Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 februarie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Vom începe cu Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Florinel Stancu. Vă rog.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Proiectul Legii bugetului de stat pe 2019 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021 s-au dovedit serioase, sustenabile şi optimiste. Vreau să vă spun că nu am descoperit nici colapsul financiar, nici falimentul statului sau nenorocirile pe care le-au vestit tot felul de aşa-zişi analişti, din 2017 încoace. Asta înseamnă că opoziţia a minţit, iar analiştilor nu li s-a adeverit niciun pronostic economic. De aceea, ca răspuns la toate profeţiile negative şi nefondate, voi rezuma în câteva fraze cum a evoluat economia românească în anul 2018. Din punctul de vedere al creşterii economice, România se situează printre primele state membre UE. Pe ansamblul Uniunii Europene, avansul economic a fost de 2,1%. Pe partea ofertei, s-au înregistrat evoluţii pozitive în agricultură - 10,7%, industrie - 4,4% şi servicii - 3,1%, ceea ce arată caracterul sustenabil al creşterii economice, în timp ce valoarea adăugată brută din construcţii s-a diminuat cu 4,6%. Este de remarcat majorarea valorii adăugate brute din industrie - 4,4%, peste cea a creşterii economice. Numărul mediu de salariaţi a crescut cu 1,8% în primele 11 luni ale anului 2018, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2017. Constatăm o creştere şi la salarii. Câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost, în primele 11 luni ale anului 2018, de 4.448 de lei. Câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 13,2%, fiind de 2.672 de lei. În sectorul bugetar, creşterea medie a câştigului salarial mediu net a fost de 20,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, în timp ce în sectorul concurenţial s-a majorat cu 11,0%. Trebuie remarcat faptul că România înregistrează printre cele mai mari rate ale investiţiilor din rândul statelor membre UE, iar anul acesta le vom majora. Exporturile au crescut şi ele. Nu atât cât ne-am fi dorit noi, dar s-a înregistrat o creştere semnificativă. Ponderea exporturilor pe piaţa unică europeană a reprezentat 76,9% din totalul exporturilor româneşti, comparativ cu 76%, în primele 11 luni din 2017. Din nefericire, exportul net a înregistrat o contribuţie negativă de 1,6 procente, ca urmare a faptului că importul de bunuri şi servicii a crescut cu 9,1%, în timp ce exportul acestora a crescut cu 5,8%. Acest aspect va fi analizat cu atenţie, iar politicile care stimulează producţia internă şi investiţiile vor fi intensificate. Acestea fiind spuse, ţinând cont de evoluţia potenţialului de creştere economică, pentru perioada 2019-2021 se estimează că economia românească va continua creşterea susţinută, fiind posibilă o creştere a produsului intern brut, în medie, cu 5,4% anual. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Da. Mulţumesc. Din partea PNL? Doamna Antoneta Ioniţă. Vă rog.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Copiii cu dizabilităţi şi persoanele cu handicap au dreptul să trăiască". Stimaţi colegi, De la această tribună am atras de mai multe ori atenţia asupra unor probleme stringente ale lumii în care trăim, despre anomalii care afectează vieţile şi traiul de zi cu zi al românilor şi despre responsabilitatea noastră pentru a schimba anumite lucruri. Vin acum să vă atrag atenţia că noi, parlamentarii României, suntem în postura de a ne face părtaşi ai unui fenomen fără precedent, care va îngreuna viaţa şi aşa tristă a unor oameni. Citeam zilele trecute că, într-un sat oarecare al României, un primar i-a interzis unei tinere paralizate aflate într-un scaun cu rotile să se mute în localitatea pe care o conduce. Motivul invocat a fost unul incredibil - nu ştie dacă va avea suficiente fonduri pentru plata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap, ale copiilor cu dizabilităţi şi ale însoţitorilor acestora. Mă tem, dragi colegi, că este doar începutul şi că se va generaliza poziţia primarilor, mai ales a celor din mediul rural, care nu vor mai dori ca pe raza comunităţilor lor să se stabilească oameni care au probleme şi însoţitorii acestora. Vorbim pe fond de această decizie a Guvernului Dăncilă, de a se spăla pe mâini de oamenii cu handicap. Pasarea din responsabilitatea Guvernului în grija autorităţilor locale a plăţii indemnizaţiilor lasă copiii şi adulţii cu dizabilităţi şi familiile acestora fără garanţia că-şi vor încasa banii şi aşa insuficienţi pe care îi primeau lună de lună. Riscul ca aceştia să nu-şi mai poată acoperi cheltuielile de supravieţuire este unul foarte grav şi pe care nimeni nu-l poate nega acum. Bugetul pe anul 2019 este unul care, aşa cum cei mai mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, asigură mai puţini bani la bugetele locale, dar pune în sarcina autorităţilor responsabilităţi inexistente până acum. Decizia de a nu aloca niciun leu de la stat pentru salariile asistenţilor personali, pentru indemnizaţiile de creştere a copilului cu dizabilităţi sau pentru serviciile de protecţie a copilului şi centrele pentru adulţi cu dizabilităţi îi pune pe primari în imposibilitatea de a face orice fel de previziuni asupra modului în care vor cheltui banii şi vor asigura nevoile oamenilor din comunităţile lor. Nici nu contează culoarea politică a primarilor. Toţi vor avea de înfruntat aceeaşi situaţie complicată pe care un partid social democrat a creat-o. Un partid, aşa-zis social democrat, care, în fond, nu vrea să aibă de-a face cu oameni aflaţi în nevoi, pe care îi aruncă în grija comunităţilor şi îi condamnă la sărăcie, de parcă propria suferinţă nu ar fi suficientă. Aşa cum probabil ştiţi, persoanele cu dizabilităţi au nevoie de o îngrijire specială şi continuă. De aceea mi-e greu să cred că vreunul dintre aleşii din această sală, dacă are o minimă decenţă, îşi poate asuma responsabilitatea de a vedea aceşti oameni în incapacitatea de a-şi asigura traiul şi aşa precar. Consider că, înainte de a spune "da" Legii bugetului pentru 2019, este bine să vă gândiţi, dragi colegi din PSD şi ALDE, că şi copiii cu dizabilităţi şi persoanele cu handicap au dreptul să trăiască. Sunt şi ei oameni, chiar dacă într-o Românie strâmbă, care nu-i doreşte. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Din partea USR? Care dintre dumneavoastră? Domnul Mihai Botez.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Am convingerea că orice conflict se poate stinge prin dialog, motiv pentru care vorbesc acum de la această tribună. Uneori poate că ridicăm vocea prea mult, alteori folosim cuvinte prea puternice în împrejurări care nu necesită o abordare aşa dură. Uneori ne simţim ameninţaţi sau poate vrem să părem puternici şi, folosindu-ne şi de o poziţie de forţă conferită de vreo funcţie, vremelnică de cele mai multe ori, ajungem să ne comportăm nepotrivit, nedemn. Aş vrea să vorbesc astăzi despre presiunile, ameninţările şi intimidările făcute asupra celor din mediul rural în principal, care au semnat iniţiativa de modificare a Constituţiei - "Fără penali în funcţii publice!" sau iniţiativa legislativă "Oameni noi". Sub pretextul că verifică veridicitatea semnăturilor, cetăţenilor le este trimisă poliţia acasă. De faţă cu noi, cu cei care merg să depună spre validare dosarele la primării, primarii le aduc injurii cetăţenilor care au semnat, îi ameninţă şi îi fac în toate felurile. Este inacceptabil aşa ceva. Domnilor primari, poate că acei oameni, acei cetăţeni în serviciul cărora vă aflaţi, se cred încă cetăţeni liberi, într-un stat ce are conducători cu apucături dictatoriale, ce-i drept. Nu trebuie să-i învăţaţi dumneavoastră ce-i bine şi ce-i rău. Oamenii pot face bine distincţia şi trebuie lăsaţi să se exprime. Ar trebui să vă preocupe siguranţa lor, şi, de aceea, aveţi poliţie locală, să asiguraţi ordinea publică. Ar trebui să vă asiguraţi că au acces la servicii publice de calitate, dar şi că sunt reprezentaţi la vârful comunităţii lor de un om responsabil, onest şi respectabil. Nu mai sunteţi respectabil, domnule primar, atunci când îi desconsideraţi pe cetăţenii comunităţii dumneavoastră, nu doar aşa, în gândurile dumneavoastră, ci chiar fără nici o jenă, pe faţă, atunci când vă calcă pragul sau când vă duceţi dumneavoastră peste ei, sub diverse pretexte. Este inadmisibil acest comportament în democraţie, iar cei care aveţi aceste apucături dictatoriale sper să fiţi drastic sancţionaţi de electorat sau să înţelegeţi că sunteţi în serviciul cetăţenilor şi să vă comportaţi ca atare şi să schimbaţi ceva. Stimaţi cetăţeni ai României, atâta timp cât nu avem voie să ne exprimăm liber sau nu avem curaj să ne exprimăm, pentru că cine ştie ce o să spună primarul în funcţie sau cine ştie cine altcineva, atunci nu mai avem democraţia pentru care ne-am luptat atât timp. Mergeţi la vot şi alegeţi oameni oneşti, deschişi la dialog şi care înţeleg şi aplică principiile democratice! Domnilor primari, renunţaţi la apucăturile dictatoriale, reveniţi-vă în fire şi înţelegeţi-vă menirea! Aceste iniţiative nu sunt împotriva dumneavoastră, ci sunt aşteptări legitime ale cetăţenilor de la societatea noastră, o societate democratică, liberă şi prosperă. Pentru că am fost acuzaţi că semnăturile campaniei "Fără penali în funcţii publice!" nu au fost strânse corect, îi rog pe toţi semnatarii acestei iniţiative să intre pe site-ul amsemnat.farapenali.ro şi să-şi reafirme semnătura, iar dacă sunteţi ameninţaţi sau intimidaţi de către autorităţi vă rog să mă contactaţi pe mine sau pe colegii mei parlamentari din celelalte judeţe din ţară. Un ultim apel, acum, pe final. Să avem încredere că putem trăi demni, liberi şi prosperi în ţara noastră! Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Daniel Olteanu, de la ALDE, se află în sală? Nu. Domnul Marius Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Niciodată, nu uitaţi, niciodată!". Cu o întârziere de trei luni, justificată doar de interese politice oneroase, de incapacitatea actualilor guvernanţi de a respecta legile pe care înşişi le plămădesc majoritar, vedem incapabilii Guvernului Dăncilă icnind a neputinţă şi forţându-şi herniile pentru a da pe brazdă un buget al statului colosal de aiuritor. Conform acestuia, vom avea parte din neant de o creştere colosală a veniturilor cu 2,3% din produsul intern brut, adică vorbim de 23,66 de miliarde de lei în plus faţă de anul trecut, la bugetul de stat, mai mult decât a avut România în ultimele aproape trei decenii, prin raportare la PIB. Cu toate acestea, vedem un buget care transferă masiv cheltuieli către primării şi administraţiile publice locale, sufocându-le, un buget în care nu mai sunt cuprinse alocări pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru însoţitorii acestora, pentru naveta cadrelor didactice şi a elevilor, pentru orele suplimentare de muncă, pentru salarii compensatorii sau prime, după cum s-a promis electoral, un buget care însă le prescrie copiilor vitamina D - D, de la Dragnea. Proiecţia bugetului se bazează, de fapt, pe încurajarea consumului, ca măsură prin care se doreşte creşterea încasărilor din TVA, pe spolierea companiilor de stat profitabile, care nu mai pot face investiţii şi care sunt jupuite de toate câştigurile obţinute pe piaţa liberă. În acest buget sunt însă vehiculate, exclusiv pe hârtie, după cum s-a dovedit şi anul trecut, poziţii fantasmagorice pentru investiţii miraculoase, incredibile, care nu s-au mai realizat în România ultimilor zece ani. Această "capodoperă" este pusă în scena guvernării de către marii "experţi" în economie ai României - de către infractorul condamnat la ani grei de puşcărie pentru abuz în serviciu şi furtul banului public, specialist în dosirea şpăgilor prin cimitire, Darius Vâlcov, şi celălalt expert, un dandi hârşit, studios prin cluburi şi discoteci, Eugen Teodorovici. Cei doi, asistaţi de habarnista madam Veo, sub bagheta sforarului Daddy, şi-au demonstrat cu prisos priceperea, la finele anului trecut, manipulând piaţa de capital, dând o puternică lovitură Bursei, iar, mai nou, creează o panică speculativă inventând un nou inamic devastator, după "statul paralel", nemernicul ROBOR. Aceşti clovni înfricoşători conduc România spre pierzanie. Mai nou, dau lecţii Băncii Naţionale a României, sunt autosuficienţi, ţâfnoşi şi sfidători la adresa Uniunii Europene, vor un stat în care hoţii din politică să fie imuni la prevederile din Codul penal, iar statul să le fie aservit propriilor interese oneroase. Niciodată, nu uitaţi, niciodată! Ne-au răstignit o dată comuniştii, s-a sfârşit! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Andrian Ampleev? Vă rog.
Andrian Ampleev Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În acest an, pe 12 februarie, se împlinesc 29 de ani de când Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a fost înfiinţată şi recunoscută ca persoană juridică, în România. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România este o asociaţie cu caracter etnic, social, cultural, caritabil-umanitar, care reuneşte cetăţeni români cunoscuţi sub denumirea de ruşi, ruşi-lipoveni sau lipoveni. În România, conform recensământului populaţiei din 2011, trăiesc aproximativ 23.487 de ruşi lipoveni, fiind distribuiţi teritorial în Dobrogea, Moldova şi Muntenia. Scopul asociaţiei este păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, lingvistice şi religios-culturale a etnicilor ruşi lipoveni din România. În cei 29 de ani de existenţă, Comunitatea şi-a creat o identitate proprie printre organizaţiile minorităţilor etnice din România, punând bazele unei structuri organizaţionale solide, perfecţionându-şi în permanenţă sistemul intern de funcţionare, investind primordial în educaţie, folclor, religie şi conservarea tradiţiilor. Pornind iniţial doar cu entuziasmul membrilor săi fondatori, Comunitatea a clădit peste ani o bază materială complexă, în aceasta regăsindu-se atât centre culturale, biblioteci, săli de conferinţă şi de studiu al limbii materne, cât şi grupuri folclorice proprii, culegătoare de folclor local şi preocupate de conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice ruşilor lipoveni din România. Organizaţia a avut nevoie de ani buni pentru a identifica nevoile etnicilor şi a pentru a crea măsuri necesare rezolvării acestora. Reprezentarea populaţiei locale în structurile Comunităţii a necesitat numeroase etape de convingere şi susţinere a implicării locale, fapt pentru care există şi astăzi stadii diferite de implementare a structurilor organizaţionale la nivel local. Cu toate acestea, cu argumentele potrivite, au fost întemeiate până în prezent 37 de filiale ale Comunităţii. Comunitatea reflectă la nivel naţional nevoile specifice ale etniei pe care o reprezintă. Deşi Comunitatea a fost preponderent silenţioasă în ceea ce priveşte luarea de măsuri sociale şi economice naţionale, aceasta şi-a folosit totuşi oportunitatea de exprimare în dialog instituţional, punctele sale de vedere şi nevoile populaţiei pe care o reprezintă remarcându-se în cea mai mare măsură în educaţie, cultură şi culte. Prioritatea organizaţiei a fost dintotdeauna investiţia în educaţie. Astfel, o atenţie deosebită s-a acordat conservării şi studierii limbii ruse materne în şcoli. Au fost create clase şi grupe de studiu al limbii ruse materne, cabinete de limba rusă, în localităţile în care locuiesc preponderent ruşi lipoveni. Glasul organizaţiei şi oglinda eforturilor acesteia de a activiza populaţia etnică locală, de a promova cultura specifică şi de a încuraja accesul la cunoaşterea limbii şi cultului propriu îl reprezintă cele două publicaţii bilingve ale Comunităţii - "Zorile" şi "Kitej Grad". Publicaţiile promovează tineri jurnalişti, antreprenori locali, meşteri populari, modele locale de viaţă, personalităţi ale etniei. Deşi Comunitatea nu îşi poate asuma succesul şi evoluţia acestora din urmă, face o prioritate din promovarea personalităţilor din rândul etniei noastre, în scopul creşterii conştiinţei identităţii proprii şi a posibilităţilor de dezvoltare personală. Nume precum cele ale scriitorului Nichita Danilov, lingviştilor Andrei Ivanov şi Emil Iordache, filologilor Leonte Ivanov, Mihai Nistor, Feodor Chirilă, Procop Chirilov, sportivilor Ivan Patzaichin, Vasile Dîba, Elisabeta Lipă vor încuraja mereu generaţiile tinere în a investi în propriile valori, după modelul succesului generaţiilor anterioare. Deşi Comunitatea este orientată spre interior...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Andrian Ampleev Mulţumesc. Un ţel al următorilor 30 de ani ar fi creşterea participării politice a minorităţii. Societatea românească şi, în special, minorităţile au nevoie să înţeleagă beneficiile participării politice, a dreptului de a participa efectiv la luarea deciziilor la nivel local, regional şi naţional. Doar o participare efectivă în viaţa politică, economică, socială şi culturală ne va asigura dezvoltarea societăţii de mâine. Vă mulţumesc. Deputat Andrian Ampleev, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Doamna Mihaela Huncă se află în sală? Da. Vă rog.
Mihaela Huncă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice - "Înfiinţarea de cabinete de medicină şcolară în toate unităţile de învăţământ cu personalitate juridică". Avem nevoie de cabinete de medicină şcolară în fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică. Orice stat guvernat în mod responsabil ar trebui să manifeste interes faţă de asigurarea sănătăţii tinerei generaţii. Nu se poate vorbi despre o strategie naţională de sănătate, fără a acorda atenţia cuvenită medicinei şcolare, graţie căreia se pot preveni, diagnostica şi chiar trata numeroase afecţiuni, se poate face o educaţie sanitară corespunzătoare şi se pot promova obiceiurile sănătoase. Suntem în plină epidemie de gripă, iar prin vocea guvernanţilor şi a politicienilor PSD, elevii sunt învăţaţi să folosească şerveţelele umede şi să ia anumite vitamine, iar cadrele didactice, ca veritabili medici, să identifice posibile focare de infecţie şi simptome aferente gripei. Aşadar, în vederea reducerii riscului apariţiei unei epidemii la nivel local, avem nevoie de reînfiinţarea şi dotarea cabinetelor medicale şcolare, astfel încât fiecare elev să beneficieze periodic de consultaţii medicale. Conform legii, medicina şcolară este parte integrantă a asistenţei medicale primare şi comunitare, care asigură prevenţia în unităţile de învăţământ. Atribuţiile medicului şcolar includ triajul epidemiologic, supravegherea focarelor de boli infecţioase, constatarea abaterilor de la normele de igienă şi supravegherea alimentaţiei elevilor. Consider că sănătatea populaţiei şcolare şi cabinetele medicale în unităţile de învăţământ constituie un element de civilizaţie. Prin urmare, este inacceptabil ca în anul 2019, în cele aproximativ 6.100 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică să existe doar 2.120 de cabinete de medicină şcolară. În consecinţă, vă rog să votaţi amendamentul asumat de PRO România, depus la Legea bugetului pentru anul 2019, privind realocarea sumei pentru finanţarea partidelor politice pentru înfiinţarea cabinetelor de medicină şcolară şi angajarea de personal specializat. Vă mulţumesc. Deputat al PRO România, Botoşani, Mihaela Huncă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Camelia Gavrilă? Vă rog.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei de astăzi se referă la bugetul României pentru anul 2019 - viziune, perspective, consecinţe, pornind de la ideea că nu vorbim doar de calcule, de preconizări economice, financiare, pentru o anumită perioadă de timp, dar un buget trebuie să vizeze obiective, să aibă principii solide şi să aibă o viziune - lucruri care trebuie să se regăsească în alocări şi în coerenţa interioară a acestora. Proiectul de buget este configurat într-un cadru economic dinamic, încurajator, bazat pe o creştere economică de 5,5% şi un ritm mediu de creştere, şi pentru anii următori, de 5,2% - foarte semnificativ, comparativ cu media creşterii europene. Iar accentele bugetului sunt importante pentru că se referă la infrastructură, se referă la educaţie, la sănătate, la dezvoltare socială şi economică şi, de asemenea, la măsuri de limitare a risipei şi de monitorizare atentă a legalităţii cheltuielilor. Apreciem şi respectarea angajamentelor internaţionale - europene mai ales - legate de limitarea până la 3% a deficitului bugetar şi, de asemenea, alocări pe diferite domenii, în acord cu politicile europene. Cu atât mai mult cu cât suntem într-un an în care avem preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, trebuie să fie un buget care să demonstreze soliditate, stabilitate, seriozitate, bine structurat - lucru pe care îl regăsim, în mare, în propunerile care se află în faţa noastră. Revenind la bugetul Ministerului Educaţiei şi la viziunea educaţională, subliniez că multe din politicile educaţionale şi din aspectele Programului de guvernare se regăsesc prin alocări ce vor viza şi principii şi valori educaţionale, legate de şanse egale de acces şi participare la un învăţământ relevant şi incluziv, calitatea educaţiei la toate nivelurile de educaţie şi formare profesională, învăţământ profesional şi tehnic, baza materială a învăţământului, competitivitatea universităţilor româneşti. Este un buget mai mare cu 46%, doar prin raportare la bugetul Ministerului Educaţiei. Dacă însă adăugăm şi investiţiile ce ţin de infrastructură, derulate prin Ministerul Dezvoltării, s-ar putea vorbi de încă 1,5% din PIB, deci mergem peste 5%. Şi ne apropiem de ceea ce şi legislaţia spune, dezideratul de 6% din PIB pentru educaţie. Apreciem măririle salariale pentru cadrele didactice - nu suficiente nicicum faţă de valoarea şi anvergura muncii, şi a implicării, şi a uzurii profesionale, dar sunt etape şi evoluţii semnificative. Apreciem preocuparea şi programul legat de asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în învăţământul rural mai ales, pentru a se depăşi deficienţele mereu constatate şi parcă permanentizate, de-a lungul timpului, pe care trebuie să le risipim până la finalul acestui ciclu de guvernare. Apreciem şi susţinerea prin rechizite. Şi, mai ales, din perspectiva mea, de profesor, trebuie să subliniez faptul că digitalizarea învăţământului capătă o consistenţă şi o substanţă reală prin sumele alocate pentru table inteligente interactive, pentru laptopuri şi tablete, în aşa fel încât vom vorbi de un demers educaţional instructiv-educativ de calitate. Revin la ceea ce spuneam, că peste 5.000 de unităţi vor fi modernizate...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Camelia Gavrilă ... din perspectiva dezideratelor europene. Şi aş mai spune, pentru că timpul trece fatal, că sunt, sigur, şi proiecte, la nivelul judeţului Iaşi, pe care le susţinem şi le dorim, în continuare, integrate în acest buget; legate de Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, de varianta de ocolire a municipiului Iaşi, de Spitalul Regional de Urgenţă, o sală polivalentă şi investiţii în infrastructura şcolară. Şi aş sublinia, şi filosofic, şi politic, faptul că un vot are o dublă valenţă. E, pe de o parte, un vot subiectiv, al reprezentantului unei regiuni, urmărind proiectele regionale, dar este şi valoarea obiectivă, şi puterea de obiectivare la nivel naţional. Pentru că şi aspectele, şi interesul cetăţenilor, cât şi dezvoltarea naţională, economică, socială şi de integrare europeană, în context de politici europene, sunt aspecte la fel de importante în momentul când acordăm un vot. De asemenea, un buget nu poate fi ideal, este perfectibil. Şi probabil că şi amendamentele...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Camelia Gavrilă ... şi devenirea şi rectificările vor contura lucruri mai consistente. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi...
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu.
Camelia Gavrilă ... Camelia Gavrilă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Florica Cherecheş? Vă rog.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Bugetul României a fost confiscat şi abuzat!". În aceste zile se dezbate bugetul pe 2019, care ar trebui să răspundă nevoilor societăţii, să aloce bani pentru investiţii, educaţie, sănătate, infrastructură şi protecţie socială pentru cei care au cu adevărat nevoie de ea, pentru a genera prosperitate şi securitate pentru români. În loc de asta, Guvernul PSD-ALDE oferă un buget construit pe minciună, pe venituri exagerate şi o creştere economică de 5,5%, chiar dacă experţii financiari spun că va fi în jur de 3,7%. Un buget cu alocări lipsite de transparenţă sau excesiv de detaliate, cum ar fi programul de teste prenatale "Panorama", adică cele produse de o anumită firmă, nu orice fel. În aceeaşi notă, bugetul Companiei Naţionale de Investiţii nu apare defalcat pe obiective de investiţii, probabil ca să fie mai uşor de împărţit pe criterii politice sau clientelare, fără transparenţă. Acesta este şi motivul pentru care nu am reuşit să identific, în bugetul Ministerului Dezvoltării, un obiectiv de mare importanţă pentru Oradea, şi anume construirea unei săli de sport polivalente cu 5.000 de locuri, care a fost aprobată prin hotărâre de Guvern. Totodată, Bugetul propus de Guvernul PSD-ALDE taie banii pentru protecţia copilului şi pentru persoanele cu dizabilităţi şi pune toată această cheltuială pe spatele autorităţilor locale, fără a le da şi bani pentru asta. Am constatat apoi că bugetele necesare asigurării securităţii cetăţeanului şi a ţării scad, dar cresc alocările către partidele parlamentare, dintre care principalul beneficiar este PSD, care respinge creşterea alocaţiei pentru copii sau măcar majorarea anuală cu inflaţia, dar despăgubeşte retroactiv deţinuţii pentru condiţiile din închisori! PSD afirmă că are excedent de 2,9 miliarde de lei la bugetul asigurărilor, dar nu creşte punctul de pensie de la 1 ianuarie, ci doar de la 1 septembrie, ba, mai mult, atentează şi la pensia celor care acum sunt activi pe piaţa muncii, prin tentativa de desfiinţare a Pilonului 2. În domeniul educaţiei, PSD se laudă cu cea mai mare creştere de buget, dar risipeşte banii românilor pe cumpărarea de table inteligente, tablete, rechizite şi ghiozdane, deşi suntem fruntaşi la abandonul şcolar, la absenteism şi la migrare. Amendamentele Partidului Naţional Liberal susţin alocarea a 5% din PIB pentru educaţie, iar sursele financiare să fie direcţionate către nişte obiective extrem de importante, şi anume generalizarea Programului "After School", trecerea de la Programul "Cornul şi laptele" la "Masă diversificată în şcoli", dublarea numărului de consilieri în orientare profesională, salarii decente pentru profesori, recuperarea restanţelor salariale, burse profesionale majorate, cazare şi masă gratuite în internate, creşterea investiţiilor către unităţile de învăţământ şi un program pentru înzestrarea şcolilor profesionale şi a liceelor tehnologice, pentru că relansarea învăţământului tehnic şi profesional este cerută insistent de investitori şi este o şansă pentru foarte mulţi tineri care ar putea învăţa o meserie cerută pe piaţa muncii. În loc de toate acestea, PSD, prin conducătorul său iubit, Liviu Dragnea, vrea să dea copiilor vitamina D, atentând grav la siguranţa naţională, prin reducerea bugetului SRI, şi trece de orice limită a bunului-simţ prin bugetul pe care îl propune pentru România!
