Petru Gabriel Vlase Bună dimineaţa! Domnule Dîrzu, vă rog.
Ioan Dîrzu Stimaţi membri ai Parlamentului, În ceasul cel mai greu al istoriei noastre europene, după lungi eforturi de a înţelege, simţi şi trăi proiectul european, România este pusă în faţa unei ostilităţi nejustificate din partea unor naţiuni pe care le credeam şi vrem să le credem în continuare prietene: Germania, Austria şi Olanda. Acestea nu doresc să facem parte din marea familie a statelor membre Schengen, în ciuda idealurilor şi eforturilor tuturor românilor. Istoria noastră modernă demonstrează că am fost mereu pentru Europa. Elita politică românească paşoptistă a înţeles, încă din faşa construcţiei statului naţional şi unitar român, că viitorul nostru va fi în Europa. Liderii politici interbelici au unit Regatul României cu ceea ce însemna sistemul de drept internaţional şi cultura politică a Europei acelor vremuri. România a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, în 1974 semnându-se o serie de acorduri pentru facilitarea schimburilor comerciale. Pe tot parcursul istoriei noastre postdecembriste, clasa politică românească şi-a asumat integrarea în Uniunea Europeană şi a realizat-o. Acum, România luptă împreună cu celelalte 27 de state pentru consolidarea democraţiei, a statului de drept, a sistemului de protecţie a drepturilor omului şi a uniunii politico-economice, depunând toate eforturile instituţionale de a rămâne un partener fidel şi puternic în Uniune. Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare aderării la spaţiul Schengen. Evaluarea celor şapte domenii de interes - cooperare poliţienească, protecţia datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre - a concluzionat că România îndeplineşte condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen. Activitatea continuă, profesionistă şi recunoscută a Poliţiei de Frontieră, a structurilor Ministerului Afacerilor Interne, a Brigăzii Antitero a Serviciului Român de Informaţii, precum şi a altor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, reprezintă garanţia unei Europe fără frontiere, sigure şi din care să facă parte şi România. Sunt mii de români care, de mai bine de 10 ani, muncesc încontinuu pentru a păstra şi îmbunătăţi standardele impuse de Convenţia de aplicare a Acordului Schengen. Printre ei, diplomaţii Ministerului Afacerilor Externe depun eforturi uriaşe să convingă statele membre că diferendele politice nu-şi au locul într-o situaţie obiectivă unde respectarea normelor de drept european are prioritate. În prezent, România aplică toate dispoziţiile acquisului Schengen şi acţionează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuţie semnificativă la însăşi securitatea spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2.000 km de frontieră externă a Uniunii Europene, cu cheltuieli acoperite din bugetul de stat. Chiar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia prezentării discursului privind starea Uniunii Europene, a declarat că statul român a îndeplinit toate condiţiile care se impun pentru intrarea în spaţiul Schengen. Ne surprinde poziţia Germaniei, care încă din anul 1992, odată cu semnarea Tratatului privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, şi-a asumat să "acorde o mare însemnătate participării României ca membru al Consiliului Europei, în vederea integrării în comunitatea statelor, bazată pe aceste valori" şi "să sprijine eforturile în vederea creării condiţiilor pentru o continuă apropiere economică şi politică a României de Comunitatea Europeană". Or, constatăm cu regret că aceste valori şi deziderate nu mai sunt respectate în condiţiile în care nu suntem doriţi în penultima sferă de integrare europeană - spaţiul Schengen. În contextul ameninţărilor de securitate actuale, primirea României în spaţiul Schengen apare ca o necesitate, o expresie a încrederii în valorile europene la care naţiunea noastră a aderat fără echivoc, dar mai ales un plus de securitate pentru toţi cetăţenii Europei. Solicit, membrilor Parlamentului României, în speţă comisiilor parlamentare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru politică externă şi afaceri europene, Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice ale României în statele Uniunii Europene, preşedintelui României şi prim-ministrului României, să depună toate diligenţele, de îndată, pentru îndeplinirea dezideratului românilor. Aderarea României la spaţiul Schengen trebuie să aibă loc în acest an, fără condiţii şi întârzieri nejustificate, astfel încât anul Marii Uniri să ne găsească cât mai aproape de Europa, ca un stat deplin asumat şi egal în drepturi şi privilegii cu celelalte state membre. Vă mulţumesc. Deputat în Colegiul nr. 1 Alba, Ioan Dîrzu. Mulţumesc, domnule preşedinte.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Cherecheş. Cu rugămintea să vă încadraţi în 3 minute, toată lumea.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Oare de ce ne trezim doar după dezastre?". Furtuna de duminică, 17 septembrie, care a afectat judeţele din vestul ţării, inclusiv judeţul Bihor, din care provin, provocând un dezastru soldat, din păcate, atât cu pierderi materiale, cât şi cu pierderi de vieţi omeneşti, şi cu mai mult de 100 de persoane rănite, a demonstrat că fie nu există un sistem bine pus la punct de avertizare a populaţiei, fíe e foarte slab şi vulnerabil, consecinţa fiind că cetăţenii au fost luaţi prin surprindere, complet nepregătiţi. Din păcate, nu doar avertizările lipsesc, dar şi educaţia specifică despre ce trebuie să facă cetăţenii în situaţia în care sunt surprinşi de furtună, în caz de cutremur, inundaţii sau alte dezastre naturale. Ce să facă dacă sunt surprinşi de furtună în maşină, să-şi continue drumul sau să tragă pe dreapta? Ce să facă cei care sunt surprinşi de furtună afară, în câmp sau undeva, în natură? E permisă ieşirea din casă pe atenţionare de cod galben, portocaliu sau roşu? Ar trebui ca fiecare român să ştie exact răspunsul la aceste întrebări. Având în vedere faptul că astfel de fenomene meteorologice se repetă destul de des în ultima vreme şi sunt de o tot mai mare intensitate, şi pentru a preîntâmpina o altă tragedie pe viitor, îi cer doamnei ministru de interne, Carmen Dan, să îmi comunice care sunt măsurile concrete pe care le va lua pentru a proteja viaţa cetăţenilor şi a preveni la timp populaţia cu privire la riscurile iminente generate de schimbarea bruscă a vremii sau de anumite fenomene meteorologice prognozate. Cum va asigura managementul integrat al unor astfel de situaţii de criză, astfel încât să nu apară sincope în comunicarea instituţională, iar reacţia autorităţilor să fie una promptă şi eficientă. Pe de altă parte, lipsa de responsabilitate a unora dintre cei care construiesc, a unor sancţiuni mai severe pentru nerespectarea legilor în ce priveşte disciplina în construcţii, sistemul de asigurări de locuinţe, neperformant, din România, lipsa autorizaţiilor de funcţionare sau a celor de incendiu în multe unităţi şcolare, defrişările masive care predispun la inundaţii, şi multe altele din acestea, cumulate cu fenomenele extreme, ne arată slăbiciunea şi vulnerabilitatea sistemului, în care legile sunt doar pentru unii, iar cei iresponsabili găsesc întotdeauna o cale să le eludeze. Domnule premier Tudose, nu trebuie să dăm o lege antivânt, dar stă în puterea dumneavoastră să puneţi la treabă miniştrii de resort, care să informeze, să educe, să avertizeze şi să protejeze cetăţenii, în caz de furtună violentă sau de orice ameninţare la siguranţa şi chiar viaţa acestora, dar, în acelaşi timp, să intervină prompt pentru a înlătura efectele unor dezastre, indiferent de cauza acestora. Vă cer doar să vă faceţi datoria faţă de români, domnule Tudose. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Mă bucur că sunteţi dumneavoastră la conducere, astăzi. Dacă voi depăşi cu o secundă, vă rog să mă opriţi la timp sau să mă lăsaţi să continui. Stimaţi colegi, Într-adevăr, ţara noastră este plină de evenimente fericite. Şi spun asta văzând ce s-a întâmplat săptămâna trecută. Aflăm, vedem cum, în direct, vicepreşedintele Senatului tocmai este păruit, bătut bine de un sociolog care nu ezită să se compare cu Petre Andrei, Gusti, Raymond Aron şi câteodată chiar cu Pieleanu. Lăudabilă atitudinea realizatoarei Ciurlin, care - înţelegând că i-a pus Dumnezeu mâna în cap, şi nu Palada - striga: "Să vină poliţia, să vină poliţia!". Dar n-a avut încotro, pentru că acela care ar fi trebuit să intervină, ideologul Nistor, de la PNL, a şters-o englezeşte din platou, lăsând tânăra femeie dezarmată. Acum, eu nu pot să fac decât o remarcă: muieratică încăierare! Şi cineva trebuie să tragă o concluzie: că e bine din când în când să meargă la frizer, pentru a nu mai fi păruit, coafat. Mă gândesc cum ar fi o emisiune între Palada şi Pieleanu, ultimul dintre ei neavând în perioada aceasta prea mult păr pe cap. Al doilea moment care m-a impresionat şi a făcut ravagii în televiziunea română este dezvăluirea unei colege - apetisante, de altfel -, deputat de Prahova, care ne relatează că timp de patru ani de zile a fost hărţuită de celebrul, periculosul "Portocală", care, după această tentativă, a devenit o veritabilă "zdreanţă." Acum, eu mă întreb: ce fel de om, ce fel de oameni sunt acei care îşi stabilesc întâlniri amoroase în sediul DNA-ului, prin zăvoaie - aici, mai merge -, dar mai ales noaptea, în cimitire? Aş sfătui-o pe tânăra noastră colegă, dacă în timpul existenţei Domniei Sale mai are şansa unei hărţuiri, să-şi stabilească un orizont temporal acceptabil şi aparatura pe care o are asupra Domniei Sale să înregistreze tot, ca să aflăm şi noi, muritorii de rând. La nunţile românilor, uneori se fură mireasa. Am aflat că o nuntă celebră a creat cadrul foarte prielnic ca un fruntaş PNL-ist să meargă, din lipsă de activitate, să încerce să pătrundă la nunta patronată de domnul Bădălău, care, sever fiind, a spus: "De la noi nu fură nimeni, nimic!". Şi atunci, s-a întâmplat ceea ce a aflat toată lumea. Protagonistul liberal, care n-avea ce căuta neinvitat la o nuntă, s-a împiedicat de furtun şi i s-a stricat buza. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ţara noastră într-adevăr este plină de evenimente fericite. Şi încă nu s-au cules toţi strugurii şi n-a ieşit tulburelul. Să mai spună cineva că în judeţul Vaslui există răutate, băutură şi violenţă! Iată ce se întâmplă la Bucureşti! Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Vlad.
Sergiu Cosmin Vlad Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Legea educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000, prevede la art. 2: "Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat". Prin aceasta este recunoscut rolul sportului şi al mişcării pentru bunăstarea fizică şi spirituală a membrilor societăţii. Un popor care face sport este un popor sănătos, iar performanţa sportivă este măsura performanţei celor care conduc destinele naţiunii. Din păcate, în ceea ce priveşte sănătatea, ocupăm printre cele mai de jos poziţii între ţările europene, iar din punctul de vedere al performanţei sportive suntem departe de rezultatele cu care eram obişnuiţi acum două decenii. Acestea sunt consecinţele unui dezinteres major faţă de sport şi mişcare în general. Nu numai că nu am fost în stare să dezvoltăm baza materială, numărul de cluburi sportive şi implicit numărul de practicanţi ai sportului, dar am distrus sau am lăsat să fie distruse o bună parte a facilităţilor necesare practicării sportului, fie demolând, fie convertind în alte scopuri vechile baze sportive. În ciuda prevederilor explicite ale Legii educaţiei fizice şi sportului, cea care interzice schimbarea destinaţiei unei baze sportive care a aparţinut vreodată statului, fără construirea uneia similare în loc, sunt numeroase cazurile în care locul vechilor stadioane a fost luat de complexe comerciale, cetăţenii şi echipele nemaiavând unde să practice sportul. Numai în Arad avem trei astfel de situaţii, în ultimii 10-12 ani. Soluţia care se impune este înăsprirea legislaţiei, prin amendarea Legii educaţiei fizice şi sportului, care trebuie să prevadă explicit sancţiuni, mergând până la recuperarea contravalorii bazelor sportive desfiinţate ilegal, pentru cei care aprobă asemenea proiecte. Doar aşa putem stopa un fenomen naţional cu consecinţe grave, a căror remediere va necesita mult timp şi eforturi uriaşe. Un popor care nu practică sportul, pentru că nu mai are unde, nu poate fi nici sănătos, nici fericit. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc şi eu. Domnul Budăi.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: investiţiile. Stimaţi colegi, S-a repornit în sfârşit motorul investiţiilor, oprit în timpul guvernării Cioloş. În ultimele luni, investiţiile sunt mai mari decât în anul trecut. Ce s-a făcut până acum: mai multe proiecte au intrat în procedura de achiziţii publice, au fost autorizate autorităţile de management pentru derularea proiectelor cu fonduri europene. Abia acum încep să se vadă roadele eforturilor făcute de guvernarea PSD-ALDE. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că avem o creştere economică sănătoasă şi durabilă. Statisticile oficiale publicate recent de INS arată clar că, în anul guvernării Cioloş, condiţiile de viaţă ale românilor s-au deteriorat. Unul din parametri este restanţa la întreţinere, iar în 2016 restanţele românilor au crescut alarmant. Mai mult de o treime din gospodării au avut restanţe din cauza veniturilor scăzute. PSD a promis că va creşte nivelul de trai al românilor, lucru care s-a întâmplat încă din prima zi de guvernare. Atât eu, cât şi colegii mei suntem conştienţi că mai sunt multe de îndreptat, astfel încât fiecare cetăţean să simtă cu adevărat toate schimbările la nivel economic şi social pe care ni le-am propus. Ceea ce nu vor să spună politicienii de dreapta, în special liberalii, cei de la USR sau tehnocraţii, este că nivelul de trai nu se îmbunătăţeşte prin simpla dezvoltare economică, ci trebuie să existe şi voinţa politică pentru a adopta acele măsuri prin care veniturile românilor să crească. Fostul Guvern tehnocrat nu a dorit să facă acest lucru, lăsându-i pe români să muncească şi să plătească impozite, fără a primi nimic în schimb. În trimestrul II din 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 1,9%, comparativ cu trimestrul II 2016. De asemenea, în luna iulie 2017, cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, a crescut faţă de luna iulie 2016, cu 9,9%. Totodată, în primele şapte luni, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 11,5%, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. În acelaşi timp, creşterea economică de 5,6% pentru 2017, este mai mare decât cea estimată, de 5,2%, ceea ce asigură un plus de 22 de miliarde de lei, astfel încât PIB-ul României ajunge la 837 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 184 de miliarde de euro, la sfârşitul anului. Deficitul bugetar se menţine la 2,96% din PIB. Toate aceste date din economia reală arată că PSD îşi face treaba la guvernare şi ia măsuri în primul rând pentru creşterea veniturilor populaţiei. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Constantin Budăi, Botoşani.
Petru Gabriel Vlase Domnul Daniel Olteanu.
Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sunt realmente răvăşit de miile de mesaje primite ca urmare a declaraţiei pe care am făcut-o săptămâna trecută în plenul Parlamentului, referitoare la abuzul pe care statul român îl pregăteşte la adresa românilor din străinătate sau a celor care se pregătesc să plece la muncă în străinătate. Din păcate pentru mulţi dintre românii noştri, decizia statului, de a-i mai pune să completeze încă un formular, sub ameninţarea unor amenzi sau a unor dosare penale, a fost picătura care a umplut paharul. Foarte mulţi au fost cei care mi-au comunicat că nu se vor mai întoarce în ţară şi că îşi vor lua cu ei definitiv şi copiii. Poate sună dur, dar acei politicieni, acei guvernanţi, acei angajaţi ai statului român care gândesc astfel de măsuri nu fac altceva decât să dea foc ţării. În anumite zone ale lumii, ştiţi bine, este o politică de stat repatrierea conaţionalilor. La noi, astfel, facem o politică de stat, alungarea conaţionalilor. Am transmis şi o interpelare în acest sens, domnului prim-ministru Mihai Tudose, prin care solicit Guvernului să vină în faţa Parlamentului cu un pachet concret de măsuri prin care românii plecaţi în afara ţării să fie stimulaţi să revină acasă. Atrag atenţia aici însă că nu mă refer la inventarea unor noi dosare prin care să ajungem la alte formulare, ci la stimulente concrete, dintr-un buget care să fie stabilit anual. De unde bani? Vă rog să folosiţi pentru asta profiturile de miliarde de lei ale companiilor de stat, bani pe care acum îi aduceţi la buget şi care vor dispărea în câteva luni. În loc să confiscaţi profiturile Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, folosiţi-le pentru a oferi facilităţi românilor din străinătate, care nu fac altceva decât să investească în ţara lor. Românii care au plecat în străinătate sunt cel mai important investitor al nostru, cu zeci de miliarde de euro trimişi acasă, bani care au ajuns în oraşele şi satele sărăcite de incompetenţă şi furt. Vă rog să tratăm aceşti investitori cu respectul care li se cuvine, nu ca pe o rudă de care ne amintim doar când vrem să-i mai cerem bani, fără a oferi nimic în schimb. Eventual, nişte promisiuni răsuflate. Dacă putem să oferim facilităţi fiscale uriaşe companiilor străine, de ce nu putem oferi aceste facilităţi fiscale şi românilor care îşi trimit în ţară salariile? Nu vreau să rostesc nume de companii pentru care suntem gata să aşternem covorul roşu, nu vreau nici să le minimizez importanţa lor reală, dar vă rog să facem acest efort şi să profităm de capitalul nostru uman şi financiar. Iar dacă avem de unde oferi scutiri de taxe şi impozite, să le oferim şi românilor, pentru banii pe care îi repatriază şi îi cheltuiesc în ţară pentru construcţia, achiziţia şi reabilitarea unor imobile, dar şi pentru investiţii, inclusiv în educaţia copiilor. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Robert Turcescu.
Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Publicitatea mortală". Stimaţi colegi, Vă rog să vă luaţi astăzi, în drum spre casă, răgazul de a vă uita câteva minute în jur. Veţi constata că peisajul este unul dezolant, din cauza panourilor şi mesh-urilor publicitare montate alandala, care arată precum balconul unei familii din centrul oraşului, care-şi întinde pe sârmă, iertaţi-mi expresia, chiloţii la uscat. Mai mult, clădiri de patrimoniu sau peisaje frumoase din toate oraşele ţării sunt obturate de aceste mijloace de publicitate. Ca exemplu, vă pot da clădirea ASE-ului din Bucureşti, o clădire importantă şi frumoasă, care însă este foarte puţin vizibilă, din cauza acestei publicităţi stradale. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în multe alte intersecţii din ţară. Dau iarăşi două exemple din Bucureşti: intersecţia de la Răzoare sau cea de la Valea Cascadelor, unde instrumentele de publicitate stradală sufocă pur şi simplu peisajul. Nu mai zic de stâlpii de electricitate, plini-ochi de afişe lipite prost, unele peste altele, care încarcă supărător de mult imaginea celor mai multe zone din oraşele ţării. Dincolo însă de aspectul estetic, este important să vorbim despre pericolul pe care îl reprezintă panourile publicitare asupra cetăţenilor. Tragedia de la sfârşitul săptămânii, când un tânăr de 24 de ani a murit după ce poarta de la intrarea în municipiul Timişoara a fost luată de vânt şi a căzut peste maşina în care acesta se afla, m-a făcut să îmi pun mari semne de întrebare în acest sens. Cine răspunde pentru astfel de tragedii? Cum se poate ca astfel de porţi sau panouri publicitare masive să fie montate fără ca sistemele de siguranţă să fie impecabil puse la punct? Cum e posibil ca un fenomen meteorologic precum uraganul Irma să nu facă nicio victimă, iar în ţara noastră să fie opt morţi din cauza unor copaci, porţi şi panouri luate de vânt, de o furtună de 20 de minute? Le solicit public, tuturor administraţiilor locale din România, să inventarieze de urgenţă toate panourile, mesh-urile şi sistemele acestora de siguranţă. De asemenea, le cer autorităţilor locale să desfiinţeze urgent toate porţile, panourile, mesh-urile care nu prezintă condiţii de siguranţă pentru cetăţeni. Săptămâna viitoare voi depune în Parlament un proiect de lege prin care se vor înăspri condiţiile de autorizare a oricăror construcţii cu scop publicitar, şi prin care primăriile vor fi obligate să desfiinţeze toate instrumentele de publicitate stradală, care oricum nu mai au nicio legătură cu secolul XXI. Publicitatea stradală trebuie permisă doar în locuri special amenajate şi prin intermediul unor ecrane electronice atent securizate. Publicitatea stradală nu trebuie să fie nici un pericol pentru cetăţeni şi nici să creeze un deranj al imaginii pentru trecători. Uitaţi-vă, spre exemplu, la Barcelona, un oraş minunat, eliberat de publicitatea deşănţată, în care niciunde nu se mai lipsesc afişe. Dacă acolo se poate, trebuie să se poată şi aici. Am încredere că mă veţi sprijini în demersul meu de a legifera acest domeniu şi de a înlătura din ţara noastră orice instrument publicitar care, la orice furtună, poate deveni o armă mortală. Deputat PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Dohotaru.
Adrian-Octavian Dohotaru Declaraţie politică împotriva intenţiei Guvernului PSD-ALDE de a transfera contribuţiile sociale integral în sarcina angajaţilor. Stimaţi guvernanţi, Anul 2018 va fi anul sărăcirii a milioane de români. Propunerea de a transfera contribuţiile sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment ale cărui consecinţe nefericite le vor suporta câteva milioane de salariaţi români. Transferul contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi maschează faptul că nu puteţi susţine creşterea salariilor în sectorul public, aşa cum aţi promis. V-aţi asumat măriri nesustenabile de salarii în sectorul public, fără a efectua o analiză de impact preliminară, şi acum încercaţi să evitaţi creşterea deficitului bugetar, sacrificând bunăstarea a milioane de angajaţi. Este evident că, urmare a acestei măsuri, salariile din mediul privat vor scădea. Nu există un mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă, în salariul brut al angajatului, taxele sociale, iar acest lucru va duce la reducerea considerabilă a venitului net. De exemplu, o persoană care azi are un salariu brut de 3.000 de lei şi care la ora actuală primeşte în mână 2.105 lei va ajunge la doar 1.755 de lei, ca urmare a transferului taxelor sociale către angajat. Stimaţi guvernanţi, Nu există nicio ţară în Uniunea Europeană care să treacă contribuţiile sociale de la angajator la angajat. Sindicatele arată că românii sunt "obligaţi să fie cobai pentru măsuri şi politici netestate nicăieri în lume". Sindicatele s-au luptat în România şi peste tot în lume ca angajatorii să plătească pentru accidente de muncă, boli profesionale, pentru concedii de boală. Iar dacă neoficial se anunţă că vor fi preluate în plată de bugetul de stat, oficial nu se ştie ce se întâmplă cu aceste prestaţii. Prin această măsură defavorabilă angajaţilor, acest aspect al luptelor sindicale. cu o istorie de peste 150 de ani, pe care am studiat-o şi eu la doctorat, şi care a contribuit masiv la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în România şi peste tot în lume, astfel este ştearsă cu buretele de actualul Guvern, pretins de stânga, printr-o măsură nesustenabilă. Ceea ce intenţionaţi să faceţi de la 1 ianuarie anul viitor este un experiment care aminteşte de Şcoala neoliberală de la Chicago, în timpul dictaturii Pinochet, când, sub influenţa acestei şcoli, s-a privatizat sistemul de asigurări sociale şi angajatorii au fost scutiţi de la plata contribuţiilor pentru pensii, pentru a fi "mai competitivi pe pieţele naţionale şi internaţionale". Stimaţi guvernanţi, În calitate de parlamentar al opoziţiei, vă cer să renunţaţi să faceţi aceste experimente sociale pe români, în încercarea de a ascunde incompetenţa şi deciziile iresponsabile. Românii nu sunt cobaii dumneavoastră şi merită o viaţă mai bună. Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat al USR de Cluj.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Maricela Cobuz.
Maricela Cobuz Mulţumesc. Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la "Creşterea economică a României". România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, în acest an, datorită politicilor aplicate prin Programul de guvernare. La începutul lunii mai, primele date reale au stabilit creşterea economică a ţării noastre, România înregistrând astfel cel mai semnificativ avans dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu o creştere a PIB-ului de 5,6% în primul trimestru din 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, potrivit Oficiului European pentru Statistică. În al doilea trimestru, cifrele au arătat din nou o creştere semnificativă, acest lucru datorită sectorului de industrie care a contribuit la creşterea economică cu 1,7%, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Astfel, PIB-ul României a urcat cu 5,7%, în al doilea trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, după un avans de 5,7% în primul trimestru din 2017, faţă de 5% în trimestrul IV din anul 2016, şi de 4,4%, în al treilea trimestru al anului trecut. Se estimează ca anul 2017 să aibă o creştere economică mai mare de 5,2%, potrivit datelor prezentate de Guvernul Mihai Tudose. În tot acest timp, opoziţia a încercat de nenumărate ori să prezinte date ireale şi să condamne guvernarea României de către PSD şi ALDE, recunoscând creşterea economică a statului român, dar prezentând-o ca fiind o creştere nesănătoasă. Cei sceptici s-au mirat de creşterea economică de 5,7% pe trimestrul I, dar şi de creşterea economică înregistrată în următorul trimestru, cu menţinerea deficitului bugetar sub 3%. Astfel, s-au majorat salariile, a crescut punctul de pensie, s-a micşorat preţul la medicamente, au fost alocaţi mai mulţi bani pentru proiectele prin PNDL, au fost atrase mai multe fonduri de la Uniunea Europeană, iar România continuă spre o dezvoltare şi o revenire la normalitate, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Totodată, au fost finanţate 10.000 de noi start-up-uri, la o valoare de 200.000 de lei pentru fiecare beneficiar, activităţi care la rândul lor vor susţine economia României şi vor dezvolta sectorul industriei şi serviciilor. Un standard de viaţă superior nu poate fi obţinut decât printr-o producţie superioară de bunuri şi servicii. Măsurile aplicate prin Programul de guvernare au stimulat consumul şi creşterea economică, dar şi modernizarea statului român. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Suceava, dr. Maricela Cobuz.
Petru Gabriel Vlase Domnul Mugurel Cozmanciuc.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Domnule preşedinte de şedinţă, Declaraţia mea politică de astăzi este una scurtă şi este intitulată "Să ne aşezăm de partea corectă şi bună a istoriei". Dragi colegi, Zilele trecute a dispărut un senior important al Partidului Naţional Liberal. Dispariţia lui Mircea Ionescu-Quintus a lăsat în spate un gol. Dumnealui a fost parte a acestei istorii a Partidului Naţional Liberal şi la construcţia României. Aş vrea ca noi, cei care suntem astăzi în Parlament, să ne ocupăm şi să ducem mai departe această muncă. Aş vrea şi ne-am dori ca această muncă să fie dusă într-o direcţie a construcţiei României, a dezvoltării statului, a dezvoltării principiilor şi valorilor democratice şi în poziţionarea corectă a acestei ţări pe partea corectă a istoriei. Şi, nu în ultimul rând, sărbătorind, la anul, Centenarul Marii Uniri şi ocupând preşedinţia Uniunii Europene, aş vrea ca aceste lucruri să ne găsească pregătiţi. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Calul troian a ajuns legislativ în Parlamentul României". Să observăm cu atenţie şi să tragem, în cunoştinţă de cauză, învăţămintele necesare... În România zilelor noastre, se promovează tot mai agresiv politic dezideratul autonomiei teritoriale pe criterii etnice, susţinut fără excepţie de toate formaţiunile politice care reprezintă minoritatea maghiară. În acest sens, în perioada 2014-2016, un număr de 43 de consilii locale din Harghita, dar şi multe altele din Covasna şi Mureş au adoptat hotărâri de aprobare a unor petiţii sau memorandumuri, adresate Guvernului şi Parlamentului României, prin care se solicita autonomie teritorială, printr-o organizare administrativ-teritorială într-o regiune care să aibă statut autonom, limbă oficială proprie, iar toate aceste demersuri să fie rezultatul unui referendum pe această temă. Toate memorandumurile respective au fost anulate definitiv de instanţele de judecată, fiind atacate de către prefecţi. Modelul de autonomie etnică, însă, asumat şi clamat consecvent de politicienii UDMR-rişti pentru maghiarii din România, este cel al Cataloniei, din Spania, o regiune aflată astăzi în pragul unui posibil război civil. În fapt, Catalonia se pregăteşte să organizeze, la 1 octombrie, un referendum privind ruperea de Spania, deşi Curtea Constituţională a Spaniei a respins de două ori un demers legislativ în acest sens, iar Guvernul de la Madrid a reacţionat, anunţând că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a împiedica organizarea acestuia, referendumul fiind considerat ilegal. Curtea a avertizat 947 de autorităţi locale şi 62 de oficiali din Catalonia să nu participe la organizarea referendumului. Procurorul general al Spaniei a afirmat că liderii catalani ar putea fi acuzaţi de nesupunere, abuz de putere şi fraudă. Mai mult, Procuratura din Barcelona a ordonat poliţiei naţionale şi regionale să confişte urnele de vot, afişele electorale şi orice materiale care ar putea fi folosite pentru organizarea referendumului privind independenţa regiunii Catalonia. În replică, peste 700 de primari din Catalonia s-au adunat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Barcelona, pentru a-şi exprima sprijinul faţă de organizarea referendumului de autodeterminare. Procurorii spanioli au citat la audieri toţi primarii care au anunţat că vor pune la dispoziţia Guvernului catalan spaţii publice pentru organizarea consultării populare. Situaţia este tensionată, iar lucrurile pot degenera oricând, impredictibil în această privinţă. Iată, aşadar, modelul ideal de autonomie etnică pregătit şi României! Se fac paşi consecvenţi în acest sens, pe rolul Camerei Deputaţilor aflându-se, chiar acum, un proiect legislativ promovat de UDMR, privind oficializarea limbii maghiare în România. Să nu acceptăm, stimaţi colegi parlamentari, acest cal troian care va pune capăt concordiei relaţiilor interetnice din chiar inima României! Depinde doar de noi să fim solidari, independent de partidele politice din care facem parte, şi să împiedicăm secesionismul şi separatismul pe criterii etnice, cu consecinţe dezastruoase pentru siguranţa şi stabilitatea ţării noastre. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Petru Gabriel Vlase Doamna Lavinia Cosma. Nu? Cum? Voci din sală : Nu este în sală.
Petru Gabriel Vlase Atunci, haideţi, că aşa era la rând.
Cristina-Mădălina Prună Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Am asistat în ultimele săptămâni la o decapitalizare, rând pe rând, a şase companii de stat din sectorul energiei. Acest lucru nu poate atrage după sine decât un dezastru de proporţii. Atrag atenţia, alături de colegii din USR, că politicile populiste ale actualei majorităţi guvernamentale vor duce la un dezastru inevitabil în domeniul energiei. Foamea de bani şi disperarea de a mitui populaţia cu creşteri salariale şi de pensii nesustenabile au făcut ca actualul Guvern să treacă la sărăcirea celor mai importante companii de stat din domeniul energiei. Rezultatul, previzibil şi inevitabil, va fi că orice investiţie în retehnologizarea şi dezvoltarea acestor companii va fi stopată, iar, în final, românii vor fi expuşi unor pericole care ţin de securitatea alimentării cu energie. Îi invit, astfel, la Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, pe miniştrii economiei şi energiei, împreună cu directorii principalelor companii din sectorul energetic, pentru a ne explica în ce fel vor reuşi să asigure securitatea energetică a României, după ce Guvernul a lăsat tocmai aceste companii profitabile fără resurse financiare. În goana disperată după fonduri, PSD a început să colecteze la un nivel alarmant dividendele companiilor din sistemul energetic. Fără această resursă financiară, respectivele companii nu vor mai fi în stare să îşi implementeze programele de investiţii atât de necesare asigurării alimentării cu energie. Putem anticipa chiar un posibil black-out dezastruos pentru economie şi pentru securitatea populaţiei, atât timp cât aceste companii vitale pentru sistemul energetic sunt împiedicate să reinvestească profitul obţinut în proiecte noi sau pentru întreţinerea reţelelor. Miniştrii economiei şi energiei, împreună cu directorii companiilor energetice trebuie să ne explice şi nouă cum se vor descurca Transgaz sau Transelectrica, în anul care urmează, fără resursele necesare întreţinerii infrastructurii de transport şi alimentare cu gaz şi energie electrică. Dar într-o astfel de situaţie critică se află şi restul companiilor din sectorul energetic. Hidroelectrica, de pildă, este decapitalizată înaintea procesului de listare. Acest lucru o va pune într-o situaţie fragilă, în raport cu viitorii investitori. Nuclearelectrica are nevoie de continuarea investiţiilor în grupuri noi la Cernavodă. Romgaz trebuie să îşi dezvolte noi capacităţi de producţie, dacă România doreşte să valorifice noile zăcăminte descoperite. Stimaţi guvernanţi, Acestea sunt obiective strategice, şi nu vor putea fi realizate, din cauza politicilor dumneavoastră populiste şi a comportamentului dumneavoastră iresponsabil, iar preţul final al unui dezastru în sistemul energetic va fi plătit, cât de curând, de noi toţi. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Roxana Mînzatu.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se referă la sprijinul pe care îl acordăm, din Parlament, din Guvernul României, meşteşugarilor, celor care practică meşteşuguri artizanale, artiştilor populari. 2018, aşa cum ştim, este un an special pentru România, dar şi pentru Europa. Este anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri, iar la nivel european, anul 2018 celebrează patrimoniul cultural. Iată deci că ne apropiem de un an în care tradiţiile, istoria şi tot ceea ce am moştenit trebuie să fie mai prezente decât oricând, în viaţa noastră, în tot ceea ce facem şi în tot ceea ce realizăm, şi în zona de politici publice, de măsuri guvernamentale, de legislaţie. Este deci un prilej favorabil să vorbim despre o lege dedicată meşteşugarilor. Există un proiect de lege în Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, în care activez, în lucru. Anunţ că vom organiza în această toamnă dezbateri. Sigur, în principal, cu breslele şi cu asociaţiile meşteşugarilor de pe teritoriul României, care sunt interesate să contribuie pentru ca această lege să aibă cele mai bune măsuri, să-i protejeze, să le ofere statutul de care au nevoie pe o piaţă tot mai competitivă, unde vedem produse tradiţionale româneşti sau specifice altor zone etnografice, într-o competiţie uneori nedreaptă cu produse care seamănă, dar nu sunt realizate cu aceeaşi muncă şi cu aceeaşi pasiune, din alte ţări din afara spaţiului european. Aşa încât, invit toţi colegii parlamentari şi pe toţi cei care urmăresc această declaraţie politică, să se implice în acest proces de legiferare, de finalizare a Legii meşteşugarilor artizanali, pentru că avem nevoie de un proiect legislativ cât mai bun. Şi noi, cei din Parlament, ne declarăm deschiderea ca acest proiect să fie realizat într-un dialog foarte, foarte bun şi constructiv cu cei cărora ea li se va aplica. Este însă important să menţionăm că pentru toţi cei care sunt îndrăgostiţi de tradiţie, pentru ceea ce înseamnă industrie vestimentară, textile, realizarea de decoraţiuni, mobilier şi aşa mai departe - există pentru aceştia fonduri europene. Vorbim despre Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, dacă dezvoltăm activităţi în mediul rural, vorbim de celebrul "Start-up Nation", care a sprijinit mult industriile creative, acolo unde meşteşugarii şi artiştii populari se pot regăsi. Şi, bineînţeles, este la fel de important să subliniem că şi în ceea ce înseamnă şcoală şi educaţie, va trebui, în anul care vine, să susţinem tot ceea ce înseamnă transferul de cunoştinţe dinspre generaţiile mai trecute prin viaţă către tineri. O săptămână a educaţiei în privinţa meşteşugurilor ar fi, cu siguranţă, o iniţiativă foarte adecvată şi care va completa măsurile legislative şi financiare în sprijinul meşteşugarilor şi al artiştilor populari. Vă mulţumesc. Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.
Petru Gabriel Vlase Domnul Neagu. La microfon.
Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "Dragnea-Tudose-Tăriceanu au mărit acciza la carburanţi. Chiar au făcut-o!". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi deputaţi, 16 bani/litru, începând cu 15 septembrie şi alţi 16 bani/litru de la 1 octombrie, în acciza la carburanţi - am sperat, ca mulţi dintre dumneavoastră, că nu o vor face, dar au făcut-o. Toate asigurările Guvernului PSD-ALDE, că aceste creşteri nu se vor resimţi în preţul plătit de noi la pompe, s-au spulberat. Nici nu s-a anunţat bine prima etapă de creştere a accizei la carburant şi pompele au majorat preţul la benzină şi motorină, unele chiar înainte de data de 15 septembrie, şi o vor face şi după 1 octombrie, motivând că acum au acoperire oficială prin această măsură disperată şi nefericită, luată de actualii guvernanţi. Vom plăti în curând peste 5 lei pentru un litru de benzină sau motorină. PNL avertiza că mărirea salariilor bugetarilor va dezechilibra bugetul de stat, iar Guvernul PSD-ALDE va fi nevoit să crească taxele şi impozitele. Ce nu au ştiut PSD şi ALDE când au mărit acciza la carburanţi? Nu au ştiut că preţul crescut al motorinei se va resimţi în agricultură? Nu au ştiut că produsele care se fabrică utilizând carburant sau derivate se vor scumpi? Nu au ştiut că tot ce cumpărăm din rafturile magazinelor nu ajung acolo teleportate, ci aduse de transportori, care vor fi nevoiţi să majoreze costul transportului cu preţul suplimentar al carburantului? Nu au ştiut că ne deplasăm cu toţii, la serviciu, la magazine, la şcoli, cu nepoţii şi copiii, sau la spital, cu bolnavii noştri? Au ştiut, cum să nu ştie, dar au minţit. Şi plătim, cu toţii, mai mult în pompe, mai mult în magazine şi mai mult pe utilităţile casnice. Toţi plătim, pe toţi ne afectează, şi privaţi, şi bugetari, şi elevi, şi pensionari, şi sănătoşi, şi bolnavi. Şi chiar credem că aceşti bani îi vom vedea în infrastructura rutieră, în autostrăzi, căci, în principal, acolo ar trebui regăsiţi? Cu siguranţă, nu. O ştim, o vedem ca rezultat al măsurii luate tot de un Guvern al PSD - Ponta, în 2014, când supraaciza de 7 eurocenţi/litru a fost recunoscută ulterior chiar de Ponta ca o mare greşeală. Din păcate, actuala greşeală, a scumpirii în două etape scurte a accizei la carburanţi, ne va costa pe toţi. Întotdeauna există consecinţe pentru greşeli. Când alegerea este eronată, rezultatul nu poate fi bun. De ce ţi-e frică, nu scapi! Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Constantin Codreanu.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi are următorul titlu: "Punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern nr. 492/2004 în partea privind instituţiile culturale române de la Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Moscova şi Atena şi înfiinţarea unor institute culturale româneşti noi sau filiale, în Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Albania". Hotărârea de Guvern nr. 492/2004 prevede organizarea şi funcţionarea în 19 state a 22 de institute culturale române sau filiale ale acestora, la: Atena, Beijing, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Istanbul, Kiev, Londra, Lisabona, Madrid, Moscova, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Szeged, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena. Cinci dintre aceste institute culturale sau filiale nu există decât în intenţie şi pe hârtie - ICR Atena, ICR Kiev, cu filiala la Cernăuţi, ICR Belgrad şi ICR Moscova - în condiţiile în care Ucraina, Federaţia Rusă şi Grecia au institute, centre sau fundaţii culturale în România. Doar în două state vecine României, din cinci în care există comunităţi istorice româneşti, funcţionează institute culturale române. Două în Ungaria, la Budapesta şi Szeged, şi doar unul în Republica Moldova, la Chişinău. Nu există niciun institut cultural român în vreunul din statele balcanice cuprinzând comunităţi istorice româneşti în dificultate culturală majoră. Actuala geografie a institutelor culturale române de peste hotare nu acoperă statele în care există cele mai importante comunităţi istorice româneşti supuse aculturaţiei. Institutul Cultural Român trebuie să fie prezent cu prioritate acolo unde există zeci şi sute de mii sau chiar milioane de români. Potrivit reglementărilor în vigoare, institutele culturale române din străinătate au ca obiectiv principal menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor culturale şi spirituale cu românii din străinătate, în scopul conservării identităţii de limbă, cultură şi tradiţii ale acestora, şi al antrenării lor în realizarea intereselor naţionale ale României, consolidarea şi amplificarea sub diferite forme ale relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare. Printre atribuţiile principale ale institutelor culturale româneşti din străinătate se află şi susţinerea iniţiativelor pentru dezvoltarea culturală a comunităţilor româneşti din străinătate, pentru a favoriza menţinerea legăturilor acestora cu ţara. În această situaţie, cer Guvernului să completeze Hotărârea nr. 492/2004 cu prevederi noi despre înfiinţarea ICR Sofia, cu filiala la Vidin, ICR Tirana, cu filiale la Saranda şi Corcea, precum şi a unor filiale ale ICR Chişinău, la Bălţi şi Cahul, şi a unei filiale ICR Belgrad, la Bor, în Timoc. Totodată, cer Guvernului punerea în aplicare a prevederilor acestei Hotărâri despre înfiinţarea ICR Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Atena şi Moscova, prevăzând şi fondurile necesare în bugetul pe anul 2018. Asemenea decizii şi acţiuni ale Guvernului României vor fi în măsură să contribuie substanţial, nu doar la promovarea limbii şi culturii române în statele din regiune, dar şi să vină în sprijinul importantelor noastre minorităţi istorice româneşti din aceste state. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, Partidul Mişcarea Populară. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Doamna Cristina Iurişniţi.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Voi vorbi astăzi despre monopolul editorial, care nu poate duce la creşterea calităţii actului educaţional. Am avut o surpriză, în data de 15 septembrie, dar era vorba nu de începutul anului şcolar, ci de un alt fel de surpriză. În calitate de deputat, membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, solicit Guvernului României respingerea de urgenţă a Hotărârii de Guvern publicată pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, în data de 15 septembrie 2017, de care tocmai vă vorbeam, prin care se doreşte înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică SA, subordonată Ministerului Educaţiei Naţionale, menită să pună monopol pe tipărirea şi editarea manualelor şcolare. Monopolul editorial, dragi colegi, este monopol pe informaţie. A limita în şcoli accesul tinerilor la o singură sursă de informaţie autorizată, reprezentată de manualul unic, este un lucru foarte periculos. Din perspectiva sistemului educaţional, o astfel de măsură va genera o serie de efecte negative, prin uniformizarea actului didactic, acceptarea unei singure direcţii care să legitimeze informaţia în şcoli, iar această direcţie este de neacceptat. Stimaţi colegi parlamentari, un învăţământ de tip european trebuie să asigure accesul beneficiarului la diversitate, la pluralism şi democraţie, atât la nivelul pieţei de carte şcolară, care trebuie să fie în mod normal liberă, respectând în acelaşi timp criterii valorice clar definite, cât şi în privinţa titlurilor autorizate de manuale. Nu avem nevoie, într-adevăr, de 10 manuale alternative, dar nici nu putem accepta ideea manualului unic, care nu are termen de comparaţie, care nu intră în concurenţă cu nimeni şi nimic. Stimaţi colegi parlamentari, manualul unic şi editura unică trebuie să intre în categoria discutate şi uitate. Doar concurenţa generează calitate. Totodată, apariţia Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică SA afectează piaţa concurenţială a editurilor şi instaurează monopolul redactării şi tipăririi manualelor şcolare. Ministerul Educaţiei Naţionale are obligaţia de a remedia cauzele problemei şi nu efectele survenite. Şi cum poate face asta? Printr-o planificare eficientă a licitaţiilor, prin alocarea sumelor necesare achiziţionării manualelor de calitate la timp şi prin asumarea unei conduceri responsabile, care să gestioneze relaţia cu piaţa editurilor. Nu în ultimul rând, gravitatea situaţiei pe care Ministerul Educaţiei Naţionale o promovează este condamnată atât de Federaţia Editorilor Europeni, cât şi de instituţiile de presă internaţionale care menţionează că o situaţie asemănătoare mai este întâlnită doar în statele lipsite de principii democratice, singurul stat european care şi-a mai asumat o astfel de decizie fiind Ungaria lui Viktor Orban. Deşi acesta a scăpat de examenul moţiunii simple, ieri, la Senat, după cum ştim cu toţii, datorită maşinii de vot a coaliţiei, sistemul de educaţie îl aduce zilnic pe ministrul Liviu Pop în faţa unor examene reale, pe care nu le trece în mod constant. Începând de la modul de exprimare şi adresare, până la deciziile bulversante, lipsite de viziune şi de consensul partenerilor educaţionali din sistem. Măsurile abuzive asumate de Guvernul Tudose, bulversarea continuă a sistemului educaţional, refuzul multor intelectuali români de a se mai implica în procesul de redactare a manualelor şcolare, dar şi lipsa unei viziuni democratice predictibile reprezintă principalele motive pentru care solicit Guvernului retragerea Hotărârii de Guvern şi demiterea ministrului educaţiei, Liviu Marian Pop. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Doamna Ana Birchall.
Ana Birchall Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. În declaraţia politică de astăzi aş dori să vă vorbesc despre o temă care stârneşte tot mai multe dezbateri în Uniunea Europeană, în ultima perioadă, atât la nivelul factorilor de decizie, cât şi al cetăţenilor din statele membre - viitorul construcţiei europene. Perioada pe care o traversează Uniunea Europeană este, fără îndoială, încărcată de provocări de amploare, care pun în discuţie viitorul proiectului european şi pun la grea încercare capacitatea Uniunii Europene şi a statelor membre de a formula soluţii sustenabile, care să vină în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor săi. Nu vorbim numai de provocarea Brexit, care va produce schimbări profunde ce vor afecta toate statele membre. Provocările cu care se confruntă astăzi Uniunea ţin de sfere dintre cele mai diverse: de la eforturile de reluare a creşterii economice şi de redresare a situaţiei pieţei forţei de muncă şi a şomajului în rândul tinerilor, la dezbaterile aprinse privind viitorul cadru financiar multianual, şi de la consultările privind viitoarea politică europeană de vecinătate şi evoluţiile privind strategia de extindere a Uniunii Europene, la cronicizarea unor probleme legate de gestionarea migraţiei, combaterea terorismului şi contracararea riscurilor de securitate, inclusiv cele provenite din sfera ameninţărilor hibride, cele din sfera informaţională şi, poate mai ales, cele care ţin de domeniul securităţii cibernetice. Totodată, evoluţiile din estul Ucrainei prezintă riscul de a extinde climatul de instabilitate în regiunea Mării Negre, iar dificultăţile în gestionarea unitară a acestei crize au arătat cât de important este pentru Uniunea Europeană să pună la punct o politică externă şi de securitate comună. Nu trebuie să uităm că anul acesta este şi unul cu multiple semnificaţii pentru România şi pentru Uniunea Europeană. S-au împlinit 10 ani de la momentul aderării noastre la UE, iar cu ocazia Summit-ului de la Roma din 25 martie 2017 am aniversat 60 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare ale Uniunii Europene. Prin apelul la unitate, coeziune şi solidaritate europeană, Declaraţia adoptată cu ocazia Summit-ului de la Roma reflectă viziunea ambiţioasă care i-a animat pe părinţii fondatori şi la care trebuie să apelăm în continuare pentru a reînnoi forţa de atracţie a construcţiei europene. Ne aflăm la un moment de răscruce pentru viitorul Uniunii şi un astfel de moment aniversar este un bun prilej pentru un stat membru precum România, profund ataşat de valorile europene, de a reitera importanţa proiectului european şi a apartenenţei la Uniunea Europeană, atât asupra dezvoltării de până acum, cât şi asupra evoluţiei viitoare. E ocazia perfectă de a arăta Europei că România nu doar beneficiază de apartenenţa la Uniunea Europeană, ci poate aduce plusvaloare Uniunii Europene. În toţi aceşti ani, de la momentul aderării noastre, România a căutat să demonstreze că este un partener credibil şi dedicat eforturilor europene, un partener care doreşte şi este în măsură să susţină demersurile de consolidare a proiectului european. În continuare, ţara noastră va participa activ la orice proiect menit să întărească unitatea marii familii europene. Am susţinut şi susţinem necesitatea reducerii decalajelor între diferite regiuni din Uniunea Europeană, prin promovarea, în continuare, a acelor politici care aduc plusvaloare, precum coeziunea şi dezvoltarea regională. Politica de coeziune şi politica agricolă comună reprezintă adevăraţi vectori de dezvoltare, care fac posibilă realizarea priorităţilor europene la nivelul întregii Uniuni. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii, a reiterat importanţa acestor politici care stau la baza funcţionării Uniunii Europene şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Întărirea politicii de coeziune pune bazele unei Uniuni Europene incluzive, bazată pe unitate, libertate şi egalitate în drepturi. România va rămâne un promotor ferm a demersurilor destinate coeziunii şi eliminării decalajelor în cadrul Uniunii Europene. Alături de statele membre UE 27, România susţine o voce unitară în negocierile referitoare la Brexit, pe baza principiilor europene agreate de toate statele membre. Întregul proces trebuie să se desfăşoare de o manieră constructivă, în baza liniilor fundamentale agreate la nivel european şi menţinând un dialog strâns cu negociatorul şef, promovând interesele României şi ale românilor şi mă refer aici în primul rând la apărarea drepturilor românilor care locuiesc, muncesc sau studiază în Marea Britanie. Totodată, însă, ţara noastră va continua să susţină rolul important al Marii Britanii, de partener de încredere în acţiunea globală a Uniunii Europene, în special în cadrul Politicii de Vecinătate şi a Parteneriatului Estic, dar şi în ceea ce priveşte relaţiile de securitate în toate dimensiunile acestora, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice, al combaterii terorismului sau în gestionarea efectelor crizei migraţioniste. Viziunea promovată de România pentru reformarea proiectului european este similară cu cea prezentată de Jean-Claude Juncker în discursul său din Parlamentul European. Salut pe această cale dorinţa preşedintelui Juncker de a avea o Uniune mai coezivă, cu o piaţă unică consolidată, o Uniune bancară finalizată şi o zonă euro puternică, o Uniune a securităţii şi prosperităţii, care să contracareze ameninţările teroriste şi de orice altă natură. Uniunea Europeană de mâine este una a investiţiilor, a creşterii şi stabilităţii economice, a unei uniuni energetice finalizate, a unei pieţe unice digitale şi unei noi strategii industriale care să valorifice potenţialul inovativ al europenilor. Uniunea incluzivă promovată de Juncker, prin care se doreşte integrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen şi crearea unui instrument de preaderare la zona euro, care să ajute statele să adere la aceasta, nu face decât să confirme eforturile încununate cu succes pe care ţara noastră le-a întreprins în această direcţie. Dar eu cred în continuare că integrarea în structurile Schengen şi adoptarea monedei euro rămân obiective principale ale României. Profitând de contextul european favorabil, România trebuie să continue eforturile sale diplomatice în a-şi susţine aceste obiective. Este esenţial să se continue eforturile diplomatice de consolidare a parteneriatelor şi alianţelor diplomatice de susţinere şi promovare pentru atingerea acestor obiective importante pentru noi. Nu putem obţine soluţii benefice pentru Uniune dacă acţionăm disparat...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să încheiaţi!
Ana Birchall ... în formate concurente. De asemenea, susţinem continuitatea şi predictibilitatea în promovarea obiectivelor politice, a mizelor cu anvergură şi a politicilor care au asigurat durabilitatea construcţiei europene. Stimate colege, Stimaţi colegi, Trecem astăzi printr-un context caracterizat de necesitatea restabilirii încrederii la nivel european, atât în ce priveşte relaţiile dintre statele membre şi dintre acestea şi instituţiile europene, cât şi, poate mai ales, încrederea pe care cetăţenii noştri o au în proiectul european.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, doamnă deputat.
Ana Birchall Sigur că declaraţia...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, doamnă deputat! Domnul Simionca.
Ana Birchall Domnule preşedinte...
Petru Gabriel Vlase Aveţi şapte minute, doamnă deputat, nu pot să fac un asemenea rabat doar pentru dumneavoastră! Domnule Simionca, vă rog.
Ana Birchall Cu permisiunea dumneavoastră închei aici, spunând că îmi doresc ca ţara noastră să continue să joace un rol esenţial în a scrie istorie, şi nu să fie în grupul ţărilor pentru care se va scrie istorie. Mulţumesc.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Domnule preşedinte, În primul rând, aş vrea să transmit sincere condoleanţe familiilor celor decedaţi în furtuna de duminică. Am avut două persoane la Bistriţa, au fost alte şase la Timiş. În acelaşi timp, aş vrea să transmit însănătoşire grabnică celor răniţi în furtuna de duminică; vedem cum furia naturii nu poate fi oprită şi suntem foarte neputincioşi în ceea ce înseamnă fenomene de acest gen. Dar putem să fim proactivi, putem să informăm cetăţenii. Cred că noi, şi ca instituţie, Parlamentul României, şi ca lideri, trebuie să ne gândim la soluţii prin care să transmitem cetăţenilor informaţii, să-i avertizăm de pericolul la care sunt supuşi. Aş vrea să trec la declaraţia mea de astăzi care se numeşte "România - ţara noastră, o ţară bogată cu vistieria goală". Domnilor din PSD, Toţi românii ştiu astăzi că promisiunile dumneavoastră din campania electorală nu pot fi onorate. Cu toate că eraţi conştienţi că nu vă puteţi ţine de cuvânt, i-aţi minţit cu nonşalanţă pe români, le-aţi promis marea şi sarea. În campanie aţi minţit doar pentru a câştiga voturi, iar acum aţi ajuns cu vistieria goală şi nu mai aveţi de unde să plătiţi pomenile electorale. Aţi promis că veţi tăia taxele şi iată că acum majoraţi taxele şi accizele pentru carburanţi, creşteţi preţul la energie electrică, creşte preţul gazului, creşte preţul transportului în comun. Toate aceste aberaţii ale Guvernului, care afectează viaţa de zi cu zi a românilor, continuă prin voia politicienilor PSD şi ai ALDE. Aţi luat bani de la Ministerul Transporturilor, ceea ce înseamnă că iarăşi nu vom avea autostrăzi, dar aţi suplimentat cheltuielile de personal cu miliarde, aceasta fiind cea mai mare creştere de cheltuieli din istoria ţării cu salariile bugetarilor. Desigur că PSD a urmat modelul de risipire a banilor publici inventat în 2006 de colegul de alianţă, Călin Popescu-Tăriceanu. Aţi tăiat, domnilor, bani de la cei nevoiaşi, 25 milioane de lei din finanţarea Programelor "Masă caldă în şcoli", tichete pentru grădiniţă, acele tichete de 50 de lei, prin care familiile sărmane sunt stimulate să-şi dea copiii la grădiniţă. Zilele trecute m-am întâlnit cu un pensionar din Bistriţa, care îmi spunea: "Ce folos că ne-au crescut pensiile? Anul trecut, în decembrie, cumpăram o pâine de 700 de grame cu 3 lei, iar astăzi o pâine de 600 de grame este 4 lei?! La ce folos că ne-au mărit pensiile?". Vă bateţi joc de ţara noastră, pentru că vă gândiţi că nu veţi fi traşi la răspundere. Credeţi-mă, românii s-au trezit şi vor reacţiona. Fiecare român ştie că "O ţară fără investiţii este o ţară fără viitor!". Deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Şovăială.
