12 decembrie 2018 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi! 8.30. Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice şi vă anunţ aşa. Că de la Grupul PSD au depus în scris: doamna deputat Aida Căruceru, Alexandru Rotaru, Viorel Stan, Florinel Stancu, Mihăiţă Găină, Cristina Burciu, Claudiu Ilişanu, Ciprian Şerban, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Tudoriţa Boboc, Silviu Nicu Macovei, Cornel Itu, Răzvan-Ilie Rotaru, Tamara Ciofu, Elvira Şarapatin, Costel Lupaşcu, Angel Tîlvăr, Marius Budăi, Mihai Weber, doamna deputat Daniela Oteşanu, Georgeta Holban, Liviu Balint, Alexandra Presură, Eliza Ştefănescu, Alina-Elena Tănăsescu. De la PNL au depus scris: Raluca Turcan, Viorica Cherecheş, Antoneta Ioniţă, Gabriel Andronache, Sorin Bumb, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Constantin Şovăială, Dănuţ Bica, Costel Alexe, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Mihai Culeafă, Ionuţ Stroe. De la PMP: Cătălin Cristache, Eugen Tomac, Adrian Todoran, Nicoleta Bozianu, Constantin Codreanu. De la ALDE: Calotă Florică Ică. Bun. Pentru început, dau cuvântul doamnei deputat Alina Teiş, de la PSD. Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş, de la PNL.

Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Să nu ne pierdem încrederea în sistemul de sănătate românesc!". Asistăm în ultimele zile la un scandal care tulbură încrederea în sistemul de sănătate din România. Un eveniment nefericit, care a afectat copii, părinţi, cadre medicale, dar şi o întreagă unitate medicală. Dar care are rezolvare. Mă refer aici la bebeluşii născuţi la Maternitatea Giuleşti, care au fost infectaţi cu stafilococ auriu. Vorbim de 34 de cazuri, care deja au fost confirmate de medici. Direcţia de Sănătate Publică a prelevat probe din cadrul maternităţii şi urmează ca rezultatele să fie făcute publice. Evident că, în cazul în care se va dovedi că infecţiile au fost luate în cadrul unităţii medicale sau că medicii de acolo sunt vinovaţi de contaminarea acestor copii, vor exista sancţiuni. În urma apariţiei acestor cazuri de bebeluşi infectaţi, toate maternităţile din ţară vor fi controlate şi igienizate. Este anunţul făcut de Ministerul Sănătăţii. De altfel, am încredere în faptul că doamna ministru Sorina Pintea a acţionat aşa cum trebuia, că au fost luate toate măsurile pentru rezolvarea acestei situaţii şi că, în continuare, Ministerul Sănătăţii va acţiona într-un mod ireproşabil. La Maternitatea Giuleşti a început deja renovarea saloanelor, dezinfectarea acestora. De altfel, pentru realizarea acestor lucrări au fost oprite şi internările. Sunt o mulţime de pacienţi care au de suferit în urma acestei măsuri, dar cred că trebuie să punem pe primul loc siguranţa bebeluşilor care vin pe lume în această unitate spitalicească. Sper ca, în cel mai scurt timp, cea mai mare maternitate din ţară să-şi reia activitatea. În cazul în care nu o va face, Bucureştiul va fi pur şi simplu blocat, deoarece, în fiecare lună, în Maternitatea Giuleşti, se nasc peste 300 de copii. Este într-adevăr un impas în sistemul de sănătate din Capitală. Şi îmi doresc să trecem cu bine peste acest episod. Iar dacă problemele de la Giuleşti nu se vor rezolva, reprezentanţii Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti au anunţat deja că Primăria Capitalei caută spaţii pentru relocarea Maternităţii Giuleşti. Aşadar, e foarte posibil ca, în viitorul apropiat, să existe în Capitală o nouă maternitate. Am invocat această problemă pentru că este una de actualitate. Este un subiect extrem de mediatizat. Şi, tocmai de aceea, ţin să fac un apel către toţi cetăţenii români, să nu-şi piardă încrederea în sistemul de sănătate din România, odată cu apariţia acestor cazuri. Sunt, până la urmă, lucruri care se întâmplă în actul medical, având cei mai buni medici care au tratat şi vindecat pacienţi cu probleme grave de sănătate Şi nu înseamnă nici că actul medical de la noi e mai prejos faţă de ceea ce găsim în alte ţări. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. O invit, în continuare, pe doamna Florica Cherecheş, PNL. Se pregăteşte doamna deputat Lavinia-Corina Cosma, de la USR.

Florica Cherecheş Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cei patru viteji". Stimaţi colegi, Alianţa Vestului, coaliţia primarilor din Cluj, Oradea, Arad şi Timişoara, a stârnit multă emulaţie în ţară, sentimentele generate variind de la admiraţie la critică acerbă. Aceşti primari nu mai au răbdare după Guvern, vor să se dezvolte mai rapid şi să atragă mai uşor investitori şi fonduri europene, în colaborare cu Guvernul. Alianţa îşi propune: Concret, alianţa îşi propune să iniţieze construcţia de autostrăzi, reabilitări de căi ferate şi dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între cele patru oraşe, să promoveze un set de politici publice care susţin o dezvoltare predictibilă şi sustenabilă şi să oprească migraţia. Alianţa susţine regionalizarea, fără a dori un separatism teritorial, ci doar eficientizarea actului administrativ în interiorul regiunii. Dar acest lucru a deranjat partidul de guvernare, numind această alianţă economică un pericol la securitatea ţării. Singurul pericol real însă pentru PSD este faptul că tot mai mulţi români află că există oraşe cu conducători responsabili, cu proiecte de reală dezvoltare şi realizate la timp. România a pierdut aproximativ 1,5 miliarde de euro în exerciţiul financiar trecut, din cauza incapacităţii Guvernului de a absorbi aceşti bani prin proiecte viabile. În schimb, cei patru primari au obţinut finanţări consistente pentru proiecte locale pe toate domeniile şi au reuşit în ultimii ani o dezvoltare galopantă, în comparaţie cu oraşe aflate în alte zone ale ţării. Liviu Dragnea este nemulţumit de reacţiile pozitive stârnite de această alianţă şi face rapid rost de un fond de investiţii locale de 10 miliarde de lei, bani care nu se ştie de unde vin, dar, nefiind de la Bruxelles, pot fi mai uşor controlaţi, manipulaţi şi furaţi! Lăsând la o parte reacţiile penibile ale liderilor PSD, şi alte oraşe şi-au manifestat dorinţa de a face parte din această alianţă nou formată, semn că tot mai mulţi primari responsabili s-au săturat de incompetenţa guvernanţilor şi doresc o mai mare autonomie în atragerea fondurilor europene. Reuşita acestei alianţe este importantă pentru întreaga ţară, pentru că ea poate reprezenta un model pentru alte oraşe, care împreună pot să realizeze acel nivel de dezvoltare şi prosperitate pe care actuala Guvernare PSD nu este capabilă să le-o ofere, deşi a promis-o. Tuturor celor care îndrăznesc să fie serioşi şi responsabili, care produc dezvoltare pentru comunităţile lor, dând dovadă de competenţă şi viziune, le dorim mult succes în a face din România o ţară prosperă şi liberă de corupţie, din care să nu mai plece nimeni în căutarea unui viitor mai bun.

Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe doamna deputat Lavinia-Corina Cosma. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Marius Paşcan. Se pregăteşte. Vă pregătiţi, după doamna deputat, domnule Paşcan.

Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Vreau să vă supun atenţiei dumneavoastră astăzi două subiecte care, din punctul meu de vedere, sunt vitale pentru dezvoltarea României. În contextul în care în zilele următoare vom dezbate Legea bugetului, aici, în Parlament, cred că trebuie să facem ceea ce tot discutăm de câţiva ani încoace. În Comisia pentru învăţământ pare că suntem cu toţii de acord că avem nevoie de consilieri şcolari mult mai mulţi în şcolile din România. Pe principiul că e mai bine să previi decât să tratezi, aşa e şi cu acest sistem de consiliere. Vorbim, tot zilele acestea, despre sistemul profesional, un nou sistem profesional, învăţământul dual, dar nu putem să le despărţim pe cele două. Avem nevoie de finanţare pentru a reduce numărul elevilor alocaţi unui consilier şcolar. Repet, dacă nici în acest an nu includem în Legea bugetului bani pentru aceşti profesionişti, cu siguranţă, numărul elevilor, numărul studenţilor care nu se vor regăsi în piaţa muncii va fi mult mai mare. Al doilea subiect la care vreau să fac referire astăzi este centura Sighişoarei. Sighişoara reprezintă pentru România un punct turistic foarte important. Vedem asta zi şi de zi şi se regăseşte în numărul turiştilor care vin acolo. Şi cred că avem nevoie de un consens, aici, în Parlament, pentru a trece, la fel, în Legea bugetului, finanţare pentru acest punct foarte important de dezvoltare turistică a României. Aparent, cele două puncte la care am făcut referire nu au nicio legătură, însă cred că totul are legătură cu educaţia. Pentru că în momentul în care avem oameni educaţi în România, vom avea şi autostrăzi, vom avea şi spitale, vom avea şi şcoli. Educaţia reprezintă temelia unei naţiuni. Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Îl invit pe domnul deputat Marius Paşcan. Se pregăteşte doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu, de la Cluj, Grupul ALDE.

Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Educaţia şi învăţământul, debusolate între viziunea Academiei Române, a ministrului educaţiei naţionale şi programul Preşedintelui României". Academia Română a elaborat, în urmă cu câţiva ani, un studiu programatic extrem de important, intitulat "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani". În cadrul acestei strategii este cuprinsă şi problema educaţiei, a învăţământului din România, pornindu-se în evaluare de la o serie de aspecte actuale defavorabile care privesc organizarea sistemului de învăţământ şi care se cuvin programatic corectate. Iată câteva dintre punctele slabe identificate: Am asistat, până acum, la eşecurile repetate ale reformelor şi politicilor promovate de Ministerul Educaţiei, care a fost condus în ultimele aproape trei decenii de 27 de miniştri, văzând dezamăgiţi şi tribulaţiile unei Legi a educaţiei care, din 2011, a suferit aproximativ 200 de modificări. În acest context, Administraţia Prezidenţială a lansat, recent, proiectul "România Educată" care se vrea a fi o strategie de urmat până în 2030. De asemenea, ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, zilele trecute, că intenţionează să lanseze în dezbatere, la sfârşitul lunii ianuarie 2019, un proiect al noii Legi a educaţiei. Vă întreb, domnule preşedinte Klaus Iohannis, doamnă ministru Ecaterina Andronescu şi doamnelor şi domnilor specialişti din cadrul Academiei Române, nu vă puteţi aşeza instituţional la aceeaşi masă, împreună, toţi cei responsabili, pentru a promova în solidar o reformă redutabilă, cu adevărat eficientă şi benefică pentru învăţământul şi educaţia din România? Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Florin Iordache Doamna Cătăniciu. Se pregăteşte domnul Adrian Dohotaru, din partea deputaţilor neafiliaţi. Vă rog, doamnă deputat.

Steluţa-Gustica Cătăniciu Mulţumesc, domnule preşedinte. În 2015, alături de colegul meu, senatorul Daniel Zamfir, am iniţiat Legea dării în plată. Am făcut acest lucru cu bună-credinţă, fiind convinsă că, de prea multă vreme, băncile au numai drepturi, iar românii doar obligaţii. Pentru asta, la acele vremuri, s-a întâmplat un lucru extrem de grav - Parlamentul României a fost ameninţat de Banca Naţională a României, cu DNA, pentru că a adoptat o astfel de lege pentru români. Ieri, în Comisia pentru buget din Senat s-a adoptat stabilirea unor criterii clare pentru situaţii de impreviziune. Coaliţia de guvernare PSD şi ALDE limitează astfel abuzurile apărute la aplicarea Legii dării în plată. Modificările aduse de senatorul ALDE, Daniel Zamfir, sunt următoarele. Se consideră întotdeauna că există impreviziuni în următoarele cazuri: Pe această lege, Senatul este prima Cameră sesizată. Sper cât mai repede ca ea sa ajungă la noi, la Cameră, pentru a fi adoptată. Mulţumesc.

Florin Iordache Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Adrian Dohotaru. Vă rog, domnule deputat, din partea deputaţilor neafiliaţi. Se pregăteşte, din partea PSD, domnul Tudor Ciuhodaru.

Adrian-Octavian Dohotaru "Locuirea decentă e un drept, nu un capriciu al pieţei" 98% dintre locuinţele din România sunt private. Suntem pe primele locuri în lume în ceea ce priveşte privatizarea, ceea ce nu a condus la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire. Dimpotrivă, jumătate dintre români stau în condiţii de supraaglomerare, de trei ori peste media UE. Spre deosebire de noi, vienezii - pe care i-am vizitat recent la o conferinţă despre locuirea accesibilă, găzduită de Primăria din Viena şi de Uniunea Europeană - spun răspicat că locuirea trebuie să fie un drept. Şi că e necesară o reglementare mai bună din partea statului, în condiţiile în care piaţa liberă neoliberală nu funcţionează. Neoliberalismul a fost denunţat de primarul de stânga al Vienei, de raportorul special al ONU pe locuire adecvată, de majoritatea oamenilor politici şi activiştilor prezenţi. De ce? Pentru că financializarea locuirii a transformat acest domeniu, care ar trebui să fie un drept social, în afacerea nr. 1 din lume. Bunurile imobiliare sunt 60% din valoarea activelor la nivel mondial, mai ales în ultimul deceniu, undeva la 217 trilioane de dolari, din care 75% sunt bunuri imobiliare rezidenţiale. Bunurile imobiliare rezidenţiale sunt 163 de trilioane. Locuirea a devenit o marfă şi este prima marfă a lumii, ca pondere în economia globală. Este de două ori mai mare decât PIB-ul mondial. Totuşi, există contra-curente, mai ales unde mai există un stat social. În Viena, 500.000 de oameni, din 2.000.000, trăiesc în locuinţe publice, altele sunt subvenţionate... (Discuţii în sală.) Mai tăceţi, vă rog, acolo, că poate vă mai educaţi şi voi. Doar o treime din locuinţe sunt private. Viena este un model social pentru Cluj, Bucureşti, Timişoara şi alte oraşe din România, care au lăsat domeniul locuirii pe mâna invizibilă, ar zice unii, a dezvoltatorilor imobiliari şi a speculanţilor. Ce-i drept, Viena Roşie are şi o tradiţie de un secol. Am vizitat cartiere construite de stat în anii 1920, care au grădiniţă, şcoală, teatru, centru comunitar pentru rezidenţi, club pentru vârstnici, bibliotecă, locuri de joacă ori curţi îndeajuns de spaţioase pentru a găzdui garaje publice. Atenţie, pentru biciclete, nu pentru maşini. Transportul public în Viena costă un euro pe zi, dacă ai abonament, indiferent că e tramvai, metrou, autobuz sau tren urban. Aleile pietonale şi cicliste împânzesc oraşul. Toate sunt funcţiuni publice care lipsesc din oraşele noastre, unde 1% din ce s-a construit în ultimul an e din fonduri publice, în ceea ce priveşte locuirea. Vreau şi la noi un model similar. Vrem o ţară ca-n afară? Cum putem taxa mai bine a doua şi a treia proprietate, pentru a aduce venituri la buget ca să oferim servicii publice de calitate? Şi cum putem reglementa preţul chiriilor? Cum putem construi locuinţe publice şi accesibile, ca în Viena sau în alte părţi? Sunt întrebări la care încercăm să răspundem, joi, la dezbaterea Demos - "Criza locuirii la Cluj. Soluţii pentru locuinţe accesibile tuturor", găzduită la biroul meu parlamentar. După care încercăm să ne transformăm întrebările şi răspunsurile în politici publice. Mesajul meu e clar - transformarea locuirii în investiţie, şi nu într-un drept pe care trebuie să îl garantăm tuturor erodează contractul social, destructurează ţesutul civic. Ne transformă pe toţi în darwinişti sociali care ne distrugem reciproc - indivizi contra indivizi, categorii sociale în competiţie, unii împotriva altora, ură şi pizmă în loc de solidaritate. Trebuie să sfârşim cu asta, căci există alternative! Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Tudor Ciuhodaru. Se pregăteşte domnul Florin-Claudiu Roman, de la PNL.

Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, domnule preşedinte. O nouă Lege Ciuhodaru merge spre promulgare. Mai precis, această nouă lege prevede noi drepturi pentru toţi pacienţii din această ţară. Mai exact, este vorba despre acces facil şi nerestricţionat la tot ceea ce înseamnă informaţie medicală şi a doua opinie medicală şi, pe de altă parte, soluţionarea facilă a cazurilor de malpraxis. Concret, orice pacient din România poate desemna, în foaia de observaţie, o persoană care să aibă acces la toate datele medicale. Acest lucru poate să constituie un instrument facil de a obţine, chiar şi pe durata internării, altă opinie medicală, din ţară sau din străinătate, iar în cazul malpraxisului, să se obţină soluţia corespunzătoare. Procedura nu presupune costuri şi nici intervenţia altor persoane sau acte notariale. În aceste condiţii, vă reamintesc că motivaţia acestui demers legislativ a fost clară - actuala Lege a malpraxisului apără mai mult drepturile societăţilor de asigurare şi ale spitalelor, în detrimentul pacienţilor. Prin acest demers legislativ se asigură transparenţa în sistemul de sănătate şi se vor evita, pe viitor, cazurile de acum celebre - Toni Tecuceanu - în care e nevoie să te adresezi instanţelor internaţionale pentru a obţine această informaţie. Vrem cu toţii un sistem transparent şi bun pentru pacienţi, iar această nouă Lege Ciuhodaru asigură toate aceste date. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Roman. Se pregăteşte domnul Dumitru Lupescu, de la USR.

Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Guvernarea prin minciună trebuie să înceteze!". Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Prin aşa-zisa "revoluţie fiscală" implementată de monstruoasa coaliţie la sfârşitul anului trecut, Guvernul PSDragnea a premeditat confiscarea tuturor resurselor disponibile la nivelul autorităţilor publice locale. Dragnea şi Vâlcov au ştiut, încă de anul trecut, că banii alocaţi din impozitul pe venit vor scădea de la 20,5 miliarde de lei, în anul 2017, la 15,7 miliarde de lei, în anul 2018, deşi aceste resurse ar fi trebuit să crească, pentru că Guvernul le-a crescut cheltuielile şi facturile de bază. Însă minciuna a continuat şi cu transferurile din TVA, primarii fiind înşelaţi, de mai multe ori, prin promisiunile repetate ale lui Liviu Dragnea, că vor primi mai mult. Dar, în realitate, sub umbrela transferului salariilor dascălilor la Ministerul Educaţiei Naţionale şi cotele defalcate din TVA au scăzut de fapt, de la 23,7 miliarde de lei, la numai 13,3 miliarde de lei. O altă lovitură năpraznică a fost dată prin jefuirea excedentelor bugetare acumulate la nivelul UAT-urilor, care se ridicau la finalul anului trecut la peste 13 miliarde de lei. Aceasta a fost cea mai urâtă palmă dată pe obrazul primarilor harnici care au demarat investiţii esenţiale pentru comunităţile locale şi care, în loc să planteze panseluţe la 500 de lei bucata, au economisit şi au chibzuit banii pentru a putea finanţa reparaţii la şcoli, dispensare sau drumuri de interes local. Doamnelor şi domnilor deputaţi, dacă am însuma toţi banii care au fost furaţi de cuplul Dragnea-Vâlcov, din bugetele administraţiilor locale, cu siguranţă ne-ar lua cu ameţeală, pentru că am depăşi 10 miliarde de euro! Dar deşi le-a luat 10 miliarde primarilor, cuplul Dragnea-Vâlcov vine acum şi îi abureşte din nou pe primari, promiţând un fond de investiţii locale care există doar în mintea lor. Mai mult decât atât, ca să arate că ei sunt jupâni, cei doi infractori i-au şi umilit pe primarii rămaşi fără bani, trimiţându-i să ia bani cu împrumut din Trezorerie, la dobânzi ameţitoare. Ca să nu fiu criticat că generalizez, pot să spun că Dragnea a fost milostiv cu unii primari, între aceştia doamna Firea fiind cea mai favorizată. Este deja de manual modul în care primarul Bucureştiului îşi bate joc de banii cetăţenilor, însă, ca să nu atenteze la scaunul de şef al lui Dragnea, acesta a dedulcit-o cu alocări mult mai mari, în timp ce peste 3.000 de primării nu au bani nici pentru facturile curente. Tot ca să-şi ţină scaunul aproape, Dragnea a făcut din bugetul de stat un adevărat buget al CEx-ului PSD, cu care cumpără îngăduinţa primarilor care trebuie să stea aproape de parlamentarii PSD. Înapoiere şi recentralizare sunt consecinţele acţiunilor autoritare ale unui condamnat penal care conduce destinele României. Dragnea suferă că nu are încă puterea pe care o avea cândva Adrian Năstase şi speră că va face din toată ţara o Teleormania - adică o Românie săracă lipită pământului, subdezvoltată şi depopulată de tinerii care fug, tot mai mulţi, peste hotare. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Îl invit, în continuare, pe domnul Dumitru Lupescu, de la USR. Doamna deputat Ambrus Agnes, de la UDRM, cât şi domnii deputaţi Petru Movilă şi Ionuţ Simionca, de la PMP, au depus scris. Vă rog, domnule deputat. Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, de la Grupul ALDE.

Dumitru Lupescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică se numeşte: "Consiliile locale ale PSD nu aplică politica intereselor cetăţeneşti, ci pe aceea a «pumnului în gură» şi a datului «afară pe brânci». În urma solicitărilor primite din partea locuitorilor Moreniului, plătitori de taxe şi impozite, în şedinţa ordinară a Consiliului Local al municipiului Moreni, din 29 noiembrie, am cunoscut din nou adevărata faţă a administraţiei publice locale. Proiectul de majorare cu 15% a taxelor locale nu a fost dezbătut nici cu reprezentanţii mediului de afaceri, nici cu cetăţenii, nu a fost susţinut de nicio motivaţie reală, bazată pe studii de impact şi pe componentele acestei taxe. Am fost interesaţi să aflăm un preţ al colectării pe 1.000 de lei, dar nu am primit niciun răspuns, cu toate că, dacă acest cost este prea mare, putem crea un mecanism de colectare mai eficient, evitând astfel o mărire a taxelor în Moreni. Rezultatul a fost o şedinţă din care reprezentanţii cetăţenilor şi consilierii opoziţiei au fost scoşi cu forţa din sala de şedinţă, de poliţia locală, iar taxa - mărită prin votul exclusiv al consilierilor locali ai Coaliţiei PSD-ALDE. Pentru detalii - linkul https://youtu.be/kU9WALidFKs. O altă problemă o constituie costurile asistenţei sociale. Reprezentantul meu, specializat în asistenţă socială, a cerut directorului Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Moreni să spună care este ponderea cheltuielilor indirecte din bugetul alocat instituţiei pe care o conduce. La 1.000 de lei, avem costuri indirecte de 600 de lei, reprezentate de salarii, utilităţi, prime, costuri de exploatare, cursuri. Şi nu ne miră că populaţia nu poate primi un sprijin real pentru a depăşi situaţiile de criză. Ce se întâmplă în mod real? Numărul mare al asistaţilor sociali justifică o organigramă stufoasă, din care, culmea, lipsesc angajaţii profesionişti. De altfel, în întreg municipiul Moreni există un singur asistent social licenţiat, în condiţiile în care fiecare unitate de asistenţă socială trebuie să fie acreditată şi licenţiată pentru serviciile prestate. Infrastructura aflată în stare dezastruoasă, lipsa proiectelor de atragere a fondurilor europene pentru investiţii, lipsa de noi locuri de muncă fac ca acest aşa-zis municipiu să semene mai degrabă cu un oraş depopulat. Statutul de municipiu al Moreniului ar trebui reconsiderat, deoarece atât atragerea fondurilor este mai greoaie, accesul la unele linii de finanţare este blocat, iar taxele şi impozitele locale sunt mai mari. Dorim să avem o atitudine constructivă, un discurs care să nu ne radicalizeze vizavi de conducătorii acestui UAT, să venim cu soluţii realizabile la problemele semnalate, dar avem nevoie de un interlocutor care să realizeze faptul că respectul este un drum cu dublu sens. Vă mulţumesc. Dumitru Lupescu, deputat al USR, Circumscripţia 16 Dâmboviţa.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Daniel Olteanu. Se pregăteşte doamna deputat Oana Bîzgan, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ca vasluian, privesc cu înţelegere iniţiativa primarilor din Timişoara, Oradea, Arad şi Cluj-Napoca de a constitui Alianţa Vestului. În condiţiile în care, în anul Centenarului, distanţa rutieră între Alba Iulia şi Budapesta se parcurge mai rapid decât distanţa dintre Bârlad şi Alba Iulia, deşi oraşul meu natal e mai aproape de Capitala Marii Uniri decât Budapesta, înţeleg motivaţia unor primari români de a fi mai aproape de capitala Ungariei decât de Vaslui. Înţeleg, dar nu pot accepta. Ceea ce nu accept este, şi poate folosesc un termen prea dur, ipocrizia argumentaţiei pentru constituirea Alianţei Vestului, o argumentaţie care se învârte în jurul justificării: "Nu ne putem dezvolta din cauza Bucureştiului. Bucureştiul ne văduveşte de investiţii în infrastructură". Şi vă prezint, dragi colegi, această situaţie extrasă din datele prezentate anul trecut, la momentul dezbaterilor legate de Legea bugetului pe 2018. Conform acestor date oficiale, 85,2% din fondurile Ministerului Transporturilor destinate investiţiilor în infrastructură au fost cheltuite în Transilvania, 12,2% în Bucureşti şi 0,2% în Moldova. Aş vrea să vă întreb, în aceste condiţii, unde este sabotajul, atunci când Transilvania primeşte 85% din fondurile destinate investiţiilor în infrastructură, iar Moldova 0,2%? Ce vă doriţi, stimaţi reprezentanţi ai Alianţei Vestului, cumva ca Moldova să primească mai puţin de 0,2%? Ce vă doriţi mai mult decât această stare de fapt, în care taxele şi impozitele plătite de Moldova susţin investiţiile în infrastructura din Transilvania, în care forţa de muncă din Moldova migrează şi susţine creşterea economică a Vestului, în care companiile din Moldova fac autostrăzi în Cluj şi Timiş, nu şi în Moldova? Îmi pare rău să o spun, dar acest demers nu este doar periculos şi nedrept, este şi antinaţional. După 20 de ani în care a aşteptat un kilometru de autostradă, Moldovei i se spune că trebuie să mai aştepte, pentru că este mai puternic lobby-ul Alianţei Vestului pentru exerciţiul financiar european care urmează. Este un mesaj foarte, foarte periculos şi riscant. După 1000 de kilometri de autostradă a venit, stimaţi colegi, şi timpul Moldovei. A forţa angajarea bugetului în următorii zece ani tot pe proiecte de infrastructură care să treacă Moldova în plan secundar este un demers antinaţional. Şi vreau să se înţeleagă foarte bine: sunt pentru continuarea tuturor proiectelor începute în Transilvania, dar sunt, în acelaşi timp, şi pentru intrarea în implementare a proiectelor de autostradă ale Moldovei: şi Iaşi-Târgu Mureş, şi Bacău-Braşov, şi Siret-Bucureşti, şi Tişiţa-Albiţa, proiecte care riscă să rămână pe hârtie, în continuare, dacă e să analizăm propunerile acestei Alianţe a Vestului. Stimaţi reprezentanţi ai Alianţei Vestului, aţi guvernat ani întregi şi aţi lăsat aceleaşi rezultate în Moldova ca toate celelalte guverne: zero km de autostradă inauguraţi, zero km de autostradă în execuţie. Este inadmisibil pentru un lider politic aflat într-o funcţie de decizie în Guvern să uite că există o singură Românie, nu doar a celor de la Cluj, ci şi a celor din Vaslui. Mi-aş fi dorit ca această Alianţă să se numească nu a Vestului, ci Alianţa pentru Modernizarea României. Pentru că, într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat la nivel central până acum, cu alocările de fonduri destinate infrastructurii, a fost o discriminare. Oricât de strâmb am judeca, 85% pentru Transilvania şi 0,2% pentru Moldova este profund incorect, profund nedrept. Iar acest Guvern şi guvernele viitoare au o singură datorie: să repare greşelile trecutului şi le includ aici, stimaţi colegi din Alianţa Vestului, şi pe cele din perioada 2008-2012, ale Guvernării Boc. România este a tuturor, nu se împarte între moldoveni care doar contribuie pentru autostrăzi, şi transilvăneni care sunt, de departe, cei mai mari beneficiari. Mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat ALDE, Vaslui.

Florin Iordache Mulţumesc. Doamna Oana Bîzgan. Se pregăteşte domnul Nicolae Georgescu, de la PSD.

Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Stimate colege, Stimaţi colegi, Ne apropiem cu paşi repezi de încheierea unei alte sesiuni parlamentare, acel moment în care încercăm să tragem linie şi să vedem dacă mandatul pe care îl avem este pus, cu adevărat, în slujba cetăţenilor pe care îi reprezentăm. Pe 10 decembrie am marcat Ziua Internaţională a Drepturilor Omului şi încheierea celor 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeilor. S-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care ar trebui să ne amintească, zi de zi, că oamenii sunt egali în drepturi şi în demnitate. Avem în continuare multe de schimbat până să ajungem la îndeplinirea acestui deziderat. Accesul egal la educaţie şi servicii de sănătate, la dreptate din partea justiţiei, la siguranţă din partea autorităţilor, la toleranţă şi incluziune socială. Acestea au fost şi sunt în continuare scopurile pentru care lupt. În această sesiune am obţinut împreună două victorii majore pentru România şi pentru copiii care trăiesc aici. Am ridicat vârsta la care copiii din sistemele de protecţie sunt trimişi în centre rezidenţiale de la 3 la 7 ani. Soarta a 7.200 de copii în curând se va schimba. Am reuşit împreună să permitem accesul liber la educaţie pentru copiii care nu au acte de identitate sau CNP. Soarta altor zeci de mii de copii în curând se va schimba. Ei vor avea o şansă; noi vom avea o şansă; România va avea o şansă. Iniţiativele comune promovate cu ajutorul doamnelor senator şi deputat au demonstrat că mai presus de orice afiliere politică stau interesele copilului şi respectarea drepturilor omului. Eforturile pentru asigurarea unui nivel minim de demnitate pentru fiecare cetăţean al României nu se vor opri aici. Accesul nediscriminatoriu la serviciile de sănătate pentru copiii care nu au un CNP este un alt pas important de făcut în următoarea sesiune. De asemenea, pentru a preveni impactul distrugător al abuzurilor şi asigurarea respectării drepturilor copiilor este necesară imediat înfiinţarea unui Registru naţional automatizat al infractorilor sexuali. Voi continua să promovez participarea eficientă a grupurilor subreprezentate în sfera politică şi publică. Incluziunea socială şi economică a persoanelor cu dizabilităţi şi a oricăror altor categorii discriminate vor determina reducerea impactului economic negativ, în România. Pentru a combate sărăcia şi excluziunea socială, România are nevoie de ocuparea forţei de muncă şi de o protecţie socială modernă şi eficientă. Doar prin colaborare, stimate colege şi stimaţi colegi, vom reuşi să combatem inegalităţile din societatea noastră şi vom pune capăt abuzurilor. Împreună vom reuşi să punem baza unui nou viitor pentru România - prin educaţie, conştientizare şi acţiune. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul deputat Nicolae Georgescu, PSD. Se pregăteşte domnul Ioan Balan, de la PNL.

