Marilen - Gabriel Pirtea Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 24 aprilie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc câteva specificităţi ale Regulamentului. Declaraţiile politice sau intervenţiile se prezintă scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu depăşesc 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte 3 minute, îmi rezerv dreptul de a opri microfonul. Ordinea luărilor de cuvânt se face alternativ între partidele parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în această şedinţă. În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Corneliu Olar, Grupul parlamentar al PNL.
Corneliu Olar "Credinţa străbună a fost şi este salvarea noastră ca neam şi ţară!" Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Politica, de cele mai multe ori, ne dezbină, dar sărbătorile creştine întotdeauna ne-au unit. Dacă în fiecare zi ar veni Crăciunul sau Paştele, am fi mult mai buni şi mai generoşi, iar viaţa în ţara noastră ar înflori. Strămoşii noştri au fost săraci, dar au fost mai fericiţi, pentru că trăiau în comunităţi unite şi păstrau datini care le înfrumuseţau sufletele şi viaţa. Noi, cei de azi, cântăm Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!", dar tot amânăm clipa deşteptării noastre, ca neam drept şi viteaz. Scria recent Părintele Episcop Macarie - "Ne aflăm în faţa unui abandon sufletesc, dar şi fizic al ţării şi al neamului. Abandon care îşi găseşte ilustrarea corectă în fenomenul migraţiei, dar care se regăseşte şi în rândurile celor rămaşi în ţară într-un mod care este poate chiar mai dureros". În aceste vremuri tulburi ne legăm speranţa de o realitate pe care niciun om de bună-credinţă nu o poate contesta. Sărbătorile creştine sunt cea mai mare comoară a noastră, a românilor. Credinţa străbună a fost şi este salvarea noastră ca neam şi ţară. Dacă avem credinţă în Bunul Dumnezeu putem privi cu speranţă viitorul. În prag de mare sărbătoare, doresc să urez, din toată inima, moţilor mei dragi din munţii Apuseni şi de pretutindeni, tuturor românilor din ţară şi din diaspora ca Lumina Învierii să vă întărească credinţa şi să vă aducă în suflete pace şi mare bucurie! Corneliu Olar, deputatul Ţării Moţilor.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Doamna Roxana Mînzatu, PSD. Se pregăteşte doamna Mariana-Venera Popescu, minorităţi.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este despre performanţa antreprenorilor români, una dintre mizele programului economic de guvernare al partidului pe care îl reprezint, Partidul Social Democrat. România nu poate creşte altfel decât în ritmul în care cresc propriii săi antreprenori. Tocmai de aceea una dintre principalele piese ale Programului de guvernare al PSD - 2016-2020 - a fost şi este reprezentată de măsuri pro-antreprenoriat. Companiile mari, este adevărat, creează numeroase locuri de muncă, însă IMM-urile, credem noi, valorifică cel mai bine resursa umană locală, inovaţia, creativitatea românilor. Şi, în acest sens, ne-am uitat cu mai mare atenţie către această zonă. Am început printr-o măsură pe care am promis-o şi am implementat-o, şi anume impozitul de 1% pe cifra de afaceri, care se aplică companiilor ce au o cifră de afaceri până la un milion de euro, crescând astfel acest plafon, de la 500.000 de euro, la 1.000.000 de euro, o măsură bine primită de mediul de afaceri autohton. De asemenea, pentru că România se confruntă în mai toate sectoarele cu o criză acută a forţei de muncă, prin Ministerul Muncii, prin agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă derulăm un sistem de subvenţionare a locurilor de muncă, aşa încât angajatorii primesc astăzi 2.250 de lei, lunar, la cerere, pentru a acoperi cheltuielile cu salarizarea şomerilor pe care îi angajează sau pentru angajatorii care sunt deschişi către formarea, calificarea angajaţilor, prin programe de ucenicie - pentru că am implementat şi o nouă Lege a uceniciei - oferim această sumă, de 2.250 de lei, lunar, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor cu formarea tinerilor direct la locul de muncă. O zonă specială către care ne-am uitat - pentru că aici IMM-urile româneşti sunt foarte prezente şi au nevoie de sprijin - este zona activităţilor turistice şi de alimentaţie publică. În această zonă PSD a luat măsuri, precum: scăderea TVA de la 19% la 5%; am infuzat şi un capital foarte important prin acest program de vouchere de vacanţă de care beneficiază bugetarii. Doar în anul 2018 circa 400 de milioane de euro au ajuns la industria hotelieră autohtonă. Sperăm ca prin aceste măsuri şi calitatea serviciilor din zona de turism românesc să crească în beneficiul românilor, dar şi al străinilor care ne vizitează; Legea prevenirii, pe care am promis-o, se implementează astăzi. Este o lege prin care PSD şi-a propus să restabilească relaţia dintre stat şi agenţii economici, pe nişte principii corecte, de parteneriat. Ne dorim să îndrumăm, înainte de a penaliza. Şi, de asemenea, credem că este un instrument prin care sprijinim foarte bine zona antreprenorială. Sprijinim şi ceea ce înseamnă internaţionalizarea, adică promovarea companiilor româneşti pe pieţe externe. Finanţăm cu 50.000 de lei, prin granturi de 50.000 de lei, activităţile de participare la târguri care promovează companiile româneşti pe pieţe externe, un program, iarăşi, foarte, foarte bine primit. Despre Start-up Nation - îl cunoaşte toată lumea, e un program fără precedent, prin care finanţăm circa 10.000 de companii, anual. Acesta continuă şi în anii următori. Prin fonduri europene foarte bine direcţionate s-au lansat start-up-uri în România, ca niciodată, peste 6.000 de start-up-uri finanţate din POCU, POR şi PNDR. Cred că este o cifră reprezentativă pentru ceea ce facem în această zonă. În fine, concluzia că mergem în direcţia cea bună este că Raportul Comisiei Europene privind IMM-urile, raportul anual pe 2018, arată că România s-a situat pe locul 6 în Uniunea Europeană, în progresul activităţii antreprenoriale. Este un tip de dovadă că mergem în direcţia corectă şi că PSD trebuie să continue împreună cu partenerii săi în a susţine mediul antreprenorial românesc. Sărbători pascale liniştite! Vă mulţumesc. Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Doamna Mariana-Venera Popescu, minorităţi. Urmează doamna Florica Cherecheş, PNL. Şi se pregăteşte doamna Camelia Gavrilă, PSD.
Mariana-Venera Popescu "România - 15 ani în NATO!" NATO este o alianţă politico-militară înfiinţată prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la data de 4 aprilie 1949, de către SUA, Canada şi alte state europene. În prezent, această alianţă cuprinde 29 de state membre din Europa şi America de Nord. Aderarea României la NATO a reprezentat un moment istoric pentru ţara noastră. La 26 februarie 2004, Parlamentul României a adoptat, cu unanimitate de voturi, Legea de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord. Un rol important în aderarea României la NATO l-a avut însă componenta militară a ţării noastre, MApN răspunzând cu profesionalism cerinţelor specifice ale Alianţei Nord-Atlantice, sub coordonarea ministrului apărării, Ioan Mircea Paşcu, echipele de lucru fiind formate şi din: Ioan Mircea Paşcu, general doctor Mihail-Eugeniu Popescu - şeful SMG, general Eugen Bădălan - şeful SMFT, general Gheorghe Catrina - şeful SMFA şi amiral Corneliu Rudeanu - şeful SMFM. România a contribuit şi contribuie activ la misiunile şi operaţiunile Alianţei Nord-Atlantice, participând la dezvoltarea capabilităţilor acesteia. Succesul ţării noastre în NATO nu ar fi însă posibil şi fără jertfa şi eroismul militarilor români care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc misiunile în teatrele de operaţie. De asemenea, trebuie să nu uităm că România şi-a exprimat angajamentul de a contribui activ la implementarea politicilor aliate în domeniul cyber defence, prin participarea la proiecte multinaţionale dedicate dezvoltării capabilităţilor în domeniul apărării cibernetice. În contextul actual de securitate, marcat de evoluţii imprevizibile, NATO îşi dovedeşte încă o dată robusteţea şi relevanţa. 15 ani de prezenţă a României în NATO au consolidat profilul strategic al ţării noastre, promotor al solidarităţii transatlantice şi indivizibilităţii securităţii aliate. Vă mulţumesc. Deputat Popescu Mariana-Venera, minorităţi.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna deputat Florica Cherecheş, PNL. Urmează doamna deputat Camelia Gavrilă, PSD.
Florica Cherecheş Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "La mulţi ani, Oradea!". Pe 20 aprilie 2019 s-au împlinit 100 de ani de când generalul Traian Moşoiu, în fruntea armatei române, elibera Oradea de sub stăpânirea regimului maghiar bolşevizat. Este datoria noastră, a reprezentanţilor bihoreni din Parlamentul României, să-i omagiem pe cei care acum 100 de ani au reuşit cu multă muncă şi imens sacrificiu să întregească trupul României Mari. Pentru a celebra acest moment istoric, administraţia orădeană a organizat ample manifestări, oraşul fiind împânzit de steaguri tricolore. Marele politician şi bun creştin al începutului de secol XX, Iuliu Maniu, are, de câteva zile, o statuie în faţa liceului care îi poartă numele. Un gest de respect pentru munca asiduă şi sacrificiul suprem pentru o Românie unită şi demnă. Episcopul ortodox, Roman Ciorogariu, şi cel greco-catolic, Demetriu Radu, au fost onoraţi la acest moment aniversar, prin dezvelirea statuilor care îi reprezintă, situate în faţa Bisericii cu Lună, respectiv a Catedralei Greco-Catolice "Sf. Nicolae". Prinos de recunoştinţă pentru senatorul orădean Demetriu Radu, episcop greco-catolic cu un important rol în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, care a fost ucis într-un atentat cu bombă, în Senatul României, la 8 decembrie 1920. Credinţa în Dumnezeu, indiferent de ritul practicat de cetăţenii oraşului Oradea, de-a lungul timpului, a reprezentat un element-cheie în lupta pentru libertate şi independenţă. Marii noştri înaintaşi au demonstrat, prin viaţa şi activitatea lor, că există compatibilitate între politică şi morală, aşa cum spunea primarul Oradei, Ilie Bolojan, în discursul său. Mii de cetăţeni au participat la festivităţile prilejuite de Centenarul Oradei, care au culminat cu o defilare militară deosebită, nemaivăzută în Oradea. 100 de ani mai târziu, administraţia liberală orădeană, condusă de primarul Ilie Bolojan, demonstrează că românii sunt nu doar buni administratori, dar şi continuatori demni de mari proiecte. Peste 600 de milioane de euro, bani europeni, au fost obţinuţi din 2008 şi până acum, dublând practic bugetele de investiţii. Bani folosiţi pentru reabilitarea unor clădiri, dar şi pentru lucrări de infrastructură, de transport, medicală, şcolară şi socială, pentru înlocuirea sistemului de producţie şi distribuţie energie termică, dar şi pentru proiecte de regenerare urbană şi petrecere a timpului liber. Priorităţile fixate pentru acest an centenar al Oradei sunt: accesarea de fonduri europene, susţinerea proiectelor strategice, dotarea şi eficientizarea spitalelor, revigorarea zonei centrale şi creşterea economică. Ca deputat de Bihor, îmi exprim recunoştinţa faţă de înaintaşii noştri, care au continuat să lupte. şi după 1 Decembrie, pentru desăvârşirea Marii Uniri, faţă de toţi cei care ne-au dat un exemplu de dedicare, până la sacrificiul suprem, de cinste şi modestie, credinţă şi moralitate, de curaj şi statornicie, patriotism şi îndrăzneală. Cinste lor! Şi apreciere şi pentru cei care, la 100 de ani distanţă, cu aceeaşi dăruire şi muncă asiduă, fac din Oradea un oraş din ce în ce mai frumos şi mai prosper. La mulţi ani, Oradea!
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Doamna deputat Camelia Gavrilă, PSD. Urmează domnul Daniel Olteanu, ALDE. Şi se pregăteşte domnul Daniel Vasile, minorităţi.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Evoluţii şi reconfigurări ale programelor sociale pentru o educaţie de succes" şi subliniază importanţa acestor programe sociale de sprijin pentru elevi, dar şi necesitatea diversificării lor, în sensul împletirii aspectelor sociale, de sprijin şi coeziune, cu implicaţiile educaţionale. Reliefăm şi ideea corelării iniţiativelor de acest tip cu evoluţiile sociale, astfel încât generalizarea programelor de tip "Masă caldă", numit generic astfel, dar şi celelalte programe pentru toate unităţile şcolare, pentru învăţământul preuniversitar obligatoriu, să constituie o soluţie de succes. Sunt deja foarte multe programe pe care Partidul Social Democrat le derulează, plecând de la bani de liceu, bursa profesională, rechizite, programul de fructe în şcoli, tichete pentru grădiniţă. Toate acestea înseamnă o preocupare pentru sprijinire, pentru inserţia elevilor, pentru evitarea abandonului şcolar, a riscului de absenteism şi de eşec şcolar. Pe de altă parte însă, trebuie să constatăm că sunt evoluţii, că de la Programul "Cornul şi laptele", din 2002, care apoi a fost susţinut şi prin fonduri europene, încât vorbim, la momentul actual, de decontări de ordinul a peste 10 milioane de euro, cred că este cazul să trecem la o nouă etapă - şi subliniez acest lucru şi ca profesor. Pentru că dincolo de aspectul social, activitatea aceasta, de a servi masa de prânz la şcoală, deschide posibilitatea activităţilor de după-amiază, activităţi care pot avea şi rol remedial, şi rol de susţinere a performanţei, a excelenţei. Deci o dublă semnificaţie. Aprofundarea cunoştinţelor pentru cei care nu au posibilitatea de a înţelege şi de a ţine pasul cu toată evoluţia didactică şi a cunoştinţelor ştiinţifice necesare, dar şi deschideri spre opţionale, cursuri, jocuri didactice, activităţi de socializare. Sigur că o asemenea generalizare presupune dificultăţi, pentru că înseamnă şi infrastructură şcolară specifică, înseamnă condiţii importante, înseamnă identificarea surselor de finanţare, în condiţiile în care este vorba despre un efort bugetar considerabil, raportat la populaţia şcolară. Aşa cum "Cornul şi laptele" acoperă un număr de aproape două milioane de elevi, în condiţiile în care ne propunem să vorbim de un prânz la şcoală şi de activităţi de tip afterschool, acelaşi segment de populaţie şcolară va fi vizat, dar lucrul acesta este absolut necesar. Unele statistici sunt îngrijorătoare. Un studiu realizat de Fundaţia "World Vision", în 2018, arată că 9% din copiii din mediul rural mănâncă maximum două mese pe zi; între 3% şi 5% din cei chestionaţi subliniază faptul că alimentaţia este deficitară. Şi de aici cred că filozofia unei educaţii de tip incluziv, preocupările pe care Partidul Social Democrat şi Programul de guvernare le ilustrează prin această filosofie de tip coeziv, inclusiv trebuie să conducă şi la diversificarea acestor programe pentru susţinerea şi dezvoltarea Programului numit generic "Masă caldă", care înseamnă, de fapt, şi implicarea statului, dar şi implicarea comunităţilor locale şi înseamnă responsabilitate faţă de educaţie. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul deputat Daniel Olteanu, Grupul parlamentar ALDE. Urmează domnul Daniel Vasile, minorităţi. Şi se pregăteşte domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliaţi.
Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Salut decizia Parlamentului European în ceea ce priveşte dispariţia standardelor duble în sectorul alimentar şi eforturile acelor europarlamentari români care au susţinut să înceteze practicile prin care românilor le erau vândute alimente de o calitate inferioară sub aceeaşi etichetă. Asta înseamnă să-ţi reprezinţi ţara cu demnitate la nivel european, iar alegerile europarlamentare ne oferă prilejul de a decide ce fel de oameni vom trimite la Bruxelles - oameni capabili să susţină interesele românilor, să lupte pentru sănătatea lor, cum e cazul amintit mai înainte, sau executanţi ai unor comenzi şi interese venite şi pe filieră politică, şi pe filiera unor companii multinaţionale. Pentru că, iată, nimeni dintre cei mulţi, care s-au obişnuit să ne scoată la tablă pentru a ne da lecţii, nu s-a arătat deranjat de faptul că, ani la rând, românilor li s-au servit alimente de o calitate inferioară sub aceleaşi etichete. Discuţia despre standardele duble este însă mult mai amplă şi, sper... sunt convins că nu se va opri aici. Pentru mine, respectarea legilor doar de către companiile româneşti reprezintă un standard dublu, iar ceea ce s-a întâmplat cu nerespectarea obligaţiilor de investiţii de către companiile din distribuţia de energie electrică este un exemplu elocvent. A trebuit să privatizăm distribuţia de energie electrică şi am privatizat-o. Dar, dacă în acea Uniune Europeană care ne dă lecţii s-ar fi întâmplat ceea ce s-a întâmplat în România, am fi discutat cel puţin de amenzi de sute de milioane de euro. Pentru că, stimaţi colegi, este o realitate faptul că acele obligaţii de investiţii asumate la privatizări nu au fost realizate şi, mai mult decât atât, s-au prescris, iar eu am de un an şi ceva un răspuns oficial în acest sens. Asta arată faptul că România a fost privită ca o vacă de muls de către aceste multinaţionale, pentru care nivelul profitului a fost mult mai important decât faptul că, de exemplu, Spitalul Municipal Bârlad rămâne fără energie electrică 24 de ore. Dublul standard, pe de altă parte, există şi atunci când relaţia patronat - salariaţi este una de indiferenţă a celui care are pâinea şi cuţitul faţă de un dialog real. Sunt săptămâni întregi de când sute de muncitori români, angajaţi la o companie cu capital suedez, sunt în grevă, inclusiv în greva foamei. Pentru că, încet-încet, România nu mai e ţara salariilor mici, ci ţara salariilor corecte, pe măsura creşterii productivităţii şi a creşterii gradului de competenţă a angajaţilor. Nu ştiu dacă aţi observat, dar Ambasada Suediei - altfel, foarte activă atunci când trebuie să facă glume pe seama situaţiei social-politice din România sau când simte nevoia să ne prezinte superioritatea modelului suedez faţă de cel românesc - şi-a pierdut inspiraţia atât în ceea ce priveşte glumele, cât şi în ceea ce priveşte comparaţiile cu sens unic. E uşor să faci glume, făcând profit pe seama muncitorilor români aduşi în pragul grevei foamei. Da, este crucial să continuăm investiţiile în infrastructură, pentru a creşte productivitatea în toate companiile de bună-credinţă, care aleg România pentru perspectivele pe care le oferă. Dar, pe de altă parte, este obligatoriu să sancţionăm dublul standard la nivel european peste tot pe unde îl întâlnim şi, din acest motiv, avem nevoie de europarlamentari care să ne reprezinte cu demnitate. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, ALDE, Vaslui.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Daniel Vasile, Grupul minorităţilor. Se pregăteşte domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliaţi.