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Sergiu Cosmin Vlad se află în sală? Nu. Domnul Dan Rădulescu? Vă rog.
Dan-Răzvan Rădulescu Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, La sfârşitul săptămânii trecute, Ploieştiul a fost din nou protagonistul incidentelor de mediu care pun în pericol viaţa cetăţenilor. Conducta de apă din oraş a cedat, la numai patru ani de la punerea ei în funcţiune, lăsând fără apă potabilă zone importante precum Republicii, Nord sau Gheorghe Doja. Fiind o zi de sâmbătă, nimeni nu s-a grăbit să anunţe zecile de mii de familii asupra pericolului reprezentat de banala apă de la robinet. Ploieştenii au sesizat, începând chiar din luna ianuarie a acestui an, o deteriorare a calităţii apei de la robinet. Mai exact, în data de 7 ianuarie, au început îngrijorările exprimate de cetăţenii care descriau atât o turbiditate a apei, dar mai ales o separare de substanţe solide în timpul fierberii apei de la robinet, precum şi degajarea unui miros înţepător, mai ales în cazul apei calde. Imediat după incident, am sesizat Direcţia de Sănătate Prahova, faţă de care solicit public, şi pe această cale, un răspuns la următoarele întrebări: Cum este posibil să recomande consumul apei de la robinet după o prealabilă fierbere şi răcire când nu se cunoştea încă natura contaminării, din comunicatul instituţiei reieşind că prelevarea şi analizele apei din zonă urmau a fi făcute? Care sunt metodele de analiză efectuate de aceeaşi Direcţie de Sănătate Publică şi în ce constă "monitorizarea calităţii apei" de către operator? Care sunt rezultatele analizei în termeni de substanţe şi microorganisme identificate în apă şi care sunt concentraţiile acestora? Acolo unde au existat neclarităţi sau dificultăţi de analiză, s-au trimis probe unor laboratoare de analiză specializate - chimice, biologice sau medicale? Deficitară a fost şi comunicarea celorlalte instituţii menite să vegheze asupra sănătăţii publice, Agenţia de Mediu Prahova şi Garda de Mediu, cetăţenii fiind anunţaţi cu întârziere despre pericolul reprezentat de consumul apei potabile. Despre Sistemul Naţional de Alertă prin SMS, care ar fi trebuit să atenţioneze locuitorii zonelor grav afectate, nu are rost să mai amintesc - acesta nu a funcţionat, în ciuda numeroaselor teste efectuate anul trecut. Vinovatul pentru acest episod nefericit, din câte se pare, este, iarăşi, nimeni altul decât celebrul Dorel. Nu executantul lucrării, nu funcţionarii din primărie care au avizat aiurea o importantă lucrare făcută din fonduri europene. Astfel că o deviere prost gândită a magistralei nu numai că a lăsat fără apă potabilă 15% din populaţia oraşului, dar a pus în pericol şi sănătatea publică. Vă mulţumesc. Dan Rădulescu, deputat al USR, Prahova.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Daniel Olteanu?
Daniel Olteanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Salut, în primul rând, Proiectul de buget pe anul 2019, un proiect în care, pentru prima dată, încep să existe şi Moldova, şi Vasluiul, la nivelul marii infrastructuri. Chiar dacă e vorba de fonduri alocate pentru documentaţii, este un semnal clar că începem să înţelegem că marea infrastructură nu trebuie să se oprească doar în Bucureşti sau doar în Transilvania. Am fost marcat de două situaţii în ultima săptămână. Prima, un material realizat de ProiectMoldova.ro, care surprinde o realitate incredibilă - peste 37 de miliarde de lei este valoarea proiectelor majore de infrastructură transmise la Comisia Europeană pentru a fi finanţate cu fonduri europene, iar din această sumă Moldova primeşte zero. Cât primesc Transilvania şi regiunea Bucureşti? Peste 97%. A doua, informaţia pe care am transmis-o în judeţul Vaslui, conform căreia Proiectul de Buget include fondurile necesare studiului de prefezabilitate pentru tronsonul de autostradă Tişiţa - Albiţa, a ajuns la peste 100.000 de oameni şi a strâns peste 1.000 de reacţii de la cetăţeni, zeci de reacţii de la primari şi alte persoane cu funcţii de răspundere în teritoriu. Pe lângă majoritatea covârşitoare a celor care se bucură sincer de această veste, există o doză importantă de neîncredere, care vine din foarte multe şi apăsate dezamăgiri, de-a lungul timpului. Şi îmi dau seama, încă o dată, că e foarte greu să-i convingem pe oamenii din aceste zone uitate, în ceea ce priveşte investiţiile, că acum contează şi ei, că statul şi-a amintit că aceşti oameni au aceleaşi drepturi ca şi bucureştenii şi transilvănenii, nu doar obligaţii. Am un mesaj foarte clar pentru responsabilii din Ministerul Transporturilor şi CNAIR - nu vă mai jucaţi cu speranţele oamenilor, aşa cum aţi făcut în ultimii 20 de ani! Eu, ca parlamentar, sunt cel care bat judeţul la pas şi vorbesc personal cu mii de oameni, nu dumneavoastră din birouri! Eu, care le-am cerut oamenilor votul, răspund pentru eşecurile Ministerului Transporturilor şi ale CNAIR, şi nu cei cu adevărat responsabili! Din acest punct de vedere, vreau să transmit un avertisment foarte clar - nu vă jucaţi cu cifrele din Proiectul de buget şi respectaţi-le! Dacă studiul de prefezabilitate pentru Tişiţa - Albiţa trebuie să fie gata în şase luni, nu voi tolera nici măcar o zi de întârziere! Nu blocaţi, stimaţi responsabili din Ministerul Transporturilor şi CNAIR, fonduri pe proiecte unde este imposibil să se consume, aşa cum s-a întâmplat cu o sumă uriaşă în 2018, şi nu tăiaţi de la finanţare obiective unde se lucrează şi doar banii au lipsit, aşa cum a fost anul trecut cazul DN 18. Şi ştiţi foarte bine despre ce vorbesc, pentru că am avut un schimb de interpelări şi răspunsuri pe tema aceasta. E timpul, stimaţi colegi parlamentari, mai cu seamă din Coaliţia de guvernare, să avem acelaşi mesaj vizavi de cei care sunt responsabili de implementarea şi execuţia bugetului. Noi am candidat, noi răspundem în faţa oamenilor, noi suntem puşi la colţ pentru eşecurile ministerelor şi companiilor subordonate, nu cei care trebuie să implementeze aceste proiecte! Preocuparea CNAIR trebuie să fie cum să crească numărul de kilometri de autostradă finalizaţi, de la o medie de 60 km/an în perioada recentă, şi cum să consume integral bugetul alocat pe proiecte cu o alocare realistă, unde se şi lucrează. Blocarea fondurilor pe proiecte, unde execuţia stagnează sau avansează foarte lent, este nu doar un prejudiciu de imagine pe care îl plătesc parlamentarii, ci, în primul rând, un atentat la adresa creşterii nivelului de trai al românilor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Daniel Olteanu Pentru toate acestea, solicit mai multă fermitate colegilor din Coaliţia de guvernare. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat, ALDE.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Constantin Codreanu.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi face referire la subiectul-cheie din Parlamentul României, al acestei săptămâni, Legea bugetului de stat pe anul 2019. Dacă acum o săptămână prezentam cele mai importante amendamente ce vizau domeniul românilor de pretutindeni - principalele sale trei componente, românii din comunităţile istorice, Republica Moldova şi diaspora economică -, astăzi vreau să condamn fără niciun fel de ezitare modul inadmisibil în care s-au comportat reprezentanţii guvernării atunci când am încercat să dezbatem propunerile de modificare a Proiectului Legii bugetului de stat şi acel tăvălug al votului contra pe care l-au aplicat, de foarte multe ori fără niciun fel de discernământ, cu privire la propunerile venite din partea noastră, a opoziţiei. Cel mai vădit exemplu în acest sens îl reprezintă o serie de amendamente care nu avut niciun fel de impact bugetar, care vizau, de fapt, câteva formulări, reformulări, corectări şi ajustări ale textului pe care l-a propus Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, care, din păcate, a primit un vot, cum spuneam, negativ. Dar ceea ce este şi mai deranjant şi este un lucru pe care românii din afara graniţelor trebuie să-l ştie, să-l cunoască, un lucru pe care l-am reafirmat de nenumărate ori de la această tribună este că şi în cazul Proiectului Legii bugetului de stat pe 2019 vorbim de nerespectarea cadrului legislativ, dincolo de nealocarea fondurilor necesare. De exemplu, vorbim de nerespectarea unor acte precum o hotărâre de Guvern - 492/2004, vorbim de nerespectarea Legii nr. 299/2007 şi, nu în ultimul rând, de Ordonanţa de urgenţă dată de Guvern în septembrie 2017, cu nr. 65, care, în fond, împiedică aplicarea acestor acte legislative, prin faptul că nu le sunt acordate fondurile necesare pentru - în primul caz, înfiinţarea unor institute culturale române la Moscova, la Kiev, cu filiala la Cernăuţi, la Belgrad şi la Atena; în al doilea rând, vorbim despre neconstituirea unui muzeu al românilor de pretutindeni. Când, dacă nu într-un an în care deţinem preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ar fi fost mai indicat să o facem? Mai ales aici, în Palatul Parlamentului. Şi, nu în ultimul rând, vorbim despre dublarea numărului de membri ai Comisiei pentru Cetăţenie de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Repet, un lucru care este menţionat în mod expres în Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017. Voi încheia exprimându-mi încă o dată propria nemulţumire, dar şi nemulţumirea mediului asociativ şi a simplilor cetăţeni din afara României, care se văd în situaţia de a fi cel mai important investitor în economia României. Vă aduc aminte, 4,9 miliarde de dolari intraţi în economia României şi care primesc la schimb doar 28 de milioane RON. Este un lucru inacceptabil. Vă mulţumesc. Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Slavoliub Adnagi.
Slavoliub Adnagi Stimaţi membri ai Parlamentului României, Mă adresez dumneavoastră cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Serbia, care se sărbătoreşte la data de 15 februarie. Serbia şi România au legături diplomatice de 140 de ani. Au legături tradiţionale şi colaborează fructuos în multe domenii. Colaborarea politică este la un nivel înalt, iar cea economică, de asemenea, bună, cu bune premise de dezvoltare. Anul acesta, cum am spus, se împlinesc 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Serbia, state şi popoare legate prin relaţii sincere şi puternice de prietenie, fapt ce asigură nu doar menţinerea relaţiilor diplomatice, ci şi dezvoltarea pe viitor a acestora. Serbia apreciază în mod deosebit suportul pe care România îl acordă Serbiei în parcursul său de aderare ca membru deplin în cadrul Uniunii Europene. Experienţa României în acest sens este preţioasă şi ajută la depăşirea obstacolelor cu care se confruntă Serbia în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Foarte important pentru Serbia este faptul că România nu a recunoscut declaraţia unilaterală a independenţei provinciei Kosovo. Acest fapt este atât o dovadă de prietenie a României faţă de Serbia, cât şi expresia respectării principiilor de bază ale Organizaţiei Naţiunilor Unite privind pacea şi securitatea internaţională. "Prietenul la nevoie se cunoaşte!" Minoritatea română din Serbia şi cea sârbă din România, care colaborează bine pe plan cultural, au fost şi au rămas o importantă punte de legătură între cele două ţări. Actualmente, minoritatea sârbă se bucură în România de un sprijin constant din partea statului, are absolut toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti de care are nevoie, realităţi care fac ca România să fie un exemplu pentru alte state în ceea ce priveşte tratarea minorităţilor. Mulţumesc. Deputat al minorităţii sârbe, Slavoliub Adnagi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Adrian Dohotaru, vă rog.
Adrian-Octavian Dohotaru "Statul social sau de ce ar fi avut nevoie România de la bugetul pe anul 2019". Aşa cum ne-a obişnuit deja majoritatea PSD-ALDE, dezbaterile privind bugetul sunt dominate de haos şi un spirit profund antidemocratic. Întârzierea depunerii bugetului în Parlament este de neconceput, iar graba cu care trebuie să depunem amendamente şi să pseudodezbatem este jignitoare. În Austria, Spania şi Bulgaria, Parlamentul are la dispoziţie două luni pentru a citi şi dezbate bugetul; în Polonia şi Lituania - trei luni; în Germania - cinci luni. În România, în 2019, avem şase zile. Chiar şi în aceste condiţii, am depus cinci amendamente pe care le consider esenţiale pentru România. Sunt amendamente pentru construcţia unui stat mai democratic şi mai solidar, în care am luat bani de la Armată şi de la Servicii Secrete, deci de la structurile de forţă ale statului român, şi am propus fonduri pentru un stat mai social şi mai ecologic. În primul rând, am propus repararea iresponsabilităţii Guvernului, care abandonează copiii din centrele pentru protecţia copilului şi adulţii cu dizabilităţi, lăsându-i în grija autorităţilor locale şi judeţene, multe lipsite de resurse. Am cerut să se revină la structura bugetului de anul trecut, pentru că vreau să fim siguri că autorităţile judeţene nu pot folosi banii destinaţi sistemului de protecţie a copilului şi centrelor publice pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru altceva. Am propus triplarea bugetului cercetării, cu o alocare suplimentară de 2,5 miliarde de lei, pentru a ajunge măcar la jumătatea nivelului promis în Programul de guvernare, adică 1% din PIB. Am propus suplimentarea bugetului ajutoarelor sociale cu un miliard de lei, pentru a permite creşterea semnificativă a cuantumului alocaţiei pentru susţinerea familiei, până la un nivel ce poate aduce beneficiarii deasupra limitei sărăciei, tocmai pentru a limita, pentru a stopa decalajele economice care există între diverse categorii sociale din România. Am propus suplimentarea bugetului pentru întreţinerea infrastructurii feroviare cu 500 de milioane de lei, sumă necesară pentru a transforma căile ferate într-un sistem de transport public mai eficient. Nu toţi românii au acces la maşină personală, nu toţi românii au acces la avion, cum am eu, în top 0,1%, ca venituri, din România. Am propus suplimentarea bugetului alocat pentru Programul pentru construcţie de locuinţe sociale, cu 700 de milioane de lei. Locuinţele publice reprezintă sub 2% din fondul imobiliar, cele sociale sunt 0,5%. Sunt insuficiente şi nu satisfac cererea, aşa cum reiese din listele de aşteptare pentru închirierea de locuinţe sociale. Deci, privatizarea locuirii în România n-a dus la nimic OK, pentru că vedem ce se întâmplă în alte state care au fonduri de locuinţe publice mult mai mari decât România. Vă mulţumesc. Deputat de Cluj, Adrian Dohotaru.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Aida Căruceru, vă rog.
Aida-Cristina Căruceru Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Săptămâna aceasta este una importantă pentru România, pentru că Bugetul de stat pentru 2019 intră în dezbaterea Parlamentului României. De la bun început, vreau să spun că, în opinia mea, Bugetul României este mult prea important pentru a fi supus malaxorului luptei politice. Dar, pentru că am văzut că deja există interpretări politice ale acestei legi, vreau să profit de acest prilej pentru a adresa un mesaj ferm pentru susţinerea bugetului şi să ofer argumentele necesare. În primul rând, trebuie spus că este un buget-record. Pentru prima dată, bugetul României depăşeşte valoarea de o mie de miliarde de lei. PIB-ul ţării noastre este mai mare cu 33% decât era pe vremea guvernării tehnocrate a lui Dacian Cioloş şi a parlamentarilor USR şi PNL care, astăzi, vor să distrugă bugetul de stat. În al doilea rând, vreau să subliniez faptul că priorităţile Programului de guvernare - educaţie, sănătate şi investiţii - sunt şi priorităţile bugetului pe acest an. Sănătatea primeşte un buget mai mare cu 14%, respectiv un plus de 6 miliarde de lei. Educaţia primeşte mai mult cu 9,8 miliarde de lei. Investiţiile primesc resurse mai mari cu 15,4 miliarde de lei, din care, la transporturi, finanţarea este suplimentată cu 6 miliarde de lei. În al treilea rând, poate cel mai important aspect al acestui buget este că, pentru prima dată în foarte mulţi ani după 1989, bugetul de pensii va avea excedent în acest an. Va fi un plus de 0,2% din PIB, ceea ce este cu adevărat remarcabil, având în vedere că în 2016 era un deficit de aproape 2% din PIB. Cu alte cuvinte, pensiile românilor sunt în siguranţă, iar măsurile de transfer al contribuţiilor de la angajator la angajat au dat deja roade. Din păcate, partidele de opoziţie, în frunte cu PNL, demonstrează încă o dată că liderii PNL nu sunt capabili să înţeleagă măsurile care au adus bani în plus în buzunarele românilor şi au redus sărăcia în România. PNL şi-ar dori, în 2019, un buget bazat pe tăierea salariilor şi a pensiilor şi pe majorarea fiscalităţii, spre deosebire de bugetul construit de Guvernul PSD, care este orientat spre prosperitatea cetăţenilor şi dezvoltarea comunităţilor locale. Discuţiile şi negocierile consistente au configurat o formulă a bugetului pe 2019 care răspunde aşteptărilor şi intereselor comunităţilor şi asigură dezvoltarea şi creşterea naţională. Bugetul este construit pe proiecte concrete şi pune accent puternic pe creşterea investiţiilor. Este un buget echilibrat, robust şi deplin sustenabil, un buget al investiţiilor, al dezvoltării şi al creşterii şi, poate cel mai important, este un buget antisărăcie! Deputat Aida Căruceru, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, PSD. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Victor Paul Dobre.
Victor Paul Dobre Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se numeşte "Suhurlui - o rană nevindecată". Stimaţi colegi, Începutul construcţiei barajului de la Suhurlui şi promisiunea dezvoltării unui sistem de irigaţii integrat în judeţul Galaţi i-au făcut pe locuitorii judeţului să spere că în sfârşit va fi realizat un proiect care va contribui la dezvoltarea agriculturii locale, prin asigurarea irigării, indiferent de condiţiile meteo, dar şi prin prevenirea inundaţiilor şi viiturilor în zona Suhurlui - Pechea - Piscu. Totodată, exista promisiunea realizării unui parc de agrement în această zonă. Dar vremea a trecut, promisiunile au fost uitate, iar proiectul a fost abandonat! Din păcate, odată cu oprirea lucrărilor, nu au fost luate niciun fel de măsuri de conservare a barajului, fapt ce a determinat degradarea acestuia. Efectele negative le-au resimţit din plin locuitorii din zona Pechea, care, în loc să fie protejaţi, s-au confruntat în continuare cu problema inundaţiilor. Este trist, de asemenea, că, deşi a demarat un program de reabilitare a sistemelor de irigaţii, Guvernul României nu i-a avut în vedere şi pe gălăţeni. Această zonă fiind practic uitată de guvernanţi, nefiind inclusă în acest program. S-a argumentat omiterea prin starea de degradare şi costurile foarte mari pentru reabilitarea barajului, ignorându-se total avantajele finalizării şi importanţa acestui proiect. Stimaţi colegi, construirea barajului de la Suhurlui este vitală pentru această zonă. Pe această cale, vă prezint câteva avantaje pentru care autorităţile locale şi centrale ar trebui să includă acest complex pe lista obiectivelor prioritare: Realizarea acestui obiectiv ar contribui la dezvoltarea agriculturii din judeţul Galaţi, asigurând irigarea unor mari suprafeţe de teren în nordul judeţului, care din cauza condiţiilor climatice specifice au un deficit mare de umiditate; Barajul este alimentat prin colectarea pâraielor şi a apei pluviale din nordul judeţului şi prin pompare din zona Brateş - Prut. În acest mod se constituie un rezervor pentru perioadele cu precipitaţii reduse; Irigarea zonei Barcea-Lieşti-Piscu se poate face prin cădere liberă a apei, datorită configuraţiei terenului, cu reducerea semnificativă a costurilor; Prin asigurarea permanentă a necesarului de apă se poate realiza şi o diversificare a culturilor şi creşterea producţiei la culturile clasice în zonă; Dezvoltarea pisciculturii în lacurile şi bălţile de pe valea pârâului Suhu, prin regularizarea cursurilor şi evitarea viiturilor; Asigurarea siguranţei locuitorilor, a gospodăriilor şi bunurilor acestora, prin eliminarea pericolului de inundaţii şi viituri în zona Pechea - Piscu; Asigurarea de noi locuri de muncă pentru locuitorii din zonă; Crearea unei zone de recreere pentru practicarea pescuitului de agrement, dar şi pentru practicarea de sporturi nautice. Iată doar câteva motive pentru care am apreciat că se impune să vin la tribuna Parlamentului şi să fac cunoscută situaţia barajului de la Suhurlui. De aceea, consider că este datoria autorităţilor să facă tot ce este posibil pentru finalizarea acestui proiect, iar această zonă să nu mai fie o rană nevindecată! Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Din partea USR? Domnul Duruş se află în sală? Nu. Domnul Nicolae-Daniel Popescu, vă rog.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la Proiectul de Lege nr. 575/2017 care propune completări şi modificări ale cadrului legislativ privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Mă adresez Domniilor Voastre în legătură cu un subiect pe cât de prezent şi de important în vieţile cetăţenilor, pe atât de absent, se pare, din agendele publice ale noastre, ale parlamentarilor. Ce poate fi mai semnificativ şi esenţial în activitatea zilnică a cetăţenilor unui stat decât documentul pe baza căruia se legitimează în raport cu orice instituţie sau autoritate publică, cu orice persoană juridică de drept privat din ţară şi/sau de peste hotare? Eu v-aş răspunde că nimic nu este mai important şi cred că îmi veţi da dreptate. Şi, atunci, mă întreb, de ce nu facem paşi concreţi în această direcţie? De ce nu adoptăm o serie de măsuri concrete, care au fost propuse de Guvernul actualei majorităţi parlamentare şi care ar îmbunătăţi sistemul de evidenţă a persoanelor? De ce amânăm să uşurăm vieţile milioanelor de cetăţeni români din ţară şi din străinătate pe care îi reprezentăm aici, în Parlament? Stimate colege, Stimaţi colegi, În urmă cu un an, Guvernul a propus prin Proiectul de Lege nr. 575/2017 o serie de măsuri menite să introducă o componentă electronică mai puternică în actualul cadru legislativ privind sistemul de evidenţă a persoanelor. Este vorba, printre altele, de introducerea cărţii electronice de identitate şi de extinderea folosirii semnăturii electronice. Este uşor de înţeles că astfel de măsuri ar înlesni activitatea zilnică a cetăţenilor români, inclusiv a celor care călătoresc frecvent în străinătate sau care lucrează peste graniţă. Ceea ce este cu totul de neînţeles este că acest proiect de lege zace blocat de atâta vreme. Zace îngropat la Comisia pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor. Ştim că în mai puţin de o lună de la depunerea sa, la sfârşitul anului trecut, proiectul a primit avizul Consiliului Legislativ şi al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost deja adoptat de Senat, a fost prezentat în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi a primit avizul a cinci comisii prin care a trecut. Mai mult, a primit raport favorabil de la Comisia pentru administraţie publică, însă, după dezbaterea lui în plenul Camerei Deputaţilor, în data de 19 decembrie 2017, acesta a fost trimis pentru un raport suplimentar la Comisia pentru administraţie publică. De atunci, lucrurile nu au mai înaintat. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu toţii ştim că viaţa parlamentară este extrem de tumultuoasă şi adesea haotică. Cu toţii ştim că activitatea noastră este aproape întotdeauna dictată de urgenţele momentului, însă nu de fiecare dată urgenţa se identifică cu importanţa. Solicit pe această cale deblocarea proiectului şi repunerea acestuia pe ordinea de zi a Comisiei pentru administraţie publică, în cel mai scurt timp posibil, pentru emiterea unui nou raport favorabil, astfel încât proiectul să poată fi adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, care este şi Cameră decizională. Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. ALDE, PMP... OK. Din partea Grupului PSD, domnul Costel Lupaşcu.
