt încadrate sub efectiv, iar numărul elevilor de confesiune romano-catolică nu justifică un asemenea demers. Mă îngrijorează, în egală măsură, faptul că Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a luat naştere fără respectarea procedurilor de înfiinţare şi acreditare a unei unităţi de învăţământ, prin solicitarea unor multiple derogări de la lege şi de la metodologia de fundamentare şi organizare a unei asemenea unităţi. Cu atât mai mult, liceul devine un subiect discutabil. Dacă mai adaug şi faptul că Parlamentul a anulat, de la sine putere, o decizie a instanţelor judecătoreşti, conform căreia înfiinţarea liceului este ilegală, ne putem da seama de mizele imense care stau în spatele înţelegerii dintre Budapesta şi PSD. Nu este deloc întâmplător faptul că Senatul a aprobat acest proiect imediat după vizita în România a ministrului afacerilor externe şi comerţului exterior din Ungaria, Péter Szijjártó, o vizită în urma căreia premierul maghiar Viktor Orbán, aflat în plină campanie electorală, a anunţat că au fost convenite cu partea română mai multe chestiuni, cum ar fi livrarea de ţara noastră a unei cantităţi de gaz de 4 miliarde de metri cubi pe an Ungariei, construcţia unei linii de cale ferată rapidă între Cluj şi Budapesta sau mărirea numărului de puncte de trecere a frontierei între cele două ţări. Adoptarea Proiectului de lege, de înfiinţare a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusivă în limba maghiară, este un serviciu pe care PSD îl face Ungariei pentru a beneficia de votul UDMR la schimbările frecvente de Guverne, la modificarea legilor justiţiei şi la punerea în operă a revoluţiei fiscale falimentare. Cu părere de rău, constat că parlamentarii majorităţii, dar şi ai altor partide nu înţeleg cât de importante sunt aceste mesaje otrăvite pe care le dă Parlamentul societăţii. Consider că înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusivă în limba maghiară, reprezintă o sfidare la adresa întregii societăţi româneşti.
Robert-Nicolae Turcescu "Salvaţi Şantierul Naval din Mangalia!" Am transmis ieri o interpelare ministerului economiei, prin care am cerut explicaţii cu privire la soarta Şantierului Naval din Mangalia. Aşa cum ştiţi, statul român doreşte să îl naţionalizeze şi a blocat deja vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către olandezii de la Damen. Compania Daewoo Mangalia Heavy Industries este controlată de grupul Daewoo şi de compania locală Şantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia, la care Ministerul Economiei are 93,9% din acţiuni. Statul are astfel indirect 49% din acţiunile Daewoo Mangalia Heavy Industry. Şantierul Naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries, DMHI, a avut o cifră de afaceri de două miliarde de lei în 2016, însă a raportat pierderi de 483 milioane de lei în 2016 şi de 515 milioane de lei cu un an în urmă, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. Tranzacţia prin care olandezii de la Damen urmau să preia 51% din acţiunile Daewoo la Şantierul Naval din Mangalia, aprobată anul trecut de Consiliul Concurenţei, este "în aer", dat fiind că statul încă analizează tranzacţia şi se gândeşte să îşi exercite dreptul de preemţiune, decizie amânată până acum. Chiar fostul premier Mihai Tudose a anunţat, la sfârşitul anului trecut, că statul român vrea să îşi exercite dreptul de preemţiune şi să cumpere 51% din acţiunile pe care le deţine Daewoo la Şantierul Naval Mangalia. Aici apare o primă problemă - statul fiind acţionar la şantierul naval din Mangalia, compania este listată la BVB, aşa că orice anunţ trebuie să fie comunicat şi Bursei, aceasta fiind o regulă de aur a pieţei de capital. Uluitor este faptul că statul a decis să utilizeze dreptul de preempţiune dat de titulatura de coproprietar în plină tranzacţie dintre Daewoo şi Damen şi i-a deposedat pe olandezi de participaţia pentru care au acceptat să achite aproape 26 de milioane de dolari. Toate aceste mişcări ale Guvernului mă fac să am un sentiment de déjŕ-vu. Vă amintiţi de Daewoo Automobile Craiova? O situaţie similară, în care Guvernul a preluat pachetul de acţiuni deţinut de sud-coreeni, însă doar temporar, pentru că ulterior statul a vândut acţiunile Companiei Ford. Dincolo de toate aceste complicaţii, de visele măreţe ale Executivului, potrivit cărora la Mangalia ar urma să fie construite fregate, deşi şantierul naval nu deţine tehnologia necesară pentru dotarea navelor, rămâne soarta celor peste 1.700 de angajaţi. Şantierul Naval din Mangalia este principalul furnizor de locuri de muncă din zonă. O parte dintre angajaţi depind extrem de mult de locul de muncă, pentru că locuiesc în apartamente de serviciu. Dincolo de interesele financiare, în joc este soarta acestor oameni care nu au alternative viabile pentru viitor. Cred cu tărie că Executivul trebuie să îi pună pe oameni pe primul loc. Altfel, şi Mangalia va fi un oraş îngropat în sărăcie, la fel ca multe alte localităţi din ţară. Nu lăsaţi Mangalia să se scufunde, salvaţi Şantierul Naval!
Valeria-Diana Schelean-Şomfelean "Guvernarea PSD-ALDE nu are soluţii, se închid fabrici şi sute de familii au de suferit!" 698 de oameni urmează ca, la sfârşitul lunii martie 2018, să rămână fără locuri de muncă, un lucru foarte grav nu doar pentru Moldova Nouă, ci pentru întreg judeţul Caraş-Severin. Fabrica DELPHI PACKARD din Moldova Nouă a anunţat că îşi va înceta activitatea. O fabrică, care părea la un moment dat un succes, ajunge astăzi să se închidă. În 2015, la fabrica din Moldova Nouă lucrau puţin peste 1.000 de oameni, iar în 2016, numărul salariaţilor ajunsese la 1.877. Acum mai lucrează 698 de persoane, care îşi vor pierde locul de muncă la sfârşitul lunii martie 2018. Această involuţie arătă că nu există o politică reală de susţinere a investiţiilor în România, că nu există programe care să vizeze dezvoltarea zonelor industriale, că în continuare nu există un plan articulat şi realist de susţinere a industriei din România, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii rutiere. Adresez pe această cale întrebări publice miniştrilor economiei şi mediului de afaceri, care s-au succedat în România şi care ar trebui să se ocupe exact de aceste probleme şi anume, elaborarea şi implementarea unor politici de susţinere a economiei, de susţinere a investiţiilor, de susţinere a industriei. Ce aţi făcut, în concret, pentru a susţine industria din România? Ce aţi făcut pentru a preîntâmpina această situaţie prin care trece Moldova Nouă în acest moment? Câte discuţii aplicate aţi avut cu investitorii şi cu autorităţile locale? Câte măsuri au generat aceste întâlniri? Miniştrii s-au succedat, unii au mimat interes, alţii nici măcar atât, dar, iată, am ajuns aici, în situaţia în care o fabrică care avea în 2016 un număr de 1.877 salariaţi, are astăzi 698 şi la finele lunii viitoare îşi închide porţile. O lipsă crasă de implicare, de interes, de viziune! Pe lângă lovitura economică pentru Moldova Nouă şi pentru judeţul Caraş-Severin, cea mai mare problemă o constituie lovitura socială. Aproape 700 de familii sunt afectate. Au autorităţile de la nivel naţional un plan pentru susţinerea acestor oameni, pentru susţinerea acestor familii? Ce vor face aceşti oameni de la 1 aprilie? Există un plan, o viziune? Nu au, pentru că, dacă ar fi fost altfel, în momentul comunicării venite din partea fabricii prin care se anunţa încetarea activităţii, reprezentantul Guvernului în teritoriu ar fi trebuit să iasă şi să anunţe planul de măsuri şi deciziile guvernamentale adoptate pentru a susţine Moldova Nouă. Ar fi trebuit să auzim soluţii de la cei care sunt acolo să conducă şi să decidă, dar ceea ce se remarcă este tăcerea asurzitoare şi indiferenţa faţă de soarta a 700 de familii! Îndrăznim să credem că această guvernare face mult rău României, atât prin măsurile luate, cât mai ales prin absenţa măsurilor şi prin indiferenţă!
Ştefan Muşoiu "Un succes marca PSD - salariile au crescut în medie cu 11,7%" O mare parte dintre succesele primului an de guvernare PSD-ALDE sunt contestate, în continuare, de opoziţie, în ciuda rezultatelor evidente. Nu vreau să intru cu niciun coleg în vreo polemică, dar ţin să dau un singur exemplu care îmi confirmă spusele şi care, concomitent, produce efecte pozitive, resimţite de toţi salariaţii. Graţie eforturilor concentrate ale PSD-ALDE, salariile din România au crescut în medie cu 11,7% anul trecut. Cu alte cuvinte, direcţia bună a politicilor noastre este certificată de datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Această medie a salariilor, comunicată de INS, este cel mai bun indice care face diferenţa între guvernarea tehnocrată, atât de adulată şi de regretată de unii, dar la fel de neperformantă, şi actuala alianţă guvernamentală. Potrivit raportului INS, câştigul salarial mediu nominal a ajuns la 2.629 de lei, în decembrie 2017. 8,1% este câştigul salarial real, pentru aceeaşi perioadă, respectiv decembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a lui 2016, adică puterea efectivă de cumpărare a românilor salariaţi, atât la stat, cât şi în mediul privat, a crescut în medie cu 8 lei la fiecare 100 de lei. Stimaţi colegi, indiferent că unora dintre dumneavoastră vă place sau nu, primul an de guvernare PSD-ALDE face demonstraţia clară a îndeplinirii angajamentului esenţial al Programului asumat în faţa românilor în campania electorală de la sfârşitul lui 2016 - "mai mulţi bani în buzunare şi o viaţă mai bună"! Sunt dovedite, acum, îmbunătăţirea nivelului de trai şi creşterea puterii de cumpărare prin datele oficiale ale instituţiilor statului.
Constantin Avram "Confruntarea generaţiilor" Doamnelor şi domnilor deputaţi, A trecut un an de guvernare a alianţei PSD-ALDE, majoritară în Parlamentul României, generatoare a două Guverne, Grindeanu şi Tudose, şi, dincolo de reuşitele actului de guvernare sau nereuşitele acestuia, o singură caracteristică se poate alipi acestui an de guvernare: contestarea violentă a măsurilor luate de Guvernul României, indiferent de natura acestora, prin manifestaţiile ilegale permanente desfăşurate în Piaţa Victoriei din Bucureşti. Protestele, aşa-zis spontane, au fost foarte bine organizate şi potrivit presei, finanţate din exterior prin intermediul ONG-urilor, unele de utilitate publică, care au interpretat partitura externă pe măsura susţinerii financiare obţinute! Principala temă abordată de protestatari a fost, evident, lupta împotriva corupţiei, temă pentru care primim "indicaţii preţioase" de la unele ambasade, de la Uniunea Europeană, de la cine vrem sau nu vrem...! La sfârşitul anului 2017, protestatarii au abandonat tema corupţiei în favoarea temei Legilor justiţiei adoptate de Parlamentul României. Demn de reţinut este faptul că majoritatea protestatarilor au sub 40-45 de ani, care la momentul Revoluţiei Române erau copii de şcoală generală, cel mult de liceu. Şi astăzi sunt tot copii... dar ai generaţiei care le-a obţinut libertatea şi pe care o contestă vehement! Ca orice om normal al generaţiei care a readus România la democraţie, mă întreb, dacă noi, generaţia părinţilor lor, am explicat suficient de clar ce înseamnă libertatea într-o democraţie? Sunt convins că generaţia Revoluţiei Române a ratat lecţia de democraţie a copiilor ei. Am ratat explicaţia simplă a faptului că Parlamentul a fost, este şi va rămâne singura instituţie democratică cu reprezentare de 100% a poporului român, că este suveran, că legiferează şi că asigură stabilitatea ţării. Am ratat explicaţia simplă a faptului că, într-o reală democraţie, libertatea unui individ nu trebuie să limiteze libertatea celorlalţi membri ai societăţii. Am ratat explicaţia simplă a faptului că, într-o reală democraţie, legea votată de Parlament, de o majoritate din Parlament, trebuie respectată, chiar dacă se referă la adunările publice şi nu convine cuiva. Am ratat explicaţia simplă a faptului că slujirea altor interese externe potrivnice românilor, se numeşte trădare naţională. Am ratat explicaţia simplă a faptului că iubirea de ţară se simte şi se împărtăşeşte celorlalţi conaţionali şi că nu este un sentiment uzat, demodat, sau lipsit de conţinut. Noi, aceia din generaţia părinţilor lor, am ajuns în situaţia în care înţelegem clar că exponenţii generaţiei copiilor noştri, care au înţeles corect valenţele şi virtuţile democraţiilor occidentale, au părăsit de mult această ţară, performând profesional şi social în alte ţări. Îmi este greu să cred că aici au rămas numai componentele contondente ale aşa-zisei democraţii: interesul, ura, lipsa de solidaritate, negarea valorilor naţionale, intoleranţa şi subordonarea interesată la poftele economice ale străinilor care nu se mai limitează sau nu se mai rezumă de mult numai spaţiului economic... Am uitat că au mai rămas impertinenţa, tupeul şi lipsa bunului simţ, care izvorăsc din educaţia familială. Dar despre ce educaţie din familie mai putem vorbi în zilele noastre? Sau de care familie? Toate astea slăbesc unitatea naţiunii române, ne subminăm singuri suveranitatea şi demnitatea, atâta cată mai este, naţională, şi riscăm să ne transformăm dintr-o naţiune de sine stătătoare într-un popor... şi atât! Atunci vom constata că preţul plătit a fost prea mare şi că nu mai putem recupera ce am pierdut...!