Nicolae Georgescu Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţia şi sănătatea s-au aflat în centrul preocupărilor Executivului şi Legislativului în acest an de guvernare". O societate prosperă este educată şi sănătoasă, fapt pentru care educaţia şi sănătatea sunt două domenii care s-au aflat în centrul preocupărilor Executivului şi Legislativului în acest an de guvernare. Ţinând cont că atragerea în orice sistem a oamenilor cu vocaţie este dependentă de motivarea materială a acestora, am optat în primul rând pentru proiectele menite să elimine inechităţile salariale din sănătate şi educaţie. Aici lucrurile sunt clare. Sănătatea şi învăţământul au avut parte de cele mai mari creşteri salariale şi procentele anuale sunt relevante pentru anul 2018. În acelaşi timp, între măsurile din educaţie se numără asigurarea unui sprijin sub formă de pachete de rechizite şi ghiozdane pentru aproximativ 360.000 de preşcolari şi elevi din familii social vulnerabile, măsură menită să reducă abandonul şcolar; creşterea de 2,5 ori a fondului de burse pentru studenţi; realizarea a peste 100 de clase de învăţământ dual, însoţite de noi reglementări pentru stimularea companiilor, pentru a se implica mult mai activ în dezvoltarea învăţământului dual şi a satisface cerinţele pieţei. În ultimii doi ani, prin programele derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin Compania Naţională de Investiţii, am acordat prioritate finanţării a 30 de spaţii cu destinaţia de cămine pentru studenţii instituţiilor de învăţământ de stat, iar foarte multe şcoli, grădiniţe, creşte sunt în plin proces de renovare. Aceeaşi atitudine a fost aplicată şi în sectorul de sănătate publică. Dacă la nivel naţional au fost acoperite în întregime costurile pentru o serie de tratamente, iar un număr considerabil de unităţi sanitare au fost dotate cu aparatură modernă, la nivelul judeţul Argeş, de exemplu, au fost alocaţi bani pentru construirea de dispensare în comunele Stolnici, Cuca, Ciomăgeşti, Mărăcineni, Niceşti, Ştefan cel Mare şi Negraşi. La Capitolul "Asistenţă socială" veniturile însoţitorilor persoanelor cu handicap au crescut, iar legislaţia pentru stimularea angajării persoanelor cu dizabilităţi a fost îmbunătăţită. Totodată, a fost adoptat Programul "Investeşte în tine", adresat în primul rând românilor între 16 şi 26 de ani care pot lua credit până la 40.000 de lei pentru educaţie, sănătate, cultură şi sport. Însumate, măsurile adoptate pentru dezvoltarea educaţiei şi sănătăţii românilor sunt mult mai multe şi probabil încă insuficiente pentru a rezolva toate problemele din cele două domenii. Acest fapt ne ambiţionează şi ne determină ca în anul 2019 să investim mult mai mult pentru educaţie de calitate, echitabilă, modernă şi un sistem de sănătate performant, eficient şi credibil, comparabil cu cel din spaţiul european. Vă mulţumesc. Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeş.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Ioan Balan, vă rog. Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Mihai-Cătălin Botez, USR.

Ioan Balan Bună ziua! Titlul declaraţiei politice este "Spitale, autostrăzi şi o viaţă mai bună, numai după anul 2021". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Programul de guvernare mincinos, în baza căruia PSD şi ALDE au ajuns la putere, păcălind alegătorii, s-a fărâmat total în numai doi ani. Toate promisiunile făcute de Liviu Dragnea în anul 2016 au ajuns astăzi să aibă termene de implementare, numai după anul 2021 sau chiar mai târziu. De exemplu, sub guvernarea PSD-ALDE pensiile vor creşte, însă nu de acum, ci după ce va trece anul 2021. Câţi dintre părinţii şi bunicii noştri vor mai apuca, oare, să se bucure de o eventuală creştere a pensiilor? Sub guvernarea PSD-ALDE salariile vor creşte, însă, deocamdată, numai pe hârtie, iar o eventuală majorare se va realiza, dacă vor fi bani, după anul 2021. Deja modelul economic falimentar al PSD-ALDE a crăpat, iar Guvernul este obligat ca în anul 2019 să îngheţe salariile şi să amâne cu 8 luni majorarea punctului de pensie. Alocaţii, indemnizaţii şi alte promisiuni sociale sunt amânate tot după anul 2021 sau 2022, adică atunci când Liviu Dragnea, Olguţa Vasilescu sau Viorica Dăncilă vor fi doar o parte din istoria neagră a acestei ţări. Autostrăzile sunt, aşa cum erau şi în urmă cu 6 ani, tot pe hârtie, frumos colorate, dar inexistente în realitate. Zi de zi românii sunt păcăliţi cu planuri mincinoase, cu proiecte costisitoare pentru construcţia a sute şi mii de kilometri imaginari de autostrăzi, realizate în parteneriat public-privat, adică pe banii românilor, deşi banii gratuiţi zac la Uniunea Europeană, nefolosiţi. Autostrada Sibiu-Piteşti a fost compromisă, Autostrada Moldovei a fost uitată, Autostrada Craiova-Piteşti a fost transformată în drum rapid, deşi costă mai mult şi nu rezolvă problemele transportului rutier din regiune. Am mari îndoieli că Guvernul Dragnea-Dăncilă va respecta Legea privind construirea Autostrăzii Unirii, de la Ungheni la Târgu Mureş, căci banii de investiţii au fost mereu tăiaţi din bugetul statului. Aşadar, lucrări de infrastructură se vor face, însă tot după anul 2021, când PSD şi ALDE vor fi doar istorie. Săptămâna trecută, Guvernul şi-a mai recunoscut încă o dată incompetenţa şi a amânat cu 3 ani demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca, deşi banii pentru construcţia lor stau nefolosiţi în vistieria Uniunii Europene, iar amplasamentele sunt aprobate de mai bine de doi ani. Niciunul dintre cele trei guverne PSD-ALDE nu au fost în stare să întocmească nişte proiecte serioase, deşi în România oamenii mor cu zile în spitalele învechite şi fără dotări care mai funcţionează, deocamdată. Aşadar, şi spitale regionale vom avea tot după anul 2021! Stimaţi colegi, Dacă tot Programul de guvernare al PSD-ALDE s-a prăbuşit, iar toate promisiunile sunt amânate peste trei ani, soluţia este să scăpăm cât mai repede de aceşti incompetenţi, care nu fac decât să amăgească populaţia şi la doi ani distanţă de când oamenii le-au acordat încrederea. Parlamentarii responsabili, din toate partidele politice, dar mai ales cei din PSD şi ALDE, care se vor ruşina de modul în care au fost înşelaţi românii, sunt aşteptaţi să voteze moţiunea de cenzură a PNL şi împreună să scăpăm ţara de năpasta guvernelor conduse din culise de Liviu Dragnea. Vă mulţumesc. Ioan Balan, deputat al PNL.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Mihai-Cătălin Botez. Se pregăteşte doamna deputat Rodica Paraschiv.

Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Astăzi o să vă vorbesc despre medicina de familie. Cu câteva săptămâni în urmă trimiteam o întrebare către Ministerul Sănătăţii pentru a afla câteva informaţii despre situaţia medicilor de familie din judeţul Vaslui, dar şi din România. Concomitent, am dorit să aflu şi care este strategia ministerului sau guvernului de a îmbunătăţi şi dezvolta acest domeniu. Care au fost aşteptările mele? Mă aşteptam să primesc răspunsuri clare despre proiecte, programe ori strategii, chestiuni pe care să le pot aprofunda mai apoi. Deloc surprinzător, ministerul a răspuns cum a vrut, nu cum i s-a cerut. Răspunsurile Ministerului Sănătăţii reprezintă un adevărat concurs de a divaga de la subiect. La fel ca şi în trecut, şi urmând exemplul altor ministere, deputaţii nu se pot baza pe răspunsurile Guvernului. Uneori există rea-voinţă, alteori, ca şi în acest caz, răspunsul se află printre rânduri: Guvernul nu are nicio strategie, niciun proiect, nici un program. Medicina de familie este Cenuşăreasa sistemului medical. Tinerii rezidenţi nu sunt interesaţi de domeniu, iar cei care lucrează în domeniu deja încep să îl părăsească, în căutarea unui trai mai bun. Ministerul nu ştie ce să facă pentru a dezvolta sistemul. De-a lungul timpului, guvernele, în special cele ale PSD, dar fără a ne limita la acestea, au avut o singură filosofie - creşteri ale salariilor, aşteptarea rezonabilă fiind ca acestea să antreneze o creştere spectaculoasă a performanţei medicilor, sau a altor categorii de bugetari. Cu surprindere au constatat faptul că acest lucru nu s-a întâmplat sau s-a întâmplat într-o măsură mult mai mică decât era de aşteptat. De ce? Pentru că guvernele de până acum nu au înţeles că dezvoltarea unui domeniu ţine de mult mai multe lucruri: condiţii decente de muncă, fonduri pentru materiale şi instrumente de lucru, pregătire şi dezvoltare profesională continuă, obiective clare setate şi verificarea atingerii acestora, securitatea locului de muncă şi multe altele. Toate acestea compun un complex care contribuie la consolidarea unui domeniu şi retenţia medicilor în sistem. Medicul de familie este cu atât mai valoros pentru o comunitate, dat fiind faptul că acesta este medicul pe care oamenii îl văd cel mai des şi este parte a comunităţii. De fiecare dată când un medic alege să părăsească sistemul, o parte a comunităţii pur şi simplu dispare. Niciodată o viziune completă asupra unui domeniu nu a venit din partea unui politician. Cu atât mai puţin, viziunea de salvare a domeniului medicinei de familie nu va veni din birourile acestui Guvern, care nu schiţează niciun efort. Numărul medicilor de familie este în scădere, iar generaţiile noi nu mai vin din spate, aşa cum se întâmpla în trecut. Spre ce ne îndreptăm? Ştim foarte bine. Spre un sistem aproape blocat, cu oameni care trebuie să meargă zeci de kilometri pentru a beneficia de minime consultaţii şi cu mult timp pierdut. Până când minţile luminate ale ministerului nu vor înţelege importanţa medicinei de familie, aceasta va rămâne Cenuşăreasa sistemului medical. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Florin Iordache O invit pe colega noastră, doamna Rodica Paraschiv. Se pregăteşte domnul deputat Robert Sighiartău, de la Grupul PNL.

Rodica Paraschiv Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică se intitulează "Două veacuri de învăţământ tehnic superior să fie baza şcolilor din viitor". În acest an plin de simboluri naţionale, avem o datorie. Avem o datorie - să nu uităm! Cine uită, nu merită! Am fost datori să luptăm cu jertfă pentru Marea Unire şi aceasta s-a înfăptuit. Fără trecut, prezentul nu ar exista, iar fără prezent viitorul e ruină. Să nu uităm că baza unei societăţi durabile a fost şi va fi întotdeauna educaţia. Trebuie să facem să devină spirit civic şi îndatorire naţională menţinerea şi consolidarea muncii marilor fondatori ai unor instituţii de elită care au creat România. 2018 este rodul a 200 de ani de învăţământ superior tehnic în construcţii, în care mii de ingineri au construit această ţară. Progresul stă dincolo de statistici şi de costuri, dar cel mai important este să nu ne raportăm la o instituţie superioară de formare în construcţii, ci trebuie să ne gândim că societatea viitoare se află în băncile universităţilor de astăzi. În urmă cu 200 de ani, Gheorghe Lazăr înfiinţa Şcoala Superioară de Ingineri Hotărnici, în cadrul Academiei Domneşti de la "Sfântul Sava", în Bucureşti. Terminologia ştiinţifică şi tehnică tradusă în limba română de Gheorghe Lazăr îşi păstrează forma şi astăzi. Anul acesta reprezintă pentru români Centenarul Marii Uniri, dar pentru stâlpii educaţiei de astăzi trebuie să fie punctul de plecare spre formarea profesională a tinerilor, în domeniul pe care Gheorghe Lazăr l-a fondat în urmă cu două veacuri. Statul român, prin Guvernul României, militează pentru promovarea unui domeniu pe care alţii au înţeles de mult să îl trateze cu prioritate, iar astăzi ne uităm cu admiraţie către ţările lor din vest, care au ştiut să exploateze priceperea tehnicienilor români. Guvernul României a declarat acest sector prioritar şi de importanţă naţională pentru economia românească, pentru următorii 10 ani. Munca înnobilează, iar meseria este brăţară de aur. Este ideal ca fiecare om să-şi găsească drumul carierei sale pe care să meargă şi să exceleze, indiferent de cât de anevoioasă ar fi calea spre succes. Datorită profesionalismului cadrelor didactice şi dedicaţiei faţă de misiunea lor, neclintite în pregătirea profesională şi devotamentul faţă de studenţi, învăţământul superior în domeniul construcţiilor a evoluat în România, profesorii noştri devenind părinţii unor capodopere arhitecturale şi monumente care fac parte din patrimoniul naţional. La 200 de ani de performanţă universitară şi pregătire temeinică în construcţii, cu preţuire le urez la mulţi ani inginerilor constructori, absolvenţi de ieri, de azi şi de mâine! În încheiere, dragi colegi, vă spun cu încredere că poporul român nu este superficial. Trebuie doar să deschidem ochii şi astăzi, în ceasul al 12-lea, să luptăm ca la 1918 pentru Unire, dar nu cu arma, ci cu învăţătură şi înţelepciune ca la 1818, când, cu trudă, dar cu speranţă se modelau minţile celor ce au clădit România Modernă. Lăsaţi titlurile pompoase şi orientaţi-vă copiii către meserii frumoase! Vă mulţumesc. Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Îl invit pe colegul nostru, domnul deputat Robert Sighiartău. Se pregăteşte domnul deputat Dan Rădulescu, de la USR.

Robert-Ionatan Sighiartău Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Ne apropiem de sfârşitul anului şi Guvernul încă nu şi-a făcut temele în chestiunea elaborării bugetului de stat pentru anul 2019. Conform legii, un Guvern responsabil transmite bugetul de stat spre aprobarea Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, după ce îl supune într-un termen rezonabil dezbaterii publice. Ne apropiem de jumătatea lunii decembrie şi încă nu am văzut nici măcar o schiţă a bugetului pe anul viitor. Mai mult decât atât, există toate premisele ca şi anul acesta bugetul să fie adoptat fără prea mari dezbateri sau analize, iar ţara să sufere din cauza unui buget întocmit deficitar încă de la începutul anului. Acest lucru se întâmplă în contextul în care în comunităţile locale este un haos generalizat. Există direcţii de asistenţă socială şi alte instituţii publice care nu mai au fonduri pentru nimic, nu au resurse pentru zilele rămase din 2018, iar Guvernul pare depăşit de situaţie. Tăcerea faţă de bugetul pentru anul viitor spune totul despre cum lucrează actualul Guvern. Unii miniştri abia au intrat pe uşa ministerului şi nu cunosc mecanismele interne. Prin urmare, propunerile se vor face fără o analiză serioasă a problemelor, fie că vorbim despre educaţie sau cultură. Stimaţi colegi, Premierul Dăncilă nu înţelege ce se întâmplă. A declarat recent că vrea finalizarea a zeci de kilometri de autostradă până la Revelion. Cu siguranţă se pot face multe lucruri în două săptămâni, se poate lucra chiar şi la tronsoane de autostrăzi, dacă nu viscoleşte. Chiar şi aşa este complicat de construit o grădiniţă între Moş Nicolae şi Moş Crăciun, doamnă prim-ministru! Faptul că, înainte cu două zile de terminarea sesiunii parlamentare, premierul o să ne pună pe masă cele câteva zeci de mii de pagini cu bugetul de stat arată, în primul rând, lipsa de respect a acestui Guvern faţă de parlamentari şi cetăţeni şi, în al doilea rând, neprofesionalismul acestora. Un lucru este cert - actuala coaliţie de guvernare a ratat aceşti doi ani, prin abandonarea politicilor de dezvoltare durabilă, prin tăierea sistematică a fondurilor pentru investiţiile strategice din infrastructura de transport, sănătate şi educaţie. Niciun proiect serios nu a fost realizat de PSD-ALDE, prin cele trei guverne şi cei 70 de miniştri pe care i-a rotit la Palatul Victoria. Nu ne aşteptăm la lucruri mai bune pentru anul 2019, de aceea vom face tot ce ţine de noi, democratic şi constituţional, pentru a stopa această guvernare nefastă pentru ţară. Mulţumesc. Deputat al PNL, Robert Sighiartău.

Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. În continuare, domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu, de la Grupul USR. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Niţă, de la Grupul ALDE.

Dan-Răzvan Rădulescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică privind abuzurile de putere în raporturile de muncă. Stimaţi colegi, Stimate colege, Este inadmisibil ca, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, abuzul de putere să devină o normalitate. Pe 20 noiembrie, peste 150 de angajaţi ai croitoriei deţinute de Firma "Ottorose" Rom SRL, din Parcul Industrial Ploieşti, aflau, subit, la încheierea programului de lucru, că vor fi daţi afară, fără nicio explicaţie, fără preaviz, fără nimic. În lipsa unui preaviz, angajaţii au venit la serviciu, de teamă să nu fie sancţionaţi disciplinar, însă au fost ţinuţi pe holuri. Imediat ce am citit în presă informaţia, am sunat la Firma "Ottorose", căci despre ea este vorba, pentru a cere unele lămuriri, eventual pentru a stabili o întâlnire. A răspuns o voce feminină, am salutat respectuos şi m-am prezentat, expunând motivul pentru care am apelat. Am fost expediat scurt. Citez: "Nu avem niciun punct de vedere". Am continuat, specificând că nu îmi trebuie un punct de vedere, ci să discut cu cineva, eventual din conducere. "Nu am cu cine să vă fac legătura, sunt o simplă secretară. Vă mulţumesc. La revedere!". Bineînţeles că am sesizat Inspectoratul teritorial de muncă Prahova, cerându-i să-mi comunice măsurile luate în urma acestui abuz şi demersurile pentru protejarea drepturilor celor 150 de salariaţi. În urma demersurilor, cazul este anchetat de ITM, concedierile au fost blocate, angajaţilor fiindu-le, însă, anulate tichetele de masă şi de transport. Totuşi, patru dintre angajaţi au solicitat încheierea contractului de muncă, iar înregistrările video sunt în contradictoriu cu declaraţiile reprezentanţilor firmei. Ancheta va continua, însă abuzurile de putere trebuie să înceteze pentru totdeauna. Vă mulţumesc. Dan Rădulescu, deputat, Circumscripţia nr. 31, Prahova.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul deputat Mihai Niţă, Grupul ALDE. Se pregăteşte doamna deputat Mihaela Huncă, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Mihai Niţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei: "Ziua Internaţională a Drepturilor Omului". Ziua Drepturilor Omului este sărbătorită anual, în aproape toată lumea, pe 10 decembrie. Data a fost aleasă pentru a onora adoptarea şi proclamarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, prima exprimare globală a drepturilor omului şi una dintre primele realizări majore ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Mai există, din nefericire, zone ale planetei unde autorităţile consideră că drepturile omului sunt un lux, atitudine care a inspirat-o, probabil, pe doamna Raluca Prună, fost ministru al justiţiei din România veacului XXI, era noastră, la 70 de ani de la semnarea declaraţiei. "Toţi oamenii se nasc liberi şi egali în demnitate şi în drepturi. Oamenii sunt înzestraţi cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de alţii în spiritul fraternităţii", se afirmă în primul articol al Declaraţiei. Principiile enunţate în cuprinsul acestui document reprezintă un ideal comun al societăţilor democratice care promovează respectul pentru drepturile şi libertăţile omului. Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este o zi a solidarităţii, în toată diversitatea sa. Drepturile şi libertăţile, consfinţite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, se regăsesc şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptată în 1950 de către Consiliul Europei, o listă de drepturi garantate, ce reflectă valorile civilizaţiei şi democraţiei: dreptul la viaţă, interzicerea torturii, sclaviei şi a muncii forţate, dreptul la libertate şi securitate, dreptul la un proces echitabil, respectarea vieţii private şi de familie, libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire şi de asociere, dreptul la căsătorie, dreptul la o cale de atac eficientă şi interzicerea discriminării. Actualmente, în România, unele persoane care ocupă înalte demnităţi publice tratează samavolnic subiectul, ca şi când n-ar fi aflat că suntem o ţară europeană, semnatară a celor două documente internaţionale de însemnătate profundă pentru asigurarea democraţiei. Esenţa democraţiei moderne se fundamentează pe respectarea drepturilor omului, pluripartitism, limitarea şi separarea puterilor în stat. Drepturile omului sunt drepturi inalienabile, nu pot fi luate niciunei persoane, sunt universale, aplicându-se peste tot şi sunt aceleaşi pentru toţi, aşa cum prevede şi Constituţia Republicii, omagiată prin acţiuni publice de către membrii ALDE, la finele săptămânii trecute. De-a lungul istoriei mondiale, s-au remarcat mai multe personalităţi de excepţie, care şi-au dedicat viaţa luptei pentru drepturile omului. Un exemplu a fost preşedintele Africii de Sud, Nelson Mandela, un simbol al luptei anti-apartheid, laureat al Premiului "Nobel", care a luptat întreaga viaţă pentru "o societate liberă şi democratică, în care toţi să trăiască în armonie şi cu şanse egale. Este un ideal pentru care sunt gata să mor", afirma politicianul. Sunt încă multe de făcut pentru consolidarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii umane, peste tot în lume, iar atunci când drepturile le sunt încălcate, indivizii au dreptul de a sesiza instituţiile internaţionale care protejează drepturile omului, pentru că violarea drepturilor omului trebuie pedepsită. Avem asemenea cazuri şi în România zilelor noastre, iar situaţia nu mai trebuie tolerată. În fiecare zi şi în fiecare an, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, trebuie să luăm atitudine, in corpore , dacă dorim ca noi şi urmaşii noştri, oriunde ne-am afla, să trăim într-o lume justă. Deputat de Olt, Mihai Niţă.

Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe doamna deputat Mihaela Huncă. Se pregăteşte doamna deputat Camelia Gavrilă, de la Iaşi.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Legea pensiilor nu trebuie să fie o promisiune electorală, ci o necesitate". Stimate colege, Stimaţi colegi, Consider, alături de colegii mei de la PRO România, că Legea pensiilor este cea mai importantă lege din acest an, pentru că priveşte peste 5 milioane de beneficiari direcţi şi încă 5 milioane de români contribuabili care, prin contribuţiile lor, susţin sistemul public de pensii. Din acest motiv, cred că este foarte important să fim corecţi cu cetăţenii, şi ei să beneficieze de aceste măriri cât mai curând posibil. Dacă, într-adevăr, există bani la buget, atunci de ce să mai aşteptăm până în anul 2021 pentru ca legea să intre în vigoare? Creşterile de preţuri şi inflaţia îşi produc efectele astăzi, nu peste doi ani. Pe de altă parte, dacă nu sunt bani la buget, nu putem să adoptăm o lege mincinoasă, prin care să-i minţim pe pensionari, făcându-le promisiuni imposibil de onorat. Dragi colegi, PRO România susţine mărirea pensiilor şi propune şi o sursă de finanţare: suspendarea pentru un an a subvenţiei primite de partidele politice şi utilizarea fondurilor pentru plata pensiilor. Este suficient un calcul simplu pentru a constata că, din suma totală pentru anul 2018, plătită partidelor politice, adică aproximativ 190 de milioane de lei, pot fi plătite 300.000 de pensii minime. Vă mulţumesc. Deputat PRO România, Botoşani, Mihaela Huncă.

Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit, în continuare, pe colega noastră, doamna deputat Camelia Gavrilă. Se pregăteşte domnul deputat Pavel Popescu, de la PNL.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se referă la priorităţile, urgenţele şi proiectele necesare în proiecţia bugetară a anului 2019, pentru judeţul Iaşi, context în care vorbim de un oraş centru cultural, oraş universitar, oraş istoric, oraş care se află într-o dezvoltare importantă, izvor de cultură, de sensibilitate, de educaţie, iar politicile de dezvoltare, de susţinere nu trebuie să fie doar declarative, ci să le găsim prin aspecte concrete, aplicate, asumate de clasa politică şi de decidenţi. De aceea, în contextul declaraţiei am punctat o radiografie completă a proiectelor necesare pentru Iaşi, în aşa fel încât să vorbim de dezvoltare şi mai ales de dezvoltarea echilibrată între diferite regiuni, pentru că discrepanţele există, iar riscul unor izolări pentru anumite regiuni este foarte important şi foarte grav. Sigur că voi începe cu importanţa finanţării autostrăzii Unirii, şi simbolică, şi necesară, şi cu rol economic, antreprenorial, de conexiune, de transport, care va trebui să primească o finanţare adecvată pentru a începe studiile de fezabilitate, proiectare şi poate şi o parte a execuţiei. Finalizarea şoselei de centură, începută demult, şi care acum se află în faza, în etapa traficului greu, trebuie să fie şi în atenţia Guvernului, şi în atenţia noastră, a parlamentarilor, cu atât mai mult cu cât vorbim şi de recomandări date de Garda Naţională de Mediu, legată de calitatea mediului şi de influenţele nocive ale traficului extrem de aglomerat. Extinderea aeroportului, construcţia spitalului regional, care se află, într-adevăr, într-o etapă importantă şi care are valoare nu doar pentru Iaşi, ci şi pentru regiune, cunoscând faptul că în Iaşi şcoala medicală este de mare anvergură, că urgenţele se rezolvă acolo, că vorbim de evaluări medicale ample, de intervenţii competente, de abordări interdisciplinare în acest sens. Construcţia Sălii Polivalente este o necesitate logică, sălile există, însă sunt departe de standardele internaţionale. Nu vorbim doar de evenimente sportive de anvergură, de competiţii, dar vom vorbi şi de importante evenimente culturale, artistice. Deci de o împletire între aceste două tipuri de evenimente care se pot organiza într-o sală polivalentă de anvergură. Ajungem inevitabil la zona educaţiei. Vorbim şi apreciem demersurile guvernamentale. Sunt 254 de obiective de investiţii, mai ales în mediul rural, care însă vor trebui finalizate, şi, de aceea, finanţarea consecventă şi coerentă este necesară. Vorbim însă şi de alte nevoi în municipiul Iaşi, de construcţia de grădiniţe, de săli de sport, de continuarea lucrărilor de reabilitare a Palatului Copiilor, clădire de patrimoniu, cu arhitectură complexă, şi de finalizarea centrului de formare pentru cadrele didactice, în condiţiile unui învăţământ modern, de calitate. Sunt foarte multe alte proiecte, sigur, şi cele culturale, care sunt emblematice, şi modernizarea căminelor studenţeşti. Aici putem conota pozitiv, pentru că sunt extrem de multe realizări şi la nivelul Programului guvernamental. Subiectul declaraţie, însă, a plecat de la ideea de dezvoltări inegale şi de nevoia de a investi în Moldova, în judeţe şi în oraşe- nucleu, inclusiv în municipiul Iaşi şi în judeţul Iaşi, de a exista o unitate de viziune la nivel de parlamentari ieşeni, dincolo de culoarea politică, pentru proiectele mari, pentru proiectele logice, coerente, pentru a vorbi de o dezvoltare de secol XXI, specifică, firească, în acord cu proiectele naţionale şi europene. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. În continuare, îl invit pe domnul deputat Pavel Popescu, de la PNL. Se pregăteşte domnul Vasile Cîtea, tot de la Iaşi, de la PSD. Vă rog.

Pavel Popescu Doamnelor şi domnilor, La doi ani de nonguvernare PSD-ALDE, declaraţia mea politică de astăzi este despre imensa ruşine pe care aceste două grupări, aşa-zise politice, au făcut-o României. Eu nu ştiu ca, în istoria ultimilor 100 de ani, România să fi avut vreun Guvern mai incompetent şi mai incapabil în a gestiona problemele acestei ţări. Dar, ca să lucrăm pe materialul clientului, să nu spuneţi că vin cu lucruri de la mine, am să încerc să sintetizez doar câteva din lungul şir al fărădelegilor şi isprăvilor făcute de acest Guvern. Trei guverne în doi ani, primul demis prin auto-moţiune de cenzură, un record în istoria politică din România. Peste 70 de miniştri, unul mai incompetent sau mai de rea-credinţă decât altul. Celebra şi scandaloasa Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 13, împotriva căreia sute de mii de români au ieşit în stradă. Represiunea mizerabilă pe care au făcut-o împotriva zecilor de mii de manifestanţi paşnici, în data de 10 august, demonstrând întregii lumi că metoda mineriada lui Iliescu, pe care cu toţii o ştiţi, poate fi aplicată şi într-o ţară membră a Uniunii Europene. Schilodirea Legilor justiţiei şi a Codurilor penale şi insistenţa ca ei să subordoneze politic întregul sistem judiciar. Decapitarea tuturor profesioniştilor din aparatul bugetar, care nu au cântat muzica ce le place urechilor celor conduşi de domnul Dragnea. Gradul extrem de ridicat de îndatorare a ţării, prin care şi-au mituit electoratul şi au prostit românii, prin măsuri inconştiente, punctul de vedere economic. Aş aminti aici doar că, în primele şase luni ale acestui an, România s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de euro. 3 miliarde de euro şi zero investiţii! La trei ani de la tragedia de la Colectiv, România nu poate trata nici măcar un mare ars, pentru că nu avem niciun pat de mare ars. Relocarea populaţiei, ca să nu spun exodul populaţiei, mai ales a acelei populaţii tinere, în alte ţări ale lumii, deşi România nu se află într-un război armat, ci într-un război cu excelentele lor incompetenţe şi corupţii. Fondul Suveran de Investiţii. Să nu uităm acest fond, care este un fond al jafului naţional, prin care se vor vinde direct şi total lipsit de transparenţă acţiunile a peste 33 de companii ale acestei ţări, singurele companii care mai produceau ceva în economia din România. O ruşine de guvernare, dragi colegi, asta a făcut PSD-ALDE, într-un total dispreţ faţă de lege, cu o ură sinceră pentru românii oneşti. Nu ştiu unde ar trebui să vă ascundeţi, după tot prăpădul pe care l-aţi făcut, dragi guvernanţi, în doar doi ani de nonguvernare pentru interesul ţării, dar ştiu că va trebui foarte, foarte mulţi ani de acum înainte să spălaţi această ruşine istorică. (Aplauze.)

Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Vasile Cîtea. Se pregăteşte domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie, de la PNL. Vă rog, domnule deputat.

Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Preşedintele României se află într-un conflict de natură constituţională cu Guvernul României". Dragi colegi, Ultimele declaraţii publice ale Preşedintelui României cu privire la numirea unor miniştri pentru cele două portofolii rămase vacante, ca urmare a demisiilor înregistrate la Secretariatul General al Guvernului, sunt îngrijorătoare şi aduc atingere gravă prevederilor Constituţiei României. Deşi Domnia Sa ne-a asigurat, în ultima ieşire publică, că toate demersurile sunt constituţionale, remarca cu privire la Partidul Social Democrat îl incriminează şi mai mult pe domnul Iohannis, care, se pare, nu beneficiază de cele mai bune sfaturi în materie constituţională. "Nu poate PSD să îmi dea ultimatum!", preciza domnul Iohannis, deşi nu Partidul Social Democrat, ci Constituţia României şi statul de drept au înaintat Palatului Cotroceni un ultimatum, ca şi manifestare a principiului legalităţii. Chestiunea de drept nu este foarte complicată şi a mai fost soluţionată de Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 356/2007. În fond, sediul materiei procedurii de vacantare a posturilor de miniştri, ca urmare a înregistrării unor demisii, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 90/2001, art. 6 şi următoarele, coroborate direct cu dispoziţiile Constituţiei României, anume art. 85 din Constituţie, dar şi a art. 106 din Legea fundamentală. Dacă vom corobora dispoziţiile art. 6, art. 8 şi ale art. 10 din Legea nr. 90/2001 cu dispoziţiile art. 106 din Constituţia României şi dacă analizăm chestiunea de drept, ţinând cont de natura juridică a instituţiei demisiei, demisia va apărea ca o manifestare de voinţă ce capătă caracter intuitu personae şi, ca urmare a acestui fapt, depinde doar de voinţa persoanei care înţelege să apeleze la acest mijloc juridic pentru a renunţa la o funcţie publică. Aşa cum a statuat şi Curtea Constituţionala a României în decizia mai-sus menţionată, preşedintele României este obligat să ia act de această demisie, declarând, în consecinţă, vacantarea funcţiei de ministru în cauză. Acţiunea de a lua act de o demisie nu suportă niciun fel de condiţionări şi nici măcar nu este susceptibilă de a fi condiţionată de ceva, atât în ceea ce priveşte efectele demisiei, cât şi în ceea ce priveşte valabilitatea acesteia. În exercitarea atribuţiilor de la art. 85 alin. (2) din Constituţia României, Preşedintele României nu are drept de veto în ansamblul de competenţe recunoscute de Legea fundamentală cu privire la chestiunea numirii ministrului, el putând doar atrage atenţia prim-ministrului că respectiva propunere nu este oportună sau nu îndeplineşte condiţiile legale necesare, lucru pe care Preşedintele României nu l-a făcut. Într-adevăr, tot Curtea Constituţională a României a precizat faptul că un ministru demisionar poate fi menţinut în funcţie o perioadă rezonabilă de timp, numai în situaţia în care nevoile funcţiei de unde s-a demisionat ar atrage menţinerea în activitate a demisionarului sau în anumite cazuri expres şi strict prevăzute de lege, ceea ce nu s-a întâmplat şi în cazul nostru, în care singurul motiv precizat de Preşedintele Iohannis a fost apropierea sărbătorilor Centenarului. Termenul oferit de Preşedinte, în speţă, după 1 decembrie, nu este nici determinant şi nu are nici elementele de determinare, astfel încât îl transformă într-un termen care ţine doar de voinţa exclusivă a celui obligat să ia act, deci într-un termen lovit de nulitate şi în niciun caz rezonabil. Dragi colegi, Rezultă, fără echivoc, faptul că, în cauză, ne aflăm în situaţia unui conflict de natură constituţională, provocat de Preşedintele României şi de refuzul acestuia de a respecta dispoziţiile Legii fundamentale a României, refuz care întruneşte elementele constitutive ale unui veritabil atac la statul de drept. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Florin Iordache În continuare, îl invit pe domnul deputat Dobrovie, de la PNL. Se pregăteşte doamna Elena Hărătău, de la PSD.

Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD-ALDE sabotează parcursul european al Republicii Moldova". Doamnelor şi domnilor deputaţi, România sabotează, prin acest Guvern nefericit PSD-ALDE, şansele europene ale Republicii Moldova. Săptămâna trecută, Guvernul Dăncilă, alături de Guvernul Orban, s-a opus unor concluzii critice ale Consiliului de Afaceri Externe, în care se discuta despre derapajele antidemocratice care se petrec peste Prut, în ciuda evidenţei faptului că anularea alegerilor perfect legitime de la Chişinău şi a altor derapaje majore Guvernul PSD-ALDE continuă să-l gireze pe oligarhul Vlad Plahotniuc şi continuă să facă o politică care dăunează grav României. De ce dăunează? Pentru că, practic, cetăţenii moldoveni nu sunt susţinuţi de acest Guvern PSD-ALDE, ci sunt susţinuţi oligarhic de pro-ruşii care vor da pe tavă, la alegerile parlamentare din februarie, această ţară Rusiei. Ca urmare, degeaba investim bani în educaţie, în şcoli, în reabilitări şi aşa mai departe, atâta vreme cât susţinem fără condiţionalităţi şi fără condiţii legate de reforme orice derapaje antidemocratice. Chiar dacă sistarea fondurilor asistenţei financiare europene pentru Republica Moldova a avut loc, totuşi Guvernul PSD-ALDE a continuat să susţină acest regim oligarhic şi corupt. Şi vedem în acest an Centenar, din păcate, o adevărată unire a corupţilor de pe cele două maluri ale Prutului. Este o unire împotriva statului de drept, împotriva justiţiei, împotriva a ceea ce înseamnă bună guvernare şi valori europene. Este foarte grav faptul că, în acest an Centenar, nu doar că vedem că în Republica Moldova există un şantaj la care au cedat autorităţile - de exemplu, în cazul domnului Erdogan, care a cerut ca profesori turci să fie expulzaţi -, vedem că şi în România un ziarist turc este dat pe mâna autorităţilor turce, tot la un asemenea şantaj. Şi domnul Plahotniuc şi domnul Dragnea se inspiră din modelul Erdogan. Şi, ca urmare, este foarte clar că ne îndreptăm către o frăţie a penalilor de pe cele două maluri ale Prutului. România trebuie să susţină parcursul european al Republicii Moldova, dar în niciun caz susţinând oligarhia şi statu-quoul corupt actual. Trebuie să pună condiţii clare legate de reforme, legate de faptul că este nevoie să se investigheze furtul miliardului, este nevoie să existe o politică cu adevărat europeană, este nevoie să existe alegeri corecte. Şi nu mai dorim să se întâmple ceea ce s-a întâmplat la alegerile din Chişinău, care au fost perfect legale şi corecte, dar au fost invalidate pe un motiv închipuit. Ca urmare, condamnăm aceste derapaje şi susţinem faptul că Republica Moldova trebuie să-şi urmeze parcursul european, şi nu un parcurs pro-rus şi oligarhic. Matei Dobrovie, deputat de Bucureşti, Circumscripţia nr. 42. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Da. O invit pe doamna deputat Elena Hărătău. De la Grupul PNL mai este cineva care să vorbească? Nu. În continuare, doamna Rodica Paraschiv. Doamna Paraschiv, de la Tulcea. Doamnă Paraschiv... Doamnă Paraschiv, vorbiţi sau depuneţi scris? Nu. Bun. Doamna Anişoara Radu? Doamnă Radu, sunteţi pregătită? Nu. Bun. Deci doamna Hărătău. Şi finalizăm, închidem şedinţa, că nu mai avem colegi. A, doamna Maricela Cobuz. Vreţi să citiţi? Da. În final, bun. Vă rog, doamna Hărătău.

Elena Hărătău Distinse domnule preşedinte, Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Prudenţa la volan ne salvează viaţa!". România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese în accidente rutiere, raportat la populaţie, arată un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În ţara noastră s-au înregistrat 10,3 decese la 100.000 de locuitori. La polul opus se află ţări precum Suedia, cu numai 2,8. Potrivit informaţiilor furnizate de Comisia Europeană, nu mai puţin de cinci români mor, în medie, în fiecare zi, în accidente rutiere. Pe şoselele din ţara noastă piere, în fiecare an, echivalentul a 1% din populaţia Capitalei. De altfel, drumurile de la noi au fost cele mai periculoase din Europa, în anul 2017. Pe ele şi-au pierdut viaţa, anul trecut, în accidente rutiere, 98 de oameni dintr-un milion. Au fost mai mulţi morţi în astfel de evenimente decât oriunde în Europa şi chiar mai mulţi decât s-au înregistrat în anul 2016. Evident, atunci când vorbim de accidente rutiere, nu trebuie să ignorăm nici starea drumurilor. Viteza, asociată cu gropile din asfalt reprezintă, de multe ori, combinaţia letală. Însă, din datele pe care le-a furnizat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, doar 1.200-1.500 km. din cei 17.000 km. de drumuri din România au probleme cu gropile. Ne luptăm cu acest număr mare de accidente rutiere. Încercăm să-i facem pe şoferi să fie mai prudenţi, dar şi să le oferim infrastructura rutieră de care au nevoie. În ceea ce priveşte informarea, poliţiştii noştri desfăşoară mereu campanii pentru prevenirea accidentelor rutiere. Iar pe partea de infrastructură avem mari proiecte pe care ne străduim să le ducem la capăt. În anul care urmează vor fi inauguraţi în jur de 100 km. de autostradă. Cel mai probabil, în 2019, vor fi deschise lotul 1 şi 2 de pe autostrada Sebeş-Turda, lotul 3 de pe autostrada 1, tronsonul Lugoj-Deva şi încă două loturi de pe autostrada A3, Câmpia Turzii - Târgu Mureş. De asemenea, în premieră, anul acesta a fost promulgată Legea care prevede construirea autostrăzii Unirii, o lege pentru care PSD a votat. Este pentru prima dată când Parlamentul decide construirea unei autostrăzi. Asta înseamnă că Guvernul trebuie să prevadă în buget bani alocaţi pentru construcţia acestei autostrăzi. În legătură cu reparaţia drumurilor, anul acesta, s-au prevăzut în buget, pentru întreţinerea şi reparaţiile şoselelor din România, aproape 800 de milioane de lei. De asemenea, pentru modernizarea infrastructurii au fost alocaţi peste 500 de milioane de lei. Însă, în continuare, mai e nevoie de bani. Conform Ministerului Transporturilor, pentru astuparea tuturor gropilor de pe drumurile naţionale ar fi nevoie de nu mai puţin de 4 miliarde de euro. Consider însă că toate proiectele de infrastructură care vor fi finalizate ne vor ajuta să nu mai avem atât de multe accidente rutiere. Şi sper ca, odată cu terminarea lor, atenţia şi răbdarea şoferilor să fie din ce în ce mai mari. Cu respect, deputat al PSD Bacău, Hărătău Elena.

Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit, în continuare, pe colega noastră de la Suceava, Maricela Cobuz. Celelalte colege, respectiv doamna Anişoara Radu, doamna Luminiţa Jivan, domnul Dîrzu, doamna Mirela Furtună, domnul Neculai Iftimie, domnul Nicu Niţă, doamna Cristina Dinu, domnul Ştefan Muşoiu şi domnul Petre Manole au depus scris. Vă mulţumesc. Vă rog.

Maricela Cobuz Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Ministerul Sănătăţii este pregătit pentru a prelua mandatul preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene". Politicile adoptate şi realizările Ministerului Sănătăţii, din ultima perioadă, au arătat că ministrul de resort este pregătit să preia portofoliul de la omologul austriac privind preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Începând cu 1 ianuarie 2019, România va avea responsabilitatea coordonării uneia dintre cele mai importante instituţii, Consiliul Uniunii Europene. În domeniul sănătăţii, Ministerul Sănătăţii este pregătit să acţioneze onest şi neutru pentru dezvoltarea şi consolidarea proiectului european. Realizările Guvernului în domeniul sănătăţii s-au concentrat pe nevoile pacienţilor, aparatură medicală şi infrastructură, dar şi construirea de politici care să modernizeze sistemul de sănătate. Pentru a contribui la starea de bine a sănătăţii populaţiei, Ministerul Sănătăţii a introdus anul acesta mai multe molecule de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân, diabet zaharat, tuberculoză şi a decis acordarea de pompe de insulină şi de senzori de monitorizare continuă a glicemiei copiilor bolnavi de diabet. În vederea creşterii accesului populaţiei la serviciile de sănătate, precum şi pentru reducerea timpului de diagnostic al pacienţilor, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat un număr de 14 echipamente CT şi 24 RMN, printr-un contract finanţat cu Banca Mondială, în valoare de 19,8 milioane de euro. Au fost achiziţionate echipamente medicale pentru secţiile de Chirurgie Generală şi Marii Arşi şi pentru 102 spitale, sisteme de telemedicină pentru UPU. De asemenea, s-au achiziţionat 8 unităţi mobile complet utilate şi dotate pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin şi a fost aprobat de Guvern un proiect care are în vedere achiziţionarea a 1.200 de noi ambulanţe. Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică proiectul de reorganizare a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi Legea transplantului. S-au pus în dezbatere construirea unei bănci naţionale de sânge şi construirea unui centru de transfuzii pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, iar până la finalul anului va fi depusă la Comisia Europeană cererea de finanţare pentru primele trei spitale regionale - Iaşi, Cluj, Craiova. Creşterea salarială în domeniul sănătăţii a scăzut exodul medicilor, iar numărul locurilor la rezidenţiat a crescut. Anul acesta, la concursul de rezidenţiat s-au înscris 8.419 candidaţi pentru 5.415 locuri disponibile, faţă de doar 4.000 de locuri care au fost disponibile pentru anul 2016-2017. România are o responsabilitate deplină, pe care trebuie să o îndeplinească odată cu preluarea portofoliului privind preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, şi este pregătită să gestioneze problemele Uniunii Europene. Deputat, doctor Maricela Cobuz, PSD, Suceava. Mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Nu mai sunt colegi care au declaraţii. Închidem aici şedinţa noastră. Ne vedem la ora 10,00, cu ordinea de zi la plen. (Discuţii în sală.) Restul colegilor care au fost înscrişi şi nu au citit, să... Da, da, da. Deci domnul domnul Neagu şi domnul Daniel Gheorghe, care erau înscrişi, şi nu au avut posibilitatea, le pot depune. Deci sunt pe lista de... da? Mulţumesc. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Alexandra Presură "Noua Lege a pensiilor redă românilor dreptul la un trai decent după o viaţă de muncă!" Parlamentul dezbate în această perioadă una dintre cele mai importante acte normative emise după 1990, Legea privind sistemul public de pensii, proiect propus de fostul ministru al muncii şi justiţiei sociale, Lia Olguţa Vasilescu, care merită toată aprecierea românilor. Noua lege a pensiilor prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, astfel: 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020 şi 1.875 de lei în 2021. Începând cu anul 2022, pensiile se vor indexa, anual, cu procentul inflaţiei, precum şi cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. În cele din urmă, noua Lege a pensiilor va duce punctul de pensie la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, aşa cum se prevede în Programul de guvernare. Proiectul acestui act normativ este structurat pe patru principii fundamentale: contributivitate, egalitate, solidaritate socială şi imprescriptibilitate, fiind unul dintre punctele forte ale Programului de guvernare al PSD. Potrivit noii Legi a pensiilor, nicio pensie aflată în plată nu va scădea. Actul normativ va elimina situaţiile de discriminare existente până acum în sistemul public de pensii. Nu vor mai fi cazuri în care persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite valoric. Totodată, vor fi eliminate diferenţele nefireşti dintre femeile şi bărbaţii care erau la egalitate în ceea ce priveşte vechimea, condiţiile şi contribuţiile, însă femeile primeau pensii mai mici, deoarece prin noua lege acestea se vor egaliza. Guvernul şi majoritatea parlamentară a PSD au luat aceste măsuri reparatorii şi necesare, din respect pentru părinţii şi bunicii noştri, oameni care au contribuit în mod esenţial, prin munca lor, la viitorul actualei generaţii. Noua Lege a pensiilor reprezintă şi un semn de recunoştinţă pentru vârstnicii noştri, care vor avea, prin noile majorări ce vor fi aplicate, venituri decente care să le uşureze traiul de zi cu zi.

Alina-Elena Tănăsescu "2019 - Anul Cărţii, o invitaţie la lectură pentru toţi românii!" Parlamentul îşi doreşte creşterea exponenţială a numărului românilor, şi în special al copiilor care citesc şi sunt preocupaţi de lectură, în acest sens fiind adoptat un proiect de lege prin care anul 2019 este instituit ca "Anul Cărţii" în România. Acest act normativ îşi propune iniţierea unor activităţi stimulative, mai ales în rândul elevilor, în scopul îndreptării atenţiei acestora spre a citi şi a se documenta cu ajutorul cărţilor. Legea votată prevede, printre altele, organizarea unor evenimente, acţiuni şi activităţi culturale, în scopul dublării consumului de carte şi a creşterii popularităţii lecturii în rândul românilor. Cel mai important punct al acestei legi este lansarea Programului naţional "România citeşte", care va fi derulat în toate unităţile şcolare din ţară. Acesta presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari - părinţi, personalităţi publice, jurnalişti etc. - care să le citească fragmente din opere literare, în scopul încurajării lecturii. Totodată, Programul naţional "România citeşte" va cuprinde întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români contemporani, de anvergură naţională sau locală, care le vor citi copiilor fragmente din propriile creaţii literare, scopul fiind acela de a mări apetenţa generală pentru citit. Legea privind instituirea Anului Cărţii în România mai precizează că autorităţile centrale şi locale pot contribui cu sprijin logistic şi/sau financiar, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor aspecte de la evenimentele dedicate sărbătoririi Anului Cărţii. Potrivit studiilor sociologice, în România a scăzut drastic, în ultima perioadă, numărul persoanelor pasionate de citit. Rezultatele cercetării au relevat un fapt extrem de îngrijorător, respectiv, 22% dintre cei intervievaţi au declarat că nu citesc deloc cărţi şi doar unul din cinci români a citit o carte cu mai mult de un an în urmă. Acelaşi studiu a mai dezvăluit o realitate mai puţin benefică pentru ţara noastră, şi anume, adulţii cumpără din ce în ce mai puţine cărţi, iar cele achiziţionate pentru copii sunt exclusiv necesare procesului de învăţământ. După ce s-au confruntat cu aceeaşi situaţie privind diminuarea interesului copiilor şi tinerilor faţă de cărţi, mai multe ţări europene au declanşat cu ani buni în urmă campanii naţionale de promovare a lecturii şi literaturii. Astfel, aceste campanii promovate în Bulgaria, Polonia şi Turcia şi-au dovedit din plin utilitatea şi au avut succesul scontat, atât prin majorarea consistentă a dorinţei tinerilor şi elevilor pentru citit, cât şi prin creşterea generală a calităţii sistemului educaţional din aceste ţări. În consecinţă, Legea privind instituirea anului 2019 ca Anul Cărţii în România este perfect justificată şi absolut necesară, deoarece ţinteşte în mod direct transmiterea către copii şi adolescenţi a preocupării şi plăcerii pentru lectură, pentru citit, pentru studiu, atât la nivel şcolar, cât şi extraşcolar.

Izabella-Agnes Ambrus "Declaraţia de la Alba Iulia" Suntem aici, alături de majoritate. Este şi ţara noastră! Şi totuşi, pentru noi este o luptă continuă de supravieţuire, tot timpul cu garda ridicată, cu ochii în patru, pentru a identifica şi a ne apăra de orice "atacuri" care vin din partea majorităţii. Pentru că da, este adevărat, indiferent cine este la putere sau în opoziţie, noi suntem cei de care se pot lua cu uşurinţă. Ceea ce ne dorim şi cerem, sunt acele drepturi pe care Declaraţia de la Alba Iulia le cuprinde, ceea ce România şi-a asumat prin semnarea diferitelor convenţii şi tratate europene, drepturi şi protecţie pentru minorităţile din România. Este adevărat că, adesea, ţara noastră este dată ca exemplu cu privire la respectarea drepturilor minorităţilor, adesea aceasta este doar o "imagine", pentru că nu există săptămână, nu există zi în care cetăţenii români de naţionalitate maghiară sunt nevoiţi să înfrunte discriminarea. Este trist că, în Europa secolului XXI, care se laudă cu diversitate, clasele cu predare în limba minorităţilor sunt comasate, şcolile noastre se închid, copiii noştri sunt "disciplinaţi" pe stradă să vorbească limba română, sunt agresaţi verbal, jigniţi, în condiţiile în care şi noi suntem acasă, în ţara noastră. Din păcate, adesea, acest comportament al majorităţii şi al clasei politice care, de cele mai multe ori, la cererile noastre, coalizează, ne discriminează, ne îngreunează traiul de zi cu zi, ne face să ne simţim nedreptăţiţi, în condiţiile în care tot ceea ce ne dorim este să fim respectaţi, în mod real, obligaţii asumate de statul român în timp. Şi noi ne dorim aceleaşi lucruri, la fel ca majoritatea: drumuri, autostrăzi, viaţă mai uşoară, locuri de muncă bine plătite, siguranţă, dar, în plus, să fim respectaţi şi să ni se respecte drepturile. Nu cred că cerem mult. Ceea ce dăm în schimb este ceea ce am dat şi până acum, muncă, construind România alături de majoritate.

Antoneta Ioniţă "Guvernul PSD-ALDE construieşte pe hârtie spitalele regionale" Cred că sunteţi în asentimentul meu că suntem în luna bilanţurilor, a trecerilor în revistă, oneste, luna în care avem curajul să analizăm tot ceea ce s-a concretizat, ce mai este de făcut, momentul în care ne asumăm greşelile, dar şi oportunităţile identificate în interacţiunea cu provocările întâmpinate în acest an. Natura meseriei mă face, recunosc, să fiu sensibilă la complexa problematică a sistemului sanitar românesc, sensibilitate care, pentru mulţi profesionişti ai domeniului, se transformă în frustrare, fie şi la o fugitivă lectură a Programului de guvernare al PSD-ALDE, în acest domeniu. Astfel, putem constata amar că cele mai multe dintre promisiunile populiste, dar nu neapărat utopice, făcute roşu pe alb, în disperata încercare de a atrage voturi, se pierd în bâlbe administrative, în dezinteres faţă de cetăţeni şi într-o lipsă de prioritizare a nevoilor românilor, soră cu inconştienţa, promisiuni neacoperite de o previziune bugetară corectă şi sănătoasă şi amânate prin abracadabrante artificii birocratice. Pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Italia sau Franţa, Guvernul PSD-ALDE şi-a propus înfiinţarea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, din care un procent majoritar să fie alocat sănătăţii, prin construcţia unui ipotetic spital metropolitan şi a opt spitale regionale. Printr-un Memorandum, la 1 noiembrie 2017, s-au şi demarat, pe hârtie, procedurile necesare pentru construirea a cinci spitale regionale în Timişoara, Târgu-Mureş, Constanţa, Brăila-Galaţi şi Braşov. Ulterior, Ministerul Sănătăţii ne anunţa cu mândrie că proiectele Spitalelor Regionale Cluj, Craiova şi Iaşi, care urmau să fie finanţate din fonduri europene, sunt într-o fază avansată de pregătire. Entuziasmul declarativ al acestui Guvern este, însă, contrazis de realitate. Cele trei spitale regionale, aflate într-un stadiu aproape de concretizare, vor fi construite "etapizat", după cum anunţa recent ministrul fondurilor europene. În traducere liberă, aceste proiecte se amână. Până şi Bruxelles-ul a fost siderat de această crasă dovadă de incompetenţă. Construcţia celorlalte cinci spitale regionale, care nu au ajuns probabil nici în stadiul de machetă de carton, a fost anunţată cu fast, însă nu are un termen final de execuţie. Ultimul termen aproximativ, dat de un reprezentant oficial, pentru Spitalul Metropolitan, se întinde pe 20 de ani. Rea-voinţă? O gravă incapacitate administrativă? O minciună pe care actualii guvernanţi încearcă să o tărăgăneze până la viitoarele alegeri? Guvernul României a reiterat, în iunie 2018, tot pe hârtie, intenţia de a demara Proiectul privind construirea Spitalului Regional Galaţi-Brăila. Acest centru ar trebui să aibă o capacitate de 800 - 1.000 de paturi, urmând a fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător. Hotărârea asumată de Guvernul PSD-ALDE nu precizează, însă, când anume vor începe lucrările şi care vor fi sursele de finanţare. Legenda spune doar că proiectul va fi unul public-privat. Considerat a doua aglomerare urbană din România după Bucureşti, arealul Galaţi-Brăila se confruntă cu serioase probleme în ceea ce priveşte sistemul de sănătate. Lipsa unei infrastructuri medicale moderne, suprapopularea spitalelor existente, subfinanţarea paturilor, slaba dotare cu aparatură medicală sunt doar câteva dintre problemele stringente cu care se confruntă aceste comunităţi. Un spital regional ar decongestiona celelalte unităţi sanitare, spre care acum sunt direcţionate cazurile grave cu care se confruntă gălăţenii şi brăilenii. Este de neconceput ca pentru o populaţie atât de numeroasă singura soluţie în cazurile medicale dificile medical să fie trenul spre Bucureşti, Târgu Mureş sau Iaşi. Nu putem discuta doar despre o lipsă de viziune şi de interes în acest caz, ci putem să afirmăm cu tărie că acest Guvern dă dovadă de o gravă lipsă de responsabilitate. Fără a politiza un demers absolut lăudabil, remarc că, în paralel, în România, la Bucureşti, se construieşte, de la zero, un spital exclusiv din fonduri private şi sponsorizări. Sătui de promisiuni şi dezgustaţi de condiţiile din spitale, românii cu iniţiativă îşi construiesc spitalul pe care cred că îl merită. Îşi dăruiesc speranţă. Un exemplu că se poate, în timp ce guvernanţii, cu toate pârghiile necesare, nu pot să desăvârşească proiecte de acest tip, pentru că Guvernul PSD-ALDE se dovedeşte incapabil, nu să atragă fonduri, ci să acceseze măcar banii care i s-au oferit.

Marius-Constantin Budăi "PSD îşi va respecta angajamentele în faţa românilor şi a Uniunii Europene, în ciuda opoziţiei preşedintelui Klaus Iohannis!" Este dezamăgitor că în anul Centenar şi în pragul preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, de către ţara noastră, domnul Klaus Iohannis nu doreşte să colaboreze în beneficiul cetăţenilor şi continuă cearta şi scandalul, în speranţa că astfel îşi va consolida electoratul radicalizat din România. Este evident că preşedintele nu vrea sub nicio formă să găsească o formulă minimă de colaborare cu Guvernul şi cu Parlamentul şi are în vedere să genereze o stare de instabilitate şi tensiune, la nivel social şi economic. Mai mult decât atât, este îngrijorător faptul că preşedintele României sfidează recomandările liderilor europeni, care au făcut apel la consens şi înţelegere între principalele forţe politice din România, în perspectiva preluării Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, doamna prim-ministru i-a solicitat preşedintelui Iohannis încetarea tuturor ostilităţilor şi conflictelor politice, astfel încât să primeze interesul naţional. Această situaţie, în care ne aflăm acum, riscă să compromită interesele europene ale României şi să afecteze activitatea Consiliului Uniunii Europene. Peste 1,7 milioane de români plătiţi în prezent cu salariul minim vor primi mai mulţi bani începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, Guvernul a contribuit în mod real la reducerea decalajelor în ceea ce priveşte traiul românilor, faţă de traiul cetăţenilor celorlalte state europene. Totodată, Guvernul continuă Programul de sprijinire a firmelor româneşti. Aprobarea "Start-Up Nation 2018-2019" oferă tinerilor alternativa de a rămâne în ţară, pentru a începe o afacere. Este o măsură concretă pentru stoparea plecării tinerilor din România. Deciziile Executivului transferă creşterea economică în buzunarele românilor şi asigură dezvoltarea unor domenii strategice, cum este turismul. Astfel, toţi salariaţii din sistemul public vor beneficia de vouchere de vacanţă şi în următorii doi ani. În acelaşi timp, Guvernul a decis creşterea cu 67 de milioane de lei a fondurilor de susţinere a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, se asigură plata în integralitate a acestor ajutoare de stat. În ceea ce priveşte pensiile, PSD va respecta Programul de guvernare şi va acorda majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, aşa cum este prevăzut în Legea pensiilor. Guvernarea PSD a determinat o creştere economică consistentă a ţării, care s-a reflectat în creşteri majore de venit. În privinţa fondurilor europene, România a atras 6,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din totalul de 31 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2016-2020. Procentual, gradul de absorbţie al fondurilor europene este de 21%, faţă de media europeană, de 24%. Practic, în doi ani, guvernarea PSD a reuşit să surmonteze handicapul lăsat de guvernarea tehnocrată, care n-a fost în stare nici măcar să acrediteze Autorităţile de Management, organisme esenţiale în procesul finanţării europene. Aşadar, se poate constata că actuala coaliţie de guvernare implementează toate măsurile cu care s-a angajat în faţa românilor, chiar dacă preşedintele Iohannis face tot ce poate pentru a bloca activitatea Guvernului şi pentru a întârzia programele şi proiectele prin care se generează bunăstare pentru fiecare cetăţean.

Aida-Cristina Căruceru "Klaus Iohannis subminează autoritatea femeilor din România, pentru a doua oară în doi ani, de la cel mai înalt nivel" Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a reuşit, zilele trecute, să submineze pentru a doua oară autoritatea femeilor din România, prin declaraţiile făcute la adresa doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă. Spun a doua oară, pentru că, prima dată, preşedintele Klaus Iohannis s-a opus nominalizării pentru funcţia de prim-ministru a unei alte femei, doamna Sevil Shhaideh. Se întâmpla tot în luna decembrie, în 2016, când PSD, partidul care câştigase în mod detaşat alegerile parlamentare, a propus, pentru prima dată în istoria României, un premier femeie. Atunci, preşedintele Iohannis respingea, fără prea multe cuvinte, o femeie care era un reputat funcţionar de carieră şi cu vastă experienţă în ceea ce priveşte administraţia publică centrală. Zilele acestea, preşedintele Iohannis a recidivat în misoginismul său, referindu-se la premierul în exerciţiu cu apelativul "această doamnă". Culmea, a făcut această declaraţie în contextul în care şeful statului vorbea despre "dialog instituţional"! Ceea ce este cel mai periculos, grav şi de neiertat, este semnalul pe care-l transmite Klaus Iohannis, prin termenul "această doamnă". Pe de o parte, pentru că el a fost folosit într-un context peiorativ, pe de altă parte, pentru că subminează autoritatea premierului. Viorica Dăncilă nu este "această doamnă", aşa cum Klaus Iohannis nu este "acest domn". Ei sunt, prim-ministrul României, respectiv preşedintele României. Iar şeful statului ştie foarte bine aceste lucruri care ţin de protocol, pentru că altfel nu ar fi aruncat cu paltonul peste capota maşinii. Dar domnul Iohannis alege să ducă lupta politică într-un alt registru, în care ura sa faţă de PSD justifică orice. Totodată, preşedintele oferă un alibi şi pentru toţi factorii destabilizatori în societate, care abia aşteaptă un pretext pentru a ataca PSD şi reprezentanţii săi cu cele mai urâte cuvinte şi cu cei mai insultători termeni. Nu cred că a existat o femeie în România care să fie mai insultată public, decât doamna Dăncilă. Iar preşedintele României, dacă era un bărbat de stat adevărat, le transmitea, de mult, tuturor celor care îi vorbesc în fel şi chip doamnei Dăncilă, că lupta politică este una, iar respectul faţă de o femeie şi faţă de o funcţie este alta. Pentru că lupta politică trece, dar cicatricile sociale rămân. Femeile din România au aşteptat prea mult timp şanse egale cu bărbaţii şi au fost prea mult timp discriminate şi lipsite de acces real la funcţii de decizie şi autoritate, pentru ca această ieşire a preşedintelui Iohannis să fie catalogată ca fiind încă o declaraţie neinspirată a unui domn oarecare. În numele tuturor femeilor din România, îi transmit domnului preşedinte Iohannis că bunul simţ, pe care Domnia Sa îl tot reclamă, îi impune să-i ceară scuze premierului Dăncilă. Iar pe dumneavoastră, stimaţi colegi, vă îndemn în continuare să sancţionaţi discriminarea pe criterii de gen.

