Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 14 martie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare. Ordinea luărilor de cuvânt va fi una alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi trei minute, iar niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie sau de o intervenţie în aceeaşi şedinţă. Dau cuvântul domnului deputat Valentin Boboc, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog.
Valentin Gabriel Boboc Declaraţie politică privind lupta anticorupţie Din necesităţi de luptă politică exacerbată, pe timpul campaniei electorale, s-a agitat cu mare sârguinţă problema corupţiei până acolo încât s-a ajuns la o isterizare a opiniei publice, care, ca orice opinie publică, este convinsă că nu există bogăţie fără corupţie, că nu există bunăstare fără fraudă. Alegerile s-au terminat, lupta cu corupţia a devenit campanie anticorupţie şi, după bunul obicei românesc, se caută corupţii ca şi când cetăţenii României se împart în două categorii: cei care conduc şi sunt corupţi şi cei care sunt în opoziţie şi nu sunt corupţi. Se întoarce ţara cu susul în jos, doar s-o găsi ceva de agăţat pentru liderii partidului care a câştigat alegerile. Dacă vrei să combaţi corupţia căutând-o doar aici, o s-o combaţi o mie de ani fără niciun folos. Dacă îi zici simplu corupţie, fără să o pui în legătură cu fenomenul infracţional în ansamblul său, transformi corupţia fie într-o armă politică, fie într-o corupere a justiţiei de la adevărata ei misiune, fie în campanie de tip agricol, cu recolte mincinoase peste plan. Respectarea separaţiei puterilor în stat şi a normelor statului de drept nu este o chestiune facultativă pentru nimeni. În caz contrar, nu ne mai aflăm în România, acea ţară democratică ce doreşte să aparţină Uniunii Europene, ci ne putem considera, eventual, într-o dictatură de tip sud-american, al cărei climat politic este marcat de şantaj, tensiune şi teroare. Au revenit în actualitate toate metodele prin care în anii '50 clasa politică românească a fost eliminată din actualitatea luptei politice. Între lupta împotriva burghezo-moşierimii de atunci, în dispreţul drepturilor şi libertăţilor individuale, şi lupta împotriva corupţilor, inventaţi de maşina de propagandă a sistemului, este o similitudine care nu poate să nu neliniştească opinia publică românească. Mai devreme sau mai târziu, dar, cu certitudine, nu peste mult timp, opinia publică românească va observa că în această luptă nu corupţia este afectată, ci doar democraţia românească, jertfită pe altarul intereselor înguste de partid. Deputat Boboc Valentin, judeţul Teleorman.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Constantin Şovăială, PNL. Vă rog.
Constantin Şovăială Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică poartă denumirea: "Partidul Naţional Liberal susţine reforma sistemului medical". După spusele domnului deputat Şerban Nicolae, un corupt nu trebuie să stea într-o cameră de 3 pe 3, în igrasie şi mizerie. Mă întreb, de ce în spitale pot sta în condiţii inumane, după caz, un bătrân, un bolnav, un copil instituţionalizat, un sărman, un tânăr, eventual pe bani mulţi. Nu ar trebui să fie dreptate, echitate, demnitate pentru toţi cetăţenii români, indiferent de situaţia în care se află? Se moare cu zile în spitale din cauza bacteriilor şi nu vă interesează, dragi colegi parlamentari ai majorităţii! Ce vină au săracii bolnavi că au ajuns în spital şi nu au condiţii de a se trata? Într-o ţară în care plătim taxe şi impozite pentru acest domeniu, cel al sănătăţii, condiţiile sunt deplorabile. De ce nu vă doriţi investiţii pentru construcţia spitalelor? Sunt foarte multe clădiri lăsate de izbelişte, ce ar putea fi modernizate şi transformate în spitale pentru bolnavi. Doar că altul este scopul: de a vă duce la bun sfârşit obiectivele. Ministrul sănătăţii, Dorel Bodog, după vizita la Călăraşi, afirma că nu sunt probleme la Spitalul de urgenţă, chiar dacă personal a constatat că într-un pat stăteau şi câte doi bebeluşi sau că puteai rămâne blocat în lift. Mi se pare inadmisibil că, după plecarea ministrului din spital, uşile de la Pediatrie au fost încuiate, iar jurnaliştii nu au fost lăsaţi să filmeze condiţiile în care stau pacienţii. Totodată, sunt profund dezamăgit să observ indiferenţa ministrului sănătăţii privind copiii bolnavi de leucemie, care sunt lăsaţi în voia sorţii! Este o situaţie alarmantă în spitalele din România. Copiii cu leucemie primesc tratamente incomplete care, în loc să-i salveze, le micşorează şansele de supravieţuire. Un alt caz concret a fost cel de la Spitalul de Pediatrie din laşi, unde trei medicamente pentru afecţiuni oncologice lipsesc de aproximativ o lună. Din păcate, problema medicamentelor o întâlnim în toată ţara. PSD ignoră sistemul de sănătate şi refuză să investească pentru salvarea vieţilor românilor. Câţi români ar trebui să mai moară ca să înţeleagă şi majoritatea parlamentară că în spitalele din România sunt condiţii inumane, care le curmă viaţa pacienţilor? Partidul Naţional Liberal îşi doreşte un sector medical de sănătate reformat, în folosul pacientului, grijuliu cu banii asigurărilor medicale, cu medici respectaţi şi opt spitale regionale noi. Dorim servicii medicale de sănătate competitive şi cu personal bine plătit. În calitate de parlamentar şi de cetăţean al acestei ţări doresc să susţin interesele cetăţenilor! Constantin Şovăială, deputat al PNL.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Tudor Pop, USR? Nu este. Domnul deputat Emil Paşcan, PMP? Vă rog.
Cristina-Mădălina Prună Îmi cer scuze, de la USR!
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule Paşcan, avem o colegă de la USR... Mulţumesc frumos. Doamna deputat Cristina Prună? Vă rog.
Cristina-Mădălina Prună Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, La începutul acestei luni a fost publicată, din partea Comisiei Europene, Carta Albă privind Viitorul Europei. Aceasta pune pe masă mai multe scenarii de perspectivă, într-un context în care unele state pun sub semnul întrebării solidaritatea şi buna cooperare. Susţin cu fermitate, alături de colegii din USR, ceea ce preşedintele Junker prezintă clar: enormul succes la nivel de cooperare şi pace în Europa, reprezentat de proiectul Uniunii. Este iresponsabilă atitudinea celor care, în numele populismului, pun în pericol un proiect atât de valoros pentru noi toţi. Avantajul României este indiscutabil, în urma procesului de integrare, şi vine în două mari moduri. În primul rând, avantaje practice şi directe. În termeni bugetari, România a ieşit pe plus cu multe miliarde de euro. Absorbţia de fonduri şi accesarea de proiecte trebuie să continue. Piaţa unică a deschis posibilităţi pentru producţia autohtonă şi investiţii. Creşterea economică bună se datorează nu în mică parte apartenenţei la piaţa unică. Posibilitatea de a călători şi a munci în Europa a deschis şansa îmbunătăţirii vieţii a milioane de români care lucrează în Uniunea Europeană, dar şi a milioanelor de români care beneficiază de pe urma remitenţelor, aici în ţară. În al doilea rând, avantaje în planul reformei statului. Uniunea Europeană a reprezentat o presiune crucială asupra clasei politice din România şi asupra instituţiilor statului. Fără Uniunea Europeană şi MCV-ul pe care domnul Tăriceanu îl critica acum câteva săptămâni, slabe şanse am fi avut să avem măcar o dezbatere despre lupta împotriva corupţiei, nici nu mai vorbim despre paşii reali pe care guvernările au fost nevoite să îi facă pentru a satisface procesul de integrare. Apartenenţa la UE garantează încadrarea României în rândul democraţiilor liberale, iar Uniunea presupune un drum clar pentru a atinge acest model de societate liberă, democratică şi prosperă. Cu aceste idei în vedere, România nu îşi poate dori decât integrare mai multă şi cooperare cu toate statele membre. Acesta este mesajul pe care România trebuie să îl dea. Este îngrijorător să ascultăm nuanţele eurosceptice din discursul unor politicieni din coaliţia de guvernare. Sper că este doar un populism de moment, iar politicienii puterii se vor trezi la realitate şi vor opta clar pentru un parcurs al integrării continue în cadrul UE. Trebuie să optăm pentru Europa maximală, să fim parte a activă a ei, iar dacă alte state nu vor împărtăşi această viziune, să fim alături de nucleul pro-european, drept campion al proiectului în zona de est. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Emil Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc. Doamnă preşedinte de şedinţă, Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează: "Otrava autonomiei etnice este răspândită de la Târgu Mureş". În programul politic al Partidului maghiar era inclusă, încă din 1922, prevederea conform căreia: "Acolo unde nu era posibilă autonomia teritorială, să se acorde autonomie administrativă". De atunci, liderii maghiarimii au urmărit consecvent acest obiectiv politic. În Transilvania de Nord, după odiosul "Diktat de la Viena", în anii care au urmat, românii au avut parte de un cumplit pogrom etnic. Ne blestemă străbunii martiri, din mormintele lor, dacă vom uita vreodată acest genocid al urii îndreptat împotriva "vinovăţiei" de a fi român. Ulterior, într-o Transilvanie ocupată de sovietici şi administrată de foşti funcţionari horthyişti maghiari, proaspăt deveniţi comunişti, maghiarimea s-a bucurat de importante privilegii. Mai mult, huzurul asupritor asupra populaţiei româneşti a continuat între anii 1952-1968, când în centrul României a existat o regiune autonomă maghiară constituită după modelul sovietic. A fost un experiment criminal pentru români, impus de dictatorul sovietic Stalin, la presiunea liderilor comunişti de la Budapesta. Astăzi, prin proiectul promovat politic cu agresivitate, de autonomie a aşa-zisului "Ţinut Secuiesc", nu se doreşte de fapt obţinerea unor noi drepturi pentru maghiari, ci este vădit un "naţionalism lingvistic" care revendică un teritoriu etnic exclusivist, de tip federal sau colonial. În studiile geopolitice de dată recentă, "naţionalismele lingvistice" sunt considerate primejdioase, întrucât tind să rupă din unitatea spaţiului naţional "enclave", "teritorii", pe care să le considere "spaţii ale etniei", "teritorii etnice", ceea ce va duce la utilizarea "politicilor etnice" ca "politici secesioniste". După 1989, principala preocupare a majorităţii liderilor maghiari postdecembrişti a fost aceea de a înălţa ziduri între români şi maghiari, şi nu de a construi punţi între cele două identităţi culturale. Faptic, paşii pentru înfăptuirea autonomiei "secuimii", bazată pe criterii etnice, au început cu domeniile învăţământului, culturii şi administraţiei publice locale şi au continuat consecvent prin realizarea "bazei economice" a autonomiei, atât prin retrocedarea imobilelor, terenurilor agricole şi a pădurilor - inclusiv proprietăţile composesorale, cât şi prin privatizarea societăţilor comerciale de stat şi înfiinţarea unor noi societăţi private cu capital maghiar, în domeniile: industriei, turismului, comerţului, agriculturii ş.a.m.d. Totodată, s-a urmărit constant separarea şcolilor pe criterii etnice, cu efecte dramatice asupra profesorilor şi elevilor, iar acum procesul de învăţământ în aceste şcoli are puternice trăsături etnocentriste. Mulţi dintre absolvenţii şcolilor cu predare în limba maghiară...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi!