Petru Movilă "Legea salarizării unitare, falimentul României" Din decembrie 2016, de când PSD a preluat guvernarea, acest partid a reuşit să ducă România în cele mai nefericite topuri ale lumii. De exemplu, România se află pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor, mai rău decât Tunisia şi mai rău decât orice altă ţară europeană. Însă suntem convinşi că, după ce vom alege oaia, vom părăsi acest loc nefericit. Referitor la corupţie, ţara noastră este din nou în topul mondial, însă aici, stimate domnule preşedinte Liviu Dragnea, ştim că vinovat este statul paralel. La educaţie nu suntem nici măcar la "genunchele" Europei, ci suntem din nou codaşi în ceea ce priveşte finanţarea şcolilor, dar este bine, pentru că avem doar 2.400 de unităţi şcolare cu grupuri sanitare în exterior. Mergem mai departe. La turism suntem la jumătatea clasamentului privind competitivitatea acestuia, iar infrastructura rutieră a României se află pe locul 138 din 140 de ţări cu cele mai proaste drumuri; pe primul loc la mortalitatea infantilă în Uniunea Europeană; 2.000 de copii mor anual în România înainte de a împlini vârsta de 5 ani - aceasta reprezintă, stimaţi colegi, guvernarea PSD - ALDE - UDMR. Aceste statistici nu se pot schimba peste noapte, însă cu aşa guvernare nici măcar despre o stagnare nu putem vorbi. Asta se întâmplă atunci când o mână de penali ajung să conducă ţara - haos total la toate capitolele. Colac peste pupăză, după ce că suntem săracii Europei cu peste 3 milioane de români care au venituri mai mici de 400 de lei lunar, guvernarea a ţinut neapărat să producă un haos generalizat, printr-o Lege a salarizării unitare, şi să transforme angajatul în acţionar la firma unde lucrează, obligându-l în unele cazuri să vină cu bani de acasă. O Lege a salarizării care creşte salariile, dar scade veniturile, aşa cum ne-au explicat guvernanţii, produce efecte aberante, cum ar fi spre exemplu, salarii ale angajaţilor mai mari decât ale directorului general, în timp ce atribuţiile au rămas aceleaşi. În tot acest timp, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale ne anunţă că scopul legii a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, un haos total în toate instituţiile statului. Acest haos produs de Legea salarizării va duce cât de curând şi la un faliment al multor unităţi administrativ- teritoriale, lucru care s-a întâmplat deja în multe primării din ţară. Avem toate premisele să credem că, până în 2022, atunci când doamna ministru ne asigură că salariile se vor echilibra, să devenim cu toţii acţionari fără voie la locurile unde lucrăm. Îndrăzniţi să credeţi în continuare!
Mihai Niţă "Dreptatea trebuie să fie deplină pentru toţi" De ceva timp, Legile privind salarizarea şi pensiile au devenit subiect de controverse în toate mijloacele de comunicare în masă. Au apărut peste noapte puzderie de specialişti care dau sfaturi, care contestă orice şi care îndeamnă la proteste faţă de instituţiile abilitate să legifereze şi să aplice legile statului. În numele democraţiei, apar tot soiul de opinii care se vor a fi considerate ca autorizate. Fiecare dintre oratori vine cu câte o idee, pe care o consideră unica salvatoare pentru naţiune. Escaladarea acestei situaţii nu face altceva decât să inducă nesiguranţă şi neîncredere în rândul populaţiei. Principiile democraţiei, pe care le evocăm permanent şi pentru care milităm atunci când ne referim la statul de drept, se dovedesc a fi benefice pentru toate categoriile sociale şi profesionale, dar numai dacă sunt aplicate corect, cu bună-credinţă. Altfel, statul ajunge să se comporte în mod arbitrar cu propriii cetăţeni. Fără o atitudine sinceră şi conştientă faţă de regulile enunţate în legea fundamentală după care se guvernează ţara, se poate ajunge destul de lesne la anarhie, care este, evident, opusul democraţiei. Cunoaştem, desigur, situaţia reală şi efortul depus actualmente pentru noile reglementări care trebuie să readucă echitatea în sistemul de retribuire a muncii. S-au produs, de-a lungul anilor, grave derapaje în acest sistem, iar eforturile pe care le depunem azi sunt consacrate eliminării aberaţiilor apărute, indiferent de poziţia unora pe care tocmai haosul din sistemul sus menţionat i-a avantajat, în detrimentul majorităţii salariaţilor şi pensionarilor. Există nemulţumiri de acest gen şi la nivelul unor organizaţii sau asociaţii profesionale şi sociale, din care transpare o discriminare voită şi clară între drepturile salariaţilor bugetari şi ale celor din mediul privat. De regulă, salariaţii care lucrează la societăţile particulare sunt neglijaţi. Tocmai creatorii de bunuri materiale şi ai valorilor de altă natură, pe care se bazează avuţia şi progresul unei ţări, sunt trataţi cu un fel de umilitoare condescendenţă, de unii "amploaiaţi" care s-au cocoţat cum-necum în fotolii înalte, de unde îşi permit a-i sfida pe cei mulţi. Pe ei nu-i preocupă sursa financiară care le asigură lefurile, privind cu revoltător aer de suficienţă la tot ce se află de la ei în jos. Paradoxal şi dureros de adevărat, oamenii care îşi câştigă traiul din activităţile particulare nu ies în stradă, nu organizează proteste publice, aşa cum o fac cei din categoria favorizată, uneori chiar cu atitudine violentă. Plânsul înăbuşit al celor mulţi şi săraci nu se aude. Ei aşteaptă încrezători ca autorităţile statului să le facă dreptate, iar noi pentru asta muncim acum, în cadrul instituţiilor constituţionale, în timp ce, dinspre stradă, se aud contestaţii şi ameninţări. Am convingerea că fiecare dintre noi caută soluţii pentru optimizarea legilor despre care vorbesc acum şi că vom reuşi să impunem soluţii corecte, înlăturând privilegiile şi, în egală măsură, nedreptăţile. Fiecare dintre noi merge în teritoriu, organizând întâlniri cu electoratul care ne-a acordat votul de încredere. Noi, iar nu protestatarii din stradă, suntem răspunzători în faţa electorilor. Nimic nu trebuie să ne intimideze, nici măcar poziţia vehementă a unor instigatori la nesupunere civică şi la dezordine socială, care au proliferat în mod suspect şi condamnabil. În numele truditorilor acestei ţări şi în asentimentul colegilor din instituţia în care lucrăm, vom depăşi toate obstacolele de până acum, pentru ca legile, în forma lor definitivă, să readucă dreptatea pentru toţi deopotrivă.
Mihăiţă Găină "Trebuie să continuăm demersurile pentru extinderea Uniunii Europene!" Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest trebuie să rămână o prioritate pentru preşedinţia română a Consiliului. Potrivit ultimelor negocieri purtate la Bruxelles pe palierul de dezvoltare teritorială, această regiune devine esenţială pentru viitorul Uniunii Europene. În urma conflictelor izbucnite în mai multe puncte ale lumii şi din cauza tendinţelor către alte noi exit-uri ale anumitor state membre, se poate spune că Uniunea noastră nu este nici sigură, nici stabilă şi nici finalizată. De asemenea, ne confruntăm cu noi provocări în regiune, dintre care ţin să amintesc migraţia, radicalizarea, accentuarea naţionalismului sau terorismul. Trebuie să apreciem eforturile pe care vecinii noştri bulgari le-au depus pentru extinderea spaţiului comunitar către Balcanii Occidentali şi să continuăm, la rândul nostru, această Strategie prioritară a Uniunii Europene în 2018, dar şi în 2019, în timpul preşedinţiei noastre. Este adevărat că noi cei de la PSD facem parte din marea familie a socialiştilor europeni, grup care a promovat întotdeauna extinderea, ca politică de succes a Uniunii Europene, dar ţin să subliniez că regiunea Balcanilor Occidentali este esenţială mai ales pentru stabilitatea şi securitatea Uniunii noastre şi a tuturor cetăţenilor. Pe lângă eforturile depuse în forurile europene, şi noi cei de aici, din Parlamentul României, trebuie să acordăm mai mult interes şi să susţinem cooperarea regională, coeziunea şi dialogul, atât cu ţările membre, cât şi cu cele care doresc să intre în Uniune.
Neculai Iftimie "Vânzarea pământului românesc, o problemă delicată" În cartea "Omenirea secolului al XXI-lea şi Guvernul Mondial" - 2011, pag. 308-309 - autorul Ştefan Mâşu, citind un raport FAO din 2009, menţionează că în perioada 2004-2009, circa 2,5 milioane hectare de pământ din unele ţări, cum ar fi Ghana, Madagascar, Etiopia etc. au fost vândute unor ţări, precum ar fi China, Coreea de Sud, Emiratele Arabe ş.a., care urmăresc să-şi asigure suprafeţe agricole necesare pentru hrănirea propriilor populaţii. Alte ţări ţintă de unde se vrea să se cumpere pământ mai sunt, şi anume: Australia, Rusia, Filipine, Mexic, Brazilia, iar ţările aşa-zise "investitoare" sunt: Bahrain, China, Japonia, ţările din Golf, Egipt, India, Kuweit, Libia, Arabia Saudită, Coreea de sud etc. Mi se pare interesant de punctat că autorul citat a introdus aceste informaţii în capitolul intitulat "Războaiele economice în secolul al XXI-lea" şi mă întreb: Care sunt învingătorii, câştigătorii, şi care sunt învinşii, perdanţii? Ce ţări vor stoca produsele agricole şi vor dirija necesarul de alimente, eventual vor crea artificial crize alimentare? Ţara noastră, România, în ce categorie este? Punându-mi şi eu această ultimă întrebare, consider că noul Proiect de Lege de modificare şi completare privind vânzarea terenurilor agricole trebuie să ţină cont de problemele reale cu care se confruntă arendaşii şi proprietarii de terenuri agricole din România. În acest moment, nu există o legislaţie europeană secundară care să se refere la achiziţionarea de terenuri agricole. Statele membre au competenţa şi libertatea de a-şi reglementa pieţele funciare. Cu toate acestea, trebuie să respecte principiile fundamentale ale tratatului, în primul rând libertăţile fundamentale şi nediscriminatorii, pe motive naţionale. Unele legi ale statelor membre acordă protecţie terenurilor agricole. Având în vedere că pământul este un activ limitat şi special, achiziţionarea de terenuri agricole este adesea suspusă anumitor condiţii şi restricţii. Aceste legi naţionale privind terenurile, care există în mai multe state membre ale UE, urmăresc diferite obiective, de a menţine terenurile agricole utilizate în agricultură, iar caracteristica lor comună este că acestea au ca obiectiv evitarea speculaţiilor excesive de terenuri. Legea privind vânzarea terenurilor agricole în România trebuie să protejeze interesele publice legitime, cum ar fi, prevenirea speculaţiilor cu teren, păstrarea comunităţilor agricole locale şi susţinerea şi dezvoltarea unei agriculturi viabile. Preocupările legate de investiţiile străine în terenurile agricole nu sunt noi în Europa şi în special în România. Creşterea recentă a investiţiilor străine în terenurile agricole de la noi a generat îngrijorare - după unele date, neoficiale, investitorii străini au dobândit circa 40% din terenurile agricole. În primul rând, investitorii străini au fost uneori percepuţi ca aglomerând fermierii locali şi, în al doilea rând, există îngrijorarea că zonele terenurilor cultivabile au devenit vulnerabile la speculatorii sau la investitorii lipsiţi de scrupule. Unele criterii pun la îndoială beneficiile achiziţiilor străine şi susţin că marile fonduri şi companii de investiţii internaţionale lipsesc fermierii mici şi săraci de resursele funciare şi perturbă dezvoltarea rurală. În concluzie, sper ca actul normativ aflat în dezbatere în Parlament, aflându-mă şi eu printre iniţiatori, să rezolve vânzarea pământului românesc în favoarea cetăţeanului român.