Tamara-Dorina Ciofu "Fiecare societate trebuie să promoveze respectul pentru drepturile şi libertăţile omului!" Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi, alături de Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, face parte din Carta Drepturilor Omului. Carta cuprinde o listă amplă de drepturi ale omului, cum ar fi: drepturi personale, civile, politice, economice, sociale, culturale şi dreptul la subzistenţă. Această listă a fost dezvoltată permanent în tratate, declaraţii, convenţii etc., centrate pe reglementarea unor probleme speciale, cum ar fi: genocidul, drepturile politice ale femeii, eliminarea oricărei forme de discriminare a femeii, a discriminării rasiale, interzicerea torturii, drepturile copiilor etc. În ultima perioadă s-a vorbit foarte mult despre diversele încălcări ale drepturilor omului în penitenciare, în procesele legate de proprietate, precum şi în alte domenii, dar se discută destul de puţin despre dreptul la sănătate. Dar, în contextul dreptului la sănătate, aş vrea să fac referire astăzi la cei mai vulnerabili dintre noi, copiii şi persoanele cu dizabilităţi. Ca membru al Comisiei pentru drepturile omului, cred că dreptul la sănătate este cu atât mai important şi obligatoriu pentru categoriile vulnerabile, iar Parlamentele şi Guvernele naţionale, împreună cu organizaţiile internaţionale au datoria de a coopera în vederea creării premiselor egalizării şanselor pentru toţi indivizii. Unul dintre cele mai importante documente care stau la baza maximizării drepturilor copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi este Convenţia ONU pentru drepturile copilului, ratificată de România în 1990. Convenţia dedică o secţiune importantă drepturilor copiilor cu dizabilităţi, prin articolele 23, 24 şi 25, care prevăd îngrijirea specială adaptată nevoilor, verificarea periodică a tratamentului medical şi a plasamentul instituţional sau familial. Consiliul Europei a abordat, în repetate rânduri, problematica monitorizării drepturilor copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi, printre care şi dreptul la sănătate. Planul de acţiune al Consiliului Europei pentru promovarea drepturilor şi participarea persoanelor cu handicap la viaţa socială, ameliorarea calităţii vieţii persoanelor cu handicap subliniază chiar nevoia de a trata persoana cu handicap ca o persoană care se poate integra în societate şi se poate implica în viaţa comunităţii, înlocuindu-se astfel viziunea medicală asupra persoanelor cu handicap care doar consumă resursele, fără a produce. În România, există o serie de organisme instituţionale reglementate printr-un cadru legislativ generos, dar care rămâne perfectibil. La nivelul Parlamentului şi al societăţii civile, se identifică mereu soluţii noi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi persoanelor cu handicap, ceea ce arată că există un interes crescut pentru acest domeniu. Comisia pentru drepturile omului, prin subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare pentru monitorizarea şi apărarea drepturilor persoanelor care reclamă situaţii de discriminare sau de încălcare a egalităţii de şanse şi tratament, reprezintă unul dintre mecanismele prin care drepturile copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi sunt apărate şi promovate.

Constantin Şovăială "TVR a ajuns o anexă la PSD!" Din anul 2017, TVR primeşte bani din partea statului, pentru a nu intra în faliment. Anul trecut, televiziunea a primit un miliard de lei, sumă cheltuită netransparent, fapt care mă îngrijorează, deoarece, în loc să folosească banii pentru investiţii sau proiecte care să aducă bani prin sponsorizări sau rating, conducerea alege să realizeze programe şi să plătească invitaţi cu zeci de mii de euro de pomană. Fac asta doar pentru a avea o scuză că au făcut ceva un an şi că au folosit banii primiţi în mod util. Din păcate, ultimul lucru nu s-a dovedit a fi şi adevărat. Raportul de activitate aferent anului 2017, depus la Parlament, arată că Televiziunea Română a reuşit să-şi acopere datorii de sute de milioane de lei, însă terminând anul tot cu datorii. Observăm faptul că, deşi finanţarea din partea statului a fost una importantă, TVR nu a ştiut să cheltuiască banii într-un mod benefic pentru ei. În acest an, am avut şi alte surprize pe lângă cele pe care le cunoşteam deja, că TVR este plin de datorii şi că nu are programe care să atragă audienţă sau sponsori. A apărut scandalul cu Dragoş Pătraru care a acuzat conducerea de presiuni şi ameninţări, şi cel cu privire la cheltuirea unor sume imense de bani într-un mod nejustificat. Un lucru important, pe care toţi ar trebui să îl ştie, este că, prin rezilierea contractului lui Dragoş Pătraru, TVR i-a plătit suma de 100.000 de euro, bani care puteau fi folosiţi în alt mod. Din păcate pentru TVR, au pierdut un om care chiar le creştea audienţa. Conducerea TVR este una caracterizată de trei lucruri: iresponsabilitate, incompetenţă managerială şi inconştienţă. Recent, TVR a cerut tuturor instituţiilor de presă să îşi dezvăluie sursele de informare, deoarece s-au aflat mai multe informaţii din interior. Acest lucru reprezintă o gravă încălcare a principiilor fundamentale ale jurnalismului şi meseriei în sine de jurnalist, respectiv încălcarea legii fundamentale a României, Constituţia. Acest gest al TVR este unul fără precedent pentru una dintre marile instituţii de presă din România şi nu vom putea trece cu vederea. Chiar dacă conducerea TVR este susţinută politic de PSD, vom face tot posibilul să îi îndepărtăm pentru a le da şansa oamenilor competenţi să fie aleşi în funcţii de conducere. O altă informaţie importantă este referitoare la salariul moderatorului TVR, care câştigă lunar suma de 6.000 de euro. De asemenea, Libertatea, sursa care a citat salariul lui Ionuţ Cristache, într-un articol de presă, divulgă şi faptul că invitaţii lui, domni respectabili, precum Mircea Dinescu, Ion Cristoiu, Cristian Gheorghe, Marius Pieleanu şi Radu Soviani au avut onorarii ale căror sumă atinge aproximativ 48.000 de euro. 48.000 de euro alocaţi de stat pentru o televiziune al cărui rating este dezamăgitor. Solicit demisia doamnei Doina Gradea şi a conducerii TVR şi totodată le solicit celor din PSD să nu mai politizeze televiziunea cu astfel de oameni incompetenţi, care vor să risipească banii publici, ai cetăţenilor.

Costel Alexe "Vestul se mobilizează, Estul stagnează!" La doi ani de la preluarea puterii politice în România, Partidul Social Democrat a reuşit contraperformanţa să alunge investitorii străini, să îndatoreze ţara la un nivel istoric, dar, cel mai important şi grav totodată, Partidul Social Democrat a creat şi alimentat o ruptură în societate prin obsesia manifestată pentru modificarea Legilor justiţiei şi acordarea amnistiei şi graţierii. În timp ce interesele lui Liviu Dragnea ţin România în loc, în timp ce autostrăzile şi spitalele regionale sunt blocate la stadiul de discuţii, iar extinderea metroului, finalizarea Şoselei de Centură a Bucureştiului, a Şoselei de Centură a Iaşiului şi ale altor mari municipii reşedinţă de judeţ este incertă până la sfântu-aşteaptă, iată că Vestul s-a mobilizat! Patru judeţe, Arad, Bihor, Cluj, Timiş, modele de administraţii liberale de succes, au decis să depăşească orgolii locale şi regionale şi să nu mai aştepte nimic de la Bucureşti. Au ales că vor mai mult decât au realizat deja şi au înţeles că doar colaborând la nivel judeţean pot obţine foloase reciproce şi infrastructura rutieră, sportivă şi medicală modernă nu mai reprezintă un moft, ci este o realitate în comunităţile vestice. Cum putem noi spera că în Moldova vom construi în folosul regiunii, dacă orgoliile şi aspiraţiile de baroni influenţi încă sunt obstacole serioase, piedici uriaşe în calea dezvoltării? Cum putem lucra în folosul moldovenilor, dacă Dragoş Benea şi Lucian Şova au scos Autostrada Iaşi-Târgu Mureş din lista de priorităţi, iar parlamentarii PSD Bacău nu au votat Autostrada Unirii? Cum putem spera la conlucrare regională, dacă Maricel Popa şi Mihai Chirica, de peste 2 ani, se sabotează reciproc şi sunt obsedaţi de putere şi influenţă şi Iaşiul stagnează sub domnia PSD? Ieşenii sunt victime colaterale într-un război intern în cadrul PSD Iaşi. Urmăresc atent evoluţia proiectelor judeţene şi vă invit să analizaţi situaţia Iaşiului, suprapusă cu discuţiile privind alegerile din cadrul Filialei judeţene a PSD. Este şocant să vedeţi cât de mult este corelată şi cât de dependent politic este soarta unui judeţ cu peste 700.000 de locuitori, de interesele unei găşti locale! Liviu Dragnea rescrie reflexul lui Pavlov cu Maricel Popa în rol principal şi putem vedea că, de 2 ani, singurele reflexe politice manifestate de Maricel Popa sunt obedienţa şi trădarea. Dragnea nu are niciun interes să facă alegeri în PSD Iaşi, pentru că asta ar însemna să pună Iaşiul pe hartă, să mai aducă încă o gură de hrănit la masa bogaţilor şi este mult mai comod în economia calculelor politice interne de la Bucureşti să ai instabilitate la Iaşi. Să fii preşedinte ales îţi dă legitimitatea să ceri fonduri, să ai o bucăţică din bugetul de stat pe investiţii. Uitaţi-vă la Bacău, Neamţ, Vaslui, unde Buzatu, Arsene şi Benea negociază serios cu Dragnea şi obţin investiţii pentru judeţele lor! Atât timp cât Dragnea rămâne şef al PSD, lucrurile sunt simple - Maricel Popa va rămâne căţeluşul care dă cuminte şi bucuros din coadă că îşi păstrează privilegiile, iar Iaşiul va fi efectiv ras de pe harta investiţiilor!

Cristina Burciu ​ "Contul de economii «Junior Centenar», o oportunitate pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri" Începând cu anul viitor, fiecare copil de până la 18 ani va primi din partea Guvernului o primă de stat în valoare de 600 lei anual, într-un cont în care părinţii trebuie să depună suma minimă de 1.200 de lei. Prevederea este cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă privind implementarea Programului guvernamental "gROwth - Contul individual de economii «Junior Centenar»" emisă recent de Executiv, care îşi propune acordarea unui sprijin bănesc tuturor copiilor din ţară. Astfel, la împlinirea majoratului, proaspeţii adulţi vor beneficia de o sumă considerabilă, care va putea fi folosită pentru cheltuielile legate de educaţie, pregătire profesională şi orice fel de necesităţi. Un alt scop al acestui program generos este cel de a cointeresa părinţii să contribuie, alături de stat, la contul de economii al copiilor lor şi, implicit, în a le oferi o siguranţă financiară pentru viitor, după împlinirea vârstei de 18 ani. Deschiderea conturilor pentru fiecare copil în parte se va face în mod automat, la unităţile Trezoreriei. La fel de important este şi faptul că acest cont individual de economii Junior, cu excepţia sumelor reprezentând prima de stat, sunt purtătoare de dobândă, în cuantum de 3% pe an, dobândă stimulativă şi constantă până la vârsta de 18 ani. Programul se adresează şi copiilor aflaţi în sistemul instituţionalizat al statului, depunerea minimă fiind efectuată în cazul lor de la bugetul naţional. De acest program vor beneficia şi copiii ocrotiţi prin serviciile publice specializate, caz în care şi depunerea minimă de 1.200 lei va fi de la buget. Pentru copiii din sistemul de protecţie socială, statul va depune în contul deschis pe numele lor suma de 1.800 lei anual, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Sumele existente în acest cont pot fi retrase de titular, până la împlinirea vârstei de 18 ani, doar în cazuri extreme, respectiv pentru a fi folosiţi pentru situaţiile nefericite în care copilul este grav bolnav. Această măsură a Executivului este una absolut necesară şi salutară, în condiţiile în care în România există foarte multe familii care se descurcă cu dificultate în a le asigura copiilor toate condiţiile de şcolarizare şi dezvoltare armonioasă. Prin crearea acestui cont de economii, copiii vor fi stimulaţi să fie mult mai preocupaţi de procesul educaţional, iar părinţii vor avea liniştea necesară, ştiind că dispun de o sumă decentă pentru aceştia la majorat.

Dănuţ Bica "Independenţa de stat, crearea României Mari şi modernizarea ţării s-au realizat sub guvernările liberale" Propaganda PSD-ALDE, care tinde să devină în ultimul timp la fel de deşănţată ca cea practicată de regimul comunist, aruncă zi de zi în spaţiul public informaţii false cu privire la Uniunea Europeană, la partenerii internaţionali ai României sau la opoziţia parlamentară, având ca ţintă principală Partidul Naţional Liberal. Referitor la Uniunea Europeană, liderii PSD şi ALDE insinuează că instituţiile de la Bruxelles nu îi lasă să modernizeze ţara. Chiar aşa să fie? Cine a pus la dispoziţia României fonduri nerambursabile în valoare de zeci de miliarde de euro, din care, ce-i drept, guvernanţii nu pot să fure, dar ar putea, dacă chiar s-ar gândi la interesul naţional, să construiască autostrăzi, căi ferate, spitale regionale sau unităţi de învăţământ moderne? Nu Uniunea Europeană ne-a oferit aceşti bani, pe care, din păcate, Guvernele domnului Dragnea au fost incapabile să-i acceseze? O altă informaţie falsă, vehiculată de cei aflaţi la putere pe la unele posturi de televiziune, este aceea că partenerii noştri strategici, statul paralel sau George Soros nu lasă coaliţia PSD-ALDE să guverneze performant. Oare din acest motiv Cabinetul Dăncilă adoptă atât de multe măsuri dezastruoase pentru economie, pentru angajaţi, pentru pensionari, pentru educaţie şi sănătate? Nu în cele din urmă, PNL este ţinta permanentă a atacurilor furibunde şi a dezinformărilor venite din partea actualei coaliţii majoritare. Cu eforturi demne de o cauză mai bună, vectorii de imagine ai PSD şi ALDE vor să acrediteze ideea că doamna Vasilica Viorica Dăncilă este cel mai bun prim-ministru din Europa şi că ar fi un dezastru naţional dacă viitoarea moţiune de cenzură va fi adoptată, iar guvernarea va fi asumată de partidele care constituie actuala opoziţie, având ca lider firesc PNL. Se minte cu neruşinare precum că PNL nu are oameni, nu are program şi nici nu are soluţii pentru problemele cele mai importante ale societăţii româneşti şi nu ar putea să concureze prestaţia actualei echipe de la Palatul Victoria. Într-adevăr, doamna Dăncilă şi miniştrii PSD şi ALDE chiar nu pot fi egalaţi în ceea ce priveşte incompetenţa managerială, analfabetismul funcţional sau măsurile dezastruoase adoptate cu cinism, parcă intenţionat împotriva românilor. Nici dacă şi-ar propune aşa ceva, un alt guvern nu ar reuşi să facă atât de mult rău cetăţenilor români şi ţării, cât au izbutit cei 70 de miniştri ai celor 3 Guverne PSD-ALDE care au condus România în ultimii 2 ani. În ultimii aproape 150 de ani, majoritatea covârşitoare a deciziilor prin care s-a realizat modernizarea României au fost adoptate şi implementate de guvernările liberale. De numele şi istoria PNL se leagă cele mai importante realizări din istoria modernă a ţării noastre: instaurarea monarhiei constituţionale - 1866, obţinerea independenţei de stat - 1877, ridicarea României la rangul de Regat - 1881, Războiul de întregire a neamului şi crearea României Mari - 1916-1918, adoptarea Constituţiei din 1923, reforma agrară din 1921, relansarea economică după criza din 1929-1933, industrializarea, construcţia de căi ferate, drumuri, şcoli şi spitale etc. Liberalismul a reprezentat fundamentul ideologic pe care s-a edificat România modernă, lucru care nu poate fi contestat oricâte minciuni vor mai propaga trompetele PSD şi ALDE. În privinţa resurselor umane, nici măcar nu se poate face comparaţie între specialiştii de care dispune PNL şi personajele politice demne de "cascadorii râsului" precum Dăncilă, Andruşcă, Daea, Cuc, Mişa şi alţii, aflaţi pe o listă extrem de lungă, pe care i-a promovat actuala coaliţie guvernamentală. Mii de membri ai PNL sunt incomparabil mai competenţi pentru a deţine funcţii de răspundere în structurile de stat decât cei care au ocupat accidental fotoliile de ministru în Guvernele Dragnea. PNL este organizat în baza unui set de principii liberale, prodezvoltare şi modernizare, spre deosebire de partidele aflate acum la putere, care seamănă mai mult cu nişte grupuri organizate în scopuri mai puţin legale. Soluţiile prioritare ale PNL pentru problemele actuale ale societăţii le reprezintă modernizarea infrastructurii de transport, prin relansarea investiţiilor şi utilizarea integrală a fondurilor europene, descentralizarea financiară, predictibilitatea politicilor fiscale, reabilitarea infrastructurii şcolare şi a celei sanitare, creşterea bunăstării populaţiei, prin mărirea pensiilor, salariilor, alocaţiilor, dar fără o majorare pe măsură a preţurilor. PNL, spre deosebire de PSD sau ALDE, atunci când va guverna, va impune transparenţa cheltuirii banilor publici, va stimula munca, va sprijini agenţii economici oneşti şi va combate cu fermitate evaziunea fiscală. În consecinţă, îmi exprim speranţa că parlamentarii responsabili, de la toate partidele, inclusiv de la PSD şi ALDE, vor conştientiza că există toate motivele pentru ca acest Guvern incompetent să fie demis prin adoptarea moţiunii de cenzură care va fi iniţiată în perioada următoare de senatorii şi deputaţii PNL şi ai altor partide de opoziţie, vor pune interesele cetăţenilor înaintea obligaţiilor de partid şi avantajelor personale şi vor alege să voteze pentru a scăpa România din mâinile celor certaţi cu legea, mincinoşi dovediţi şi incompetenţi fără măsură.

Cristina-Elena Dinu "Acordul istoric între Guvernul României şi Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, încheiat prin Memorandum" Domeniul educaţiei a fost unul de interes major pentru Partidul Social Democrat, acordându-i-se un spaţiu generos în Programul de guvernare. În sensul respectării acestor angajamente, vine şi recentul Acord încheiat de Guvernul României cu Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, prin care Executivul se angajează să ia măsuri de susţinere a educaţiei, în concordanţă cu rolul prioritar al acestui domeniu. Acest acord a fost adoptat prin Memorandum, în şedinţa solemnă a Guvernului desfăşurată la Alba Iulia, la sfârşitul lunii trecute. Memorandumul semnat de Federaţiile sindicale din Educaţie şi Guvernul României are la bază un Acord între Guvern şi partenerii sociali, acord care conţine termene clare de aplicare pentru fiecare măsură. Una dintre cele mai importante măsuri ale acestui acord o reprezintă creşterea sumelor destinate finanţării educaţiei, cu cel puţin 15% anual faţă de bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puţin 6% din PIB, măsură care va intra în vigoare începând cu bugetul pe care Ministerul Finanţelor Publice îl pregăteşte în acest moment. De asemenea, se prevede ca secvenţa de creştere a salariilor să fie modificată, în sensul devansării creşterii salariale prevăzute în anul 2022, până la data de 1septembrie 2020. Astfel, conform Acordului, +25% din creşterea rămasă până la atingerea grilei din 2022 din Legea salarizării, se va acorda de la 1 ianuarie 2019. De la 1 ianuarie 2020, va fi încă +25% creştere, iar restul de +50% creştere a salariilor brute în învăţământ se va acorda de la 1 septembrie 2020. Memorandumul menţionează că Guvernul se angajează să acorde tuturor profesorilor din România câte două salarii brute pe an, de fiecare, pentru dezvoltarea personală şi materiale didactice. Această măsură întră în vigoare din 2019, pentru că există o condiţie foarte clară de realizare a unui pachet legislativ, respectiv o lege a învăţământului preuniversitar, o lege a învăţământului superior şi statutul personalului didactic. Aceste legi au ca termen de adoptare, de către Guvern, data de 31 martie, iar până la sfârşitul lunii iunie ele vor trebui adoptate de Parlamentul României. În Statutul personalului didactic se vor prinde toate aceste drepturi care vizează personalul didactic, auxiliar şi nedidactic, adică cele două salarii brute. O atenţie deosebită se mai acordă şi cadrelor didactice care profesează în mediul rural şi pentru care sunt prevăzute sume de până la 5.000 euro pentru achiziţia şi modernizarea unei locuinţe, precum şi cumpărarea terenului necesar construcţiei. De asemenea, personalul didactic care alege să se titularizeze în mediul rural va beneficia de prime de instalare în cuantum de 3 salarii medii brute pe economie. Aceste măsuri sunt bine-venite, deoarece se cunoaşte deficitul de personal didactic calificat pe care îl resimt şcolile de la sate. O altă măsură prevăzută în acord este aceea prin care, cadrelor didactice cu o vechime efectivă în învăţământ de minimum 30 de ani, li se acordă la pensionare şase salarii medii brute pe economie. În acest fel, cadrele didactice sunt motivate să rămână în sistemul de învăţământ şi să aibă continuitate până la vârsta pensionării. Memorandumul încheiat cu sindicatele mai cuprinde angajamentul Guvernului de a crea un cont unic de dezvoltare, prin intermediul căruia toate universităţile să poată demara sau finaliza proiecte de investiţii, dar şi construirea a cel puţin 1.000 de grădiniţe cu program sportiv. Acordul semnat de Guvern şi liderii Federaţiilor Sindicale Reprezentative din Învăţământ arată disponibilitatea Executivului de a avea dialog cu partenerii sociali, de a asculta şi de a lua în considerare solicitările acestora, în concordanţă cu rolul prioritar al acestui domeniu, prevăzut în Programul de guvernare. În afara acestor măsuri de sprijin financiar, este nevoie însă şi de un accent mai serios pe conţinutul procesului de învăţământ şi pe creşterea performanţei, iar în acest sens, ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că intenţionează să lanseze în dezbatere, la sfârşitul lunii ianuarie, un proiect al noii Legi a educaţiei.

Ioan Dîrzu "România a dovedit în practică aplicarea principiului european «Unitate prin diversitate»" Evenimentele dedicate Marii Uniri, desfăşurate la Bucureşti şi la Alba Iulia, ne-au umplut inimile de bucurie şi energie pentru încă 100 de ani de Românie. Cel mai important proiect al naţiunii noastre a fost celebrat cu responsabilitate, solemnitate şi patriotism de toţi românii. Le mulţumesc tuturor românilor care au venit la Alba Iulia, inima României Mari, care s-au bucurat împreună de momentul magic al unităţii noastre naţionale. Îi mulţumesc fiecărui cetăţean care, indiferent de orientarea politică, religioasă, de etnice sau origine socială, a simţit româneşte în acelaşi timp şi loc. Bunătatea şi onoarea să ne fie călăuză pentru încă 100 de ani, iar cooperarea loială între politicieni, indiferent de partide, să fie premisa majoră a unui alt mod de a face politică şi administraţie. Indiferent cât vom trăi pe acest pământ şi indiferent ce vom face, este important să pregătim această ţară pentru următorii 100 de ani. Acum ne aşteaptă un alt proiect naţional important la care naţiunea română este invitată să participe cu toată suflarea sa. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va fi preluată de ţara noastră, la 1 ianuarie. Aşa cum am organizat Summit-ul NATO în 2008, tot aşa suntem pregătiţi, cu inima şi mintea curate, să găzduim Preşedinţia Consiliului. Acestea să fie identităţile noii Românii - un stat puternic şi de nădejde în Uniunea Europeană şi NATO. Vă invit, dragi români, să primiţi în inimile şi în casele dumneavoastră, începând cu 1 ianuarie, întreaga Europă unită, întregul vis al libertăţii şi al solidarităţii europene. Împreună vom reuşi să facem din următoarele 6 luni o poveste de succes pentru noi şi pentru Europa. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Uniunea Europeană!

Dumitru Oprea "Prosperitatea României presupune prosperitate şi în Moldova!" A fost semnată iniţiativa "Alianţei Vestului" de primarii din Timişoara - Nicolae Robu, Arad - Gheorghe Falcă, Oradea - Ilie Bolojan şi Cluj-Napoca - Emil Boc, un for informal în sprijinul proiectelor mari de investiţii. Pe lângă un semnal de unitate al administraţiilor publice performante din arcul intracarpatic, această iniţiativă arată şi disperarea autorităţilor faţă de lipsa de implicare a Guvernului pentru dezvoltarea României. Amânarea construcţiei spitalelor regionale de urgenţă şi dezinteresul total în privinţa autostrăzilor care să lege regiunile istorice ale României generează nemulţumiri tot mai mari în rândul cetăţenilor şi administraţiilor locale. Liderii regiunilor mai prospere caută soluţii de dezvoltare, pentru a evita catastrofa produsă de guvernarea PSD-ALDE. În mod firesc, toate marile proiecte de infrastructură ar trebui să fie sub directa coordonare a Executivului, care are toate pârghiile pentru alocarea fondurilor publice autohtone sau europene. Din păcate, de mult nu se mai poate purta o discuţie civilizată cu incompetenţii care conduc ţara acum. De aceea, singura soluţie pentru România, în acest moment, este înlăturarea, prin respectarea procedurilor parlamentare, a Guvernului Dragnea-Dăncilă şi reinstaurarea normalităţii. Depăşirea crizei economice şi fondurile europene puse la dispoziţie pentru perioada 2014-2021 ar fi trebuit să asigure demararea celor mai mari proiecte de autostrăzi, spitale sau căi ferate din istoria României moderne. Este de neimaginat faptul că au fost risipite atât de multe oportunităţi, motiv pentru care nu mai putem asista pasivi la distrugerea statului de drept şi a speranţelor milioanelor de români, oriunde s-ar afla ei. Mi-aş fi dorit ca, la 100 de ani de la Marea Unire, să realizăm că drumul spre prosperitate trece şi prin Moldova. Emanciparea economică a celei mai slab dezvoltate regiuni a ţării ar genera plusvaloare pe întreg teritoriul naţional. Avem nevoie de fermitate pentru a impune un proiect naţional de dezvoltare unitară a ţării, altfel, se va adânci prăpastia economică dintre Ardeal, Moldova şi sudul ţării. Nu ne putem permite o acutizare a emigraţiei în interiorul aceleiaşi Românii, după ce emigraţia în afara graniţelor a lăsat pur şi simplu ţara fără forţă de muncă şi riscăm să rămânem fără cea mai mare parte a populaţiei active.

Florică Ică Calotă "Necesitatea restaurării habitatului râurilor" Ecosistemele de apă dulce găzduiesc 40% dintre speciile de peşte din lume şi contribuie direct la securitatea alimentară a gospodăriilor rurale. Cu 11,47 milioane de tone pe an, pescăriile interioare generează 12% din capturile globale de peşte, potrivit ultimelor date ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, FAO. Totuşi, acest sector încă nu şi-a demonstrat întregul potenţial în Europa şi Asia Centrală, deoarece habitatele fluviale se confruntă cu provocări grave ecologice, economice şi de reglementare. Pescuitul în apele interioare oferă numeroase avantaje. "Contribuţia pescuitului în apele interioare la securitatea alimentară şi mijloacele de subzistenţă din mediul rural a fost adesea trecută cu vederea în discuţiile privind politicile publice, parţial din cauza lipsei de date şi a unei evaluări economice a acestui important sector..." - a declarat ofiţerul senior FAO pentru pescuit şi acvacultură, Victoria Chomo, secretar al Comisiei Consultative pentru Pescuitul şi Acvacultura în apele interioare europene - "...nemaivorbind de contribuţia din ce în ce mai mare la sănătatea umană, prin serviciile de agrement şi ecoturism, pe care habitatele râurilor şi pescuitul sportiv le pot oferi...". Există o lipsă de statistici oficiale privind captura internă şi pescuitul recreativ, dar acest sector, probabil, aduce o contribuţie mult mai mare la securitatea alimentară a gospodăriilor de pe malurile râurilor decât indică statisticile oficiale. Pescuitul în apele interioare oferă venituri diversificate pentru ţările fără ieşire la mare, care nu au acces la resursele marine, în special în Asia Centrală. Pierderea de alimente şi deşeurile din pescuitul în apele interioare, inclusiv capturile accidentale, peştii nedoriţi şi alte animale capturate în timpul procesului de pescuit sunt semnificativ mai scăzute decât cele din domeniul capturilor marine, parţial din cauza nivelului mai ridicat al consumului casnic şi al lanţurilor de aprovizionare mai scurte. În Europa şi în Asia Centrală, provocările sectorului includ segmentarea râurilor care afectează speciile migratoare cu valoare comercială, dar pe cale de dispariţie, precum sturionul şi anghilele europene, care, de asemenea, suferă din cauza pescuitului ilegal. Scăderea stocurilor de peşte şi pierderea biodiversităţii sunt cauzate de activităţile umane şi de o serie de factori externi, cum ar fi schimbările climatice, care duc la reducerea habitatelor peştilor. În competiţia privind sursele de apă dulce, sectoarele mai puternice, cum ar fi cel agricol şi energetic, limitează calitatea şi cantitatea de apă disponibilă pentru pescuitul în apele interioare. Lipsa unei evaluări economice corecte a contribuţiei sectorului la securitatea alimentară, mijloacele de trai şi întreg lanţul de aprovizionare împiedică luarea deciziilor cu privire la distribuirea acestor resurse naturale limitate către toate sectoarele concurente. Prin modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, precum şi adoptarea Programului de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii, cred că autorităţile în domeniu vor da impuls acestui sector din apele dulci din România.

