17 octombrie 2018 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Marilen - Gabriel Pirtea Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 octombrie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în această şedinţă. În continuare, dau cuvântul domnului Emil-Marius Paşcan, Grupul parlamentar al PMP.

Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Proiectul de ţară şi înspăimântătoarea noastră realitate". Vă spun cu maximă responsabilitate că actuala guvernare a instituţionalizat incompetenţa şi minciuna, ridicându-le la rang de politică de stat. Câtă vreme se minte zi de zi, consecvent, de la nivelul Guvernului României, iar în spaţiul public, ciocoiul, lider de partid, Liviu Dragnea, este campionul cinic al gogonatelor, îi urmează exemplul cu tupeu nemărginit şi cei din subordinea sa. Mint dezolant, revoltător, reprezentanţii instituţiilor statului, ne îmbolnăveşte orbitor minciuna generalizată, îndobitocirea, ni se construieşte politicianist o existenţă demagogică, paralelă cu realitatea. În această cheie a degenerării morale, o ducem tot mai bine - au crescut salariile, cresc pensiile, creşte năucitor nivelul de trai al românilor, într-o competiţie paradigmatică a altor similare creşteri - a preţurilor la combustibili, energie şi alimente, cu sporirea inflaţiei şi tot mai nărăvaşul ROBOR, cu lipsa marilor proiecte de investiţii şi debandada impredictibilităţii fiscale, economice, confruntaţi tot mai periculos cu nesiguranţa îngrozitoare a zilei de mâine. Spre exemplu, în judeţul Mureş, cel mai important obiectiv de investiţii - "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa", o lucrare de utilitate publică de interes naţional, este tergiversată mincinos din 2012 încoace. Pe atunci, la încheierea mandatului meu de prefect, proiectul se afla în stadiul realizării a 90% dintre lucrări şi urma să fie dat în folosinţă la o primă capacitate. Ca parlamentar, întreb, de atunci, în fiecare an, Ministerul Energiei, ce mai are de gând cu acest proiect investiţional? În răspunsul primit, anul trecut, sunt informat că lucrările la baraj se găsesc într-o fază înaintată, fiind realizate în proporţie de 90% - adică, la fel ca în 2012 -, existând premisele punerii în funcţiune a obiectivului la nivelul minim energetic în aproximativ 18 luni. Au uitat cei de la minister ce minciună mi-au turnat în 2016, iar de curând mi-au răspuns în esenţă la fel, arătând doar că termenul de finalizare a lucrărilor a crescut de la 18, la 24 de luni. În plus, m-au informat ce au reuşit într-un an de zile, respectiv, nişte documentaţii cadastrale. În acest timp, liderii PSD anunţă finalizarea acestui proiect, pe la manifestările publice din judeţul Mureş, îndrăzneşte doar să-i crezi! Avem totuşi o certitudine. Pe măsură ce ne apropiem de 1 Decembrie 2018, vedem inechivoc "proiectul de ţară" al PSD-ALDE, care a călăuzit de doi ani încoace toate energiile guvernanţilor. Se consacră pe zi ce trece ceea ce a început ca un coşmar dintr-o noapte, Ordonanţa 13 şi anihilarea politică a justiţiei, desfiinţarea separaţiei puterilor în stat şi aservirea magistraţilor intereselor unor infractori politici care vor să scape de condamnări, puşcărie şi propriile dosare penale. Aceasta este cu adevărat o certitudine, nu e născoceală, scorneală, braşoavă, nu e niciun trombon şi nici nu apare în Programul de guvernare, cu care s-a câştigat, evident, prin înşelăciune şi dezinformare, chiar guvernarea României. Aceasta este, de fapt, nedreapta şi tot mai înspăimântătoarea noastră realitate. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Grupul parlamentar al PSD, doamna Elvira Şarapatin.

Elvira Şarapatin Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Noua Lege a pensiilor va fi pe deplin aplicată şi va aduce măriri substanţiale de pensii". Noua Lege a pensiilor va intra în dezbaterea Parlamentului şi va fi aprobată până la finalul acestei sesiuni parlamentare. Se va aplica etapizat, începând cu 2019, şi va intra în vigoare integral din 2021. Astfel, valoarea punctului de pensie va creşte la 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020 şi 1.875 de lei în 2021. Cel mai important este faptul că noua Lege a pensiilor aduce o nouă formulă de calcul, bazată pe valoarea punctului de referinţă, care va avea drept rezultat creşterea consistentă a tuturor pensiilor, atât a celor actuale, care vor fi recalculate, cât şi a celor care vor ieşi la pensie de acum înainte. Practic, rezultatul va fi că în 2021-2022, cele mai multe pensii se vor dubla, iar cele mai mici aproape se vor tripla. În acest fel, se vor elimina inechităţile şi nedreptăţile care au făcut ca persoane cu aceeaşi vechime, în aceleaşi condiţii de activitate şi pregătire profesională să aibă pensii diferite, în funcţie de momentul când au ieşit la pensie. Cu toate că nu se modifică vârsta standard de pensionare şi nici stagiul de cotizare, este o lege complexă, rezultat al unei ample dezbateri publice. Vreau să precizez că noua Lege a pensiilor poate fi susţinută financiar-bugetar, în pofida faptului că sunt necesare resurse suplimentare consistente în următorii patru ani. În urma aspectelor prezentate în legătură cu pensiile românilor se poate constata că PSD şi-a respectat toate angajamentele privind majorările veniturilor pentru toate categoriile sociale. Atunci când s-a adoptat Legea salarizării şi s-au mărit salariile an de an, opoziţia în frunte cu preşedintele Iohannis nu conteneau să anunţe că nu mai sunt bani. Atunci când s-a mărit succesiv valoarea punctului de pensie, de la 871 de lei, în 2016, la 1.100 de lei, acum, la fel, aceleaşi strigăte alarmiste, că se prăbuşeşte bugetul, că deficitul fondului de pensii se va agrava dramatic. În realitate, au fost, sunt şi vor fi bani şi pentru pensii, şi pentru salarii, cât timp PSD va guverna România. Niciodată un Guvern PSD nu va ajunge în situaţia să taie salarii şi pensii aşa cum a făcut un alt Guvern, Guvernul Boc, atunci când a guvernat. Mulţumesc. Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Laurenţiu Leoreanu, Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul Constantin Codreanu, PMP.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică este legată de necesitatea construirii autostrăzii Unirii. Săptămâna trecută, într-un gest fără precedent, Corina Creţu, comisar european pentru Politică Regională, a tras de urechi Guvernul Dragnea-Dăncilă în chestiunea autostrăzii Iaşi-Târgu Neamţ-Târgu Mureş. Gestul a fost şocant, mai ales că doamna Creţu provine din rândurile PSD, dar absolut de înţeles, având în vedere incompetenţa şi reaua-voinţă de care dă dovadă Guvernul Dragnea-Dăncilă în privinţa construcţiei acestei autostrăzi. Este ceea ce noi, parlamentarii PNL de Moldova, şi nu numai, am spus de nenumărate ori, dar nimeni nu ne-a luat în serios. Pentru că la Ministerul Transporturilor sunt prea ocupaţi cu remanieri şi cu construcţii de autostrăzi pe hârtie, în aşa fel încât, la finalul zilei, ni se spune: "Facem, facem, ne ocupăm, o să avem sute de kilometri de autostradă", numai că nu se dă drumul nici măcar la studiile de fezabilitate. "Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte. (...) Avem bani pentru studiul de fezabilitate până în 2020, nu avem nicio solicitare pentru studiu de fezabilitate" - a spus comisarul european, dar nimeni nu ascultă, aşa cum nimeni din Guvernul Dragnea-Dăncilă nu asculta de parlamentarii PNL, atunci când îi spuneam acelaşi lucru. Soluţia construirii autostrăzii în parteneriat public-privat nu este o opţiune. Fondurile europene sunt bani gratis, dar pe care Guvernul actual nu îi foloseşte, pentru că trebuie să dea socoteală pentru aceştia şi pentru că trebuie să muncească, să scrie proiecte, să le depună, să le urmărească parcursul. E mult mai uşor să stai cu mâna întinsă la bugetul de stat, nu-i aşa? Fac un apel public şi de aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, atât pentru ministrul transporturilor, Lucian Şova, dar şi pentru întregul Guvern PSD-ALDE. Este absolut necesar să fie demarate procedurile pentru finanţarea construcţiei autostrăzii Iaşi-Târgu Neamţ-Târgu Mureş, din fonduri europene! Faceţi o solicitare de finanţare către Comisia Europeană pentru demararea proiectului autostrăzii Unirii. Există fonduri europene pentru studiul de fezabilitate, care poate fi finalizat până în 2020, urmând ca în 2021 să înceapă construcţia efectivă a autostrăzii. Domnule Lucian Şova, Sunteţi parlamentar de Bacău, reprezentaţi zona Moldovei. Ar fi cu atât mai mult o ruşine pentru dumneavoastră să nu demaraţi acest proiect important. Dacă îl blocaţi în continuare, veţi rămâne în istorie ca ministrul transporturilor care putea să pună bazele demarării proiectului autostrăzii Unirii, Iaşi-Târgu Mureş, dar nu a făcut nimic în acest sens. Regiunea Moldovei înregistrează un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media naţională, iar lipsa unei conexiuni între Regiunea de nord-est şi vestul ţării îi determină pe investitori să evite judeţele Moldovei. Domnule Şova, Chiar vreţi să fiţi autorul moral al blocării acestui proiect esenţial pentru dezvoltarea Moldovei? Vă mulţumesc. Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul deputat Constantin Codreanu. Se pregăteşte domnul deputat Daniel Olteanu, Grupul parlamentar ALDE.

Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Voi vorbi astăzi ca fiu spiritual al Bisericii Ortodoxe Române şi, implicit, al Sfintei Mitropolii a Basarabiei. Hotărârea Patriarhiei de Constantinopol, din 11 octombrie, privind chestiunea bisericească ucraineană, precum şi regretabila întrerupere unilaterală de către Moscova a comuniunii euharistice cu Patriarhia Ecumenică, la 15 octombrie, menţine vie atenţia noastră. Războiul bisericesc dintre Rusia kieveană şi Rusia moscovită nu se termină aici. Moscova demonstrează că nu mai poate controla bisericeşte Ucraina şi nici nu poate acorda protecţie efectivă minorităţii etnice ruse din Ucraina. Astfel, adânc frustrată, Moscova a ales calea autoizolării. Cei jumătate de milion de români ortodocşi din Ucraina s-au pomenit din nou între două focuri şi, dacă nu revin la sânul Bisericii Ortodoxe Române, de unde au fost smulşi de criminalul Stalin şi uzurpatoarea Patriarhie Rusă, riscă să devină o victimă uşoară a ucrainizării forţate prin biserică. Nerecunoscuta Patriarhie de Kiev a preluat reflexele imperiale ale Patriarhiei Moscovei şi, încă din 2005, a înfiinţat o aşa-zisă "Eparhie Ortodoxă a Moldovei de Est a Patriarhiei Kievului şi a întregii Rusii-Ucraine", revendicând, cu de la sine putere, o frontieră canonică pe Prut, hirotonind un episcop, iar acum declarând, prin gura fostului agent KGB, Filaret Denisenko, că "după unificarea Bisericii, slujbele şi predicile se vor ţine în mare parte în limba ucraineană". Asta, în condiţiile în care Patriarhia Română oblăduieşte un Vicariat Ortodox Ucrainean de stil vechi, cu slujbele şi predica sută la sută în limba ucraineană. Ni se spune clar că cele 126 de biserici ortodoxe româneşti actuale din Ucraina ar urma să aibă în scurt timp soarta celor 77 de şcoli româneşti ameninţate de tăvălugul ucrainizării forţate. Nu suntem împotriva unei autocefalii pentru ortodocşii ucraineni. Conflictul nu ar fi existat dacă Patriarhia Moscovei şi-ar fi călcat pe orgoliul imperial şi ar fi acordat această autocefalie în anul 1992, când ea a fost cerută, cu drept temei, în baza principiului etnic de organizare a bisericilor locale, stabilit de Canonul 34 apostolic. Agrearea ideii de autocefalie pentru ortodocşii ucraineni presupune însă şi dreptul ortodocşilor români din Ucraina de a reveni la sânul Bisericii Ortodoxe mame. Acum e momentul. Populaţia Ucrainei este pluriconfesională şi multietnică, iar statul ucrainean nu-i poate opri pe românii din actualele ei frontiere să revină în comuniunea Bisericii Române, dacă aceştia şi-o doresc, în condiţiile în care Biserica Rusă nu-i poate apăra de ucrainizare, cum nu le poate apăra nici pe cele 10 milioane de etnici ruşi din Ucraina. Noile realităţi istorice ne arată cât se poate de clar că reactivarea Mitropoliei Bucovinei cu sediul la Suceava, ca parte a Patriarhiei Române, şi înfiinţarea în cadrul ei a unei episcopii româneşti pentru românii din ţinutul Herţa, ca şi pentru cei din nordul Bucovinei, este o necesitate obiectivă, justificată istoric, etnic şi canonic. De asemenea, considerăm necesar ca Biserica Ortodoxă Română să angajeze discuţii frăţeşti cu Patriarhia de Constantinopol pentru desfiinţarea oficială a episcopiei din Republica Moldova, a aşa-zisei Patriarhii a Kievului. Etnicii polonezi şi maghiari romano-catolici din Ucraina, ca şi ucrainenii greco-catolici ţin de jurisdicţia papală, etnicii ruşi vor ţine de jurisdicţia moscovită şi după ce Constantinopolul le va acorda ucrainenilor mult dorita autocefalie, iar etnicii români ortodocşi trebuie să revină sub jurisdicţia Patriarhiei Române. Aşa e corect canonic, aşa e moral, aşa e cu dreptate. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos. Domnul Daniel Olteanu, Grupul parlamentar ALDE. Urmează domnul Mihai-Cătălin Botez, USR, după care domnul Ioan Dîrzu, PSD.

Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am aflat, săptămânile trecute, punând cap la cap răspunsuri din partea Ministerului Transporturilor la interpelările mele, răspunsuri ale Comisiei Europene la adrese pe care le-am făcut, precum şi alte înscrisuri, faptul că România a reuşit să şteargă, pur şi simplu, un coridor european de transport nu doar din strategia sa, ci şi din documente. Conform datelor oficiale, în 1998, autostrada Tişiţa-Albiţa, 155 km, avea studiu de prefezabilitate făcut de Iptana. Peste cinci ani, în Legea nr. 203 din 2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, autostrada Tişiţa-Albiţa figura la poziţia 11 în "Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015". Notaţi, vă rog, faptul că la vremea elaborării acestei legi, în Ministerul Transporturilor, pe diverse poziţii, de la consilier personal al ministrului şi până la director general, activa un specialist pe care astăzi îl regăsim în funcţia de ministru al transporturilor, domnul Lucian Şova. Despre cum se fac autostrăzile în România, în teren, nu are sens să dezvolt acum. Pentru mine, există trei categorii: autostrăzi care se execută şi în teren - cele din Transilvania şi din sudul ţării, spre Bucureşti; autostrăzi care se fac doar pe hârtie - cele care au legătură cu Moldova şi autostrăzi care au dispărut şi de pe hârtie, şocând probabil şi Comisia Europeană, şi aici mă refer la autostrada Tişiţa- Albiţa. Paradoxal, e vorba de tronsonul care uneşte, pe traseul cel mai scurt, cele două capitale româneşti, Bucureşti şi Chişinău, o legătură simbolică şi economică de importanţă strategică, în momente în care discutăm de Centenarul Unirii. Cu privire la modul în care politicieni şi funcţionari români, într-o complicitate ruşinoasă, au asistat, de-a lungul elaborării Masterplanului general de transport, la ştergerea acestui tronson din documentul strategic, urmează să ne lămurim. Cert este că toţi cei care au avut atribuţii în domeniul transporturilor, la nivel guvernamental, toţi cei care au avut un cuvânt de spus, de la nivel de consilier al prim-ministrului, consilieri în minister şi până la nivel de ministru, în 2016 şi până în 2016, se fac vinovaţi de sacrificarea întregii zone din estul Siretului. Strategia Uniunii Europene este una a solidarităţii şi a integrării. Strategia tuturor acestor cetăţeni, români doar cu buletinul, a fost una a sabotajului şi a dezbinării. A condamnării celor săraci într-o şi mai mare izolare. Vreau să vă transmit un mesaj foarte clar. Bătălia pentru autostrada Tişiţa-Albiţa nu doar că nu se opreşte aici, ci acesta este doar începutul, pentru că am şi avem, de câteva zile, şi susţinerea în scris a Comisiei Europene şi a doamnei comisar Corina Creţu, pentru care legătura cu Republica Moldova pe coridorul european către Vama Albiţa este prioritară. Urmează un pas foarte important, stimaţi colegi, proiectul de buget pe 2019. Dacă acest proiect de buget, la 20 de ani de când există studiul de prefezabilitate, nu prevede fonduri pentru studiul de fezabilitate şi proiect tehnic pentru autostrada Tişiţa-Albiţa, să nu vă surprindă, domnule ministru Lucian Şova, un vot împotrivă de la Vaslui. Mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos. Distinşi colegi, Vă rog frumos să ne încadrăm în cele trei minute. Ştiu că nu suntem mulţi în sală, dar vin colegi pe parcurs şi nu o să ne putem încadra în timp. Urmează domnul Mihai-Cătălin Botez, USR, urmat de domnul Ioan Dîrzu.

Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la un subiect amintit de mulţi politicieni, dar care pare ignorat de actualul Guvern şi de cele de până acum, anume, piaţa muncii şi, cu precădere, evoluţia acesteia. Şomajul este la un minim istoric, iar specialiştii estimează că în perioada următoare vom avea un deficit de zeci de mii de oameni care nu vor acoperi locurile de muncă existente. Deşi şomajul este actualmente la un minim istoric şi există o ofertă consistentă de locuri de muncă, o ştire mi-a atras atenţia. 70.000 de români au plecat în 2017 în Germania. Numărul de locuitori ai unui oraş mai mare ca Bârladul, oraşul meu natal. Numărul românilor care au ales să muncească în Germania este mai mare chiar şi decât cel al sirienilor care au sosit în Germania în acelaşi an, Siria fiind un stat aflat în continuare în stare de război. Cifrele ne vor arăta, cel mai probabil, că anul acesta sute de mii de români vor fi ales să părăsească România, pentru a-şi căuta un trai mai bun pe meleaguri străine, iar tendinţa se va menţine în anii ce vor urma. O parte dintre românii care au plecat sunt specialişti în domeniile lor. Sunt medici sau profesori. Cei care au rămas nu vor suplini plecările din sistem, iar cele două sisteme - cel educaţional şi cel medical - vor ajunge cu un pas mai aproape de colaps. Discuţia este şi mai absurdă pentru că deja se ştie că în domenii precum medicină, educaţie, justiţie sau poliţie există un deficit continuu de personal. În acelaşi timp, ministrul Teodorovici vine să ne spună că sunt prea mulţi angajaţi în sistemul public. Ce deducem de aici? Guvernanţii nu ştiu să prioritizeze domeniile esenţiale pentru funcţionarea statului, ceea ce face ca sistemul public să fie perceput ca ineficient. Oamenii pe care îi întâlnesc zi de zi, în circumscripţie sau în afara ei, îmi spun ce vor - locuri de muncă, investiţii, spitale mai bune, un loc în care copiii sau nepoţii să trăiască, sau şcoli în care să nu cadă tavanul, şi profesorii să fie bine pregătiţi. Ce primim în schimb de la Coaliţia PSD-ALDE? De doi ani primim dezbateri despre Legile justiţiei şi coduri, amnistie şi graţiere pentru Liviu Dragnea şi diverşi baroni locali, şi miniştri care sunt total paraleli cu domeniul lor. Nu asta este ceea ce doresc românii. Degeaba aşteptăm ca piaţa muncii, publică sau privată, să se schimbe singură. Este trist faptul că asistăm neputincioşi la o migraţie masivă, despre care ştim că va continua dacă lucrurile nu se schimbă. Sute de apeluri la responsabilitate s-au făcut de la această tribună şi sute au fost ignorate. Sute se vor mai face şi probabil sute vor mai fi ignorate. Speranţa mea este că lucrurile vor începe să se schimbe înainte să fie prea târziu, iar vocile de la această tribună vor fi ascultate la un moment dat. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Ioan Dîrzu. Se pregăteşte domnul Vasile-Cristian Achiţei, Grupul PNL.

Ioan Dîrzu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi parlamentari, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Start subvenţiilor agricole". A fost demarată campania de plată în avans a subvenţiilor agricole pentru anul 2018. Astfel, Guvernul PSD-ALDE continuă o practică benefică, care a adus recolte record şi face dovada perseverenţei în aplicarea măsurilor cheie ale Programului de guvernare, pentru a acorda fermierilor români şanse egale în competiţia cu cei europeni. Nu ai nevoie de doctorat în agricultură ca să înţelegi nevoia subvenţionării în timp a agriculturii. Cioloş şi echipa tehnocrată nu au înţeles nimic şi şi-au bătut joc de fermierii români. Domnul ministru Daea şi actuala echipă managerială de la Ministerul Agriculturii au mers din timp la firul ierbii, au luat pulsul de la agricultorii români şi asigură astfel, de doi ani încoace, plata celor mai rapide şi utile subvenţii în agricultură dintre toate statele europene. Este un lucru demn de laudă şi nu trebuie trecut cu vederea. Acest profesionalism, cu care ne-a obişnuit Ministerul Agriculturii, ajută zeci de mii de agricultori şi asigură hrana cu produse româneşti pentru milioane de cetăţeni. Plăţile se fac de APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Din datele existente, până în prezent sunt aproximativ 450.000 de dosare. În primele două săptămâni se estimează că vor fi făcute plăţi în avans pentru aproximativ 100.000 de dosare în sumă totală de 200 de milioane de euro. Între 16 octombrie şi 30 noiembrie se pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale. Pentru campania 2018, schemele de plată APIA se ridică la 1,7 miliarde de euro. Guvernarea PSD a făcut un obiectiv esenţial din acordarea la timp - chiar în avans - a subvenţiilor agricole, spre deosebire de perioada tehnocraţilor, respectiv a domnului Cioloş, când întârzierile erau majore şi puneau în pericol lucrările necesare - atât în privinţa lucrării pământului, cât şi în zona de creştere a animalelor. Cu deosebit respect, Ioan Dîrzu, deputat de Alba.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Achiţei, Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă, neafiliaţi.

Vasile-Cristian Achiţei Mulţumesc, domnule preşedinte. Preocupaţi exclusiv de demersuri populiste, de acţiuni propagandistice şi, mai ales, de campanii concertate de subjugare a justiţiei, actualii guvernanţi ignoră cu desăvârşire problemele reale ale românilor şi nevoile acestora. Ca deputat de Botoşani, reprezint în Parlamentul României un judeţ căruia Guvernele PSD-ALDE îi refuză sistematic, de doi ani încoace, orice şansă de dezvoltare normală, prin tergiversarea nejustificată a investiţiilor semnificative în infrastructura de transporturi. Fără intenţia de a face o analiză completă a stării infrastructurii rutiere botoşănene, voi atrage atenţia asupra a două din investiţiile esenţiale pentru judeţul Botoşani, care bat pasul pe loc - DN 28B Botoşani-Târgu Frumos şi DN 29D Botoşani-Ştefăneşti. Deşi a fost inclus, în urma votării unui amendament susţinut de subsemnatul, în Legea bugetului de stat pe 2018, proiectul de modernizare a DN 28B Botoşani-Târgu Frumos stagnează, procedurile premergătoare execuţiei derulându-se în ritm de melc. În consecinţă, niciun metru de drum nu a intrat efectiv în modernizare în tot acest an, starea sa continuând să fie una jalnică. În ciuda promisiunilor publice repetate, ale reprezentanţilor PSD, că modernizarea DN 29D Botoşani-Ştefăneşti va face obiectul emiterii unei hotărâri de Guvern, acest lucru nu s-a întâmplat până la această dată. Este evidentă diferenţa uriaşă dintre promisiunile PSD-iştilor botoşăneni şi dispreţul cu care sunt trataţi în realitate de către guvernanţi sutele de mii de locuitori ai judeţului Botoşani. Solicit public, prin prezenta declaraţie, urgentarea demersurilor pentru modernizarea celor două drumuri naţionale, vitale pentru situaţia socio-economică a judeţului Botoşani. Concret, în cazul Drumului Naţional Botoşani-Târgu Frumos e necesară finalizarea procedurii de licitaţie, astfel încât în anul 2019 să se poată demara efectiv, în teren, lucrările de modernizare. În cazul Drumului Naţional Botoşani-Ştefăneşti este necesară emiterea, în cel mai scurt timp, a Hotărârii de Guvern privind proiectul de modernizare, pentru ca investiţia să poată fi prinsă în Legea bugetului de stat pe anul 2019. Dragi guvernanţi, Onoraţi-vă promisiunile şi nu vă mai bateţi joc de botoşăneni! Vă mulţumesc. Cristian Achiţei, deputat al PNL de Botoşani.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc. Doamna Mihaela Huncă, neafiliaţi. Urmează doamna Lavinia-Corina Cosma, USR.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Extinderea la nivelul fiecărui judeţ a programelor educaţionale realizate de companiile lider de piaţă în domeniul în care activează în România, în parteneriat cu liceele de profil". Stimate colege şi stimaţi colegi, Învăţământul profesional dual reprezintă pentru foarte mulţi tineri din ţară o şansă importantă pentru a se putea forma şi perfecţiona într-o meserie. De aceea, vă propun extinderea la nivelul fiecărui judeţ a programelor educaţionale realizate de companiile lider de piaţă în domeniul în care activează în România, în parteneriat cu liceele de profil. Acest model de formare câştigă tot mai multă popularitate, datorită beneficiilor pe care le oferă elevilor şi a modului în care ajută la soluţionarea problemelor reale de pe piaţa muncii. Unul dintre acestea este "Şcoala de Carte şi Meserii", care are un program de formare profesională susţinut de mai multe companii germane din domeniul comerţului şi care le oferă absolvenţilor de şcoală gimnazială oportunitatea de a se pregăti pentru o serie de specializări, odată cu începerea liceului. Pe durata celor 3 ani ai programului, elevii învaţă direct de la specialişti din domeniu şi participă la stagii de practică în unităţile acestor companii, pentru a-şi însuşi cunoştinţele teoretice şi competenţele practice necesare unei cariere în industria comerţului. La finalul stagiilor, tinerii nu sunt condiţionaţi să se angajeze în cadrul respectivelor companii după absolvirea programului şi au libertatea de a-şi alege traseul profesional. În opinia mea, programul contribuie la pregătirea tinerilor pentru a fi următoarea generaţie de profesionişti. Pentru fiecare angajator contează tot mai mult experienţa practică a viitorilor angajaţi, iar un astfel de program susţine pregătirea profesională a tinerilor încă de pe băncile şcolii, facilitând integrarea lor pe piaţa muncii imediat după finalizarea studiilor liceale. Având în vedere că acest program este unul de succes, fapt demonstrat de numărul de tineri participanţi, dar şi de integrarea acestora pe piaţa muncii, cred că este oportun ca Ministerul Educaţiei Naţionale să extindă la nivel naţional aceste colaborări între inspectoratele şcolare, camerele de comerţ, companiile importante din fiecare industrie şi liceele de la nivelul fiecărui judeţ. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, deputat neafiliat.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Lavinia-Corina Cosma, USR. Se pregăteşte domnul Gabriel-Horia Nasra, PSD.

Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să vă vorbesc astăzi despre un subiect care ne îngrijorează tot mai mult, pe zi ce trece, şi anume, consumul de droguri în rândul tinerilor din şcolile noastre. Adolescenţa este o perioadă de dezvoltare a identităţii, o perioadă în care se stabilesc noi legături sociale, se definesc valorile şi idealurile personale. Uneori adolescenţii pot fi influenţaţi înspre consumul de droguri, ca formă de integrare socială, ori ca formă de evadare din monotonia sau problemele specifice vârstei. Consumul de droguri în România creşte, tot mai mulţi tineri sunt atraşi de substanţele care "fabrică visuri". În acest context, fenomenul a devenit tot mai greu de controlat la nivelul întregii societăţi şi este de datoria noastră să demarăm acţiuni comune pentru prevenirea şi combaterea acestuia. Principala modalitate de prevenire şi de stopare a consumului de droguri este educaţia. Atât familia, cât şi şcoala, au obligaţia de a promova un mediu de viaţă sănătos, reducând astfel riscul consumului acestor substanţe. Astfel, în această lună am lansat la Târgu Mureş, împreună cu instituţiile care, potrivit legii, au ca atribuţii prevenirea şi combaterea acestui fenomen, campania pe tema consumului de droguri în rândul tinerilor "Fără droguri!". Împreună, într-un efort concertat, vom participa la aşa-zisele ore de dirigenţie şi la şedinţele cu părinţii, astfel încât să avem o şansă reală să reducem acest fenomen periculos; ca să-i convingem pe tineri că viaţa e un dar, iar drogurile îţi distrug viaţa. O parte importantă a campaniei o reprezintă oferirea de suport psihologic pentru tinerii care îşi doresc să iasă din acest cerc vicios. Când am demarat acest demers, îmi doream să fim cât mai mulţi, pentru că, nu-i aşa, unde-s doi puterea creşte. Le mulţumesc tuturor celor care au înţeles că viaţa unui tânăr nu are culoare politică şi că doar printr-un efort comun vom reuşi să diminuăm acest fenomen care distruge vieţi. În acest fel, am convingerea că scopul campaniei, de a reduce motivaţia consumului de droguri în rândul tinerilor, prin transmiterea de mesaje şi prin oferirea de informaţii relevante cu privire la consecinţele consumului acestor substanţe, va fi atins. Consider că este responsabilitatea noastră, în calitate de factori de decizie, să luăm cât mai repede măsurile necesare, astfel încât acest fenomen nociv să fie stopat. Suntem datori să găsim împreună, dragi colegi, soluţii pentru protejarea copiilor comunităţilor noastre. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş. Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Gabriel-Horia Nasra, PSD. Se pregăteşte domnul Petru Movilă, PMP.