Daniel Vasile Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Romii şi Marea Unire". Adunarea Naţională a Romilor, de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, reprezintă o zi a celebrării. Celebrăm 100 de ani de la primul document politic prin care înaintaşii noştri romi şi-au asumat public istoria şi memoria colectivă, solicitând drepturi civice, sociale şi politice. "Memoriul" romilor de la 1919 către statul român exprimă doleanţele romilor şi se referă, mai presus de orice, la demnitate şi egalitate. În anul 1919, ne aflăm la aproape 60 de ani de la abolirea sclaviei, situaţia romilor devenise şi mai grea, statul neasumându-şi nicio responsabilitate, în afara unei cetăţenii fictive. Revendicările romilor nu lezau interesele noii administraţii, asemenea gesturi legitimau România Mare, romii declarau românismul lor. Elitele romilor s-au mobilizat, în condiţiile date şi sprijinul romilor conta. Romii aderau la Marea Unire şi, totodată, îşi manifestau loialitatea faţă de familia regală, faţă de Guvernul român şi, desigur, faţă de România Mare. Romii evocau în Manifestul de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919: Art. I - Noi şi următorii noştri să fim consideraţi ca cei mai supuşi şi credincioşi fii şi cetăţeni ai României Mari; Art. II - Ca fii şi cetăţeni ai marii naţiuni române: Deşi au trecut 100 de ani de la Marea Unire, "Manifestul" Adunării Naţională a Romilor, din 27 aprilie 1919, de la Ibaşfalău, rămâne un eveniment istoric lipsit de însemnătate. De asemenea, contribuţia romilor la formarea şi dezvoltarea României Mari este necunoscută sau minimalizată. Necunoaşterea reciprocă conduce la cultivarea unui sentiment de nesiguranţă, ceea ce alimentează prejudecăţile şi intoleranţa, şi, în final, manifestările de ură, discriminare şi rasism. Îmi exprim îngrijorarea pentru faptul că excluderea socială a romilor, discriminarea atârnă încă mai greu decât orice iniţiativă de integrare a romilor implementată în decursul celor 100 de ani de la Marea Unire. La mulţi ani, România! La mulţi ani, tuturor românilor! Te aven bahtale seavale! But barsa angle romale! Vă mulţumesc. Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Se pregăteşte domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliaţi, urmat de domnul Dănuţ Bica, PNL.
Adrian-Octavian Dohotaru "România, o ţară de doi lei". Duc protestul sindicatului Electrolux, afiliat Cartel Alfa, din stradă, de la Satu Mare şi din faţa Ambasadei Suediei, înapoi în Parlament, pentru că revendicările angajaţilor sunt legitime. A nu da 2 lei în plus pe oră, pentru angajaţi care câştigă 1.600 de lei net, la o companie care a făcut profituri de 200 de milioane de euro, este furt. Acesta e marele furt care există în România, mai mare decât cel al politicienilor. Mai importantă decât justiţia penală e justiţia socială, dar dreapta nu realizează asta, iar PSD nu e un partid social-democrat pe bune. Apoi, am pretenţia ca din Parlament să ajungem înapoi în stradă, ca să cunoaştem realităţile de zi cu zi ale oamenilor, sărăcia lor şi inegalităţile care există în România. Pentru că e anormal ca noi să câştigăm de zece ori mai mult ca ei, e anormal ca ei să câştige atât de puţin, la limita subzistenţei, şi să existe ierarhii atât de abuzive la locul de muncă. Credeţi că democraţia începe aici, în Parlament? Începe, în primul rând, la locul de muncă, începe în producţie, începe cu relaţiile de piaţă, începe în corporaţii, finanţe - bănci, începe cu Troica. Ascultaţi ce zic aceşti oameni? De ce această tăcere asurzitoare în Parlament? Unde sunt mizele adevărate de dezbatere, cum putem democratiza economia? Citez - Levente, de la Electrolux - "Mă trezesc noaptea, la două, şi nu mai pot dormi până dimineaţa. Am o soţie bolnavă care are nevoie de tratament lunar. Am şi doi copii, iar băiatul are, de asemenea, o gravă problemă de sănătate şi trebuie ţinut permanent sub control medical. Simt că înnebunesc! Lucrez 12-14 ore pe zi şi nu pot să mă descurc! Mai trebuie să suport şi umilinţa de a cerşi ajutor de la oameni, care au şi ei problemele lor". Robert are 45 de ani, mai mulţi copii, unul cu handicap grav, altul pe care trebuie să îl întreţină la facultate, are şi o chirie, în Satu Mare, de 600 de lei - "Soţia mea câştigă mai bine cu câteva sute de lei decât mine, angajat la marea Companie multinaţională Electrolux. Şi să ne fie cu iertare, nici nu o întreabă nimeni dacă se duce la wc şi dacă s-a oprit să bea o cafea sau să mănânce un corn. Dacă nu se rezolvă problema, va trebui să plec din ţară, să găsesc ceva de lucru în afară. Din păcate, în România, muncitorii nu mai pot trăi din munca lor". În cele aproape două luni de grevă, conducerea companiei a suspendat dialogul social, tratând cererea muncitorilor cu aroganţă, în speranţa că greviştii vor ajunge la disperare şi vor renunţa. Companiile din spaţiul european practică Europa la două viteze şi au standarde diferite în Vest, faţă de cele din Est. Politicienii trebuie să se întâlnească cu oamenii direct afectaţi, pentru a le înţelege păsurile şi pentru a le duce mai departe vocea. De aceea mă duc, la rândul meu, la Satu Mare, să discut cu protestatarii. De aceea, din Parlament, voi lupta în continuare pentru o lege a dialogului social în favoarea angajaţilor şi alte iniţiative legislative pe care le-am depus sau pe care le voi depune. Şi enumăr, de pildă, corelarea salariului minim cu un coş minim pentru un trai decent; o iniţiativă pentru amenzi mai mari pentru patroni, pentru efectuarea orelor suplimentare ilegale. Sunt mii de astfel de situaţii, şi amenda este de 1.500 de lei aplicată patronilor, pentru sute de angajaţi care lucrează ore suplimentare ilegale. O altă iniţiativă la care mă gândesc, lucrez, ar fi pentru dreptul angajaţilor de a avea o cotă parte din profitul firmei. Şi, ca să închei, trebuie să lăsăm la lada de gunoi a tranziţiei - această tranziţie spre un capitalism neoliberal - trebuie să lăsăm la lada de gunoi modelul economic "România, ţara muncii ieftine", să oferim în schimbul exploatării lucrătorilor o dezvoltare justă pentru toţi. Adrian Dohotaru, deputat de Cluj. (Aplauze.)
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Urmează domnul deputat Dănuţ Bica, PNL, după care doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu, PSD.
Dănuţ Bica Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Reabilitarea şi modernizarea Transfăgărăşanului, încă un eşec al guvernării PSD-ALDE". Stimaţi colegi, O ţară întreagă este revoltată de incompetenţa dovedită de guvernele PSD-ALDE, care, în aproape doi ani şi jumătate, au compromis realizarea tuturor obiectivelor majore de investiţii necesare pentru infrastructura din România. Autostrada Sibiu-Piteşti este tot în stadiul de proiect, autostrăzile Moldovei sunt încă la nivel de promisiuni, Autostrada Olteniei, Piteşti-Craiova, este în blocaj total, iar şantierele demarate în urmă cu peste 8 ani bat pasul pe loc. În categoria eşecurilor actualei guvernări intră, de asemenea, abandonarea construirii celor 8 spitale regionale, amânarea la nesfârşit a reabilitării căilor ferate sau întârzierea modernizării şcolilor cu toaletele în afara clădirilor. Nu banii sunt problema Guvernului PSD-ALDE! Bani sunt, aproape 30 de miliarde de euro nerambursabili aşteptând să fie accesaţi, dar nu are cine să-i folosească în interesul românilor. Adevărata problemă a actualilor guvernanţi o reprezintă incompetenţa şi lipsa de interes pentru atragerea fondurilor gratuite de la Uniunea Europeană. Stimaţi colegi, În doi ani şi jumătate de guvernare PSD-ALDE, ar fi trebuit să asistăm măcar la finalizarea unor investiţii deosebit de importante pentru România, dar care necesită bani puţini şi doar multă voinţă. În această categorie se înscrie şi modernizarea Transfăgărăşanului, considerat unul dintre cele mai frumoase drumuri montane din lume, care leagă Argeşul cu Sibiul şi Muntenia cu Transilvania, traversând munţii Făgăraş, cea mai înaltă zonă montană din România. Transfăgărăşanul are o mare importanţă strategică, dar şi economică, reprezentând calea de acces către obiective turistice de prim rang, cum ar fi: municipiul Curtea de Argeş, fostă capitală a Ţării Româneşti, Cetatea Poenari, Barajul şi Lacul Vidraru, Cabana Valea cu Peşti, Cabana Cumpăna, Cabana Capra, tunelul Capra-Bâlea - cel mai lung tunel rutier din România - Lacul Bâlea, Cabana Bâlea Lac sau Cabana Bâlea Cascadă. Din păcate, din cauza incompetenţei nenumăraţilor miniştri care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor, zona montană înaltă a acestuia, cuprinsă între kilometrul 104 - Piscu Negru, judeţul Argeş şi kilometrul 130,8 - Bâlea Cascadă, judeţul Sibiu, este deschisă circulaţiei rutiere, în fiecare an, doar de la 30 iunie până la 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, la care se adaugă riscul căderilor de pietre şi al avalanşelor. În consecinţă, ţinând cont atât de faptul că Transfăgărăşanul atrage din ce în ce mai mulţi turişti în fiecare an, cât şi de problemele neplăcute pe care le întâmpină aceştia când îl parcurg, se impune reabilitarea şi modernizarea sa, pentru ca circulaţia rutieră să se desfăşoare în siguranţă şi să fie posibilă tot timpul anului. Din aceste motive, de peste 2 ani mă zbat să conving Guvernul ca să realizeze acele investiţii care sunt absolut necesare în zonă. Am transmis interpelări repetate miniştrilor de resort şi am propus amendamente în acest sens, cu ocazia adoptării Legii bugetului de stat, pentru anii 2017, 2018 şi 2019, care, din păcate, au fost respinse prin vot de către parlamentarii PSD şi ALDE. Nu le-am cerut guvernanţilor să construiască acest drum din nou, ci doar să execute un minim de lucrări prin care să evite înzăpezirea sau căderile de pietre. Având în vedere că nici măcar atâta lucru nu au vrut să facă, oare de ce ne mai mirăm că nu au reuşit să construiască până în prezent nici măcar câţiva kilometri de autostradă? Celor din PSD şi ALDE le place să se laude cu frumuseţile Transfăgărăşanului şi cu aprecierile personalităţilor din străinătate, la adresa lui, însă nu au investit un leu pentru ca acest superb drum să fie sigur pentru turişti şi practicabil tot timpul anului. Prin urmare, şi în acest caz se poate afirma că "România merită mai mult!". România merită un Guvern competent, un Guvern liberal, singurul care poate rezolva problemele reale ale cetăţenilor şi poate realiza modernizarea ţării. Vă mulţumesc. Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Doamna Tamara-Dorina Ciofu, PSD. Se pregăteşte doamna Alina Teiş, PSD.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică are ca obiect: "S-a dat startul programului naţional de susţinere a mediului privat pentru construcţia şi amenajarea de grădiniţe cu profil sportiv". Stimate colege, Stimaţi colegi, La finalul săptămânii trecute, Guvernul a adoptat actul normativ pentru acordarea ajutorului de minimis privind construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil sportiv. Astfel, antreprenori privaţi pot depune deja proiecte pentru Programul guvernamental "gROwth - investim în copii, investim în viitor", care se va derula până la 31 decembrie 2020 şi presupune o finanţare multianuală de 2,35 miliarde de lei. Nivelul maxim al ajutorului de minimis acordat este de până la 100% din valoarea totală a proiectului finanţat, dar nu mai mult de 500.000 de euro pentru fiecare beneficiar. De asemenea, se acordă garanţii guvernamentale de stat, de până la 50% din valoarea creditului contractat de investitor. Bugetul schemei de ajutor de minimis este prevăzut în bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Evaluarea şi selectarea proiectelor vor fi efectuate de o comisie formată din personalităţi marcante ale sportului românesc şi din domeniul educaţiei. Fiecare proiect care va beneficia de ajutor trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, şi anume: clădirile în care se vor organiza aceste grădiniţe pot fi construcţii noi sau existente, care urmează să se modernizeze şi amenajeze, dar să nu fi funcţionat ca o creşă sau o grădiniţă în ultimii 5 ani; spaţiul să fie împărţit pentru cel puţin două săli de grupă standard, cu toate facilităţile necesare, să îndeplinească standarde minime de construcţie, de dotare generală şi sportivă, de personal de specialitate şi de echipamente sportive, să existe un număr de minim 10 angajaţi aferenţi proiectului pe perioada de funcţionare a grădiniţei, atât personal de specialitate, cât şi personal de deservire. Totodată, beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat trebuie să menţină cel puţin 10 ani activitatea în aceste grădiniţe, de la data obţinerii autorizaţiei de funcţionare. Din păcate, situaţia actuală, descrisă de studiile realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ne arată că, în România, 1 din 4 copii de 8 ani este supraponderal. Astfel, 26,75% dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali, iar 11,6% sunt obezi. În acelaşi timp, 43% dintre copiii din România nu fac deloc sport, conform studiilor efectuate de Studiu Procter & Gamble pentru România. De aceea, este important să susţinem şi să promovăm mişcarea şi educaţia fizică, încă de la cele mai mici vârste, şi să obişnuim copiii să facă cât mai mult sport. Activităţile motrice, prin formele de organizare şi regulile de desfăşurare, contribuie la sănătatea condiţiei fizice şi psihice a individului. Vă mulţumesc. Tamara Ciofu, deputat, Botoşani.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Urmează doamna deputat Alina Teiş, după care se pregăteşte doamna Elena Hărătău.
Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. "Avem grijă de pensionari. Pensiile vor creşte de la 1 septembrie 2019". Vârstnicii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile părţi ale societăţii. De aceea, trebuie să avem grijă de ei, să-i ocrotim, să punem la punct planuri prin care să-i ajutăm să aibă o viaţă mai uşoară. Până acum ne-am străduit să facem acest lucru. În timpul Guvernării am adoptat măsuri prin care am venit în ajutorul vârstnicilor. Printre aceste măsuri se numără: creşterea punctului de pensie, creşterea pensiei minime, eliminarea plăţii CASS pentru pensionari, scutirea de impozit a pensiilor sub două mii de lei. De asemenea, implementarea proiectelor noastre a dus la cea mai mare creştere a pensiei medii lunare, iar puterea de cumpărare, pentru pensionari, a crescut şi ea. În acest an, de la 1 septembrie, pensiile vor fi majorate. Astfel, toate pensiile din România vor fi recalculate cu valoarea punctului de pensie majorată cu 15%, de la 1.100 de lei, la 1.265 de lei. Vorbim, aşadar, de peste cinci milioane de pensionari care vor avea pensii mai mari. Recalcularea îi vizează şi pe acei pensionari care la momentul ieşirii la pensie nu au beneficiat de punctaj suplimentar, conform stagiului realizat în grupele de muncă. Pensionarii care beneficiază de această mărire nu trebuie să depună cereri, pentru că recalcularea se face din oficiu. În prezent, se achită primele 30.000 de decizii din cele 33.000 recalculate. În urma recalculării, vorbim de majorări care ajung chiar şi până la 40%. De exemplu, un pensionar, mecanic de locomotivă, dacă până acum avea pensia de 2.865 de lei, aceasta s-a majorat până la 4.013 lei, adică o creştere de 40%. Un alt pensionar, care a lucrat în domeniul mineritului, la Petroşani, primea până acum 1.948 de lei, iar acum primeşte 2.722 de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 40%. Cea mai mare pensie din România, în momentul de faţă, este puţin peste 30.000 de lei şi aparţine unei persoane care a lucrat în mediul privat şi a plătit contribuţii foarte mari. La polul opus, cea mai mică pensie garantată este în valoare de 640 de lei, dar va fi şi ea mărită, de la 1 septembrie, şi va ajunge la cuantumul de 704 lei. Bani pentru majorările de care vă vorbesc există. Mai ales că vorbim de o lege pe care Partidul Social Democrat şi-a asumat-o, şi care a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2018. Cred că, prin măsurile luate în timpul guvernării PSD, pensionarii vor avea un trai de viaţă mai bun. Pentru că, pe lângă faptul că trebuie să investim în viitorul acestei ţări, trebuie să avem grijă şi de cei care au muncit până acum în această ţară. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Doamna deputat Elena Hărătău, Grupul parlamentar al PSD.
Elena Hărătău Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Modificările legislaţiei pensiilor, pe înţelesul opoziţiei!". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Românii trebuie să cunoască adevărul în ceea ce priveşte demersurile Guvernului şi majorităţii parlamentare PSD, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale tuturor categoriilor populaţiei României. Adevărul doare tare, uneori, mai ales pe cei care nu au făcut nimic pentru români când au fost la conducerea ţării, adică reprezentanţii partidelor care sunt acum în opoziţie şi vor fi ani buni de acum încolo. Adevărul despre pensiile românilor este acela că valoarea punctului de pensie a crescut cu 32,5% faţă de anul 2016, creştere ce va fi de 36%, la data de 1 septembrie a.c., când cuantumul punctului de pensie va fi de 1.265 de lei. Conform Programului de guvernare, aplicat cu rigurozitate de PSD, valoarea prognozată a punctului de pensie, pentru perioada 2020-2021, va fi de 1.775 de lei, de la 1 septembrie 2020, respectiv 1.875 de lei, de la 1 septembrie 2021. Iată, realităţi indiscutabile, majorări substanţiale pe care cei din opoziţie nu le-au făcut pentru români, atunci când s-au aflat la cârma Guvernului, şi ar fi putut să îmbunătăţească viaţa pensionarilor. Cu atât mai mult, faptul că PSD a reuşit să acorde pensii mai mari pentru seniorii noştri deranjează teribil, deşi nu ar trebui, deoarece primesc bani mai mulţi şi părinţii şi bunicii celor care contestă toate lucrurile bune făcute în România. Tot PSD a luat, începând cu data de 1 februarie 2017, potrivit Legii nr. 2/2017, măsura de a nu se mai reţine contribuţia de asigurări sociale de sănătate din pensie. Bani care rămân în buzunarul pensionarilor. Până atunci, se reţinea CASS de 5,5% din veniturile din pensie ce depăşeau pragul de 872 de lei. O altă măsură benefică pentru vârstnicii noştri este cea conform căreia, tot de la 1 februarie 2017, se impozitează doar pensiile mai mari de 2.000 de lei, faţă de cele de 1.100 de lei, cât era până atunci. Aceasta înseamnă, pe înţelesul celor din opoziţie, tot mai mulţi bani în buzunarele pensionarilor români! Foarte probabil pe cei din opoziţie îi mai deranjează şi că, din data de 1 ianuarie 2018, a scăzut impozitul pe pensii, de la 16%, la 10%, care se reţine din veniturile din pensii ce depăşesc 2.000 de lei. Ce reprezintă această măsură? Bani mai mulţi pentru pensionari! Ar fi curat ghinion ca nici evoluţia pensiei sociale minime garantate să nu fie înţeleasă cu niciun chip de cei din opoziţie! În concluzie, doamnele şi domnii din opoziţie - deşi sunt tot mai greu de remarcat pe scena politică şi publică prin vreo realizare palpabilă - trebuie doar să se apuce de învăţat noile valori din legislaţia pensiilor, adoptată de PSD. Şi pot să stea liniştiţi şi să mai doarmă mulţi ani înainte în opoziţie - pensionarii din România chiar ştiu câţi bani primesc, spre deosebire de anii dinaintea guvernării noastre, când primeau mult mai puţini bani! Să auzim de bine şi Sărbători Pascale binecuvântate! Deputat al PSD, Hărătău Elena, Bacău.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Urmează doamna deputat Valeria-Diana Schelean-Şomfelean, Grupul parlamentar al PNL.