Mirela Furtună "Drepturile românilor nu au graniţe" Românii rezidenţi în Italia se confruntă cu o problemă gravă, chiar de la începutul acestei luni. Un decret adoptat recent de statul italian le interzice să circule mai mult de 60 de zile pe teritoriul Italiei cu o maşină înmatriculată în altă ţară. Decretul nu îi vizează exclusiv pe români, ci pe toţi cei care provin din alte ţări şi au primit dreptul la rezidenţă în Italia. Din această perspectivă, problema este una europeană. Cei care folosesc în Italia maşini înmatriculate în alte ţări pentru o perioadă mai mare de 60 de zile sunt sancţionaţi cu amenzi usturătoare - între 712 euro şi 2.848 euro. Talonul maşinii este ridicat pe loc, iar autovehiculul este confiscat în cazul în care în termen de 180 de zile nu este înmatriculat în Italia sau nu este scos din acest stat. Salut acţiunile Ministerului Afacerilor Externe, prin Ambasada de la Roma şi prin serviciile consulare de pe teritoriul Republicii Italia, care susţin o campanie de informare şi de suport a tuturor celor care întâmpină probleme. Prompt, Ambasada României la Roma a iniţiat, în regim de urgenţă, demersurile pe lângă autorităţile italiene de resort, pentru a obţine clarificări privind sfera de aplicare a prevederilor noului decret. De asemenea, MAE evaluează măsurile luate de autorităţile din Italia, pentru a se asigura că acestea sunt în deplină conformitate cu legislaţia europeană şi nu afectează drepturile cetăţenilor români, luând în considerare efectuarea tuturor demersurilor legale pentru protejarea drepturilor cetăţenilor români rezidenţi în Republica Italiană, inclusiv sesizarea Comisiei Europene cu privire la posibilele incompatibilităţi ale normelor recent introduse cu legislaţia europeană. Ca parlamentar şi ca susţinător al drepturilor omului, am convingerea că dialogul poate rezolva această situaţie tensionată. Sunt sigură că autorităţile române, împreună cu cele italiene vor găsi soluţii pentru ca rezidenţii români să respecte legile în vigoare ale statului italian, iar statul italian va continua să îi protejeze pe cei cărora le-a oferit o a doua casă. Să nu uităm că, pentru mulţi români, Italia este a doua lor casă. Pentru a înţelege amploarea acestei probleme, vă reamintesc că numărul cetăţenilor români care locuiesc în Italia este estimat la 1,2 - două milioane de persoane. Fac un apel la dialog către toate părţile implicate. Trebuie să identificăm cele mai bune soluţii, de ambele părţi, pentru a rezolva paşnic orice disconfort al românilor şi pentru a respecta legile statului italian, aşa cum este normal şi civilizat într-un stat de drept.

Gabriel Andronache "ANRE stabileşte biruri aiurite în sarcina românilor" Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie se află în coordonarea autorităţii legislative. Deşi există o astfel de coordonare, Legislativul nu contează, iar Autoritatea "îşi dă, periodic, în petic". Ultima "ispravă" este cea prin care conducerii ANRE, deşi are doar atribuţii de reglementare şi supraveghere a pieţei în domeniul energiei, le-a "trăsnit" ideea de a impune taxe de poluare?! Lipsa de competenţă în materie de mediu a ANRE este evidentă, dacă consultăm dispoziţiile legii care reglementează organizarea şi funcţionarea acestei autorităţi, respectiv art. 10 din O.U.G. nr. 33/2007, aprobată de Parlamentul României prin Legea nr. 160/2012. De unde a extras conducerea ANRE posibilitatea de a institui taxe de poluare pe centralele termice individuale care funcţionează cu combustibil de gaz metan aflate în apartamentele românilor? Probabil din dorinţa unora de a stimula implementarea sau extinderea altor soluţii de încălzire în locuinţele românilor. Consider că o asemenea taxă de poluare, instituită pe centralele termice individuale care funcţionează cu combustibil gaz metan, cea mai extinsă soluţie de încălzire în România, este exclusă. În opinia mea, această formă de asigurare a încălzirii locuinţelor românilor este singura viabilă, pe termen scurt, în următorii 10 ani, pentru cetăţenii români, în raportul cost-beneficiu. Este obligaţia autorităţilor publice centrale şi locale să adopte, pe termen mediu şi lung, măsuri care să asigure, în cadrul Strategiei naţionale privind eficienţa energetică, schimbarea soluţiei actuale de încălzire a locuinţelor, cu asigurarea compensării proporţionale a cetăţenilor care ar fi afectaţi de schimbarea soluţiei de încălzire a locuinţelor românilor.

Mihăiţă Găină "Doi ani de guvernare de succes, doi ani de mandat parlamentar" Vom marca, săptămâna viitoare, doi ani de la preluarea actualelor mandate de parlamentari. Cu acest prilej, doresc să vă urez succes în ceea ce v-aţi propus şi să vă canalizaţi toate eforturile pentru îndeplinirea angajamentelor pe care vi le-aţi luat în precedenta campanie electorală în faţa românilor, care v-au învestit cu încrederea şi susţinerea lor, materializate prin vot. Şi pentru că tot am evocat termenul de "angajament", trebuie să aduc în discuţie şi faptul că Partidului Social Democrat şi ALDE vor împlini, concomitent, doi ani de guvernare, marcaţi prin politici viabile, implementate cu succes. Dacă în urmă cu doi ani, în campania electorală din toamna lui 2016, puteam vorbi doar despre conţinutul Programului de guvernare, acum se vede clar că acele proiecte nu au fost simple promisiuni fără fond, aşa cum opoziţia încerca şi continuă să încerce să decredibilizeze tot ceea ce PSD şi ALDE au pus în practică, ridicându-le tuturor românilor nivelul de trai. Încă din 2016, propunerile noastre de relansare a economiei româneşti erau, de departe, cele mai bune, lucru perceput de majoritatea populaţiei care ne-a şi acordat votul, cât şi probat prin implementarea lor ulterioară. Aşadar, se dovedeşte şi în prezent că strategia noastră este un Program de guvernare serios, credibil, argumentat şi bine ancorat în realitate. Ne-am angajat, prin Programul de guvernare, să adoptăm câteva seturi principale de măsuri pentru toate domeniile de activitate. Spre exemplu, în ciuda faptului că s-a aruncat cu multe vorbe goale în privinţa educaţiei, noi am trecut la fapte. Am promovat: Pachetul social garantat pentru educaţie, "Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie", "Programe de antreprenoriat de la şcoala primară până la universităţi", "Profesori motivaţi şi bine pregătiţi", "Cadre didactice şi cercetători de vârf", Creşterea participării la educaţie de calitate, de la creşă, până la absolvirea unei forme de învăţământ care să asigure accesul pe piaţa muncii sau tranziţia către învăţământul universitar. În seria exemplelor privind învăţământul, ţin să amintesc şi de majorarea salariilor profesorilor, şi de modificarea Legii educaţiei naţionale, în sensul acceptării înscrierii, de unităţile de învăţământ, a persoanelor care nu deţin cod numeric personal. Stimaţi colegi şi dragi români, Programul nostru de guvernare nu se rezumă doar la Educaţie. Spre exemplu, în domeniul agriculturii, ocupaţie practicată de atât de mulţi ialomiţeni, ne-am angajat să fructificăm potenţialul agricol real al României, precum şi revitalizarea zonelor rurale, prin programe de investiţii şi acordarea mai multor subvenţii din timp. În luările mele de poziţie, am evocat, în mai multe rânduri, toate succesele pe care PSD-ALDE le-au repurtat în domeniile deficitare. Tocmai din aceste raţionamente nu am să mă repet, chiar dacă este un moment aniversar pentru noi toţi, parlamentarii, în special pentru reprezentanţii arcului politic de susţinere a Guvernului, ci vă voi aminti doar despre câteva aspecte care, cel mai probabil, vor defini modul în care economia României va arăta, în următoarele decenii. Prin Proiectul Legii pensiilor ne dorim să remediem inechităţile din sistem, asigurându-ne că nicio pensie nu scade. Şi eforturile depuse pentru susţinerea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nu trebuie trecute cu vederea, mai ales că ne dorim să îl vedem transpus în realitate în cât mai scurt timp. Un alt exemplu principal al conjugării eforturilor coaliţiei de guvernare constă în adoptarea Legii offshore. Prin acest act normativ ne-am asigurat că statul român va beneficia de partea cuvenită din profitul financiar adus de resursele care vor fi exploatate în Marea Neagră. Dragi colegi şi dragi români, reiterez că toate realizările pe care vi le-am punctat, în acest moment, nu sunt decât câteva exemple, dar şi faptul că mai avem un parcurs la fel de lung ca cel de până acum, pentru care ne-am propus noi ţinte care să le ofere românilor noi posibilităţi, în special celor care până în prezent au fost neglijaţi de guvernările anterioare, de dreapta. Drumul nostru spre un trai mai bun este lung şi, de multe ori, anevoios, dar noi, cei de la PSD, ne angajăm să implementăm până la capăt Programul de guvernare, cu preocupare, consecvenţă şi profesionalism!

Găvrilă Ghilea "Un PIB prea mic pentru un deficit bugetar atât de mare" Execuţia bugetară la finalul trimestrului al III-lea al anului în curs demonstrează că România este condusă de cel mai slab Executiv din ultimii 28 de ani, care a scăpat complet economia de sub control, aducând ţara în pragul unei noi şi inevitabile recesiuni economice. Datele publicate recent de Ministerul Finanţelor Publice relevă un deficit de aproape 17 miliarde de lei al bugetului general consolidat pe primele nouă luni, ceea ce reprezintă aproape 1,8% din PIB, veniturile bugetare la finalul trimestrului al III-lea fiind mai mici cu aproape 3 miliarde de dolari decât cele estimate. Comparativ cu intervalul de raportare similar al exerciţiului financiar precedent, deficitul bugetar a crescut cu 10 miliarde de lei, deci cu mai mult de două miliarde de euro, iar ponderea acestui indicator în PIB este dublă. Trendul îngrijorător al involuţiei economice a fost sesizat încă din raportările de la finele primelor şapte luni ale acestui an, când deficitul bugetar s-a apropiat vertiginos de pragul de 12 miliarde de lei, pentru ca, o lună mai târziu, să depăşească 14,6 miliarde lei. Deci, doar în două luni, deficitul bugetar a crescut cu 40%, ceea ce este alarmant pentru economie şi, deopotrivă, descurajant pentru investitori şi mediul de afaceri. Departe de a se calma, spre finalul anului, degringolada deficitului bugetar continuă, datele operative ale ministerului de resort evidenţiind, la finele primelor 10 luni din 2018, o valoare a acestui indicator care se apropie de 21 miliarde lei, respectiv 2,2% din PIB. În condiţiile în care execuţia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului trecut s-a soldat cu un deficit de 6,6 miliarde lei, care a reprezentat doar 0,79% din PIB, raportările aferente perioadei similare a exerciţiului financiar actual relevă faptul că deficitul bugetar a crescut de 2,8 ori ca pondere în PIB şi de 3,2 ori ca valoare. Or, până la atingerea pragului critic al deficitului bugetar, în jurul a 30 de miliarde de lei, estimat la finalul anului în curs, nu mai este decât un pas pe care Guvernul PSD-ALDE pare decis să-l facă, fie şi pentru a nu contrazice Comisia Europeană şi organismele financiare internaţionale care au avertizat, încă din vara acestui an, că România nu se va încadra cu deficitul în limita de 3% din PIB-ul pe care s-a construit bugetul anului 2018.

Georgeta-Carmen Holban "Susţinerea persoanelor cu dizabilităţi, o prioritate a conducerii statului" Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi este celebrată, de 26 de ani, în luna decembrie, fiind proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 1992, prin Rezoluţia 47/3, pentru a marca încheierea Deceniului Naţiunilor Unite dedicat persoanelor cu handicap, 1983-1992. Cei zece ani au constituit o perioadă de conştientizare, de dezvoltare şi implementare a unor programe destinate îmbunătăţirii situaţiei acestei categorii sociale defavorizate. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS, în prezent, aproximativ 650 de milioane de persoane, - 10% din populaţia lumii - trăiesc cu un handicap. Între misiunile importante ale OMS se regăseşte şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele cu handicap, prin eforturi naţionale, regionale şi globale. Din nefericire, se preconizează că numărul acestora va creşte odată cu îmbătrânirea progresivă a populaţiei din ţările Uniunii Europene. Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi are ca obiectiv promovarea înţelegerii în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă persoanele cu handicap şi susţinerea demnităţii, a drepturilor şi bunăstării acestora. Majoritatea acestor persoane sunt împiedicate, mult prea frecvent, să participe pe deplin în cadrul societăţii şi al economiei, din cauza unor obstacole fizice sau de altă natură, precum şi din cauza discriminării. Este o ocazie pentru schimbarea atitudinii generale faţă de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce priveşte implicarea lor în diverse sfere de activitate. Prin aceasta se încearcă, de asemenea, sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele care ar rezulta din integrarea persoanelor cu handicap în fiecare aspect al vieţii politice, sociale, economice şi culturale. Elaborarea Convenţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi este un excelent exemplu privind modul în care principiul totalei participări poate fi pus în practică, pentru dezvoltarea unui societăţi adevărate, în cadrul căreia toate vocile să fie auzite. Sunt convinsă că fiecare dintre noi avem multe de învăţat de la această categorie, persoanele cu dizabilităţi fiind oameni curajoşi, ambiţioşi, care şi-au acceptat soarta şi se luptă în fiecare zi pentru a-şi face viaţa suportabilă. Sunt persoane de la care putem împrumuta spiritul de sacrificiu şi determinarea de a răzbi în situaţii vitrege. În acest context, eforturile guvernamentale de a promova şi de a susţine valorile şi drepturile fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi sunt salutare, acestea constituind o prioritate a Guvernului României. În acelaşi timp, suntem datori să sprijinim şi noi integrarea în societate şi în muncă a acestor persoane cu nevoi speciale, pentru ca ele să aibă şanse egale într-o ţară europeană care demonstrează că îşi respectă în mod just toţi cetăţenii!

Claudiu-Augustin Ilişanu "Ziua internaţională a drepturilor omului, 10 decembrie, reprezintă un moment de progres al omenirii în ceea ce priveşte respectarea demnităţii şi integrităţii umane" Luni, 10 decembrie, am celebrat una dintre cele mai importante zile din calendarul zilelor internaţionale aniversate de state, organizaţii, actori politici şi simpli cetăţeni. Acum 70 de ani, la 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a realizat un pas important în crearea unei legislaţii internaţionale care să pună bazele respectării drepturilor omului, adoptând Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Cel de-al Doilea Război Mondial a dat de gândit actorilor politici internaţionali, conducând la o solidarizare privind problema drepturilor omului, fundamentată prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, completată apoi cu alte documente internaţionale: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, 1965, Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, 1979, Convenţia împotriva torturii, 1984, Convenţia drepturilor copilului, 1989 etc. Dacă, de curând, am serbat Centenarul României, în acelaşi spirit de continuitate, istorie, tradiţie şi valori umane celebrăm, alături de întreg mediul internaţional, această tradiţie universală pe care Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a aşezat-o acum 70 de ani drept piatră de temelie pentru dezvoltarea civilizaţiei umane mondiale, pentru înţelegere şi pace socială în toate grupurile şi comunităţile din lume. Aşadar, nu vorbim acum doar despre un moment istoric, ci despre continuitate în promovarea acelor valori umane fără de care societăţile de secol a XX-lea nu ar fi ajuns, din punct de vedere cultural şi social, la stadiul de dezvoltare şi de înţelegere umană de care se bucură astăzi. Demnitatea persoanei umane, egalitatea, integritatea - sunt drepturi inalienabile cu care ne naştem, pe care trebuie să le păstrăm, indiferent de tendinţa socială sau politică. Ele trebuie să fie acel liant care îi uneşte pe oameni şi îi face să fie la fel, indiferent de origine, rasă, religie sau confesiune, crezuri politice sau sociale, principii şi opinii. Demnitatea umană este o valoare universală, care stă la baza funcţionării oricărei societăţi, a respectării tradiţiilor fiecărui grup social în parte, a securităţii internaţionale şi a cooperării între state. Ţara noastră a semnat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului la 14 decembrie 1955, fiind atunci admisă în rândul statelor membre. Ca stat de drept, bazat pe democraţie şi pe respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor săi, România este un membru activ în mediul internaţional în ceea ce priveşte aceste valori universale, fiind parte a pactelor adoptate în cadrul ONU, a Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi a Cărţii Drepturilor Fundamentale. Respectarea şi promovarea acestor fundamente civilizaţionale dovedeşte astăzi, mai mult ca oricând, un progres în orice societate şi garantează o bună funcţionare a acesteia peste veacuri, într-un mediu paşnic în care fiecare persoană trăieşte în siguranţă, în spiritul propriilor tradiţii democratice şi în respect faţă de ceilalţi.

Natalia-Elena Intotero "Preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene - semnificaţia momentului pentru România" Ne despart două săptămâni de preluarea efectivă de către România a primei Preşedinţii rotative a Consiliului Uniunii Europene. Suntem în faţa unui moment unic al parcursului european al ţării noastre, care vine la puţin timp după ce am sărbătorit Centenarul. La 100 de ani de la Marea Unire, România este o ţară puternică şi stabilă, pregătită să preia Proiectul european, un proiect în care liniile directive vor fi valorile europene, astfel încât soluţiile identificate să fie pe măsura provocărilor pe care Uniunea Europeană la traversează, provocări care necesită unitate şi coeziune. Pentru ţara noastră, cea mai bună garanţie a Proiectului european este raportarea la valori solide - pacea, democraţia, libertatea şi respectarea valorilor şi drepturilor omului, şi asigurarea bunăstării economice şi sociale. Viziunea României, în cadrul Preşedinţiei Consiliului UE asupra Proiectului european, este structurată în jurul "coeziunii, ca valoare comună europeană", o coeziune politică ilustrată de nevoia de unitate între statele membre, o coeziune economică şi teritorială, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni, o coeziune socială, importantă prin prisma prezervării celor patru libertăţi ale Pieţei Interne a Uniunii Europene. De asemenea, România va sprijini eforturile Comisiei Europene pentru definirea unei relaţii viitoare între Uniune Europeană şi Marea Britanie. În ceea ce priveşte gestionarea situaţiei în materie de migraţie, Guvernul a subliniat interesul României de a continua eforturile cu privire la conturarea unor politici care să răspundă provocărilor curente la nivel european. Executivul a mai arătat şi că îşi doreşte atingerea unui acord de principiu pe principalele elemente ale Cadrului Financiar Multianual, urmat de un acord ulterior pe durata mandatului Trio-ului. În ceea ce priveşte gestionarea situaţiei în materie de migraţie, a fost subliniat interesul României de a continua eforturile cu privire la conturarea unor politici care să răspundă provocărilor curente la nivel european. Am toată convingerea că va exista o cooperare constructivă cu partenerii noştri europeni în asigurarea condiţiilor favorabile pentru o Preşedinţie a României la Consiliul UE eficientă şi de succes. Este în interesul tuturor ca această cooperare să aibă efecte pozitive pentru întreaga Uniune Europeană, o mare familie în care fiecare voce trebuie să fie auzită.

Liviu-Ioan Balint "Ziua Internaţională pentru o «acoperire universală cu servicii medicale de sănătate»" Astăzi, 12 decembrie 2018, sărbătorim, alături de ceilalţi membri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua internaţională pentru o acoperire universală cu servicii medicale de sănătate. "Acoperirea universală de sănătate" este o dorinţă şi un proiect unitar despre acordarea dreptului la un sistem de sănătate accesibil şi deschis tuturor cetăţenilor lumii. Accesul la servicii esenţiale de sănătate de calitate şi la protecţie financiară în procesul de accesare a acestor servicii îmbunătăţesc sănătatea populaţiei, cresc speranţa de viaţă, protejează ţările de apariţia unor epidemii, reduc sărăcia şi riscul de foamete, creează locuri de muncă, susţin creşterea economică şi egalitatea de gen. Ţările care investesc în acoperirea universală cu servicii de sănătate îşi asigură o dezvoltare sănătoasă a capitalului uman naţional. Este de datoria noastră să atragem atenţia asupra acestei problematici, să încurajăm, prin politicile noastre, accesul oamenilor la un sistem de sănătate care să vină în ajutorul oamenilor care încă nu au acces la servicii de sănătate, din motive financiare sau altele. Sistemul de sănătate este unul în care trebuie, în permanenţă, făcute investiţii, esenţiale în orice stat care are datoria să îşi protejeze cetăţenii şi să le ofere servicii de sănătate accesibile tuturor. Prestarea serviciilor medicale cu adevărat universale necesită o trecere de la proiectarea sistemelor şi instituţiilor de sănătate în jurul bolilor, către serviciile de sănătate proiectate în jurul sănătăţii şi bunăstării oamenilor. Este nevoie de solidaritate, de implicare, de investiţii, de angajamentul tuturor, pentru a realiza acest obiectiv deosebit de important al unei acoperiri universale cu servicii medicale de sănătate, indiferent de statutul economic sau social, de vârstă sau de rezidenţă, deoarece întreaga populaţie are dreptul de a avea acces la servicii medicale calitative!

Ionuţ-Marian Stroe "În România, există un profund dezechilibru între puterile statului" Declaraţiile pe care le-au făcut, la începutul acestei săptămâni, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, reluate şi întărite de premierul de formă al României, doamna Viorica Dăncilă, sunt simptomatice pentru o criză mai profundă a parlamentarismului. Liviu Dragnea, recent demis din funcţia de preşedinte al Camerei, s-a declarat plictisit de dezbaterea parlamentară şi a decis că legi esenţiale precum Codul penal şi Codul de procedură penală trebuie modificate rapid, prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Nu mă voi referi aici la imoralitatea demersului prin care liderii coaliţiei de guvernare decid să schimbe legea pentru a se scăpa pe ei înşişi de procesele penale de care sunt vizaţi. Doresc să atrag atenţia asupra faptului că, în România, parlamentarismul în sine este în criză. Din păcate, în ţara noastră nu mai există o corectă separare a puterilor în stat. Executivul abuzează de puterile sale legislative, până la punctul în care întreg Parlamentul a ajuns să fie o simplă anexă a Guvernului. Deşi ar trebui să fie, conform art. 61, "organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării", Parlamentul nostru a capitulat de multă vreme în faţa Executivului. Momentele când Guvernul poate legifera sunt puţine şi clar definite în legea de căpătâi. Textul constituţional este clar şi, dacă mai era nevoie, a fost explicat pe larg în mai multe hotărâri ale Curţii Constituţionale. Chiar şi aşa, Guvernul român îşi exercită mult prea des competenţa de legiferare "cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază" - Decizia CCR nr. 1431/2010. Instrumentul Ordonanţei de urgenţă, creat exclusiv pentru situaţii de absolută urgenţă, a devenit, în fapt, principalul instrument legislativ în ţara noastră. O consecinţă directă a acestei situaţii este şi hăţişul legislativ în care ne sufocăm. Nu Constituţia şi nu legea sunt vinovate pentru criza în care se află parlamentarismul românesc. Clasa politică este de vină, pentru că a tolerat sau a încurajat activ alunecarea treptată către conducerea ţării nu prin lege, ci prin dictat. După cum vedem acum, acest lucru a deschis larg calea pentru abuzuri majore, care pun sub semnul întrebării statul de drept în România şi chiar apartenenţa noastră la spaţiul valorilor îmbrăţişate de democraţiile occidentale. Cred că se impune ca parlamentarii să îşi ia mai în serios rolul de reprezentanţi ai poporului şi să lase în Parlament dezbaterea pe marginea legilor. Este adevărat, dezbaterea parlamentară este un proces de durată. Dar numai acest tip de dezbatere poate să pună în balanţă toate punctele de vedere de la nivelul unei societăţi. Nu ar trebui să căutăm căi pentru a ocoli procedurile parlamentare, ar trebui să abandonăm prostul obicei de a supralegifera. Ar trebui să avem legi puţine şi dezbătute intens, nu multe şi adoptate în mod netransparent, în vreun birou ministerial. Numai aşa putem salva democraţia românească de la tentaţia autoritarismului dominat de Executiv şi numai aşa putem avea cu adevărat o pace socială pe termen lung!

Cornel Itu "Ziua internaţională a drepturilor omului, sărbătorită în întreaga lume, la 10 decembrie" Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia Naţiunilor Unite, ONU, înfiinţată în cadrul Conferinţei de la San Francisco din 1945, a avut, de la început, printre atribuţii, respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional. Astăzi, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului rămâne o componentă esenţială a identităţii Naţiunilor Unite, iar principiile enunţate în cuprinsul său rămân actuale şi reprezintă un ideal comun al societăţilor democrate, care, prin învăţătură şi prin educaţie, sunt chemate să dezvolte respectul pentru drepturile şi libertăţile enunţate în cuprinsul ei, să asigure recunoaşterea şi aplicarea lor. Esenţial pentru baza oricărei societăţi democratice rămâne primul articol al Declaraţiei Universale, care enunţă faptul că "toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi". În România, drepturile omului sunt reglementate atât prin Constituţie, cât şi prin alte legi şi convenţii la care este parte semnatară. Mă adresez astăzi tuturor factorilor care au un cuvânt de spus în respectarea principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, semnată de ţara noastră încă din anul 1955, pentru ca împreună să continuăm pe drumul democraţiei şi respectului faţă de celălalt, spre atingerea valorilor enunţate în acest act care a întemeiat toate societăţile dezvoltate şi moderne, între care se află şi România!

Luminiţa-Maria Jivan "Avocatul Copilului" În declaraţia de astăzi, am decis să readuc la cunoştinţa publică o instituţie nouă pe teritoriul României, Avocatul Copilului, instituţie prevăzută de Programul de guvernare al PSD, care a fost înfiinţată prin Legea nr. 9/2018 care a modificat Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, adăugându-i un nou atribut, respectiv Avocatul Copilului. Domeniul protecţiei drepturilor copilului a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, constituind o provocare şi un proces de continuă modificare pentru orice stat, menit să alinieze reglementările legale iniţiale şi ulterioare cu standardele internaţionale. Odată cu ratificarea prin Legea nr. 18/1990, de către România, a Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, necesitatea apariţiei acestei noi instituţii în condiţiile dificultăţilor confruntate de copiii din ţara noastră în exercitarea drepturilor lor - excluziune socială, sărăcie, abandon şcolar, migraţia părinţilor etc. - a fost exprimată public atât de parlamentari, practicieni ai drepturilor omului, cât şi de diferite organizaţii nonguvernamentale de profil. Spre exemplu, Organizaţia "Salvaţi Copiii" a susţinut activ şi a promovat această idee de înfiinţare a Avocatului Copilului încă din anul 2001. Astfel, iată că, în 2018, cu ajutorul partidului din care fac parte, această instituţie a fost întemeiată oficial şi legal, având un statut propriu. Până la înfiinţarea Avocatului Copilului, numeroase instituţii guvernamentale din România aveau înscrise în statutul lor protejarea şi monitorizarea respectării drepturilor copilului, nu funcţiona o instituţie specială, total independentă, care să preia aceste atribuţii, aşa cum funcţionează în cele peste 40 ţări europene - Avocatul Copilului -, care poate fi identificat şi sub alte titulaturi, dar cu aceleaşi obiective. Consider că era necesară de multă vreme o asemenea instituţie, în ciuda faptului că există Legea protecţiei copilului şi, desigur, autorităţi publice care se ocupă de "protejarea" valorilor umane care se află în minoritate. Până la apariţia acestei instituţii, toate problemele legate de nerespectarea drepturilor copilului au fost tratate de instituţii care se ocupau de multe alte categorii de persoane, şi anume, copii, familie, tineri, pensionari şi persoane cu handicap. Însă prin această nouă instituţie s-a dorit creşterea gradului de ocrotire a copiilor. Astfel, conform legii, Avocatul Copilului funcţionează sub coordonarea Ombudsmanului din România, iar principalul scop îl reprezintă promovarea şi protejarea drepturilor copiilor în vârstă de până la 18 ani, susţinerea şi încurajarea, respectarea şi promovarea drepturilor copiilor în condiţiile Legii nr. 35/1997, ale Convenţiei pentru drepturile copilului şi ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ceea ce este important de notat este că printre atribuţiile Avocatului Copilului intră soluţionarea sesizărilor individuale făcute de copii sau de reprezentanţii acestora, în legătură cu acţiunile instituţiilor publice din domeniul sănătăţii, educaţiei, protecţiei speciale a copilului, din domeniul aplicării măsurilor privative şi neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind răspunderea penală a minorilor, precum şi ale oricăror instituţii a căror activitate este incidentă domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Prin urmare, această prevedere responsabilizează într-un anumit fel pe minorul până în 18 ani şi îi pune la îndemână o serie de instrumente juridice menite a-l proteja, permiţându-i să sesizeze singur o instituţie a statului atunci când drepturile îi sunt încălcate. Avocatul Copilului va putea decide asupra petiţiilor referitoare la încălcarea drepturilor sau libertăţilor copiilor, va verifica riguros activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite şi va solicita autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor, repunerea în drepturi şi repararea prejudiciilor. În egală măsură, instituţia va colabora cu organizaţiile copiilor şi va transmite informaţiile primite de la acestea către factorii de decizie şi autorităţile competente. De asemenea, va putea formula şi propuneri de măsuri menite să încurajeze participarea copiilor în luarea deciziilor care îi privesc. Pe lângă îndeplinirea atribuţiilor sale, Avocatul Copilului mai are şi rolul de a contribui la diseminarea principiilor Convenţiei ONU la nivelul diferitelor medii sociale, determinând o schimbare a mentalităţilor cu privire la protecţia copilului şi drepturile lui, educarea copiilor pentru conştientizarea propriilor drepturi şi responsabilităţi, creşterea gradului de respect faţă de implicarea copiilor şi a tinerilor în procesul de informare, educaţie şi desăvârşire. Luând în considerare cele anterior menţionate, se poate observa că înfiinţarea acestei instituţii era imperios necesară, venind în ajutorul copiilor care sunt de fapt tezaurul unei ţări. Prin această declaraţie, aşa cum am spus şi la început, am vrut să le reamintesc cetăţenilor că această instituţie este foarte importantă pentru societate şi vine în sprijinul tuturor copiilor din România.

Costel Lupaşcu "Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în domeniul sănătăţii’’ La 1 ianuarie 2019, ţara noastră va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de 6 luni, fapt care necesită o pregătire riguroasă şi profesionistă pentru fiecare detaliu din calendarul de preluare al preşedinţiei. La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, vom fi în centrul procesului decizional european şi vom putea contribui la consolidarea şi la dezvoltarea proiectului european. Conform calendarului, doamna ministru Sorina Pintea a preluat de la omologul austriac Beate Hartinger-Klein mandatul preşedinţiei rotative a Consiliului UE. Preşedinţia României pe domeniul sănătăţii trebuie să continue eforturile pentru a avansa pe agenda Uniunii Europene, asupra temelor cu impact şi beneficii pentru pacienţi. Scopul urmărit de ţara noastră pe timpul mandatului trebuie să fie garanţia accesului la sănătate pentru toţi cetăţenii europeni. Sunt sigur de faptul că România va depune toate eforturile pentru un progres asupra dosarului legislativ privind Proiectul de regulament pentru Evaluarea Tehnologiilor de Sănătate. Programul Preşedinţiei române în domeniul sănătăţii cuprinde 5 teme prioritare, care se referă la rezistenţa antimicrobiană, vaccinarea, accesul egal la medicamente al pacienţilor din UE, mobilitatea pacienţilor şi sănătatea digitală - eHealth. "Rezistenţa antimicrobiană şi infecţii asociate" este o temă care prezintă un interes deosebit pentru statele membre, în condiţiile în care în Uniunea Europeană se înregistrează o creştere a rezistenţei antimicrobiene cauzată de utilizarea iraţională a antibioticelor. Vaccinarea populaţiei reprezintă un alt subiect de interes în condiţiile scăderii acoperirii vaccinale, a creşterii ezitării pentru vaccinare şi a presiunii pentru dezvoltarea de vaccinuri noi şi eficace. Pe acest domeniu, ţara noastră va facilita schimbul de informaţii şi bune practici privind programele de vaccinare în Europa, identificarea de soluţii pentru creşterea ratelor de vaccinare şi o mai bună aprovizionare cu vaccinuri în cadrul unui atelier de lucru organizat la Cluj-Napoca. În ceea ce priveşte accesul la medicamente, Preşedinţia României va continua dezbaterea strategică din cadrul Consiliului privind accesul pacienţilor la medicamente şi terapii inovatoare, accesibile ca preţ. Mobilitatea pacienţilor va fi un subiect abordat în contextul evaluării stadiului aplicării Directivei 24/2011/UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. România va aduce în dezbatere mobilitatea pacienţilor din perspectiva asigurării unui tratament egal pentru toţi pacienţii europeni cu boli rare şi vârsta sub 18 ani. În calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, voi depune toate eforturile necesare pentru sprijinirea şi promovarea activităţilor pe perioada preluării Preşedinţiei Consiliului European.

