Ben-Oni Ardelean Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 iunie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă. În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Camelia Gavrilă. Poftiţi.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Mă voi referi astăzi la programele de susţinere şi nevoia de credite avantajoase pentru studenţi, ca posibile soluţii pentru un parcurs universitar de succes. Constatăm, evident, că sunt numeroase facilităţi şi servicii oferite învăţământului superior şi implicit studenţilor, dar suntem încă departe de dezideratul unei educaţii fără abandon universitar, cu acces egal pentru toţi absolvenţii de învăţământ liceal spre studii la facultăţi bine cotate, bine plasate în ierarhiile universitare şi marcate de o competiţie consistentă. De asemenea, observăm nevoia unor programe şi burse care să acopere integral cheltuielile de subzistenţă, dar şi nevoia de achiziţii culturale, achiziţii cognitive, participare la conferinţe, cărţi, softuri, achiziţii de acest gen. De aici, nevoia unor suplimentări şi a unor soluţii alternative. Nu lipsite de importanţă sunt şi programele de cercetare din timpul anilor de studiu universitar şi participarea tinerilor la activităţi ştiinţifice, culturale de acest tip. De aceea, declaraţia de astăzi se referă la susţinerea şi diversificarea programelor pentru studenţi, destinate studenţilor, cât şi iniţierea, dezvoltarea şi susţinerea unui program de acordare de credite bancare, la cerere, pentru acoperirea taxelor de studii şi pentru alte cheltuieli legate de desfăşurarea studiilor, participare la cursuri, la conferinţe şi alte aspecte asemenea. Efectele pot conduce la stimularea formării forţei de muncă înalt calificate, la încurajarea tinerilor de a alege universităţi şi programe de studii potrivite aptitudinilor, dincolo de costuri, de distanţe, de cheltuieli de deplasare şi, de asemenea, la facilitarea tranziţiei dinspre mediul universitar spre locul de muncă. De fapt, ne dorim o investiţie în dezvoltarea individuală şi o realizare deplină a potenţialului intelectual al tinerilor. Asemenea credite pot acoperi cursuri de licenţă, studii de master, de doctorat, programe de tip MBA, cheltuieli de natură socială. Şi, evident, e nevoie de o agenţie; există o agenţie pentru acordarea creditelor. E nevoie de proceduri; există un suport legislativ care ar putea să fie dezvoltat. Partidul Social Democrat susţine şi un program intitulat sugestiv "Investeşte în tine", care merită să primească atenţie şi consistenţă. Şi, de aceea, fac şi această declaraţie, plecând şi de la statistici UNESCO - UNESCO Higher Education Statistics - în care se arată că în ultimii ani foarte mulţi tineri români se află la studii în străinătate - foarte frumos acest lucru -, peste 35.000 de români au plecat la aceste universităţi bine cotate, nu doar pentru prestigiul universităţilor, nu doar pentru oportunităţile de realizare în carieră, dar şi pentru aceste facilităţi care asigură studii de calitate, o diplomă de calitate, dar şi posibilitatea de finanţare. Modelul britanic legat de împrumut şi rambursarea împrumutului fără un efort foarte consistent al absolventului, pe un orizont de timp rezonabil, poate fi preluat. Şi cred că în contextul în care observăm fenomene sociale precum exodul tinerilor din ţară, o profundă criză a forţei de muncă calificate, şomajul în rândul tinerilor, dificultăţile celor cu venituri reduse, diferenţele dintre rural şi urban, toate aceste discrepanţe pot fi atenuate prin susţinerea unor posibilităţi de studiu şi formare, inclusiv prin instrumentul creditului bancar şi prin politici guvernamentale
Ben-Oni Ardelean Vă rog să vă apropiaţi de încheiere. Mulţumesc.
Camelia Gavrilă ... serioase. În acest sens, credem că România s-ar alinia la politici europene în domeniu, ar dovedi o preocupare pentru educaţia de calitate, echitabilă, modernă, compatibilă cu măsurile şi evoluţiile din spaţiul european. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim foarte mult. Trecem mai departe, la Grupul parlamentar al PMP. Şi îl invit pe domnul Emil-Marius Paşcan să prezinte declaraţia.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Veţi da socoteală, trădătorilor şi vânzătorilor de ţară!". Sub pretextul şi paravanul unui forum intitulat "Patrimoniul cultural - factor de dezvoltare regională şi coeziune socială", organizat săptămâna trecută de Consiliul Judeţean Mureş, la Sala Mică a Palatului Culturii din Târgu Mureş, s-a desfăşurat de fapt o negociere de culise privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului României, dinamitându-se totodată şi constituirea Consorţiului dintre Universităţile "Petru Maior" şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Emisarul şi eminenţa cenuşie, trimis de-al Budapestei, a fost comisarul european pentru educaţie, tineret şi sport, Navracsics Tibor, secondat de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care i-a aliniat prin "ordin" la Târgu Mureş pe ministrul educaţiei, Valentin Popa, inspectorul şcolar general al judeţului Mureş, Ioan Macarie, precum şi pe alţi parlamentari mureşeni ai PSD, "mândri că sunt români" şi veniţi slugarnic să primească "lumină" de la trimisul premierului Ungariei, Viktor Orban. Acelaşi comisar european, arătam într-o interpelare anterioară, încălcându-şi mandatul şi competenţele conferite de acesta, "certa" cu tupeu autorităţile române, invocând doar efectele unui act ilegal, în urma căruia copiii maghiari nu pot fi înscrişi într-o instituţie confesională de învăţământ, susţinând că este "ameninţată" educaţia în limba maternă, fără a se invoca şi cauzele care au generat această situaţie nedorită. Respectiv, se trecea cu vederea înfiinţarea nelegală, la presiune politică şi în dispreţ total faţă de legislaţia în domeniul educaţiei, a unei noi instituţii de învăţământ, prin ameninţări, abuz, imixtiuni în procesul învăţământului, promovate chiar de politicienii maghiari. Este incredibil acest abuz al comisarului european Navracsics, dată fiind lipsa de competenţe a Comisiei Europene, în conformitate cu tratatele fundamentale ale Uniunii Europene în domeniul educaţiei, câtă vreme organizarea sistemelor de învăţământ şi protecţia dreptului persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă domenii care ţin de competenţa exclusivă a statelor membre ale Uniunii Europene. Chiar a doua zi după această vizită la Târgu Mureş a emisarului Budapestei, Guvernul României s-a conformat şi a promulgat o ordonanţă de urgenţă privind drepturile elevilor şcolarizaţi în unităţi de învăţământ înfiinţate în procesul de organizare a reţelei şcolare, aceasta fiind, de fapt, o ordonanţă care priveşte practic înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Adică s-a parafat tocmai ce nu s-a reuşit anterior printr-o lege declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României. Aşadar, guvernanţii au pus urgent în practică imperativul lui Viktor Orban şi al Budapestei, în deplin dispreţ faţă de Constituţia României şi Legea educaţiei nr. 1/2011, prin acest nou act normativ fiind discriminaţi ceilalţi elevi şi trădate interesele lor, ale părinţilor şi cadrelor didactice din cadrul Colegiului Naţional "Unirea" din Târgu Mureş. Veţi da socoteală, trădătorilor şi vânzătorilor de ţară! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat, ministru Victor Paul Dobre.
Victor Paul Dobre Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Codul administrativ - Codul lui Dragnea pentru controlarea administraţiei publice". Stimaţi colegi, PNL trage un important semnal de alarmă în privinţa dezastrului pe care îl va provoca în administraţia publică din România adoptarea Codului administrativ în forma care a trecut în Comisia specială pentru elaborarea Codului. Avem o responsabilitate uriaşă faţă de ţară şi cred că trebuie să creăm premisele pentru adoptarea unui cadru normativ clar, coerent şi adecvat, prin care să asigurăm buna funcţionare a instituţiilor din administraţia publică. Fără o funcţionare administrativă eficientă, statul român se va îndepărta şi mai mult de rolul său principal, acela de a servi, în primul rând, intereselor cetăţenilor acestei ţări, oferindu-le servicii eficiente şi de o calitate ridicată. Din păcate, dezbaterea parlamentară a fost mult diluată şi insuficientă pentru a identifica cele mai potrivite soluţii, care să fie compatibile cu actuala arhitectură instituţională din România, fapt ce va avea efecte negative asupra funcţionării statului. Felul în care majoritatea parlamentară a înţeles să rezolve problemele din administraţia românească va face şi mai dificilă relaţia dintre cetăţean şi instituţiile statului, care vor fi supuse de acum înainte unui control politic tot mai accentuat. Din acest moment, administraţia va cunoaşte o politizare fără precedent, întorcând-o la perioada de dinainte de 1989, când politicul controla absolut tot. Au fost amputate, astfel, instituţii cheie din administraţie, aşa cum este cazul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pe care au golit-o de conţinut şi au lăsat-o fără principalul său atribut, acela de reglementare, strategie şi management în domeniul funcţiei publice. Prin voinţa majorităţii, dispare noţiunea de concurs pentru ocuparea unei funcţii publice, legalizându-se practic epurările politice în favoarea clientelei de partid. La fel, au adus sub un control politic total instituţia prefecturii, scoţând funcţiile de prefect şi subprefect din categoria înalţilor funcţionari publici şi transformându-le în funcţii de demnitate publică. O măsură total inoportună, care va avea ca efect pe termen lung deprofesionalizarea funcţiei publice. Nu au lăsat neatinsă nici funcţia de secretar al UAT-urilor, care a fost pusă la cheremul şefului, fără a mai avea importanţa de până acum. Mai mult decât atât, inclusiv directorii din deconcentrate devin demnitari ai statului român, cu rang de subsecretar de stat. Astfel, la o primă evaluare, România va ajunge la un număr record de demnitari, aproximativ 2000, ceea ce va apăsa şi mai mult cheltuielile publice şi va afecta performanţa administrativă. De asemenea, este important de menţionat că la dezbaterea acestui Cod, Ministerul Afacerilor Interne s-a remarcat printr-o absenţă de neînţeles, având în vedere managementul defectuos de la direcţiile de permise şi paşapoarte. Efectele acestui tip de management le-am resimţit cu toţii anul trecut, când serviciile de paşapoarte nu au mai făcut faţă solicitărilor românilor care au fost nevoiţi...