Valeria-Diana Schelean-Şomfelean Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la sănătatea psihică şi emoţională a copiilor în creşe, grădiniţe, şcoli şi licee. În ultimele luni, au apărut în spaţiul public tot mai multe dovezi ale incapacităţii sistemului de învăţământ din România, de a garanta respectarea, concomitentă, a două dintre drepturile cetăţeneşti fundamentale - dreptul la educaţie şi dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică. Dezvoltarea intelectuală a copiilor noştri, prin cunoştinţele dobândite în creşe, grădiniţe, şcoli şi licee, nu trebuie să presupună un sacrificiu din perspectivă psihică şi emoţională. În instituţiile de învăţământ, copiii noştri nu trebuie "amputaţi emoţional" pentru că nu se încadrează întocmai în anumite tipare educaţionale prestabilite, ci ei trebuie trataţi cu respect şi îngăduinţă, trebuie ajutaţi să performeze în raport de particularităţile lor, de nevoile lor, de capacitatea lor de înţelegere şi asimilare. Educatorii, învăţătorii şi profesorii trebuie să înţeleagă că, dincolo de transferul de cunoştinţe, ei sunt responsabili de modul în care îşi aduc contribuţia la construirea caracterelor viitorilor adulţi. Este o ruşine pentru România că, în anul 2019, într-un stat democratic, ies la iveală din ce în ce mai des comportamente abominabile ale cadrelor didactice, petrecute în instituţiile de învăţământ şi, uneori, chiar şi cu complicitatea sau cu acceptul tacit al celorlalţi institutori sau al managementului unităţii. Cea mai întâlnită formă de violenţă din partea cadrelor didactice este agresiunea verbală, atitudinea ironică sau sarcastică, ţipetele până la injurii, jignirile, insultele sau batjocura. Aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în ultima săptămână, la Creşa nr. 10 din Iaşi sau în Grădiniţa cu program prelungit nr. 25 din Timişoara. Însă, în unele cazuri, "corecţiile" aplicate copiilor de către dascăli sunt şi de natură fizică. Chiar dacă pot părea izolate, astfel de manifestări sunt împotriva normelor educaţiei şi încalcă drepturile elementare ale elevilor. Educaţia prin violenţă fizică şi verbală este şi trebuie tratată ca orice altă formă de agresiune şi sancţionată cu stricteţe. Iar atunci când aceste agresiuni fizice şi verbale provin din partea celor care ar trebui să le fie modele în viaţă copiilor noştri - cadrele didactice -, lucrurile sunt de o gravitate de neacceptat. Sănătatea psihică şi emoţională a copiilor în creşe, grădiniţe, şcoli şi licee trebuie să fie o prioritate pentru actuala guvernare, iar fenomenul violenţei în instituţiile de învăţământ trebuie prevenit, nu doar sancţionat. Este de datoria statului să identifice acele metode adecvate pentru eradicarea acestui flagel, concomitent cu asigurarea asistenţei de specialitate tuturor copiilor agresaţi. Din păcate, în prezent, normele legale nu prevăd obligativitatea statului de a asigura consiliere psihologică de specialitate copiilor care au ajuns victime ale agresiunilor cadrelor didactice în instituţiile de învăţământ, iar, în lipsa unei asistenţe medicale adecvate, aceştia pot rămâne cu anumite carenţe pe termen lung, care le marchează întreaga dezvoltare comportamentală. O posibilă soluţie pentru a stopa acest fenomen o reprezintă instalarea camerelor de supraveghere în toate instituţiile de învăţământ din România, atât în spaţiile destinate învăţării, cât şi în cele de recreaţie. Deşi subiectul a fost controversat, iar unii reprezentanţi ai sistemului de învăţământ au criticat supravegherea actului didactic, susţinând că încalcă intimitatea elevilor şi a profesorilor în timpul orelor de curs, totuşi studiile au relevat faptul că existenţa unei supravegheri adecvate poate reduce drastic acest fenomen. Cu atât mai mult cu cât, dincolo de agresiunile cadrelor didactice, şcolile din România se mai confruntă şi cu un alt fenomen, la fel de grav, cel de bullying. Existenţa unei monitorizări ar putea duce la identificarea oricăror forme de agresiune în instituţiile de învăţământ, precum şi la identificarea victimelor lor, pentru ca, ulterior, să se poată interveni atât pentru a se aplica măsuri sancţionatorii împotriva celor vinovaţi, cât şi pentru a acorda asistenţă necesară celor abuzaţi. Investiţia în educaţie, în siguranţa şi sănătatea fizică, psihică şi emoţională a copiilor noştri este cea mai sigură investiţie pe care statul o poate face! Evoluţia societăţii depinde de integritatea, sub toate aspectele, a copiilor noştri, viitorii adulţi! Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Caraş-Severin, Valeria Schelean-Şomfelean.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos, doamnă deputat. Dacă nu mai este nimeni în sală care să prezinte declaraţii politice verbale, daţi-mi voie să citesc lista cu cei care au depus în scris. Grupul parlamentar al PNL - Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Sorin-Ioan Bumb, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Aurel-Robert Boroianu, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu-Vasile Răcuci, Dumitru Oprea; Grupul parlamentar al PSD - Răzvan-Ilie Rotaru, Elvira Şarapatin, Silviu Nicu Macovei, Ştefan Muşoiu, Vasile Cîtea, Aida-Cristina Căruceru, Cristina Burciu, Ioan Dîrzu, Ciprian-Constantin Şerban, Claudiu-Augustin Ilişanu, Georgeta-Carmen Holban, Alexandru Rotaru, Viorel Stan, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Marius-Constantin Budăi, Alexandra Presură, Mihai Weber, Mihăiţă Găină, Daniela Oteşanu, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Alina-Elena Tănăsescu, Liviu-Ioan Balint, Costel Lupaşcu, Florinel Stancu, Mirela Furtună, Anişoara Radu; Grupul parlamentar ALDE - Mihai Niţă, Florică Ică Calotă; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - Varujan Pambuccian, Iusein Ibram; Grupul parlamentar al PMP - Corneliu Bichineţ, Ionuţ Simionca, Adrian-Mihăiţă Todoran, Cătălin Cristache, Constantin Codreanu, Eugen Tomac, Petru Movilă. După o scurtă pauză
Marilen - Gabriel Pirtea Având în vedere că nu mai sunt în sală colegi deputaţi care să prezinte verbal declaraţii politice şi intervenţii, declar închisă şedinţa de astăzi, 24 aprilie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Mulţumesc. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Aurel-Robert Boroianu "Nu este doar un moft! Judeţul Constanţa chiar are nevoie stringentă de un spital modern!" Deşi banii europeni i-au stat la dispoziţie României, atât pentru implementarea proiectelor referitoare la spitalele regionale, cât şi pentru autostrăzile mult aşteptate de toţi românii din toate regiunile ţării, Guvernele de carton ale domnului Dragnea au refuzat cu obstinaţie accesarea fondurilor respective, garantând, în schimb, că acestea vor fi demarate prin parteneriate public-private. Însă, deşi ne apropiem de jumătatea anului 2019, adică al treilea an de guvernări PSDragnea, nu se întâmplă încă nimic concret în privinţa acestor proiecte vitale pentru ţara noastră. Cu sănătatea nu este de joacă şi, cu toate acestea, Guvernele PSDragnea nu au luat nicio măsură care să îmbunătăţească ceva în domeniul sănătăţii. La fel ca şi ceilalţi români din celelalte regiuni ale ţării, şi dobrogenii aşteaptă, de prea multă vreme, să fie construit în Constanţa un spital regional modern, foarte bine dotat şi capacitat, care să reuşească să le ofere servicii de sănătate prompte, sigure şi de calitate, tuturor pacienţilor din regiunea Dobrogea, precum şi turiştilor veniţi în Deltă sau pe litoral. Din păcate, până în prezent, cu toţii am auzit doar promisiuni deşarte, ba din partea domnului Dragnea, ba din partea ministrului finanţelor publice, domnul Teodorovici, sau a ministrului sănătăţii, doamna Pintea, şi anume, sigur, garantat, se va face un spital regional la Constanţa, dar când, cum şi în cât timp va fi gata, nu se angajează nimeni să susţină. Constanţa beneficiază în prezent de un spital mult prea mic pentru un judeţ foarte mare, care trebuie să asigure atât serviciile medicale ale turiştilor care vin pe litoral sau în Deltă în sezonul estival, cât şi pe cele ale tuturor locuitorilor din Dobrogea. Dovadă în acest sens stă numărul mare de pacienţi care au fost externaţi numai anul trecut, din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, şi anume, 55.654. Mai mult decât atât, tot anul trecut, medicii din cadrul Unităţii de Primiri Urgenţe, UPU, a spitalului menţionat, au fost nevoiţi să consulte un număr de 140.449 de pacienţi. Aceste date confirmă, încă o dată, faptul că există o adresabilitate uriaşă a pacienţilor pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, numai că, din păcate, acesta face cu mare greutate faţă solicitărilor atât de numeroase ale pacienţilor, fie din cauza dotărilor, fie din cauza lipsei medicilor specialişti. Ştim cu toţii că pentru orice român sănătatea este cea mai importantă, dar, cu toate acestea, PSDragnea a minţit românii şi în această privinţă. În campania electorală din 2016, PSD a promis solemn că va construi 8 spitale regionale în România. Iată că suntem din nou într-un an electoral, 2019, dar promisiunile PSD-iste nu s-au materializat deloc în fapte, până acum nepornindu-se construcţia nici măcar a unui singur spital regional dintre cele 8 promise.
Marius-Constantin Budăi "Guvernarea PSD reuşeşte mai devreme cu un an să îndeplinească obiectivul de creştere a ratei de ocupare până la 70%, aşa cum este asumat în Strategia «Europa 2020»" În anul 2018, populaţia activă a României era de 9,069 milioane de persoane, din care 8,689 milioane erau persoane ocupate şi 380.000 erau şomeri. Pentru intervalul de vârstă 20-64 de ani, rata de ocupare a fost, în 2018, de 69,9%, respectiv 0,1 puncte procentuale faţă de tinţa naţională de 70%, stabilită în contextul Strategiei «Europa 2020». Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate, dintr-o anume grupă de vârstă, în total populaţie a aceleiaşi grupe de vârstă. Dată fiind tendinţa crescătoare de la an la an, este o certitudine că în acest an procentul de 70%, rata de ocupare pentru populaţia cu vârsta între 20-64 de ani va fi depăşit, astfel îndeplinindu-se mai devreme cu un an unul dintre obiectivele Strategiei «Europa 2020». Este o reuşită a măsurilor implementate în ultimii doi ani şi jumătate, care relevă cu prisosinţă condiţiile bune pe care guvernarea PSD le asigură mediului de afaceri, dar şi realitatea că acum, în România, numai cine nu vrea nu munceşte. Evident că această nouă dovadă a bunei guvernări aruncă în derizoriu acuza obsesivă a domnului Iohannis, că "PSD a eşuat!" Aşadar, preşedintele s-a convins, în sfârşit, că sunt bani pentru majorările salariale decise de Guvern. Prin promulgarea legii care prevede majorările salariale ale unor categorii de bugetari, domnul Klaus Iohannis confirmă sustenabilitatea deciziilor PSD, prin care beneficiile creşterii economice sunt transferate în buzunarele românilor. Începând cu luna mai 2018, se acordă indemnizaţia de hrană pentru personalul din universităţile de stat şi sunt exceptate gărzile din limitarea sporurilor la 30% pentru personalul din unităţile sanitare. Guvernul a decis şi posibilitatea ca unităţile sanitare de monospecialitate şi serviciile de ambulanţă să beneficieze de majorarea procentului care se aplică asupra sumei salariilor de bază, în vederea acordării sporurilor stabilite pentru fiecare dintre aceste unităţi sanitare. Domnul Iohannis n-ar vrea, nu-i pasă de bunăstarea oamenilor, ar face orice să blocheze deciziile guvernării actuale, după cum s-a dovedit în repetate rânduri, dar legea şi Constituţia îl constrâng, într-un final, să promulge legi prin care se aplică Programul de guvernare al PSD care aduce mai mulţi bani în buzunarul cetăţenilor. Astfel, domnul preşedinte Iohannis ajunge părtaş, fără voia sa, la beneficiile aduse românilor şi economiei ţării de Guvernul PSD. Dacă în aceste condiţii de duşmănie profundă a preşedintelui ţării, PSD a reuşit atât de multe lucruri bune, cum ar fi fost dacă la Palatul Cotroceni am fi avut un preşedinte măcar minim preocupat de soarta ţării, care ar fi onorat obligaţiile constituţionale ce-i revin, cu minimă onestitate? Rezultatul ar fi fost acela că toate programele, proiectele şi măsurile coaliţiei de guvernare erau resimţite mult mai repede de fiecare categorie socială.
Sorin-Ioan Bumb "PSD falimentează firmele româneşti de construcţii şi blochează PNDL" Se spune că drumul spre Iad e pavat cu bune intenţii, iar în România, Guvernul PSD, condus de Viorica Dăncilă, pare că a fost pus în funcţie exact ca să ilustreze acest proverb. Aberaţiile pe care le face acest guvern se ţin lanţ, iar ultima ispravă este blocarea investiţiilor publice finanţate prin PNDL, din cauza creşterii salariilor în sectorul construcţiilor, prin lege, şi nu prin mecanismele pieţii. Deşi a prezentat măsura ca pe o victorie împotriva exploatatorilor de clasă, creşterea, prin lege, a salariilor din construcţii va avea ca efect dinamitarea întregii politici de investiţii publice şi băgarea în criză a sectorului de care România are acum cea mai mare nevoie. Lucrările finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL, au fost licitate de firme la anumite preţuri. Bineînţeles că toată lumea şi-a luat atunci o marjă de eroare, calculând că vor creşte preţurile la materiale sau la carburant, făcând ofertele în aşa măsură încât să suporte aceste preţuri. Nimeni nu s-a gândit însă că geniile din Guvernul Viorica Mondiala vor da o lege prin care vor creşte salariile din sectorul construcţiilor, după cum vor ei. Nimeni nu s-a gândit, pentru că astfel de măsuri, luate fără consultări şi fără a testa dacă economia reală le suportă, apar doar prin democraţiile bananiere din ţări cu climă mult mai caldă, iar acum şi în România! Primul efect al acestor majorări este, deci, blocarea investiţiilor publice finanţate prin PNDL. Dacă în mediul privat, beneficiarii şi executanţii se înţeleg între ei şi suplimentează bugetele, astfel ca nimeni să nu aibă de suferit, la stat, lucrurile stau altfel. Fiind deja făcute licitaţii, statul nu vrea să dea bani în plus şi lasă majorările de costuri în seama firmelor private care ar trebui să lucreze în pierdere. Ca urmare, tot mai multe dintre acestea renunţă la lucrări şi administraţiile locale ale României devin beneficiarele unor investiţii executate pe jumătate, care nu pot fi folosite. În final, cel care pierde este statul, care ajunge să dea bani pe ceva ce nu poate folosi, dar şi cetăţeanul, care vede cum din taxele şi impozitele lui se finanţează investiţii neterminate. Iată cum o măsură aparent bună duce la colaps un sector întreg. Aceste prevederi legale afectează exact firmele de construcţii româneşti pe care PSD le va băga în faliment, în loc să le ajute, aşa cum spune că vrea să facă. Vor avea de câştigat doar firmele mari din străinătate, care îşi permit să lucreze în pierdere, ca să acapareze piaţa. Iată cum ipocrizia PSD iese la suprafaţă şi în acest domeniu, iar firmele străine, cu care PSD declară că se războieşte şi ziua şi noaptea, devin singurii potenţiali beneficiari ai acestei politici falimentare. Să nu mai vorbim de administraţiile publice, care rămân cu diverse ruine neterminate în patrimoniu, sau de cetăţenii care speră că vor avea reţele de apă sau canal, ori drumuri şi spitale, şi rămân doar cu gropi şi noroi în localităţi. Fac apel la Guvernul României să remedieze grabnic această situaţie şi să revizuiască bugetele acestor investiţii publice, astfel ca nimeni să nu aibă de suferit. Suntem prea săraci ca să ne permitem lucruri făcute de mântuială şi lucrări executate pe jumătate!
Florică Ică Calotă "Bioeconomia" Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă. În data de 5 aprilie, în Parlament, s-a desfăşurat Conferinţa la nivel înalt privind cercetarea agricolă - baza de dezvoltare a agriculturii europene, zonelor rurale şi a bioeconomiei, organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Alaturi de ministrul Daea s-a aflat ministrul cercetării şi inovării, domnul Nicolae Hurduc. Conferinţa a reunit factori de decizie în domeniul cercetării din cadrul Comisiei Europene - DG, AGRI şi DG Cercetare şi Inovare - înalţi oficiali din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanţi ai organizaţiei COPA-COGECA, cadre universitare renumite, personalităţi din mediul academic şi al cercetării agronomice din România şi din străinătate, precum şi antreprenori din sectoare bazate pe bioresurse. Obiectivul major al Conferinţei la nivel înalt privind cercetarea agricolă - bază de dezvoltare a agriculturii europene, zonelor rurale şi a bioeconomiei, este conştientizarea potenţialului de dezvoltare pe care bioeconomia îl oferă printr-o intensificare durabilă şi circulară a producţiei primare, prin conversia fluxurilor de deşeuri în produse cu valoare adăugată. De asemenea, s-a evidenţiat importanţa dezvoltării şi extinderii măsurilor bazate pe inovare, cercetare şi competenţe specifice bioeconomiei. În cadrul evenimentului, au avut loc mai multe sesiuni de dezbateri, care au vizat subiecte precum: îmbunătăţirea AKIS - Sistemul de cunoştinţe şi inovare în agricultură - bioeconomia ca vehicul pentru dezvoltarea rurală; provocările pentru cercetare şi inovare în agricultură şi bioeconomie în Europa Centrală şi de Est; şi strategiile pentru dezvoltarea bioeconomiei. Strategia pentru cercetare - dezvoltare - inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung 2014-2020/2020-2030 a MADR, are ca obiectiv strategic principal, în domeniul bioeconomiei, evaluarea fezabilităţii pe termen mediu şi lung a potenţialului bioeconomic naţional pentru producerea de bioresurse nonalimentare, sub impactul schimbărilor climatice. Uniunea Europeană finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare al UE, Orizont 2020. Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde de euro în cadrul Programului "Orizont Europa", pentru alimente şi resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie. În cadrul Conferinţei, ministrul Daea a evidenţiat faptul că dezideratul ţării noastre este acela de a avea o viziune guvernamentală care să întrunească un consens şi să fundamenteze o strategie naţională pentru stimularea dezvoltării bioeconomiei în direcţia dorită. În aceste condiţii, cercetarea agricolă românească va avea porţile deschise pentru reformare.