Gabriel-Horia Nasra Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi are următorul subiect: "Partidul Social Democrat îşi respectă programul de guvernare". Doamnelor şi domnilor, În pofida tuturor criticilor privind calitatea actului de guvernare, Partidul Social Democrat respectă şi chiar depăşeşte ce a promis în timpul campaniei electorale. Cel mai recent set de indicatori statistici reconfirmă avansul solid al economiei româneşti şi implicit demonstrează nivelul de performanţă al actualului Guvern. Conform INS, industria continuă să fie principalul motor al creşterii economice, ceea ce demonstrează nivelul de performanţă al actualului Guvern. Apoi, cifrele demontează, încă odată, minciunile promovate de liderii opoziţiei. Toţi indicatorii economici asupra cărora se îndreaptă îngrijorările economiştilor PNL şi USR arată exact contrariul, respectiv faptul că ne îndreptăm în direcţia bună. De la începutul acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017: "Producţia industrială a fost mai mare cu 4,5%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut în termeni nominali cu 9,2%. Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut în termeni nominali cu 8,7%". PSD demonstrează încă o dată că respectă programul de guvernare după ce noi proiecte guvernamentale vor intra în aplicare: Programul "Investeşte în tine" şi Programul "Rechizite şcolare pentru elevi - şanse egale la educaţie", care are în vedere prevenirea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, prin asigurarea accesului egal la învăţământul obligatoriu pentru elevii din familiile sărace. Veniturile salariale continuă să crească. Se îndeplineşte, astfel, angajamentul politic al PSD de a aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor. Salariul mediu net a crescut cu 12,9% în luna august a anului 2018, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. În termeni reali, adică după luarea în calcul a mediei de inflaţie a ultimului an, indicele câştigului salarial este de 107,5%. Adică la fiecare 100 lei, românii au o putere de cumpărare mai mare cu 7,5 lei. Asta înseamnă aproximativ două sute de lei în plus, real, la salariul mediul net de 2.669 de lei. Pentru guvernarea PSD-ALDE atragerea şi utilizarea fondurilor europene este o prioritate esenţială. Că place sau nu opoziţiei, România nu mai este codaşă la acest domeniu, ca în perioada guvernului Băsescu-Boc-Udrea, ci, este, în acest moment, în zona de mijloc a clasamentului european în privinţa absorbţiei. Cu 6,255 de miliarde de euro atrase de la începutul anului, România a cheltuit 20% din totalul fondurilor alocate pentru exerciţiul financiar 2016-2020 şi este cu doar două procente sub media europeană. Guvernul face eforturi susţinute, a făcut inclusiv consistente modificări legislative pentru a reduce birocraţia şi a grăbi procesul, dar procedura de concepere/fundamentare/realizare de proiecte mari de infrastructură necesită mai mult timp. Din acest motiv, guvernarea PSD-ALDE a introdus şi parteneriatul public-privat ca soluţie pentru infrastructură - autostrăzi, căi ferate -, iar introducerea segmentului de autostradă Târgu Neamţ -Iaşi în sistemul parteneriatului public-privat nu întârzie, ci, dimpotrivă, contribuie la realizarea cu prioritate şi rapiditate maxim posibilă a tronsonului de autostradă. Prin urmare, stimaţi colegi, în ciuda propagandei, a fake newsurilor...

Marilen - Gabriel Pirtea Vă rog să vă apropiaţi de final, vă rog.

Gabriel-Horia Nasra ...şi a aprecierilor rău-intenţionate şi iresponsabile ale amatorilor din PNL şi USR, Programul de guvernare al PSD a adus mai mulţi bani în buzunarele românilor şi mai multă prosperitate economică. Vă mulţumesc. Gabriel-Horia Nasra, deputat al PSD.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim. Domnul Petru Movilă, PMP, urmat de domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Petru Movilă Bună dimineaţa, stimaţi colegi. O zi bună vă doresc! Declaraţia mea politică se numeşte "Sub guvernarea PSD, Iaşiul a primit doar firimiturile de sub masă". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Voi mai ştiţi, cumva, pe unde este judeţul Iaşi? Aţi avut ocazia să cinstiţi Iaşiul şi ieşenii în acest weekend, când tot oraşul a fost în sărbătoare. Sfânta Parascheva vă dădea şansa să arătaţi că vă mai pasă de ieşeni. Din 2012 până în prezent, de când PSD, sub o formă sau alta, a fost la guvernare, Iaşiul a primit doar firimiturile de sub masă. La evenimentele care au avut loc duminică, 14 octombrie, la Iaşi, au lipsit toţi liderii naţionali, exceptându-l pe preşedintele PMP, Eugen Tomac. Poate dacă era an electoral îi vedeam şi pe domnul Dragnea, şi pe domnul Tăriceanu, şi pe toţi politicienii care vin aici doar în campanie. Sincer, nici nu-mi aduc aminte când a venit ultima oară domnul Dragnea la Iaşi. Chiar şi aşa, pot să vă spun, parcă dumnealui are o ură împotriva Iaşiului. Niciodată în istoria Iaşiului n-am primit mai puţini bani ca acum, în ultima perioadă. Nu sunt bani pentru modernizarea drumurilor judeţene, nu sunt bani pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş, spitalul regional de urgenţă stagnează, iar şoseaua de centură nu a primit vreun leu de cel puţin doi ani. Din păcate, stimaţi colegi, tăcerea de la Bucureşti impusă în privinţa Iaşiului s-a răspândit şi la nivelul judeţului nostru. Avem un primar şi un preşedinte de consiliu judeţean care nici măcar nu-şi dau mâna pe stradă, darămite să vină la şefii de partid sau la Guvern şi să ceară bani pentru proiectele Iaşiului. Nimeni nu mai vorbeşte despre proiectele Iaşiului. Însă, toată lumea se întrece în declaraţii care mai de care mai fanteziste, care nu au nicio legătură cu realitatea. De aceea, cred, stimaţi colegi, că din când în când nu v-ar strica să treceţi şi dumneavoastră pe la racla Sfintei Parascheva şi să mai luaţi nişte agheazmă. Veniţi la Iaşi, domnule preşedinte Dragnea! Veniţi la Sfântă, stimaţi colegi! Veniţi măcar o dată pe an la Iaşi, să vedeţi câte lucruri nu s-au schimbat din cauză că, de aici, de la Bucureşti, ieşenii nu se văd prea bine. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi. Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Urmează domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL. După care, domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR.

Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD favorizează construcţiile ilegale". Şi vreau să vă spun despre o propunere legislativă care se leagă nu doar de ceea ce se întâmplă în perioada aceasta în piaţa imobiliară, unde există, aşa, un boom, unde există o bulă speculativă care nu are nimic de-a face cu cerinţele reale ale industriei şi ale economiei româneşti şi care, de fapt, supralicitează nişte surplusuri existente pe bursele internaţionale în ceea ce priveşte capacitatea anumitor companii străine de a investi un surplus pe care-l fac pur şi simplu din calculator şi pe care îl plasează în România şi vreau să vă amintesc un fapt. Există o lege prin care construcţiile ilegale nu vor mai putea fi considerate infracţiuni, o lege susţinută de parlamentarii PSD, şi care, la fel ca multe alte legi date cu dedicaţie pentru samsarii imobiliari în ultimii ani - şi vă amintesc aici doar acea amnistie fiscală pentru cei care construiesc apartamente pe persoană fizică şi multe alte reglementări; vă amintesc despre faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii este mai curând o instituţie fantomă, o instituţie care aproape că de multe ori uităm că şi există. Iată, acum se încearcă o modificare a Legii nr. 50/1991 privind construcţiile, o modificare care să permită o laxitate în ceea ce înseamnă elaborarea documentaţiei de construcţii, în ceea ce înseamnă grija pentru calitatea acestui act de construcţie şi nu în ultimul rând se dă liber, aşa, la construit fără autorizaţie, un fapt care, coroborat cu multe altele, poate pune în pericol atât clădiri care fac parte din patrimoniu, cât mai ales vieţile oamenilor. Pentru că noi vorbim de siguranţă, iar siguranţa în construcţii, în special într-o ţară cum este România, o ţară predispusă la tot felul de probleme generate de seismicitate şi alte cauze, trebuie să reprezinte o prioritate. De aceea, nu mă mir că PSD, care permanent s-a erijat aşa într-un fel de partid care a încurajat haosul imobiliar la nivel naţional, vine şi cu astfel de propuneri legislative. Aceasta pot să o leg şi cu altă chestiune care s-a votat recent şi care a fost cerută de anumiţi oameni, atât din zona imobiliară, cât şi din zona hotelierilor, în special a celor de pe litoral, angajarea pe piaţa românească a muncitorilor străini extracomunitari din state terţe, cu salariul minim pe economie. Aşadar, în timp ce gonim românii din ţară, din cauza salariilor mici, încercăm acum practic să aducem oameni din Asia, din Africa, să-i plătim cu un salariu mizer şi totodată să încurajăm emigraţia pentru România. Asta pentru că aşa vor anumiţi oameni care au o serie de interese şi cărora le place să lucreze în anumite condiţii de promiscuitate şi condiţii care eludează foarte des legea. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov. Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos, domnule deputat. Domnul Nicolae-Daniel Popescu. Se pregăteşte Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher, PSD.

Nicolae-Daniel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea de astăzi are ca subiect ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi consecinţele acesteia asupra României. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să trateze Brexitul cu mai multă seriozitate şi implicare. După cum probabil ştiţi, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord urmează să iasă din Uniunea Europeană, iar acest lucru pozează într-o provocare majoră pentru Uniunea Europeană în ansamblul său. Implicaţiile unui asemenea proces în plan economic, social, financiar şi politic sunt atât de complexe încât nimeni nu poate intui cu acurateţe cum vor evolua lucrurile după ce ruptura acestei ţări de blocul comunitar se va finaliza. Ceea ce ştim sau ar trebui să ştim, însă, este că repercusiunile asupra celorlalte state membre sunt extrem de însemnate, iar România nu face excepţie. De ce? Pentru că în Marea Britanie se află una dintre cele mai importante comunităţi româneşti aflate în afara graniţelor, adică aproximativ 411.000 de români, deşi ştim cu toţii că numărul real este mult mai mare. Ne aflăm, aşadar, în faţa unei probleme spinoase. Ce facem cu românii aflaţi la muncă sau la studiu în Marea Britanie? Cum îi sprijinim în procesul de tranziţie de la statutul de cetăţeni europeni la statutul de imigranţi proveniţi din România? Cum îi putem apăra mai bine de abuzuri şi discriminare? Doamnelor şi domnilor deputaţi, România are obligaţia morală şi politică să fie parte activă în procesul de negociere privind Brexitul, pentru că trebuie să ne asigurăm că interesele statului şi ale cetăţenilor noştri sunt apărate. Va trebui să investim mai mult în capacitatea de asociere a românilor din Marea Britanie, astfel încât aceştia să capete o voce mai puternică. Primul pas pe care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să îl facă, bineînţeles împreună cu Ambasada României la Londra, autorităţile locale britanice şi mediul asociativ românesc, este să informeze cetăţenii români din Marea Britanie cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le vor avea după producerea efectivă a Brexitului. De asemenea, vor trebui să monitorizeze respectarea statutului pe care îl vor avea românii din Marea Britanie şi să fie pregătite să ofere asistenţă şi sprijin în cazuri concrete. În egală măsură, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să analizeze situaţia studenţilor români aflaţi în Regatul Unit şi să se asigure că aceştia se vor bucura de condiţii echitabile de studiu şi după producerea Brexitului. Stimate colege şi stimaţi colegi, Închei prin a sublinia un lucru foarte important. Ţara noastră are o şansă unică la începutul anului 2019: România va deţine pentru prima dată în istoria Uniunii preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ideal ar fi să o valorificăm maximal, inclusiv în ceea ce priveşte dosarul Brexitului. România va putea schiţa, chiar şi în linii mari, principalele direcţii ale negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie, în acele domenii de politică în care este necesară cooperarea dintre cele două părţi. În încheiere, îmi doresc foarte mult să nu irosim această şansă. Vă mulţumesc. Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher. Domnul Vasile Cîtea, Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul Mihai Culeafă, PNL.

Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi este intitulată: "Medicina ieşeană se află în «Pole Position»". Stimaţi colegi, Până nu de mult, sistemul sanitar din România a fost desconsiderat, slab finanţat şi trecut prin aşa-zise reforme care nu au făcut altceva decât să îl slăbească. Dacă e să privim în urmă, măsurile menite să întărească sistemul sanitar, l-au erodat, de fapt. Efectele? Unităţi medicale închise, unele fiind unităţi de excelenţă, altele abia reabilitate din bani europeni. Iar în unităţile care au supravieţuit aşa-zisei reforme a fost redus numărul de paturi. Au avut de suferit atât pacienţii, cât şi personalul medical. Să nu uităm faptul că grilele de salarizare foarte mici i-au determinat pe mulţi dintre medicii români să-şi încerce norocul dincolo de graniţele ţării. Rezultatul: un exod al personalului medical, tradus într-o pierdere financiară masivă pentru statul roman. Partidul Social Democrat a restabilit firescul lucrurilor în domeniul "sănătăţii româneşti". Au fost deschise cea mai mare parte a unităţilor medicale închise abuziv, a fost asigurată plata unor burse speciale pentru medicii rezidenţi şi rezolvată problema salarizării necorespunzătoare a celor care efectuează actul medical în unităţile de stat. Iar autorităţile locale care au în administrare unităţi medicale au scris proiecte eligibile pentru finanţare europeană, reuşind astfel să reabiliteze şi să doteze unităţi medicale cu echipamente de ultimă generaţie. Iaşiul şi-a îndreptat atenţia şi spre indicatori care au plasat România la coada clasamentului ţărilor din Uniunea Europeană: procentul ridicat al mortalităţii infantile şi vectorul indicelui natalităţii şi al fertilităţii, printre cei mai scăzuţi din Europa. Aceste domenii sunt o preocupare permanentă pentru autorităţile locale şi pentru Grupul parlamentar al PSD Iaşi. De aceea au fost sprijinite toate proiectele de reabilitare şi dotare cu echipament medical a unităţilor sanitare care au competenţă în domeniile de mai sus. Iar implicarea a adus rezultate. S-a implementat şi s-a obţinut finanţare pentru Proiectul "Extindere şi dotare unitate funcţională regională de urgenţe" din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă "Sfânta Maria" Iaşi. Proiectul are o valoare totală de 12.178.373 de lei. Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi va beneficia de un nou mamograf şi va avea echipamente de screening digital pentru diagnosticarea cancerului de col uterin sau a formelor de cancer mamar. Şi să nu uităm, în ultimul rând, Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Elena Doamnă" Iaşi va beneficia în scurt timp de un centru ultramodern de fertilizare in vitro. Spitalele din judeţul Iaşi au la dispoziţie pentru investiţiile făcute în perioada 2014-2017 peste 32 de milioane de euro. Sunt cheltuieli eligibile ce pot fi recuperate pe bază de cerere de rambursare, dacă aceste cheltuieli au fost făcute în cadrul următoarelor capitole: echipamente medicale, reabilitare, extindere şi modernizare ambulatorii şi unităţi de primiri urgenţe. Sunt câteva exemple de reuşite ce ne demonstrează că "sănătatea românească" nu este o cenuşăreasă, ci se află în fruntea listei priorităţilor autorităţilor centrale. Iar sănătatea ieşeană este prioritară atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru toţi parlamentarii care reprezintă coaliţia de guvernare. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Mihai Culeafă, PNL. Se pregăteşte doamna Aida-Cristina Căruceru.

Mihai Culeafă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, "Exerciţiul «Seism 2018» indică probleme majore în sănătate" Salut organizarea exerciţiului "Seism 2018". Acest exerciţiu este binevenit, în condiţiile în care un seism major în regiunea Vrancea este practic inevitabil şi se poate produce oricând, fără a putea anticipa momentul exact al acestuia. Oraşul cel mai afectat în acest caz va fi, cu siguranţă, Bucureştiul, atât din pricina concentrării mai mari de populaţie, cât şi din cauza numărului mare de imobile cu risc ridicat în caz de seism. Relaţia de interdependenţă dintre Bucureşti şi judeţul Ilfov, şi în special numărul mare de ilfoveni care muncesc sau tranzitează în fiecare zi Capitala, face ca rezultatele exerciţiului să fie deosebit de relevante şi pentru cetăţenii pe care îi reprezint în Parlament. Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii de până acum ale exerciţiului este faptul că infrastructura de sănătate este complet nepregătită pentru a face faţă unei situaţii de calamitate naturală, în urma căreia ar rezulta un număr semnificativ de victime. Scenariul după care s-a desfăşurat exerciţiul a fost unul moderat, în sensul că a presupus numai 12 clădiri prăbuşite, deşi la ultimul cutremur major, cel din 1977, au fost doborâte sau grav avariate 35.000 de locuinţe şi clădiri industriale. Chiar şi în acest scenariu moderat, spitalele de urgenţă din Capitală au fost incapabile să facă faţă numărului mare de victime: numai 150 de răniţi grav ar fi putut să primească îngrijirile necesare. Acest exerciţiu vine să demonstreze un fapt foarte grav, anume că, de la tragedia de la Colectiv, capacitatea noastră de a răspunde la o situaţie de o asemenea gravitate nu s-a ameliorat. Sunt evidente măsurile care trebuie luate: creşterea numărului de paturi în spitalele specializate, creşterea vitezei de reacţie în a cere ajutorul partenerilor externi şi eliminarea barierelor birocratice care întârzie venirea acestora, dar şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport. În caz de calamitate, Centura Bucureştiului ar juca un rol vital în deplasarea echipelor medicale şi de salvatori. Este absolut inacceptabil că nici până în anul 2018 nu avem o centură decentă a Bucureştiului, pe măcar două benzi şi în regim de autostradă. Aşa cum arată Exerciţiul "Seism 2018", lipsa investiţiilor esenţiale nu duce doar la ratarea unor oportunităţi economice, ci poate crea adevărate tragedii umanitare. Vă mulţumesc. Mihai Culeafă, PNL, Ilfov.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Aida-Cristina Căruceru, PSD. Se pregăteşte domnul Matei-Adrian Dobrovie, neafiliat.

Aida-Cristina Căruceru Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Guvernul PSD investeşte concret în tineri, oferindu-le şanse mai bune". Stimaţi colegi, Investiţiile în resurse umane, cu accent pe generaţiile tinere, reprezintă un angajament solid pentru dezvoltarea societăţii şi pentru creşterea nivelului de trai. Este un fapt dovedit că investiţiile în tineri, în special în partea de început a vieţii lor, oferă rezultate foarte bune în ceea ce priveşte parcursul lor profesional, în formarea lor ca buni specialişti şi buni cetăţeni. Practic, investiţiile în tineri oferă rezultate pozitive la nivelul întregii societăţi şi întregii economii, face posibil ca aceştia să se bucure de un nivel de trai mai ridicat, să profite de oportunităţi şi să-şi întemeieze o familie. În această notă, vreau să salut oficial faptul că, din această săptămână, mai precis de luni, 15 octombrie, a început să fie implementat Programul guvernamental "Investeşte în tine", un program prin care tinerii cu vârstele cuprinse între 16 şi 26 de ani pot obţine credite la care dobânda să fie suportată integral de la bugetul de stat şi la care nu se va percepe niciun comision pentru rambursare anticipată. Acest program reprezintă o măsură clară şi concretă de ajutor, adresată tinerilor acestei ţări, permiţându-le să-şi creeze condiţiile educaţionale sau materiale necesare. Sumele obţinute prin creditele derulate sub umbrela Programului "Investeşte în tine" pot fi folosite pentru cheltuieli în educaţie, sănătate, investiţii, imobiliare, cultură, sport şi pot fi efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Mai mult, dacă cei care cer împrumutul sunt şi salariaţi, ei pot solicita o sumă suplimentară, pe lângă creditul iniţial. Pentru studenţi, programul oferă un avantaj important, în sensul în care anii de studiu vor reprezenta perioada de graţie pentru această finanţare, adică plata propriu-zisă va începe după finalizarea studiilor, iar sumele de bani pot fi folosite pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive. Sunt un om tânăr, aşa că ştiu bine cu ce se confruntă cei din generaţia mea, ştiu bine câte idei deosebite au şi cu cât de mult entuziasm abordează începutul vieţii lor profesionale sau de familie. Şi mai ştiu că aceste idei speciale şi acest entuziasm au nevoie de finanţare. Programul acesta le permite tinerilor să aibă capitalul necesar pentru a-şi atinge potenţialul şi pentru a-şi construi o viaţă frumoasă aici, în România. În aceste momente, sunt bucuroasă că fac parte din Partidul Social Democrat şi că în decembrie 2016 le-am spus tinerilor români să îndrăznească să creadă în bine, pentru că, iată, aceste promisiuni se transformă, încet-încet, în realitate! Vă mulţumesc. Aida Căruceru, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Matei-Adrian Dobrovie, neafiliaţi. Se pregăteşte doamna Luminiţa-Maria Jivan, PSD, urmată de doamna Cristina-Ionela Iurişniţi, USR.

Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Măsuri de susţinere a familiei - mai multe zile de concediu paternal". Una dintre priorităţile mele în acest mandat de parlamentar este susţinerea familiilor din România. În acest sens, vinerea trecută, am depus la Senat o propunere de îmbunătăţire, de modificare şi completare a Legii privind concediul paternal. Aceasta urmăreşte instituirea unui regim echitabil, nediscriminatoriu, dar diferenţiat de acordare a zilelor libere pentru tatăl care vrea să participe efectiv la îngrijirea copilului, în primele 3 luni de la naştere. Modificările aduse vizează soluţionarea unor probleme, precum: numărul redus de zile de concediu paternal la care are drept tatăl, imediat după naştere; lipsa de diferenţiere în ceea ce priveşte numărul de zile libere acordate în cazul naşterii unui singur copil şi în cazul naşterii multiple; cât şi modul în care se face această plată din bugetul din care se plăteşte indemnizaţia. Am extins aplicarea Legii concediului paternal şi pentru situaţia adopţiei unuia sau mai multor copii cu vârsta de până la un an, dar nu la mai mult de 3 luni de la intrarea copilului în familia adoptivă. De asemenea, taţii sunt încurajaţi să urmeze cursul de puericultură şi să primească astfel o majorare a concediului cu 10, respectiv 15 zile lucrătoare suplimentare, după ce au absolvit acest curs, şi asta nu doar o singură dată, ci se va acorda la naşterea fiecărui copil. Mai mult decât atât, am extins perioada în care se poate solicita acordarea zilelor de concediu paternal - până la 3 luni, faţă de termenul de 8 săptămâni, cât era în forma actuală a legii. Reamintesc că în prezent tatăl are dreptul la doar 5 zile de concediu paternal, 5 zile lucrătoare, indiferent dacă este vorba despre o naştere simplă sau despre o naştere multiplă. Am propus, în acest sens, suplimentarea zilelor de concediu paternal şi diferenţierea acestora, după cum urmează: acordarea unui concediu paternal de 7 zile lucrătoare, în cazul naşterii unui singur copil, respectiv 10 zile lucrătoare, în cazul unei naşteri multiple. Mai mult decât atât, dat fiind gradul sporit de dificultate pentru îngrijirea necesară mai multor copii, consider că tatăl trebuie să fie un sprijin real pentru familie, mai ales în primele luni de după naştere, astfel încât e nevoie de aceste zile libere pentru a îngriji copilul, pentru a-l înregistra, pentru a o susţine pe mamă în procesul de recuperare după naştere şi, evident, pentru a declara şi a depune toate actele necesare înregistrării naşterii copilului. Aceste zile de concediu sunt insuficiente în legislaţia actuală şi se plătesc integral din fondul de salarii al angajatorului. Întrucât indemnizaţia pentru concediul maternal se plăteşte din Fondul naţional unic de asigurări sociale, am propus o soluţie de compromis pentru plata indemnizaţiei de concediu paternal, apelând la două surse de finanţare - angajatorul şi bugetul statului. Deci va rămâne varianta actuală, în care cele 5 zile sunt acoperite de angajatori, iar restul de zile suplimentare vor fi suportate de la bugetul de stat, prin Fondul naţional unic de asigurări sociale. Astfel, angajatorul nu este foarte împovărat şi se face o împărţire echitabilă între cele două surse de finanţare. În încheiere, vreau să subliniez că aceasta este doar o primă iniţiativă dintr-un set mai larg de măsuri pro familie, pe care le voi depune în perioada următoare şi la care lucrez şi voi lucra în următoarele luni. Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 42, Bucureşti.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Luminiţa-Maria Jivan, PSD. Urmează doamna Cristina-Ionela Iurişniţi, USR.

Luminiţa-Maria Jivan Mulţumesc, domnule preşedinte. În declaraţia politică de astăzi voi vorbi despre "Priorităţile PSD pentru dezvoltarea infrastructurii". Stimaţi colegi, La sfârşitul lunii septembrie, prezentam o declaraţie politică referitoare la proiectele de infrastructură ce urmează a fi realizate cu bani europeni. M-am axat, în acea declaraţie, mai ales pe proiectele de infrastructură rutieră, care au fost transmise, spre finanţare, Comisiei Europene. Astăzi voi prezenta câteva priorităţi ale Guvernului României, cu privire la dezvoltarea infrastructurii în zona de vest a României. Cunoaştem cu toţii că dezvoltarea infrastructurii va duce la noi oportunităţi de dezvoltare economică, la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea nivelului de trai al locuitorilor din zonele respective. În calitate de deputat de Caraş-Severin, acord o deosebită importanţă şi atenţie proiectelor ce vizează zona de vest şi de sud-vest a României, zone cu mare potenţial de dezvoltare economică, având în vedere aşezarea strategică a acestora. Spre exemplu, judeţul Caraş-Severin are o graniţă comună cu Serbia, iar la nord se învecinează cu judeţul Timiş, ceea ce îi conferă o poziţie privilegiată în dezvoltarea relaţiilor economice dintre Uniunea Europeană şi Serbia, stat care a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Unul dintre proiectele de infrastructură importante din zonă îl reprezintă realizarea drumului expres Craiova-Piteşti. Acest proiect este prins în Programul de guvernare şi a fost transmis Comisiei Europene, spre aprobarea finanţării. Costul total al acestui proiect este de aproximativ un miliard de euro, iar execuţia urmează să se desfăşoare în perioada 2019-2022. Un alt proiect important, prins în Programul de guvernare, este finalizarea autostrăzii Lugoj-Deva, care se află într-un stadiu avansat de executare şi urmează să fie finalizat până la finalul acestui an sau cel târziu în prima parte a anului viitor. Din punctul de vedere al investiţiilor în infrastructura feroviară, consider că a devenit prioritară reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii feroviare pe linia Bucureşti-Craiova, proiect prins în Programul de guvernare şi care are alocat un buget de aproximativ 68 de milioane de euro. Un astfel de proiect a devenit extrem de important, având în vedere şi accidentul care s-a produs pe acest tronson, în vară, şi din cauza căruia circulaţia spre Craiova se desfăşoară cu mare dificultate. De asemenea, la nivelul infrastructurii navale se urmăreşte modernizarea porturilor. Unul dintre porturile prinse în Programul de modernizare este cel de la Drobeta-Turnu Severin, unde urmează să se construiască un nou terminal trimodal şi modernizarea infrastructurii portuare, astfel încât să crească volumul de operare de mărfuri şi să fie diminuate costurile de operare. După cum se poate observa, PSD a votat un Program de guvernare care conţine proiecte de infrastructură în toate domeniile relevante. O parte dintre proiecte sunt deja în executare, iar altele urmează să intre în executare, în funcţie de modul în care se va atrage finanţarea şi vor fi rezolvate problemele referitoare la avizele necesare. Prin promovarea acestor proiecte, PSD arată că se gândeşte la dezvoltarea României pe termen mediu şi lung şi este singurul partid de pe scena politică care are o viziune strategică sustenabilă pentru dezvoltarea economică a ţării. Vă mulţumesc. Deputat Luminiţa-Maria Jivan, Caraş-Severin.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi, USR. Se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca, PMP.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Intervenţia mea va fi scurtă. Voi aduce în atenţia dumneavoastră faptul că educaţia pentru sănătate trebuie să fie o prioritate pentru Guvernul României şi pentru orice Guvern, din orice ţară. În schimb, dacă în alte ţări totul decurge într-o limită a normalităţii, în România avem foarte mari probleme cu subfinanţarea cronică a sistemului de educaţie - doar 2,98% din PIB sunt alocaţi învăţământului, şi de aici o întreagă serie de probleme şi de disfuncţionalităţi. Încă de anul trecut, educaţia pentru sănătate a fost pe agenda mea parlamentară. Educaţia pentru sănătate, accesul la informaţii sigure, educaţia pentru sănătate sexuală nu au ajuns încă în şcoli, deşi avem aceste planuri strategice, strategii asumate de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii. În acest sens, am iniţiat o propunere legislativă legată de Legea nr. 272 din 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial, încă din 2015. Şi prevede la Secţiunea a III-a, "Sănătatea şi bunăstarea copilului", implicarea doar a Ministerului Sănătăţii. Modificarea pe care o propun este ca şi Ministerul Educaţiei să vină cu implicarea pe care o presupune prezenţa cadrelor didactice în derularea unor activităţi de informare în privinţa educaţiei pentru sănătate şi a educaţiei sexuale, iar la art. 46 lit. i) - Dezvoltarea semestrială, în unităţile şcolare, de programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, pentru dezvoltarea capacităţilor psiho-emoţionale, inclusiv educaţie pentru sănătate şi educaţie sexuală pentru elevi, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor. În România sunt foarte mari probleme. Suntem pe locul I în Europa la sarcinile accidentale la nivelul adolescentelor, un loc ruşinos în Europa, pe care nu ni-l dorim. Şi atunci, dacă avem situaţii excepţionale, trebuie să avem şi măsuri excepţionale. Educaţia pentru sănătate şi pentru sănătate sexuală trebuie să ajungă în şcoli. Mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Ionuţ Simionca, PMP. Urmează doamna Elena Hărătău, PSD.

Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Ion din România, înlocuit la muncă de Dorel din Vietnam". În urmă cu câţiva ani, un macaragiu stângaci din Vietnam a agăţat, din greşeală, o linie de înaltă tensiune, lăsând zece ore fără curent electric o treime din ţară. Mi-am amintit această ştire zilele trecute, când reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrii au anunţat, pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, un deficit major de forţă de muncă, aproximativ 3.000 de posturi neocupate. Şi nu este vorba numai de personal supercalificat sau cu anumite specializări de nişă, sunt locuri de muncă obişnuite, mai ales în industrie şi construcţii. Mi-am dat seama că Ion din Bistriţa-Năsăud a plecat la muncă în Occident, iar în locul lui urmează să îl angajăm pe Dorel din Vietnam. Costurile legate de instruirea şi aducerea muncitorilor vietnamezi în România se ridică la mai multe mii de euro, acestea cuprinzând instruirea lor, atât în ţara de origine, dar şi în România, transportul periodic la familie, cazarea, eventual, hrănirea pe timpul contractului de muncă. Firmele româneşti trebuie să se ocupe de partea birocratică românească, cum ar fi vizele de muncă, traducerea actelor şi calificărilor şi, pe lângă toate celelalte, trebuie să asigure măcar salariul minim pe economie, pe perioada contractuală, de obicei, doi ani, cu posibilitatea de prelungire. O iniţiativă corectă, aţi putea spune la prima vedere. Aşa am zis şi eu prima oară, însă apoi m-am răzgândit. Ce-ar fi dacă am folosi noi, toţi, aceşti bani nu pentru Dorel din Vietnam, ci pentru a-l convinge pe Ion al nostru să se întoarcă acasă din străinătate şi să muncească din nou acasă? Calculul e simplu şi uşor de pus în practică. Pentru plata angajaţilor români, care aleg să revină în ţară, avem deja un salariu minim dat de angajatori, la care se adaugă şi costurile cazării, câteva sute de lei pe lună, tot de la angajatori. Şi Guvernul ar putea să contribuie cu încă o parte, cât un ajutor social sau chiar poate puţin mai mult, că doar dă o subvenţie cetăţenilor noştri care vor munci şi vor plăti impozite şi taxe. Miile de euro folosite pentru calificarea muncitorilor vietnamezi, împreună cu banii lor de transport la ţara de origine şi în România pot fi daţi românilor întorşi acasă, ca primă de relocare. Şi, uite-aşa, vom avea nu numai locuri de muncă bine plătite pentru ai noştri, putem crea şi finanţa uşor programe de readucere în ţară a bistriţenilor, a românilor care au emigrat şi care doresc să revină acasă, la cei dragi. Stimaţi colegi, dacă vom pune în practică un asemenea program, vom reîntregi astfel forţa de muncă tânără a României şi vom ajuta la reunirea familiilor despărţite de nevoi şi vremuri. Copiii vor avea părinţii alături, antreprenorii nu vor trebui să discute cu angajaţii prin translatori, Guvernul va avea încasări suplimentare din venituri şi astfel toată lumea va fi pe câştig. Vă mulţumesc frumos. Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Elena Hărătău, PSD. Domnul Ştefan-Ovidiu Popa.

Ştefan-Ovidiu Popa Mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă "Combaterea şomajului în rândul tinerilor". Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimate colege, Stimaţi colegi, Dintre toate eforturile de relansare a creşterii economice, combaterea şomajului în rândul tinerilor este una dintre priorităţile principale ale Programului de guvernare. Cu cât tinerii rămân în şomaj şi fără experienţă de muncă o perioadă mai îndelungată, cu atât este mai greu ca ei să poată fi integraţi ulterior pe piaţa muncii. Şomajul în rândul tinerilor nu este un fenomen nou şi mai multe state membre ale Uniunii Europene se confruntă cu niveluri extrem de ridicate ale acestui tip de şomaj, de mai mulţi ani. Criza economică din 2008 a făcut şi mai dificilă integrarea tinerilor pe piaţa muncii. Chiar dacă situaţia s-a îmbunătăţit, peste 4,2 milioane de tineri sub 25 de ani, din Uniunea Europeană, erau în continuare în şomaj la sfârşitul lunii iunie 2016. Rata şomajului s-a redus uşor în iunie 2018, până la 4,5%. Stimaţi colegi, Fiind necesare eforturi suplimentare pentru a se adresa tuturor tinerilor, Guvernul a aprobat joi, 11.10.2018, Programul "Investeşte în tine". Lansarea programului şi semnarea documentelor necesare derulării lui reprezintă o perspectivă deschisă tinerilor şi persoanelor de vârstă activă, de a-şi asigura finanţarea pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive. Tinerii între 16 şi 26 de ani pot lua credite cu dobândă zero, de până la 40.000 de lei. Ei trebuie să fie cuprinşi în sistemul de învăţământ sau să efectueze cursuri de specializare, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, iar cei între 26 şi 55 de ani pot primi un credit de până la 35.000 de lei. Dacă cel care apelează la acest instrument de creditare este angajat, poate beneficia de încă 20.000 de lei. Anii de studiu vor reprezenta perioada de graţie pentru acest tip de finanţare. Vă mulţumesc. Ştefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Ştefan Muşoiu. Se pregăteşte doamna Bianca Gavriliţă, PSD.

Ştefan Muşoiu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "S-a dat startul pentru încă două programe guvernamentale". Dragi colegi, În ciuda criticilor constante şi, de ce să nu o constatăm şi să o reafirmăm, gratuite şi chiar aberante, Cabinetul Dăncilă face dovada clară că este angajat întru totul în serviciul românilor şi vine în sprijinul tuturor nevoilor acestora. Executivul a semnat documentele de garantare şi de plată destinate derulării a două noi Programe guvernamentale, "Investeşte în tine" şi "Sprijin pentru industria cinematografică". Cele două programe guvernamentale sunt implementate şi monitorizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Lansarea Programului "Investeşte în tine" şi semnarea documentelor necesare derulării lui reprezintă încă o nouă perspectivă deschisă tinerilor şi persoanelor de vârstă activă. Acestea îşi vor asigura finanţarea pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru accesul la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive. Ţin să anunţ şi să subliniez, pentru buna informare a celor interesaţi de atragerea acestor fonduri, că începutul acestei săptămâni se dovedeşte unul de bun augur pentru tinerii între 16 şi 26 de ani, pentru că pot contracta credite de până la 40.000 de lei, iar pentru persoanele între 26 şi 55 de ani - credite de până la 35.000 de lei. Dacă cel care apelează la acest instrument de creditare este angajat, poate beneficia de încă 20.000 de lei. Dobânda acestor credite va fi suportată de la bugetul de stat. Pe lângă aceste oportunităţi, fără prea multe precedente în istoria postdecembristă, a fost deschisă, zilele trecute, şi sesiunea de aplicaţii pentru obţinerea finanţării producţiilor cinematografice. Prin Programul guvernamental "Sprijin pentru industria cinematografică", producătorii de film pot aplica pentru obţinerea unor finanţări garantate de stat, pentru producţii cinematografice româneşti şi străine, realizate pe teritoriul României. Bugetul alocat dezvoltării acestei ramuri culturale este unul deloc de neglijat, respectiv 50 de milioane de euro. Această sumă se va acorda anual prin acest program guvernamental, gândit după un model care s-a dovedit de succes pentru industria cinematografică americană. Această decizie a Executivului nu se vrea doar cea mai atractivă schemă de ajutor de stat din Europa pentru cinematografie, ci va contribui şi la promovarea României ca destinaţie turistică, dar şi a valorilor, istoriei şi tradiţiilor româneşti pe plan internaţional. Dragi colegi, Trebuie să admitem că implementarea acestor programe va avea beneficii, atât pe plan intern, cât şi extern, pentru ţara noastră. Efectele benefice economice şi sociale vor fi certificate prin crearea de noi locuri de muncă, majoritatea mult mai bine remunerate, dar şi prin atragerea de proiecte de investiţii cu valoare adăugată mare. Cât priveşte planul internaţional, potenţialul ridicat al acestor două programe guvernamentale va consolida România drept acea destinaţie atractivă pentru mediul de afaceri. Deputat Ştefan Muşoiu.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim. Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă. Urmează doamna Alina Teiş.

Bianca - Miruna Gavriliţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea se intitulează "Sancţiuni mai dure împotriva amatorilor de live-uri de la volan". În urmă cu câteva zile, mai precis în noaptea de vineri spre sâmbătă, un bărbat de 31 de ani a distrus o familie. A ucis o fetiţă de 9 ani, l-a rănit grav pe frăţiorul ei de 3 ani, care are o triplă fractură de coloană, iar părinţii celor doi sunt şi ei internaţi, în stare gravă, la spital. Acel individ, care şi-a pierdut şi el viaţa, conducea cu 180 de km. la oră, pe o şosea din Timiş, făcând live pe Facebook. Maşina pe care o conducea s-a lovit de un tractor, a fost proiectată pe sensul opus de mers şi a intrat în plin în autoturismul în care se aflau cei doi copii şi părinţii lor. Cel mai probabil, dacă nu s-ar fi uitat pe telefon, fiind într-un live, care a şi înregistrat accidentul, cel mai probabil că ar fi reuşit să frâneze şi probabil tragedia nu ar fi avut loc. În urmă cu câteva luni, un alt şofer inconştient, care conducea un microbuz, pe o şosea din Ungaria, făcând tot un live, a intrat în plin într-un camion. Nouă persoane au murit în acel cumplit accident. Sunt doar două exemple, două tragedii, produse de şoferi care au ca primă grija nu şofatul, ci live-urile pe reţelele de socializare. Până acum a existat doar o campanie a unei televiziuni împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, campanie a cărei rezultat nu este unul care să fi modificat ceva în sensul pedepsirii celor care transmit live-uri în timp ce conduc maşina. Cred că a venit momentul să facem mai mult. Cred că este necesară modificarea legislaţiei rutiere, astfel încât cel care face live în timp ce conduce să poată fi pedepsit. Poate astfel reuşim să salvăm şi vieţi. De aceea, cer Ministerului Administraţiei şi Internelor să găsească o modalitate de aplicare a unor sancţiuni drastice celor care se filmează în timp ce conduc maşina. Legislaţia trebuie modificată astfel încât cel care este identificat că face live pe Facebook, în timp ce se află la volan, să poată fi sancţionat chiar dacă nu a fost depistat in trafic de un agent de circulaţie. În acelaşi timp, cer Consiliului Naţional al Audiovizualului să solicite televiziunilor şi radiourilor demararea unor campanii de conştientizare. Dragi colegi, Oricare dintre noi poate fi victima unui individ asemeni celui care a produs tragedia din Timiş. De aceea, cred că este necesar ca schimbarea de legislaţie să fie făcută cât mai urgent, pentru ca şoferii care se filmează la volan să poată fi pedepsiţi. Bianca Gavriliţă, deputat al PSD de Timiş. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc şi eu. Mi s-a transmis că plenul va începe la 10,30. Ca atare, o să dau posibilitatea tuturor colegilor, până atunci, să se încadreze. Domnul Nicu Niţă, doamna Maricela Cobuz, doamna Cristina-Elena Dinu, domnul Ionel Floroiu.

Maricela Cobuz Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare". Pe data de 16 octombrie 2018 a fost celebrată în România "Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare", iniţiată prin Legea nr. 47/2016 de către Parlamentul României. Această zi este sărbătorită de 150 de state din întreaga lume ca "Ziua Mondială a Alimentaţiei", zi iniţiată de ONU încă din anul 1979, care are ca scop creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra problemelor legate de alimentaţie, risipa alimentară, consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei şi a malnutriţiei. Alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii. Risipa alimentară este o problemă mondială care a atins o importanţă din ce în ce mai mare pe agenda publică şi politică din ultimii ani. Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei este obligaţia fiecărui stat. Problema securităţii alimentare, a accesului populaţiei la produsele alimentare de bază şi de calitate corespunzătoare constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar, în primul rând, cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Anul acesta, pe data de 27 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ introduce noi măsuri de responsabilizare, pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare. De asemenea, prevede vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minime, conform legislaţiei în vigoare. În România, 10% din alimentele cumpărate se risipesc, fiecare român aruncă în fiecare zi câte o porţie de mâncare, potrivit statisticilor Uniunii Europene, care arată că risipa alimentară se ridică, în România, la 6.000 de tone pe zi. Anual, cantitatea de mâncare pe care o risipesc românii ajunge la 2,2 miliarde de kilograme, adică aproximativ 110 kg. de mâncare pe cap de locuitor. Ca deputat, membru în Comisia pentru sănătate şi familie din Parlamentul României, voi susţine toate măsurile legislative necesare pentru a asigura sănătatea alimentară a populaţiei din România, iar calitatea alimentelor să nu fie inferioară, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Daţi-mi voie să citesc lista celor care au depus în scris, până vine următorul vorbitor: Costel Lupaşcu, Eliza-Mădălina Ştefănescu, Anişoara Radu, Radu-Adrian Pau, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Răzvan-Ilie Rotaru, Tamara-Dorina Ciofu, Marius-Constantin Budăi, Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Camelia Gavrilă, Mihăiţă Găină, Ciprian-Constantin Şerban, Ioan Sorin Roman, Mihai Weber, Liviu-Ioan Balint, Andrei-Valeriu Steriu, Oana-Silvia Vlăducă, Georgeta-Carmen Holban, Cristina Burciu, Viorel Stan, Claudiu-Augustin Ilişanu - Grupul PSD. Grupul PNL: Florica Cherecheş, Raluca Turan, Găvrilă Ghilea, Viorica Cherecheş, Dănuţ Bica, Sorin-Ioan Bumb, Dumitru Oprea, Lucian-Ovidiu Heiuş, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Constantin Şovăială, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu-Vasile Răcuci, Corneliu Olar, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marius Bodea, Costel Alexe. Grupul parlamentar ALDE: Mihai Niţă, Florică Ică Calotă. Vă rog, doamnă deputat.

Cristina-Elena Dinu Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Titlul declaraţiei mele politice de astăzi se cheamă "Renaşterea Institutului «Ion Cantacuzino», această mândrie a cercetării româneşti". Stimaţi colegi, Vorbesc întotdeauna cu satisfacţie de fiecare promisiune din Programul de guvernare, atunci când ea este dusă la îndeplinire. Astăzi putem vorbi de un alt succes, de data aceasta în ceea ce priveşte relansarea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Ion Cantacuzino", devenit obiectiv strategic naţional odată cu trecerea în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Pentru că, da, prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi sănătatea publică reprezintă o problemă de siguranţă naţională. Din păcate, această activitate necesită timp, chiar dacă Guvernul alocă fonduri importante, pentru că, ani şi ani, această unitate de cercetare cu recunoaştere internaţională a fost neglijată, subfinanţată, lăsată să se prăbuşească. Înfiinţat în 1921, la iniţiativa profesorului Ion Cantacuzino, prin decretul dat de Regele Ferdinand I, Institutul Cantacuzino avea drept scop "imunizarea populaţiei contra pandemiilor şi epidemiilor". Între anii 1910-1913, au fost produse primele două vaccinuri, iar, în 1926, România devenea a doua ţară din lume, după Franţa, care producea vaccinul BCG împotriva tuberculozei. De-a lungul timpului, eforturile institutului au dus la eradicarea variolei în România şi au ferit populaţia de tuberculoză, tetanos, difterie. În 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, Ministerul Sănătăţii a împrumutat 11 milioane de euro, de la Banca Mondială, pentru cumpărarea de aparatură modernă, fără de care Institutul nu mai primea aprobarea să producă vaccinuri şi seruri. Laboratorul nou nu funcţionează însă nici astăzi, deşi aceşti bani au fost cheltuiţi. Paradoxal este că, deşi Institutul Cantacuzino a înregistrat un succes răsunător, în 2009, şi la fel, şi România, care putea să se protejeze de epidemia devastatoare de gripă, institutul a simţit atunci declinul cel mai puternic, în câţiva ani adunând datorii de milioane. Rând pe rând s-au închis linii de producţie, conturile au fost blocate şi s-a preferat soluţia importurilor. În 2010, Agenţia Naţională a Medicamentului a retras autorizaţiile de producere şi vânzare a oricărui tip de vaccin. De aceea, meritul Guvernării PSD-ALDE, care şi-a propus relansarea acestui institut, este cu atât mai important şi a început cu trecerea sa oficială de la Ministerul Sănătăţii în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Zilele trecute, domnul ministru Fifor făcea bilanţul primei etape de relansare a producţiei, iar rezultatele sunt spectaculoase. Prima şi cea mai importantă etapă a fost aceea a refacerii resursei umane. Astfel că, printr-un memorandum aprobat de Guvern, s-a aprobat un număr de 200 de posturi noi. Bugetul institutului a crescut anul acesta cu aproape 185%, bani alocaţi echipamentelor moderne, de mare precizie, aparatură de ultimă generaţie, pentru care se pregătesc ori s-au lansat deja procedurile de achiziţie. La reparaţiile curente s-au triplat alocările...

Marilen - Gabriel Pirtea Vă rog să vă apropiaţi de final.

Cristina-Elena Dinu OK. Pentru anul 2019 se are în vedere reluarea producţiei unor preparate tradiţionale, cum ar fi Orostim, şi sunt în pregătire şi procesele de reluare a producţiei de Polidin şi Cantastim. Relansarea acestui institut, care s-a bucurat de recunoaştere internaţională, este încă o reuşită a acestui Guvern, o altă promisiune onorată care va contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Vă mulţumesc. Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19, Giurgiu.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos.

Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, domnule preşedinte.

Marilen - Gabriel Pirtea Ultimul vorbitor, domnul Ionel Floroiu, de la PSD.

Ionel Floroiu Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Cum oprim carnagiul de pe şoselele României?". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Mă uit cu groază la tragediile care se petrec pe drumurile din România. În fiecare zi, 20 de accidente grave iau vieţi, de multe ori nevinovate, lăsând în urma lor oameni mutilaţi şi familii îndoliate. Numai anul trecut, aproape 2.000 de români au murit pe drumurile publice, adică 99 de persoane decedate, la un milion de locuitori. Este dublu faţă de media europeană, care este de 50 de persoane decedate, la un milion de locuitori. Principalele cauze pentru aceste nenorociri sunt viteza, agresivitatea şi teribilismul, care au devenit boli comune pentru foarte mulţi dintre cei aflaţi la volan. Vom opri această statistică neagră doar dacă luăm imediat măsuri legislative dure, care ştiu că nu vor fi pe placul unora dintre dumneavoastră. Însă suntem în Parlament ca să facem ce trebuie pentru oamenii care ne-au votat, nu ceea ce ne place nouă, personal. În primul rând, este obligatoriu să mărim foarte mult pedepsele pentru depăşirea vitezei legale, pentru consumul de alcool la volan şi pentru comportamentul periculos şi agresiv în trafic. Din punctul meu de vedere, Poliţia Rutieră are nevoie de o autoritate reală, conferită de lege, care să descurajeze şi să pedepsească imediat comportamentul de-a dreptul criminal ale unor conducători auto. Cer Ministerului de Interne să prevadă în bugetul pentru anul viitor asigurarea unei cantităţi suficiente de combustibil echipajelor de teren, care sa asigure prezenţa permanentă pentru activităţi de prevenţie, precum şi instalarea de echipamente de supraveghere pe principalele artere rutiere din ţară, acolo unde se constată un număr mare de accidente rezultate cu victime. Toate aceste lucruri nu sunt suficiente, dacă noi nu luăm măsuri dure şi în ceea ce priveşte organizarea cabinetelor psihologice, unde să-i depisteze pe doritorii de carnet, cu potenţial violent, agresiv. Şcolile de şoferi să organizeze cursuri speciale de conducere preventivă şi să informeze cursanţii despre pericolul condusului în afara regulamentelor legale. În şcoli şi în licee să devină obligatorie informarea despre buna conduită pe drumurile publice, atât ca şofer, cât şi ca pieton, astfel încât să creştem generaţii responsabile. Deşi s-a votat în Parlament o lege care reduce foarte mult posibilitatea Poliţiei Rutiere de a stopa inconştienţa criminală a unor şoferi, este o greşeală pe care trebuie să ne-o asumăm şi să o îndreptăm cât mai repede cu putinţă, dacă vrem ca românii să nu mai moară nevinovaţi pe asfalt. Ionel Floroiu, deputat de Bacău. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Declarăm închisă şedinţa de declaraţii politice şi intervenţii, de astăzi. Aşa cum am mai amintit, după 10,30 va începe plenul. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Alina Teiş "Sprijinim fermierii, acordând subvenţii în avans!" Agricultura este un domeniu de viitor, în care merită să se facă investiţii, care merită să fie susţinut, finanţat, modernizat. Ne arată şi ultimele cifre furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, valoarea producţiei ramurii agricole s-a situat, anul trecut, la 78,494 miliarde de lei, cele mai mari valori înregistrându-se în regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia. Sectorul agricol este aşadar un sector primordial, în care ne propunem în continuare să derulăm proiecte, dar mai ales să-i sprijinim pe agricultori, iar una dintre măsurile luate în acest sens este cea a acordării în avans a subvenţiilor pentru fermieri, necesare pentru ca aceştia să-şi poată efectua lucrărilor agricole de toamnă. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA, a încheiat controlul la data de 1 octombrie, astfel că instituţia poate să dea subvenţiile din data de 16 octombrie. În primă fază, de aceste subvenţii vor beneficia 450.000 de fermieri, urmând ca în cel mai scurt timp să-şi primească banii şi restul. În total, sunt 866.000 de fermieri care vor beneficia de aceşti bani. Guvernul va acorda 70% din plăţile directe şi 85% din banii care provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În acest mod, în următoarele două săptămâni, vor intra în agricultură, doar din această formă de sprijin, 200 de milioane de euro. Dacă ne raportăm la anul 2017, cele mai mari subvenţii au fost primite pentru sere, solarii sau sfeclă roşie în sectorul vegetal, iar în zootehnie pentru vaci şi taurine. Fermierii care au depus cereri unice de plată vor primi, în avans, subvenţiile necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole de toamnă, începând de marţi, 16 octombrie. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans. Începând cu data de 1 decembrie, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul alocat fiecărei plăţi prevăzute şi sumele calculate şi acordate începând cu data de 16 octombrie ca plăţi în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate. Cuantumul per hectar al plăţilor directe care se acordă pentru anul de cerere 2018: Ca deputat de Mehedinţi, îi mulţumesc domnului ministru Petre Daea şi reprezentanţilor de la APIA şi de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru munca depusă, astfel încât plăţile să se facă în avans. Faptul că Guvernul dă aceste subvenţii mai repede nu arată decât interesul ridicat pentru acest domeniu, în susţinerea fermierilor, pentru ca aceştia să-şi poată finaliza la timp activităţile agricole. Pentru ca agricultura românească să prindă rădăcini tot mai adânci, nu trebuie să mai importăm atât de multe produse, pentru că ale noastre sunt mai sănătoase, mai gustoase şi mai muncite, faţă de cele de peste hotare.

Liviu-Ioan Balint "Ziua Holocaustului în România" În România, data de 9 octombrie marchează ziua de comemorare a victimelor Holocaustului, conform Hotărârii de Guvern nr. 672 din 5 mai 2004. Anul acesta, se împlinesc 77 de ani de la deportările evreilor în Transnistria, din 1941, când peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate au fost deportaţi în Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina. Chiar şi astăzi este greu de stabilit cu exactitate numărul celor care au pierit în timpul Holocaustului, în întreaga Europă fiind ucişi aproximativ şase milioane de evrei pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, apreciază că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său, au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. De asemenea, memoria colectivă din România trebuie să îi rememoreze pe cei 25.000 de romi deportaţi în Transnistria, dintre care aproximativ 11.000 au fost exterminaţi. Perioada Holocaustului este, cu siguranţă, printre cele mai sumbre din istoria ţării şi a lumii. Însă evenimentele tragice care marchează istoria unei ţări trebuie recunoscute şi asumate. Comemorarea şi omagierea celor care au pierit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi recunoaşterea crimelor împotriva comunităţii evreieşti, dar şi a celei rome sunt esenţiale pentru conturarea unei societăţi democrate şi solidare şi pentru consolidarea viitorului ţării noastre în spiritul libertăţii, solidarităţii, demnităţii umane şi al respectării drepturilor omului.

Marius Bodea "Iaşiul, prizonier în chingile unei administraţii PSD incompetente" Iaşiul, din păcate, a început să fie departe de nivelul de dezvoltare şi creştere economică cunoscute de marile oraşe din vestul României. Geografia este un punct nevralgic, însă calitatea administraţiei locale, controlată total de PSD, este cea mai mare oprelişte pentru capitala Moldovei. În acest moment, oraşul se sufocă din cauza dezvoltării urbanistice haotice. În acest moment, poluarea atinge cote alarmante din cauza faptului că maşinile stau cu orele în trafic, în lipsa investiţiilor în pasaje subterane şi supraterane care să fluidizeze circulaţia în oraş. În acest moment, numărul de turişti scade pentru că administraţia locală a rămas anchilozată într-o abordare păşunistă şi retrogradă a acestui domeniu care, în oraşele de dimensiunea Iaşiului, din România, generează bani şi imagine pentru comunitate. În acest moment, oraşul stagnează, iar IT-ul se dezvoltă în totală decuplare de ritmul şi implicarea administraţiei locale. Din cauza unei abordări heirupiste, în care se încearcă cosmetizarea neputinţei cu cheltuieli aberante, de faţadă - dotarea Poliţiei Locale cu 10 cai, catarg de 200.000 de euro, toalete publice la 30.000 de euro bucata şi altele - oraşul pierde oportunităţi, pierde şansa de a fi cu adevărat o capitală culturală a ţării. Până şi acest statut de capitală culturală a fost demonetizat din cauza incompetenţei şi a prostiei celor care, în ultimii ani, au guvernat oraşul. Sportul este în faliment din cauza promisiunilor neonorate de primar către cluburile sportive. Ad-litteram , toate cluburile sportive din prima ligă, cu excepţia fotbalului, baschet masculin şi feminin, handbal şi rugby au fost retrase, iar echipele au fost desfiinţate. Potenţialul Iaşiului ca adevărat hub economic, aerian şi cultural la graniţa de est a Uniunii Europene, este complet înăbuşit de o administraţie locală incompetentă şi clientelară.

Bogdan-Iulian Huţucă "România, aflată sub conducerea PSDragnea, rămâne doar o ţară fără viitor" Anul 2017 a fost un an agitat din punct de vedere politic şi social, fiind punctat de nenumărate proteste şi convulsii sociale. Aceste tensiuni i-au marcat în mod negativ pe foarte mulţi români tineri, consecinţa nefastă fiind cel mai mare număr de emigranţi din 2008 încoace. Astfel, potrivit datelor INS, în anul 2017 au plecat din ţară 219.327 de români. Acest lucru înseamnă aproximativ 600 de români pe zi, 24 de români pe oră şi unul la fiecare trei minute. Mai mult decât atât, mai trebuie remarcat şi faptul că cei mai mulţi dintre cei care au ales în 2017 să-şi părăsească ţara, în căutarea viitorului personal, sunt românii tineri şi foarte tineri, adică peste 17% sunt din grupa de vârstă 25-29 de ani, iar 14,5% fac parte din grupa de vârstă 20-24 de ani. Cred că acesta reprezintă un tragic semnal de alarmă cu privire la faptul că România va rămâne o ţară aproape depopulată, cu o populaţie îmbătrânită şi fără niciun fel de perspectivă de viitor! Aceste date ne arată în mod explicit că România nu mai reprezintă deloc o ţară atractivă pentru tineri, ca o consecinţă directă a faptului că nu sunt căutate şi implementate niciun fel de soluţii pentru ei, de guvernanţii domnului Dragnea. Şi toate acestea se întâmplă în condiţiile în care, în România, sunt din ce în ce mai multe multinaţionale care au nevoie de forţă de muncă tânără, dar specializată, pe anumite domenii. Însă, din păcate, Guvernul nu investeşte şi nu schimbă nimic în educaţie, astfel încât tinerii să fie îndreptaţi chiar din şcolile gimnaziale spre anumite meserii sau viitoare profesii care au în prezent sau care vor avea în viitorul apropiat căutare pe piaţa muncii. Guvernul nu ia deloc în considerare toate aceste semnale şi nu creează condiţii tinerilor, neavând un set viabil de politici concrete care să le ofere facilităţi atractive, pentru a-i putea ţine pe aceştia în ţară, ci, dimpotrivă, prin măsurile neadecvate luate, le creşte ratele şi costurile lunare ale vieţii, în mod fulminant, de la o lună la alta. Statisticile îngrijorătoare arată în mod clar faptul că, în câţiva ani, România va rămâne fără forţă de muncă. Chiar ONU atrage atenţia asupra faptului că România este, după Siria, ţara cu cea mai ridicată rată a emigraţiei, anual ţara noastră pierzând, prin acest fenomen, echivalentul unui oraş. În plus, acest exod al tinerilor români este un fenomen din ce în ce mai îngrijorător, care a luat o amploare fără precedent în ultimii ani, dar care, din păcate, îi lasă nepăsători pe cei care sunt la putere în această ţară. Cei mai mulţi tineri pleacă din considerentul că România de azi nu le poate oferi nimic bun pentru dezvoltarea lor personală şi profesională, dar toate acestea nu par să-i îngrijoreze şi să-i preocupe absolut deloc pe guvernanţii domnului Dragnea. Guvernanţii domnului Dragnea sunt prea ocupaţi să-l scape pe conducătorul lor iubit de probleme şi nu mai au timp pentru a face ceva concret, care să contribuie la stoparea acest fenomen alarmant pentru viitorul României, cum este acest exod al tinerilor români!