Costel Lupaşcu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se referă la drumul Botoşani-Târgu Frumos, ca parte a Strategiei de dezvoltare a României. Stimaţi colegi, Astăzi voi vorbi despre modernizarea şi dezvoltarea transportului rutier, ceea ce este o prioritate pentru Guvernul Dăncilă. Regiunea Moldovei este de prea mult timp văzută drept cea mai săracă regiune a României şi a Uniunii Europene. Guvernul Dăncilă a stabilit, ca prioritate, încă de la începutul acestui an, implementarea unei strategii de dezvoltare pentru Regiunea Nord-Est, în aşa fel încât decalajul dintre Moldova şi celelalte regiuni ale ţării să fie diminuat. Strategia de dezvoltare se bazează pe construirea unei reţele de infrastructură de transport, menite să înlesnească fluxul comercial în regiune. În calitate de reprezentant al judeţului Botoşani, sunt mândru să anunţ că primul pas din Strategia de dezvoltare a Regiunii de Nord-Est a fost făcut prin relansarea procedurii de licitaţie pentru obiectivul de investiţii "Modernizarea DN 28B - Botoşani - Târgu Frumos", în lungime de 76 de kilometri. Drumul naţional Botoşani-Târgu Frumos reprezintă un drum principal, prin care se face legătura între Botoşani şi restul ţării. DN 28B va avea o lăţime de 9 metri, dintre care 7 parte carosabilă şi câte un metru pentru fiecare parte de acostament. Cele 36 de intersecţii de pe toată lungimea drumului vor fi reamenajate, iar drumurile laterale vor fi refăcute cu aceeaşi structură, pe o lungime de 25 de metri. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a înţeles importanţa acestui proiect pentru zona Moldovei şi pentru judeţul Botoşani şi a urgentat procedurile interne pentru reluarea licitaţiei. Compania se va organiza astfel încât, după depunerea ofertelor, evaluarea acestora să fie realizată în cel mai scurt timp posibil, pentru ca lucrările să înceapă cât mai repede. Este important să precizez faptul că Guvernul PSD a asigurat finanţarea proiectului, prin alocarea în buget a fondurilor necesare pentru modernizare. Pentru botoşăneni, realizarea acestui proiect poate aduce o schimbare semnificativă în viaţa lor, atât din punct de vedere social, cât şi economic. Drumul Botoşani - Târgu Frumos a fost subiectul disputelor politice în ultimii ani, spre dezamăgirea cetăţenilor. Colegii din opoziţie au acuzat Guvernul că face un joc de imagine şi că drumul nu va primi niciodată finanţarea necesară. De aceea, în calitatea mea de deputat, dar şi de botoşănean, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susţinerea demarării lucrărilor privind obiectivul de investiţii "Modernizarea DN 28B - Botoşani-Târgu Frumos", iar prin execuţia acestui obiectiv vom pune bazele asigurării infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Deputat Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă: "Retrocedarea dubioasă a sediului Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului". În ultima vreme - aţi văzut şi dumneavoastră în presă - de mulţi ani, sunt tot felul de discuţii cu privire la anumite retrocedări ale unor imobile, unele dintre ele de patrimoniu istoric, altele aparţinând unor instituţii de cultură şi cercetare ştiinţifică, unele chiar spitale, şcoli. Au fost multe retrocedări dubioase, precum ar fi aceea a sediului Muzeului Literaturii Române, în urma căreia un mare număr de volume literare s-au pierdut. Dar aş dori să aduc atenţia asupra unei instituţii, cum este acest remarcabil Institut pentru Studiul Totalitarismului, cel mai prolific institut din subordinea Academiei Române, un institut condus de o personalitate excepţională. Este vorba despre venerabilul istoric şi profesor Radu Ciuceanu, unul dintre ultimii oameni care au făcut parte din rezistenţa armată anticomunistă, care mai sunt astăzi în viaţă. A făcut parte din grupul generalului Carlaonţ, care se pregăteau în Munţii Retezat pentru a întâmpina o eventuală aterizare a forţelor militare americane. Dar, după cum vedem noi în România, în ciuda rezultatelor acestui institut, soarta sa apare destul de vitregă, într-un haos, aşa, de justiţie lipsită de sensul valorii culturale şi spirituale şi mai ales de presiune a ceea ce a însemnat fosta securitate. Deoarece aici avem de-a face cu un imobil situat într-o zonă de lux a Capitalei, în zona Dorobanţi, pe strada Cerchez nr. 16, care a fost cândva o casă conspirativă a Securităţii. Hăituit în instanţă, acest institut riscă să-şi piardă nu doar sediul şi clădirea, ci să-şi închidă, de facto , activitatea şi să dispară ca institut de cercetare ştiinţifică din România. Nu vă mai enumăr acum foarte multe lucruri, dar, la fel cum mass-media a relatat şi cum a apărut în spaţiul public, sunt foarte multe neconcludenţe cu privire la această speţă care se găseşte acum, în ultima instanţă. Imobilul a fost construit în perioada interbelică. Cei care cer retrocedarea spun că a fost construit mai târziu. Sunt documente secretizate, cu privire la funcţiunile sale şi la istoria sa, care nu sunt nici astăzi accesibile. De asemenea, conform unor date de la CNSAS, cumpărarea sa a fost imposibilă, în anul 1948, şi este posibil să existe şi o confuzie de numere poştale între acest sediu şi o altă clădire care ar putea fi supusă retrocedării. Ca atare, îndemn Guvernul României şi Academia Română să se aplece cu atenţie asupra problemelor cu care se confruntă acest institut şi să identifice cele mai potrivite soluţii, pentru ca reprezentanţii săi să-şi poată continua activitatea. Să apărăm valoarea culturală şi să nu uităm niciodată ceea ce înseamnă memoria istorică a totalitarismului românesc. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Dragoş Zisopol? Domnule deputat Dragoş Zisopol, susţineţi declaraţia?
Dragoş Gabriel Zisopol Am depus-o!
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depus-o în scris. Doamna Anişoara Radu se află în sală? Nu. Doamna Rodica Paraschiv. Vă rog.
Rodica Paraschiv Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Slăbirea Guvernului Dăncilă, obiectivul unui preşedinte aflat în campanie electorală". Ultimul an de mandat al domnului preşedinte Klaus Iohannis arată, o dată în plus, - dacă mai era nevoie - faptul că principala preocupare a celui care vremelnic ocupă funcţia de preşedinte al României a fost şi a rămas aceea de a îngreuna activitatea Executivului PSD-ALDE. Lipsa miniştrilor la dezvoltare şi la transporturi, două domenii extrem de importante pentru orice alt stat, şi mai ales un stat european, generează o situaţie care ar putea deveni dificilă, inclusiv în privinţa accesării fondurilor europene şi luării deciziilor majore din aceste două ministere. Este inexplicabil cum un preşedinte, care ar trebui să fie garantul legalităţii, ajunge să discrediteze însuşi statul român. În art. 80 din Constituţia României se arată că preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. Se pune întrebarea dacă vreo singură clipă, în cei patru ani de mandat scurşi până acum, domnul preşedinte Klaus Iohannis a îndeplinit funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, aşa cum scrie în Legea fundamentală. Răspunsul este simplu: "Nu! Dimpotrivă! Niciodată!". Klaus Iohannis este omul care a refuzat numirea unor miniştri pentru motive puerile şi omul care dă dovadă, încă o dată, că urmăreşte slăbirea Guvernului Dăncilă în acest an, în care România este la conducerea Consiliului Uniunii Europene. Preşedintele a motivat în scrisoarea transmisă premierului Dăncilă că nu o doreşte la conducerea Ministerului Dezvoltării pe doamna Olguţa Vasilescu şi din cauza aşa-ziselor declaraţii controversate, a aşa-ziselor atacuri la persoană virulente sau - un alt motiv - că nu are pregătirea necesară ocupării funcţiei pentru care a fost propusă. Domnule preşedinte, aceste motive demonstrează că aţi uitat sau vă prefaceţi că aţi uitat cine v-a sprijinit în ascensiunea dumneavoastră şi ce propuneri de miniştri a avut partidul din care aţi făcut sau faceţi parte. O simplă aducere-aminte: o distinsă doamnă care nu făcea diferenţa între sistemul judiciar şi sistemul juridic voia să ajungă ministrul justiţiei. Aceeaşi distinsă doamnă recunoştea că are o problemă, că nu este absolventă a Facultăţii de Drept, ci de Electronică şi Telecomunicaţii. Un alt domn, cunoscut prin apariţiile sale în reviste de scandal, ţintea spre fotoliul de ministru al sănătăţii. Prin guvernele familiei dumneavoastră doctrinare a mai fost un ministru al tineretului şi sportului, o altă distinsă doamnă, care a venit din scaunul de patron de firmă de confecţii. Dubla măsură, domnule preşedinte, nu ar trebui să facă parte din prerogativele unui şef de stat, pentru că, astfel, dovediţi din nou că nu aţi fost niciun moment, în mandatul dumneavoastră, preşedintele tuturor românilor. Rodica Paraschiv, deputat de Prahova, Circumscripţia nr. 31.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Doamna Beatrice Tudor. Şi daţi-mi voie să spun bun venit şi delegaţiei Comitetului pentru Relaţii Externe a Parlamentului Georgiei, condusă de doamna Sofio Katsarava, preşedintele Comitetului pentru Relaţii Externe. Bine aţi venit! (Aplauze.) Vă rog.
Beatrice Tudor Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, Comisia Europeană făcea publice rezultatele celei de-a patra evaluări a Codului de Conduită al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. Concluziile sunt de bun augur: în prezent, companii din domeniul 1T evaluează 89% din conţinutul semnalat în decursul a 24 de ore, iar aproape trei sferturi - 72% - din conţinutul considerat a fi un discurs ilegal de incitare la ură este eliminat, comparativ cu situaţia din 2016, momentul la care a fost lansat Codul, atunci când procentajul de conţinut eliminat era de 28%. Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră, în continuare, că feedbackul companiilor către utilizatori trebuie îmbunătăţit. În condiţiile în care noi ne pregătim, în România, pentru un an cu două runde de alegeri, dintre care cele prezidenţiale fiind de departe cele mai polarizante din punct de vedere al comunicării în spaţiul public, cred că trebuie să luăm foarte în serios acest set de concluzii al Comisiei Europene. Stimaţi colegi, Cred că este momentul să avem acţiuni ferme pentru a combate limbajul care instigă la ură în mediul online. În primul rând, pentru că acest lucru va conduce la mai multă siguranţă în mediul offline. Cine crede că spirala violenţei, generată de limbajul instigator la ură, în spaţiul electronic nu are efecte în viaţa reală, de zi cu zi, se înşală amarnic. Cine crede că temperatura socială nu se poate inflama până la nivelul la care să degenereze în violenţe fizice, este cel puţin naiv. Experienţa ultimilor ani din România, dar şi din întreaga lume, ne arată cât de fină este linia de la simple înjurături în postări electronice, până la violenţe grave în realitate. În ceea ce mă priveşte, am susţinut mereu importanţa şi necesitatea unui limbaj decent în spaţiul public, indiferent de canalul de comunicare, şi am criticat, de fiecare dată, fără să ţin cont de culoarea politică, derapajele oamenilor politici. Am crezut şi cred în continuare că acest comportament este minimul pe care-1 poate face un demnitar ales al statului român. Dar putem face cu toţii mai mult. Şi trebuie să facem cu toţii mai mult. Putem să condamnăm limbajul violent şi instigator la ură pe care-l folosesc cei din mediul online şi-i putem izola pe cei care folosesc acest limbaj. Putem să facem apeluri repetate la decenţă în limbaj pe canalele noastre de comunicare electronică. Putem să fim atenţi la ce şi cum vorbim în comunicarea noastră politică, putem să ne abţinem să instigăm categorii sociale unele împotriva altora. Putem să transmitem semnale ferme, oficiale, prin instituţiile pe care le reprezentăm. Putem să construim o lume mai sigură pentru noi şi pentru copiii noştri, dacă chiar ne dorim cu adevărat acest lucru. Repet ce am spus de mai multe ori: este o legătură directă între calitatea democraţiei şi calitatea limbajului public, iar cei care vor cu adevărat democraţie se cunosc după vorbă. Haideţi să avem un an electoral 2019 în care să combatem activ limbajul care instigă la ură! Vă mulţumesc. Beatrice Tudor, deputat al PSD, Bucureşti.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Ioan-Sorin Roman se află în sală? Doamna Luminiţa-Maria Jivan. Vă rog.
Luminiţa-Maria Jivan Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi va avea ca subiect principal bugetul pe acest an, pe 2019. Consider că niciodată nu va putea exista un buget perfect, existând o posibilitate ca unele proiecţii să fie inexacte. Însă, criticile recent aduse, cum că acesta ar fi un buget nerealizabil, sunt mult prea de tot. Asemenea critici au fost aduse şi bugetelor din anii anteriori, dar rezultatele economice nu au întârziat să apară. În ciuda faptului că a apărut cu o mică întârziere, acest buget sunt sigură că îşi va duce la bun sfârşit obiectivele şi va avea rezultate economice la fel de bune. Se poate foarte uşor observa faptul că se doreşte o accentuare a investiţiilor. Prin urmare, cheltuielile destinate investiţiilor în 2019 însumează 47,19 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 4,62% din PIB. Astfel, o prioritate majoră a Guvernului o reprezintă îmbunătăţirea procesului de evaluare, selecţie, prioritizare şi implementare a investiţiilor publice, pentru a spori absorbţia fondurilor europene, în vederea descongestionării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice. În privinţa investiţiilor, acestea constituie motorul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă, iar construcţia bugetară a avut în vedere promovarea în continuare a unui mediu economic de afaceri favorabil. Alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete, înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale şi secundare, cum sunt: sănătatea, educaţia, apa-canalizare, reţea de energie electrică şi reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinţe, dar şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde de lei, cu 27,9% mai mari faţă de anul 2017. De asemenea, OUG nr. 114/2018, deşi blamată public, instituie o multitudine de măsuri benefice atât cu caracter economic, cât şi fiscal. În urma acestei ordonanţe se instituie o taxă pe activele din sistemul bancar şi o taxă pe încasările organizatorilor de jocuri de noroc online. În plus, se modifică taxele de acordare a licenţelor radio şi contribuţiile băneşti datorate de titularii de licenţe în domeniul energiei electrice. Ordonanţa instituie în sarcina instituţiilor bancare o taxă asupra activelor financiare, în situaţia în care media trimestrială a dobânzii ROBOR depăşeşte pragul de referinţă de 2%. Această taxă reprezintă o cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal. Cota taxei pe activele financiare variază între 0,1% şi 0,5% din valoarea activelor financiare înregistrate în evidenţa contabilă şi ajustate, variaţia depinzând de nivelul cu care media ROBOR la trei luni şi la şase luni, determinată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, depăşeşte pragul de referinţă de 2%. Printre altele, noul act normativ prevede înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, fără personalitate juridică, gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Fondul este în limita a 10 miliarde de euro, finanţat prin împrumuturile date de Trezoreria Statului, când acesta are excedent. Ordonanţa aduce, de asemenea, modificări Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. Astfel, aceste măsuri luate, atât prin OUG nr. 114/2018...,
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Luminiţa-Maria Jivan ... cât şi prin Proiectul de buget pe 2019, vin în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le un sprijin şi o mai mare încredere în previziunile economice. Vă mulţumesc. Deputat Luminiţa-Maria Jivan, Caraş-Severin.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Sorin-Dan Moldovan? Vă rog.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să încep cu un citat al preşedintelui PSD, domnul Liviu Dragnea: "Sunt municipii care nu mai au nevoie de aceste creşteri, de exemplu, la Braşov, la Cluj". Preşedintele PSD, conducătorul Guvernului şi al majorităţii parlamentare, împarte bugetul statului după cum îi pofteşte inima. Cel mai mare buget întârzie să fie adoptat, însă tridentul Dragnea-Vâlcov-Teodorovici reprezintă o adevărată troica pentru români şi în special pentru clujeni. După ce în 2018 bugetul municipiului Cluj-Napoca a fost uşurat de 28 de milioane de euro, în urma aşa-zisei revoluţii fiscale, pentru anul 2019, chiar dacă toţi clujenii au contribuit la cel mai mare buget, din păcate pentru ei, preşedintele PSD nu a alocat Clujului fondurile care i se cuvin. Ironic întreb: de ce ar avea nevoie clujenii de fonduri? Adică administraţia locală a găsit, în 2018, în bugetul local bani cu care să facă studiul de fezabilitate pentru centura metropolitană Cluj-Napoca, deşi această cheltuială trebuia susţinută de Guvern. În plus, clujenii au stadion şi sală polivalentă la standarde europene, autobuze electrice pentru transportul public, funcţionar public virtual, Wi-Fi gratuit în oraş, aplicaţii create special pentru digitalizarea activităţii primăriei, spitale modernizate, evenimente culturale şi de tineret. Au avut chiar şi unul dintre cele mai frumoase târguri de Crăciun din Europa. Domnule Dragnea, nu banii trebuie să-i luaţi de la Cluj, ci modelul de guvernanţă locală, un model care are la bază investiţiile şi unde banii cetăţenilor sunt folosiţi în interesul lor. România nu devine mai bogată dacă lăsaţi administraţiile locale performante fără bani. Dacă PSD-ul ar lua modelul de guvernanţă locală de la administraţia liberală de la Cluj-Napoca, ar fi un mare câştig pentru ţara noastră. Toate regiunile merită să se bucure de resursele de care dispun, pe măsura contribuţiei aduse la bugetul naţional, desigur. În încheiere, doresc să fac un apel către colegii deputaţi aleşi ai Clujului. Întrucât în ultimele zile în comisiile de specialitate, dar în special în Comisia pentru buget, finanţe, amendamente precum reabilitarea Şcolii "Avram Iancu" din Câmpia Turzii sau, de exemplu, în municipiul Cluj-Napoca, Parkingul din Haşdeu, care ar fi putut să reducă aglomeraţia din zonă au fost respinse, îi rog pe colegii clujeni, care fac parte din partidele aflate la guvernare sau din partidele care susţin Guvernul, să voteze în favoarea amendamentelor PNL şi să încerce să-şi convingă colegii de partid să susţină, la rândul lor, aceste proiecte pentru comunitate. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Vasile Cîtea.
Vasile Cîtea Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Bugetul României, un buget orientat spre investiţii". Dragi colegi, Comisia Europeană a plasat România pe locul 4 în Europa la capitolul creştere economică, fapt ce a permis Guvernului României să construiască un buget echilibrat, în care cuvântul de ordine este reprezentat de investiţii, fără să se neglijeze şi măsurile sociale. Electoratul şi cetăţenii români trebuie să înţeleagă că bugetul propus pentru anul 2019 de către Coaliţia de guvernare nu este un buget de austeritate şi nu este un buget al marilor tăieri, aşa cum ne obişnuiseră alte guverne de tristă amintire. Astfel, în comparaţie cu bugetul din anul 2018, avem un supliment bugetar de 15,4 miliarde de lei la capitolul investiţii, din care 6 miliarde de lei sunt destinaţi exclusiv infrastructurii de transport. Un plus bugetar evident de 9,8 miliarde de lei îl înregistrăm şi la capitolul educaţie, iar la sănătate un plus de 6 miliarde de lei. Salariul minim se va majora cu 10%, în timp ce salariul mediu net pe economie va ajunge la suma de 3.805 lei, cu 50% mai mare decât cel din 2016. De la 1 septembrie punctul de pensie va înregistra o creştere de 15%, concomitent cu creşterea pensiei minime garantată în plată, de 704 lei. Autorităţile locale vor primi o sumă de 11,4 miliarde de lei din TVA pentru acoperirea cheltuielilor şi echilibrare bugetară, concomitent cu creşterea bugetului alocat unităţilor administrativ-teritoriale pe cap de locuitor, creşterile fiind semnificative: consiliile judeţene, o creştere de la 250 la 450 de lei pe cap de locuitor, primăriile de comună, o creştere de la 750 la 1.000 lei pe locuitor. În ceea ce priveşte proiectele Iaşiului, acestea rămân de actualitate pentru Coaliţia de guvernare. Şi aici mă refer la Autostrada "Unirii", podul peste râul Bahlui din zona Cicoarei, varianta de ocolire a municipiului Iaşi, Spitalul Regional de Urgenţă, Sala Polivalentă, precum şi noi locuinţe pentru tineri. Un alt proiect important pentru judeţul Iaşi este dezvoltarea infrastructurii de transport gaze, prin construirea a două noi magistrale, care urmează să deservească un număr de 19 comune. Cele două magistrale vor însuma un total de 80 de km, pe direcţiile Mogoşeşti-Comarna-Cozmeşti şi Dumeşti-Andrieşeni. Ca urmare a dezvoltării sistemului naţional de transport, este prinsă în proiect magistrala de mare capacitate Oneşti-Gherăeşti-Leţcani, cu un total de 163 de km, concomitent cu deblocarea magistralei Vaslui-Iaşi, a doua magistrală de aprovizionare a Iaşiului, care va deveni funcţională în scurt timp. Toate aceste lucrări fac parte din planul de dezvoltare al Sistemului naţional de transport gaze naturale din România, proiectul având o valoare totală de 1,6 miliarde de euro. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Alina Teiş. Vă rog.
Alina Teiş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. "Insula Ada Kaleh, martorul tăcut al istoriei judeţului Mehedinţi". Şimian, o insulă de pe Dunăre, situată în aval de hidrocentrala Porţile de Fier I, între România şi Serbia, la sud-est de municipiul Drobeta-Turnu Severin, un loc cu un potenţial turistic uriaş, furat însă de trecerea timpului. Pe insulă se păstra sfânta tradiţie a preparatelor de casă: cafeaua la nisip, braga, citronada, dulceţurile, baclavalele, halviţa. De asemenea, insula avea şcoală primară, dispensar medical, dar şi biserică pentru creştinii din insulă. În plus, la Ada Kaleh exista cel mai mare covor ţesut pentru o moschee din România. Între timp, locul s-a degradat, însă am speranţa că lucrurile nu vor rămâne aşa şi că vom reuşi ca, în viitorul apropiat, să reabilităm cetatea Ada Kaleh din Insula Şimian şi să facem din acest loc unul în care mulţi să-şi dorească să vină. Şi până acum s-a încercat transformarea insulei într-un produs turistic unic în Europa. Potrivit unui proiect propus din 2010, fiecare ţară dunăreană ar fi urmat să aibă reprezentativitate pe insulă prin amenajarea unor standuri cu produse tradiţionale. În plus, pe insulă ar fi urmat să se construiască hoteluri, cinematografe, restaurante, spaţii pentru camping şi piaţă de spectacole în aer liber. De asemenea, autorităţile îşi doreau şi amenajarea unei plaje plus un centru de cercetări dunărene. Se dorea ca, printr-un astfel de proiect, să se promoveze potenţialul turistic al Insulei Şimian, ca destinaţie turistică româno-bulgară. Proiectul a fost scris în perioada 2010-2011 şi a fost depus pe axa România - Bulgaria. Costurile se ridicau la 450.000 euro pentru studiul de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru transformarea Insulei Şimian în produs turistic. Contractul a fost semnat în 2013, însă până în prezent nu s-a reuşit implementarea acestui proiect. În anul 2019, am încredere că se va face mai mult. Că autorităţile vor găsi bani de la buget şi pentru Insula Şimian şi pentru reabilitarea cetăţii Ada Kaleh. Mai ales că, dacă vom alege să investim, vom avea de câştigat înzecit. Investiţiile din Insula Şimian vor determina o creştere semnificativă a numărului de turişti şi nave de croazieră care ar putea acosta la ţărmul acestei insule. Pe lângă acest lucru, se va dezvolta şi portul din municipiului Drobeta-Turnu Severin, dar şi locurile de acostare din localitatea Şimian şi Insula Şimian. Vorbim de dezvoltarea infrastructurii, de înmulţirea locurilor de acostare şi andocare a navelor şi ambarcaţiunilor. Acest lucru ar însemna o creştere a numărului de nave ale operatorilor de turism, dar şi revitalizarea şantierului naval şi o creştere a numărului de ateliere de reparaţii pentru ambarcaţiuni. Dezvoltarea acestei zone va aduce cu sine o mulţime de servicii turistice, dar şi bunăstare şi o mulţime de locuri de muncă pentru mehedinţeni şi proprietarii de terenuri din Insula Şimian. Sunt convinsă că prin implicarea noastră, a tuturor, dar şi a autorităţilor competente, vom reuşi să promovăm potenţialul turistic uriaş care se ascunde în Insula Şimian şi să facem din aceasta un adevărat centru multinaţional. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Elena Hărătău.
Elena Hărătău Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Educaţia, una dintre preocupările fundamentale ale guvernării PSD". În anul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, Guvernul PSD continuă să îşi onoreze angajamentele de dezvoltare a principalelor domenii de activitate, educaţia fiind o preocupare constantă în acest sens. Extrem de important este faptul că, în Legea bugetului de stat, aflată în aceste zile în dezbaterea parlamentară, educaţia va primi cu 47% mai mulţi bani faţă de anul trecut, respectiv cu 9,8 miliarde lei. Această sumă va fi repartizată pentru creşterile salariale din domeniu, pentru investiţiile în modernizarea procesului de predare-învăţare, precum şi implementarea unui nou program de asigurare a rechizitelor pentru copiii din învăţământul preuniversitar. În acelaşi context, al eforturilor guvernanţilor de a asigura viitorul copiilor noştri, a fost lansat apelul naţional destinat înscrierii unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru ediţia a XVI-a a concursului naţional de obţinere a certificatului "Şcoala Europeană", în anul şcolar 2018-2019. Termenul limită pentru înscrierea în această competiţie este 22 martie la nivel judeţean, iar apoi dosarele vor fi preluate de Comisia Naţională, în vederea evaluării finale, în luna aprilie. În final, conform procentajelor obţinute la evaluarea candidaturilor, Ministerul Educaţiei Naţionale va desemna numărul şcolilor premiate şi va organiza festivitatea de decernare a titlului "Şcoala Europeană", în data de 10 mai. Unităţile de învăţământ declarate câştigătoare ale acestui concurs vor primi certificatul "Şcoala Europeană 2019", precum şi un premiu în valoare de 5.000 de lei, sumă ce va fi folosită pentru dotările necesare bunei funcţionări a activităţii. Această competiţie se adresează tuturor şcolilor care sunt integrate în programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. Pentru ediţia din acest an, îşi pot depune candidatura şcolile implicate în ultimii doi ani în activităţi sau proiecte prin programele Comisiei Europene, ale Parlamentului European şi ale altor instituţii europene. Iniţiat în 2004, acest demers generos al Ministerului Educaţiei Naţionale a încurajat şi a motivat participarea unităţilor de învăţământ preuniversitar din România la programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. Până acum, la ediţiile anterioare au participat peste 2.000 de şcoli din toată ţara, 775 dintre acestea fiind premiate. Vorbim, aşadar, despre perspective îmbucurătoare la început de an pentru şcoala românească şi sunt sigură că măsurile guvernamentale şi legislative ce vor fi adoptate vor avea consecinţe benefice pentru creşterea calităţii procesului de învăţământ. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Bacău, Elena Hărătău.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Toţi ceilalţi colegi care sunt înscrişi în lista noastră au depus declaraţiile politice şi intervenţiile în scris. Închidem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Vă mulţumesc. (Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Ioan Balan "Ţara este blocată financiar numai din vina Guvernului PSD-ALDE" Se apropie primăvara şi România nu are încă aprobat bugetul pentru anul 2019. Nimeni şi nimic nu i-a împiedicat pe cei din Guvernul PSD-ALDE să respecte legea şi să adopte bugetul, aşa cum prevede Legea finanţelor publice, până la data de 15 noiembrie. Nici ei nu au mai îndrăznit să scoată tot felul de minciuni şi să dea vina pe alţii, adică pe "statul paralel", pe Soros sau pe alte invenţii năstruşnice ale propagandei televizate, pentru că şi ei s-au lămurit că nu-i mai crede nimeni. Cu toate acestea, este fără precedent, în ultimii 20 de ani, ca un Guvern în funcţie să ţină ţara fără buget până în luna martie. Unii specialişti în finanţe publice spun că au făcut acest lucru pentru a împiedica autorităţile locale să demareze proiecte noi, pentru că numai aşa s-ar fi realizat economii la un buget care nu are suficienţi bani pentru toate cheltuielile din acest an. Eu aş spune că, de fapt, cauza principală a întârzierii bugetului este amestecul de cinism şi incompetenţă al celor care conduc astăzi Guvernul şi Parlamentul. Ştim cu toţii că, dacă trece data de 1 ianuarie şi nu există un buget aprobat, ţara este blocată complet. Se pot plăti salariile, se pot plăti pensiile, dar nimic în plus nu se mai poate face, pentru că nimeni nu-şi asumă riscul să încalce legea şi să suporte consecinţele, chiar dacă ar lua decizii foarte bune pentru colectivitate. Astfel, nicio primărie din ţară şi niciun consiliu judeţean nu poate să elaboreze propriile bugete până nu se cunoaşte bugetul central, până nu se cunosc veniturile primite de la bugetul de stat şi, mai ales, categoriile de cheltuieli pe care trebuie să le acopere aceste venituri. Ştim că toţi cetăţenii acestei ţări sunt tare nemulţumiţi de starea spitalelor, a şcolilor, a drumurilor locale şi naţionale. Este şi normal, pentru că statul le bagă mâna în buzunar până la cot, tocmai ca să facă aceste lucruri. Din păcate, pentru că ţara nu are buget, nicio lucrare publică nu poate să înceapă fără bani şi fără baza legală pentru a cheltui acei bani. După doi ani, în care cheltuielile pentru investiţii au scăzut constant, până la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani, este normal să constatăm că în România se construieşte puţin sau deloc. Singurele investiţii făcute, de când PSD-ALDE a preluat guvernarea, sunt cele realizate de primării, din bugetele locale, cu bani bine agonisiţi, pentru a spori calitatea vieţii pentru cetăţeni. Guvernul nu a construit nimic, aceasta este dura realitate. Nu spitale, nu autostrăzi, nu şcoli şi grădiniţe! Toate sunt în continuare promisiuni aruncate în timp, după anul 2022. Parcă, în ciudă, loveşte în bugetele comunităţilor locale! Ştim, de asemenea, că atunci când ceva nu funcţionează într-o colectivitate locală principalul responsabil este primarul, uneori chiar şi dacă nu este competenţa sa să rezolve acea problemă. Primarul şi parlamentarii din judeţ sunt traşi la socoteală de către cetăţeni, care au toată îndreptăţirea să facă acest lucru. În acest sens, cetăţenii trebuie să ştie că, de 2 ani, Guvernul fură din banii colectivităţilor locale pentru a acoperi nepriceperea miniştrilor de la Bucureşti. Autorităţilor locale li s-au confiscat excedentele bugetare, adică banii economisiţi pe care nu i-au aruncat pe prostii. Cei care au agonisit şi-au văzut economiile furate de Guvern. Apoi, acelaşi Guvern a redus alocările din impozite şi din TVA către autorităţile locale şi le-au pus în braţe cheltuieli suplimentare, pentru care acestea nu au banii necesari. Nu ştiu ce şmecherii contabile vor mai inventa în anul 2019, însă, dacă mă uit la mânia celor peste 3.100 de primari din ţară, pot să înţeleg că Guvernul le pregăteşte alte cadouri otrăvite.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră câteva date statistice cu privire la nivelul de trai al cetăţenilor noştri, date pe care eu le găsesc ca fiind foarte îngrijorătoare. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul românilor este de aproximativ 40%, aceasta fiind mult mai mare în cazul femeilor decât al bărbaţilor, şi anume 39,8%. Sărăcia este de trei ori mai mare în zonele rurale decât în urban, femeile şi copiii fiind principalele persoane expuse riscului de excluziune socială. Femeile desfăşoară activităţi neplătite, disproporţionat. Ele sunt principalii lucrători familiali neremuneraţi, cu o pondere de peste 65%. De asemenea, femeile au cariere mult mai scurte, pe de o parte pentru că inserţia lor pe piaţa muncii este mai redusă, iar pe de altă parte pentru că decizia de a-şi forma o familie şi de a avea copii se dovedeşte a fi, de cele mai multe ori, în detrimentul dezvoltării profesionale. Acest lucru se întâmplă nu pentru că femeile îşi doresc să continue practicile patriarhale conform cărora familia este în grija mamei, iar situaţia financiară este responsabilitatea tatălui, ci pentru că a par dificultăţi în a concilia viaţa personală cu cea profesională. Nivelul de trai precar este dublat de un acces slab la educaţie, la servicii medicale şi la protecţie în faţa abuzurilor. De exemplu, mortalitatea evitabilă în rândul femeilor din România este cea mai mare din Uniunea Europeană, serviciile de asistenţă medicală nefiind accesate la timp, din cauza veniturilor reduse. Disparitatea salarială în defavoarea femeilor, slaba reprezentare a acestora în sectoarele bine plătite, îndeplinirea disproporţionată a sarcinilor domestice, contribuţiile mai scăzute la fondul de pensii ş.a. conduc la creşterea vulnerabilităţii în rândul femeilor şi expunerea lor la riscul de sărăcie. Contez pe sprijinul dumneavoastră, dragi colege, dragi colegi, să susţineţi toate demersurile care au ca scop eradicarea sărăciei şi asigurarea unui trai mai bun pentru toţi cetăţenii, fără discriminare!