Emil-Marius Paşcan Astăzi, în judeţele Harghita şi Covasna, cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi conserva şi afirma identitatea etnică, pe cale de dispariţie, sunt chiar românii minoritari, şi nicidecum maghiarii. În timp ce România este preocupată de asigurarea unui climat de convieţuire interetnică, în consens cu legislaţia şi practica europeană, toate formaţiunile politice care reprezintă minoritatea maghiară din România au înscris în programele lor politice dezideratul autonomiei teritoriale pe criterii etnice, iar municipiul Târgu Mureş este tot mai des, din păcate, spaţiul lor de manevră pentru răspândirea otrăvii separatiste. Vă mulţumesc pentru atenţie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Domnul deputat Grosaru, minorităţile naţionale.
Andi-Gabriel Grosaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma". La data de 25 martie 1957, la Roma au fost semnate pentru o perioadă nelimitată două tratate cruciale pentru Europa. Este vorba despre tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice. S-au scurs 60 de ani de atunci, ani de transformări fundamentale pentru viaţa cetăţenilor de pe "bătrânul continent" şi implicit, în lumina fenomenului tot mai pronunţat al globalizării, de pe întreaga planetă. Europa de astăzi ni se înfăţişează ca o construcţie firească, normală pentru mulţi, dar care, necunoscând adevăratele sacrificii pentru ceea ce a devenit, tind să nu o preţuiască pentru adevărata ei însemnătate, cu riscurile de rigoare, când aderi la ceva... "c'est déjŕ fait" . De aceea, este foarte important să ne întoarcem cu gândul la ziua în care oameni de frunte din şase state - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos - au semnat două înţelegeri cu o simbolistică deosebită pentru o Europă fărâmiţată în entităţi cu înclinaţii spre conflict, încă în convalescenţă după Al Doilea Război Mondial. Pentru a înţelege pe deplin acest context vitreg, este relevant să amintim câteva dintre obiectivele importante propuse prin Tratatele de la Roma: Aşadar, nu exista o strânsă uniune între popoarele europene. Barierele care divizau Europa împiedicau progresul economic şi social, deci şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă ale cetăţenilor. Menţinerea păcii şi libertăţii erau puse în pericol şi din cauza decalajului uriaş dintre diferitele regiuni ale continentului. Reprezentau o practică uzuală înţelegerile între întreprinderi care împiedicau sau limitau concurenţa. Libera circulaţie a mărfurilor sau a persoanelor, garantată acum pe tot întinsul Uniunii Europene, era doar un vis. Aşa cum am spus, cine nu cunoaşte istoria devenirii europene are dificultăţi în a aprecia victoriile obţinute de-a lungul timpului, prin sacrificii considerabile, de fondatorii unei comunităţi multistatale, fără graniţe marcate cu sârmă ghimpată. Nu putem cădea în cealaltă extremă şi afirma că o eventuală separare a Uniunii Europene după modelul Brexit ar duce la restaurarea contextului existent în anul 1957...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi! Aţi epuizat cele trei minute. Vă rog!
Andi-Gabriel Grosaru ... însă cu siguranţă asemenea direcţie nu va fi expresia unui progres, ci însăşi definiţia întoarcerii în timp. În încheiere, doresc să amintesc că în acest an, la 1 ianuarie, România a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi că ţara noastră va deţine în premieră, în 2019, timp de şase luni, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Îmi exprim convingerea că reuniunea şefilor de stat şi de guvern ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, programată pentru data de 25 martie 2017 la Roma, va revitaliza încrederea într-o Europă unită şi voinţa politică pentru un angajament unic ferm de axare pe creşterea şi pe ocuparea forţei de muncă, pe necesitatea garantării securităţii frontierelor şi a apărării europene. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Ştefan Muşoiu? Vă rog.
Ştefan Muşoiu Mulţumesc, doamnă preşedinte, Declaraţia mea politică se va numi "Avem nevoie de sprijinul de două viteze". Stimaţi colegi, Este greu de crezut că ideea unei Europe cu două viteze va deveni în mod oficial, vreodată, un principiu al Uniunii Europene. O astfel de strategie va avea un impact al cărui costuri vor fi greu de decontat de celelalte state care îşi permit să evolueze mai repede, şi aceasta pentru că va influenţa în mod radical şi aproape ireversibil politicile de coeziune şi de incluziune. Nu prea poţi merge cu o viteză mult prea mare într-o zonă în care se situează anumite state, pentru că rişti să creezi un abis faţă de celelalte ţări membre, deci premise sumbre pentru Uniunea Europeană. Onorată instanţă, Trebuie să le reamintim constant factorilor europeni că ţările care sunt în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin în continuare pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze ca un tot unitar. Ştim cu toţii că România încă nu face parte din toate structurile Uniunii şi că vor exista probabil şi pe viitor proiecte în care un grup de ţări va dori să ia o iniţiativă şi să meargă mai repede. Tocmai din aceste motive România nu va ieşi din Uniune, ci se va angaja, ca şi până acum, să îndeplinească toate criteriile, astfel încât să ne integrăm în nucleul dur, decizional al Uniunii Europene. Noi, parlamentarii PSD, vom susţine toate deciziile cabinetului condus de Sorin Grindeanu pentru atingerea acestui deziderat şi îmi exprim nădejdea că şi parlamentarii opoziţiei vor face acelaşi lucru, în favoarea ţării noastre. E adevărat, e mai uşor să fii vocal la orice decizie a Guvernului, când te afli în băncile opoziţiei, dar acum este vorba de interesul naţional. Ţin să reiterez că ambiţia noastră, a celor din alianţa de guvernare, este să susţinem în continuare adoptarea unor programe de dezvoltare a cooperării europene, dar şi să devenim o ţară care să ocupe, cu adevărat, al şaptelea loc în Uniunea Europeană, aşa cum suntem din punctul de vedere al populaţiei. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna deputat Florica Cherecheş? Vă rog.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "La muncă, nu la întins mâna!". Una dintre cele mai mari probleme ale angajatorilor din România, indiferent de mărimea firmei lor, este să-şi găsească muncitori calificaţi sau oameni dornici să se califice la locul de muncă. Această problemă o au şi micile gospodării de la ţară care caută persoane apte de muncă, dispuse să le ajute în gospodărie sau la muncile agricole. Asta se întâmplă pentru că mulţi dintre cei care nu au plecat în străinătate să lucreze preferă să stea pe ajutoare sociale decât să muncească. Ba, mai mult, angajatorii au probleme cu legislaţia muncii care îngrădeşte dreptul angajaţilor de a presta ore suplimentare în weekend, dacă nevoia de a onora o comandă urgentă o impune, pentru că nu pot respecta prevederile unui cod al muncii inflexibil şi neadaptat cerinţelor actuale. Este nevoie ca legislaţia muncii să se flexibilizeze, modernizându-se şi înţelegând provocările mediului privat, care trebuie să-şi păstreze competitivitatea în faţa concurenţei din străinătate, care beneficiază de înlesniri şi adaptări ale Codului muncii la nevoile concrete. Având în vedere faptul că prosperitatea generală este un rezultat nemijlocit al producţiei şi că România are de recuperat mult în ceea ce priveşte nivelul de trai, este nevoie de stimularea muncii printr-o regândire a sistemului de ajutoare sociale, astfel încât ele să fie acordate doar celor care au cu adevărat nevoie de ele, celor care se află în incapacitate temporară sau permanentă de a munci. Munca cinstită nu doar că dă un sentiment de semnificaţie şi valoare omului, dar îl ajută şi să contribuie la bunăstarea proprie şi generală. Vă invit, deci, să sprijinim şcolile de meserii, să încurajăm tinerii să muncească, să sprijinim acţiunile de reconversie profesională, acolo unde e cazul, să sprijinim antreprenoriatul cu măsuri concrete şi să dăm ajutoare sociale doar celor care nu pot munci, nu celor care au ajuns deja dependenţi de ele, dar nu oferă nimic în schimb. Chiar dacă Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, respectiv 9,6% din PIB, aceşti bani nu trebuie risipiţi sau acordaţi în mod discreţionar în schimbul voturilor, pentru că pe termen lung acest lucru aduce mari deservicii României. Vă solicit, dragi colegi, să susţineţi modificarea Codului muncii, care va duce la flexibilizarea şi la adaptarea lui la condiţiile din realitatea mediului economic. Haideţi să stimulăm munca şi să-i lăsăm pe cei care vor să muncească să o facă, atunci când li se cere acest lucru, pentru că altfel ne vor pleca copiii din ţară, acolo unde pot munci şi pot câştiga în funcţie de efortul depus. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Bogdan Rodeanu, USR? Nu. Matei Dobrovie? Domnul deputat Iulian Bulai, USR? Nu. Domnul deputat Cristian-George Sefer, PMP? Vă rog.
