Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa, dragi colegi! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 noiembrie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Începem, ca de obicei, cu Grupul parlamentar al PSD. Dacă domnul Vasile Cocoş este? Da, este. Vă rog.
Vasile Cocoş Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi prezenţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii vor linişte, în ultimele zile până la sărbătorirea Centenarului Unirii". Peste câteva zile vom marca un secol de la naşterea statului român, un secol de încercări şi provocări, de război şi dictatură, de tranziţie, de revoltă şi dezamăgire, de criză şi austeritate, de schimbări şi speranţă, care ar fi trebuit să ne facă mai puternici şi mai uniţi. 1 decembrie 2018 nu va fi doar o celebrare a trecutului, a jertfei înaintaşilor noştri, care au făcut posibilă realizarea unui ideal naţional, ci şi ocazia potrivită de a ne conecta la prezent, la locul pe care îl avem în Europa şi în lume, de a fi conştienţi de adevărata noastră valoare. România este astăzi un partener credibil pentru aliaţii săi din NATO şi Uniunea Europeană şi are capacitatea de a furniza încredere şi stabilitate într-o zonă cu tensiuni şi riscuri. Peste câteva zile, România va prezenta bilanţul istoric al celor 100 de ani de modernitate, dar în acelaşi timp va prezenta proiectul următorilor 100 de ani, din care trebuie să rezulte clar ce fel de Românie vrem să lăsăm moştenire copiilor şi nepoţilor noştri. Centenarul Marii Uniri ne oferă astăzi posibilitatea de a reflecta asupra evenimentelor istorice, culturale, politice, tehnice petrecute în ultimii 100 de ani. Pentru noi, românii, este foarte important să respectăm valorile tradiţionale ale poporului nostru. Românii din ţară şi din afară urmăresc cu mare interes acest eveniment şi îşi doresc ca politicienii sa fie mai toleranţi şi uniţi, să lupte împreună pentru ca România să rămână unită şi puternică. Anul Centenarului Unirii României a devenit un moment foarte important pentru români, deoarece este premergător preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România. Tot în acest an este sărbătorit şi Anul European al Patrimoniului Cultural. Acest an reprezintă un bun moment de conştientizare a valorilor culturale româneşti care trebuie amintite pentru a fi cunoscute şi noilor generaţii. În cadrul evenimentelor dedicate Centenarului, şi Biserica Ortodoxă Română joacă un rol important în viaţa spirituală a poporului român. Modul în care va fi marcat Centenarul Marii Uniri, modul cum va fi proiectată imaginea naţiunii noastre, va aduce un plus de valoare României de mâine. Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD. 7 noiembrie 2018.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Laurenţiu Leoreanu.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Sărut mâna! Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică este legată de trecerea la nivel cu calea ferată de la ieşirea din Roman spre laşi, E85, o chestiune de viaţă şi de moarte. În calitate de parlamentar de Neamţ, este datoria mea să folosesc toate metodele de care dispun, pentru a atrage atenţia Ministerului Transporturilor asupra unei chestiuni care poate pune în pericol nu doar viaţa locuitorilor din municipiul Roman, dar şi a tuturor celor care tranzitează judeţul Neamţ, pe relaţia nord-sud, în Moldova. În ciuda demersurilor numeroase pe care le-a făcut administraţia locală, de a convinge CFR de necesitatea de a repara, de a reabilita trecerea la nivel cu calea ferată de pe DN2 - E85, de la ieşirea din Roman spre laşi, Ministerul Transporturilor pretinde că nu înţelege cât de serioasă este această chestiune. Înţeleg că este o problemă pentru guvernarea PSD-ALDE să construiască chiar şi un kilometru de autostradă, dar repararea unei treceri la nivel cu calea ferată, ce-i drept, singura de acest gen pe E85, nu ar trebui să îi dea atâtea bătăi de cap. Domnule ministru Lucian Şova, nu cred că vreţi să aveţi pe conştiinţă viaţa vreunei persoane ce poate suferi un accident din cauza acestei treceri de cale ferată. În plus, este inacceptabil că autorităţile locale au primit răspuns că Ministerul Transporturilor nu dispune de fondurile necesare pentru reabilitarea acestui obiectiv. Au fost purtate discuţii pe plan local, pe plan regional, primarul municipiului Roman a mers la Ministerul Transporturilor pentru a discuta această chestiune, dar degeaba. Deşi în primăvară au fost executate lucrări de reparaţii de către echipele Primăriei Roman, administraţia locală nu poate investi în lucrări de reabilitare, cheltuieli de capital, în zonă, pentru că spaţiul este privat, deţinut de proprietarii căilor ferate. Doar Ministerul Transporturilor, prin CFR, poate dispune executarea lucrărilor. Starea de degradare a trecerii la nivel cu calea ferată este continuă şi are un ritm alert, riscul de accidente fiind unul major. Domnule ministru Lucian Şova, vă spun şi aici, de la tribuna Parlamentului, este absolut necesar ca această chestiune să fie soluţionată de urgenţă. În acest context, domnule ministru, vă rog să dispuneţi de urgenţă repararea trecerii la nivel cu calea ferată, la ieşirea din Roman spre laşi. Remedierea acestei treceri la nivel cu calea ferată este importantă, deoarece va contribui la prevenirea unor potenţiale evenimente nefericite, poate chiar a unor pierderi de vieţi omeneşti, fiind într-o stare impracticabilă în acest moment. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Circumscripţia Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Silviu Dehelean? Nu este. Domnul Bende Sándor. Vă rog.
Sándor Bende Stimată doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Forţa de muncă din România, încotro?". În Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe anul 2016, un capitol important se referă la situaţia şi evoluţia economică din ultimul deceniu. Dacă îmi permiteţi, voi cita din acest raport: "România se află în cea mai favorabilă situaţie economică din ultimul deceniu, având în vedere creşterea economică solidă însoţită de crearea de noi locuri de muncă într-un ritm accelerat şi majorarea veniturilor populaţiei, inflaţia redusă şi deficitul extern scăzut". Pe hârtie, lucrurile sunt frumoase. În realitate însă, avem de-a face cu o situaţie extrem de gravă, cel puţin în ceea ce priveşte forţa de muncă. Da, mediul economic din România oferă în ultima perioadă nenumărate posibilităţi de angajare. În schimb, forţa de muncă calificată lipseşte cu desăvârşire, lucru arătat şi prin cifre oficiale. De exemplu, în 2017, un studiu realizat de ManPower Group arată că România se situa pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă, 72% dintre companiile româneşti având dificultăţi să ocupe posturile vacante. Se pune întrebarea firească: cum se face că, în condiţiile în care se creează multe locuri de muncă, companiile din România au mari dificultăţi să ocupe posturile vacante, explicând faptul că nu există oameni calificaţi să facă munca pe care ei o caută. Potrivit unui studiu, "România se dovedeşte incapabilă de ani buni să reţină şi să atragă talente, iar angajabilitatea noilor absolvenţi este alarmant de precară. Un angajator român evaluează, în medie, 14 candidaţi până îl găseşte pe cel potrivit, iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni, conform unui studiu efectuat de Millward Brown, în parteneriat cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Ejobs, în 2015, pe un eşantion de peste 400 de companii". Din păcate, şcolile profesionale şi liceele profesionale nu mai au aceeaşi importanţă pe care o aveau la începutul anilor '90. Dintre absolvenţi, foarte puţini îşi găsesc loc de muncă în specializarea pe care au dobândit-o. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu facultăţile care scot pe bandă rulantă tineri cu diplomă, dar foarte puţini profesează în domeniul în care s-au specializat. Avem deficit de forţă de muncă în construcţii, industrii, producţie, şi exemplele ar putea continua. Profesia de inginer este din ce în ce...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit cele trei minute.
Sándor Bende ...mai marginalizată, iar absolvenţii sunt nevoiţi să se specializeze şi într-un alt domeniu pentru a putea munci. Pe de altă parte, în momentul în care un dezvoltator caută un inginer, trebuie să-şi ia o marjă serioasă de timp pentru a-l găsi. Care este soluţia? Cum anume văd această problemă Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Economiei? Mi-e teamă că la aceste întrebări este foarte greu de răspuns. Trebuie realizate strategii pe termen lung, care să cuprindă toate aspectele enunţate mai sus şi, mai cu seamă, consider că trebuie implicare din partea tuturor factorilor de decizie. Nu este de ajuns să constatăm că forţa de muncă din orice domeniu pleacă în străinătate, trebuie să şi acţionăm pentru a o păstra în ţară. Vă mulţumesc. Deputat Bende Sándor, UDMR.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Florică Calotă este? Nu. Domnul Marius Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi transmite un mesaj: "Să vă fie ruşine!". Am sesizat, din capul locului, că adoptarea grăbită şi pripită a Legii privind Codul administrativ, la presiunea PSD-ALDE-UDMR, servea exclusiv unor scopuri politice egoiste, clientelare, unor potentaţi privilegiaţi, neavând nicio legătură pragmatică cu nevoia reală de reforme structurale profunde în administraţia publică locală. Curtea Constituţională a României a admis sesizarea iniţiată de Partidul Mişcarea Populară şi a stabilit, prin decizie, că această lege este, în ansamblu, neconstituţională. O palmă ruşinoasă pe obrazul Parlamentului României! Arătam că, prin Codul administrativ, limba maghiară devenea a doua limbă oficială în România, că era neconstituţională obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale, nu doar la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi a serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci şi în cazul instituţiilor publice aflate în subordinea acestora, organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi a instituţiilor prefectului. Arătam că era ignorată deliberat obligaţia constituţională a existenţei unei ponderi semnificative, ca premisă a folosirii limbii materne pentru persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale, în relaţia cu autorităţile publice, pragul de 20% devenind opţional, fiind lăsat în voia şi la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane din cadrul instituţiilor sau a autorităţilor cu conducere unipersonală. Arătam că pensiile speciale pentru aleşii locali, introduse prin Codul administrativ, încălcau principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Mai mult, Codul administrativ permitea numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici - prefecţi, şefi de servicii deconcentrate ale ministerelor -, care deveneau demnitari cu patalama politică. Se încălcau, astfel, şi obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice, pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Sunt doar câteva dintre argumentele pe care le-am invocat pertinent şi răspicat, dar s-a dovedit că vorbeam în pustiu. O coaliţie politică a trădării naţionale şi-a primit acum pe deplin "răsplata" din partea Curţii Constituţionale a României. Să vă fie ruşine celor care aţi votat, în deplin dispreţ, respectiva Lege neconstituţională privind Codul administrativ al României! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Andi Grosaru. Vă rog.
Andi-Gabriel Grosaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. "Ziua Forţelor Armate italiene" se intitulează declaraţia mea politică. În fiecare an, pe 4 noiembrie, italienii se reunesc pentru a sărbători Giorno delle Forze Armate, Ziua Forţelor Armate italiene, o zi a unităţii naţionale menite să comemoreze victoria Antantei în Primul Război Mondial şi să se constituie într-un tribut adus forţelor armate italiene din trecut şi prezent. Anul acesta are o semnificaţie aparte, prin simbolistica Centenarului, marcând împlinirea a 100 de ani de la Acordul de încetare a focului semnat de Austro-Ungaria, în data de 4 noiembrie 2018, marcând sfârşitul ostilităţilor şi victoria Italiei şi a ţărilor aliate în Marele Război. Ziua Forţelor Armate italiene este un motiv de bucurie în România, ţinând seama de alianţa noastră tradiţională. Am luptat împreună în Marele Război pentru realizarea idealurilor de unitate naţională, am suferit înfrângeri, dar de fiecare dată am reuşit să ne ridicăm împreună. Sacrificiile făcute de către soldaţii italieni în timpul Marelui Război şi până în prezent, în cadrul diferitelor teatre de operaţiuni, nu sunt şi nu vor fi niciodată uitate. Italia şi România au o îndelungată istorie comună. Şi acum, în anul Centenarului, marcăm 100 de ani de prietenie şi interese comune. Cu acest prilej, Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT. - a depus coroane de flori la monumentele eroilor italieni din cadrul Cimitirului italian Ghencea. Au fost comemoraţi, cu acest prilej, acei militari care s-au sacrificat pentru idealul naţional în Italia şi străinătate, în decursul ultimului secol, militari ai căror descendenţi formează minoritatea italiană de astăzi. Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Adrian Dohotaru?
Adrian-Octavian Dohotaru Declaraţia mea politică se numeşte "Apocalipsa economică - mituri despre creşterea salariului minim". Deloc surprinzător, anunţarea creşterii salariului minim, sau chiar corelarea cu un coş de consum, iniţiativă legislativă pe care am depus-o în Parlament, a venit cu un cor de vaiete care ne ameninţă că declanşăm apocalipsa economică. Investitorii străini vor fugi, micii antreprenori vor trage obloanele, iar inflaţia va depăşi nivelul celei din Venezuela. Aceleaşi poveşti le auzim de fiecare dată, dar apocalipsa întârzie să vină. Din contră. Cel mai des, zilele acestea, auzim că salariul minim creşte, dar nu şi productivitatea. În realitate, conform celui mai recent studiu Syndex privind salariaţii din România, "între 2010 şi 2017, productivitatea a crescut cu 36%, în timp ce remunerarea salariaţilor a crescut cu doar 20%". Productivitatea, contrar miturilor propagate de patronate, a crescut şi continuă să crească în ritm accelerat: "În 2008, costul mediu total al unei ore de muncă era de 17,8 lei, în timp ce valoarea adăugată produsă în medie pentru o oră de muncă era de 23,5 lei; raportul dintre productivitate şi cost era de 132%. În 2017, costul orar al muncii era de 29,2 lei, în timp ce productivitatea orară crescuse la 47 de lei. Raportul dintre productivitate şi cost crescuse la 161%.". Chiar dacă productivitatea este la 56% din media U.E., şi asta doar pentru că avem o agricultură de subzistenţă extinsă, care e luată în calcul, salariile sunt doar la 20%. Dreapta neoliberală, care există şi în PSD, mai zice: "Dacă creşteţi salariul minim, dispar locurile de muncă şi intră lucrătorii în şomaj". Fals! Deşi salariul minim s-a dublat în ultimii 6 ani, economia a crescut cu 500 de mii de locuri de muncă, cum se arată şi în ziarul "Financiar". O altă grijă este legată de inflaţie. Inflaţia a crescut un pic peste aşteptări în România, dar să nu sărim cu cauzalităţi atribuite ideologic. Nu am văzut încă studiul care să demonstreze că efectul inflaţionist al salariilor este determinant în creşterea totală a inflaţiei, prin raport, să zicem, cu relaxarea fiscală de care beneficiază capitalul şi zonele salariale cu niveluri foarte mari de retribuire sau, prin liberalizare, creşterea preţurilor la energie. Până atunci să o spunem clar: inflaţia a crescut peste tot în Europa, şi România este parte din trend. De ani de zile, deflaţia a fost principalul inamic la nivel macro. Da, România este în plutonul fruntaş la creşterea inflaţiei, dar nu este un caz bizar. Rata inflaţiei, pe ultimul an, în România, este sub cea din Marea Britanie şi la nivel similar cu cea din Cehia. Problema e alta. În lipsa posibilităţii negocierii contractelor colective de muncă, salariile nu au ţinut pasul cu creşterea salariului minim, astfel ajungând ca ponderea contractelor la nivelul salariului minim să crească de la 8%, în 2011, la 47%...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit trei minute.
Adrian-Octavian Dohotaru ... anul acesta. Închei imediat. Ceea ce este tragic e că, deşi creşte salariul - nesustenabil, spune dreapta orbită ideologic -, el nu creşte suficient. Oamenii continuă să plece din ţară, tot mai puţin fiind dispuşi să se sacrifice, pentru că nu suntem în stare să trecem la un model de dezvoltare sustenabil şi just, adică salarii mari, nu profit mare ca până acum. Românii merită mai mult! Dacă nu reuşim să avem un trai decent, atunci, după cum întreabă campania celor de la Demos, "Pentru ce mai muncim?". Cu respect, Adi Dohotaru, deputat de Cluj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Vasile Cîtea? Vă rog.
Vasile Cîtea Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Respectul faţă de cetăţeni, ridicat la rang de lege!". Dragi colegi, Deşi în ultima perioadă Guvernul României este asaltat de atacuri disperate lansate de cei care, din punct de vedere politic, se apropie de "obştescul sfârşit", Programul de guvernare îşi urmează cursul, fără a depăşi ţintele de deficit bugetar. Cunoaştem faptul că măsurile sociale promovate de Guvernul Dăncilă au provocat un veritabil cutremur în rândul opoziţiei româneşti, care, neputincioasă politic, lansează tot felul de scenarii neverosimile, în ceea ce priveşte viitorul Coaliţiei de guvernare. Aşa cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică, viitorul Coaliţiei de guvernare nu poate fi pus sub semnul întrebării, deoarece s-a guvernat cu mult simţ de răspundere şi se va continua să se guverneze în folosul cetăţeanului român. Astfel, după ce, în cazul medicilor, în materia salarizării, au fost preluate şi puse în plată, anticipat, grilele reglementate pentru anul 2022, a venit rândul profesorilor să se bucure de o mărire a salarizării, începând cu 1 ianuarie 2019. Aşadar, salariul unui profesor cu 25 de ani vechime se va ridica până la 5.276 de lei, urmând ca un profesor cu studii superioare de lungă durată să ajungă la un venit de 4.477 de lei. În mediul universitar, un profesor universitar va câştiga, începând cu anul 2019, un minim de 9.289 de lei, urmând ca să se îmbunătăţească şi situaţia asistenţilor universitari, aceştia ajungând la un minim de 3.700 de lei. În administraţia publică centrală şi locală urmează alte creşteri salariale, după majorarea din anul 2017 şi după indexarea de 17% oferită în anul 2018. Atât în cazul profesorilor, cât şi în cazul funcţionarilor, tendinţa creşterilor salariale se va menţine şi în anul 2020, până la atingerea pragului specific clasei de salarizare proprii. Tot de la 1 ianuarie 2019 se va mări salariul minim brut pe economie la 2.080 lei, iar prin modificarea Codului muncii, anunţată de ministrul Olguţa Vasilescu, se va introduce în legislaţia specifică instituţia salariului minim brut diferenţiat, în funcţie de studii şi de vechime. Astfel, pentru angajaţii cu 15 ani vechime, salariul minim brut va avea valoarea de 2.350 de lei, ceea ce înseamnă un plus la net de aproape 200 de lei, mărire aplicabilă atât sectorului de stat, cât şi sectorului privat. De acelaşi tratament juridic se vor bucura şi angajaţii care, deşi nu vor avea 15 ani vechime, au studii superioare finalizate, şi în cazul acestora salariul minim brut ridicându-se la valoarea de 2.350 de lei. La capitolul pensii menţionăm creşterea pensiei minime obligatorii la 640 de lei, urmând ca în fiecare an această valoare să fie indexată cu minim 10%. De o creştere mai spectaculoasă se bucură punctul de pensie, care se va majora în anul 2019 la 1.265 de lei şi apoi, în anul 2020, în două marje, de la 1 aprilie, la 1.400 de lei şi, de la 1 octombrie, la 1.775 de lei, după ce, din decembrie 2016 şi până azi...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi!
Vasile Cîtea ...punctul de pensie a avut deja o creştere de 14,7%, alături de celelalte măsuri sociale, şi anume scutirea totală de impozit la pensiile de sub 2.000 de lei de la cota iniţială şi până la 16%, măsură de care au beneficiat cei 1.227.018 de cetăţeni. Aceste cifre confirmă faptul că Guvernarea PSD-ALDE este o guvernare serioasă, care îşi duce la îndeplinire, fără excepţii, Programul de guvernare cu care a câştigat încrederea cetăţenilor români. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Florin-Claudiu Roman.
Florin-Claudiu Roman Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia politică de astăzi se intitulează "PSDragnea îndatorează România pentru generaţii întregi". Deşi România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de doi ani de zile România trăieşte doar pe datorie. Astfel, în urma unei întrebări pe care am adresat-o, în calitate de deputat, ministrului finanţelor publice, mi s-a răspuns că, în perioada ianuarie 2016 - septembrie 2018, guvernele de stânga PSD-ALDE au împrumutat România cu 20 de miliarde de euro şi, în concluzie, pe fiecare român, cu 1.006 euro. Numai în primele luni ale acestui an, PSDragnea a îndatorat România cu 9,8 miliarde de euro. Ca să înţeleagă şi colegii din majoritatea parlamentară despre ce vorbim, Boc, cel pe care dumneavoastră îl înjuraţi de fiecare dată şi îl huliţi de fiecare dată - pe o scădere economică şi o criză economică majoră de minus 3% -, a luat 13 miliarde de euro de la FMI, bani pe care i-a adus în Banca Naţională. Dumneavoastră, pe creştere economică, luaţi 20 de miliarde împrumut, fără să faceţi niciun proiect de investiţie major. Practic, lunar, Guvernul Dăncilă împrumută România şi românii cu un miliard de euro pentru a plăti pensii şi salarii, în condiţiile în care investiţiile au scăzut la un nivel istoric. Vă reamintesc, stimaţi colegi, chiar colega dumneavoastră, comisarul european Corina Creţu, v-a atenţionat cât se poate de elegant şi înţelept că nu sunteţi în stare să atrageţi bani europeni pentru spitalele regionale, că nu sunteţi în stare să atrageţi bani europeni pentru Autostrada Moldovei şi aşa mai departe. Înţeleg că banii europeni nu-i sunt necesari Guvernului Dăncilă, cu toate acestea, aşa cum am spus, ne împrumutaţi, stimaţi colegi din majoritatea parlamentară, cu 20 de miliarde de euro, de când aţi preluat guvernarea. Românii trebuie să ştie că dumneavoastră, în campania electorală, aţi promis cu totul altceva, şi îmi pare rău că nu vă mai văd la televiziuni sau la tribuna Parlamentului, stând cu acel Program de guvernare pe piept, din care reciteaţi ca din Sfânta Biblie. Aţi promis spitale regionale. Unde sunt? Aţi promis kilometri de autostradă şi n-aţi fost în stare să semnaţi măcar pentru un kilometru. Îl înjuraţi pe Ponta, dar trăiţi de pe ceea ce a produs guvernarea Ponta. E trist, stimaţi colegi din majoritatea guvernamentală, că pentru dumneavoastră România se reduce la a executa ordine de partid. Vă mulţumesc. Florin-Claudiu Roman, deputat al PNL de Alba.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Mihai-Cătălin Botez? Nu este. Domnul Dan Rădulescu? Vă rog.
Dan-Răzvan Rădulescu Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se referă la vizita ministrului mediului în Chile. Stimaţi colegi, Stimate colege, Problema poluării din România a rezolvat-o. Ţara noastră a devenit un model de bune practici în Europa, privind garantarea dreptului constituţional la un mediu sănătos. A reuşit să facă din Ploieşti unul dintre cele mai verzi oraşe din lume. Vă întrebaţi care este numele acestei "eroine"? Însăşi Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministru al mediului, cea care, după ce a rezolvat problemele României, a decis să treacă la salvarea planetei. Sigur, pe bani publici şi în interes de serviciu. Aşa că a început prin a vizita America de Sud, mai precis Statul Chile, după cum se laudă într-un comunicat de presă. Şi nu numai atât! Dându-şi seama că bieţii chilieni habar n-au cum stă treaba cu aerul curat şi corelarea morbidităţii cu efectele poluării, a trebuit să facă musai o vizită fix în Insula Paştelui, una dintre cele mai exclusiviste destinaţii turistice de pe mapamond, pentru că: - citez - "Efectele schimbărilor climaterice" - şi continui citatul - "creşterea nivelului de ambiţie în lupta globală împotriva schimbărilor climatice", după cum menţionează comunicatul de presă emis publicului, ulterior surprinderii cu ocaua mică a renumitei ministrese, luptătoare pentru dreptul la viaţă al oamenilor şi activistă de renume mondial. Acum, ce să mai zicem şi noi, muritorii? Oare să-i reamintim în şoaptă de cele 110 măsuri pentru ploieşteni, pe care le promitea prin mai 2016? S-o arătăm cu degetul când o vedem pe stradă? Să tot votaţi încă o dată "măreţul" ALDE, care, în combinaţie cu şi mai "măreţul" PSD, tocmai a făcut din România o ţară ca afară! Vă mulţumesc. Dan Rădulescu, deputat al USR Prahova.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Benkő Erika? Vă rog.
Erika Benkő Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Despre urşii care pun în pericol viaţa oamenilor din judeţul Covasna". Natura din judeţul Covasna este minunată şi unică. Suntem foarte mândri de pădurile noastre virgine şi de fauna sălbatică bogată. În ultima vreme, însă, s-a răsturnat echilibrul între om şi natură şi s-a destrămat armonia convieţuirii între oameni şi animalele sălbatice. Nici nu ne mai surprinde faptul că, în judeţul Covasna, urşii se plimbă liber prin localităţi, punând în pericol viaţa şi siguranţa oamenilor. Vă puteţi imagina cum este să ieşiţi dimineaţa din casă, să mergeţi la muncă, şi să vă întâlniţi cu un urs? Pentru că în satul Bicfalău asemenea incidente se întâmplă destul de des. Vă puteţi imagina ca în curtea şcolii unde învaţă copilul dumneavoastră ursul să facă ravagii în fiecare noapte? Asta se întâmplă în satul Olteni. Nu numai că un urs intră în mod regulat în curtea şcolii, dar a şi ucis un cal, tocmai în curtea şcolii. Credeţi că aşa ceva este normal? Conform primarului din localitate, 50 de copii se află în pericol, primăria nu mai are cum să-i protejeze, iar cea mai bună soluţie ar fi relocarea sau împuşcarea animalului. După părerea mea, este foarte important să avem grijă de mediul înconjurător şi de natură şi să avem grijă de fauna sălbatică. Dar nu putem să facem acest lucru în dauna siguranţei oamenilor şi în niciun caz nu putem permite ca urşii să ameninţe siguranţa copiilor în curtea unor şcoli, căci, înainte de toate, cel mai important este protejarea vieţii omeneşti. Trebuie să protejăm urşii în natură, dar în niciun caz nu putem permite să se plimbe liber prin localităţi. Locuitorii afectaţi din zonă sunt disperaţi. Lor nu le pasă că, în loc de găsirea unei soluţii, autorităţile competente dau vina una pe cealaltă, şi nu le pasă nici de explicaţiile oferite de autorităţi. Vor doar să trăiască în siguranţă. Prin urmare, rog ministrul competent să ia toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile similare cu cele din Olteni şi pentru a soluţiona problema ursului care face ravagii în zonă. Vă mulţumesc pentru atenţie. Erika Benkő, deputat al UDMR de Covasna.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Mihai Niţă? Nu. Domnul Daniel Olteanu? Domnul Constantin Codreanu.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte. Bună dimineaţa, distinşi colegi. În luna septembrie, l-am interpelat pe ministrul culturii şi identităţii naţionale, domnul George Vladimir Ivaşcu, în legătură cu necesitatea ridicării unor monumente de for public ale lui Vasile Stroescu, mare patriot şi filantrop român din Basarabia, artizan al Marii Uniri de la 1918 şi primul preşedinte al Parlamentului României Mari. Înaintea Marii Uniri, Vasile Stroescu a construit şi a reparat, pe banii săi, 216 biserici ortodoxe şi greco-catolice româneşti - repet, 216 - şi 96 de şcoli româneşti - repet, 96 - în special în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, dar şi în Regatul României. A finanţat Fondul Cultural Român din Transilvania, Asociaţia "Astra", Fondul Ziariştilor Români din Transilvania şi băncile private româneşti. A fost primul mare donator pentru construcţia unei catedrale naţionale în Bucureşti. Altfel spus, efortul său financiar a depăşit efortul statului român pentru susţinerea instituţiilor şcolare şi bisericeşti ale românilor, din acea perioadă. Vasile Stroescu nu are egal în istoria naţională. Niciun alt român nu a pus vreodată la dispoziţia naţiunii şi statului român o avere personală atât de mare. Crezul său s-a rezumat la următoarele: "Carte şi iar carte! Şcoli şi iar şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe, bogăţii ce nu se pot fura şi nu se pot gâtui... Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării şi a neamului meu cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea, eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea". Acest om merita să aibă sute de statui în faţa instituţiilor din toată ţara, pe care le-a ctitorit şi le-a susţinut financiar atunci când erau ameninţate cu dispariţia. Ca primul preşedinte al Parlamentului României Mari şi singurul basarabean care a avut o funcţie atât de înaltă în istoria naţională, ar fi meritat să aibă o statuie sau măcar un bust în faţa Parlamentului. Nu a fost să fie. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ne-a anunţat că nu a avut, nu are şi nici nu intenţionează să aibă nici cea mai mică iniţiativă de ridicare, în Bucureşti şi în Alba Iulia, în anul Centenarului Marii Uniri, pe banii satului român, a unor monumente de for public ale inegalabilului patriot şi mecenat Vasile Stroescu. Este şi acesta un semnal, din păcate negativ şi nemeritat, pe care Bucureştiul, în comoditatea sa birocratică, îl dă milioanelor de români basarabeni. Fac un apel la preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului. Domnule Dragnea, domnule Tăriceanu, dacă ministrul Ivaşcu sabotează ridicarea, de statul român, a măcar unui monument de for public al primului preşedinte al Parlamentului României, vă rog să manifestaţi dumneavoastră iniţiative pentru repararea acestei situaţii ruşinoase, în timpul scurt cât a mai rămas până la încheierea anului Centenar. Ministrului Ivaşcu, incapabil de iniţiativă, îi solicit de la această înaltă tribună parlamentară să-şi prezinte demisia de onoare şi să lase loc, în funcţia de ministru, unui alt român care vrea şi ştie cum să cinstească memoria monumentalei personalităţi a românului basarabean Vasile Stroescu, cel mai mare mecenat al naţiunii române. Aducându-i un omagiu meritat lui Vasile Stroescu, statul român, recunoscător, va transmite un semnal concret generaţiilor actuale şi viitoare de români basarabeni, în spiritul Declaraţiei noastre din 27 martie anul curent, prin care ne-am exprimat dorinţa de realizare a celui de-al treilea proiect de ţară al României, după integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, şi anume, ReUnirea celor două state...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Constantin Codreanu ... româneşti. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Mihaela Huncă.