Petru-Sorin Marica "Legea salarizării - un proiect ambiţios şi asumat" Ştim cu toţii că era nevoie de o Lege nouă de salarizare, pentru că salarizarea în sistemul bugetar devenise haotică, nu se respecta niciun fel de principiu, niciun fel de criteriu. Era în mod necesar şi obligatoriu nevoie de stabilirea unor principii şi a unor criterii unitare, valabile în aceeaşi măsură pentru toţi salariaţii din administraţia de stat. Principiile care au fost luate în considerare în redactarea acestei legi sunt: principiul legalităţii - toate drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme de forţă a legii; principiul nediscriminării - eliminarea oricărei forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă, principiul egalităţii - asigurarea de salarii pe baze egale pentru muncă de valoare egală; principiul importanţei sociale a muncii; principiul stimulării personalului din sectorul bugetar; principiul ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale şi principiul sustenabilităţii financiare. Scopurile principale au fost realizarea unei piramide salariale corecte, astfel încât responsabilitatea să fie reflectată în nivelul de salarizare, dar şi instituirea unui raport de 1 la 12 între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar, faţă de raportul de 1 la 15 cât era înainte de intrarea în vigoare a legii. Şi ar trebui să ne reamintim că în România postdecembristă, acest raport a atins la un moment dat şi cota de 1 la 35. Dar când obiectivul este aducerea la un numitor comun în exerciţiul bugetar al salariilor pentru mai mult de un milion de oameni, dificultăţile sunt pe măsură. Era inevitabil să apară situaţii cu totul particulare, greu de prevăzut şi de luat în calcul preventiv. Cazul angajaţilor bugetari cu jumătate de normă, cel al salariaţilor din cercetare-dezvoltare şi inovare, al angajaţilor sezonieri, al salariaţilor cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav - reprezintă tocmai astfel de situaţii. Şi Guvernul a intervenit imediat pentru a înlătura erorile apărute în grila de impozitare. Poate că vor mai apărea în perioada imediat următoare şi alte situaţii similare. Sunt deplin convins că Guvernul actual le va rezolva pe toate, găsind soluţiile financiare şi juridice cele mai bune, cu răbdare, cu determinare şi competenţa necesară. Pentru a avea o imagine mai clară, de exemplu, studiul de impact efectuat la Ministerul Sănătăţii a relevat probleme doar pentru circa 3% din personal şi acestea sunt cauzate, în parte, şi de interpretarea legislaţiei. De partea cealaltă, cadrul Legii salarizării va duce în acest an la creşteri semnificative în ceea ce priveşte salariile personalului medical. Salarizarea din domeniu va ajunge pentru prima dată aproape de nivelul înregistrat în Uniunea Europeană. Dorim că medicii să nu mai plece din România? Aceasta este singura soluţie. Şi la nivelul Ministerului Apărării Naţionale s-au făcut simulări privind aplicarea noii Legi a salarizării. A rezultat o creştere de aproximativ 3% pentru personalul MapN. Conducerea ministerului nu se aşteaptă la scăderi ale retribuţiilor, dar a anunţat că, dacă vor fi, este pregătită să intervină pentru a identifica de unde provin aceste scăderi. Cel mai probabil, potenţialele scăderi este posibil să reprezinte situaţii punctuale legate fie de neîntrunirea condiţiilor de acordare a unor sporuri de care a beneficiat o persoană până la un punct, fie de depăşirea plafonului stabilit de lege pentru personalul care este salarizat după regulile altor familii ocupaţionale. M-am referit doar la două ministere, dar sunt convins că şi în cadrul celorlalte structuri bugetare lucrurile nu diferă fundamental. Între alte multe afirmaţii făcute pe tema aplicării Legii salarizării, cineva a spus, între altele, că legea aceasta a fost făcută pe credinţă şi fără niciun fel de analiză. Parţial, adevărat. Am certitudinea că legea a fost făcută cu bună-credinţă şi cu multe analize, teste, simulări şi verificări succesive. Dacă nu ar fi fost aşa, acum tot mecanismul bugetar ar fi fost complet blocat. Sunt convins că situaţiile problematice vor fi rând pe rând eliminate punctual, iar structura financiară naţională îşi va regăsi ritmicitatea, rigoarea şi precizia obişnuită.
Anişoara Radu "Legea salarizării" Aplicarea Legii salarizării a creat unele nemulţumiri şi nedumeriri în rândul anumitor categorii de bugetari. Aceste nemulţumiri şi nedumeriri au apărut, pe de o parte, din cauza aplicării greşite a legii, pe de altă parte prin confuzia care a fost creată între Legea salarizării şi modificările aduse Codului fiscal. Am decis să redactez această declaraţie politică, pentru a clarifica majoritatea aspectelor ce ţin de aplicarea Legii salarizării. Aşa cum am menţionat şi anterior, există două acte normative care trebuie analizate separat, Legea salarizării şi Codul fiscal. Legea salarizării a creat un cadru predictibil şi sustenabil cu privire la modul în care vor evolua salariile în sistemul bugetar până în 2022. În acest sens, s-au avut în vedere două elemente foarte importante, respectiv, raportul dintre salariul minim şi salariul maxim în sectorul bugetar să fie de 1 la 12, iar suma sporurilor din sectorul bugetar să nu depăşească un cuantum rezonabil, fără de care legea în sine ar putea deveni nesustenabilă. Conform dispoziţiilor Legii salarizării, toate salariile din sectorul bugetar au crescut, aşa cum a şi promis PSD. Modificările Codului fiscal, relevante pentru prezentarea noastră, se referă, pe de o parte, la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, iar pe de altă parte la obligaţia de a fi plătite contribuţiile sociale la nivelul salariului minim brut aflat în plată, chiar şi în cazul angajaţilor cu normă parţială, cu anumite excepţii. Din coroborarea celor două acte normative, a rezultat o micşorare a venitului net al persoanelor angajate cu timp parţial. Pentru a corecta această situaţie, Guvernul României a adoptat în şedinţa din 8 februarie o Ordonanţă de urgenţă prin care, pentru persoanele angajate cu timp parţial, angajatorul este obligat să plătească diferenţa de contribuţii sociale dintre venitul efectiv realizat şi salariul minim brut aflat în plată. Astfel, Guvernul a rezolvat extrem de simplu această problemă, iar angajaţii aflaţi în această situaţie vor primi cel puţin tot acelaşi salariu ca şi înainte de aplicarea celor două acte normative. O altă categorie care a reclamat scăderi nete ale veniturilor lor au fost grefierii. În cazul grefierilor, a fost efectiv o greşeală în aplicarea legii, de Serviciul de resurse umane. Acest aspect a fost foarte clar explicat de ministru muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu. Şi în această speţă lucrurile au fost clarificate, iar veniturile grefierilor este evident că nu vor scădea. În cazul poliţiştilor care au reclamat, de asemenea, scăderi ale veniturilor nete, lucrurile trebuie explicate foarte clar. Vorbim de 8.000 de poliţişti în toată ţara care beneficiau din vara anului trecut de un spor, cu caracter temporar, de 40%, pentru a sta în aşteptare acasă. Acest spor a avut termen de aplicare până la data de 31 decembrie 2017, odată cu aplicarea Legii salarizării, salariile poliţiştilor au crescut, dar în cazul acestei nişe venitul net este ceva mai mic. Mi se pare evident că acel spor era discriminatoriu atât faţă de colegii lor poliţişti, cât şi faţă de alte categorii de bugetari care au un regim de activitate asemănător, cum sunt doctorii sau pompierii. Nu în ultimul rând, salariile foarte mari din sistem au fost ajustate pentru a putea fi respectat acel raport de 1 la 12. În acest sens, salariile care depăşeau 22.800 de lei brut pe lună au trebuit ajustate. Pe de o parte, acest lucru creează echilibru, coerenţă şi chiar corectitudine în sistemul bugetar, pe de altă parte aceste ajustări au afectat doar 3% dintre bugetari. Nu în ultimul rând, aş dori să subliniez faptul că de la 1 martie personalul din învăţământ va beneficia de o creştere a salariului cu 20%, iar în cazul personalului din sănătate aceştia vor urca direct pe grila de salarizare din 2022. Acest aspect arată prioritatea pe care o acordă coaliţia PSD-ALDE educaţiei şi sănătăţii.
Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu Declaraţia politică pe care doresc să o fac priveşte Formularul 600 care, dintr-un instrument financiar, a devenit o problemă pentru mulţi cetăţeni şi chiar pentru stat. De la începutul acestui an, unul dintre cele mai dezbătute subiecte este cel al acestui formular utilizat pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale, CAS, şi a contribuţiei de asigurări sociale şi sănătate, CASS. Am urmărit cu interes discuţiile din spaţiul public, referitoare la Formularul 600, şi sunt surprins că aproape nimeni nu aminteşte faptul că acest formular există din anul 2012, deci nu este o noutate, dar este tratat ca atare, deşi nu este cazul. În urma emiterii O.U.G nr. 79/2017, a apărut necesitatea completării acestuia de persoanele fizice care realizează venituri extrasalariale şi persoanele fizice autorizate. Această ordonanţă a modificat anumite prevederi ale Codului fiscal, prevederi care sunt în avantajul categoriilor de persoane fizice enumerate mai sus. Astfel, impozitul pe venit a scăzut de la 16 la 10%, CAS nu se mai plăteşte la valoarea integrală a venitului, ca în trecut, ci la o sumă pe care o va alege contribuabilul. De asemenea, CASS se va plăti la valoarea salariului minim pe economie şi nu la valoarea venitului realizat, aşa cum era până acum. În plus, cei care realizează venituri extrasalariale mai mici decât cuantumul salariului minim pe economie nu au obligaţia declarării şi plăţii acestor contribuţii. În acelaşi timp, doresc să propun şi o soluţie pentru rezolvarea dificultăţilor în care sunt puse o parte dintre persoanele care au obligaţia de a completa acest formular. Din punctul meu de vedere, singura problemă a actului normativ este aceea că se stabileşte obligaţia declarării şi plăţii acestor contribuţii pentru persoanele care au realizat venituri în anul 2017. Consider, ca persoană care a depus Declaraţia 600, că acest lucru este greşit, deoarece o parte a acestora nu mai realizează venituri în anul 2018 şi practic vor fi taxate fără ca ei să mai realizeze venituri. De aceea, o rezolvare rapidă şi corectă a situaţiei este modificarea O.U.G nr. 79/2017, în sensul obligativităţii declarării doar dacă contribuabilul realizează acele categorii de venituri în anul 2018 şi eventual completarea formularului de declarare a venitului cu rubricile specifice din Declaraţia 600. Am început să lucrez la elaborarea propunerilor de modificare menţionate, pentru ca situaţia să fie clară, iar cadrul legislativ să fie aplicabil, corect faţă de cetăţean şi uşor de înţeles pentru toţi factorii implicaţi.
Nicolae Velcea "2018- Anul European al Patrimoniului Cultural!" Aşa cum ştim cu toţii, anul 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural. Patrimoniul cultural joacă un rol deosebit de important în istoria şi identitatea fiecărei ţări. Anul European al Patrimoniului Cultural are ca scop să permită tuturor să cunoască mai bine şi să aprecieze patrimoniul cultural, să sărbătorească diversitatea şi dialogul între culturi, punând în valoare, în egală măsură, sectorul economic şi sectorul relaţiilor internaţionale. Cu această ocazie, adresez public invitaţia principalilor actori interesaţi din domeniul culturii, al instituţiilor publice, al organizaţiilor societăţii civile, să se implice atât la nivel local şi regional, cât şi la nivel naţional şi european, pentru a sărbători cum se cuvine Anul European al Patrimoniului Cultural, pentru a contribui împreună la realizarea unei schimbări reale în modul cum apreciem, protejăm şi promovăm patrimoniul, garantând că este în beneficiul cetăţenilor pe termen lung. La nivel european, toate instituţiile europene s-au angajat să facă din acest an o reuşită! Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, precum şi Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social vor organiza activităţi dedicate patrimoniului cultural şi evenimentelor pentru a sărbători anul. În plus, Uniunea Europeană va finanţa proiecte pentru patrimoniul cultural. A fost lansată o cerere specifică pentru proiectele de cooperare legate de Anul Patrimoniului Cultural, în cadrul programului "Europa creativă". Multe alte oportunităţi sunt disponibile în cadrul Programelor "Erasmus Plus", "Europa pentru cetăţeni", "Orizont 2020" şi multe alte programe. Sub deviza Anului Patrimoniul nostru - când trecutul întâlneşte viitorul, pot fi realizate proiecte culturale specifice, activităţi cu şcolile, căutarea de soluţii inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau lupta împotriva traficului ilicit de bunuri culturale, astfel încât să permitem cetăţenilor să cunoască mai bine patrimoniul cultural şi să ia parte activ la aceste activităţi. Pentru a exemplifica ce înseamnă patrimoniul cultural pentru cetăţenii Europei, voi reda câteva informaţii extrase din Barometrul cultural european. Marea majoritate a europenilor, 84%, consideră că patrimoniul cultural este important pentru ei personal, iar 90% cred că este important pentru ţara lor. Există, de asemenea, un sentiment puternic că patrimoniul cultural reprezintă o parte esenţială a identităţii europene, 80% dintre aceştia considerând că este important pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Mulţi cetăţeni europeni sunt mândri de istoria şi cultura din cadrul comunităţilor locale; 82% se mândresc cu monumente sau situri istorice, opere de artă sau tradiţii din regiunea sau ţara lor. De asemenea, 7 din 10 cetăţeni europeni sunt de acord că se mândresc cu un monument sau un sit istoric, opere de artă sau tradiţie dintr-o altă ţară europeană decât a lor. Patrimoniul cultural este în mod clar în centrul vieţii noastre de zi cu zi, 7 din 10 cetăţeni europeni, 71%, locuiesc aproape de un monument sau un sit istoric, iar peste jumătate, 51%, sunt implicaţi personal într-o formă de patrimoniu cultural. În plus, 71% consideră, de asemenea, că locuirea în apropierea unor locuri de importanţă pentru Patrimoniul Cultural al Europei poate îmbunătăţi calitatea vieţii. O mare majoritate a cetăţenilor europeni, 88%, consideră că Patrimoniul Cultural European ar trebui predat în şcoli, deoarece este foarte relevant pentru istoria şi cultura noastră. Contez aşadar, pe sprijinul şi pe implicarea autorităţilor locale, a instituţiilor publice şi a ONG-urilor în organizarea unor activităţi care să sărbătorească Anul European al Patrimoniului Cultural, deoarece patrimoniul cultural are o valoare universală atât pentru noi ca indivizi, cât şi pentru colectivitate şi societate. Este important să îl păstrăm şi să îl transmitem generaţiilor viitoare!