Cristian-George Sefer Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Ultimele două luni au evidenţiat o ruptură existentă la nivelul societăţii româneşti, ruptură cauzată şi de un dialog deficitar dintre decidenţii politici şi societatea civilă. Lipsa unei reacţii din partea întregii clase politice va conduce la adâncirea acestei crevase dintre noi şi cei care ne-au ales, cu consecinţe ireparabile asupra credibilităţii şi încrederii populaţiei în puterea legislativă. Este datoria noastră să regăsim acele punţi de legătură dintre noi şi cetăţeni, este datoria noastră să readucem normalitatea în societatea românească. Dialogul permanent, transparentizarea deciziei politice şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional reprezintă calea pentru recredibilizarea forului legislativ. Implementarea unor programe menite să apropie decizia politică de cetăţeni trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament. Stimaţi colegi, Doar un exerciţiu de transparenţă şi respect reciproc între putere şi opoziţie poate să constituie piatra de temelie pentru repoziţionarea Parlamentului, ca organ reprezentativ al poporului român. Deputat Cristian Sefer, Circumscripţia electorală nr.12 Călăraşi. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Mihăiţă Găină? Domnul deputat Vasile Axinte? Doamna deputat Cristina Dinu? Doamna deputat Natalia Intotero... Doamna deputat Roxana Mînzatu? Vă rog.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Tema declaraţiei mele este: "La muncă egală, plata trebuie să fie egală!". Se vorbeşte des, mult prea des şi superficial, în spaţiul public, despre cât de important este să atragem fondurile europene, însă responsabil pentru acest obiectiv naţional este să vorbim mai puţin şi să luăm măsuri concrete, iar apoi să păstrăm aceste măsuri. În 2014, Guvernul PSD semna Acordul de Parteneriat cu Uniunea Europeană, prin care îşi propunea ca, din pachetul financiar alocat de Uniune, o sumă de 1,4 miliarde de euro să se îndrepte către educaţie, inclusiv pentru reducerea abandonului şcolar. Încă 1,3 miliarde de euro au fost direcţionate pentru proiectele care să ajute comunităţile sărace. Sumele acestea sunt cuprinse în Programul Operaţional Capital Uman. Însă cine de ocupă de scrierea acestor proiecte şi de buna lor derulare? Cine? În majoritatea cazurilor, este vorba de şcoli, care sunt instituţii eligibile, iar fără implicarea personalului din învăţământ banii aceştia nu ar putea fi atraşi. Este, deci, foarte important să legiferăm, aşa încât personalul bugetar implicat în derularea de proiecte europene să poată fi corect motivat financiar, mai ales când programul de finanţare permite salarizarea echipelor de proiect din fondurile atrase. Înţelegând acest lucru, în anul 2014, Guvernul PSD a luat măsurile legislative pentru ca bugetarii implicaţi în derularea de proiecte europene să poată fi remuneraţi la nivelul tarifelor prevăzute în Ghidul programelor de finanţare. Până la acel moment, legea nu permitea acest aspect. Am susţinut, ca secretar de stat, în faţa deputaţilor de atunci, mult aşteptata modificare a art. 34 din Legea salarizării personalului bugetar. Drept urmare, bugetarii au primit dreptul de a fi plătiţi pentru munca lor în proiecte europene la fel ca angajaţii altor organizaţii - ONG-uri, organizaţii sociale, patronate, sindicate - care derulau acelaşi tip de proiecte europene. Salarizare egală pentru muncă egală în proiectele europene înseamnă şi fonduri europene suplimentare atrase la bugetul de stat, dar înseamnă, desigur, şi contribuţii din taxele salariale, pe care să le valorifice tot bugetul de stat. Şi totuşi nicio faptă bună se pare că nu rămâne nepedepsită. În noiembrie 2016, prin Ordonanţa nr. 80, Guvernul tehnocrat le ia din nou bugetarilor dreptul de a fi plătiţi la nivelul tarifelor din ghidul de finanţare. Ordonanţa nr. 80 loveşte mai ales în proiectele europene vizând reducerea abandonului şcolar, care vor începe să fie implementate anul acesta. Ce motive a avut Guvernul tehnocrat ca să pedepsească, de exemplu, un profesor debutant dintr-o comună săracă, care, pe lângă munca lui de dascăl şi, de cele mai multe ori, pe lângă o navetă obositoare, alege să scrie şi să deruleze un proiect pentru şcoala sa? Căci pentru munca sa în proiecte, profesorul nostru ar primi 19 lei/oră, conform Ordonanţei nr. 80, sumă calculată la nivelul salariului său de bază. Dar el ar putea primi între 50 şi 70 lei/oră dacă am păstra Legea salarizării aprobată în 2014, bani care vin din fonduri europene. Cum vrem să folosim banii europeni pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie dacă alungăm sau descurajăm profesorii din a se implica în aceste proiecte? Răspunsul este că din nou PSD trebuie să fie cel responsabil. PSD a mai reparat o dată legislaţia privind plata personalului bugetar implicat în derularea de proiecte europene.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi...
Roxana Mînzatu Depinde acum de Parlament... (Discuţii suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu ... aţi epuizat 3 minute...
Roxana Mînzatu ... să respingă prevederile total discriminatorii cuprinse în Ordonanţa nr. 80/2016. În calitate de deputat, afirm că la muncă egală plata trebuie să fie egală, inclusiv în proiectele europene. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Costel Alexe? Doamna deputat Antoneta Ioniţă? Vă rog.
Antoneta Ioniţă Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă "Rezistaţi încă patru ani!". În urmă cu o săptămână vă supuneam atenţiei cele două cazuri de decese din spitalele din România, din cauza infecţiilor nosocomiale. Ştie toată lumea că nu au fost singurele decese de acest gen. Am avertizat atunci despre superbacteriile care au devenit rezistente la antibioticele uzuale şi despre necesitatea implementării unui plan naţional de luptă contra infecţiilor nosocomiale. Cu toate acestea, deşi avem spitale în care nu există condiţii igienico-sanitare corespunzătoare, ministrul sănătăţii a considerat că trebuie să adopte un ordin, Ordinul nr. 146 din februarie 2017, care prevede ca "pentru unităţile sanitare cu paturi, a căror conformare necesită activităţi complexe şi investiţii majore, se va elabora un program-cadru de conformare pentru o perioadă care nu poate depăşi data de 31 decembrie 2020 şi un program operaţional pentru anul în curs". Acest ordin modifică un ordin dat în anul 2009 - Ordinul nr. 1.030 - şi conform acestuia din urmă spitalele aveau răgaz de 5 ani pentru marea curăţenie. Termenul a tot fost mutat, ultima oară de ministrul Vlad Voiculescu, până la finalul anului 2017. Actualul ministru, Florian Bodog, a considerat că mai trebuie să aşteptăm încă 4 ani până la îndeplinirea planurilor de conformare pentru 124 de spitale, astfel încât să fie respectate procedurile de reglementare sanitară. Cu acest ordin nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să "rezistăm" în faţa invaziei microbilor, întrucât mai avem de aşteptat 4 ani până se va da cu var în spitale, până vor fi puse grupuri sanitare noi, până vor fi reparate chiuvetele, până se va da cu dezinfectant. Mă întreb, oare în aceşti 4 ani ce vor urma, cine va fi responsabil pentru decesele produse din cauza infecţiilor nosocomiale? Deputat al PNL de Brăila, Ioniţă Antoneta.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Corneliu Bichineţ? Vă rog.
Corneliu Bichineţ Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Am să vă vorbesc astăzi despre otomani, pentru a-i înţelege mai bine pe politicienii români. Şi cum totul trebuie să poarte un nume, declaraţia mea politică se cheamă aşa: "Aşa e la ei. Ca la otomani!". Şi am început prin a constata că sunt vremuri foarte bune pentru politica românească. La guvernare, o alianţă cu un partid de stânga, PSD, şi unul nedecis, dacă e de stânga sau de dreapta; uneori este de stânga spre dreapta, alteori de dreapta spre stânga, aflat în sondaje jos, dar cu tendinţă să urce - ALDE. Carnagiu şi într-o parte şi în alta. PSD riscă să iasă din matcă, prea mulţi, prea buni, prea puternici, prea orgolioşi, aşa că lupta stă să înceapă, după un model brevetat de Adrian Năstase, cel care pe vremea lui era prim-ministrul Guvernului ce-i purta numele, Adrian Năstase, ce nu mai încăpea de Ion Iliescu, căruia, cum se spune neacademic, a încercat "să-i ia gâţii". Nu s-a putut, atunci. Lui Geoană i-a mers însă, l-a doborât pe butuc pe Adrian Năstase, s-a luat şi cu Ion Iliescu, însă l-a liniştit micul Titulescu, Victor Ponta, care, vezi bine, ba face PRU cu Ghiţă, în vie sau în pivniţă, ba se face independent, după ce, sângeros, a fost "făcut", fezandat bine de tot, de către prietenul cel bun, inegalabilul, unicul Liviu Dragnea, pe care, după cum se vede treaba, se pregătesc să-l sacrifice alţii, adică tot ai lui. La ALDE e bine de tot. Se sfâşie doar doi, domnul Daniel Constantin, imberbul ministru de la mediu, şi mai coptul şi ţâfnosul Călin Popescu-Tăriceanu. Vom vedea ce o să iasă cu atât de mulţi războinici ai luminii. Cert este că în opoziţie se aşază şi se consolidează un partid nou, tânăr, puternic, de viitor - PMP. Noi ţinem cu ţara şi nu avem timp de lupte interne. Cei buni să ni se alăture, aici şi în ţară! Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna deputat Natalia Intotero?