Mihaela Huncă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Elaborarea unei noi legi a educaţiei". Stimate colege şi stimaţi colegi, Prin două adrese, una din octombrie 2017, iar alta, din martie, 2018, Ministerul Educaţiei Naţionale şi-a asumat, prin doi miniştri, atât elaborarea proiectului unei noi Legi a educaţiei, cât şi consultarea în acest sens a tuturor factorilor implicaţi în sistemul de învăţământ, autorităţi publice centrale şi locale, organizaţii ale părinţilor, elevilor şi studenţilor. Mai mult, Ministerul Educaţiei Naţionale a transmis, în mod oficial, prin ministrul de la acea dată, domnul Liviu-Marian Pop, că îşi propune ca dezbaterile asupra proiectului legislativ să fie eşalonate pe întreg parcursul anului şcolar şi universitar 2017-2018, astfel încât, în luna mai 2018, proiectul de lege să fie depus în Parlament, creându-se condiţiile intrării în vigoare în acest an şcolar. Suntem în luna noiembrie 2018. Nu doar că nu s-au creat condiţiile intrării în vigoare a acestei atât de necesare legi în anul şcolar 2018-2019, dar nici măcar nu a fost elaborat proiectul noului act normativ şi, evident, nu s-a desfăşurat nicio dezbatere pe această temă. Cred că este suficient să adaug că, în condiţiile în care peste 40% din textul actualei Legi a educaţiei naţionale a suferit modificări, generând carenţe mari în funcţionarea sistemului de învăţământ, o astfel de atitudine din partea Ministerului Educaţiei Naţionale este incalificabilă. Dragi colegi, în aceste condiţii, degeaba mai afirmăm că o educaţie de calitate este prioritate naţională. Este inutil să mai cerem managerilor unităţilor şcolare performanţă şi eficienţă, atât timp cât suntem incapabili să le oferim cadrul legislativ obligatoriu pentru atingerea acestor indicatori. Vă mulţumesc. Deputat al Pro România, Mihaela Huncă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Laura Moagher, vă rog.
Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Uniunea Europeană, mai aproape de cetăţeni". Dragi colegi, În luna mai a acestui an, Comisia Europeană a făcut public pachetul legislativ privind Politica de coeziune 2021-2027, în centrul preocupărilor Comisiei aflându-se obiective importante a căror îndeplinire să asigure stabilitatea, libertatea, securitatea, pacea şi solidaritatea socială. Prin publicarea acestui pachet, care vizează aplicarea unei politici de coeziune incluzive, Uniunea Europeană urmăreşte accentuarea caracterului social al Europei, dar şi o mai mare apropiere, a instituţiilor europene, de cetăţeni. În contextul în care România va prelua Preşedinţia Consiliului Europei, de la 1 ianuarie 2019, trebuie avut în vedere ca ţara noastră să urmărească ca politicile Uniunii Europene să se raporteze la principiul coeziunii, ca un factor permanent şi definitoriu, astfel încât coeziunea să devină o valoare comună europeană. Stimularea convergenţei economice şi sociale, concomitent cu sprijinul acordat regiunilor, în valorificarea pe deplin a globalizării, dar şi înzestrarea acestora cu instrumente adecvate pentru o creştere solidă şi durabilă este obiectivul principal al modernizării politicii de coeziune propuse de Comisia Europeană, o politică în care digitalizarea, inovarea, transformarea economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie abordate ca factori principali care pot genera rezultate semnificative în economia ţării noastre şi, implicit, în economia Uniunii Europene. România trebuie să-şi concentreze atenţia şi pe lupta cu schimbările climatice, dar şi pe invenţii în tranziţia energetică şi energia din resurse regenerabile, această politică având drept scop principal crearea unei Europe mai ecologice, fără emisii de carbon. Un alt obiectiv important din politica de coeziune propusă este şi acela al dezvoltării infrastructurii, a reţelelor strategice de transport şi a reţelelor digitale, elemente determinante în crearea unei economii durabile şi solide, elemente care să asigure o conectare facilă şi eficientă între state. Concretizarea obiectivelor pilonului european al drepturilor sociale, sprijinirea ocupării forţei de muncă, incluziunea socială la standarde ridicate de calitate şi accesul egal la asistenţă medicală, dar şi sprijinirea strategiilor de dezvoltare la nivel local şi dezvoltarea urbană durabilă în întreaga Uniune Europeană vor duce în final la o Europă mai apropiată de cetăţeni. Uniunea Europeană trebuie să asigure cetăţenilor săi stabilitate, securitate, solidaritate, pentru că avem nevoie de o Europă mai puternică, mai coezivă şi mai integrată. Avem nevoie de o Europă clădită pe direcţii şi obiective comune, consensuale, care să ţină seama de evoluţiile sociale şi demografice din spaţiul Uniunii Europene şi care să creeze un cadru favorabil dezvoltării echilibrate a statelor membre şi a regiunilor, generând o reducere a decalajelor din spaţiul Uniunii Europene! Chiar dacă nevoia unei infrastructuri solide este un obiectiv permanent al nostru, România trebuie să analizeze cu mare atenţie propunerile de obiective specifice şi să asigure eligibilitatea tuturor acţiunilor care să răspundă nevoilor de dezvoltare, în acord cu nevoile politicii europene. Iar în ceea ce priveşte condiţiile prealabile pentru eligibilitate, dar şi evaluarea obiectivă din partea Comisiei Europene, România trebuie să fie tratată în mod egal cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Antoneta Ioniţă?
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Afară cu PSD din PSD!". Mare păcat că nu mai trăieşte Nenea Iancu! Să fi văzut el ce se întâmplă azi, în Parlamentul României, ar fi avut suficiente subiecte de inspiraţie pentru a scrie în "Moftul Român". După ce am fost intoxicaţi cu tot felul de poveşti, astăzi aflăm că principala problemă a guvernării se află de fapt în interiorul partidului de guvernământ. "Puciştii din interiorul PSD au dat valiza celor de la Rise Project" - declara unul dintre parlamentarii social-democraţi, care îi mitralia pe cei care nu se aliniază în spatele liderului suprem. Aşa că, în urma unei şedinţe de partid, au fost înfieraţi doi pucişti, nedemni de a mai fi alături de colegi la înfăptuirea măreţului Program de guvernare. Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de prezenţă în interiorul PSD, Adrian Ţuţuianu a fost aniversat prin excludere. Social-democratul a fost înregistrat în timp ce îşi exprima admiraţia faţă de câţiva dintre colegii săi: "Ministrul economiei e atât de prost că nu poate asculta mai mult de cinci minute când cineva îi vorbeşte, ministrul muncii face parte din categoria celor care, dacă s-au aşezat pe un scaun, sunt şi ei mai deştepţi, Mihai Tudose e un tâmpit, iar Dragnea e un condamnat politic care o să ia bătaie de la Iohannis de-l zvântă". Ce să mai zic? Curat murdar, monşer! Luptele pentru ciolan, din interiorul PSD, unde îşi mai aşteaptă rândul, ca să fie sacrificaţi, Paul Stănescu sau Gabriela Firea, chiar nu m-ar interesa. Numai că ceea ce se întâmplă de câteva săptămâni încoace îmi dă senzaţia că PSD încearcă de fapt să găsească vinovaţii pentru cea mai dezastruoasă guvernare postrevoluţionară. Partidul de guvernământ pare să fi luat decizia: afară cu PSD din PSD! Nici asta nu ar fi treaba noastră, a celor din opoziţie, doar că mult prea preocupaţi de aceste bătălii interne, cu scop numai de ei ştiut, PSD-iştii ignoră principala lor obligaţie, şi anume, guvernarea. Stimaţi colegi şi colege de la PSD, în locul acestei comedii pe care o oferiţi românilor, nu ar fi mai potrivit să vă aplecaţi pe cifrele catastrofale care arată dezastrul economic pe care l-aţi creat? Nu ar fi mai productiv să gestionaţi haosul pe care l-aţi produs în sănătate, în educaţie, în justiţie? Nu ar trebui oare să alocaţi timp pentru a atrage acele fonduri europene care ne sunt destinate şi care zac la Bruxelles, din lipsă de proiecte? Şi, dacă tot vă războiţi în PSD, nu credeţi că ar fi decent să ne aduceţi la guvernare şi nişte oameni responsabili care să aibă habar de domeniile pe care le păstoresc, în locul multora dintre marionetele pe care le păstraţi în fruntea ministerelor, spre disperarea românilor, a specialiştilor, dar şi a Bruxelles-ului, care constată că nu are cu cine sta de vorbă? Luptaţi-vă în interior cât doriţi, dar nu aveţi dreptul să faceţi... Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Antoneta Ioniţă ... imediat termin... ... dar nu aveţi dreptul să faceţi din România principala voastră victimă, o victimă condamnată la haos şi scandal. Nu aveţi dreptul ca, în timp ce PSD luptă contra PSD, românii să o ducă tot mai prost şi să-şi piardă speranţa că vor mai ajunge vreodată să fie trataţi cu respect în ţara lor. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Ionuţ Simionca?
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Demnitate şi pensii corecte pentru primari!". Stimaţi colegi, Primarii sunt, fără nicio îndoială, politicienii care simt cel mai bine pulsul românilor şi care au o responsabilitate directă în privinţa dezvoltării comunităţilor lor. Mulţi dintre primari şi-au lăsat cu adevărat amprenta asupra oraşelor sau comunelor pe care le conduc, făcându-se remarcaţi prin munca depusă şi prin deciziile luate. Am tot respectul pentru primari, şi, tocmai de aceea, sunt unul dintre cei care au salutat decizia de ieri a Curţii Constituţionale, conform căreia Codul administrativ, care instituia pensii speciale pentru primari, a fost declarat neconstituţional. Mai mult, mă număr printre puţinii parlamentari din opoziţie care au sesizat CCR pe această temă. Considerăm că această decizie este o primă bătălie câştigată de PMP în demersul de a desfiinţa pensiile speciale din România. Întrebarea mea rămâne: merită primarii sau nu merită pensii decente, normale pentru munca lor, depusă în comunitate? Şi răspunsul este categoric, da! Dar aici vine diferenţa dintre noi, cei din opoziţie, şi PSD - nu este nimic special în a primi o pensie de merit pentru munca depusă. Primarii trebuie să primească pensii după contributivitate, deci după merit, ca tot românul. Nu merită să fie umiliţi cu aceste pensii speciale, prin încadrarea lor în rândul categoriilor privilegiate, aşa cum se întâmpla în cadrul Codului administrativ. Doamnelor şi domnilor parlamentari din toate partidele, ştim cu toţii că există o nedreptate în legea după care se calculează astăzi pensiile primarilor. Săptămâna viitoare vă voi propune o lege care să corecteze această nedreptate, o lege care să le dea primarilor pensia pe care o merită, luând în calcul contribuţia din actualul mandat şi, dacă este cazul, contribuţia din mandatele precedente. Primarii merită pensii decente şi de bun-simţ pentru munca depusă şi nu este nimic special în acest lucru. Vă invit să fiţi alături de mine în demersul legislativ prin care doresc să redau demnitatea unora dintre cei mai respectabili politicieni din România, şi anume, primarilor. Demnitate şi pensii corecte pentru primari! Vă mulţumesc. Deputat Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Oana Bîzgan? Nu este. Domnul Matei Dobrovie?
Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cea mai mare palmă primită de România în Anul Centenar". Săptămâna trecută, în Parlamentul Republicii Moldova, a avut loc un vot legat de introducerea limbii române în Constituţia Republicii Moldova. Parlamentul statului-frate, al statului de peste Prut, a votat împotriva acestei introduceri în Constituţie. Binomul Plahotniuc-Dodon a refuzat includerea limbii române, în locul aşa-zisei limbi moldoveneşti, în Constituţie. Aşa-i iubeşte Plahotniuc pe fraţii români de peste Prut, la fel de mult ca şi Igor Dodon, pro-rusul. Vă reamintesc că România a finanţat generos Republica Moldova. Şi n-a făcut rău ce a făcut. Din grantul de 26 de milioane de euro, oferit de Guvernul României, au fost renovate, până în prezent, nu mai puţin de 832 de grădiniţe. Foarte bine, domnilor, dar acum vine răsplata! Bucureştiul a continuat să fie sponsorul care nu pune condiţii puterii corupte de la Chişinău, indiferent de cât de mare este jaful pe care-l comit oligarhii, din buzunarele fraţilor noştri de peste Prut. Dovadă că Guvernul PSD-ALDE nu a luat atitudine nici la furtul miliardului, nici la invalidarea mandatului de primar câştigat democratic la Chişinău. Pe de altă parte, România a susţinut această stabilitate fără reforme, până în pânzele albe, fiind aproape să reuşească ce nu şi-a propus, şi anume, ca la alegerile parlamentare din februarie să ne trezim cu un guvern pro-rus la Chişinău. Evident, democratic, prin alegeri. România a finanţat Republica Moldova atunci când Uniunea Europeană şi ceilalţi parteneri de dezvoltare au sistat finanţările, din motive de derapaje antidemocratice. România a mers mai departe. Acum, Plahotniuc mulţumeşte României pentru sprijin: PDM nu a votat introducerea limbii române în Constituţie! Asta, deşi avea majoritatea clară să o facă. Şi, mai mult decât atât, era vorba despre o simplă formalitate, având în vedere faptul că, încă din data de 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a Moldovei a hotărât că limba oficială este limba română şi că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova primează asupra Constituţiei. Cinci ani mai târziu, aceeaşi clasă politică de la Chişinău ne spune că refuză să modifice Constituţia şi să introducă limba română. În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, în anul în care acest lucru ar fi trebuit să se producă natural, este cea mai mare palmă pentru România, primită de la fraţii de peste Prut, şi nu de la fraţii noştri, ci de la politicienii care vremelnic conduc acest stat. Am primit această palmă de la prioritatea numărul 1 a politicii externe româneşti. Bucureştiul, în continuare, foloseşte clişee, continuă să susţină parcursul european al Republicii Moldova, deşi acest parcurs nu mai există. Se vorbeşte despre Unire, în momentul în care, iată, acest episod al neintroducerii limbii române în Constituţie arată clar că guvernarea de la Chişinău...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Matei-Adrian Dobrovie ...este nu doar anti-europeană, ci şi anti-România. Închei imediat. Această decizie nu are, din păcate, numai efecte simbolice, ea are şi efecte grave asupra românilor din Ucraina, de exemplu. De ce? Pentru că statul ucrainean foloseşte această divizare artificială între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească, pentru a-i dezbina şi pentru a nu-i recunoaşte pe toţi românii din regiunea Odessa. La fel, este foarte problematic, în momentul de faţă, în momentul în care România va negocia acordul privind învăţământul, protocolul pe învăţământ cu Ucraina, în ce măsură va avea o poziţie de negociere puternică, atunci când fraţii noştri de peste Prut "ne lasă de izbelişte", în momentul în care nu trec limba română în Constituţie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit patru minute deja.
Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Camelia Gavrilă.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se referă la fenomenul migraţionist - implicaţii, cauze, efecte şi măsuri; vizând analiza succintă a unui fenomen extrem de grav, migraţia persoanelor, dar efectele la care mă refer sunt asupra familiei, asupra copiilor rămaşi singuri acasă. Şi dacă în perioada post-comunistă România a rezolvat rapid şi cu multă consecvenţă problemele legate de orfani, de situaţia centrelor de plasament, de refacerea infrastructurii, de adaptarea legislaţiei româneşti la legislaţia europeană, de data aceasta ne aflăm în faţa unei confruntări la fel de grave, poate mai puţin posibil de explorat, de investigat sociologic, însă extrem de importantă, pentru că vorbim de 100.000 de copii afectaţi de plecarea părinţilor în afară, dintre care aproape 17.000 de copii, la nivelul ţării, au ambii părinţi plecaţi. Evident, sunt consecinţe educaţionale, consecinţe sociale foarte grave şi, deşi ne dorim o Românie dezvoltată echilibrat, constatăm, prin analiza datelor şi a evoluţiilor, un dezechilibru între zona Moldovei, Zona Vestului, iar în zona aceasta, a Moldovei, mai ales pe Nord-Est, ne confruntăm cu 35.000 de copii cu părinţii plecaţi, apoi, în Zona Sud-Est, 16.000 de copii, iar în Sud, Muntenia, un număr de aproape 13.000 de copii. Evident că cei din mediul rural sunt mai afectaţi, pentru că şi mediul economic este mai nefavorabil şi, de aici, rata plecărilor. Nu au fost suficiente nici campaniile de informare, nici demersurile de suport educaţional şi consiliere. De aceea, cred că se impun măsuri urgente şi convergente, din perspectiva noastră. Atrag atenţia asupra a trei categorii de zone de intervenţii: implicarea activă a şcolilor, care, pe lângă procesul educaţional, trebuie să abordeze şi aspecte legate de servicii sociale, de susţinerea elevilor, de relaţia dintre asistentul social şi consilierul şcolar, diriginte, suportul educaţional. Pe de altă parte, campaniile de informare sunt încă sporadice în România, referitoare la efectele plecării părintelui în străinătate, afecţiuni psihice care pot apărea pe fondul unui deficit afectiv, dar şi aspecte legate de legislaţia muncii în ţările de destinaţie şi de riscul şi fenomenul nou al "sclaviei" moderne. Deci sunt necesare campanii de informare mai puternice. Am formulat o interpelare şi am solicitat câteva precizări şi de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, care ar trebui să diversifice nu doar programe de impact cultural - sunt şi acestea importante - de export al culturii, de coeziune culturală cu diaspora românească, dar şi programe cu impact social extrem de important, din perspectiva aceasta, a migraţiei şi a susţinerii societăţii civile de acolo, pentru ca problemele să poată fi rezolvate. De altfel, în sinteză, considerăm că este necesară implicarea instituţiilor şcolare, prin programe educaţionale şi servicii de tip after school, demersuri legate de receptivitatea autorităţilor, implicarea ministerelor, iar la nivelul comunităţilor din diaspora este nevoie de o bună comunicare între societatea civilă, între comunităţile de români care ar trebui implicaţi acolo, şi politic, şi social, şi autorităţile din ţară şi mesagerii din ţară. Cred că un grup de lucru pe aceste probleme, în care societatea civilă să fie implicată, iar prezenţa...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Camelia Gavrilă ....reprezentanţilor de la nivelul ministerelor să existe, şi pentru conturarea unei legislaţii specifice, ar fi de luat în calcul. Un grup pe care îmi propun să-l generez. Şi cred că este important să susţinem, în continuarea măsurilor pe care Programul PSD-ALDE le are în vedere, să susţinem şi asemenea schimbări şi accente legislative şi de demers instituţional extrem de importante. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc.
Camelia Gavrilă Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Angelica Fădor este? Domnul Daniel Gheorghe.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "NATO şi pretinsa armată europeană". Am văzut recent cum a revenit în atenţia publicului acea idee - aberantă, după părerea mea -, de a constitui o armată europeană. O armată europeană, în acest moment, nu poate fi altceva decât o contrapondere inutilă, costisitoare şi greoaie la NATO. NATO, care permite o colaborare şi o interoperabilitate deosebite la nivel militar, dar şi politic, dar şi socio-economic, între Uniunea Europeană şi Statele Unite, pentru că Statele Unite joacă un rol fundamental în garantarea siguranţei şi securităţii colective în spaţiul european. O armată europeană astăzi nu este decât un serviciu gratuit făcut Rusiei, într-un moment în care, după cum vedem şi în Marea Neagră, cu ultimele provocări la nivel aviatic, Rusia este tot mai activă în tot acest spaţiu. Armata europeană nu uneşte, ci dezbină, şi vine pur şi simplu în contrapondere la adevăratele valori europene şi la tradiţia europeană de colaborare cu Statele Unite şi America de Nord. Trebuie să mai subliniem un fapt. Recent, un domn, Macron, de prin Franţa, a făcut o declaraţie - după părerea mea, halucinantă -, tot în acest context al armatei europene, aceea că trebuie să ne apărăm de China, de Rusia şi chiar de Statele Unite. L-aş întreba eu pe acest domn: oare cum să ne apărăm, domnule Macron, de Statele Unite?! Dumneavoastră aţi uitat când, la 6 iunie 1944, militarii anglo-americani au debarcat în Normandia şi au eliberat Franţa, cu preţul a sute de mii de vieţi omeneşti?! Dumneavoastră aţi uitat de Planul Marshall, care a scos Franţa din colapsul economic?! Dumneavoastră aţi uitat, domnule Macron, că tocmai cu acest sprijin american aţi împiedicat transformarea Franţei, care nu era foarte departe, într-o republică socialist... comunistă, mai precis, după al Doilea Război Mondial?! Astfel de idei mi se par foarte periculoase, în acest context. Şi trebuie să subliniem faptul că pur şi simplu Europa nu se apără decât în baza acestui parteneriat între Statele Unite ale Americii şi NATO. Suntem parte a aceleiaşi civilizaţii. Şi eu, personal - şi cred că cei mai mulţi dintre dumneavoastră, parlamentarii României, susţineţi o Europă a naţiunilor, şi nu o Europă, aşa, federalistă, nu un fel de logică din aceasta, a globalismului postmodern, aşa cum am văzut că doreşte domnul Macron, care tot în acest context a venit şi cu această armată europeană. Sper că sunt depăşite acele negocieri ale anilor '80 pentru acea casă comună europeană despre care vorbeau Gorbaciov, din Rusia, şi Mitterrand din Franţa. Cred că nu putem crea o antiteză între NATO şi Uniunea Europeană. Statele Unite sunt principalul partener al României şi principalul partener al Uniunii Europene, iar apărarea, siguranţa şi securitatea în Europa nu pot fi gândite în absenţa Statelor Unite. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Nicu Niţă se află în sală? Nu. Doamna Tamara Ciofu. Vă rog.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Rolul şi importanţa adaptării serviciilor de asistenţă socială la nevoile actuale din societatea românească". Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectivul intervenţiei asistenţei sociale este de a-i sprijini pe cei aflaţi în dificultate să obţină condiţiile necesare unei vieţi decente, ajutându-i să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru o funcţionare socială corespunzătoare, şi nu de a menţine un număr mare de asistaţi social. Asistenţa socială trebuie să se desfăşoare pe o perioadă limitată de timp, până când persoanele în dificultate îşi găsesc resurse sociale, psihologice, economice de a putea duce o viaţă normală, autosuficientă. În România, deşi a început să se intervină punctual şi cu strategii adaptate fiecărei situaţii în parte, încă este nevoie de o mai bună focalizare şi actualizare a prestaţiilor şi serviciilor sociale la nevoile concrete ale persoanelor marginalizate, pe perioade lungi de timp, care să asigure refacerea capacităţilor lor normale de integrare socială. Acest lucru apare ca o cerinţă de bază a politicilor sociale de protecţie şi de asistenţă socială, în noul context economic la nivel european. Formele de ajutor social trebuie să se constituie în adevărate bariere de stopare a cauzelor marginalizării şi a prevenirii acesteia. S-ar putea însă cu greu stopa efectele grave ale polarizării sociale, dacă lăsăm ca prăpastia dintre săraci şi bogaţi să se adâncească continuu. În condiţii severe de austeritate se impune, mai degrabă, o distribuţie mai echilibrată a riscurilor în masa populaţiei, şi nu o cumulare la un singur pol, prin simpla ignorare a problemelor sociale cu care se confruntă persoanele şi grupurile vulnerabile, cu risc de marginalizare. În lipsa unei evaluări corecte a situaţiei populaţiei marginalizate, procesul de rezolvare a problemelor sociale se amână, iar riscurile devin mai mari, mai greu de controlat şi de depăşit, ele cumulându-se în timp, exponenţial. Este nevoie de o cartografiere a problemelor şi direcţiilor de acţiune pentru modelarea socială a comunităţilor, prin programe europene. Astfel, este esenţială reabilitarea infrastructurii şi a facilităţilor publice pentru asistenţa socială. Avem nevoie de creşterea securităţii individuale şi colective, prin acţiuni comunitare continue, mai ales în unele comunităţi marginalizate ale unor regiuni, zone, extrem de vulnerabile din punctul de vedere al integrării sociale. Este esenţială, de asemenea, dezvoltarea unor servicii eficiente de asistenţă socială, de prevenire a excluziunii şi marginalizării sociale, focalizate cu precădere pe copiii şi tinerii cu risc. Deputat al PSD, Tamara Ciofu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Tudoriţa Lungu.
Tudoriţa Lungu Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se intitulează: "Indiferenţa şi lipsa de viziune a Guvernului PSD-ALDE îngroapă Moldova în euroscepticism". Stimaţi colegi, Un recent studiu realizat de Eurostat arată că locuitorii din Regiunea Nord-Est sunt printre cei mai eurosceptici din întreaga Uniune Europeană. Vorbim despre Regiunea Nord-Est, cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori şi al suprafeţei deţinute, dar şi cea mai neglijată regiune a României. O regiune care a fost abandonată de guvernanţi, pentru care nu s-au gândit politici publice de diminuare a decalajelor faţă de alte zone de dezvoltare. O regiune care a fost declarată, ani la rând, cea mai săracă din Uniunea Europeană şi care acum este pe penultimul loc în acest trist clasament. Dragi colegi parlamentari de Bacău, Neamţ, Suceava, Iaşi, Botoşani şi Vaslui, cu toţii, indiferent de culoarea noastră politică, reprezentăm o populaţie care se află pe ultimul loc la calitatea vieţii şi la bunăstarea socială. Şi atunci, să nu ne mirăm că locuitorii din aceste judeţe au devenit eurosceptici. Nu, nu este nici vina Uniunii Europene, nici vina locuitorilor din Moldova istorică! Este vina guvernanţilor, care au condamnat Moldova la sărăcie. Este singura regiune din România în care nu se derulează niciun proiect major de infrastructură rutieră şi în care marile proiecte sunt amânate de ani buni. Dragi colegi deputaţi de la PSD-ALDE care reprezentaţi Regiunea Nord-Est, aveţi în mână pârghiile unui guvern asupra căruia ar trebui să exercitaţi presiune, un guvern iresponsabil care pierde banii de dezvoltare de la Comisia Europeană, mânat de interese şi prins într-o luptă a orgoliilor, este incapabil să gândească proiecte şi să atragă banii de la Bruxelles. Fără infrastructură, industriile locale din zona Moldovei devin necompetitive în bătălia de pe piaţa liberă. Potenţialul turistic al zonei rămâne neexploatat, deşi studiile europene recomandă dezvoltarea turismului în zonele montane ale Regiunii Nord-Est, ca potenţial de dezvoltare locală. Putem schimba ceva din euroscepticismul locuitorilor din Regiunea Nord-Est? Cu siguranţă, da, pentru că euroscepticismul declarat nu este unul de fond, cât timp românii pleacă tot în Europa. Este, de fapt, o revoltă la adresa autorităţilor de la Bucureşti, la adresa unui Guvern PSD-ALDE care şi-a arătat dispreţul faţă de o zonă pe care o ucide economic, prin lipsa de infrastructură şi de programe de dezvoltare locală. Domnilor parlamentari ai PSD-ALDE din judeţele Moldovei, dacă mai aveţi un pic de responsabilitate şi de respect faţă de oamenii care v-au trimis în Parlament, puneţi presiune pe Guvernul dumneavoastră! Încercaţi ca, prin politici publice, să se reducă disparităţile dintre regiunile României! Lăsaţi, domnilor parlamentari de la PSD-ALDE, sterilele dispute interne şi aplecaţi-vă un pic şi pe Regiunea Nord-Est, cât încă se mai poate salva ceva! Dragi colegi parlamentari din Moldova, ....