Mihai Weber "Sănătatea şi personalul medical - puncte prioritare pe agenda Partidului Social Democrat" Ştim cu toţii că, de câteva zile, sunt puse în discuţie măriri salariale ale personalului medical, dar şi construirea şi renovarea unităţilor spitaliceşti, părerile fiind împărţite: pro şi contra. Calitatea serviciilor medicale este foarte importantă pentru fiecare cetăţean în parte, iar când spun calitate mă refer la fiecare parte componentă care contribuie la buna dispoziţie a pacientului: medic pregătit, aparatură medicală performantă şi condiţii bune de spitalizare. Deşi s-a susţinut că acest Program de guvernare a produs un mare haos în domeniul sănătăţii, trebuie ştiut că numai în 2017 am avut investiţii record în infrastructură: modernizarea şi extinderea a 17 spitale publice; reparaţii capitale la alte 8 spitale publice; finalizarea Maternităţii Braşov şi a Spitalului de Urgenţă pentru copiii din Iaşi; au fost identificate terenurile pentru viitoarele spitale regionale de la Cluj, Iaşi, Craiova, dar şi pentru Spitalul Republican al Capitalei. De altfel, au fost alocate 100 de milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale, 66 de milioane de euro pentru unităţile de primiri urgenţe, 230 de milioane de euro pentru dotarea ambulatoriilor, 18 milioane de euro pentru centre comunitare integrate, au fost livrate 277 de maşini de anestezie pentru blocurile operatorii din 50 de unităţi sanitare, a fost demarată achiziţia a 12 aparate Computer Tomograf, astfel încât fiecare spital judeţean să beneficieze de un asemenea aparat, plus multe alte exemple care pot fi date la acest capitol. S-a lucrat şi se lucrează în continuare la eficientizarea serviciilor medicale. Partidul Social Democrat are un Program de guvernare bine pus la punct, care vizează atât o creştere salarială a medicilor şi asistenţilor, acest lucru fiind simţit încă din 1 ianuarie a acestui an, urmând ca cea de-a doua etapă de majorări să fie resimţite odată cu 1 aprilie 2018, cât şi o modernizare a aparaturii şi a saloanelor fiecărui spital în parte. În mod evident, Programul de guvernare trebuie respectat, aducând în acelaşi timp motivare cadrelor medicale, dar şi mulţumire fiecărui pacient.
Costel Alexe "PSD pentru Iaşi - în campanie, mumă, la guvernare, ciumă" În intervenţiile avute de la tribuna Camerei Deputaţilor, am încercat să vă aduc la cunoştinţă şi totodată să vă solicit susţinerea pentru proiectele judeţului Iaşi, un judeţ curtat intens de PSD în campaniile electorale, dar pedepsit şi uitat cu desăvârşire în perioadele de guvernare. Atât în vremea sistemului uninominal, cât şi acum, când s-a reintrodus votul pe listă, colegiile din jurul localităţilor Paşcani şi Târgu Frumos au trimis în Parlamentul României reprezentanţi social- democraţi, evident cu speranţa că le vor fi reprezentate cu onestitate interesele, iar oraşele şi comunele din imediata vecinătate vor cunoaşte o reală dezvoltare. Realitatea este cu totul alta, fiind lesne de observat şi cuantificat efortul şi implicarea social-democraţilor în atragerea investiţiilor guvernamentale sau deblocarea proiectelor de infrastructură. În actuala legislatură, timp de doi ani nu au fost alocaţi bani pentru vreun proiect de infrastructură rutieră în zonă, iar din bugetul statului, Iaşiul a dispărut complet atât în 2017, cât şi în 2018. Zero sprijin, zero lobby, zero fonduri, zero proiecte - acesta e bilanţul activităţii parlamentarilor social-democraţi de Iaşi. În decembrie, ca urmare a numeroaselor discuţii cu cetăţenii din Paşcani şi Târgu Frumos, dar şi în urma solicitărilor locuitorilor din comunele învecinate, îngroziţi efectiv de numărul accidentelor rutiere tot mai dese şi mai grave, am readus în atenţia publică două proiecte utile pentru aceste comunităţi, centurile ocolitoare ale oraşelor Paşcani şi Târgu Frumos, proiecte de infrastructură rutieră care se regăseau în varianta iniţială a MasterPlanului General de Transport 2014-2020. Pentru Şoseaua de centură a oraşului Paşcani au fost alocate fonduri în anii anteriori pentru o deviere de 3,4 km a DN 28A, prin Blăgeşti şi Paşcani. Varianta iniţială a proiectului era de la pasarela de la Blăgeşti, traversarea unui pod nou peste Siret, pe lângă staţia de spălare a vagoanelor CFR, trecând prin Vatra, prin Sodomeni, până în Gâsteşti, unde ar urma să intersecteze DN 28A. De asemenea situaţia în oraşul Târgu Frumos este destul de gravă, oraşul fiind la intersecţia E58, sectorul Iaşi-Roman, cu DN28A, ruta Paşcani-Moţca-Suceava şi DN28B, ruta nord spre Hârlău şi Botoşani. De asemenea, oraşul Târgu Frumos preia o parte din traficul transfrontalier înregistrat în vămile Sculeni şi Albiţa. Răspunsul Ministerului Transporturilor nu face decât să reconfirme dezinteresul actualei guvernări în soluţionarea problemelor urgente cu care ne confruntăm în Iaşi, preferând să se ascundă după obstacole birocratice, în loc să implementeze soluţii concrete, cu impact imediat, care ar salva sute de vieţi anual. Toată dezvoltarea judeţului Iaşi, inclusiv centurile ocolitoare ale oraşelor Paşcani, Târgu Frumos, depind de Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, o autostradă blocată şi fără aviz de mediu, o autostrada care se pare că are un orizont de finalizare îndepărtat. În acelaşi timp, judeţul Iaşi se dezvoltă, numărul maşinilor înmatriculate în Iaşi este în creştere, numărul celor care tranzitează judeţul de asemenea, iar traficul transfrontalier din şi spre Republica Moldova şi Ucraina a înregistrat cifre în creştere în ultimi anii. În tot acest timp, infrastructura rutieră este încremenită în istorie şi nu ţine pasul cu dezvoltarea judeţului, iar din păcate, anual, zeci de oameni îşi pierd viaţa în accidente rutiere, iar alte sute de victime sunt spitalizate. Care este soluţia oferită pentru toţi aceşti oameni şi pentru toţi cetăţenii care locuiesc în această zonă de risc iminent? #IaşiulMeritaMaiMult#, domnilor guvernanţi! Soluţii sunt, trebuie doar să vă pese de vieţile noastre!
Florica Cherecheş "Bacalaureatul 2018 a început ilegal!" Debutul bacalaureatului 2018 la mijlocul anului şcolar, prin susţinerea a 4 probe, se realizează în urma unui Ordin de ministru care încalcă prevederile Legii educaţiei naţionale, iar elevii riscă tot felul de consecinţe negative, dacă acest ordin va fi atacat pe motivul încălcării legii. Ministrul nu clarifică această situaţie, directorii nu au răspunsuri la o mulţime de întrebări... urmează o ordonanţă de urgenţă de cârpeală, în stilul caracteristic guvernării PSD? Ordinul nr. 4.792/31 august 2017 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2018 şi implicit a Calendarului examenului de bacalaureat naţional - 2018, dat de ministrul Pop, prevede că susţinerea probelor A, B, C şi D va avea loc în perioada 12-22 februarie 2018. Având în vedere că aceste patru probe sunt parte a examenului naţional de bacalaureat, considerăm că susţinerea lor de elevi, la momentul în care aceştia nu au promovat învăţământul liceal, este o încălcare a Legii nr. 1/2011, Legea educaţiei naţionale. Conform art. 77 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare "Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat". De asemenea, conform art. 1 alin. (2) din Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4799/31 august 2010, privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2011, ordin în baza căruia se desfăşoară şi examenul de bacalaureat naţional - 2018, "Dreptul de a susţine bacalaureatul îl au elevii care au promovat învăţământul liceal, indiferent de forma de învăţământ". Elevii nu puteau în mod normal să se înscrie la aceste examene, fără să fi absolvit liceul, şi nu puteau să completeze cererea de înscriere menţionând statutul de "absolvent", prevăzut de formular. Directorii nu pot da lămuriri cu privire la situaţia elevilor care vor susţine aceste probe, dar vor fi apoi corigenţi sau chiar repetenţi, la sfârşitul anului şcolar. E adevărat că art. 78 din Legea nr. 1 a educaţiei naţionale prevede posibilitatea susţinerii evaluărilor A, B, C şi D în timpul celui de-al doilea semestru, dar sunt prea multe întrebări care nu şi-au găsit încă răspunsul, în ceea ce priveşte organizarea examenului de bacalaureat, sunt prea multe prevederi conflictuale. Îi cer ministrului educaţiei naţionale, domnului Valentin Popa, şi premierului României, doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, să intervină urgent şi să rezolve această situaţie de ilegalitate care poate fi în detrimentul elevilor din anii terminali de liceu, care în acest an vor susţine bacalaureatul.
Nicolae Neagu "Guvernarea PSD-ALDE - un nou record - România în fruntea Europei, prin suprafiscalizarea muncii" Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat - marcă înregistrată PSD - ALDE - a adus România la cea mai mare fiscalizare a muncii per individ, din toată Europa. Prin schimbarea bazei la care se raportează contribuţiile sociale, fiscalitatea pe muncă, şi aşa mare, s-a majorat cu încă 8,9%, cu un singur scop, acela de a lua înapoi la bugetul statului creşterea salarială promisă bugetarilor de 25%. Ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, trăieşte realitatea ei, afirmând că doar 3% dintre salariaţi vor avea salarii mai mici decât înaintea "revoluţiei fiscale", şi, potrivit doamnei ministru, aceştia erau oricum salariaţii de lux. Afirmaţiile ei sunt contrazise însă de realitatea fluturaşilor cu salariile pe luna ianuarie, pe care sindicatele şi nu doar acestea le strâng. O fotografie exactă a numărului celor care pierd la remuneraţii, potrivit marilor confederaţii sindicale, ar fi: Haosul, care pare a se instala în piaţa muncii, ca urmare a diminuării veniturilor nete, este cauza aplicării concomitente a trei acte normative, pe care Partidul Naţional Liberal le-a respins cu fermitate: Minciuna ministrului Lia Olguţa Vasilescu se probează şi prin apariţia unor inechităţi în cadrul familiilor ocupaţionale. Este cazul lucrătorilor part-time, unii dintre ei fiind chiar obligaţi să aducă bani de acasă pentru a-şi plăti contribuţiile, cel al salariaţiilor din IT şi cercetare, precum şi al angajaţilor cu dizabilităţi, categorii care erau, până la Ordonanţa nr. 79, scutite de la plata impozitului pe venit. Au apărut cazuri când un necalificat câştigă mai mult decât un salariat cu studii superioare sau cazuri în care o persoană cu vechime are un net inferior celui obţinut de un debutant. Sau, pentru a exemplifica distorsionarea politicii salariale şi de sănătate - marca PSD-ALDE - dau exemplul unui medic de familie având circa 1.500 de asiguraţi, care are un câştig net de 2.400lei/lună, similar cu cel al unui şofer angajat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, şi aceasta în condiţiile în care activitatea medicilor de familie a însemnat peste 65.000.000 de consultaţii, adică peste 75% din totalul consultaţiilor acordate în România. Partidul Naţional Liberal şi Confederaţiile sindicale au atras atenţia, încă din toamna anului trecut, că Legea salarizării bugetarilor, aplicată împreună cu transferul contribuţiilor către angajat şi către celelalte măsuri fiscale impuse pe veniturile suplimentare, vor determina o reducere a veniturilor nete, începând cu anul 2018. Şi, de fiecare dată, doamna Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi premierul de facto al Guvernelor PSD-ALDE, domnul Liviu Dragnea, ne-au contestat, ne-au acuzat că sabotăm fără argumente "minunatul" lor Program de Guvernare, jignind sindicatele că nu ştiu aritmetică, făcându-i hoţi pe patronii care nu majorează brutul angajaţilor pentru a le menţine veniturile nete şi declarând faptul că opoziţia este mincinoasă şi neserioasă! Minciuna însă are picioare scurte. Realitatea întotdeauna bate filmul. Şi, de ce ne este frică, nu scăpăm!