Natalia-Elena Intotero Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţie politică intitulată "Chiriile ANL - triplate de Guvernul Cioloş, reduse de Guvernul Grindeanu". În 2016, printr-o hotărâre de Guvern, Executivul a schimbat complet modul de calcul al chiriilor pentru locuinţele ANL. În urma acestei decizii, tinerii care locuiesc în aceste apartamente au ajuns să plătească sume de trei ori mai mari. În noile condiţii, chiriaşii ANL din mai multe localităţi ale ţării au anunţat că vor să renunţe la aceste contracte. În evidenţele ANL figurează peste 30.000 de unităţi închiriate, aşadar tot atâtea familii care beneficiau de o chirie modică. Vorbim de o categorie de tineri/familii care nu au posibilitatea achiziţionării unui apartament sau care nu îşi permit să plătească o chirie la valoarea pieţei. De curând, Ministerul Dezvoltării Regionale a pus în dezbatere publică un proiect de lege care are în vedere diminuarea chiriilor celor care locuiesc în construcţiile ANL. Un demers lăudabil, având în vedere categoria vulnerabilă căreia i se adresează. Prin această măsură, Guvernul PSD remediază situaţia dificilă creată de Guvernul Cioloş, respectiv triplarea chiriilor pentru locuinţele ANL. De altfel, în luna ianuarie, Guvernul a aprobat şi Programul "Prima Chirie". Acesta prevede acordarea unei prime de relocare şomerilor ce se încadrează în muncă, într-o altă localitate, situată la o distanţă mai mare de 50 de kilometri faţă de localitatea de domiciliu. Prima de relocare este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire - plata chiriei şi a utilităţilor -, dar nu mai mult de 900 de lei. Cei care pot beneficia de acest program trebuie să aibă venituri nete lunare ce nu depăşesc suma de 5.000 lei. Aşadar, vorbim de două măsuri care, alături de alte programe ale Guvernului PSD, vin în sprijinul categoriilor sociale vulnerabile, respectiv tinerii care nu au posibilitatea achiziţionării unui apartament sau oamenii care sunt nevoiţi să îşi părăsească localitatea de domiciliu pentru un loc de muncă. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Hunedoara, Natalia Intotero.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Sorin Moldovan? Domnul deputat Mugur Cozmanciuc.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi vizează necesitatea unui Parlament puternic. Ultimele mişcări din ultima perioadă denotă clar că în momentul de faţă avem o societate politică ruptă uneori de societatea civilă. Putem vorbi în momentul de faţă că avem o Românie a funcţionarilor publici, avem o societate publică care se bazează pe capitalul privat şi avem o societate care trăieşte la limita sărăciei. Cred că prin tot ce facem în actul legislativ trebuie să ne conectăm la actul guvernamental şi la mediul economic, pentru ca, într-adevăr, în toate statisticile pe care le vom avea de-acum încolo să nu vorbim despre sărăcie. Sunt comunităţi care într-adevăr trăiesc la limita sărăciei. Sunt oraşe care nu au, în momentul de faţă, apă şi canal. Sunt oraşe care nu au asfalt. Şi aceste lucruri se vor arăta foarte mult în dezvoltarea României. De aceea, cred că, fiind într-un mandat nou, noi va trebui, ca Parlament, să avem atât în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cât şi în PNDL măsuri care să ducă la o dezvoltare unitară a României. De aceea, astăzi vreau să militez ca Parlamentul României să fie cu adevărat al României şi al tuturor cetăţenilor. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Cătălina Bozianu? Vă rog.
Nicoleta-Cătălina Bozianu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentul trebuie să-şi recâştige respectul şi de la Guvern". Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, majoritatea parlamentară a adoptat o declaraţie politică prin care forul legiuitor din care facem parte ţine să afirme, printre altele, că "nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice". Această declaraţie ar trebui să fie o veste bună. Nu de alta, dar pentru mine, ca parlamentar debutant, în cele aproape 3 luni scurse de la debutul legislaturii, a fost o surpriză neplăcută să văd cum Parlamentul este transformat în fiecare zi în spectator al unor decizii politice, chiar de parlamentarii puterii, la comanda politică a partidelor din care fac parte. Atât la comisiile de specialitate, cât şi în şedinţele de plen, în nepermis de multe ocazii, se execută mecanic orice act de legiferare comandat de Guvern, oricât de contestabil, de criticabil sau de amendabil ar fi acesta. Cel mai grav mi s-a părut modul în care a fost adoptată Legea bugetului de stat pe anul 2017. Ca om cu ani buni de experienţă în administraţia publică locală, consider că este absurdă şi neproductivă abordarea pe care a avut-o Executivul în relaţia cu Legislativul, atât în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare a legii, cu viteza luminii, cât mai ales în ceea ce priveşte tratarea cu superficialitate a amendamentelor propuse de parlamentari, în scopul dezvoltării comunităţilor locale. Stimaţi colegi, Cred că fiecare dintre dumneavoastră este de acord cu o realitate: noi cunoaştem mai bine decât cei din Guvern care sunt nevoile reale şi posibilităţile judeţelor şi ale oraşelor din care provenim, mai ales aceia dintre noi care, într-o formă sau alta, au lucrat în administraţia locală. De aceea, cred că într-un sistem politic echilibrat şi normal Guvernul şi ministerele au datoria de a ne asculta argumentele în sprijinul acestor amendamente şi ulterior de a le dezbate cu noi. Este obligaţia noastră, atât a celor din opoziţie, cât şi a celor de la putere, să echilibrăm şi modul în care se raportează Guvernul la Parlament. De aceea, stimaţi colegi din arcul guvernamental, fac un apel la dumneavoastră: cereţi şi impuneţi respect pentru Parlament şi în propriile dumneavoastră partide, la liderii acestora şi la miniştri pentru că numai aşa, noi, ca for legiuitor suprem, am înceta cu adevărat să fim spectatori ai unor decizii politice şi ne-am îndeplini misiunea pe care ne-au încredinţat-o oamenii, atunci când ne-au dat votul. Vă mulţumesc. Deputat al PMP Prahova, Cătălina Bozianu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Cristina Dinu?
Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Cu răbdare şi tăcere/Se face agurida miere". Stimaţi colegi, Fiecare schimbare de putere aduce cu ea oamenilor şi mari speranţe pentru o viaţă mai bună şi vor ca aceste lucruri să se întâmple cât mai repede. Este un lucru firesc, pentru că a fost o alegere pe care ei au făcut-o, au crezut în nişte promisiuni pe care acum aşteaptă să le vadă îndeplinite. Pe de altă parte, orice guvern nou are nevoie de o perioadă de timp în care să se poată instala, să evalueze nivelul de la care se preia fiecare minister sau fiecare instituţie a statului. Trebuie spus că PSD a fost singurul partid care în campania electorală nu a venit cu promisiuni, ci cu un program bine elaborat, cu un calendar clar, cu termene precise, pe care a reuşit să-l pună în practică până în acest moment, chiar dacă s-a încercat obstrucţionarea actului de guvernare: prin întârzierea numirii premierului, prin tergiversarea adoptării bugetului şi prin presiunile uriaşe exercitate asupra Guvernului, în urma Ordonanţei nr. 13. A fost cea mai mare presiune pusă vreodată pe un guvern, la nici o lună de la instalarea sa. Cu toate acestea, indiferent de şicanele politice, de interese sau presiuni media, am reuşit să bifăm aproape toate ţintele propuse pentru primul trimestru al anului. Creşteri salariate între 15 şi 50 de procente pentru diferite categorii profesionale, creşterea salariului minim, a burselor studenţeşti, a indemnizaţiilor de creştere a copilului, creşterea punctului de pensie, dar şi a pensiei minime, eliminarea CASS-ului pentru pensionari, scăderea impozitului pe profit la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi şi eliminarea impozitului pe profit, pentru primii 10 ani, pentru firmele care desfăşoară activităţi de inovare şi cercetare-dezvoltare, Programul "Start-up Nation", alocarea de bani pentru toate programele de sănătate publică, inclusiv pentru bolile rare, sunt doar câteva dintre măsurile pe care Guvernul PSD-ALDE le-a pus în practică, cu toată presiunea exercitată asupra lui. Şi, un lucru important, ele nu sunt nişte măsuri populiste, nu se adresează doar electoratului PSD, ci tuturor românilor. Asta pentru că PSD a înţeles, înainte de a prelua puterea, că atunci când ajungi la guvernare nu reprezinţi doar o parte a societăţii româneşti, ci pe toată, indiferent de opţiunile politice ale acesteia în alegeri. Oamenii sunt însă nerăbdători şi vor o rezolvare cât mai rapidă a multor probleme pe care le au, unele vechi de ani şi ani, pe care guvernele anterioare le-au neglijat sau, mai rău, le-au acutizat. Cred că cel mai important mesaj pe care trebuie să-l dăm acum românilor este acela de a avea răbdare, deoarece programul pentru care ei au dat un vot decisiv anul trecut este unul structurat pe 4 ani, iar actualul Guvern are doar ceva mai mult de două luni de la învestire. Probabil că situaţia ar fi fost mult mai bună dacă n-ar fi trebuit să trecem prin...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, doamnă deputat.