Constantin Şovăială Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică poartă denumirea "Se moare cu zile, cui îi pasă?". Zilele acestea Guvernul Tudose ne-a demonstrat cât de incapabil este. Cum să afirmi, după nenorocirea de la Timişoara, că nu aveai ce face şi că trecem şi peste această problemă?! Nu este o atitudine de prim-ministru, ci de un om fără scrupule care îşi urmăreşte propriul interes! Cine se face vinovat de neglijenţă sau incompetenţă? Ce măsuri se vor lua? Sunt multe întrebări şi puţine răspunsuri! Sunt dezamăgit de situaţia în care am ajuns şi îmi este frică de ceea ce s-ar fi întâmplat la vreun cutremur mai puternic. Somez Guvernul să ia măsuri urgente pentru identificarea incompetenţilor şi pentru implementarea unui sistem de avertizare rapidă a populaţiei. Furtuna ne-a arătat vulnerabilităţile şi ineficienţa sistemului de prevenire şi protecţie a populaţiei în cazul unor dezastre. Să ne explice Guvernul dacă procedurile au fost respectate şi cine se face vinovat! Avem nevoie de perfecţionarea procedurilor de management integrat al situaţiilor de criză. Absenţa unui astfel de sistem reprezintă un factor de risc la adresa siguranţei naţionale. Este inadmisibil ce se întâmplă în momentul de faţă! Deputat al PNL, Constantin Şovăială. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Botez.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi aş vrea să vorbesc despre situaţia angajărilor pe posturi la Serviciul de înmatriculări din Vaslui. Încă din vară am fost sesizaţi de cetăţenii din Vaslui de faptul că funcţionează foarte, foarte greu acest serviciu. Eliberarea permiselor durează câteva luni, durează pentru înscrierea la concurs până la 4-5 luni şi încă 4-5 luni să te înscrii la examen şi încă 4-5 luni să susţii examenul. Aproape un an, pentru o chestie care, de regulă, se întâmpla într-o lună, două. E inadmisibil aşa ceva! Pe 16 august am fost la serviciul de înmatriculări din Vaslui şi am vrut să las o adresă şi am cerut un număr de intrare, pentru că am înţeles că sunt foarte ocupaţi şi le-am cerut măcar lucrul acesta. Au spus că nu se poate, că nu au secretară, erau doar doi funcţionari la ghişeu şi probabil încă o persoană, undeva în spate, ceva persoane probabil în concediu. Domnul Tăbăcaru, căpitanul acestui serviciu, acţionează şi iese el pe teren la examinări, atât de disperată este situaţia acolo! Cred că este necesar ca Guvernul să înţeleagă că este o situaţie excepţională acolo şi că avem nevoie să mai angajăm. Nu am primit vreun răspuns pe nicio cale oficială din partea conducerii acestui serviciu, iar prefectul mi-a spus că "Da, au în vedere angajarea de oameni la acest serviciu". Dar haideţi să urgentăm acest lucru şi pe această cale cer ajutorul şi celorlalţi parlamentari de Vaslui. Avem nevoie de tot suportul pentru a putea angaja câţiva oameni şi a debloca câteva posturi la acest serviciu. Sper ca acest mesaj să ajungă la Guvern şi la Parlament. Voi face în continuare toate demersurile pentru a debloca activitatea de la acest serviciu. Este inadmisibil ce se întâmplă acolo, este inadmisibil cum am fost tratat. Încă o dată am fost acolo să depun o adresă şi iarăşi nu am fost primit. E incredibil cât de blocat poate fi acest serviciu! Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Floroiu.
Ionel Floroiu Doamnelor şi domnilor, Declaraţia mea politică se numeşte "Am pornit la vânătoare!". Din fericire, nu îmi place să împuşc animale sălbatice. Dar am de apărat o ţintă la fel de nevinovată, cum sunt agricultorii de pe văile Zeletinului şi Berheciului sau Colinele Tutovei din judeţul Bacău, iar agresorii nu au puşti şi gloanţe, ci colţi şi râturi, însă sunt protejaţi ilegal de domni în costume şi cu mulţi bani. Este vorba despre mistreţii crescuţi pe fondurile de vânătoare particulare care produc pagube uriaşe fermierilor de foarte mulţi ani. Din Vultureni până la Onceşti, de la Motoşeni la Lipova, mii de hectare sunt distruse şi se află la bunul plac al sălbăticiunilor dezlegate de orice lege, în defavoarea, bineînţeles, a oamenilor. Proprietarii fondurilor de vânătoare private încalcă legislaţia şi nu iau nicio măsură de a îngrădi eficient respectivele zone, ba chiar ameninţă şi agresează fermierii care încearcă să-şi apere munca. Dau un singur exemplu. Un atac masiv al unei turme de zeci de mistreţi a avut loc în comunele Vultureni şi Onceşti, primăvara aceasta, iar circa 400 de hectare semănate cu porumb au rămas fără sămânţă. Porcii au râmat efectiv rândurile semănate şi au mâncat bob cu bob. Fermierul păgubit se plânge că paguba nerecuperată niciodată este de circa două sute de mii de lei. Când a încercat să-şi găsească dreptatea la proprietarul fondului de vânătoare, a primit răspunsuri ironic superioare, iar instituţiile statului român îşi pasează responsabilitatea, din cauza unei legislaţii încâlcite. Am încercat şi eu să desluşesc această junglă a legilor proaste, însă aproape că am rămas fără muniţie. De aceea, fac un triplu apel la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la Ministerul Apelor şi Pădurilor şi la Ministerul Mediului, pentru a reglementa clar şi hotărât această problemă. Nu este posibil să vezi terenuri cultivate cu bani şi trudă, apărate cu pari de care sunt legate cordele, cârpe, nailoane sau tot ce poate flutura în vânt, pentru a speria animalele. Este nedrept faţă de cei ce muncesc să patruleze noapte de noapte, cu tractoarele cu farurile aprinse, să aprindă şi focuri din loc în loc pentru a-şi apăra recoltele. Unul dintre fermieri mi-a povestit că mistreţii au deprins intenţiile paznicilor şi atacă exact acolo unde rămâne teren nesupravegheat. Însă porcii sălbatici au devenit periculoşi şi pentru oameni. Pe unii i-au atacat în câmp deschis, iar un mascul mai voinic s-a dat chiar la un tractor care îi deranja masa. Libertatea de a înmulţi porcii pe terenul de vânătoare a devenit, de câţiva ani, o sursă bună de bani. Să-i înmulţească, dar să-i hrănească pe fondurile de vânătoare pe care le-au primit şi să-i ţină departe de câmpurile oamenilor. În judeţul Bacău sunt circa 30 de fonduri de vânătoare, iar Direcţia silvică şi multe dintre cele private îşi fac datoria de a nu lăsa sălbăticiunile să trăiască mai bine decât omul. Doamnă ministru de la ape şi mediu, Domnule ministru de la agricultură, Fermierii băcăuani au încredere că veţi pune munca lor peste interesele unora care fac afaceri profitabile şi nedrepte din fondurile de vânătoare. Vă asigur că niciun mistreţ cu colţi de argint nu trăieşte pe văile Berheciului şi Zeletinului sau pe Colinele Tutovei pentru a fi protejat special, ci sunt doar indivizi care se cred prinţi peste feude căpătate cu bani. Şi sunt tot mai mulţi băcăuani care pierd banii munciţi cu sudoare! Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Vă rog, nu vă ştiu numele.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice este ceea ce putem numi "Discriminarea spontană". Înţeleg prin "discriminarea spontană" acele manifestări, soluţii, abordări, mai mult sau mai puţin voluntare, al căror autor - mă refer la demnitari şi funcţionari publici - nu conştientizează că încalcă principiul sacrosant al egalităţii în drepturi sau acceptă aceasta cu superficialitate. Vreau să fiu bine înţeles - în România nu există un asemenea climat discriminator. Temelia Constituţiei, mentalitatea politică, mentalul colectiv sunt explicit şi ferm în favoarea egalităţii. Discriminarea pe care am numit-o "spontană" provine din alte defecte de construcţie şi cultură instituţională, cum ar fi birocratismul, lipsa de profesionalism, acumularea în timp a unor carenţe, pragmatismul bugetar rău înţeles şi altele. M-am decis să fac această declaraţie politică, observând că sindromul "discriminării spontane" se manifestă inclusiv la cei la care ne-am aştepta cel mai puţin să ignore Constituţia. Intenţiile pentru aşa-zisele legi ale justiţiei au stârnit multe dezbateri. Unele idei par înţelepte, altele par politicianiste. Nu este momentul să le comentez. Dar una dintre propuneri transcende frapant principiile Constituţiei - accesul în magistratură să înceapă la 30 de ani. Oare cum putem să ne aşteptăm de la cei care trebuie să aibă în sânge Legea fundamentală, să păstreze şi în vis principiile acesteia, să ignore cu atâta nonşalanţă ultracunoscutul articol 16, coroborat cu cunoscutul articol 53 din Constituţia României?! Vorbesc, în primul rând, ca deputat tânăr. Am candidat pentru Parlament atras de nenumăratele declaraţii despre înnoirea clasei politice. Să fie acestea numai vorbe goale?! Ar trebui să fi observat că avântul maxim al devotamentului faţă de profesia de care are atâta nevoie şi autoritatea judecătorească se manifestă la 23-25 de ani. Momentul terminării studiilor este cel al idealurilor morale şi sociale cele mai curate. Sunt consideraţi absolvenţii insuficient pregătiţi? Perfecţionaţi învăţământul! Consideră că nu au suficientă experienţă de viaţă? Creaţi un echilibru de vârste şi un echilibru deontologic în lumea judecătorească. La 30-33 de ani, cum preconizează unii, un absolvent de drept ori nu a reuşit în altă carieră şi atunci de ce să fie preferat ca judecător, ori a reuşit, şi atunci se ridică suspiciunea că are alte motive decât cariera. Aveţi încredere în tineri, iar dacă aveţi concepţii gerontocratice, respectaţi Constituţia României! Nu creaţi discriminări nici în mod deliberat, nici în mod spontan! Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Petru Gabriel Vlase Avem foarte puţin timp şi atunci vreau să facem... Domnule Giugea, aveţi declaraţie? Atunci facem aşa: domnul Lupescu, domnul Giugea, doamna Bîzgan. Am încheiat. Două minute fiecare. Dar în două minute ne încadrăm, să nu întrerup discuţiile. Domnule deputat, e ora 10,00, aţi venit şi dumneavoastră la declaraţii?! Începe şedinţa următoare. Vă dau cuvântul atunci.
Dumitru Lupescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi scurt. Declaraţia politică se numeşte "Pensii de stat ocupaţionale, nu pensii nesimţite pentru armată". Ca declaraţie, dau citire mesajului participanţilor la forumul structurilor asociative ale militarilor, adresat Preşedintelui României, Comandantul Suprem al Forţelor Armate, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, prim-ministrului, Guvernului României, Avocatului Poporului, preşedinţilor comisiilor parlamentare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, miniştrilor afacerilor interne şi a muncii. "Structurile asociative ale militarilor, ancoraţi permanent în realitatea cotidiană a societăţii româneşti, sunt profund afectaţi de reluarea mesajului prin mass-media asupra rezerviştilor militari, acuzaţi de obţinerea unor «pensii nesimţite», «pensii speciale» etc., speculaţii şi invective fără acoperire, ca urmare a unei totale necunoaşteri, dar şi a unei rea-voinţe dovedite, în special de cei responsabili pentru o astfel de cunoaştere. Denunţăm şi condamnăm campania informaţională declanşată împotriva militarilor, cu precădere împotriva rezerviştilor militari, campanie menită să discrediteze activitatea în slujba naţiunii desfăşurată de mii de militari. Considerăm că acest lucru este cu atât mai grav cu cât această campanie este desfăşurată de însăşi membrii Guvernului României, prin miniştrii săi, şi nu am semnalat nicio reacţie care să i se opună din partea vreunui decident politic. În egală măsură, solicităm prim-ministrului şi comisiilor parlamentare să prezinte fără echivoc poziţia Guvernului, respectiv a comisiilor faţă de pensiile militare, în sensul recunoaşterii acestora ca pensii militare de stat, cu o anumită specificitate. Legislaţia naţională actuală privind sistemul de pensii militare este aliniată practicilor legislative, în materie, din ţările aliate NATO şi UE. Nu trebuie omis faptul că serviciul militar al fiecărui stat implică activităţi cu caracter special. Ordonanţa nr. 59/2017 este un act, atât implicit, cât şi explicit, neconstituţional şi ilegal". În consecinţă, USR solicită imperativ ca reprezentanţii celorlalte partidelor politice din Parlamentul României să nu fie de acord cu prevederile art. VII al Ordonanţei nr. 59/2017 şi să-l respingă.
Petru Gabriel Vlase Vă rog. Mulţumesc.
Dumitru Lupescu Vă mulţumesc. Deputat Lupescu Dumitru, Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa.
Petru Gabriel Vlase Domnul Giugea.
Nicolae Giugea Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "PSD întoarce administraţia publică la «pixul lui Mischie»" Nu au trecut nici măcar trei luni întregi de la implementarea noii Legi a salarizării personalului bugetar, iar în administraţia publică din România a început să domnească haosul. Mulţi au uitat fraza celebră care, în urmă cu mai bine de 15 ani, făcea carieră şi care arăta modul pervers de a face administraţie, care caracteriza la acel moment un alt Guvern nociv condus de PSD. "Bugetul comunei stă în pixul meu!" spunea Nicolae Mischie, unul dintre liderii de bază ai PSD. Cine a sperat că în toţi aceşti ani PSD se va schimba în bine, că se va apropia de spiritul de guvernare european, s-a înşelat amarnic. Au trecut atâţia ani şi, deşi s-a clamat că administraţia publică locală trebuie să aibă mai multe competenţe, că administraţia locală trebuie să aibă şi mai multe resurse financiare, că deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetăţean, nimic nu s-a schimbat. Ba, dimpotrivă, pentru multe administraţii publice, lucrurile par a sta mai rău astăzi, decât pe vremea lui Năstase şi Mischie. După atâţia ani de descentralizări eşuate, după atâţia ani de reorganizări şi regionalizări eşuate, constatăm cu insatisfacţie că avem aceleaşi administraţii locale sărace, puternic dependente financiare de Guvern, fără nicio şansă de a se dezvolta pe propriile picioare. Stimaţi colegi, Este bine că salariile au crescut! Nimeni nu poate susţine altceva! Nu poţi să plăteşti prost şi să aştepţi mult! În acelaşi timp, atât aleşii locali, cât şi funcţionarii nu trebuie pedepsiţi pentru că au îndrăznit să creadă că pot să trăiască mai bine şi nici să trăiască cu grija că mâine nu îşi vor mai lua salariile sau că plata salariilor se amână. Dacă Guvernul PSD-ALDE vrea să ne convingă că nu ne aruncă înapoi, în epoca "pixului lui Mischie", în care liderul politic stabileşte cine trăieşte şi cine moare financiar, atunci aştept de la Guvern un mecanism serios şi sustenabil de echilibrare automată a bugetelor locale. Vreau să văd de la acest Guvern că stabileşte criterii obiective şi mecanisme automate de transfer al resurselor, de la bugetul de stat, către bugetele locale. În acest fel, toate administraţiile îşi vor putea asigura automat şi bani pentru plata salariilor şi bani pentru cheltuielile curente ale comunităţii...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat.