Nicoleta-Cătălina Bozianu "Autostrada Comarnic-Braşov, măsura batjocurii la care Guvernul Dragnea-Dăncilă îi supune pe români" A merge cu maşina pe Valea Prahovei a devenit o probă de rezistenţă a nervilor, comparabilă cu marile competiţii sportive. Pierdem ore din viaţă şi ne consumăm în trafic din cauza incompetenţei ori a relei-voinţe a guvernanţilor plătiţi să gestioneze construcţia de autostrăzi în această ţară. Noi, prahovenii, suntem cei mai afectaţi de această stare de fapt, dar acelaşi lucru îl pot spune şi bucureştenii şi, în general, toţi românii care au treabă în interiorul sau în exteriorul arcului carpatic şi care nu pot evita Drumul Naţional 1. Ca deputat de Prahova, în ultimii doi ani, am formulat interpelări către doi miniştri ai Transporturilor din Guvernele PSD, pe tema intenţiilor Executivului cu privire la construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov. În ultimul răspuns, din septembrie 2018, Ministerul Transporturilor arată că: "În ceea ce priveşte modalitatea de implementare a proiectului, urmează să fie luate decizii la nivel guvernamental din partea tuturor instituţiilor/ministerelor implicate". Aşadar, în luna septembrie a anului trecut, Ministerul Transporturilor habar n-avea ce intenţionează Guvernul Dragnea-Dăncilă să întreprindă pentru construcţia autostrăzii atât de aşteptate de toţi cetăţenii acestei ţări. În februarie 2019, cu ocazia prezentării întârziate a Proiectului de buget de stat pe anul 2019, am aflat ce va face acest Guvern în privinţa Autostrăzii Comarnic-Braşov - nimic! Pentru anul în curs, Executivul PSD propune, prin Legea bugetului, să se cheltuiască pentru proiectul autostrăzii 5,9 milioane de lei din credite de angajament şi 139 de milioane de lei din credite bugetare. La cât de mici sunt aceste sume, se poate deduce uşor că ele sunt destinate consumului de hârtie pentru studii şi exproprierilor. Partea cea mai interesantă pentru noi, cetăţenii care circulă pe DN 1, apare în secţiunea rezervată estimărilor pe anii următori. Ei bine, între anii 2020 şi 2022, sumele preconizate a se cheltui pentru autostradă sunt mai mici decât cele propuse pentru 2019, iar banii pentru construcţia efectivă a acesteia, peste 10 miliarde de lei, apar numai ca sumă totală care urmează a se cheltui cândva, într-un viitor neprecizat. Aşadar, bugetul de stat pe anul 2019 este un indiciu important asupra incompetenţei şi relei-voinţe ale actualei guvernări, manifestate în relaţie cu construcţia unui obiectiv vital pentru infrastructura rutieră din România. Iar refuzul Guvernului Dragnea-Dăncilă de a întreprinde paşi concreţi în construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov reprezintă, poate, cea mai corectă măsură a batjocurii la care aceşti oameni îi supun pe români.
Marius-Constantin Budăi "În 2019 ne respectăm angajamentele privind creşterea salariilor şi pensiilor!" Întotdeauna, cu Guvernele PSD, România a fost deasupra liniei. De fiecare dată când PSD a fost la guvernare, economia României a crescut. De fiecare dată cu PSD la guvernare, nivelul de trai al românilor s-a îmbunătăţit. În schimb, de fiecare dată când adversarii noştri au fost la guvernare, România a fost în declin economic, salariile şi pensiile au fost reduse, iar puterea de cumpărare a scăzut. Este o realitate rece, a cifrelor economice, care nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. La doi ani de la câştigarea alegerilor, realitatea confirmă în continuare că România merge bine, atunci când PSD este la guvernare. Aşadar, pentru a pune capăt speculaţiilor colegilor din opoziţie cu privire la ce îi aşteaptă pe români în 2019, doresc să vă prezint câteva repere esenţiale ale bugetului pentru acest an, pe care Guvernul l-a trimis spre dezbatere Parlamentului. În calitate de ministru al muncii şi justiţiei sociale şi membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, vreau să îi asigur pe toţi cetăţenii că bugetul pentru 2019 asigură finanţarea majorării pensiilor şi a salariilor din sistemul public şi susţinerea politicilor de stimulare economică, măsuri asumate prin Programul de guvernare. Este foarte important de precizat faptul că Bugetul de pensii este în acest an pe excedent, ca urmare a politicilor Guvernului României, cu 0,2% din PIB. Măsura trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat a adus beneficii în economie. Astfel, salariul mediu net va fi de 3.080 de lei, cu peste 50% mai mare faţă de anul 2016. De asemenea, câştigul salarial brut va fi de 5.163 de lei, iar numărul de salariaţi din economie va ajunge la 5,282 milioane. Sunt conştient de faptul că nu este suficient şi mai sunt multe lucruri de realizat pentru a ajunge la nivelul salariilor din cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene, însă am început să luăm măsuri la nivel economic şi social pentru a ne îndrepta în această direcţie. Totodată, vreau să ştie toţi românii că suntem un guvern de oameni politici responsabili şi vom continua creşterile de venituri şi pensii, aşa cum ne-am angajat. În acest sens, vom continua aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv majorarea de la 1 ianuarie 2019 a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa pentru perioada 2018-2022. Începând de luna trecută, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.080 lei, cu 10% mai mult faţă de 2018, fapt care arată că ne ţinem de ceea ce am promis. În acelaşi timp, în perioada 2019-2020, toţi bugetarii vor primi vouchere de vacanţă în limita a 1.450 lei/angajat, precum şi indemnizaţia de hrană prevăzută la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, în echivalentul a două salarii minime pe economie, respectiv 4.160 de lei. În ceea ce priveşte pensiile, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%, respectiv de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar tot de la această dată, indemnizaţia socială pentru pensionari garantată se majorează cu 10%, respectiv de la 640 de lei la 704 lei. Vreau să-i asigur pe toţi românii că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile judeţene, va asigura, în continuare, plata indemnizaţiilor şi prestaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap, fie ele adulte sau minore, a alocaţiilor de plasament, a alocaţiilor de stat pentru copii, a indemnizaţiilor de creştere a copilului, a stimulentului de reinserţie, a indemnizaţiilor şi alocaţiilor pentru persoanele cu HIV/SIDA. În concluzie, bugetul este echilibrat şi concentrat atât pe susţinerea politicilor sociale, cât şi pe sprijinirea politicilor de dezvoltare.
Sorin-Ioan Bumb "În timp ce medicii români fug în străinătate, în spitalele româneşti au ajuns să opereze necalificaţi cu 8 clase!" Fenomenul necalificaţilor ajunşi în funcţii importate a ajuns să afecteze în mod direct viaţa şi sănătatea românilor. Dacă până acum influenţa era una indirectă, viaţa românilor fiind afectată doar prin prima deciziilor luate de impostorii ajunşi în fruntea statului, acum, această graniţă a fost depăşită. Sistemul banditesc, pus în practică de Dragnea şi PSD, a început să se reproducă. După secretare care au ajuns miniştri, ingineri care stabilesc nivelul ROBOR, agramaţi, care abia au luat medii de trecere, care influenţează justiţia, sau şoferi care se ocupă de economia naţională, a apărut şi primul absolvent de 8 clase, cu bisturiu, care operează, la propriu, prin spitalele din România. PSD este însă mai preocupat de bunăstarea puşcăriaşilor. În timp ce medicii români sunt forţaţi să plece prin străinătate, din cauza slabei administrări a sistemului sanitar, în spitalele româneşti au ajuns să opereze necalificaţi cu 8 clase. Episodul este rezultatul colapsului în care a fost băgat sistemul sanitar din România, de către PSD. Anual, sute de medici tineri pleacă din România, pentru că Ministerul Sănătăţii nu este în stare să scoată nici măcar suficiente posturi la concurs în spitale. Anul trecut, spre exemplu, numărul posturilor scoase la concurs, pentru rezidenţi, a fost de aproape trei ori mai mic decât numărul solicitanţilor, iar la acestea se adaugă sistemul feudal de muncă din spitale, lipsa de echipamente şi dotări, infecţiile ce pândesc la tot pasul, lipsa de medicamente şi instrumentar medical, sau numărul exasperant de adeverinţe, declaraţii şi ştampile de care un doctor are nevoie să profeseze în România. Se dovedeşte însă, acum, că toată această hârţogărie este inutilă şi este justificată doar de necesitatea unora de a încasa remuneraţii, deoarece chirurgul cu 8 clase, venit din Italia, a reuşit foarte uşor să fenteze tot acest sistem. Mai mult, sistemul este cel încurcat, rătăcit post-factum printre ştampile şi dosare cu şină. La mai bine de 3 ani de la tragedia din Colectiv, tot ce a făcut PSD pentru a remedia lipsa de dotări pentru tratarea marilor arşi, a fost să promită. În continuare, cazurile grave sunt tratate în străinătate, dacă pacienţii nu mor, între timp, răpuşi de lipsa vreunei ştampile pe cine ştie ce fiţuică sau de nefuncţionarea cardului de sănătate. În continuare, Ministerul Sănătăţii al PSD nu face nimic pentru prevenţie şi pentru educaţia sanitară a cetăţenilor. Lipsa educaţiei în domeniul vaccinării a făcut să reapară boli care în lumea civilizată au dispărut de peste 50 de ani. Lipsa programelor de educaţie pentru alimentaţie sănătoasă face să avem numeroşi bolnavi de diabet, iar lipsa programelor de educaţie privind administrarea medicamentelor, împreună cu slaba administrare a sistemului de medicină de familie, au adus România în topul utilizatorilor de antibiotice, acestea devenind pentru români remediul rapid pentru orice boală. Iată, deci, apariţia unui necalificat într-o sală de operaţie este doar o consecinţă a numirii altor mulţi necalificaţi în fruntea statului!
Cristina Burciu "Internaţionalizarea companiilor româneşti, un sprijin concret al statului în vederea promovării externe a IMM-urilor şi a produselor tradiţionale" În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat zilele trecute, cu o largă majoritate, Legea de adoptare a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020. Acest Program va fi derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi are ca scop, în principal, facilitarea accesului pe pieţele externe a producătorilor autohtoni, promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor pe pieţele externe. De asemenea, sprijinul implicit de la stat, destinat acestui segment de promovare externă, va mai avea efect imediat creşterea exporturilor de servicii şi produse româneşti, valorificarea şi promovarea produselor cercetării ştiinţifice, precum şi creşterea economică generală a ţării. Prin Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, se vor finanţa, prin alocaţie financiară nerambursabilă, participările operatorilor economici români la târgurile, expoziţiile şi misiunile internaţionale de profil, organizate atât în statele Uniunii Europene, cât şi în alte ţări. Extrem de important este că, prin acest sprijin guvernamental, agenţii economici români vor putea participa la aceste evenimente internaţionale de promovare cu standuri proprii de prezentare a produselor şi serviciilor oferite. Alocaţia financiară nerambursabilă va fi de tip forfetar, stabilită prin Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, în limita bugetului anual alocat. Sumele aferente acestui Program vor fi acordate cu îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, precum şi în conformitate cu punctajele stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii. În esenţă, legea va sprijini participarea companiilor la târguri şi expoziţii sau misiuni economice, cu branduri proprii, mai ales în pieţe tradiţionale ale României, precum ţări din Asia şi Africa, unde calitatea produselor româneşti este recunoscută şi unde se ajunge mai greu în ultima perioadă. IMM-urile vor primi 25.000 lei pentru prezenţa la târguri şi expoziţii şi 10.000 lei în cazul misiunilor economice, programul de accesare fiind simplu şi transparent, şi, foarte important, uşor de accesat online. Adoptarea acestui act normativ va aduce o serie de avantaje clare în viitor, atât agenţilor economici români, cât şi dezvoltării afacerilor acestora. Astfel, producătorilor autohtoni le va fi înlesnit accesul pe pieţele externe, unde îşi vor putea promova, în condiţii excelente, produsele şi serviciile oferite, fapt care nu se prea întâmpla până acum, din cauza condiţiilor financiare. Salut votarea acestei legi şi sunt convinsă că ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, se va ocupa îndeaproape pentru transformarea Programului de internaţionalizare a companiilor româneşti într-unul de real succes.
Florică Ică Calotă "Liceele agricole trebuie să devină o prioritate naţională!" România este o ţară cu un potenţial agricol important, dar cu o lipsă acută a forţei de muncă, fie că este vorba despre muncitori calificaţi sau despre muncitori necalificaţi. Cererea pentru specialişti în agricultură este mare, însă liceele agricole nu se bucură de prea multă popularitate în rândul părinţilor şi copiilor. În 1997, în România existau 238 de licee agricole, mai multe decât în 1989, dar nenumărate reforme prin care a trecut învăţământul de specialitate au dus la reducerea numărului acestor instituţii. În 2000, mai erau 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar conform datelor anului trecut mai sunt puţin peste 40 de astfel de unităţi de învăţământ. Declinul învăţământului agricol nu avea cum să nu se resimtă în teren. Numărul specialiştilor a scăzut drastic, atât din cauză că aceştia nu mai aveau unde să se formeze, cât şi ca urmare a plecării multora în afara ţării. În 2012, doamna ministru Ecaterina Andronescu susţinea că trebuie creată în toată ţara o reţea de licee agricole care să pregătească specialişti, iar agricultura să nu se mai practice ca în secolul al XIX-lea. În Parlament, s-a început, între timp, modificarea Legii educaţiei nr. 1/2011, pentru a facilita relansarea învăţământului agricol preuniversitar, prin solicitarea de a introduce liceele agricole şi în subordinea Ministerului Agriculturii, pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, acest lucru ducând inclusiv la creşterea sprijinului financiar. Lumea agricolă - companii, fermieri, cercetare - are nevoie de specialişti instruiţi în liceele de profil. Firmele sunt dispuse să-i finanţeze şi să-i pregătească pe viitorii angajaţi, încă de pe băncile şcolii. Cu siguranţă, trebuie să lucrăm şi la mentalitatea părinţilor, să îi convingem că agricultura va fi mereu o meserie de viitor, bine cotată şi bine plătită când vine vorba despre tineri educaţi şi bine instruiţi, având în vedere ca România este o ţară eminamente agrară. Obiectivul principal al autorităţilor publice centrale care răspund de pregătirea profesională în acest domeniu trebuie să fie realizarea unei politici coerente, care să conducă la dezvoltarea agriculturii. O politică agricolă coerentă înseamnă îmbunătăţiri pe toată filiera agricolă, de la pregătirea specialiştilor de la liceele de specialitate, până la comercializarea producţiei agricole. Este importantă promovarea liceelor agricole, pentru că părinţii, cât şi cadrele didactice din şcolile gimnaziale nu înţeleg importanţa învăţământului agricol, şi trebuie să venim să schimbăm aceste prejudecăţi!
Georgeta-Carmen Holban "România a ajuns la media Uniunii Europene în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene" Beneficiind de creşterea constantă a economiei din ultimii ani, România a recuperat în ultima perioadă decalajele existente la capitolul absorbţiei fondurilor europene. Astfel, potrivit informaţiilor oficiale furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul anului trecut România avea o rată totală de absorbţie de 26%, media Uniunii Europene fiind de 27%. Acest fapt demonstrează din nou că Guvernul PSD îşi respectă angajamentele luate în faţa românilor, cele referitoare la punerea în aplicare în mod pragmatic şi asumat a obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare. De asemenea, măsurile legislative adoptate anul trecut, votate de majoritatea parlamentară, cu sprijinul PSD, au contribuit decisiv la evoluţia pozitivă privind absorbţia banilor europeni, un aport important al acestei reuşite revenind domeniului agricol, principalul sector al României în ceea ce priveşte creşterea economică. În acest context, încă din primele zile ale acestui an, România a primit de la Comisia Europeană 807,5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor din Fondul european de garantare agricolă, iar în perioada următoare agricultorii români vor mai primi încă 452 milioane de euro, ca subvenţii din partea Uniunii Europene. Procentul de 26% reprezintă aproximativ 8 miliarde de euro, investiţii de care au beneficiat şi beneficiază în continuare milioane de români, autorităţile locale şi, de asemenea, mediul de afaceri şi întreprinzătorii. Sumele provenite din fonduri europene au fost folosite în toate domeniile de activitate, cele mai multe proiecte fiind în educaţie şi sănătate. Faptul că ţara noastră a pornit de la 0 la capitolul fonduri europene şi a ajuns în doi ani la 26% este o realizare indiscutabilă şi o realitate care nu poate fi pusă la îndoială de către declaraţiile populiste ale partidelor din opoziţie. PSD se va ţine de cuvânt, iar măsurile luate pe parcursul anului trecut vor fi continuate şi în acest an, astfel încât fiecare punct realizat să însemne un plus în viaţa oamenilor şi o mai mare bunăstare pentru toţi românii.
Tamara-Dorina Ciofu "În 2019 creşte bugetul dedicat sănătăţii şi se continuă programele de tratament pentru pacienţii cu diabet, dar şi screeningul prenatal la gravide şi cel auditiv la nou-născuţi" În bugetul de stat pentru acest an, sănătatea primeşte un buget mai mare cu 14%, respectiv un plus de 6 miliarde de lei. La Ministerul Sănătăţii, execuţia anului 2019 faţă de 2018 include şi cheltuielile pentru programe de sănătate şi investiţii, în valoare de 1,79 miliarde lei, care, în anii anteriori, se finanţau din "taxa de viciu". În 2018, în domeniul sănătăţii au fost demarate o serie de programe pentru tratarea şi controlul pacienţilor cu diabet şi au fost iniţiate mai multe măsuri pentru creşterea gradului de prevenţie la nou-născuţi. Astfel, pentru îmbunătăţirea modului de monitorizare a glicemiei şi tratamentelor necesare pacienţilor cu diabet, a fost creat Subprogramul de diabet zaharat tip 1, în cadrul căruia se asigură pacienţilor acces la sisteme de monitorizare continuă a glicemiei şi sistemele de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei. Accesul la aceste tehnologii de ultimă generaţie este asigurat prin 11 centre de specialitate din ţară, în baza unor criterii de eligibilitate. Printre beneficiarii acestor dispozitive vor fi şi 3.600 de copii. De asemenea, după 7 ani, în decembrie 2018 a fost reluată achiziţia prin UNIFARM a produsului Glucagen, un medicament important în tratamentul diabetului. Lipsa acestui medicament a fost rezolvată prin emiterea unei autorizaţii de nevoi speciale, în baza căreia UNIFARM va achiziţiona 20.000 de doze de Glucagen, dintre care 4.000 au ajuns în ţară şi vor fi distribuite în spitale. Cel mai târziu în luna martie 2019, vor ajunge în ţară alte 6.000 de flacoane, iar până la finalul anului 2019 vor mai fi disponibile două tranşe a câte 5.000 de flacoane de Glucagen. În ceea ce priveşte sănătatea nou-născuţilor, începând de anul trecut, în pachetul de servicii medicale de bază acordat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost introdus screeningul prenatal realizat la nivelul maternităţilor din ţară. În cadrul acestui pachet, fiecare gravidă are acces la o serie de servicii medicale, printre care sunt incluse controlul glicemiei şi toleranţa la glucoză. Începând cu luna decembrie a anului trecut, Programul de screening auditiv a fost extins la nivel naţional. Astfel, în toate maternităţile de stat din România se efectuează screening auditiv gratuit, cu aparatură medicală modernă. Screeningul auzului la nou-născuţi este singura metodă prin care se poate depista activ hipoacuzia, chiar din prima lună de viaţă, crescând astfel şansele de recuperare, prin instituirea timpurie a tratamentului adecvat. Programul de screening auditiv al nou-născuţilor este implementat în prezent în 186 de maternităţi şi secţii de terapie intensivă care îngrijesc nou-născuţii. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii a anunţat că începe în scurt timp o campanie de conştientizare şi informare a publicului şi cadrelor medicale privind necesitatea testării auzului la nou-născuţi. Având în vedere că subiectul vaccinării obligatorii este din ce în ce mai disputat în ultimii ani, mai multe persoane publice militând agresiv împotriva acestei practici, Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF, va continua campaniile de informare şi vaccinare în comunităţi vulnerabile cu rata scăzută de vaccinare, cu sprijinul autorităţilor judeţene şi locale.
Tudor Ciuhodaru "Azi voi vota din nou pentru autostradă!" Ieşenii şi proiectele Iaşiului reprezintă o prioritate pentru mine. Cunosc bine problemele ieşenilor şi ştiu că avem soluţii. Trăiesc şi muncesc împreună cu ei pentru ca Iaşiul să se schimbe în bine. Am fost adesea şi am vorbit cu ieşenii din locuri în care politicienii nu calcă nici măcar în campania electorală. Cei din Ţicău, Bularga, Păcureţ au văzut că se pot baza pe sprijinul meu, de fiecare dată când au avut nevoie. Şi nu numai ei. Toţi ieşenii ştiu că împreună cu colegii mei am salvat pacienţi pe stradă, în blocuri sau în case, la locul de muncă, oriunde a fost nevoie. Am văzut cum speranţele lor sunt însă spulberate de cei din PNL-PDL. Nu pot să uit cum majoritatea parlamentară PNL-PDL a votat împotriva proiectului meu privind construirea spitalului regional. Nu am înţeles cum poţi tu, ca parlamentar ieşean, trimis de ieşeni să le reprezinţi interesele să votezi împotriva unui astfel de proiect. Nu pot uita cum aceeaşi majoritate parlamentară PDL mi-a respins amendamentele privind autostrada Iaşi-Târgu Mureş şi aeroportul. Nu pot uita cum un ministru PNL al transporturilor, parlamentar ieşean, nu a făcut nimic pentru ca Iaşiul să aibă măcar acest obiectiv. Am văzut şi în aceste zile cum au încercat să saboteze iar Spitalul Regional. Sunt aceleaşi capitole de care s-a mai vorbit în campaniile electorale. Acum, însă, Iaşiul se poate schimba în bine. Soluţiile sunt incluse în Programul nostru de guvernare, care este pus în practică de Legislativ. Fiecare problemă este inclusă într-un proiect şi sunt prevăzute şi sursele de finanţare. Am început deja cu Spitalul Regional. Azi voi vota, din nou, pentru autostradă. Ieşenii şi proiectele Iaşiului sunt, au fost şi vor fi o prioritate pentru mine!