Petre-Florin Manole "Educaţia pentru drepturile omului, o necesitate, nu un lux" La începutul acestei săptămâni, pe 10 decembrie, s-a sărbătorit, la nivel mondial, Ziua internaţională a drepturilor omului, instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru celebrarea zilei de 10 decembrie 1948. Printr-un act istoric fără precedent, a fost proclamată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, devenită între timp un reper puternic pentru toate statele lumii şi un ideal al oricărei societăţi democratice. Subliniez, astăzi, rolul crucial pe care activitatea Naţiunilor Unite, de promovare a drepturilor omului şi a înţelegerii între popoarele lumii a avut-o pe plan mondial. Educaţia pentru drepturile omului este cheia unei societăţi puternice, unde statul, prin mecanismele sale, trebuie să apere şi să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale, iar cetăţenii să convieţuiască în respect pentru drepturile celor din jur. Însăşi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului consacră, la art. 26, faptul că "învăţământul trebuie să întărească respectul faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale", fiind în sarcina autorităţilor statului să creeze un cadru optim în care copiii, elevii şi studenţii să devină cetăţeni democratici, activi în societatea României de mâine. Din păcate, un raport al Consiliului Europei din anul 2017 ne arată că ţara noastră se află în urmă cu implementarea recomandărilor din Carta Consiliului Europei privind educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului. Profilul de formare al absolvenţilor ne spune că, la finalul clasei a XII-a, elevii trebuie să "participe la viaţa civică prin exercitarea cetăţeniei active şi să manifeste un comportament proactiv şi responsabil în societate", fapt pe care actuala programă şcolară nu îl asigură. De aceea, subliniez nevoia introducerii în curriculumul naţional a educaţiei pentru drepturile omului, astfel încât să creştem generaţii viitoare de cetăţeni care nu stau indiferenţi în faţa abuzurilor şi care înţeleg pe deplin faptul că drepturile omului sunt o necesitate, nu un lux.

Mihai Culeafă "Populismul oferă ţapi ispăşitori, nu soluţii" Italia a modificat recent prevederile din Codul rutier, astfel încât cetăţenilor care au rezidenţă pe teritoriul italian de mai mult de 60 de zile li se interzice să circule cu un vehicul înmatriculat în străinătate. Prevederile legale au intrat în vigoare de îndată, fără nicio perioadă în care să li se dea cetăţenilor de bună-credinţă posibilitatea de a se pune în regulă. Efectele legii sunt abuzive, mulţi cetăţeni români fiind opriţi în trafic şi amendaţi cu sume cuprinse între câteva sute şi câteva mii de euro. Se dovedeşte astfel o discriminare făţişă împotriva unor cetăţeni europeni şi o încălcare flagrantă a dreptului la liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor în interiorul Uniunii Europene. Prin această iniţiativă prost inspirată, Guvernul italian, condus de populişti, se dedă la abuzuri impardonabile. Goana după bani la buget şi tentaţia facilă de a lovi într-o minoritate sunt semnele unui guvern care nu mai înţelege valorile europene, valori care ar trebui să ne unească. Populismul este o concepţie foarte păguboasă, care nu poate oferi soluţii pe termen lung, nici pentru economie, nici pentru climatul politic, nici pentru pacea socială. Efectele acestei atitudini nu se vor lăsa aşteptate şi este de aşteptat ca atmosfera din Italia să devină mult mai tensionată pentru românii de acolo. Solicit pe această cale Guvernului României, în special Ministerului de Externe, să intensifice dialogul cu autorităţile italiene, dar şi cu ceilalţi parteneri de la nivel european, cum ar fi de exemplu Comisia, pentru a se asigura că drepturile românilor sunt respectate pe deplin.

Ştefan Muşoiu "Am reuşit să accelerăm procesul de convergenţă economică!" România trăieşte, astăzi, cea mai bună perioadă din istoria ei, din punct de vedere economic şi social, pentru că a beneficiat în ultimii ani, în special în ultimii doi ani, de un proces de convergenţă economică urgentat, adică de o reducere accelerată a decalajelor faţă de statele din Vest. Este cea mai bună dovadă că PSD şi ALDE au reuşit în aceşti doi ani de guvernare, pe care îi împlinim în curând, să implementeze majoritatea angajamentelor pe care ni le-am luat în faţa românilor, în campania electorală din toamna lui 2016. Da, sunt doi ani de mandat parlamentar, doi ani de guvernare sustenabilă pentru ţara noastră! Şi deciziile în favoarea tuturor românilor nu se vor opri aici! Mai avem de parcurs împreună încă doi ani de guvernare şi de pus în practică şi restul strategiei guvernamentale pe care v-am propus-o în 2016, căreia i-am adăugat noi elemente importante pentru fiecare dintre dumneavoastră la congresul din 10 martie a.c. Aşadar, nu am eliminat nici măcar un singur punct din Programul nostru de guvernare, aşa cum se oboseşte opoziţia să dezinformeze şi să manipuleze în van opinia publică, ci, din contră, am adăugat noi viitoare beneficii pentru toţi românii. Creşterea vitezei de implementare a Strategiilor Wage-led Growth, mai concret creşterea economică pe bază de măriri de salarii şi pensii, şi New Developmentalism, adică intervenţia statului prin scăderea diverselor taxe şi impozite, au condus la o mărire puternică a vitezei de convergenţă în ultimii doi ani, imediat ce PSD şi ALDE au ajuns la guvernare. De asemenea, anul acesta, PIB-ul României atinge 200 de miliarde de euro, cu 4,9 milioane de angajaţi, cu exporturi de aproape 70 de miliarde de euro, cu un salariu mediu de 2.800 de lei - 600 de euro - şi cu un salariu minim de 1.192 de lei - 250 de euro - conform experţilor în finanţe. În baza cifrelor care vorbesc cel mai clar şi mai corect faţă de orice alt analist economic sau politic, trebuie să remarcăm faptul că economia României creşte, la fel şi producţia agricolă, investiţiile, infrastructura se dezvoltă, salariile au fost majorate, iar pensiile vor creşte şi ele din nou în baza legii pe care o promovăm. În plus, cheltuielile cu investiţiile, în primele zece luni ale anului, au crescut faţă de anul trecut cu 75%, fiind la maximul ultimilor cinci ani, atât la valoare nominală, cât şi în preţuri constante. Cu toate că nu doresc sub nicio formă să stric bucuria vreunui coleg privind aniversarea celor doi de la preluarea mandatelor de deputaţi şi de la depunerea jurământului de credinţă faţă de România şi faţă de popor, trebuie totuşi să subliniez că sunt mulţi aleşi care nu vor să vadă aceste cifre. Ba mai mult, au transformat partidul nostru într-o ţintă perpetuă. Toate eforturile adversarilor noştri politici sunt conjugate nu doar ca să ne decredibilizeze pe noi, pe cei aflaţi la guvernare, ci şi ca să inducă alegătorilor ideea că în această perioadă nu s-a realizat suficient din ceea ce am promis sau că ceea ce s-a realizat nu este necesar sau oportun. Mai mult, constat cu îngrijorare că se încearcă să se inculce ideea că Partidul Social Democrat este vinovat pentru toate neajunsurile României actuale. Vă rog să vă amintiţi că nu suntem noi, cei de la PSD, cei care, cu ceva ani în urmă, au tăiat salariile şi au redus pensiile, colorând în portocaliu cei mai trişti ani ai României moderne. Dar, indiferent dacă vă amintiţi sau nu ceea ce liberalii de azi au făcut cu România pe vremea când erau vopsiţi în portocaliu, la sfârşitul anului 2020 cetăţenii vor judeca printr-un nou vot Programul nostru de guvernare şi politicile adoptate deja în intervalul 2016-2020.

Nicolae Neagu "«România educată» - Proiectul propus de preşedintele Klaus Iohannis, calea pentru o viaţă normală, decentă şi prosperă a românilor şi pentru o Românie dezvoltată şi apreciată!" Într-o perioadă complicată, în care Guvernul Dăncilă-Dragnea excelează în neperformanţe economice, în lipsă de viziune şi strategii pentru siguranţa viitorului naţiunii şi a ţării, în anul centenar de sărbătorire a Marii Uniri Naţionale, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, vine şi propune Proiectul "România educată", pe 7 linii de acţiune, proiect care readuce speranţa într-o Românie dezvoltată, demnă şi apreciată şi o naţiune prosperă, sigură şi încrezătoare în viitorul ei, în destinul ei. Da, singura şansă a viitorului sunt copiii, tineretul de astăzi, care peste 10-20 ani vor conduce România. Preşedintele României lansează acest proiect citind cheile cifrelor care configurează dezvoltarea, adică viaţa oamenilor şi a companiilor, observând erorile în care se persistă în ultimii 2 ani de guvernare a PSD, care cu al treilea Guvern Dăncilă, cel mai neperformant guvern al României postcomuniste, taie banii de la educaţie, cercetare, fonduri europene, infrastructură, pentru a-şi rezolva deficitul bugetar. Ce vede preşedintele României, vedem cu toţii, şi anume: Copiii au ajuns în România, cea mai defavorizată categorie de cetăţeni, expusă sărăciei şi segregării sociale. De ce? Pentru că ei nu votează! Jumătate din copiii României trăiesc la ţară, acolo unde nu există mari şanse să performeze. Banii pentru funcţionarea şcolilor de la oraş sunt de fapt puşi "la negru" de cele mai multe ori de părinţi. În scandalul Dragnea, unde erau angajate cele două femei care lucrau pentru PSD Teleorman? La Regia de Apă, la cea de termoficare, la compania de salubrizare? Din aceste companii, fiecare bănuţ are o destinaţie foarte precisă către business-ul privat clientelar. Nu, deci au fost plătite din banii de la Protecţia copilului - copiii nu ştiu să se plângă, să ceară banii sau comisioanele, să facă scandal sau greve! 1. Tânărul român fără viitor care îşi ia lumea în cap. La momentul de faţă nu există un plan clar, oficial, de orientare a economiei către o valoare adăugată mare, prin politici educaţionale. În treacăt fiind vorba, Ministerul Educaţiei Naţionale este condus de Ecaterina Andronescu, cea care a desfiinţat şcolile profesionale, creând, prin premeditare, actuala criză a forţei de muncă din piaţă. A livrat, în schimb marfă la liceele care nu te învaţă nimic şi la fabricile de diplome ale unor universităţi româneşti! 1. Crede ce auzi la televizor şi nu cerceta! România a coborât cu cheltuielile pentru cercetare sub nivelul de la aderarea în UE în 2007, făcându-i pe ceilalţi 27 de concurenţi ai noştri din Europa să-şi frece mâinile de bucurie, căci ştim din regulile simple ale vieţii că a te întâlni cu o piaţă care nu este în stare să-şi producă singură nici măcar mâncarea este o mare şansă! 2. Administraţia Dăncilă-Dragnea tocmai pune o bombă sub viitorul foarte scurt - următorii 10 ani ai României, când, în lipsa educaţiei şi cercetării, vom fi prăbuşiţi economic! Să ne gândim cum salvăm copiii pentru societatea de peste 10-15 ani, cum salvăm tinerii dotaţi şi educaţi pentru economia românească a următoarelor decenii, este o chestiune nu doar de mentalitate, ci de acţiune pentru viitorul României şi al naţiunii române. Acestea şi multe altele l-au determinant pe preşedintele Iohannis să lanseze Programul "România educată". Preşedintele ştie de ce Napoleon Bonaparte, surprins într-o ambuscadă, a decis apărarea în formă de arici şi a ordonat ca "la mijloc să fie puşi savanţii şi măgarii". Se-nţelege că nu erau de faţă savanţi, însă împăratul avea întipărit în minte că savanţii trebuiesc protejaţi - căci fără ei nu ai plan de viitor. La noi, se pare că la mijloc se află acum numai măgarii- savanţi şi viitorii savanţi, copii performanţi, educaţi sunt pur şi simplu alungaţi! Iată de ce, în anul centenar şi în momentul de începere a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, preşedintele României invită clasa politică şi nu numai, la o abordare normală, profesionistă şi demnă asupra viitorului României şi a naţiunii române. Şi aceasta începe întotdeauna cu educaţia, cu învăţătura, cu priceperea, cu performanţa!

Nicolae Giugea "În România se trăieşte mai bine doar pe hârtie!" Zilele lui Liviu Dragnea la conducerea Camerei Deputaţilor sunt numărate. Săptămâna trecută, PNL, alături de celelalte partide de opoziţie, a demonstrat că majoritatea care l-a cocoţat pe Dragnea în scaunul de preşedinte nu mai există în realitate. Dacă Florin Iordache nu s-ar fi prins cu două mâini de scaun, astăzi şi Dragnea şi Iordache ar fi fost deja revocaţi. Cert este că majoritatea care susţine cel mai incompetent guvern din istoria ţării s-a dezintegrat sub greutatea şi neruşinarea minciunilor cu care a fost păcălită populaţia, mulţumită celor aproape 40 de deputaţi ai PSD care refuză să mai gireze acţiunile antinaţionale şi antieuropene ale unei strânsuri de infractori, care cred că România este numai a lor. Majoritatea care s-a făcut ani de zile scut de apărare a corupţilor nu mai există, iar o nouă speranţă a răsărit pentru România. După doi ani de la implementare a Programului mincinos de guvernare, în România se trăieşte mai bine, doar pe hârtie, nu şi în realitate! Haideţi să luăm un exemplu care vorbeşte de la sine. De pildă, în trimestrul al II-lea al anului trecut, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 982 de lei, iar în trimestrul al II-lea al acestui an pensia medie a urcat până la 1.073 de lei. Aşadar, pensia medie a crescut cu 91 de lei, în vreme ce cheltuielile unui pensionar au crescut cu peste 250 de lei, din cauză că preţurile alimentelor sau facturilor au crescut cu peste 20%, fie că vorbim despre energie electrică sau gaze naturale. Tot pe hârtie au crescut şi salariile, căci ceea ce s-a dat de la 1 ianuarie 2018, s-a luat înapoi, în aceeaşi zi, prin tot felul de înşelătorii fiscale, dintre care, transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului a reuşit să genereze pentru unii angajaţi venituri chiar mai mici decât în anul 2017! Mai mult decât atât, angajaţii au fost loviţi nu numai de creşterea spectaculoasă a preţurilor la produsele de bază sau la utilităţi, ci şi de explozia ratelor bancare pentru casele cumpărate prin credite. Nimeni nu poate nega că astăzi, în România, orice creştere de venit provoacă o creştere şi mai mare a preţurilor. De pildă, statistica naţională subordonată direct doamnei Dăncilă, recunoaşte că puterea de cumpărare a scăzut - "indicele pensiei medii reale, calculat raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 98,7%." Altfel spus, majorările de pensii şi salarii pe care le-a făcut PSD-ALDE au determinat, de fapt, o scădere a volumului de produse pe care le cumpără cetăţeanul din magazin. Mă bucur că unii parlamentari de la putere au curajul să recunoască faptul că cele 3 Guverne personale ale lui Liviu Dragnea ne-au dus pe marginea unei prăpăstii extrem de periculoase şi vor susţine demersurile opoziţiei, pentru înlăturarea celui mai sinistru personaj pe care l-a avut România la conducerea ei. Cu toţii ştim că nu dăm portofelul în grija unui hoţ de buzunare şi nici nu ne lăsăm locuinţa în grija unor spărgători de case. De ce oare am lăsa România pe mâna unor infractori care peste 20 de ani au jefuit banii publici, şi-au însuşit judeţe întregi şi braţe de Dunăre, iar astăzi se văd un fel de voievozi luminaţi peste ţară?! Dragnea va pleca, ori de bunăvoie, ori silit, prin revocare şi apoi prin devorare de propriii colegi de partid. Este important, însă, să ne gândim şi ce punem în locul acestei odioase conduceri a Parlamentului şi a treburilor de guvernare. PNL, alături de alte forţe ale opoziţie, este dispus să-şi asume guvernarea acum, până când nu va fi prea târziu pentru români şi pentru România. Avem soluţii pentru toate problemele din economie şi din societatea românească şi avem şi oameni bine pregătiţi! Avem dorinţa de a repara tot ceea ce a distrus regimul personal al lui Dragnea şi de a întoarce România la principiile şi valorile europene: transparenţă, libertate, respect pentru lege şi pentru voturile cetăţenilor. Am toată încrederea că parlamentarii responsabili din toate partidele vor reflecta suficient înainte de a-şi da votul asupra moţiunii de cenzură pe care PNL o depune săptămâna aceasta.

Silviu Nicu Macovei "De ce unii aleg jumătatea goală a paharului?" În ultima perioadă, societatea românească este tulburată de tot felul de subiecte controversate, unele importante, altele, cele mai multe, dezinformări, jumătăţi de adevăr, pe scurt, "petarde". Adevărul de necontestat, cel al creşterii economice a României, constante în ultimii doi ani, de când PSD a preluat guvernarea, este trecut cu vederea de adversari politici care îşi găsesc cu dificultate drumul în opoziţie. Atunci când PSD a fost în opoziţie, a luptat continuu cu regimul lui Traian Băsescu, atât în ceea ce priveşte devalizarea bugetului României, cât şi cu derapajele economice care au sărăcit populaţia ţării noastre. PSD a oferit constant o alternativă şi a construit unul dintre cele mai ample şi mai complexe programe de guvernare. Dovada calităţii sale a fost tocmai încrederea cu care majoritatea românilor ne-au votat tocmai pentru a-l pune în aplicare. Deşi nu ar trebui să ne preocupe dificultatea opoziţiei de a avea un mesaj coerent şi articulat, lipsa de subiecte constructive din discursul opoziţiei este cea care declanşează dezbateri sterile în societate despre subiecte "subţiri". De ce nu vorbim cu toată seriozitatea despre unul dintre punctele cele mai dorite de sindicate şi patronate şi cerute de-a lungul multor ani, şi anume, Legea salarizării unitare? La 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii au beneficiat de o creştere de 25% a salariilor brute. De la 1 martie 2018, medicii şi asistentele s-au bucurat de întreaga creştere salarială prevăzută de lege, urmând ca lor să nu le mai crească salariul până în 2022. Tot atunci, salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 20%. De la anul, creşterile vor continua conform unei grile. Pentru bugetarii din învăţământ, toate creşterile salariale prevăzute în legea salarizării vor fi implementate din 2020, în loc de 2022. De ce nu discutăm matur despre mutarea contribuţiilor şi scăderea impozitului? De la 1 ianuarie 2018, Guvernul a mutat contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi a redus numărul acestora. Contribuţia de asigurări sociale, CAS, este de 25% din salariul brut, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, CASS, este de 10% din salariul brut, iar contribuţia asiguratorie pentru muncă, CAM, este de 2,25%. În acelaşi timp, Guvernul a redus impozitul pe venit de la 16% la 10%. Ne aducem cu toţii aminte de scenariile catastrofale emise de adversarii noştri politici care enunţau savant că românii vor sărăci în urma mutării contribuţiilor. Realitatea şi timpul i-a contrazis fără echivoc. PSD a promis că va aduce demnitate românilor prin a-i scoate din sărăcie. Primii paşi au fost şi cei mai importanţi: Putem continua o listă foarte numeroasă de promisiuni îndeplinite de Guvernul PSD. În schimb, adversarii noştri politici tot speră la o minune realizată fără muncă, prin care să capete din nou guvernarea. Nu au program politic, nu au strategie economică alternativă şi nu au propuneri concrete de miniştri într-un aşa numit guvern din umbră. Doresc să le urez colegilor mei din opoziţia politică sărbători liniştite, cu speranţa că incitarea la tulburarea păcii sociale nu va fi strategia dumnealor de a avansa pe scena parlamentarismului românesc.

Laurenţiu Nistor "Realitatea anului 2018 - economia creşte, salariul minim creşte, pensiile cresc" Produsul intern brut a crescut cu 4,3% în al III-lea trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2017, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS). Economia creşte, salariul minim creşte, pensiile cresc, iar acestea sunt realităţi, nu vorbe. De altfel, vineri a fost aprobată Hotărârea de Guvern prin care se majorează salariul minim brut la 2.080 de lei, respectiv 2.350 de lei pentru angajaţii cu studii superioare şi cu un an vechime în domeniul acestor studii. Această decizie va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată la 2.080 de lei, reprezintă o creştere de 9,47%, iar nivelul de 2.350 de lei, aplicat pentru personalul cu studii superioare şi o vechime în muncă de cel puţin un an, reprezintă o creştere de 23,68%. Premierul Viorica Dăncilă a subliniat şi că informaţiile apărute în spaţiul public, cu privire la îngheţarea unor indemnizaţii, sunt eronate. Aşadar, PSD îşi îndeplineşte angajamentul de majorare a veniturilor populaţiei. Salariile din sistemul bugetar vor continua să crească, potrivit Legii salarizării unitare, adoptată de Parlament. Construcţia bugetului pentru anul viitor are în vedere creşterea salariilor în sistemul public, cât şi veniturile pensionarilor, aşa cum este stabilit în Legea pensiilor. Cu alte cuvinte, salariile şi pensiile nu vor fi îngheţate, ci vor creşte. Nu putem înţelege însă reaua-voinţă a celor care lansează în spaţiul public informaţii eronate. Nu este corect faţă de oameni, pentru că ei nu trebuie să aibă griji nefondate. Iată că Executivul a pus capăt acestor speculaţii apărute în spaţiul public; Programul de guvernare este respectat şi îşi urmăreşte scopul - mai mulţi români în clasa de mijloc. Putem avea simpatii şi antipatii, dar cred că, indiferent de opţiunile politice, adevărul trebuie spus de fiecare dată. Iar acest adevăr este că veştile din economie sunt foarte bune pentru toţi românii, pentru că, indiferent de ce spune opoziţia, românii sunt prioritatea programului nostru de guvernare.

Daniela Oteşanu "Salariile din sistemul bugetar vor creşte treptat până în 2022, conform Legii salarizării unitare" Este o dezinformare, o manipulare aşa-zisa ştire că salariile bugetarilor vor fi îngheţate. Bugetul anului viitor cuprinde majorările de salarii care urmează să se aplice în 2019, potrivit legii salarizării unitare. De asemenea, sunt incluse şi voucherele de vacanţă. Concret, potrivit art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice: "În perioada 2019 - 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin Legea anuală a Bugetului de stat, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)." Proiectul de ordonanţă invocat ca fiind temeiul pentru aşa-zisa îngheţare a salariilor bugetarilor nu se referă la salarii şi nu este un document final. În concluzie, salariile nu vor îngheţa în 2019, dimpotrivă, se va aplica întocmai Legea salarizării unice, cu majorările aferente pentru bugetari. Totodată, în spaţiul public se rostogoleşte o ştire falsă că salariile bugetarilor vor creşte cu 25% în 2019, conform Legii salarizări unitare. Procentul de 25%, care se vehiculează, nu se referă la baza salarială existentă în momentul de faţă, ci la încadrarea în grilele din Legea salarizării. Astfel, în momentul adoptării Legi salarizării s-a prevăzut locul fiecărei funcţii din sectorul de stat pe grila de salarizare. Până în anul 2022 toate salariile trebuie să ajungă la nivelul corespunzător din grila stabilită. În momentul adoptării Legii salarizării unele dintre salarii erau deja la nivelul prevăzut pentru anul 2022. În acest caz nu vor mai fi creşteri până în 2022. Alte salarii, cum ar fi cele ale medicilor, au crescut ulterior, în martie 2018, la nivelul salariilor din 2022. Deci, nici în acest caz nu vor fi majorări în 2019. Sunt însă salarii, care la momentul adoptării Legii salarizării şi după aplicarea majorării din ianuarie anul trecut, se află sub nivelul prevăzut în grilă. Pentru toate aceste salarii s-a stabilit ca diferenţa până la nivelul din 2022 să fie împărţită în mod egal în fiecare dintre cei 4 ani rămaşi de la intrarea în vigoare a legii, până în 2022. Prin urmare, doar în aceste cazuri vor fi creşteri salariale în 2019, şi nu cu 25% din salariu, ci cu 25% din diferenţa rămasă până în 2022.

Claudiu-Vasile Răcuci "România abandonată şi părăsită de tineri" Actualul Guvern, ale cărui zile sunt numărate chiar de către propriii parlamentari din majoritatea PSD-ALDE, se laudă cu falsitate, de dimineaţa şi până seara, că a majorat pensii, că a majorat salarii şi că românii nu mai pot de atâta bine. Guvernul ne sfidează sau ne crede proşti, de parcă noi nu am vedea realitatea cu ochii: spitalele româneşti arată mai rău decât în urmă cu 10 ani, numărul de şcoli fără autorizaţii a rămas neschimbat, şantierele de autostrăzi, începute în urmă cu mai mulţi ani, zac în paragină, iar altele noi nu se demarează, locurile de muncă noi sunt de calitate inferioară şi, deci, slab plătite de către angajatorii sugrumaţi de o politică fiscală absurdă. În tot acest răstimp, de la sărăcia în care se afundă România, tot mai mulţi români nu mai ezită şi, cum au împlinit vârsta de 18 ani, îşi iau paşapoartele şi-şi caută norocul în lumea largă, în afara frontierelor ţării. Au plecat deja peste 4 milioane de românii, iar de când PSD-ALDE guvernează ţara, numărul românilor care s-au săturat să mai aştepte minuni în ţara lor a continuat să crească. Numai anul trecut au părăsit România peste 210 mii de cetăţeni, dintre care aproape jumătate au fost tineri cu vârste sub 25 de ani. Dezastrul demografic pe care îl trăieşte România nu se vede atât de bine în zonele urbane, unde se mai construiesc afaceri, şi tinerii pot să-şi cumpere o casă şi să întemeieze o familie. Dacă veţi merge, în schimb, în satul românesc, acolo unde "s-a născut eternitatea", veţi constata că preotul nu mai ştie să orânduiască un botez, căci nu se mai nasc copii! Satele româneşti arată astăzi sinistru, populate doar de bătrâni pensionari, care aşteaptă în pragul casei ca vreunul dintre copiii plecaţi departe să vină şi să le calce pragul. În mediul rural tot mai multe terenuri sunt nelucrate, livezile sunt îmbătrânite, străzile sunt pline de noroi, iar derdeluşurile, altă dată neîncăpătoare, sunt astăzi pustii. Niciun tânăr care şi-a părăsit casa părintească şi ţara nu a făcut-o de drag, ci de nevoie! După 11 ani în Uniunea Europeană, în România tinerii nu-şi găsesc nici locul de muncă, şi nici speranţa ca să întemeieze o familie. Nu întâmplător, în analizele organizaţiilor internaţionale, ţara noastră este comparată cu Siria sau cu alte state unde au loc războaie sau nenorociri, iar oamenii sunt siliţi să fugă de propria casă. Guvernul ne tot spune că are grijă de cetăţeni şi de viitorul acestei ţări, însă alocaţia de stat pentru copii nu asigură nici măcar preţul a două pâini pentru fiecare zi. De asemenea, Guvernul se laudă că administrează bine ţara şi că românii au toate motivele să se întoarcă în ţară. Într-o ţară în care hoţii şi corupţii sunt puşi paznici la avuţia ţării, în care condamnaţii fac legile şi impostorii scriu normele din societate, niciun tânăr plecat din ţară nu va îndrăzni să se întoarcă. Zilele acestea, unul dintre cei mai prestigioşi demografi pe care-i are Europa, ne spunea, pentru a nu ştiu câta oară, că România se află în riscul de a avea în numai 20 de ani o populaţie înjumătăţită. Altfel spus, toate războaiele prin care a trecut neamul românesc nu au făcut atât rău cât face corupţia şi proasta guvernare pentru ţară. De la PSD-ALDE nu am nici cea mai mică speranţă că ar putea înţelege pericolul care ne ameninţă. Ei au grijă de tinerii şi copiii lor, trimiţându-i la şcoli cu ştaif din străinătate şi asigurându-le acasă averi consistente din banii publici. De ceilalţi români nu le pasă nici cât o firimitură, iar acest lucru se vede în toate acţiunile lor. Un stat capturat de infractori şi condamnaţi penal nu va reda niciodată încrederea cetăţenilor în instituţii şi în viitorul acestei ţări.

Anişoara Radu "Legea pensiilor, o lege necesară" La jumătatea lunii noiembrie susţineam o declaraţie politică în care prezentam principalele modificări pe care Legea pensiilor le aduce. Explicam atunci importanţa adoptării acestei legi, sustenabilitatea ei pe termen lung, calendarul creşterii punctului de pensie, precum şi motivele pentru care legea va fi aplicată în totalitate din 2022. Consider că cea mai importantă prevedere pentru pensionari este cea referitoare la calendarul de creştere al punctului de pensie. Astfel, de la 1 septembrie 2019 punctul de pensie va creşte la 1.265 de lei, în 2020 punctul de pensie va fi 1.775 de lei, iar în 2021 va ajunge la 1.875 de lei. Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2021, cu excepţia: a) art.85 alin.(2) lit.a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019; b) art.85 alin.(2) lit.b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020; c) art.138, art.144, art.147 alin.(2), art. 156 alin.(2) şi (5) şi art.182 alin.(1), care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. În calitate de membru în Comisia de muncă şi protecţie socială am dezbătut proiectul şi am adoptat un raport de admitere pentru noua Lege a pensiilor. Având în vedere complexitatea legii şi numărul semnificativ de amendamente depuse, pot spune că a fost mai degrabă un maraton şi vreau să felicit colegii mei din comisie pentru efortul depus. Unii colegi parlamentari au propus aplicarea creşterii punctului de pensie la 1.875 de lei, încă din 2019. Adoptarea unui astfel de amendament ar fi dus la imposibilitatea aplicării legii. Pe de o parte, nu se puteau recalcula toate pensiile într-un termen atât de scurt, mai ales că noua lege prevede şi recalcularea pensiilor astfel încât persoanele care au lucrat în condiţii similare să aibă pensii similare indiferent de anul în care au ieşit la pensie, iar, pe de altă parte, impactul bugetar trebuie corelat cu prognoza de creştere a PIB-ului. Sper ca legea, în forma adoptată de comisie, să fie votată cât mai repede, iar preşedintele să o promulge înainte de încheierea anului. Cer pe această cale colegilor mei din partidele de opoziţie să susţină adoptarea acestei legi atât de aşteptată de milioane de români şi să nu blocheze, prin greve sau alte tertipuri politicianiste, adoptarea ei. Pensiile nu trebuie să reprezinte un subiect de negociere politică, ci un proiect transpartinic care să ducă la creşterea nivelului de trai al pensionarilor şi la restabilirea echităţii între categoriile similare de pensionari.