Ben-Oni Ardelean Domnule deputat, vă rog să vă apropiaţi de concluzii.
Victor Paul Dobre ... să piardă timp important... nu mai puţin, domnule preşedinte... pentru a sta la cozi interminabile doar pentru a obţine un paşaport. Consider, aşadar, că s-a pierdut din vedere faptul că acest Cod administrativ trebuia să fie astfel gândit încât să servească intereselor cetăţeanului şi să nu devină un instrument pus la dispoziţia liderilor politici pentru a-şi satisface clientela de partid. Iată cum competenţele necesare pentru ocuparea unei funcţii publice au fost înlocuite cu voinţa vremelnică a unui lider de partid. În aceste condiţii, România va fi incapabilă să îşi asigure un corp administrativ profesionist, ceea ce va avea repercusiuni foarte grave asupra funcţionării statului. Victor Paul Dobre, deputat al PNL.
Ben-Oni Ardelean Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Izabella-Agnes Ambrus.
Izabella-Agnes Ambrus Mulţumesc frumos. Tema abordată astăzi este: "Învăţământul simultan - între necesitate şi eficienţă". Art. 45 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale prevede următoarele: "Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii". Existenţa claselor cu predare simultană este o realitate a zilelor noastre, în învăţământul din România, mai ales în mediul rural, acolo unde numărul copiilor nu este suficient pentru a forma clase omogene, cu efectivele de elevi prevăzute de lege. Referitor la învăţământul în limba minorităţilor naţionale, legea prevede o excepţie, în sensul că permite funcţionarea claselor de elevi sub efectivul prevăzut de Legea educaţiei naţionale. În acest sens, putem vorbi despre o discriminare pozitivă, care ar trebui să vină în sprijinul educaţiei în limba minorităţilor, pentru a le asigura aceleaşi drepturi şi acces la un învăţământ de calitate în limba maternă. Însă realitatea din teritoriu este cu totul alta. În ultimele luni, în judeţul Braşov, a cărui comunitate maghiară o reprezint, ne confruntăm cu o realitate crudă: comasarea claselor cu predare în limba maghiară, chiar dacă aceste clase şi până acum au funcţionat comasate, cu predare simultană cu cel puţin două clase. Motivul este unul simplu: lipsa resurselor financiare, fără însă a avea în vedere drepturile fundamentale ale copiilor la un învăţământ de calitate, în limba maternă. În aceste condiţii, după noua proiecţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, copiii, din toamnă, vor fi nevoiţi să studieze în clase comasate nu câte două clase, ci chiar câte 4-5 clase. Mă întreb cum va fi posibil pentru un cadru didactic, în decursul unei ore, să se ocupe eficient de copii care sunt în clasa 0, unii care învaţă să scrie şi să citească, respectiv clasa I, clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, care au deja mai multe materii? Probabil la acest lucru nu s-au gândit ministrul învăţământului şi, respectiv, inspectorul şcolar general, când au ajuns la concluzia că în acest mod pot asigura un învăţământ eficient, în localităţile respective. Nu mai punem la socoteală faptul că, în urma acestui plan, unii copii vor fi nevoiţi să facă naveta într-o altă localitate, pentru a avea acces la educaţie, respectiv la învăţământul gratuit, garantat de statul român, în condiţiile în care nici măcar un autobuz şcolar nu există acolo. Este revoltătoare această atitudine, fiind o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copiilor, a accesului la învăţământ gratuit, de calitate, în limba maternă. Ceea ce pretindem este numai respectarea drepturilor noastre, ca cetăţeni ai acestei ţări, şi asigurarea unui tratament egal, nediscriminatoriu faţă de copiii noştri, în condiţiile în care dreptul de a învăţa în limba minorităţii este un drept fundamental, prevăzut de Constituţie. Deputat al UDRM, Izabella Ambrus.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dan-Răzvan Rădulescu.
Dan-Răzvan Rădulescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cultura calităţii în unităţile de învăţământ preuniversitar din România". Doamnelor şi domnilor deputaţi, La solicitările de până acum adresate miniştrilor educaţiei în ultimul an şi jumătate, despre activitatea ARACIP din 2006 până în prezent, am primit răspunsuri evazive, bazate pe materiale întocmite de ARACIP, în care se autolaudă activitatea acestei instituţii. Deşi autorităţile care ar trebui să verifice, la propriu, ce face această agenţie aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale nu au nicio curiozitate legată de un real management al calităţii educaţiei în România, la firul ierbii lucrurile nu stau deloc ca în rapoartele oficiale. După atâţia ani de existenţă în lumea educaţiei din România şi cu atâtea "realizări" - proiecte europene, conferinţe, mese rotunde, formări de mii de oameni din sistem -, şcolile şi grădiniţele din România încă nu au înţeles ce înseamnă o cultură a calităţii, nici ce este managementul calităţii în educaţie - nu doar "asigurarea" calităţii. Chiar, s-a întrebat vreun ministru al educaţiei cum "asigură calitatea" ARACIP? Cine are curiozitatea să întrebe şi să analizeze puţin această problemă poate să descopere, cu tristeţe, că mare parte din ceea ce declară, la nivel oficial, ARACIP, pe teren nu mai este la fel de roz. Mulţi dintre membrii CEAC - Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii, obligatorie în toate instituţiile de învăţământ preuniversitar din România - au urmat cursuri de formare ori au participat la sesiuni de prezentare, cunosc conţinutul legislaţiei naţionale specifice ori chiar sunt colaboratori ai ARACIP, dar nu cunosc instituţia responsabilă de acordarea autorizării/acreditării pentru şcoli/calificări profesionale; pentru cei mai mulţi, ARACIP acordă autorizarea sau acreditarea. Răspunsul corect este Ministerul Educaţiei Naţionale. Din păcate, este vorba despre un mesaj eronat, lansat şi utilizat în sistem chiar de ARACIP, pentru a-şi întări, artificial, imaginea şi importanţa. Nu se cunoaşte rolul inspectoratelor şcolare judeţene în asigurarea şi evaluarea calităţii. În legislaţia specifică nu se prevede un rol clar al inspectoratelor şcolare în această zonă. Din practica evaluărilor şi activităţilor derulate până în momentul actual, inspectoratele nu sunt implicate concret în dezvoltarea culturii calităţii în şcoli. Cei mai solicitaţi sunt inspectorii de discipline tehnice; în unele judeţe, observatorii care participă la vizitele de evaluare externă sunt inspectorii de la învăţământul alternativ. Nu există, la niciun inspectorat şcolar, un inspector care să aibă în totalitate în răspundere asigurarea şi evaluarea calităţii în educaţie în unităţile de învăţământ din judeţ. Chiar dacă profesorii participă la diferite simpozioane, conferinţe, cursuri de formare despre asigurarea şi evaluarea calităţii în educaţie, din păcate, nu primesc răspunsuri la toate întrebările legate de acest proces. O altă problemă se referă la monitorizarea efectelor cursurilor de formare. Nu se ştie cine o realizează, când şi în ce condiţii. Realitatea, una alarmantă, este aceea că se derulează cursuri "pe bandă rulantă", însă fără urmări notabile, vizibile. CEAC realizează activităţi neprevăzute în legislaţia specifică. Mai trist este că, în urma inspecţiilor ori vizitelor de evaluare ale experţilor colaboratori ARACIP, situaţia nu se schimbă, fiindcă nici măcar aceştia nu stăpânesc această temă, extrem de importantă, actuală şi care la nivel internaţional cunoaşte o reală dezvoltare. Aşadar, stimaţi decidenţi din educaţia din România, când se va face ordine reală, astfel încât să existe măcar bazele sănătoase ale unor transformări reale şi utile educaţiei româneşti? Când vom fi competitivi pe piaţa educaţională internaţională? Mulţumesc. Dan Rădulescu, deputat al USR Prahova.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc. Din partea parlamentarilor neafiliaţi, doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, Data de 15 iunie marchează Ziua internaţională de conştientizare asupra abuzului faţă de seniori, de vârstnici. O problemă insuficient conştientizată, atât în rândul publicului larg, cât şi al autorităţilor. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, doar 1 din 6 cazuri de abuz asupra vârstnicilor se raportează autorităţilor. Prevenirea acestor situaţii este nu doar o datorie morală pe care o avem faţă de seniorii noştri, ci este şi o formă de a asigura stabilitatea societăţii, având în vedere îmbătrânirea rapidă a populaţiei, cu care ne confruntăm la nivelul României şi al întregii Uniuni Europene. Estimările la nivel global arată că până în 2050 numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani va depăşi numărul persoanelor tinere. Schimbările demografice din ultimii ani atrag atenţia asupra necesităţii de a adopta măsuri de promovare a îmbătrânirii active şi a stării de bine în rândul seniorilor, de a combate discriminarea bazată pe vârstă şi violenţa împotriva vârstnicilor, concomitent cu dezvoltarea de politici destinate bunăstării, situaţiei socio-economice a seniorilor. Însă persoanele în vârstă nu sunt expuse doar acestor forme de violenţă şi abuz. Ele sunt expuse şi altor forme, inclusiv de natură fizică sau chiar sexuală. Mass-media raportează frecvent cazuri de agresiuni fizice şi sexuale asupra femeilor, iar rata de recidivă în rândul acestor agresori depăşeşte 70%. Acest procent este alarmant şi cere măsuri urgente de intervenţie asupra monitorizării şi prevenirii infracţiunilor de natură sexuală, pentru a proteja victimele, indiferent de vârsta lor. De altfel, aceste pericole afectează toate categoriile de vârstă. De la an la an, în România, inclusiv copiii cad victime acestor traume. Peste 2.400 de copii sunt abuzaţi sexual în România, anual. Am iniţiat o propunere legislativă de înfiinţare a unui registru naţional automatizat cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra copiilor. Acest registru securizat va permite autorităţilor să prevină recidiva infracţiunilor de natură sexuală. Trebuie să ne asigurăm că punem capăt acestor abuzuri şi că punem pe primul loc siguranţa şi integritatea copiilor, tinerilor, femeilor şi seniorilor. Contez pe sprijinul dumneavoastră, dragi colege şi dragi colegi, pentru a susţine cu votul dumneavoastră această propunere legislativă. Vă mulţumesc. Deputat independent, Oana Bîzgan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Laura-Mihaela Moagher. Nu este. Doamna Beatrice Tudor? Vă rog.