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Actuala coaliţie de guvernare aruncă zona Moldovei în derizoriu" Aşa cum se preconiza încă de săptămâna trecută, pentru Autostrada A8, Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, sunt prinse în proiectul de buget credite bugetare în valoare de 9 milioane lei şi credite de angajament, pentru anii viitori, angajate în acest an, în valoare de 37 de milioane de lei, sume nesemnificative pentru un proiect stringent pentru dezvoltarea zonei de Nord-Est a ţării, în contextul în care domnul Preşedinte Klaus Werner Iohannis a promulgat la finele lunii noiembrie 2018, în şedinţă publică, Legea care prevede construirea Autostrăzii Unirii. Luni, 11 februarie 2019, a fost o zi de tristă amintire, de parcă mai era nevoie pentru locuitorii din partea de Nord-Est a ţării. Moldova istorică este una dintre zonele cele mai sărace ale României. Din totalul kilometrilor de autostradă care străbat România, niciunul nu trece pe aici, în condiţiile în care Moldova contribuie, din puţinul ei, la dezvoltarea celorlalte regiuni ale ţării. Excluziunea socială, exodul populaţiei, agricultura de subzistenţă, subdezvoltarea sunt elementele care domină o populaţie marginalizată de guvernanţi. Guvernul României ne vorbeşte despre dezvoltare durabilă şi unitară a statului, dar uită să aloce banii necesari pentru demararea construcţiei Autostrăzii A8. Amendamentele pe care PNL le-a depus pentru alocările bugetare necesare pentru Autostrada Unirii au fost respinse de actuala guvernare, cei 4,5 milioane de români care trăiesc în zona istorică a Moldovei fiind ignoraţi de Guvernul PSD-ALDE. Reamintesc că Legea privind realizarea Autostrăzii Unirii, Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, a fost adoptată pe 7 noiembrie 2018 de plenul Camerei Deputaţilor. Autostrada ar urma să fie construită din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. Proiectul de lege a fost iniţiat în luna mai a anului trecut, de un grup de 71 de parlamentari de la toate partidele politice, cu excepţia ALDE, Ministerul Transporturilor fiind desemnat drept coordonator al proiectului de investiţii, termenul de finalizare fiind de 4 ani de la intrarea în vigoare a legii. Mesajul pe care îl transmit locuitorilor din zona istorică a Moldovei este că lupta pentru finanţarea acestui proiect de infrastructură rutieră nu se va opri aici. Voi face uz de toate mijloacele, în limita mandatului de parlamentar, dar şi de locuitor al acestei regiuni, pentru ca Moldova să fie repusă pe harta proiectelor de anvergură, pentru că merită acest lucru!
Cristina-Elena Dinu "Guvernarea PSD-ALDE duce şomajul la un nou record minim istoric" Una dintre promisiunile făcute românilor de PSD, în prezentarea Programului de guvernare, a fost crearea de locuri de muncă şi reducerea şomajului. În doi ani, guvernarea PSD-ALDE reuşeşte să îndeplinească cu brio această misiune asumată, de reducere a şomajului, iar cifrele sunt cele care confirmă acest lucru. Astfel, în luna decembrie 2018, se consemnează scăderea până la un minimum istoric de 3,8% a ratei şomajului. În cifre absolute, aceasta înseamnă că în toată ţara numărul şomerilor a scăzut la 350.000. De altfel, în anul 2018, bugetul asigurărilor pentru şomaj a avut un excedent de 1,65 miliarde de lei, pentru 2019, fiind estimat un excedent de 1,1 miliarde de lei. Scăderea şomajului şi, implicit, creşterea ocupării forţei de muncă reprezintă, fără îndoială, unul dintre cei mai reprezentativi indicatori în privinţa stării economiei şi a performanţei guvernamentale. Orice guvern minim responsabil, de oriunde, are printre obiectivele sale esenţiale asigurarea de locuri de muncă şi scăderea şomajului. Din această perspectivă, Guvernul PSD-ALDE şi-a respectat pe deplin angajamentele asumate. Scăderea accentuată a şomajului demonstrează eficienţa măsurilor de guvernare care au dus la crearea de noi locuri de muncă şi la majorarea salariilor. Pentru prima dată în ultimii ani, nu mai este vorba despre reducerea şomajului determinată de migraţia forţei de muncă, ci despre o ofertă atractivă şi variată de noi locuri de muncă, determinată de creşterea economică şi mai ales de creşteri salariale atractive. De asemenea, măsurile luate de Guvern au oferit facilităţi pentru ca cetăţenii din zonele cele mai defavorizate să poată obţine locuri de muncă în zonele mai dezvoltate. Acest lucru a fost posibil prin măsuri care au vizat decontarea chiriei şi transportului pentru cei care lucrează în altă localitate, telemunca, contractele de ucenicie, reinserţia pe piaţa muncii. De asemenea, a crescut valoarea stimulentului pentru antreprenorii care angajează tineri absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, şomeri unici întreţinători de familie, persoane aflate în pragul pensionării, care îşi găsesc cu greu un loc de muncă. În aceşti doi ani de guvernare, au fost alocări de fonduri fără precedent, pentru a stimula reducerea şomajului şi inserţia pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi. Toate aceste măsuri şi-au dovedit cu prisosinţă efectul, dacă luăm în considerare cifrele pe 2018. Astfel, rata şomajului în luna septembrie 2018 a scăzut cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, 4,3%, iar rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mare decât la femei. Numărul şomerilor estimat pentru luna septembrie a anului 2018 a fost de 370.000 de persoane, în scădere faţă de luna precedentă, 386.000 de persoane, dar şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior, 440.000 de persoane. Până la urmă, despre asta trebuie să fie o guvernare social-democrată, despre bunăstare, despre echitate socială. Până acum, PSD a dovedit seriozitate în implementarea Programului de guvernare, pentru că România trebuie guvernată cu măsuri sociale solide, nu cu discursuri.
Dumitru Oprea "Guvernul PSD-ALDE numără kilometri de autostradă, ca Pristanda" După ce a creionat un buget de stat croit pe estimări grosiere, de-a dreptul umflate, şi cu o întârziere de câteva luni, ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, a trecut şi la conducerea informală a altor ministere. A găsit o soluţie miraculoasă pentru miile de şcoli cu toaleta în curte din mediul rural - va cumpăra containere prevăzute cu grupuri sanitare şi le va amplasa... tot în curte! Preţul fiecărei unităţi, după estimarea geniului Teodorovici, 10.000 de euro bucata! În Guvernul Dragnea-Dăncilă a devenit un obicei ca o mână de oameni din siajul autocratului de la Teleorman să se bage în toate treburile statului, iar miniştrii au rămas oricum o formă fără fond. Doar Vâlcov sau Teodorovici mai au voie să propună iniţiative şi să le bugeteze, chiar dacă este vorba despre Apărare, Educaţie sau Sănătate. Şedinţele de Guvern au ajuns o formalitate, o piesă de teatru prost pe scenarii scrise de consilieri, în care nu contează altceva decât voinţa lui Dragnea. După aproape 30 de ani de exerciţiu democratic, România, ţara cu creşteri economice care ating, teoretic, recorduri, la nivelul Uniunii Europene, are o infrastructură şcolară demnă de lumea a treia, drumuri de pământ în multe zone ale ţării. În acest context, în care orice Leu în plus rezultat din creşterea economică ar trebui să se ducă spre investiţiile mari, Guvernul PSD-ALDE se concentrează pe containere pe post de toalete şi obiectivele mici din PNDL, obiective pentru care administraţiile locale ar trebui să fie deja suficient de prospere să şi le permită din taxele şi impozitele cetăţenilor acelor comunităţi. Bugetul pentru 2019, prezentat ca fiind unul al marilor investiţii, nu face decât să "prognozeze" cheltuirea unor sume. La fel ca în Filmul "Ziua Cârtiţei", la fiecare început de an, Guvernele PSD-ALDE ne anunţă că acesta va fi momentul zero al proiectelor mari, când, în realitate, banii nu sunt cheltuiţi, ci redistribuiţi pentru cheltuieli cu salariile bugetarilor la rectificările bugetare din a doua parte a anului. Şi acum, în 2019, cu Legea bugetului de stat, aprobată aproape de apariţia ghioceilor, cu siguranţă "nu va fi timp" pentru lansarea licitaţiilor şi începerea unor lucrări mari. Iar la finalul anului vom număra aceiaşi câţiva kilometri de autostradă, precum număra steagurile lui Pristanda!
Mirela Furtună "Parteneriatul Estic, o prioritate a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene" România a preluat Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, iar în următoarele luni va trebui să ne promovăm propria agendă. În acest context, vreau să prezint una dintre priorităţile de politică externă ale României, pe care urmează să o promovăm în perioada imediat următoare. După cum cunoaşteţi, Comisiile pentru politică externă şi pentru apărare din Camera Deputaţilor şi Senat vor organiza, în perioada 7-8 martie, Conferinţa Interparlamentară pentru Politică Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună, PESC/PSAC. Temele alese pentru această Conferinţă sunt în concordanţă cu priorităţile prezentate de Guvernul României. Dintre temele alese pentru dimensiunea de politică externă, mă voi axa, în această declaraţie politică, pe cea referitoare la Parteneriatul Estic. Parteneriatul Estic, care reprezintă o dimensiune specifică a Politicii Europene de Vecinătate, va împlini în perioada mandatului României 10 ani de la lansare. Parteneriatul Estic are ca scop aprofundarea şi întărirea relaţiilor dintre Uniunea Europeană, statele membre şi cei şase vecini estici: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. România are graniţă comună cu Republica Moldova şi cu Ucraina, iar aceste ţări se află la graniţa externă a UE şi NATO. Realizarea unui spaţiu de stabilitate, securitate şi prosperitate în aceste ţări este vital pentru interesele Uniunii Europene şi ale NATO. Acest lucru poate fi îndeplinit doar prin implementarea de reforme sociale, economice şi politice care vor ajuta la întărirea instituţiilor democratice. Uniunea Europeană prin Parteneriatul Estic, trebuie să susţină în totalitate lupta împotriva corupţiei, îmbunătăţirea aplicării legii, reforma judiciară şi reforma finanţelor publice în toate cele şase state partenere. Pentru România, obiectivul principal este de a promova o implementare activă a Parteneriatului Estic. Acest lucru înseamnă că UE trebuie să asigure fonduri suficiente în următorul Cadru Financiar Multianual pentru Parteneriatul Estic. Având în vedere că se preconizează ca în următorul buget multianual 2020-2026 să nu mai existe un buget separat pentru Parteneriatul Estic, trebuie prevăzute în bugetul aferent Politicii Europene de Vecinătate surse financiare suficiente pentru promovarea reformelor şi a dezvoltării în continuare a parteneriatelor cu statele din Parteneriatul Estic, în special cu cele care au dezvoltat relaţii mult mai strânse cu Uniunea Europeană şi au implementat cele mai importante reforme. În opinia noastră, Uniunea Europeană ar trebui să evalueze fiecare dintre cele şase state, raportându-se la nivelul lor de angajament şi să promoveze diferite instrumente şi politici în mod corespunzător. În perioada Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, vom promova toate aspectele prezentate mai sus, în scopul de a ne asigura că Uniunea Europeană se va angaja în mod real în susţinerea iniţiativelor care au fost promovate în cadrul Parteneriatului Estic.
Găvrilă Ghilea "Cine s-a ars cu ciorbă, suflă şi-n iaurt!" După ce a fost promisă, încă din mandatul 2012-2016, viitoarea Sală de sport Polivalentă din Oradea a primit binecuvântarea Guvernului abia la finele anului trecut, când s-a aprobat această investiţie, menită să asigure condiţii optime pentru desfăşurarea de competiţii sportive naţionale şi internaţionale. Orădenii au privit, încă de la început, această promisiune ca pe un cadou otrăvit, după ce ani la rândul Ministerul Dezvoltării Regionale a jucat alba-neagra cu punerea ei în operă, deşi avea cunoştinţă de faptul că vechea sală polivalentă din Oradea ar avea o capacitate de doar 2.500 de locuri şi era insuficientă pentru organizarea competiţiilor majore, de multe ori cererea de bilete fiind mult mai mare decât capacitatea sălii. Ba terenul nu ar fi fost predat de municipalitate - în realitate, fiind pus la dispoziţie cu acte în regulă! -, ba amplasamentul nu era eliberat - în realitate, primăria orădeană depunând eforturi considerabile pentru amenajarea la termen a unei noi pieţe care să preia din mers activităţile comerciale desfăşurate până la acea dată pe terenul viitoarei săli de sport. Cert este că, la data de 15 decembrie 2018, printr-un comunicat de presă, Guvernul anunţa lansarea acestei investiţii, cu o valoare totală de 99,963 milioane lei, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi. Acelaşi document preciza că finanţarea se asigură din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi de la bugetul local al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Oradea, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Comunicatul Executivului mai menţiona că noua Sală de sport Polivalentă urma să fie construită în termen de 27 de luni şi va avea o capacitate de 5.000 de locuri, din care 3.600 în gradene fixe şi 1.400 în gradene retractabile şi va îndeplini criteriile federaţiilor continentale pentru sporturi de echipe indoor - handbal, baschet, volei - pentru organizarea campionatelor şi cupelor europene şi internaţionale până la nivel de sferturi de finală, Oradea urmând să intre astfel în circuitul oraşelor cu săli de sport omologate pentru competiţii continentale şi să găzduiască astfel de competiţii. În ceea ce priveşte finanţarea acestui obiectiv de investiţii, Guvernul preciza că se va realiza prin Compania Naţională de Investiţii C.N.I. - S.A., ca parte a Subprogramului "Săli de Sport", din cadrul "Programului naţional de construcţii de interes public sau social" al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Cu toate acestea, lecturând Proiectul bugetului de stat pentru 2019, am descoperit că în vistieria Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Anexa nr. 3/15/02, pagina 4, Paragraful A, Grupa 51, articolul 2, alineatul (4), creditele bugetare alocate în acest an întregului Program naţional pentru construcţia de locuinţe şi săli de sport sunt de doar 40.000 de lei, adică mai puţin de jumătate din valoarea totală a viitoarei săli de sport polivalente de la Oradea. În condiţiile în care întreaga investiţie trebuie finalizată în 27 de luni, era firesc şi imperios necesar ca măcar jumătate din valoarea acesteia să fie alocată prin bugetul anului 2019. Din aceste considerente, am considerat necesar să amendăm Proiectul de buget al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând alocarea explicită a 44.000 de lei pentru lucrările din acest an la Obiectivul de investiţii "Sala de Sport Polivalentă cu capacitatea de 5.000 locuri" din Oradea. Pentru că ne-am ars de prea multe ori cu "ciorba" promisiunilor neonorate, suflăm şi în "iaurtul" Proiectului bugetului de stat.
Nicolae Giugea "Românu-i harnic, dar tare sărac, pentru că ţara-i guvernată greşit!" Anul trecut, Guvernul s-a lăudat cu producţii record obţinute de fermierii români, atât la producţia de legume, dar mai ales la producţia cerealieră. Este drept că în anul 2018, cel puţin la producţia de porumb, România a "devastat" - a se nota că termenul nu-mi aparţine, ci eu, personal, aş fi spus a devansat - state cu tradiţie în domeniul agricol, cum ar fi de pildă Franţa. Cu toate acestea, este de domeniul evidenţei că agricultorul român munceşte mult, în condiţii rudimentare, obţine producţii excelente, dar este de multe ori mai sărac decât oricare fermier francez. Mai mult decât atât, de multe ori ne punem fireasca întrebare: prin ce minune reuşeşte fermierul român acest miracol, neavând tractoare, mecanizări, utilaje şi sisteme de irigaţii atât de performante cum au ceilalţi fermieri europeni. Nu este greu de înţeles de ce fermierul român este sărac şi de ce satele româneşti sunt pe ducă. Să nu ne întrebăm de ce pleacă tinerii din ţară şi nu văd în pământul roditor al României o adevărată mină de aur. Explicaţia este simplă - modelul agricol din România este unul extrem de păgubos, mercantil, care se limitează doar la creşterea producţiei prin sudoarea fermierului şi la exporturi în integralitate de materii prime pentru sectoarele productive ale altor ţări dezvoltate. Niciodată materia primă nu a fost mai scumpă decât produsul finit, dimpotrivă, pe materia primă nu s-a plătit niciodată mai mult de 10% din valoarea produselor pe care le cumpără cetăţenii. Mai mult decât atât, pentru că fermierul român este slab dezvoltat, nu are capacităţi de silozare a producţiei, nu are depozite corespunzătoare şi are nevoie rapidă de bani pentru a-şi plăti obligaţiile şi datoriile, imediat după ce recoltează produsele, este obligat să le vândă chiar în plin sezon, atunci când preţul este cel mai mic din an. Dacă acesta ar vrea să vândă pe piaţa locală, ori nu are unde, ori nu este lăsat, pentru că Guvernul nu face nimic pentru el. România nu a avut niciodată un proiect de economie agricolă rurală. La ţară, a fost mult timp un termen stânjenitor şi chiar depreciativ, pentru că munca în agricultură nu a fost niciodată răsplătită, pentru că şomajul la sat este cel mai ridicat, iar viaţa la ţară nu a fost atinsă de elementele modernizării: apă curentă, canalizare, iluminat public şi drumuri cu asfalt. Niciun Guvern nu a avut un program pragmatic pentru lumea rurală, astfel încât satul să devină motorul industriei alimentare şi al industriei uşoare din România. Dezvoltarea capacităţilor mici, mijlocii şi mari de procesare a produselor agricole în mediul rural, nu la oraş, ar permite un lanţ mai scurt pe valoarea adăugată şi ar face din agricultura românească un exportator de produse finite şi nu de materii prime. Numai atunci când fermierul care cultivă grâu nu va mai exporta grâu, ci paste făinoase, nu va mai exporta legume, ci conserve de legume, nu va mai exporta fructe, ci sucuri şi marmelade, numai atunci vom putea spera că fermierul român va ieşi din subzistenţă. Ceea ce eu voi propune pentru România ca model de dezvoltare al satului românesc a fost deja demonstrat ca un real succes în Italia, Spania, Germania sau în Franţa. De aceea, le spun acelora din Guvern care se laudă cu sudoarea fermierilor români să o lase mai moale, pentru că toate performanţele obţinute de fermieri sunt rezultatul muncii lor şi al condiţiilor meteo favorabile. De doi ani, Guvernul chiar nu a făcut nimic pentru cei care susţin agricultura românească.
Bogdan-Iulian Huţucă "PNL solicită abrogarea ordonanţei de urgenţă care instituie taxa pe lăcomie!" Am avertizat Guvernul Dragnea-Dăncilă, încă de la apariţia O.U.G. nr. 114/2018, că aceasta are mai multe elemente clare de neconstituţionalitate şi că ea trebuie de urgenţă abrogată! Această ordonanţă care instituie taxa pe lăcomie nu numai că este neconstituţională, dar a şi declanşat, imediat cum s-a vorbit despre prevederile ei, un adevărat tsunami pe piaţa bursieră, precum şi o profundă îngrijorare în cadrul sistemului bancar din România, dar şi distorsiuni pe piaţa energiei. Toate aceste lucruri nu fac altceva decât să producă efecte negative în lanţ, care afectează grav stabilitatea economiei româneşti. Dar îi pasă acestui Guvern?! Este foarte important de menţionat că această ordonanţă încalcă principiile constituţionale privind accesibilitatea şi previzibilitatea legii. De exemplu, în cazul autorităţilor locale, ordonanţa nu oferă timpul legal acestora pentru a-şi putea astfel regla conduita printr-un vot în consiliul local. Cu alte cuvinte, Guvernul Dragnea-Dăncilă a pus autorităţile locale în faţa faptului împlinit, odată cu adoptarea O.U.G. nr. 114/2018, având în vedere faptul că acestea, chiar dacă ar fi vrut să stabilească ceva, consiliile locale nu au mai avut timpul necesar pentru a se putea întruni şi pentru a vota înainte de încheierea exerciţiului financiar, deoarece termenul era deja expirat, conform prevederilor din ordonanţă. Prin urmare, este limpede că această ordonanţă încalcă în mod flagrant principiul autonomiei locale, Guvernul PSD-ALDE urmărind, de fapt, prin implementarea acestui act normativ, să le crească taxele şi impozitele românilor fără să îşi asume însă, în mod explicit, public, acest lucru. Este din ce în ce mai edificator că, pentru coaliţia PSD-ALDE, nu mai contează nimic în afară de interesele lor de buzunar! Altfel, cum poate explica această coaliţie toxică faptul că iau mai tot timpul decizii controversate, pe genunchi, şi implementează în plan guvernamental tot felul de fantezii urechiste, care nu fac altceva decât să afecteze, în mod grav, atât economia - şi evoluţia cursului de schimb sau cotele bursiere -, cât şi buzunarele românilor?! Cum este posibil ca un Guvern, care ar trebui să aibă pentru orice decizie importantă studii serioase de impact, nici să nu se sinchisească măcar atunci când este mai mult decât evident faptul că face mai mult rău decât bine prin ceea ce hotărăşte?!
Claudiu-Augustin Ilişanu "Programul LIFE rămâne şi în 2019 o oportunitate reală pentru susţinerea acţiunilor de mediu şi pentru îndeplinirea unor obiective importante de protejare şi îmbunătăţire a mediului din ţara noastră!" Mediul este o sursă importantă pentru viaţă, pe care nu trebuie să o fragilizăm prin acţiunile noastre zilnice. Uniunea Europeană acordă, de peste două decenii, o importanţă deosebită programelor pentru mediu, având priorităţi clare în elaborarea de strategii pentru utilizarea eficientă a resurselor de către sectoarele publice şi private şi pentru protejarea biodiversităţii. Programul LIFE pentru mediul înconjurător şi acţiunile din domeniul climei este unul dintre programele europene eficiente şi cu viziune pentru încurajarea politicilor climatice din ţările europene şi pentru punerea în aplicare şi dezvoltare de proiecte cofinanţate, având ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii mediului şi reducerea tendinţei de declin al biodiversităţii. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Programului LIFE pentru perioada 2014-2020 este de 3.456.655.000 euro. Apelurile pentru programele LIFE, Subprogramul "Mediu şi Climă" sunt în curs de elaborare şi pentru anul 2019, iar pentru publicarea lor, Comisia Europeană a prevăzut data de 4 aprilie 2019, iar trimiterea notelor concept se va face până în iulie 2019, datele finale fiind publicate pe site-ul oficial al Uniunii Europene. În cadrul Programului de lucru 2018-2020, spre deosebire de anii precedenţi, candidaţii vor prezenta iniţial un concept cu ideile şi activităţile din cadrul proiectelor pe care intenţionează să le înscrie în cadrul apelului pentru Programele LIFE, urmând a primi un feedback referitor la acestea, iar depunerea documentaţiei se va face numai în cazul validării finale a propunerii de proiect. Programele LIFE sunt de perspectivă pentru o preocupare mai atentă în domeniul politicilor şi activităţilor de mediu din Europa şi din ţara noastră, întrucât ele pot veni cu soluţii eficiente la probleme reale, precum: tranziţia spre o economie eficientă cu utilizarea resurselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon; rezistenţă la schimbările climatice şi protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a biodiversităţii; stoparea degradării ecosistemelor; îmbunătăţirea legislaţiei europene cu privire la îndeplinirea obiectivelor de mediu şi climatice, dar şi includerea actorilor publici şi privaţi în realizarea acestor obiective; o guvernanţă mai bună în domeniul mediului şi al climei la toate nivelurile, inclusiv o mai bună implicare a societăţii civile, a ONG-urilor şi a actorilor locali; punerea în aplicare a celui de-al şaptelea program de acţiune pentru mediu. România a iniţiat diverse proiecte importante sub egida Programelor LIFE, precum conservarea unor specii pe cale de dispariţie sau care puneau probleme de habitat natural, dezvoltarea unor zone protejate, importante pentru turismul din ţara noastră, soluţii pentru reciclarea unor deşeuri nonbiodegradabile, refacerea coridoarelor pentru anumite specii de peşti din România. Toate aceste proiecte reprezintă un pas înainte pentru încurajarea acţiunilor de mediu, pentru încurajarea iniţiativelor de protejare a ecosistemelor naturale şi de salvare a unor specii de animale aflate în pericol.
Natalia-Elena Intotero "Acordul european pentru condiţii de muncă mai transparente şi mai previzibile" Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea Comisiei referitoare la o nouă directivă care va crea condiţii de muncă mai transparente şi mai previzibile, în special pentru lucrătorii cu contracte de muncă atipice. Acest Acord va avea un efect pozitiv şi concret asupra a aproximativ 200 de milioane de lucrători din întreaga Uniune Europeană. Astfel, toţi angajaţii, indiferent de durata contratului şi de numărul de ore de lucru, vor şti din prima zi care sunt drepturile şi obligaţiile lor. Lucrătorii vor avea dreptul de a ajunge la un acord cu angajatorul cu privire la perioada în care se află la dispoziţie, precum şi cu privire la preavizul pe care trebuie să îl primească. Lucrătorii la cerere nu mai pot fi concediaţi dacă refuză să lucreze atunci când primesc un preaviz foarte scurt. Angajatorii nu mai pot interzice lucrătorilor cu contract de muncă de zero ore să accepte un al doilea loc de muncă de la un alt angajator, a explicat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă. Acest acord nu poate decât să ne bucure, întrucât sunt necesare reglementări cât mai corecte şi mai aproape de nevoile oamenilor. Mai mult, căutăm constant soluţii pentru a combate munca la negru, un fenomen cu care foarte multe state se luptă încă. Şi România face eforturi considerabile pentru a descuraja acest fenomen, aplicând o serie de facilităţi fiscale, dar şi modalităţi de verificare, care au menirea de a reduce numărul oamenilor care lucrează la negru. De altfel, cât îi priveşte şi pe românii plecaţi din ţară, ne străduim să le fim aproape prin campanii de informare şi conştientizare privind riscurile acceptării unor locuri de muncă care nu oferă garanţii prin contracte ferme, care nu le oferă asigurări medicale sau recunoaşterea vechimii. Acest Acord contribuie la realizarea Europei sociale, o Europă mai unită, mai puternică şi mult mai atentă cu cetăţenii ei.