Cristina-Elena Dinu OK. Dar pentru asta trebuie să avem răbdare, pentru că, aşa cum spunea Anton Pann, "Cu răbdare şi tăcere/Se face agurida miere". Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19 Giurgiu. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Victor Paul Dobre. Vă rog.
Victor Paul Dobre Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Tot mai multe voci din zona puterii şi în special a PSD anunţă o iminentă schimbare în ceea ce priveşte instituţia Prefectului. În concret, chiar premierul Grindeanu vorbeşte despre eliminarea termenului apolitic în cazul prefecţilor şi subprefecţilor şi despre faptul că printr-o astfel de modificare a legii "ieşim dintr-o anumită ipocrizie", ca să citez corect. Aş dori să punctez câteva lucruri pe acest subiect şi totodată sa-l informez pe domnul Grindeanu, pentru că Domnia Sa, fiind mai nou în zona Executivului şi în general în politică, poate nu ştie. Astfel, este bine de ştiut faptul că ideea prefectului funcţionar public, apare la Guvernul Adrian Năstase, ca angajament asumat în cadrul negocierilor din cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Ulterior, Guvernul liberal, în considerarea angajamentelor asumate de România în negocierile de aderare, a pus în practică decizia Guvernului Năstase, aşa cum de altfel era normal şi corect. Nu înţelegem despre ce ipocrizie vorbeşte domnul Grindeanu astăzi, având în vedere cele expuse mai sus, dar mai ales când analizăm ediţiile zilnice ale "Monitorului Oficial". Din această publicaţie aflăm că Guvernul schimbă prefecţii şi subprefecţii de zor. Aşadar, unde ar fi ipocrizia? Peste tot în această lume prefecţii vin şi pleacă cu guvernele. Cu toate acestea însă, în aceste funcţii nu poate fi numit oricine, doar pentru că deţine un carnet de partid sau pentru că într-o campanie sau alta a lipit mai multe afişe. Instituţia Prefectului nu este una oarecare, ci este o instituţie cheie în osatura sistemului administrativ românesc. Pe aceste funcţii trebuie numiţi oameni care să aibă o anumită pregătire de specialitate, să aibă o anumită experienţă. Dacă ne gândim numai la zona situaţiilor de urgenţă, care este doar o componentă din paleta mult mai largă de atribuţii circumscrise funcţiei prefecturale, realizăm cu uşurinţă că într-o astfel de funcţie nu poţi numi pe cineva care nu a mai manageriat niciodată o situaţie de criză. Cu siguranţă, domnul prim-ministru ştie acest lucru, numai că dumnealui acţionează în virtutea tradiţiei partidului pe care îl reprezintă, şi anume, aceea că în momentul în care ajunge la putere, să numească purtători de carnet roşu în toate funcţiile, de la cel mai important şef de instituţie publică până la şofer, secretară şi mai departe. Domnule prim-ministru, numiţi oameni bine pregătiţi în funcţiile de prefect şi subprefect! Numiţi oameni care au experienţă pe aceste funcţii, oameni care au pregătirea necesară să le ocupe! Nu lăsaţi la mâna unor oameni care nu au... (Discuţii suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, domnule deputat. Mulţumesc.
Victor Paul Dobre ... nicio legătură cu administraţia publică, problemele extrem de importante pe care le incumbă funcţia de prefect. Mulţumesc, doamnă preşedinte.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Doru Coliu.
Doru-Petrişor Coliu Bună ziua, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră problema legată de situaţia cetăţenilor români din diaspora, care sunt victimele reţelelor de trafic de forţă de muncă. Nu de mult, a fost adusă în prim-plan situaţia dramatică a unor cetăţeni români, muncitori în agricultură pe câmpurile din Puglia, Italia, care au fost trataţi inuman de angajatorii lor şi caporalii acestora, fiind plătiţi cu sume derizorii, de 150-200 de euro pe lună, forţaţi să muncească şi câte 16 ore pe zi, bineînţeles, fără contract. Situaţia cetăţenilor români din Puglia nu este un caz singular. Conform estimărilor poliţiei italiene, în jur de 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiţii de sclavie în fermele din sudul Italiei. Aceste femei lucrează ca sclave pe câmp şi sunt şantajate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor. Sunt mii de românce, victime ale unor abuzuri grave. Este un fapt bine ştiut că mulţi români care pleacă în Italia să muncească în agricultură ajung sclavi şi, deşi legile italiene prevăd anumite drepturi, nu beneficiază de niciun drept şi sunt prost plătiţi. Fac un apel la ministrul afacerilor externe, domnul Teodor Meleşcanu, şi la ministrul afacerilor interne, doamna Carmen Dan, pentru instituirea unor echipe de investigaţie, cu ofiţeri sub acoperire, care să ancheteze şi să destructureze echipele de sclavagişti din diaspora. Autorităţile italiene sunt gata să lucreze cu noi. Nu trebuie să uităm faptul că românii plecaţi la muncă în Italia sau în alte ţări nu au plecat de dor de ducă, ci din cauza incapacităţii statului român de a le asigura un trai decent alături de familiile din ţară. Aşa cum nu trebuie uitat faptul că oamenii aceia întreţin familii întregi din România. Nu am făcut absolut nimic timp de 27 de ani pentru a-i ţine în România. Poate că ar fi momentul să răscumpărăm greşelile trecutului prin apărarea şi menţinerea drepturilor obţinute de românii de pe teritoriul Italiei şi al întregii Uniuni Europene. Este datoria noastră morală, a tuturor, dincolo de orice culoare politică. Este momentul să le demonstraţi românilor din întreaga lume că nu sunt abandonaţi de politicienii români. Este momentul să demonstraţi că vă interesează soarta a peste 5 milioane de români ce trăiesc în afara graniţelor României. Este rolul meu de deputat de diaspora să apăr drepturile celor care m-au trimis în Parlamentul României, însă fără ajutorul dumneavoastră, al tuturor, nu pot reuşi. Fără spiritul civic al doamnei Luca Paula Maria, care a denunţat această barbarie, şi fără implicarea ziaristului Andi Radiu de la ziarul "Gazeta Românească", concetăţenii noştri ar fi continuat să sufere departe de ochii statului român. Aici putem remarca importanţa proiectelor românilor din diaspora, a presei online şi imprimate în general. Traficul de forţă de muncă cu care România şi statele Uniunii Europene se confruntă ia amploare atâta timp cât clasa politică nu se uneşte pentru a stopa acest fenomen. Vă mulţumesc. Deputat de diaspora, Doru-Petrişor Coliu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Vasile Cîtea? Vă rog.
Vasile Cîtea Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "Iaşiul doreşte respect!". Dragi colegi, Oraşul celor şapte coline nu-şi mai merită actualul statut social. Deşi la Iaşi a fost înfiinţată prima Universitate din ţară, deşi la Iaşi, în cele 4 universităţi de stat, sunt şcolarizaţi un număr de peste 60.000 de studenţi şi, nu în ultimul rând, deşi este capitala Moldovei de sute de ani şi a servit ca şi capitală ţării, atunci când teritoriul acesteia a fost redus doar la o treime, Iaşiul este mereu uitat de cei care ar trebui să îi fie recunoscători. Iaşiul nu are o infrastructură adecvată, care să îi asigure legătura cu graniţa de vest a ţării şi cu Occidentul, din această cauză valoarea investiţiilor în zonă este mult sub potenţial. Deşi este un oraş universitar prin excelenţă, mai ales pentru industria IT, aflată în plină expansiune, Iaşiul nu reuşeşte să se impună şi pe piaţa forţei de muncă. Astfel, la începutul anului 2016, numărul total de şomeri raportat de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă era de 13.269 de cazuri, din care 5.512 femei, 2.109 aflaţi în plată şi 11.160 neindemnizaţi, cu 1.921 de cazuri provenite din mediul privat. Deşi rata şomajului nu arată o cotă îngrijorătoare - situându-se undeva la 4,5% la nivelul judeţului, numărul de aproape 3 ori mai mare de cetăţeni care nu au loc de muncă, dar nu s-au înregistrat la agenţia competentă în materia ocupării forţei de muncă - trebuie să ne îngrijoreze. O altă realitate care ar trebui să îngrijoreze este că trei sferturi din numărul raportat reprezintă cazuri din mediul rural sau că aproape 60% din cazuri provin din segmentul de vârstă 30-50 de ani, adică tocmai din rândul persoanelor care reprezintă forţa de muncă tradiţională. Conform Eurostat, România se află pe primul loc la nivelul sărăciei relative, cu un procent de 25,14% şi cu un număr de 8,5 milioane de persoane cu risc de sărăcie şi excluziune socială, cifră căreia îi corespunde un procent de 40,2% din totalul populaţiei ţării, în timp ce media europeană la acest indice este de puţin peste 24%. Dacă particularizăm doar pe teritoriul naţional, procentul de persoane cu risc de sărăcie şi excluziune socială are valorile cele mai ridicate în zona de nord-est a ţării, cu un total de 35,6%, spre deosebire de zona de centru, cu un total de 20%, sau de zona Bucureşti-Ilfov, cu un total de puţin peste 5%. Dragi colegi, această declaraţie politică se doreşte să fie un serios semnal de alarmă către tot spectrul politicii româneşti. Iaşiul nu a primit pe cât a dăruit atât Bucureştiului, cât şi ţării întregi, iar excluderea sa de pe harta marilor investiţii a fost o greşeală şi trebuie asumată de fostele guverne, şi să nu mai fie repetată. Iaşiul înseamnă valoare probantă, Iaşiul are nevoie de respect. Deputat al PSD Iaşi, Vasile Cîtea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Daniel Gheorghe? Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parteneriatul civil, un abuz împotriva firii". Marele om politic român Ion C. Brătianu spunea acum mai bine de 100 de ani astfel: "În chestiunile mari, în acelea de ordin moral, care stăpânesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme, de onoare şi naţionalitate, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe terenul înalt şi sigur al principiilor". De asemenea, Corneliu Coposu spunea cândva că "negociem orice, dar nu negociem principii". Când am depus jurământul în Parlamentul României, cu mâna pe Biblie şi pe Constituţie, am spus că jur să respect legile şi Constituţia acestei ţări şi să-mi îndeplinesc cu onoare şi cu fidelitate mandatul încredinţat de popor, iar în acest mandat, pe care românii mi l-au încredinţat şi pentru care le mulţumesc, stă şi apărarea valorilor fundamentale ale societăţii româneşti. Iar familia, unica formă de familie, cea întemeiată pe legătura între un bărbat şi o femeie, o legătură liberă şi consensuală, reprezintă una dintre valorile fundamentale ale acestui neam profund creştin. S-au spus recent tot felul de aberaţii, precum acelea că în vederea referendumului pentru familie vor fi excluse familiile monoparentale, din acest paragraf constituţional. Nimic mai fals. Familia se întemeiază pe legături de sânge, pe adopţie şi pe relaţia liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Aşadar, am avut de-a face cu o nouă manipulare a propagandei LGBT, deoarece ideologia LGBT, care promovează căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi care are drept obiectiv eliminarea valorilor creştine din societate la nivel mondial, este într-o puternică ofensivă în România, lucru care s-a văzut şi în ultima perioadă şi care transpare foarte clar din mass-media. Iar o serie de manipulări şi de presiuni care se exercită la adresa instituţiilor liber alese, democratice sunt o certitudine şi trebuie să nu ne ascundem a spune adevărul. Şi că tot vorbeam de acest parteneriat civil, care este în realitate o formă perfidă de a păcăli legislaţia şi valorile morale ale acestei ţări, el ar duce la două lucruri, în primul rând, relativizarea familiei. Pe de o parte, noi vrem să întărim familia, prin adoptarea acestui paragraf constituţional provenit din iniţiativa cetăţenească a celor aproape 3 milioane şi jumătate de români şi având susţinerea tuturor cultelor religioase din această ţară, dar pe de altă parte, prin acel paragraf, prin acea lege care aduce parteneriatul civil, nu am face decât să relativizăm familia, pentru că asta se doreşte prin această ideologie care provine din marxismul cultural şi care provine din adaptarea gândirii totalitare la societatea de consum şi la o serie de forme de cultură postmodernă. Pe de altă parte, vedem...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog...