Marius-Constantin Budăi "PSD îşi respectă programul de guvernare!" În pofida tuturor criticilor privind calitatea actului de guvernare, PSD respectă ceea ce a promis în timpul campaniei electorale. Astfel, am prevăzut în Programul de guvernare pentru 2018 că salariul minim brut va fi de 1.510 lei, iar realitatea economică ne arată că este 1.900 lei, deci am reuşit mai mult decât ne-am propus. Acelaşi lucru se poate constata şi pentru salariul mediu brut, care era prevăzut la nivelul de 3.420 lei, iar acesta a ajuns la 4.449 lei. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi cu normă întreagă, la această dată sunt 5,25 milioane de salariaţi, faţă de 5,15 milioane cât consideram că vor fi în 2018, atunci când am proiectat Programul economic. Punctul de pensie este la valoarea prognozată de 1.100 lei şi urmează să crească la 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020 şi 1.875 de lei în 2021. Aşadar, oricine este bine intenţionat poate să observe că suntem în grafic şi chiar am reuşit în anumite domenii să facem mai mult decât ne-am propus. Sunt conştient că mai sunt foarte multe măsuri de pus în aplicare pentru a putea să creştem semnificativ nivelul de trai al fiecărui român. În acelaşi timp, Institutul Naţional de Statistică a anunţat săptămâna trecută creşteri în domeniul industriei, al comerţului şi al serviciilor. Industria continuă să fie principalul motor al creşterii economice, ceea ce demonstrează că România creşte sănătos şi sustenabil. Cifrele demontează, încă o dată, manipulările promovate de liderii opoziţiei. Toţi indicatorii economici asupra cărora se îndreaptă îngrijorările economiştilor PNL şi USR arată exact contrariul, respectiv faptul că ne îndreptăm în direcţia bună. De la începutul acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, producţia industrială a fost mai mare cu 4,5%, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, crescut cu 9,2%, iar cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut în termeni nominali cu 8,7%. De asemenea, cu PSD la guvernare, noua Lege a pensiilor va fi pe deplin aplicată şi va aduce măriri substanţiale de pensii, atât celor existente, cât şi celor viitoare. Acuzaţiile că n-ar fi bani, că este o păcăleală, că aruncă ţara-n haos, sunt pur şi simplu lucruri neadevărate spuse din disperare sau din frustrare de membrii opoziţiei, care nu sunt în stare să prezinte românilor un program sau un proiect serios şi sustenabil pentru nicio categorie socială. PSD a dovedit deja că unele angajamente, care păreau de nerealizat şi care erau luate în râs de adversarii săi, au devenit realitate în actuala guvernare. În perioada următoare, urmează o concentrare a coaliţiei de guvernare pe realizarea marilor proiecte de infrastructură. Două dintre acestea, Autostrada Ploieşti-Braşov şi Centura Municipiului Bucureşti au intrat în licitaţie, respectiv în etapa de solicitare de fonduri de la Uniunea Europeană.

Cristina Burciu "Revitalizarea turismului românesc, o prioritate naţională" Executivul a adoptat o nouă măsură excelentă privind revitalizarea turismului din România, reducând la 5% taxa pe valoarea adăugată pentru o serie de servicii din acest domeniu. Noul cuantum se va aplica începând cu data de 1 noiembrie a.c., pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping, serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, activităţile sportive, recreative şi distractive. În acest fel, turismul are cea mai scăzută cotă de TVA dintre toate sectoarele economice. Această măsură guvernamentală completează în mod fericit stimularea turismului intern, prin acordarea tichetelor de vacanţă, graţie cărora am avut cel mai bun an turistic de după 1989, din punct de vedere financiar. Edificator este faptul că, în august, s-au înregistrat cu 10% mai mulţi turişti cazaţi în unităţile autohtone decât în aceeaşi lună a anului trecut, ceea ce reprezintă o creştere remarcabilă. O altă măsură adoptată în aceste zile se referă la susţinerea turismului balnear, prin eliminarea redevenţelor pentru utilizarea apelor geotermale şi minerale naturale utilizate pentru consumul populaţiei. România dispune de o treime din izvoarele termale şi minerale ale Europei, iar utilizarea la maximum a acestora va revitaliza turismul balnear, recunoscut pentru calitatea serviciilor în toată lumea. Astfel, autorităţile locale şi investitorii privaţi vor putea accesa mult mai simplu finanţările necesare dezvoltării şi modernizării staţiunilor balneare. Estimarea Guvernului pentru dezvoltarea turismului balnear prevede investiţii de minimum un miliard de euro în următorii zece ani, fapt care ar fi cu certitudine benefic atât pentru turiştii români şi străini, cât şi pentru creşterea economică generală a ţării. Turismul este un obiectiv principal al Programului de guvernare al PSD, mai exact al Planului de Acţiune pentru anul în curs, iar aceste politici stimulative vor avea cu siguranţă rezultatele scontate. România va avea cea mai mică cotă de TVA pentru turism din ţările Uniunii Europene, fapt care va avea ca efect imediat atât creşterea numărului turiştilor, cât şi reducerea evaziunii fiscale şi dinamizarea consumului. Preocuparea statului pentru promovarea României ca destinaţie turistică de prim rang în Europa şi creşterea numărului de turişti este salutară şi considerabilă, în condiţiile în care, în ultimii ani, acest sector economic vital a fost destul de marginalizat.

Camelia Gavrilă "Zilele Iaşiului - vocaţie istorică, spirituală şi culturală" Pledoarie pentru un oraş emblematic al Centenarului Marii Uniri. Iaşiul este un oraş de amintire centenară, cu o istorie bogată şi semnificativă, un oraş regal şi cultural, centru universitar de prestigiu, în care cinci universităţi de anvergură ştiinţifică şi academică pregătesc peste 50.000 de studenţi, un oraş al primului Teatru Naţional din România, al primei universităţi româneşti, capitala României în perioade tumultoase, implicat în toate etapele istorice până la Marea Unire, incontestabil un oraş străvechi, de tradiţie şi nobleţe. Ca în fiecare an, zilele de sărbătoare conferă oraşului noi sensuri şi dimensiuni, acesta redevenind un spaţiu al pelerinajului, al vibraţiei spirituale, în contextul în care pe 14 octombrie Biserica Ortodoxă prăznuieşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, cinstită în România de toţi creştinii ortodocşi. În Moldova, prin lucrarea harului dumnezeiesc, sărbătoarea este un reper important, Sfânta Parascheva fiind considerată ocrotitoarea acestui ţinut şi în special a oraşului Iaşi, acolo unde relicvele sacre sporesc emoţia şi se integrează într-o ambianţă spirituală şi culturală de aproape patru secole. Declaraţia politică de astăzi nu încearcă doar o definire a spiritului unui oraş complex şi emblematic pentru identitatea românilor, ci atrage atenţia asupra importanţei pe care judeţul Iaşi, în întregul său, o are la nivel strategic şi de dezvoltare pentru România, subliniază semnificaţiile oraşului în anul Centenarului, relevanţa lui culturală, educaţională şi turistică. Cu siguranţă, sărbătoarea Sfintei Parascheva este momentul oportun de a ne regăsi toţi, atât ieşeni, cât şi pelerini, sub semnul credinţei şi al generozităţii faţă de ceilalţi, din perspectiva bunătăţii creştine. Valorile creştine se exprimă în fapte şi în atitudini, în emoţia credinţei, evidenţiate îndeosebi de modelul de viaţă, de trăire duhovnicească, identificate profund în destinul şi jertfele Sfintei Parascheva. Aceste gânduri şi repere morale ar trebui să se regăsească mai mult şi în societatea noastră, traversată deseori de conflicte, idealuri mărunte, materialism agresiv. Acest simbol de sorginte ortodoxă propune o viaţă curată, cinstită, sinceritate şi dăruire, însoţită de rugăciune şi fapte bune, prin care să depăşim aceste tensiuni, dificultăţi şi conflicte, înţelegând provocările lumii sociale. Credinţa a întruchipat elementul central în istorie, pe frontul de luptă, precum şi în creionarea marilor politici din timpuri faste, ale unei Românii mai prospere. De altfel, tot credinţa a asigurat echilibrul atunci când politica şi economia nu au reuşit să găsească soluţii. În preajma unor sărbători cu mare încărcătură spirituală, ne întrebăm firesc despre rolul Bisericii, într-o societate postmodernă, care este relaţia dintre valorile şi principiile acesteia şi filosofia contemporanilor, opţiunile lor, modul de viaţă din timpurile prezente, legătura acesteia cu aspiraţiile şi reperele generaţiilor tinere. Cu toate modificările de atitudine, cu noi accente fireşti în spaţiul social modern, complex, multicultural, subliniem faptul că Biserica trebuie să îşi continue rolul educaţional pentru societate, având o responsabilitate bine definită în formarea generaţiilor pentru o viaţă corectă, morală, armonioasă. Asistăm în aceste zile de pelerinaj, ca şi în anii anteriori, la o împletire a valenţelor culturale şi spirituale şi, implicit, la o creştere exponenţială a turismului ecumenic, de care Iaşiul a beneficiat, aspect relevant pentru creşterea economică, dar şi pentru vizibilitatea acestuia. Cu toate acestea, oraşul ar trebui să se regăsească mai pregnant în circuite de turism cultural, ecumenic, educaţional şi în proiecte care pot fi realizate cu sprijinul administraţiei locale, judeţene şi centrale, dar şi prin finanţare de la Uniunea Europeană. Numărul pelerinilor creşte de la an la an, veniţi din toate colţurile ţării şi nu numai, ajungând astfel la Sfânta Parascheva un număr de peste 200.000 de pelerini. Prezenţa numărului semnificativ de pelerini în Iaşi este încă un context potrivit pentru a constata vocaţia creştină a românilor, rolul spiritual al Iaşiului, dar este şi timpul să afirmăm ferm că Iaşiul nu poate să fie un oraş izolat politic, economic sau din punctul de vedere al infrastructurii. Dincolo de sărbătoarea oraşului, cu numeroasele ei semnificaţii, consider că trebuie să transmit un mesaj important la nivelul Parlamentului şi în atenţia Guvernului. Acest oraş este valoros din multiple puncte de vedere şi a demonstrat întotdeauna că reprezintă un reper autentic pentru stabilitatea şi securitatea regiunii, că este şi izvor de cultură, de sensibilitate artistică, de gesturi istorice şi politice memorabile în devenirea acestei ţări, iar izolarea faţă de strategiile majore de dezvoltare a ţării nu reprezintă o opţiune de acceptat. O opţiune, în acest sens, poate să vizeze demararea sau finalizarea politicilor publice importante care ar duce la o creştere a nivelului de bunăstare economică, socială. Este necesar să specificăm faptul că, dacă Iaşiul are un nivel de trai decent, în raport cu celelalte zone ale României, la periferia judeţului, în satele mai puţin dezvoltate situaţia este îngrijorătoare. Moldova nu mai are nevoie de promisiuni, are nevoie de fapte! Iaşiul are cu certitudine şi rolul de principal pol de dezvoltare pentru întreaga regiune a Moldovei, iar performanţele economice, sociale, educaţionale pot susţine întreaga regiune. În ansamblul dezbaterilor asupra proiectelor de ţară, este necesar să cuprindem în noul exerciţiu bugetar, pentru anul 2019, măsuri clare, finanţări concrete şi segmente importante în implementarea acestor aspecte, urgenţe şi proiecte, cu deosebite consecinţe pe plan economic şi social: 1. Finalizarea Şoselei de centură Până în prezent, Guvernul a finanţat doar realizarea a 14 km din Şoseaua de centură a Iaşiului, respectiv varianta Sud, lucrările desfăşurate în perioada 2007-2012 având o valoare care depăşeşte 380 de milioane de lei. În cadrul proiectului, mai trebuie realizate varianta de trafic greu, circa 20 km şi 280 milioane lei, şi varianta de trafic uşor cu acces spre cartierul Dacia, circa 8 km, 142 milioane lei. Din fericire, s-au obţinut unele avize pentru licitarea unui nou tronson. Totuşi, Şoseaua de centură a oraşului Iaşi pare să fie un vis îndepărtat, iar ieşenii îşi doresc rezolvarea acestei probleme cât mai repede posibil. Iaşiul este un oraş care se află, din punct de vedere geografic, în apropierea graniţei, iar prezenţa şi deplasarea autovehiculelor grele spre Vama Sculeni reprezintă un alt element care contribuie la aglomerare, la accidente rutiere şi, nu în ultimul rând, la poluare masivă. 2. Poluarea oraşului Conform rapoartelor Agenţiei de Protecţie a Mediului, oraşul Iaşi are un grad ridicat de poluare, rezultatul celor cinci surse de poluare importante fiind: traficul auto, şantierele de construcţii, starea infrastructurii pe anumite sectoare rutiere, corelată cu derularea cu întârziere a acţiunilor de curăţenie de primăvară, surse naturale sau arderea necontrolată a deşeurilor. Pentru sănătatea şi siguranţa cetăţenilor, pentru o dezvoltare durabilă a oraşului, se impun în continuare demersuri de implementare a unor reglementari şi măsuri care să diminueze factorii poluanţi. 3. Autostrada Iaşi-Târgu Mureş Autostrada Iaşi-Târgu Mureş reprezintă un proiect de ţară mult susţinut, comentat şi aşteptat de toţi locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar şi de toţi actorii implicaţi în proiecte civice, politice, economice sau culturale. Nu mai putem vorbi despre intenţii bune, explicaţii, preocuparea miniştrilor, de respect şi vibraţie patriotică faţă de Iaşi dacă, după 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi tot atâţia ani de la primul studiu de fezabilitate, datele proiectului de autostradă Iaşi-Târgu Mureş sunt subiectul dezbaterilor, al polemicii politice, al revoltelor noastre, în timp ce, în esenţă, nu s-a realizat nimic în sens concret, practic. Evident, o listă cu urgenţele Iaşiului este mult mai amplă şi cuprinde diverse propuneri sau proiecte în derulare, precum: construirea unei Săli polivalente, realizarea Spitalului Regional, renovarea/reabilitarea instituţiilor de învăţământ, refacerea şi renovarea patrimoniului cultural, a monumentelor - biserici, muzee, case memoriale, statui -, construirea unor noi cămine studenţeşti etc. Oraşul Iaşi îndeplineşte în prezent diverse roluri: pol de dezvoltare pentru întreaga regiune a Moldovei; centru educaţional de excelenţă la nivel local, regional, dar şi central; zonă-simbol pentru turismul ecumenic şi pentru semnificaţiile ortodoxismului în România; oraş al culturii şi al artelor; important centru IT, într-o lume a digitalizării şi a progresului tehnologic; pilon important pentru stabilitatea şi securitatea regiunii. Toate aceste evoluţii şi realizări ţin în parte de efortul comun al ieşenilor, al comunităţii, alături de instituţii responsabile, societate civilă, actori implicaţi în parteneriat cu instituţiile statului, dar ele reprezintă şi elemente de oportunitate, dezvoltarea lor fiind influenţată direct de prezenţa sau absenţa proiectelor şi a investiţiilor în infrastructură. Este necesară o reconfigurare a pledoariilor pentru dezvoltarea şi finanţarea proiectelor ieşene, a gândirii şi mentalităţii decidenţilor cu privire la acest oraş, dar şi o analiză responsabilă, încât este logic să lansăm un nou apel spre unitatea parlamentarilor din regiunea Moldovei, dincolo de proiectele proprii fiecărui judeţ, dar şi să solicităm receptivitatea şi implicarea guvernanţilor, a lumii politice cu putere de decizie, în măsura în care aceştia consideră că o ţară nu se poate dezvolta inegal, incomplet, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic şi social.

Tamara-Dorina Ciofu "Organizarea de programe de mentorat pentru elevii din comunităţile vulnerabile" Vă propun să organizăm programe de mentorat pentru elevii din comunităţile vulnerabile şi să înfiinţăm un Registru Naţional al Mentorilor Olimpici. În România, avem foarte mulţi tineri inteligenţi, care obţin în fiecare an premii la cele mai mari competiţii care se organizează la nivel mondial în toate disciplinele. În opinia mea, aceştia, alături de profesorii lor, sunt cei mai reprezentativi şi respectaţi ambasadori ai României. Ei sunt cei care ne reprezintă cu cea mai mare cinste şi demnitate peste tot în lume. Din partea mea, au toată stima şi mă înclin în faţa lor ori de câte ori am ocazia să particip la evenimente de premiere a performanţelor pe care le înregistrează. Elevii trebuie să fie mândri, pentru că învaţă de la cei mai buni profesori şi trebuie să înţeleagă că şcoala unde se pregătesc va reprezenta temelia succesului pe care îl vor avea în viaţă. Toţi elevii trebuie stimulaţi şi sprijiniţi mai mult pentru a reuşi să facă performanţă şi să reprezinte ţara noastră la cele mai înalte niveluri, nu doar cei mai buni dintre aceştia. Astfel, consider că împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale putem să le oferim un suport elevilor din comunităţile vulnerabile, prin înfiinţarea unui Registru Naţional al Mentorilor Olimpici, care să funcţioneze sub forma unei baze de date publice online, în care să se poată înscrie fiecare olimpic care doreşte să participe la un astfel de program de mentorat prin care să îşi pună la dispoziţie experienţa acumulată. În acelaşi timp, cred că Ministerul se poate implica şi prin punerea la dispoziţie a logisticii necesare realizării activităţilor de mentorat la nivelul unităţilor şcolare din fiecare comunitate locală. Fac un apel public la toţi aceşti tineri extraordinari care au obţinut premii la cele mai importante olimpiade ca în timpul lor liber, pe bază de voluntariat, să împărtăşească experienţa şi cunoştinţele lor copiilor din comunităţile vulnerabile. România trebuie să ştie să îşi respecte şi să îşi încurajeze valorile care pot face performanţă. Premiile în sine, pe care le primesc aceşti tineri, sunt importante, dar mai mult contează munca, ambiţia şi determinarea acestor elevi, care este recunoscută şi apreciată în mod public. De aceea, avem nevoie de cât mai multe programe de mentorat, astfel încât, aceşti copii excepţionali să-i ambiţioneze şi să-i pregătească şi pe cei care nu au avut posibilitatea să se perfecţioneze într-o anumită disciplină şi să participe la competiţii şi concursuri şcolare, cu toate că au abilităţile necesare.

Tudor Ciuhodaru Este oficial! Ora exactă în neurochirurgie se dă acum la Iaşi. Toţi pacienţii vor putea beneficia de noua aparatură ultraperformantă de la Spitalul Clinic de Urgenţă "prof. dr. Nicolae Oblu." Se poate face medicină de înaltă performanţă şi la noi. În câteva cuvinte, sunt 5 lucruri esenţiale: 1. Centrul Regional de Neuroexcelenţă la Spitalul Clinic de Urgenţă "Nicolae Oblu" Niciun pacient nu va mai fi nevoit să plece în străinătate pentru a fi tratat aşa cum se cuvine. Va fi primul spital din România care va oferi noua facilitate medicală tuturor pacienţilor din Iaşi, din Moldova. Centrul de Neuroexcelenţă, unic în România, va funcţiona la Spitalul Clinic de Urgenţă "Nicolae Oblu" din Iaşi. Se poate face medicină de înaltă performanţă şi la noi. Centrul Regional de Neuroexcelenţă: 2. Vă reamintesc că, din 2017, Iaşiul are şi cea mai modernă sală de operaţii în domeniul neurochirurgiei şi chirurgiei spinale din Sud-Estul Europei. 3. Concret, medicii din spitalul nostru pot folosi acum în toate intervenţiile chirurgicale acest bloc operator inaugurat anul trecut la Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi, care dispune de: 4. Dotarea unităţii medicale cu un astfel de sistem de ultimă generaţie reprezintă încă un pas în demersul unei întregi echipe de transformare a Spitalului de Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi într-un centru de referinţă pentru urgenţele neurologice şi neurochirurgicale, şi nu numai, precum şi de pregătire în domeniul medical. 5. Reţineţi! 1. Avem acum în Iaşi cea mai performantă aparatură şi cei mai buni specialişti, alături de Centrul de Neurochirurgie de la Viena. 2. Cu ajutorul sistemului imagistic O-Arm2, pot fi operaţi pacienţii cu traumatisme, infecţii ale vertebrelor şi discurilor sau tumori ale coloanei. 3. Operaţiile sunt efectuate în condiţii de maximă siguranţă, atât pentru pacient, cât şi pentru echipa medicală. 4. Costul pentru achiziţionarea aparaturii, de un milion de euro, a fost suportat în mod egal de Spitalul Clinic de Urgenţă "prof. Dr. N. Oblu" şi de Consiliul Judeţean. 5. 80 de medici din România şi din străinătate au testat deja această aparatură. 6. Spitalul devine astfel un centru de pregătire europeană în această tehnologie. 7. Pentru binele tuturor pacienţilor din Iaşi şi din România, vreau ca aceste demersuri reuşite să nu se oprească aici!

Cornel-Mircea Sămărtinean "Accesarea fondurilor europene, «gura de oxigen» a României" Accesarea de fonduri europene utilizând mecanismele naţionale este şansa dezvoltării României, prin investiţii consistente în toate sectoarele importante. Constatăm că superbirocratizarea, hăţişul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum şi schimbarea regulilor în timpul jocului sunt câteva dintre cauzele care au determinat ca până acum România să nu fie performantă în acest domeniu. Avertismentul transmis de Comisarul european pentru dezvoltare regională, doamna Corina Creţu, ar trebui să trezească la realitate Guvernul Dăncilă. România este un stat membru net beneficiar de fonduri europene, acest status fiind în totală contradicţie cu nonmăsurile Guvernului Dăncilă în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Ajungem din nou la o situaţie paradoxală în care, deşi dispunem de sume enorme din bugetul Uniunii Europene, cu care se pot realiza investiţii şi se pot diminua decalajele faţă de celelalte state membre, fondurile rămân neatinse, iar problemele din ce în ce mai acute. Fondurile europene trebuie să constituie "gura de oxigen" pentru România. Consider sfidătoare lipsa de acţiune a Guvernului României care nu a luat nicio măsură privind absorbţia redusă a fondurilor europene, fiind în continuare surd şi mut faţă de observaţiile primite de la Bruxelles. Guvernul Dăncilă plasează România pe o poziţie ruşinoasă la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Este alarmant faptul că pentru perioada 2014-2020, volumul total al cererilor de plată intermediare primit de Comisia Europeană până la acest moment este de doar 4,4% din resursele de coeziune. În anul 2017, România a fost ultima ţară în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene în cadrul Planului Juncker, în condiţiile în care anul trecut existau peste 350 de miliarde de euro care puteau să fie cheltuiţi pentru diverse proiecte de infrastructură. De mai bine de un an şi jumătate, Guvernul Dăncilă nu a fost în stare să transmită la Bruxelles proiecte de infrastructură care să poată fi finanţate din fonduri europene, punând astfel România în situaţia de a-i fi dezangajate o serie de fonduri. Deşi există deschidere totală de la Bruxelles pentru ca ţara noastră să fie sprijinită în proiecte care să ne dezvolte şi să ne interconecteze cu Europa, actuala guvernare se complace în neputinţă şi ignoră cu desăvârşire mâna de ajutor întinsă în repetate rânduri de Comisia Europeană. După aproape 11 ani, ca stat membru al Uniunii Europene şi cu o preşedinţie semestrială a Consiliului UE în anul 2019, România se va afla în situaţia ruşinoasă de a gestiona dosare cruciale de la nivel european din calitatea de corigenţi la multe capitole, dintre care, cel mai important, absorbţia fondurilor europene. România are urgent nevoie de un nou model de dezvoltare, în care accentul să fie pus pe proiecte şi investiţii reale care să susţină producţia internă, ducând la atingerea nivelului de performanţă al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Dacă vrem cu adevărat ca economia României să se salveze şi să beneficieze de pe urma fondurilor europene, este nevoie de disciplină, de performanţă profesională, de stoparea risipei, de investiţii care aduc plusvaloare, iar toate acestea ne vor permite să demarăm spre o responsabilitate românească atât de necesară României în toate domeniile. Realitatea ne demonstrează însă că până acum ne confruntăm cu un eşec de proporţii al Guvernului Dăncilă, în procesul de absorbţie al fondurilor Uniunii Europene, un eşec de care această guvernare este în totalitate responsabilă, pe care trebuie să şi-l asume şi pe care trebuie să îl deconteze.

Corneliu Olar "Ce alegeţi între oaie, berbec sau ministru?" Domnul Daea pare că a eşuat în toate politicile pe care le-a prezentat până acum. Unii spun că ceasurile rele se ţin scai de Domnia Sa. Eu aş spune că incompetenţa a ieşit în sfârşit la suprafaţă, iar minciunile încep să-l ajungă din urmă, una câte una. Domnul Daea a promis că va iriga milioane de hectare de teren agricol, că va duce apa până la tarlaua fermierului şi că i-o va da şi gratis. Promisiunea s-a dezumflat la ceva sute de mii de hectare, pentru ca în final să nu fie irigate decât câteva mii de hectare în plus în aproape doi ani, şi nu pe gratis, ci pe bani. A promis că va dezvolta sectorul creşterii porcilor. Ce-i drept, chiar a demarat unele programe de sprijin, însă, în acelaşi timp, a uitat să apere producătorii de epidemia pestei porcine. Astfel, după ce s-au cheltuit milioane de euro pentru sectorul suinelor, pentru dezvoltarea de rase superioare, pentru mai mulţi purcei de reproducţie, în loc să avem mai mulţi porci în România, avem mai puţini, deoarece Guvernul continuă să omoare porcii bolnavi, pentru că pesta porcină pare că nu mai poate să fie oprită şi se va extinde în toată ţara. I-a păcălit pe ciobani, spunând că oaia îi este cea mai dragă. A făcut şi o campanie pe această temă, denumită "Alege oaia". Ne ameţea pe toţi că va face milioane de şosete de lână sau plăpumi, că va exporta milioane de tone de lână şi că va echilibra balanţa comercială, prin exporturi mai mari de carne de oaie. Evident că nimic din toate acestea nu s-au întâmplat, ci, dimpotrivă, românii mănâncă mai mult carne din import, exporturile nu mai au acelaşi ritm, căci avem tot mai multe restricţii comerciale, iar lâna se macină nevalorificată. După ce a umilit şi oaia, acum şi-a bătut joc şi de berbec, căci ciobanii au ajuns să ceară permisiune şi avize pentru a înmulţi turmele. Mii de fermieri se gândesc să abandoneze creşterea animalelor, pentru că păşunile sunt tot mai puţine sau nu mai sunt deloc, pieţe de desfacere pentru carne, brânză şi lână nu sunt, iar Ministerul este tot mai puternic o piedică, şi nu un ajutor al fermierilor români. Domnule Daea, dacă ar fi să alegem între oaie, berbec şi ministru, fiţi convins că vom alege oaia şi berbecul, iar ministrului i-am sugera să se ducă acasă şi să lase în locul său un om competent!