Nicolae Giugea ...pe care o administrează şi, mai mult, pot spera şi la derularea unor proiecte de investiţii locale, care să aducă un spor de modernizare în viaţa cetăţenilor români. Vă mulţumesc. Nicolae Giugea, deputat al PNL.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Oana Bîzgan. Două minute.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Stimate colege, Stimaţi colegi, Aleg să vă vorbesc din nou despre violenţă, nu doar pentru că este un subiect de actualitate, din păcate, ci pentru că este un flagel care afectează în mod dramatic comunităţile şi societatea românească, sub forme dintre cele mai diverse. Violenţa fizică, violul, crima sunt manifestări evidente ale unui comportament violent, reglementat şi pedepsit ca atare. Hărţuirea şi hărţuirea sexuală, bullying-ul şi cyberbullying-ul, mobbing-ul sunt însă mai dificil de circumscris unor tipare, ceea ce nu le face mai puţin grave. Victimele hărţuirii, ale bullying-ului resimt efecte precum depresie, anxietate, alienare, înregistrează o scădere a respectului de sine, un randament scăzut şi pot dezvolta chiar gânduri suicidale. Aceste tipuri de violenţă au inclusiv consecinţe fizice - dureri de stomac, de cap, tulburări de apetit şi insomnii. Hărţuirea stradală este o experienţă prin care femeile, cei cu dizabilităţi şi alte categorii trec zi de zi, iar asta lasă urme la nivel psihic şi emoţional. Aluzii sexuale, atingeri nedorite, injurii, ameninţări, toate acestea au ajuns să fie considerate normale sau banale, însă ele ar trebui prevenite şi combătute. La Comisia pentru egalitate de şanse primim zilnic petiţii sau ni se cere ajutorul în cazuri de hărţuire la locul de muncă. Cunosc zeci de cazuri de angajate şi angajaţi în mediul privat şi în cel public care se află într-o stare perpetuă de abuz verbal şi psihologic din partea coordonatorului. Sunt convinsă că şi dumneavoastră ştiţi exemple similare. Mai mult, una din două femei din România admite că există hărţuire şi hărţuire sexuală în universităţi şi campusuri. Nici la vârste mai fragede nu găsim cifre mai îmbucurătoare: în România, unul din trei copii a fost umilit în faţa colegilor, iar cei mai afectaţi de bullying sunt băieţii cu vârste între 9 şi 12 ani. Cu astfel de fenomene copiii se confruntă din ce în ce mai des, chiar de la grădiniţă, cu consecinţe care pot fi ireversibile în dezvoltarea lor. Să nu uităm nici că România se află pe harta cyberbullying-ului pe primul loc în Europa, cu o incidenţă a fenomenului de 37,3%. Se estimează că 6 din 10 tineri vor experimenta cyberbullying în viitorul apropiat. Hărţuirea, fie ea stradală, la şcoală, la locul de muncă, nu face altceva decât să perpetueze ideea că violenţa este ceva permis, iar de la vorbă la faptă, în acest caz, nu este deloc mult. Cu toate acestea, legislaţia este fie restrânsă, fie incompletă sau inaplicabilă, iar în rarele cazuri în care se ajunge până la sancţionare, pedepsele sunt reduse. De exemplu, există prevederi în contracte colective privind hărţuirea psihologică, dar nu există cadru legal naţional pentru pedepsirea faptelor. Prin prisma acestor aspecte, vă rog, dragi colegi, să fiţi alături de mine când voi susţine nevoia unei legi a hărţuirii în România! Este momentul să dovedim că avem realmente zero toleranţă pentru violenţă! Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Închidem şedinţa de declaraţii. În cinci minute începem şedinţa cealaltă. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Viorica Cherecheş "Incompetenţa acestei guvernări nu a adus bunăstare românilor!" În 9 luni de guvernare PSD-ALDE nu am văzut decât incompetenţă şi promisiuni neonorate. În acest moment, PSD-ul este conştient că nu are cum să ducă la bun sfârşit această guvernare, în consecinţă, disperarea este la cote maxime. Nu sunt bani de pensii şi salarii, iar supraacciza la carburanţi, pe care tot guvernarea PSD a eliminat-o la 1 ianuarie 2017, revine în actualitate, dar cel mai grav fapt este că doriţi să furaţi banii din pilonul II de pensii. Atât în Guvernul anterior, cât şi în cel actual nu am văzut decât promisiuni neonorate şi puţine realizări, iar de bunăstarea românilor nici nu poate fi vorba. PSD a îndatorat ţara cu 10 miliarde de euro în primele 7 luni de guvernare, iar la rectificarea bugetară taie fără discernământ de la investiţii şi dezvoltare, de la educaţie şi sănătate, transporturi. Cum poţi să spui că ai creştere economică, atunci când şcolile şi spitalele sunt la fel de neprimitoare, când drumurile sunt la fel de proaste, când autostrăzile sunt în continuare doar desenate pe hârtie, în fază de proiect? Cum poţi să vorbeşti despre o creştere economică atunci când în buzunarele românilor această creştere nu se reflectă deloc. Realitatea este una tristă, fără perspective de îmbunătăţire - datorii uriaşe, un deficit bugetar care continuă să crească, o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern şi, nu în ultimul rând, o gravă ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei. Şi despre aşa-zisa rectificare bugetară pozitivă, care este de fapt negativă, continuaţi să dezinformaţi! Nu aţi făcut altceva decât să plimbaţi banii de la un minister la altul, iar suplimentarea este construită pe ceea ce ar urma să fie realizat. Nu aşa se guvernează o ţară, cu măsuri populiste şi sociale şi promisiuni neonorate! Aţi câştigat alegerile cu un program de guvernare nerealist şi aţi dezamăgit chiar şi propriul dumneavoastră electorat. Toate aceste măsuri pe care le-aţi luat sau doriţi să le luaţi, în continuare, vor duce la regresul României. Educaţia este condusă de un ministru incompetent, spitalele sunt în continuare în comă indusă, iar absorbţia de fonduri europene este nesemnificativă. Dacă această guvernare a avut vreo strategie pentru reformă şi pentru creşterea calităţii vieţii românilor, sunt convinsă că a fost una extrem de şubredă şi se va prăbuşi la cel mai mic seism politic. Trebuie să înţeleagă reprezentanţii acestei coaliţii aflate la guvernare că România nu se poate dezvolta şi moderniza doar prin ajutoare sociale, prin ajutoarele mascate date clientelei politice, prin credite şi prin consum. Grav este că abordarea politică a acestei coaliţii de guvernare nu are nimic în comun cu viitorul acestei ţări, cu bunăstarea românilor, ci doar cu acumularea unui capital politic masiv.
Silviu Nicu Macovei "Mândria de a fi român se cultivă, adesea şi cu amenzi!" Sunt, alături de dumneavoastră, mândru că sunt român, mândru de înaintaşii noştri, dar şi de copiii talentaţi care ne vor face cinste prin rezultatele lor! Sunt uimit când privesc frumuseţile patriei noastre dar, în acelaşi timp, sunt îngrozit şi dezgustat de mizeria pe care tot noi, românii, o lăsăm în natură! Am văzut cu toţii şi în acest an, în concediu prin ţară, munţi de gunoaie lăsate de turişti pe marginea drumului sau în păduri; sute de mii de peturi aruncate în râuri şi adunate la baraje; pungi de plastic, resturi menajere, mizerie - peste tot pe unde picior de turist a ajuns. Această imagine apocaliptică se aşază peste sentimentul de mândrie de a fi român. Patriotismul înseamnă să îţi iubeşti ţara şi să faci totul pentru ca ea să se dezvolte. Nu am întâlnit nicăieri în istorie că sentimentul de mândrie se referă la arunca gunoaie peste tot în propria curte. Ştiu, veţi spune că lipsa de bun simţ vine de acasă, din familie, de la cei şapte ani de acasă! Însă acesta nu este decât un argument al pasării responsabilităţii! Educaţia se face şi cu recompensă şi cu pedeapsă. Sunt unul dintre cei care consideră că o pedeapsă aplicată o dată, dar bine, va fi model pentru ceilalţi şi pentru copiii lor! De aceea, militez şi voi milita pentru creşterea exponenţială a amenzilor pentru gunoaiele aruncate aiurea în natură. Ştiu, şi acum există amenzi substanţiale dar, din păcate, ele nu sunt aplicate. Este necesar a se da amenzi usturătoare celor care aruncă gunoaiele în locuri nepermise şi apoi a se mediatiza intens acest lucru. Ruşinea şi oprobiul public trebuie să întărească exemplul dat de amenda substanţială. Nu trebuie să ne uităm că amenzile ar putea fi disproporţionate cu veniturile! Dacă este interzis, este interzis, fie că omul câştigă o sută, o mie sau zece mii de euro pe lună. Nu vrei amendă, nu faci mizerie! Dacă vrem să fim cu adevărat mândri că suntem români, trebuie să ne comportăm ca atare şi atunci când semenii noştri greşesc, să lă arătăm eficient că patriotismul se învaţă, adesea şi cu amenzi!
Găvrilă Ghilea "Socoteala de la Palatul Victoria nu se potriveşte cu cea de la pompa de alimentare" O analiză recentă a Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România a dat peste cap calculele guvernanţilor, relevând faptul că majorarea accizei la carburanţii auto va genera pierderi, şi nicidecum venituri suplimentare, la bugetul de stat. Pentru atenuarea efectelor asupra preţurilor de desfacere a carburanţilor, majorarea accizei a fost prevăzută în două etape, prima având loc la 15 septembrie, iar a doua fiind programată două săptămâni mai târziu, de la 1 octombrie. Cu toate acestea, calculele companiilor de transport au demonstrat că socoteala de la Palatul Victoria nu se potriveşte defel cu cea de la pompa de alimentare. Astfel, cei 38 de bani încasaţi în plus pentru fiecare litru de carburant comercializat în România ar reprezenta venit zero la bugetul de stat, în situaţia în care doar 15% din volumul de motorină vândut în prezent în ţară ar fi alimentat, la preţuri mai mici, din statele vecine. În condiţiile în care orice eurocent în plus pe litrul de carburant se regăseşte multiplicat geometric în costurile pe kilometru, iar acciza reprezintă peste 40% din preţul combustibilului auto, transportatorii români au tot dreptul să nu accepte să fie traşi pe dreapta de o politică fiscală agresivă, în totală contradicţie cu promisiunile din Programul de guvernare. Analiza citată mai estimează că, după cele două etape de majorare a accizei, până la 70% din volumul de carburanţi, necesar firmelor de transport din România, va fi achiziţionat din afara ţării, ceea ce va determina un impact bugetar negativ spectaculos. Dar adevăratul impact negativ îl va resimţi întreaga economie naţională - şi implicit marea majoritate a populaţiei acestei ţări - prin creşterile masive de preţuri la produse şi servicii, determinate de scumpirea în lanţ a carburanţilor.
Aurel-Robert Boroianu "PNL propune acordarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu pentru stimularea şi fidelizarea angajaţilor din mediul privat" Am semnat şi am depus recent în Parlament, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari liberali, o iniţiativă legislativă privind posibilitatea societăţilor comerciale cu capital integral privat de a acorda al 13-lea şi al 14-lea salariu. Am iniţiat acest demers pentru a veni, în mod concret, în sprijinul stimulării şi fidelizării angajaţilor din mediul privat şi, implicit, al angajatorilor care sunt interesaţi să-şi stimuleze suplimentar angajaţii. PNL consideră că în condiţiile actuale, când România se confruntă cu o criză în continuă creştere a lipsei de forţă de muncă specializată - ţara noastră aflându-se pe locul al treilea la nivel mondial cu privire la deficitul de muncitori calificaţi, după Japonia si Taiwan - şi, mai nou, se confruntă şi cu o criză în privinţa stabilităţii angajaţilor, este nevoie de o cu totul altă abordare a nevoilor mediului privat. În acest sens, PNL condamnă măsurile pe care le-a luat Guvernul PSD-ALDE în ultima perioadă, de sufocare a iniţiativei private şi de împovărare excesivă a întregului mediu de afaceri. PNL crede că avem nevoie urgentă de o nouă viziune care să stimuleze munca, dezvoltarea economiei de piaţă şi a capitalului, care să vină cu soluţii reale, de natură a impulsiona productivitatea muncii, prin stimularea angajaţilor, dar şi pentru declararea integrală a profiturilor. Dacă PSD priveşte mediul privat ca fiind numai bun de exploatat prin biruri peste biruri, PNL pledează pentru venirea cu soluţii în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă acesta şi cu măsuri coerente de sprijin, întrucât susţinerea mediului de afaceri reprezintă singura cale spre prosperitate. Din aceste considerente, PNL cere să fie introdusă în legislaţia existentă posibilitatea legală a angajatorului - societăţi comerciale cu capital integral privat - de a direcţiona o parte din cei 20% din impozitul pe profit către plata celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu, opţiunea fiind lăsată la latitudinea angajatorului sau a patronului. Mai mult decât atât, beneficiarii, cei aproape 4 milioane de angajaţi din mediul privat, vor fi încurajaţi să-şi păstreze locul de muncă în ţară şi să devină mai productivi. Menţionez că această măsură stimulativă pe care o propune PNL nu va afecta interesele angajatorului sau ale patronului, întrucât nu-i va micşora acestuia marja de profit, ea rămânând supusă aceleiaşi cote de impozitare, ci, din contră, măsura va genera efecte pozitive inclusiv în interesul angajatorului. PNL atrage atenţia majorităţii parlamentare PSD-ALDE şi Guvernului Tudose că mediul privat nu are nevoie nicidecum de un război fiscal îndreptat împotriva sa, război care nu face altceva decât să alunge investitorii şi să frâneze calea spre dezvoltarea economiei. Poate au uitat domnii din PSD şi ALDE faptul că mediul de afaceri este cel care reprezintă plămânul economiei româneşti, iar orice încercare de sacrificare a întreprinzătorilor nu poate conduce decât la dezechilibre sistemice!
Ioan Balan "Modelul economic al PSD a eşuat în numai 6 luni" După 9 luni de guvernare, avem certitudinea că modelul economic pe care l-au propus şi implementat cei care conduc alianţa PSD-ALDE a eşuat. Modelul lor a eşuat, însă nu de ieri, de azi, ci chiar de la demiterea lui Sorin Grindeanu, la sfârşitul lunii iunie, adică de atunci de când Dragnea se plângea că Programul de guvernare fie nu se implementează, fie se face mult prea lent. Eşecul guvernamental nu trebuie să dea satisfacţie nimănui. Mulţi au crezut în el şi în posibilitatea ca el să genereze mai multă prosperitate tuturor. Cred că ar trebui să ieşim din logica în care greşeala adversarului politic să fie prilej de bucurie pentru opoziţia politică, pentru că un eşec guvernamental este un eşec pentru ţară şi pentru viitorul ei. Vă spun cu sinceritate că aş fi primul care aş aprecia activitatea Guvernului PSD-ALDE dacă, mâine, vreun ministru ar veni şi ar spune că a demarat o investiţie majoră pentru România, dacă buldozerele s-au apucat de treabă la nu ştiu ce tronson nou de autostradă sau de cale ferată, dacă s-a turnat fundaţia la un spital regional sau dacă militarii români au primit arme şi uniforme noi. Din păcate, oricât m-aş strădui, nu găsesc motive pentru a aprecia activitatea guvernamentală. Dimpotrivă, în urmă cu numai câteva zile, prin rectificarea bugetară, Guvernul ne-a anunţat că a tăiat banii de investiţii în infrastructura de transporturi, că a diminuat resursele aferente proiectelor majore privind sănătatea şi că achiziţiile pentru înzestrarea armatei române nu mai au cum să se facă în acest an, pentru că nu mai este timp suficient. Aceasta este realitatea! Nu o spun eu, o spun chiar datele pe care le comunică Guvernul şi pe care domnul Tudose şi-a pus semnătura. Am convingerea că vom rata, încă o dată, şansa de a profita de un context economic favorabil pentru a schimba România, pentru a moderniza ţara. Avem creştere economică. Este o realitate. Avem toate premisele să construim mai mult pentru ţară şi să consolidăm capitalul nostru, autohton. Cu toate acestea, îmi este greu să înţeleg de ce construim mai puţin, chiar şi atunci când statistica ne spune că ne este bine? Apoi, nu pot să nu constat faptul că, în ciuda faptului că economia creşte, România a acumulat atât de multe dezechilibre, încât ar trebui să ne temem serios pentru anii viitori. De exemplu, am ajuns să importăm tot mai mult şi să exportăm într-un ritm care nu acoperă importurile. Am ajuns în situaţia neplăcută în care până şi laptele, brânza sau pâinea de pe mesele românilor sunt produse în alte ţări. Apoi, ştim cu toţii că, dacă ai un sac din care doar iei, fără să şi pui, este evident că mai devreme sau mai târziu o să ajungi la fundul acestuia! Niciun membru al Guvernului nu spune că în 9 luni care au trecut, cu PSD şi ALDE la guvernare, datoria ţării a crescut cu peste 27 de miliarde de lei. Oare de ce ne împrumutăm atât de mult, când economia creşte? Oare cât mai putem trăi pe datorie? Cine va plăti această datorie? Nimeni nu spune nimic! Ceea ce ştim sigur este că România plăteşte anul acesta circa 10 miliarde de lei numai dobânzi la împrumuturile făcute în ultimii ani. Nici nu vreau să mă gândesc ce am fi putut face cu aceşti bani! Încă mai sper ca PSD să recunoască că a a greşit şi să vină cu soluţii realiste pentru ţară. Încă se mai pot salva multe. Guvernul PSD-ALDE să renunţe la încăpăţânare şi să privească situaţia economică în mod realist. Agenţii economici români nu pot face faţă de unii singuri concurenţei dure din Uniunea Europeană. Haideţi să-i sprijinim! Numai aşa îi putem face mai puternici, iar ei, la rândul lor, pot plăti salarii mai mari angajaţilor şi pot contribui lunar la bugetul de stat. Haideţi să dăm drumul proiectelor majore de infrastructură pe banii gratuiţi care aşteaptă doar să fie luaţi de la Uniunea Europeană. Asta aşteaptă ţara de la o clasă politică responsabilă! Vă asigur că, dacă Guvernul PSD-ALDE ar veni cu propuneri pentru sprijinirea capitalului românesc, care să aducă din nou laptele românesc, brânza şi pâinea românească pe mesele românilor, noi, liberalii vom susţine un asemenea demers. Avem mai multe propuneri şi proiecte, deja depuse în Parlament sau la care încă lucrăm. Dacă ţin la România, dacă ţin la capitalul românesc, nimeni nu-i poate opri pe cei din PSD şi ALDE să vină şi să pună umărul, alături de noi, la proiectele majore pentru România. Dacă Guvernul PSD-ALDE va veni cu soluţii viabile pentru reindustrializare a ţării, pentru creşterea competitivităţii companiilor româneşti, noi, liberalii, îi vom susţine. A trecut vremea vorbelor. Românii aşteaptă fapte de la clasa politică! Sper că liderii PSD şi ALDE îşi vor aminti că românii şi-au pus speranţa că acest Guvern va guverna pentru români şi pentru ţară şi nu se vor mai preocupa exclusiv de interesele de partid.