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Tudoriţa Lungu ...poate că astăzi, la votul final de la Legea privind Autostrada Unirii, Iaşi-Târgu Mureş, veţi da o şansă să scoatem Moldova noastră din sărăcie şi izolare! Tudoriţa Lungu, deputat al PNL, Bacău.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Elena Hărătău.
Elena Hărătău Distinsă doamnă preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "România, în fruntea uneia dintre cele mai importante instituţii - Consiliul Uniunii Europene". La începutul anului următor ne aşteaptă una din cele mai grele misiuni, o misiune care ne va mobiliza, ne va antrena şi ne va ambiţiona, dar ne va da şi oportunitatea de a ne remarca şi mai mult în cadrul Uniunii Europene. Vom prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, responsabilitatea preşedinţiei uneia dintre cele mai importante instituţii - Consiliul Uniunii Europene, lucru care se întâmplă la 12 ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Preluarea acestei preşedinţii presupune un efort excepţional pe care ţara noastră trebuie să-l facă. În exercitarea mandatului său, România va fi responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia Uniunii Europene, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii, dar şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. De asemenea, vom participa la negocieri informale şi vom colabora cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate. În plus, vom avea posibilitatea de ne pune amprenta asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, dar şi de a ne promova unele proiecte pe care ţara noastră le consideră importante. Mandatul ţării noastre se va derula într-un context european şi internaţional complex. La sfârşitul lunii mai a anului 2019 vor avea loc alegerile europarlamentare şi vor fi alegeri şi în Parlamentul European, pentru şefia Comisiei Europene. Ţara noastră va avea, pe parcursul preluării preşedinţiei, o agendă plină de evenimente, aproape 300 de evenimente. Pentru aceste evenimente ne-am pregătit deja: există un logo, un motto, o identitatea vizuală. România este pregătită să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest lucru l-a afirmat atât premierul României, doamna Viorica Dăncilă, cât şi ministrul delegat pentru afaceri europene, domnul Victor Negrescu. Ţara noastră are un potenţial enorm. Acest lucru îl ştim deja, însă trebuie să profităm de acest potenţial şi să ne facem simţită prezenţa atunci când vom prelua mandatul. Putem face acest lucru, mai ales că, până acum, România a fost ascultată de către ţările din Est, dar şi de ţările din Vest. Am fost tot timpul acolo la nevoie, am fost tot timpul acolo când era vorba de decizii importante şi vom continua să fim. Iar dacă am fost aleşi pentru a prelua această preşedinţie, înseamnă că o merităm. Deputat al PSD, Bacău, Elena Hărătău. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Nicolae Georgescu.
Nicolae Georgescu Doamnă preşedinte de şedinţă, Dragi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Noi reglementări pentru apărarea monumentelor istorice de patrimoniu". Marele Nicolae Iorga afirma că monumentul istoric este "o icoană a vremii din care vine şi pe care noi nu trebuie să cutezăm a o schimba după gustul sau lipsa de gust din zilele noastre". Monumentul istoric este o sursă de educare şi de mândrie pentru popor şi nu putem trece cu vederea faptul că numeroase monumente din ţara noastră, unele înscrise în lista patrimoniului mondial, sunt supuse acţiunilor distructive ale oamenilor. Anul acesta, în judeţul Argeş, câţiva indivizi au scris cu vopsea pe ruinele Bisericii Sân Nicoară, construcţie ce datează, conform arheologilor, din ultima parte a secolului al XIII-lea. La fel s-a întâmplat şi pe zidurile Mănăstirii Meşterului Manole, monument de mare însemnătate din secolul al XVI-lea. Cetăţile dacice au fost şi ele, la fel, supuse unor activităţi de braconaj arheologic. Potrivit legii în vigoare, paza monumentelor se asigură, fără plată, de către Ministerul de Interne. Numai că, din lipsă de angajaţi, Jandarmeria Română nu reuşeşte să asigure paza acestor monumente istorice. Noi, deputaţii Partidului Social Democrat, ne-am propus rezolvarea acestei probleme, prevenirea şi combaterea fenomenului, plus impunerea de sancţiuni cât mai dure pentru abateri de acest gen. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din lista patrimoniului mondial, iniţiat de doamna ministru Natalia Intotero şi susţinut de Grupul PSD, propune conlucrarea într-un sistem mixt prin care paza monumentelor istorice să fie asigurată, atât prin eforturile administratorului monumentului, cât şi cu sprijinul jandarmeriei. Cu ajutorul acestor reglementări vom reuşi să apărăm monumentele istorice de patrimoniu în faţa provocatorilor, a răufăcătorilor sau a persoanelor inconştiente. Vă mulţumesc pentru atenţie. Georgescu Nicolae, deputat al PSD, Argeş.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Florinel Stancu.
Florinel Stancu Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă. Dragi colegi deputaţi, Cea mai mare calitate a Partidului Social Democrat este că reuşeşte să rămână alături de oameni. Cetăţeanul şi problemele lui au fost şi rămân principalul argument în deciziile şi măsurile adoptate de membrii PSD. Astăzi, vreau să vă aduc la cunoştinţă doar câteva din măsurile pe care Guvernul, alcătuit de Coaliţia PSD-ALDE, a reuşit să le adopte în beneficiul cetăţenilor. Prima măsură importantă vizează persoanele afectate de sărăcie din aproape 140 de comunităţi care vor beneficia de servicii sociale integrate pentru creşterea accesului la servicii sociale, medicale şi educaţionale. Acest tip de servicii va fi pilotat timp de 40 de luni, în cadrul Proiectului "Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale", implementat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii. Bugetul total este de 113 milioane de lei şi reprezintă fonduri europene. A doua măsură este aprobarea de către Guvernul României a proiectului noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe valoarea punctului de referinţă. Practic, fiecare pensionar va beneficia de o majorare. De asemenea, toate persoanele care deţin un certificat de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat, indiferent de tipul acestuia, vor beneficia de un spor de 15% din salariul de bază pentru activitatea desfăşurată în cadrul programului normal de lucru. Este o decizie ce se încadrează în categoria măsurilor legislative specifice, necesare pentru a accelera sau obţine egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilităţi în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la muncă. O altă noutate o reprezintă majorarea sumelor de bani alocate copiilor instituţionalizaţi pentru achiziţionarea de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte nevoi personale, care vor fi acordate direct beneficiarilor, astfel încât aceştia, sub îndrumarea persoanei de referinţă din cadrul centrului unde locuiesc, să îşi poată achiziţiona ce produse doresc. O măsură extrem de benefică, din punctul meu de vedere, care va evita eventuala discriminare a acestora în societate, pe motiv că poartă haine identice şi de aceleaşi culori. Toate aceste măsuri, stimaţi colegi, sunt despre oameni, pentru oameni, în sprijinul celor care au nevoie de ajutor imediat. Despre asta este guvernarea PSD-ALDE, despre măsuri concrete adoptate pentru români. Vă mulţumesc pentru atenţie. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Alina Teiş.
Alina Teiş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, un principiu de bază al democraţiei". Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi reprezintă un principiu fundamental al drepturilor omului. Este, de asemenea, o valoare fundamentală a Uniunii Europene şi un drept care a fost consacrat încă din anii '50, prin Tratatul de la Roma, care cuprindea o prevedere privind egalitatea de remunerare. Tratamentul nediferenţiat dintre femei şi bărbaţi, indiferent unde se aplică el, este o dovadă a evoluţiei societăţii. Şi cred că statele care îşi tratează egal cetăţenii, indiferent de sexul lor, sunt mai democratice, mai mature, mai prospere. Am ales să vorbesc despre acest subiect şi datorită faptului că, la începutul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a marcat Ziua egalităţii salariale între bărbaţi şi femei. Şi, dacă ne uităm la datele care au fost publicate până acum, vedem că femeile din Uniunea Europeană câştigă cu 16,2%, în medie, mai puţin decât bărbaţii. Cu toate acestea, ţara noastră a reuşit să înregistreze cel mai mic decalaj, de 5,2%. De altfel, în România, decalajul salarial între femei şi bărbaţi s-a micşorat în ultimii ani. Astfel, de la 8,8% în 2010, a coborât la 5,8% în 2015, respectiv 5,2% în 2016, conform datelor Eurostat. Aşadar, munca femeilor este apreciată, iar salariile femeilor, atât la stat, cât şi în mediul privat, sunt aproape egale cu cele ale bărbaţilor. Partidul Social Democrat promovează egalitatea de şanse. Iar acest lucru se vede dacă ne uităm la faptul că, pentru funcţii importante, au fost alese femei. Congresul Partidului Social Democrat, din data de 10 martie, anul acesta, a adoptat modificări de reprezentare egală între bărbaţi şi femei, pentru funcţia de vicepreşedinte, în cele opt regiuni. Iar în funcţia de preşedinte-executiv al partidului a fost aleasă tot o femeie, respectiv, doamna Viorica Dăncilă, prim-ministru al României. Congresul a ales atunci femei vicepreşedinte, printre care: Carmen Dan, Lia Olguţa Vasilescu, Natalia Intotero, Doina Pană, Roxana Mînzatu, Mirela Furtună. Femeile şi-au făcut simţită prezenţa şi în Parlament, în Guvern, dar şi în administraţia publică locală. În Parlament există peste 50 de femei care ocupă funcţii de deputat sau senator. La nivelul Guvernului, prim-ministrul este femeie, sunt 8 femei ministru şi peste 20 de femei secretar de stat, şefi de agenţii de nivel naţional. În administraţia locală şi în Parlament, 87 de femei ocupă funcţia de primar, 89 de viceprimar, 104 sunt consilieri judeţeni şi peste 3.000 sunt consilieri locali. Partidul Social Democrat susţine egalitatea de gen. Acest lucru se vede şi va continua să se vadă, din ce în ce mai mult în societatea românească, în instituţii de prestigiu, în companii mari, în şcoli, spitale, în administraţia publică, dar şi în cea privată. Femeile reuşesc să demonstreze, pe zi ce trece, că nu sunt mai prejos, că pot fi puternice, inteligente, că se pot impune şi că pot lua decizii bune. Vă mulţumesc. Alina Teiş, deputat al PSD, Mehedinţi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Luminiţa-Maria Jivan? Doamna Rodica Paraschiv? Domnul Silviu Macovei? Era aici. Doamna Georgeta Holban? Domnul Ioan Dîrzu? Era şi dânsul. Domnul Ştefan Muşoiu? Următorii colegi au mai prezentat în scris, în afară de cei pe care deja i-am strigat: Raluca Turcan, Viorica Cherecheş, Mihai Culeafă, Găvrilă Ghilea, Robert-Aurel Boroianu, Dumitru Oprea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Dănuţ Bica, Bogdan-Iulian Huţucă, Sorin-Ioan Bumb, George Şişcu, Mugurel Cozmanciuc, Constantin Şovăială, Nicolae Neagu, Marius Bodea, Costel Alexe, Ionuţ-Marian Stroe, Ştefan-Ovidiu Popa, Viorel Stan, Aida-Cristina Căruceru, Anişoara Radu, Mădălina Ştefănescu, Mihăiţă Găină, Cristina Burciu, Tudor Ciuhodaru, Neculai Iftimie, Mihai Weber, Angel Tîlvăr, Laurenţiu Nistor, Marius Budăi, Ion Spânu, Tudoriţa-Rodica Boboc, Răzvan-Ilie Rotaru, Elvira Şarapatin, Daniela Oteşanu, Alexandra Presură, Claudiu-Augustin Ilişanu, Cornel Itu, Ciprian Şerban, Aurel Căciulă, Mirela Furtună, Ioan Sorin Roman, Natalia-Elena Intotero, Alina Tănăsescu, Andrei Nicolae, Costel Lupaşcu. Şi cam atât. Închidem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Vă doresc o zi bună! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Andrei Nicolae "Spaţiul Schengen, România şi ipocrizia" După cum ştim cu toţii, spaţiul Schengen este o zonă de liberă circulaţie a persoanelor, formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein. Această zonă şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. În iunie 1990, a fost elaborată şi semnată Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spaţiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Pentru ţara noastră, aderarea la spaţiul Schengen reprezintă o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la UE - art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei - România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană. În fapt, România asigură deja securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la Uniune, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de integrare european. Cu toate acestea, aşa cum ne-au obişnuit în ultimii 30 de ani, în cazul ţării noastre se aplică duble standarde, chiar de cei spre care ne uităm cu admiraţie pentru modelul democratic pe care l-au construit în timp, România nefiind nici astăzi acceptată ca ţară membră a acestui spaţiu. Deşi a finalizat, în perioada martie 2009 - decembrie 2010, etapa tehnică de evaluare cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare au evidenţiat implementarea, într-o manieră uniformă şi corectă, a tuturor prevederilor acquis-ului Schengen; deşi experţii din statele membre şi din instituţiile europene au certificat, prin misiunile de evaluare succesive, că România îndeplineşte toate criteriile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la spaţiul Schengen şi funcţionarea acestuia a implementării prevederilor acquis-ului Schengen în ariile conexe cooperării poliţieneşti, protecţiei datelor, vizelor, frontierelor maritime, terestre, aeriene, a utilizării sistemelor SIS/SIRENE; deşi la reuniunea Consiliului, Justiţie şi Afaceri Interne, din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne ai Uniunii Europene au salutat finalizarea cu succes, de România şi de Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică, iar la 8 iunie 2011, Parlamentul European a dat avizul său pozitiv aderării celor două state la spaţiul Schengen şi prin rezoluţia adoptată ulterior, la 13 octombrie 2011, Parlamentul European reconfirmă susţinerea pentru extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi recomandă adoptarea unei decizii bazate pe acquis-ul şi procedurile Schengen; deşi ni se reaminteşte în permanenţă despre importanţa rolului geostrategic pe care îl avem şi suntem în permanenţă apreciaţi ca parteneri - iată au trecut 7 ani şi noi batem încă la poarta acestui spaţiu de o importanţă economică deosebită, loc unde ar trebui să fim acceptaţi fără nicio altă condiţionalitate politică. Pentru ca subiectul acesta să revină în atenţia partenerilor europeni, a fost nevoie ca încă o dată să plece un semnal din Legislativul de la Bruxelles, acolo unde Comisia LIBE a Parlamentului European cere o aderare rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Orice om politic român responsabil trebuie să salute şi să susţină total apelul europarlamentarilor din Comisia pentru drepturi şi libertăţi civile a Parlamentului European, ca România şi Bulgaria să fie incluse cât mai rapid în Schengen, ştiind că decizia finală privind aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen trebuie luată prin votul în unanimitate al Consiliului miniştrilor din UE. Personal, mi-aş fi dorit ca cei prea mult preocupaţi de-a lungul timpului de protocoale de colaborare şi spionare să fii fost mult mai interesaţi de o reală integrare şi dezvoltare a parcursului european al ţării. De aceea, îmi exprim pe această cale speranţa că toate forţele politice din România vor trata acest subiect cu solidaritate şi vor renunţa la calculele politice de moment, pentru a înregistra un rezultat pozitiv, cât mai repede cu putinţă.
Bogdan-Iulian Huţucă "PSDragnea nu are nevoie de banii europeni, dar îi vrea pe cei din companiile profitabile de stat!" După ce Curtea Constituţională a României a dat câştig de cauză în urma sesizării Grupului parlamentar al PNL în privinţa înfiinţării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, prin proiect de lege, de PSDragnea, declarând legea respectivă ca fiind neconstituţională, domnul Dragnea vrea să înfiinţeze prin ordonanţă de urgenţă acest fond, adică să-şi inventeze musai o nouă şi foarte consistentă puşculiţă de partid. Am mai spus şi repet acest lucru pentru toţi colegii parlamentarii, dar nu numai, şi anume, acest fond, aşa-zis suveran, nu este altceva decât un mare jaf în care vor fi direcţionaţi banii din companiile de stat profitabile şi cheltuiţi fără probleme. Astfel, miliarde de euro din banii publici se vor afla la discreţia băieţilor deştepţi din trena domnului Dragnea şi vor fi direcţionaţi către ei exclusiv, prin pixul acestuia. Când vine vorba despre banii europeni, Dragnea&Co susţin că nu sunt buni pentru România, pentru că ni se impun prea multe şi prea drastice condiţii de către Comisia Europeană pentru accesarea lor. Renunţând la banii europeni, Guvernul PSDragnea renunţă, de fapt, la proiectele mari de investiţii atât de necesare României, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile. Şi acest lucru nu îl spun doar eu, ci îl susţine chiar comisarul european numit către PSD, doamna Corina Creţu. Dacă zilele trecute disputa dintre doamna Corina Creţu şi Guvernul Dăncilă s-a acutizat, din nou, din cauza nerespectării termenelor, de acest guvern, referitoare la înţelegerile făcute cu Uniunea Europeană pentru accesarea fondurilor europene cu privire la infrastructura de transport şi la construirea unor spitalele regionale, astăzi aflăm că domnul Dragnea vrea neapărat să aibă la îndemână un Fond Suveran. De ce oare?! Doamnelor şi domnilor deputaţi din arcul guvernamental, Este foarte limpede acum care ar fi motivul real al refuzului banilor europeni - bani care trebuie justificaţi la virgulă - şi care este miza PSDragnea în privinţa creării acestui Fond, nu?! PSD nu vrea restricţii în cheltuirea banilor respectivi, ci vrea să poată să cheltuiască banii din Fondul Suveran de Investiţii ocolind regulile, fără niciun fel de licitaţii, doar prin încredinţare directă, deci fără nicio bătaie de cap şi vreo supervizare din afară. Altfel, cum se explică faptul că managementul acestui fond va fi exceptat de la O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi, implicit, nu vor fi stabiliţi clar nişte indicatori de performanţă?! Cu alte cuvinte, dacă banii vor apărea şi vor dispărea miraculos din acest fond, nimeni nu va fi responsabil pentru asta... Şi ce poate fi mai bine de atât?!
Marius-Constantin Budăi "În timpul guvernării PSD-ALDE, s-au înfiinţat 380.000 de noi locuri de muncă, iar şomajul a scăzut la cote minime, respectiv 3,4%" Datele oficiale demonstrează eficienţa Programului de guvernare care a adus semnificativ mai multe locuri de muncă în toate domeniile societăţii, în special în mediul privat. În economia României, în timpul guvernării PSD-ALDE, s-au înfiinţat 380.000 de noi locuri de muncă. Creşterea numărului de noi locuri de muncă completează tabloul creşterii economice şi majorărilor de salarii şi pensii. Acum, sunt 5,13 milioane de salariaţi, cu 213.000 mai mulţi decât anul trecut. Este extrem de relevant faptul că, din totalul locurilor de muncă nou înfiinţate, 91,5%, sunt în sectorul concurenţial, adică nu sunt la stat. În sectorul de stat slujbele nou înfiinţate reprezintă doar 1,5%, în ultimul an. Astfel, mai cade un mit, acela că în guvernarea PSD-ALDE ar fi explodat numărul angajărilor la stat. Realitatea că sectorul privat face angajări consistente, în toată ţara, pledează extrem de elocvent îmbunătăţirea actualelor condiţii economice asigurate în urma implementării măsurilor din Programul de guvernare. Totodată, scăderea accentuată a şomajului demonstrează eficienţa măsurilor de guvernare care au dus la crearea de noi locuri de muncă şi la majorarea salariilor. Pentru prima dată în ultimii ani, nu mai este vorba despre migraţia forţei de muncă, ci despre o ofertă atractivă şi variată de noi locuri de muncă, determinată de creşterea economică şi de salariile atractive. De asemenea, au fost oferite facilităţi pentru ca cetăţenii din zonele mai defavorizate să poată obţine locuri de muncă în zonele mai dezvoltate şi anume, decontarea chiriei şi trasportului pentru cei care lucrează în altă localitate şi telemunca. Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,40% la sfârşitul lunii septembrie a acestui an, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi cu 0,74 puncte procentuale sub valoarea înregistrată la finele aceleiaşi luni a anului 2017, conform statisticilor comunicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, numărul şomerilor, în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie a anului 2018 a fost de 370.000 de persoane, în scădere faţă de luna precedentă, când s-au înregistrat 386.000 de persoane fără loc de muncă, dar şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior, când am avut 440.000 de persoane în această situaţie. În perioada următoare urmează înfiinţarea a peste 5.000 de noi locuri de muncă. Schema de ajutor de stat, în formula promovată de actualul Guvern, îşi arată roadele. 32 de companii au făcut solicitări în valoare totală de 1,32 miliarde de lei. Proiectele de investiţii propuse se ridică la peste 800 de milioane de euro şi vor genera 5.200 de locuri de muncă. Se demonstrează încă o dată că Programul de guvernare al PSD este cel mai eficient program din ultimii ani. Toate măsurile din acest program au generat creştere economică, locuri de muncă şi creşteri de venituri pentru români. Opoziţia trebuie să recunoască public că a greşit atunci când a criticat schema de ajutor de stat pentru firmele care angajează investiţii în România. Această măsură stimulează investiţiile şi determină creşterea numărului de angajaţi. Finanţarea acestei scheme de ajutor şi în 2019 garantează un an de investiţii care vor crea noi locuri de muncă bine plătite, inclusiv pentru românii din străinătate care au temei din ce în ce mai consistent să se întoarcă acasă. Toate aceste date pe care vi le-am prezentat arată că mesajele tendenţioase din partea opoziţiei şi din partea domnului preşedinte Klaus Iohannis sunt contrazise mereu de realitatea economică.
Aurel Căciulă "Bullying-ul în şcoli, o cruntă realitate" Unul din 5 copii umileşte în mod repetat alt copil la şcoală, iar fenomenul este în plină ascensiune. Această problemă a câştigat din ce în ce mai multă atenţie în ultimii ani, din cauza tehnologiei şi noilor modalităţi prin care copiii şi adolescenţii pot comunica între ei şi se pot hărţui între ei, prin internet, telefon mobil şi reţele de socializare. Curtea şcolii este un microunivers social în care copiii primesc primele lecţii de viaţă în afara familiei: validare, acceptare, empatie, dar din păcate, şi teamă, ruşine, respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la şcoală afectează emoţiile pozitive, ambiţia şi potenţialul copiilor. Bullying-ul este o problemă care poate da peste cap copilul la şcoală, viaţa lui socială şi starea lui emoţională. Excluderea din grup, izolarea socială, ameninţarea cu violenţa fizică, umilirea, violenţa fizică şi distrugerea bunurilor personale, interdicţia de a vorbi, de a interacţiona cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator - sunt comportamente specifice bullying-ului, cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul şcolar. Această formă de abuz emoţional şi fizic are 3 caracteristici: Din păcate, se întâmplă pe coridoarele şcolii, în curte, pe străzi şi chiar în sălile de clasă. Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traumă şi repercusiuni ireversibile asupra adaptabilităţii copilului în societate. Există bullying fizic, verbal, sexual sau psihic. Expunerea la violenţă a unei persoane poate produce schimbări majore, exponenţial amplificate la alte fenomene de violenţă, atât din partea agresorului, cât şi din partea celui agresat. De multe ori, agresorul adoptă violenţa ca ultimă posibilitate de defulare şi exprimare, fiind la rândul său abuzat sau neglijat. Acest comportament al agresorului este determinat de lipsa de empatie, egocentrism, superficialitatea relaţiilor umane, orgoliu, dar mai ales expunerea şi preluarea unor modele de comportament familial. Acest fenomen are un efect negativ asupra tuturor, asupra copilului care este "ţintă", asupra celor care sunt martori la conflict, asupra "agresorului" şi asupra tuturor celor care sunt conectaţi, într-un fel sau altul, cu fenomenul. Cu toţii ne dorim şcoli în care relaţiile de colaborare, de colegialitate şi de prietenie să primeze. De fapt, vorbim despre locul în care copiii obţin deprinderi esenţiale şi dezvoltă relaţiile definitorii pentru viitorul lor. Este necesar ca şcoala să rămână un mediu sigur şi prietenos, prin promovarea unor metode pozitive şi eficiente de educare socio-emoţională, în spiritul valorilor de toleranţă, respect, protecţie şi curaj.
Florică Ică Calotă "Agricultura, o prioritate pentru România" La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, la 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, una dintre cele mai importante instituţii europene. Deţinerea acestui mandat reprezintă o prioritate pentru ţara noastră. "Deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE va fi o premieră pentru România şi o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă, printr-o bună planificare şi coordonare la nivel naţional, precum şi un dialog susţinut cu instituţiile UE şi statele membre ale Uniunii Europene" - se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Asumarea Preşedinţiei Consiliului UE este o obligaţie care decurge din calitatea de stat membru şi presupune un efort susţinut în direcţia consolidării unei viziuni naţionale cu privire la viitorul Uniunii Europene. Preşedinţia deţinută de România este responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia şi asigurarea agendei UE, precum şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. Însă, cel mai important, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice care privesc viitorul Uniunii şi de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia. Trebuie să avem în vedere că mandatul României va fi marcat de două aspecte importante: deţinerea, pentru prima dată, a Preşedinţiei Consiliului UE şi organizarea, pe perioada acestui mandat, a alegerilor pentru Parlamentul European. În acest moment, două sectoare economice sunt de maximum interes pentru România: agricultura şi energia. Politica Agrară Comună, aşa cum a declarat si ministrul agriculturii, Petre Daea, trebuie să beneficieze de un buget care să fie cel puţin la nivelul celui actual. Unul dintre obiectivele Austriei, care a preluat de la 1 iulie a.c. Preşedinţia Consiliului UE, este de a menţine, la nivelul UE, o agricultură multifuncţională, în paralel cu promovarea şi conservarea zonelor rurale, cu accent pe zona montană. Pentru România, este foarte important ca noua Politică Agrară Comună să işi păstreze structura pe cei doi piloni, să existe flexibilitate între aceştia. În privinţa sectorului energetic, la nivelul Uniunii Europene s-a atras atenţia asupra rolului extrem de important al României în anul care urmează, atât ca ţară care va deţine preşedinţia Consiliului UE, cât mai ales ca ţară responsabilă şi furnizoare implicit de securitate energetică pentru regiune. În timpul mandatului României, ţările membre îşi vor prezenta pentru prima dată planurile privind domeniul energiei şi schimbările climatice, pe baza cărora se va lucra şi se va armoniza strategia energetică europeană, de importanţă crucială pentru viitorul energetic al UE. Va fi o perioadă în care România îşi poate demonstra capacitatea de a întări unitatea Uniunii Europene şi de a dezvolta piaţa unică.