Dănuţ Bica "Alianţa Vestului, o palmă dată de primarii PNL din patru mari oraşe, pe obrazul unei guvernări incompetente" Guvernele instalate şi conduse din umbră de Liviu Dragnea au eşuat pe linie, în încercarea de a crea românilor o viaţă bună. În condiţiile în care ţara a trecut în ultimii ani printr-o situaţie economică favorabilă, oamenii au aşteptat ca traiul lor de zi cu zi să se îmbunătăţească substanţial, ca provinciile României să fie legate prin autostrăzi şi căi ferate de mare viteză, drumurile pline de gropi să fie reabilitate, şcolile insalubre să fie modernizate şi igienizate, iar spitalele noi şi bine dotate să ia locul celor vechi, construite cu zeci de ani în urmă. Nimic din toate acestea nu s-a realizat, deşi bugetul naţional a crescut, iar în visteria Uniunii Europene zac în continuare nefolosite peste 30 de miliarde de euro destinate ţării noastre. Cea mai mare parte a lucrărilor publice care s-au realizat în România în ultimii doi ani au fost finanţate din bugetele locale. Parcă pentru a se răzbuna, anul acesta Guvernul a redus şi mai mult capacitatea investiţională a administraţiilor publice locale, confiscându-le banii economisiţi în anii trecuţi şi alocându-le de la bugetul central sume cu mult sub cele necesare. În această conjunctură, la începutul lunii octombrie, patru dintre cei mai performanţi primari din ţară, respectiv edilii municipiilor Arad, Cluj Napoca, Oradea şi Timişoara, au hotărât să înfiinţeze Patrulaterala Vestului. Patru primari ai unor mari oraşe din Transilvania şi Banat, nu întâmplător liberali, s-au săturat să mai stea la mila unui Guvern care şi-a dovedit pe deplin incompetenţa şi neputinţa în acţiunea de absorbire a fondurilor europene şi au decis să pună bazele unei colaborări speciale, prin care să obţină finanţări direct de la Bruxelles. Această Alianţă a Vestului îşi propune să fie un cadru pentru schimburi de idei şi de experienţe între cele patru administraţii locale, să iniţieze în comun proiecte majore de infrastructură, mai ales în domeniul construirii de autostrăzi, drumuri exprese sau rapide şi căi ferate de mare viteză, să conlucreze în domeniile: cultură, educaţie, sănătate, turism, sport şi securitate. Cei patru primari doresc să dea un exemplu naţional de cooperare pentru abordarea de proiecte mari, inaccesibile fiecăruia în parte. Nu am nicio îndoială că vor reuşi, pentru că deja au schimbat faţa oraşelor pe care le conduc, nu cu bani de la Guvern, ci prin forţe proprii şi cu finanţări obţinute de la Uniunea Europeană. Sunt deputat de Argeş şi nu pot să nu privesc cu invidie la performanţele deosebite pe care le au primarii PNL din Transilvania. Nu pot să nu fiu intrigat de faptul că în marile oraşe din Muntenia, Oltenia şi Moldova, conduse în principal de primari ai PSD, administraţiile publice locale nu sunt în stare să gestioneze performant nici măcar treburile curente ale comunităţilor. Mergeţi să vedeţi cum arată străzile, transportul în comun, şcolile şi spitalele în Arad, Cluj Napoca, Oradea sau Timişoara şi comparaţi-le cu felul în care arată acestea la Piteşti, Craiova, Târgovişte sau Constanţa. Tot despre România vorbim, tot despre primari români discutăm, însă nu poate să nu te izbească diferenţele dintre competenţa reală dovedită de primarii PNL din Transilvania şi amatorismul manifestat de edilii PSD ai oraşelor de la Sud şi Est de Carpaţi! Oare de ce nu se asociază şi aceştia din urmă, pentru a realiza mari proiecte în comun? Iar cei care încă se tem că ungurii ne-ar putea "fura" Ardealul, ar trebui să vadă cu ochii lor cum Guvernul împinge, prin toate acţiunile şi deciziile sale, Transilvania spre Vest, inclusiv prin refuzul de a construi autostrăzile Piteşti-Sibiu şi Iaşi-Târgu Mureş, în vreme ce menţine restul ţării în izolare. Alianţa PSD-ALDE a eşuat şi trebuie să plece acasă! A eşuat nu numai în misiunea de a genera o viaţă mai bună pentru populaţie, ci şi în acţiunea de modernizare a ţării. Alianţa Vestului, creată de primarii PNL, de cei mai performanţi primari din România, ne arată cât se poate de clar că viitorul acestui popor depinde de o reformă adevărată a administraţiei, de o descentralizare decizională şi financiară reală, nu doar declarativă. Acesta reprezentă unul dintre obiectivele majore pe care şi le propune să le implementeze viitoarea guvernare PNL.

Adrian-Octavian Dohotaru "CEDO decide că poliţia intervine brutal în Pata Rât" Într-un comunicat de presă, lansat ieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CEDO, arată că poliţia a folosit forţă excesivă şi nejustificată într-o intervenţie în Pata Rât. Pe 5 noiembrie 2005, poliţia judeţeană, IPJ Cluj, a arestat doi suspecţi de furt din comunitatea din Pata Rât. Trei zile mai târziu, IPJ Cluj a organizat o nouă intervenţie în Pata Rât, a evacuat oameni cu forţa, iar apoi le-a dat foc la case. Victimele abuzului au dat în judecată poliţiştii şi jandarmii implicaţi în intervenţie, acuzându-i de violenţă verbală, asalt, ameninţare şi distrugere prin ardere. După ce instanţele de judecată din România au respins cazul, CEDO a decis că intervenţia poliţiei a fost abuzivă şi violentă, două persoane fiind lovite şi agresate de poliţişti. Totodată, CEDO notează că statul român nu a făcut eforturi suficiente pentru a investiga în ce măsură poliţiştii au acţionat în baza unor înclinaţii rasiste. România va trebui să plătească 14.800 euro pentru două dintre cele trei persoane parte din proces. A durat 13 ani pentru ca acest caz să fie soluţionat. Din nefericire, violenţe de acest fel nu reprezintă o excepţie. Viaţa în ghetouri precum Pata Rât este constant afectată de abuzuri de putere din partea autorităţilor. Am făcut un prim pas pentru îmbunătăţirea situaţiei, prin depunerea unei iniţiative legislative privind locuirea informală. Este însă nevoie de măsuri mult mai puternice. Administraţia Boc, responsabilă pentru creşterea ghetoului, trebuie să desfiinţeze ghetoul de la Pata Rât. Pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de locuinţe sociale şi de criterii de alocare lipsite de discriminare, dar şi de o administraţie care nu tolerează rasismul sub nicio formă.

Dumitru Oprea "Românii îşi doresc calea europeană" Săptămâna trecută, am asistat la o adevărată premieră pentru Uniunea Europeană, Comisarul pentru dezvoltare, Corina Creţu, a lansat acuzaţii fără precedent la adresa Guvernului României, privind lipsa de interes pentru atragerea fondurilor de dezvoltare a infrastructurii şi inacceptabilele insulte la adresa Europei. Acest comportament se manifestă de când coaliţia PSD-ALDE a preluat guvernarea, care urmăreşte decuplarea proiectelor mari de investiţii de la mecanismele europene de finanţare. Fondul Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii este planul gândit din umbra Guvernului, pentru ca interesele personale şi de partid să fie satisfăcute fără frica vreunui raport cerut de inspectorii OLAF. La fel de evident este şi faptul că tot ce îi interesează pe mai marii PSD-işti sunt banii sub formă de comisioane oneroase, însă două lucruri le mai stau în cale - Uniunea Europeană şi procurorii anticorupţie. Iată care este adevăratul sens al tuturor mişcărilor, din ultimii aproape doi ani, realizate de guvernarea PSD-ALDE. Jaful la scară largă şi, dacă se poate, legalizat, prin amuţirea justiţiei independente, este marele plan al acestei guvernări. Spolierea românilor şi hoţia legală la drumul mare îi animă tot mai mult pe cei din PSD, în ciuda faptului că acţiunile lor condamnă la sărăcie multe generaţii de români. Din fericire, cetăţenii noştri şi-au dat seama despre ce se află cu adevărat în spatele Programului de guvernare propus de actuala putere. A întoarce România din drumul democraţiei nu mai este posibil. Sentimentul pro Europa şi NATO al majorităţii populaţiei ţării noastre se dovedeşte a fi de-a dreptul salvator. În peisajul iliberal central şi est-european, România se poate dovedi un contraexemplu, un stat care să îmbrăţişeze şi mai puternic valorile democraţiei, în ciuda unui context internaţional complicat. Acum, în anul Centenar, naţiunea dovedeşte că îşi poate păstra ţara în marea familie europeană.

Eugen Tomac "Anul Centenar a fost ratat" Am fost, la sfârşitul săptămânii trecute, la Iaşi, acolo unde a fost inaugurată Statuia Regelui Ferdinand. Este prima statuie din România a Regelui Întregitor, după ce, în perioada interbelică, singura existentă, la Oradea, a fost topită de comunişti. Mă bucur enorm că municipalitatea Iaşiului a reuşit să inaugureze, în anul Centenar, această statuie simbol. De peste 20 de ani, aştept acest gest în onoarea celui care a fost Rege al României întregi. Nu pot să nu remarc, însă, întârzierea. Suntem mereu cu mult prea mulţi paşi în spate. A mai rămas foarte puţin din acest an de o importanţă covârşitoare pentru România şi români - Centenarul Marii Uniri - şi nu s-a reuşit nimic. În loc să fi fost prilej de amintire şi cinstire a eroilor şi a făuritorilor celui mai de preţ vis al românilor, anul 2018, cel care marchează un secol de la Unire, este unul ratat, un an în care am avut parte doar de dispreţ, iresponsabilitate şi, mai ales, incapacitatea unei guvernări de a înţelege importanţa acestui moment istoric unic. Nicicând nu vom mai trăi ce am fi putut trăi anul acesta. Majoritatea toxică PSD-ALDE a îngropat definitiv şi irevocabil Centenarul. Revoltător! Am făcut, încă din 2017, numeroase apeluri la mobilizarea şi implicarea întregii societăţi româneşti, pentru celebrarea măreţului act istoric. Executivul PSD-ALDE a dat dovadă însă de ignoranţă totală faţă de românii din ţară şi din afară. Într-un dispreţ fără margini, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cel responsabil pentru organizarea Centenarului, derulează evenimentele dedicate acestei sărbători într-o neînţeleasă lipsă de transparenţă şi de comunicare cu societatea. Am adresat, în calitate de deputat, încă din luna martie, mai multe interpelări legate de evenimentele dedicate Centenarului. Nu am primit niciun răspuns. Vorbim fie despre o încălcare gravă a comunicării între instituţii, în termenele legale prevăzute, fie există motive pentru a ascunde felul în care sunt cheltuiţi banii destinaţi manifestărilor prilejuite de Centenar. Într-o interpelare adresată ministrului culturii, George Ivaşcu, în data de 21 martie, solicitam informaţii publice legate de criteriile care au stat la baza selectării proiectelor care au primit bani pentru organizarea unor evenimente dedicate celor 100 de ani de la Marea Unire, precum şi calendarul evenimentelor. Din nou, tăcere, complice cu unele adevăruri care stau ascunse în sertarele din luxoasa clădire de pe malul Dâmboviţei. Există un mare mister legat de modul în care au fost selectate proiectele Centenarului, iar lipsa prezentării criteriilor de selecţie creează suspiciuni în privinţa resurselor alocate. Într-o altă întrebare adresată ministrului George Ivaşcu, pe 16 mai 2018, am cerut detalii referitoare la situaţia proiectului "Muzeul Virtual al Unirii", care trebuia să fie funcţional din luna aprilie. Nici astăzi nu am primit răspunsul. Nici astăzi nu se ştie nimic de soarta Muzeului. De altfel, mai toate propunerile de finanţare sunt în mare întârziere. Bani sunt. Bugetul pentru Centenar a fost votat de la începutul anului, dar incapacitatea managerială şi iresponsabilitatea fără margini a guvernanţilor ne-au adus în acest punct, în care nu putem decât să constatăm cu mâhnire şi revoltă că anul Centenar a fost ratat, cu bună ştiinţă şi cu rea-credinţă. Demisia, domnule Ministru Ivaşcu! Plecaţi şi recunoaşteţi că sunteţi cel mai slab ministru al culturii din istoria acestei ţări!

Florica Cherecheş "Lipsa viziunii generează haos în educaţie" Aproape săptămânal, Ministerul Educaţiei Naţionale transmite informaţii contradictorii, ia decizii pripite, fără evaluarea impactului, ţinând dascălii, părinţii şi elevii într-o constantă stare de confuzie, iar schimbările semestriale de ministru, au un efect dezastruos în asigurarea continuităţii măsurilor luate. Săptămâna trecută, aflam de un ordin de ministru, prin care cerea eliminarea a 4.000 de posturi din învăţământ şi care începuse deja să fie pus în aplicare de Inspectoratele Şcolare Judeţene. După reacţia opoziţiei liberale şi a sindicatelor din învăţământ, noul ministru interimar dă un nou ordin, care anulează decizia iniţială. A doua zi, nu numai că nu mai pleacă 4.000 de cadre didactice din sistem, dar premierul anunţă angajarea a 1.300 de noi profesori. Acum câteva zile, ni se aduceau la cunoştinţă prevederile noului Cod de etică al cadrelor didactice, conform căruia profesorilor nu le mai este permis să ofere meditaţii contra cost propriilor elevi de la clasă, pe motiv că, în acest mod, părinţii plătesc pentru o notă mai bună acordată copilului lor. Această decizie anulează şi Programul "After School", atât de necesar elevilor şi părinţilor. Aceştia insistă acum pentru revenirea la acest program, pentru că nu au soluţii pentru copiii lor, care nu pot fi lăsaţi nesupravegheaţi la această vârstă. Tot în această perioadă, părinţii preşcolarilor află cu stupoare că activităţile opţionale, desfăşurate de profesori specializaţi la grădiniţe, sunt anulate pe o perioadă nedeterminată, fără a primi vreo explicaţie, cu toate că sunt dispuşi să plătească suplimentar pentru aceste activităţi, iar copiii lor suferă din cauza aceasta. Reforma fiscală, care a bulversat întreg sistemul bugetar din România, a reuşit să producă haos şi în educaţie. Măsurile fiscale, care au intrat în vigoare din luna ianuarie, au creat situaţii aberante, în care cadrele didactice au fost plătite mai prost decât secretarele sau şoferii. Cu doar 3% din PIB, adică jumătate din ceea ce prevede Legea educaţiei naţionale, bugetul alocat educaţiei este complet nesatisfăcător pentru nevoile unui sistem care se chinuie să supravieţuiască. Drept consecinţă, inspectoratele dau periodic mesaje directorilor că banii sunt pe terminate, iar aceştia trebuie să vină cu soluţii pentru reducerea cheltuielilor şi a personalului, deşi există deja un deficit în acest sens. Aceste decizii controversate caracterizează Ministerul Educaţiei Naţionale, care nu se consultă cu părinţii, cu elevii şi cu dascălii, în ceea ce priveşte strategia pentru viitor, şi care au efecte grave asupra beneficiarilor sistemului de învăţământ. Comasările de clase şi de şcoli, mai ales în mediul rural, care se confruntă şi cu o infrastructură precară şi un deficit de personal de calitate, sunt de asemenea probleme care derivă din subfinanţarea cronică a învăţământului. Costul standard necesită şi el o revizuire, pentru că nu acoperă cheltuielile, în condiţiile în care nu este nici măcar corelat la creşterile salariale. Ar fi multe de spus, dar concluzia este clară - Partidul Social Democrat nu are o viziune pe termen lung asupra educaţiei în România, nu are soluţii clare, viabile şi bine definite şi asta generează haos şi confuzie. Schimbările dese de miniştri şi lipsa lor de responsabilitate îi bulversează pe profesori, pe elevi şi pe părinţi, având consecinţe dezastruoase asupra calităţii actului educaţional. Solicit Guvernului, respectiv Ministerului Educaţiei Naţionale, să renunţe la aceste experimente şi să propună strategii predictibile, compatibile cu nevoile familiilor şi corelate cu cererea pieţei muncii, care să aibă elevii în centrul preocupărilor lor, pentru ca exodul tinerilor spre Occident să se reducă sau chiar să se oprească. România nu-şi poate permite să piardă în continuare 600 de cetăţeni zilnic!

Florin-Claudiu Roman "Solicit oprirea distrugerii învăţământului de calitate în judeţul Alba!" Am semnalat în nenumărate rânduri faptul că, în ultima vreme, în judeţul Alba, sunt din ce în ce mai multe probleme în sistemul de învăţământ, cauzate de lipsa de coerenţă şi profesionalism a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale în acest judeţ. Astfel, ca deputat liberal de Alba, am arătat faptul că nu este în regulă ce se întâmplă în privinţa desfiinţării haotice a şcolilor şi grădiniţelor din judeţul pe care-l reprezint în Parlamentul României, dar nici comasarea în bătaie de joc, fără logică, a unor clase! De asemenea, noi, cei din PNL, am atras atenţia asupra existenţei unui Ordin de ministru, cu privire la desfiinţarea a peste 4.000 de posturi didactice şi nedidactice şi am reuşit oprirea acestuia! De data aceasta, semnalez din Parlamentul României faptul că Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba a emis un ordin prin care a descalificat un prestigios liceu din oraşul Cugir, şi anume, Colegiul Naţional "David Prodan", căruia i-a revocat titlul de "Colegiu Naţional". Este foarte important de precizat faptul că acest liceu are o vechime de 63 de ani şi a primit acest titlu de "Colegiu Naţional" în urmă cu 19 ani. Cu alte cuvinte, timp de foarte mulţi ani, acest liceu a demonstrat că promovează un învăţământ de calitate, având rezultate incontestabile, iar acum, în urma schimbării criteriilor, de actuala putere PSD-ALDE, unul dintre cele mai vechi şi mai bune licee din judeţul Alba este retrogradat "pentru că pot" unii de la inspectorat! Cum de s-a ajuns până aici, astfel încât un liceu prestigios, cu o asemenea vechime, să fie evaluat în funcţie de nişte criterii aberante, stabilite doar pentru ultimii trei ani?! Cum este posibil ca tot ce este bun şi funcţional să fie condamnat la distrugere, prin asemenea decizii superficiale?! Învăţământul de calitate trebuie încurajat, promovat şi susţinut, domnilor colegi din PSD-ALDE! În condiţiile în care ne pleacă aproape toţi tinerii din ţară, oare cum îi mai putem ţine pe aceştia acasă, dacă educaţia este distrusă pas cu pas, prin tot felul de tertipuri comuniste ale puterii actuale şi controlată prin unele judeţe de o serie de semianalfabeţi, care nu au nicio legătură cu deontologia şi profesionalismul?! Poate n-aţi aflat, dar pe aceştia îi mai putem ţine acasa doar promovând şi în România un învăţământ de calitate care să le asigure un viitor!

Mihăiţă Găină "Fonduri de 70 de milioane de euro pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale" PSD le oferă românilor întreprinzători o nouă oportunitate de finanţare, prin înfiinţarea de întreprinderi sociale. Finanţările nerambursabile, care vor fi acordate, pot ajunge şi până la 100.000 de euro pentru fiecare întreprindere socială lansată. Această nouă strategie, care face parte din Programul Operaţional Capital Uman, are în vedere şi integrarea pe piaţa forţei de muncă a persoanelor din grupurile vulnerabile, prin înfiinţarea de întreprinderi sociale. Întreprinderile sociale sunt independente de sectorul public şi vor servi interesului general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale, nepatrimoniale ale membrilor, prin producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări. Aceste întreprinderi, care vor fi atestate ca fiind sociale, vor contribui la dezvoltarea comunităţilor locale, inclusiv prin implicarea unor persoane aparţinând unor grupuri vulnerabile, în activităţi cu caracter social şi economic. Altfel spus, se vor putea organiza în cooperative de credit, asociaţii şi fundaţii, case de ajutor reciproc ale salariaţilor, case de ajutor reciproc ale pensionarilor sau societăţi agricole. Oricine se implică în comunitate, în diferite cauze sociale, poate opta să creeze întreprinderi sociale, urmând să beneficieze de fonduri consistente de la Uniunea Europeană şi de la Guvernul României. Ministerul Fondurilor Europene a lansat o sesiune de finanţare, prin care oferă 70 de milioane de euro organizaţiilor care doresc să susţină crearea de întreprinderi sociale în România. Ţin să subliniez, pentru buna informare a celor interesaţi, că aceştia pot depune cererile lor de finanţare până în data de 27 noiembrie 2018. De asemenea, important este şi faptul că fiecare întreprindere socială care va primi subvenţie va trebui să angajeze, cel târziu la 3 luni de la semnarea contractului de subvenţie, minimum două persoane. Cu cât numărul de locuri de muncă create este mai mare, cu atât creşte subvenţia primită, putând să atingă şi plafonul de 100.000 de euro pentru minimum 5 locuri de muncă nou create. Prin această nouă măsură, PSD dovedeşte nu doar că implementează cu succes Programul de guvernare, ci chiar îi conferă plus valoare, prin diverse decizii inovatoare.

Găvrilă Ghilea "Iresponsabilitatea complice a autorităţilor statului" De câteva zile, la nivel naţional, se desfăşoară un amplu exerciţiu de simulare a intervenţiei instituţiilor abilitate şi autorităţilor publice în cazul producerii unui cutremur major, iar bilanţul provizoriu al acestui posibil sinistru atinge deja dimensiuni apocaliptice. Conform scenariului acestei aplicaţii, seismul simulat a avut magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 140 km, în zona Vrancea, iar ca urmare a propagării undei sale de şoc pe direcţia sud-vest, Bucureşti - Alexandria - Sofia, respectiv nord-est, Iaşi-Chişinău, s-a soldat cu distrugerea şi avarierea a numeroase clădiri ale administraţiei publice centrale şi locale, unităţi medicale, clădiri de locuit, obiective sociale, precum şi a infrastructurii de transport şi furnizare de utilităţi. Un prim bilanţ realizat de autorităţi, la 12 ore după producerea cataclismului, indică 450 de persoane decedate, peste 1.700 persoane rănite, mai mult de 3.200 persoane dispărute, numărul sinistraţilor apropiindu-se de 30.000. Numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa a crescut, însă, de peste cinci ori, la 24 de ore de la înregistrarea seismului, în timp ce numărul răniţilor şi al persoanelor dispărute practic se dublează, iar cel al cetăţenilor afectaţi trece de 130.000. Potrivit informaţiilor diseminate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cel mai distructiv cutremur de până acum de pe teritoriul României, înregistrat la 4 martie 1977, cu o magnitudine similară celui simulat în prezent, s-a soldat cu 1.578 de persoane decedate, dintre care 90% în Bucureşti, respectiv 11.321 persoane rănite, prăbuşirea sau avarierea gravă a 32.897 de locuinţe şi afectarea a 763 de unităţi industriale. Aceeaşi sursă citează un raport al Băncii Mondiale, realizat în anul 1978, care indică pagube economice totale în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% numai în Bucureşti. În condiţiile în care, conform expertizelor realizate, Capitala are şi în prezent 113 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, însumând 3.400 de apartamente, respectiv 291 de clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic, însumând alte 7.705 de apartamente, bilanţul tragic al cutremurului din 1977 poate fi oricând reeditat şi chiar depăşit în cazul unui sinistru similar. Cele doar 20 de imobile consolidate în ultimii ani nu însumează decât 518 apartamente, adică mai puţin de 5% din numărul celor care, în ipoteza unui cutremur major, de magnitudinea celui din scenariul actual, vor îngropa sub moloz vieţile a mii de concetăţeni nevinovaţi, condamnaţi la moarte de iresponsabilitatea complice a autorităţilor statului.

Elena Hărătău "Aspecte importante ale Legii pensiilor" Cei care au muncit o viaţă întreagă au nevoie să fie răsplătiţi pe măsură, să fie sprijiniţi, apreciaţi, dar mai ales să li se ofere ocazia de a se putea descurca singuri. Cred că aşa face şi noua Lege a pensiilor. Proiectul a fost deja adoptat de Guvern, ceea ce arată, încă o dată, că reuşim să ne ducem mereu la capăt promisiunile din Programul de guvernare. Conform noii Legi a pensiilor, nicio pensie aflată în plată nu va scădea. Vor fi creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: în 2019 - 1.265 de lei, în 2020 - 1.775 de lei, în 2021 - 1.875 de lei. Iar din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Astfel, punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie. Pensia minimă se va calcula în raport cu salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Astfel, cei care au vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Conform legii, vor exista patru categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale. Vorbim, în primul rând, despre contributivitate, adică plata în funcţie de contribuţie. De asemenea, un alt principiu este cel al egalităţii. Asta înseamnă că pensionarii care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani. În plus, noua lege respectă şi solidaritatea socială, ceea ce înseamnă că generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor. Legea pensiilor aduce modificări importante. Prevede debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. În acest mod, ANAF va transmite Casei Naţionale de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. În plus, o altă noutate este dată de introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive, asimilate stagiului de cotizare. Noua Lege a pensiilor vine cu beneficii şi asupra celor care au muncit în condiţii speciale, aceasta pentru că se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale, dar sunt coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. Acest proiect de lege vine să elimine inechităţile din sistemul public de pensii, ceea ce înseamnă că persoanele care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, vor avea aceleaşi pensii. În plus, se elimină şi inechităţile din sistem dintre femeile şi bărbaţii care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal. Este aşadar un proiect care vine cu reguli clare şi la care s-a muncit foarte mult. Şi sper că, odată ce va fi aplicat, va avea efecte pozitive, devenind una dintre legile care va alunga o parte din grijile pe care şi le fac pensionarii pentru traiul de mâine.

Lucian-Ovidiu Heiuş "PSD Hunedoara umileşte valorile judeţului" Asistăm, în ultima perioadă, la un asalt constant şi extrem de agresiv al actualei puteri, îndreptat spre adevăratele valori ale României. Sunt agresate şi îndepărtate structuri incomode, persoane verticale care deranjează parcursul trasat de jalnicul Program de guvernare. Nu contează cine sau ce. Contează doar înlăturarea oricăror obstacole din calea pe care a pornit actuala şi efemera putere. La nivel judeţean, respectarea liniei de partid a devenit un mod de viaţă. Sunt daţi la o parte oameni valoroşi care, de-a lungul timpului, dincolo de barierele politicii, şi-au pus la dispoziţia comunităţii întreaga capacitate de muncă, pentru mai bine, mai frumos şi mai eficient. Au fost obligaţi să plece din administraţie oameni valoroşi pentru a fi înlocuiţi cu membrii PSD. Mai nou, Vladimir Brilinsky a fost obligat să plece din postul de administrator al Sarmizegetusei Regia, pentru a fi înlocuit cu preşedintele PSD Orăştioara de Sus. Ne întrebăm cum este posibil să dai cu piciorul unor astfel de oameni şi să nu faci totul pentru a-i reţine şi a-i folosi în beneficiul comunităţii? Aceşti oameni, care chiar au dorit să facă ceva, au demonstrat că perseverenţa şi curajul pot să mişte lucruri aparent înlemnite în nepăsare. Credem că este o inconştienţă crasă să te dispensezi de un om care şi-a dedicat întreaga viaţă cauzei cetăţilor dacice şi a reuşit să aducă Sarmizegetusa de la stadiul de junglă a nimănui, la statutul de parc istoric vizitabil în normalitate, un om care a devenit un brand nu numai al acelor locuri, dar şi unul de nivel naţional. "Maurul şi-a făcut datoria, maurul poate să moară!" - sună un dicton al literaturii universale. Aşa a spus conducerea judeţului şi pentru că nu puteau să înlăture un om al cărui nume este asociat de ani buni cu Sarmizegetusa, au aplicat un alt dicton, de data aceasta, neaoş românesc. Nu dori moartea subalternului, lucrează în aşa fel încât să şi-o dorească singur. Şi asta au făcut. A fost înlăturat un om valoros, pentru care spiritul de sacrificiu reprezenta un crez şi asta doar pentru a transforma, fără piedici, Sarmizegetusa, în celulă de partid. Dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs, să afli că un vicepreşedinte de consiliu judeţean poate să sancţioneze pe cineva pentru că, cităm, "dă like-uri la penelişti". Sancţionarea şi cu alte ocazii a opiniilor exprimate liber, într-o ţară liberă, reprezintă o mostră de infantilism care, credem că, ar trebui sancţionată. Chiar dacă ne măguleşte să primim like-uri de la oameni de talia lui Vladimir Brilinsky, conştienţi de gravitatea deciziilor luate, nu putem să dăm like actualei conduceri politice a judeţului nostru.

Georgeta-Carmen Holban "Susţinerea femeilor din mediul rural, o prioritate pentru statul român" Ziua internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la începutul acestei săptămâni, la nivel mondial, în data de 15 octombrie, pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate au un rol principal în producerea hranei. Între timp însă, la 23 de ani de când se omagiază această zi, evoluţiile societăţii globalizate au reliefat că femeile din zona rurală au mult mai multe probleme, atribuţii şi responsabilităţi decât cea minimalistă de a produce hrană. Dincolo de asigurarea productivităţii agricole, în România, încă nu se poate vorbi la modul real despre respectarea Directivelor referitoare la egalitatea de gen. Femeile de la ţară au mult mai multe roluri zilnice în afară de a dezvolta economia rurală. Ele au, de obicei, două locuri de muncă permanente, atât la serviciu, cât şi acasă, unde se ocupă de problemele gospodăreşti şi familiale, contribuind la sănătatea şi bunăstarea familiilor lor, dar şi la dezvoltarea comunităţilor locale. Este evident că viaţa femeilor din mediul rural este mult mai grea decât a doamnelor şi domnişoarelor din zona urbană, diferenţele fiind substanţiale. Reprezentantele sexului frumos din mediul rural suferă, din păcate, în mod disproporţionat, de sărăcie, şi se confruntă cu forme multiple de discriminare, violenţă şi nesiguranţă socială. De asemenea, femeile de la ţară se confruntă cu dificultăţi semnificative din punctul de vedere al lipsei apei curente şi canalizării, această situaţie fiind încă îngrijorătoare la nivel naţional, iar accesul la sănătate şi educaţie este departe de tendinţa europeană. În aceste condiţii, statului îi revine rolul de a scoate din izolare satele şi comunele noastre, mai ales din punctul de vedere ale serviciilor publice amintite, cele care lipsesc de regulă cel mai mult femeilor. Consider că în ultimul an şi jumătate, prin programele şi măsurile adoptate de Guvernul PSD, destinate susţinerii mediului rural, am făcut progrese însemnate din punctul de vedere al asigurării apei şi canalizării în localităţile noastre, iar o serie de alte proiecte referitoare la sănătate, educaţie şi infrastructură sunt în derulare. Sunt convinsă că Executivul PSD va dinamiza în următoarea perioadă, conform Programului de guvernare asumat şi respectat, măsurile de susţinere şi promovare pe piaţa muncii a femeilor din comunităţile rurale, o condiţie esenţială pentru dezvoltarea satului românesc, în situaţia dificilă în care ne aflăm, sub aspect demografic şi al plecării masive din ţară. Situaţia româncelor, şi îndeosebi a celor din zona rurală, este total diferită de cea a femeilor din ţările Uniunii Europene, iar din acest punct de vedere consider că avem nevoie de politici publice adecvate specificului românesc, astfel încât femeile să poată contribui determinant la perpetuarea şi la dezvoltarea satului românesc! Voi încuraja şi în continuare punerea în aplicare a prevederilor din Programul de guvernare al PSD, destinate susţinerii femeilor din mediul rural, care se referă la: susţinerea tinerelor mame, protejarea sănătăţii femeilor, asigurarea de locuri de muncă, dezvoltarea de mici afaceri, securitatea financiară pentru pensionare, preţuri mai mici la produsele pentru nou-născuţi, susţinerea copiilor din mediul rural cu părinţi plecaţi în străinătate şi, nu în ultimul rând, pedepsirea agresorilor în cazurile de violenţă în familie.