Aida-Cristina Căruceru "De ce mint liberalii în ceea ce priveşte dublul standard? Cum ajunge PNL să voteze împotriva consumatorilor români?" La finalul săptămânii trecute, preşedintele PNL, Ludovic Orban, cunoscut în mediile bâlciului românesc după numele său de scenă, "Sică Mandolină", a ales să ia taurul de coarne şi să spună adevărul: europarlamentarii PNL au votat împotriva directivei europene care combate dublul standard. Acesta este şi adevărul-adevărat - europarlamentarii care au votat împotriva acestei directive europene, susţinută de Guvernul PSD, care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, au fost cei de la PNL: Daniel Buda, Theodor Stolojan, Mihai Ţurcanu şi Adina Vălean. Cu alte cuvinte, PNL, partidul pe ale cărui afişe electorale se poate citi îndemnul "România în primul rând", au decis şi au votat în Parlamentul European ca România şi românii să fie consideraţi cetăţeni de mâna a doua. În timp ce reprezentanţii Ministerului Economiei, ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi aparatul de lucru al Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană se luptau să negocieze, din greu, pentru protejarea consumatorilor români, astfel încât aceştia să nu plătească preţuri ca în Vest pentru produse mai slabe calitativ, adică să nu mai fie înşelaţi de către companii în goana pentru profituri, PNL vota pentru interesele multinaţionalelor. Iată ce prevede Directiva împotriva căreia au votat reprezentanţii PNL. Diferenţele semnificative între bunuri pot exista doar dacă acestea sunt justificate de factori legitimi şi obiectivi, cum ar fi legislaţia naţională, materia primă sau strategiile voluntare care vizează îmbunătăţirea accesului la alimente sănătoase, adică, doar în condiţiile în care comercianţii vor să facă produse mai bune, adaptate specificului fiecărei ţări, nu ca să facă rabat de la calitate, dar să încaseze mai mulţi bani. Consumatorii trebuie fie informaţi cu privire la faptul că bunurile sunt diferite din cauza factorilor legitimi, însă rămâne la latitudinea comercianţilor cum furnizează informaţia. Autorităţile competente vor avea sarcina de a evalua dacă această diferenţă este uşor identificabilă de consumatori, prin analizarea disponibilităţii şi a gradului de adecvare a informaţiei. Cu alte cuvinte, ne asigurăm că aceste informaţii nu sunt îndesate undeva, într-un colţ al etichetei, cu scris mic, astfel încât comercianţii să bifeze obligaţia, dar cetăţeanul să rămână în ceaţă. În acelaşi timp, directiva europeană, adoptată în urma eforturilor Guvernului PSD, prevede şi sancţiuni importante pentru cei care vor mai practica dublu standard comercial. Ei riscă o amendă de cel puţin 4% din cifra de afaceri anuală sau două milioane de euro în cazul în care nu există informaţii privind cifra de afaceri. Pe scurt, iată ce îşi doreşte PSD în combaterea dublului standard. Sunt două lucruri extrem de simple: În calitate de deputat al PSD, voi vota pentru proiectul de lege care va fi introdus în Parlamentul României, prin care să fie preluat cu celeritate conţinutul directivei aprobate de Parlamentul European. Îmi doresc ca măcar de această dată reprezentanţii PNL să pună România pe primul loc şi să voteze şi ei această lege. Vă îndemn pe toţi să votaţi pentru protejarea cetăţenilor români şi împotriva dublului standard!
Tudor Ciuhodaru "Nu neglijaţi aceste simptome!" Mergeţi urgent la medic! Meningita este o urgenţă medicală, care poate fi letală. O pacientă de doar 15 ani a decedat la Iaşi. Sunt deja trei cazuri în ultima săptămână. Ce trebuie să ştiţi despre meningită? De regulă, meningita virală este cauzată de enterovirusuri şi, cel mai frecvent, se răspândeşte prin intermediul materiilor fecale. Riscul de infectare poate fi redus prin modificarea tipului de comportament care a condus la transmiterea bolii. Diagnosticul de meningită este stabilit sau exclus în urma efectuării unei puncţii lombare. Testele de sânge, tomografia sau RMN-ul sunt importante pentru identificarea tipului de meningită, a complicaţiilor şi tratarea ei cât mai rapid. Reţineţi!
Cristina Burciu "Creşterea şi dezvoltarea armonioasă a tinerei generaţii, în atenţia statului român" Una dintre preocupările principale ale Guvernului şi majorităţii parlamentare PSD este asigurarea condiţiilor propice pentru creşterea, educarea şi dezvoltarea tinerei generaţii. Pe fondul numărului din ce în ce mai mare al copiilor care suferă de obezitate, din România, precum şi în vederea conştientizării elevilor asupra importanţei alimentaţiei sănătoase şi a practicării sportului, statul a demarat o serie de programe şi politici publice, pentru a combate îmbolnăvirea prematură a celor mici şi deprinderea acestora cu un stil de viaţă sănătos. Unul dintre documentele aprobate recent de Executiv este schema de ajutor de minimis privind construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil sportiv în toată ţara, în următorii doi ani. Programul guvernamental "gROwth - investim în copii, investim în viitor" va fi derulat până la 31 decembrie 2020, cu o alocare multianuală de 2,35 miliarde de lei, respectiv 500 de milioane de euro, urmând să fie prelungit ulterior, conform reglementărilor europene în vigoare. În acest program vor putea accesa finanţare persoane juridice de drept privat, inclusiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii, federaţii şi cluburi sportive. Ajutorul oferit de Guvern este reprezentat de o sumă de până la 500.000 de euro din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea creditelor de stat, în procent de maximum 50%, în vederea construirii, amenajării şi dotării acestor grădiniţe cu profil sportiv. Proiectul este unul complex, care va avea beneficii îndeosebi sociale şi educaţionale, pe lângă cele economice, prin crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea infrastructurii învăţământului. În mod concret, statul urmăreşte, prin înfiinţarea acestor grădiniţe cu profil special, crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor prin sport, încă de la vârste fragede. De prevederile pozitive ale acestui demers vor beneficia, implicit, şi părinţii copiilor, alegerea acestor noi instituţii de învăţământ preşcolar fiind o alternativă viabilă în contextul insuficienţei locurilor din grădiniţele ţării. Condiţiile pentru antreprenorii care vor intra în posesia acestei scheme de ajutor de stat sunt de a menţine, pe o perioadă de cel puţin zece ani, activitatea şi profilul sportiv al acestor grădiniţe, de la data obţinerii autorizaţiei de funcţionare. De asemenea, beneficiarii vor trebui să asigure locuri gratuite în noile grădiniţe, copiilor proveniţi din familii cu slabe posibilităţi materiale, cu un venit salarial pe persoană sub salariul minim brut. Programul mai încurajează şi integrarea copiilor cu dizabilităţi, ei având prioritate la înscrierea pe locurile gratuite. În concluzie, v-am prezentat o nouă măsură concretă a autorităţilor guvernamentale, destinată tinerei generaţii, deoarece este cât se poate de firesc ca statul să aibă grijă de dezvoltarea corectă şi armonioasă a copiilor noştri, astfel încât ei să crească într-un mediu pozitiv, orientaţi spre sport şi învăţătură.
Ioan Dîrzu "Investiţii în sistemul de sănătate din judeţul Alba. Guvernul oferă Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia un computer tomograf de ultimă generaţie" Dragi locuitori ai judeţului Alba, ţin neapărat să vă aduc la cunoştinţă faptul că Spitalul Judeţean Alba Iulia va primi un computer tomograf cu 128 slice-uri, în valoare de 2,9 milioane de lei, tomograf de ultimă generaţie, iar în felul acesta mii de pacienţi nu vor mai fi nevoiţi să bată drumul la Cluj sau la Târgu Mureş pentru investigaţii medicale. Să dea Dumnezeu să fie de folos şi să ducă la menţinerea sănătăţii a cât mai multor semeni ai noştri! Acest aparat oferă o diagnoză mai rapidă, mai sigură şi mai precisă. Scanner-ul poate fi adaptat pentru a oferi imagini tridimensionale pentru aproape orice pacient, tineri sau bătrâni, de orice dimensiune, inclusiv cei cu afecţiuni cardiace sau respiratorii, pentru care este dificilă obţinerea imaginilor de înaltă calitate cu alte tipuri de scannere. Guvernul PSD s-a îngrijit, totodată, de modernizarea dispensarelor din Galda de Jos, Cergău, Ciugud, Daia Română, Lunca Mureşului, Arieşeni, Bucerdea Grânoasă, Ocoliş şi Scărişoara, demonstrând astfel atenţia deosebită pe care o are faţă de locuitorii din mediul rural. Tot Guvernul a finanţat construirea Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, în valoare de 19.921.049 de lei. Acestea sunt doar câteva dintre realizările guvernării PSD, un partid care se luptă pentru ca românii să trăiască sănătoşi în ţara lor. Până în 2020, în domeniul sănătăţii obiectivul principal este ca serviciile medicale din România să devină cele mai performante din Europa de Est. PSD nu doar că a redeschis spitalele pe care gruparea Boc-Blaga-Hava-Falcă le-a închis, ci le-a şi reabilitat, le-a modernizat şi a adus sistemul de sănătate la standarde ridicate. Noi am redat medicilor demnitatea profesională, le-am triplat salariile, am redat pacienţilor încrederea şi speranţa în sistemul de sănătate şi am creat premisele dezvoltării unei reţele spitaliceşti de stat moderne, în folosul bunilor noştri fraţi români.
Găvrilă Ghilea "TAROM face legea pe Aeroportul Internaţional Oradea?!" Peste 30 de milioane de euro au costat bugetul de stat investiţiile din ultimii 10 ani, care au vizat modernizarea şi extinderea Aeroportului Oradea, la standarde internaţionale. Contractarea, în anul 2017, a unui mare operator aerian low-cost, s-a materializat prin acoperirea, în scurt timp, a şapte destinaţii externe, iar celor două curse zilnice tradiţionale spre şi dinspre Bucureşti, asigurate de Compania TAROM, le-a fost adăugată încă una, operată de o companie privată. Anul care a urmat părea să aducă revirimentul economic mult aşteptat în activitatea Aeroportului Internaţional Oradea, numărul total de pasageri crescând semnificativ, de la 162.902, înregistraţi în 2017, la 220.012, în anul 2018. Dintre aceştia, pe cursele interne au călătorit, în anul 2018, 93.368 de pasageri, faţă de 78.224 de pasageri înregistraţi în anul 2017, în vreme ce, pe rutele externe, în anul 2018 au fost înregistraţi 126.644, faţă de anul 2017, când s-au înregistrat 84.678 de pasageri. Astfel, a fost nevoie de alocarea a încă 5 milioane de euro pentru construirea unui nou terminal de pasageri la Aeroportul Oradea, care este deja în execuţie şi va fi finalizat în acest an, sporind capacitatea de primire cu aproximativ 600 de pasageri simultan. Cu toate acestea, după numai un an, marele operator aerian low-cost a renunţat subit să mai asigure curse pe Aeroportul Internaţional Oradea, decizie urmată şi de operatorul privat care asigura suplimentarea curselor tradiţionale TAROM spre Bucureşti. Din primăvara acestui an, de când a rămas singurul operator aerian la Oradea, Compania TAROM face legea pe Aeroportul Internaţional al acestui municipiu, a cărui dezvoltare economică şi edilitară este în plină expansiune. Din cauza unei politici de preţuri prohibitive, biletele de avion spre Bucureşti au ajuns să-i coste pe orădeni dublu faţă de tarifele practicate pentru zboruri similare operate de pe alte aeroporturi din nord-vestul sau sud-vestul ţării, unde acestea se efectuează cu aeronave de capacităţi mai mari. Mai mult, după ce, la finele anului trecut, a anunţat operarea, din primăvara anului 2019, a două curse externe de pe Aeroportul Internaţional Oradea, preţurile biletelor puse în vânzare fiind considerabil mai mari decât cele practicate de companiile low-cost spre aceleaşi destinaţii, de pe alte aeroporturi din ţară, Compania Naţională TAROM a renunţat să mai onoreze aceste rute, pe motiv de nerentabilitate. Din aceste considerente, ministrul transporturilor şi conducerea TAROM trebuie să dea explicaţii pentru modul vădit în care se încearcă izolarea municipiului Oradea de capitala ţării şi destinaţiile externe, prin practicarea unor preţuri exorbitante la biletele de călătorie şi operarea curselor cu aeronave subdimensionate, dar şi prin denunţarea unor rute internaţionale care au fost mediatizate şi angajate anterior.
Nicolae Giugea "De ce ardelenii au reuşit, iar Oltenia se zbate în sărăcie şi subdezvoltare?" După aproape doi ani şi jumătate de guvernare PSD-ALDE, Oltenia rămâne în topul sărăciei la nivelul Uniunii Europene, iar administraţiile publice locale din Cetatea Băniei rămân cele mai slab dezvoltate şi cele mai subfinanţate din întreaga ţară. În acelaşi timp, chiar dacă printre noi încă mai circulă glume care ar dori să ne spună că ardelenii ar fi mai lenţi şi ar face lucrurile cu o viteză mai mică, nu putem să nu constatăm că realitatea administrativă ne contrazice pe deplin. Vă rog să mergeţi la Cluj-Napoca, la Oradea, la Arad sau la Alba Iulia şi veţi constata singuri cum acestea s-au dezvoltat în ultimii ani, într-un ritm accelerat, cu ajutorul fondurilor gratuite puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Transport pentru călători asigurat de autobuze electrice, ecologice, clădiri de patrimoniu reabilitate şi readuse la viaţă, parcări moderne, gări şi autogări construite după ultimele standarde, centuri ocolitoare, trotuare şi chiar proiecte de metrou - toate acestea au fost realizate de ardeleni, conduşi de primarii liberali Emil Boc, Ilie Bolojan, Mircea Hava sau Gheorghe Falcă. Acestea sunt realizările unor administraţii publice locale care s-au răzvrătit şi nu au mai aşteptat umilinţa Guvernului PSD-ALDE de la Bucureşti, care condiţionează alocările financiare chiar şi pentru văruirea unei şcoli sau repararea acoperişului unui dispensar. Oltenia este săracă pentru că este foarte slab administrată şi pentru că utilizarea fondurilor europene la nivelul întregii provincii istorice nu se ridică la nivelul pe care l-a atras un singur municipiu din Transilvania, condus de un primar liberal. Oltenia este exemplul cel mai clar de slabă administrare, unde cele mai multe dintre primăriile şi consiliile judeţene sunt conduse, de zeci de ani, de primari şi consilieri locali aparţinând PSD. Am constatat cu toţii cum, în urmă cu peste o săptămână, Liviu Dragnea şi acoliţii săi au strâns cu forţa, prin ameninţări şi şantaj privind concedierea, mii de oameni în centrul Craiovei, ca să le explice el cum se luptă cu statul-paralel, căruia până acum vreo 3-4 ani îi tăia porcul şi îi servea şoriciul pe tavă. Dragnea, Olguţa şi Olguţul au fost protagoniştii unei telenovele de prost gust, jucând fără talent rolul naşilor şi mirilor în faţa a mii de oameni care abia trăiesc de pe o zi pe alta. Dacă ar fi fost curajos, aşa cum vrea să pară, Dragnea ar fi trebuit să le explice craiovenilor de ce Oltenia se zbate în continuare în sărăcie, de ce angajaţii din Oltenia au cele mai mici salarii, de ce şomajul la noi nu scade, iar oltenii continuă să plece din ţară. De ce n-a avut Dragnea curajul să compare oricare primar PSD din România cu oricare primar PNL - Emil Boc, Ilie Bolojan, Mircea Hava sau Gheorghe Falcă. De ce nu le-a explicat oamenilor, de ce acolo, unde guvernează PNL, România arată ca o ţară europeană dezvoltată, iar acolo unde guvernează PSD, România arată ca în Evul mediu? De ce nu i-a liniştit pe olteni, să le spună că măcar anul acesta începe vreun proiect major de investiţii şi să nu se teamă de faptul că Fabrica de automobile de la Craiova ar putea să plece într-o ţară cu un climat investiţional mai propice?! Nu ştiu cum cred Dragnea şi Dăncilă că au "scos ţara din noroaie", căci Oltenia este mai săracă şi mai afundată în subdezvoltare ca niciodată. PSD şi ALDE îşi bat joc exact de oamenii care i-au votat în cea mai mare măsură, ţinându-i în sărăcie şi dependenţă de baronii locali ai PSD. Am convingerea că oltenii vor trage cu ochiul la ceea ce au făcut primarii PNL în Transilvania şi vor decide că şi pentru ei adevărata modernizare nu poate veni decât de la o administraţie condusă de liberali.
Georgeta-Carmen Holban "Partidul Social Democrat, receptiv la adevăratele probleme ale românilor!" Partidul Social Democrat este aproape de români, iar acest lucru se vede în fiecare zi şi în fiecare măsură luată de Guvern şi de majoritatea parlamentară, pentru ei. Dincolo de deciziile, programele şi politicile publice luate în favoarea creării unui grad de bunăstare sporit pentru oameni, precum şi de repararea unor inechităţi făcute de fostele guvernări, actualul Executiv este receptiv şi la solicitările punctuale venite din partea specialiştilor din toate domeniile de activitate. Unul dintre exemplele elocvente în acest sens se referă la aprobarea, în ultima şedinţă de guvern, a unei ordonanţe care va permite femeilor care fac fertilizare in vitro să primească trei zile de concediu: una în ziua puncţiei ovariene şi două după embriotransfer, în baza scrisorii medicale. Ideea acestui proiect s-a bazat pe realitatea conform căreia o femeie supusă unei astfel de proceduri acumulează un nivel mare de stres. În consecinţă, doamnele care trec prin aceste operaţii, inclusiv prin anestezii, se impune să stea liniştite în perioada respectivă, fără grija şi stresul conferite de prezenţa la locul de muncă. Această propunere a fost recepţionată pozitiv de ministrul sănătăţii, doamna Sorina Pintea, urmând a intra în vigoare imediat după apariţia ordonanţei în Monitorul Oficial. Este o măsură foarte bună pentru femeile care doresc să facă fertilizare in vitro , deoarece este evident că după anestezie nu mai pot fi apte de muncă, deci au absolută nevoie de aceste zile libere! Ziua embriotransferului este cea mai importantă în astfel de proceduri, iar următoarele 48 de ore sunt vitale pentru evoluţia următoare a stării de sănătate a pacientei. Aşadar, am prezentat doar un exemplu al receptivităţii Guvernului la adevăratele probleme ale oamenilor. Faptul că PSD îşi face treaba corect şi îşi respectă angajamentele asumate în faţa românilor, prin Programul de guvernare, este o realitate indiscutabilă, care-i deranjează teribil pe reprezentanţii opoziţiei. Din păcate pentru ei, PSD va câştiga atât confruntările electorale din acest an, cât şi pe cele de anul viitor, deoarece lipsa acută de idei şi proiecte constructive ale opoziţiei nu poate fi compensată prin minciuni, jigniri şi manipulări grosolane.