Aida-Cristina Căruceru "De ce creşterea salariului minim este o veste bună pentru întreaga economie?" Din momentul în care Guvernul României a anunţat o nouă creştere a salariului minim, începând cu luna ianuarie a anului 2019 şi, mai mult, din momentul în care s-a anunţat şi ideea unui salariu minim diferenţiat în funcţie de studii, cei pe care i-am denumit într-o declaraţie politică precedentă, Cavalerii Apocalipsei Economice, adică acei indivizi care vor cu orice preţ să creeze panică în societate, au prins mai mult glas ca niciodată şi s-au grăbit să critice aceste decizii care vor schimba în bine viaţa a milioane de români. Mânaţi de la spate strict de interese politice evidente, acelea de a critica şi de a dărâma în spaţiul public orice măsură bună a Guvernului PSD, aceşti indivizi au continuat manipularea privind salariul minim. Ba au spus că este o măsură populistă a PSD, prin care se încearcă câştigarea simpatiei alegătorilor, ba au spus că se pune o presiune nesustenabilă pe economie, ba au spus că pur şi simplu nu este bine să fie majorat salariul minim. Prin declaraţia politică de astăzi, vreau să le mai dărâm încă o dată argumentele manipulatoare. În primul rând, trebuie spus că nu doar România măreşte salariul minim, acest lucru o face şi motorul economic al Uniunii Europene - Germania. Guvernul german a aprobat la finalul lunii octombrie majorarea salariului minim cu 0,35 euro pe oră, la 9,19 euro începând cu 2019. Iată care este declaraţia ministrului german de finanţe, domnul Olaf Scholz: "Cred că un salariu minim de 12 euro pe oră ar fi adecvat. Companiile nu ar trebui să facă economii în privinţa salarizării". Cei care critică decizia în România, probabil o vor continua şi în cazul Germaniei, spunând că este o decizie a Guvernului care nu va fi bună. Dar iată care este surpriza majoră: atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică au sfătuit Germania să majoreze salariile şi să investească mai mult, pentru a stimula cererea internă. Deci, vedem că nu este o decizie arbitrară a unui guvern sau a altuia, ci este o recomandare de politici publice venită chiar din partea organismelor internaţionale care, până nu demult, susţineau necesitatea austerităţii. Dar să ajungem la miezul problemei. Majorarea salariului minim nu este o decizie pe care Guvernul o ia haotic, ci face parte dintr-o strategie clară şi asumată de creştere economică, bazată tocmai pe majorările salariale, cu creşteri substanţiale, fie că este vorba despre salariul minim, fie că este vorba despre salariul profesorilor sau al medicilor. Ce aduce bun această strategie? Răspunsurile sunt variate. Unul dintre avantaje este stoparea migraţiei masive, altul este reducerea sărăciei, în condiţiile în care avem cel mai mare procent din UE al lucrătorilor care se află sub pragul sărăciei. Un alt aspect pozitiv ţine de reducerea inegalităţilor de venituri şi de micşorarea inechităţii distribuirii venitului naţional între muncă şi capital, ceea ce permite ca românii să aibă, totuşi, şansa de a profita de oportunităţile care se ivesc. Dar poate cel mai important argument pentru majorarea salariului minim este acesta - România nu mai este şi nu mai trebuie să redevină niciodată o economie low cost, în care singurul nostru avantaj este că avem forţă de muncă ieftină şi nu mai trebuie să acceptăm să ne vindem forţa de muncă pe nimic marelui capital străin care face profituri imense pe care le scoate din ţară. Dacă ne dorim cu adevărat să ajungem din urmă statele dezvoltate din UE, atunci trebuie să începem să respectăm munca şi pe cei care muncesc, iar pentru asta primul pas este majorarea salariului. Experţii arată că, până acum, strategia privind majorarea salariului minim a dat rezultate: numărul de locuri de muncă create a crescut, puterea de cumpărare a crescut, iar nivelul calităţii vieţii pentru cei care muncesc pe salariul minim a crescut proporţional. Românii au votat în decembrie 2016 un Program de guvernare care să le aducă prosperitate şi bunăstare. Celor care au o problemă cu faptul că Guvernul îşi îndeplineşte misiunea şi îşi îndeplineşte promisiunile luate în faţa românilor, le aduc aminte de cuvintele devenite deja faimoase ale preşedintelui Iohannis - ghinion!
Tudor Ciuhodaru "Ieşenii şi proiectele Iaşiului sunt o prioritate pentru mine. Azi voi vota din nou, pentru autostradă!" Cunosc bine problemele ieşenilor şi ştiu că avem soluţii. Trăiesc şi muncesc împreună cu ei, pentru ca Iaşiul să se schime în bine. Am fost adesea şi am vorbit cu ieşenii din locuri în care politicienii nu calcă nici măcar în campania electorală. Cei din Ţicău, Bularga, Păcureţ au văzut că se pot baza pe sprijinul meu de fiecare dată când au avut nevoie. Şi nu numai ei. Toţi ieşenii ştiu că împreună cu colegii mei am salvat pacienţi pe stradă, în blocuri sau în case, la locul de muncă, oriunde a fost nevoie. Am văzut cum speranţele lor sunt însă spulberate de cei din PNL-PDL. Nu pot să uit cum majoritatea parlamentară PNL-PDL a votat împotriva proiectului meu privind construirea spitalului regional. Nu am înţeles cum poţi tu, ca parlamentar ieşean, trimis de ieşeni să le reprezinţi interesele, să votezi împotriva unui astfel de proiect. Nu pot uita cum aceeaşi majoritate parlamentară PDL mi-a respins amendamentele privind autostrada Iaşi-Târgu Mureş, dar şi pe cele referitoare la aeroport. Nu pot uita cum un ministru PNL-ist al transporturilor, parlamentar ieşean, nu a făcut nimic pentru ca Iaşiul să aibă măcar acest obiectiv. Am văzut şi în aceste zile cum au încercat să saboteze iar spitalul regional. Sunt aceleaşi capitole de care s-a mai vorbit în campaniile electorale. Acum, însă, Iaşiul se poate schimba în bine. Soluţiile sunt incluse în Programul nostru de guvernare care este pus în practică de Legislativ. Fiecare problemă este inclusă într-un proiect şi sunt prevăzute şi sursele de finanţare. Am început deja cu spitalul regional. Azi voi vota, din nou, pentru autostradă. Ieşenii şi proiectele Iaşiului sunt, au fost şi vor fi o prioritate pentru mine!
Cristina Burciu "Stop violenţei psihologice în şcoli!" Comportamentele legate de violenţa psihologică, bullying, în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, vor fi interzise şi pedepsite de un nou act normativ adoptat cu unanimitate de voturi, zilele trecute, de Camera Deputaţilor. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 1/2011, prin înfiinţarea unor compartimente de consiliere parentală pentru elevii care au săvârşit acte de violenţă psihologică, astfel încât cei implicaţi să poată beneficia de evaluare şi de asistenţă psihologică de specialitate. Potrivit actului normativ, "violenţa psihologică - bullying-ul - este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, având drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizând aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoanei, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente care se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale". Studiile de specialitate indică faptul că ţara noastră ocupă locul trei în Europa în ceea ce priveşte numărul cazurilor de violenţă psihologică - bullying, un fapt în măsură să îngrijoreze toţi factorii implicaţi. Efectele acestui fenomen sunt distructive pentru copiii victime, acestea manifestându-se prin dispariţia încrederii în sine, scăderea randamentului şcolar, abandonarea studiilor sau, mai grav, depresii şi chiar cazuri de suicid. În aceste condiţii, combaterea violenţei psihologice este o obligaţie a statului şi a instituţiilor responsabile, prin măsuri clare de prevenire şi de interzicere a săvârşirii acestor comportamente nefireşti. Am votat această iniţiativă legislativă, deoarece este foarte important ca toţi elevii şi copiii noştri să înveţe, încă din primele zile de şcoală, că trebuie să se bucure de respect, că integritatea lor fizică, emoţională, precum şi demnitatea le sunt protejate şi apărate prin legislaţie. Unităţile de învăţământ din România au fost deseori scenele unor adevărate tragedii, iar violenţele psihologice şi de limbaj s-au transformat, nu de puţine ori, în acte de violenţă fizică, unele chiar extreme. În calitate de mamă, sunt convinsă că niciun părinte nu poate accepta ca propriul copil să fie jignit, umilit, agresat, înjurat, exclus din comunitate sau chiar bătut. Sunt încrezătoare că şi colegii senatori vor avea aceeaşi opinie pe marginea acestei propuneri, în aşa fel încât intervenţia împotriva violenţei psihologice să fie cât mai curând pusă în aplicare.
Mihai Culeafă "Congresul PPE de la Helsinki este decisiv pentru viitorul imediat al Europei" Săptămâna aceasta, pe 7 şi 8 noiembrie, la Helsinki va avea loc congresul celui mai mare partid european, Partidul Popular European, găzduit de Helsinki Messukeskus Congress Centre. Sunt aşteptaţi mai bine de 730 de delegaţi şi nu mai puţin de 2.000 de invitaţi din 40 de ţări. Cu această ocazie, se vor decide liniile de acţiune politică pe mai multe teme importante, dar cel mai aşteptat vot va fi asupra celui care va deveni vârful de lance sau Spitzenkandidat al PPE în următoarele alegeri europarlamentare. Pentru această onoare au intrat în competiţie Alex Stubb, fost premier al Finlandei, şi Manfred Weber, actualul lider al Grupului PPE din Parlamentul European. Sistemul de candidaţi principali, sau Spitzenkandidaten, pentru a folosi termenul german deja încetăţenit, este gândit pentru a adăuga transparenţă şi responsabilitate democratică în ocuparea uneia dintre cele mai importante poziţii la Bruxelles, aceea de Preşedinte al Comisiei Europene. Până în 2014, această alegere se făcea în culisele Consiliului European, într-un proces de negocieri obscure. Acum, candidatul principal al partidului care obţine cele mai multe voturi la nivel european ar trebui să primească automat nominalizarea din partea Consiliului. Dacă ne dorim ca instituţiile europene să devină mai apropiate de cetăţeni şi să se bucure de mai multă încredere, ar trebui să înceteze să fie simple sigle. Cetăţenii trebuie să aibă puterea de a numi persoanele de la vârful ierarhiei europene, iar cel care va deveni preşedintele Comisiei trebuie să fi trecut mai întâi printr-un proces electoral. Istoria PPE se leagă de promovarea şi dezvoltarea proiectului european. Din păcate, în prezent, succesul acestei generoase idei este pus în pericol de ascensiunea partidelor populiste şi extremiste, care beneficiază din plin de sprijinul forţelor exterioare Uniunii şi care folosesc limbajul violent al urii, xenofobiei şi tribalismului, pentru a-şi justifica propriile ambiţii. Alegerile europene din mai 2019 trebuie să consolideze perspectivele democratice ale UE şi sper că toţi cei aleşi în funcţii publice pe listele PPE vor face tot ce le stă în putere pentru promovarea ideilor de centru-dreapta, fundamentale pentru partidul nostru.
Daniel Olteanu "În continuare, «buget insuficient» la CNAIR pentru DN18, cea mai importantă investiţie în execuţie, care are legătură cu Moldova" Vorbim despre autostrăzile care să facă legătura Moldovei cu vestul ţării, dar constat că, până una-alta, Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi se împiedică într-un drum naţional. Mi se pare incredibil modul în care, pe de o parte, cei care au primit un vot politic, miniştrii în speţă, vorbesc despre "slaba mobilizare a Antreprenorului" ca fiind cauza principală a întârzierilor pe şantierele marilor proiecte de infrastructură, iar documentele CNAIR în cazul DN18, drumul care face legătura între Bucovina şi Maramureş, oferă o singură explicaţie pentru nefinalizarea lucrărilor - bugetul insuficient. Am aşteptat rectificarea bugetară, în speranţa unor veşti bune. Din păcate, în septembrie CNAIR a comunicat acelaşi lucru, buget insuficient. La această oră, DN18 este cea mai importantă investiţie în execuţie, în infrastructură, care să aibă legătură cu Moldova, cu tronsoane aflate la un grad de execuţie între 30% şi 96%. În condiţiile în care ştim cu toţii că Moldova a fost regiunea sacrificată de la centru în domeniul investiţiilor în infrastructură, faptul că nu există şantiere deschise şi disponibilitate a antreprenorilor de a lucra, pentru că nu li se alocă fonduri, mi se pare o mare nedreptate. Este firesc să mă întreb, este vorba despre un sabotaj? Şi dacă da, unde este sabotajul? Văd declaraţiile domnului ministru Şova, pline de bune intenţii, şi mă lovesc apoi de acest "buget insuficient". Văd declaraţiile domnului ministru Teodorovici, că nu există probleme de finanţare, că mai avem nevoie de o autostradă ca să depăşim Portugalia, apoi mă lovesc din nou de acest "buget insuficient" pentru un drum naţional în execuţie. Nu este prima dată când se susţine că avem în CNAIR un stat în stat. Programul de guvernare obligă la îndeplinirea unor obligaţii, iar cei care plătesc sunt oamenii politici, pentru că nu responsabilii din CNAIR merg să ceară din nou votul oamenilor. Dacă există probleme de organizare la CNAIR, dacă există un sabotaj punctual cu privire la DN18, dacă este incompetenţă, îl rog pe domnul ministru Şova să ia măsuri corecte. Nu este posibil să avem bani blocaţi pe un număr de şantiere, ca urmare a "slabei mobilizări a Antreprenorului", şi să nu se lucreze acolo unde antreprenorii, culmea, companii româneşti, vor să lucreze, dar nu li se alocă fonduri. Pentru mine, ca parlamentar de Vaslui, îngrijorarea este sporită de faptul că unul dintre aceşti antreprenori a câştigat şi contractul de execuţie a Variantei ocolitoare Bârlad, şi îmi doresc ca această companie să beneficieze de tot frontul de lucru şi de tot sprijinul autorităţilor, pentru a-şi duce la bun sfârşit obligaţiile.
Dănuţ Bica "După PSD, potopul! Guvernele Dragnea ne-au îngropat în datorii!" Într-un document oficial, transmis recent de Ministerul Finanţelor Publice Parlamentului, Guvernul PSD-ALDE a recunoscut că, de la începutul anului 2017, de când a preluat puterea, a îngropat România în datorii de zeci de miliarde de euro. Astfel, dacă anul trecut guvernanţii s-au împrumutat cu peste 35 de miliarde de lei, în acest an, numai în primele nouă luni au împrumutat peste 45 de miliarde de lei şi urmează să mai contracteze, până la sfârşitul lunii decembrie, împrumuturi de peste 10 miliarde de lei. În total, în mai puţin de doi ani, Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, din ţară sau din străinătate, peste 20 de miliarde de euro şi, tot în ultimii doi ani, a plătit dobânzi de peste 22 de miliarde de lei. Altfel spus, în numai doi ani, coaliţia PSD-ALDE a împrumutat, în contul fiecărui român, peste 4.600 de lei. Oricare cetăţean onest, când află aceste cifre, rămâne mut de uimire şi, pe bună dreptate, se întreabă dacă ţara noastră a intrat în criză economică sau este doar foarte prost guvernată. Răspunsul îl cunoaştem cu toţii - România a fost condusă în ultimii ani de cele mai incompetente guverne din istoria sa. Liderii PSD şi ALDE îşi arogă în discursurile publice o performanţă guvernamentală total inexistentă. Se laudă că au mărit sau vor mări salarii şi pensii, alocaţii şi indemnizaţii, însă banii utilizaţi în acest scop nu provin din creşterea economică, ci din împrumuturi uriaşe pentru care se plătesc dobânzi extrem de mari. Guvernul a ajuns exact ca săracul satului, care îşi cumpără până şi pâinea de fiecare zi pe caiet, cu speranţa că alţii vor plăti datoriile acumulate de el. Împrumuturile contractate în aceşti doi ani de cele mai slabe guverne pe care le-a avut România nu vor fi returnate nici de Liviu Dragnea, nici de Darius Vâlcov, nici de Eugen Teodorovici, nici de vreun alt lider politic actual de la PSD sau ALDE. Datoriile vor fi plătite din impozitele şi taxele colectate de la contribuabilii români. Nu exagerăm deloc dacă afirmăm că guvernanţii instalaţi de PSD şi ALDE ne majorează şi ne plătesc salariile şi pensiile tot din banii noştri, adică din împrumuturile pe care noi sau copiii noştri urmează să le restituim creditorilor în anii care vor urma. Toate guvernele din lume se împrumută şi acesta nu este un lucru rău, pentru că cele mai multe o fac cu scopul de a realiza dezvoltarea şi modernizarea ţărilor respective. Italia s-a împrumutat şi a construit mii de kilometri de autostrăzi. Germania s-a împrumutat şi a edificat cea mai puternică industrie din Europa. La noi, din cele peste 20 de miliarde de euro care au fost împrumutate de Guvernele PSD-ALDE, nu s-a construit aproape nimic. Cu aceste sume am fi putut realiza toate autostrăzile pe care ni le dorim de atât timp în România, am fi putut moderniza aproape toate căile ferate şi drumurile naţionale şi ne mai rămâneau bani şi pentru a renova şcolile din reţeaua de învăţământ de stat. Din dobânzile de peste 22 de miliarde de lei plătite în anii 2017 şi 2018, am fi putut construi cele 8 spitale regionale de mare capacitate, aflate de atât timp în stadiul de promisiune, şi ne-ar mai fi rămas şi ceva bani pentru dotarea lor cu aparatură modernă. Aceste simple comparaţii ne demonstrează foarte clar cât îi costă pe români incompetenţa Guvernelor pe care le-a condus Liviu Dragnea, cu ajutorul unor personaje profund incompetente şi iresponsabile faţă de soarta acestei ţări. Mai este puţin până la încheierea anului şi, atunci când vom trage linie, vom constata că în 2018 am avut cel mai slab ritm investiţional din ultimii 15 ani. A confirmat acest lucru Fondul Monetar Internaţional, dar şi Comisia Europeană, prin vocea doamnei Corina Creţu, comisarul european pentru politica regională. Este strigător la cer ca peste 32 de miliarde de euro să stea nefolosite la Bruxelles, deoarece Guvernul nu ştie, nu poate şi nu vrea să-i aducă în România. Pe de altă parte, acelaşi Guvern se împrumută în contul românilor cu miliarde de euro în fiecare lună, la care vor trebui să fie plătite dobânzi usturătoare în prezent şi în viitor. Concluzia este clară: echipa Dragnea-Vâlcov-Dăncilă şi-a dovedit pe deplin incompetenţa şi trebuie să-şi facă de urgenţă bagajele. Partidul Naţional Liberal a identificat soluţii şi s-a angajat ca, atunci când va ajunge la guvernare, să facă din absorbţia în totalitate a fondurilor europene un motor pentru modernizarea ţării, acestea urmând a fi direcţionate cu precădere proiectelor prioritare pentru România - infrastructura de transport, sistemele de utilităţi publice, spitalele şi reţeaua şcolară. Aceste fonduri se află la dispoziţia românilor, tot ce ne trebuie fiind un guvern care să vrea şi să ştie să le acceseze.
Silviu Dehelean "Fără penali în funcţii publice!" Iniţiativa cetăţenească Fără penali în funcţii publice a devenit un fenomen naţional în această vară, fapt pentru care le sunt recunoscător şi le mulţumesc tuturor semnatarilor acesteia, chiar din forul legislativ, unde aştept să dezbat modificarea Constituţiei României. Aşa cum am repetat pe tot parcursul campaniei, fiecare semnătură contează şi fiecare dintre cele peste 1 milion de semnături înseamnă tot atâtea voci care cer plecarea politicienilor corupţi din funcţiile publice. Demersul pe care l-am iniţiat este unul fundamental pentru sănătatea morală a naţiunii şi pentru progresul societăţii româneşti. Nu poţi să susţii reformarea politicii şi a modului în care politicianul se raportează la rolul lui în societate şi să păstrezi în acelaşi timp privilegiul acesta nepermis, de a fi condamnat penal în funcţie publică. Am fost împiedicaţi prin toate mijloacele posibile să ducem Campania "Fără penali " la bun sfârşit: denigrare în presă, plângeri la poliţie, neaprobarea corturilor stradale pentru strângerea semnăturilor, înjurături şi pumni pe stradă şi în primării la depunerea listelor de semnături - toate sunt consemnate şi fac parte din istoria acestei campanii fără precedent. Important este că, în ciuda acestora şi a maşinăriei de minciuni şi manipulări ale PSD-ALDE, semnatarii nu numai că nu au încetat să vină, dar au fost din ce în ce mai numeroşi, alăturându-se voluntar campaniei noastre, personalităţi ale vieţii artistice, influenceri şi oameni de presă care au rezonat întru totul cu demersul nostru legitim. "Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării". Acesta este textul de lege pe care eu şi ceilalţi, peste un milion de cetăţeni români, ne dorim să îl găsim în Constituţie. Acesta este textul care îi sperie pe toţi aceia care au probleme penale, pe toţi abonaţii la contracte oneroase cu statul, pe toţi aceia care îşi fac vacanţe exorbitante şi cumpără bolizi de lux pe banii bugetului României. Aceştia vor să păstreze România în epoca PSD, aceea a baronilor locali şi a potenţilor care taie şi spânzură pe banii noştri. Vă invit pe toţi cei fără probleme penale să susţineţi iniţiativa "Fără penali în funcţii publice!"
Ioan Dîrzu "Salariul minim pe economie trebuie să ajungă la 2.552 lei/lună, până în anul 2020" Fundaţia Friedrich Ebert România, FES, a lansat, săptămâna trecută, Studiul "Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României". Studiul este realizat pentru FES România de Syndex şi de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, în perioada august-septembrie 2018. Conceptul de trai minim decent se referă la un set de nevoi de consum care acoperă toate nevoile biologice şi sociale ale unei persoane, nu doar cele legate de supravieţuire. Cu alte cuvinte, coşul de cumpărături nu trebuie privit ca un buget care să asigure subzistenţa, să răspundă nevoilor de educare, socializare, culturalizare, petrecere a timpului liber etc. Conform studiului, valoarea coşului minim de consum pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii este de 6.762 de lei. Pentru o persoană singură, valoarea coşului este de 2.552 de lei pe lună. Progresele pe care PSD le-a făcut cu privire la valoarea salariului minim sunt extraordinare, dar nu suficiente. De aceea, cred ferm că valoarea salariului minim pe economie trebuie să fie de 2.552 lei pe lună până în 2020 , care este o dată rezonabilă şi permite Guvernului adaptarea bugetelor de stat viitoare. Structura coşului minim de consum pentru un trai decent cuprinde 11 capitole: (1) alimentaţie, (2) îmbrăcăminte şi încălţăminte, (3) locuinţă, (4) dotarea locuinţei, (5) cheltuieli cu locuinţa, (6) produse de uz casnic şi igienă personală, (7) servicii, (8) educaţie şi cultură, (9) sănătate, (10) recreere şi vacanţă, (11) fondul de economii al familiei. În total, aceste capitole conţin un număr de 226 de itemi. Pentru alimentaţie, este nevoie de 1.405 lei, pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte - 651 de lei, locuinţă - 1.781 de lei, dotarea locuinţei - 220 de lei, cheltuieli cu locuinţa - 477 de lei, produse de uz casnic şi igienă personală - 238 de lei, servicii - 488 de lei, educaţie şi cultură - 546 de lei, îngrijirea sănătăţii - 107 de lei, recreere şi vacanţă - 234 de lei, fondul de economii al familiei - 615 de lei. Astfel, alimentaţia are o pondere de 20,77%, iar locuinţa 26,33%. Din păcate, românii au fost învăţaţi de PDL-işti şi cioloşişti că salariul minim pe economie este bine să fie de 1.000 de lei, iar unii liberali chiar vorbesc despre tăierea salariului minim pe economie. PDL-iştii, cioloşiştii, USR-iştii şi noii PDL-işti vor ca românii să poată fi plătiţi de patron cu 500 de lei sau chiar cu 200 de lei pe lună. Din cauza lor, românilor li se pare chiar prea mult ca salariul minim pe economie să fie 2.552 de lei pe lună. Trebuie să înţelegem că salariul minim pe economie, într-o ţară normală, nu este stabilit de politicieni după cum visează noaptea, ci este stabilit de studiile sociologice. Dacă nevoile societăţii şi ale individului cresc, şi ele cresc odată cu piaţa, atunci trebuie să crească şi salariul minim. Acesta este dezideratul social democraţiei, ca fiecare om să fie plătit just şi demn pentru munca sa.
Eugen Tomac "Pensiile primarilor, neconstituţionale. Oficializarea limbii maghiare în România, neconstituţională. Codul administrativ, neconstituţional în integralitate" Ieri, Curtea Constituţională a făcut dreptate românilor. Ieri, am avut cu toţii dovada că nu orice se cumpără în această ţară. Demnitatea este, poate, un cuvânt străin multor politicieni de la vârful puterii, dar, cu puţin efort, îi vor afla semnificaţia. Curtea Constituţională a decis ieri, cu unanimitate de voturi, că Legea privind Codul administrativ este neconstituţională în integralitate. Am spus asta din prima zi în care am citit textul propunerii legislative. Era evident că asistam la un blat naţional, o lege profund antiromânească, votată, culmea, chiar de politicieni români, în Forul Legislativ suprem al României. Codul administrativ, în forma adoptată, era, de fapt, un cod al trădării naţionale. PSD şi UDMR îşi dăduseră mâna spre a-i umili pe români. Pregătiseră pensii speciale pentru primari şi visau la oficializarea limbii maghiare în România. Nimic mai greşit, mai mârşav şi mai dispreţuitor pentru cetăţenii acestei ţări! De aceea, PMP a făcut tot posibilul pentru a cotesta la Curtea Constituţională acest Cod al ruşinii. Faptul că solicitarea noastră a fost admisă, iar Legea a fost declarată neconstituţională, demonstrează că nu este totul pierdut. Mă declar profund împlinit pentru că am reuşit în acest mandat de deputat să fac ce este corect pentru ţara mea! România are şansa să devină puternică, dacă fiecare dintre noi va refuza să tacă în faţa nedreptăţii!
Mirela Furtună "Stopăm violenţa psihologică în şcoli!" Asigurăm dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri! Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, Proiectul de Lege care interzice violenţa psihologică, bullying-ul, în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale. Adoptarea acestui proiect de lege, de Camera Deputaţilor, este un mare pas înainte pentru dezvoltarea armonioasă, pentru sănătatea copiilor noştri, a viitorilor adulţi. Ştim cu toţii că unii dintre copiii noştri se confruntă, la şcoală, cu diferite forme de agresiune. Acestea sunt sub cunoscute denumirea generică de violenţă psihologică - bullying. Din nefericire, şcolile din România nu au fost ferite de aceste tipuri de comportamente, ci dimpotrivă, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România se situează pe locul al III-lea la capitolul violenţă psihologică, bullying, în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat acest fenomen. Vorbim despre o formă specifică a violenţei şcolare care cuprinde toate formele de manifestare a agresivităţii: verbală, fizică, psihologică, care se repetă sau se pot repeta în timp şi care implică un dezechilibru de putere. Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor, care va modifica Legea educaţiei naţionale, dă o definiţie extinsă acestui tip de violenţă psihologică întâlnită. Identificarea din timp a acestor manifestări agresive şi violente asupra copiilor şi adolescenţilor este esenţială pentru a putea interveni şi a le limita. Pentru a identifica momentele în care se declanşează astfel de agresiuni şi evaluarea corectă a acestora, este necesară cooptarea de specialişti care au beneficiat de o pregătire adecvată. Tocmai din acest motiv, pentru a facilita recunoaşterea acestor manifestări, proiectul de lege prevede că personalul didactic va beneficia, în cadrul programelor de formare continuă, de sesiuni de informare/cursuri de perfecţionare referitoare la problemele legate de violenţa psihologică, bullying, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii educaţionale adecvate. Trebuie să fim conştienţi că bullying-ul influenţează negativ dezvoltarea copiilor noştri, atât pe plan educaţional, cât şi pe plan emoţional. Copiii care sunt victimele acestui tip de violenţă psihologică se pot confrunta cu scăderea încrederii în sine, cu depresii, rezultate mai slabe la învăţătură, abandon şcolar, iar în unele cazuri se ajunge chiar la sinucideri. Suntem responsabili, noi, toţi adulţii, să-i protejăm pe copii de tot ceea ce le împiedică o dezvoltare armonioasă. Este absolut necesar ca astfel de comportamente nocive precum bullying-ul să fie prevenite şi combătute. Copiii trebuie protejaţi! Violenţa psihologică nu are voie să se răspândească în şcolile noastre. Trebuie să le asigurăm copiilor noştri un mediu prietenos în care să înveţe, să se dezvolte sănătos şi armonios!