Constantin Şovăială "Fiecare copil are dreptul la un viitor demn!" În calitate de parlamentar şi de cetăţean al acestei ţări, susţin dreptul la terapie şi la servicii sociale. Copiii noştri au nevoie de terapii psihologice, dar şi adulţii cu tulburări de neurodezvoltare. Propun ministrului muncii şi justiţiei sociale să vină în ajutorul lor şi să le ofere oportunitatea de a avea acces la terapii decontate de stat şi la suportul asociaţiilor şi fundaţiilor care oferă servicii sociale. De ce să nu le oferim copiilor şi tinerilor bolnavi din România o viaţă independentă, în loc de una plină de umilinţe şi lipsită de speranţă? Prevalenţa autismului şi a tulburărilor de dezvoltare în SUA este de un copil din 68, conform unui studiu din 2016. În Europa, sunt raportate cifre între 1-2%. România nu are centralizate corect datele medicale, însă, respectând această prevalenţă şi ţinând cont de numărul de copii, numărul celor afectaţi şi care ar trebui să beneficieze de servicii corespunzătoare este între 37.000-74.000. Statul are datoria de a implementa politici de sănătate publică necesare. Pentru părinţi, aceste măsuri înseamnă un ajutor real pentru a face faţă cheltuielilor cu terapia. Lipsa investiţiilor în serviciile sociale duce la scăderea calităţii vieţii persoanelor afectate. O altă problemă majoră este faptul că firmele cu cifra de afaceri sub un milion nu mai pot dona 20% din impozitul pe profit. Sumele strânse prin Formularele 230 au scăzut şi, în plus, nu există o regulă unitară de colectare a acestor formulare. De asemenea, ONG-urile, ca şi toţi angajatorii din România, sunt obligate să plătească taxe şi impozite la stat, la nivelul salariului cu normă întreagă, deşi au angajaţi part-time. În urma aplicării noului Cod fiscal, ONG-urile care asigurau servicii sociale şi terapii specifice pentru copiii şi tinerii cu tulburări din spectru autist, alte tulburări de dezvoltare, boli genetice şi neurologice, se află într-o situaţie gravă şi nu mai pot oferi servicii de evaluare gratuită sau terapie gratuită, susţinute până acum de părinţi sau prin măsurile descrise mai sus. În următoarea perioadă, voi înainta o interpelare ministrului muncii şi justiţiei sociale, prin care voi veni cu soluţiile la această problemă. Sper să fie luate în considerare propuneri mele şi implementate cât mai repede cu putinţă!
Tamara-Dorina Ciofu "Obiectivul de importanţă naţională, asumat de PSD, acela de a opri exodul medicilor şi al asistenţilor din ţară, începe să fie pus în practică" Le-am spus-o colegilor mei, o spun şi public, nu trebuie să ne uităm doar la rezultatele bune din economie. Această creştere economică ne arată că suntem pe drumul cel bun, însă drumul va fi lung şi destul de anevoios. Mai sunt încă multe lucruri de făcut, în special în ceea ce priveşte infrastructura de sănătate, dotările cu echipamente medicale şi modernizarea unităţilor sanitare. Cu toate acestea, pentru prima dată, specialiştii români din sistemul de sănătate ajung să aibă salarii europene, ca urmare a majorărilor substanţiale dispuse prin Legea unică a salarizării, iniţiată şi adoptată de parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE. În acest an, prin două etape succesive de majorări, personalul din sistemul de sănătate ajunge cu salariile la grila aferentă anului 2022. Astfel, de la 1 ianuarie 2018 salariile brute au crescut cu 25%, faţă de decembrie 2017, iar de la 1 martie 2018 salariile medicilor şi asistenţilor medicali cresc la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022. Un lucru important este acela că majorarea salariilor medicilor de anul trecut şi cele care vor avea loc în 2018 au redus cu 70% numărul medicilor care îşi depun dosarele pentru a pleca din ţară. Este un prim pas al guvernării PSD în ceea ce priveşte diminuarea semnificativă a exodului medicilor. Astfel, după aplicarea sporurilor, gărzilor şi altor drepturi, un medic primar din unităţi sanitare clinice ajunge la peste 15.500 de lei, adică peste 3.300 euro brut/lunar, iar un asistent medical la 5.400 de lei adică peste 1.150 de euro/lunar. De asemenea, de o creştere moderată de venit vor beneficia şi farmaciştii. Diminuări de venit li se aplică celor care au deja salarii sau venituri extrem de mari şi care ies din grila stabilită de lege, inclusiv personalul cu funcţii de conducere. În privinţa sporurilor, important factor profesional dar şi de creştere a veniturilor personalului medical, vor fi structurate şi reglementate într-un regulament aflat acum în dezbatere. În calitate de medic, sunt mulţumită de creşterea veniturilor prognozate pentru sectorul sanitar în anul 2018, dar banii suplimentari trebuie să se reflecte în îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor pe care le vor resimţi direct pacienţii.
Laurenţiu Nistor "Creşterea economică a României nu se bazează pe împrumuturi" Contrar propagandei care susţine că toată creşterea economică a ţării noastre s-a bazat pe împrumuturi, Eurostat arată că România este a cincea ţară cu cea mai mică datorie guvernamentală din Uniunea Europeană. Pieţele financiare împrumută România pe termen lung, cu dobânzi mici, ceea ce reflectă un grad ridicat de încredere în economia ţării noastre. De altfel, anul de creştere economică este susţinut puternic de industrie şi exporturi. Acest lucru indică o creştere economică sănătoasă în timpul guvernării PSD-ALDE. Astfel, cifra de afaceri în industrie a crescut, în 2017, cu 11,7%, în comparaţie cu anul precedent. Cel mai puternic avans 1-a avut industria extractivă, urmată de industria-prelucrătoare. Performanţa industrială este evidenţiată şi de evoluţia comenzilor noi. Astfel, industria prelucrătoare a avut cu 12,9% mai multe comenzi noi, în 2017, faţă de anul precedent. România a avut exporturi totale de 62,64 miliarde de euro, mai mari cu 9,1% în 2017 versus 2016, iar importurile s-au ridicat la 75,5 miliarde de euro. Prin urmare, realitatea contrazice încă o dată propaganda. România nu s-a dezvoltat doar pe consum. Creşterea industrială reflectă o creştere economică sănătoasă.
Mihaela Huncă "Extinderea educaţiei antreprenoriale la nivelul învăţământului preuniversitar şi superior din România" Având în vedere interesul ridicat arătat de tineri anul trecut pentru accesarea Programului "Start Up Nation" România, cât şi creşterea numărului de companii nou înfiinţate de persoane cu vârsta între 20 şi 35 de ani, consider că avem nevoie de măsuri legislative prin care să extindem educaţia antreprenorială la toate unităţile de învăţământ din România, de la şcoala primară până la universităţi. Introducerea programelor de stimulare pentru dezvoltarea de noi afaceri în rândul tinerilor, precum şi înfiinţarea Registrului Naţional al Mentorilor Antreprenori, prin care se construieşte o bază de date publică online, alcătuită din antreprenori de succes care vor să împărtăşească, pe bază de voluntariat, din experienţa acumulată, arată interesul coaliţiei de guvernare PSD-ALDE pentru educaţia antreprenorială. Astfel, se constată o schimbare de strategie a ministerelor de resort la nivel naţional, în rândul tinerilor, şi anume, se pune accentul pe stimularea liberei iniţiative şi pe crearea de locuri de muncă înalt calificate, şi mai puţin pe asistenţa socială din partea statului. De aceea, vă propun să intrăm într-un dialog direct cu reprezentanţii Guvernului, pentru a elabora proiecte legislative, prin care să promovăm învăţământul vocaţional-tehnologic, prin educarea şi susţinerea absolvenţilor de a înfiinţa noi afaceri în propria lor comunitate. În acest sens, este foarte important să adaptăm învăţământul vocaţional la situaţia economică a fiecărui judeţ şi oraş din ţară. Obiectivul principal al educaţiei antreprenoriale constă în insuflarea ideii că un absolvent al învăţământului tehnic şi profesional este capabil şi este sprijinit de stat să deschidă o afacere. Fiecare tânăr din această categorie are nevoie de furnizarea competenţelor practice, de cultivarea unei perspective antreprenoriale, astfel încât să şi pună în practică ceea ce a învăţat. Un rol foarte important în acest domeniu îl reprezintă reînfiinţarea şi modernizarea atelierelor şcolare pentru învăţământul profesional şi tehnologic, acţiuni care trebuie puse în practică în cel mai scurt timp. Toţi tinerii trebuie încurajaţi şi mentoraţi, astfel încât să capete încredere că vor avea sprijinul statului pentru implementarea proiectelor, ghiduri de îndrumare şi exemple de bune practici în domeniul antreprenoriatului. Activitatea de mentorat nu trebuie să se realizeze doar într-un cadru formal, ci se poate desfăşura la nivel local, sub forma unor dezbateri şi consultări publice faţă în faţă şi online între antreprenorii cu experienţă în domeniile în care au avut succes şi cei care au nevoie de îndrumare în dezvoltarea noilor afaceri. Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile învăţământului preuniversitar, precum şi înfiinţarea de societăţi antrepreprenoriale studenţeşti sau realizarea unui fond naţional de investiţii în afaceri demarate de studenţi reprezintă metode de atragere a tinerilor spre acest tip de abordare, al propriei iniţiative. Studii recente arată că 60% dintre studenţi iau în considerare înfiinţarea propriei firme după terminarea facultăţii, ceea ce arată că antreprenoriatul trebuie stimulat prin orice mijloace posibile. De asemenea, 48% dintre antreprenori consideră că este nevoie de stimularea accesului la finanţare şi de elaborarea unor noi programe de susţinere pentru tinerii antreprenori. În consecinţă, fac un apel la toţi colegii din Camera Deputaţilor, indiferent de partidul din care fac parte şi de judeţul pe care îl reprezintă, pentru a colabora la nivel parlamentar, şi, împreună cu reprezentanţii Guvernului României, să consolidăm cadrul legal şi să multiplicăm instrumentele prin care să extindem programele de antreprenoriat şi să redăm încrederea tinerilor, pentru a urma învăţământul tehnic şi profesional.