Mihaela Huncă "Funcţionarii publici cu statut special din cadrul ANP aşteaptă în zadar de la Guvern înţelegerea şi rezolvarea problemelor din penitenciare" Funcţionarii publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor lucrează şi în ziua de astăzi în spaţii improprii, printre ameninţări şi înjurături. Ei au de recuperat peste un milion de ore suplimentare şi nu au un statut care să le reglementeze clar drepturile şi competenţa muncii depuse în slujba Ministerului Justiţiei. "Mai jos decât deţinuţii!" - astfel aş putea caracteriza situaţia angajaţilor Ministerului Justiţiei din penitenciare! Din păcate, cei care sunt acum la guvernare au început să se gândească numai la deţinuţi, după ce au intrat în închisoare politicieni şi în general persoane publice ale vieţii sociale şi economice ale ţării. Nimeni nu s-a aplecat până acum asupra situaţiei angajaţilor Ministerului Justiţiei din penitenciare, cei care asigură până la urmă funcţionarea efectivă a sistemului. Funcţionarii publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor acuză de ani de zile Guvernul pentru incapacitatea de a înţelege şi de a rezolva problemele din penitenciare. O decizie-pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului, CEDO, privind condiţiile proaste în care trăiesc deţinuţii români, a generat o preocupare asupra condiţiilor de detenţie din România. Numai că, decizia Curţii Europene, dincolo de aglomeraţia din închisori, presupune şi acordarea de condiţii mai bune de lucru pentru angajaţii din penitenciare: bani alocaţi pentru infrastructură, statutul personalului şi noi penitenciare. Statutul poliţistului de penitenciare s-a blocat undeva în comisii, la Camera Deputaţilor. O Românie europeană, aşa cum recomandă CEDO, înseamnă şi alinierea condiţiilor de lucru din penitenciare, la un standard civilizat. Schimbarea condiţiilor de detenţie ar trebui să înceapă cu aprecierea la adevărata valoare a muncii funcţionarilor publici cu statut special din penitenciare!
Bogdan-Iulian Huţucă "Sub guvernarea PSDragnea, România - campioana Europei la inflaţie!" Deşi prin Programul de guvernare toate echipele guvernamentale păstorite de PSDragnea îi asigurau pe români că vor lua toate măsurile necesare pentru stabilitate economică, în ultimii trei ani, România s-a confruntat cu o creştere galopantă a inflaţiei. Cu toate că Guvernele PSDragnea ne-au promis permanent o creştere sustenabilă a economiei şi, implicit, a nivelului de trai, deci, în consecinţă, a sumei de bani cu care rămâne în buzunar, lunar, fiecare român, iată că datele statistice oficiale îi contrazic, din nou, în mod flagrant, pe cei care guvernează ţara doar pentru interesele proprii. În acest sens, potrivit datelor anunţate săptămâna trecută de Eurostat, România a înregistrat, în luna martie a.c., o rată anuală a inflaţiei de 4,2%, adică cea mai mare din Uniunea Europeana şi de trei ori mai mare decât media zonei euro - 1,4%. Astfel, faţă de luna decembrie a anului trecut, printre cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la cartofi - 26,33%, alte legume şi conserve de legume - 20,63% şi citrice - 10,28%, precum şi la combustibili - 3,82%, a căror fluctuaţie are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri. Aşa cum era de aşteptat, politicile fiscale incoerente, dar mai ales riscante, pe care le-au luat Guvernele domnului Dragnea, precum şi un buget îndelung tergiversat şi bazat pe cifre total nerealiste, conduc deja la creşteri mari de preţuri, care nu fac altceva decât să anuleze majorările salariale, îndelung trâmbiţate! Inflaţia mai mare generează nu numai preţuri mai mari, ci şi facturi la servicii tot mai scumpe, rate la bănci mai costisitoare şi dobânzi în creştere. Iată că minciuna PSDragnea, referitoare la creşterea substanţială a veniturilor românilor, are picioare scurte! Degeaba au crescut salariile, dacă, în acelaşi timp, preţurile la alimente, servicii sau combustibili cresc continuu. Acest tip grosolan de manipulare, că laptele şi mierea vor curge la nesfârşit, în valuri, doar pentru că ştie PSDragnea cum să dea, nu poate ţine o veşnicie! Fiecare român constată în fiecare lună, pe propriul buzunar, că politicile inflaţioniste practicate de tripleta Vâlcov-Teodorovici-Dăncilă sunt unele toxice şi păguboase, care taxează şi jupoaie din ce în ce mai mult, atât familiile din România, cât şi firmele!
Iusein Ibram Declaraţia mea politică se referă la evenimentele petrecute în Imperiul Otoman în anul 1915. În privinţa evenimentelor din perioada 1915-1918, în Imperiul Otoman, ar trebui ca istoricii şi diplomaţii celor două ţări să se întâlnească la masa tratativelor şi să analizeze evenimentele care au avut loc în această perioadă. Ar trebui să ne întrebăm care au fost cauzele care au dus la acest conflict. Se ştie că cele două popoare implicate au avut o istorie, au convieţuit, au creat o cultură împreună. Acest conflict nu s-a produs din senin. Dar aceste evenimente petrecute în perioada anilor 1915-1918 vor fi elucidate atunci când cele două ţări îşi vor relua relaţiile diplomatice, întrerupte de peste 20 de ani. După declanşarea Primului Război Mondial, armata ţaristă, împreună cu armeni trecuţi de partea Rusiei au ocupat o mare parte a Anatoliei de Nord-Est. În această situaţie, Guvernul Otoman a hotărât să strămute o parte a populaţiei armene din spatele frontului, în zone mai îndepărtate din Sud-Estul Anatoliei, care atunci se întindeau în tot Orientul Apropiat. Evident, s-au ivit neajunsuri, dar în niciun caz nu poate fi tratat ca un genocid. De altfel, statisticile de după Primul Război Mondial demonstrează că cei mai mulţi dintre armenii dispăruţi apar în Siria, Liban sau în alte părţi din Orientul Apropiat. În încheiere, ar trebui să amintim de privilegiile de care s-au bucurat armenii pe timpul Imperiului Otoman faţă de alte comunităţi creştine, ocupând funcţii de ambasadori, parlamentari, miniştri, cu o Patriarhie Armeană înfiinţată de Sultanul Mohamed al II-lea în 1453, care funcţionează şi astăzi. De asemenea, când milioane de turci mureau pe câmpurile de luptă pentru apărarea teritoriilor lor, membri ai comunităţii armene erau scutiţi de serviciul militar şi îşi vedeau în continuare de comerţul şi afacerile lor. Opinia comunităţii turce este că în Parlamentul României, cea mai înaltă instituţie de încredere a poporului român şi a minorităţilor naţionale din cadrul său, printre care şi comunităţile turce şi armene, încercările de dezbinare a acestor relaţii din partea unor intervenţii nu pot altera buna convieţuire a tuturor membrilor care alcătuiesc România de azi, liberă, democrată şi tolerantă.
Claudiu-Augustin Ilişanu "Tema de anul acesta pentru celebrarea Zilei Pământului, la 22 aprilie - «Protejaţi-ne speciile!» - este o temă care atrage atenţia asupra schimbărilor majore de mediu, a efectelor acestora asupra habitatelor naturale, dar şi asupra responsabilităţii umane pentru conservarea faunei şi florei sălbatice" Luni, 22 aprilie, am celebrat Ziua Pământului, stabilită încă din 1970, în urma unor iniţiative internaţionale pentru protejarea mediului înconjurător. Tema de anul acesta face referire la necesitatea protecţiei habitatelor naturale, în condiţiile în care numeroase specii de animale şi păsări sunt pe cale de dispariţie. Statistici recente ale organizaţiilor implicate în acţiuni de mediu atestă că aproape jumătate dintre cele 11.000 de păsări din întreaga lume sunt afectate de schimbările climatice. De asemenea, aproape jumătate dintre mamiferele din Europa şi o treime din peşti sunt pe cale de dispariţie. Acţiunile excesive ale omului faţă de mediu şi extinderea zonelor urbane din ultimele decade au dus la accelerarea schimbărilor climatice şi la restrângerea habitatelor naturale. Este nevoie în Europa de mai multă preocupare faţă de problema habitatelor, întrucât fauna şi flora sunt din ce în ce mai mult afectate de supraexploarea anumitor zone, mai ales a mediului marin, unde pescuitul excesiv a provocat epuizarea unor stocuri de peşte. În acest sens, trebuie menţionat că, în luna februarie a acestui an, s-a ajuns la un acord între reprezentanţii Consiliului şi ai Parlamentului European, pentru adoptarea unor noi norme ce privesc conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine. Este nevoie de astfel de iniţiative legislative care să răspundă mult mai bine la problemele actuale din cadrul pescuitului marin, cum ar fi reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemelor marine. Un alt fenomen alarmant, care afectează fauna şi flora sălbatică, este traficul cu specii sălbatice, care, ca şi în alte zone ale globului, a pătruns şi în spaţiul european, acesta reprezentând o formă de criminalitate internaţională care rulează anual aproximativ 20 de miliarde de euro şi care poate fi combătut doar prin acţiuni europene şi transfrontaliere eficiente. În ceea ce priveşte legislaţia împotriva traficului cu specii sălbatice pe cale de dispariţie, în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene se aplică: Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie, pusă în aplicare prin intermediul Regulamentului CE nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice, prin controlul comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul CE nr. 865/2006 al Comisiei din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 338/97. Acesta reglementează comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie, precum şi speciile a căror stare de conservare impune reglementarea sau monitorizarea comerţului dinspre, către şi în interiorul Uniunii. De asemenea, la cea de a 17-a reuniune a Conferinţei statelor participante la convenţie, organizată în perioada 24 septembrie - 4 octombrie 2016 la Johannesburg, au fost aduse anumite modificări şi completări, prin Regulamentul UE 2017/160 al Comisiei din 20 ianuarie 2017 de modificare a Regulamentului CE nr. 338/97. Aceste modificări prevăd unele norme detaliate privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 338/97 şi includ, de asemenea, mai multe aspecte practice privind reglementarea comerţului cu animale şi plante sălbatice, dar şi dispoziţiile privind animalele născute şi crescute în captivitate şi plantele reproduse artificial. Este nevoie de mai multă preocupare privind protejarea acestor habitate fără de care mediul înconjurător ar fi mult mai sărac, şi care ar duce la pierderea biodiversităţii, afectând de asemenea pe termen lung şi viaţa umană. Pe lângă proiecte legislative, este nevoie de mai multă conştiinţă în acţiunile noastre zilnice. Să reflectăm fiecare dintre noi la faptul că orice acţiune împotriva mediului, prin exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale, poluare sau înmulţirea deşeurilor ameninţă biodiversitatea şi serviciile ecosistemice şi conduce la pierderea echilibrului de mediu şi la fenomene meteorologice extreme.
Silviu Nicu Macovei "Trebuie să recuperăm un milion de tineri români care lipsesc din statistici!" Ştiţi foarte bine că unul dintre subiectele de interes al acestui mandat de reprezentant al ieşenilor este situaţia forţei de muncă din România. Am atenţionat de foarte multe ori despre cazul României, care îşi pierde sute de mii de cetăţeni, majoritatea la vârsta maximei productivităţi, care aleg să plece temporar sau chiar definitiv la muncă în străinătate. Impactul demografic, economic şi social al acestui fenomen este unul devastator pentru România. De altfel, tocmai din acest motiv am salutat iniţiativa Guvernului PSD-ALDE de a accepta suplimentarea numărului de muncitori străini care ar putea veni la muncă în România. Astăzi, însă, doresc să vă vorbesc despre aproape un milion de tineri români, care ar putea fi incluşi în câmpul muncii, dar care lipsesc cu desăvârşire din statistici. Este vorba despre tineri cu vârste între 16 şi 21 de ani care nu se regăsesc nici în sistemul de învăţământ, dar nici în câmpul muncii. Acestea sunt datele pe care le deţin cei de la Autoritatea Naţională pentru Formarea Profesională în Sistem Dual şi vorbim despre aproape un milion de tineri care practic nu fac nimic. Din studiile pe care Institutului de Cercetare al Academiei Române le-a efectuat, aceşti tineri provin în marea majoritate din mediul rural şi, de cele mai multe ori, au abandonat şcoala la o vârstă fragedă. Din acest motiv, ei, fie nu se pot angaja, neavând studii minime, fie muncesc la negru sau ca zilieri. Totuşi, un număr atât de mare de tineri care ar putea munci sau ar putea învăţa o meserie reprezintă un potenţial enorm pentru piaţa forţei de muncă din România. O soluţie pentru angajatorii români, care se plâng din ce în ce mai mult de lipsa forţei de muncă calificată, ar putea fi revigorarea învăţământului tehnic profesional. Iniţiativele private din domeniu, mai precis, companii mari care au finanţat clase de elevi cu specific profesional demonstrează că învăţământul tehnic, profesional, reprezintă o formă atât de reintroducere a tinerilor în circuitul sistemului de învăţământ, cât şi o formă de furnizare de forţă de muncă calificată pentru piaţa internă. Consider că este absolut vital pentru economia şi societatea românească să ne aplecăm cu maximum interes către găsirea de soluţii viabile pentru cei aproape un milion de tineri români care nici nu muncesc şi nici nu învaţă. Ei pot reprezenta o gură de oxigen vitală pentru economia României dar, în acelaşi timp, pot reprezenta o bombă socială cu sute de mii de tineri care vor fi în risc de sărăcie sau chiar în risc infracţional!
Mirela Furtună "Alegerile prezidenţiale din Ucraina" Duminică a avut loc turul doi al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, un rezultat care ne interesează în mod direct. Volodimir Zelenski a câştigat alegerile cu cel mai mare procent din istoria post sovietică, 73% din voturi. Este un rezultat neobişnuit, dacă luăm în considerare realizările excepţionale ale fostului preşedinte Petro Poroşenko. În 2014, când a câştigat Poroşenko alegerile prezidenţiale, Ucraina era o ţară aflată în război, cu peninsula Crimeea anexată ilegal de Rusia, cu lupte în estul ţării, cu o economie aproape de colaps, o armată dezorganizată şi un viitor incert. În mandatul său, a reuşit să obţină sprijinul cancelariilor occidentale, să reconstruiască armata, să reconstruiască economia ţării, cu ajutorul instituţiilor financiare internaţionale, FMI şi Banca Mondială. De asemenea, în mandatul lui a fost semnat Acordul de Asociere cu UE şi a fost implementat un regim fără vize pentru cetăţenii ucraineni. Cum putem explica victoria zdrobitoare a lui Zelenski, în aceste condiţii? Poroşenko a făcut câteva greşeli majore în mandatul său, prin promovarea unui naţionalism dus mult prea departe, prin eliminarea brutală a învăţământului în limbile minorităţilor. Inclusiv minoritatea română a fost afectată de Legea educaţiei, prin care este restrâns dreptul la învăţământ în limba maternă. Sigur, acţiunea a fost îndreptată împotriva minorităţii ruse, dar vorbitorii de rusă reprezintă aproximativ 30% din populaţie, în Ucraina. De asemenea, Poroşenko a tolerat persoane din anturajul său care erau acuzate de fapte de corupţie, aspect care a îndepărtat o bună parte din electorat. Nu în ultimul rând, a fost ales un candidat fără experienţă politică, un actor de comedie care s-a prezentat drept un om din popor, simplu şi care a folosit mijloacele moderne de transmitere a mesajului. Acest tip de candidat a prins în special la electoratul tânăr, proeuropean, care îşi doreşte feţe noi pe scena politică. Lecţia rezultatelor din Ucraina ar trebui să fie un avertisment pentru toţi politicienii, indiferent de ţara în care sunt. Candidaţii antisistem câştigă din ce în ce mai mult teren, iar asta poate afecta grav atât funcţionarea Uniunii Europene, cât şi viitorul statelor în care câştigă alegerile. Cu toate hibele lor, politicienii tradiţionali sunt previzibili şi îşi expun în mod coerent viziunea politică, pe când cei antisistem nu au formulate astfel de viziuni şi sunt imprevizibili. Consider totuşi că, pentru România şi pentru minoritatea română din Ucraina, victoria lui Zelenski poate reprezenta o fereastră de oportunitate. Minoritatea română are şansa de a obţine drepturi mai extinse, inclusiv prin modificarea Legii educaţiei, astfel încât să fie reintrodus învăţământul în limba maternă. Mai mult, cred că Ucraina îşi va continua drumul proeuropean, singurul care îi poate garanta un viitor prosper pentru cetăţenii săi. Având în vedere aceste aspecte, sper ca diplomaţia românească să iasă din starea latentă şi să încerce să revigoreze relaţia bilaterală cu Ucraina. Nu trebuie să uităm că avem interese majore cu privire la situaţia din Ucraina, atât din punctul de vedere al integrităţii teritoriale şi al drumului proeuropean, cât şi din perspectiva protejării drepturilor minorităţii române.
Neculai Iftimie "Plafonarea subvenţiilor în agricultură, o propunere care trebuie uitată" Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară, şi nu o politică socială. Plafonarea ar putea descuraja antreprenorii de succes din mediul rural, în sensul dezvoltării şi dimensionării afacerilor peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol. Conform Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din Uniunea Europeană, 66% au mai puţin de 5 hectare şi doar 11% din fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani şi 32% dintre aceştia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană au o dimensiune egală sau mai mare de 100 hectare şi lucrează jumătate din terenul arabil european. Fermele din Uniunea Europeană se clasifică în ferme de subzistenţă - 65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică de 5 hectare, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie şi ferme mari - peste 50 de hectare, adică societăţi comerciale axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole. Din numărul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o producţie sub 200 euro şi însumează o producţie de 1% din totalul producţiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numărul total de ferme, au o producţie de minimum 250.000 euro şi sunt responsabile de 55% din producţia agricolă europeană. 54% din producţia europeană este produsă de Franţa - 17%, Germania - 3%, Italia - 12% şi Spania 11%. România, deşi deţine o treime din numărul total al fermelor din Uniunea Europeană, are o producţie de 3,4% din totalul producţiei europene. În aceste condiţii, plafonarea subvenţiei transformă PAC din politică economică în politică socială şi determină pauperizarea fermelor mari şi medii; eliminarea tehnologizării fermelor; risipirea fondurilor pe ferme mici; descurajarea noilor generaţii de agricultori; afectarea securităţii alimentare şi aprovizionării pieţelor. PAC trebuie să aibă în vedere fermele care contribuie în mod real la producţia agricolă şi la buget, iar prin dezvoltarea acestora se asigură şi dezvoltarea rurală. În concluzie, plafonarea subvenţiilor trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre, prin crearea Planului Naţional Strategic, bazat pe subsidiaritate.