Beatrice Tudor Mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Indiferent de partidul pe care-l reprezentăm, indiferent de opţiunile politice, indiferent de clivajul politic putere-opoziţie, avem cu toţii obligaţia să ne luptăm cu un fenomen care devine din ce în ce mai grav în România: din ce în ce mai mulţi copii ajung să fie părinţi de copii. România are cele mai multe mame adolescente din Europa. În anul 2015, aproape 9.300 de minore au născut, iar dintre ele 676 aveau între 10 şi 14 ani. Da, aţi auzit corect, la vârsta la care cei mai mulţi copii îşi fac buletinul, aproape 700 de tinere primeau nu cartea lor de identitate, ci certificatul de naştere al nou-născutului. Datele Eurostat au plasat România pe primul loc în Uniunea Europeană, ca număr de mame minore la categoriile de vârstă 10-14 ani şi 15-19 ani, în anul 2016. Concret, în ţara noastră, din 1.000 de adolescente între 13 şi 19 ani, 35 sunt mame. Anual, româncele fac peste 70.000 de avorturi, iar una din zece femei care avortează este adolescentă. În judeţul Sălaj, doar ca să dau un singur exemplu, o medie de 100 de minore devin mame, în fiecare an. Ştiţi ce vârstă are cea mai tânără mamă din România? Doar 12 ani şi este elevă în clasa a IV-a, într-o comună din Sălaj. Reportajele TV o descriu uitându-se la desene animate, lucru făcut de orice copil de vârsta ei, în timp ce fetiţa ei de câteva zile doarme lângă ea. Cum poate un copil să crească un alt copil?! Este clar că fenomenul începe să scape de sub control şi este clar că trebuie luate măsuri. Sunt multe motive pentru această situaţie îngrozitoare, dar sunt şi la fel de multe soluţii. Motivele nu sunt complicate: abandonul şcolar, lipsa educaţiei sexuale, familiile destrămate şi abuzurile din familie, lipsa de acces la informaţie, în special în mediul rural. Dacă motivele nu sunt complicate, soluţiile sunt şi ele simple şi de efect: un program naţional de prevenţie a sarcinilor nedorite şi educaţie sexuală, cât mai multă educaţie sexuală, în şcoli şi în comunitate. Susţin, pe această cale, necesitatea unui program cât mai amplu de educaţie sexuală, cu accent pe regiunile, judeţele şi zonele în care se constată o accelerare a fenomenului mamelor-copil. Există corelări clare între lipsa educaţiei sexuale şi sarcinile femeilor tinere. Şase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informaţii privind sănătatea reproducerii sau educaţiei sexuale, iar şapte din zece nu au beneficiat niciodată de planificare familială. Ştiu că există multe voci care se opun educaţiei sexuale în şcoli şi programelor de planificare familială, din aceleaşi motive pentru care se opun alte voci vaccinării, dintr-un conservatorism mistic şi retrograd. Trebuie să avem curajul să ne luptăm cu aceşti înapoiaţi, pentru viitorul copiilor noştri! Vă mulţumesc. Beatrice Tudor, deputat al PSD Bucureşti.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Florica Cherecheş.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Minciuna este mama înşelăciunii!". Suntem în febra examenelor de evaluare, urmează bacalaureatul şi discuţiile se îndreaptă invariabil spre rata de promovare, ca indicator de succes. Se pare că în învăţământul preuniversitar românesc, modalitatea principală de evaluare şi clasificare a şcolilor este cea legată de procentul de promovabilitate. În aceste condiţii, toată lumea încearcă să-şi îmbunătăţească, cum poate, ratele de promovabilitate. Când aceasta nu se poate face prin actul didactic propriu-zis, se încercă tot felul de "artificii", cum ar fi calcularea promovabilităţii raportată la numărul elevilor înscrişi la examen, şi nu la numărul total al absolvenţilor. De asemenea, pentru a creşte promovabilitatea, se practică înscrierea la examene doar a elevilor cu şanse sigure, privându-i, forţat uneori, pe ceilalţi de dreptul de participare. Acest "artificiu" este cunoscut în presă ca "Fenomenul Brăila", purtând numele judeţului în care a fost descoperit. Aici, în anul şcolar 2016-2017, nota medie la evaluarea naţională a fost de 7,29, a doua pe ţară, dar ponderea elevilor de clasa a VIII-a care nu au susţinut evaluarea naţională a fost de 36,5%, prima din ţară. În cazul examenului de bacalaureat, adesea, procentul se calculează raportat la elevii care au participat la toate probele, fiind excluşi din calcul cei care au abandonat după primele probe. Astfel, procentul final este unul mincinos, menit doar să umfle statistic rata de promovare. Acestea sunt încercări nereuşite de a cosmetiza situaţia reală a învăţământului preuniversitar, iar aplicarea lor este cu atât mai gravă cu cât este realizată, de cele mai multe ori, de persoane ce deţin funcţii de conducere în învăţământ. Sper ca inspectoratele şcolare judeţene şi Ministerul Educaţiei să nu aibă cunoştinţă despre aceste practici, pentru că ar fi inadmisibil ca ele să fie tolerate. Ce se întâmplă cu copiii eliminaţi din evaluarea naţională? Sunt ei consiliaţi, pentru a-şi putea continua într-un fel educaţia? Sunt ajutaţi în a găsi alternative pentru a învăţa o meserie? Din păcate, răspunsul este categoric nu, iar ei abandonează şcoala mult prea devreme. Mai atrag atenţia asupra altor "artificii", cu scopul de a avea un buget cât mai mare la nivelul şcolilor. Profitând de garantarea dreptului la educaţie, se raportează un număr de elevi înscrişi, dar care nu corespunde cu numărul elevilor şcolarizaţi efectiv, pentru a înmulţi costul standard per elev cu un număr mai mare şi, astfel, a creşte bugetul şcolii. Ar fi mai bine dacă s-ar cheltui acei bani pentru a atrage elevii la şcoală, pentru a preveni şi diminua abandonul şcolar. Nu este normal să se plătească costul standard pentru nişte elevi care efectiv nu beneficiază de actul educaţional pentru care se acordă sumele. Dacă vom evita în continuare să luăm măsurile ce se impun în educaţie, astfel încât să-i imprimăm un traseu corect şi coerent, nu vom face altceva decât să ne minţim singuri, să cosmetizăm realităţile şi practic să nu facem nimic bun pentru generaţiile ce vor urma. Pe această cale, îi cer ministrului Popa să ceară inspectoratelor şcolare judeţene din toată ţara raportarea corectă, la numărul total al absolvenţilor, atât la examenul de evaluare naţională, cât şi la bacalaureat, pentru ca, având oglinda realităţii, să ia măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Cristina-Ionela Iurişniţi. Doamna Iurişniţi, vă rog.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Astăzi nu voi vorbi despre problemele din educaţie. Astăzi vă voi vorbi despre evaluările europene, care sunt în derivă în România. În această săptămână, Senatul a dat din nou undă verde privilegiilor, foloaselor necuvenite şi discriminărilor în raport cu restul cetăţenilor României. Principiul echităţii şi al contributivităţii a fost aruncat la coşul de gunoi. Adoptat cu 85 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 11 abţineri, Proiectul de Lege pentru elaborarea Codului administrativ, prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială, în limita a trei mandate, şi stipulează, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Codul administrativ este un proiect foarte costisitor pentru români, amendamentele adoptate în Comisia specială generând costuri suplimentare pentru aceste pensii speciale, cu dedicaţie evidentă, de peste o sută de milioane de euro anual pentru cei care au avut minimum un mandat. O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată, aşa cum spuneam, să aibă o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Mai mult decât atât, indemnizaţia pentru limita de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public. Senatul a avut calitatea de primă Cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor. Dacă cei care conduc îşi văd doar de interesul personal şi de privilegiile financiare exclusiviste, amendamentele adoptate demonstrează încă o dată un total dispreţ pentru priorităţile din societatea românească. Cele peste 100 de milioane