Florică Ică Calotă "Legea muntelui" Legea muntelui, adoptată în cursul lunii iulie a.c, vine să asigure un cadru legal, în vederea ocrotirii arealului geografic şi natural din zonele de munte. Zona montană a României constituie un teritoriu special de interes naţional economic şi social. Prin Legea muntelui nr. 197/2018 s-a aprobat Programul de încurajare a activităţilor din zona montană, pentru care se va aloca un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani, precum şi un program operaţional de consolidare a capacităţii administrative pe zona montană de 27 milioane lei. Norma juridică reglementează principiile şi modalităţile de dezvoltare şi protecţie a zonei montane, prin punerea în valoare a resurselor, pentru stabilizarea populaţiei şi creşterea puterii economice la nivel local şi naţional, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural montan, respectând principiile stabilite prin reglementările internaţionale privind dezvoltarea montană durabilă. Stabilirea unor acţiuni unitare la nivel central şi local în domeniul dezvoltării şi protecţiei zonelor montane din România se face în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 318/2003 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial şi a comitetelor judeţene pentru zona montană, cu modificările ulterioare. Legislaţia montană are ca scop valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi biodiversităţii, precum şi dezvoltarea de activităţi economice specifice acestei zone, prin punerea în aplicare a următoarelor: Principalele obiective ale politicii montane sunt: protecţia şi conservarea resurselor naturale, stabilizarea locuitorilor din zonele montane şi favorizarea instalării familiilor tinere în zona montană, păstrarea şi modernizarea activităţilor industriale şi artizanale tradiţionale, dezvoltarea activităţilor de turism şi agroturism, precum şi susţinerea programelor de dezvoltare durabilă a zonelor montane. Aceste noi programe vor contribui la dezvoltarea armonioasă a zonei montane, atât de importantă pentru poporul român.

Neculai Iftimie "Profesionalismul din Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi din ocoalele silvice private trebuie menţinut şi întărit!" Asigurarea stabilităţii activităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, regie de interes naţional, care administrează o suprafaţă de 3,2 milioane hectare, fond forestier proprietate publică a statului şi 1,2 milioane de hectare fond forestier aparţinând altor categorii de proprietari şi a ocoalelor silvice private, trebuie să fie o prioritate pentru orice politician al României, indiferent de culoarea politică. Regia Naţională a Pădurilor are un personal de circa 16.300 specialişti, din care 11.800 personal silvic, 42 de direcţii silvice judeţene şi 300 de ocoale silvice. Soarta personalului silvic din Romsilva şi din ocoalele silvice private este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic, act normativ depăşit, în acest moment, de realităţile domeniului. De aceea, modificarea actului normativ sus-menţionat trebuie urgentat, în sensul reducerii vârstei de pensionare, includerii locului de muncă în categoria condiţiilor speciale de muncă, asigurării unei salarizări decente şi introducerii obligativităţii pentru angajatori de a identifica şi recunoaşte bolile profesionale ale personalului silvic care îşi desfăşoară activitatea în teren, supus permanent vitregiilor naturii. Principalul argument în susţinerea solicitărilor sus-menţionate constă în faptul că în România se înregistrează astăzi cea mai scăzută speranţă de viaţă în silvicultură, 63 de ani. Totodată, este cunoscut faptul că activităţile în silvicultură presupun un efort fizic deosebit, în condiţii de teren accidentat, în condiţii atmosferice deosebite, în condiţii vătămătoare din partea factorilor biotici - atacuri de animale sălbatice, precum şi atacul agresorilor surprinşi de personalul silvic sustrăgând lemn -, care, de multe ori, pun viaţa silvicultorilor în pericol. În ultimii ani, s-au înregistrat sute de agresiuni soldate cu moartea a 4 pădurari şi rănirea a peste 650 de ingineri, tehnicieni silvici şi pădurari de infractorii surprinşi în pădure la furat. În aceste condiţii, politicienii din România trebuie să aibă grijă de silvicultorii care au o influenţă considerabilă asupra pădurii pe care o apără, o ocrotesc şi o iubesc ca pe proprii copii. Prima condiţie pentru a rezolva statutul personalului silvic este să admitem că acesta nu mai corespunde vremurilor actuale. În concluzie, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic reprezintă o urgenţă.

Claudiu-Augustin Ilişanu "De Ziua internaţională pentru reducerea dezastrelor naturale, 13 octombrie, să aducem în prim-planul opiniei publice necesitatea unei educaţii de prevenire a oricărui tip de dezastru natural şi să dăm dovadă de conştiinţă în toate acţiunile noastre pentru păstrarea echilibrului ecologic!" Sâmbătă, 13 octombrie, s-a celebrat Ziua internaţională pentru reducerea dezastrelor naturale. În anul 2001, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a votat sărbătorirea acestei zile la data de 13 octombrie, cu scopul de a preveni, dar şi de a acţiona corespunzător în caz de dezastre naturale. Organizaţia Naţiunilor Unite înţelege prin dezastru o gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, cauzând pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului, care nu pot fi refăcute cu uşurinţă de resursele acestuia. Dezastrele naturale se referă la evenimente meteorologice precum inundaţiile, cutremurele, alunecările de teren sau alte fenomene care pot duce la deteriorarea mediului înconjurător şi la afectarea vieţii umane. Statisticile arată că an de an costurile pricinuite de calamităţi sunt imense, iar numărul de persoane afectate este de zeci de milioane de oameni la nivel global. Zona europeană este şi ea destul de vulnerabilă la dezastre naturale. Schimbările de climă provoacă din ce în ce mai multe dezastre, soldate cu distrugeri de locuinţe omeneşti, de infrastructură şi, mai grav, cu pierderi de vieţi omeneşti. Încă din anul 2010, a intrat în atenţia Comisiei Europene posibilitatea dezvoltării unor strategii de prevenire şi asigurare împotriva catastrofelor naturale, punându-se accentul pe evaluarea unor potenţiale riscuri provocate de catastrofele naturale, precum şi pe acoperirea asigurării în Uniunea Europeană. În anul 2013, Comisia a elaborat o strategie pentru pregătirea împotriva dezastrelor naturale sau a celor provocate de om, promovând o serie de măsuri de imunizare la schimbările climatice, la nivelul UE, şi de adaptare în sectoare vulnerabile precum agricultura, pescuitul şi politica de coeziune. Dezastrele naturale au de foarte multe ori efecte transfrontaliere. Ţara noastră se află şi ea printre statele cu un risc destul de crescut la dezastre naturale. România are o strategie naţională privind schimbările climatice 2013-2020, care se referă la acţiuni de adaptare la nivel naţional, la susţinerea activităţilor de cercetare în domeniul schimbărilor climatice, la elaborarea şi implementarea unei campanii pentru creşterea conştientizării tuturor actorilor implicaţi, în special a populaţiei, şi monitorizarea procesului de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Toate aceste obiective sunt extrem de importante, dacă ne gândim că ţara noastră s-a confruntat de-a lungul timpului cu unele cutremure și inundații de proporţii. Să ne aducem aminte de cutremurul din 1977, soldat cu 11.300 de răniţi şi peste 35.000 de locuinţe prăbuşite. Având în vedere toate acestea, este de datoria noastră să contribuim la dezvoltarea unor strategii de educare a populaţiei cu privire la conduita de urmat în astfel de situaţii de urgenţă. În acest sens, începând cu data de 13 octombrie 2018, timp de 5 zile, a avut loc o simulare de intervenţie în caz de seism. Acţiunea este una dintre cele ample din cadrul Uniunii Europene, la ea participând mai multe state europene. Practic, acest exerciţiu ne permite să vedem cum se va realiza mobilizarea, care sunt deficienţele şi cum se pot minimiza sau chiar elimina acestea. Astfel de acţiuni sunt bine-venite, pentru că ele readuc în prim-planul opiniei publice faptul necesar al unei educaţii de prevenire şi de pregătire, pentru a face oricărui tip de dezastru natural. Mai mult, acestea ne fac conştienţi de importanţa naturii şi de faptul că trebuie să acţionăm cu conştiinţă în toate acţiunile noastre, pentru a contribui la protecţia mediului înconjurător, la păstrarea echilibrului ecologic şi la ameliorarea factorilor naturali şi totodată pentru a evita apariţia unor dezastre naturale.

Ioan Balan "Incompetenţa PSD-ALDE ne arde la buzunare - fără autostrăzi, fără spitale, fără şcoli din bani europeni" Pentru că nu a mai putut accepta minciunile şi incompetenţa vădită a Guvernelor lui Dragnea, Comisarul european pentru dezvoltare regională, doamna Corina Creţu, a răbufnit acum câteva zile şi a confirmat tot ceea ce susţin şi eu, ca parlamentar, de aproape 2 ani de zile, şi anume, incompetenţa miniştrilor lui Dragnea ne costă miliarde de euro. Peste 800 de milioane de euro din banii gratuiţi de la UE deja s-au pierdut deja, iar pentru alte miliarde de euro care ar putea fi aduse în România, Guvernul nici măcar nu a scris proiectele. Normal. Ei se luptă cu state paralele şi alte invenţii năstruşnice, iar problemele românilor sunt pe ultimul loc! "Nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac!" - a afirmat doamna Corina Creţu, spunând că şi Guvernul Dăncilă este la fel de incompetent ca şi Guvernele Tudose şi Grindeanu. Mai precis, Domnia Sa confirmă că sub guvernarea PSD-ALDE nici măcar proiecte nu s-au scris, nici cereri de finanţare nu s-au trimis la Bruxelles şi nu mai există nicio îndoială că România va pierde cel miliarde de euro din banii pe care îi are alocaţi. Cauza? Prostia ori incompetenţa Guvernului sau amândouă la un loc. În ceea ce priveşte cea mai mare durere a cetăţenilor din Moldova şi Bucovina, adică realizarea celor două autostrăzi, doamna Corina Creţu a mai spus un adevăr: "Pentru Târgu Mureş - Iaşi, în primul rând, este o prioritate a Comisiei Europene ... avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova... avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, dar nu avem proiecte". Aşadar, pentru autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni sau pentru autostrada Siret-Suceava-Bucureşti, există bani nerambursabili, însă avem dovada cea mai clară că Guvernul chiar nu vrea să facă aceste proiecte, pentru că nici proiectele nu le-a făcut. Pe de altă parte, pentru a ascunde falimentul guvernării, Liviu Dragnea păcăleşte populaţia că va construi autostrăzi, în parteneriat public-privat, adică din bani de la buget, după care va pune taxă pe autostrăzi. Cât de cinic, cât de arogant şi cât de rău-voitor poate să fie, să dea cu piciorul la miliarde de euro gratuiţi din care s-ar putea construi infrastructură şi să propună românilor să facă o chetă pentru acestea? Guvernul Dragnea 3 trebuie să plece imediat. Orice zi în plus cu Guvernele lui Dragnea ne aduce numai prejudicii. Domnul Valentin Popa a făcut un gest de minimă decenţă, dându-şi demisia de la conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale. Grav este că a lăsat soarta educaţiei chiar pe mâna doamnei Rovana Plumb, cea care se face vinovată pentru dezastrul total al absorbţiei fondurilor europene. Pe româneşte, educaţia a căzut din lac, în puţ. Afirmaţiile doamnei Corina Creţu sunt afirmaţiile Comisiei Europene. Din păcate, aşa este văzută România în trista epocă a guvernării PSD-ALDE, ca o ţară care îşi bate şi gazează cetăţenii care protestează faţă de Guvern şi ca o ţară săracă, al cărui guvern arogant şi incompetent dă cu piciorul banilor gratuiţi! Cred cu toată puterea că este momentul ca tot Guvernul să plece acasă. Este bine că şi în PSD se găsesc tot mai mulţi oameni de bună-credinţă, care nu mai rabdă falimentul în care împinge Dragnea întreaga ţară.

Costel Lupaşcu "Avem nevoie de sânge pentru transfuzii!" Lipsa sângelui pentru transfuzii a devenit o problemă gravă în cele mai multe spitale din România. Cei care doresc să doneze sânge sunt puţini, aproximativ 2% din populaţia României participând anual la astfel de acţiuni, în timp ce în Danemarca sau în Marea Britanie, procentul donatorilor trece de 9%. Media europeană în ceea ce priveşte donatorii de sânge este de 6%, de trei ori mai mare decât la noi, această proporţie plasându-ne la penultimul loc în Europa la numărul de donatori. Dintre toate ţările europene, doar Albania stă mai prost decât noi la numărul de donatori. Problemele nu se opresc însă aici. O altă problemă în acest domeniu o reprezintă lipsa unei bănci de sânge şi a unui registru naţional al donatorilor. România nu dispune de o bancă în care să depoziteze sângele pe termen mai lung, având în vedere că nevoie de sânge pentru transfuzii există în permanenţă. Aşa cum alte ţări deţin o bancă de sânge la care să apeleze în caz de calamităţi, România are nevoie şi ea de o astfel de bancă. O altă problemă o reprezintă lipsa de personal. Din păcate, puţinii români care-şi fac curaj să meargă la centrele de transfuzii sunt adeseori descurajaţi să mai facă acest gest, din cauza faptului că trebuie să stea la coadă la uşa centrelor de donare ore în şir. Deşi recoltarea în sine durează aproximativ 10 minute, iar măsurarea tensiunii arteriale, cântărirea şi completarea chestionarului alte 20 de minute, un donator de sânge poate sta la coadă câteva ore, şi asta din cauza personalului insuficient. Este datoria noastră să îmbunătăţim legislaţia, în vederea încurajării donării de sânge, şi este obligaţia Guvernului şi a autorităţilor locale să creeze condiţii decente pentru desfăşurarea acestui act, România având nevoie de sânge pentru transfuzii în vederea salvării vieţilor. În calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, consider că siguranţa pacienţilor este vitală pentru menţinerea şi dezvoltarea sistemului medical. Fără asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare fiecărui pacient, pericolele asociate răspândirii şi agravării bolilor depistate vor creşte semnificativ. De aceea, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune tuturor pacienţilor!

Silviu Nicu Macovei "Listele cu semnături, un semnal că vocea cetăţenilor este din ce în ce mai pregnantă" În ultimii ani, observăm semnale din ce în ce mai puternice că societatea românească se maturizează. Aderarea la Uniunea Europeană, tehnologia informaţiilor, dispozitivele inteligente şi viteza cu care circulă ştirile au contribuit la o dezvoltare extraordinară a spiritului civic şi comunitar al compatrioţilor noştri. Chiar dacă acest avantaj al vitezei de propagare a informaţiei este cu două tăişuri - fake-news, manipulare, superficialitate - în România, a dus la implicarea tot mai masivă a oamenilor în dinamica socială. Nu mă refer aici doar la proteste, deşi şi acestea sunt o modalitate de manifestare a democraţiei participative. Vorbesc mai ales despre strângerea de semnături, pentru a impune voinţa cetăţenilor în faţa politicienilor. Nu au trecut multe zile de la unul dintre cele mai importante procese ale democraţiei româneşti, referendumul pentru redefinirea familiei. Prezenţa foarte slabă la vot a fost un semnal în sine, însă ceea ce a contat foarte mult pentru consolidarea conştiinţei cetăţeneşti a românilor a fost procesul de strângere de semnături. Organizaţii nonguvernamentale au reuşit să obţină cu resurse proprii peste 3 milioane de semnături, practic trei milioane de voci ale românilor care şi-au manifestat direct, nemijlocit dorinţa. Indiferent de rezultatul acestui demers, semnăturile pentru o anumită temă, mai ales în număr atât de mare, reprezintă un câştig enorm pentru democraţie. Partidele politice au înţeles această maturizare a spiritului civic şi încep să apeleze tot mai mult la această formă de implicare a cetăţenilor, listele de semnături. Un partid parlamentar, de opoziţie, a strâns un milion de semnături pentru un anumit obiectiv. Multiple organizaţii civice strâng semnături pentru modificarea legislaţiei electorale. Toate aceste demersuri reprezintă o formă importantă de exprimare a opţiunii cetăţenilor pro sau contra unei teme de interes general. Ca reprezentant al alegătorilor din Iaşi, înţeleg pe deplin strângerea de semnături care a început săptămâna aceasta pentru autostrada A8 Iaşi -Târgu Mureş. Am susţinut încă de la început proiectul acestei vitale autostrăzi pentru întreaga regiune Nord-Est. Numărul mare de semnături din primele două zile arată o dorinţă crescândă în rândul românilor din nord-estul ţării de a vedea prioritizat acest proiect de infrastructură, iar Guvernul României trebuie să asculte cu maximă atenţie şi disponibilitate importanţa autostrăzii A8 pentru milioane de români. Nu doar ieşenii sunt revoltaţi atunci când privesc harta rutieră a României. Dintre toate regiunile ţării, doar nord-estul nu are nici măcar un kilometru de autostradă. Iar oamenii, cu acest spirit civic crescut, încep să îşi piardă răbdarea. Vocea lor trebuie ascultată!

Mihai Niţă "Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei" Sărăcia este starea dramatică care poate dezumaniza până şi cele mai puternice spirite, într-o lume în care populaţia umană a depăşit cifra de 7 miliarde, sărăcia şi războaiele au adus fiinţa umană în cele mai paradoxale ipostaze, în care firea omului, universală, a cunoscut extreme de neimaginat. Iar asta nu din cauză că planeta n-ar avea suficiente resurse de hrană şi nici pentru că n-ar mai fi loc pentru toţi locuitorii. În ţările civilizate se aruncă la gunoi cantităţi imense de hrană, în timp ce în alte zone ale globului milioane de oameni mor de inaniţie. La fiecare 5 secunde, un copil moare de foame. Peste un miliard de oameni se află acum în această stare. Alertată şi îngrijorată de această situaţie, care a căpătat cote periculoase, Adunarea Generală a ONU a decis, în 1992, ca data de 17 octombrie să fie instituită ca Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. Scopul acestei zile este să atragă atenţia asupra nevoii de a eradica sărăcia în toate ţările, mai ales în cele în curs de dezvoltare. Alegerea datei privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei a avut în vedere ziua de 17 octombrie a anului 1987, când, peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadero din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, a violenţei şi a foametei. Manifestanţii au declarat că sărăcia este o încălcare a drepturilor omului şi au afirmat necesitatea de a se aduna pentru a se asigura că aceste drepturi sunt respectate. Economiştii apreciază că o comunitate globală care poate aloca sute de miliarde pentru a redresa bănci, ar trebui să ofere măcar o fracţiune din acea sumă pentru lupta împotriva foamei. Ar fi o dovadă minimă de solidaritate umană, cu care suntem datori, în numele vieţii. În epoca vitezei şi a ciberneticii, când nu mai avem timp să reflectăm la problemele existenţiale fundamentale, cei cu burţile pline nu mai au timp, din păcate, să se gândească şi la cei care mor de foame. Ajutorarea celor peste un miliard de oameni care supravieţuiesc cu mai puţin de un dolar pe zi presupune nu numai măsuri sociale. Programele de care au nevoie aceste populaţii trebuie să includă planuri de creştere economică, politici macroeconomice de stabilizare, reforme structurale. Săracii lumii au potenţial de resurse diverse, mai ales resurse umane. În ritmul actualei evoluţii sociale, ar putea veni momentul în care va trebui să explicăm generaţiilor viitoare de ce le-am lăsat o planetă bolnavă. Aceste constatări nu sunt menite doar să ne îngrijoreze, ci să ne provoace la atitudine, la hotărâri care să determine gesturi concrete, din partea întregii lumi civilizate. Printre măsurile care necesită o preocupare urgentă din partea tuturor factorilor responsabili la nivel planetar, putem aduce în prim-plan modificarea instrumentelor legale privind accesul la resursele Terrei, precum şi restricţionarea exploatării necontrolate a unora dintre principalele resurse de hrană. Deşi pretindem a trăi într-o ţară civilizată, nici România, ţară cu un bogat potenţial în resurse naturale, inclusiv în resurse de hrană, nu exploatează judicios şi nici integral aceste bogăţii. România este situată pe locul 12, la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare, deşi are posibilitatea să hrănească peste 80 de milioane de locuitori. Este impardonabil să avem atâţia săraci într-o ţară atât de bogată. Pentru vremuri ca acestea, ar fi necesare două lucruri: cei bogaţi să afle cum trăiesc săracii, iar săracii să afle cum muncesc bogaţii. Asta zicea Romain Rolland, în urmă cu aproape un secol, dar adevărul a rămas valabil, ca dovadă că, până acum, oamenii nu s-au schimbat. Această schimbare este necesară, tot mai mult, iar ziua evocată aici este marcată ca o necesitate de a reflecta îndeajuns asupra rostului vieţii pe acest pământ, pe care-l dominăm în calitate de fiinţe superioare prin inteligenţă, cum ne place să ne considerăm.

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher "Actul de justiţie, în slujba cetăţeanului’’ Justiţia din România trebuie să fie garanţia respectării şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor, iar abuzurile şi imixtiunile în înfăptuirea actului de justiţie să nu mai fie tolerate sub nici o formă. Justiţia este un serviciu de interes public, esenţial în procesul de consolidare a statului de drept, şi ea trebuie să fie înfăptuită în slujba cetăţeanului, fiind garantul realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestuia. Independenţa justiţiei şi a judecătorilor nu reprezintă un scop în sine şi nici nu este suficientă pentru realizarea actului de justiţie în mod echitabil. Pentru ca actul de justiţie să fie echitabil, mai este nevoie şi de imparţialitate. O justiţie imparţială presupune două cerinţe: pe de o parte, activitatea de judecată trebuie să se înfăptuiască în mod obiectiv "în numele legii, ţinându-se seama de faptul că "nimeni nu este mai presus de lege", în acest caz principiul imparţialităţii justiţiei constituind un principiu al legalităţii care caracterizează statul de drept, iar pe de altă parte, principiul imparţialităţii presupune ca autorităţile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiţia să fie neutre, avându-se în vedere faptul că neutralitatea este un principiu esenţial al unei justiţii corecte. În justiţia română, au existat multe modalităţi de presiune şi control asupra magistraţilor, fiind deja binecunoscute efectele mediatizatelor protocoale, in cursul anumitor dosare, dar şi faptul că, pentru atingerea anumitor interese obscure, instituţii ale statului s-au erijat în organe de înfăptuire a justiţiei, în contextul în care aveau doar competenţa cercetării judiciare. Sunt de notorietate cazurile în care procurorii DNA realizau adevărate spectacole mediatice cu persoane încătuşate pe care puneau eticheta de "penal", înainte ca un complet de judecată să dea un verdict definitiv. De altfel, ştim cu toţii că în marea majoritate a acestor cazuri instanţele de judecată au pronunţat achitări sau au trimis cauzele la rejudecare, pentru lipsa de probe. Îngrijorător este faptul că aceste instituţii nu au acţionat niciodată în interesul dreptăţii pentru cetăţean sau în interesul aflării adevărului. Sunt cunoscute de altfel cazurile in care dosare penale au fost înfăptuite "la comandă", ba chiar au fost "plantate" sau contrafăcute probe care, în final, au dus la condamnări eronate, care au avut doar darul de a scoate din viaţa publică persoane care deranjau interesele anumitor grupuri de interese. Este timpul să stopăm acest mod de înfăptuire a justiţiei, să vedem unde ne aflăm, cine suntem şi ce perspectivă avem asupra noastră şi asupra lumii, să acceptăm că până azi au fost făcute destule greşeli, iar de azi înainte să facem o justiţie eficientă care să fie pusă în slujba cetăţeanului. Adoptarea celor trei legi care reglementează înfăptuirea actului de justiţie, coroborată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului pe tema Legilor justiţiei, ordonanţă dată în concordanţă cu recomandările Comisiei de la Veneţia, reprezintă o armonizare a prevederilor legislative, astfel încât aceasta să răspundă cât mai bine situaţiilor întâlnite în practică, pentru buna desfăşurare a actului de justiţie si pentru a asigura o mai bună funcţionare a sistemului de justiţie în interesul cetăţenilor. Nu trebuie să uităm nicio clipă că justiţia este şi trebuie să rămână un serviciu de interes public, un serviciu în slujba cetăţeanului şi un pilon al statului de drept.

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Coaliţia de guvernare condamnă generaţiile viitoare la sărăcie, prin lipsa investiţiilor în educaţie şi în sănătate" Fenomenul accelerat al globalizării obligă ţările să se adapteze, să inoveze, să devină interconectate. Strategiile pe care statele puternice le elaborează - comprehensive, durabile, reziliente - sunt documente programatice care sunt respectate ad litteram . România nu face excepţie de la regulă, cu specificaţia că în cazul nostru diferenţa dintre teorie şi practică este extrem de mare. Cea mai alarmantă veste vine de la Banca Mondială, care atrage atenţia că "România riscă să condamne generaţiile viitoare la sărăcie, dacă nu investeşte în educaţie şi sănătate. Nou-născuţii de astăzi vor avea productivitate de doar 60%". În ce se traduce acest lucru? Statul român riscă să devină unul necompetitiv pe termen lung, dacă nu creează cadre inteligente de investiţie în educaţie şi sănătate. În respectivul studiu se arată că "România s-a clasat pe locul 67 - în spatele vecinilor săi din UE - în noul Index al Capitalului Uman, HCI, lansat de Grupul Băncii Mondiale. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 pe o scară de la zero la 1, a fost în fruntea listei, în timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale UE. România a ajuns pe locul 67, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina - 50, Albania - 56 şi Georgia - 61. Scorul României, de 0,6, înseamnă că nou-născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% atunci când vor creşte, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată. Între anii 2012 şi 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60, "ceea ce este îngrijorător", spun experţii BM. Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de 5 ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani, precum şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere, adică acele probleme cronice cu care se confruntă România acum şi pe care guvernarea le ignoră în dauna problemelor "de partid". România nu face nimic în acest sens, promisiunile şi declaraţiile lipsite de conţinut ale celor care guvernează sunt singurele măsuri luate pentru eradicarea unor lucruri complicate.

Natalia-Elena Intotero "300 de etnici români, aşteptaţi la ediţia de iarnă a Taberelor «ARC»" Programul de Tabere "ARC", dedicat în acest an Centenarului Marii Uniri, continuă din 27 octombrie, pentru prima dată, şi cu o ediţie de iarnă. În această a doua etapă a programului, în centrele de agrement din judeţele Hunedoara şi Gorj sunt aşteptaţi 300 de etnici români. La ediţia de vară a acestui program, au participat 2.700 de tineri. De altfel, în 2018, numărul participanţilor a crescut cu 50% faţă de 2017, ajungând la 3.000 de copii şi tineri. Anul 2018 este cel în care "ARC" a ajuns la ediţia cu numărul zece, un an special, în care s-a dorit ca de acest program să beneficieze mai mulţi etnici români. De altfel, în cadrul ediţiei de vară a Programului "ARC" li s-a oferit participanţilor şansa de a spune ce înseamnă România pentru ei. Lucrările au fost incluse în Broşura "100 de eseuri pentru 100 de ani". Aceasta a fost lansată cu ocazia Zilei Limbii Române şi cuprinde eseurile a 100 de copii români născuţi în diaspora sau în comunităţile istorice, participanţi la Taberele "ARC-Centenar" din acest an. La concurs au participat 187 de copii, care au pus pe hârtie ce înseamnă pentru ei România şi Centenarul Marii Uniri. Câştigătorii au primit diplome, medalii, memory-stick-uri şi brăţări, toate personalizate, şi vor beneficia de locuri în tabăra "ARC", ediţia 2019. "ARC" este un proiect care depăşeşte graniţele ţării noastre şi care se adresează exclusiv, tânărului, copilului, elevului român de pretutindeni şi identităţii româneşti, o iniţiativă de o complexitate inedită care uneşte din toate colţurile lumii români dornici să-şi cunoască originea, ţara, valorile şi cultura care îi defineşte, indiferent de locul în care se află. Acest program îşi propune să creeze şi să păstreze legături între cetăţenii şi etnicii români din diferite ţări, să ofere cunoştinţe despre cultura şi civilizaţia românească, să promoveze valorile patrimoniului cultural românesc. El se adresează etnicilor români din afara graniţelor, respectiv, elevi, tineri, studenţi din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani - Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Republica Macedonia, Croaţia, precum şi românilor din diaspora de mobilitate, din ţări ca Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Marea Britanie, Grecia, Canada. "ARC" este parte a Programului de guvernare 2018 - 2020 şi face parte din Pilonul Educaţie «Nicolae Iorga», înscriindu-se în Planul anual de acţiuni proprii al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, un program care se desfăşoară de 10 ani şi care trebuie să continue. Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat pentru buna derulare a acestui proiect care reuneşte elevi, studenţi, tineri şi profesori români de pretutindeni, care, prin activităţi interactive, iau contact cu tradiţiile, cultura şi valorile româneşti!