Mihai Niţă "Ziua mondială a proprietăţii intelectuale" Ziua mondială a proprietăţii intelectuale este celebrată din anul 2001. Acest eveniment a fost instituit de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, la care este afiliată şi România. Ziua de 26 aprilie a fost aleasă în legătură cu un alt eveniment similar. În anul 1970, la această dată, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională asupra Proprietăţii Intelectuale. Marcarea acestei zile reprezintă un prilej de reflecţie la modul în care creativitatea omului şi inovaţia contribuie la edificarea unei lumi mai bune. "Proprietatea intelectuală se referă la recunoaşterea paternităţii unei anumite invenţii, creaţii sau idei şi la drepturile legale rezultate în urma activităţii intelectuale respective", cum ar fi recompensarea creatorilor. În România, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează, în principal, prin două instituţii de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, OSIM, şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, ORDA. Tema evenimentului organizat în urmă cu doi ani, a fost "Inovarea - Îmbunătăţirea vieţii", fiind analizat modul în care inovarea ne face viaţa mai sănătoasă, mai sigură şi mai confortabilă, "transformând problemele în progres", astfel încât inovatorii de mâine să se poată baza pe rezultatele obţinute de inovatorii de azi. Contribuţiile importante şi inspirate ale creatorilor din întreaga lume vizează progresul civilizaţiei contemporane, inclusiv prin schimbarea mentalităţii. Atitudinea lor ar trebui să fie o sursă de inspiraţie pentru toţi. Problema este că, în conformitate cu rezoluţiile Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, o serie de teze de doctorat, aparţinând unor personaje influente din România, au fost plagiate. Substanţial sau în mai mică măsură, dar furtul intelectual tot hoţie se numeşte. Ar fi bine de ştiut care este influenţa pleiadei de doctori, ajunşi doctori prin inginerii dubioase, asupra tinerei generaţii, care-i vede progresând personal pe cei dintâi, fără vreo umbră de căinţă. S-a constatat că unii au furat cu toptanul, iar alţii...numai un pic! Vasăzică, un fel de semihoţi, sau chiar hoţi indirecţi, dacă ne-am ghida după găselniţa USR, conform căreia un controversat personaj susţinut de ei ar fi fost un nelegiuit indirect, fiind absolvit, astfel, de orice vină. Or, după cum aflăm din înţelepciunea populară, dacă ai furat o dată, eşti hoţ pentru toată viaţa. Suporter convins al oamenilor de creaţie, a căror minte luminată deschide calea umanităţii spre orizonturile cunoaşterii, trăiesc o dureroasă frustrare atunci când creatorii autentici sunt umiliţi de către fariseii momentului. Consider că este necesar ca universităţile, împreună cu autorităţile abilitate ale statului să efectueze o verificare mai riguroasă a lucrărilor cu pretenţii de accedere în rândul diplomelor de doctorat, pentru a stopa decadenţa socială aflată la cote imorale fără precedent.
Dumitru Oprea "Cinismul şi incompetenţa distrug vieţi!" După ce o tragedie cumplită din judeţul Iaşi a cutremurat o ţară întreagă, Guvernul promite că va aloca bani pentru ca 1.800 de şcoli din mediul rural să beneficieze de grupuri sanitare demne de secolul în care trăim. Problema şcolilor cu toalete în curte era cunoscută de multă vreme, ba chiar a fost luată în râs de ministrul finanţelor publice, Orlando Teodorovici, la începutul acestui an. Faptul că în urma unei nenorociri se fac din nou promisiuni de remediere a situaţiei şi se alocă bani pe hârtie, nu înseamnă şi că vor fi respectate. Care au fost măsurile luate de această guvernare pentru a preveni asemenea tragedii? Cinismul ministrului finanţelor demonstrează dezinteresul total al Executivului pentru problemele reale ale societăţii. Teodorovici a găsit "soluţia miraculoasă" - instalarea de containere în toaletele şcolilor care au nevoie de modernizare sau reabilitare, oferind şi un preţ, numai 10.000 de euro. De câţiva ani, inclusiv de preşedintele Klaus Iohannis, sunt solicitate planurile efective pentru autorizarea sanitară a tuturor şcolilor, planuri pe care cei din coaliţia PSD-ALDE nu au avut vreme să le pună în practică, fiind ocupaţi cu justiţia lui Dragnea. Acum se văd consecinţele - mor copii nevinovaţi. În loc să trateze această problemă cu seriozitate şi să îi înţeleagă urgenţa, guvernanţii refuză să preia responsabilitatea şi se ascund după statistici şi promisiuni mincinoase. Pierduţi prin comitete şi comisii, reprezentanţii PSD-ALDE dovedesc încă o dată că au adus România în stadiul în care nevoile cetăţenilor sunt ultima lor prioritate. România nu merită să devină ruşinea Europei! O naţiune întreagă nu poate fi transformată în victima tăcută a unor politicieni fără scrupule. Iată de ce este atât de importantă prezenţa la vot în 26 mai!
Daniela Oteşanu "PSD se ocupă de investiţii în domeniul sănătăţii, iar preşedintele Iohannis îşi face campanie electorală cu ajutorul celor care au închis spitale şi i-au gonit pe medici" 67 de unităţi medicale au fost închise de PDL-ul domnilor Boc şi Băsescu, preluat şi promovat cu entuziasm în PNL-ul de azi, pe care îl susţine în fiecare zi preşedintele Iohannis. Klaus Iohannis pur şi simplu nu are temeiul moral să se pronunţe pe domeniul sănătăţii, câtă vreme este susţinător şi lider al celor care au închis spitale şi i-au gonit pe medici din ţară şi cu atât mai puţin este îndreptăţit să critice PSD. Ceea ce a făcut guvernarea social-democrată în ultimii 20 de ani, nu s-a făcut în precedenţii 28! Ceea ce face preşedintele, este campanie electorală. Spre deosebire de dezastrul din epoca foştilor PDL-işti care şi-au găsit refugiul în PNL, în anii guvernării PSD s-au deschis spitale, s-au modernizat şi s-au dotat toate unităţile medicale judeţene, s-au mărit salariile medicilor până la un nivel comparabil cu cel din UE, s-au făcut şi se fac investiţii fără precedent. Angajamentul PSD, care face din sănătatea românilor o prioritate maximă, este veritabil şi este dovedit de fapte, spre deosebire de Klaus Iohannis care nu face decât propagandă electorală. În cei doi ani de guvernare PSD s-au construit 3 spitale noi: Spitalul de la Mioveni, care va fi inaugurat în iunie 2019, Spitalul pediatric Victor Gomoiu din Bucureşti şi Spitalul Municipal din Craiova. În acest an, Guvernul PSD a alocat cele mai multe fonduri pentru domeniul sănătăţii, astfel încât nu doar să fie continuate programele începute în anii anteriori, ci să fie demarate şi noi proiecte, menite să îmbunătăţească serviciile medicale de care beneficiază populaţia. Ministerul Sănătăţii are cu 1,7 miliarde de lei în plus la bugetul din 2019. Este o creştere de 19% a resurselor financiare, faţă de anul trecut. În acelaşi timp, Casa Naţională de Asigurări în Sănătate are cu 6,1 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut. În 2019, bugetul CNAS ajunge la obiectivul de a avea 4,84% din PIB, după ce mulţi ani ţinta de 5% a fost doar un deziderat. În ceea ce priveşte investiţiile operaţionale, bugetul pentru investiţii şi aparatură medicală a crescut semnificativ în 2019, cu 84%, şi a ajuns la peste un miliard de lei. Astfel, au început să se aloce bani pentru achiziţionarea de aparatură, reparaţii capitale şi finalizarea lucrărilor de investiţii începute la Spitalul de Pediatrie din Timişoara, Spitalul din Fălticeni început în 1990, blocul operator al Spitalului Universitar. Este foarte important că anul acesta va fi achiziţionată aparatură pentru blocurile operatorii de urologie, necesare pentru tehnicile chirurgicale minim invazive, conform standardelor europene, pentru toate cele 14 centre principale din ţară. Ultimele achiziţii în domeniu au fost făcute acum 17 ani, în 2002, astfel încât aparatura existentă are un grad mare de uzură. De asemenea, a crescut finanţarea şi pentru funcţionarea cabinetelor medico-sociale, pentru asistenţa comunitară, medicina şcolară şi pentru asigurarea cofinanţărilor destinate proiectelor finanţate din fonduri europene. Îngrijirea şi sănătatea copiilor a devenit o prioritate maximă pentru actuala guvernare. În câteva zile, se finalizează achiziţia celor 1.000 de incubatoare pentru toate maternităţile din România. Continuă dotarea cu aparatură imagistică de înaltă performanţă a secţiilor de neonatologie şi ginecologie şi se finanţează testul genetic de screening prenatal neinvaziv care depistează şi testează anomaliile genetice ale fătului. Se estimează un număr de 200.000 de gravide beneficiare. Alte măsuri cu impact direct asupra mamelor, sunt: creşterea finanţării pentru fertilizarea în vitro, introducerea programului naţional de testare şi tratament pentru carenţa de vitamina D în două etape - profilaxia rahitismului la sugar şi gravidă cu extindere la copil după 18 luni şi screening pe grupe de vârstă, în funcţie de criterii şi factorii de risc al deficitului sever de vitamina D. În legătură cu tratamentul bolilor grave, din acest an se asigură inclusiv finanţarea pentru testarea markerilor tumorali şi moleculari, necesari pentru prescrierea medicamentelor inovative, nou introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite, pe care acum o sponsorizează firmele de medicamente. Şi în 2019, lista de medicamente compensate şi gratuite va fi modificată trimestrial, pentru o mai bună actualizare a tratamentelor necesare, în pofida faptului că legislaţia prevede cel puţin o corecţie pe an. Totodată, pacienţii români vor avea în fiecare an acces la tratamente inovative de ultimă generaţie.
Alexandra Presură "Implicarea tinerilor, fundamentală pentru dezvoltarea societăţii româneşti" Remarc cu bucurie, cu prilejul Zilei naţionale a tineretului, sărbătorită în fiecare an în ziua de 2 mai, participarea tinerilor noştri în toate sferele de activitate, vitală dezvoltării societăţii româneşti, construită pe valori precum democraţia, toleranţa şi prosperitatea. Cred că tinerii pot deveni parte proactivă a proceselor care au loc în societate şi în viaţa politică, economică şi socială, dezvoltându-se ca cetăţeni responsabili şi capabili să îşi valorifice uriaşul potenţial, creativitatea şi talentul la un înalt nivel de performanţă. Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD garantează şi stimulează participarea decizională a tinerilor, printr-o serie de politici publice destinate lor, precum şi prin alocarea resurselor necesare implementării acestora. Sunt convinsă că tinerii vor reprezenta şi în viitor pilonii dezvoltării ţării noastre, în ciuda dificultăţilor inerente întâmpinate de-a lungul perioadei post-decembriste. În prezent, tânăra generaţie este susţinută în mod real de PSD, cu soluţii concrete, atât pentru a-şi găsi locuri de muncă, cât şi pentru a avea locuinţe, şi implicit de a duce o viaţă decentă şi lipsită de griji. Printre măsurile referitoare la tineret, amintesc Programele "Investeşte în tine", "Start-up Nation", "România angajează", care le permit atât să investească în dezvoltare personală, educaţie sau spaţii locative, cât şi să se angajeze sau să îşi dezvolte propriile afaceri. De asemenea, tinerii cu rezultate la învăţătură deosebite primesc granturi de până la 4.000 de euro pentru a-şi continua studiile universitare, inclusiv pe domeniul cercetării, în România. Strategiile pentru tineri sunt cuprinse în Programul de guvernare al PSD, iar programele privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a acestora vor fi multiplicate în perioada următoare. Încurajez maximizarea implicării tinerilor în toate procesele decizionale legate de dezvoltarea sectorului de tineret, astfel încât programele care le sunt adresate să fie cu adevărat adaptate necesităţilor lor reale. Subliniez însă că nu doar Ziua naţională a tineretului este o oportunitate pentru tineri de a-şi face vocea auzită şi pentru a participa dinamic în societate, ci aceste acţiuni trebuie promovate în fiecare zi. La ceas aniversar, le urez tuturor tinerilor din România multă sănătate, împliniri şi reuşite depline în tot ceea ce fac! Să fiţi pozitivi, curajoşi, implicaţi şi înţelepţi, pentru că, aşa cum frumos spunea Aristotel, "Numai obiceiurile bune formate în tinereţe sunt cele care contează cu adevărat!"
Claudiu-Vasile Răcuci "După doi ani de aşteptare, persoanele cu handicap grav nu vor mai fi reevaluate periodic" Au trecut mai mult de doi ani de când eu am propus, printr-un proiect legislativ, ca persoanele care suferă de un handicap grav sau deosebit de grav să nu mai fie nevoite să se prezinte periodic la comisiile de evaluare. Cei care s-au opus proiectului meu au fost tocmai cei din PSD şi din ALDE, precum şi reprezentanţii Ministerului Muncii, care astăzi se laudă că au făcut "o mare dreptate socială"! Diminuarea birocraţiei nu este un fapt de mare vitejie la guvernare, ci ar trebui să fie un semn de normalitate. De ce nu au făcut acest lucru încă de acum doi ani, atunci când au avut proiectul legislativ propus de mine chiar pe masa deciziei parlamentare şi au aşteptat tocmai până acum, ştiind că mii de persoane cu handicap grav sunt umilite de birocraţia statului român? De ce au acceptat ca oameni aflaţi în suferinţă să parcurgă zeci de kilometri până la comisiile judeţene de evaluare, să stea cu zilele pe la cozile interminabile, ca să demonstreze că boala de care suferă nu se va vindeca niciodată? De ce dau dovadă, prin orice măsură guvernamentală pe care o iau, de un cinism de nedescris? De ce vor să creeze persoanelor vulnerabile senzaţia că drepturile acestora sunt negociabile? Vreau să cred că ordinul abia semnat de ministrul muncii, prin care persoanele cu handicap grav nu vor mai fi reevaluate periodic, să se pună în practică imediat, chiar de săptămâna aceasta, la nivelul întregii ţări. Chiar dacă măsura a întârziat mai bine de doi ani, nu aş vrea să auzim că ea se implementează cu dificultate sau în mod greşit, iar situaţia persoanelor cu handicap nu s-a schimbat cu nimic!
Anişoara Radu "O şansă la educaţie pentru copii" Luni, 22 aprilie, la Palatul Victoria, a fost lansat un proiect cu impact social major, finanţat din fonduri europene. Mă refer la programul care va facilita accesul copiilor în creşe. Copiii reprezintă cea mai importantă resursă a unui stat, iar facilitarea accesului acestora la educaţie reprezintă cea mai bună investiţie pentru viitorul României. Este evident că o societate poate evolua doar prin educaţie, iar proiectul se va adresa copiilor cu posibilităţi reduse, prin dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie. Promovarea programului reprezintă o dovadă în plus, după creşterea salariilor din sistemul de educaţie, că educaţia reprezintă un domeniu prioritar pentru Guvernul PSD-ALDE. Practic, implementarea lui va permite unui număr de 30.000 de copii să aibă acces gratuit în creşe. În acest sens, copiii cu vârsta de până la 2 ani, ai căror părinţi nu au un loc de muncă, precum şi cei care provin din familii cu venituri reduse, care aparţin categoriilor vulnerabile, vor fi principalii beneficiari ai proiectului. De asemenea, prin acest program vom susţine şi copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate. Implementarea acestui program este deosebit de necesară pentru România, ţinând cont că doar 2% dintre copiii aflaţi în situaţiile menţionate mai sus sunt înscrişi astăzi la creşă. De cele mai multe ori, copiii care provin din astfel de familii nu au posibilitatea de a fi înscrişi la creşe, iar acest lucru are impact negativ asupra dezvoltării lor intelectuale ulterioare. Din acest motiv, considerăm absolut necesară promovarea unor iniţiative de acest gen, care să faciliteze accesul la educaţie a cât mai multor copii care aparţin categoriilor vulnerabile. Promovarea proiectului reprezintă un pas înainte pentru dezvoltarea serviciilor de educaţie şi îngrijire timpurie, atât de necesare în procesul de dezvoltare a capacităţii umane în România. Valoarea acestui proiect este de 168 de milioane de euro, o sumă suficientă pentru atingerea obiectivelor asumate prin program. Vreau să felicit Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale pentru promovarea acestui proiect, finanţat din fonduri europene.
Florin-Claudiu Roman "Învăţământul dual are nevoie de o stimulare reală!" Mă bucură faptul că a fost adoptată de Camera Deputaţilor propunerea legislativă iniţiată de mine, care prevede creşterea cuantumului bursei pentru elevii din învăţământul profesional şi dual, de la 200 de lei la 300 de lei, precum şi o majorare anuală cu 150 lei a cuantumului burselor profesionale, începând din anul 2020. Astfel, această bursă urmează să ajungă la cuantumul de 900 de lei sau echivalentul a 200 de euro. Practic, proiectul de lege al PNL este similar modelului german, unde elevii au fost atraşi să urmeze cursurile învăţământului profesional şi dual, prin oferirea de burse consistente. Regret însă că această adoptare a iniţiativei menţionate a fost una tacită în Camera Deputaţilor, şi nu prin vot, aşa cum ar fi fost firesc în cazul unei propuneri atât de importante pentru stimularea învăţământului dual! În condiţiile în care România se confruntă de ceva vreme cu o criză acută a forţei de muncă, dar, în special, cu tergiversarea îndelungată a adaptării ofertei la cerinţele reale ale pieţei muncii, deci, implicit, cu reformarea urgentă a învăţământului în acest sens, consider că în Parlamentul României este nevoie de dezbateri ample pe tema revigorării învăţământului profesional, precum şi de găsirea celor mai bune şi viabile soluţii pentru stimularea acestui tip de învăţământ. Ceea ce se întâmplă deja pe piaţa muncii - şi mă refer la faptul că din ce în ce mai mulţi întreprinzători îşi caută forţă de muncă în afara graniţelor ţării - ar trebui să reprezinte un serios semnal de alarmă pentru cei din PSD-ALDE care guvernează de câţiva ani buni România, dar care nu au luat niciun fel de măsuri concrete până în prezent în privinţa revigorării învăţământului dual. Cred că pentru a face atractiv, cu adevărat, învăţământul dual este nevoie nu numai de vorbe în vânt ale Guvernului şi ale majorităţii parlamentare aflate la putere, ci este nevoie, în primul rând, de fapte, adică de măsuri concrete, aşa cum sunt cele de acordare a unor burse consistente! Sunt convins că numai astfel de măsuri stimulative îi pot convinge pe elevii care îşi doresc să aibă o meserie, să se îndrepte cu încredere spre această formă de învăţământ. În plus, având în vedere mediul din care provin în general aceştia, trebuie să aibă şi siguranţa că au şansa de a obţine nişte alocări financiare, prin burse, din care ar putea supravieţui cât de cât decent, evitându-se ca ei să fie nevoiţi să plece în străinătate, în căutarea unui trai mai bun.