Raluca Turcan "Autostrada Unirii trebuie dusă până la capăt!" PNL a susţinut şi a votat în Parlament legea care obligă Guvernul să demareze lucrările la autostrada Unirii. De astăzi înainte vom monitoriza fiecare termen şi fiecare acţiune a Guvernului. Vom sta cu ochii pe fiecare metru de asfalt turnat şi vom verifica fiecare euro cheltuit! Vom împinge de la spate Guvernul să ceară bani de la Uniunea Europeană pentru acest proiect crucial pentru Moldova. În scurt timp, Parlamentul va dezbate Legea bugetului de stat pentru anul 2019. PNL va solicita Guvernului şi majorităţii PSD-ALDE următoarele: Această lege a fost votată de toţi parlamentarii. Guvernul nu poate amâna, modifica sau renegocia ceea ce scrie în lege. În acelaşi timp, oferim garanţii că PNL va fi un partener stabil al asociaţiilor care au militat pentru construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Vom solicita, prin toate instrumentele parlamentare, evaluări periodice din partea Guvernului şi a altor instituţii ale statului. Pentru a nu avea întârzieri de ani de zile, companiile de construcţii vor trebui să aibă termene ferme de finalizare ale autostrăzii!

Alexandru Rotaru "Realizările PSD-ALDE în ceea ce priveşte educaţia, unul dintre cele mai importante domenii la nivel naţional, pun accent pe studenţi" Continuă să existe voci care afirmă că tot ceea ce face coaliţia PSD-ALDE nu este bun, că sistemul de învăţământ este tras în jos de actuala guvernare, că tinerii nu-şi continuă studiile sau pleacă peste hotare. Departe de mine gândul de a afirma că avem un sistem de învăţământ dintre cele mai performante din Uniunea Europeană şi că elevii şi studenţii au tot ceea ce le este necesar, însă, deşi nu este totul perfect, haideţi să vedem şi părţile pozitive asumate şi îndeplinite, de pildă în anul 2017, de actuala guvernare pentru studenţii din România. Coaliţia PSD-ALDE a susţinut şi continuă să susţină activ educaţia. Dacă este atât de necesar pentru unii colegi, putem aminti că Bugetul educaţiei pentru anul 2017 a fost de 25,02 miliarde de lei, înregistrând astfel o creştere cu 3,3 miliarde lei faţă de anul 2016, la această sumă adăugându-se 579,9 milioane lei, credite de angajament, iar în 2018 creşterea a continuat, înregistrându-se tot o majorare faţă de anul 2017. Salariile pentru personalul didactic şi auxiliar din învăţământul preuniversitar şi universitar au fost majorate de la 1 ianuarie 2017, în medie, cu 15%. Începând de la 1 februarie 2017, studenţii înmatriculaţi la forme de învăţământ cu frecvenţă în instituţiilor de învăţământ superior acreditate au început să beneficieze de gratuitate la transportul feroviar, iar elevii din învăţământul obligatoriu, profesional, inclusiv postliceal, liceal acreditat/autorizat, de tarif redus cu 50%. Mai mult, din luna martie 2017, studenţii au primit burse mai mari, cu valori cuprinse între 580 de lei şi 1.000 de lei pe lună, inclusiv în perioada de vară, schimbare care a fost primită extrem de pozitiv. Ca o noutate, odată cu majorarea burselor, acestea s-au putut şi cumula. Astfel că, un student cu bursă socială poate primi, dacă se încadrează, şi bursă de merit. De asemenea, bursa doctorală a fost majorată la suma de 1.450 lei pe lună. Totodată, s-a instituit obligaţia ca Ministrul Educaţiei să prezinte anual, până în data de 15 septembrie, raportul anual asupra stării sistemului naţional de învăţământ, care va fi dat publicităţii. Concomitent, vor fi prezentate direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar şi superior. Un pas foarte important în acest demers. Cu siguranţă ştim cu toţii că în ultimii 20 de ani sistemul de educaţie din România a trecut printr-o serie de reforme, multe făcute doar de dragul de a reforma ceva, că fără educaţie o societate nu poate funcţiona în parametrii normali. Nu trebuie să ne focalizăm doar pe lucrurile negative fără să privim în ansamblu. Este nevoie de o viziune nouă şi stabilă în domeniul educaţiei, adaptată nevoilor şi cerinţelor atât actuale, cât şi de viitor. Este nevoie de implicare şi de dorinţa de a pregăti oamenii pentru viitorul lor, indiferent că unii decid să rămână în România sau nu. Soluţia principală ar putea fi o nouă lege adaptabilă, concisă, şi cuprinzătoare, pentru că reforma în acest domeniu cheie trebuie să fie un proces continuu, adecvat unei societăţi bazate pe cunoaştere, economie de piaţă, competiţie a valorilor sau stat de drept. Politicile în domeniul educaţiei trebuie făcute acolo unde spune Constituţia, adică în Parlamentul României, nu prin diferite comisii ale unor instituţii fără drept de iniţiativă legislativă şi cu atât mai puţin pe Facebook sau alte reţele de socializare, aşa cum am mai văzut în ultimul an. Anumiţi actori politici ar trebui să înceteze cu declaraţiile defăimătoare la adresa sistemului de învăţământ doar pentru a da bine în media, ar trebui să vină cu opinii şi soluţii reale, argumentate şi posibil de implementat. Deşi nu sunt şi suficiente pentru a transforma complet sistemul educaţional în sine, bursele dublate şi posibilitatea cumulării lor, gratuitatea pe trenuri şi Programul "Investeşte în tine" sunt foarte utile şi binevenite pentru un număr foarte mare de studenţi, sunt un început şi un real ajutor pentru mulţi studenţi. Însă este timpul să ne consultăm cu tot mai mulţi adevăraţi specialişti în domeniu şi să punem în aplicare politici publice care să scoată cu adevărat din această criză sistemul educaţional din România, spre binele viitorului acestei naţiuni.

Răzvan-Ilie Rotaru "Începe Programul «Start-up Nation» 2018-2019" Continuarea Programului "Start-up Nation" oferă tinerilor alternativa de a rămâne în ţară pentru a începe aici o afacere. Este o măsură concretă pentru stoparea plecării tinerilor din România. Executivul a aprobat vineri, ordonanţa de urgenţă pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, prin Programul "Start-up Nation", ediţia 2018-2019. De această dată s-a pus accentul pe susţinerea zonelor mai puţin dezvoltate, unde există cel mai mare şomaj şi de unde pleacă cei mai mulţi tineri din România. Acestora li se oferă o şansă foarte bună de a rămâne în ţară şi de a începe o afacere. Principalele modificări aduse ediţiei 2018 a Programului "Start-up Nation" se referă la: Suma maximă ce va fi acordată este de 200.000 de lei/beneficiar, bugetul fiind aprobat pentru 10.000 de proiecte. Aplicaţia pentru ediţia 2018 a Programului "Start-up Nation" va fi activă 30 de zile lucrătoare, din momentul deschiderii. Programul naţional "Start-up Nation" a însemnat în anul 2017, 19.297 aplicanţi înscrişi, 8.444 contracte semnate iniţial, 8100 contracte active, peste 21.000 de locuri de muncă nou înfiinţate şi inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Sunt mulţi tineri, cărora Programul "Start-up Nation" le-a atras atenţia şi care văd în acest program o speranţă şi chiar soluţia pentru a rămâne acasă. Ediţia de anul trecut "Start-up Nation" a fost o reuşită. Cunosc poveştile de succes ale unor oameni care au avut curajul să îşi deschidă o afacere, care au ales să fie pe cont propriu şi care, astăzi, îşi gestionează propriile afaceri, în judeţul nostru. În acest an au fost lansate şi o serie de scheme de ajutor de stat pentru a stimula investiţii care să genereze locuri de muncă în judeţele cu şomaj ridicat.

Elvira Şarapatin "PSD va respecta angajamentele asumate prin Programul de Guvernare, şi va majora pensiile conform noului cadru legislativ din domeniu" Opoziţia critică Guvernul PSD-ALDE că nu majorează punctul de pensie de la 1 ianuarie 2019. PSD va respecta Programul de guvernare şi va acorda majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, aşa cum e prevăzut în Legea pensiilor şi aşa cum s-a ţinut de cuvânt şi cu precedentele creşteri ale pensiilor din 2016 până în prezent. PNL nu are căderea de a vorbi măcar de majorările de pensii, în condiţiile în care ei le-au tăiat, prin creşterea taxelor, când s-au aflat la Guvernare. Spre deosebire de PNL, care a tăiat veniturile pensionarilor, PSD majorează în fiecare an cu valori substanţiale punctul de pensie. Prin urmare, PNL ar trebui să fie ultimul partid care să critice PSD în privinţa majorărilor de pensii şi salarii. Mai mult, tot PNL susţinea că Guvernul acordă prea mulţi bani pe consum, respectiv pe creşteri de pensii şi salarii, ceea ce intră în contradicţie cu poziţia de acum a liberalilor. PSD va acorda majorarea promisă în 2019, aşa cum este prevăzut deja în Legea pensiilor adoptată deja de Senat. Niciodată PSD nu a promis că va creşte pensiile la 1 ianuarie 2019. Termenul iniţial a fost de 1 iulie, iar acesta a trebuit decalat cu două luni, până la 1 septembrie, pentru că în 2018 Parlamentul a adoptat Legea nr. 221 privind grupele speciale de muncă. Acest proiect, care a fost adoptat de Parlament, nu era în Programul de guvernare şi nici nu fusese prevăzut în buget, din acest motiv a fost necesară o suplimentare la rectificarea din vara trecută. La nivelul anului 2019, creşterea pensiilor pentru grupele speciale de muncă are un impact asupra bugetului de pensii de circa un miliard lei. Fiind rezultatul unei iniţiative parlamentare, acest impact nu putea fi anticipat nici în Programul de guvernare, nici în bugetul din 2018, impunând practic o majorare a bugetului de pensii la rectificarea din vară. Din acest motiv a fost necesară decalarea cu două luni a majorării pensiilor din 2019, însă acest lucru era demult prevăzut în Legea pensiilor care se află de ceva timp în dezbaterea parlamentară. În campania electorală, preşedintele partidului Liviu Dragnea şi noi toţi ceilalţi reprezentanţi ai partidului am prezentat un grafic cu evoluţiile economice în toate guvernele de după Revoluţie. La acel moment, până în decembrie 2016, cu guvernele PSD, România a fost mereu deasupra liniei. De fiecare dată când PSD a fost la guvernare, economia României a crescut. De fiecare dată cu PSD la guvernare, nivelul de trai al românilor s-a îmbunătăţit! În schimb, de fiecare dată când adversarii noştri au fost la guvernare, România a fost în declin economic, salariile şi pensiile au fost tăiate, iar puterea de cumpărare a scăzut. Este o realitate rece, a cifrelor economice, care nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. La doi ani de la câştigarea alegerilor, graficul acela confirmă în continuare că România merge bine atunci când PSD este la guvernare! Am avut cea mai mare creştere economică din Europa, am avut cea mai mare creştere a puterii de cumpărare, în ciuda inflaţiei provocată de cauze externe. Am acordat cele mai mari creşteri de salarii şi pensii pe care le-a acordat vreodată un Guvern al României. Este fără îndoială meritul preşedintelui Liviu Dragnea şi al echipei care a lucrat la acest program. Este pentru prima oară când România este guvernată după un program, în care ne propunem mai mult decât doar să supravieţuim. Este o schimbare majoră de viziune, care a fost introdusă de preşedintele Liviu Dragnea şi de cei care au realizat Programul de guvernare.

Ciprian-Constantin Şerban "Respectarea drepturilor omului este viitorul tuturor societăţilor. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la 70 de ani de la adoptare" Pe 10 decembrie 2018 s-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. 10 decembrie 1948 a reprezentat un moment de maturitate în ceea ce priveşte crearea unor principii clare prin care drepturile omului să fie respectate şi consolidate la nivel internaţional. Protecţia şi promovarea drepturilor omului este o temă pe care atât Europa, cât şi mediul internaţional trebuie să o aibă în permanenţă pe agenda politică. Încă din anul 2000 Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European, prin proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, arăta o preocupare solidă cu tema drepturilor omului. Tradiţia a continuat cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, care oferea un cadru juridic clar pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor europeni, dar şi în relaţiile cu ţările din afara Uniunii Europene şi cu instituţiile internaţionale, precum şi în negocierea acordurilor internaţionale. Problema drepturilor omului a devenit mai târziu şi mai sensibilă deoarece, pentru a răspunde noilor provocări, cadrul european, dar şi cel mondial trebuiau să gândească problematica în termeni şi mai complecşi. Astfel, drepturile omului înseamnă demnitate, libertăţi fundamentale, dar şi protecţia datelor care este foarte necesară în lumea noastră dominată de mediul online. Ţinând cont de faptul că tema drepturilor omului are o aplicabilitate largă şi se constituie, totodată, o problemă orizontală care îşi are obiectul în toate domeniile activităţii Uniunii Europene, în aprilie 2016, Consiliul şi Parlamentul European au adoptat un pachet legislativ pentru reformarea şi modernizarea protecţiei datelor cu caracter personal. Drepturile omului au reprezentat, deci, o permanentă preocupare în cultura juridică şi în civilizaţia europeană. Convenţia europeană a drepturilor omului, adoptată în 1950, a fost ratificată de cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Toate cele 28 de state membre ale UE sunt părţi la convenţie. Respectarea drepturilor omului reprezintă un aspect fundamental în strategiile şi relaţiile diplomatice ale Uniunii Europene cu ţările terţe şi cu instituţiile internaţionale. În plus, promovarea drepturilor omului reprezintă, de asemenea, o prioritate în activitatea fiecărui stat european, fapt definit de planul de acţiune privind drepturile omului şi democraţia, adoptat în iulie 2015 pentru perioada 2015-2019. Priorităţile Uniunii Europene au inclus şi în 2018, printre altele, promovarea şi protejarea drepturilor omului la nivel mondial; implicarea în eforturile internaţionale de a realiza egalitatea de gen, promovarea drepturilor femeilor; protejarea organizaţiilor societăţii civile, precum şi a persoanelor care luptă pentru drepturile omului; promovarea respectului faţă de diversitate în toate relaţiile externe; solicitarea acordării de asistenţă internaţională pentru salvarea persoanelor care au nevoie. Toate aceste aspecte putem spune că duc mai departe şi aprofundează ce se stabilea acum 70 de ani prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Provocările permanente, care apar la nivel internaţional, trebuie tratate de toate statele cu maturitate, cu deschidere, transparenţă, dialog şi recurs la principiile fundamentale pe care ni le-au transmis înaintaşii noştri. Drepturile omului înseamnă, înainte de toate, o grijă ca toţi oamenii să se bucure de drepturi civile, politice, economice, sociale şi culturale, ceea ce înseamnă şanse egale de dezvoltare, acces la bunuri şi servicii, educaţie, protecţie, securitate şi tot ceea ce oferă o societate civilizată şi fără ură, dezbinare, intoleranţă şi represiune.

Sorin-Ioan Bumb "Dragnea şi Vâlcov se joacă cu vieţile românilor" Strategia PSD, de a rupe România de Europa pentru a scăpa de puşcărie cuplul Dragnea - Vâlcov, continuă cu un nou episod turnat în laboratoarele PSD. De data aceasta sunt luate la ochi autostrăzile inexistente ale României, pentru care condamnatul penal Vâlcov a găsit vinovatul: unele ţări care nu vor ca noi să avem autostrăzi. Vâlcov nu menţionează însă cine sunt aceste ţări! Dacă e vorba de Congo-Brazaville sau de Trinidad Tobago, invidioase pe succesul Programului de guvernare al PSD, sau dacă e vorba de Germania, Franţa sau Statele Unite, de unde investitori de talie mondială au investit masiv în economia românească şi au costuri suplimentare anuale de ordinul miliardelor de euro tocmai pentru că nu există autostrăzi. Speriat de recentele evoluţii din Parlament, dar şi de faptul că adevărul despre criza politică şi economică din România a început să fie resimţit de tot mai mulţi români, PSD pune toate tunurile pe Europa şi pe instituţiile democratice, singurele care mai pot ţine piept derapajelor dictatorial-paranoice manifestate în ultimul timp de un Dragnea tot mai îngrozit de puşcărie. Încercând să ascundă dezastrul unei guvernări catastrofale, ce a aruncat România pe marginea haosului, Vâlcov revine la retorica agenturilor străine din perioada lui Ceauşescu, încercând să-şi mobilizeze electoratul din localităţile de gen Las Fierbinţi, singurele bazine electorale din care PSD mai poate aduna autocarele cu alegătorii legaţi de ajutoarele sociale precum iobagii de glie. Toată lumea ştie deja că autostrăzile sunt blocate de incompetenţa PSD, al cărui ministru demisionar al transporturilor s-a dovedit a fi mai bun de vornic decât de ministru şi de dorinţa aceluiaşi PSD de a jecmăni cât mai mult de la bugetul de stat. Acesta este motivul pentru care banii europeni stau nefolosiţi la Bruxelles şi pentru care PSD nu a fost în stare decât să amâne, din nou, deschiderea unor cioturi de autostradă pe care orice ţară civilizată le-ar construi în câteva luni. De mai bine de un an de zile, singura prevedere din Programul de guvernare al PSD a devenit scăparea de puşcărie a lui Dragnea şi a găştii sale. Românii au devenit doar nişte cifre într-o statistică, cu care Dragnea şi Vâlcov se joacă după cum le dictează interesul de moment, iar vieţile şi problemele lor au dispărut total din preocupările acestor iresponsabili. Rămâne de văzut ce ne mai pregăteşte, oare, marele strateg pentru viitorul care nu sună deloc bine...

Florinel Stancu "Memorandumul care va permite construcţia de poduri a fost adoptat" Reabilitarea şi construcţia podurilor din România sunt posibile în cadrul proiectelor de reabilitare a unor sectoare de drum mai extinse, dar şi prin programe individuale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Până acum UAT-urile întâmpinau o problemă destul de neplăcută atunci când îşi propuneau să construiască poduri şi podeţe. În conformitate cu prevederile articolului 33 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, există obligaţii exprese pentru unităţile teritorial-administrative, care deţin în proprietatea lor publică lucrări inginereşti de artă (poduri), să asigure secţiunea optimă de scurgere a apelor, pe cheltuială proprie, în limita a două lungimi ale lucrării de artă în albia majoră în amonte şi în limita a unei lungimi ale lucrării în albia minoră în aval, pentru a respecta parametrii avizaţi. Faptul că la fiecare construcţie era necesară soluţionarea condiţionalităţilor aferente emiterii avizului de gospodărire a apelor, urmare a intervenţiei la edificiile existente în albiile râurilor, însemna costuri mai mari şi întârzieri sau amânări în execuţia lucrărilor. În anul 2017, Guvernul României a adoptat un memorandum cu titlul "Adoptarea acordului de parteneriat între solicitanţii de finanţare prin Programul Operaţional Regional (unităţi administrativ-teritoriale) şi instituţii publice pe perioada de valabilitate a contractelor de finanţare", în contextul implementării Programului Operaţional Regional 2014-2020, finanţat din Fondurile Europene Structurale de Investiţii. Având în vedere faptul că trebuie să accelerăm îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare, am solicitat conducerii Partidului Social Democrat, prim-ministrului extinderea acestui memorandum şi în cazul proiectelor finanţate de la bugetul local sau de stat şi am reuşit. În cele din urmă, în colaborare cu Ovidiu Flori, primarul din Işalniţa, Costi Trăistaru, primarul din Cernăteşti, prin discuţii cu alţi primari din Dolj, cu sprijinul domnului Claudiu Manda, preşedintele PSD Dolj, am reuşit să convingem Guvernul de necesitatea adoptării unui memorandum care să presupună "adoptarea acordului de parteneriat între solicitanţii de finanţare prin Programul naţional de construcţii de interes public sau social şi/sau Programul naţional de dezvoltare locală (unităţi administrativ-teritoriale) şi instituţii publice pe perioada de valabilitate a contractelor de finanţare". Memorandumul a fost adoptat în şedinţa Guvernului României din 7 decembrie 2018, iar prevederile sale acordă posibilitatea UAT-urilor să construiască poduri noi care să îmbunătăţească infrastructura din România.

Angel Tîlvăr În medie, pe şoselele din România, în lunile de iarnă, au loc zilnic 72 de accidente, soldate cu 99 de victime. În anul 2017, până la data de 10 septembrie, conform raportului poliţiei rutiere, s-au înregistrat 551 de accidente cauzate de şoferi care au consumat alcool înainte de a se urca la volan, soldate cu 33 de morţi, 152 de răniţi grav şi 529 de răniţi uşor. Toate aceste date arată că este nevoie de o mai bună conştientizare a riscurilor pe care şi le asumă şoferii care se urcă la volan sub influenţa alcoolului, riscuri la care-i expun şi pe ceilalţi participanţi la trafic (pasagerii, şoferi şi pietoni). Este nevoie de politici şi măsuri ţintite şi eficiente pentru a preveni şi gestiona consumul de alcool la volan, mai ales că acest comportament iresponsabil devine o practică şi mai des întâlnită în perioada sărbătorilor. Vrancea este şi ea o regiune care, din păcate, se confruntă cu acest fenomen, al cărui impact este accentuat considerabil de traficul auto intens. Zilnic, în presa locală, regăsim articole despre accidente mortale provocate de şoferi iresponsabili, care se urcă la volan sub influenţa alcoolului, provocând dezastre pe şosele şi distrugând familii nevinovate, despre copii răniţi sau ucişi pe trecerile de pietoni, despre şoferi care acroşează biciclişti sau motociclişti. De altfel, din statisticile prezentate de Serviciul Rutier Vrancea, reiese că alcoolul la volan face ravagii pe drumurile din judeţ, numărul accidentelor crescând de la an la an, iar controalele făcute de către poliţişti se pare că nu îi sperie deloc pe şoferii consumatori. În România, în cazul accidentelor în trafic soldate cu decesul victimei, autorul primeşte cinci ani de închisoare, deseori fiind eliberat după doar trei ani. Cred că pasul cel mai important ar trebui să fie schimbarea legislaţiei rutiere, prin înăsprirea sancţiunilor pentru consumul de alcool la volan. În comparaţie cu alte ţări, legislaţia din România este blândă. În Marea Britanie, autorul unui accident mortal primeşte o pedeapsă de până la 14 ani de închisoare. Experţii OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) au avertizat că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a numărului accidentelor rutiere atribuite consumului de alcool la volan, şi, mai mult, să nu uităm că toate statele şi-au asumat reducerea cu 50% a acestui indicator până în 2020. Un raport al Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că pe şoselele din România au murit anul trecut 1.951 de oameni în accidente rutiere. Conform INS, în lunile de iarnă se petrec cele mai multe accidente grave în România - ianuarie, februarie şi, respectiv decembrie -, nu mai puţin de 6.431 de accidente, care au dus la vătămarea a 8.864 de persoane. 1.300 de accidente rutiere au fost cauzate de alcool, în ultimii doi ani în România. Bilanţul este tragic: 1.900 victime. Datele oficiale ale ALIAT (Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor) arată că, în ciuda înăspririi regulilor de circulaţie cu privire la consumul de alcool la volan, multe dintre accidentele rutiere petrecute pe şoselele de la noi sunt cauzate de şoferii care au condus în stare de ebrietate. În România este nevoie de crearea unui sistem naţional de tratament al dependenţei de alcool, prin înfiinţarea de centre de tratament al dependenţei de alcool finanţate din bani publici. Însă, trebuie luate măsuri de prevenire a acestui fenomen, prin politici şi măsuri ţintite şi eficiente de gestionare a acestui fenomen. Dincolo de reglementările prevăzute de instituţiile statului, sunt necesare măsuri de educare şi conştientizare a riscurilor asociate consumului de alcool înainte de a conduce. În condiţiile în care tratamentul şi prevenirea sunt mai puţin costisitoare decât consecinţele asociate dependenţei - boală cronică, moarte prematură, accidente rutiere soldate cu victime -, consider că pot fi luate măsuri eficiente. Vă pot da câteva exemple: în şcoli şi licee sunt oportune campanii de informare în scopul prevenirii consumului abuziv de alcool, iar pentru medici şi psihologi îmbunătăţirea formării postuniversitare în ceea ce priveşte tratarea persoanelor dependente de alcool. Scopul este ca din ce în ce mai puţine persoane să adopte un astfel de comportament distructiv, care afectează zeci de mii de români anual şi care provoacă tragedii.

Viorel Stan "Depopularea României" Prin intermediul acestei declaraţii doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la situaţia demografică din ţara noastră. De la începutul anului, populaţia României a scăzut cu peste o sută de mii de locuitori. Ţara se depopulează pe zi ce trece şi se confruntă cu o mulţime de probleme care decurg din faptul că rămânem tot mai puţini. Se accentuează criza forţei de muncă prin prisma faptului că populaţia e îmbătrânită şi nu mai are putere să muncească. Numărul celor tineri e tot mai mic, şi nu doar din cauză că ar trebui să crească natalitatea, ci şi din cauză că mulţi dintre tinerii noştri aleg să plece din ţară. Depopularea României, mortalitatea ridicată, natalitatea scăzută, dar şi migraţia sunt probleme reale cu care ne confruntăm. De altfel, anul 2018 este cel de-al 29-lea an de declin al populaţiei ţării noastre. Am avut parte de o scădere naturală apropiată de 70 de mii locuitori şi de o migraţie externă negativă la nivelul anului anterior - 55 mii persoane. Suntem mai puţini cu 120-130 mii locuitori, faţă de începutul anului. Este un declin mare pentru o populaţie rezidentă ajunsă la 19,5 milioane locuitori. Dacă ne raportăm la perioada 1990-2018, vedem că am avut parte de un declin imens, de 3,8 milioane locuitori. În proporţie de aproape 75%, declinul provine din migraţia externă. Dar după anul 2010, declinul populaţiei rezidente are originea dominantă în scăderea naturală a populaţiei. În ultimii ani, numărul născuţilor a oscilat în jurul valorii de 190 de mii, iar cel al deceselor este de 260 de mii. Diferenţa este scăderea naturală - 70 de mii locuitori. Nici la speranţa de viaţă nu stăm prea bine. Datele pentru anul 2017 indică 72 de ani la bărbaţi şi 79 de ani la femei, printre cele mai scăzute din ţările Uniunii Europene. Mai mult, după anul 2013 valorile sunt în stagnare. Previziunile în acest sens nu sunt prea bune. Experţii spun că populaţia rezidentă a României ar putea ajunge, la mijlocul secolului, la 16 milioane de locuitori. Asta dacă nu intervine o redresare considerabilă a numărului mediu de copii aduşi pe lume, de-a lungul vieţii, de o femeie, estimat pentru anul 2017 la 1,6 copii. În curând vom intra în cel de-al 30-lea an de degradare a situaţiei demografice, aşa că suntem obligaţi să luăm măsuri pentru ca acest fenomen să nu se accentueze. Vorbim de măsuri financiare, care sunt importante în programe de redresare a natalităţii şi care oferă părinţilor posibilitatea de a orienta resursele financiare după opţiuni şi preferinţe ale părinţilor şi copilului. Fenomenul demografic e, aşadar, o prioritate. Şi chiar dacă nu stăm prea bine la acest capitol, cu siguranţă ne vom reveni. Am încredere că măsurile luate deja, dar şi cele care urmează să fie implementate vor duce la creşterea speranţei de viaţă. Până acum, măsurile luate au avut un impact pozitiv, iar dacă nu s-ar fi făcut nimic, cu siguranţă datele ar fi stat şi mai prost. Cea mai generoasă măsură de susţinere a natalităţii luată vreodată în ţara noastră este introducerea concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului. Măsura a evitat o veritabilă scădere a natalităţii după anul 2003, prin redresarea acesteia în mediul urban, unde se află majoritatea femeilor salariate beneficiare ale măsurii. De asemenea, schimbările intervenite în anul 2017, în nivelul minim al indemnizaţiei şi neplafonarea acesteia, au efecte pozitive, numărul mamelor beneficiare fiind în creştere. Pe lângă asta, vorbim şi de faptul că alocaţiile pentru copii au crescut, de la 42, la 84 de lei, şi ar putea creşte şi din anul 2019. În plus, familiile care adoptă copii vor primi indemnizaţii de la stat. Guvernul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, cu scopul de a soluţiona unele probleme apărute în implementare, de a reanaliza unele principii ce stau la baza adopţiei, dar şi pentru a adapta legislaţia la realităţile actuale. Aşa că acum copiii pot fi adoptaţi mai repede. În legătură cu sprijinirea creşterii copiilor, anul acesta a mai fost adoptat Programul "gROwth - contul individual de economii Junior", prin care Guvernul a aprobat deschiderea a 3,8 milioane de conturi pentru toţi copiii din România. Părinţii, bunicii, alte rude sau orice alte persoane sau instituţii pot depune bani în aceste conturi, pe numele copiilor, deschise de stat la Trezorerie. Cine depune minimum 1.200 de lei pe an, o medie de 100 de lei pe lună, primeşte an de an o dobândă de 3%/an, precum şi o primă în valoare de 600 de lei. Pentru a le asigura celor mici accesul la educaţie, avem în vedere şi creşterea numărului de creşe şi grădiniţe. În Programul de guvernare există deja proiectul care prevede construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after school. Pe lângă aceste măsuri, Guvernul este în faza de elaborare a Strategiei "România 2040". O strategie care va cuprinde date asupra populaţiei ţării până în anul 2040 şi indicatori ai dezvoltării economice.

Viorica Cherecheş "Natalitatea scade, iar alocaţiile copiilor sunt derizorii" România se situează în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sumele pentru alocaţiile destinate copiilor. Actuala guvernare rămâne indiferentă la nevoile generaţiei viitoare! Chiar dacă la începutul anului 2017 această coaliţie de guvernare susţinea că alocaţiile pentru copii se vor majora, suntem în luna decembrie 2018, şi acest lucru nu s-a întâmplat! Alocaţia a rămas tot 200 de lei pentru copiii sub 2 ani şi 84 de lei pe lună pentru cei între 2 şi 18 ani. Opoziţia a depus un proiect de lege la Camera Deputaţilor pentru majorarea acestor alocaţii, care se pare că stă uitat în sertarele prăfuite ale Senatului României. Din anul 2015 nu au mai existat niciun fel de modificări la Legea privind alocaţia pentru copii, iar natalitatea este în continuă scădere. Declinul s-a accentuat în luna iunie, când s-au pierdut 4.122 locuitori, cu 26,6% mai mulţi decât în aceiaşi lună a anului trecut. Motivul principal este scăderea natalităţii. Statul român nu face nimic să îi convingă pe tineri să-şi întemeieze o familie cu copii, pentru că nu le asigură suficiente creşe şi grădiniţe, nu îi sprijină financiar, nu le asigură locuri de muncă, iar de stimularea financiară, prin majorarea alocaţiilor, nici nu se pune problema! Liviu Dragnea anunţa că va fi lansat un program de încurajare a natalităţii: "care să dea curaj viitorilor părinţi... România are nevoie de copii". Oare acest program a fost lansat în spaţiul cosmic? Pentru că nimeni nu l-a văzut! Oare care sunt condiţiile generoase de stimulare a natalităţii? Mii de cupluri aşteaptă ca statul să facă ceva pentru cei care îşi doresc un copil. Mii de părinţi aşteaptă ca statul să facă ceva pentru educaţia şi viitorul copiilor lor.