Răzvan-Ilie Rotaru "Adoptarea de măsuri legislative pentru sancţionarea demnitarilor şi reprezentanţilor autorităţilor deliberative, executive, judecătoreşti şi legislative, din Parlamentul României şi din Parlamentul European, pentru denigrarea şi dezinformarea privind statul român" Având în vedere acţiunile de săptămâna trecută, de insultă, de calomnie, denigrare şi dezinformare, realizate în mod deliberat de anumiţi europarlamentari români, în cadrul dezbaterilor din cadrul Parlamentului European, cu privire la modificarea Legilor justiţiei, pentru punerea în acord cu prevederile impuse de Curtea Constituţională şi transpunerea Directivei Europene 2016/343, consider că este obligatoriu să adoptăm cât mai rapid măsuri legislative, pentru a nu mai asista la prejudicierea demnităţii şi onoarei poporului român şi a cetăţenilor români. Să le fie ruşine românilor care au mers în Parlamentul European şi i-au minţit pe străini şi şi-au denigrat ţara, pentru a obţine un avantaj în bătălia politică din interior, respectiv, condamnarea de Parlamentul European a puterii politice de la Bucureşti şi blocarea reformei justiţiei. Trebuie felicitaţi cei care au demontat această propagandă antiromânească. A fost o dezbatere netransparentă, politicianistă, făcută cu rea-voinţă. Foarte important, niciunul dintre exponenţii propagandei mincinoase nu a fost în stare să indice măcar un singur amendament din Legile justiţiei, care ar îngrădi independenţa justiţiei. A fost blocat, cu premeditare, accesul ministrului justiţiei, Tudorel Toader, la aceste dezbateri, fapt care dovedeşte cât de vulnerabili şi de lipsiţi de argument sunt cei care clamează atacul la independenţa justiţiei. Le-a fost pur şi simplu teamă că o voce respectabilă în domeniul justiţiei le va spulbera tentativa de manipulare a oficialilor europeni. Dezbaterea a fost, totuşi, un bun prilej pentru ca minciunile să fie devoalate şi pentru a fi prezentată realitatea din România. Comisarul european pe justiţie, Věra Jourová, cea care a refuzat dialogul cu ministrul Tudorel Toader, a aflat despre protocoalele secrete dintre procurori şi serviciile secrete, protocoale care au permis acţiunile de poliţie politică, a aflat despre abuzurile procurorilor, despre neconstituţionalitatea legilor concepute de Monica Macovei şi adoptate fără consultare publică, comparativ cu dezbaterea transparentă a noilor legi ale justiţiei, prin care urmează să treacă legile care privesc implementarea directive Europene privind prezumţia de nevinovăţie şi cele care prevăd modificarea Codurilor penale în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Prioritatea coaliţiei de guvernare PSD-ALDE în acest domeniu constă în finalizarea Legilor justiţiei, respectiv Legea nr. Legea nr. 303, Legea nr. 304 şi Legea nr. 317, în sensul preluării şi transpunerii observaţiilor şi deciziilor Curţii Constituţionale. De asemenea, se impune şi implementarea, până la termenul limită de 1 aprilie, a Directivei Europene 2016/343 privind garanţiile prezumţiei de nevinovăţie, prin ajustările necesare legislaţiei penale, inclusiv punerea în acord cu prevederile constituţionale impuse de Curtea Constituţională. Totodată, de la Bruxelles s-a dat un semnal clar că Europa nu se va mai amesteca în reforma justiţiei din România, atât timp cât vor fi respectate deciziile Curţii Constituţionale şi procedurile normale de legiferare. Mesajul transmis de preşedintele Comisiei Europene a fost că are încredere în sistemul de justiţie din România şi că, dacă se va ţine cont de observaţiile Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte Legile justiţiei, ceea ce intenţionează şi PSD, atunci România va fi primită în spaţiul Schengen. Legile justiţiei vor fi modificate în conformitate cu observaţiile Curţii Constituţionale. PSD nu a pus niciodată în discuţie deciziile Curţii Constituţionale şi nu o va face nici în momentul de faţă. De altfel, CCR nu a contestat niciuna dintre modificările semnificative din Legile justiţiei care au fost atacate de propagandiştii care au denigrat ţara noastră şi continuă să dezinformeze, ceea ce confirmă că, în spiritul lor, legile adoptate de Parlament sunt legi bune pentru reforma justiţiei din România. Obiecţiile CCR sunt în general legate de aspecte de formă şi de claritate, care vor fi corectate în Parlament fără nicio problemă. În perioada următoare vă voi prezenta în Parlament un demers legislativ pentru sancţionarea demnitarilor şi reprezentanţilor autorităţilor deliberative, executive, judecătoreşti şi legislative din Parlamentul României şi Parlamentul European, care în activităţile şi în acţiunile oficiale pe care le desfăşoară la nivel intern sau internaţional, prin declaraţii şi documente oficiale denigrează, dezinformează cu privire la situaţia anumitor măsuri, legi, hotărâri, adoptate şi promovate de statul român. Nu voi accepta ca poporul român sau oricare dintre români să fie insultat, calomniat şi să sufere prejudicii de imagine faţă de cetăţenii altor state pentru că aşa doresc, la un moment dat, anumiţi reprezentanţi aleşi sau numiţi pe o funcţie în structura administraţiei publice locale, centrale, executive, legislative sau judecătoreşti.
Oana-Silvia Vlăducă "13 februarie, Ziua mondială a radioului - o zi cât o istorie" Sărbătorim, în fiecare an, în data de 13 februarie, Ziua mondială a radioului, dată care, dincolo de bucuria aniversării, ne oferă şi un motiv de reflecţie. Încă de la apariţia sa, radioul a fascinat lumea, prin forţa mesajului transmis, iar astăzi face parte din viaţa noastră. Ştim de ce ne place şi de ce avem nevoie de el. Îmbină cu măiestrie imaginaţia creativă cu ştirea riguroasă, parfumul trecutului cu tumultul cotidianului şi cu aventura inovaţiei, divertismentul, cu realitatea, de multe ori dramatică. Apariţia radioului a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe tărâm cultural. Radioul s-a construit în ani de muncă şi mulţi au fost cei care au pus câte o cărămidă la ridicarea acestui edificiu, contribuind la evoluţia sa. Dacă facem recurs la memorie, putem pleca de la cel considerat inventatorul său, Nicola Tesla, mai apoi amintindu-l pe Reginald Fessenden, primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio, dar şi pe mulţi alţii. Acum radioul este un mijloc prompt şi eficient de transmitere a informaţiei, un univers dinamic, mereu în pas cu evenimentele, dar şi cu nevoia de înnoire. Data de 13 februarie constituie un motiv în plus să ne gândim la acest important mijloc de informare, care face parte din viaţa noastră, pentru că este momentul în care sărbătorim Ziua mondială a radioului, marcând astfel prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, eveniment consemnat în data de 13 februarie 1946. Ideea a aparţinut Academici Spaniole de Radio. Delegaţia Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de-a 87-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, a fost aprobată instituirea Zilei mondiale a radioului, de cea de-a 36-a Conferinţă generală a UNESCO, în ideea de a promova cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja şi asigura accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio din întreaga lume. UNESCO încurajează toate ţările să celebreze Ziua mondială a radioului, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acestei căi de comunicare, fără de care mulţi oameni nu ar avea acces la informaţii. Acest moment oferă tuturor posibilitatea de a lua parte la activităţi organizate în parteneriat cu alţi reprezentanţi ai presei, cu organizaţiile nonguvernamentale, cu autorităţi naţionale şi, nu în ultimul rând, cu participarea publicului. Acest moment aduce în dezbatere generală teme care surprind, probleme care frământă societatea, asigurând dialogul necesar şi constructiv pe marginea acestora, cu ajutorul căruia pot fi găsite mai uşor soluţii si răspunsuri. De altfel, în fiecare an, încă din 2012, când a început să fie marcată această zi, au fost propuse teme ample, care surprind aspecte importante ale unor categorii sociale sau ale unor segmente de vârstă, aducând în dezbatere o paletă largă de probleme şi subiecte de actualitate, care preocupă societatea. "Legalitatea de gen la Radio", şi "Să celebrăm femeile din lumea Radioului şi pe cei care le susţin!" - au fost printre primele temele abordate. Şi tineretul a avut un rol important în cadrul acestor dezbateri, fiind conştientizată nevoia de implicare a tuturor factorilor de răspundere, a fiecăruia dintre noi, în rezolvarea unor probleme cu care se confruntă mulţi tineri. În acest context, a fost subliniată puterea radioului de a contribui la realizarea unor obiective sociale ale tinerei generaţii. O altă temă de interes a fost "Radio în situaţii de urgenţă şi dezastre", plecând de la ideea că radioul rămâne modalitatea de informare în timp real. Informaţia transmisă de radio poate ajunge în comunităţi îndepărtate sau la persoane vulnerabile şi are cea mai largă audienţă la nivel mondial. Mesajele UNESCO au subliniat, şi cu prilejul lansării acestei teme, necesitatea libertăţii de exprimare. Nu în ultimul rând, a fost pus accentul pe siguranţa jurnaliştilor care îşi fac datoria de a informa din zone calamitate şi care se află în împrejurări ce le pot pune viaţa în pericol. A fost menţionată, de asemenea, necesitatea de a dispune de accesibilitatea imediată a frecvenţelor radio în momentele esenţiale pentru salvarea de vieţi. Chiar dacă au marcat aniversarea Zilei mondiale a radioului, aceste teme trebuie să rămână printre preocupările noastre, în fiecare zi. Nu putem uita că şi istoria radioului România este bogată, putând aminti la acest capitol momente de referinţă, dar mai ales personalităţi ale căror nume nu pot fi uitate niciodată. Istoria radioului din ţara noastră consemnează faptul că, la 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniştri a aprobat înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, actuala Societate Română de Radiodifuziune. Aproape un an mai târziu, la 1 noiembrie 1928, la ora 17,00, aveau să fie auzite, în eter, cuvintele: "Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România". Prin aceste cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, prindea viaţă postul naţional de radio şi se deschide un drum, deloc uşor, marcat de multe evenimente. La 10 martie 1929, microfonul de radio avea să se transforme într-o adevărată tribună pentru istoricul Nicolae Iorga, cel care a ţinut cele mai multe conferinţe radiofonice. La radio se făceau auzite apelurile importante către ţară, în vremuri tulburi ale istoriei, dar şi voci ale unor personalităţi care au devenit repere. Artişti îndrăgiţi aveau să ţină ascultătorii lângă aparatele de radio, oferind multe momente memorabile. De la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost captivată de noua metodă de comunicare. Dar, până la performanţele din zilele noastre, când acest mijloc de informare reprezintă o adevărată industrie, a fost nevoie de foarte multă muncă şi sacrificii. Dar truda profesioniştilor care se dedică acestei meserii şi care aduc zi de zi, clipă de clipă, informaţia de care avem nevoie, dar şi un strop de deconectare, continuă. Nu de puţine ori, se află în zone de conflict sau în mijlocul unor dezastre naturale, pentru a relata cu acurateţe întâmplările, lăsându-şi meseria cu mult curaj. Radioul ne aduce buletine de ştiri care ne conectează în timp real eu evenimente de actualitate, care se petrec aproape de noi sau la celălalt capăt al lumii, ne oferă programe care ilustrează diferite domenii de activitate, dar, nu în ultimul rând, îşi deschide larg porţile în faţa actului cultural-artistic, promovând şi chiar producând evenimente de înaltă ţinută. Înainte de toate, însă, "radioul este cu şi despre oameni". Realizatorii, producătorii şi prezentatorii de radio ne înlesnesc întâlniri pe calea undelor cu celebrităţi din zone cultural-artistice, personalităţi ale ştiinţei, nume ale sportului, care reuşesc să atingă performanţa. În acelaşi timp, ne aduc în atenţie opinii, probleme şi aşteptări ale oamenilor simpli, care reflectă preocupări actuale, aspecte importante ale vieţii de zi cu zi. Astfel, radioul este o prezenţă constantă a vieţii noastre şi reprezintă un factor de coeziune, un mijloc de educaţie şi un promotor de cultură. El poate deveni o platformă pentru informare, dar şi pentru inovare, eu ajutorul căreia persoane de toate vârstele, din toate categoriile sociale, pot să dezbată preocupările actuale şi să aducă în atenţie teme de larg interes. Ziua mondială a radioului este un moment în care trebuie să le mulţumim, odată în plus, celor care, prin activitatea lor, au devenit o voce, şi care contribuie, prin muncă şi obiectivitate, la reafirmarea importantului principiu al libertăţii presei şi la menţinerea ideii de dezbatere publică. Este o zi specială, în care este reconfirmată puterea fascinantă a radioului, pe care îl putem asculta acasă, în maşină sau în multe alte locuri, care ne lansează teme serioase de meditaţie sau care ne oferă clipe de deconectare şi care îşi face clipă de clipă datoria de aduce oamenii laolaltă, uniţi de magia cuvântului care învinge distanţele de orice fel. Se cuvine să le mulţumim oamenilor de radio pentru tot ce au făcut şi pentru ceea ce fac în slujba ascultătorilor şi le urăm la multe şi frumoase împliniri!
Georgeta-Carmen Holban "Violenţa domestică, o plagă socială care trebuie eradicată!" Violenţa domestică a luat forme deosebit de grave în ultima perioadă de timp. Am văzut cu toţii pe canalele media o serie de tragedii provocate de acest tip de agresivitate, pe fondul geloziei, despărţirii, consumului de alcool şi al altor probleme. Am văzut însă ceva şi mai grav, instituţii ale statului care nu au avut posibilitatea să intervină în astfel de cazuri, care nu au putut preveni nenorocirile, chiar dacă, în multe dintre situaţii, existau plângeri şi numeroase semne că se pot consuma episoade tragice, chiar dacă instanţele de judecată au emis ordine de protecţie. În ultimii 2 ani, aproape 300 de români şi-au pierdut viaţa, ca urmare a violenţei în familie, şi au fost încălcate peste 1.700 de ordine de protecţie, din cele 5.500 de ordine emise de instanţele de judecată. La iniţiativa Guvernului Dăncilă, se va pune capăt acestui coşmar, acestei stări de fapt care creează panică şi nesiguranţă în cadrul unor familii, al unor cupluri, în societate. De acum înainte, se va acţiona rapid. Modificările aduse Legii privind combaterea violenţei domestice sunt extrem de importante. În viitor, se va putea interveni cu maximă rapiditate în cazurile de agresivitate în familie. Poliţistul a primit competenţe clare în acest domeniu, are dreptul şi obligaţia să acţioneze imediat pentru a proteja victima şi pentru a-l îndepărta pe agresor, chiar şi dintr-o locuinţă pe care o deţine în proprietate. Astfel, vom preîntâmpina producerea unor drame care au lăsat copii orfani, care au bulversat societatea şi care au pus într-o lumină proastă autorităţile statului. Aşa ar fi trebuit să acţioneze România din totdeauna!