Andrei Daniel Gheorghe ... că în toate societăţile unde...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, aţi epuizat cele 3 minute...
Andrei Daniel Gheorghe ... unde s-a legalizat parteneriatul civil, la un moment dat s-a legalizat şi căsătoria între persoane de acelaşi sex. Aşadar, dacă în 2017-2018 vom legaliza parteneriatul civil, undeva către 2030, probabil vom avea căsătorii între persoane de acelaşi sex, iar către 2040 vom avea adopţii de copii de către cupluri de acelaşi sex. Aşadar, domnilor, votaţi pentru referendumul pentru modificarea Constituţiei şi iniţiativa cetăţenească a românilor şi nu vă lăsaţi păcăliţi de alte forme de manifestare care sunt total străine identităţii noastre... (I se întrerupe microfonul.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Din respect pentru colegii dumneavoastră, vă rog să vă limitaţi la cele 3 minute regulamentare. Mulţumesc frumos. Domnul deputat Petru Movilă.
Petru Movilă Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi parlamentari, Declaraţia mea se numeşte "«FORTUS» - obiectiv ratat". Astăzi am venit în faţa dumneavoastră să vă readuc în atenţie situaţia fostului combinat de utilaj greu din Iaşi. Din 2007 în insolvenţă, Fortus S.A. Iaşi se zbate de ani de zile să supravieţuiască, transformându-se de-a lungul anilor din cel mai important simbol economic românesc, cu peste 11.000 de angajaţi, într-o ruină, o societate care trage să moară. Nepăsarea naşte monştri, stimaţi colegi. În cazul nostru, nepăsarea s-a transformat într-o catastrofă ecologică. Lipsa de interes a autorităţilor statului faţă de acest combinat a fost cât pe ce să pună în pericol viaţa a zeci de mii de oameni. Din cauza faptului că de atâţia ani de zile nu s-a putut găsi o cale de mijloc pentru punerea în aplicare a planului de reorganizare şi implicit a unor măsuri de retehnologizare a Fortus S.A. Iaşi, am fost la un pas de un dezastru ecologic. O scurgere de ulei cu hidrocarburi dintr-un transformator aflat pe platforma ultimului combinat de utilaj greu din România a făcut ca autorităţile din Iaşi să intre în alertă, mobilizându-se pentru a limita poluarea ce a afectat râurile Nicolina, Bahlui, Jijia şi Prut. Astfel, din cauza uzurii, din respectivul transformator s-a scurs o cantitate însemnată de ulei, care a ajuns în patru râuri importante din zona Moldovei. Stimaţi colegi, Ani de zile am tot atras atenţia asupra Fortus S.A.. Colegii de la PSD au respins, rând pe rând, toate soluţiile prezentate, fie că a fost vorba despre plenul Parlamentului sau fie că a fost vorba despre colegii aflaţi la conducerea instituţiilor statului, care au avut un cuvânt de spus referitor la soarta acestui combinat. Ministerul Economiei, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Guvernul şi nu numai au refuzat sistematic toate soluţiile identificate pentru păstrarea pe linia de plutire a societăţii ieşene, unul dintre cei mai mari angajatori din judeţul Iaşi. Stimaţi colegi din PSD şi PNL, în 2014 aţi respins proiectul de lege pe care l-am depus pentru desemnarea activului funcţional al societăţii comerciale Fortus S.A. ca unitate strategică de importanţă naţională şi alocarea pentru modernizarea acestuia a unei sume de 110 milioane de lei. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile este dovada clară a lipsei de interes pe care instituţiile statului o arată faţă de Iaşi, faţă de Fortus S.A. Pentru salvarea combinatului nu era nevoie decât de implicarea corectă a autorităţilor statului şi aplicarea până la ultima virgulă a planului de reorganizare.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi...
Petru Movilă Vinovat...
Carmen-Ileana Mihălcescu ... domnule deputat.
Petru Movilă 10 secunde. Vinovat pentru situaţia în care se zbate astăzi fostul combinat de utilaj greu este doar statul român, prin instituţiile sale şi colegii dumneavoastră de partid care au avut interese mai mari decât salvarea unui angajator care avea peste 1.000 de locuri de muncă în momentul în care a intrat în insolvenţă. Soarta Fortus S.A. a fost doar în mâinile dumneavoastră, stimaţi colegi. Şi acum se vede foarte clar cât de mult a însemnat pentru Iaşi acest lucru. Deputat al PMP Iaşi, Petru Movilă. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu. Vă rog.
Simona Bucura-Oprescu Onorată asistenţă, Stimaţi colegi, "Decontarea rapidă a accizei la motorină - normalitatea Guvernării PSD". Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale propune un proiect de act normativ care să permită rambursarea în timp util a sumelor reprezentând diferenţele de accize la motorina utilizată în agricultură, în sectorul vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. Doar în acest fel se vor stabili termene concrete pentru derularea fiecărei etape a acestui ajutor de stat. Proiectul de lege se află încă în dezbatere publică, astfel încât cred că se va bucura de sprijinul fiecărui parlamentar, al tuturor celor care susţin Guvernul, dar şi al reprezentanţilor opoziţiei, şi asta pentru că soluţia cu care Guvernul condus de Sorin Grindeanu vine în ajutorul fermierilor elimină încă o piedică în desfăşurarea activităţilor producătorilor agricoli. Până acum, plata sprijinului financiar acordat sub formă de rambursare se făcea după o perioadă semnificativă de timp, asigurând cu întârziere sumele necesare finanţării în continuare a cheltuielilor curente de producţie. Pentru eficientizarea modului de aplicare a schemei de ajutor de stat, precum şi pentru asigurarea resurselor financiare necesare în anul 2017 este necesară modificarea şi completarea corespunzătoare a prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1174 din 2014. Proiectul de act normativ propus de MADR modifică prevederile a două articole din 1174/2014, respectiv, 8 şi 9, în sensul stabilirii de termene concrete pentru derularea fiecărei etape de implementare a schemei de ajutor de stat. Astfel, beneficiarii vor depune cererile de plată lunar, "în termen de 15 zile ale lunii următoare pentru care solicită rambursarea", la centrele judeţene şi locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Cererile vor fi însoţite de o situaţie centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizată în luna precedentă, precum şi de copii ale documentelor fiscale de vânzare a motorinei emise de comercianţi pe numele beneficiarilor. Cred că este important ca fermierii să ştie că suma alocată pentru plata ajutorului de stat pentru anul în curs este de 349.425 de mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este o altă dovadă de responsabilitate pe care Guvernul Grindeanu, prin acţiunile sale concrete, o face în favoarea fiecărui român. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Dumitru Oprea? Vă rog.