Mihăiţă Găină "Sistemul naţional de sănătate parcurge o nouă etapă de optimizare" Sub o adevărată avalanşă de ştiri privind sistemul de sănătate de stat, transpus într-o lumină din ce în ce mai sumbră, trebuie făcute anumite precizări privind îmbunătăţirile decise de Executiv şi puse, deja, în practică. Salut faptul că anul acesta a debutat cu o serie de decizii pozitive privind îmbunătăţirea sistemului naţional de sănătate şi vreau să subliniez că 2018 se va încheia cu alte noi măsuri ce urmează să fie implementate în regim de urgenţă. Dacă în luna martie personalului medical i s-au acordat creşteri salariale foarte importante, respectiv dublarea salariilor nete ale medicilor faţă de aprilie 2016, în baza Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, apoi au fost modificate prevederile referitoare la accesul la medicamente pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru femeile însărcinate, prin scăderea stagiului minim de cotizare la asigurarea socială pentru beneficiarii de medicamente şi produse sanitare gratuite, de la şase luni la o lună, iar Institutul Cantacuzino a beneficiat de revitalizarea activităţii prin trecerea sa în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, acum se lucrează la un Cod al Legilor sănătăţii. Printre cele mai importante prevederi care urmează să fie implementate, figurează şi elaborarea de urgenţă a Legii reproducerii umane asistate, precum şi o nouă Lege a transplantului. O altă prioritate în domeniul sănătăţii în acest sfârşit de an, este constituirea Departamentului centralizat pentru achiziţii publice în acest sector de activitate, precum şi stabilirea primelor categorii de produse care vor fi achiziţionate centralizat, proiect aflat, deja, în derulare. În ceea ce priveşte celelalte progrese realizate în sistem, amintesc şi de extinderea listei medicamentelor compensate şi gratuite de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală în sistemul public de sănătate. Recent, au fost introduse în această listă alte 19 molecule inovative, necesare pacienţilor care suferă de boli grave, precum infecţiile HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere, diabetul zaharat, boli neurologice degenerative şi inflamator imune, oncologice, boli rare, programe de transplant etc. Nu în ultimul rând, trebuie menţionată şi decizia guvernamentală de eliminare a plăţii CASS pentru mame. Prin această hotărâre intrată în vigoare în acest an, sunt scutite de la achitarea acestei contribuţii persoanele care primesc indemnizaţia de creştere a copilului, indemnizaţia de concediu de acomodare în urma unei adopţii, precum şi beneficiarii de venit minim garantat. Foarte important este şi faptul că sumele acordate prin Programul guvernamental "Investeşte în tine", prin care românii pot lua credite cu dobândă 0, pot fi folosite pentru plata medicamentelor, a analizelor medicale, a serviciilor dentare şi a intervenţiilor chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate. Aşadar, se fac paşi numeroşi şi importanţi pentru eliminarea tuturor tarelor din acest sistem. Însă, dincolo de eforturile susţinute ale Guvernului, trebuie să avem în vedere şi cutumele deloc conforme şi greu de eliminat din unele unităţi spitaliceşti, precum şi managementul mai puţin performant al acestora.
Găvrilă Ghilea "De ce se scumpeşte pâinea în ţara cu cele mai mari producţii agricole din istorie?" Datele unei analize sectoriale realizate recent au relevat faptul că, pentru agricultura românească, anul 2018 a fost cel mai bun din istorie, producţiile record obţinute fiind corolarul unui efort investiţional pe măsură. Cu o cifră de afaceri care se apropie de 8 miliarde de euro, pariul românilor cu agricultura pare ca şi câştigat, ţara noastră obţinând în acest an recolte istorice la grâu şi surclasând deja Franţa la producţia de porumb, instalându-se pe primul loc în topul producătorilor europeni ai acestei cereale. Nu este mai puţin adevărat că miracolul agricol românesc se datorează activităţii a peste 16.000 de companii, dintre care aproape două treimi sunt specializate în sectorul vegetal şi o treime în sectorul zootehnic, numărul celor cu activitate mixtă fiind de sub 8% din total. Pe de altă parte, conform Studiului "Gradul de acaparare al terenurilor agricole în UE", realizat în anul 2015 de Parlamentul European, peste 40% din suprafaţa agricolă a României aparţinea unor investitori străini, care deţineau şi lucrau peste 5,3 milioane de hectare. Interesant este şi amănuntul, deloc nesemnificativ, că 10% din aceste suprafeţe aparţineau unor investitori din afara Uniunii Europene, dar şi faptul că, paradoxal, acapararea a aproape jumătate din suprafaţa agricolă a ţării de către antreprenori străini a accelerat depopularea localităţilor din mediul rural, deoarece noile tehnologii implementate, care stau la baza agriculturii de performanţă, necesită tot mai puţină forţă de muncă locală. Nu întâmplător, judeţul Timiş, care a atras şi cei mai mulţi investitori străini în agricultură, o treime din suprafaţa sa fiind exploatată de societăţi cu acţionariat italian, a realizat o cifră de afaceri de peste 2,8 miliarde lei, deţinând cele mai mari companii specializate în sectorul vegetal şi zootehnic. Cu toate acestea, deşi Ministerul Agriculturii a raportat în acest an o producţie de grâu istorică, de peste 10 milioane de tone, mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, patronatele din industria de morărit şi panificaţie şi-au făcut deja socotelile şi au anunţat că scumpirea pâinii este iminentă din cauza notificării de majorare cu 25% a tarifelor la electricitate şi gaze naturale, dar şi din cauza costurilor cu materia primă, care ar fi explodat de la 650 de lei/tona de grâu, în 2017, la 850 de lei/tona de grâu, în prezent, nemaiţinând cont şi de creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă. Din aceste considerente, ne aflăm în faţa unui veritabil paradox - în ţara cu cele mai mari producţii agricole din istorie, pâinea este pe cale să se scumpească, urmând trendul ascendent al utilităţilor energetice şi materiei prime. Dar adevărata ameninţare pentru agricultura românească nu o reprezintă nici investitorii străini, europeni sau de aiurea, care controlează majoritatea suprafeţelor agricole ale ţării şi implicit preţul de piaţă al materiei prime, nici cei câţiva bănuţi care vor face pâinea românului mai mică, ci pericolul real al deşertificării, datele publicate de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice demonstrând că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, respectiv 40% din suprafaţa agricolă se află în zone afectate de riscul acestui fenomen.
Neculai Iftimie "Modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional, desfăşurate de zilieri, trebuie să fie o prioritate legislativă" Având în vedere necesitatea flexibilizării legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, prin care se urmăreşte obţinerea unui procent de 70% în privinţa ratei de ocupare pentru persoane cuprinse în grupa de vârstă 20-64 ani, legislaţia în domeniul persoanelor necalificate care prestează activităţi ocazionale, zilieri, trebuie îmbunătăţită, în sensul debirocratizării, întrucât actualul sistem, registrul de evidenţă al salariaţilor, presupune o sarcină administrativă foarte mare a angajatorului. Munca zilieră presupune desfăşurarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar persoană juridică, iar adoptarea unor modificări şi completări ar avea drept consecinţă creşterea gradului de ocupare pe piaţa muncii a persoanelor din categoria de populaţie care nu are o calificare profesională sau care este fără educaţie şcolară, precum şi o scădere a sarcinii administrative a statului în ceea ce priveşte modul de gestionare a mecanismului de evidenţă a zilierilor. Analiza pieţei muncii şi a numărului de zilieri înregistraţi la inspectoratele teritoriale de muncă reclamă actualul cadru normativ, care reglementează munca zilieră, a dus la o creştere semnificativă a numărului de persoane ocupate pe piaţa muncii, însă, întrucât sistemul actual instituit de legislaţia naţională creează o birocraţie excesivă, sectorul privat din România se confruntă cu un deficit major de forţă de muncă. Existenţa unui registru de evidenţă al zilierilor este un mod complet anacronic şi greoi, de acum 100 de ani de evidenţă, în care zilierul trebuie să semneze de trei ori pe zi şi o dată semnează şi beneficiarul pentru fiecare zilier. Mai mult, la sfârşitul fiecărei luni trebuie efectuate copii după filele registrului, care se transmit Inspectoratelor teritoriale de muncă, pe lângă o evidenţă electronică. De menţionat, actualul registru de evidenţă a zilierilor are dimensiunile de 52x30 cm, iar în momentul completării de către beneficiari, dimensiunea acestui registru - în câmp, pentru că acolo este activitatea agricolă - are 104 cm. Modul de completare, în registru, de la prima semnătură, este şi mai stufos: zilierul declară că este apt pentru munca desfăşurată, iar la a doua semnătură declară că a fost instruit pe protecţia muncii. Referitor la prima semnătură, este absolut inutilă, pentru că este normal că se consideră apt, că altfel nu se prezenta la muncă, iar obligaţia efectuării zilnice a instruirii pe protecţia muncii ar trebui să existe doar când se schimbă tipul de activităţi. Din practică, în cazul în care zilierul prestează acelaşi tip de muncă timp de mai multe zile, nu se impune o instruire zilnică. Înlocuirea registrului de evidenţă a zilierilor cu un carnet de zilier procurat de la ITM-urile judeţene şi aplicarea zilnică a unui timbru cu regim special ar putea elimina această birocraţie excesivă. În concluzie, sper ca autorităţile publice centrale cu atribuţii în acest domeniu să se implice în procesul de reducere a birocraţiei.
Claudiu-Augustin Ilişanu "De Ziua mondială pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate, 6 noiembrie, să accentuăm ideea de pace socială şi de armonie cu natura!" Mediul este un element extrem de important în asigurarea echilibrului uman. Fără un mediu curat şi mai puţin poluat, oamenii nu se pot bucura de o viaţă sănătoasă. În fiecare an, la data de 6 noiembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite celebrează Ziua mondială pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate. Începând cu anul 2001, în cadrul Conferinţei de la Stockholm, s-a hotărât marcarea acestei zile, cu scopul de a atrage atenţia că perioadele de război şi conflicte armate nu fac altceva decât să distrugă ecosistemele şi resursele, care, să nu uităm, nu sunt inepuizabile. Distrugerea ecosistemelor şi epuizarea resurselor naturale vor duce la afectarea umanităţii, fie că vorbim despre generaţiile noastre sau, cu atât mai mult, despre cele viitoare. Efectele unor atitudini agresive asupra mediului se văd deja în acele zone de pe glob, unde oamenii nu au fost suficient de conştienţi cu privire la impactul pe care îl au războaiele asupra resurselor de sol, subsol sau de apă. Pierderilor umane importante, care rezultă inevitabil în urma conflictelor armate, li se adaugă culturile distruse, pădurile arse, poluarea apelor şi a solului. Acestor realităţi trebuie să le acordăm o importanţă deosebită, întrucât vedem că mediul internaţional al secolului XXI nu este total ferit de astfel de evenimente negative. În anumite zone ale Orientului Mijlociu, încă se declanşează sau se întreţin conflicte care nu fac decât să distrugă vieţi omeneşti, infrastructură şi mediu. Poate că pare un paradox, însă, conform unei analize a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în ultimii 60 de ani, cel puţin 40% din conflicte au avut legătură cu exploatarea resurselor. Gazele naturale, rezervele de petrol şi alte zăcăminte din Orientul Mijlociu au reprezentat o cauză frecventă de declanşare a conflictelor militare, fără ca participanţii la conflict să-şi dea seama că de fapt războaiele şi confruntările militare sunt de fapt tocmai factorii care vor duce la pierderi suplimentare de resurse. De cele mai multe ori tindem să considerăm că mediul este într-o refacere permanentă, iar echilibrul biologic nu se dustruge aşa de uşor. Trebuie să evităm astfel de pseudoraţiuni şi să gândim pe termen lung. Ca atare, dacă ne gândim la ecosistemele din Siria distruse în urma războiului, ne dăm seama că mediul îndelung afectat de conflictele armate va suferi transformări ireversibile. În urma catastrofelor naturale provocate de războaie, conservarea speciilor de plante aflate pe cale de dispariţie nu mai este posibilă. De asemenea, o multitudine de afecţiuni îşi cresc incidenţa în cadrul populaţiei, determinate fiind de schimbările climatice şi de mediu, care apar în urma catastrofelor militare şi a distrugerilor chimice. Tocmai aceasta este raţiunea marcării acesei zile de către Organizaţia Naţiunilor Unite, care doreşte să atragă atenţia asupra importanţei organizării de campanii pentru promovarea păcii şi împiedicarea declanşării de conflicte armate, care au întotdeauna efecte ireversibile pentru mediul înconjurător. În anul Centenar, trebuie să ne concentrăm mai mult pe ideea de pace şi de armonie în societate, dar şi cu mediul înconjurător. Pacea este cel mai important bun al omenirii şi trebuie permanent promovată, mai ales în zonele cu conflicte frecvente. Europa şi întreaga lume trebuie să se concentreze mai mult asupra efectelor pozitive pe care le are promovarea păcii asupra armoniei sociale şi a protecţiei mediului înconjurător.
Natalia-Elena Intotero "Legea offshore, reducerea TVA în turism şi Legea salarizării - măsurile adoptate la finalul anului 2018" Ultimele trei luni ale acestui an vin cu măsuri care vor avea efecte directe în economie, dar mai ales în buzunarul oamenilor de rând. Astfel, România va avea o nouă lege care va proteja resursele, măsuri care sprijină turismul, dar şi salarii mai mari, diferenţiate în funcţie de vechime sau de studii. La sfârşitul lunii octombrie, Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional, a votat Legea offshore privind condiţiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră, o lege echitabilă, care presupune că statul român şi investitorii îşi împart în mod egal profitul gazului din Marea Neagră. Astfel, investitorii sunt obligaţi să tranzacţioneze 50% din gaze pe Bursa din România. Acest lucru permite acoperirea deficitului de gaze pentru consum şi pentru economie. Practic, putem să fim independenţi din punct de vedere energetic şi să avem şi resurse pentru dezvoltarea economică. Noua lege impune companiilor ca 25% din angajaţi să fie români, ceea ce este, de asemenea, o măsură benefică pentru piaţa de muncă. Mai mult, sumele datorate ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special. Acesta va fi utilizat pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii stabilite prin Hotărâre a Guvernului. Camera Deputaţilor a votat o formă corectă a legii, o formă care este în beneficiul ţării şi al cetăţenilor, nu doar în beneficiul capitalului străin care a exploatat ani în şir, pentru un profit frumos, resursele româneşti, o lege care restabileşte demnitatea României şi o plasează ca un partener cu drepturi egale în faţa colaboratorilor. Luna noiembrie a debutat cu TVA de 5% pentru turism şi activităţi conexe. Reducerea TVA pentru turism este cea mai importantă măsură de susţinere a turismului românesc din ultimii 20 de ani. Aceasta va stimula turismul în România, va contribui la reducerea evaziunii fiscale, la creşterea consumului şi la creşterea economică. Mai mult, va avea efecte vizibile şi directe în favoarea cetăţeanului, o măsură foarte benefică şi pentru Hunedoara, în condiţiile în care turismul este o componentă extrem de importantă pentru judeţ. Numărul vizitatorilor a crescut de la an la an, ceea ce oferă o perspectivă pozitivă asupra acestui sector economic. Luna decembrie va veni cu veşti bune şi pentru salariaţi. Astfel, la următoarea şedinţă de Guvern va intra o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului muncii, în sensul diferenţierii salariului minim în funcţie de studii. Ulterior, de la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare şi a Legii salarizării, salariul minim pe economie ar urma să fie de 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare de 2.350 de lei, iar pentru cei care au minimum 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei. Potrivit Legii salarizării în sectorul bugetar, din 2019, salariile vor creşte 25% din diferenţa între ce este acum în plată şi grila din 2022, aferentă fiecărei familii ocupaţionale. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele menite să ofere României, pe de o parte, dacă ne referim la Legea offshore, demnitatea naţională, să sprijine un sector cu potenţial, dacă ne referim la cota redusă de TVA aplicată serviciilor din turism, sau să aducă mai mulţi români în clasa de mijloc, dacă ne referim la Legea salarizării.
Ioan Balan "Guvernul bate Parlamentul. Autostrada Unirii nu se mai face!" În scurt timp, se împlinesc 10 ani de când, de la tribuna Parlamentului României, am solicitat pentru prima dată ca Guvernul de atunci să întreprindă toate demersurile pentru a construi infrastructură modernă de transport care să lege Moldova de Muntenia şi de Transilvania. Am considerat şi atunci şi cred cu putere şi astăzi că aceasta este sigura modalitate de a acorda şi moldovenilor şansa la dezvoltare, la investiţii, la crearea de locuri de muncă bine plătite şi la o viaţă prosperă. Din păcate, în anii 2009-2011, ţara a traversat o perioadă economică dificilă, însă, cu toate acestea, Guvernul de atunci a reuşit să construiască Autostrada Cernavodă-Constanţa, Autostrada Bucureşti-Ploieşti şi să demareze lucrările la Autostrada Sibiu-Nădlac. Din anul 2011, România a reintrat timid pe creştere economică, iar din anul 2013 economia a început să meargă tot mai bine. Cu toţii am aşteptat cu sufletul la gură ca Moldova şi Bucovina să iasă din izolarea teritorială în care a fost lăsat. În ciuda contextului favorabil, toate Guvernele care au urmat nu au reuşit nici măcar să întocmească un proiect finanţabil de autostradă, care să poată fi ulterior trimis Bruxelles-ului şi să poată începe lucrările, pe banii bugetului european. Domnul Ponta se lăuda că este doctor în autostrăzi şi dădea termene. Domnul Dragnea păcălea populaţia că va construi nu ştiu câte sute de kilometri de autostradă numai în câţiva ani. Dintre toate minciunile lor, ne-am ales doar cu proiecte abandonate şi cu miliarde de euro, bani nerambursabili de Uniunea Europeană, gata să fie pierduţi. În toate discursurile siropoase ale liderilor PSD şi ale ALDE, veţi auzi că în anul Centenar ei construiesc autostrăzi şi căi ferate, că leagă Moldova lui Ştefan de Valahia lui Mihai Viteazul şi de Transilvania lui Corvin, iar investiţiile sunt prioritatea lor. Din păcate, aşa cum face PSD de 29 de ani, una spune şi alta face. De pildă, după ani de promisiuni şi termene, Autostrada Unirii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, a intrat în categoria proiectelor abandonate. În urmă cu numai câteva săptămâni, se aproba în Senatul României şi urmează a fi aprobată şi în Camera Deputaţilor, o lege care stabileşte termene precise privind construcţia Autostrăzii Unirii. Milioane de români au privit cu speranţă şi încredere spre Parlament, sperând că o lege nu va mai întoarce din drum un proiect esenţial pentru Moldova. Sfidând Parlamentul şi milioane de cetăţeni români, Guvernul a decis că Autostrada A8 nu se mai face, căci, chipurile, costă prea mult! Marii experţi de la transporturi au blocat definitiv proiectul şi caută rute alternative mai ieftine pentru o autostradă care s-ar face la sfântu-aşteaptă. Toate minciunile iresponsabililor de la transporturi au fost devoalate de comisarul european pentru politică regională, doamna Corina Creţu, care a spus că Bruxelles-ul dispune de fonduri suficiente pentru a finanţa studiul de fezabilitate pentru Autostrada Unirii şi chiar pentru a cofinanţa realizarea lucrărilor. Aşadar, bani sunt, însă nu avem un Guvern competent. Domnul Lucian Şova de la transporturi va fi remaniat, însă nu pentru că a fost cel mai slab ministru din istoria României, care a îngropat toate proiectele de infrastructură, ci pentru că în PSD trebuie să i se mai dea cuiva un fotoliu de ministru. Oricine va fi numit în funcţia de ministru al transporturilor trebuie să abandoneze de îndată soluţia păguboasă a schimbării traseului Autostrăzii Unirii. Oricine va fi numit ministru va trebui să meargă direct la Bruxelles, încă din prima zi după ce a fost numit în funcţie, şi să ceară Comisiei Europene expertiză şi bani pentru studii de fezabilitate şi proiecte tehnice. Oricine va fi ministru al infrastructurii are datoria să demareze, imediat, lucrările la infrastructura care să lege Moldova de Valahia, Moldova de Transilvania şi Valahia de Transilvania.
Cornel Itu "Învăţământul profesional şi dual, componenta esenţială a sistemului educaţional românesc" După anul 1990, şcoala profesională a început să fie văzută doar ca un loc pentru elevii slab pregătiţi, iar tot mai mulţi părinţi au început să ezite în a-şi îndruma copiii spre o astfel de formă de educaţie. Crearea unui cadru legislativ pentru învăţământul profesional şi dual a fost un pas esenţial pentru recâştigarea locului acestora în societatea românească şi în economia naţională. În ultimii ani, ca urmare a măsurilor luate de PSD, s-a alocat din nou o cifră de şcolarizare pentru învăţământul profesional, iar numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a care optează pentru acest tip de învăţământ este în creştere. Guvernul PSD a adoptat în vara acestui an Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România. Înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România este răspunsul Guvernului la solicitări venite din partea agenţilor economici care au nevoie de forţă de muncă bine pregătită. Autoritatea asigură funcţionarea eficientă a parteneriatului dintre agenţii economici, administraţia publică locală şi şcoală pentru formarea profesională iniţială în sistem dual, cu beneficii în primul rând pentru tinerii absolvenţi de clasa a VIII-a, până în 23 de ani, care îşi doresc să devină muncitori calificaţi, precum şi pentru agenţii economici care au nevoie de forţă de muncă bine pregătită şi sunt dispuşi să se implice activ în formarea ei în companii. Îmbunătăţirea sistemului de formare profesională iniţială în sistem dual contribuie la dezvoltarea economică sustenabilă şi predictibilă, prin creşterea numărului de muncitori calificaţi în meserii bine remunerate pe piaţa muncii. Autoritatea coordonează legătura dintre mediul economic investiţional şi oferta educaţională, astfel încât solicitările agenţilor economici să se materializeze prin organizarea de clase de nivel şcoală profesională în sistem dual, la nivel naţional. Decizia de înfiinţare a Autorităţii a fost luată în urma consultării cu un număr important de companii cu capital românesc sau străin, din industria auto, tipografică, prelucrarea metalelor, agricultură, utilităţi, turism, construcţii, infrastructură rutieră ş. a., care îşi doresc şi au capacitatea să devină furnizori de formare profesională, în vederea integrării absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă. Politicile publice care susţin educaţia profesională şi duală au ca obiectiv creşterea economică şi bunăstarea pentru fiecare comunitate şi sunt adaptate nevoilor angajatorilor. Învăţământul profesional şi tehnic trebuie să se bazeze pe un parteneriat echitabil şi în beneficiul tuturor actorilor principali, pornind de la autorităţi locale, şcoală, cadre didactice şi, nu în ultimul rând, elevi şi părinţi. Elevii trebuie încurajaţi să îşi descopere vocaţia şi să o valorifice printr-un proces educaţional centrat pe practică, cadru promovat prin învăţământul profesional. De asemenea, există o corelaţie directă între învăţământul profesional al unei ţări şi industria ei. Iar dacă ne raportăm la Europa Occidentală, se dovedeşte că modelul învăţământului dual este unul dintre cele mai eficiente, pentru că stă la originea unor industrii performante. În continuare, eforturile noastre trebuie să se îndrepte spre campanii de informare mai eficiente în rândul şcolarilor şi al angajatorilor, cu scopul de a atrage cat mai mulţi elevi spre învăţământul profesional şi dual. Acest tip de învăţământ este o şansă atât pentru elevi, cât şi pentru companii. Tinerii au parte de facilităţi: bursă lunară şi decontarea cheltuielilor de transport, uneori cazare, hrană, precum şi garanţia unui viitor profesional, iar economia naţională are la rândul ei de câştigat prin formarea unor oameni cu abilităţi practice, atât de necesare în toate ramurile industriei şi în serviciile pentru populaţie.
Luminiţa-Maria Jivan "Codul finanţelor publice locale, un proiect vital" Elaborarea şi adoptarea Codului finanţelor publice locale reprezintă un pas important pentru asigurarea modernizării administraţiei publice locale. Actualul Guvern este primul Executiv care şi-a asumat realizarea acestui proiect şi a lucrat alături de organizaţiile reprezentative pentru elaborarea lui. De asemenea, momentul promovării Codului finanţelor publice locale este corelat cu măsurile cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020, prin care se prevede creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale, de la 71,5%, în prezent, la 100% din 2019 şi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat. Vreau să subliniez că elaborarea Codului finanţelor publice locale a fost solicitată în numeroase runde de reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale - Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România -, în cadrul întâlnirilor periodice cu aceştia. Necesitatea elaborării şi adoptării Codului finanţelor publice locale rezultă din următoarele aspecte constatate în practică: Prin Codul finanţelor publice locale, se sistematizează şi se concentrează într-o structură unitară reglementările din domeniul finanţelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare şi autonomiei locale. Prin implementarea Codului finanţelor publice locale, vor fi realizate: Adoptarea Codului finanţelor publice locale, până la finele acestui an, reprezintă un deziderat şi o promisiune a PSD pentru administraţia publică locală. Cunosc foarte bine necesitatea adoptării şi implementării acestui Cod, care va ajuta la dezvoltarea administraţiei publice locale şi la o mai bună autonomie locală, inclusiv financiară.
Costel Lupaşcu "Să majorăm alocaţia de stat pentru copii!" În timpul campaniei electorale de la finele anului 2016, împreună cu echipa mea, am efectuat un scurt sondaj în rândul locuitorilor Colegiului nr. 7 Botoşani, dorind să aflu care sunt principalele probleme pe care cetăţenii le-ar dori rezolvate. Una dintre dorinţele locuitorilor Colegiului nr. 7 Botoşani este creşterea nivelului alocaţiei de stat pentru copii. Fiind unul dintre subiectele care mi-au atras atenţia, am început să-l aprofundez şi am constatat că dorinţa creşterii alocaţiei de stat pentru copii este generală. De asemenea, am descoperit că în spaţiul virtual circulă o petiţie care are ca obiect creşterea alocaţiei lunare a elevilor. În timp ce în România alocaţia pentru copii este de aproximativ 19 euro/lună, potrivit ultimelor date disponibile postate pe site-ul Comisiei Europene cu privire la cuantumul alocaţiilor de stat în ţările Uniunii Europene, în ţările din vestul Europei aceasta depăşeşte de cele mai multe ori 100 de euro. Germania acordă o alocaţie de stat în cuantum de 154 de euro lunar/copil, Irlanda 150 de euro/lună, Danemarca plăteşte pentru fiecare copil cu vârsta între 7 si 18 ani 107 euro/lună. În Spania, un copil cu vârsta sub 18 ani primeşte alocaţie lunară în cuantum de 24,25 euro. Italia acordă beneficii în funcţie de numărul membrilor familiei şi de venitul familiei, acestea ajungând până la 258 de euro/lună. Ungaria, vecina noastră din vest, plăteşte pentru un copil suma de 47 de euro. În Programul de guvernare am prevăzut faptul că familiile vor fi încurajate să aibă şi să crească cât mai mulţi copii, acest lucru fiind posibil prin acordarea a 1.600 - 1.800 de lei/an pentru fiecare copil. Aceşti bani vor fi daţi doar copiilor care au cel mult 10% absente nemotivate. În acest sens, încurajăm astfel creşterea nivelului de educaţie al tinerilor şi totodată reducerea abandonului şcolar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se află în aceasta situaţie. Viitorul acestei ţări depinde de copiii de astăzi, însă, pentru ca aceştia să poată merge mai departe, să urce treptele şcolarizării, au nevoie de noi. Împreună trebuie să găsim soluţii, pentru ca elevii din România să beneficieze de aceleaşi condiţii de dezvoltare ca şi copiii din întreaga Europă!