Andrei Daniel Gheorghe "Cum ne vinde PSD pentru câţiva arginţi" PSD forţează legea şi calcă în picioare o decizie judecătorească definitivă. Pe principiul "facem asta pentru că putem", coaliţia toxică, PSD-ALDE-UDMR, aduce într-un cadru legal, o ilegalitate. Majoritatea parlamentară ignoră total hotărârea judecătorilor privind funcţionarea penală a Liceului Teologic din Târgu Mureş şi fără să ţină cont că există un dosar la DNA în acest caz. Justiţia a demonstrat clar că înfiinţarea acestei instituţii de învăţământ încalcă legile ţării. Aici nu vorbim despre drepturile minorităţilor, despre autonomie, despre învăţământ în limba maternă. Liceul Teologic funcţionează într-o clădire, a cărei restituire este anchetată de procurorii DNA. Totul este "putred în Danemarca", o speţă, "capo al fine", care miroase a puşcărie pentru actorii care au pus în scenă această afacere dubioasă. Nu mai vorbim despre faptul că organizarea Liceului Teologic cu predare în limba maghiară se face prin desfiinţarea Liceului românesc Unirea. Cu toate acestea, PSD-ALDE a votat un Proiect de Lege de reînfiinţare a Liceul Teologic din Târgu Mureş, o totală bătaie de joc la adresa statului de drept, o afacere instrumentată, împreună cu UDMR, reprezentând preţul plătit de majoritatea parlamentară pentru votul dat învestirii Guvernului Dăncilă, o înţelegere contra naturii, care depăşeşte graniţele ţării şi care pune sub semnul întrebării respectarea legilor în România! Pentru a se perfecta monstruosul pact cu UDMR, chiar ministrul de externe de la Budapesta a avut o întâlnire, zilele trecute, cu Liviu Dragnea, pentru ca PSD să-şi dea votul în vederea înfiinţării acestui liceu teologic, care va funcţiona în cadrul Colegiului Naţional "Unirea". Cu alte cuvinte, liderul PSD, de dragul unor voturi în Parlament, decretează desfiinţarea unei unităţi româneşti de educaţie, cu tradiţie, din Târgu Mureş, pentru funcţionarea ilegală a unui liceu cu predare în limba maghiară. Dar acest caz este doar vârful aisbergului. După cum au susţinut liderii UDMR, PSD şi-a dat acordul pentru redeschiderea unor dosare de retrocedare dubioasă a mai multe imobile către bisericile maghiare. Amintim că procesul de restituire a fost blocat în ultimii ani, deoarece există numeroase suspiciuni de corupţie şi mai multe dosare la DNA. Ca un exemplu de bătaie de joc la adresa intereselor naţionale şi de încălcare a legilor ţării, este modul în care s-a făcut retrocedarea clădirii Colegiului "Unirea" Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Având la bază doar interese politice, nu şi legile retrocedările, imobilul din Târgu Mureş a fost retrocedat în 2004, tot în perioada guvernării PSD, tot în urma unor înţelegeri cu UDMR. În 2015, procurorii DNA au deschis dosar penal în acest caz, deoarece existau suspiciuni de corupţie. Există documente care demonstrează că imobilul retrocedat nu a fost niciodată în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind ridicat, la începutul Secolului XX, cu bani publici ai comunităţii, nu ai bisericii. Ilegalităţile nu s-au oprit aici. În acest imobil restituit, funcţionează unul dintre cele mai bune colegii româneşti din Ardeal, "Colegiul Unirea", care a început să plătească chirie Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Dar nu acesta era scopul bisericii maghiare şi al UDMR. Liderii unguri au decis înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic chiar în incinta Liceului Unirea. Au desfiinţat clase întregi româneşti, elevi de la acest colegiu fiind transferaţi la alte şcoli. Intenţia era clară, mai întâi segregarea învăţământului din această unitate şcolară, apoi desfiinţarea întregului colegiu. Aşa s-a purces, pe baza unor decizii politice, luate de UDMR, în cârdăşie cu "cozi de topor" din administraţia locală, înfiinţarea Liceului Teologic cu predare în limba maghiară, fără nicio o bază legală. De aceea, s-a ajuns la întocmirea unui nou dosar penal în acest caz. Chiar de curând, o decizie judecătorească definitivă a stabilit, în contencios administrativ, că nu există bază legală pentru funcţionarea Liceului Teologic. Drept urmare, PNL atrage atenţia tuturor instituţiilor abilitate, că actuala majoritate parlamentară, în dispreţul legii şi a interesului naţional, şi prin decizii discreţionare şi abuz de putere, decide sacrificarea unei unităţi şcolare de elită, din Târgu Mureş, pentru câteva voturi în Parlament.
Cristian Buican "Tăieri de salarii, în ritm de ipocrizie PSD-istă" Am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă asupra perversităţii prevederilor O.U.G nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2/J15 privind Codul fiscal. Dacă nu ştiţi ce reglementează această ordonanţă, ea prevede trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Astfel, peste noapte şi fără o minimă dezbatere publică, împotriva tuturor avertizărilor venite din partea specialiştilor în fiscalitate şi fără a ţine cont de atenţionările din partea companiilor private sau a sindicatelor, reprezentanţii PSD-ALDE au adoptat trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, cea mai "antinaţională", "fascistă", "absurdă", "ridicolă" prevedere fiscală adoptată în ultimii 10 ani, în România. Menţionez că toate aceste descrieri privitoare la această măsură fiscală sunt făcute de actuala conducere a celor două partide care guvernează România, PSD şi ALDE. Daţi-mi voie să citez câteva dintre declaraţiile din toamna anului 2016, referitoare la această măsură de trecere a contribuţiilor de la angajator la angajat, ale domnului Liviu Dragnea, preşedintele PSD de atunci şi de azi: "Este o bazaconie". "Investitorii, şi români şi străini, deja fac un pas înapoi. Sunt rezerve în a-şi continua programul de investiţii, pentru că se gândesc dacă aşa se lucrează în România, dacă nu putem vorbi de predictibilitate, orice schimbare de genul ăsta influenţează afacerile imediat". "A produs tulburare foarte mare în tot mediul economic şi nu numai". "S-a ajuns la această întâlnire de astăzi, pentru că a apărut în spaţiul public o intenţie de a modifica Codul fiscal. (...) Vă cer domnule prim-ministru să stopaţi orice intenţie, orice măsură antinaţională pe care vreun membru al Guvernului dumneavoastră ar avea de gând să o ia. Îi asigur, de asemenea, pe români că, dacă cumva se va întâmpla lucrul asta - şi, iertaţi-mă, după ceea ce s-a întâmplat cu Codul fiscal, cu intenţia de a fi modificat Codul Fiscal, nu avem foarte mare încredere - cred că putem să-i asigurăm pe toţi românii că orice măsură antinaţională, orice creştere de taxe, orice tăiere de venituri, va fi reparată şi stopată de noi, imediat ce vom veni la guvernare". Vă reamintesc, dragi colegi deputaţi de la PSD şi ALDE, că în toamna anului 2016, atunci când un secretar de stat de la Ministerul Finanţelor Publice a adus în atenţia publică acest tip de măsură, de trecere a contribuţiilor de la angajator la angajat, în frunte cu Liviu Dragnea, majoritatea reprezentanţilor PSD şi ALDE au criticat în termeni foarte duri această intenţie. Şi atunci era doar o intenţie! Acum, această "bazaconie fascistă", cum era denumită de reprezentanţii PSD, este în vigoare şi produce efecte. Ca om politic cu experienţă, pot înţelege nuanţarea unor declaraţii anterioare, însă, în acest caz, vă spun cu mâna pe inimă că nu pot pricepe cum poţi adopta o măsură pe care acum un an şi jumătate o criticai în termeni extremi de duri. Oricâte explicaţii am primi, acest caz este vanul clasic de ipocrizie politică profundă, care, din păcate, are urmări cuantificabile în drame familiale. Afirm acest lucru cu toată responsabilitatea, fiindu-mi aduse la cunoştinţă o serie de astfel de drame ale unor angajaţi din mediul privat care, fie au rămas fără loc de muncă, fie au fost nevoiţi să accepte o diminuare a venitului lunar. Din păcate, nici în mediul bugetar lucrurile nu stau foarte bine. De la asigurări repetate venite din partea guvernamentală precum, "niciun venit nu va scădea", până la "3% dintre bugetari vor înregistra o tăiere a venitului lunar" şi de la "creşterea tuturor salariilor bugetarilor cu 25%", până la majorări de 3 lei a majorităţii salariilor, toate scenariile acestea demne de Kafka sunt astăzi realitate din cauza tuturor celor 3 Guverne PSD-ALDE din ultimul an. Stimaţi colegi din arcul guvernamental, fac şi pe această cale un apel la dumneavoastră, de a respinge în Parlament O.U.G nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cât mai urgent posibil, şi vă solicit să fiţi solidari cu propriile declaraţii din 2016, când aţi considerat măsura trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat ca fiind "antinaţională".
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Politicile interne în domeniul energetic - vulnerabilitatea sistemului energetic naţional" "Programul de guvernare 2017-2018", revizuit ca "Programul de guvernare 2018-2020", cu care coaliţia de guvernare a câştigat alegerile parlamentare din 2016, a însemnat de fapt vinderea unei iluzii pentru toţi românii, într-un mod profund nedemocratic, care a generat în societatea românească un sentiment de neîncredere şi de confuzie, într-un moment în care România putea profita din punctul de vedere al stabilităţii socio-economice. Cetăţenii nu s-au aflat în centrul guvernării, ci au fost substituiţi, în toate domeniile vieţii cotidiene, de interesele unor grupuri. Unul dintre domeniile în care s-a realizat cel mai puţin din ceea ce s-a promis este cel energetic. În loc să beneficiem de un sistem energetic durabil şi competitiv pentru perioada 2017-2020, simţim mai degrabă cum haosul politicilor energetice ne afectează. Privind retrospectiv, putem observa cum întregul sistem energetic naţional a fost bulversat de politicile energetice defectuoase şi de un management ineficient, astfel: Promisiunile neîndeplinite abundă, ceea ce duce la o vulnerabilizare a sistemului energetic naţional. Amintesc de: revizuirea legislaţiei în domeniul petrolului şi a gazelor naturale; redefinirea politicilor energetice, astfel încât România să devină un hub energetic regional; realizarea obiectivelor "Strategiei energetice 2020-2030" privind dezvoltarea sectorului energetic; importanţa şi atenţia acordate consumatorului vulnerabil. În concluzie, anul 2017 a fost unul cu realizări sărace în domeniul energetic naţional. Lentoarea a înlocuit voinţa, progresele au fost substituite de regrese, interesele unor grupuri par că au primat în faţa celor naţionale. Consumatorii din România - mă refer în special la cei casnici - nu au simţit o îmbunătăţire a nivelului de trai, din punct de vedere energetic. Am convingerea că, dacă se va continua în acelaşi ritm România se va afla în situaţia de a pierde, din punct de vedere energetic, gradul de independenţă de care se bucură, şi va risca să fie ocolită de marile proiecte energetice, din cauza politicilor interne defectuoase.
Dumitru Oprea "Guvernanţii vând pielea «tigrului Europei», în vreme ce economia lumii dă semne de reaşezare" Coaliţia PSD-ALDE nu a valorificat momentele favorabile de creştere economică create de guvernările anterioare. Le-au sacrificat de dragul populismului şi al măsurilor fiscale aberante, menite să acopere dezechilibrele create de interesele personale sau de grup ale artizanilor celebrului Program de guvernare PSD-ALDE. Pieţele financiare internaţionale continuă să producă efecte în economia mondială, prin căderi care nu şi-au găsit încă explicaţia. Nicio criză mondială nu seamănă cu alta. În astfel de condiţii, în afară de mediul privat, specialiştii BNR, consultanţii fiscali şi analiştii economici, nimeni din executiv sau de la putere nu este îngrijorat de consecinţele unui nou val de recesiune economică. Când spunem nimeni, ne referim, mai precis, la ministrul finanţelor publice, Eugen-Orlando Teodorovici, intrat într-o spirală a derutei fiscale. Cândva un mare critic al trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat, noul Teodorovici, din "era" Dragnea, a reuşit să-şi dea jos masca de profesionist şi să pună umărul la izbirea economică a României de zidul numit criză. Semne că ministrul Teodorovici a trecut în tabăra majoritară a servilismului oferit lui Dragnea s-au simţit încă de la discutarea bugetului de stat în Parlament. Atunci s-a comportat ca un veritabil Florin Iordache al Comisiei pentru buget-finanţe. În toiul nopţii, bugetele ministerelor au fost avizate pozitiv, miniştrii neavând timp nici măcar să se aşeze pe scaun pentru a-şi susţine "cauza". Asemenea celuilalt lider "vizionar" al guvernării PSD-ALDE, care, în plină criză, ne convingea că în România economia duduie, actualul ministru al finanţelor publice declara că scăderea burselor internaţionale nu ne afectează. Iată de ce, în mod cu totul legitim, ne întrebăm care sunt măsurile "de vreme rea" pe care le planifică ministrul Eugen Orlando Teodorovici în cazul unei noi crize de proporţii pe pieţele financiare? Când vor înceta contractarea împrumuturilor de miliarde de euro, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale Guvernului? Ce aşteptări putem avea de la cea mai iresponsabilă guvernare a României, din ultimii 28 de ani, ne va asigura trecerea fără pierderi prea mari printr-o eventuală nouă criză economică mondială?