Claudiu-Vasile Răcuci "Nu vă jucaţi cu pensiile românilor!" În mai puţin de 9 luni de guvernare, alianţa PSD-ALDE a reuşit marea contraperformanţă de a bulversa majoritatea sistemelor publice, care aveau o minimă coerenţă. Unii sunt surprinşi acum când văd efectele perverse pe care le are noua Lege a salarizării în sistemul bugetar, în special la nivelul administraţiilor publice. Nu trebuie să vă mai spun eu că legea a generat profunde discriminări, iar pentru foarte multe primării această lege poate să ducă la incapacitate de plată, dacă Guvernul nu se trezeşte şi nu transferă bani suplimentari la bugetele locale. De asemenea, tot în aceste 9 luni grele, Guvernul a întors economia ţării la păguboasa supraacciză aplicată carburanţilor şi a scumpit, pe această cale, toate produsele din piaţă. Pe bună dreptate, fiecare român s-ar putea întreba ... cui îi pasă dacă astăzi am bani mai mulţi în buzunar, dacă, în final, cumpăr mai puţin decât puteam cumpăra ieri? Transferarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, obligarea agenţilor economici de a colecta TVA într-un cont special, birocraţie fiscală suplimentară şi investiţii publice şi private în scădere nu sunt realizările unui Guvern în patru ani, ci ale unui Guvern schimbat de două ori în şase luni. Guvernul PSD-ALDE a promis cetăţenilor mai multă prosperitate, mai multă bunăstare, care să fie susţinută de creşterea economică mare pe care o înregistrează România. Acest Guvern a promis că va creşte salariile profesorilor, ale medicilor şi ale funcţionarilor, fără ca pentru aceasta să fie nevoie să ia din buzunarele altor români. Acum constatăm, cu neplăcere, că nici profesorilor şi nici medicilor nu li s-au majorat salariile de la 1 iulie 2017, iar pentru a le majora din anul 2018, Guvernul va băga mâna în buzunarele tuturor românilor. Tot acest Guvern, dar şi cel de dinaintea lui au promis că majorarea punctului de pensie va veni din aceeaşi creştere economică mare pe care o înregistrează economia, în logica în care bogăţia generată de economie să fie împărţită şi cu salariaţii, dar şi cu pensionarii. Iarăşi, cu neplăcere, constatăm că, în realitate, lucrurile nu stau aşa. Încă de la învestitura celui de-al doilea Guvern PSD-ALDE, condus temporar de domnul Mihai Tudose, alianţa de guvernare ne anunţa că, pentru a plăti astăzi pensii puţin mai mari, va lua din banii de pensie ai celor care vor deveni pensionari peste câţiva ani. Această măsură nocivă nu a fost niciodată anunţată de PSD sau de ALDE, atunci când, în campania electorală, promiteau râuri de prosperitate pentru toţi cetăţenii. Nu au spus niciodată că pentru a da unor români, vor lua de la alţi români sau chiar de la toţi românii. Stimaţi parlamentari, susţinători ai Guvernului Tudose, nu vă jucaţi cu pensiile românilor! Atunci când Curtea Constituţională a statuat că pensia este "un drept câştigat", a avut în vedere contribuţia după o viaţă de muncă a unui cetăţean care a muncit şi şi-a făcut datoria faţă de ţara lui, vreme de zeci de ani. Aşa că, nu vă jucaţi cu pensiile din sistemul public, mai ales că vă lăudaţi că pregătiţi o nouă lege, aşa-zisa reformă în domeniul pensiilor publice. Să sperăm că reforma anunţată cu mare fast nu va fi la fel de discriminatorie şi inechitabilă ca Legea salarizării, pe care, acum, nu ştiţi cum să o mai puneţi în practică, tocmai pentru că nu vă ajung banii. De asemenea, stimaţi membrii ai majorităţii parlamentare, nu vă bateţi joc de banii strânşi în conturile individuale ale viitorilor pensionari, aşa numitul Pilon II. Sunt mulţi cei care au trăit cu iluzia că banii aceia se pot lua şi folosi astăzi, doar pentru a mai câştiga câteva voturi. Învăţaţi, vă rog, din lecţia vecinilor noştri, care au făcut o asemenea prostie şi care şi astăzi se luptă să o repare şi tot nu reuşesc. Ce le veţi răspunde celor care vor ieşi la pensie peste circa 10 ani? Ce le veţi spune că aţi făcut cu banii lor de pensie? Dacă vreţi să susţineţi promisiunile electorale, dacă vreţi ca românii să primească pensii şi salarii mai mari, atunci puneţi economia în mişcare. Avem o economie care, statistic vorbind, înregistrează creştere. Ajutaţi agenţii economici să fie mai puternici, să poată vinde, să poată exporta, să se poată dezvolta, să poată plăti salarii mai mari pentru angajaţii lor, să poată plăti sume mai mari din impozite la bugetul de stat. Numai aşa Guvernul va avea bani suplimentari şi pentru pensii, şi pentru salarii, şi pentru proiecte de investiţii. Este atât de simplu, iar contextul este atât de favorabil. Trag speranţa că nu veţi fi atât de nepricepuţi şi nu veţi rata această şansă!
Cristina Burciu "Trebuie să îmbunătăţim percepţia românilor despre activitatea Legislativului!" Îmi doresc ca sesiunea de toamnă a Parlamentului României, care a debutat zilele trecute, să reprezinte un moment de cotitură în ceea ce priveşte creşterea încrederii populaţiei în forul legislativ, cea mai importantă instituţie a democraţiei. Consider că este imperios necesar să avem în vedere dinamizarea activităţii parlamentare şi, implicit, a procesului de legiferare, pentru ca fiecare dintre noi să contribuim la schimbarea percepţiei românilor referitoare la funcţionarea Parlamentului. În opinia mea, parlamentarii sunt responsabili în mod direct de imaginea mai puţin confortabilă a instituţiei în ochii oamenilor şi, chiar dacă deficitul de încredere a evoluat în timp, lent, dar accentuat, din 1990 încoace, cred că avem datoria de onoare în faţa românilor de a demonstra că suntem în stare să muncim în folosul lor. În consecinţă, mi-am propus să contribui şi în această sesiune parlamentară la instituirea unui nou concept al abordării relaţiei dintre noi şi populaţie, printr-o implicare dinamică şi o cointeresare directă, în aşa fel încât populaţia, electoratul care ne-a trimis aici, să simtă într-adevăr că îl reprezentăm. Este deci momentul să facem ceea ce trebuie să facem, pentru a nu mai fi arătaţi cu degetul şi pentru a da forţă puterii legislative, Parlamentului, garantul democraţiei şi al respectării statului de drept din România. Ţin să remarc paşii făcuţi în acest an în ceea ce priveşte buna colaborare dintre Guvern şi Parlament, în scopul punerii în aplicare a Programului de guvernare şi a rezolvării principalelor priorităţi ale românilor. Este indiscutabil că măsurile luate până acum de Guvernul PSD şi girate de majoritatea parlamentară PSD-ALDE - au condus la eficientizarea generală a bunului mers al lucrurilor din ţară, cu efecte pozitive atât pentru români, cât şi pentru instituţiile statului. Faptul că PSD s-a ţinut de cuvânt, ca partid care gestionează guvernarea, s-a transpus în creşterea calităţii vieţii românilor, care au simţit în propriile buzunare efectele benefice ale deciziilor luate de Executiv. Parlamentarii PSD vor susţine şi în această sesiune măsurile legislative de continuare a creşterii şi stimulării economice, de creare de noi locuri de muncă şi de susţinere a investiţiilor, astfel încât să ne îndreptăm spre nivelul de trai al ţărilor europene mult mai dezvoltate. Cetăţenii au nevoie de răspunsuri, atât din partea Parlamentului, cât şi a miniştrilor, iar problemele care-i frământă trebuie să îşi găsească rezolvarea din partea autorităţilor abilitate. În acest sens, eu voi respecta programul de audienţe instituit încă de la începutul mandatului, la biroul parlamentar din municipiul Turda, Str. Libertăţii nr. 9, în fiecare zi de vineri, de la orele 10.00 - pentru înscrieri, numărul de telefon este 0725109410. De asemenea, îi aştept pe turdeni şi pe clujeni să îmi sesizeze toate doleanţele cu care se confruntă, la adresa de e-mail deputatcristinaburciu@gmail.com Mă voi strădui să îi reprezint cu cinste şi onoare pe locuitorii municipiului Turda şi ai judeţului Cluj, indiferent de pasiunile lor politice. Credinţa mea este că menirea unui parlamentar este să încerce la maxim posibil să rezolve problemele oamenilor, iar eu voi face acest lucru şi în continuare pentru turdeni şi clujeni, în limitele permise de prerogativele funcţiei de deputat. De asemenea, le transmit autorităţilor administraţiei publice locale clujene că au în mine un partener implicat, pentru ca împreună să contribuim la realizarea proiectelor legate de dezvoltarea localităţilor judeţului şi implicit la creşterea calităţii vieţii oamenilor de aici!
Adrian-Claudiu Prisnel "Ordinul Guvernului PSD, care oferă libertate consiliilor locale şi judeţene să îşi stabilească singure salariile, bagă primăriile în faliment." Consiliul fiscal avertiza încă din aprilie că salariile funcţionarilor din primării sunt cu 56% mai mari decât salariul mediu din România, o discrepanţă care s-a accentuat o dată cu noua lege a salarizării gândită de Olguţa Vasilescu. Unul dintre beneficiarii "Legii Olguţei" a fost şi Sorin Manda, fratele liderului PSD Dolj, Claudiu Manda, care şi-a mărit leafa la 12.000 lei lunar, în timp ce şefii de birou şi directorii din Primăria Craiova au salarii de peste 1.000 de euro pe lună. Efectul îl vedem astăzi - Primăria Craiova a avut o rectificare bugetară negativă, cu cheltuieli mai mari decât veniturile, deşi investiţiile au fost tăiate. Mai multe mari primării sunt în aceeaşi situaţie. La Ploieşti, Primăria are cheltuieli mai mari cu peste 4 milioane de lei decât încasările. Primăria din Baia Mare a avut rectificare bugetară negativă. Şi la Primăria Buzău se cheltuieşte mai mult decât se încasează, cu peste un milion de lei. Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România a declarat că "până în decembrie, peste jumătate dintre comunele din toată ţara vor rămâne fără bani pentru salarii." Bugetul Primăriei Dimăcheni din judeţul Botoşani este gol, primarul de acolo declarând că nu mai are bani nici pentru lemnele de foc necesare încălzirii pentru iarnă. Tot mai mulţi primari declară că instituţiile nu mai au bani de funcţionare, iar primăriile au restanţe de plată pentru iluminat, încălzire şi salubritate. Primarii cer bani Guvernului pentru a acoperi găurile lăsate de măririle salariale iresponsabile. Guvernul a rămas fără bani şi pune presiune pe companiile de stat să livreze în avans toate profiturile obţinute. Vestitul Program de guvernare al lui Liviu Dragnea îndreaptă România spre un dezastru economic.
Cornel-Mircea Sămărtinean "Rectificarea «pozitivă», în viziunea Guvernului PSD-ALDE" Rectificarea pe bugetul de stat este negativă la venituri cu 1,3 miliarde de lei. Este paradoxal ca într-o perioadă în care creşterea economică este mai mare decât creşterea economică prognozată, la elaborarea bugetului veniturile statului au scăzut, iar rectificarea este în realitate o rectificare negativă, chiar dacă pe bugetul consolidat rectificarea se bazează pe venituri nefiscale. Cifrele contrazic teza guvernamentală, potrivit căreia actuala rectificare ar fi una pozitivă. Există temerea că România riscă infringement din partea Comisiei Europene pentru depăşirea ţintei de 3% deficit bugetar. Prin această rectificare bugetară cresc cheltuielile de personal cu 2,3 miliarde de lei şi cheltuielile cu asistenţa socială cu 2,53 miliarde de lei, scad cheltuielile de capital, investiţii, cu 1,6 miliarde de lei şi cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare cu 4,2 miliarde lei. În acelaşi timp, pentru că ceea ce se colectează deja nu este suficient pentru a plăti costul populismului, acest Guvern a găsit şi alte "soluţii miraculoase", ca de exemplu: introducerea supraaccizei care doar în anul 2017 ne ia 600 de milioane de lei din buzunar; contribuţiile din contractele part-time plătite ca pentru contracte full-time, care înseamnă încă 165 de milioane de lei; taxa de solidaritate; taxa pe cifra de afaceri; taxa pe active financiar-bancare, şi efectele aplicării legii pensiilor. Ministerul Transporturilor pierde bani la prima rectificare bugetară, peste 6,4 miliarde de lei. Actuala guvernare taie 44% din bugetul Ministerului Transporturilor, exact de la capitolul de investiţii în infrastructură. Fondurile sunt tăiate de la investiţii, în timp ce pe şosele mor zilnic oameni din cauza unei reţele de transport subdimensionate şi nemodernizate. În ultimul raport de ţară al Comisiei Europene se arată că infrastructura din România este un factor-cheie de limitare a competitivităţii ţării. Investiţiile ar trebui să stimuleze creşterea pe termen lung şi procesul de reducere a decalajelor faţă de Uniunea Europeană, dar slaba calitate a infrastructurii este un factor în plus în calea acestei încercări. Realitatea ne demonstrează că "strategia economică" a Guvernului PSD-ALDE este caracterizată de lipsa de expertiză în înţelegerea problemelor şi a nevoilor economiei reale, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei în general. Mediul de afaceri şi întreprinzătorii privaţi sunt cei care au creat milioane de locuri de muncă în România. Ei sunt cei care au reuşit în ultimii ani să menţină constant numărul de locuri de muncă, să plătească la termen impozitele şi taxele datorate statului, să producă, să exporte şi să crească astfel economia românească. Aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare şi tăiere a investiţiilor va împinge România, cu siguranţă, spre un dezastru economic şi bugetar, cu consecinţe grave asupra mediului de afaceri şi asupra nivelului de trai al românilor.
Raluca Turcan "Demisia premierului care i-a minţit grav pe români!" Mihai Tudose s-a prezentat luni, 4 septembrie, în faţa Parlamentului, la cererea PNL, să prezinte starea bugetului. A vorbit puţin. A minţit aproape tot atât cât a vorbit. Trei minciuni mari, late şi brutale: 1. A minţit când a spus că nu se atinge de Pilonul II de pensii, banii pentru pensii ai tinerei generaţii. Trei zile mai târziu, exact asta a făcut - s-a îndreptat împotriva Pilonului II cu declaraţia că va fi opţional. Asta înseamnă intenţia de a-i modifica statutul radical şi în sens negativ. Promisiunea că nu se va atinge de acest fond de pensii a ţinut trei zile şi nu a valorat nici cât o ceapă degerată. Mai mult, ca să fie clar că termenul de "opţional" este o farsă în accepţiunea PSD, domnul Tudose a revenit, peste alte câteva zile, cu precizarea că populaţia nu va fi consultată, ci pur şi simplu i se va prezenta situaţia şi va opta. A opta fără să fi consultat este noul principiu al democraţiei originale în regimul Dragnea. 2. A minţit când a spus că nu sunt probleme cu banii de salarii. A doua zi şi-a dat demisia ministrul apărării, pentru că nu mai aveau bani de salarii şi solde. A patra zi au făcut rectificare bugetară, la care au scăzut cu 10 miliarde de lei investiţiile, tocmai ca să aibă bani de salarii. De altfel, minciuna lui Tudose a fost recunoscută cu trei sferturi de gură chiar în preambulul O.U.G. privind rectificarea bugetară. Acolo, Ministerul Finanţelor Publice înşiră o serie de riscuri, dacă nu ar fi promovată rectificarea în regim de urgenţă: "riscul neasigurării fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării activităţii în bune condiţii până la finele anului, pentru cheltuieli de funcţionare; riscul neasigurării fondurilor necesare plăţii majorărilor salariale aprobate în cursul anului 2017". 3. A minţit când a spus că nu vor creşte preţurile în urma introducerii supraaccizei la carburanţi. În realitate, după anunţul creşterii accizei, preţul carburanţilor la pompă a început să crească. Minciuna a fost totdeauna parte a guvernărilor PSD. Credeam că nimeni nu poate depăşi recordul de minciuni înregistrat de Victor Ponta cât a fost premier. Iată că foştii colegi şi subalterni ai domnului Ponta sunt pe cale să o facă. Dacă nu la număr, pentru că guvernează doar de opt luni, atunci, cu siguranţă, la calibrul minciunilor şi dezinformărilor rostite cu sânge rece. Dacă era prins cu o singură minciună din cele trei, orice premier al unui Guvern democratic din UE şi-ar fi făcut imediat bagajele. Mihai Tudose şi-a pierdut orice brumă de încredere. Dacă mai are un licăr de conştiinţă şi de respect pentru români, trebuie să îşi scrie rapid demisia.
Petru Movilă În curând se vor împlini doi ani de la incendiul din Clubul "Colectiv" din Bucureşti. Se vor împlini doi ani de când, din neglijenţă, 64 de oameni complet nevinovaţi au murit şi alte 200 de persoane au fost rănite. Incendiul din noaptea de 30 octombrie 2015 a fost cel mai grav accident din ţară de după anul 1989, fapt care ar fi trebuit să trezească autorităţile în al doisprezecelea ceas şi să conştientizeze problemele grave pe care le are, printre altele, şi sistemul sanitar din România. Însă, după acest tragic eveniment, acţiunile statului le putem număra pe degete. Din cauza amplorii evenimentului, Ministerul Afacerilor Interne a instituit Planul roşu de intervenţie, Guvernul României a decretat trei zile de doliu naţional, iar ca urmare a protestelor masive care au urmat incendiului, a demisionat Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Atât, stimaţi colegi! Acestea au fost măsurile pe care PSD le-a crezut de cuviinţă să le aplice. Din totalul de 64 de decedaţi, jumătate dintre ei au pierdut lupta cu viaţa în săptămânile de după incendiu, din cauza complicaţiilor şi mai ales din cauza infrastructurii spitaliceşti de specialitate, care, în România este slab pregătită pentru a reacţiona la astfel de tragedii. Cu toate acestea, nu am văzut nicio măsură din partea Guvernului, din partea Ministerului Sănătăţii care să prevadă investiţii masive în clinicile de arşi sau măcar să vedem un plan de investiţii pe următorii ani în acest domeniu. Linişte la Guvern, linişte în ministere, toată lumea parcă aşteaptă, inconştientă, o nouă tragedie! Avem regiuni în ţară, regiuni, nu oraşe sau localităţi, regiuni care nu au nicio clinică de arşi care să fie capabilă să facă faţă unei tragedii de asemenea proporţii. O lipsă crasă de inconştienţă şi interes din partea autorităţilor competente care nici măcar după cele întâmplate nu reuşesc să se trezească la realitate! Ce ne mai miră când avem un ministru al sănătăţii care nu poate asigura nişte vaccinuri vitale, iar noi cerem clinici pentru arşi? Spre exemplu, la Iaşi, domnule ministru, avem o clinică a cărei clădire a fost modernizată datorită demersurilor pe care le-am făcut în mandatul trecut, dar când a venit vorba şi de fonduri pentru dotarea cu aparatura necesară, totul a rămas în aer. Pacienţii aşteaptă, iar doctorii văd cum oamenii se sting în marea clinică de arşi - toate acestea din cauza celor din Guvern, a celor din Ministerul Sănătăţii, din cauza hibernării din care nu mai ieşiţi. Clinica de Chirurgie Plastică şi Arsuri din Iaşi este considerată, cel puţin teoretic, capabilă să primească şi să trateze victime cu arsuri de peste 20% din corp. În realitate, însă, aceasta nu poate trata nici măcar un "mic ars", aşa cum a fost cazul unei tinere din Iaşi care suferise arsuri pe 17% din suprafaţa corpului şi a trebuit să fie transferată la Târgu-Mureş. Un alt caz strigător la cer a fost al unei femei care, din cauza lipsei de aparatură din clinica noastră a fost efectiv obligată să-şi aştepte moartea. Asta v-a trezit, domnule ministru? Dacă nu, vă mai aduc la cunoştinţă încă un caz tragic care a fost înregistrat ieri, când un pacient din regiunea Moldovei a suferit, în urma unei explozii, arsuri de gradul doi şi trei, pe aproximativ 50% din suprafaţa corpului. Bineînţeles, nu a putut fi tratat în Iaşi şi nici locuri libere în ţară nu sunt. Ce facem în acest caz, stimaţi colegi? Ce e de făcut, domnule ministru? Începem în al doisprezecelea ceas să facem investiţii în infrastructura spitalicească pentru arşi sau închidem ţara, pentru că nu îndeplineşte şi nu respectă drepturile minimale ale cetăţenilor?