Dumitru Oprea Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia de astăzi are titlul "Efectele adverse ale creşterilor salariale". În prezent, România se îndreaptă într-o direcţie extrem de periculoasă, din cauza politicilor economice de un populism violent, asumate de Guvernul PSD-ALDE. Reprezentanţii mediului de afaceri îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că legea salarizării unitare, promovată de Ministerul Muncii, este lipsită de o minimă viziune asupra efectelor economice pe termen mediu şi lung. Antreprenorii activează deja pe o piaţă a muncii dificilă, în care cu greu reuşesc să-şi păstreze angajaţii, piedicile suplimentare şi regulile schimbate în timpul jocului de actualul Guvern fiind ultimul lucru de care ar mai fi avut nevoie. Ministrul muncii creează haos prin măsurile pe care le propune, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Poate după ce însumează veniturile încasate la buget în ultimele luni, va reuşi să explice cum bugetul României suportă presiunea cheltuielilor salariale din sectorul public, în defavoarea investiţiilor. Pe lângă onorarea unor promisiuni electorale, Guvernul Grindeanu motivează creşterea salariilor cu încasări potenţiale mai mari la buget. Dar nu ştie că investitorii, la asemenea măsuri, pot să ia decizia să-şi mute afacerile în altă ţară, cum deja au început, iar în loc de încasări la buget, vom avea cheltuieli cu şomajul şi alte costuri sociale. Doamnei ministru de la Ministerul Muncii ne adresăm prin formula: cine credeţi că va ţine în viaţă economia, sistemele administrative, bugetele de orice fel şi cine va plăti factura acestor măsuri? Răspunsul e simplu: mediul privat. În acest context, antreprenorii, pe bună dreptate, se întreabă: cum are grijă actuala guvernare de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani se vor acoperi toate acţiunile populiste? Aşteptăm răspunsul... Deputat al PNL, Dumitru Oprea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Silviu Macovei? Vă rog.
Silviu Nicu Macovei Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi parlamentari, Vă supun atenţiei următoarea declaraţie politică: "Fondurile pentru dezvoltare sunt pentru orice primar, de la orice partid". Stimaţi colegi, Am văzut cum în aceste zile colegii liberali l-au "chemat la ordin" pe prim-ministrul României, domnul Sorin Grindeanu, pentru a explica ce e cu banii pentru investiţii. Aş saluta bucuros acest demers democratic al liberalilor, dacă el nu ar fi decât o simplă zvâcnire de imagine, fără substanţă şi fără a oferi alternative. De altfel, mă îndoiesc de faptul că ar avea şi vreun scop precis. Doresc să le reamintesc colegilor liberali că cele 30 de miliarde de lei sunt destinate investiţiilor în mediul rural şi nu numai. Investiţiile, după cum ştiu şi colegii liberali, aduc locuri de muncă şi deblochează stagnarea economică. Alocarea unor astfel de sume a fost anunţată din timp, încă din campania electorală şi reprezintă un punct important din programul de guvernare. Pe baza acestui program de guvernare, românii au votat masiv PSD şi ne-au însărcinat să guvernăm ţara. Înţeleg frustrarea colegilor din opoziţie, fiindcă nici acum nu au reuşit să aibă o viziune coerentă şi unitară vizavi de un program alternativ de guvernare. Înţeleg, de asemenea, şi faptul că lipsa de viziune politică îi obligă să ia atitudine contra, indiferent ce măsuri ia Guvernul ales democratic de români, însă "chematul la raport" al prim-ministrului doar de dragul imaginii de apărători ai dreptăţii nu reprezintă o opoziţie constructivă. Invit colegii din opoziţie să participe activ la dezbaterile legate de programul de guvernare şi, atunci când consideră că PSD greşeşte, să vină cu alternative eficiente. Până atunci însă salut existenţa acestui fond destinat Ministerului Dezvoltării şi invit primarii din localităţile României, indiferent de culoarea politică, să întocmească proiecte serioase, fezabile, viabile şi în beneficiul comunităţilor pe care le reprezintă şi să le depună spre analiză la ministerul mai sus invocat. Este loc pentru toată lumea să facă ceva pentru oamenii pe care îi reprezintă, indiferent cu cine au votat aceştia în trecut. Vă mulţumesc. Silviu Macovei, deputat al PSD Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu? Vă rog.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc. Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Colaborarea şi consultarea dintre parlamentari şi primari, măsură eficientă a procesului elaborare legislativă - implementare legislativă". Doresc să vă adresez astăzi câteva cuvinte, pentru că am trecut de perioada de debutant în Parlamentul României şi e de datoria mea să fac cunoscute o serie de obiective pe care le consider esenţiale pentru a fi puse în aplicare. În calitate de fost cadru didactic şi edil al municipiului Roman, am constatat că există o virtute comună: atitudinea pe care o ai faţă de elevi şi faţă de cetăţeni asigură într-un procent ridicat succesul de care ai parte în exercitarea atribuţiilor tale. Bineînţeles că aceasta se combină şi cu pasiune. Cred că majoritatea dintre cei care ne aflăm astăzi aici ne dorim ca pasiunea să se vadă în munca noastră, iar rezultatele să fie pe măsură. Acest lucru nu ar fi posibil fără să ne gândim şi la atitudinea pe care o avem faţă de primari, pentru că ei sunt una dintre interfeţele şi punctele de legătură dintre noi şi cetăţenii care ne-au ales să îi reprezentăm. Drept urmare, e de datoria noastră ca înainte de a propune proiecte de lege sau amendamente prin care să le modificăm pe cele existente, să ne consultăm şi cu aleşii locali, pentru că experienţa lor şi problemele cu care se confruntă ne vor duce la sursă şi astfel vom avea mai multe date pentru a propune soluţii care să servească cu adevărat la rezolvarea necesităţilor cetăţenilor. Până la urmă, primarii sunt emanaţia comunităţilor pe care le reprezintă şi colaborând cu primarii, în mod indirect, ascultăm vocea comunităţilor şi prin urmare problemele cu care se confruntă. Mai aproape de primari înseamnă mai aproape de comunităţi, adică mai aproape de cetăţeni, de realitatea care ne înconjoară şi pe care de multe ori o neglijăm. Din cauza copacilor, nu cumva să pierdem din atenţie pădurea! Sunt adeptul bunei colaborări dintre parlamentari şi primari şi sunt un susţinător ferm al principiului că munca în administraţia publică ţine de multe ori nu doar de orientarea politică, ci de rezolvarea punctuală a unor probleme presante şi generale pentru toţi. Vă mulţumesc. Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL Neamţ.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Mihaela Huncă? Nu. Doamna deputat Tamara Ciofu? Domnul deputat Răzvan Rotaru? Domnul deputat Marius Budăi? Vă rog.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Fără discriminări pe piaţa asigurărilor RCA şi tarife decente, raportate la condiţiile economice din România". Stimaţi colegi, În prezent vorbim de o discriminare a tinerilor în ceea ce priveşte modul de calcul al poliţelor RCA. Un şofer tânăr plăteşte un tarif RCA dublu faţă de o persoană în vârstă. Tariful RCA pentru un autoturism cu capacitatea cilindrică între 1.201 şi 1.400 cm 3 , pentru un şofer cu vârsta peste 60 de ani, este aproximativ 540 de lei pe an, în timp ce pentru un şofer cu vârsta sub 25 de ani este, în medie, 985 de lei pe an. PSD are deja un proiect, pe care îl susţin personal, cu scăderea RCA la maşini pentru tinerii între 18 şi 35 de ani. Nu este corect ca un tânăr să plătească un tarif RCA dublu faţă de o persoană în vârstă. E discriminare. Trebuie să scădem RCA pentru tineri, la jumătate din valoarea actuală. În al doilea rând, avem nevoie de predictibilitate în acest domeniu, ca de altfel în toată economia românească. Proprietarii de autoturisme, indiferent de vârstă, trebuie să ştie care este valoarea RCA, astfel încât să îşi stabilească priorităţile şi să îşi calculeze valoarea cheltuielilor. De aceea, trebuie să stabilim tarife de referinţă pe o perioadă nedeterminată. Nu este în ordine să modificăm la câteva luni tarifele, să introducem alte criterii de calcul a valorii poliţei RCA sau, în funcţie de cum vor asigurătorii, noi să plătim de fiecare dată alte sume. Nu este în regulă soluţia propusă de fostul Guvern, care a preferat să nu îşi asume rezolvarea acestei probleme şi a îngheţat tarifele pentru 6 luni, iar acum noi trebuie să venim cu o soluţie, pentru că acest lucru îl aşteaptă de la noi atât şoferii, cât şi transportatorii. Din punctul meu de vedere, sub nicio formă nu putem reveni la tarifele exagerate ale poliţelor RCA care au fost practicate anul trecut. Toţi şoferii şi proprietarii de autoturisme aşteaptă de la noi o rezolvare pe termen lung a problemei asigurării auto obligatorii. Nu voi fi de acord niciodată să avem preţuri mari la asigurări, diferenţiate pe criteriul vârstei, astfel încât să crească profitul firmelor străine care activează în domeniu. Nu vreau să existe nicio avantajare faţă de firmele româneşti, dar ceea ce mă interesează este să dăm şanse egale şi să creăm aceleaşi condiţii de piaţă şi pentru companiile româneşti de asigurări, în raport cu cele din alte ţări. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Constantin Budăi, Botoşani.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Eusebiu-Pistru Popa? Vă rog.