de euro, cât ne vor costa pensiile speciale ale primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, pot fi direcţionate spre şcoli şi dotarea lor la nivel european, ca să nu mai avem unităţi de învăţământ, şcoli care nu au aviz ISU sau cu grupurile sanitare în curte. În judeţul Bistriţa-Năsăud, la final de an şcolar avem încă 42 de şcoli care nu se regăsesc pe agenda de priorităţi a primarilor cu salarii speciale şi pensii speciale. Pot fi, de asemenea, direcţionaţi spre sistemul public de sănătate, spre infrastructura deficitară sau absentă. Recent, într-un discurs, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, afirma clar că dacă România ar avea o infrastructură decentă, PIB-ul ţării ar urca anual cu două-trei procente. Comisia Europeană avertizează că amendamentele din Parlament la Codul administrativ periclitează eforturile de depolitizare şi de profesionalizare a funcţionarilor publici şi anulează paşii anteriori făcuţi în acest sens. Comisia mai arată că eşecul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România - ex-ante - constituie temeiul pentru suspendarea plăţilor din fonduri europene. Practic, România riscă să piardă alocarea financiară a Programului pentru perioada 2014-2020, adică 553,19 milioane de euro. Prin urmare, în calitate de deputat al USR, ţin să amintesc că USR a votat împotriva Legii pensiilor speciale. Iar în viitor USR îşi propune eliminarea acestor privilegii. Pensiile trebuie să respecte principiul contributivităţii. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, deputat, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Corneliu Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Eu cred că aţi observat cu toţii, sâmbătă, la mitingul PSD, acele feţe încrâncenate, chipuri brăzdate, palme bătătorite de muncă, priviri în căutarea unei speranţe. Şi e bine să ştim cu toţii că oamenii aceia fac parte din România reală. România reală pe care noi toţi suntem chemaţi să o transformăm. Mă adresez bucureştenilor, în primul rând, oameni pe care eu îi respect şi ştiu că beneficiază, prin munca lor, de condiţii mai bune - de muncă, de viaţă, de trai. Spuneţi, dragi prieteni, copiilor pe care îi aveţi în grijă, tinerilor, că oamenii care au fost aduşi în Piaţa Victoriei nu sunt din altă parte, nu sunt extratereştri, sunt oameni din România: din Ardeal, din Banat, din Maramureş, din Dobrogea, din Muntenia, din Moldova. Probabil că în Bucureşti... bucureşteni, bucureşteni sunt 500.000 de oameni, care sunt la a treia, la a patra generaţie. Ceilalţi sunt veniţi de 20 de ani..., de 50 de ani... în Bucureşti. Şi e bine să îşi amintească toţi că o parte dintre cei din Piaţă pot fi bunicii, unchii, verişorii lor. Cine a ieşit cel mai rău, mai şifonat din toată mişcarea aceasta? Măturătorii au ieşit rău, pentru că au trebuit să facă 24 de ore curat, după miting, şi delegaţia Vasluiului, care n-a fost nici mai albă, nici mai neagră, nici mai pestriţă decât delegaţiile din celelalte judeţe. Numai că lui Dumitru Buzatu, preşedintele PSD, care nu este un om naiv, i-a venit în minte ideea să vină cu fanfara de la Fâstâci, la manifestaţie, gândindu-se că nu-l poate aduce la Bucureşti pe André Rieu, că avea angajament în altă parte, nu-l putea aduce nici pe Elton John, că nu era ora potrivită, şi aşa că a venit cu o fanfară de ţărani romi care, în treacăt fiind spus, după ce au luat pe ei ce au avut mai alb în casă, nici nu au cântat rău. A pierdut însă Dumitru Buzatu, preşedintele PSD Vaslui, ocazia de a deveni erou. Că putea veni cu glumeţii din Ruginoasa, din comuna Domniei Sale, din Iaşi, cei care pe 31 decembrie ies în fiecare... de pe porţile caselor lor, ies la primărie. Şi probabil că dacă i-ar fi masat mai aproape de scenă, discret, ar fi ajutat ţara aceasta să scăpăm de o serie de oameni care nu fac chiar atât de mult bine. Folosesc acest prilej să-i urez Preşedintelui ţării la mulţi ani şi să-i dea Dumnezeu gândul cel bun. Şi nu pot să închei fără a-i trimite un semnal şi doamnei primar general, doamna Firea, pe care o rog să nu ne mai sufoce. Am să citez dintr-un om politic, un om de cultură din România, stimată doamnă. "A amesteca ...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule...
Corneliu Bichineţ ... sportul cu politica e ca şi cum ai vrea să pârleşti porcul la flacăra olimpică". Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea grupului parlamentarilor neafiliaţi, domnul Cătălin-Ioan Nechifor. Nu este. Domnul Adrian-Octavian Dohotaru. Nu este. Din partea Grupului parlamentar... A, nu v-am observat, poftiţi.
Adrian-Octavian Dohotaru Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Ecologism versus capitalism. Nu doar în România". Stimaţi colegi, Ce leagă blocarea dosarului Roşia Montană în UNESCO, percheziţiile DIICOT la Schweighofer sau dorinţa autorităţilor din Cluj de a realiza un aquapark peste unul dintre ecosistemele valoroase ale oraşului, propunerea noastră de Parc Est? Sunt acestea teme disparate pe care să le încadrăm în cutiuţa de gândire la rubrica "mediu" sau externalităţi vizibile ale unui capitalism comprador de tip neoliberal care transformă în marfă orice părticică de natură? Ne-am obişnuit atât de des să discernem soarta României în termeni de corupţie şi anticorupţie, de competenţe versus incompetenţe, încât limbajul public este vidat de termeni şi concepte care să descrie sistemic problemele ţării. Corupţia nu este înscrisă într-un sistem mondial şi nu ne întrebăm care sunt resursele doctrinare ale coruperii interesului public în interes privat. Problemele de mediu sau de subdezvoltare nu sunt conectate cu alte semiperiferii ale capitalismului, decalajul României faţă de alte ţări nu este descris în termeni de politici publice. Răul este personalizat într-o cheie paleoconservatoare şi trebuie să capete faţa unor guvernanţi răi, problemele se înscriu în registrul strict al valorilor morale decuplate economic. La rugămintea revistei "Sinteza", care circulă printre noi, parlamentarii, şi în alte medii ale puterii, am fost rugat să scriu despre compatibilitatea capitalismului autohton cu ecologia. Un impuls leneş la noi în ţară este de a gândi capitalismul prădalnic instalat în România după 1989, ţară care s-a vândut ca forţă de muncă ieftină şi care îşi exploatează resursele naturale pe nimic, vedeţi cazul defrişării pădurilor, se vede drept o deviaţie de la normele europene şi inferioară unui capitalism pur, apolitic, fără corupţie. De unde derivă, spune această gândire leneşă, şi problemele ecologice, adică dintr-un capitalism impur şi corupt de reprezentanţii statului, care nu reglementează costurile de mediu. Dar dacă ar fi aşa, într-o lume capitalistă globală, de diverse nuanţe, cum să ne explicăm uriaşele sarcini pe care trebuie să ni le asumăm, ca omenire, legate de diminuarea încălzirii globale la o temperatură îndeajuns de suportabilă încât să nu declanşeze migraţii în masă, legate de stoparea extincţiei accelerate a biodiversităţii, sau cu privire la transformarea suprafeţei planetei în urma construcţiilor şi defrişărilor generate de activitatea umană? Am modificat atât de tare planeta, încât am intrat în Era Antropocenului. Pe scurt, există o autonomie a politicului la nivel local sau naţional, dar această autonomie se înscrie într-un sistem-lume, descris de Wallerstein, cu centre, periferii şi contradicţii inerente. În acest Holocaust speciist, în care am distrus 60% din fauna sălbatică a planetei, în ultimele cinci decenii, noi suntem naziştii viitoarelor generaţii. Dacă nu recunoaştem că economia şi ecologia au rădăcini comune - oikos, adică gospodărie, casă -, mă tem că vom fi nevoiţi să părăsim, cei mai norocoşi dintre noi, într-un viitor distant în timpi biologi, dar apropiat în timpi geologici, ceea ce lăsăm în urmă drept cea mai mare "externalitate" a economiei neoclasice liberale - Planeta Pământ. La această scară planetară, păleşte în comparaţie mărunta libertate individuală pe care o avem...