Doru-Petrişor Coliu "Opriţi politizarea diasporei!" Mă văd nevoit ca de la înalta tribună a Parlamentului României să trag un serios semnal de alarmă asupra situaţiei minorităţii româneşti din Ucraina. Mă văd nevoit să fac o nouă intervenţie de la tribuna Parlamentului, pentru a trage un puternic semnal de alarmă. PSD-ul, partidul-stat, încearcă să politizeze tot ceea ce îi iese în cale. Ultima ispravă este acţiunea întreprinsă de aceştia în cazul centrelor comunitare din străinătate. În viziunea sa, PSD crede că directorul general şi angajaţii acestei instituţii trebuie să provină din ţară, în ciuda oricărei raţiuni sănătoase. Cine poate cunoaşte mai bine problemele cu care se confruntă o comunitate, dacă nu membrii proprii? Cum să conduci o astfel de comunitate, când tu nu te-ai confruntat niciodată cu multitudinea de elemente ce compun viaţa acelei obşti? În timpul vizitei pe care am întreprins-o până ieri în Canada, am abordat această problemă şi am întâlnit obstrucţia făţişă a reprezentanţilor Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, care, fără a avea argumente palpabile, susţin mândri că "aşa spune legea"! Ca cetăţean român, care de mai bine de 17 ani am trăit şi continui să trăiesc în străinătate, mă voi opune cu vehemenţă acestei încercări clare de amestec al politicului în chestiuni care nu au nimic de-a face cu acesta, menţinând şi argumentând ideea că centrele comunitare aparţin românilor din străinătate, că trebuie administrate şi conduse de aceştia. Domnilor guvernanţi, nu încercaţi din nou să vă acoperiţi de ridicol! În acest context, am abordat acest aspect şi la Montreal, cu toată opoziţia reprezentantului PSD la acel eveniment. Vreau să ştiţi că nu prezint o poziţie personală, generată de faptul că PMP face opoziţie, ci pur şi simplu pentru că reprezint în Parlament voinţa românilor din diaspora! De fapt, mă întreb retoric, ce ştie PSD despre diaspora?
Tudor Ciuhodaru "Programul «Pasta şi Periuţa de dinţi», pentru toţi copiii României" Propunerea mea legislativă, care are ca obiect de reglementare acordarea gratuită de produse de igienă orală preşcolarilor şi şcolarilor din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, în vederea susţinerii sănătăţii dentare, intră pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Motivaţia introducerii unei astfel de măsuri de prevenţie este legată de datele negative privind sănătatea dentară, determinate de o serie de indicatori, precum consumul de periuţe şi paste de dinţi. Mai precis: Nimic surprinzător, în condiţiile în care schimbă doar o data la 2 ani periuţa şi utilizează doar un tub şi un sfert, 75ml, de pastă de dinţi în fiecare an. Concret, durata medie de utilizare a unei periuţe este mai mare de 8 ori, 2 ani, în urban şi de 40 de ori, 10 ani, în rural faţă de durata recomandată de utilizare, care este de maximum 3 luni. Pentru corectarea acestor indicatori, proiectul meu de lege prevede că se acordă gratuit, o dată la trei luni, preşcolarilor şi şcolarilor din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, produse pentru igiena orală, constând în paste şi periuţe de dinţi, în valoare de 0,1 ISR pe an. Limita valorică cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi de depozitare a acestora. Introducerea acestei măsuri de prevenţie permite atât asigurarea sănătăţii dentare, cât şi diminuarea patologiei, determinate, favorizate sau agravate de igiena orală necorespunzătoare. Studiul de impact arată că implementarea acestei măsuri va necesită 800.000 ISR anual. În schimb, se vor diminua eforturile financiare necesare asistenţei stomatologice gratuite, legate de igiena orală necorespunzătoare, cât şi cele legate de tratamentul altor afecţiuni determinate de patologia dentară. Fondurile pentru acordarea produselor pentru igiena orală, precum şi cheltuielile generate de transmiterea acestor produse beneficiarilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, care va fi suplimentat cu sumele necesare. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei iniţiative legislative, Guvernul aprobă prin hotărâre, la propunerea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, normele metodologice de aplicare, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, în care se va preciza cine se ocupă de achiziţionarea acestor produse, modalitatea de repartizare către beneficiari şi metoda de evaluare a eficienţei măsurilor impuse prin acest act normativ. Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit sprijinul şi votul pentru adoptarea acestui demers legislativ.
Răzvan-Ilie Rotaru "Prioritatea mea este protejarea intereselor celor 400.000 de persoane care formează comunitatea românească din Ucraina" În calitate de membru în Comisia pentru politică externă din Camera Deputaţilor, solicit Guvernului României denunţarea, de către ţara noastră, a Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, dacă nu se revine asupra Legii educaţiei adoptată de Parlamentul de la Kiev. Le reamintesc partenerilor noştri ucraineni că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat această convenţie, care cuprinde o componentă politică şi una economică. Ca membru al Parlamentului României, nu accept situaţia în care copiii celor câteva sute de mii de cetăţeni, etnici români, să nu mai aibă dreptul să studieze în limba maternă în cele 63 de unităţi de învăţământ care se află în prezent pe teritoriul Ucrainei. Practic, până în 2020 vor dispărea toate şcolile cu predare în limba română din Ucraina. În cazul în care, în cel mai scurt timp, nu se rezolvă această situaţie şi nu sunt revocate modificările legislative prin care populaţia de etnici români din ţara vecină este discriminată şi obligată să nu îşi mai poată folosi limba maternă în sistemul de învăţământ, nu voi ezita să le cer colegilor mei social-democraţi din Parlamentul European să transmită tuturor ţărilor membre din Uniunea Europeană încetarea Acordului de asociere dintre forul european şi Ucraina. Normele adoptate recent de Parlamentul de la Kiev în domeniul educaţiei nu respectă standardele europene în materie şi încalcă flagrant drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina. Am discutat aceste aspecte cu toţi colegii mei din cadrul comisiilor pentru afaceri europene, din cadrul comisiilor pentru românii de pretutindeni, al comisiilor pentru învăţământ şi am decis că nu vom ceda. În consecinţă, vom acţiona pe toate canalele şi căile diplomatice pe care le avem la dispoziţie, până când Ucraina va înţelege să respecte drepturile de bază ale etnicilor români din această ţară. Salut demersurile ministerelor de resort din România care şi-au trimis reprezentanţii la Kiev şi au cerut oficial ca autorităţile ucrainene să solicite pentru noua lege a educaţiei avizul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept şi al Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, înainte ca actul normativ să fie promulgat de preşedintele Ucrainei. De asemenea, consider bine-venită şi intervenţia Avocatului Poporului din România, care s-a sesizat din oficiu şi se va adresa Împuternicitului Parlamentului de la Kiev pentru drepturile omului, pentru a cere clarificări cu privire la această situaţie. Nu îmi doresc altceva decât să avem un dialog civilizat, prin care să se ţină seama de normele europene în domeniul drepturilor omului. Prioritatea mea este protejarea intereselor celor 400.000 de persoane care formează comunitatea românească din Ucraina.
Tamara-Dorina Ciofu "Implementarea unui sistem de avertizare asupra fenomenelor meteo, prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă" Având în vedere furtuna puternică care a avut loc în zona de vest a ţării noastre la finalul săptămânii trecute, în urma căreia au decedat 8 persoane şi au fost rănite alte câteva zeci, dar şi recurenţa acestor fenomene meteo extreme în ultima perioadă de timp, consider că se impune implementarea unui sistem de avertizare a populaţiei, prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă. De aceea, vă spun atenţiei propunerea de a elabora împreună o iniţiativă legislativă prin care Administraţia Naţională de Meteorologie să comunice direct companiilor de telefonie mobilă din ţara noastră avertizările de vreme rea, care apoi să fie transmise mesaje de informare şi recomandare, în funcţie de fiecare zonă afectată, direct cetăţenilor care sunt conectaţi la aceste reţele. Consider că acest mecanism se poate realiza prin intermediul unui protocol între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă judeţene şi operatorii din domeniul telecomunicaţiilor mobile. Acest tip de înştiinţări trebuie implementate sub forma unor mesaje scurte, care să poată fi transmise tuturor persoanelor care deţin un telefon mobil şi o conexiune la una dintre reţelele naţionale de comunicaţii. Aceste notificări trebuie să fie gratuite şi să poată fi recepţionate de orice dispozitiv mobil, indiferent de tipul aparatului sau a serviciilor de tip abonament sau prepay pe care îl deţine o persoană. Apreciez că prin acest tip de serviciu vor putea fi oferite informaţii importante, care vor conduce la avertizarea din timp a populaţiei, care va şti ce fenomene meteo vor fi în zona în care se află şi ce trebuie să facă în cazul respectiv. Astfel, se va putea salva viaţa persoanelor aflate în raza unor astfel de dezastre naturale. Totodată, acest serviciu va putea fi folosit de autorităţile locale şi centrale pentru identificarea eventualelor victime, precum şi a transmiterii de informaţii şi instrucţiuni şi în cazul altor situaţii de urgenţă care pot avea loc, cum sunt cutremurele sau inundaţiile.
Mihaela Huncă "Respectarea angajamentelor faţă de tinerii din România" Dovada că PSD îşi respectă angajamentele faţă de tineri, luate în campania electorală de la finalul anului 2016, o arată proiectele şi programele aprobate, o parte dintre acestea şi adoptate în legătură cu integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi recompensarea performanţelor obţinute de elevi şi studenţi la olimpiadele internaţionale. Aşadar, la ultima şedinţă de Guvern de săptămâna trecută a fost prezentat şi trimis Parlamentului, pentru dezbateri, proiectul Legii internshipului, care prevede că tinerii în vârstă de cel puţin 16 ani vor putea participa la stagii de practică plătite la firme private sau instituţii publice, pe perioade de cel mult şase luni. Astfel, participanţii la programele de internship îşi vor putea forma şi dezvolta competenţele şi abilităţile profesionale pentru adaptarea la cerinţele domeniului de activitate în care doresc să se pregătească şi se vor familiariza cu activităţile de la viitorul loc de muncă pe care îl vizează după terminarea studiilor. De asemenea, tinerii vor putea dobândi experienţă şi vechime în specialitate şi vor primi la finalul programului un certificat de internship. Toţi beneficiarii acestor programe de internship vor fi recompensaţi de companiile care îi angajează cu minimum 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată. În acelaşi timp, angajatorii care în două luni de la absolvirea stagiului de practică încheie cu aceşti tineri un contract de muncă, au dreptul să solicite din partea statului, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării, echivalentă cu 1.000 de euro pe angajat, după îndeplinirea obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni. Ce înseamnă acest lucru? Arată că luăm măsuri concrete pentru facilitarea dobândirii de experienţă profesională a elevilor şi a studenţilor, creştem şansa acestora de a-şi găsi un loc de muncă bine plătit şi sprijinim financiar companiile să angajeze forţă de muncă calificată. Un alt proiect care stimulează tinerii să aibă performanţe şi care va intra în scurt timp în vigoare se referă la creşterea numărului de burse de merit, a cuantumului acestor premii, dar şi a perioadei de acordare pentru elevii şi studenţii care obţin distincţii la olimpiadele internaţionale. Voi susţine în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind recompensarea suplimentară a tinerilor care ne reprezintă învăţământul românesc în străinătate. Prin modificările aduse de această lege, vor beneficia de burse nu doar elevii, ci şi studenţii care obţin premiile I, II, III şi menţiune la olimpiadele şcolare internaţionale. Aşadar, nu este recompensat doar unul din primele 3 locuri, cum este în prezent, ci primesc burse toţi elevii şi studenţii care obţin distincţii. Iniţiativa coaliţiei PSD-ALDE de a premia mai mulţi tineri care ne reprezintă ţara la cel mai înalt nivel este un lucru extraordinar şi arată interesul pentru stimularea şi dezvoltarea învăţământului preuniversitar şi superior din România. Cel mai important lucru este că ne dorim să oferim şanse mai bune pentru tineri, aici, în România, şi luăm măsuri concrete pentru a opri exodul acestora în alte ţări.
Costel Lupaşcu "Interzicerea expunerii produselor de tutun la locul de vânzare" În declaraţia de astăzi aş dori să vă prezint o iniţiativă legislativă pentru prevenirea fumatului în rândul copiilor şi al adolescenţilor. Prin urmare, vă adresez o propunere care nu are culoare politică şi care sper să beneficieze de sprijinul tuturor parlamentarilor, inclusiv din partea celor care sunt fumători. Probabil că cea mai mare parte dintre dumneavoastră aveţi copii sau nepoţi sau urmează să aveţi în scurt timp copii sau nepoţi. În aceleaşi timp, fiecare dintre dumneavoastră înţelegeţi cu siguranţă foarte bine cât de nocive pot fi efectele fumatului asupra sănătăţii. De aceea, am convingerea că, inclusiv cei dintre dumneavoastră care sunteţi fumători vă doriţi ca actualii sau viitorii dumneavoastră copii sau nepoţi să nu deprindă acest obicei atât de inutil, toxic şi în ultimă instanţă, costisitor. Iniţiativa legislativă pe care o am în vedere este că printre factorii care determină experimentarea fumatului este şi curiozitatea de a încerca sau testa un astfel de produs, mai ales atunci când acesta este validat prin comportamentul adulţilor. Copiii îi văd pe adulţi că fumează, iar apoi văd pachetul de ţigări în vitrină şi în galantare. Interdicţia vânzării unor astfel de produse minorilor nu rezolvă nici pe departe problema. Dimpotrivă, curiozitatea este accentuată de mecanismul psihologic al fructului oprit. De aceea, cred că trebuie să facem un pas mai departe şi să eliminăm cu totul acest stimul pe care îl au copiii sau adolescenţii când văd pachetele de ţigări pe rafturile magazinelor. Însăşi prezenţa lor în galantare este o formă de publicitate şi observăm că, de regulă, produsele de tutun au cele mai bune poziţii de expunere - la casele de marcat sau în locurile cele mai vizibile de pe rafturi sau vitrine. Ca atare, intenţia mea este de a propune o reglementare care există de altfel şi în alte state, respectiv de a interzice cu totul expunerea produselor de tutun la locul de vânzare. Această expunere va fi înlocuită cu un mercurial cu preţurile pentru fiecare tip şi marcă de tutun. Fumătorii vor putea solicita marca preferată fără însă ca adolescenţii şi copiii noştri să mai fie expuşi publicităţii la locul de vânzare pentru aceste produse. În speranţa că fiecare dintre dumneavoastră se va gândi cu multă atenţie la sănătatea propriilor copii sau nepoţi, voi miza pe sprijinul dumneavoastră pentru promovarea unui astfel de act normativ.
Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher "60 de ani de la înfiinţarea primului Muzeu al Petrolului, la Ploieşti Împlinirea a şase decenii de când au fost făcute primele demersuri pentru înfiinţarea Muzeului Petrolului la Ploieşti a fost marcată de autorităţile prahovene printr-un eveniment cultural organizat la Palatul Culturii. Istoria înfiinţării primului Muzeu al Petrolului la Ploieşti, începe în anul 1957, cu ocazia sărbătoririi Centenarului industriei petroliere, când un grup de iniţiativă format din profesorul Alexandru I. Bădulescu şi doctorul Nicolae Debie, aflaţi în incinta Institutului de Proiectări pentru Instalaţii Petroliere, au încheiat un proces-verbal prin care solicitau conducerii regiunii, înfiinţarea unui astfel de muzeu, solicitare aprobată în anul 1959. După doi ani, în anul 1961, a fost inaugurată oficial Expoziţia permanentă a Muzeului Republican al Petrolului, pentru ca în anul 1994 instituţia să primească calitatea de Muzeu Naţional al Petrolului, unitate aflată în structura Regiei Autonome a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti. Muzeul, unic în ţară şi printre puţinele cu acest profil din lume, Muzeul Naţional al Petrolului marchează evoluţia şi performanţele industriei petroliere din Prahova şi chiar din întreaga ţară. Înfiinţarea sa la Ploieşti reprezintă o recunoaştere a statutului oraşului în cadrul industriei petroliere din România. Patrimoniul Muzeului Petrolului a crescut de la 800 piese, în anul 1961, la peste 8.000 de exponate, grupate în mai multe săli. Găzduit de Conacul Buzianu, muzeul este amenajat în mai multe săli şi într-o curte transformată într-o expoziţie în aer liber. Astfel, întâlnim o sală dedicată documentelor ce atestă realizările specialiştilor în industria petrolieră, sală climatizată, care are o suprafaţă de 500 m 2 şi în care sunt prezentate documente originale şi în facsimil, hărţi geologice, documentaţii tehnice de profil, fotografii şi machete care reproduc utilaje specifice industriei petrolului şi diverse procese tehnologice. De asemenea, există un spaţiu de expoziţie reprezentat de un parc de utilaje-exponate, în care sunt etalate diverse utilaje folosite în industria petrolieră, toate cu o vechime de cel puţin 90 de ani. Un alt spaţiu îl constituie hala de scule, unelte şi aparatură folosite în foraj-extracţie şi în industria de prelucrare a petrolului. Muzeul mai dispune de depozite, de documente originale, fototecă, videotecă, dar şi de o bibliotecă care cuprinde peste 3.000 de volume cu conţinut tehnic şi documentar. Muzeul valorifică documente privind istoria petrolului din ţara noastră şi aspecte legate de geologia zăcămintelor şi deţine bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional, iar din 2004, instituţia se găseşte pe lista monumentelor istorice. Colecţia de artă decorativă cuprinde statuete din porţelan, lămpi de porţelan, cahle, ceramică, având scene legate de întrebuinţarea petrolului în antichitate, iar cea de artă plastică prezintă grafică, busturi în bronz şi ipsos, reprezentând personalităţi ale industriei petroliere. Printre obiectele inedite expuse, se numără: reproducerea în miniatură a primei rafinării la nivel global; Fabrica de gaz, realizată de fraţii Mehedinţeanu în 1857; macheta primei instalaţii de foraj mecanic folosită în România; felinare cu petrol utilizate în Bucureşti primul oraş din lume iluminat cu petrol în 1859. Beneficiind de-a lungul existenţei sale de vizita a peste un milion de vizitatori, în prezent, Muzeul Naţional al Petrolului a devenit o secţie a Muzeului Judeţean de Ştiinţe ale Naturii Prahova, fiind preluat de Consiliul Judeţean Prahova.