Eusebiu-Manea Pistru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem în anul premergător Centenarului Marii Uniri, un an al organizării evenimentelor de celebrare în toate oraşele cu importanţă istorică pentru ceea ce reprezintă Rezoluţia Adunării Naţionale din 1 Decembrie 1918. Cred cu tărie de neclintit faptul că Aradul, judeţul pe care îl reprezint, şi-a câştigat dreptul în istorie ca oraşul în care s-au negociat tratativele pentru Marea Unire, oraşul care a organizat Marea Adunare Generală de la Alba Iulia. Prin urmare, Aradul merită să fie recunoscut şi tratat cu importanţă vitală în ceea ce priveşte evenimentele Centenarului. Aradul are locul său în istorie, ca atare suntem obligaţi să îi recunoaştem valoarea. Şi în cuvintele marelui corifeu Vasile Goldiş: "Pentru toate veacurile rămâne gloria Aradului că Marea Adunare de la Alba Iulia a fost concepută şi convocată de aici, de la Arad". Este necesar să celebrăm rolul Aradului în Marea Unire din 1918 la nivelul înalt pe care îl merită. De aceea, mă aştept ca Departamentul Centenarului să acorde importanţă deosebită Aradului, să aloce fondurile necesare manifestărilor şi să aleagă o zi dedicată special rolului Aradului în Marea Unire. Acum este momentul nostru să arătăm omagiu acestei zile importante pentru România, să dovedim Europei şi întregii lumi patriotismul şi iubirea de ţară pe care sunt convins că o avem cu toţii. Sper şi îmi doresc ca jocurile şi mizele politice să nu fie factori decisivi în organizarea Centenarului. Datorăm înaintaşilor noştri, celor care au făcut posibil ca noi astăzi să trăim într-o Românie unită, dedicare, muncă şi creativitate, pentru ca efortul şi sacrificiul corifeilor Marii Uniri să fie onorat şi apreciat la adevărata sa valoare. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie?
Matei-Adrian Dobrovie Bună dimineaţa! Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "De ce nu trebuie să ne sperie Uniunea cu două viteze?". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Există politicieni care folosesc Uniunea cu două viteze ca o sperietoare. Este vorba despre această Europă cu două viteze, susţinută de Jean-Marc Ayrault, ministrul de externe al Franţei şi omologul german, Sigmar Gabriel. Liviu Dragnea a afirmat că România riscă să nu aibă un statut egal cu cel al altor membri ai Uniunii Europene şi a făcut un apel la unitate şi consens naţional. Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu au recomandat plasarea României alături de statele Grupului de la Visegrád, pe motiv că "România va fi defavorizată de Germania şi de Franţa, că îi vor fi tăiate fondurile europene sau îi vor fi lăsate firimiturile". Aş dori să subliniez faptul că Uniunea Europeană a avut întotdeauna cel puţin două viteze: statele fondatoare cu economii foarte bine dezvoltate, de exemplu, Germania şi Franţa, care au PIB-uri de 5-6 ori mai mari decât al României şi membrii din Europa de Est care nu au performat la fel de bine. Estul Uniunii Europene însuşi are mai multe viteze: zona euro, spaţiul Schengen, statele care au aderat condiţionat, care au mecanisme de cooperare şi verificare. România, deşi are obligaţia de a se alătura zonei euro, prin Tratatul de Aderare, nu a pregătit acest proces şi în prezent nu are stabilit niciun termen pentru aderare, lăsând la o parte faptul că, la momentul actual, şi dacă ar fi primită, nu ar face faţă concurenţei din Eurozonă. La fel, degeaba ne lamentăm cu nu vrem să fim cetăţeni de mâna a doua, România nefiind primită deocamdată în spaţiul Schengen, deşi în acest caz îndeplineşte criteriile tehnice, din motive politice. România nu a fost capabilă să absoarbă fondurile europene puse la dispoziţie de Bruxelles. Din nefericire, în România nu au fost încurajate proiectele tinerilor experţi şi decidenţi care ar fi putut avea o contribuţie reală la creşterea rolului ţării noastre în Uniunea Europeană. Ca urmare, România a rămas cu politici reactive şi un discurs fad care foloseşte excesiv referirile la poziţia geografică şi geostrategică, fără a oferi soluţii concrete. Sigur, ne dorim ca Uniunea Europeană să rămână puternică, solidară, dar nu putem ignora faptul că ultimele crize au arătat că lucrurile stau exact invers. Tocmai statele Grupului de la Visegrád, care avertizează împotriva dezintegrării Uniunii Europene, sunt cele care s-au opus cotelor obligatorii ale Bruxelles-ului privind redistribuirea migranţilor şi care nu arată nicio solidaritate cu celelalte membre. Paradoxal, tocmai Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia cer să aibă dreptul să participe acum sau măcar să influenţeze deciziile luate în Eurozonă şi în general cer egalitate. Dar tot aceste ţări refuză să pună în aplicare deciziile luate în comun care nu le convin. În plus, după cum ştiţi, Polonia şi Ungaria au înregistrat derapaje grave care le îndepărtează sau care le îndreaptă către regimuri autoritare, nedemocratice. Aşa cum am prezentat foarte clar...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele 3 minute.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc.
Matei-Adrian Dobrovie Un minut... ... cum am precizat foarte clar...
Carmen-Ileana Mihălcescu Nu, aţi depăşit cele 3 minute...
Matei-Adrian Dobrovie ... în programul USR, România trebuie să se poziţioneze ferm, în viziunea noastră, alături de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german şi să-şi întărească relaţiile bilaterale cu aceste state. De noi depinde ce viteză vom avea în cadrul Uniunii Europene, aşa că nu trebuie să ne concentrăm doar pe ce fac ceilalţi, ci şi pe ceea ce putem face noi pentru a rămâne legaţi de nucleu. USR a iniţiat consultări cu specialişti români renumiţi în domeniul politicii externe, şi în apărare, şi în alte domenii, şi în viitorul apropiat va supune dezbaterii publice iniţiative şi politici menite să aducă contribuţii reale pentru România în cadrul Uniunii Europene.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
Matei-Adrian Dobrovie O ultimă frază. Un prim demers în acest sens va fi o analiză a scenariilor prezentate în White Paper-ul lansat de preşedintele Juncker. Vom arăta ce impact ar avea fiecare dintre aceste scenarii pentru ţara noastră, ce avantaje şi dezavantaje implică acestea. Vă mulţumesc. Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Costel Lupaşcu? Vă rog.
Costel Lupaşcu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice este "Creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru angajaţii din structurile Ministerului Afacerilor Interne". Stimaţi colegi, Aşa cum aţi constatat dumneavoastră, Guvernul PSD-ALDE, condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu, a luat în primele două luni de la instalare cele mai importante măsuri, care deja au intrat în vigoare, fie din februarie, fie de la începutul acestei luni. Cea mai importantă dintre acestea a fost creşterea salariului minim la 1.450 de lei pe lună, dar şi majorarea cu 20% a salariilor din administraţia publică locală şi cu 50% a veniturilor actorilor şi artiştilor din toată ţara. Este important că actualul Executiv foloseşte creşterea economică pentru a ridica nivelul de trai al românilor şi pentru a genera coeziune socială. Cu toate acestea, aşa cum ştiţi, angajaţii din structurile Ministerului Afacerilor Interne - şi aici mă refer în special la agenţii de poliţie, jandarmi, pompieri, salariaţi de la Poliţia de frontieră - au printre cele mai scăzute venituri din aparatul bugetar, deşi de activitatea lor depinde realizarea ordinii şi siguranţei publice, creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii în fiecare comunitate locală. În acelaşi timp, acestor categorii de personal public nu li s-a aplicat, la calcularea veniturilor, prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1/2017 care stabileşte salariul minim pe economie la 1.450 de lei, impozabil, astfel fiind afectaţi peste 90% din poliţişti, agenţi şi ofiţeri. De aceea, consider că este important ca, împreună cu miniştrii de resort, să identificăm cele mai bune soluţii, astfel încât să modificăm formula de calcul a salariului de bază pentru personalul MAI. Am constatat că toţi miniştrii lucrează foarte aplicat asupra grilelor de salarizare pentru fiecare categorie socială, astfel încât să avem o nouă lege de la 1 iulie, care să nu mai creeze discriminări şi discrepanţe între salariaţii administraţiei publice centrale sau locale. Însă având în vedere situaţia actuală a angajaţilor din structurile de ordine publică - şi aici mă refer la deficitul de personal şi de echipamente cu care se confruntă acest domeniu - apreciez că trebuie identificate soluţiile legale pentru a majora şi sporurile pentru salariaţii din acest sector. În acest sens, cred că în realizarea Proiectului Legii salarizării unitare nu mai trebuie să avem niveluri diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, iar, pe de altă parte, să nu mai fie situaţii în care să se înregistreze acelaşi nivel de salarizare pentru personal cu atribuţii şi nivel al studiilor diferite, în cadrul aceleiaşi instituţii. Vreau să vă asigur de tot sprijinul meu în ceea ce priveşte realizarea modificărilor legislative, prin care să creştem veniturile personalului din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât să nu mai avem...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
Costel Lupaşcu ...agenţi de poliţie, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră... să avem agenţi de poliţie de frontieră motivaţi şi bine plătiţi. Vă mulţumesc. Deputat PSD, Costel Lupaşcu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Şi o ultimă declaraţie, domnul deputat Glad Varga. Vă rog.
Glad-Aurel Varga Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Activitatea din cadrul Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic este una liniştită, deputaţii PSD, probabil la ordin, au absentat în bloc la dezbaterea unor proiecte importante, respectiv un proiect legislativ care priveşte interzicerea temporară a folosirii tehnologiilor bazate pe cianuri şi un proiect legislativ care priveşte interzicerea exportului de masă lemnoasă pentru cinci ani. Este necesară o dezbatere publică reală, în deplină transparenţă, şi această dezbatere trebuie să înceapă imediat, prin recunoaşterea publică a stării de fapt, şi anume, că în acest moment există un haos legislativ. Stimaţi colegi Am solicitat Ministerului Mediului şi Ministerului Apelor şi Pădurilor să vină cu date statistice clare şi informaţii actuale pentru a putea începe să facem ordine în acest domeniu. Vă adresez pe această cale rugămintea să vă alăturaţi acestui demers şi să facem paşi concreţi, atât de aşteptaţi de către cei pe care-i reprezentăm, pentru a realiza această Strategie de Dezvoltare Forestieră Durabilă şi pentru a avea o legislaţie coerentă în domeniul ce ne asigură viaţa. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Vă doresc o zi bună!