Ben-Oni Ardelean Domnule deputat, vă rog să vă apropiaţi de concluzii. Mulţumesc.
Adrian-Octavian Dohotaru ... imediat... şi de care într-adevăr ne bucurăm, comparativ cu alte epoci istorice. Dar e o libertate prin care privilegiaţii lumii justifică status quo-ul şi business as usual . Iar teza mea simplă, pe care o închei aici şi pe care o prezint în cele trei minute şi ceva alocate, şi pe care o dezvolt în acest articol din "Sinteza", este că trebuie să conectăm defecţiunile şi contradicţiile capitalismului autohton, inclusiv cele legate de corupţie, de cele internaţionale. Că trebuie să renunţăm la presupusul excepţionalism românesc al problemelor noastre, a cărei valoare explicativă este nulă. Că trebuie să vedem ce s-a propus la...
Ben-Oni Ardelean Domnule deputat, încheiaţi...
Adrian-Octavian Dohotaru ... Roşia Montană sau, mai larg, ceea ce s-a întâmplat în pădurile Transilvaniei drept exemplu de economie extractivistă, lineară, în care paradigma neoclasică a echilibrului presupus dintre cerere şi ofertă...
Ben-Oni Ardelean Domnule deputat...
Adrian-Octavian Dohotaru ... a eşuat.
Ben-Oni Ardelean ... vă rog frumos să încheiaţi, dacă nu vreţi să vă tai microfonul.
Ben-Oni Ardelean Din respect pentru ceilalţi colegi care mai au de citit. Mulţumesc tare mult.
Adrian-Octavian Dohotaru Bun. Avem nevoie de o nouă paradigmă economică. Orice alt tip de luptă gândit strict la nivel local, va fi un eşec. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Îi rog pe ceilalţi colegi să se limiteze la cele 3 minute, din respect pentru ceilalţi colegi. În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Vasile Cîtea. Nu este. Doamna deputat Roxana Mînzatu. Vă rog.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi aş vrea să dau un mesaj pe tema unei nevoi importante a României - nevoia unui nou Cod administrativ. Cred că orice cetăţean care ne urmăreşte astăzi la declaraţii politice şi, în general, pe noi, parlamentarii, s-a confruntat cu funcţionarii publici, cu calitatea serviciilor publice atât la nivel local, cât şi la nivel central. Cred că orice cetăţean din România recunoaşte că pentru a avea dezvoltare, pentru a putea realiza marile proiecte şi marile investiţii de care are nevoie România, pentru a realiza o interfaţă cât mai bună între stat şi comunitate, avem nevoie de o administraţie publică eficientă. Şi cred, de asemenea, că toţi factorii politici, la fel ca toată societatea civilă, cu toţii suntem de acord că pentru o administraţie eficientă două ingrediente sunt extrem de importante - salarizarea şi modalitatea de organizare a administraţiei publice locale şi centrale. Guvernul Partidului Social Democrat şi ALDE, majoritate politică pe care o reprezint şi eu, a asumat realizarea concretă a acestor două componente. Partea de salarizare a început să fie implementată în 2017 şi continuă, cu accent, desigur, pe anumite sectoare, cum ar fi personalul din sectorul de sănătate, dar tot ceea ce înseamnă angajaţi la nivel local şi central au primit şi primesc deja creşteri salariale importante. Însă nevoia de a face o nouă reglementare a selecţiei, evaluării, a recrutării, a sancţionării funcţionarilor publici este imperioasă. Nevoia de a reglementa modalitatea în care proprietatea publică şi privată a autorităţilor publice, a comunelor, a oraşelor, a judeţelor, de a face mai flexibile aceste proceduri este imperioasă. Nu ştiu de câte ori am avut proiecte europene blocate deoarece situaţia juridică, proprietatea unui corp al unei maternităţi sau a unei bucăţi de teren nu era reflectată corect în acte şi erau necesare un milion de proceduri, până la nivelul de adoptare a unei hotărâri de Guvern. Iată că prin noul Cod administrativ, la care se lucrează în Parlament, vom aborda şi aceste elemente, şi simplificarea, şi flexibilizarea modalităţii de a clarifica situaţia proprietăţii publice, astfel încât să nu stăm ani de zile pentru a reuşi să demarăm investiţii pentru anumite proceduri birocratice. Nu ştiu de câte ori poate nu ne-am gândit că avem contact cu un anumit funcţionar, sau poate unii dintre noi chiar am activat în administraţia locală şi centrală, şi, în ciuda faptului că nu performează, în ciuda faptului că nu reuşeşte să livreze ceea ce i s-a cerut prin fişa postului, nu avem posibilitatea să îl motivăm, să îl sancţionăm, să îl determinăm să facă lucrurile mai bine. Cred că noul Cod administrativ trebuie să abordeze aceste teme. Şi le abordează, în Comisia specială. Dar e important ca noi toţi să recunoaştem nevoia de a acţiona pe această nouă legislaţie şi nevoia de a schimba anumite lucruri. Şi să nu ne prefacem că în administraţie modul în care funcţionarii publici lucrează acum şi sunt...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim.
Roxana Mînzatu ... organizaţi este perfect şi nu trebuie nimic schimbat. Pe lângă salarizare, avem nevoie de un nou Cod administrativ, pentru ca lucrurile să meargă în România în direcţia bună. Eu vă mulţumesc. Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin-Ioan Bumb.
Sorin-Ioan Bumb Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Legea parteneriatului public-privat va desăvârşi jaful iniţiat prin înfiinţarea Fondului Suveran". PSD continuă acţiunile haiduceşti de jefuire a avuţiei naţionale. După ce a adoptat Legea prin care se creează un fond mamut, ce va conţine cele mai importante societăţi de stat - Fondul Suveran - PSD va trece pe repede înainte o altă lege cu un impact major asupra economiei româneşti, Legea parteneriatului public-privat. Prin această mişcare, PSD îşi netezeşte calea, uşurând înstrăinarea activelor de la companiile de stat, mascate în asocieri cu firme private pentru realizarea unor obiective de investiţii. În realitate, după ce a pus toată economia ţării la cheremul a 16 Vasilici, pe care le va manipula domnul Dragnea după cum doreşte, PSD pregăteşte acum un nou instrument de înstrăinare a companiilor de stat. Sub aparenţa încheierii unor parteneriate public-private pentru realizarea unor obiective de investiţii, companiile valoroase din economia românească vor dispărea în încrengăturile corporatiste ale unor companii străine care au pus de mult ochii pe ele şi care, probabil, au şi virat comisioanele aferente în conturile tainice, din teritorii vorbitoare de limbă portugheză. La fel cum în anii 90 cele mai importante obiective din domeniul hotelier, al alimentaţiei publice, al comerţului au trecut, peste noapte, pe nimic, în mâinile unor privaţi, în "locaţie de gestiune", acum PSD pregăteşte o nouă "privatizare" de partid, singura diferenţă fiind, probabil, că se vor inaugura, cu mare tam-tam, nişte şantiere veşnice, precum Cartierul Chinezesc din Craiova. Mai urmează, probabil, în curând, un nou pachet legislativ care, alături de modificarea legilor justiţiei, să transforme România şi într-un paradis fiscal, nu doar într-un paradis al infractorilor. Nu vă gândiţi însă la scăderea taxelor, ci la măsuri care să permită spălarea banilor din şpăgi şi repatrierea în siguranţă a conturilor dosite prin străinătate, fără să mai fie nevoie nici măcar de celebra Mătuşă Tamara. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Matei-Adrian Dobrovie. Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Petru Movilă. Vă rog.