Cătălin Cristache "Apel către parlamentarii puterii - nu distrugeţi viitorul copiilor noştri, opuneţi-vă Ordonanţei de urgenţă privind legislaţia penală!" O.U.G. privind modificarea legislaţiei penale din România înseamnă distrugerea totală a încrederii românilor şi europenilor în guvernarea PSD - ALDE. Pe de o parte, ar însemna nesocotirea totală a solicitărilor Comisiei Europene şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia, care au cerut României să pună stop oricăror modificări legislative care ar putea afecta Justiţia. Pe de altă parte, avem de-a face cu un demers profund anticonstituţional. Dacă O.U.G. privind modificarea Codurilor penale este adoptat, cu siguranţă nu vom mai scăpa vreodată de MCV şi nu vom intra în Schengen. Un Guvern care tranzacţionează indulgenţe pentru mai marii politici ai zilei nu poate genera încredere în plan extern. Temerea mea este însă că liderii europeni, într-o perioadă plină de convulsii, vor căuta un ţap ispăşitor pentru situaţia existentă, şi România va fi sancţionată exemplar - infinit mai puternic decât Ungaria şi Polonia. Pe lângă faptul că România va pierde dreptul de vot din Consiliul UE, sunt şanse foarte mari să piardă şi Preşedinţia rotativă a UE, caz fără precedent, dar să aibă şi fondurile europene blocate. Şi nu din 2021, odată cu începerea viitorului exerciţiu bugetar, ci chiar de anul viitor. În plus, O.U.G. privind modificarea Codurilor penale este neconstituţională. Tudorel Toader ar trebui să ştie foarte bine asta, pentru că era membru CCR atunci când s-a decis că Executivul nu are voie să legifereze dacă există un proiect de lege în dezbatere parlamentară. Or, modificările la Codurile penale sunt dezbătute de vreun an şi jumătate de comisia Iordache. În cazul în care O.U.G. este promulgat, devine absolut obligatorie o contestaţie la Curtea Constituţională din partea plimbăreţului Victor Ciorbea, titularul funcţiei de Avocat al Poporului. Trecând peste chestiuni de ordin dogmatic sau axiologic, adoptarea O.U.G. privind Legislaţia penală va însemna un dezastru economico - social pentru români. După ce că economia a aterizat deja forţat, să mai dai şi un astfel de semnal, să sperii investitorii şi să arunci în aer cursul de schimb monetar, este o mişcare sinucigaşă. Dacă ordonanţa de urgenţă despre care vorbea Viorica Dăncilă este promovată prin Executiv, cu siguranţă anul 2019 va fi punctul incipient al unei crize economice grave generate exclusiv de factori autohtoni. PSD-iştii nu vor mai avea scuza crizei economice globale din 2008. Peste toate acestea se adaugă, aşa cum am mai precizat, şi tăierea fondurilor europene. Un O.U.G. privind modificarea Codurilor penale înseamnă sute de mii de români în stradă, cu posibilitatea ca lucrurile să degenereze. Tensiunea de la nivelul societăţii este la cote paroxistice. În aer plutesc vaporii de benzină ai nemulţumirii majorităţii covârşitoare a românilor. Lipseşte doar scânteia ca totul să explodeze. Deci, stimaţi colegi, rugămintea mea este să vă asumaţi rolul pe care vi l-au acordat oamenii care v-au dat votul. Fiţi responsabili şi raţionali, cereţi-i premierului să se gândească întâi la români, şi apoi la obligaţiile faţă de liderii partidelor de la putere. Nu distrugeţi viitorul României doar pentru că puteţi, gândiţi-vă că şi copiii voştri vor rămâne într-o ţară pustiită, dată afară din Europa.

Nicoleta-Cătălina Bozianu "Bugetul de stat pe anul 2019, exerciţii demagogice ale PSD şi un real pericol pentru economie" Au început exerciţiile demagogice ale guvernanţilor pe tema Bugetului de stat pe anul 2019. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, declară: "Facem istorie!". Şi continuă cu o înşiruire a obiectivelor bugetare de la anul: miza pe o creştere economică de 5,5%, deficit bugetar mai mic decât cel din 2018, dar evită să ne spună cât ar fi acest deficit, creşteri de bugete şi la sănătate, şi la educaţie. Şi, mai ales, ministrul Teodorovici nu uită să repete mecanic minciuna pe care echipa lui Liviu Dragnea o propagă din 2016 încoace: încep marile investiţii în infrastructură, adică în autostrăzi. Nu ştiu câţi români mai sunt dispuşi să asculte şi să creadă promisiunile cu iz de basm ale guvernării PSD, dar ştiu că domnul Teodorovici, care, în aceleaşi declaraţii, vorbeşte din nou de majorarea veniturilor populaţiei, omite să ne spună câteva realităţi crunte pentru ţară. Mai întâi, nu ne transmite faptul că Guvernul nu mai are bani de pensii pentru luna decembrie şi se împrumută pe pieţele internaţionale de capital. Apoi, că deficitul bugetar pe care îl are în vedere cabinetul Dragnea-Dăncilă pentru anul 2019, de aproximativ 3,5% din produsul intern brut, ar fi cel mai mare din Uniunea Europeană şi că acea creştere economică prognozată este mult mai mică decât estimările Comisiei Europene (5,5%, faţă de 4 procente). În fine, domnul Teodorovici tace înţelept atunci când vine vorba despre a preciza, cu subiect şi predicat, care sunt acele bucăţi de autostradă pe care le vom vedea construite în anul 2019. Cât despre majorarea veniturilor bugetarilor, dacă creşterile galopante de salarii din ultimii doi ani vor continua şi la anul, atunci - o spune Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România - ne aşteaptă un dezastru financiar-fiscal pe care societatea românească îl va deconta în integralitatea ei. "Facem istorie", afirmaţia arogantă a ministrului Teodorovici, are, aşadar, toate şansele să fie adevărată, însă în sens negativ. Nesupus dezbaterii publice, aşa cum ar fi fost firesc, adoptat cu o viteză şi într-o secretomanie nejustificate, plasat spre dezbatere Parlamentului după un calendar care nu permite nicio discuţie serioasă, temeinică, şi nici amendarea proiectului de către parlamentari, Bugetul de stat pe anul 2019 s-ar putea să reprezinte cea mai grea lovitură pe care guvernarea incompetentă şi demagogică Dragnea-Dăncilă o dă economiei şi societăţii româneşti.

Constantin Codreanu "Ucraina a picat testul de europenitate şi rămâne tributară reflexelor din perioada totalitarismului sovietic" Ieri, la Bucureşti, Ucraina a picat testul de europenitate. În materie de respectare şi asigurare a drepturilor minorităţilor naţionale, ea rămâne tributară reflexelor din perioada totalitarismului sovietic. Ucraina, încă slabă şi complexată, se opune prevederilor cadrului european şi internaţional în materie de minorităţi naţionale şi respinge recomandările Comisiei de la Veneţia. Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale s-a întrunit ieri, 11 decembrie, la Institutul Diplomatic Român din Bucureşti, în cea de-a VII-a sesiune, propunându-şi adoptarea unui Protocol care să cuprindă soluţii punctuale pentru vasta şi complexa problematică în domeniu. Comisia este constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina. Ea reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat. Sesiunile anterioare ale comisiei mixte au avut loc în anii 1998, 1999, 2001, 2002, 2006 şi 2017. Partea română a fost reprezentată în comisie de specialişti din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Din păcate, reprezentanţii Guvernului de la Kiev, în Comisia mixtă, s-au opus mai multor propuneri rezonabile şi perfect euroconforme ale părţii române, şi, astfel, Protocolul comun nu a mai putut fi semnat. Partea ucraineană încearcă să împiedice acordarea de către România a burselor identitare pentru elevii instruiţi în limba română în Ucraina. Aceasta în condiţiile în care în Ucraina există circa 57 de mii de elevi români, dintre care 61% nu sunt instruiţi în limba maternă, făcând obiectul ucrainizării accelerate prin intermediul şcolilor publice. De fapt, discuţiile au fost blocate de către partea ucraineană, condusă de prim-viceministrul culturii Svetlana Fomenko, în momentul în care aceasta s-a opus sintagmei "respectând legile şi recomandările internaţionale". Faptul relevă că Ucraina nu are de gând să respecte prevederile Convenţiei Culturale Europene, ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ale Cartei Europene a Limbilor Minoritare sau Regionale, ale Convenţiei-cadru privind protecţia Minorităţilor Naţionale şi nici recomandărilor Comisiei de la Veneţia în materie de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale. Egoismul naţional de care dă dovadă Kievul politic şi lipsa lui de sensibilitate şi delicateţe politică în chestiunile privind minorităţile naţionale din Ucraina ne aduc în faţă imaginea unui stat post-sovietic care seamănă leit cu antecesoarea sa - Uniunea Sovietică. Aici Kievul greşeşte fundamental. Gesturile sale îndreptate împotriva drepturilor minorităţilor naţionale sunt pe fond şi antiucrainene. Ele aduc Kievului un prejudiciu politic imens şi şubrezesc încrederea partenerilor săi europeni, inclusiv a statelor vecine care au minorităţi înrudite în Ucraina. Acum a devenit şi mai clar de ce Ucraina s-a opus în ultimii 14 ani deschiderii Institutului Cultural Român de la Kiev, cu filială la Cernăuţi, în timp ce ea şi-a deschis un Centru Cultural în Bucureşti, de ce nu şi-a respectat angajamentul înfiinţării unei Universităţi multiculturale la Cernăuţi, de ce numărul grădiniţelor de copii şi al şcolilor cu predarea în limba română este în continuă scădere, de ce statutul de limbă regională al limbii române a fost anulat în multe unităţi administrative de nivelurile I, II şi III, odată cu abrogarea Legii privind bazele politicii lingvistice de stat, de ce Kievul fragmentează artificial minoritatea română în români, moldoveni şi volohi, în timp ce România nu fragmentează minoritatea ucraineană în ucraineni, huţuli şi haholi, de ce Guvernul ucrainean se zgârceşte să finanţeze activităţile culturale ale celor peste 400 de mii de români din cuprinsul statului vecin, când România o face generos pentru ucrainenii din ţara noastră. Să te împiedici de legislaţia internaţională, de normele şi documentele Consiliului Europei sau de recomandările rezonabile ale Comisiei de la Veneţia şi să cazi, e grav. Eşecul negocierilor de ieri-seară, pe marginea Protocolului Comisiei mixte privind minorităţile naţionale, demonstrează că Ucraina este un stat încă bolnav, un stat în suferinţă, care a ieşit formal din Uniunea Sovietică, dar nu poate scoate Uniunea Sovietică din el. Chestiunea Ucrainei nu ţine doar de decomunizare, cum vorbeşte Rada de la Kiev, ea ţine, întâi şi întâi de toate, de desovietizare autentică şi până la capăt. Toată gesticulaţia pro-europeană de până acum a Kievului nu e decât un mimetism ieftin, un balet geopolitic care nu comportă nicio schimbare structurală, de fond, în măsură să transforme inimile şi spiritele oamenilor. Singura soluţie în această situaţie este desovietizarea şi aducerea Ucrainei pe coordonata europeană, care să permită construirea în această ţară a unui regim autentic democratic, în care minorităţile naţionale să se simtă confortabil, nu presate sau ameninţate. Avem cu toţii nevoie de o Ucraină nouă, puternică, stabilă, decomplexată, desovietizată până la capăt, autentic europeană, previzibilă, nu de un avatar sau de o sosie a URSS drapată în bicolor. Să nu scăpăm însă niciodată din vedere situaţia cultural-identitară tot mai dificilă în care se află fraţii noştri români din teritoriile anexate de URSS, a cărei succesoare în parte este Ucraina, şi să manifestăm o solidaritate exemplară în a-i sprijini în dorinţa lor legitimă de a nu cădea pradă deznaţionalizării. Românii din Ucraina nu sunt iobagii Guvernului de la Kiev. Dacă autorităţile de la Kiev vor bloca în continuare rezolvarea bilaterală, pe baza legislaţiei europene, a chestiunilor privind drepturile minorităţii române din Ucraina, va trebui să ne gândim la internaţionalizarea acestor chestiuni.

Ionuţ Simionca "Mi-aş dori din tot sufletul ca Bistriţa să adere la Alianţa Vestului!" Alianţa Vestului, un parteneriat lansat în weekend de primarii PNL din Timişoara, Cluj-Napoca, Arad şi Oradea, este unul dintre cele mai serioase şi mai ambiţioase proiecte din politica românească a anului Centenar. Şi când spun acest lucru, nu mă refer nicidecum la culoarea politică a iniţiatorilor, ci am în vedere faptul că românii nu mai vor să audă de la politicieni vorbe goale, fără legătură cu realitatea. Oamenii vor lucruri concrete care să le aducă condiţii de viaţă mai bune şi speranţe pentru un viitor prosper. Iar în cazul Alianţei Vestului, vorbim de autostrăzi, drumuri şi căi ferate finanţate din fonduri europene direct de la Bruxelles. În acest context, mi-aş dori din tot sufletul ca municipiul Bistriţa să adere la Alianţa Vestului. Cred că cea mai mare greşeală pe care actualul primar ar putea să o facă este să izoleze Bistriţa de partea progresivă a României, de cea conectată la Occident. Nu cred că apartenenţa politică a domnului Ovidiu Creţu, primar al municipiului Bistriţa, trebuie să fie o piedică în calea integrării celor mai bune soluţii politice şi administrative, care să aducă prosperitate bistriţenilor. Domnule primar, Dacă aş fi în locul dumneavoastră, nu aş mai pierde vremea şi aş face tot posibilul să duc municipiul Bistriţa în Alianţa Vestului. Bistriţa nu poate sta pe margine, în afara unei alianţe create de municipii din Transilvania şi Banat care au soluţii concrete la problemele cetăţenilor şi care au demonstrat că fac performanţă. Şi noi, bistriţenii, vrem să fim parte la crearea unei prosperităţi reale în regiune, pentru stoparea migraţiei românilor în Occident şi aducerea înapoi a celor plecaţi la muncă peste hotare. În acelaşi timp, vrem să ne numărăm şi printre beneficiarii acestor proiecte. Şi noi ne dorim îmbunătăţirea radicală a mobilităţii între Bistriţa şi marile oraşe din vecinătate - prin construcţia de autostrăzi, dezvoltarea unei conexiuni de trenuri de mare viteză între oraşele noastre, dezvoltarea unei reţele de transport public interregional şi intraregional, creşterea mobilităţii ecologice prin proiecte de tip tren, tramvai, troleibuz, autobuz electric etc. Şi noi vrem descentralizare administrativă, astfel încât să ne asigurăm dezvoltarea chiar şi în condiţiile unei slabe guvernări. Şi noi, bistriţenii, avem acelaşi mod de lucru cu locuitorii marilor oraşe din Transilvania şi Banat, şi suntem îndreptaţi cu faţa spre vecini, spre Europa, spre viitor. În încheiere, îmi exprim convingerea că nu va trece mult timp până când Bistriţa va fi parte a Alianţei Vestului şi că această alianţă va demonstra că proiectele pe care şi le-a asumat nu rămân la stadiul de vis, ci se transformă în realitate, în folosul României şi al cetăţenilor ei.

Eugen Tomac Situaţia cu care se confruntă, în aceste zile, românii din Italia este una extrem de apăsătoare. Acolo trăiesc, permanent sau provizoriu, peste 1,2 milioane de cetăţeni români care au contribuit în ultimii ani la bunul mers al economiei Italiei şi care s-au integrat fără probleme în comunităţile pe care le deservesc. În ciuda acestor aspecte, ultima perioadă a adus după sine o stare de teamă şi de nesiguranţă continuă. Recentele modificări aduse Codului rutier italian, care interzic persoanelor având rezidenţa în Italia de mai mult de 60 de zile să circule cu un vehicul înmatriculat în străinătate, sunt profund discriminatorii şi îngrădesc libera circulaţie a cetăţenilor europeni, un principiu fundamental înscris la articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Conform noilor prevederi ale Codului rutier italian, dacă ai maşină cu numere româneşti şi permis italian, poliţia îţi ia numerele, te amendează pe loc cu minim 712 euro, şi, în cazul în care în termen de 180 zile nu înregistrezi maşina sau părăseşti Italia, maşina se va confisca de către statul italian. După cum am afirmat în repetate rânduri, în ultimele zile, cred cu tărie că este datoria fiecăruia dintre noi să ne implicăm ori de câte ori cetăţenii români au nevoie. Avem obligaţia să fim cu toţii alături de românii care locuiesc în Italia. De asemenea, avem obligaţia să acţionăm pe toate căile legale posibile pentru ca aceştia să nu fie discriminaţi, nedreptăţiţi şi să nu devină victime ale unor abuzuri în România, şi în niciun alt stat. Aş vrea să subliniez faptul că nu încurajez, în niciun moment, nerespectarea legii. Ea trebuie respectată fără doar şi poate, dar nu vrem ca o măsură internă să afecteze cetăţeni nevinovaţi, cu respect faţă de lege, pentru care Italia este a doua casă. În aceste cazuri, instituţia prevenţiei pentru orice abatere care ţine de siguranţa rutieră internă este fundamentală, iar cetăţenii români trebuie să se simtă în siguranţă şi nediscriminaţi prin aplicarea noilor reglementări ce privesc siguranţa rutieră. Este important ca niciun cetăţean al Uniunii Europene să nu aibă sentimentul că este sancţionat pe nedrept. Insist asupra faptului că avem datoria de a ne implica, de a acţiona unitar şi coerent în sprijinul românilor, de a interveni de urgenţă pentru a identifica o soluţie în cazul românilor din Italia, care au de suferit în urma modificărilor Codului rutier italian. Am acţionat în acest sens mergând personal în Italia, printre românii care sunt afectaţi de aceste măsuri. Mai mult, am transmis o scrisoare deschisă viceprim-ministrului şi ministrului Afacerilor Interne al Italiei, domnul Matteo Salvini, în vederea identificării unor soluţii care să remedieze actuala situaţie. În plus, am adresat premierului Viorica Dăncilă o interpelare, solicitând intervenţia de urgenţă a Guvernului, spre a stopa această stare de tensiune şi nesiguranţă care s-a creat în Italia. De asemenea, voi cere Comisiei Europene un punct de vedere cu privire la corectitudinea acestor modificări şi normele privind implementarea lor în sensul respectării legislaţiei europene în ceea ce priveşte libera circulaţie. Avem peste 1,2 milioane de cetăţeni români care trăiesc în Italia, pe care statul român are obligaţia să îi protejeze şi cărora trebuie să le apere drepturile şi interesele.

Nicu Niţă "Campania de informare publică privind Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene" Ministerul Afacerilor Externe a demarat în septembrie 2017, prin intermediul ministrului delegat pentru afaceri europene, ciclul de conferinţe şi dezbateri publice "Dialoguri Europene", evenimente organizate la Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Piteşti, Sibiu, Slatina, prin intermediul cărora este programat mandatul pe care ţara noastră îl va deţine, în premieră, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019. A fost creat, totodată, în luna iulie 2018, un nou format de discuţii cu cetăţenii despre Uniunea Europeană - #VorbimDespreEuropa, evenimente organizate în localităţile Şag - Timiş, Piatra - Neamţ şi Slobozia, prin intermediul căruia sunt integrate în procesul de reflecţie instituţional privind viziunea României în plan european părerile şi aşteptările reale ale oamenilor, fără intermediari sau bariere impuse de formatele obişnuite de dezbatere. De asemenea, au fost organizate numeroase evenimente publice dedicate Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în străinătate, cu ocazia vizitelor efectuate în statele membre. Consultările cetăţeneşti constituie cadrul democratic pentru a dezbate cele mai importante teme la nivel european, atât cele care privesc direct România şi pe cetăţenii săi, cât şi cele relevante pentru viitorul Uniunii Europene. De asemenea, acţiunile întreprinse în acest cadru vor creşte vizibilitatea domeniului afacerilor europene în plan naţional, în raport cu cetăţenii. Dezbaterile interactive de până acum au evidenţiat percepţia unui bilanţ pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană, precum şi sprijinul cetăţenilor români pentru consolidarea proiectului european, pe baza unor valori comune precum coeziunea şi unitatea. Printre provocările identificate pentru viitorul Uniunii, participanţii au subliniat, în mod constant, importanţa asigurării securităţii cetăţenilor şi asigurării unei dezvoltări economice echitabile la nivel european, pentru a reduce decalajele dintre statele membre. Până în prezent, în perioada iulie-septembrie 2018, Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Institutul European din România au organizat şase evenimente de consultări cetăţeneşti în următoarele localităţi din ţară: Arad, Constanţa, Panciu, Fălticeni, Craiova, Negreşti-Oaş, Târgovişte, Alba - Iulia, Bacău şi Bârlad. Dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei Consiliului UE. Parlamentul Statului membru care deţine Preşedinţia Consiliului UE găzduieşte şi prezidează reuniunea Conferinţei organelor specializate în afacerile comunitare şi europene din Parlamentele Uniunii Europene (COSAC). Această conferinţă are loc o singură dată în perioada de mandat a fiecărei preşedinţii. Practica frecventă este ca preşedinţia să-şi prezinte priorităţile în conferinţa COSAC, în şedinţa pregătitoare a acesteia - reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene sau în conferinţele comune organizate de Parlamentul European împreună cu parlamentele statelor membre. La aceste reuniuni participă şi reprezentanţi ai Directoratului pentru Relaţii Interinstituţionale din Secretariatul General al Consiliului UE, care face rapoarte la finalul fiecărei reuniuni. Mai multe informaţii despre conferinţele COSAC de până acum, precum şi despre diferitele tipuri de relaţionare între guvernele şi parlamentele naţionale cu privire la tematicile europene pot fi găsite pe site-ul COSAC: http://www.cosac.eu/en/. În plus, din luna august 2017, Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, a informat constant Parlamentul României privind etapele şi perspectivele procesului de pregătire a Preşedinţiei României la Consiliul UE, cu scopul de a transparentiza procesul şi de a angaja necesara cooperare interinstituţională pentru a da consistenţă efortului de elaborare a mandatului României pe componenta guvernamentală şi de organizare a activităţii parlamentare din marja preşedinţiei. În sensul acesta, Ministerul Afacerilor Externe - Afaceri Europene a oferit constant şi sistematic elemente de punctaj pentru toţi reprezentanţii Parlamentului care au adresat o astfel de solicitare. Este pentru prima dată când această formă de colaborare este urmărită cu consecvenţă de Ministerul Afacerilor Externe - Afaceri Europene în spiritul bunei colaborări interinstituţionale.

Tudoriţa-Rodica Boboc "Pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene" România va exercita Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, într-o perioadă ce va fi marcată de o maximă responsabilitate pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, în care cetăţenii europeni să aibă sentimentul unităţii, solidarităţii şi a viitorului comun. Deţinerea acestui mandat, o premieră pentru ţara noastră, va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât şi o oportunitate pe măsură. România se va afla astfel în centrul procesului decizional European, având un rol important în facilitarea procesului de reflecţie asupra modului de dezvoltare şi consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar şi, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii. Asumarea, pentru o perioadă de şase luni, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este o obligaţie ce decurge din calitatea de stat membru şi presupune un efort excepţional în direcţia consolidării unei viziuni cu privire la viitorul Uniunii Europene şi creşterii capacităţii administrative necesare îndeplinirii acestui mandat. În exercitarea mandatului său, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene trebuie să acţioneze ca un mediator imparţial şi un facilitator de consens, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia Uniunii, de asigurarea continuităţii agendei europene şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. În calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context European şi internaţional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi în strânsă legătură cu evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative curente, apar a fi, în principal, procesul Brexit, Cadrul Financiar Multianual dezbaterea privind viitorul UE. Pentru asigurarea continuităţii activităţii Consiliului pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună, în grupuri de trei, denumite Triouri. România va deschide Trioul de preşedinţii din care mai fac parte Finlanda şi Croaţia Coordonarea procedurilor şi proceselor pe o perioadă de 18 luni este importantă pentru succesul implementării obiectivelor strategice ale Consiliului Uniunii Europene şi, implicit, al negocierilor iniţiativelor legislative în format interinstituţional. În acest context, coordonarea, în cadrul demersului de elaborare a Programului comun de lucru al Trioului de Preşedinţii, cu priorităţile fixate de Consiliul European, cu obiectivele politice definite de Parlamentul European şi cu Programul de lucru al Comisiei Europene, este de maximă importanţă. Prima reuniune a Trioului de preşedinţii România - Finlanda - Croaţia a avut loc în 25 septembrie 2017, la Bruxelles, la iniţiativa României, în marja Consiliului Afaceri Generale, în avans faţă de calendarul oficial al Consiliului UE. A doua reuniune a avut loc în 22 ianuarie 2018, la Bucureşti, iar la 11 septembrie 2018 s-a desfăşurat, la Zagreb, cea de-a treia întâlnire la nivel de ministru/secretar de stat pentru afaceri europene. Pe baza contribuţiilor celor trei state membre ale Trioului de Preşedinţii, Secretariatul General al Consiliului a transmis, la 26 iulie 2018, proiectul programului de lucru al Trioului pe 18 luni. În perioada septembrie-octombrie 2018 vor avea loc consultări ale Trioului, la nivel etnic, cu Secretariatul General al Consiliului, Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă, în vederea obţinerii unui acord provizoriu asupra textului. În luna noiembrie 2018 sunt prevăzute consultări finale între cele trei state membre, în vederea definitivării documentului. Textul final al documentului va fi prezentat în reuniunea COREPER II şi aprobat în reuniunea Consiliului Afaceri Generale din luna decembrie 2018.

Neculai Iftimie "Autostrada de legătură între Moldova şi Transilvania prinde viaţă" Autostrăzile şi drumurile publice din România reprezintă componentele principale ale sistemului naţional de transport şi constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Cadrul general al politicii în domeniul sus-menţionat constă în asigurarea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin construirea, modernizarea, dezvoltarea şi administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea drumurilor existente, a podurilor şi a tuturor facilităţilor aferente. Fondurile acestor deziderate sunt deja asigurate atât de bugetul de stat, cât şi prin acorduri de finanţate cu diferite bănci europene şi fonduri comunitare nerambursabile. România are cele mai proaste drumuri din Europa. La categoria "reţele rutiere" România ocupă un loc catastrofal, locul 121 din 144 de state monitorizate, potrivit datelor publicate în raportul World Economic Forum. În Europa suntem pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, şi în rest avem în urma noastră doar Rusia, Moldova şi Ucraina. Evaluarea infrastructurii la nivel global este cuprinsă între 1 (minimă) şi 7 (maximă). România a fost evaluată cu 2,8, la fel ca Brazilia, Costa Rica şi Liban. Rusia, pe care noi am depăşit-o, are o evaluare de 2,7. Evoluţia tehnică în domeniul construcţiilor de autovehicule rutiere a dus la sporirea traficului, uzura şi degradarea infrastructurii rutiere existente, împiedicând desfăşurarea circulaţiei rutiere în condiţii de siguranţă. În prezent, legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe 3-4 drumuri naţionale care fac faţă cu greu traficului. În acest context, autostrada Iaşi - Târgu Mureş - Ungheni, legiferată, va deveni o alternativă atractivă pentru traficul naţional şi internaţional de tranzit care se va desfăşura în Coridoarele de transport pan-European IV şi IX. Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, denumită şi autostrada Unirii este amplasată şi în Moldova, singura regiune istorică fără autostradă. Lipsa acestei autostrăzi în regiunea Moldova a condus la un decalaj economic pronunţat faţă de celelalte regiunii ale ţării. Astfel s-a instalat fenomenul de depopulare, demoralizare şi de o slabă industrializare. Realizarea autostrăzii ar contribui semnificativ la reducerea decalajelor dintre regiuni, atragerea investiţiilor străine directe, crearea de conexiuni rapide şi noi locuri de muncă. Construcţia autostrăzii Unirii a devenit în sfârşit realitate prin votul din Camera Deputaţilor şi promulgarea legii de Preşedintele României. Autostrada va fi finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau parteneriat public-privat. Deşi discuţiile au fost aprinse, termenul pentru execuţie a obiectivului autostrada Unirii este de 4 ani, de la intrare în vigoare a legii nemaifiind necesară parcurgerea procedurilor birocratice. Nu cred că marea problemă o constituie costul de execuţie, întrucât beneficiile vor fi substanţiale. În condiţiile legii adoptate şi a factorilor implicaţi, îmi este greu să cred că autostrada nu va fi finalizată la termen, întrucât este un obiectiv prioritar în Programul de Guvernare şi în MasterPlanul General de Transport al României.

Adrian-Mihăiţă Todoran Îmi exprim public admiraţia pentru prestaţia doamnei Vasilica. Sigur, presa taxează fiecare silabă nereuşită, colegii o bârfesc pe la cafele, iar opoziţia o critică în fiecare zi. Nu trece bine o ştire de tot hazul cu Vasilica dând-o rău de gard, că apare alta, la fel de hazoasă. E clar, femeia are potenţial şi trebuie să apreciem asta. Cineva trebuia să ne facă să uităm de minunatele producţii "BD în acţiune", ale căror replici au amuzat generaţii la rând. Că nu avem autostrăzile, spitalele, creşele sau şcolile profesionale promise la întronarea sa la Cotroceni e o altă chestiune, pentru care nu trebuie să ne pierdem speranţa că premierul ştie ce face! Uitaţi, de pildă la Transporturi, că tot ne plângem că nu avem autostrăzi cum trebuie, deşi banii din rovinietă ar ajunge să facem câteva sute în fiecare an, Vasilica s-a arătat neiertătoare şi l-a trimis la plimbare pe şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Foarte bine că plăteşte cineva factura în ţara asta. Era şi cazul. Cu un acar Păun toţi suntem datori. Şi e bine că perseverenta Vasilica l-a chemat la raport pe neisprăvitul din cauza căruia nu avem autostrăzile promise şi l-a dat afară. Aşa trebuie. Mână de fier şi niciun regret. Iar pentru că tot suntem în luna cadourilor, îi sugerăm doamnei de fier a Guvernului să aducă nişte surprize şi pentru ceilalţi "acari Păun" din listă, cadorisindu-i cu câte o demitere obligatorie. Primul ar fi, evident, personajul ce nu înţelege nimic din responsabilităţile pe care le are, ministrul Lucian Şova. Or, poate avem parte de un şoc la sfârşitul anului şi vedem suta de kilometri de autostrăzi finalizată, aşa cum doamna Vasilica ne-a promis la început de mandat. Cine ştie... Nu ne pierdem speranţa. E posibil ca madam Vasilica să afle că nu doar Acarul Păun demis - şi foarte bine că l-a demis - e problema, ci însăşi Vasilica, a cărei prestaţie la şefia Guvernului e un dezastru sinonim cu neputinţa României de a avea un Guvern responsabil, fapt pentru care îşi va accepta neputinţa şi va demisiona. Sau aşteptăm prea mult? Drumuri bune!