Răzvan-Ilie Rotaru "PSD a adus mai mulţi bani în buzunarele românilor" Opoziţia şi preşedintele Iohannis, care contestă efectele creşterii economice şi ale creşterii puterii de cumpărare, primesc, trimestrial, dovada că nu reuşesc să perceapă realitatea în care trăiesc, sau că furnizează în mod voit informaţii false, în funcţie de propriile interesele politice. Datele statistice arată, fără dubiu, că în guvernarea PSD românii au mai mulţi bani în buzunare, care le asigură o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Concret, românii şi-au cumpărat mai multe maşini noi, merg mai des în concedii, în excursii şi îşi permit să cheltuiască mai mulţi bani pe activităţi de petrecere a timpului liber. Astfel, activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei a înregistrat o cifră de afaceri cu 16,5% mai mare, comparativ cu perioada ianuarie - februarie 2018, provenită din: activităţile hotelurilor şi restaurantelor +23,2%, activităţi de spălare şi curăţare a articolelor textile +10,5%, jocuri de noroc şi alte activităţi recreative +8,9%, activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor +2,6%. Semnificativ pentru creşterea bunăstării în ultimul an este şi avansul cu 5% al cumpărărilor de autoturisme noi. În acelaşi timp, salariul mediu net în construcţii a crescut cu 43%. În acest sens, se dovedeşte, încă o dată eficienţa măsurilor prevăzute în Programul de guvernare. Guvernul a avut dreptate. Insistenţa guvernării PSD, de a lua măsurile necesare pentru ca băncile să nu smulgă din buzunarele românilor, prin dobânzi majorate artificial, beneficiile creşterilor de salarii şi pensii pentru români, va da roade. Începând cu luna mai, odată cu aplicarea în locul ROBOR, a unui nou indicator care se va baza pe dobânda la tranzacţiile efective dintre bănci, şi nu pe cotaţii, ratele la creditele bancare vor scădea. Este anticiparea specialiştilor bancari, care estimează dobânzi semnificativ mai reduse la împrumuturi. Astfel, ratele la creditele ipotecare vor scădea cu 5%, iar cele la creditele de consum cu 1,5%. Pentru creditele deja în derulare oamenii vor putea apela la refinanţare, pentru a putea beneficia de aplicarea noului indicator de referinţă pentru stabilirea dobânzilor. O altă măsură benefică se regăseşte în O.U.G. nr. 114 care a deblocat domeniul construcţiilor, în care exista o acută lipsă de forţă de muncă. Facilităţile salariale prevăzute de ordonanţă îi determină pe mulţi români care lucrau în străinătate să se întoarcă acasă. Prin scăderea taxelor, salariul mediu net din domeniul construcţiilor a crescut cu 43% în perioada februarie 2018 - februarie 2019, iar cel brut a avansat cu 18% în acelaşi interval, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, salariul mediu net în construcţii a fost, în februarie 2019, 2.763 de lei, iar cel brut 3.810 lei. Avansul vine ca efect al prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018, adoptată la sfârşitul anului trecut. Printre măsurile incluse în document, se regăseşte obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii, ceea ce înseamnă un salariu minim de circa 2.352 de lei, aproape 500 de euro. Angajatorii spun că facilităţile, respectiv eliminările şi scăderile de taxe şi contribuţii care au însoţit obligaţia de majorare a salariilor din acest domeniu au atenuat impactul măsurii, astfel încât nu au existat costuri salariale mult mai mari.
Alexandru Rotaru "Sănătatea nu trebuie să aibă culoare politică!" De când a preluat guvernarea, PSD a majorat considerabil bugetul alocat Ministerului Sănătăţii, conform Programului de guvernare, în care şi-a asumat sănătatea ca domeniu prioritar. De aceea, este absolut inacceptabil ca tocmai Klaus Iohannis, într-unul dintre accesele sale politicianiste cu care ne-a obişnuit, să atace PSD că nu investeşte în spitale, în condiţiile în care PNL, partidul care îl susţine din nou în campania prezidenţială, a închis zeci de spitale din România, redeschise ulterior în guvernarea PSD. Ipocrizia opoziţiei, în special a preşedintelui, este cu atât mai mare, în condiţiile în care anul trecut au fost majorate salariile medicilor şi asistenţilor medicali la nivelul anului 2022, oprind practic exodul medicilor şi asistenţilor din ţară. Din fericire, românii îşi amintesc bine că PNL a tăiat cu 25% salariile celor care lucrează în sănătate, spunându-le medicilor şi asistentelor să îşi caute de lucru în străinătate. Este deci cel puţin imoral ca tocmai Iohannis şi PNL să abordeze acest subiect al veniturilor personalului medical, când ei au acţionat fără să se gândească la români. Dar, domnule Iohannis, românii nu uită! Mai mult, pentru anul în curs, Guvernul PSD a alocat pentru sănătate cel mai mare buget din istoria României, 46,6 miliarde lei, cu 16 miliarde lei mai mult decât a alocat în 2016 Guvernul tehnocrat - Cioloş, susţinut de Iohannis şi PNL. Există unităţi sanitare care, în urma solicitărilor transmise la Ministerul Sănătăţii, au primit deja aprobare pentru fondurile necesare - de pildă, judeţul Neamţ va dispune de un spital nou, la cele mai înalte standarde, după ce Guvernul a aprobat finanţarea a peste 21 de milioane de lei, pentru construirea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Finanţarea este asigurată din Fondul de rezervă bugetară, din bugetul de stat pentru 2019, şi se adaugă finanţărilor importante, de sute de milioane de euro, aprobate de Guvernul PSD-ALDE în ultimii ani, pentru judeţul Neamţ. Este o dovadă în plus că investiţiile guvernamentale nu rămân la stadiul de promisiuni, ci devin rând pe rând, realitate. Alocarea acestor fonduri îl contrazice încă o dată pe preşedintele Klaus Iohannis şi poate nu ar fi rău dacă şeful statului ar renunţa puţin la campania electorală şi ar fi mai atent la nevoile românilor şi la soluţiile găsite de Guvern. PSD a înţeles că românii au nevoie de unităţi medicale moderne, cu utilări şi echipamente pe măsură. Despre asta trebuie să vorbim, despre politică şi despre oameni capabili care ştiu şi vor să transforme politica în fapte şi să se lupte pentru bunăstarea cetăţenilor, pentru că România merită mai mult, românii merită mai mult!
Elvira Şarapatin "Mii de proiecte finanţate sunt finalizate şi în curs de realizare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, iniţiat de PSD" Programul Naţional de Dezvoltare Locală, implementat de Liviu Dragnea în 2012, se dovedeşte a fi cel mai important proiect de investiţii din România. Etapa a doua a PNDL este inclusă şi extinsă în actualul Program de guvernare. Proiectele aflate în finanţare sau în curs de realizare aduc în satele româneşti apă şi canalizare, drumuri asfaltate, şcoli, creşe şi grădiniţe şi unităţi sanitare reabilitate şi modernizate. Măsurile prevăzute în actualul Program de guvernare ridică şi modernizează satul românesc. Sunt finanţate sau în curs de finanţare 12.681 de obiective, 70% dintre acestea fiind în mediul rural. Importanţa PNDL este atestată de obiectivele asumate: Etapa I a PNDL din perioada 2013-2020 a avut o alocare de 17,6 miliarde lei. Aceasta înseamnă 5.502 obiective. Din cele 17,6 miliarde, mai mult de jumătate dintre investiţii au fost finalizate. Pentru etapa a doua a PNDL din perioada 2017-2020, Guvernul a alocat suma de 30 de milioane de lei pentru 7.179 obiective, dintre care 441 sunt deja finalizate. În acelaşi timp, datorită aprobării O.U.G. nr. 114, a început să crească industria construcţiilor. Este efectul creşterii salariului minim în acest domeniu la 3.000 de lei şi al accelerării investiţiilor publice. Datele demască habarnismul economic al preşedintelui Iohannis şi al liderilor opoziţiei şi scot în evidenţă performanţele Guvernului PSD, în ciuda repetiţiilor robotice, mincinoase ale lui Blocanis, care nu vede decât eşecuri economice. Este evident în acest moment că anul 2019 va fi, aşa cum a promis Executivul, anul investiţiilor. Noul motor de creştere economică va asigura atingerea parametrilor din Programul de guvernare şi din bugetul propus de actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE.
Viorel Stan "Investiţii în sănătate - Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ va avea un nou sediu" Auzim tot mai des că sistemul sanitar din România este slab, că nu avem spitale, medici sau aparatură performantă. Însă cred că investiţiile din următoarea perioadă vor schimba această percepţie, pentru că în sistemul de sănătate românesc se întâmplă şi lucruri bune. Una dintre cele mai recente investiţii în spitalele româneşti este cea făcută la Piatra Neamţ. Vorbim despre faptul că Guvernul va aloca 21 de milioane de lei pentru proiectarea unui nou sediu al Spitalul Judeţean de Urgenţe Piatra Neamţ. În prezent, corpurile de clădire aferente spitalului sunt într-o stare avansată de degradare şi se află în clasa a II-a de risc seismic, iar alocarea acestor bani pentru proiectarea unei noi clădiri era absolut necesară. Noul spital va avea, conform proiectului, 15 etaje şi o suprafaţă desfăşurată de 44.000 de metri pătraţi, dintre care 30.000 vor fi folosiţi strict în scopuri medicale. De asemenea, unitatea medicală va deţine şi un Centru de Radioterapie şi Oncologie, dar şi un heliport pentru situaţiile de urgenţă. Faptul că se va construi acest spital este o veste extraordinară pentru toţi locuitorii municipiului Piatra Neamţ, dar şi pentru cei care locuiesc în judeţele învecinate. Calitatea serviciilor medicale va creşte, pacienţii vor fi îngrijiţi într-un centru modern, cu aparatură medicală performantă. De asemenea, condiţiile de muncă ale personalului medical se vor îmbunătăţi. Şi avem speranţa că medicii şi asistentele vor rămâne să lucreze acolo. Banii daţi de Guvern pentru proiectare vin din fondul de rezervă bugetară. Investiţia totală se ridică însă la aproximativ un miliard de lei şi va fi realizată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Construirea acestui sediu este un proiect în care cred şi pe care îl susţin, mai ales că reprezintă un pas înainte spre acel sistem de sănătate pe care ni-l dorim cu toţii, cu spitale noi, curate, dotate şi în care pacienţii să se simtă, mai presus de toate, în siguranţă.
Florinel Stancu "Deblocarea navigaţiei pe Dunăre este un obiectiv pentru dezvoltarea Olteniei" Dunărea a reprezentat de-a lungul timpului o importantă cale naturală de transport. Importanţa strategică a Dunării, ca un coridor paneuropean pentru tranzitul de mărfuri dintre Europa Centrală, Europa de Vest şi Marea Neagră, a fost reconfirmată de către Comisia Dunării, prin înfiinţarea Coridorului VII, şi de către Guvernul României care consideră că dezvoltarea coridorului este de o importanţă strategică, având în plan modernizarea sistemului de semnalizare şi a măsurilor hidrotehnice, asigurarea adâncimii minime de navigaţie în punctele critice pe toată perioada anului, modernizarea şi întreţinerea infrastructurii portuare - baraje, pilone, bazine şi zone portuare. De-a lungul celor 1.075 de kilometri traversaţi în România, Dunărea parcurge 387 de kilometri în regiunea Sud-Vest Oltenia - 192 de kilometri în Mehedinţi, 150 de kilometri în Dolj şi 45 de kilometri în Olt, iar din cele 20 de oraşe pe care le traversează de-a lungul malului românesc, 5 aparţin regiunii Oltenia - Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Bechet şi Corabia. Pe lângă acestea, regiunea Oltenia mai dispune şi de porturile din comunele Sviniţa, Dubova, unde se află şi portul Tisoviţa, Gruia, Cetate şi Rast. Din punctul meu de vedere, şi nu este doar părerea mea, dezvoltarea Olteniei, regiunea de unde provin şi al cărei reprezentant sunt, este strâns legată de acest fluviu. În Programul de guvernare ne-am fixat măsuri concrete, prin care să revitalizăm cele 12 judeţe riverane Dunării, cu investiţii în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism şi eficienţă energetică. În acest sens, investiţiile mari au fost demarate deja. Podul care va lega Brăila de Tulcea sau, mai bine spus, Moldova de Dobrogea, se construieşte şi va fi gata în anul 2021. Aproximativ 59 de milioane de euro sunt investiţi în modernizarea ecluzelor de la Canalele "Dunăre - Marea Neagră" şi "Midia Năvodari - Poarta Albă", care leagă portul Constanţa de fluviul Dunărea, în sud-estul României. Oraşele de la Dunăre beneficiază de bani pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Porturile de la Dunăre, în schimb, continuă să se afle în aşteptarea unor zile mai bune. Din datele economice privind exploatarea portuară de la Dunăre, pare că acestea nu şi-au mai revenit după criza financiară pe care au suferit-o în anul 2009. Dacă în Portul Constanţa s-au înregistrat creşteri spectaculoase în ultimii ani, traficul total de mărfuri înregistrat în primul trimestru al anului 2019 în porturile maritime româneşti, majorându-se cu 12,75%, ajungând la 15,05 milioane tone, faţă de 13,34 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, în ce priveşte traficul fluvial lucrurile, nu stau foarte bine. Trebuie continuate măsurile dedicate relansării transportului de mărfuri pe Dunăre şi implicit a exploatării portuare. Porturile de la Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu şi Galaţi au nevoie de terminale trimodale noi. Porturile Orşova, Moldova Veche, Calafat, Tulcea, Brăila au nevoie de investiţii pentru modernizarea terminalelor de pasageri şi a zonelor adiacente. Guvernul PSD-ALDE a realizat primii paşi în acest sens. Urmează noi acţiuni care, după părerea mea, trebuie să se întâmple într-un timp cât mai scurt. Prima veste bună este că o navă construită la Şantierul naval Giurgiu, Concordia EU 2019, a fost lansată la apă pentru a asigura activitatea de semnalizare a şenalului navigabil pe sectorul românesc de Dunăre. Optimizând adâncimile şi asigurând navigarea în siguranţă a navelor care transportă marfă, dar şi pasageri, vom putea creşte potenţialul de dezvoltare a tuturor oraşelor şi comunelor de pe malul Dunării. Este de datoria noastră să readucem exploatarea portuară de la Dunăre la un nivel foarte ridicat!
Ciprian-Constantin Şerban "Săptămâna Patimilor şi Învierea Domnului să fie un moment de reflecţie la cultura credinţei şi importanţa sa pentru evoluţie socială, dar şi la nevoia de mai multă pace şi armonie în comunităţile unde conflictele religioase provoacă suferinţe, cum a fost cazul din Sri Lanka" Conform tradiţiei bisericeşti majoritare din ţara noastră, ne aflăm în Săptămâna Patimilor, care a debutat odată cu Duminica Floriilor şi se va încheia în Sâmbăta Mare. În fiecare zi a acestei săptămâni au loc slujbele numite "Denii", care ne conduc către marele praznic al Învierii Domnului. În aceste zile, mulţi români se întorc din străinătate pe meleagurile străbune, pentru a fi alături de părinţii şi de familiile lor şi pentru a celebra spiritul pascal, româneşte. În această săptămână, fiecare caută mai multă linişte sufletească şi împăcare cu ceilalţi, pentru a ne pregăti de primirea luminii creştinătăţii pe care o aduce an de an învierea Mântuitorului. Timpul pregătirii pentru Învierea Domnului este un timp în care trebuie să fim solidari mai mult ca oricând cu cei care se află în nevoie. Condamnăm cu fermitate conflictele pe bază de credinţă şi neînţelegerile etnice sau de orice altă natură dintre grupurile religioase. Zilele trecute, bucuria credincioşilor catolici care au celebrat Învierea Domnului, au fost umbrite de tragicele evenimente din Sri Lanka. Libertatea religioasă este esenţială în orice societate democratică. Este trist că vedem din ce în ce mai multe cazuri de îngrădire a exprimării propriei credinţe pe bază de acte de cult, prin atacuri brutale la adresa comunităţilor religioase. Toate aceste cazuri pe care le vedem nu fac decât să contribuie la "ghetoizarea" grupurilor religioase şi, totodată, la imposibilitatea exercitării unei funcţii a acestora pentru diversitate culturală şi o mai bună înţelegere socială. Libertatea de expresie religioasă este un dar, care, alături de tradiţia populară a fiecărui popor în parte, poate conduce la o armonizare a patrimoniul cultural şi la o bogăţie spirituală. Această constantă o vedem în mod special în prejma sărbătorilor pascale. Să încercăm, în această săptămână, să ieşim din vâltoarea cotidiană şi să ne aplecăm mai mult asupra celor sufleteşti, să uităm de diferenţele şi neînţelegerile care ne despart unii de alţii şi să devenim mai înţelegători şi mai iertători. Creştinismul înseamnă iertare, pace şi lumină. Să contribuim şi noi, fiecare după putinţă, la aceste virtuţi. Dezbinarea trebuie redusă, pentru că ea nu face decât să conducă la regresul culturii şi al societăţii. Să nu uităm nici de acei creştini care suferă din pricina credinţei, aşa cum s-a întâmplat cu cei doi episcopi sirieni de Alep, Paul Yazigi şi Ioan Ibrahim, al căror caz a fost readus în discuţie zilele acestea de Consiliul Mondial al Bisericilor, conform căruia aceştia au fost răpiţi în urmă cu cinci ani de zile, însă nu se cunosc date cu privire la locul unde s-ar putea afla. Sărbătorile pascale să ne lumineze pe toţi, să fim mai buni, mai solidari, să întâmpinăm lumina pascală alături de familiile noastre, purtându-i în gând pe toţi cei care sunt constrânşi de diverse circumstanţe să nu se poată bucura de aceste momente speciale de sărbătoare ale creştinătăţii. Sărbătoarea pascală, care prelungeşte bucuria de la comunitatea catolică la cea ortodoxă, ne învaţă că trebuie să fim uniţi în credinţă şi în solidaritate creştină, pentru o întărire a păcii şi pentru reducerea conflictelor pe teme de credinţă. Dovadă că noi românii ne dorim acest lucru, este vizita Papei Francisc în România, "Grădina Maicii Domnului", care urmează să se desfăşoare în perioada - 31 mai - 2 iunie. În aşteptarea acestor evenimente, le doresc tuturor românilor sărbători binecuvântate, lumină, pace şi sănătate!