Nicolae Neagu "Mediocraţia guvernează România. Până când? Până când li se permite!" De la 1 ianuarie 2019, România va prelua Preşedenţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Dintre măsurile de neimplicare, Guvernul Dăncilă şi majoritatea din jurul lui Liviu Dragnea mai vine cu o lege şmecherită. Aceasta este Ordonanţa de urgenţă pentru înfiinţarea Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei EURO. De ce acum şi de ce aşa? Simplu, pentru că astăzi există Comitetul Interministerial pentru trecerea la moneda euro, care este condus de: premier, ministrul finanţelor publice, guvernatorul BNR, conducători ai altor autorităţi şi instituţii publice şi reprezentanţi ai asociaţilor patronale şi sindicale. Acest comitet înfiinţat în mai 2011 a primit în decembrie 2016, prin H.G. nr. 931/2016 dată de Guvernul Cioloş, structura, organizarea şi principalele atribuţii, stabilindu-se atunci şi indicatorii criteriilor de convergenţă nominală, juridică şi reală pe care România trebuie să le îndeplinească conform Tratatului de la Maastricht, pentru a adera la moneda euro. Dar, ce să vezi? Comitetul condus "inteligent" de premierii PSD şi miniştrii de finanţe ai PSD, pe parcursul anilor 2017-2018, a reuşit contraperformanţa de a ne îndepărta de zona euro, deoarece, astăzi, dintre cele 5 criterii care trebuie îndeplinite pentru a adera la moneda euro, în cazul României, la ora actuală 4 criterii nu sunt îndeplinite. PIB raportat la locuitor, productivitatea muncii, stabilitatea preţurilor/inflaţiei, stabilitatea cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung sunt cele patru criterii care ne îndepărtează de zona euro. Şi atunci, majoritatea PSD-ALDE găseşte de cuviinţă să scoată din ecuaţia responsabilităţii pe premierul României doamna Vasilica-Viorica Dăncilă şi pe ministrul finanţelor publice, domnul Eugen Orlando Teodorovici. Prin această ordonanţă de urgenţă, se va înlocui Comitetul Interministerial condus de prim-ministrul României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, cu o comisie naţională, în care se vrea o culpabilizare colectivă cu o ţintă de aderare 2024, când vecinii noştri bulgari au intrat deja în monitorizarea Comisiei Europene pentru aderarea la moneda euro. Deci majoritatea PSD-ALDE o scoate pe doamna Dăncilă şi Guvernul său din sfera de responsabilitate, exact acum, înaintea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Nu era mai simplu să o înlocuiască pe doamna Dăncilă cu Guvern cu tot? Doar au mai schimbat doi premieri şi două guverne. Şi acest ultim premier, al acestei majorităţi cu întregul său Guvern, este de departe cel mai slab, mediocru şi nearticulat Guvern de la revoluţie încoace!

Nicolae Giugea "Topul vedetelor PSD-ALDE care fac rating la TV" Audienţa făcută la televizor de miniştrii PSD-ALDE a fost stabilită drept criteriu de evaluare pe care îl aplică Dragnea şi Dăncilă în evaluarea performanţelor Guvernului. Da, aţi auzit bine! Nu este o glumă. Ratingul pe care aceştia îl înregistrează atunci când spun baliverne prin studiouri de televiziune reprezintă elementul de măsurare a performanţei lor. Nu contează dacă aceştia au aplicat sau nu corespunzător măsurile asumate în Programul de guvernare, nu contează dacă şi-au bătut sau nu joc de economie, de educaţie, de sănătate, de lucrările de infrastructură, de fondurile europene, de angajaţi sau de pensionari, de imaginea României în străinătate. Conteză doar câţi telespectatori s-au uitat la ei sau câte like-uri au primit pe Facebook. Dacă s-ar dori o evaluare reală a performanţelor Guvernului Dragnea 3, atunci din cei 27 de miniştri şi sutele de secretari de stat strămutaţi din Teleorman, nu ar mai rămâne în funcţie decât portarul de la Guvern. Însă, dacă miniştrii vor fi evaluaţi după audienţe şi după like-uri, atunci rezultatele acestei evaluări ne vor surprinde din nou. Cu siguranţă, cea mai mare audienţă o face doamna Dăncilă. La viteza cu care Domnia Sa gafează, nici măcar mass-media nu ţine pasul. Din păcate, nu numai limba română este singura problemă a Domniei Sale, ci inadecvarea totală cu funcţia de prim-ministru. Cert este că nimeni nu o întrece pe doamna Dăncilă la audienţă, ori de câte ori iese în public sau deschide gura. Pe locul doi la audienţe va ieşi, evident, domnul Dănuţ Andruşcă. Din câte spun colegii Domniei Sale, nu poate nici să asculte, dar apoi să vorbească. Domnia Sa face audienţe teribile nu numai în mass-media, ci a devenit obiect de studiu pentru cercetători şi un tip de mustrare al profesorilor faţă de elevii care nu învaţă - "De ce nu învăţaţi? Vreţi să ajungeţi ca Andruşcă?" Locul trei este rezervat ministrului agriculturii, Petre Daea, care de mult timp vrea să ocupe primul loc şi are toate şansele. Trebuie să recunoaştem că niciun comediant din ultimii 28 de ani nu a reuşit să se facă de râs aşa cum a făcut-o Daea în ultimii doi ani. Domnul Daea joacă rolul clovnului, al fanfaronului, deşi piesa în care joacă, adică agricultura românească, trece prin cea mai gravă dramă din ultimii 40 de ani. În urma Domniei Sale, fermierii plâng, în loc să se bucure. Stă să urce pe podiumul premianţilor şi doamna Olguţa Vasilescu, care face audienţe numai prin manipularea speranţelor a milioane de români. I-a păcălit pe angajaţii din sectorul public, i-a umilit pe angajaţii din sectorul privat, iar acum se pregăteşte de un nou grup de victime - 5 milioane de pensionari care vor primi pensii mai mari, după anul 2022. Până atunci, Guvernul acoperă poate doar creşterea preţurilor şi spune că a mărit veniturile. Şirul diletanţilor este lung şi el vine completat de Lucian Şova, ministrul transporturilor, vinovat pentru dezastrul din infrastructură şi pierderea a sute de milioane de euro din fondurile europene. Vine cu viteză din urmă şi Tudorel Toader, despre care populaţia încă nu a înţeles ce funcţie îndeplineşte. Mulţi au fost surprinşi că Domnia Sa chiar este ministrul justiţiei, pentru că majoritatea îl vede ca fiind avocatul şi omul de bază al corupţilor cu funcţii înalte. Să ştiţi că la televiziuni audienţe fac şi maimuţele şi alte vietăţi, însă nu ne-am propus niciodată să le punem prim-miniştri sau miniştri. În fapt, marele adevăr pe care îl spune această falsă evaluare, este că liderilor PSD şi ALDE le pasă cât de bine reuşesc să păcălească populaţia cu televizorul şi nu care sunt rezultatele reale ale guvernării. Exemplul cel mai clar al incompetenţei Guvernelor Dragnea este constituirea Alianţei Vestului, fondată de 4 primari ai PNL, cei mai performanţi primari din România - Arad, Cluj, Oradea, Timişoara - care-şi propun să construiască ei ceea ce ar fi trebuit să facă Guvernul, adică autostrăzi, căi ferate, spitale şi şcoli. Banii vor veni de la Uniunea Europeană, pentru că Guvernul este incapabil să-i acceseze şi nici proiecte nu a făcut în acest sens. Întrebaţi-o pe doamna Corina Creţu şi vă va confirma. Dacă Dragnea vrea să o evalueze pe Dăncilă şi pe miniştri, atunci să se uite la primarii PNL şi să facă o comparaţie între cum guvernează aceştia la nivel local şi dezastrul condus de Dăncilă, Andruşcă, Şova, Olguţa, Toader şi toţi ceilalţi, la nivel naţional.

Laurenţiu Nistor "Noua Lege a pensiilor, o prioritate parlamentară" Adoptată ca proiect de Guvern, noua Lege a pensiilor va intra în dezbaterea Parlamentului şi va fi aprobată până la finalul acestei sesiuni parlamentare. Este o lege complexă, rezultat al unei ample dezbateri publice. Aceasta se va aplica etapizat, începând cu 2019 şi va intra în vigoare integral din 2021. Astfel, valoarea punctului de pensie va creşte la 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020 şi 1.875 de lei în 2021. Cel mai important este faptul că se vor elimina inechităţile şi nedreptăţile care au făcut ca persoane cu vechime egală, în aceleaşi condiţii de activitate şi pregătire profesională, să aibă pensii diferite, în funcţie de momentul când au ieşit la pensie. Noua Lege a pensiilor aduce o nouă formulă de calcul, bazată pe valoarea punctului de referinţă, VPR, care va avea ca rezultat creşterea consistentă a tuturor pensiilor, atât a celor actuale, care vor fi recalculate, cât şi a celor care vor ieşi la pensie de acum înainte. Practic, rezultatul va fi că, în 2021-2022, cele mai multe pensii se vor dubla, iar cele mai mici aproape se vor tripla. Acest proiect important poate fi susţinut financiar-bugetar, în pofida faptului că sunt necesare resurse suplimentare consistente, respectiv, peste 80 de miliarde de euro, aproximativ 17 miliarde de euro, în următorii patru ani, 2019-2022. Dar nu trebuie să uităm faptul că întotdeauna PSD şi-a respectat angajamentele. Aşadar, când s-a adoptat Legea salarizării şi s-au mărit salariile an de an, opoziţia, în frunte cu Iohannis nu conteneau să alarmeze oamenii că nu mai sunt bani. Şi au fost bani. De aceeaşi manieră, când s-a mărit succesiv valoarea punctului de pensie, de la 871 de lei în 2016, la 1.100 de lei acum, +26%, opoziţia a anunţat alarmist că se prăbuşeşte bugetul, că deficitul fondului de pensii se va agrava dramatic. Dar nu a fost aşa. În realitate au fost, sunt şi vor fi bani şi pentru pensii, şi pentru salarii, cât timp PSD va guverna România. Niciodată un Guvern PSD nu va ajunge în situaţia să taie salarii şi pensii, aşa cum a făcut Guvernul Boc. PSD are curajul să îşi asume proiecte curajoase, proiecte care vin în sprijinul românilor, cum sunt Legea salarizării sau Legea pensiilor. Pentru că acest partid a avut mereu grijă de oameni!

Nicu Niţă Declaraţia politică de astăzi se referă la Proiectul de Lege privind Programul de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului, care a fost aprobat în Parlamentul României. Situarea geografică a României la gurile de vărsare ale celui mai mare fluviu din Europa, precum şi multitudinea de ape interioare, de munte, colinare şi de şes au făcut ca, după agricultură, pescuitul să fie o ramură economică importantă, care a implicat în această activitate o însemnată parte a populaţiei autohtone. În baza acestui program, se pot realiza investiţii reprezentate de centre specializate de reproducere artificială a diferitelor specii de peşti folosiţi în acvacultură sau care urmează a fi introduse, investiţii pentru modernizarea centrelor existente de reproducere a peştilor, precum şi investiţii pentru achiziţionarea de utilaje şi echipamente. Sunt necesare facilităţi pentru creşterea calităţii produselor înainte de vânzarea acestora, pentru siguranţa şi debarcarea capturilor, modernizarea bărcilor în vederea creşterii siguranţei navigaţiei, promovarea produselor provenite din pescuitul în apele interioare. România recunoaşte importanţa pescuitului prin acest program, căruia trebuie să i se acorde un rol important în acest domeniu. În acest sens, finanţarea sectorului trebuie să susţină investiţiile şi dezvoltarea pieţei produselor provenite din acvacultură de apă dulce şi pescuitul în ape interioare.

Alexandra Presură "Susţinerea unui învăţământ de calitate şi dezvoltarea tinerei generaţii, priorităţi ale Programului de guvernare al PSD" Cea mai importantă realizare legislativă din domeniul educaţiei naţionale, în acest an, este, fără îndoială, majorarea considerabilă a salariilor profesorilor. Împreună cu ai mei colegi din grupurile parlamentare ale PSD, am votat Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fapt care a avut ca efect creşterea salariilor profesorilor cu 20% de la 1 martie, iar din decembrie 2017 până în prezent salariile profesorilor au crescut cu 40%. Tot în acest an, majoritatea parlamentară PSD a reuşit să voteze şi alte iniţiative legislative extrem de benefice pentru creşterea calităţii educaţiei româneşti. Una dintre acestea este Legea care reglementează internshipul, prin stabilirea modalităţii de efectuare a acestor programe pentru tinerii care au împlinit vârsta de 16 ani. Scopul Legii nr. 176/2018 privind internshipul este dezvoltarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează Programul de internship, al dobândirii de experienţă profesională şi al facilitării tranziţiei de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. În vederea reducerii abandonului şcolar, Parlamentul a votat Legea privind acordarea unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi. Legea este pozitivă pentru copiii noştri, deoarece s-a stabilit că, în urma experimentelor efectuate în anii trecuţi, în şcolile înscrise în program, participarea elevilor la cursuri a crescut cu 42% faţă de perioada anterioară. În acest fel, va scădea considerabil rata abandonului şcolar, iar elevii din mediul rural şi cei proveniţi din familii cu dificultăţi materiale vor avea şanse sporite de a absolvi învăţământul obligatoriu şi de a se integra ulterior în câmpul muncii. O altă iniţiativă legislativă, semnată şi de mine, prevede accesul la educaţie şi al copiilor care nu au acte de identitate sau CNP. Se urmăreşte astfel completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, iar dacă propunerea va deveni lege, aceşti copii vor putea fi înscrişi în sistemul de învăţământ general obligatoriu. Un alt act normativ promovat recent este Programul guvernamental "Investeşte în tine", care dă şansa tinerilor să acceseze credite cu dobândă 0 pentru a investi în educaţie, respectiv pentru a avea banii necesari achitării studiilor şi a celorlalte cheltuieli aferente. Totodată, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL, se estimează pentru acest an finalizarea construirii de zeci de creşe şi grădiniţe noi, şi, de asemenea, modernizarea a sute de unităţi de învăţământ. Ministerul Educaţiei Naţionale are în derulare o serie de alte iniţiative benefice pentru dezvoltarea sistemului educaţional. Una dintre acestea este implementarea Proiectului privind Învăţământul Secundar în România, care vizează asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi copiii. Acest proiect va finanţa acţiuni concrete pentru reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar, dar şi în scopul creşterii ratei de promovare a examenului de bacalaureat. Totodată, MEN are în intenţie includerea mai multor universităţi din România în Programul-pilot de constituire a unor reţele de universităţi europene de excelenţă, finanţat prin Programul ERASMUS. Acestea ar urma să aibă programe de studiu aliniate, astfel încât studenţii să poată frecventa semestre diferite în mai multe universităţi din străinătate. Nu în ultimul rând, Guvernul a lansat în acest an Programul de cercetare "Performanţă Instituţională", care vizează dezvoltarea instituţională pentru creşterea performanţei institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare şi a universităţilor de stat, cu un buget previzionat de 500 de milioane de lei, până în anul 2021. În concluzie, am subliniat doar câteva dintre măsurile pozitive luate de majoritatea parlamentară şi Executivul PSD în învăţământ, care, alături de sănătate, reprezintă un domeniu vital al dezvoltării şi modernizării României. Sunt convinsă că, investind în educaţie, vom reuşi să-i determinăm pe tinerii noştri foarte bine pregătiţi să rămână în ţară şi să-şi făurească aici un viitor armonios lor, dar şi copiii lor.

Claudiu-Vasile Răcuci "Cu pensionarii la ATM!" Incompetenţii din Guvernul Dragnea 3 nu sunt numai extrem de nepricepuţi, ci şi mincinoşi, şi cinici! Mai zilele trecute, Eugen Teodorovici, habarnistul de serviciu care promite în fiecare zi minuni guvernamentale, dar nu face absolut nimic, anunţa că, de anul viitor, toţi pensionarii vor avea carduri bancare şi îşi vor lua pensia pe card. Tulbure la minte, probabil din cauza timpului mult pierdut prin discoteci, Teodorovici spunea zâmbind ca un şmecher că aşa va face economii la bugetul de stat de nu ştiu câte milioane de lei, pe care ar vrea să-i dea primăriilor. Astăzi, în România, sunt în plată peste 5 milioane de pensii, din care mai mult de jumătate sunt pensionari din mediul rural. Arogant şi cinic, Teodorovici nu cunoaşte cum este viaţa la ţară, cum vine pensia cu poştaşul, cum se cumpără de la magazinul din sat, câte magazine au aparatură de plată cu cardul şi la ce distanţă este cea mai apropiată unitate bancară. Dacă ar fi ieşit măcar o dată din Bucureşti şi şi-ar fi prăfuit pantofii scumpi pe uliţele din satele româneşti, atunci nu ar fi îndrăznit să scoată din gură o asemenea trăsnaie. De parcă nu ar fi suficient faptul că în România pensiile sunt mizerabil de mici, Teodorovici nu s-a gândit niciun moment cât ar pierde un pensionar din pensia lunară, numai prin comisioanele bancare. Mai mult de jumătate dintre pensionari au pensii mai mici de 1.000 de lei. Oricine are un card bancar ştie cât de greu atârnă acesta în buzunar, din cauza comisionului de administrare, comisionului de retragere şi alte comisioane mai vizibile sau mai mascate. Zeci de lei zboară lunar numai din aceste costuri, iar lui Teodorovici chiar că nu-i pasă. El nu ştie cum îşi drămuieşte pensionarul fiecare leu. Acelaşi Teodorovici a uitat că pensionarii abia mai ies din curtea casei, pentru că sunt bătrâni şi puterile nu-i mai ajută. Uneori nu au putere nici să meargă până la poarta casei, când vine poştasul să aducă pensia. Dacă ar şti aceste lucruri, atunci Teodorovici le-ar cere scuze milioanelor de pensionari pe care i-a înjosit. De asemenea, cel mai priceput mincinos de la PSD a uitat că, dacă pensiile vor fi virate pe carduri bancare, atunci nu mai puţin de 2.000 de poştaşi îşi vor pierde locul de muncă, iar Poşta Română va intra direct în faliment. O fi găsit el deja cumpărător pentru Poştă şi patrimoniul acesteia şi nu ştie cum să o pună la pământ mai rapid. A luat comisionul în avans? Prostia şi cinismul par a nu avea limite la nivelul unor miniştri. Dacă unii fac boacăne după boacăne pentru că sunt incompetenţi, alţii, ca Teodorovici, visează să fie preşedintele PSD sau candidat la prezidenţiale şi, de aceea, avansează idei care mai de care mai trăsnite. Demisia i-am cerut-o deja şi s-a agăţat de piciorul lui Dragnea, ca să nu fie dat afară din Guvern. Dacă de plecat nu pleacă, atunci măcar scuze să-şi ceară de la cele câteva milioane de pensionari pe care i-a jignit.

Anişoara Radu "Noua Lege a pensiilor" Voi prezenta astăzi prevederile cele mai importante din noua Lege a pensiilor şi voi menţiona motivele pentru care criticile aduse legii nu sunt întemeiate. În calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, am avut interesul şi posibilitatea să analizez atent noua Lege a pensiilor, pusă în dezbatere publică de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Am observat că principiile care stau la baza fundamentării soluţiilor legislative sunt pertinente şi vor duce la o creştere a nivelului de trai pentru toţi pensionarii. Menţionez încă de la început că legea se referă la pensiile pe bază de contributivitate şi nu are legătură cu pensiile speciale, care sunt reglementate prin alte acte normative. În acest sens, proiectul de lege pus în dezbatere va duce la eliminarea inechităţilor dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri, cât şi pentru fiecare tip de gen, precum şi dintre categoriile de persoane care au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii de muncă şi cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării. De asemenea, se va extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare, prin valorificarea perioadei de master şi doctorat. Toate elementele prezentate vor crea un cadru mult mai echitabil pentru pensionari, însă consider că cel mai important este modul în care punctul de pensie va creşte în următorii ani. Astfel, coaliţia PSD-ALDE a stabilit prin Programul de guvernare ca punctul de pensie să crească de la 1.100 lei la 1.265 de lei de la 1 ianuarie 2019 sau chiar mai devreme, pentru ca în 2020 să ajungă la 1.775 de lei, iar în 2021 la 1.875 de lei. Aceste creşteri ale punctului de pensie nu sunt numai sustenabile din punct de vedere financiar, dar sunt şi foarte necesare. Pensionarii noştri trebuie să aibă un trai decent şi un venit din pensii suficient, care să reflecte atât necesităţile lor, cât şi recompensa pentru munca pe care au prestat-o. Cea mai importantă critică pe care o aduce opoziţia acestei legi, este aceea că PSD face un joc electoral cu această lege, deoarece ar urma să se aplice din 2021, adică după alegerile parlamentare. Această critică nu se susţine, deoarece cele mai mari creşteri ale punctului de pensie se fac până în 2020, când punctul de pensie va ajunge la 1.775 lei. Practic, după alegerile parlamentare, va mai avea loc o singură creştere a punctului de pensie, cu 100 de lei. De asemenea, impactul bugetar al aplicării Legii pensiilor este sustenabil, având în vedere prognoza de creştere a PIB-ului până în 2022. Singurul motiv pentru care legea va fi aplicată în totalitate din 2022 este reprezentat de volumul mare de muncă al funcţionarilor de la Casele de Pensii din Bucureşti şi din ţară, care vor trebui să recalculeze toate pensiile aflate în plată, proces care necesită mult timp. Mai mult, vreau să subliniez şi eu faptul că nicio pensie aflată în plată nu va scădea, din contră va exista o creştere pentru toate pensiile din sistemul public. Prin promovarea noii Legi a pensiilor, PSD demonstrează încă o dată că este un partid care are capacitatea de a face dreptate şi de a creşte nivelul de trai al cetăţenilor.

Raluca Turcan "Solicit Guvernului PSD-ALDE să deblocheze de urgenţă investiţiile!" Tot mai multe date ne arată că direcţia în care se îndreaptă economia României este greşită. BNR ne spune că: - Cererea de consum a frânat brusc şi îngrijorător în 2018; - Tot în anul 2018, creşterea economică este aproape la jumătate, 4,1% faţă de anul trecut, 7%; - Piaţa muncii înregistrează puternice dezechilibre, din cauza deficitului de muncitori - şomajul a rămas la 4,2%, iar numărul de locuri de muncă vacante a crescut în trimestrul al II-lea; - Exporturile şi investiţiile au devenit riscuri economice pentru România; contribuţia acestora la creşterea PIB este negativă - minus -1,3 exporturile nete şi minus -1,1% formarea brută de capital fix. - Pe lângă aceste date, INS ne mai spune astăzi că, în luna august 2018, sectorul construcţiilor a scăzut puternic, cu 10,3% faţă de august 2017. Toate riscurile care s-au adâncit în ultimii doi ani pot fi eliminate, dacă Guvernul PSD-ALDE face lucruri fireşti, precum: - Să demareze imediat proiecte mari de investiţii din fonduri europene precum: Autostrada Unirii, Autostrada Moldovei, Autostrada Sibiu-Piteşti, modernizarea reţelelor de cale ferată; mai avem încă peste 30 de miliarde de euro de cheltuit din fonduri europene; - Să deblocheze imediat investiţiile naţionale şi locale din bugetul de stat, pentru a sprijini capitalul autohton şi a încuraja investiţiile private; - Să reducă taxele aplicate pe salarii, ca să atenueze deficitul de forţă de muncă din economie şi să-i încurajeze pe românii din străinătate să se întoarcă acasă.

Ioan Sorin Roman "Programul «Tomate», un succes" Eforturile colegilor din opoziţie de a minimaliza efectele Programului "Tomate" nu fac altceva decât să-i umple de ridicol. Din fericire pentru agricultura românească, acest program se încăpăţânează să devină un succes. Datorită numărului mare de legumicultori înscrişi în program, peste 16.000, se pare că fondurile alocate pentru acest program nu sunt suficiente. Datele statistice duc către un buget estimat la peste 49.338.000 euro, adică cu 9 milioane de euro mai mult decât suma aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 943/2018. Salut pe această cale decizia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, MADR, de a plăti acest ajutor de minimis tuturor fermierilor. Potrivit Proiectului privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 943/2018 pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate", pentru anul 2018, postat pe site-ul MADR, ajutorul de minimis va fi plătit fermierilor din bugetul anului 2019. Astfel, niciun fermier eligibil nu va rămâne fără bani. Şi asta pentru că, în timpul guvernării PSD, agricultura reprezintă o prioritate naţională, iar agricultorii români găsesc întotdeauna un partener în Partidul Social Democrat.

Răzvan-Ilie Rotaru "A început Programul «Investeşte în tine»!" Statisticile din 2016 arătau că 70% dintre tinerii români nu îşi permit să facă credit pentru o locuinţă. De asemenea, dacă ne uităm pe indicatorii sociali de acum doi ani, tinerii au fost categoria care a suportat cel mai greu povara crizei. În opinia mea, vom fi o ţară normală, atunci când tinerii noştri nu vor mai pleca din România la muncă în străinătate, iar cei deja plecaţi vor începe să se întoarcă acasă. Pentru a se întâmpla în realitate acest lucru, avem nevoie de programe şi măsuri dedicate populaţiei formate din persoane tinere, din fiecare judeţ. Vreau să vă anunţ că s-a finalizat etapa de dezbatere publică şi s-a intrat în faza de aplicare efectivă a Proiectului "Investeşte în tine", prin care 25.000 de tineri pot lua credite fără dobândă şi fără costuri, pentru dezvoltarea personală şi profesională. Programul "Investeşte în tine" a început să fie activ de pe 15 octombrie şi se desfăşoară în parteneriat cu CEC Bank. Tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, care sunt înscrişi într-o formă de învăţământ, vor putea solicita credite fără dobândă, de până la 40.000 de lei, pentru cheltuielile de educaţie, sănătate, cultură sau sport. Dobânda pentru aceste împrumuturi va fi suportată de la bugetul de stat, iar anii de cursuri sau de studii reprezintă perioadă de graţie. Durata creditului este de maximum zece ani, cu o perioadă de graţie de maximum cinci ani. Programul se adresează şi persoanelor cu vârsta între 26 şi 55 de ani, care sunt în sistemul de învăţământ sau care urmează cursuri de reconversie profesională. Pentru aceştia limita de credit este de 35.000 lei. Toţi beneficiarii pot lua în plus încă 20.000 de lei, dacă sunt angajaţi sau se angajează în timpul derulării programului. Programul "Investeşte în tine" susţine integrarea tinerilor pe piaţa muncii şi vizează creşterea ocupării cu 10.000 de persoane în fiecare an. Banii pot fi folosiţi pentru cheltuieli în educaţie, sănătate, investiţii imobiliare, cultură, sport efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Aşa cum am promis tinerilor din Botoşani, atunci când am candidat pentru un loc în Parlamentul României, indiferent de punctele de vedere din interiorul PSD, pe primul loc sunt angajamentele faţă de cei care au nevoie de un sprijin pentru a începe să-şi întemeieze o carieră şi o familie. De aceea, voi face tot ce ţine de mine pentru a informa şi oferi suport tinerilor botoşăneni să acceseze programele dedicate acestora.

Ciprian-Constantin Şerban "Irigaţiile sunt un mijloc sustenabil de dezvoltare a producţiei agricole. Să privim, aşadar, cu apreciere la acţiunea Ministerului Agriculturii, de repunere în funcţiune a sistemului de irigaţii!" România, la fel ca toate ţările din Europa, se confruntă cu schimbări climatice majore, care afectează anual sute de culturi, aducând cu sine şi importante pierderi financiare. Pentru a evita fluctuaţiile de producţie cauzate de schimbările climatice şi pentru a atribui sustenabilitate domeniului agricol, România trebuie să reabiliteze mijloacele de irigaţie. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a pus accent pe această realitate necesară domeniului agricol din România. Reabilitarea acestei infrastructuri de irigare dovedeşte că obiectivele guvernamentale sunt axate pe sustenabilitate şi viziune pentru viitor în domeniul de producţie al României. Programele de modernizare a sistemului de irigaţii vor avea cu siguranţă efecte pozitive în domeniul producţiei agricole, în condiţiile în care vedem cât de semnificative sunt schimbările climatice la nivel global. România trebuie să îşi ia măsuri de siguranţă în ceea ce priveşte schimbările climatice şi impactul acestora asupra unui domeniu atât de important cum este agricultura. Să nu spunem că lucrurile evoluează lent. Ministerul Agriculturii a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte reabilitarea sistemului de irigaţii. Nu putem vorbi în momentul de faţă despre un impact direct asupra producţiei prin reactivarea unor staţii de irigare. Continuitate şi durabilitate sunt termenii cheie pe care trebuie să-i aşteptăm. Eficienţa sistemelor de irigare se va dovedi fără dar şi poate la momentul când infrastructura reabilitată va fi cuantifica o suprafaţă considerabilă. Fără această măsură, agricultura românească nu poate evolua cu adevărat. Pe lângă politica de extindere a capacităţii de producţie, prin reabilitarea sistemului de irigaţii, dăm dovadă, de asemenea, de viziune în agricultură, domeniu în care România poate fi unul dintre liderii din Europa în ceea ce priveşte producţia. Temperaturile în creştere şi tendinţele de accentuare a procesului de deşertificare vizibile în unele zone ale ţării pot fi contracarate prin măsuri eficiente precum irigaţiile, care pot susţine aprovizionarea culturilor cu apa necesară. Prin efectuarea de investiţii în acest domeniu, se ţinteşte creşterea suprafeţei funcţionale din suprafaţa viabilă pentru irigaţii de la 50% cât este nivelul actual, la 70% în anul 2020. Viitoarea ţintă pe termen lung va fi în anul 2030, pragul de 90%. La 100 de ani de la Mare Unire, să nu uităm că România a fost grânarul Europei şi poate să ajungă din nou la acest statut! Pentru aceasta, trebuie însă să dăm dovadă de continuitate în aplicarea măsurilor şi strategiilor de dezvoltare sustenabilă pe care coaliţia le sprijină, în scopul îmbunătăţirii acestui sector ancestral şi binecuvântat al ţării noastre.