Silviu Nicu Macovei "Bugetul se face pe proiecţii şi pe posibilităţi. Nici unele, nici altele nu pot fi perfecte!" În aceste zile dezbatem şi discutăm, urmând a vota mai apoi, Proiectul de Lege privind bugetul de stat pentru anul 2019. Acesta a ridicat destul de multe probleme care vizează alocările de fonduri, de aici şi întârzierea neaşteptat de mare cu care proiectul a intrat în dezbatere. Trebuie să înţelegem aceste dificultăţi ca fiind rezultatul punerii în aplicare a promisiunilor pe care Partidul Social Democrat le-a făcut atunci când le-a cerut votul românilor. Am vorbit despre dreptul oamenilor de a trăi mai bine, de a avea venituri decente într-o Europă unită. Majoritatea măsurilor luate de Guvernul PSD au avut în vedere tocmai principiile social-democraţiei - echitate, reducerea decalajelor, şanse egale. Este normal ca aceste schimbări să producă ecouri în societate, în economie, în politică. Este adevărat, totodată, că acest buget a stârnit foarte multă emoţie în opinia publică, mai ales în regiunea Nord-Est, iar punctul central al acestui val de opinii, din păcate, adesea politizate excesiv, este Proiectul Autostrăzii A8 Iaşi-Târgu Mureş, numită şi Autostrada Unirii. Este indiscutabil faptul că această autostradă reprezintă o necesitate pentru milioane de români din nordul, estul şi centrul ţării. Acesta este şi motivul pentru care realizarea proiectului este cerută public atât de vehement. Oameni simpli, organizaţii neguvernamentale, oameni de afaceri şi autorităţi locale, cu toţii susţin importanţa acestei autostrăzi. Personal, ca simplu ieşean, dar mai ales ca reprezentant al alegătorilor care m-au trimis în Parlamentul României, mă simt dator să iau atitudine în virtutea obligaţiei dată de mandatul de parlamentar de Iaşi. De aceea, am afirmat răspicat nevoia de finanţare pentru Autostrada A8, încă din acest an. Conform acestui proiect de buget, sunt prevăzute pentru studiile de fezabilitate 9 milioane de lei credite bugetare şi 34 de milioane de lei credite de angajament. Este mult, este puţin, se poate discuta. Însă, ceea ce este cert este că aceşti bani sunt destinaţi Autostrăzii Unirii. Totuşi, Iaşiul şi regiunea Nord-Est au nevoi investiţionale diverse, nu doar această autostradă. Este nevoie de investiţii masive în infrastructura din mediul rural, fiindcă tocmai această regiune este considerată cea mai săracă din Europa. În anul 2018, au ajuns în judeţul Iaşi peste 800 de milioane de euro, multe dintre aceste fonduri fiind destinate comunităţilor din mediul rural. Este o sumă deloc neglijabilă, care va avea un impact sesizabil în următorii ani. De aceea, aceste eforturi financiare ale statului român trebuie să continue în această direcţie. Un buget nu poate mulţumi pe toată lumea, asta este clar. Însă un buget echilibrat trebuie să ia în considerare decalajele în dezvoltare şi să aloce sumele în consecinţă!
Petru-Sorin Marica "Redresarea zonei montane se bazează pe Legea muntelui" M-am născut în Ţara Haţegului şi, în ultimii 25 de ani, am asistat la declinul economic şi demografic al zonei din care provin. Mi-am dorit mult o soluţie pentru oamenii de acolo şi Legea Muntelui poate reprezenta un răspuns practic la problemele cu care se confruntă toată zona montană în România. Adoptarea Legii muntelui a avut ca scop principal oprirea acestui proces de degradare economică şi depopularea zonei montane şi iniţiativa legislativă reglementează modalităţile de protecţie şi dezvoltare inteligentă, durabilă şi incluzivă a acesteia. Noua lege face o reparaţie de fond, acordând zonei montane a României statutul de teritoriu de interes naţional special, strategic, economic, social şi de mediu. Legea introduce prevederi mai stricte în ceea ce priveşte protejarea şi conservarea mediului natural. De exemplu, prin această lege este interzisă colectarea apelor, izvoarelor şi pâraielor, în scopul utilizării acestora pentru microhidrocentrale, fără asigurarea în prealabil şi cu prioritate a necesarului de apă pentru animalele domestice şi sălbatice, acordând drept de exploatare celor care asigură reinvestirea profitului în proiecte de dezvoltare a calităţi productive a terenurilor. De asemenea, statul român acordă compensaţii băneşti, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, proprietarilor de terenuri din zona montană, aflate în situri Natura 2000, parcuri naturale, parcuri naţionale rezervaţii ale biosferei şi alte arii naturale protejate. Pe baza acestei legi, locuitorii de la munte vor putea primi sprijin financiar şi material ca să-şi organizeze gospodăriile sau ca să poată profesa în aceste zone. Faptul că Parlamentul României a adoptat-o cu o singură abţinere, exprimă nu numai voinţa politică, dar şi înţelegerea necesităţii obiective ca o astfel de lege să existe. Pentru prima dată în România, muntele este abordat într-un concept unitar. În plus, cadrul juridic de bază creat de reglementările Legii muntelui a fost completat ulterior de un pachet de alte trei acte normative. Mă refer aici la Legea pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană, Legea pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor din zona montană şi Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane. Toate definesc paşii concreţi ai politicilor guvernamentale de finanţare a întreprinzătorilor din zona montană. Toate reprezintă programe de încurajare a activităţilor din zona montană. Toate includ măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane - şi mă refer în primul rând la facilitarea accesului la finanţare pentru realizarea de investiţii în zona montană pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană. Printre obiectivele urmărite, regăsim: obţinerea unei densităţi echilibrate a populaţiei, dar mai ales crearea şi conservarea locurilor de muncă. Dincolo de dimensiunea geografică şi economică, oamenii muntelui, şi nu numai ei ştiu cel mai bine că fiecare nouă ascensiune pe versanţi poate deveni o lecţie de redescoperire şi dezvoltare personală. Provocările fizice şi psihice pe care muntele le pune în faţa tinerilor reprezintă o contribuţie cu totul unică la procesul individual de maturizare. Disciplina strictă şi autocontrolul, prudenţa, spiritul de sacrificiu şi devotamentul, grija faţă de siguranţa celorlalţi şi solidaritatea sunt calităţi pe care muntele le şlefuieşte într-un mod unic. De aceea, muntele a fost şi trebuie să rămână şi în continuare o şcoală permanentă şi accesibilă generaţiilor care vin. Şi legile adoptate pentru a sprijini comunităţile din zona montană vor avea cu certitudine un efect benefic şi în acest sens!
Matei-Adrian Dobrovie "Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene - obiective vagi, ambiţii mici, probleme interne multe" Preşedinţia rotativă deţinută de România riscă să fie afectată de agenda antieuropeană şi antijustiţie ale PSD-ALDE şi de lipsa de viziune legată de marile dosare pe care va trebui să le gestionăm. Cine răsuflă uşurat că am scăpat de lovitura finală a celor care au confiscat România, ordonanţa de amnistie şi graţiere, pentru că am preluat Preşedinţia Consiliului UE pentru 6 luni, trebuie să înţeleagă că pericolul este departe de a fi trecut. Tăriceanu, Dragnea şi marionetele lor au schimbat tactica. Pe plan extern, au ales confruntarea deschisă cu oficialii europeni, pe care-i acuză că tratează România ca pe o ţară de mâna a doua, fără respect, deoarece critică modificarea Legilor justiţiei, în sensul politizării şi subjugării acesteia şi a Codurilor penale, pe repede înainte, pentru a-i scăpa pe ei şi pe ai lor. Vă amintiţi discursul agresiv al doamnei Dăncilă la Bruxelles şi cele virulent antieuropene ale lui Dragnea şi Tăriceanu de la Consiliul Naţional al PSD. Reprezentanţii PSD-ALDE mizează pe faptul că oficialii europeni nu le vor critica prea tare derapajele tocmai pentru că asta ar pune o amprentă negativă pe Preşedinţia rotativă, riscând să afecteze şi gestionarea şi închiderea unor dosare importante pentru UE. În plan intern, retorica PSD-ALDE este una centrată pe necesitatea de consens naţional şi pace între partide. Securea războiului politic trebuie îngropată pentru 6 luni cu orice preţ şi se aşteaptă de la opoziţie să critice şi să atace cât mai puţin derapajele puterii, în numele interesului naţional, de a avea o preşedinţie de succes. De fapt, se încearcă folosirea Preşedinţiei ca un capac pus opoziţiei. Vom auzi tot mai des, în perioada următoare, că cei care critică Guvernul, ineficienţa şi incompetenţa lui, strică imaginea României, sunt trădători de neam şi defăimează ţara, acum când toată Europa este cu ochii pe noi. Este imposibil însă să pui batista pe ţambal timp de 6 luni, în care PSD-ALDE îşi vor pune în aplicare agenda antijustiţie şi stat de drept, la aceeaşi turaţie. În această cheie trebuie citit mesajul lui Jean-Claude Juncker, care exprimă îndoieli privind faptul că Guvernul de la Bucureşti a înţeles ce înseamnă să prezidezi statele UE - un avertisment subtil, mai ales că, în acelaşi interviu, el făcea apel la excluderea FIDESZ-ului lui Orban din PPE. Pe de altă parte, obiectivele PRES RO 2019 sunt modeste şi contradictorii. România a ales ca motto pentru Preşedinţia sa la Consiliul UE - "Coeziunea ca valoare comună europeană". Foarte bine, este o temă importantă într-o Europă tot mai divizată, dar cum să vorbeşti despre coeziune şi unitate, de o Europă mai puternică şi, în acelaşi timp, să ataci instituţiile europene şi să te lansezi într-o confruntare cu acestea legată de valorile fundamentale ale UE - stat de drept, justiţie independentă? Pentru coeziune este nevoie de consens, de valori împărtăşite. Guvernul Dăncilă spune că o prioritate a Preşedinţiei rotative este Europa valorilor comune, dar, mă întreb, ce valori europene împărtăşeşte Guvernul PSD-ALDE? În Programul RO PRES 2019 nu veţi găsi nicio vorbă despre respectarea statului de drept în toate ţările Uniunii Europene, pentru că Guvernul PSD-ALDE se simte cu musca pe căciulă, că doar recent Parlamentul European a votat pentru condiţionarea fondurilor de coeziune de starea statului de drept. Pe de altă parte, culmea ironiei, tocmai ţara condusă de Dragnea, cercetat de Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF, pentru deturnare de fonduri europene, este însărcinată să conducă negocierile pentru operaţionalizarea Parchetului European şi numirea Procurorului European, care se va ocupa exact de investigarea acestui tip de fraude. Va să zică, iar începe Tudorel "ievaluarea", de data aceasta din postura de preşedinte al Consiliului JAI!
Mihai Niţă "Centenarul a trecut. Mai suntem uniţi?" Au trecut două luni şi jumătate de când noi, românii, am sărbătorit Centenarul, uniţi în cuget şi-n simţiri. Mai suntem uniţi şi azi? Am fost uniţi anul trecut, ori am simulat doar ca să dea bine pe micul ecran?!... Am văzut mii de patrioţi români venind cu căruţele din mai multe regiuni istorice ale ţării, cu tricolorul în frunte, pentru a participa la sărbătoarea de suflet de la Alba Iulia. Am fost alături de români de toate vârstele şi condiţiile sociale, prinşi în hora frăţească a Unirii, cu fericirea pe chip, cu zâmbetul pe buze, scene emoţionante pe care aş dori să le văd cât mai des, sentiment de frăţietate pe care aş dori să-l văd şi în Parlamentul României, chiar dacă este compus din formaţiuni politice cu doctrine adverse. Problema este aceea că aici avem tot mai rar confruntări doctrinare, dezbateri de opinii, ceea ce ar fi constructiv şi util României, ci asistăm la confruntări ale unor grupuri de interese, fără legătură cu problemele românilor sau cu problemele majore ale României. Cei mai mulţi dintre colegii parlamentari reprezintă interesele propriilor partide, în raport cu puterea în sine, nicidecum cu trebuinţele ţăranilor, ale elevilor, ale micilor întreprinzători. Strategiile politice şi economice ale României sunt abordate prin spectrul partinic. Dacă nu sunt de natură să favorizeze interesele anumitor formaţiuni politice, nu sunt considerate nici măcar interesante, ci de-a dreptul nocive. Aceeaşi abordare - şi dacă ele afectează privilegiile unor interese străine şi deloc prietene ţării noastre. Patrioţii români autentici sunt atacaţi pe motive de naţionalism extremist. Nimic nou sub soare, de altfel, dacă ne amintim că o parte dintre eroii neamului care au făcut posibilă Marea Unire de la 1918, au sfârşit în puşcăriile bolşevismului autohton, după ce fuseseră arestaţi şi torturaţi pentru temeiuri inventate. Subiectul declaraţiei mele de azi ar putea să pară minor, dacă am pierde din atenţie realitatea acelor vremuri, deloc îndepărtate, când, din cauza cameleonismului unor concetăţeni, România şi-a pierdut temporar suveranitatea de stat. Nu este nevoie de mare efort să ne amintim cum o conaţională şcolită la Moscova a fost impusă din afară în funcţia de vicepremier şi ministru de externe, calitate în care a cedat Insula Şerpilor către fraţii noştri de la Răsărit, care tocmai ne...eliberaseră. Credeţi că vreun român adevărat ar dori să reînvie acele vremuri, doreşte vreun român onest şi sănătos la minte să mai pupăm vârful condurului, ca în timpurile medievale? Răspunsul cel mai elocvent nu-l vom putea afla decât de la popor, iar prima ocazie oportună vine chiar în această primăvară, la scrutinul pentru europarlamentare. Echipa alături de care voi merge în campania electorală va adresa cetăţenilor această întrebare şi vă voi comunica reacţia lor. Până atunci, reiterez dorinţa mea fierbinte de a-i vedea pe români uniţi în fiecare zi, nu doar odată pe an sau odată la fiecare sută de ani. Unirea cea Mare trebuie purtată mereu în suflet ca pe comoara cea mai preţioasă a naţiei române!
Ştefan Muşoiu "Comisia Europeană demontează varianta unei crize economice" Opoziţia şi preşedintele Klaus Iohannis au lansat, în cursul lunii ianuarie, o nouă serie de acuzaţii fără fond la adresa Guvernului şi a majorităţii parlamentare. Unicul scop al tirului de atacuri îl constituie destabilizarea economiei şi decredibilizarea ţării noastre atât în ochii actualilor investitori, cât şi ai celor potenţiali, precum şi ai partenerilor tradiţionali ai României. Ultimele alegaţii au avut ca temei iresponsabil o potenţială aşa-zisă criză economică care ar urma să lovească ţara noastră în viitorul apropiat. Trebuie să vă mărturisesc că şi eu, la fel ca majoritatea românilor, nu am luat în serios această nouă formă de demagogie politică, împachetată frumos de opoziţie în "straiele" unei prefăcute îngrijorări, care a ajuns să nu îi mai poată păcăli nici pe copii, şi nici nu am dorit să iau în discuţie un asemenea pseudosubiect. Însă performanţele Cabinetului Dăncilă, pe de o parte, dar şi prognoza mai mult decât optimistă a Comisiei Europene privind creşterea economică de anul acesta, pe de altă parte, m-au determinat să demontez speculaţiile lipsite de scrupule, lansate de colegii din opoziţie, şi să dau asigurări că Guvernul PSD îşi va atinge obiectivul propus de 5,5%. Concret, Comisia Europeană îi contrazice pe toţi cei care văd o criză economică în România, în 2019. Potrivit estimărilor Comisiei, România va beneficia de o creştere economică cu 3,8%, adică dublu faţă de creşterea economică medie a Europei. Să nu uităm că, în ultimii 8 ani, prognozele Comisiei Europene au fost mereu depăşite de România. Cu alte cuvinte, aşteptările de creştere economică de anul acesta ale instituţiei europene pentru ţara noastră vor fi din nou consistent depăşite. În sprijinul afirmaţiilor mele, vă reamintesc că, pentru 2017, previziunea Comisiei Europeane a fost de numai 4,4%, iar economia românească a crescut cu 6,9%, aşadar cu mult peste calculele Bruxelles-ului. Tot peste evaluările forului european de 3,6% s-a situat şi evoluţia economică a României în 2018, atingând procentul de 4%, performanţă care a condus la revizuirea pe plus a ţării noastre. În consecinţă, obiectivul de creştere economică cu 5,5%, anticipat pentru acest an, rămâne realist şi valabil, inclusiv în raport cu prognoza europeană. Ba mai mult, trebuie să remarc că, deşi prognoza este pesimistă în privinţa economiilor statelor europene dezvoltate, Comisia nu vede nicio criză în România în următorii doi ani, ci prevede o continuare a trendului economic pozitiv, care se va situa cu mult peste media Uniunii Europene. Aşadar, dragi români, nu există niciun motiv de îngrijorare reală privind declanşarea unui nou proces de recesiune economică, ci doar se observă cu ochiul liber cote peste limitele normale de fals pesimism politicianist al opoziţiei, destinat să erodeze din încrederea şi satisfacţia populaţiei privind buna guvernare a PSD. Şi pentru că tot a venit vorba despre performanţele guvernamentale, mă văd obligat să reamintesc şi despre un alt succes pe care coaliţia de guvernământ l-a repurtat. În doi ani de guvernare, PSD a reuşit să îndeplinească cu brio misiunea asumată de scădere accentuată şi sistematică a şomajului, stabilind un record prin reducerea ratei şomajului la un minim istoric de 3,8%. În cifre concrete, la nivelul ţării, numărul şomerilor a coborât la 350.000. Acesta este, fără îndoială, un alt indicator dintre cei mai reprezentativi ai stării economiei şi a performanţei guvernamentale.
Laurenţiu Nistor "Peste 1,2 miliarde de euro, bani intraţi în agricultură şi în dezvoltarea rurală, de la începutul anului 2019" Guvernul PSD s-a angajat să ofere la timp subvenţiile şi să acceseze fondurile europene pe care ţara noastră le are la dispoziţie pentru dezvoltarea agriculturii. Astfel, PSD continuă să îşi respecte angajamentele de susţinere pentru acest sector deosebit de important. Rezultatul este că numai în prima lună şi jumătate a acestui an, în agricultură, au intrat deja peste 1,2 miliarde de euro, bani europeni. Fondurile europene sunt destinate sectorului agricol şi dezvoltării rurale, astfel: peste 807 milioane de euro, în ianuarie, din Fondul European de Garantare Agricolă, şi alte peste 450 de milioane de euro, în februarie, din Fondul European de Garantare Agricolă. Acestor sume li se vor mai adăuga peste 323 de milioane de euro, care vor intra în ţară până la sfârşitul acestei luni. Pentru perioada 2017-2019, în România au intrat peste 7,6 miliarde de euro în cadrul Fondului European de Garantare, FEGA, Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, FEADR, a Fondului European de Pescuit şi Afaceri Maritime. De asemenea, Proiectul de buget, adoptat de Executiv la sfârşitul săptămânii trecute, prevede un buget record de 2,3 miliarde de lei pentru Ministerul Fondurilor Europene, din care 2,09 miliarde credite bugetare alocate proiectelor europene. O alocare importantă este şi la Ministerul Transporturilor, unde fondurile sunt cu 6 miliarde de lei mai mari, adică cu 74,4% în plus faţă de anul 2018. Anul 2019 începe bine, cu un buget orientat spre investiţii şi implicit pe dezvoltare. Executivul a reuşit să vină în faţa românilor cu un buget echilibrat, care are în vedere atât susţinerea politicilor sociale, cât şi a politicilor de dezvoltare.
Oana-Silvia Vlăducă "Un buget cosmetizat pentru problemele reale ale României" Ocupat cu revanşele politice şi personale, Liviu Dragnea, care se erijează în prim-ministrul României, a lăsat pe ultimul loc Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2019, prezentat, într-un dispreţ total faţă de români şi de priorităţile ţării, abia în luna februarie, situaţie fără precedent în ţara noastră sau în vreo altă ţară europeană. Efectele acestei nepăsări se văd şi în situaţia gravă din teritoriu. Comunităţile locale se tem că vor intra curând într-un blocaj financiar fără soluţii de ieşire, primarii fac calcule peste calcule, în condiţiile în care sunt forţaţi să preia cheltuielile legate de asistenţa socială şi se tem, pe bună dreptate, că nu vor mai avea bani pentru întreţinerea drumurilor, pentru reparaţiile curente din şcoli sau pentru alte priorităţi, în timp ce investiţiile s-au transformat dintr-un angajament ferm, făcut în faţa românilor, într-un vis care nu mai are şanse să devină realitate. Întârzierea cu care este prezentat Proiectul Legii bugetului de stat ridică numeroase semne de întrebare, care sunt tot atâtea motive de nelinişte cu privire la situaţia financiară reală a ţării. Pe tot parcursul anului trecut, Liviu Dragnea şi reprezentanţii Guvernului au minţit că nu sunt probleme cu banii publici, în ciuda avertismentelor venite de la specialiştii în finanţe, din ţară şi din străinătate. Puşi în faţa realităţii, cei care conduc destinele ţării au încercat să tragă de timp, pentru a încerca să cosmetizeze şi să peticească bugetul, după caz, doar-doar vor ieşi calculele şi vor putea să-i mintă pe români, mai ales că am intrat în an electoral. În încercarea de a mai scoate ceva bani, au dat în perioada sărbătorilor celebra Ordonanţă nr. 114/2018, ale cărei efecte nefaste sunt resimţite din plin, de fiecare român în parte, la plata facturilor care au explodat. Iar acestea nu sunt nici pe departe singurele rezultate "notabile". Prin ordonanţa respectivă, cei care confundă România cu moşia proprie au reuşit, printre altele, să bage în colaps Companiile Energetice Oltenia şi Hunedoara. L-au dat afară pe şeful ANAF, au amânat rambursarea TVA şi plata datoriilor la constructori, dar tot n-au reuşit să facă rost de bani. Într-o încercare disperată de a salva măcar aparenţele, Liviu Dragnea, proaspăt întors din concediu, s-a gândit că n-ar fi rău să încerce să păcălească din nou, iar printr-o postare pe Facebook ne anunţa triumfător că "viitorul sună bine". Fără buget, în acel moment, şi cu moneda naţională prăbuşită, cu un mediu de afaceri timorat de măsurile luate, cu românii apăsaţi de grijile traiului zilnic şi fără perspectiva unor investiţii care să aducă bunăstare, acel mesaj este, domnule Dragnea, o perfectă, dar inutilă, mostră de cinism. Nu încercaţi să le spuneţi românilor simpli, de care v-aţi rupt demult, că PIB-ul a crescut spectaculos, ca în poveşti, că fondurile venite de la UE ating record după record, că deficitul bugetar, surprins de competenţa dumneavoastră, s-a micşorat, pentru că ei ştiu că minţiţi şi efectele acestor minciuni se vor întoarce ca un bumerang şi veţi afla că minciunile nu pot fi înghiţite nici măcar cu Vitamina D! Până atunci vă mai rămâne să speraţi că bugetul va fi adoptat în doar câteva zile şi vă doriţi să credeţi că puteţi reduce parlamentarii la statutul de simple marionete. Nici varianta aceasta nu va funcţiona, pentru că toţi ştiu că, mai presus decât orice partid, de orice strategie politică, sunt oamenii şi problemele lor care aşteaptă de mult timp soluţii. Nu mai puteţi, domnule Dragnea, să vă bateţi joc de încrederea românilor!
Daniela Oteşanu "Bugetul de stat pentru 2019 depăşeşte, pentru prima dată, 1.000 de miliarde de lei" Eficienţa Programului de guvernare a adus şi aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor, dar şi mai mulţi bani în economie. Creşterile economice succesive, care ne-au plasat pe primele locuri din Europa, aduc România pe locul 15 în Uniunea Europeană, înaintea Greciei şi Portugaliei. Creşterea economică va continua şi în 2019, fiind estimată la 5,5%, ceea ce va genera un Produs Intern Brut de 1.022 de miliarde de lei. În aceste condiţii, bugetul din 2019 va permite majorări semnificative în domeniile pe care PSD le consideră în continuare prioritare, investiţii, sănătate şi învăţământ: bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale creşte cu 15% faţă de acest an, conform protocolului încheiat cu sindicatele din învăţământul universitar şi preuniversitar, iar bugetul Ministerului Sănătăţii va fi mai mare cu 8%. În acelaşi timp, deficitul bugetar este prognozat la 2,5% din PIB. Din păcate, preşedintele Iohannis a blocat, dezbaterea legală, în Parlament, a bugetului României, prin suspendarea şedinţei CSAT în care trebuia dat avizul pentru Proiectul de buget. Este pentru a doua oară, în doar câteva luni, când preşedintele încearcă să blocheze adoptarea bugetului, pentru că nu sunt satisfăcute pretenţiile privind bugetul Administraţiei Prezidenţiale. În ciuda tuturor criticilor venite din partea opoziţiei, puterea de cumpărare a salariului mediu din România a crescut cu 9,1% faţă de anul trecut. Sunt date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică care spulberă toate teoriile privind aşa-zisele creşteri uriaşe de preţuri care ar anula majorările salariale şi de pensii. Aceste informaţii fac dovada concretă, încă o dată, că actuala guvernare PSD, realmente, aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi astfel îşi onorează angajamentele asumate şi votate de oameni. Economia ţării ignoră scandalurile provocate de preşedintele Iohannis şi partidele din opoziţie. Industria funcţionează din plin, iar noile comenzi sunt în creştere. Este rezultatul firesc, favorabil afacerilor, rezultat în urma politicilor fiscal-economice ale guvernării PSD. De altfel, este relevant faptul că în trimestrul al III-lea România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Europa, respectiv 4,3%. Faptul că industria merge foarte bine, că agricultura puternic şi profesionist susţinută performează, că România a atras 6,4 miliarde de euro fonduri europene şi a ajuns la 21% grad de absorbţie din totalul fondurilor alocate, cu perspectiva de a atrage mai mult anul viitor, că proiectele majore de investiţii vor produce efecte benefice în întreaga economie - toate acestea stau la baza prognozei şi justifică o creştere economică de 5,5% şi un PIB mai mare de 1.000 de miliarde de lei, aşa cum este asumat de Ministerul Finanţelor Publice în Proiectul Legii Bugetului de stat pentru 2019.