Constantin Avram "Despre imigranţi" Una dintre temele intens mediatízate din ultima perioadă de timp a fost cea legată de o adevărată invazie a refugiaţilor din Siria şi Irak, prin porţile maritime ale Mării Negre. Curios rămâne însă faptul că, fără nicio atenţionare oficială sau măcar o scrisoare de prevenire, Turcia, care găzduieşte pe teritoriul ei cel mai mare număr de imigranţi - aproximativ 4 milioane, a înlesnit deplasarea către Occident a mii sau zeci de mii de imigranţi. Dincolo de catastrofa umanitară provocată de războiul din Siria, aceşti oameni au mare nevoie de înţelegere, solidaritate şi ajutor. Cred că acest lucru este clar pentru toată Europa. Problema este strâns legată de capacitatea statelor membre UE, de absorbţie a acestor mari fluxuri de imigranţi. Desigur, excepţie a făcut numai Ungaria, care s-a spălat pe mâini şi a construit un uriaş gard în calea acestora. Tocmai construirea gardului la graniţa Ungariei şi serioasele rezerve manifestate de Guvernul Serbiei în această problemă au declanşat interesul imigranţior de a tranzita ţara noastră. Nu avem suficiente date la îndemână să apreciem cum va gestiona Guvernul României acest exod fără precedent, dar nu ne putem debarasa de această problemă care ar putea să genereze vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale. Am această îngrijorare, pentru că, oricât de vigilente ar fi organele poliţiei de frontieră, în aceste grupări masive de imigranţi se pot strecura şi unele nuclee ale grupărilor teroriste ale ISIS sau AL QAEDA! Şi, în acest context, nu trebuie să uităm de permanenţa ameninţărilor teroriste, transmise în spaţiul public, în special ţărilor membre ale UE sau ale NATO. Ţara noastră face parte din ambele organisme. Deci pericolul desfăşurării acţiunilor teroriste este aproape iminent, iar efectele imediate ale unor astfel de acţiuni, nu pot fi decât instabilitatea socială, economică şi politică. Ţinând cont de interesele economice şi geopolitice ale Rusiei în această zonă a Mării Negre, putem trage concluzia că redeschiderea robinetului cu imigranţi pe ruta României nu este nicidecum întâmplătoare, nu de alta, dar să nu se adeverească vorba românului de rând - "I-am primit în curte, apoi m-au dat afară din casă!".
Dumitru Oprea "Coaliţia PSD-ALDE privează românii de educaţie" Deschiderea anului şcolar a adus, pe lângă inerentele festivităţi, o discuţie destul de amară despre provocările pe care sistemul preuniversitar le are de înfruntat de acum înainte. Acest început de septembrie nu doar că ne-a familiarizat şi mai bine cu realităţile abandonului şcolar, absenteismul, analfabetismul funcţional sau riscul educaţional, dar ne-a făcut contemporani cu unul dintre cei mai slabi miniştri ai educaţiei din ultimii 27 de ani. La sfârşitul săptămânii trecute, un nou studiu, realizat de Fundaţiile World Visioft şi Vodafone, semnalează că peste două treimi dintre şcolile din mediul rural se confruntă cu factori de risc socio-educaţionali. Dar, în mod paradoxal, nu doar cele mai sărace comunităţi prezintă cele mai grave probleme. Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cele mai slabe rezultate privind prezenţa elevilor la ore. Cel mai mare procent de repetenţie îl regăsim în centrul ţării, în judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Ca reprezentant al ieşenilor în Parlamentul României, mă confrunt adesea cu stereotipii nedrepte, cu vorbe aspre adresate moldovenilor. În mintea unora, partea aceasta de ţară este folosită ca un soi de etalon pentru tot ceea ce merge prost în România. Din păcate, dacă sărăcia economică nu este uniform răspândită pe teritoriul României, sărăcia spiritului pare să fi fost omogenizată de un stat care nu a ştiut să învestească atât cât se cuvine în educaţia generaţiilor viitoare. România lucrului făcut de azi pe mâine va priva prea multe generaţii de instrumentul fundamental prin care se poate dobândi prosperitatea - educaţia - cea care trebuie să fie în acord cu nevoile societăţii de azi, nu cu imaginaţia săracă a unor funcţionari din Ministerul Educaţiei, în frunte cu şeful lor. Din păcate, răspunsul coaliţiei PSD-ALDE la toate problemele de mai sus este unul singur, Liviu Pop, un răspuns tradus prin dispreţ faţă de nevoia de a avea mâine generaţii bine educate.
Bianca - Miruna Gavriliţă "Spitalele de psihiatrie din România riscă să rămână fără personal de deservire în cazul reducerii sporului de 50% acordat la salariul de bază pentru personalul TESA şi cel de deservire" Am citit cu mare atenţie noul Regulament-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţiile de muncă, prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi condiţiile de acordare a acestuia. Din păcate, am constat că personalul TESA şi cel de deservire din spitalele de psihiatrie sunt excluse de la acordarea sporului la salariul de bază. Aş vrea să reamintesc faptul că sporul de 50%, aplicabil personalului din spitalele de psihiatrie, a fost instituit prin Ordinul nr. 21/2005 şi menţinut de Ordinul nr. 547/2010, având o aplicabilitate deja de aproape 12 ani. Sporul de 50% a fost acordat pentru desfăşurarea activităţii în condiţii deosebit de periculoase, recunoscându-se factorul de risc profesional şi solicitarea extremă la care aceste categorii de personal, care îşi desfăşoară activitatea în spitalele de psihiatrie sunt supuse. Şi aceasta pentru că personalul TESA este nevoit, în majoritatea unităţilor sanitare de acest fel din ţară, să vină în contact cu pacienţii bolnavi psihic, fiind supuşi astfel riscurilor specifice locului de muncă pentru că, în virtutea legislaţiei în vigoare, fiind vorba de internări voluntare, pacienţii au acces nestingherit în diferitele unităţi din cadrul spitalelor de psihiatrie. Din păcate, pentru aceste categorii de personal, din spitalele de psihiatrie, sporul de 50% nu mai este prevăzut, chiar dacă s-au prevăzut majorări ale sporurilor pentru mai multe categorii de personal medico-sanitar şi auxiliar sanitar. Această excludere va genera discrepanţe salariale semnificative între categoriile de personal medico-sanitar, auxiliar sanitar şi personal TESA, la care se adaugă şi muncitori, iar impactul negativ asupra veniturilor salariale riscă să ducă pe termen lung chiar la afectarea actului medical, personalul afectat de reducerea veniturilor simţindu-se marginalizat, dezavantajat, în condiţiile în care riscurile sunt practic aceleaşi. Mai trebuie spus că majoritatea personalului TESA are studii superioare, iar în condiţiile neacordării sporurilor, acesta ajunge la un nivel de salarizare sub nivelul personalului auxiliar cu studii minime obligatorii. Nu în ultimul rând, aş vrea să amintesc că acest spor pentru personalul nemedical nu este aplicabil personalului din sănătate, dar este aplicabil personalului din domeniul asistenţei sociale. De aceea, cred că este necesar ca Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale să revină asupra acestei decizii şi să acorde personalului TESA şi celui de deservire din spitalele de psihiatrie sporul de 50% eliminat din Legea-cadru nr. 153/2017, altfel riscăm ca aceste unităţi sanitare să rămână fără angajaţi, iar activitatea lor să fie blocată.
Natalia-Elena Intotero "Instituţiile noastre trebuie să facă un efort susţinut pentru românii de peste hotare" O mică Românie trăieşte în afara graniţelor ţării noastre. Aproape 10 milioane de români se află, în acest moment, peste hotare. Această cifră îi include atât pe românii din comunităţile din diaspora, cât şi pe cei care din comunităţile istorice sau tradiţionale din ţările aflate în vecinătatea României. Suntem în faţa unei realităţi pe care nu o putem schimba peste noapte, oricât de mult ne-am dori acest lucru. De aceea, efortul pe care instituţiile noastre îl fac pentru ca românilor noştri să le fie bine, oriunde s-ar afla, trebuie să fie susţinut şi neabătut. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat deschiderea Centrului de informare al României la Slatina/Solotvino (Ucraina). Acesta este parte a demersurilor guvernamentale pentru sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării pentru promovarea şi conservarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice. Alte două centre vor fi înfiinţate la Bor - Serbia/Valea Timocului şi Corcea - Albania, zone în care există importante comunităţi româneşti. Tot în luna septembrie, Rovana Plumb, ministru delegat pentru fonduri europene, a avut o întâlnire de lucru cu ministrul suedez pentru afaceri sociale şi egalitate de gen, Âsa Regnér, privind continuarea colaborării dintre cele două ţări, în vederea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. Un prim pas în această direcţie a fost făcut în iunie 2015, prin semnarea unei Declaraţii Comune pentru consolidarea cooperării în domeniul politicilor sociale din cele două ţări. Sunt două proiecte care vin în sprijinul românilor noştri plecaţi din ţară. Şi mai sunt multe de făcut. Nu este uşor să priveşti statisticile, fără să nu te gândeşti că sunt 10 milioane de oameni care au ales să plece din ţară. În faţa acestei realităţi reci, trebuie să ne străduim ca, pentru o bună parte dintre ei, România să fie mai aproape. Sunt convinsă de faptul că numai prin comunicare, colaborare şi efort comun susţinut vom putea fi aproape de românii noştri de peste hotare!
Laurenţiu Nistor "Veniturile bugetului general consolidat - 1,06 miliarde lei în plus faţă de programul iniţial" Eurostat a confirmat că, atât în primul trimestru, cât şi în trimestrul doi, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, cu un avans de 5,7%. Datele Eurostat demontează speculaţiile potrivit cărora cifrele privind creşterea economică din România ar fi fost "ajustate" de INS. În acest context, cu cea mai mare creştere economică din Europa şi încasări semnificativ mai mari decât anul trecut, este ridicol să susţii că s-ar putea să nu mai fie bani pentru pensii şi salarii. De altfel, pentru 2017, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate că vor fi cu 1,06 miliarde de lei în plus faţă de programul iniţial. Aşadar, în acest an, rectificarea va fi una pozitivă şi se finanţează în continuare investiţiile prin proiectele cu fonduri europene. Chiar dacă s-au luat bani de la transporturi, comunicaţii, dezvoltare şi educaţie, toate aceste ministere vor putea accesa banii din coşul comun constituit la Ministerul Finanţelor Publice, pe măsură ce finalizează licitaţiile la proiectele cu fonduri europene. Dacă banii ar fi rămas alocaţi pe bugetele fiecărui minister, exista riscul ca o parte din bani să rămână necheltuită, dacă unele licitaţii nu se finalizau până la sfârşitul anului, din cauza unor contestaţii sau litigii neimputabile miniştrilor. În mod cert, sunt încă multe lucruri de făcut, pentru că veniturile românilor sunt încă mult prea mici în comparaţie cu cele plătite în Europa pentru aceeaşi muncă şi aceeaşi calificare. Însă evoluţiile economice arată că România are cea mai ridicată creştere economică din Uniunea Europeană şi are deci capacitatea de a reduce decalajul dintre salariile românilor şi cele ale celorlalţi europeni.
Mihăiţă Găină "Militez pentru păstrarea familiei tradiţionale" Societatea modernă este într-o continuă transformare, indiferent că ne dorim anumite schimbări sau dacă găsim oportune sau nu unele evoluţii. În ciuda acestui proces ireversibil, familia rămâne nucleul de bază al oricărei societăţi. Personal, eu, militez pentru păstrarea formulei familiei tradiţionale, formată dintr-un bărbat şi o femeie. De asemenea, consider că organizarea referendumului pentru redefinirea familiei este un demers perfect legitim şi constituţional. În opinia mea, la o asemenea solicitare trebuie să se dea un răspuns politic obligatoriu, mai ales că este vorba de o iniţiativă cetăţenească cerută şi susţinută de peste 3.000.000 de cetăţeni. Pe de altă parte, trebuie subliniat că nu PSD va decide trendul viitor care va rezulta în urma consultării populaţiei şi pe care se va merge ulterior. Această hotărâre îi va aparţine poporului român. Coaliţia PSD-ALDE a luat decizia fermă de organizare a referendumului, până la sfârşitul acestui an, pentru modificarea Constituţiei, pe tema definiţiei familiei. Aşa cum vă spuneam, pe fondul evoluţiilor din alte state membre ale Uniunii Europene şi nu numai, precum şi pe tiparul trasat de revoluţiile sexuale, România urmează să se poziţioneze pe acest subiect în urma consultării şi prin intermediul Constituţiei. Peste tot în lumea democratică, majoritatea decide. Aşadar, societatea românească are dreptul să îşi păstreze sau să-şi redefinească propriile valori. Sub nicio formă tema supusă referendumului nu încalcă drepturile fundamentale ale omului. Nimeni nu este discriminat, nimeni nu este hăituit, nimeni nu este "incriminat" pentru propriile opţiuni religioase ori sexuale. O posibilă modificare a Constituţiei, în sensul redefinirii familiei ca entitate bazată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu este împotriva nimănui şi nu va avea ca rezultat ştirbirea vreunui drept fundamental al cuiva. Un referendum nu poate fi ceva rău pentru niciun român! Eu, în calitate de părinte şi de deputat, susţin valorile creştin ortodoxe şi familia tradiţională, formată dintr-un bărbat şi o femeie. Admit că este discutabilă opţiunea mea, însă consider că doar pe baza acestei formule putem vorbi de formarea familiei care are ca principală menire perpetuarea speciei, precum şi continuarea românismului.
Cornel Itu "Nimeni nu are dreptul să nesocotească voinţa poporului!" Ne aflăm în faţa unui pas crucial pentru România. Urmează referendumul pentru înscrierea în Constituţie a faptului că o căsătorie se poate încheia doar între un bărbat şi o femeie. Ne aflăm şi în faţa primei iniţiative cetăţeneşti de la noi de-o amploare extraordinară, când 3 milioane de oameni solicită schimbarea legii fundamentale a statului pe o temă punctuală. Doleanţa iniţiatorilor consultării populare este în spiritul învăţăturilor Bibliei, fiind sprijinită de toate religiile şi cultele. Ca politician şi creştin ortodox, n-am cum să nu mă implic în problemă, ea fiind în concordanţă cu convingerile mele, cu felul în care am fost educat. Referendumul nu este despre familia tradiţională, cum pun fals eticheta adversarii acţiunii, este pentru căsătoria firească dintre doi oameni. Nu este un conflict între tradiţionalism şi modernism, ci între firesc şi nefiresc. Până la urmă, acest referendum este modalitatea de apărare a majorităţii cetăţenilor împotriva ingineriilor sociale, pe care unii doresc să le aplice şi aici, prin căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex. Oamenii simt primejdia, care poartă în măruntaiele ei disoluţia lumii în care ne-am născut, am copilărit, am învăţat şi am iubit. Până la urmă, acest referendum este modalitatea de a demonstra că voinţa poporului este suverană, că nimeni n-are dreptul s-o nesocotească. Voi vota "DA" la referendum!
Florinel Stancu "România digitală, un domeniu ce va aduce bunăstare" Opt oraşe din România - Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, Craiova, Sibiu, Braşov şi Galaţi - au împreună aproape 110.000 de angajaţi care lucrează în peste 120 de companii care oferă servicii pentru afaceri în IT, arată datele Invest România. Centrele de servicii IT au ajuns să producă 6% din produsul intern brut al ţării şi experţii estimează o creştere a contribuţiei lor până la 9 % din PIB în anii ce urmează. Datele citate demonstrează că industria informatică este importantă şi de succes în ţara noastră. Pentru a continua şi a extinde această ramură ni se cere, ca stat, să luăm câteva măsuri la cele existente. Guvernele conduse de premieri ai Partidului Social Democrat au scutit de impozit veniturile programatorilor, iar asta a atras investitorii în România. În continuare, acordăm ajutoare de la stat pentru crearea de noi locuri de muncă. Continuăm extinderea internetului Wi-Fi în şcolile din mediul rural şi avem nevoie să creăm noi laboratoare IT în centrele de plasament. În România, 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre ele sunt conectate la internet. Guvernul va rezolva problema în următorii trei ani. În acest sens, România are capacităţi uriaşe în ceea ce priveşte industria digitală. Nu există decalaje semnificative între noi şi restul statelor europene la acest capitol. Insist asupra domeniului, deoarece putem produce bunăstare şi în rândul tinerilor din mediul rural datorită noilor profesii. Important este să credem în acest deziderat.
Ştefan Muşoiu "Criminalitatea infantilă este în creştere" Vreau să prezint un fenomen foarte periculos, care ia amploare în societate şi care tinde să ne afecteze nu doar prezentul, ci şi viitorul - delincvenţa juvenilă. Infracţionalitatea în rândul minorilor a devenit un fenomen complex care cuprinde ansamblul unor comportamente aflate în conflict cu valorile şi relaţiile sociale protejate de legea penală. Este foarte adevărat că şi la nivel de cercetare a acestui fenomen, atât din punct de vedere sociologic, cât şi din punctul de vedere al criminologiei sau psihologiei intervin o grămadă de impedimente, încă de la conturarea unei definiţii cât mai complete şi până la identificarea şi aplicarea metodologiei de stopare a delincventei juvenile. În ciuda acestui aspect, copiii noştri ajung să se confrunte cu astfel de situaţii sau, în cel mai rău caz, să devină victimele altor minori. Ultima statistică realizată în România, în urmă cu aproximativ trei ani, ne arăta că delincvenţa juvenilă este în creştere. În 2014, aproape 2.300 de minori au fost vizaţi de anchete penale, cu o sută mai mulţi decât în 2013. Din datele Procuraturii Generale rezultă că, deseori, minorii sunt implicaţi în furturi şi jafuri. De-a dreptul cutremurător este faptul că nu sunt puţine nici crimele deosebit de grave săvârşite de aceştia. Minorii ajung la închisoare, în mare parte, pentru crime deosebit de grave sau pentru furturi săvârşite în mod repetat. Cei mai mulţi dintre ei încalcă legea fiind sub influenţa alcoolului sau a celor maturi. Potrivit statisticilor, sub urmărire penală ajung, anual, câteva sute de minori sub 15 ani. De asemenea, şi rata minorilor de până în 10 ani care au săvârşit infracţiuni, este destul de mare, tinzând spre 50 de cazuri. Pe parcursul anchetei aceştia nu sunt ţinuţi în arest, ci li se impune interdicţia de a părăsi ţara. Potrivit poliţiştilor, unii minori continuă sa încalce legea chiar aflându-se sub anchetă. Din aceste motive, consider că este nevoie să acordăm mai multă atenţie criminalităţii infantile şi să revizuim legislaţia care reglementează acest domeniu, astfel încât să reuşim să diminuăm din numărul infracţiunilor comise de minori. Prin decizii legislative corecte, le vom asigura copiilor noştri un mediu mai sigur şi un viitor mai bun!