Sorin-Ioan Bumb "Alba-neagra cu gazele din Marea Neagră" Batjocura PSD la adresa economiei româneşti continuă cu un nou episod legat de exploatarea gazelor din Marea Neagră. După episoadele privind crearea unui Fond de Investiţii mamut, prin care se pun la dispoziţia PSD cele mai importante active din economia naţională, după episodul construirii unor ipotetice autostrăzi prin parteneriate public-private, în care statul plăteşte greu, pentru ca PSD să îşi poată trage partea, în loc să folosească banii gratuiţi de la Uniunea Europeană, serialul distrugerii economiei româneşti continuă cu un nou episod legat de adoptarea Legii offshore şi exploatarea gazelor din Marea Neagră. PSD a început un adevărat joc de alba-neagra pe marginea acestui subiect, schimbându-şi radical poziţia, de la săptămână la săptămână, în funcţie de cum o cer negocierile pentru scăparea de puşcărie a lui Dragnea. PSD se foloseşte de avuţia naţională "pe persoană fizică", scoţând la mezat securitatea energetică a României şi importante surse de venit la buget, pentru circa 30 de ani de acum încolo. În loc să permită o discuţie transparentă şi obiectivă pe acest subiect, la care să participe şi să-şi exprime argumentele toate părţile implicate, PSD foloseşte metoda "păcii separate", în care societatea românească nu mai ştie cine, ce şi cu cine negociază. Trebuie să fim conştienţi că România va beneficia de pe urma rezervelor de gaze din Marea Neagră doar dacă ele sunt exploatate. În plus, este necesară o abordare responsabilă a regimului fiscal aplicat. Or, PSD a dictat ca regimul fiscal aplicabil acestor exploatări să rămână acelaşi cu cel de acum pentru o perioadă de 30+15 ani, în condiţiile în care preţul gazelor creşte de la lună la lună. Normal ar fi fost ca o renegociere să aibă loc după 10 ani. În plus, prevederea PSD ca firmele care exploatează să-şi poată deduce investiţiile realizate în cotă de maximum 60% din impozitul pe venitul suplimentar total, face ca aceste firme să nu plătească nimic la bugetul de stat pentru o perioadă de minimum 10 ani. Normal ar fi fost ca deducerea să vizeze 60% din impozitul pe venitul suplimentar anual şi atunci şi România ar fi beneficiat de fonduri la buget. S-a cerut, până acum, de nenumărate ori ca Ministerul Finanţelor Publice să vină cu o serie de simulări care să arate, în mai multe variante, cum se pot impozita aceste resurse şi cum poate România câştiga de pe urma lor. Am primit doar tăcere. Ori Ministerul Finanţelor Publice ascunde aceste simulări şi le prezintă doar la partid, ori nu ştie să le facă şi ascunde acest lucru, ori pur şi simplu este ocupat acum să calculeze ce bani vin la puşculiţa de partid prin amnistia fiscală pe care o pregăteşte ministrul finanţelor şi discotecilor pentru marii evazionişti fiscali, care le râd în nas celor care îşi plătesc taxele şi impozitele.

Viorel Stan "Proceduri mai simple pentru obţinerea paşapoartelor" Ştim cu toţii cât de important este timpul, mai ales atunci când avem de realizat ceva cu însemnătate pentru noi şi cât de mult contează ca, în aceste momente, să nu ne lovim de barierele birocratice. Cu siguranţă, toţi am trecut pe la diverse ghişee şi am avut de aşteptat mult timp pentru a obţine un anumit act sau am fost puşi pe drumuri din cauză că mai aveam nevoie de alte documente. Evident că tot acest proces îngreunat nu ne făcea decât să amânăm lucruri importante şi să ne pierdem încrederea în diverse instituţii ale statului. Tocmai de aceea cred că, atunci când se întâmplă lucruri bune, trebuie să se vorbească despre acestea. Aşa că, voi face o scurtă analiză a actului normativ publicat recent în Monitorul Oficial, prin care procedurile de obţinere a paşapoartelor pentru românii care, fie că locuiesc în ţară, fie în afara graniţelor, au fost simplificate. Una dintre cele mai importante modificări este legată de termenul de eliberare a paşapoartelor electronice. În cazul acestora, termenul se reduce la 15 zile lucrătoare, pentru cererile depuse în ţară şi la 45-60 de zile lucrătoare, în cazul celor depuse în alte state, asta în condiţiile în care, până acum, termenul de eliberare a paşaportului era acelaşi pentru toţi românii care trăiesc în străinătate, indiferent de ţara în care făceau solicitarea, mai exact, termenul era de 90 de zile. De asemenea, se simplifică şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru eliberarea paşapoartelor simple temporare pentru minorii care urmează să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea le este pusă în pericol. Se stabileşte astfel necesitatea unei traduceri "autorizate", şi nu "legalizate", aşa cum este reglementat în prezent, a documentelor emise de instituţia străină care urmează să efectueze tratamentul medical. Pe lângă asta, este eliminată necesitatea prezentării strict a originalului certificatului de naştere al minorului sub 14 ani la ridicarea paşaportului simplu electronic temporar. Acum este acceptată şi copia acestuia. O altă prevedere este aceea care se referă la termenul de valabilitate al paşapoartelor. În cazul paşaportului electronic, acesta s-a redus de la 5 la 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, reglementându-se situaţiile în care poate fi eliberat paşaportul simplu temporar. Toate aceste măsuri duc la reducerea timpului de aşteptare de la ghişee, la obţinerea într-o perioadă mai scurtă de timp a unui act important, dar, mai ales, fac ca instituţiile statului să se bucure din nou de încrederea cetăţenilor.

Valeriu-Andrei Steriu "Combaterea evaziunii fiscale din România" Declaraţia mea politică de astăzi are în vedere un fenomen economico-social de mare amploare cu care se confruntă numeroase ţări, inclusiv România şi anume, evaziunea fiscală. În România, evaziunea fiscală este determinată de mai mulţi factori: mărimea excesivă a sarcinilor fiscale, lipsa unei informări şi a unei educaţii a contribuabililor, excesul de zel al organelor fiscale sau lipsa unui control eficient. În momentul de faţă, statul nu reuşeşte să recupereze în totalitate prejudiciile cauzate din evaziune fiscală, iar acest lucru se datorează în principal unei legislaţii care a încurajat pedeapsa cu închisoarea şi nu recuperarea prejudiciului, lucru prioritar în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Fenomenul merită o atenţie deosebită şi o modificare legislativă, astfel încât să se elimine situaţiile în care o persoană poate fi condamnată la un an şi două luni de închisoare pentru neplata unei sume de 72 lei pe care o datora statului. Conform Direcţiei Executări Silite - cazuri speciale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru anul 2016 s-au recuperat 151 de milioane de lei din activitatea de executare silită, în cazurile speciale care fac obiectul hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, incluzând şi sumele rezultate din recuperarea prejudiciilor. Anterior acestui an, în care a fost înfiinţată direcţia menţionată, nu există o evidenţă pentru sumele recuperate provenite din infracţiuni. Suma recuperată este mică, dacă luăm în considerare că în perioada anilor 2012-2016 ANAF a constatat o valoare de 52,9 miliarde de lei a prejudiciilor provenite în urma a 20.818 sesizări penale. În domeniul cauzelor penale, având ca obiect principal infracţiunile de evaziune fiscală, instanţele de fond au soluţionat 6.546 cauze penale, din care în 3.444 cauze penale s-au pronunţat 3.748 condamnări, din care 1.603 cu executare, iar 2.145 cu suspendare condiţionată/sub supraveghere. Este de la sine înţeles că statul suportă costurile foarte mari cu executarea tuturor aceste pedepse cu închisoarea. În prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu există un sistem fiscal european integrat, ci un cumul de sisteme fiscale naţionale foarte diferite, statele membre utilizând în continuare de prerogativele lor de suveranitate fiscală. Aşadar, este posibil ca legiuitorul român să aleagă din diversitatea de reglementări pe acelea care sunt exemple de bune practici europene. Din perspectiva dreptului comparat, se distinge în majoritatea statelor membre un element constitutiv al infracţiunii care nu există în legislaţia românească şi anume, un prag al prejudiciului pentru atragerea răspunderii penale, de exemplu, în Germania acest prag este de 100.000 euro, în Spania este de 120.000 euro, sub acest prag neexistând răspundere penală. În schimb, în România există două praguri, dar nu pentru atragerea răspunderii penale, ci pentru înăsprirea sacnţiunilor penale. Astfel, s-a ajuns la reglementarea unor sancţiuni draconice. De exemplu, dacă prin omisiunea în tot sau în parte a evidenţierii în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale sau a veniturilor realizate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, pedeapsa cu închisoarea este de la 7 ani la 13 ani, iar dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, pedeapsa este de la 9 ani la 15 ani, aceasta în condiţiile în care în celelalte state membre pedepsele sunt mult mai reduse - în Germania este de la 6 luni la 10 ani, iar în Spania de la 2 ani la 6 ani. Mai mult, există state care au legiferat pedeapsa cu închisoarea ca sancţiune alternativă cu pedeapsa amenzii, de exemplu, Finlanda, Danemarca. Toate aceste aspecte denotă lipsa de eficacitate şi eficienţă a legislaţiei actuale în domeniul evaziunii fiscale. Recuperarea prejudiciului trebuie să fie prioritară, aşa cum se întâmplă în celelalte state europene. Chiar dacă evaziunea fiscală nu poate fi eradicată, este imperios necesar să se găsească cele mai eficiente măsuri de combatere şi diminuare a acesteia. Este necesară o schimbare de paradigmă, astfel încât legislaţia în domeniul evaziunii fiscale să urmărească cu prioritate pedepsirea pecuniară a făptuitorului şi în subsidiar pedepsirea prin privare de libertate.

Constantin Şovăială "Guvernul PSD atacă societatea civilă" Nu ar mai trebui să admitem măsurile autoritare ale celor din Guvernul Dăncilă! Dacă un ministru sau un secretar de stat vede opozanţi prin presă sau în societatea civilă, încearcă să îi înlăture prin diferite metode. Aşa s-a întâmplat şi cu cei 13 reprezentanţi din Consiliul Economic şi Social care, săptămâna trecută, au fost înlocuiţi peste noapte fără argumente, fără motive reale, ci doar minciuni aruncate în spaţiul public de Lia Olguţa Vasilescu. Ne-am obişnuit deja cu practicile acestei comuniste venite din PRM. Societatea civilă ajuta constructiv Guvernul, fapt pentru care a trebuit să fie înlocuită cu una obedientă, care mulţumeşte pentru sinecură. Nu există temei legal şi nu există precedent. Nu a existat o procedură şi nici o selecţie. Este poate cel mai grav atac asupra dialogului social şi asupra societăţii civile . Dacă deranjezi majoritatea PSD-ALDE, trebuie să îţi faci bagajele şi să pleci, dacă nu, tot o să fii mazilit de aceştia. Este clar o viziune autoritară impusă de un Guvern autoritar. Fără să consulţi pe nimeni, iei decizii de capul tău. Dăncilă uită că suntem într-o democraţie şi încă avem legi pe care statul este obligat să le respecte. CES este un organism tripartit-sindicate, patronate şi organizaţii ale societăţii civile - care are rolul de a analiza toate proiectele de acte normative ale Executivului, vizând aspecte sociale şi economice. În mod similar, funcţionează un organism tripartit la nivelul Uniunii Europene. Dacă aduce observaţii şi critici Guvernului, nu este nici moral, nici legal să îi schimbăm pe cei care fac parte din CES. Au totuşi un mandat de 4 ani care trebuie respectat! Lia Olguţa Vasilescu a dorit această mutare, pentru că cei 13 s-au opus cu argumente Proiectului de Lege privind sistemul de pensii şi pentru acest lucru nu i-a mai dorit în CES. Societatea civilă se opune măsurilor nesustenabile ale celor din PSD. Au fost păstrare doar două organizaţii loiale PSD, Asociaţia Municipiilor din România, condusă de Robert Negoiţă şi FACIAS, condusă de Dan Voiculescu. Coincidenţă, nu? Să nu uităm, Consiliul Economic şi Social are rol esenţial în procesul legislativ al Guvernului, iar ceea ce se întâmplă acum afectează grav statul de drept din România. Ajungem pe vremea comuniştilor, cu majoritatea PSD-ALDE la conducere. Trăim în democraţie, dar PSD visează la dictatură.

Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Ziua internaţională a nevăzătorilor şi măsurile sociale luate pentru susţinerea acestora" Ziua de 15 octombrie marchează, din anul 1993, Ziua internaţională a nevăzătorilor sau Ziua bastonului alb, nelipsitul obiect pe care persoanele cu deficienţe de vedere îl folosesc pentru a se putea orienta şi descurca. România este casă pentru aproximativ 3.000 de copii şi circa 93.000 de adulţi cu deficienţe vizuale, dintre care peste 51.000 sunt încadraţi în grad de handicap grav. Asta o spun cele mai recente statistici, iar acestea sunt cifre deloc de neglijat, având în vedere că, în multe dintre cazuri, statul român rămâne un unic sprijin pentru aceste persoane. Aş vrea să subliniez că, indiferent ce partid politic am reprezenta şi ce viziuni avem fiecare, nu putem să nu cădem de acord că Partidul Social Democrat, aflat la actuala guvernare, prin Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, a acordat o atenţie deosebită persoanelor cu dizabilităţi. Prin măsurile luate în ultimul an şi jumătate, veniturile lor au crescut, la fel şi şansele lor în societate. Ţin să reamintesc faptul că, de la începutul lunii iulie, alături de pensii, au crescut şi prestaţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi. Astfel, adultul cu handicap grav primeşte 500 de lei, de la 450 de lei, cel cu handicap accentuat, 375 de lei faţă de 350 de lei, iar cel cu handicap mediu, 60 de lei, în loc de 50 de lei. Copilul cu handicap grav beneficiază de o creştere a prestaţiei de la 250 de lei la 300 de lei, cel cu handicap accentuat, de la 150 la 175 de lei, iar cel cu handicap mediu, de la 50 la 60 de lei. Prestaţiile cresc pentru a doua oară în acest an, după ce au fost mărite şi la 1 ianuarie 2018, cu procente cuprinse între 28% şi 136%. Totodată, pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi, Camera Deputaţilor a adoptat, în toamna anului trecut, o serie de amendamente la Legea pensiilor, potrivit cărora pensia de invaliditate şi de urmaş pot fi cumulate cu venituri obţinute din activităţi independente, cumulul nefiind permis însă şi celor care s-au pensionat anticipat. Tot pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi şi nu numai, în acest an, Legea privind telemunca a fost adoptată, şi ea având avantaje nenumărate. În cazul de faţă, un sprijin extrem de mare este desfăşurarea activităţii în orice alt loc decât în sediul angajatorului, folosind tehnologia informaţiei, Mai mult decât atât şi extrem de important, anul trecut, prin O.U.G. nr. 60/2017 care a modificat Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, a fost reglementată angajarea persoanelor cu handicap, în sensul că autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de salariaţi. În cazul în care entităţile nu au 4% dintre angajaţi persoane cu dizabilităţi, acestea trebuie să plătească un salariu minim pe economie către stat, pentru fiecare persoană cu handicap care nu a fost angajată. Atât ca deputat, cât şi ca membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, îi asigur pe cetăţenii care suferă de o dizabilitate vizuală că măsurile, proiectele şi iniţiativele pentru sprijinirea lor vor continua. Totodată, îndemn autorităţile publice şi instituţiile să facă paşi concreţi pentru accesibilizarea spaţiilor, atât pentru nevăzători, cât şi pentru celelalte persoane cu dizabilităţi. Şi ele fac parte din comunitatea noastră, iar comunitatea trebuie să le ofere tot ajutorul pe care îl are disponibil. La mulţi ani celor care văd lumea altfel şi care, uneori, ne fac şi pe noi să o privim diferit, deschizându-ne ochii!

Angel Tîlvăr "17 octombrie, Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei" Pe 17 octombrie este marcată, la nivel mondial, Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. Mă preocupă foarte mult situaţia în care se găsesc copiii din cauza sărăciei, mai ales că statisticile sunt îngrijorătoare. Conform ultimului studiu Eurostat, aproape jumătate dintre copiii din România sunt expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale, cel mai mare procent din rândul statelor membre ale Uniunii Europene şi aproape dublu faţă de media înregistrată la nivelul UE. Sărăcia provoacă daune iremediabile minţilor şi corpurilor copiilor, transformându-i în adulţii care perpetuează ciclul sărăciei, transmiţându-l copiilor lor. De aceea, lupta pentru eradicarea sărăciei trebuie să înceapă prin protejarea drepturilor copiilor. Investiţia în bunăstarea lor reprezintă cea mai bună garanţie pentru atingerea obiectivelor pentru o dezvoltare umană echitabilă şi durabilă. Copiii reprezintă una dintre categoriile vulnerabile definite de Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Combaterea Sărăciei 2015-2020, conform căreia, unul din patru copii se află în întreţinerea unei gospodării ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul sărăciei. Combaterea sărăciei în rândul copiilor şi promovarea incluziunii sociale reprezintă o prioritate pentru România. Au fost adoptate noi politici şi o nouă legislaţie, au fost instituite noi structuri instituţionale, iar în prezent sunt puse în aplicare unele programe de acţiune specifice. Se pare însă că este nevoie de mai mult. Este nevoie de o mai mare concentrare asupra prevenirii decât asupra tratării acestor probleme. Deşi Raportul World Vision România intitulat "Bunăstarea copilului din mediul rural 2016" relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră, sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale - 75% dintre copiii săraci locuiesc în mediul rural. Cred că se impun investiţii în construirea şi modernizarea infrastructurii şcolare, în special în zonele rurale defavorizate, care nu dispun de facilităţi adecvate pentru îngrijirea şi educaţia copiilor. Este nevoie de un pachet de acţiuni, programe, instrumente antisărăcie, care să ia în considerare toate aspectele conexe care influenţează dezvoltarea copilului, inclusiv sănătatea, educaţia, protecţia socială, printr-o abordare integrată. Potrivit estimărilor, prin Programul Operaţional Regional se stipula, anul trecut, că aproximativ 75.000 de copii vor beneficia de reabilitarea infrastructurii de servicii sociale în următorii ani. M-ar interesa să ştiu care este situaţia la ora actuală, ce paşi s-au făcut în această direcţie, la nivel naţional, pentru că, atunci când iau contact cu realitatea judeţului pe care îl reprezint în Parlament,Vrancea, găsesc inegalităţi care trădează drumul anevoios de la dezideratele de pe hârtie până la punerea lor în practică. Familiile din mediul rural se confruntă cu problema unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor şi sunt nevoiţi să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru copii, ca să aibă ce pune pe masă. Aceste lucruri se întâmplă în ciuda progresului în ceea ce priveşte creşterea veniturilor din gospodărie provenite din salarii şi a scăderii ratei şomajului. Ajutoarele sociale nu sunt nici pe departe suficiente pentru a scoate familiile din sărăcie cu educaţia copiilor, dar, chiar şi aşa, doar 37% dintre cei care ar putea beneficia de ajutorul social ştiu că acest ajutor există. În general, familiile care ar avea nevoie de suport şi care trăiesc în sărăcie sunt în comunităţi marginalizate, departe de oraş. Ele sunt cel mai puţin sprijinite. Este nevoie de dezvoltarea unor servicii la nivelul comunităţilor, care să ajute oamenii în cauză cu documentele necesare pentru obţinerea ajutorului social. Lipsa educaţiei, de care se tot vorbeşte, este cea care alimentează starea acută de sărăcie în care trăiesc copiii din mediu rural şi nu numai. Acest cerc vicios al sărăciei poate fi întrerupt aducând copiii la şcoală, deoarece numai prin educaţie cresc şansele găsirii unui loc de muncă care să le ofere unui trai decent. Şi atunci, mă întreb, dacă peste un milion şi jumătate de copii din România trăiesc oficial în situaţii de risc de sărăcie sau excluziune socială, cu numeroase cazuri de copii care nu primesc hrana suficientă sau adecvată, cum mai putem noi vorbi despre performanţa lor şcolară, despre fericire şi despre competitivitate? Copiii săraci de astăzi vor deveni adulţii săraci de mâine. Trebuie să fim responsabili şi să admitem că ne aflăm în faţa unei situaţii grave, care necesită urgent măsuri concrete, să ne implicăm mai mult în găsirea celor mai bune soluţii pentru a oferi o viaţă decentă acestor copii, pentru că sărăcia nu face altceva decât să le întunece viitorul.

Viorica Cherecheş "România rămâne fără proiecte majore de infrastructură, din cauza incompetenţei actualei guvernări!" Guvernul Dăncilă este incapabil să atragă fonduri europene. Nu pare interesat nici de proiecte, nici de bani europeni, chiar dacă la nivelul Comisiei Europene există bani pentru investiţii în infrastructură. Incapacitatea, imaturitatea şi lipsa de acţiune a Guvernului PSD-ALDE au fost taxate chiar de trimisul PSD în Comisia Europeană, comisarul Corina Creţu. Autostrada Iaşi-Târgu-Mureş este o prioritate nu numai pentru Comisia Europeană, ci şi pentru locuitorii acestei ţări, dar Guvernul nu vrea să o construiască pe bani europeni. Oare de ce? Vom pierde bani europeni din cauza incompetenţei, dar şi a dezinteresului clasei politice aflate la guvernare. Grav este că, după anul 2020, României îi va fi mai greu să primească acelaşi cuantum al fondurilor nerambursabile, având în vedere că an de an dovedeşte că este incapabilă să îi absoarbă. Comisia Europeană a avertizat ţările estice că alocarea fondurilor europene va fi condiţionată de respectarea normelor statului de drept şi a independenţei justiţiei. Promisiuni deşarte şi amăgiri. Aceasta este oferta guvernanţilor PSD. Multe proiecte amânate, o listă întreagă de proiecte începute de ani de zile: linia ferată Gara de Nord - Aeroportul Henri Coandă, Metroul Drumul Taberei, atât de aşteptat de cetăţenii capitalei, modernizarea Aeroportului Otopeni, Centura Bucureştiului, Autostrada Braşov - Comarnic, Autostrada Sibiu - Lugoj şi lista poate continua. Românii nu înţeleg de ce actualul Guvern insistă să folosească parteneriatul public-privat pentru aceste investiţii şi nu accesează fondurile europene existente. Aceasta ar presupune o investiţie asigurată de Comisia Europeană în proporţie de 85%, fonduri nerambursabile, statul român participând cu doar 15%. Actualul ministru al fondurilor europene, doamna Rovana Plumb, invocă de fiecare dată greaua moştenire, dar recunoaşte că sunt întârzieri la accesarea acestor fonduri. Este normal să ne întrebăm cine este de vină? Greaua moştenire? Dezinteresul? Incompetenţa? Sau sunt alte interese ascunse, pe care noi, românii, nu le putem înţelege...

Oana-Silvia Vlăducă "Ziua internaţională a femeii din mediul rural" După cum este cunoscut, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 62/136, din decembrie 2007, ca ziua de 15 octombrie să fie consacrată ca Ziua internaţională a femeii din mediul rural, celebrată, pentru prima dată, în octombrie 2008. Iniţiativa Forului Mondial evidenţiază, în acest fel, "rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale". Este un demers firesc, o cinstire bine-venită acordată doamnelor şi domnişoarelor mai tinere sau mai puţin tinere, care trăiesc şi muncesc în mediul rural. Am folosit sintagma firesc, pentru că o mare parte dintre locuitorii planetei, provenind mai ales din ţările în curs de dezvoltare, îşi duc existenţa în sate, în comune şi, în general, în localităţi lipsite de atribuţiile unui oraş, cu avantajele unei vieţi mai puţin poluate şi poate mai puţin stresante, dar şi cu toate inconvenientele şi privaţiunile aferente. Într-o asemenea zi, este deci natural să ne gândim la milioanele de românce - circa 45% dintre cetăţenii ţării trăiesc încă în mediul rural, dintre care, cel puţin jumătate sunt femei - şi la munca lor de zi cu zi, dedicată susţinerii propriilor familii şi economiei ţării. Să nu uităm, în acest moment, că o mare parte din agricultura românească, domeniu fundamental al economiei României şi tot ceea ce înseamnă producţia agricolă necesară pentru asigurarea hranei zilnice a populaţiei ţării, precum şi activităţile subsecvente de prelucrare/procesare sunt asigurate tot de femei! Iată câteva dintre raţiunile profunde pentru care sectorul agricol se bucură, pe plan european şi internaţional, de o atenţie şi de o importanţă deosebită, inclusiv prin relevanţa acordată, în condiţiile schimbărilor climatice tot mai accelerate din zilele noastre, conceptului de securitate alimentară. Revenind la realităţile autohtone, ni se pare cu totul normal ca statul român să fie profund preocupat de dezvoltarea durabilă a sectorului agricol şi să aloce fonduri în creştere privind îmbunătăţirea infrastructurii rurale, de transport şi energie, inclusiv prin activarea sporită a fondurilor europene în domeniu, prin intermediul Politicii Agricole Comune şi a Fondului European de Dezvoltare Rurală şi, nu în ultimul rând, prin apropierea mai viguroasă a condiţiilor de muncă şi viaţă din mediul rural, în comparaţie cu cele din centrele urbane. Şi ne referim aici atât la numărul de dispensare şi spitale din satele şi comunele României, încă insuficient în raport cu cerinţele existente, cât şi la numărul relativ mic de localuri de învăţământ, de creşe şi grădiniţe din mediul rural şi la tot ceea ce înseamnă civilizaţia modernă. Pentru că, da, femeilor din mediul rural le revin responsabilităţile principale şi atunci când vine vorba despre creşterea şi educarea tinerelor generaţii. În plus, ele sunt, de multe ori, obligate să suporte şi să se confrunte cu multiple forme de discriminare şi violenţă domestică. Iată de ce autorităţile noastre centrale şi locale sunt datoare să-şi intensifice în mod semnificativ eforturile pe acest palier, inclusiv prin pârghiile oferite de sistemul educaţional şi de sănătate, fără a exclude îmbunătăţirile, atunci când sunt necesare, în plan legislativ. Programul de guvernare PSD pentru perioada 2017-2020 inserează, la loc de frunte, un amplu pachet de măsuri menite să asigure egalitatea deplină, pe toate planurile, dintre populaţia feminină şi cea masculină, inclusiv pe planul reducerii decalajelor regionale dintre oraşe şi sate, precum şi a îmbunătăţirii substanţiale a condiţiilor de muncă şi viaţă pentru femeile din mediul rural. Un rol activ în domeniu revine şi Organizaţiei Femeilor Social Democrate, care, dincolo de rolul foarte important, care îi revine în ceea ce priveşte buna desfăşurare a actului de guvernare, contribuie, prin manifestările organizate cu prilejul Zilei internaţionale a femeii din mediul rural, la marcarea şi cinstirea acestui eveniment.

Mihai Weber "Partidul Social Democrat investeşte în dezvoltarea personală şi profesională a românilor" Programul de guvernare al PSD stabileşte o serie de obiective ample la care se lucrează cu maximă responsabilitate. Pe lângă creşterile salariale, ale punctului de pensie şi a celorlalte măsuri adoptate, mai nou, s-a lucrat la implementarea unui program de creditare care vine în ajutorul tinerilor români şi nu numai. Programul de creditare "Investeşte în tine", iniţiat de Partidul Social Democrat şi pus în aplicare începând cu 15 octombrie 2018, prevede că orice român cu vârsta cuprinsă între 16 şi 55 de ani poate beneficia de un credit fără dobândă, condiţia principală fiind să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ acreditate. Tinerii cu vârsta între 16 şi 26 de ani pot accesa un credit de până la 40.000 de lei, iar persoanele cu vârsta între 26 şi 55 de ani, pot lua credite de până la 35.000 de lei. Dacă persoana care beneficiază de împrumut este salariat, poate contracta încă 20.000 de lei. Creditele se vor acorda pe o perioadă maximă de finanţare de 10 ani, cu o perioadă de graţie de maximum 5 ani, pentru cheltuieli în educaţie, sănătate, investiţii imobiliare, cultură, sport, efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. De specificat este că instituţia bancară la care se poate depune dosarul de creditare este CEC Bank. Odată cu iniţierea acestui act normativ, Partidul Social Democrat contribuie în mod vizibil la o creştere economică a României, la o schimbare care contribuie la dezvoltarea pe plan profesional a fiecărui român care doreşte să acceseze acest plan de creditare.

Radu - Adrian Pau "Să lăsăm la o parte dihonia!" Ultima perioadă de timp este marcată de o mulţime de discuţii pe tema - Ce se întâmplă în PSD? Ce se întâmplă cu domnul Dragnea? Ce o mai fi gafat cutare sau cutare ministru. Mă adresez dumneavoastră aici, pentru a vă invita să lăsăm la o parte toate discuţiile sterile, pentru că este evident un lucru şi anume, că ceea ce se întâmplă în PSD este strict problema membrilor acestui partid, iar rolul nostru de parlamentari este cu totul altul decât acela de a analiza problemele dintr-o formaţiune politica sau alta. Eu cred că, fiecare dintre noi, indiferent de partidul din care facem parte, am venit în Parlament cu gândul de a face lucruri bune pentru cei care ne-au ales şi nu să ne dăm în spectacol mediatic sau să urmărim ce se întâmplă legat de capra vecinului. : În loc de astfel de discuţii şi preocupări, consider că ar fi mult mai important ca la tribuna Parlamentului sau în media să primeze dezbaterile pe temele economice sau sociale ale momentului, pe legile care guvernează societatea, pe probleme de interes general. Este evident că guvernarea de după alegerile din 2016 a adus foarte multe lucruri pozitive în societatea românească, iar Programul PSD implementat până acum este generator de progres economic şi social. Sigur că totul este perfectibil şi că suntem departe de ceea ce ne-am dori pentru societatea noastră. M-am exprimat deschis şi o voi face întotdeauna atunci când nu voi fi de acord cu o decizie sau alta, chiar şi în interiorul partidului din care fac parte. Cred însă că obţinerea unor rezultate benefice nu se poate face pe calea dihoniei politice, ci pe calea unui dialog constructiv. Cred că dialogul politic eficient are la bază argumente solide şi nu invective sau aprecieri deplasate. Rezultatul votului dat odată la patru ani este cel care consfinţeşte guvernarea pentru fiecare etapă. În acest context, invit pe toţi colegii din Parlamentul României să lase la o parte dihonia politică şi să construim împreună în interesul celor care ne-au trimis aici!