Petru Movilă "Votul pentru construirea Autostrăzii Unirii este un vot pentru scoaterea din sărăcie a Moldovei!" Am reuşit la Comisia pentru buget şi finanţe includerea în Proiectul de buget pentru anul 2019 a reactualizării studiului de fezabilitate pentru tronsonul Ungheni - Iaşi - Târgu Neamţ, din credite de angajament în valoare de 22,5 milioane lei. Este încă un pas înainte pentru concretizarea Autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş, după promulgarea legii pe care am iniţiat-o. Vreau să le mulţumesc colegilor din comisie care au votat amendamentul, domnului senator Victorel Lupu, colegilor de la USR, PNL, UDMR, minorităţile naţionale şi neafiliaţi. Însă nu trebuie uitat că Guvernul este obligat să respecte o lege în vigoare. În luna decembrie 2018, a fost promulgată Legea privind construcţia Autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş, Autostrada Unirii. Avem nevoie de suma întreagă necesară pentru revizuirea studiilor, şi nu de fracţiuni sau promisiuni aruncate ca să ni se închidă gura. În calitatea mea de parlamentar de Iaşi, am depus la proiectul legii de buget peste 100 de amendamente. Consider că cele mai importante au fost cele pentru revizuirea studiilor de fezabilitate pentru construcţia Autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş. Este drept că de la 0 lei, aşa cum era prevăzut în prima formă a bugetului, la 9 milioane de lei pentru reactualizarea studiului pentru tronsonul Târgu Mureş - Târgu Neamţ, credite bugetare, este un pas înainte, însă nu suficient. Avem nevoie de bani şi nu de promisiuni, aşa cum s-a întâmplat din 2012 în prezent. De aceea, am depus două amendamente: unul care face referire la suplimentarea fondurilor privind reactualizarea studiilor pentru tronsonul Târgu Mureş - Târgu Neamţ, credite bugetare până la 37 de milioane de lei şi unul pentru introducerea în buget şi a studiilor de fezabilitate pentru tronsonul care lipseşte, respectiv Ungheni - Iaşi - Târgu Neamţ, cel care a şi fost votat în Comisia pentru buget. În condiţiile în care este nevoie de unitate, vă solicit sprijinul pentru ca vineri, în ziua votului final pentru buget, să arătaţi că vă pasă de Iaşi, de ieşeni şi de întreaga regiune de Nord-Est a României. Un vot pentru acest amendament înseamnă că vă pasă. Ţin să mă adresez în special colegilor parlamentari din judeţele prin care va trece această autostradă. Cred că este momentul să demonstraţi că aţi înţeles care este scopul dumneavoastră în Parlament şi să arătaţi alegătorilor că munciţi pentru ei!
Alexandra Presură "Bugetul pentru anul 2019 aduce sume importante în infrastructura Olteniei" Bugetul de stat pentru anul 2019, aflat în plină dezbatere în Parlamentul României, este unul de dezvoltare şi modernizare la nivelul întregii ţări, iar judeţul Dolj va avea aprobate sume considerabile pe segmentul infrastructurii. Mă bucură faptul că am reuşit împreună, atât Guvernul, cât şi parlamentarii doljeni, să obţinem aceste finanţări atât de importante pentru judeţul nostru, dar şi pentru întreaga regiune a Olteniei. Sunt lucruri palpabile pentru cetăţenii care ne-au mandatat să facem acele lucruri aşteptate de toată lumea de la noi. Un prim obiectiv investiţional cuprins în bugetul pentru 2019 este Drumul Expres Craiova-Piteşti, care va avea o finanţare de 151 de milioane de lei, ceea ce reprezintă a treia sumă destinată infrastructurii în acest an din România. Pentru această investiţie, primele două loturi au fost deja licitate şi contractate, iar lucrările vor începe în cel mai scurt timp posibil. Întârzierile survenite între timp, după ce acum doi ani Guvernul a anunţat iniţierea acestui proiect, au fost cauzate de procedurile anevoioase de licitaţie şi de contestaţiile în justiţie formulate de societăţile implicate. Mă bucur că în lunile următoare vor fi deja demarate efectiv lucrările la tronsoanele 1 şi 2, cu atât mai mult cu cât acum există finanţarea necesară. Ne aşteptăm ca şi pentru celelalte loturi instanţele de judecată să soluţioneze favorabil şi într-un timp cât mai scurt litigiile existente, deoarece această investiţie este extrem de necesară Olteniei. O a doua investiţie importantă pentru locuitorii judeţului Dolj este propulsarea şoselei care leagă Craiova de Târgu Jiu, în regim de drum de mare viteză. Lucrările la proiectul care prevede construirea Drumului Expres Craiova - Târgu Jiu au fost deja bugetate pe anul 2019, după ce proiectul a fost depus de CNAIR, spre finanţare, pe data de 4 februarie. Aşadar, acestea sunt doar două dintre proiecţiile bugetare ale acestui an, destinate locuitorilor din Dolj, care, fără îndoială, vor fi primite cu bucurie, deoarece reprezintă reuşite concrete ale eforturilor conducerii administraţiei judeţene şi a reprezentanţilor din Guvern şi Parlament. Îmi exprim încrederea că ambele drumuri expres vor fi operaţionale în cel mai scurt timp posibil, astfel încât oltenii să beneficieze de conexiuni rutiere rapide cu Piteşti şi Târgu Jiu, şi de aici cu tot restul ţării. Realizarea acestor investiţii va fi extraordinară pentru Oltenia, uitată de guvernele anterioare, şi va duce atât la dezvoltarea zonei, cât şi la creşterea economică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din regiune.
Anişoara Radu "Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018" M-am hotărât să prezint astăzi câteva prevederi ale Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Am observat că există o dezbatere extrem de intensă în media, susţinută mai ales de oamenii politici, fără ca aceştia să cunoască în totalitate prevederile ordonanţei. Există foarte multe persoane, în principal din mediul politic, care au solicitat în mod repetat abrogarea ordonanţei de urgenţă. În cazul unei abrogări, foarte multe aspecte cu privire la salarizarea în domeniul construcţiilor sau a modului de accizare a produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice sau a modului de impozitare al jocurilor de noroc ar rămâne suspendate. Practic, ar exista un vid legislativ, ceea ce nu se poate susţine. Vreau să subliniez că ordonanţa conţine măsuri foarte bune pentru muncitorii din construcţii, al căror salariu minim a crescut de la 1 ianuarie la 3.000 de lei brut, iar pentru această sumă nu se datorează CASS care reprezintă 10% din salariul brut, nu se datorează impozit pe venit în valoare de 10%, iar salariaţii din acest domeniu sunt exceptaţi de la plata contribuţiei pentru pensia privată obligatorie, astfel încât impozitul care va fi datorat pentru pensii scade cu 3,75%, de la 25% la 21,25%. De asemenea, angajatorul nu va mai plăti cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă de 2,25%. Astfel, salariul minim net în domeniul construcţiilor este, de la 1 ianuarie 2019, în valoare de 2.362,5 lei. În plus, mai există prevederi cu privire la plata orelor suplimentare pentru angajaţii din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, cum sunt poliţiştii sau angajaţii din sistemul penitenciar, sau prevederi cu privire la acordarea indemnizaţiei de hrană, în valoare de 346 de lei lunar, şi a voucherelor de vacanţă pentru toţi angajaţii din sistemul public. Este evident, însă, că principala prevedere din ordonanţă care a suscitat atât de multe controverse este cea referitoare la taxa pe activele financiare. Este vorba despre o taxă progresivă de la 0,1 la maximum 0,5% şi se aplică numai în cazul în care media trimestrială ROBOR depăşeşte 2%. Această măsură a fost introdusă în mod special pentru a proteja românii cu credite în lei, având în vedere că ROBOR a crescut foarte mult în ultima perioadă şi, astfel, au crescut în mod semnificativ şi ratele datorate de români băncilor. În ultima perioadă, au avut loc întâlniri între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României, pentru a identifica cea mai bună soluţie pentru calculul ratei ROBOR. Sunt convinsă că, în urma acestor întâlniri şi a celor care urmează să aibă loc, va fi adoptată cea mai bună măsură pentru protejarea românilor cu credite la bănci. În acest sens, subliniez că domnul ministru Teodorovici a declarat că este dispus să modifice prevederile cu privire la taxa pe activele financiare din ordonanţă, dacă există suficiente argumente. Având în vedere aceste aspecte, fac un apel la răbdare şi la reţinere în exprimarea unor poziţii radicale, în scurt timp toate aspectele aflate în dispută vor fi clarificate pe calea dialogului între decidenţii cu atribuţii în domeniul financiar-fiscal.
Florin-Claudiu Roman "PSD, pentru Dragnea mumă pentru alţii ciumă!" Partidului, aşa-zis Social al domnului Dragnea, în speţă PSD, nu-i prea pasă nici de pensionari, pentru că prin bugetul de stat pe care-l susţine pentru anul 2019 nu indexează pensiile, conform legii, începând de la 1 ianuarie 2019, nu-i pasă nici de persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, pe care-i lasă aproape de izbelişte şi aruncă cheltuielile cu indemnizaţiile acestora în spatele autorităţilor locale, nu-i pasă nici de profesori şi drepturile acestora câştigate în instanţă, care ar fi trebuit să fie plătite. PSD este însă foarte preocupat să-şi crească substanţial veniturile pe care marele partid-stat, aflat în buzunarul domnului Dragnea, le va primi anul acesta de la stat, prin Autoritatea Electorală Permanentă. Susţin acest lucru, deoarece, dacă domnul Dragnea şi echipa sa ar fi fost preocupaţi de pensionari, ar fi indexat pensiile la timp! Dacă domnul Dragnea şi camarila sa ar fi fost, într-adevăr, preocupaţi de problemele sociale ale românilor şi, în special, de cele ale celor mai oropsiţi de soartă, care suferă oricum din cauza sănătăţii lor, nu ar fi creat tot acest haos în privinţa modului în care îşi vor obţine indemnizaţiile persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora! Dacă domnului Dragnea şi întregului PSD i-ar fi păsat de profesori, le-ar fi acordat anul acesta, în sfârşit, drepturile câştigate, pentru care aceştia se luptă de multă vreme! Nimic din toate acestea nu se întâmplă. În schimb, amendamentul propus de Grupurile parlamentare ale PNL cu privire la diminuarea sumei alocate partidelor parlamentare din acest an a fost respins de PSDragnea! În acest sens, PNL a propus diminuarea sumei alocate Autorităţii Electorale Permanente pentru finanţarea partidelor politice în anul 2019, de la valoarea de 409.000 de lei, credite bugetare, până la nivelul de 170.600 de lei, credite bugetare, - sumă acordată în anul 2018. Dar domnului Dragnea şi PSD nu le-a fost pe plac să rămână tot cu 28 de milioane de euro în 2019. Au ţinut morţiş să primească, nici mai mult nici mai puţin, decât nesemnificativa sumă de 47 de milioane de euro în acest an! Precizez faptul că, prin amendamentul propus de noi, liberalii, s-ar fi diminuat sumele propuse în acest an pentru toate partidele parlamentare, deci inclusiv pentru PNL. PNL consideră, pe bună dreptate, că o astfel de creştere a alocărilor pentru partide, propusă pentru anul 2019, nu se justifică, în condiţiile în care domenii prioritare precum sănătatea, educaţia sau infrastructura nu au suficiente fonduri alocate, iar pensionarilor nu li s-au indexat încă pensiile.
Alexandru Rotaru "13 februarie, Ziua mondială a radioului, iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură" Sărbătorim, an de an, în data de 13 februarie, Ziua mondială a Radioului, stabilită de UNESCO la cea de-a 36-a Conferinţă Generală din 3 noiembrie 2011, ocazie cu care subliniem importanţa acestui puternic instrument de comunicare, informare, dezbatere şi dialog, capabil să atingă cea mai mare audienţă în întreaga lume, oferind o comunicare puternică şi la un cost redus. Deşi în zilele noastre este cam greu să ne închipuim ce eveniment însemna în viaţa unei familii când îşi cumpăra un aparat de radio acum 100 de ani, merită poate să ne amintim că, încă de la apariţia sa, radioul a cucerit lumea prin forţa mesajului transmis, undele radio însemnând o imensă revoluţie în materie de comunicare. Acesta înseamnă, printre altele: furnizor de informaţii, muzică, sport, divertisment, prieten, platformă de publicitate, instrument de educaţie, accelerator de idei, sursă de inspiraţie, stimulator de imaginaţie. Această tehnologie a permis difuzarea de emisiuni în direcţia unui public cât mai larg şi s-a dezvoltat în special după Primul Război Mondial. În mai toată ţările occidentale, au apărut societăţi de radiodifuziune. În decembrie 1921, Radio Tour Eiffel a difuzat, pentru prima dată, un concert. În 1927, era fondat BBC, iar în 1925, în cadrul prezidenţialelor americane, candidatul Herbert Hoover a utilizat pentru prima dată undele radio ca să-şi expună programul şi să câştige voturi. Ulterior, în 1938, un anume Orson Welles difuza, în stil extrem de realist, o piesă de teatru în care marţienii veneau pe pământ, ceea ce a produs scene de panică la New York. În România, primele emisiuni de radio au avut loc pe 1 noiembrie 1928, după ce Consiliul de Miniştri a aprobat, la 22 decembrie 1927, înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, actuala Societate Română de Radiodifuziune, cel mai ascultat şi mai credibil radiodifuzor din ţara noastră. La 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, aveau să fie auzite, în eter, cuvintele: "Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România". Prin aceste cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, prindea viaţă postul naţional de radio şi se deschide un drum, deloc uşor, marcat de multe evenimente. La scurt timp, la 10 martie 1929, microfonul de radio avea să se transforme într-o adevărată tribună pentru istoricul Nicolae Iorga, cel care a ţinut cele mai multe conferinţe radiofonice. Ulterior, în anii 70 - 80, posturile de radio străine erau ascultate de marea majoritate a populaţiei din ţara noastră. Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Deutsche Welle şi Radio France Internationale însemnau veritabile surse de acces la oxigenul spiritului critic, astfel că posturile de radio străine care difuzau în limba română au contribuit realmente la frânarea ideilor regimului comunist, apariţia radioului având astfel efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe tărâm cultural. Până la performanţele din zilele noastre, a fost nevoie de foarte multă muncă şi sacrificii. Dar truda profesioniştilor care se dedică acestei meserii şi care aduc, zi de zi, informaţia de care avem nevoie, dar şi un strop de deconectare, constantă. Radioul ne aduce ştiri care ne conectează în timp real eu evenimente de actualitate, care se petrec aproape de noi sau în partea opusă a lumii şi ne oferă programe care ilustrează diferite domenii de activitate. Astăzi, radioul este un mijloc prompt şi eficient de transmitere a informaţiei, un univers dinamic, mereu în pas cu evenimentele, dar şi cu nevoia de înnoire. Această sărbătoare constituie un motiv în plus să ne gândim la acest important mijloc de informare, care face parte din viaţa noastră, pentru că este momentul în care sărbătorim Ziua mondială a radioului, marcând astfel prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, eveniment consemnat în data de 13 februarie 1946. Ideea a aparţinut Academici Spaniole de Radio. Programele radio au reuşit să ajungă în cele mai izolate comunităţi şi la persoanele cele mai vulnerabile, oferind o platformă de participare la dezbaterea publică, de informare, indiferent de nivelul educaţional, cultural, etnic al oamenilor. Totodată, radioul încurajează dezbaterile, sprijină comunicarea eficientă în situaţii de urgenţă şi dezastre. UNESCO încurajează toate ţările să celebreze Ziua mondială a radioului, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acestei căi de comunicare, fără de care mulţi oameni nu ar avea acces la informaţii, unele extrem de importante. Această zi oferă tuturor şansa de a lua parte la activităţi organizate în parteneriat cu alţi reprezentanţi ai presei, cu organizaţiile nonguvernamentale, cu autorităţi naţionale şi, nu în ultimul rând, cu participarea publicului. Ocazia aduce în dezbatere generală teme care surprind, probleme care frământă societatea, asigurând dialogul necesar şi constructiv pe marginea acestora, cu ajutorul căruia pot fi găsite mai uşor soluţii si răspunsuri. Cu această ocazie specială, se cuvine să le mulţumim celor care, prin munca şi obiectivitatea lor, au devenit o voce care contribuie la reafirmarea importantului principiu al libertăţii presei şi la menţinerea ideii de dezbatere publică. Îi apreciem pentru tot ceea ce au făcut şi pentru ceea ce continuă să facă în slujba ascultătorilor şi le urăm succes, multă ambiţie şi putere de muncă!
Răzvan-Ilie Rotaru "Preşedintele Iohannis tratează România ca pe propria moşie, iar Constituţia ca pe o maculatură" Este inacceptabil ce se întâmplă. Cu tot respectul, domnul preşedinte Iohannis se poartă ca şi cum România ar fi moşia sa personală, unde îşi poartă bătăliile politice, fără să-i pese nicio clipă de cetăţeni. Pe bună dreptate, i s-a spus "Preşedintele Beţe în Roate", pentru că nu mai asta face de când a venit PSD la guvernare. Preşedintele Iohannis a dat dovadă de un comportament pur stalinist, în care nu mai ţine cont de nicio regulă şi nici măcar de interesele celor care l-au votat. Tratează România ca pe propria moşie, iar Constituţia ca pe o maculatură. Până acum nu a fost capabil să propună nimic constructiv acestei ţări. A blocat tot ce a încercat să facă PSD la guvernare, fără să îi pese că în acest fel loveşte şi în cetăţeni. Este condus doar de frustrările şi ambiţiile personale. Nu ştie decât să blocheze. Pur şi simplu a transformat România într-un câmp de luptă politică, în care vrea să îşi creeze avantaje electorale. Este clar pentru toată lumea că şi-a propus să împiedice cu orice preţ PSD să realizeze Programul său de guvernare. Ţinta principală este ca PSD să nu facă investiţiile propuse la nivel local. De aceea, atacă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Ştie că, dacă PSD va duce la capăt angajamentele asumate, nu va avea nicio şansă la alegerile prezidenţiale din această iarnă. Tot ce face este în cheie electorală. Nu îl interesează deloc că cetăţenii care vor asfalt, apă, canalizare, şcoli sau grădiniţe vor trebui să mai aştepte din cauza aventurilor sale politice. PSD nu poate accepta aşa ceva. Am avut răbdarea şi am încercat de fiecare dată să găsim o cale de dialog instituţional, în favoarea cetăţenilor. Această etapă s-a încheiat. Vom trece la folosirea mijloacelor legale pe care le avem la dispoziţie, pentru a-l determina pe preşedinte să îşi facă treaba pe care o are şi să termine cu blocajele instituţionale. Un preşedinte de stat nu se poate lăsa condus de frustrările lui personale. După ce a fost dovedit de instanţe că şi-a cumpărat casele prin fals şi uz de fals, Klaus Iohannis nu are moralitatea de a hotărî asupra reputaţiei morale a unei alte persoane. Reputaţia şi moralitatea unei persoane nu sunt trecute în lege drept condiţii pentru numirea unui ministru. Şi în niciun caz domnul Iohannis nu poate vorbi despre moralitate. După ce a fost dovedit de instanţe că şi-a cumpărat casele prin fals şi uz de fals, preşedintele nu are căderea morală de a decide asupra reputaţiei morale a unei alte persoane.
Elvira Şarapatin "În doi ani de guvernare, PSD reuşeşte să îndeplinească misiunea asumată, de reducere a şomajului" Luna decembrie 2018 consemnează scăderea până la minimum, înregistrată de ţara noastră după 1989, de 3,8% a ratei şomajului. În cifre absolute, în toată ţara, numărul şomerilor a coborât la 350.000. Este, fără îndoială, unul dintre cei mai reprezentativi indicatori în privinţa stării economiei şi performanţei guvernamentale. Acest nivel minim al şomajului este şi expresia împlinirii clare a unui angajament esenţial asumat politic în faţa românilor, în campania electorală, de a guverna, astfel încât orice om să aibă un loc de muncă cât mai bine plătit. Orice guvern minim responsabil, de oriunde, are printre obiectivele sale esenţiale asigurarea de locuri de muncă şi scăderea şomajului. Din această perspectivă Guvernul PSD-ALDE şi-a respectat pe deplin angajamentele asumate. De altfel, realitatea statistică indică fără dubiu că în anii când ţara a fost guvernată de PSD, rata şomajului a scăzut accentuat şi sistematic. Beneficiul reducerii masive a şomajului se vede clar în cifre. În 2018, bugetul asigurărilor pentru şomaj a avut excedent de 1,65 miliarde de lei. Pentru 2019, este estimat un excedent de 1,1 miliarde de lei. Speculaţii absurde, fără temei, încearcă să submineze percepţia publică asupra stării economiei şi să inducă temeri, care vor avea drept consecinţă modificări ale comportamentelor de consum cu efecte negative. Comentatorii şi analiştii partizani, părtinitori, care nu încetează să vadă partea goală a paharului şi să lanseze avertismente catastrofice, fac premeditat un rău nejustificat şi nesusţinut de argumente sau fapte concrete. România este perfect stabilă macroeconomic, cu o datorie externă în scădere, cu o perspectivă de creştere sustenabilă în următorii ani. Guvernarea PSD a determinat un salt economic consistent al României, reflectat inclusiv în ratingurile agenţiilor internaţionale, dar şi în creşterea bunăstării oamenilor. Sintagma electorală "mai mulţi bani în buzunarele românilor" s-a transformat în realitate, în ultimii doi ani. Majorarea salariilor, potrivit legii şi Programului de guvernare, va face ca, în 2022, salariul mediu net să fie mai mare cu 41,9% decât a fost în 2018. Puterea de cumpărare, raportată la salariul mediu, va continua să crească, cel mai mult în acest an, cu 11,8%! Preţurile vor fi stabile şi în niciun an, din 2019 şi până în 2022, nu vor creşte, în medie, cu mai mult de 3%. În concluzie, viitorul arată bine cu PSD la guvernare!
Ciprian-Constantin Şerban "Astăzi, 13 februarie, de Ziua mondială a radioului, să conştientizăm cât de importantă este comunicarea bazată pe principii corecte şi transparente şi fără denaturarea mesajului adresat societăţii şi mediului internaţional!" În urmă cu mai mult de jumătate de secol, la 13 februarie 1946, a avut loc prima emisie radio în cadrul Naţiunilor Unite. Propunerea de marcare la nivel mondial a zilei radioului a fost înaintată de către Delegaţia spaniolă de la UNESCO, în 2011. Fiecare om ascultă în drum spre serviciu, acasă sau în alte contexte emisiuni radio, rămânând până la urmă cel mai la îndemână şi ieftin mijloc de informare, inclusiv pentru zonele defavorizate. Pe lângă accesibilitate, ascultătorul se lasă uneori învăluit de misterul creat de persoana care transmite mesajul respectiv la radio. Astăzi, prin multitudinea de informaţii şi ecrane pe care le privim zilnic, suntem asaltaţi de tot ce înseamnă vizual, iar radioul nu face altceva decât să reducă din această suprasolicitate a sistemului vizual, dezvoltându-l pe cel auditiv. În România, Societatea de Radiodifuziune a fost înfiinţată în anul 1926, prin decret, de Regele Ferdinand I, iar la prima emisiune care avea loc atunci, Dragomir Hurmuzescu rostea primele cuvinte la Postul Naţional de Radio. Accesul la informaţii prin intermediul radiodifuziunii a fost esenţial şi uneori unica speranţă şi sursă de optimism în perioade dificile. Europa Liberă a reprezentat o sursă de inspiraţie şi o rază de lumină şi de spirit pozitiv pentru mulţi români, în perioada de dinainte de 1989. Aceasta a contribuit la promovarea mesajului că libertatea de expresie şi dreptul la informare trebuie să fie principiale pentru fiecare persoană şi pentru orice societate ce aspiră la o viaţă democratică. Radioul a însemnat şi promovarea unei lumi a sunetelor, aducând fascinaţie în rândul diferitelor cercuri de ascultători, încă de la începuturi, iar zeci de cântece celebre au fost ascultate şi promovate pentru prima dată la radio. Lumea radioului a însemnat şi o legătură între diferitele continente şi culturi dacă este să privim la istoria cercetătorului Marconi care în 1901 a transmis primul mesaj radio peste Oceanul Atlantic, din Anglia, până în Canada de astăzi. În 1903, Marconi a oferit preşedintelui american Theodore Roosvelt aparatul său radio pentru a transmite felicitări Regelui Eduard al VII-lea al Angliei. Pentru invenţia sa, Marconi a primit şi Premiul Nobel pentru fizică în anul 1909. Şi în acest an, la 13 februarie, avem ocazia să reflectăm la importanţa comunicării realizate corect şi transparent pentru binele societăţii şi al semenilor, precum şi la importanţa radioului ca mijloc eficient de informare şi promovare a culturii naţionale şi universale şi a binelui general. Valenţa sa este să aducă împreună, prin comunicare, oameni, indiferent de locul în care se află aceştia pe mapamond, şi să promoveze idei pentru dezvoltarea culturii şi a societăţii umane.
Ionuţ Simionca "Puterea PSD-ALDE, paralelă cu interesele cetăţenilor din Bistriţa-Năsăud" Dragnea şi Tăriceanu au demonstrat, prin bugetul pe 2019, că nu au nimic în comun cu agenda românilor, respingând, de exemplu, proiecte de miliarde de lei pe care locuitorii din judeţul Bistriţa-Năsăud şi le doresc cu adevărat. Formularea amendamentelor la bugetul de stat reprezintă, pentru politicienii din opoziţie, o scrisoare de intenţie în care este expusă viziunea pe care aceştia o au cu privire la dezvoltarea locală. Concret, am cerut actualei puteri PSD-ALDE-UDMR alocarea sumei de 3,4 miliarde de lei pentru investiţii în ridicarea nivelului de trai al locuitorilor judeţului Bistriţa-Năsăud. În acelaşi timp, la votarea bugetului, puterea are prilejul să demonstreze dacă este cu adevărat conectată la aşteptările cetăţenilor. În 2019, puterea a arătat că nu are nimic în comun cu proiectele cetăţenilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, respingând, de exemplu, în comisiile de specialitate din Parlament, cele 232 de amendamente pe care le-am propus la Legea Bugetului de stat pe 2019. Din păcate pentru PSD-ALDE, amendamentele pe care le-am formulat au avut în vedere solicitări ale primarilor şi ale cetăţenilor din judeţul pe care îl reprezint în Parlament. Concret, am propus finanţarea unor proiecte cum ar fi: Prin programul din Parlament, dedicat dezbaterilor pe Proiectul Legii bugetului pe 2019, dar şi prin respingerea în bloc a amendamentelor opoziţiei, actuala putere PSD-ALDE nu face altceva decât să demonstreze că nu are viziune, că are apucături autoritare şi că este convinsă că îi poate minţi la infinit pe români. Pentru aceste motive, nu voi vota bugetul de stat pe 2019, dar voi lupta în continuare pentru a impune proiectele la care aspiră bistriţenii şi năsăudenii care m-au trimis în Parlament! Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Viorel Stan "Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer" În fiecare an, pe data de 15 februarie, este marcată Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer. Acesta a fost instituită în anul 2002 de Childhood Cancer International, iar de atunci această zi are o semnificaţie aparte. Vine să ne reamintească nouă, adulţilor, cât de preţioşi sunt copiii, dar şi de faptul că, dacă un copil are neşansa de a fi diagnosticat cu această boală, el trebuie să primească cea mai bună îngrijire medicală şi psihosocială posibilă, indiferent de ţara de origine, de rasă, de starea financiară sau de clasa socială. Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer ne arată că trebuie să ne implicăm, să ne implicăm pentru a preveni, pentru că multe decese înregistrate la copiii cu cancer ar putea fi evitate, dacă se pune un diagnostic exact şi în timp util, dacă există acces la un tratament şi la îngrijire adecvate şi accesibile, la medicamente esenţiale, de bună calitate. Se estimează că peste un sfert din cazurile de cancer se înregistrează în Europa, iar 15.000 dintre bolnavi sunt copii şi adolescenţi. Grav este că ratele de supravieţuire în cazul acestei maladii au crescut la 80%, în urma noilor tratamente din ţările dezvoltate. Chiar şi aşa, 60.000 de copii din ţările în curs de dezvoltare mor în fiecare an din cauza diferitelor tipuri de cancer. Din păcate, în România, în fiecare an, aproape 400 de copii şi de adolescenţi sunt diagnosticaţi cu cancer, în centrele oncologice. Leucemia este cel mai frecvent tip al maladiei întâlnit la tinerii din România. De asemenea, cancerul cerebral şi alte tipuri de cancer ale sistemului nervos constituie o cincime din cazurile de cancer întâlnite în rândul copiilor. Ţara noastră se luptă cu această maladie. Este un lucru cert. În încercarea de a preveni boala, în România a fost înfiinţată o bază de date care să centralizeze informaţii despre numărul cazurilor şi incidenţa lor. Vorbim despre Registrul Naţional al Cancerelor la Copii. Acesta este funcţional după o muncă de şase luni şi o investiţie de 17.000 de euro. Proiectul a fost iniţiat de asociaţii, sponsori şi instituţii medicale de stat. Vorbim despre o bază de date care este afiliată reţelei europene a registrelor de cancer şi prin intermediul căreia România va contribui cu date actuale la statisticile internaţionale privind cancerul la copii. De asemenea, pacienţii de la noi vor putea lua parte la studii clinice internaţionale. Aşadar, statul român îi sprijină pe toţi bolnavii de cancer, indiferent de vârstă. Acestora le este decontat tratamentul. Mai mult, copiii bolnavi de cancer vor primi indemnizaţie şi după ce boala intră în remisie. De Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer, ne punem toată încrederea în autorităţile care au competenţe în sănătate. Am încredere că acestea vor lua măsurile necesare pentru ca diagnosticul să se pună cât mai rapid, iar tratamentul să fie cât mai eficient. Pe 15 februarie, şi nu numai, gândurile noastre se îndreaptă spre toţi copiii care, din nefericire, s-au luptat sau se luptă cu această maladie.