Mihai Niţă "Ziua Veteranilor" Ziua Veteranilor este celebrată la 11 noiembrie, dată care marchează încheierea oficială a Primului Război Mondial şi cunoscută anterior ca "Ziua Armistiţiului". La ora 11, în cea de-a 11-a zi a celei de-a 11-a luni a anului 1918, a intrat în vigoare armistiţiul semnat, câteva ore mai devreme, de forţele aliate cu Germania, în urma căruia se punea capăt războiului. În ţara noastră, se sărbătoreşte şi Ziua veteranilor de război, la 29 aprilie. Ziua Veteranilor este celebrată prin manifestări de cinstire a victimelor Primului Război Mondial, în mai multe ţări ale lumii. România s-a alăturat acestor state în anul 2014, pentru recunoaşterea meritelor participanţilor la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestora şi urmaşilor celor decedaţi. Îi omagiem, cu acelaşi prilej, păstrând mereu nestins respectul şi gratitudinea datorate lor, pe marii oameni politici şi diplomaţi ai epocii, care au făcut posibilă Marea Unire, la loc de onoare aflându-se eroina cea fără de seamăn, Regina Maria a României. Pentru Armata României, semnificaţia acestei zile este legată şi de faptul că, la 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sergentul major Iosif Silviu Fogoraşi, acesta fiind primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan. El a fost împuşcat mortal, iar sergentul major Mihail-Anton Samuilă a fost grav rănit. Mihail-Anton Samuilă a decedat trei zile mai târziu, într-un spital de campanie al armatei americane. Cei doi au fost înaintaţi, post-mortem, la gradul de sublocotenent, fiind decoraţi cu "Virtutea Militară" în grad de Cavaler, cu însemn de război. Astfel, această zi este celebrată şi în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul militarilor care au participat la misiuni în afara teritoriului statului român. Evenimentele evocate nu sunt primele misiuni la care au participat militarii români în afara graniţelor. Eroii noştri au luptat, până la jertfa supremă, în cadrul altor operaţiuni de anvergură, în epoca medievală, dar şi în cea modernă, în cadrul campaniei antibolşevice din Ungaria anului 1919, precum şi în al Doilea Război Mondial, alături de trupele aliate. În fiecare an, puţinii supravieţuitori ai celui de-al Doilea Război Mondial sunt omagiaţi în cadrul unor ceremonii oficiale. Titlul de veteran de război a fost recunoscut pentru prima dată la 29 aprilie 1902, fiind atribuit participanţilor la campanii şi urmaşilor lor, cărora le-au fost acordate diferite drepturi şi avantaje reparatorii, "pentru curajul şi sacrificiile probate pe câmpul de luptă". Aceste drepturi au fost recunoscute şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, dar, începând din 1947, unele au fost modificate sau chiar anulate. Garantate prin legi succesive în 1991, în 1994 şi în 2007, drepturile veteranilor au fost diminuate în 2015, de Guvernul Cioloş. Această măsură i-a afectat şi pe militarii care au luptat în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak sau Bosnia. Actuala coaliţie de guvernare a reuşit să înlăture nedreptăţile provocate în 2015 de un guvern iresponsabil, antiromânesc. Trebuie avut în vedere adevărul firesc şi tulburător că, de la an la an, numărul supravieţuitorilor este tot mai mic. Cine sunt, de fapt, aceşti oameni, în faţa cărora suntem datori să ne înclinăm cu profundă umilinţă şi admiraţie? Sunt cei care au cunoscut ororile iadului provocat de conflictele armate, umiliţi apoi de regimul bolşevic adus în România de trădătorii de neam şi ţară. Veteranii sunt aceia care, datorită sacrificiilor pe care le-au făcut pentru ţară, noi suntem aici astăzi. Pentru că, aşa cum zicea politicianul şi scriitorul cubanez Jose Marti, "numai în puterea de sacrificiu constă adevărata forţă!" Tuturor veteranilor de război care au pus Ţara mai presus decât orice pe lume, admiraţie, respect, iar supravieţuitorilor, la ceas aniversar, urări de sănătate şi bucurii de la urmaşi! La mulţi ani, eroi ai neamului românesc!
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Moldova rămâne o zonă pustie. De disperare, românii din zona de Nord - Est a ţării aleg calea pribegiei" Situaţia este îngrijorătoare când este vorba de numărul românilor care au decis să părăsească România în ultimii 3 ani. Din ce în ce mai mulţi cetăţeni decid să plece, pentru că au ajuns la concluzia că nu mai au şanse să trăiască decent în ţara lor. Ca deputat de Neamţ, care reprezintă şi zona Moldovei, sunt îngrijorat că emigrează mai ales locuitorii din judeţele Neamţ, Iaşi, Botoşani şi Bacău. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, aproape jumătate dintre persoanele plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 6 luni, au casa în aceste judeţe - 43,8% în anul 2016 şi 47,6% în 2017). Nu doar zona Moldovei se depopulează, ci întreaga Românie rămâne din ce în ce mai pustie. În perioada 2015-2017, au plecat în străinătate peste 620.000 de români şi aproape jumătate dintre aceştia, respectiv 300.831, au fost tineri cu vârsta între 20 şi 34 de ani. Ne pleacă tinerii din ţară, ne pleacă viitorul. Problema este una foarte serioasă şi trebuie găsite cât mai rapid soluţii. De exemplu, pentru ca zona Moldovei să se dezvolte, este nevoie de autostradă, de spitale regionale, de condiţii decente, pentru ca tinerii să nu mai plece. Este timpul ca în anul Centenar să dăm dovadă de responsabilitate, să le demonstrăm românilor că ne pasă de viitorul lor, de tineri, de copii, de adulţi şi de bunici. Pentru că, în mod contrar, în viitorul apropiat ne vom trezi cu o ţară pustiită!
Ştefan Muşoiu "Regiunea Dunării, revitalizată printr-o nouă strategie românească" Ţara noastră a mai bifat un succes diplomatic la nivelul Uniunii Europene, începând cu 1 noiembrie. Mă refer la preluarea Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, mandat care va înceta anul viitor, pe 31 octombrie 2019. Pentru acest interval de timp de un an, România şi-a propus mai multe ţinte importante pe care le va atinge în decursul acestui mandat, prin promovarea a patru tematici prioritare şi direcţii de acţiune, respectiv îmbunătăţirea conectivităţii şi mobilităţii în regiunea Dunării, prin promovarea transporturilor, turismului, digitalizării şi a contactelor între oameni, revigorarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării prin crearea de sinergii între toţi actorii implicaţi şi Comisia Europeană, precum şi a operaţionalizării Secretariatului Strategiei Uniunii Europene pentru această regiune, cât şi schimburi de experienţă pe ariile prioritare ale macrostrategiei, respectiv dezvoltarea transnaţională a clusterelor, prin transferul de bune practici între entităţile participante. "Planul Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării" este una din cele patru strategii macroregionale ale UE, iniţiată şi promovată cu succes de România şi de Austria şi andosată de Consiliul European, în anul 2011. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinată dezvoltării economice şi sociale a macroregiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare naţională şi cele ale Strategiei "Europa 2020" pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de statele membre. La Strategia Uniunii pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state, dintre care nouă membre ale UE şi cinci state terţe, respectiv Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina. Şi pentru că performanţa este cuvântul cheie care descrie cel mai bine succesele României din ultimii doi ani de la nivel decizional, ţara noastră a atins numărul maxim de domenii de coordonare permis statelor membre, gestionând trei arii prioritare, respectiv navigaţia prin Ministerul Transporturilor, împreună cu Austria, promovarea culturii, turismului şi a contactelor directe dintre oameni, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice, împreună cu Bulgaria şi gestionarea riscurilor de mediu prin Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu Ungaria. Calendarul asigurării preşedinţiei noastre a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării conţine peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice, care vizează abordarea din perspectiva politică, dar şi la nivel tehnic, a temelor prioritare subsumate procesului de cooperare în cadrul strategiei, conferindu-ne oportunitatea să ne întărim rolul în Uniunea Europeană şi să ne promovăm propriile obiective la nivel regional şi european. Toate eforturile pe care ţara noastră le va depune în acest an pentru asigurarea unei preşedinţii cât mai performante vor avea ca scop principal întărirea coeziunii pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării, mai ales că patru state membre ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, Bulgaria, Austria, România şi Croaţia, au exercitat sau vor exercita, până în 2020, şi Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Nicolae Neagu "Guvernarea Dragnea-Dăncilă vrea să renunţe la miliarde de euro. Proiecte finanţabile cu bani gratuiţi de la Uniunea Europeană, trecute la parteneriate public-private" România trece cu prea mare nepăsare, sub guvernarea PSD-ALDE, pe lângă oportunităţile de dezvoltare a infrastructurii, care vin din fondurile europene. Astăzi, pe exerciţiul financiar 2014-2020, suntem campioni europeni la nerealizări, nici 15% din fondurile de coeziune şi dezvoltare nefiind atrase. Şi la Bruxelles sunt 24 miliarde de euro puse la dispoziţia României pentru această perioadă, dacă şi Guvernul Dăncilă-Dragnea înţelege să utilizeze aceste fonduri, în special pe marile proiecte de infrastructură. Exemplul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, Autostrada Unirii, este elocvent. Întregul proiect are finanţare europeană asigurată în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, singura problemă este ca aceşti bani să fie accesaţi. Ce face Guvernul României? Ne anunţă că intenţionează ca această autostradă să fie construită în parteneriat public-privat, PPP! În aceeaşi notă se înscriu modernizările liniilor ferate de mare viteză Bucureşti-Craiova, cu extensie spre Sofia, Timişoara-Cluj cu extensii dinspre Belgrad şi spre Budapesta, adică aproximativ 1.275 de km, nu din fonduri europene, ci prin PPP! Tot în Guvernul Dăncilă se discută despre un parteneriat public-privat pentru o magistrală de metrou periferică - Bragadiru-Alexandria-Colentina-Voluntari. Vă mai spun trei exemple de proiecte de infrastructură în parteneriat public-privat, care pot fi finanţabile prin fonduri europene, dacă şi Guvernul României ar dori acest lucru: - extinderea portului Constanţa; Canalul magistral Siret-Bărăgan pentru asigurarea irigării a 475.000 de ha; Aeroportul Bucureşti Sud. În sănătate, cazurile spitalelor regionale sunt tratate la fel de acest Guvern iresponsabil. Guvernul a aprobat în acest an construcţia în Parteneriat Public Privat a trei spitale regionale, la Târgu Mureş, la Timişoara şi unul în zona Brăila-Galaţi, deşi se pot accesa fondurile europene şi pentru acest tip de investiţie. Condiţia impusă de Comisia Europeană este ca autorităţile române să depună proiectele! Este legitimă întrebarea - de ce parteneriat public-privat şi nu fonduri europene? Şi avem răspunsul - finanţarea prin parteneriatul public-privat are avantajul "sifonării banilor", întrucât derularea proiectelor şi cheltuirea banilor nu sunt controlate de instituţii europene, precum OLAF, DLAF. În schimb, banii de la bugetul României sunt direcţionaţi discreţionar, nemaivorbind de implicarea intereselor private atunci când se vor împărţi nu doar cheltuielile, ci şi veniturile. Şi parcă ne reamintim şi de numele lui Dragnea Liviu Nicolae, pe când era Preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în cercetări ale OLAF pe care le putem cataloga cel puţin neortodoxe. Aceasta este însă treaba justiţiei şi nu a mea sau a Partidului Naţional Liberal! Preocuparea mea şi a PNL este ca toate proiectele mari de infrastructură, inclusiv spitalele regionale, să fie făcute din fondurile europene, bani care vor ajunge şi vor multiplica afaceri în România şi implicit bugetul de stat. Şi da, de parteneriat public-privat ne vom folosi acolo unde doar din motive tehnice nu se pot accesa fonduri europene, şi sunt multe astfel de proiecte, pe care le pot gestiona consiliile locale sau consiliile judeţene. Atragerea în întregime a celor 24 de miliarde de euro destinaţi României de Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020, care ştim că se va prelungi în execuţia bugetară până în 2023, sunt prioritate naţională pentru Partidul Naţional Liberal! Absorbţia de 100% a fondurilor europene, infrastructura mare de autostrăzi, căi ferate, spitale regionale sunt ţintele unei viitoare guvernări liberale. Cu cât se întâmplă mai repede, cu atât mai bine!
Nicolae Giugea "Crăciun 2018, cu piftie, cârnaţi şi sarmale din import!" Oricine s-ar fi uitat la cât de incompetent este actualul Guvern, nu era foarte greu să anticipezi că pesta porcină africană va ajunge, mai devreme sau mai târziu şi în judeţul Dolj. Şi a ajuns. Săptămâna trecută a fost confirmată epidemia în satul Comănicea, comuna Secu, fiind al şaptesprezecelea judeţ lovit de boală, din cele optsprezece nimicite până acum, şi unul dintre cele peste o mie de focare din ţară. Oamenii se întreabă nedumeriţi, cum de pesta porcină a ajuns la noi în judeţ, în condiţiile în care în judeţele vecine nu sunt localităţi afectate de boală. Mai mult, televiziunile, fără să înţeleagă drama prin care trec oamenii cărora li se ia porcul din bătătură, au titrat doar că gospodarii au blocat intervenţia autorităţilor în satul lovit de pestă. Dacă autorităţile şi-ar fi făcut treaba înainte, dacă ar fi luat măsuri specifice, vă garantez că cetăţenii îi primeau cu braţele deschise şi îi şi ajutau. Or, cu Daea ministru, autorităţile intră în curţile oamenilor doar ca să le omoare porcii şi să-i lase fără mâncarea de Crăciun. În stilul său caracteristic, ministrul Daea s-a apărat imediat şi a început să tragă concluzii, cum că ar fi "vreo mână criminală" sau "tot mâna unui nesăbuit care a adus virusul din altă parte." Singurul nesăbuit care se plimbă fără niciun rost prin toată ţara este chiar ministrul agriculturii, Petre Daea. Prin toate judeţele pe unde a trecut, mai devreme sau mai târziu a apărut şi pesta porcină şi alte belele. În loc să rezolve probleme, Daea le crează! Ţin să vă anunţ că Petre Daea a fost în judeţul Dolj chiar cu câteva săptămâni înainte să izbucnească epidemia. A promis doljenilor că vine la Festivalul Zaibărului care se ţine în judeţ, de ani de zile, dar nu şi-a prăfuit pantofii şi nu a venit printre oamenii care s-au strâns la Băileşti, ci s-a dus ţintit şi a stat la tainuri numai cu unii agricultori din judeţ, cei pe care-i susţine şi care-l susţin şi pe el ca ministru. Pentru agricultorii mărunţi nu a avut nici chef şi nici timp, în schimb continuă să joace un teatru prost şi neconvingător, prin care încearcă să păcălească oamenii că lui îi pasă. Nu îi pasă deloc! Dacă ar fi fost preocupat în vreun fel să limiteze extinderea epidemiei în Oltenia, atunci ar fi constatat singur că nu s-au luat niciun fel de măsuri preventive pentru limitarea extinderii pestei în Oltenia: nici controale, nici dezinfectări ale autoturismelor şi nici măcar vreo evaluare minimală a riscurilor nu s-au făcut şi nici la ora asta nu se fac. Boceşte, în schimb, în faţa camerelor de televiziune, şi promite că acordă despăgubiri. De unde le dă? Din buzunarul lui de incompetent sau tot din impozitele plătite de oamenii rămaşi fără porci? Chiar dacă este preferatul lui Dragnea, pentru că a fost tot timpul protectorul afacerilor din agricultură ale şefului PSD, ministrul agriculturii trebuie demis. Nu numai că nu a făcut nimic bun pentru agricultură, dar a şi distrus un întreg sector de creştere a animalelor. Până la sfârşitul anului, aproape jumătate de milion de porci crescuţi de români vor fi ucişi, din cauza unui ministru mincinos şi a unui Guvern profund incompetent. Nu am fost deloc ironic atunci când am spus că, de Crăciun, românii vor prepara piftia, cârnaţii şi sarmalele din carne de import, căci, dacă vor dori să respecte tradiţiile, atunci chiar nu vor avea de unde să cumpere carne, decât din marile magazine, importatoare.
Laurenţiu Nistor "Scăderea accentuată a şomajului demonstrează eficienţa măsurilor de guvernare" De curând, reprezentantul FMI a revenit cu o estimare care dovedeşte din nou faptul că este într-o profundă eroare. Acesta a afirmat că investiţiile sunt la cel mai mic nivel, în realitate ele fiind mai sus decât anul trecut. În aceeaşi manieră, a afirmat că au scăzut încasările la buget, când ANAF raportează încasări record. FMI s-a înşelat repetat în ultimii doi ani în privinţa unor evoluţii semnificative ale României - de exemplu în cazul creşterii economice, pe care au fost nevoiţi s-o rectifice pozitiv de 3 ori, doar anul trecut, pentru a corespunde realităţii. Adevărul este complet opus celor afirmate de reprezentantul FMI. România nu are cele mai mici investiţii publice din ultimii 15 ani. Dimpotrivă, execuţia bugetară atestă oficial că, în primele 9 luni ale acestui an, investiţiile au fost de 15,2 miliarde de lei, cu 25,7% mai mari decât anul trecut. România are în acest an venituri cu 13,6% mai mari decât anul trecut, pe primele 9 luni, şi au ajuns la 205 miliarde de lei, conform datelor oficiale din execuţia bugetată. Mai mult, scăderea accentuată a şomajului demonstrează eficienţa măsurilor de guvernare, care au dus la crearea de noi locuri de muncă şi la majorarea salariilor. Pentru prima dată în ultimii ani, nu mai este vorba despre migraţia forţei de muncă, ci despre o ofertă atractivă şi variată de noi locuri de muncă, determinată de creşterea economică şi de salariile atractive. De asemenea, au fost oferite facilităţi pentru ca cetăţenii din zonele mai defavorizate să poată obţine locuri de muncă în zonele mai dezvoltate, facilităţi precum decontarea chiriei şi a transportului pentru cei care lucrează în altă localitate, telemunca şi multe altele. Numărul şomerilor estimat pentru luna septembrie a anului 2018 a fost de 370.000 de persoane, în scădere faţă de luna precedentă, 386.000 de persoane, dar şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior, 440.000 de persoane. Aşadar, facem ceea ce am promis - mai mulţi români în clasa de mijloc. Avem măsuri concrete pe care le aplicăm neabătut. Programul de guvernare trebuie să fie respectat punct cu punct, pentru că doar aşa putem avea România pe care am promis-o alegătorilor noştri, în urmă cu doi ani!
Nicu Niţă "Procedurile de expropriere a imobilelor private care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional - «Podul suspendat peste Dunăre»" Am trecut într-o nouă etapă în ceea ce priveşte Podul peste Dunăre, această etapă reprezintă declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrări de utilitate publică de interes naţional, expropriator fiind statul român. Guvernul alocă peste 10 milioane de lei pentru a expropria terenurile în suprafaţă totală de circa 64 de hectare necesare construirii Podului peste Dunăre, cel mai mare proiect de infrastructură din ultimii 29 de ani. Acest proiect, semnat în ultima zi a mandatului premierului Mihai Tudose, de altfel cel mai important proiect de infrastructură din estul României după 1989, are ca scop crearea unei căi de comunicaţie moderne, cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Ziua internaţională a toleranţei, marcată pe 16 noiembrie, înseamnă acceptare, cooperare şi respect reciproc între popoare şi culturi, tradiţii şi civilizaţii, între diversele fiinţe umane. Această zi, pentru România, ar trebui să însemne acceptare şi apreciere a drepturilor fiecărui cetăţean, mai ales, în contextul unei recente încercări de a discrimina şi de a limita drepturile omului. Toleranţa este cel mai puternic fundament pentru pace, democraţie, dezvoltare şi respectarea drepturilor omului. Membrii unei comunităţi sunt diferiţi, dar toleranţa permite ca aceştia să fie egali. În România secolului XXI, într-o ţară europeană, minorităţile sexuale sunt în continuare un subiect tabu, la fel ca drepturile acestora. Cât timp noi, românii, invocăm bunătatea, acceptarea, iubirea aproapelui şi compasiunea, ca valori prioritare ale poporului nostru, tot noi suntem cei care nu ezităm să judecăm şi să îi blamăm pe cei din jur. Acolo unde este loc de prejudecăţi, nu mai este loc de iubire şi nici de acceptarea aproapelui. Suntem printre ultimele locuri într-un studiu despre toleranţa europenilor faţă de comunitatea LGBT. Ne place să fim liberi, să ne alegem singuri viitorul, cariera, partenerul de viaţă şi totuşi, nu aplicăm acest principiu pentru toţi membrii comunităţii în care trăim. Poţi să alegi să iubeşti, însă nu alegi pe cine să iubeşti. Orientarea sexuală nu este o alegere şi nu poate fi schimbată, impusă sau discriminată prin lege. Vrem o altfel de ţară, un altfel de sistem, o altă economie, dar uităm că pentru asta trebuie să muncim, să ne schimbăm, să învăţăm. Educaţia pentru toleranţă ar trebui să devină un subiect prioritar pentru români şi asta pentru că am fost deja martorii consecinţelor intoleranţei: războaie, genocid, rasism, discriminare, suferinţe şi moartea a milioane de oameni. Toleranţa şi integrarea tuturor etniilor, mai ales a celor care au fost timp îndelungat discriminate în România, va însemna armonie şi democraţie. Participarea civică, cu şanse egale romilor, accesul nediscriminatoriu la o un loc de muncă şi la un trai decent, accesul la servicii sociale şi asigurarea unei organizări neguvernamentale a comunităţilor de romi ar fi calea spre integrare, acceptare şi dezvoltarea României. Toleranţa înseamnă să promovezi valorile comune ale libertăţii prin educaţie. Toleranţa este principiul de bază al unei societăţi sănătoase şi al membrilor unei comunităţi, care îşi doresc dezvoltarea socială, economică sau politică. Primul pas este să recunoaştem că suntem diferiţi, al doilea pas este să înţelegem, din exemplul altor ţări, că diversitatea şi acceptarea ne vor face mai uniţi, mai puternici şi mai buni.
Daniela Oteşanu "Coaliţia PSD-ALDE este interesată de creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială pentru copii, vârstnici şi persoane cu dizabilităţi" În urmă cu două săptămâni, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a pus în dezbatere publică actul normativ prin care vor creşte standardele de calitate pentru beneficiarii sistemului de asistenţă socială. Printre măsurile nou introduse, se numără obligaţia centrelor rezidenţiale de a lua măsuri, astfel încât copiii de aici să aibă acces permanent la hrană, care să fie disponibilă şi în perioadele dintre mesele obligatorii de peste zi. Concret, în fiecare centru vor trebui să existe frigidere care să conţină fructe şi legume proaspete, alimente neprocesate şi desert, la care beneficiarii să aibă acces oricând. În ceea ce priveşte situaţia copiilor care frecventează grădiniţa sau şcoala, se va pune la dispoziţia acestora o gustare consistentă, între micul dejun şi prânz, pregătită sub formă de pachet. Aceştia vor primi o alimentaţie suficientă, adecvată, corespunzătoare vârstei, stării de sănătate, nevoilor şi preferinţelor şi vor fi implicaţi în procesul de alegere a alimentelor şi cel de preparare a hranei. O altă noutate o reprezintă majorarea sumelor de bani alocate copiilor instituţionalizaţi pentru achiziţionarea de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte nevoi personale, care vor fi acordate direct beneficiarilor, astfel încât aceştia, sub îndrumarea persoanei de referinţă din cadrul centrului, să îşi poată achiziţiona ce produse doresc. În acelaşi timp, unităţile de învăţământ vor trebui să organizeze excursii trimestrial şi o tabără anual, dar şi activităţi de socializare, sportive, culturale, educaţionale, de recreere. Din punct de vedere medical, în fiecare centru se vor asigura condiţiile necesare pentru protejarea sănătăţii copiilor, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi asigurarea accesului la serviciile de medicină necesare, astfel încât copiii să trăiască şi să se dezvolte într-un mediu de viaţă care să le protejeze sănătatea fizică, psihică şi emoţională în concordanţă cu nevoile fiecăruia. În ceea ce priveşte educaţia, fiecare centru se va asigura că niciun beneficiar nu prezintă abandon şcolar, iar cel puţin 90% din minori nu prezintă corigenţe sau repetenţie la sfârşitul unui an şcolar. Noile standarde minime de calitate, aprobate prin Ordin al ministrului muncii, vor intra în vigoare după parcurgerea procedurii de transparenţă decizională şi după publicarea acestora în Monitorul Oficial al României. În legătură cu persoanele de vârsta a treia, la începutul acestui an a fost adoptată Legea nr. 19/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Principalele modificări ale actului normativ se referă la: extinderea serviciilor de îngrijire comunitară, creşterea calităţii facilităţilor de care beneficiază aceste persoane, asigurarea cheltuielilor din cadrul căminelor pentru vârstnici din bugetele locale şi bugetul de stat şi scăderea contribuţiei lunare de întreţinere a susţinătorilor legali ai pensionarilor îngrijiţi în centrele rezidenţiale. Adoptarea acestei leg, de coaliţia parlamentară PSD-ALDE, arată respect faţă de persoanele vârstnice, care nu se mai pot descurca fără ajutor din partea comunităţii în care trăiesc. Cel mai important este că prin această lege se oferă posibilitatea oricărei persoane vârstnice, care nu se mai poate deplasa, să beneficieze de asistenţă socială şi medicală de specialitate şi să nu fie izolată şi abandonată. Legea prevede în cadrul serviciilor comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu realizarea de lucrări pentru reabilitarea, amenajarea şi adaptarea locuinţei la nevoile fiecărui bătrân, precum şi asigurarea de servicii de tratament şi recuperare pentru afecţiunile de care suferă. Totodată, au fost crescute exigenţele privind persoanele calificate care acordă îngrijirea la domiciliul vârstnicilor, au fost adoptate mai multe modalităţi de semnalare a abuzurilor faţă de aceştia şi au fost incluse în această categorie inclusiv bătrânii care au susţinători legali, dar cu venituri reduse. Rolul meu şi al colegilor din Comisia pentru muncă şi protecţie socială este să promovăm un cadru legislativ prin care pensionarii să nu se mai simtă umiliţi şi să-şi trăiască bătrâneţea cu demnitate, în condiţii civilizate şi să beneficieze de un sistem de sănătate modern unde să îşi poată trata afecţiunile medicale şi să încercăm să-i integrăm cât mai mult în societate, nu să îi marginalizăm. Săptămâna trecută Guvernul condus de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a aprobat, printr-o hotărâre, alocarea sumei de aproximativ 120 de milioane de lei mai multor unităţi administrativ-teritoriale, în vederea finanţării cheltuielilor de susţinere a sistemului de protecţie a copilului, precum şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Aceste fonduri sunt necesare, întrucât numărul copiilor aflaţi în plasament la asistenţi maternali a crescut, iar standardele minime de cost pentru serviciile sociale şi nivelul venitului lunar pe membru de familie nu au fost majorate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aşadar, se poate constata că PSD şi ALDE au ca prioritate creşterea nivelului condiţiilor de viaţă şi asigurarea accesului la servicii medicale şi sociale pentru persoanele vulnerabile, fie că este vorba despre vârstnici, copii sau persoane cu dizabilităţi.
Rodica Paraschiv "Recordurile agriculturii româneşti nu sunt întâmplătoare" Astăzi, voi prezenta rezultatele excepţionale pe care agricultura românească le-a atins în acest an. România a înregistrat cel mai bun rezultat agricol din istorie, iar acest fapt se datorează politicilor guvernării PSD, a producătorilor români şi a investiţiilor străine atrase în ultimii ani în domeniul agricol. Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, cu aproximativ 3 milioane mai mult decât Franţa, stat campion la acest capitol. România a produs cea mai mare cantitate de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, devine lider european în producţia de miere, înregistrează creşteri importante în sectorul vitivinicol, un plus de 31% faţă de anul anterior, a doua cea mai mare creştere dintre marii producători europeni. Toate aceste rezultate se datorează unei bune guvernări. Pe lângă subvenţiile anuale clasice, care depăşesc 2,5 miliarde de euro anual, producătorii agricoli au fost sprijiniţi anul acesta de Ministerul Agriculturii, prin programe specifice, cum ar fi Programul "Tomate" prin care legumicultorii au încasat peste 33 de milioane de euro în prima parte a anului, dar şi alte programe, cum a fost cel de valorificare a lânii, campanii de promovare pentru producătorii de ovine, plus subvenţiile obişnuite pentru fiecare producător agricol. Zeci de ţări din Europa s-au luptat în ultimele decenii cu pesta porcină sosită pe bătrânul continent din Africa, iar România nu a scăpat nici ea. Cu toate acestea, criza este gestionată cu atenţie şi va fi acordat un sprijin financiar concret pentru fermierii români afectaţi de virusul pestei porcine. Un plan pentru redresarea acestui sector este discutat la minister, iar în viitorul apropiat vor fi prezentate soluţii. În altă ordine de idei, în ultimii ani s-a putut remarca o revigorare a interesului pentru agricultura românească şi învăţământul agricol. România, cu întinsele sale suprafeţe agricole, poate face din agricultură un atu economic de mare valoare. Pământul nostru este de calitate, rămâne doar să continuăm implementarea politicilor agricole specifice pentru fiecare sector, să continuăm acordarea subvenţiilor, poate chiar să le majorăm, şi să atragem investitori noi, care pot aduce mai mult capital şi utilaje moderne.
Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Finalul de an cu noi măsuri pentru susţinerea vârstnicilor" Întreaga populaţie din România este o prioritate în Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, iar noi măsuri vor veni pentru cetăţeni la finele acestui an. Ca programe prioritare, nu putem să le neglijăm pe cele pentru persoanele vârstnice, care au muncit o viaţă întreagă în această ţară şi au dreptul la condiţii de trai decente. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a pregătit, pentru ultimele luni ale anului, mai multe măsuri, dintre care aş vrea să amintesc doar două, pe care le consider de importanţă maximă pentru seniorii României. Prin Programul "gROwth", Partidul Social Democrat s-a gândit la construcţia de rezidenţe moderne pentru persoane de peste 65 de ani. Şi vârstnicii, la fel ca şi tinerii şi ca orice categorie de persoane, au nevoie de sprijin pentru a-şi petrece anii de repaus într-o locuinţă modernă, care să le ofere condiţiile necesare unui trai decent. În cadrul Proiectului "Rezidenţe moderne pentru vârsta a treia", Guvernul României va oferi un ajutor nerabmursabil de până la 50% din cheltuielile eligibile, maximum 15.000 de euro pe apartament şi maximum 7.500 de euro pentru o cameră, pentru construcţia, amenajarea şi dotarea rezidenţelor pentru persoane vârstnice. Persoanele vizate au posibilitatea să finanţeze această investiţie printr-un credit garantat de stat, iar alocaţia bugetară pentru acest proiect va fi de zece ori mai mare decât în prezent, ajungând la un cuantum de 1.400 de lei/lună pentru fiecare locatar. Vorbim despre o suprafaţă minimă de 25 mp/locatar, fiind acceptat un număr maxim de două persoane/apartament. Totodată, statul va asigura în integralitate cheltuielile privind cazarea, hrana şi asistenţa medicală. Toate aceste măsuri se vor lua prin ordonanţă de Guvern, fiind preconizate să se petreacă în ultima lună a acestui an. Mai curând, însă, în luna în care ne aflăm, Guvernul are ca prioritate, tot prin Programul "gROwth", Contul de economii senior. Acesta nu se referă strict la persoanele vârstnice, ci la cele care au vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Consider, însă, că este de o importanţă maximă pentru persoanele cu vârste mai înaintate. Prin acest proiect, sumele economisite de titularul contului senior sunt deductibile la calculul impozitului pe venit, în limita sumei de 1.200 euro anual, iar angajatorul titularului poate contribui cu sume de bani în contul senior, acestea fiind deductibile la calculul impozitului pe profit în limita sumei de 1.200 euro anual. Dobânda minimă este egală cu rata de politică monetară a BNR + un punct procentual, sumele existente în acest cont fiind garantate conform legii. Iată că, după creşterea punctului de pensie şi după creşterea pensiilor în sine, Guvernul României continuă să susţină persoanele vârstnice, arătându-le, astfel, respectul necesar, dar şi oferindu-le un sprijin consistent pentru anii pe care şi-i petrec după munca de o viaţă. Un proverb spunea foarte bine - "Cinsteşte-i pe bătrâni, căci şi tu vei fi bătrân". Gândindu-ne la ei şi acţionând pentru cei vârstnici, nu facem decât să ne asigurăm nouă înşine o perspectivă clară, cu măsuri concrete!
Ştefan-Ovidiu Popa "Ziua internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate" Ziua internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate este declarată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în data de 6 noiembrie a fiecărui an, pentru a atrage atenţia asupra daunelor aduse mediului, ecosistemelor şi resurselor naturale, în perioadele de conflict armat, dar şi asupra efectelor negative care se menţin mult timp după terminarea unui război, afectând mai multe generaţii. ONU a apreciat că trebuie luate în considerare problemele de mediu, care anterior nu erau făcute publice, dar reprezentau efecte grave, deşi, în mod tradiţional, în perioadele de război sau în timpul conflictelor, izbânda se măsura în funcţie de numărul de victime şi răniţi şi de nivelul distrugerii oraşelor şi a mijloacelor de trai. În plus, Programul ONU pentru Mediu, UNEP, a constatat că, în ultimii 60 de ani, cel puţin 40% din toate conflictele interne au avut legătură cu exploatarea resurselor naturale, fie resurse cu valoare mare, precum diamante, aur sau petrol, sau resurse insuficiente, cum ar fi solul fertil sau apa. Trebuie să recunoaştem că eradicarea sărăciei în toate formele şi dimensiunile sale, inclusiv sărăcia extremă, reprezintă cea mai mare provocare la nivel mondial şi o cerinţă indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă. Organizaţia Naţiunilor Unite acordă o importanţă deosebită asigurării faptului că acţiunile în domeniul mediului fac parte din strategiile de prevenire a conflictelor, de menţinere şi de consolidare a păcii, deoarece nu poate exista o pace durabilă dacă resursele naturale care susţin mijloacele de subzistenţă şi ecosistemele sunt distruse. Resursele naturale trebuie să fie abordate sistematic şi eficient în eforturile de menţinere a păcii, la toate nivelurile, de la Consiliul de Securitate al ONU până la persoanele dedicate care lucrează în zonele de conflict. Suntem hotărâţi să promovăm societăţi paşnice, echitabile şi incluzive, care sunt libere de teamă şi violenţă. Nu poate exista o dezvoltare durabilă fără prevenţie!
Alexandra Presură "Programul «Start-up Nation» dă posibilitatea tinerilor întreprinzători să rămână în ţară" Tinerii români au o şansă imensă de a-şi pune în valoare spiritul antreprenorial şi ideile de afaceri, prin accesarea Programului "Start-up Nation", care va fi operaţional începând cu sfârşitul acestei luni. După cum ştim cu toţii, ţara noastră are o generaţie tânără extrem de bine pregătită, competitivă, cu rezultate extraordinare în toate domeniile economice, care face faţă cu brio în competiţia cu alţi tineri din toată lumea. Pentru a stimula creativitatea şi potenţialul inovator al tinerilor noştri, Guvernul a lansat a doua ediţie a acestui program ofertant, care permite finanţarea proiectelor celor care vor să se lanseze în mediul de afaceri. Astfel, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a publicat recent versiunea actualizată a Proiectului Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, act normativ care se află în dezbatere publică începând cu data de 1 octombrie 2018. Procedurile şi modalitatea de aplicare a Programului "Start-up Nation 2018" au fost modificate substanţial, pe baza experienţei de anul trecut, fiind îmbunătăţite toate elementele legate de procesul de aplicare şi selecţie a proiectelor, dar şi mecanismele de implementare. Programul "Start-up Nation" propune în această ediţie o serie de măsuri pozitive, printre care amintesc: acordarea unui avans de până la 30%, simplificarea procedurilor de achiziţie, eliminarea proiecţiilor financiare din planul de afaceri, precum şi stabilirea unei noi grile de punctaj. Spre deosebire de ediţia de anul trecut, proiectele de afaceri din domeniul serviciilor vor avea acum aceleaşi şanse de eligibilitate ca şi cele din domeniul producţiei, care aveau un punctaj mai mare. În acest fel, se doreşte încurajarea dezvoltării unor societăţi în zonele defavorizate din punctul de vedere al mediului antreprenorial, în care ponderea afacerilor este redusă. În acest sens, Executivul intenţionează crearea unui echilibru privind dezvoltarea economică din judeţele ţării, având în vedere decalajele existente în prezent între acestea. Sunt convinsă că Programul "Start-up Nation" îşi va atinge obiectivul asumat prin Programul de guvernare, respectiv realizarea unei creşteri economice inteligente şi sustenabile, centrată pe forţă de muncă bine calificată şi retribuită corespunzător, conform competenţelor şi pregătirii. Acest program de stimulare a iniţiativei private are şi scopul declarat de menţinere a tinerilor noştri talentaţi şi foarte bine pregătiţi în ţară, deoarece înfiinţarea unor noi afaceri de succes va fi ofertantă şi motivaţională, pentru a nu-şi mai căuta slujbe mai bine plătite peste hotare.
Claudiu-Vasile Răcuci "Profesorii şi medicii, transformaţi în birocraţi!" Din cauza incompetenţei celor care au condus destinele educaţiei şi sănătăţii din România în ultimii ani, profesorii şi medicii au devenit cei mai împovăraţi birocraţi din sistemul public. Nici măcar un funcţionar de la arhivă nu trebuie să manipuleze în fiecare zi atâtea hârtii şi formulare câte li se impun profesorilor şi medicilor. Nu am văzut nici cea mai mică preocupare din partea Guvernului pentru a-i sprijini pe profesori să se ocupe mai degrabă de elevi, iar medicii să se ocupe de pacienţi. La unison, medicii reclamă faptul că 70% din timpul pe care îl muncesc este risipit în birocraţie, în vreme ce 30% din timp este afectat consultaţiei şi tratamentului pacientului. Dintr-o consultaţie de jumătate de oră, aproape 20 de minute medicul şi asistenta completează hârtii, validează carduri, pun ştampile şi numără formulare, iar mai puţin de 10 minute se acordă consultaţiei efective a celui aflat în suferinţă. Ce dacă te doare, domnule, aşteaptă să terminăm birocraţia! Nici la catedră lucrurile nu stau cu nimic diferit. Profesorii au ajuns să piardă mai mult de jumătate din timp luptându-se cu birocraţia, iar cealaltă jumătate rămasă reprezintă lecţia predată elevilor, testele şi corectarea temei. Faceţi calculul cât mai rămâne la dispoziţia unui profesor, dintr-o oră de 50 de minute, ca să instruiască o clasă cu 30 de elevi. În cazul învăţătorilor şi al diriginţilor, situaţia este şi mai complicată, pentru că volumul de formulare, chestionare şi hârtii inutile este de 4-5 ori mai mare. Învăţătorii şi diriginţii sunt nu numai cei mai împovăraţi birocraţi, ci ei substituie şi psihologul şi consilierul şcolar şi medicul din fostele cabinete şcolare şi chiar o parte a familiei plecate la muncă în străinătate. Proasta guvernare se măsoară cu doi indicatori foarte precişi: lipsa de transparenţă şi dimensiunea birocraţiei. Despre lipsa de transparenţă nu are sens să mai vorbesc, pentru că tuturor Guvernelor PSD le-a fost greaţă de o relaţie deschisă şi transparentă cu cetăţeanul român. Cum se cheltuiesc banii pe ascuns, cum se adoptă legi, ordonanţe sau hotărâri la ceas de seară este deja un brand marca PSD, pe care nu cred că o să îl mai egaleze nimeni niciodată. Cât priveşte birocraţia, nu cred că mai este cineva să se îndoiască de faptul că ea sufocă tot mai puternic România. Sufocă mediul de afaceri, sufocă instituţiile publice, sufocă cetăţenii, iar acum a ajuns să strice actul educaţional, precum şi actul medical. Solicit Guvernului să ia imediat măsuri pentru debirocratizarea sistemului de învăţământ şi a celui de sănătate. În loc să dea afară profesori, pentru că Guvernul nu are suficienţi bani pentru salarii, mai bine ar găsi resurse să angajeze personal specializat care să preia sarcina birocratică după umerii profesorilor şi învăţătorilor. Dascălii trebuie să instruiască elevii, nu să completeze formulare. De asemenea, în domeniul serviciilor de sănătate, de la medicul de familie şi până la medicul din spital, Guvernul să lase medicii să se ocupe de pacient, nu de hârtii. Să investească în informatizare şi să elimine toate suprasarcinile birocratice, cele mai multe dintre ele neavând rost. Nu speraţi ca aceste lucruri se vor întâmpla cu un Guvern PSD, motiv pentru care procesul de debirocratizare va începe odată cu preluarea guvernării de către PNL.
Anişoara Radu "Măsura protecţiei sociale, necesară persoanelor concediate din cauza pestei porcine africane" Virusul pestei porcine africane a afectat foarte multe judeţe, iar efectele acestui virus au avut repercusiuni şi pentru operatorii economici care lucrau în acest domeniu. Judeţul Tulcea, judeţ din care provin, a fost foarte puternic prejudiciat de acest virus, fiind confirmate cazuri de pestă porcină africană în peste 29 de localităţi. Trebuie să recunosc că sunt mulţumită de modul în care a acţionat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care, sub conducerea domnului ministru Petre Daea, a adoptat modificări la ordonanţa care prevedea acordarea de despăgubiri în astfel de situaţii, astfel încât procedura să fie simplificată, iar oamenii care şi-au pierdut porcii să poată fi despăgubiţi. Totuşi, primii doi operatori economici din Tulcea care se ocupau cu creşterea de porci şi procesarea cărnii au fost nevoiţi să-şi închidă activitatea din cauza virusului - mă refer la Carniprod şi PIGCOM. Situaţia este dramatică mai ales pentru angajaţii acelor companii care s-au trezit brusc fără loc de muncă şi cu foarte puţine oportunităţi de angajare. Această situaţie se reflectă şi la nivelul altor judeţe afectate de virusul pestei porcine, unde mari operatori economici care se ocupau cu creşterea porcilor şi-au închis activitatea şi au trimis angajaţii în şomaj. Pe fondul acestei crize sociale, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 83/2018 privind acordarea unei măsuri de protecţie socială persoanelor concediate din cadrul societăţilor din sectorul crescătorilor de suine, a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane. Prin această ordonanţă, persoanele concediate vor beneficia de o compensaţie, neimpozitabilă, în valoare de 500 de lei, care se acordă lunar, pe o perioadă de maximum 6 luni de la data încetării contractului individual de muncă, singura condiţie fiind ca persoana concediată să aibă o vechime în muncă de minimum 6 luni. Această compensaţie se adaugă ajutorului de şomaj la care au dreptul legal persoanele concediate. Măsura adoptată ajută foarte mult angajaţii disponibilizaţi să treacă mai uşor peste această perioadă nefastă şi le oferă timp pentru a-şi găsi un alt loc de muncă. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă se află la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, unde voi susţine adoptarea acesteia, în forma transmisă de Guvern. Prezenta ordonanţă denotă, încă o dată, grija pe care o poartă Partidul Social Democrat persoanelor aflate în situaţii dificile, iar judeţul Tulcea este un beneficiar important al acestei măsuri cu caracter social.
Raluca Turcan "România este neguvernată pe domenii care ţin de agenda oamenilor. De la economie la educaţie, de la sănătate la transport" Un exemplu concret este legat de bomba cu ceas care stă să explodeze în domeniul transportului de persoane, în interiorul judeţului. Un regulament european adoptat în 2007, referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de transport pentru persoane trebuia transpus în legislaţia naţionala, astfel încât consiliile judeţene să gestioneze procedura de licitaţie a licenţelor de transport, să îmbunătăţească condiţiile de transport pentru oameni. PNL, în Parlament, prin Comisiile pentru transport şi administraţie publică, a reuşit modificarea Legii-cadru privind transportul de persoane, unanimitate de voturi. Toate licenţele de transport trebuie înnoite până în 3 decembrie. PNL a solicitat vot de urgenţă, astfel încât Consiliile judeţene să aibă cadrul legal pentru aceste licitaţii, organizate la standarde în favoarea călătorilor. Votul în procedura de urgenţă a fost respins în conducerea Camerei, la propunerea lui Liviu Dragnea. Pentru majoritatea parlamentară, urgenţa este legată doar de amnistie, graţiere, controlul justiţiei. Nimic pentru cetăţeni. Solicităm public vot urgent pentru acest proiect de lege, astfel încât România să nu ajungă să fie paralizată ca urmare a suspendării serviciilor de transport intrajudeţean! Dacă, în Parlament, Liviu Dragnea blochează această lege, atunci îi solicit public Ministrului Dezvoltării Regionale o ordonanţă de urgenţă pentru rezolvarea gravei probleme care ţine de transportul de persoane judeţean. În adoptarea acestei ordonanţe, PNL solicită descentralizarea şi liberalizarea serviciilor de transport, criterii de acces la piaţă pe bază de competiţie corectă, condiţii de transport sigure şi de calitate pentru oameni!
Aurel-Robert Boroianu "De ce nu iubesc edilii PSDragnea fondurile europene?" În vestul ţării, în timp ce oraşele care au administraţii liberale au câştigat şi au derulat, până în prezent, proiecte finanţate din fonduri europene în valoare de sute de milioane de euro, iar acest lucru se poate lesne constata cu ochiul liber, doar vizitând aceste oraşe - Oradea, Arad, Timişoara, Cluj sau Braşov - cele conduse de administraţii ale PSD sunt, în continuare, rămase înţepenite în timp. Dezvoltarea acestora din urmă rămâne, de aproape 30 de ani, doar un vis frumos al locuitorilor lor, atât timp cât acestea vor fi în continuare conduse de primari sau preşedinţi de consilii judeţene ai PSDragnea. Şi susţin cu tărie acest lucru, deoarece este elocvent cazul Constanţei care are de prea multe mandate parte de primari ai PSD, a căror implicare în problemele oraşului nu numai că lasă de dorit, dar nu poate suferi nicio comparaţie cu ce se întâmplă în Oradea, de exemplu! De ce Oradea, oraş condus de un primar liberal, a putut să câştige, în ultimii ani, proiecte finanţate din fonduri europene în valoare de peste 250 de milioane de euro şi să mai aibă în derulare altele de peste 150 de milioane de euro, iar Constanţa, condusă de un primar al PSD, să nu aibă niciun proiect serios în acest sens?! De ce Constanţa rămâne, după atâţia ani de administraţie social-democrată, doar un oraş murdar, fără infrastructură, fără investiţii majore, fără şcoli şi grădiniţe moderne, blocuri reabilitate sau parcuri industriale, în timp ce alte oraşe din vestul ţării au deja un avans de dezvoltare măsurabil în ani buni?! Este din ce în ce mai limpede faptul că nici la nivel central - vezi disputa dintre Guvernul Dăncilă şi comisarul european, doamna Corina Creţu, pe tema întârzierii Guvernului în privinţa marilor proiecte pe infrastructură şi spitale - şi nici la nivel local, celor din PSDragnea nu le sunt pe plac fondurile europene şi proiectele mari de dezvoltare, care ar putea fi iniţiate şi derulate prin intermediul acestora, pentru că aceşti bani nu pot fi uşor furaţi cu sacul. Din păcate, atât primarul PSD al Constanţei, cât şi mulţi alţi primari ai PSD din România preferă să-şi ţină locuitorii oraşelor pe care le conduc în sărăcie şi subdezvoltare, decât să facă proiecte serioase, bine fundamentate şi cu impact pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor lor, prin care să atragă sutele de milioane pe care le au la dispoziţie de la Uniunea Europeană.
Robert-Nicolae Turcescu "Generaţia de care ne batem joc" De-a lungul ultimilor zeci de ani, au fost zeci de generaţii despre care s-a spus că au fost de sacrificiu. Astăzi voi face referire la o generaţie de care România îşi bate pur şi simplu joc - elevii din învăţământul gimnazial. Am tot primit în ultimele săptămâni reclamaţii de la părinţi ai unor elevi de clasa a V-a, a VI-a, care spun că aceşti copii sunt, atenţie!, stresaţi şi depresivi din cauza temelor pentru acasă. Mulţi dintre aceşti copii plâng în fiecare dimineaţă înainte de a merge la şcoală, iar o parte dintre ei fac deja terapie cu un psiholog. Părinţii spun că cei mici lucrează acasă 3-4 ore când vin de la şcoală şi încă vreo două ore înainte de a merge la cursuri, şi încă mai sunt situaţii în care acest timp nu este suficient pentru a termina toate temele pentru acasă. Copiii lucrează mecanic, fără să înţeleagă mare lucru, grăbiţi şi stresaţi de volumul de muncă. Şcoala românească nu le mai lasă timp de joacă, relaxare şi activităţi cu familia, ci îi obligă să devină nişte roboţei care sunt nevoiţi să rezolve zeci de exerciţii şi să scrie mult prea multe pagini de pe o zi de alta. Mai mult, am auzit despre teme la geografie şi referat la sport! Toate aceste lucruri se întâmplă în ciuda faptului că, încă din 2016, există un Ordin al ministrului educaţiei, prin care se impune ca timpul alocat temelor pentru acasă să nu depăşească două ore. Profesorii nu ţin însă cont de acest ordin. Fiecare dintre dascăli crede că materia lui este cea mai importantă. Niciunul nu vorbeşte cu colegii în cancelarie pentru a se pune de acord cu privire la volumul de muncă pe care îl trasează copiilor pentru a doua zi. O parte dintre părinţii care m-au contactat au încercat să rezolve problema la nivel de şcoală. Rezultatul? Copiii au fost victimele răzbunării profesorilor, care le-au dat note mai mici. Această situaţie trebuie să înceteze! Nu ne putem bate joc de copiii de 10-11 ani. Nu le putem fura copilăria, pentru nişte teme pe care le fac mecanic şi care nu le folosesc la nimic. Copiii trebuie să se odihnească, şi nu să aibă coşmaruri şi depresii din cauza prea multor teme, ei trebuie lăsaţi să se joace, şi nu transformaţi în nişte roboţei.
Ioan Sorin Roman "Tőkés László, trădător de ţară" După ce anual l-am auzit pe Tőkés László spunând că România nu trebuie să-şi sărbătorească Ziua Naţională la data de 1 decembrie, deoarece pentru minoritatea maghiară această zi este una de doliu, de durere, acum pare că acesta şi-a făcut o nouă fixaţie. I s-a pus pata pe oraşul Oradea. Cică, nu este bine ca Ziua Municipiului Oradea să fie sărbătorită la data de 12 octombrie, deoarece şi această sărbătoare este una a durerii pentru minoritatea maghiară din oraşul de pe Crişul Repede. Deşi este cetăţean român, iar această ţară i-a oferit domnului Tőkés mult mai multe decât ar fi meritat, cred că este clar pentru toată lumea că acesta este loial doar Ungariei. Ani de zile a călcat în picioare sentimentele românilor, a insultat şi a ponegrit România în Parlamentul European şi chiar a cerut independenţa Transilvaniei. Acest om a trădat România şi interesele acestei ţări. Iar noi ce am făcut? I-am retras Ordinul Naţional "Steaua României". Este mult prea puţin. Cred că acum, la 100 de ani de la Marea Unire, a venit momentul ca Parlamentul României să ia atitudine şi să modifice Legea cetăţeniei, astfel încât celor care jignesc simbolurile şi valorile româneşti ori care iniţiază activităţi antiromâneşti să le fie retrasă automat cetăţenia română. Iar primul care trebuie să-şi piardă cetăţenia română este chiar Tőkés László.
Răzvan-Ilie Rotaru "1 decembrie 1918 reprezintă desăvârşirea statului naţional român şi este un eveniment istoric pentru România şi Europa, indiferent ce spun şi ce vor ungurii" Statele Unite ale Americii au transmis felicitări Bucureştiului pentru aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Mai multe state din SUA au emis proclamaţii oficiale prin care apreciază România cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi arată că acest eveniment istoric a dus la consolidarea unui stat modern, inspirat de principiile libertăţii, democraţiei, economiei libere şi progresului social. Apoi, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a transmis în Parlamentul European că, în ziua de 1 decembrie, atât Europa, cât şi România sărbătoresc un mare eveniment istoric. Perioada în care a avut loc Marea Unire, care a condus la formarea statului naţional român, coincide şi cu cea mai zbuciumată perioadă din istoria modernă a Europei, perioadă care a condus la destrămarea unor imperii şi afirmarea fără precedent a unor naţiuni. Prima mare reconfigurare teritorială a Europei a avut loc imediat după sfârşitul Marelui Război, astfel încât multe naţiuni europene sunt anul acesta în faţa celebrării a 100 de ani de existenţă, în formele actuale. Pentru majoritatea ţărilor europene este vorba de un moment de sărbătoare, în timp ce pentru altele este moment de tristeţe şi nostalgie după teritoriile pierdute, ca în cazul urmaşilor Imperiului Austro-Ungar. În ciuda acestor dovezi istorice de necontestat, colegii de la UDMR şi reprezentanţii oficiali ai Guvernului ungar continuă să nege această realitate confirmată şi recunoscută la nivel european şi mondial. Aceştia au adus jigniri atât poporului român, cât şi celorlalte state care recunosc istoria adevărată a României, atunci când au afirmat în spaţiul public că pomenirea sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, la nivel european, dă dovadă de iresponsabilitate a preşedintelui Comisiei Europene. Îl informez pe domnul Attila Korodi şi pe ceilalţi oficiali ai Guvernului ungar că Centenarul Marii Uniri a României este o sărbătoare pentru ţara noastră şi pentru întreaga Europă şi va fi celebrată la nivelul Uniunii Europene, prin manifestaţii şi evenimente comemorative, indiferent de opiniile şi declaraţiile ungurilor din Ungaria sau din România. Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti şi reprezintă fapta istorică a întregii naţiuni române. Ziua de 1 decembrie 1918 reprezintă desăvârşirea statului naţional român şi este un eveniment istoric pentru România şi Europa, indiferent ce spun şi ce vor ungurii. În calitate de parlamentar al poporului român, le solicit tuturor ungurilor să îi trateze cu respect pe români, să ne respecte istoria şi cultura, aşa cum le-am acordat şi noi apreciere şi drepturi comunităţilor de etnie maghiară aici, în România. Îi somez să înceteze cu astfel de declaraţii agresive şi nepotrivite.
Elvira Şarapatin "România a redevenit o mare putere cerealieră în Europa" România a redevenit o mare putere cerealieră în Europa. Guvernarea PSD, cu un program aplicat cu insistenţă şi determinare, a readus România în topul elitei agricole europene. Acordarea la timp, fermierilor români, a subvenţiilor şi a programele de susţinere, le-au oferit acestora şanse egale în competiţia cu cei europeni, iar acum se văd rezultatele. România va fi în acest an lider european, cu recolte substanţiale. O atestă inclusiv publicaţii internaţionale, precum Le Monde. România a depăşit Franţa, o putere consacrată în domeniu, fiind pe locul 1 la producţia europeană de porumb, cu o recoltă estimată de 14-15 milioane de tone. Producţia de grâu a depăşit, în premieră, 10 milioane de tone. Subvenţiile acordate în avans, programele multiple de sprijin, gândite şi aplicate fermierilor români de guvernarea PSD, refacerea sistematică, accelerată, a sistemelor de irigaţii ori a celor antigrindină, au pus în valoare condiţiile de climă şi de sol ale ţării noastre şi au determinat randamente mari care fac din România una dintre marile puteri cerealiere ale Europei. Producţiile record de grâu şi porumb au crescut cifra de afaceri din agricultura ţării până aproape de 8 miliarde de euro. Au crescut investiţiile agricole, iar în domeniu activează peste 12.700 de firme. În primele 7 luni ale anului 2018, s-au înfiinţat 1.450 de companii noi, cu 27% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului 2017. Sunt performanţe remarcabile, determinate de politicile consecvente şi deciziile guvernării PSD-ALDE, de la acordarea în avans a tuturor subvenţiilor până la programele de refacere şi modernizare a infrastructurii agricole, sisteme de irigaţii, de combatere a grindinei, până la cele de sprijin a legumicultorilor sau crescătorilor de animale. Subvenţiile în avans au ajuns deja la agricultori. Guvernul îşi onorează promisiunile faţă de fermieri şi respectă angajamentul asumat prin Programul de guvernare. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la accesarea fondurilor pentru agricultură. În primele 3 zile de acordare a subvenţiilor în avans pentru 2019, 365.000 de fermieri au primit subvenţia. Au fost viraţi în conturile fermierilor peste 103 milioane euro. În următoarele zile, încă 500.000 de fermieri vor primi subvenţia, astfel încât procesul să fie finalizat. Aşadar, cu toate că mai sunt încă multe de făcut pentru modernizarea agriculturii româneşti, ne-am îndeplinit angajamentele faţă de fermieri.