Mihai Doru Oprişcan "Aşteptăm cu mare interes finalizarea Tronsonului de autostradă Târgu-Mureş - Câmpia Turzii" Infrastructura este un domeniu la care ţara noastră continuă să fie "repetentă" ani la rând. Conform ultimelor rapoarte ale Comisiei Europene, România nu doar că se află cu mult în urma altor ţări din Uniunea Europeană, dar "infrastructura este slabă şi, astfel, afectează creşterea economică". Nu este nimic nou sub soare. Nouă românilor nu ni se pare ceva nelalocul lui, deoarece suntem obişnuiţi să vedem doar câţiva kilometri de autostradă finalizaţi într-un an, sau deloc. Au trecut 27 de ani de aşa-zisă democraţie, iar la acest capitol nu ne descurcăm deloc. Guvernele PSD au pus pe butuci autostrăzile, iar cheltuielile cu investiţiile au fost sacrificate în detrimentul cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială. Dezvoltarea infrastructurii este vitală pentru creşterea economică a României, pentru circulaţia mărfurilor, pentru dezvoltarea sectorului serviciilor şi a turismului. Dar se pare că vă complaceţi în această situaţie şi este mult mai uşor să promiteţi şi să nu faceţi nimic în acest sens. Numai că dumneavoastră, stimaţi guvernanţi, nu aţi înţeles acest lucru sau nu vreţi să înţelegeţi, numai că aţi câştigat alegerile cu multe minciuni şi promisiuni populiste, trecând realizarea a 6 autostrăzi în marele Program de guvernare. România se confruntă sub această guvernare cu o capacitate de implementare redusă a proiectelor investiţionale mari, abilităţi de planificare reduse, infrastructură actuală de slabă calitate, cauzată de lucrări de mentenanţă întârziate sau deficitare. Pe tronsonul de Autostradă Târgu Mureş-Câmpia Turzii, lucrările cam bat pasul pe loc, iar cei mai vitregiţi de soartă suntem noi, toţi şoferii care folosim DN 15, un drum aglomerat, dar şi extrem de periculos, din cauza numărului mare de accidente care au loc. Anul trecut Ministerul Transporturilor a aprobat cererea de finanţare a autostrăzii mai sus menţionate, evaluată la 1,83 miliarde de lei, aşa că sperăm ca la finele lui 2019 acest tronson să fie folosit. România are la dispoziţie 5 miliarde de euro în cadrul POIM. De aceea, conform declaraţiei făcute de comisarul european Corina Creţu, "avem nevoie de o planificare realistă, o pregătire amănunţită şi o implementare eficientă a proiectelor de transport...". Şi mă întreb, aşa cum cred că se întreabă fiecare roman, cum să se realizeze ceva dacă în anul 2017 s-au finalizat doar 15,4 km de autostradă, iar cei trei miniştrii care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor, într-un singur an, au venit, au promis şi au plecat! Creşterea economică a României nu este deloc sănătoasă, degeaba ne lăudăm că suntem campioană în Uniunea Europenă la acest capitol, pentru că noi consumăm mai mult decât producem, iar statul roman se împrumută şi se tot împrumută, pentru a acoperii cheltuielile. Grav este că abordarea politică a acestei coaliţii de guvernare nu are nimic în comun cu viitorul acestei ţări. Nu are nimic în comun cu bunăstarea românilor, ci doar cu acumularea cât mai mult a capitalului politic. Românii au fost şi continuă să fie minţiţi, iar societatea românească resimte acest lucru din plin.
Ionuţ-Marian Stroe "Liceul «Carol I» din Craiova este măcinat de timp şi de indolenţa administraţiei" Recent, Primăria Craiova a anulat cea de-a doua licitaţie consecutivă pentru reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional "Carol I". Anunţul a venit cu o întârziere considerabilă faţă de termenul legal de evaluare, iar explicaţia a fost foarte sumară, motivându-se că s-ar fi depus numai "oferte inacceptabile şi/sau neconforme". Situaţia ridică semne de întrebare, dat fiind că o asemenea problemă ar fi trebuit să fie identificată şi făcută publică la foarte scurt timp după termenul de depunere a dosarelor, întreaga procedură va trebui să fie reluată, ceea ce va duce inevitabil la întârzieri considerabile în demararea lucrărilor. În timp ce administraţia locală se joacă cu licitaţiile, clădirea, monument istoric care găzduieşte Colegiul Naţional "Carol I", este măcinată de timp. Semnele degradării devin din ce în ce mai evidente, iar lipsa reabilitării pune în primejdie o instituţie dintre cele mai importante din Craiova. Aproape 2.000 de elevi, dar şi spectatorii care doresc să urmărească spectacolele Operei Naţionale se expun riscului zilnic, atunci când trec pragul clădirii. Colegiul craiovean este al doilea liceu în ţară ca vechime, după Colegiul Naţional "Sfântul Sava", fiind înfiinţat în anul 1826. Pe băncile acestuia s-au format personalităţi de prin rang din cultura română, precum Titu Maiorescu, Nicolae Titulescu sau Eugen Ionescu. Clădirea actuală datează din anii 1893-1895 şi este clasată ca Monument Clasa A, atât datorită arhitecturii deosebite, cât şi datorită filelor de istorie care s-au scris aici. Cum se face că am ajuns în această situaţie extrem de gravă? Oare este vorba de faptul că revoluţia fiscală a tăiat sume enorme din bugetul tuturor administraţiilor locale, iar acum Primăria Craiova nu mai are bani să finanţeze acest proiect extrem de important? Oricare ar fi explicaţia, este cert că administraţia locală nu şi-a făcut datoria faţă de craioveni, expunând la riscuri inacceptabile tinerii din municipiu, dar şi o parte din istoria naţională a României.
George Şişcu "Sistemul public de sănătate din România este la pământ!" Raportul Uniunii Europene despre profilul sănătăţii din România, pentru anul 2017, demonstrează clar situaţia deplorabilă a sistemului de sănătate publică din ţara noastră. Bolile cardiace şi accidentele vasculare cerebrale sunt cel mai des întâlnite cauze ale mortalităţii, în timp ce şi decesele cauzate de diverse forme de cancer au crescut dramatic. De asemenea, bolile infecţioase reprezintă o provocare semnificativă, România având cea mai ridicată rată de tuberculoză din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, mortalitatea infantilă este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Rata mortalităţii ar putea să scadă doar în condiţiile existenţei unui sistem performant de asistenţa medicală, dar şi cu ajutorul prevenţiei, care, în România, din păcate, lipseşte cu desăvârşire. Din păcate, însă, realitatea este cruntă - în România mortalitatea este cea mai ridicată din Uniunea Europeană pentru femei şi a treia cea mai ridicată pentru bărbaţi. În acest context, al nevoilor tot mai crescute, România pierde personal sanitar şi medical valoros, din cauza emigrării. Numărul de medici şi de asistenţi medicali disponibili este relativ scăzut, comparativ cu mediile UE, 2,8 medici per 1.000 locuitori, comparativ cu 3,5 în Uniunea Europeană şi respectiv 6,4 asistenţi medicali per 1.000 de locuitori versus 8,4 în Uniunea Europeană. În plus, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană şi reprezintă mai puţin de o treime din media acesteia. Este clar că pentru Guvernul Dragnea-PSD-ALDE sănătatea publică este departe de a reprezenta o prioritate. Instabilitatea politică şi economică ne-a condus la nivelurile scăzute ale cheltuielilor pentru sănătate şi la perpetuarea unor stări patologice care afectează de ani de zile sistemul de sănătate publică din România. Confruntarea şi rezolvarea acestor probleme necesită o asumare politică hotărâtă a unui guvern capabil să dea soluţii adecvate, pe care, din păcate, nu am văzut-o la niciunul dintre Guvernele PSD din ultima perioadă. Mă întreb, oare câţi oameni trebuie să mai moară cu zile, pentru ca acest sistem să înceapă să conteze cu adevărat pentru cei care ne conduc?
Dragoş Gabriel Zisopol "Ziua de 9 februarie, ziua mondială a limbii elene" În conformitate cu Decizia nr. 17889, a miniştrilor de interne, de externe şi al educaţiei, cercetării şi cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei în data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos, a fost declarată Ziua mondială a limbii elene. Prin instituţionalizarea acestei sărbători mondiale anuale, se promovează rolul îndeplinit de limba elenă de-a lungul secolelor, limbă care a contribuit şi contribuie esenţial la consolidarea atât a civilizaţiei europene, cât şi a celei mondiale. În antichitate, limba elenă a fost un factor de educaţie si transmitere a teoriilor ştiinţifice, a viziunilor filosofice şi a textelor literare. În limba greacă au fost scrise nenumărate texte ale creştinismului, texte care au fost răspândite în întreaga lume. De-a lungul secolelor, contribuţia limbii elene a fost decisivă pentru tezaurizarea şi promovarea culturii greceşti. Limba elenă a supravieţuit până în zilele noastre, alăturându-se celor mai vechi limbi vii din lume. Cunoaşterea importanţei limbii elene ne permite să înţelegem esenţa culturii greceşti şi contribuţia multidimensională a acesteia la crearea culturii mondiale. În discursul său de anul acesta, referitor la Ziua mondială a limbii elene, domnul Terrence Kouik, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă, a accentuat importanţa diasporei şi a Bisericii greceşti în conservarea limbii elene, subliniind că, în multe ţări, cunoaşterea acesteia a ajuns la a şasea şi chiar a şaptea generaţie de greci. În acest context, consider ca fiind de bun augur şi modestele contribuţii ale Uniunii Elene din România, dintre care menţionez: predarea limbii elene de către dascăli din Grecia şi din România, în toate filialele Uniunii Elene, începând cu anul 1990 - anul înfiinţării acesteia; organizarea, în regie proprie, a unor concursuri naţionale de limba greacă, în perioada 2002-2009; predarea limbii elene maternă/modernă, din anul ... şi până în prezent, în toate şcolile din România, acolo unde sunt solicitări, cu note în catalog, după o metodologie concepută de deputatul Uniunii Elene şi aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale din România; anual, organizarea Olimpiadei Naţionale de limba elenă, începând din 2009, în parteneriat cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale din România; organizarea, în premieră mondială, în Parlamentul României, în perioada 10-14 septembrie 2014, a Olimpiadei Internaţionale de limba greacă. Anul acesta vom organiza cea de-a V-a ediţie. Un rol foarte important în ecuaţia promovării limbii elene îl joacă ministerele de resort din cele două ţări, Grecia şi România, Ambasada Republicii Elene din Bucureşti, Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă din cadrul Universităţii Bucureşti şi Lectoratul de Neogreacă din Iaşi, dar, mai presus de toate, cei care, în mod direct - cadre didactice, părinţi şi copii - sunt implicaţi în actul educaţional. Uniunea Elenă din România, începând cu data de 9 februarie 2018, a demarat o serie de acţiuni dedicate Zilei mondiale a limbii elene: informări cu privire la rolul şi la importanţa limbii elene, istoria acesteia, relaţia cu alte limbi, vechi sau moderne, valoarea educaţiei lingvistice, modalităţile de îmbogăţire a vocabularului, jocuri lexicale; lucrări creative cu subiecte legate de diacronicitatea şi sincronicitatea limbii elene; întâlniri cu oameni de literatură şi artă, pentru abordarea multilaterală a diferitelor aspecte ale limbii elene şi a modalităţilor ei de utilizare; ateliere literare, lecturi publice, prezentări de carte, spectacole de teatru; dezbateri, cu scopul de a evidenţia limba elenă vorbită şi de a dezvolta multiple forme de valorificare a acestei într-o varietate de situaţii de comunicare etc. În acest context, cu mare bucurie, vă invităm să ne fiţi alături, pentru a dezvolta intercultural dialogul, de altfel cuvânt grecesc, care dă sens vieţii. La mulţi ani limbii elene!