Angel Tîlvăr Bilanţul celor 100 de zile la şefia Consiliului UE, prezentat de prim-ministrul României, miercuri, 17 aprilie 2019, reconfirmă eforturile tuturor autorităţilor române implicate în sprijinirea proiectului european. Salut rezultatele bune ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în cele 100 de zile de mandat. Personal, mi-am exprimat fără echivoc, de la bun început, încrederea în capacitatea României de a gestiona această preşedinţie, am sprijinit şi voi oferi tot sprijinul meu în continuare, în finalizarea cu succes a acestui mandat. Prima jumătate a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene s-a dovedit eficientă şi productivă, România având parte de aprecieri în ceea ce priveşte modul în care a coordonat, a negociat şi a finalizat până în prezent dosare grele aflate în atenţia Consiliului. Aceste rezultate reprezintă o confirmare a respectării angajamentelor luate şi cred că am trecut "testul de maturitate", demonstrând că atacurile şi previziunile sumbre lansate înainte de preluarea acestui mandat au fost nefondate. Sper în continuarea implicării şi cooperării tuturor actorilor relevanţi, pentru succesul deplin al Preşedinţiei ţării noastre la Consiliul UE. Considerând că acţiunile organizate pe dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei României la Consiliul UE vin să le întărească şi să le sprijine pe cele stabilite la nivel executiv, mi se pare oportună o trecere în revistă a activităţilor dimensiunii parlamentare din prima jumătate a Preşedinţiei române a Consiliului UE. Mă voi referi la activităţile în care s-a implicat sau pe care le-a organizat Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, pe care o coordonez. Trebuie precizat că un rol extrem de important în reuşita acestor evenimente l-au avut activităţile noastre pregătitoare, începute de anul trecut: vizite, întâlniri bilaterale, şedinţe ale comisiei, discuţii cu forurile europene sau cu misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, toate acestea conlucrând la elaborarea priorităţilor agendei dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei la Consiliul UE. În noiembrie 2018, la Palatul Parlamentului, am participat la dezbaterea interactivă a Conferinţei Preşedinţilor din Parlamentul European, condusă de preşedintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani, cu preşedinţii Comisiilor Camerei Deputaţilor şi Senatului. A urmat, la câteva zile, întrevederea cu domnul Dimitris Avramopoulos, Comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, prilej de dialog substanţial despre priorităţile în domeniul migraţiei şi afacerilor interne, aflate pe agenda Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Tot în luna noiembrie a anului trecut, am avut întrevederea cu reprezentanţii Comisiei pentru Comerţ Internaţional, INTA, din Parlamentul European, delegaţie condusă de domnul Bernd Lange, preşedintele comisiei, şi de domnul Iuliu Winkler, vicepreşedinte al comisiei, în cadrul căreia am discutat despre priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE în domeniul comerţului şi despre evenimentele care vor fi organizate de ţara noastră pe această temă. Odată cu preluarea de către România a Preşedinţiei rotative, acţiunile de pe agenda comisiei noastre s-au intensificat. Cooperarea la nivel parlamentar şi diplomatic a statelor membre este esenţială pentru reuşita preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene . În acest sens, în data de 16 ianuarie, anul acesta, împreună cu distinsa colega Gabriela Creţu, omoloaga mea din Senatul României, am avut o întâlnire extrem de utilă şi aplicată cu ambasadori şi reprezentanţi ai corpului diplomatic al statelor membre ale Uniunii Europene, acreditaţi la Bucureşti. Reuniunea preşedinţilor Conferinţei Organelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene, COSAC, din 20-21 ianuarie, a marcat debutul dimensiunii parlamentare din cadrul Preşedinţiei României la Consiliul UE. Conferinţa s-a bucurat de prezenţa a peste 150 de parlamentari din toate cele 28 de state membre ale UE, precum şi din cele 5 state candidate şi din alte 3 ţări cu statut de invitat special. La 6 februarie 2019, la Palatul Parlamentului, împreună cu alţi colegi deputaţi din comisie, am avut întâlnirea cu delegaţia Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german, Bundestag. În cadrul discuţiilor, demnitarii germani şi-au manifestat interesul pentru temele de actualitate de pe agenda Comisiilor pentru afaceri europene ale Parlamentului României, cu precădere din perspectiva subsidiarităţii, dar am adus în discuţie şi procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest şi aderarea la spaţiul Schengen. Cu acest prilej, în demersul nostru pentru intensificarea cooperării interparlamentare, a fost iniţiată vizita pe care o vom efectua la Berlin, în luna iunie a acestui an. În contextul suprapunerii parţiale a mandatului SUERD cu cel al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, ne-am propus să reafirmăm rolul SUERD în asigurarea relaţiilor de bună vecinătate, a stabilităţii şi cooperării regionale. Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor a organizat la 21 martie 2019, la Palatul Parlamentului, cea de-a 6-a Conferinţă a Parlamentarilor din Regiunea Dunării, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, parlamentari, ambasadori şi membri ai corpului diplomatic. La 1 aprilie 2019, exact la jumătatea mandatului României la Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene, a fost organizată de Comisia de afaceri europene a Senatului României, Conferinţa Interparlamentară privind Viitorul Europei. În calitate de organizatori ai ultimei reuniuni parlamentare şi totodată ai evenimentului de bilanţ de pe agenda dimensiunii parlamentare - sesiunea plenară a celui de-al LXI COSAC, care va avea loc la Bucureşti în perioada 23-25 iunie 2019 - pot să vă spun că lucrăm intens, mai ales că pregătirile noastre se desfăşoară într-o perioadă plină de provocări la nivelul forurilor europene, evident, influenţată de Brexit şi de alegerile europene.
Raluca Turcan "PNL îi solicită majorităţii PSD-ALDE să înceteze imediat să modifice legile justiţiei pe repede-înainte, până când românii nu îşi vor exprima voinţa la referendumul din 26 mai 2019!" PSD-ALDE intenţionează să simuleze, din nou, o dezbatere pe modificările la Codul penal şi Codul de procedură penală. Ştim cu toţii că aceste modificări sunt scrise de avocaţii lui Dragnea! Graba lor este justificată de împlinirea unor termene de prescripţie. Pe româneşte, dacă nu le-a ieşit pasenţa cu ordonanţele de urgenţă, forţează acum albirea dosarelor, prin diminuarea termenelor privind răspunderea penală, adică hoţul neprins la timp este mare negustor cinstit. Este foarte grav că, pe lângă salvarea lui Dragnea şi a altor corupţi VIP, vor scăpa de acuzaţii mii de infractori de drept comun, extrem de periculoşi - violatori, criminali, tâlhari. De asemenea, toate prejudiciile cauzate de infracţiunile de corupţie nu vor mai putea fi recuperate. Infractorii vor rămâne în libertate şi cu banii în buzunar. PNL va încerca să împiedice adoptarea unor legi în favoarea infractorilor. PNL nu va vota aceste nenorociri. PNL va contesta la CCR atât Codul penal, cât şi Codul de procedura penală.
Adrian-Mihăiţă Todoran "România, adusă în pragul falimentului, după doi ani de guvernare PSD-ALDE" Majorările de salarii şi pensii promise de PSD-ALDE au fost minciuni sfruntate, acoperite prin scamatorii contabile. Pe de o parte, creşterea unor salarii în anumite domenii din sectorul bugetar a fost mâncată de inflaţie, care, în sectorul privat a dus chiar la "tăierea" salariilor, prin scăderea puterii lor de cumpărare. Pe de altă parte, prin transferul contribuţiilor sociale la angajat, majorările de salarii au fost doar pe hârtie. Stimularea consumului peste puterea economiei interne a dus la o creştere masivă a importurilor, adică la un transfer din veniturile românilor în conturile altor ţări. Importăm mai mult decât exportăm cu peste un miliard de euro pe lună, iar în 2018 aproape 15 miliarde de euro din veniturile românilor s-au dus pe bunurile şi serviciile produse în alte ţări. La anumite categorii de produse, esenţiale pentru viaţa de zi cu zi a românilor, preţurile au luat-o razna în doi ani. În ianurie 2019, faţă de prima lună a guvernării PSD-ALDE, gazele s-au scumpit cu 18%, energia electrică cu 14,5%, combustibilii cu 11%, legumele cu 30%, cartofii cu 40%, carnea cu 10%, laptele şi pâinea cu 8%, ouăle şi untul cu 25% etc. Creşterea inflaţiei a dus la o urcare dramatică a dobânzilor şi a ratelor bancare pentru întreaga populaţie. Suma pe care o familie o plăteşte acum la bancă pentru un credit "Prima Casă" este cu 30% mai mare decât la începutul guvernării PSD-ALDE, indicele ROBOR fiind de patru ori mai mare. Viitorul şi dezvoltarea României au fost abandonate de această guvernare, care are cea mai mica alocare din PIB pentru investiţii şi cea mai slabă performanţă în atragerea de fonduri europene. Suntem înaintea ultimului an al exerciţiului financiar 2014-2020, în care România are la dispoziţie fonduri europene de peste 30 de miliarde de euro, însă rata de absorbţie efectivă din fondurile structurale în luna martie din 2019 este doar 14%. Dincolo de concluziile clare şi triste ale unei guvernări mincinoase care a promis lapte şi miere, dar nu a făcut altceva decât să pericliteze viitorul ţării, putem spune că aceşti doi ani, în care România s-a aflat sub talpa lui Dragnea, au însemnat un adevărat regres.
Constantin Codreanu "Ministerul Sănătăţii trebuie să accelereze procesul de recunoaştere a diplomelor medicilor cu cetăţenie română din Republica Moldova!" Prin declaraţia politică de astăzi revin asupra solicitării pe care am adresat-o în repetate rânduri ministrului sănătăţii privind accelerarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor din Republica Moldova. În martie 2018, am interpelat-o pe doamna ministru Sorina Pintea cu privire la condiţiile de acces pentru medicii basarabeni în câmpul muncii din România, prin care semnalam dificultăţile care apar pe parcursul procesului de obţinere a dreptului de exercitare a practicii medicale pe teritoriul ţării noastre. Conform normelor de recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1508/2008, titlurile oficiale de calificare ca medic specialist eliberate de statele terţe, altele decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, sunt recunoscute drept certificate de medic specialist, eliberate de Ministerul Sănătăţii pentru specialitatea respectivă, în vederea facilitării dreptului de exercitare a practicii medicale pe o perioadă nedeterminată sau a practicii medicale temporare/ocazionale pe teritoriul României a titularilor acestora. În măsura în care aceştia îndeplinesc condiţiile enumerate în art.1 lit. a)-c), art. 3. lit. a)-l) din cadrul Articolului unic - H.G nr. 764/11.10.2017, continuă să se confrunte cu o serie de probleme de ordin birocratic, cum ar fi perioada foarte îndelungată de recunoaştere a titlului. Ca răspuns la o altă interpelare trimisă ministrului sănătăţii, în care am solicitat informaţii privind numărul medicilor basarabeni care au aplicat şi, dintre aceştia, numărul celor care au trecut de procedura de recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist, în urma facilitării acestei proceduri prin H.G. nr. 764/11.10.2017 de la data intrării în vigoare a normei, am aflat că numărul celor care au primit soluţii favorabile era unul revoltător de mic. Din totalul de 262 de medici din Republica Moldova care şi-au depus dosarele pentru obţinerea dreptului de practică pe teritoriul României, în proces de evaluare la comisiile mixte de recunoaştere se aflau doar 174 de dosare, iar în cazul a 88 de dosare au fost făcute solicitări de completare, aşa cum cere Hotărârea Guvernului nr. 764 din 2017. Astfel, la sfârşitul anului 2018, din numărul total al solicitărilor, doar pentru 6 dosare a fost dat avizul Colegiului Medicilor din România şi au fost întocmite documentele de recunoaştere potrivit H.G. nr. 764/2017. Este o situaţie inacceptabilă, mai ales în situaţia în care România se confruntă cu o lipsă a cadrelor medicale! Chiar la începutul acestei săptămâni, ministrul sănătăţii a recunoscut că există nu mai puţin de 700 de posturi de medici de familie neocupate în România. Or, printre dosarele depuse de către medicii basarabeni, paleta specializărilor este una mult mai largă decât domeniul medicinii de familie. Am constatat această stare de fapt în cadrul audienţelor pe care le-am oferit la biroul parlamentar de la Chişinău, acolo unde mi s-au solicitat explicaţii clare ale acestei atitudini ambigue a Guvernului României. Executivul emite, pe de o parte, un act normativ care să faciliteze accesul pe piaţa forţei de muncă a medicilor basarabeni cu cetăţenie română, iar pe de altă parte utilizează formulări hilare - "diferă condiţiile de practicare a acestei specialităţi în cele două ţări" - pentru a tergiversa procesul respectiv. Îi solicit ministrului sănătăţii, Sorina Pintea, să întreprindă toate demersurile necesare pentru a accelera procesul de recunoaştere a diplomelor medicilor cu cetăţenie română din Republica Moldova!
Petru Movilă "România sub Liviu Dragnea sau când vânătorul devine vânat" Este o certitudine faptul că PSD nu mai este iubit de oameni, dar, să ajungi să fii fugărit în plină stradă, arată clar că este timpul să pleci acasă! Vizita la Iaşi a lui Liviu Dragnea şi a conducerii PSD, flancaţi de premierul Viorica Dăncilă şi armata de miniştri, a demonstrat că sondajele care estimează la 20% cota de popularitate a partidului mamă au un fundament real. Ceea ce s-a întâmplat în capitala Moldovei, dovedeşte faptul că ieşenii s-au săturat de promisiunile pe care le-au primit în ultimii ani. Marile proiecte ale Iaşiului nu mai sunt demult în atenţia guvernanţilor, iar banii ajung cu ţârâita. Cel mai mare judeţ din ţară, şi logic, bazin principal de votanţi, este lăsat voit, cu rea intenţie, în sărăcie şi subdezvoltare. S-au tăiat panglici inaugurale şi imaginare ani de zile. Toţi liderii PSD care s-au perindat pe la Iaşi, prin campanii, au anunţat că în anul respectiv vom avea prima lopată în Autostrada Iaşi - Târgu Neamţ. Şoseaua de centură şi Spitalul Regional de Urgenţă au devenit poveste. Din păcate, PSD nu a făcut altceva decât să ne semneze condamnarea la sărăcie. Puţine sunt judeţele care au primit de la buget mai puţini bani. Ura PSD faţă de acest judeţ a devenit oficială în acest an, când s-au alocat cele mai puţine fonduri din 1990 încoace. Toată această batjocură, toate mizeriile înghiţite cu de-a sila şi toate minciunile oferite cu zâmbetul pe buze din patru în patru ani au refulat. Orice popor are o limită, iar cei care au dat tonul schimbării au fost ieşenii. Evenimentul organizat de PSD la Iaşi pentru ungerea unui preşedinte marionetă, inutil şi fără esenţă, care nici măcar nu arată un minim de interes faţă de judeţul pentru care lucrează, a fost un simulacru ieftin, iar costul acestei mascarade a fost unul scump pentru PSD - dovada că a devenit istorie. Atunci, pe cine să mai mire huiduielile ieşenilor, de altfel binemeritate şi adunate în ani de zile, răbufnite dintr-o ură cum nici un partid nu a mai întâlnit. Toată povestea ultimilor ani petrecuţi sub influenţa lui Liviu Dragnea a avut şi parte bună - România se trezeşte. Cu fiecare atac asupra justiţiei, cu fiecare lege modificată peste noapte prin ordonanţe de urgenţă şi mai ales prin comportamentul denigrant la adresa românilor, indignarea oamenilor creşte din ce în mai mult, iar acest fenomen se va vedea în mai puţin de o lună, la votul la europarlamentare.
Emil-Marius Paşcan "Uniţi în Europa!" Guvernanţii şi actuala putere politică, aflaţi vremelnic la putere, se cred veşnici şi, sub pretextul luptei cu statul aşa-zis paralel, susţin modificarea legislaţiei penale, astfel încât să-i protejeze pe infractorii din politică... tot ei împrumută miliarde de euro în numele României, pe seama cetăţenilor săi, îndatorându-i pe români iresponsabil pe zeci de ani de acum încolo. Într-un elan demagogic naţionalist-populist, inventează duşmani ai românilor peste tot: "soroşii", "multinaţionalele", "roborul", "asasinii ascunşi prin hoteluri", "emceveul" şi însăşi "Uniunea, aşa-zis Ieuropeană"... sunt disperaţi să rămână la putere pentru a cotropi justiţia şi pentru a se salva de culpele penale, iar în acest sens îndatorează iresponsabil ţara şi se străduiesc să cumpere îngăduinţa şi pacienţa românilor, prin pretinse măriri de salarii şi pensii, care sunt însă invalidate de realitate prin inflaţie, devalorizarea Leului, şi anihilate de inventarea şi impunerea unor noi taxe şi impozite. În acest timp, Partidul Mişcarea Populară a promovat câteva sute de proiecte legislative pentru bunul mers al ţării. Parlamentarii PMP s-au situat printre cele mai active voci de la tribuna Parlamentului, luptând programatic pentru adevăratele probleme şi nevoi ale ţării. Rămânem un partid serios, care a promovat proiecte legislative de interes şi folos pentru ţară. Iată câteva dintre proiectele noastre, iniţiate şi coiniţiate, care s-au materializat prin propuneri legislative, unele devenind legi: Sunt doar câteva dintre proiectele noastre legislative concrete, înregistrate în Parlamentul României, iar unele au devenit legi. Unele partide şi unii colegi parlamentari au preluat o parte a proiectelor PMP, le-au asumat şi le-au susţinut prin vot. Le mulţumim! Susţinem hotărât proiectul politic de ţară - reunirea României cu Basarabia şi suntem pregătiţi pentru a intra în competiţia alegerilor europarlamentare. Uniţi în Europa!
Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Guvernul oferă ajutor familiilor şi persoanelor singure, de Paşti" Perioada Paştelui este una în care niciun român nu ar trebui să fie sau să se simtă singur. Din păcate, există persoane care se află în astfel de situaţii extreme, iar singurul care poate să le ofere un ajutor este statul român. Guvernul României a luat hotărârea, în urmă cu două săptămâni, să sprijine cu peste 500.000 de lei 147 de familii şi persoane singure, care au fost afectate de incendii, ploi, alunecări de teren, care au probleme grave de sănătate sau întâmpină alte cauze care le-ar putea exclude social. Măsura a fost luată pentru ca banii alocaţi să poată ajunge la timp, pentru Sărbătorile Pascale, la persoanele afectate. Consider că gestul făcut este unul plin de demnitate şi arată sprijinul şi respectul pe care actuala guvernare îl are pentru toate categoriile de persoane. A ajuta un om aflat în nevoie este un lucru nemaipomenit, mai ales când ne gândim că persoanele respective nu au nicio vină pentru situaţiile în care se află. Sunt convinsă că aceste alocări financiare sunt de mare folos pentru beneficiari, mai ales în această perioadă a anului. Cei care primesc aceşti bani sunt persoane din întreaga ţară, inclusiv din judeţul Dolj, judeţ pe care îl reprezint, semn că agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială din întreaga ţară şi-au dus la bun sfârşit şi cu profesionalism anchetele sociale. Defalcat, 22 de familii şi persoane singure din 12 judeţe şi din Bucureşti vor primi 104.400 lei, fiind afectate de incendii, 5 familii şi persoane singure din 4 judeţe, cu locuinţele afectate de ploi abundente şi alunecări de teren vor primi 24.000 de lei, iar 120 de familii şi persoane singure din 28 de judeţe şi din Bucureşti, care se confruntă cu situaţii deosebite - vor primi, în total, 421.800 de lei. Ca membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, salut măsura luată de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, care a pus la dispoziţie bani din propriul buget, pentru a-i ajuta pe aceşti români aflaţi în nevoie. Sper ca, în Duminica Paştilor, nimeni să nu fie singur, iar lucrurile să fie mai bune pentru fiecare dintre cei care vor primi aceste ajutoare. Sărbători fericite tuturor!