Ciprian-Constantin Şerban "De Ziua internaţională împotriva fascismului şi antisemitismului, 9 noiembrie, trebuie să nu uităm că istoria ne-a învăţat că garantarea drepturilor fundamentale este cel mai de preţ lucru!" Astăzi trăim cu toţii într-o lume mai bună pentru că drepturile noastre fundamentale, la liberă exprimare, la viaţă, apărare, egalitate etc., sunt garantate printr-o serie de tratate internaţionale, precum Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi tratatele anexate la care România a aderat. Discriminarea pe considerente sociale, religioase, politice sau de altă natură, aşa cum a dovedit-o istoria, este de neconceput şi trebuie să rămână de domeniul trecutului. Un moment trist al istoriei umanităţii a fost, cu siguranţă, acum 80 ani, la data de 9 noiembrie 1938, în aşa numita die Kristallnacht "Noaptea de cristal", când au avut loc măsuri represive, de neconceput, împotriva evreilor de pe cuprinsul Germaniei. Acţiunile au cuprins distrugerea de sinagogi, agresarea fizică şi verbala a evreilor, dar cel mai regretabil a fost faptul că numeroşi membri ai comunităţilor evreieşti au fost maltrataţi, ucişi sau deportaţi în lagărele de concentrare de la Dachau, Auschwitz, Buchenwald. Antisemitismul este o formă de intoleranţă etnică şi religioasă faţă de comunităţile evreieşti. Astfel de atitudini au avut la bază raţiuni artificiale, cum ar fi dezacordul anumitor popoare faţă de ascensiunea socială şi economică a evreilor, care, după anul 1840, printr-o educaţie solidă, au avut acces la funcţii înalte, atrăgând astfel invidia diverselor comunităţi sociale şi religioase. Asemenea prejudecăţi, care au dus la izolarea şi la oprimarea evreilor, sunt regretabile şi trebuie condamnate cu fermitate. Vocile internaţionale vor transmite şi anul acesta, pe 9 noiembrie, odată cu Ziua Internaţională împotriva Fascismului şi Antisemitismului, acelaşi mesaj clar, că istoria a fost martora multor nedreptăţi, iar comemorarea celor care au pierit în contextul diverselor nedreptăţi, aşa cum au fost acţiunile antisemite, şi iertarea, sunt cele mai întemeiate acţiuni pe care trebuie să le facem cu toţii. Pentru că atitudinea faţă de acest subiect ar trebui să fie de aici înainte şi pentru totdeauna următoarea - aşa ceva nu trebuie să se mai întâmple niciodată! Aşa cum ne spune clar şi fără echivoc tema din cadrul ceremoniei memoriale a Holocaustului, organizată de Departamentul pentru Informaţii Publice al Organizaţiei Naţiunilor Unite, din 27 ianuarie 2018 - "Rememorarea şi educarea holocaustului: răspunderea noastră comună". Cu toţii avem o răspundere, dacă nu faţă de trecut, cu siguranţă faţă de viitor, de a veghea asupra drepturilor fundamentale şi de a nu comite nedreptăţi sociale, care să afecteze direct sau indirect anumite comunităţi sau minorităţi. Ziua de 9 noiembrie ne aminteşte de asemenea de un moment politic nefast din istoria Europei - fascismul, care nu a făcut altceva decât să distrugă destine şi să încetinească progresul omenirii. Noi, europenii, suntem datori să comemorăm victimele antisemitismului şi fascismului şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a promova toleranţa în societate şi în lume, respectarea drepturilor fundamentale, cooperarea inter-etnică şi respectul reciproc, pentru că acestea sunt mijloacele stabilităţii şi armoniei universale!
Sorin-Ioan Bumb "Justiţia, în viziunea PSD, este o chestiune internă de partid" Modul brutal în care cuplul de condamnaţi Dragnea-Vâlcov şi umila lor unealtă, Todorel de la Iaşi, distrug justiţia românească, va face ca, în curând, românii să îşi mai găsească dreptatea doar pe la instanţele europene, pentru că instanţele româneşti vor fi total subordonate PSD-ului şi intereselor acestuia. Recenta condamnare a României, de către CEDO, la Strassbourg, în dosarul Revoluţiei din 1989, este încă un semnal de alarmă la adresa situaţiei catastrofale în care ţara noastră a fost aruncată de PSD. Totodată, această condamnare este o dovadă clară că procurorul Augustin Lazăr, cel care a repus pe rol dosarul Revoluţiei şi a început primele anchete serioase, după 30 de ani de tergiversări, este un adevărat profesionist şi un om cu un pronunţat simţ al justiţiei. Acesta este, de altfel, şi motivul adevărat pentru care Todorel de la Iaşi şi gaşca PSD doresc să-l destituie, folosind tot soiul de acuzaţii fabricate. Odată cu înlăturarea lui Lazăr, toată conducerea justiţiei româneşti va fi subordonată PSD-ului şi cuplului de condamnaţi Dragnea-Vâlcov. Nu va mai trece mult până ce vor începe să apară şi efectele economice ale acestei subjugări a justiţiei de către PSD. Nimeni nu va mai dori să investească într-o ţară în care dreptatea este împărţită pe baza carnetului de partid, iar moneda românească se va devaloriza vertiginos, pentru că nimeni nu îşi va pune în primejdie capitalurile într-un sistem în care justiţia se face ca în filmele Western. Toate astea vor însemna sărăcie şi subdezvoltare pentru români. La 3 ani de la dezastrul de la Clubul Colectiv, sub înţeleapta cârmurire a lui Dragnea şi a PSD, în România nu ai nicio şansă de supravieţuire dacă eşti victima unui incendiu puternic, pentru că nu s-a construit niciun spital de arşi, iar dacă la presiunea televiziunilor cineva decide totuşi să te trimită în străinătate pentru tratament, ai toate şansele să mori până ce sacoşa de documente necesare este vizată de toţi birocraţii uimiţi că nu merge cardul de sănătate. La 100 de ani de la Marea Unire, românii sunt în continuare divizaţi şi discriminaţi pe motive geografice, în loc să fie uniţi de autostrăzi şi trenuri de mare viteză. Astăzi, din centrul ţării, ajungi mai repede la Viena decât la Suceava şi mai repede la Budapesta decât la Bucureşti, pentru că Dragnea şi PSD sunt preocupaţi doar să fure şi să scape de puşcărie şi nu dau doi bani pe nevoile reale ale românilor. Tot acest tablou apocaliptic este completat de atacurile furibunde lansate la adresa comisarului european Corina Creţu. Faptul că aceasta a acuzat direct Guvernul de la Bucureşti de incompetenţă, pentru că nu a depus niciun proiect major spre finanţare, dar şi de rea voinţă, pentru că a aratăt cum banii europeni zac nefolosiţi, în timp ce PSD vrea să se împrumute din parteneriate chinezeşti, doar ca să poată fura în voie, i-a atras doamnei Creţu un val de critici isterice chiar din partea colegilor de partid. La fel ca într-un veritabil sistem mafiot, a fost acuzată că este vândută intereselor străine, în loc să respecte întocmai interesele cuplului de condamnaţi Dragnea-Vâlcov.
Ionuţ-Marian Stroe "Avem o criză a forţei de muncă, dar Guvernul se face că nu o vede!" Situaţia economică a României ascunde o foarte gravă problemă - creşterea noastră economică este pusă în pericol de politica păguboasă a Guvernului. Economia privată, adevăratul motor al României, se loveşte zilnic de efectele măsurilor pompieristice, lipsite de viziune, ale autorităţilor centrale. În tot ce face şi peste tot pe unde se implică, statul are un comportament discreţionar. Politica lui intervenţionistă distorsionează grav piaţa şi întreaga economie. Regula de aur ar trebui să fie libertatea. Liberalismul economic spune răspicat faptul că investitorii ar trebui lăsaţi să fie flexibili, să se adapteze uşor la cerinţele pieţei. Companiile ar trebui să investească timpul şi banii pe care îi au la dispoziţie, pentru a oferi bunuri şi servicii, nu pentru a completa dosare cu şină. De regulă, statul român se implică mult şi prost acolo unde nu este cazul, dar este complet incapabil să rezolve problemele care ar fi, într-adevăr de resortul său. De exemplu, de la instalarea la putere a PSD şi ALDE, s-au făcut 300 de modificări ale reglementărilor fiscale. În condiţiile în care predictibilitatea este unul dintre factorii cei mai importanţi pentru un investitor, noi am schimbat, în medie, cam o regulă la fiecare două zile. Companiilor private le este imposibil să îşi mai alcătuiască un buget anual. La aceasta se adaugă faptul că statul este clientul cel mai fidel al băncilor comerciale. Banii, aşadar, nu se duc spre companiile private, care i-ar folosi pentru a creşte producţia şi a genera locuri de muncă, ci se duc spre finanţarea deficitului la bugetul de stat. Ceea ce nu este în stare să recunoască statul român, este criza forţei de muncă. Antreprenorii se lovesc tot mai des de incapacitatea de a găsi muncitori, chiar în condiţiile în care oferă pachete salariale atractive şi alte beneficii conexe. În loc să vină în întâmpinarea acestei nevoi reale a pieţei muncii, printr-o liberalizare a accesului, statul român preferă să se ascundă după deget. În vreme ce toate celelalte state se luptă pe o piaţă globală, extrem de competitivă, pentru forţa de muncă de calitate, noi rămânem inactivi.
Constantin Şovăială "Fraudarea fondurilor europene, obiectivul principal al celor din PSD" Observăm că, de foarte mulţi ani, unii plătesc din banii publici sume enorme pentru a apărea la televizor sau în mass-media. Recent, PSD a pregătit o mega-licitaţie de 10 milioane de lei, cu fonduri europene, pentru mogulii TV, cu ajutorul Rovanei Plumb. Cea mai mare parte a sumei este destinată realizării şi difuzării de spoturi publicitare video la trei posturi TV de ştiri cu acoperire naţională. În acest moment, televiziuni de ştiri sunt controlate de Dan Voiculescu - Antena 3, Sebastian Ghiţă - România TV, Digi 24 - Zoltan Teszari, Cozmin Guşă - Realitatea TV şi Sorin Oancea - B1 TV, urmând ca din acestea să fie selectate trei. Vă daţi seama cine o să câştige licitaţia - Antena, România TV şi B1 TV care, de la un timp, încearcă o tot mai mare apropiere faţă de putere. Însă vom vedea orientarea B1 în următoarea perioadă în mod special în ceea ce priveşte poziţionarea acestora faţă de derapajele PSD. Rovana Plumb, cunoscută ca fiind extrem de apropiată de Sebastian Ghiţă, prevede o campanie de publicitate a cărei durată se va întinde pe parcursul unui an, având o valoare totală estimată de 10.820.221 lei, cu componenţa TV, radio, online şi outdoor, dar şi un sondaj de opinie naţional. Sursa fondurilor este Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, POAT, adică fonduri de la Uniunea Europeană. Din fonduri europene nu am face spitale, nu le-am dota cu cele necesare sau să facem drumuri şi poduri, ci ne batem joc de ei. Banii vor fi împărţiţi între apropiaţii PSD din mass-media. Pentru că nu era suficient, Ministerul va furniza şi 5.400 de seturi de obiecte promoţionale ziariştilor şi altor persoane interesate: pixuri cu stick de memorie încorporat, suport de memorie electronică externă cu capacitate de 64 GB, agende cu elastic. Pe ce se duc banii de la UE? Pe cadouri pentru unii şi alţii! PSD atacă Uniunea Europeană, însă văd că atunci când au nevoie de bani apelează la ea, în mod special atunci când pot frauda fondurile europene sau când pot plăti datoria externă. Nu le-ar fi ruşine de faptul că îşi bat joc de ţara asta, doar pentru a-şi atinge interesele personale sau ale partidului.
Angel Tîlvăr Educaţia în domeniul profesional şi tehnic este absolut necesară pentru a asigura un mediu incluziv şi sustenabil pentru dezvoltarea economico-socială a oricărei ţări. Diversificarea şi extinderea învăţământului profesional şi tehnic reprezintă o preocupare continuă a statelor membre ale Uniunii Europene, în sprijinul consolidării pieţei interne şi a creşterii numărului locurilor de muncă, în întâmpinarea dorinţelor şi aspiraţiilor tinerilor pentru o viaţă mai bună. Atât în Comunicarea intitulată "Regândirea educaţiei", cât şi în Comunicarea referitoare la combaterea şomajului în rândul tinerilor, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să îşi intensifice eforturile depuse pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, în vederea creşterii calităţii competenţelor profesionale, dar şi în vederea promovării formării la locul de muncă, inclusiv prin stagii, programe de ucenicie şi sisteme de învăţământ dual de calitate. Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor a analizat în mod constant Comunicările Comisiei Europene în materie de participare a sistemelor de educaţie naţionale la consolidarea pieţei interne a Uniunii, la creşterea competitivităţii pe plan global a societăţilor comerciale din statele membre şi la facilitarea libertăţii de mişcare a lucrătorilor pe teritoriul Uniunii. De-a lungul anilor, am transmis Comisiei Europene opiniile noastre în ceea ce priveşte programele şi iniţiativele care vizau educaţia în Uniune, care au inclus un număr record de recomandări de substanţă în cadrul dialogului interinstituţional. În România, forţa calificată de muncă, ieşind din şcolile de profil, a fost, în ultimii ani, în scădere. Intervenţia eficientă şi strategică a statului în domeniul reformei învăţământului profesional şi tehnic este absolut necesară, însă, pentru a genera rezultate palpabile, este nevoie de investiţii în această zonă a sistemului de educaţie. Trebuie să încurajăm dezvoltarea clasei de mijloc, în care oamenii ştiu o meserie şi sunt mândri de asta, dar este nevoie de măsuri şi planuri de acţiune pe termen mediu şi lung. Dacă vrem să valorificăm în mod sustenabil capitalul uman, trebuie să reabilităm învăţământul profesional şi tehnic, afectat de o serie de cvasireforme, care, în ultimii ani, a fost plasat într-o zonă instabilă şi neperformantă. Învăţământul dual nu este doar o chestiune tehnică, ci şi una culturală, presupunând ca actorii interesaţi - de exemplu, agenţii economici şi instituţiile guvernamentale - să fie dispuşi să-şi împartă responsabilitatea pentru formarea profesională a tinerilor şi să investească în acest proces. Din păcate, în România această premisă este îndeplinită doar în regiunile dezvoltate economic, unde există angajatori cu capital străin, provenind din ţări unde implicarea agenţilor economici în învăţământul profesional constituie o tradiţie.
Viorel Stan "Salariile mai mari, mai multe şanse de a ne păstra tinerii în ţară" În ultima perioadă, mulţi tineri din România au ales să plece, să înceapă o altă viaţă peste hotare, iar principalul motiv îl reprezintă banii pe care îi câştigă. Sunt nemulţumiţi de salarii, aşa că decid să părăsească ţara, în speranţa că în alt loc este mai bine. Dacă ne uităm la cifre, mai avem mult de muncă la acest domeniu, iar autorităţile, dar şi angajatorii trebuie să ia măsuri urgente în vederea asigurării stabilităţii pieţei muncii. Una dintre cele mai importante măsuri, luată deja de Partidul Social Democrat, pentru a-i motiva pe români, este creşterea salariilor. Guvernul va majora salariul minim pe economie de la 1 decembrie, iar de la 1 ianuarie 2019, salariile vor creşte cu 25% din diferenţa între ce este acum în plată şi grila din 2022 aferentă fiecărei familii ocupaţionale. Începutul anului următor va aduce diferenţierea salariilor, în funcţie de studii şi vechime. Salariul minim pe economie ar urma să fie 2.080 de lei, salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei, iar pentru cei care au minimum 15 ani vechime, tot 2.350 de lei. Vor creşte salariile celor din Ministerul Apărării. De exemplu, un maior va avea un salariu de bază de 5.019, de la 4.174. Un căpitan gradaţia 4 va câştiga 4.324 de lei, de la 3,460 de lei. Şi cei din Ministerul Afacerilor Interne vor avea salarii mai mari. Un căpitan va încasa suma de 4.688 de lei, de la 3.740 de lei, în timp ce un locotenent colonel va beneficia de un salariu de 4.928 de lei, adică o creştere de peste 900 de lei. Vom avea salarii mai mari şi în sistemul educaţional. Un profesor cu 25 de ani vechime va avea o creştere de 327 de lei şi va ajunge la un salariu de peste 5.300 de lei. Profesorii cu studii superioare de lungă durată vor avea o creştere de 343 de lei şi vor ajunge la 4.477 de lei, iar profesorii debutanţi vor avea o creştere de peste 1.400 de lei. Profesorii universitari vor avea un plus de 693 de lei şi vor câştiga 9.289 de lei. În ceea ce priveşte majorarea salariilor, Programul de guvernare al partidului s-a axat pe domenii precum educaţia sau sănătatea. De la 1 martie 2018, salariile de bază pentru medici şi profesori au fost mai mari. Tocmai de aceea, medicii şi asistentele au urcat direct pe grila din 2022, deci ei de la 1 ianuarie nu vor mai avea niciun fel de creştere. În schimb, alţi angajaţi din sectorul sanitar vor avea venituri mai mari. Mă refer la biologi, chimişti, farmacişti. Educaţia a avut şi ea o creştere de 25% anul acesta, deci 25%, raportat la salariul de anul trecut. Lor le-a rămas destul de puţin de recuperat. Sunt, aşadar, veşti bune pentru români. Pentru că, odată cu aceste creşteri, le confirmăm, încă o dată, că munca le este apreciată. Şi mai confirmăm un lucru - partidul reuşeşte să-şi ducă la bun sfârşit promisiunile şi Programul de guvernare.
Viorica Cherecheş "Nu neglijaţi şi nu ignoraţi sănătatea mintală!" România se află în fruntea statelor europene în ceea ce priveşte bolile psihice, cu o incidenţă a bolilor mintale de 1.403 de cazuri la 100.000 de locuitori şi aproximativ 300.000 de noi cazuri anual, ceea ce ne poziţionează pe locul al doilea în Europa, după Estonia. Unul din patru români are o problemă de sănătate mintală, acest lucru şi din cauza numărului mare de ore de muncă pe săptămână, potrivit Eurostat. Stresul de la serviciu influnţează şi sănătatea fizică, problemele financiare şi sărăcia fac ca foarte mulţi pacienţi să ajungă prea târziu la medic, iar recuperarea lor se face mai greu şi cu mai multe costuri, nu neapărat materiale. Aceşti pacienţi sunt de cele mai multe ori lipsiţi de drepturi, sunt discriminaţi, stigmatizaţi, marginalizaţi şi supuşi abuzurilor emoţionale şi fizice de comunitatea în care trăiesc. Aceste lucruri trebuie să dispară. Aceşti pacienţi au nevoie de mai mult sprijin din partea noastră, din partea statului, care ar trebui să acorde un sprijin permanent stării naţionale de sănătate publică. România este printre ţările cu cei mai puţini psihiatrii, în condiţiile în care ocupăm un loc fruntaş al persoanelor cu afecţiuni psihice. În România, legislaţia în acest domeniu nu este actualizată, iar aspectele legate de sănătatea mintală ar trebui urgent să fie integrate în toate politicile, pentru ca aceştia să beneficieze de aceleaşi drepturi ca oricare cetăţean al Uniunii Europene. Alarmant este faptul că aceste boli se regăsesc şi la copii şi adolescenţi, iar România nu are o strategie clară, care să vină în sprijinul acestora. Ministerul Sănătăţii ar trebui să pună bazele unui model de tratament care să poată fi replicat la nivel naţional şi care să fie inclus în cadrul unor programe prioritare în domeniul sănătăţii. Sănătatea mintală a românilor, stresul la locul de muncă, bolile psihice ale copiilor şi adolescenţilor nu trebuie să fie în centrul atenţiei doar cu prilejul Zilei mondiale a sănătăţii mintale, ci ar trebui să avem o altă abordare şi să nu neglijăm aceste boli, deloc de ignorat într-un stat european, în secolul 21.
Mihai Weber "Modificarea legii pensiilor, motiv de bucurie pentru pensionarii români" Într-o ţară în care unitatea cetăţenilor se doreşte a fi dezbinată prin minciuni şi critici aberante, lansate de opozanţii zilelor noastre, Guvernul PSD munceşte pentru a-şi respecta promisiunile făcute, îndeplinind astfel o mare parte dintre obiectivele Programului de guvernare. Se lucrează la o nouă Lege a pensiilor, care a fost deja aprobată de Guvern, urmând a fi dezbătută şi în Parlament, astfel încât anul viitor să poată fi aplicată. De subliniat este că punctul de pensie creşte de la an la an, până la 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020 şi 1.875 de lei în 2021. Mai mult, prin noua formulă de calcul, în 2021-2022, cele mai multe pensii vor fi dublate, cele mai mici crescând chiar aproape de trei ori faţă de cele înregistrate în prezent. Contrar spuselor opozanţilor, nicio pensie nu va scădea. Se vor înregistra creşteri mult aşteptate de pensionarii români. Dacă în 2018 cheltuielile cu pensiile se ridică la aproximativ 7,4% din PIB-ul României, în 2022, anul în care legea va intra integral în vigoare, pragul pensiei se va ridica la 8,75% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, media europeană a cheltuielilor cu pensiile se ridică la 12,9%. Se doresc trei schimbări binevenite la Legea pensiilor: asimilarea la stagiul de cotizare a perioadelor de studii - universitare, masterat, doctorat - şi stagiu militar, precum şi a celor în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate, concediul medical sau de creştere a copilului şi de şomaj indemnizat; valorificarea, în cuantumul pensiei, a tuturor drepturilor salariale pentru care s-au plătit contribuţiile necesare - acord global, al treisprezecelea salariu, ore suplimentare, sporuri, prime, premii, bonusuri; posibilitatea pentru pensionarii cu stagiu de cotizare sub 15 ani, de a opta pentru indemnizaţia socială minimă în cazul în care, după recalculare, pensia este mai mică decât valoarea celei dintâi. Munca şi implicarea în modificarea acestei legi are un singur scop real, eliminarea inechităţilor din actualul sistem, care sunt resimţite de pensionarii români.
Tudoriţa-Rodica Boboc "Măsuri necesare pentru prevenirea depopulării localităţilor" Cred că au dreptate cei care apreciază că în spaţiul nostru public prea ne-am concentrat dezbaterile pe modificarea Legilor justiţiei, iar în acest fel sunt neglijate celelalte probleme de interes pentru cetăţeni. Atât de mult a fost comentat acest domeniu, încât chiar şi partenerii noştri din Uniunea Europeană nu au văzut în ultimii ani în România altceva decât funcţionarea justiţiei. Eu consider că avem şi alte probleme, că în România se produc şi alte evenimente, unele pozitive, altele negative, despre care ar trebui să discutăm, să cerem analize şi soluţii, iar politicienii să-şi exercite mandatul în sensul soluţionării lor. În prezenta declaraţie politică mă voi referi la una dintre aceste probleme, de altfel cunoscută, dar căreia nu i se acordă, după părerea mea, atenţia cerută de agravarea ei continuă. Este vorba despre depopularea localităţilor din ţara noastră. Personal, am mai abordat aspecte ale acestei teme, iar acum o fac din nou, pentru că, recent, au fost făcute publice date privind depopularea cu care se confruntă multe localităţi. Dimensiunea fenomenului este aproximată de următoarele informaţii. Într-un material publicat pe 26 octombrie anul curent de mai multe ziare centrale, ni se spune că, în ultimii 15 ani, în majoritatea localităţilor ţării noastre populaţia a scăzut sau stagnează. Aproape 100 de localităţi din ţara noastră au pierdut în ultimii 15 ani între 50-80% din populaţie, iar din 3.000 de localităţi, abia se găsesc 600 în care populaţia să fi crescut ca număr. Avem 100 de localităţi în care populaţia s-a înjumătăţit în ultimii 15 ani şi nu mai generează forţă de muncă. După alţi 15 ani, ne vor dispărea localităţi întregi, dacă luăm în calcul populaţia îmbătrânită din satele României. Depopularea devine o mare provocare pentru dezvoltarea noastră economică. Cea mai afectată este piaţa muncii. Pe termen scurt, deficitul de personal este imposibil de acoperit cu resurse umane autohtone. Deja lipsa forţei de muncă a determinat angajatorii să aducă lucrători străini de la mii de kilometri de ţara noastră. În aceste condiţii, apreciez că acoperirea deficitului de forţă de muncă trebuie să intre prioritar pe agenda publică, în discuţiile dintre angajatorii din România şi autorităţile publice cu atribuţii în domeniu. Pe termen mediu şi lung, avem nevoie de strategii şi politici adecvate păstrării populaţiei apte de muncă în ţară şi oprirea depopulării localităţilor viabile social şi din punctul de vedere al finanţării. În caz contrar sau de nereuşită, costurile cu repopularea unor zone, aşa cum ne arată cazurile unor state bogate, nu pot fi imaginate ca fezabile în cazul nostru. Peste puţine zile vom dezbate şi vom adopta bugetele pentru 2019, inclusiv bugetele locale, şi consider că acestor obiective, echilibrării pieţei muncii şi reducerii depopulării, trebuie să li se găsească un tratament adecvat provocărilor care ne sunt lansate pe aceste direcţii de mai mult timp.
Ion Spânu "Ziua internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate" Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 noiembrie, în 2001, ca Ziua internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate. De-a lungul timpului, mediul a rămas principala victimă a războaielor, fie că vorbim despre cele recente, fie că ne referim la cele de acum sute de ani. Tacticele militare vechi includeau incendierea, otrăvirea apei, tăierea pădurilor şi, în mod evident, aduceau prejudicii majore mediului înconjurător. Acesta a fost însă numai începutul, pentru că perfecţionarea armelor şi mai ales folosirea lor la o scară foarte largă a influenţat în mod negativ mediul înconjurător. Poate cea mai nefastă perioadă pentru mediu a fost secolul 20, moment în care au intrat în arenă arme noi, precum submarinele, avioanele de luptă, armele chimice şi de distrugere în masă, toate acestea fiind rezultatul unui salt tehnologic impresionant. Cele două războaie mondiale au avut un impact absolut devastator asupra mediului, iar bombele atomice de la Nagasaki şi Hiroshima au reprezentat punctul culminant. Evoluţia tehnologică a avut, în mod paradoxal, un impact nefast asupra mediului. Celor două bombe atomice lansate asupra Japoniei i-au urmat nenumărate experimente de acelaşi tip. Pe parcursul a nu mai puţin de 20 de ani, începând din 1975, numai în Oceanul Pacific s-au desfăşurat sute de experimente nucleare. Dezechilibrarea ecosistemului a fost evidentă, ajungându-se chiar la schimbarea formelor de relief. Lucrurile au mers mai departe şi oamenii de ştiinţă au inventat războiul geofizic, mai exact influenţarea artificială a vremii, ca procedeu de luptă, prin care se folosesc metode de modificare a mediului natural, putându-se provoca distrugeri foarte mari, încât adversarul este obligat să înceteze lupta. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, UNEP, a constatat că, în ultimii 60 de ani, cel puţin 40% din toate conflictele interne au fost legate de exploatarea resurselor naturale. Aceasta implică resurse de mare valoare, cum ar fi lemnul, diamantele, aurul şi petrolul, sau resurse limitate, cum ar fi terenurile fertile şi apa. De asemenea, conflictele care au implicat resurse naturale s-au dovedit mult mai susceptibile de a recidiva. În 2016, Adunarea ONU a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, UNEP, care reprezintă cel mai înalt for mondial de mediu, organizată în perioada 23-27 mai, a adoptat o Rezoluţie - EA.2/Res. 15 - prin care este recunoscut rolul ecosistemelor sănătoase şi a resurselor gestionate în mod durabil în reducerea riscului de conflict armat şi a reafirmat angajamentul ferm faţă de punerea în aplicare a principiilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabile enumerate în Rezoluţia Adunării generale 70/1, intitulată "Transformarea lumii noastre: 2030 Agenda pentru dezvoltare durabilă".
Dumitru Oprea "Proiectul construcţiei Spitalului Regional de Urgenţe de la Iaşi este compromis de PSD-ALDE" În ultimele săptămâni, am asistat la o dispută gravă între Executivul României, lideri ai PSD, pe de o parte, şi comisarul european pentru dezvoltare, Corina Creţu. Partidul de guvernământ se dezice de omul propulsat la Bruxelles într-una dintre funcţiile cu cea mai mare răspundere şi vizibilitate la nivelul Uniunii Europene. Mai mult, lipsa de decenţă a PSD şi ALDE în actul guvernamental şi legislativ a dus şi la subfinanţarea cronică a investiţiilor din ţara noastră, prin refuzul de a accesa fondurile europene. De aceea, din nefericire, acest lucru va duce la iminenta abandonare a Spitalului Regional de Urgenţe de la Iaşi. Speriaţi de organismele europene antifraudă, ai căror şefi nu pot fi evaluaţi şi revocaţi de Ministrul Justiţiei de la Bucureşti, la comanda politică a eminenţelor cenuşii din Guvernul PSD-ALDE, Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, s-a decis să nu fie implementat niciun proiect, indiferent că vorbim despre infrastructură rutieră sau pentru sănătate, din bani europeni. Epopeea Spitalului Regional de Urgenţe de la Iaşi, parte a unui proiect mai amplu, care cuprinde şi unităţile din Cluj şi Craiova, se îndreaptă spre un deznodământ tragic. Liderii PSD şi-au acuzat colega de partid, comisarul european pentru dezvoltare, de trădarea intereselor naţionale, de minciună şi de complot împotriva României, de dragul "cercurilor de interese de la Bruxelles". Între timp, cercurile de interese de la Bucureşti fac toate eforturile pentru a ne scoate în afara Uniunii Europene, de frica puşcăriei şi de groaza că banii europeni nu pot fi furaţi atât de uşor precum banii din fondurile guvernamentale. Din păcate, tragedia nu va fi resimţită de membrii Executivului PSD-ALDE, ci de cetăţenii ţării, care riscă tot mai mult să moară cu zile în spitalele din România!