Alina-Elena Tănăsescu "Preocuparea pentru educaţie şi pentru viitorul tinerei generaţii, reflectată în bugetul pentru acest an" Comisiile de buget-finanţe reunite ale Parlamentului au acordat un raport favorabil bugetului pe 2019 al Ministerului Educaţiei Naţionale, fiind vorba despre cel mai consistent buget alocat educaţiei din ultimii ani. Astfel, bugetul învăţământului românesc din acest an este de aproximativ 40 de milioane lei, respectiv o creştere de peste 46% faţă de cel de anul trecut. Un segment important al bugetului va reveni unităţilor administraţiei publice, cu o sumă mai mare cu 38% faţă de anul trecut. Totodată, un alt capitol bugetar esenţial în această perioadă se referă la alocarea sumei de 65 milioane lei pentru îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli. Pe palierul de asistenţă socială se va introduce Programul de susţinere a educaţiei "Merg la şcoală" pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial profesional şi liceal de stat, în cuantum de 700 milioane lei. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru rechizite şcolare, manuale şcolare, transport elevi, concursuri etc. Este un proiect extrem de benefic pentru tânăra generaţie, menit să combată şi să diminueze cu efecte concrete absenteismul şi abandonul şcolar, fenomene încă alarmante la nivel naţional Un alt demers ce va fi realizat în acest an este implementarea Proiectului Naţional "România modernă, România digitală", suplimentat considerabil în vederea schimbării sistemului de predare a lecţiilor prin achiziţionarea de table inteligente şi de tablete. Pentru acoperirea creşterilor salariale ale personalului din învăţământ, în acest an bugetul are o creştere cu 30%, raportat la anul 2018, conform angajamentelor luate în acest sens şi respectate cu stricteţe în Programul de guvernare PSD. În cheltuielile salariale sunt cuprinse creşterile salariale, indemnizaţiile de hrană, voucherele de vacanţă, precum şi punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti de restituire a unor sume rămase neplătite din anii trecuţi. Nu în ultimul rând, bugetul educaţiei pentru 2019 conţine alocări suficiente pentru cheltuielile legate de programele cu finanţare rambursabilă şi cele de cofinanţare. Vor fi demarate o serie de programe pentru dezvoltarea învăţământului de stat la toate nivelurile, spre exemplu construirea a 380 de grădiniţe noi, precum şi lucrări complexe de extindere/reabilitare/modernizare/dotare a 5.095 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Reamintesc că Parlamentul a adoptat o lege prin care anul 2019 este instituit ca "Anul Cărţii" în România, deoarece cu toţii ne dorim creşterea exponenţială a numărului elevilor care citesc şi sunt preocupaţi de lectură, această iniţiativă reflectându-se în bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Actul normativ îşi propune iniţierea unor activităţi stimulative în rândul copiilor, în scopul îndreptării atenţiei acestora spre a citi şi a se documenta cu ajutorul cărţilor. În concluzie, bugetul este destinat dezvoltării şi modernizării educaţiei naţionale, precum şi a progresului şi îmbunătăţirii calităţii actului de învăţământ, astfel încât copiii să aibă condiţiile optime pentru a primi o educaţie la standarde înalte, care să-i determine la absolvirea studiilor să rămână în ţară şi să aibă parte de cariere profesionale de succes.
Angel Tîlvăr "Educaţia este esenţială pentru un internet mai bun şi un mediu online mai sigur pentru copiii noştri!" Un computer, o tabletă, un smartphone şi o conexiune de mare viteză. Astfel, copiii învaţă, se joacă, explorează şi interacţionează online. Sună simplu şi firesc, însă nu înseamnă că internetul nu prezintă riscuri; dar ce mediu mai este sigur astăzi?! Şi asta ne pune pe noi, factorii de decizie politică şi părţile implicate, în faţa unei provocări importante: regândirea politicilor de protecţie a copilului şi responsabilizarea într-o epocă în care copiii sunt "nativi digital" ("digital natives"). Un mediu educaţional corespunzător îi ajută să-şi dezvolte competenţe digitale, capacitatea de a evalua, de a gândi critic şi de a formula opinii, de a discerne ceea ce este sigur de ceea ce nu este, în mod independent. În calitate de parlamentari, misiunea noastră este de a ne asigura că toţi cetăţenii, copii sau adulţi, au accesul, abilităţile şi competenţele de a se bucura de conţinut şi servicii online mai bune. Vrem ca toţi copiii să fie în siguranţă şi protejaţi atunci când sunt online. Dar eu mi-aş dori mai mult decât atât, mi-aş dori ca fiecare copil, fiecare elev, să fie echipat cu abilităţile necesare pentru a urca mai departe pe scara oportunităţilor oferite de noile tehnologii. Prin încurajarea creativităţii online putem ajuta copiii să folosească în mod pozitiv internetul. Dacă îi sprijinim pe copii şi tineri să-şi dezvolte abilităţile digitale, ei vor putea profita la maximum de universul online, cu instrumentele necesare, pentru a învăţa, a participa şi a interacţiona online. După cum evidenţiază sondajul EU Kids Online, şcolile sunt mediul cel mai propice în care copiii şi tinerii pot să deprindă aceste abilităţi importante. Universităţile şi învăţământul profesional îşi pot aduce o contribuţie majoră şi ar trebui să colaboreze pentru a realiza acest lucru. Totodată, subliniez faptul că, la fel cum lumea digitală continuă să evolueze, de exemplu, cu noi dispozitive şi cu noi modalităţi de a interacţiona, în acelaşi ritm ar trebui elaborate şi politicile în domeniu, la nivel naţional şi internaţional, pentru a preveni şi combate în timp util noile ameninţări. Tehnologiile disruptive, precum şi schimbările sociale şi economice ne pun în faţa multor provocări. Pentru a le face faţă sunt necesare acţiuni concertate la nivel european. Stimularea producţiei de conţinut creativ şi educaţional pentru copii, promovarea de experienţe pozitive online, creşterea gradului de conştientizare şi a responsabilizării, inclusiv predarea competenţelor digitale şi a siguranţei online în şcolile din UE, crearea unui mediu sigur, prin setările de confidenţialitate adecvate vârstei, şi o utilizare mai largă a controlului parental, ca şi combaterea diseminării materialelor care favorizează abuzul de orice natură asupra copiilor, sunt pilonii Strategiei Comisiei Europene pentru un mediu mai sigur şi un internet mai bun pentru copii. Politicile naţionale privind un internet mai bun pentru copii au o dinamică specifică, în funcţie de sensibilitatea la problemă, de contextul cultural şi de nivelul angajamentului diferitelor părţi implicate. Pentru o mai bună elaborare şi implementare a politicilor cred că trebuie intensificat schimbul de experienţă privind acţiunile potrivite şi eficiente, lucru care ar permite identificarea modelelor şi abordărilor emergente ale ţărilor UE în politicile şi iniţiativele lor. Părţile implicate trebuie nu doar să-şi unească forţele lor, dar şi să depună eforturi pentru abordările şi parteneriatele cele mai eficiente, în direcţia creării unui cadru optim de reglementare, pentru a proteja minorii în lumea digitală. Organizaţiile şi iniţiativele societăţii civile joacă şi ele un rol esenţial în aceste demersuri, dar trebuie să implicăm şi copiii, şi tinerii pentru a crea un internet mai bun pentru ei, cu ei. Sunt un susţinător al dialogului, al consultării cu beneficiarii politicilor pe care le creăm şi promovăm. Numai aşa ne vom asigura că sunt eficiente şi aplicate.
Eugen Tomac "Bugetul anului 2019, bugetul recesiunii" Dezbaterile din ultimele zile pe marginea Legii bugetului de stat au fost prilej de a ne convinge, deşi nu mai era nevoie, că România este condusă astăzi de o mână de oameni incompetenţi, mincinoşi şi rău-intenţionaţi. La fel ca anul trecut, bugetul este trecut pe repede înainte, ignorând nevoia unor discuţii de fond. Graba, fireşte, este explicată de faptul că cifrele nu sunt deloc realiste. Pe frontispiciul bugetului tripletei Dragnea - Vâlcov - Teodorovici sunt scrise două cuvinte: recesiune şi genocid. Recesiune din cauza măsurilor prociclice şi a creşterii nejustificate a fiscalităţii - tot ce este entitate economică privată se va feri să facă investiţii în anul 2019 -, iar genocid ca urmare a tăierii fondurilor pentru persoanele cu dizabilităţi. Cu siguranţă, cel puţin în zona rurală, administraţiile publice locale nu vor putea suporta aceste cheltuieli şi vom vedea în presă foarte multe tragedii individuale. Acest buget este făcut de un contabil de CAP, bazându-se pe o inflaţie galopantă (mai mare decât cea enunţată) - numai astfel se vor putea apropia de creşterea cu 26,6 miliarde de lei a încasărilor fiscale. Aceasta va determina devalorizarea monedei naţionale, creşterea ROBOR şi, ca efect final, prăbuşirea puterii de cumpărare a populaţiei. Avem un caz clasic de buget înşelător - încasările bugetare sunt supraevaluate pentru ca Guvernul să ia măsurile electorale pe care le consideră necesare în perspectiva europarlamentarelor şi prezidenţialelor. Când nu vor mai avea bani ca să ţină deficitul sub 3%, vor tăia toate cheltuielile pentru investiţii. În plus, sunt foarte multe măsuri de austeritate care vor afecta sute de mii de români: Nu se plătesc orele suplimentare. Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranţei şi ordinii publice sau personalului cu statut special. Nu se mai acordă prime sau premii la stat. În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite excepţii în cazul sportivilor şi colectivelor tehnice, studenţilor, elevilor şi profesorilor. Persoanele date afară nu mai primesc salarii compensatorii. Educaţia primeşte 3,01% din PIB - mult sub nivelul de 6% stabilit prin Pactul pentru Educaţie, semnat de toate partidele politice în 2008. Acestea sunt doar câteva dintre catastrofele acestui buget. De aceea, PMP a pregătit aproximativ 2.500 de amendamente ale PMP la Legea bugetului de stat pentru anul 2019. La fel ca anul trecut, acestea sunt inspirate din promisiunile PSD, ale celor care îndrăznesc să ne mintă de ani buni, realitatea fiind din ce în ce mai îngrijorătoare. Este un buget al recesiunii, un buget care nu soluţionează niciuna dintre problemele mari ale României. Trebuie să alocăm bani pentru creşe şi grădiniţe, trebuie să alocăm bani pentru ambulanţe, trebuie să alocăm bani pentru infrastructură, - centura capitalei, autostrada Bucureşti - Braşov, autostrada Iaşi - Târgu Mureş; trebuie să alocăm bani pentru gazificarea României. Este inadmisibil ca în secolul al XXI-lea să avem în România oraşe şi comune care nu sunt racordate la reţelele de gaze. Acesta este bugetul catastrofă marca Dragnea, aceasta este ţara guvernată de PSD. PMP va lupta pentru fiecare dintre amendamentele pregătite şi avem speranţa că acestea vor fi susţinute de colegii parlamentari din alte partide.
Vasile Varga "Drepturile persoanelor cu dizabilităţi trebuie respectate!" În ziua în care, cu o inexplicabilă întârziere, Guvernul adopta Proiectul bugetului de stat pentru anul 2019, în data de 8 februarie a.c., în faţa Palatului Victoria s-a petrecut un eveniment greu de imaginat: un grup de câteva zeci de persoane, şi nu orice fel, ci persoane aflate în cărucioare cu rotile şi altele abia deplasându-se sprijinite în cârje, au protestat contra măsurii de a muta de la bugetul naţional către bugetele autorităţilor locale a indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi şi a salariilor primite de către cei care le îngrijesc. Aşadar, dacă până acum 90% din cheltuieli erau suportate de bugetul central şi doar 10% de la bugetele locale, pentru anul următor Guvernul a hotărât să treacă totul în sarcina primăriilor, motivând că acestea vor primi resurse suplimentare prin mărirea cotei pe care o primesc din impozitul pe venit, adică o parte din banii colectaţi la nivel local vor fi folosiţi pentru asistenţa socială. Asta dacă primarii au ce colecta, pentru că în ţara noastră sunt foarte multe comunităţi locale care sunt în mari dificultăţi financiare. Prin urmare, persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii lor se vor afla într-o situaţie delicată - indemnizaţiile lor vor depinde uneori de bunăvoinţa primarilor. Unii dintre ei ar putea spune, ca-n "Moromeţii", "Dacă n-am, de unde?". Reprezentanţii persoanelor cu dizabilităţi consideră, pe bună dreptate, că o astfel de abordare bugetară ar putea fi începutul unui val de discriminări odată cu trecerea către primării a plăţii drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi pentru plata salariilor asistenţilor personali. Consider că o astfel de situaţie dificilă nu trebuie să existe! La ora când fac această declaraţie politică, bugetul de stat încă nu a fost votat. Ţinând cont că alianţa de la guvernare se tot laudă cu o creştere economică de invidiat chiar şi pentru ţările mult mai dezvoltate, îmi exprim dorinţa că se va găsi o soluţie care să nu îngreuneze şi mai mult situaţia financiară a persoanelor cu dizabilităţi.
Viorica Cherecheş "Avem dreptul la sănătate la fel ca în Europa!" Dreptul la ocrotirea sănătăţii este un drept garantat de Constituţia României, iar pacienţii români au şi ei drepturi la servicii medicale la nivel cu ceilalţi pacienţi europeni. Nu sunt vorbe în vânt, aceasta este realitatea - românii nu beneficiază de un sistem medical la nivel european. În continuare România are unul dintre cele mai mici bugete, ca procent din PIB, alocate sănătăţii şi medicamentelor, iar sistemul medical românesc este perceput drept cel mai slab din Europa. Ce poate fi mai dureros, dar şi umilitor decât să nu ai acces la un sistem de sănătate modern, să constaţi, zi de zi, că sistemul medical este extrem de bolnav?! Sistemul medical nu trebuie să mai permită experimente! Ce face Guvernul României şi, implicit, ministrul sănătăţii pentru sănătatea noastră? Se pare că nimic! Sau numai promisiuni, conferinţe şi declaraţii de presă şi foarte multe recomandări. Un Guvern şi un ministru care nu recunosc incompetenţa, dar care ridică din umeri şi alocă în bugetul pe 2019 bani insuficienţi pentru sănătatea românilor, chiar dacă generozitatea lor mai dau câţiva bănuţi în plus... Bolnavii din România nu trebuie să se mai umilească în faţa acestor autorităţi care continuă să refuze să îşi exercite competenţele legale. Nu trebuie să mai asistăm, zi de zi, la imagini de coşmar şi la sute de comentarii în mass-media despre dezastrul din sănătate, despre copii şi oameni tineri sau bătrâni care mor cu zile în spitalele româneşti. Dezastrul din sănătate trebuie să fie oprit! La un moment dat, cineva trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în sistemul medical. Ministrul sănătăţii ar trebui să se implice concret în acest sens, deoarece nu vrem să mai asistăm neputincioşi la degradarea profundă a sistemului medical şi a sănătăţii românilor. Doamnă ministru, dacă pălăria vă este prea mare pentru această funcţie şi v-a căzut pe frunte, atunci poate este mai bine să o daţi jos şi să plecaţi acasă. România se îndreaptă într-o direcţie greşită! Românii au ajuns în punctul în care un viitor mai bun în această ţară pare un lucru imposibil.
Maricela Cobuz "Bugetul alocat sănătăţii are o creştere marcantă, anul acesta" Sănătăţii, anul acesta, i s-a alocat un buget record. Săptămâna aceasta, Comisiile reunite pentru Sănătate şi Buget Finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat au aprobat bugetul sănătăţii pentru anul 2019. Pentru prima dată, Ministerul Sănătăţii are prevăzut în proiectul de buget pentru anul 2019 cea mai mare sumă alocată vreodată, fiind vorba de o creştere cu 6 miliarde de lei faţă de anul trecut. Este o creştere care reprezintă 4,84% din PIB, în condiţiile în care la începutul guvernării sănătatea avea un procent mult mai scăzut. Investiţiile beneficiază de 1,1 miliarde de lei, fiind vorba despre achiziţia de aparatură, reparaţii capitale, finalizarea lucrărilor începute. Medicina de familie va avea o creştere a bugetului de peste 22%, comparativ cu anul trecut, medicina primară devenind din ce în ce mai importantă în asigurarea serviciilor medicale pentru pacienţi. Anul acesta, centrele medico-sociale şi cabinetele şcolare vor beneficia de creşteri importante la buget. Mai multe programe de sănătate vor primi finanţare anul acesta - testarea gravidelor pentru depistarea bolilor genetice, testarea markerilor tumorali, Programul de screening pentru deficitul de vitamina D. De asemenea, Programul de Diabet juvenil, implementat de către CNAS din Fondul naţional unic de asigurări sociale, va beneficia de un buget majorat. Domeniul sănătăţii este un pilon esenţial pentru dezvoltarea României, iar pacientul poate fi tratat în ţară ca şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, beneficiind de tratamente inovative şi servicii medicale de înaltă calitate. În calitate de deputat în Comisia pentru sănătate şi familie, dar şi de medic primar pediatru, voi susţine implementarea tuturor politicilor de sănătate care vor contribui la asigurarea stării de sănătate pentru cetăţenii din România.
Neculai Iftimie "Abandonul animalelor pe domeniul public al autorităţilor locale, o problemă care trebuie rezolvată" Unii proprietari de animale, de foarte mulţi ani, lasă libere pe domeniul public bovine, suine sau caprine abandonate, fie iarna, fie vara, prin parcurile oraşului şi pe proprietăţile cetăţenilor, iar autorităţile locale nu au cadrul legal pentru a interveni. Singura măsură pe care autoritatea locală o are este sancţiunea contravenţională. Această măsură este total ineficientă chiar dacă se dau amenzi de zeci de ani, iar animalele rămân tot prin parcuri vara, iar iarna la tomberoanele de gunoi. Aplicarea amenzilor nu rezolvă abandonul animalelor, şi sumele sunt irecuperabile. În aceste condiţii, autoritatea publică locală se confruntă cu imposibilitatea confiscării şi valorificării animalelor abandonate pe domeniul public, nesupravegheate, lipsite de hrană, apă, adăpost şi asistenţă medicală. Proprietarul/deţinătorul de animale este obligat să asigure condiţiile impuse de prevederile legale pentru animalele deţinute. Animalele ridicate de pe domeniul public sunt transportate într-un adăpost amenajat, unde li se asigură hrană, apă şi asistenţă medicală pentru o perioadă de 10 zile, timp în care se identifică în Registrul Naţional al Exploataţiilor animale crotaliate şi este anunţat proprietarul în vederea recuperării animalelor abandonate. Pentru recuperarea animalelor abandonate şi ridicate de pe domeniul public, proprietarul este obligat să achite contravaloarea întreţinerii animalelor pentru toată perioada în care acestea s-au aflat în adăpost. Ridicarea animalelor de pe domeniul public se face în baza unui act normativ, a organului deliberativ local respectiv. Speţa în cauză este mai puţin obişnuită, prin faptul că proprietarul animalelor abandonate, în mod repetat, nu se prezintă la adăpost pentru recuperarea animalelor. Îngrijirea în acest caz revine în continuare autorităţii locale care nu are prevederi bugetare în acest sens, şi recuperarea firească a cheltuielilor efectuate cu îngrijirea animalelor nu poate fi soluţionată prin vânzarea la licitaţie sau valorificarea acestora prin abatorizare. Consider că pentru animalele abandonate trebuie găsită o soluţie de identificare pentru ca acestea să poată fi valorificate cu formulare de mişcare, iar banii să rămână la bugetul local, pentru recuperarea sumelor cheltuite. Trebuie creat cadrul legislativ în baza căruia se vor confisca animalele abandonate în mod repetat şi vor putea fi valorificate prin vânzare şi/sau abatorizare, pentru recuperarea sumelor cheltuite cu îngrijirea acestora pe toată perioada cazării în adăposturi. Autorităţile publice centrale trebuie să găsească urgent rezolvarea acestei probleme care pune într-o situaţie fără ieşire foarte multe autorităţi locale la nivel naţional.
Tudoriţa-Rodica Boboc "Cine are carte, are parte!" La începutul acestei luni de februarie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Cititului cu Voce Tare (World Read Aioud Day). În România, de câţiva ani, se marchează Ziua Cititului Împreună. De ce a cititului cu voce tare şi de ce împreună ne-o spun cei care au adoptat această hotărâre şi care organizează manifestări dedicate acestei importante deprinderi. Cititul este o îndeletnicire de importanţă deosebită pentru omul contemporan, iar exersarea acesteia cu voce tare şi împreună are menirea de a-i descoperi frumuseţea, plăcerea şi de a-i asigura continuitatea pe tot parcursul vieţii. Prima întrebare care se ridică este cititul în criză. Evaluarea a cât de mult sau de puţin se mai citeşte face obiectul unor dispute aprinse. Sunt optimişti care ne asigură că nu totul este pierdut, că încă se citeşte mult şi bine, dar şi alarmişti care ne avertizează că ne îndreptăm spre o epocă tehnologică, dar cu o mare masă de analfabeţi. Nu-mi propun să dezleg eu, printr-o declaraţie politică, această dilemă, în schimb, îi apreciez pe toţi cei care au întâmpinat această zi cu entuziasm şi receptivitate. Lucrul acesta s-a petrecut şi în circumscripţia electorală din care provin, a Judeţului Vrancea. Astfel, Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu" a marcat Ziua Internaţională a Cititului Împreună - ZICI - printr-un Atelier de lectură în familie, cu voce tare, la care au fost invitaţi să participe copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 10 ani, însoţiţi de părinţi sau bunici. Exemplul acesta a fost multiplicat în multe şcoli din comunele şi oraşele judeţului. Atelierul de lectură în familie se dovedeşte o formulă reuşită care îşi propune să ofere copiilor prilejul de a descoperi prin citit lumea fascinantă din cărţi, cunoaşterea vieţii şi puterea de creaţie a imaginaţiei. Chiar dacă în prezent cititul nu mai ocupă mult din timpul liber sau de lucru al oamenilor, totuşi industria cărţii face progrese atât în conţinutul tot mai bogat şi plin de învăţăminte, cât şi prin forme tot mai atractive. Din această perspectivă ziua cititului este şi un îndemn la cumpărarea sau lecturarea cărţilor mai noi sau mai vechi. Închei declaraţia mea cu o recomandare. Să citim mai mult, că aceasta nu dăunează. Dimpotrivă, ne face viaţa mai frumoasă şi mai interesantă!
Liviu-Ioan Balint "Ziua numărului european de urgenţă" Parlamentul European şi Comisia Europeană au declarat ziua de 11 februarie, "Ziua numărului european de urgenţă - 112", în scopul aducerii la cunoştinţa publicului a informaţiilor despre acest serviciu şi de a determina autorităţile naţionale să sporească capacităţile plurilingve în interiorul acestuia. Numărul european de urgenţă 112 a fost lansat în 1991 pentru a oferi un serviciu unic pentru apelurile de urgenţă disponibil în toate statele membre ale UE. În aprilie 2005, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) 112 a devenit operaţional în toată România. Sistemul asigură cooperarea între agenţiile specializate de intervenţie ale Poliţiei, Pompierilor, Ambulanţei, SMURD şi Jandarmeriei, care au obligaţia de a asigura intervenţia la urgenţe. Începând cu anul 2008, 112 este numărul unic pentru apeluri de urgenţă disponibil gratuit la nivelul întregii ţări, ce poate fi apelat din toate reţelele de telefonie fixă sau mobilă. Cetăţenii aflaţi în situaţii de urgenţă (asigurarea asistenţei imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul) pot suna la 112 - 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână - pentru a solicita asistenţa serviciilor specializate de intervenţie (ambulanţă, SMURD, poliţie, pompieri, jandarmi). De asemenea, sistemul este în curs de a fi îmbunătăţit şi de a i se spori accesibilitatea în rândul persoanelor cu dizabilităţi, precum comunitatea persoanelor surdo-mute. România, ca şi restul statelor membre ale Uniunii Europene, va trebui să transpună în legi naţionale, până în 21 decembrie 2020, Codul european pentru comunicaţii electronice, care a fost adoptat în decembrie 2018 şi care aduce îmbunătăţiri considerabile serviciului pentru a fi mai accesibil de către persoanele cu dizabilităţi, care apelează serviciul de urgenţă, şi pentru o mai bună interoperabilitate între statele membre în acest domeniu. Profit de această zi să mulţumesc tuturor celor care lucrează în cadrul tuturor serviciilor de urgenţă, care în fiecare zi, 24 de ore din 24, au un rol vital în salvarea de vieţi omeneşti.