Petru Movilă Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia politică se numeşte "PSD şi-a pierdut Firea". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doar politicienii unui stat paralel pot declara că 20.000 de români s-au adunat pe Arena Naţională să o huiduie pe Simona Halep. Cu toţii înţelegem că actuala conducere a PSD se ghidează după principiul lui Machiavelli - scopul scuză mijloacele - însă o asemenea mizerie nu s-a mai văzut niciodată în ultimii 20 de ani. La ce nivel au ajuns cu manipularea postacii şi susţinătorii PSD! În goana pentru a-şi proteja stăpânii, aceştia scuipă pe tot ce este bun şi frumos pentru români. Indiferent de victime, PSD trebuie să iasă cu imaginea imaculată. Au preferat să întineze imaginea celui mai apreciat sportiv al României, aşa cum au făcut şi cu Constituţia şi justiţia. Decizia doamnei primar Gabriela Firea de a fura din imaginea Simonei Halep a atras un val de nemulţumiri, pe măsura deciziilor politice ale Domniei Sale. Performanţa sportivă nu poate fi speculată politic. De ani de zile vă consolidaţi puterea exploatând nevoile şi sărăcia românilor. Aţi organizat un miting împotriva abuzurilor, aducând câteva zeci de mii de oameni care nu au suferit niciun abuz. V-aţi creat o armată de oameni săraci, hrăniţi cu iluzia unui viitor mai bun, şi o propagandă împotriva unui stat paralel care nu există. Toată această şaradă nu are decât un singur scop - concretizarea visurilor unui singur om, preşedintele Liviu Dragnea. Un politician condamnat care face absolut orice pentru a rămâne în libertate, pentru ca mai apoi să-şi ducă mai departe cariera politică. Ne-a demonstrat acest lucru aproape zi de zi, în ultimii ani, dar cu precădere la acest miting şi după eveniment, când, pentru a se proteja pe sine însuşi, a făcut ameninţări de o agresivitate extremă la adresa statului de drept. Despre doamna Firea prea multe nu mai sunt de spus, întrucât visurile pentru o carieră frumoasă în 2019 au fost spulberate de vocile a 20.000 de oameni. Dragi colegi, Ruşine să le fie celor care îşi construiesc imaginea politică pe munca altora! Totuşi, şi politica are nişte limite, iar PSD le-a atins pe toate, în ultimul an. Din păcate pentru dumneavoastră, stimaţi colegi din PSD, românii nu sunt proştii pe care îi credeţi. Contrar aşteptărilor voastre, acţiunile din ultima perioadă au ridicat şi mai tare gradul de antipatie al poporului faţă de PSD. Sunaţi-vă mamele şi bunicii, stimaţi colegi din PSD, să vă aducă aminte de cei 7 ani de acasă. Să vă aducă aminte şi de limitele bunului-simţ. Şi, mai apoi, să faceţi politică pentru români şi în folosul României, că e mare nevoie să guvernaţi bine pentru ţară! Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Tudor Ciuhodaru. Nu este. Doamna Tamara-Dorina Ciofu? Poftiţi.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Au fost aprobate normele de aplicare pentru contractele tip cost-volum/cost-volum-rezultat care asigură accesul pacienţilor cu afecţiuni grave". După ce Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie Ordonanţa de urgenţă care asigură accesul pacienţilor cu afecţiuni grave, cum ar fi cele oncologice, bolile rare, hepatita C, bolile cardiovasculare, scleroza multiplă, la toate medicamentele necesare pentru un tratament adecvat, şi nu la un singur medicament, cum era până în prezent, săptămâna aceasta au fost aprobate şi normele de aplicare pentru contractele tip cost-volum/cost-volum-rezultat, printr-un ordin comun elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Guvernul a luat cele mai importante măsuri pentru eficientizarea sistemului de sănătate din România. Contractele orientate pe numărul de pacienţi trataţi şi pe rezultatele terapeutice obţinute asigură o utilizare mai eficientă a banului public, astfel încât mai mulţi români să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate. Prin introducerea contractelor cost-volum contribuţia trimestrială se calculează pe baza unor procente fixe aplicate în funcţie de numărul de pacienţi trataţi efectiv, atât în cazul în care există un singur medicament, cât şi pentru mai multe medicamente pentru o indicaţie terapeutică. În ceea ce priveşte contractele cost-volum-rezultat, costul se stabileşte în funcţie de pacienţii trataţi cu succes pentru toate medicamentele substituibile pe aceeaşi indicaţie terapeutică, indiferent de preţul de comercializare al medicamentelor. Pacienţii nu vor trebui să achite o contribuţie personală. Diferenţa dintre preţul comercial şi efectiv pe pacient va fi suportată de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă. Introducerea contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat asigură, cu aceleaşi costuri, accesul mai multor pacienţi la tratamentul de care au nevoie. Este o promisiune electorală care a fost îndeplinită. Normele de aplicare, care au fost adoptate, sunt necesare pentru demararea procedurilor de negociere ale contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat pentru medicamentele care deţin o decizie de includere condiţionată în lista de medicamente compensate şi gratuite, pentru care au fost stabilite noi mecanisme, prin ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern la sfârşitul lunii aprilie, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2018 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011. Odată cu apariţia acestora, vor putea fi încheiate contractele cost-volum-rezultat, necesare pentru asigurarea tratamentelor inovatoare, printre care şi tratamentele fără interferon pentru pacienţii cu hepatită C. Odată cu aprobarea normelor de aplicare, ministrul sănătăţii a solicitat conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să urgenteze procedurile de încheiere a noilor contracte cost-volum şi cost-volum-rezultat, astfel încât să asigure accesul la tratamente şi continuitatea lor pentru pacienţii cu afecţiuni grave. Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoşani.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Florin-Claudiu Roman.
Florin-Claudiu Roman Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Încep să cred că Ceauşescu era mic copil". Doresc, stimaţi colegi, să vă semnalez astăzi, de la tribuna Parlamentului României, faptul că mitingul din weekend-ul recent încheiat, un miting cu japca, marca PSD, marca Liviu Dragnea, ne întoarce, practic, în '89, când, ne amintim cu toţii, Ceauşescu aduna, la fel, cu japca, poporul în piaţă ca să mai promită ceva la pensie şi să le mai spună oamenilor încă câteva minciuni. Trebuie reamintit aici, în Parlamentul României, faptul că, în 1989, au murit oameni pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciodată în ţara lor! Şi, cu toate acestea, am văzut cu toţii, recent, de la Piteşti - ca să nu uităm -, acel episod cu defilarea copiilor de grădiniţă în faţa premierului Viorica Dăncilă şi cu lucruri care au şocat o ţară întreagă, bineînţeles rămase fără niciun efect. Am văzut, de asemenea, la acel simulacru de miting, o demonstraţie mai mult decât penibilă - oameni aduşi cu japca -, care a avut şi va avea multă vreme ecouri triste, de încălcare flagrantă a democraţiei şi a drepturilor românilor. Îl întreb aici, de la tribuna Parlamentului, pe domnul Dragnea, dacă a uitat atât de uşor momentul 1989 şi cum poate să accepte să fie organizate de către partidul pe care-l conduce manifestări ca pe vremea odiosului?! Îl întreb pe domnul Dragnea dacă dumnealui chiar îi place ceea ce a văzut, dar, mai ales, cum poate să gireze abuzurile inimaginabile utilizate de către marii baroni PSD, pentru a strânge oamenii la acest miting, care au fost reclamate de către români din toate judeţele ţării?! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Exemple de astfel de practici comunistoide, de presiuni asupra a numeroşi angajaţi din instituţiile publice, sunt cu duiumul! Astfel, în Argeş, angajaţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului au fost ameninţaţi cu desfacerea contractului de muncă, în cazul în care nu participă. Aţi văzut şi dumneavoastră şirul de mesaje din toată România şi credem că este momentul ca Liviu Dragnea să înţeleagă că România nu este nici Belina, nici moşia lui, şi că trebuie să-i respecte pe români. Am văzut şi recenta ieşire din peisaj a doamnei Firea, una incalificabilă, şi cred că este începutul sfârşitului pentru doamna Firea. A continuat cu o nouă gafă, acel comunicat în care, practic, vine să spună că Soros este de vină că 20.000 de oameni au venit pe stadion să o salute pe marea noastră campioană. Iar ceea ce s-a întâmplat aseară, cu acel tăvălug de comunicare din partea PSD, pe toate paginile judeţene, cum că acei oameni au venit s-o huiduie pe Simona Halep, este, din punctul meu de vedere, incalificabil! Îi rog pe toţi oamenii de bună-credinţă din PSD să se delimiteze de astfel de măgării şi să înceteze prigoana împotriva marii campioane a României. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Constantin Codreanu. Nu este. Domnul Eugen Tomac? Nu este. Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran? Nu este. Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu? Nu este. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Mihaela Huncă. Vă rog, doamnă deputat.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Măsuri pentru limitarea şi eliminarea exploatării prin muncă a copiilor şi a violenţei faţă de aceştia". Stimate colege şi stimaţi colegi, În urmă cu o zi a fost marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor. Cu această ocazie, vreau să atrag atenţia asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra măsurilor care trebuie luate pentru a elimina această practică. Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor reuneşte în fiecare an, la 12 iunie, guverne, angajatori şi organizaţii sindicale, societăţi civile, precum şi milioane de oameni din întreaga lume pentru a evidenţia situaţia copiilor exploataţi prin muncă şi pentru a propune soluţii ce pot fi adoptate pentru protejarea acestora, în acord cu principiile promovate de Organizaţia Naţiunilor Unite. În ţara noastră, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului a publicat anul trecut mai multe statistici, conform cărora peste 13.500 de copii au fost abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi în diverse moduri, aproape toţi în familie. Cei mai mulţi dintre aceşti minori au vârste cuprinse între 10 ani şi 13 ani. Exploatarea copiilor prin muncă, în România, are loc în special în mediul rural, acolo unde sindicatele sau întreprinderile angajatoare sunt absente sau în zone foarte greu accesibile pentru reprezentanţii instituţiilor de la Inspecţia Muncii. Cu toate acestea, în marile oraşe ale României, autorităţile au început să sesizeze cazuri în care părinţii se folosesc de talentul unor copii pentru a face bani. În opinia mea, problematica drepturilor copiilor trebuie să fie o preocupare constantă şi să devină un punct strategic pe agenda politică naţională. Exploatarea copiilor prin muncă a devenit pentru destui părinţi o normalitate. Este însă un fenomen pe cât de amplu, pe atât de invizibil în statistici. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, anul trecut nu s-au confirmat mai mult de 214 cazuri, din cele 327 sesizate. În realitate însă, mulţi români îşi transformă copiii în muncitori cu ziua. Deşi există legi clare care pedepsesc exploatarea economică a copiilor, practica este considerată parte din tradiţie, mai ales în mediul rural. Avem obligaţia să ne preocupăm de respectarea, promovarea şi exercitarea drepturilor copilului, pentru o dezvoltare deplină şi armonioasă a personalităţii fiecărui minor. Problematica drepturilor copilului trebuie mutată de la domeniul exclusiv al carităţii şi să devină un punct strategic pe agenda politică naţională. Cred cu tărie că Parlamentul României are rolul principal în conturarea unor soluţii legislative pentru crearea unui cadru, prin care să se reducă şi, în cele din urmă, să se oprească acest fenomen, iar copiii să fie încurajaţi să îşi facă cunoscute opiniile, cu garanţia că vor fi luaţi în considerare, iar solicitările lor se reflectă în deciziile majore care îi privesc. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, PSD Botoşani.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Răzvan-Ilie Rotaru. Nu este. Domnul Marius-Contantin Budăi? Nu este. Domnul Alexandru Rotaru? Nu este. Domnul Florinel Stancu. Vă rog.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Guvernul României depune tot efortul pentru dezvoltarea programelor de alimentare cu apă curentă şi canalizare în zonele ţării unde acestea nu există. În acest sens, au fost alocate sume considerabile de bani pentru a susţine financiar autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în vederea realizării proiectelor de investiţii cuprinse în programele multianuale prioritare, de mediu şi gospodărire a apelor, ce au ca scop, aşa cum am prevăzut şi în Programul de guvernare, îmbunătăţirea infrastructurii mediului şi a calităţii vieţii. Chiar astăzi vom adopta Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor. Actul normativ prelungeşte perioada de realizare a programelor multianuale, pentru îndeplinirea scopului programului, cât şi a obligaţiilor României în sectorul de mediu, până la data de 31 decembrie 2019. Ştiu că votul nostru va bucura foarte mulţi lideri locali, deoarece este un demers necesar finalizării investiţiilor judeţene de apă, canal, de modernizare a grădinilor zoologice şi extinderea infrastructurii colectării selective. Convenţiile încheiate în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe vor putea fi modificate prin acordul părţilor. Am demarat acest proiect de lege, din necesitatea finalizării investiţiilor şi dorinţa de creştere a stării de sănătate a populaţie în aceste zone, precum şi îmbunătăţirea stării mediului înconjurător. Vă îndemn pe toţi, cu o largă majoritate, să susţinem acest proiect favorabil, în primul rând unităţilor administrativ-teritoriale. Mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PSD Dolj.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Anişoara Radu. Vă rog.
Anişoara Radu Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Un proiect economic pentru viitorul economiei româneşti". Stimaţi colegi, Săptămâna trecută a fost adoptat Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii S.A. Am observat, cu surprindere, că unii colegi din opoziţie s-au grăbit să anunţe că vor ataca acest proiect la Curtea Constituţională, deşi nu văd niciun element de neconstituţionalitate. Consider că este doar o mişcare de imagine politică a opoziţiei care însă va prelungi inutil intrarea în vigoare a proiectului de lege. Vreau să subliniez, prin această declaraţie politică, care este rolul şi care sunt beneficiile creării acestui fond suveran. În acest sens, menţionez că obiectivul direct îl reprezintă susţinerea dezvoltării economice a României, prin investiţii în sectoare competitive, care să antreneze un efect de multiplicare. Astfel, prin crearea de noi instrumente de investiţii vor putea fi finanţate proiecte de investiţii în domenii, precum infrastructură, energie, agricultură sau sănătate. Deşi proiectul nu a fost susţinut de opoziţie, trebuie subliniat că acesta a fost agreat de instituţiile europene şi internaţionale, precum Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Organizaţia Europeană pentru Cooperare şi Dezvoltare. De asemenea, instituirea acestui fond va aduce cu sine o serie de beneficii pentru economia românească, pe care le voi enunţa pe scurt. Şi anume: Pentru a crea condiţiile necesare succesului acestui proiect trebuie asigurată o conducere eficientă şi o autonomie decizională a conducerii Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. În acest sens, în actul constitutiv sunt prevăzute principii de guvernanţă, în conformitate cu Principiile de la Santiago, promovate de Forumul Internaţional al Fondurilor Suverane de Investiţii, care reprezintă cele mai bune practici în domeniu pentru fondurile de investiţii. Acest forum reuneşte, în acest moment, 32 de membri, printre care şi statele cu cele mai mari Fonduri Suverane de Investiţii din lume, precum: S.U.A, Emiratele Arabe Unite, China, Rusia, Quatar, Canada, Australia, Singapore, Coreea sau Turcia. Având în vedere toate aceste aspecte, consider că, prin crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, economia românească va avea de beneficiat pe termen mediu şi lung. La un moment dat trebuie să alegem dacă dorim să facem parte din categoria statelor cu economii solide sau nu, iar crearea fondului reprezintă un pas important în sensul primei opţiuni. Vă mulţumesc. Deputat Anişoara Radu, Tulcea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ciprian- Constantin Şerban. Nu este. Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei. Nu este. Domnul Viorel Chiriac? Vă rog.
Viorel Chiriac Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi: "România şi Acordul de la Schengen". Aniversarea, la 14 iunie, a 33 de ani de la încheierea Acordului de la Schengen îmi oferă prilejul să mă refer, în declaraţia mea politică, la una din priorităţile politicii externe a guvernării noastre, PSD-ALDE, şi anume la intrarea României în spaţiul Schengen. La 14 iunie 1985 a fost semnată, la Schengen, Luxemburg, de către reprezentaţii guvernelor din Benelux, Germania şi Franţa, prima convenţie de aplicare a Acordului Schengen privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune. De atunci şi până în prezent, 26 de state au aderat la această înţelegere, iar prin Tratatul de la Amsterdam, din 1997, acquis-ul Schengen a fost încorporat în celelalte tratate ale Uniunii Europene. Prin Acordul de la Schengen, a fost creat un spaţiu al liberei circulaţii a persoanelor şi a mărfurilor la frontierele terestre, maritime şi aeriene, prin eliminarea controalelor. În acelaşi timp însă, deschiderea frontierelor a permis intrarea în acest spaţiu şi a infractorilor, în contextul marilor probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană: terorismul şi migraţia ilegală. Acesta este şi motivul pentru care unele state membre ale zonei Schengen au reintrodus, pentru o perioadă limitată, controale la frontierele lor, în conformitate cu prevederile acordului pentru astfel de situaţii. După cum se ştie, România a început demersurile pentru admiterea în spaţiul Schengen încă din timpul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. După mai mulţi ani de eforturi, ţara noastră a reuşit să îndeplinească toate condiţiile tehnice ale acordului de liberă circulaţie, dar, cu toate acestea, din 2011 şi până în prezent, intrarea ei, împreună cu a Bulgariei, este amânată în mod repetat. O serie de nemulţumiri exprimate de câteva state membre Schengen legate de controlul frontierelor, de corupţie şi de problemele din justiţie, dar şi disputele politice din interiorul unor state împiedică admiterea noastră în spaţiul fără frontiere interne. Din punctul meu de vedere, reticenţele privind controlul migraţiei ilegale la frontiera română a Uniunii Europene nu sunt întemeiate, existând resursa tehnică şi umană necesară pentru un asemenea demers. Pe această linie, de curând, au fost activate, în conformitate cu standardele Schengen, funcţiile SIS - Sistemul de Informaţii Schengen - şi SIRENE - Cererea de Informaţii Suplimentare la Intrarea în Ţară. Mai mult decât atât, acceptarea României va aduce un spor de securitate spaţiului Schengen. În ceea ce priveşte refuzul de a fi primiţi în Schengen, din cauza corupţiei şi a problemelor din justiţie, consider că este vorba şi de o percepţie publică, la care cred că şi noi, românii, am avut o contribuţie însemnată, prin ceea ce am transmis din ţara noastră publicului european, şi nu numai. Am încredere că reforma amplă a domeniului juridic, începută de Guvernul PSD-ALDE, îşi va atinge obiectivele şi va schimba percepţia atât de negativă asupra României de "ţară coruptă". Apelul preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker, din septembrie anul trecut, adresat tuturor guvernelor membre UE, să aprobe integrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen şi raportul pozitiv dat de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European îmi întăresc convingerea că până la urmă şi Consiliul European îşi va da acordul pentru intrarea României în Schengen. Deputat al PSD de Braşov, Viorel Chiriac. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cîtea.
Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se va intitula "Sunt bani pentru salarii şi pensii. Guvernul continuă Programul de guvernare". Dragi colegi, Cu surprindere observ că actuala opoziţie a rămas fără mesaje către propriul electorat şi încearcă să improvizeze tot felul de scenarii fataliste care să destabilizeze pacea socială. Probabil că Domniile Lor trăiesc cu regret vremurile când, în România, profesorii puteau fi găsiţi în Piaţa Victoriei, şi nu în sălile de clase, medicii puteau fi găsiţi în faţa Ministerului Sănătăţii, şi nu în spitale şi sălile de operaţii, iar agricultorii puteau fi găsiţi în marş pe străzile Capitalei, şi nu la locul lor unde îşi desfăşoară activitatea. Opoziţia dovedeşte imaturitate politică, fiind ocupată cu pregătirea unor moţiuni de cenzură şi cu scoaterea, în public, a unor mesaje mincinoase, fără să poată să găsească şi acoperirea pentru acestea. Nu demult, din partea Domniilor Lor, a apărut un avertisment către populaţia României, că nu ar mai fi bani de salarii şi pensii. Dacă Domniile Lor ar fi fost interesaţi de Programul de guvernare, cât şi de Legea bugetului de stat, ar fi văzut foarte clar faptul că bani există şi că anul acesta mai sunt programate şi anumite indexări. Guvernul nu trăieşte pe datorie, dragi colegi, atât timp cât încasările bugetare au crescut faţă de nivelul prognozat. Mai mult, scenariile alarmiste par a fi susţinute chiar şi de la Palatul Cotroceni, deşi domnul preşedinte a promulgat Legea bugetului de stat, act normativ în care se prevedeau foarte clar toate capitolele bugetare, inclusiv veniturile şi resursele care asigură plata pensiilor şi salariilor. Apoi, la o analiză mult mai aprofundată, s-ar fi observat faptul că pentru perioada ianuarie 2018-aprilie 2018 Guvernul a colectat cu 800 de milioane de lei mai mult decât era programat prin Legea bugetului de stat, iar, conform datelor oficiale puse la dispoziţie de ANAF şi care se găsesc deja pe site-ul oficial al acestei instituţii, pentru aceeaşi perioadă s-au colectat cu 8,3 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creştere procentuală de 12,4%. Aşadar, domnilor colegi, Guvernul nu trăieşte pe datorie şi aş vrea să vă mai aduc atenţiei publice şi datele cu privire la datoria de stat a României, pentru a întări concluzia noastră. Astfel, datoria publică a ţării a scăzut în anul 2017 la 35% din PIB, faţă de 35,5% din PIB, cât era în anul 2016, atingând, astfel, minimul ultimilor 4 ani şi a cincea cea mai scăzută datorie externă din Uniunea Europeană. În concluzie, dragi colegi din opoziţie, prin prezentarea de scenarii alarmiste şi mincinoase opiniei publice nu numai că destabilizaţi pacea socială din ţară, dar puteţi genera şi creşterea costurilor de finanţare ale României. Din păcate, se pare că în lipsa mesajelor specifice unei opoziţii sănătoase, abordaţi strategii care nu fac altceva decât să inducă în eroare populaţia şi care pot crea destabilizare socială, o stare de fapt care nu vă va profita nici dumneavoastră. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc foarte mult. Din partea parlamentarilor neafiliaţi, domnul deputat Cătălin Nechifor.
Cătălin-Ioan Nechifor Domnule preşedinte, Domnule deputat Cornel Itu, Bună dimineaţa! Vreau să ţin o declaraţie politică pe o temă foarte fierbinte la Suceava, cel puţin, pentru că săptămâna trecută, pentru a nu ştiu câta oară, a fost din nou crescută valoarea investiţiei la centura de ocolire a municipiului Suceava, de data aceasta de la suma de 370 de milioane, la 399 de milioane, prin hotărârea de guvern care are la bază o documentaţie tehnică care a fost realizată la ministerul de resort timp de trei ani. Nu a durat chiar foarte mult! Adică un plus de 30 de milioane lei, în condiţiile în care preţul pe kilometru este, în acest moment, la centura de ocolire a Sucevei, de aproximativ 8 milioane de euro. Este vorba, aşadar, de foarte mulţi bani în plus, este vorba de circa 100 de milioane, care trebuie găsiţi la buget, pentru că, din păcate, astăzi gradul de realizare este de doar 87%. Oricum o dai, nu iese nici procentual, nici valoric, iar concluzia este simplă, că de la 220 de milioane de lei, cât a costat iniţial, în 2007, iată că astăzi, în 2018, a ajuns să coste această centură a Sucevei 400 de milioane, deci practic s-a dublat şi este necesar să fie găsită o sumă de peste 100 de milioane de lei în bugetul de stat, pentru a finaliza lucrările. Problema este alta. În afară de faptul că alocarea financiară pe anul acesta este zero, şi sper ca la rectificare să avem totuşi ceva alocare, pentru că altfel nu o să facem chiar nimic, iar, în fapt, problema este legată de ceea ce înseamnă proceduri de licitaţie, ceea ce înseamnă contestaţii, contractări, perioade de timp pierdute şi mă tem că în acest an nu o să putem reuşi să facem mai nimic. Mai mult decât atât, din ceea ce citesc în documentaţia tehnică, de la AMT, iată că sunt foarte mari probleme cu stabilitatea versantului, din acea zonă, undeva pe la poziţia kilometrică 0,450 până la 0,750, acolo unde, de-a lungul timpului, au fost foarte multe surpări de teren, iar lucrarea practic se scufundă vizibil. În final, pot să vă spun că îmi doresc ca această Companie Naţională, CNAIR, să fie în măsură să termine această lucrare, această investiţie. Cred că pe nimeni nu mai interesează cât costă acum şi faptul că deja s-a dublat valoarea investiţiei şi cred că pe nimeni nu mai interesează, din păcate, că plătim un preţ uriaş - 8 milioane de euro pe kilometru -, ceea ce, evident, este cel mai mare preţ din lume pentru o amărâtă de stradă, cu o singură bandă pe sens, doar undeva o porţiune fiind dublată în zona de urcare. Aşadar, 13 kilometri de neputinţă în foarte mulţi ani, şi sper că, totuşi, poate cândva, undeva, cineva va fi în stare să o termine. Cătălin Nechifor, deputat neafiliat de Suceava. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ştefan Muşoiu. Nu este. Domnul Petru-Sorin Marica. Nu este. Domnul Dîrzu Ioan.
Ioan Dîrzu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "FDSI - un proiect pentru dezvoltarea României". Guvernarea PSD va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în ţara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune. Ceea ce PNL critică, prin neputinţă, noi construim prin încredere. Avem încredere, aşadar, să spunem că, pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, înfiinţăm un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a căror valoare va depăşi 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante. Scopul fondului va fi acela de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic - deci cu un anumit grad de profitabilitate -, singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau cu investitori privaţi. Obiectivul FSDI este dezvoltarea economică, prin investiţii în infrastructură şi companii strategice, întărirea rolului activ al statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii. Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare propus de FSDI îl reprezintă creşterea potenţialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini, deopotrivă, regulile fiscale la care ne-am angajat şi stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja, în acelaşi timp, capitalul autohton, cu o strategie consistentă de atragere a investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Consider că România trebuie să investească masiv în infrastructură şi în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alţii. Ne trebuie capacităţi de producţie noi şi aici, pe lângă investiţiile private, credem că şi statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informaţiei, industrie alimentară şi altele. Estimăm că peste 8 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii trei ani, prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme, precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, nave, garnituri de tren etc. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii trei ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde de euro. Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în anul 2020. Sunt prevăzute programe noi pentru redresarea zootehniei, zonei montane şi ale altor sectoare deficitare, pentru care s-au întocmit programe şi alocat fonduri din surse externe şi din resurse interne, inclusiv din FSDI. Prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România va depăşi 1.000 de euro, în 2020, lucru pe care PNL-PDL nu a vrut, nu a putut şi nici nu doreşte să-l facă în viitor. Ei ştiu, în schimb, să taie salarii şi pensii!
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Ioan Dîrzu Deputat de Alba, Ioan Dîrzu. Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Înainte de încheierea şedinţei, daţi-mi voie să citesc lista declaraţiilor depuse. Din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul Tudor Ciuhodaru, domnul Răzvan-Ilie Rotaru, domnul Marius-Constantin Budăi, domnul Alexandru Rotaru, domnul Ciprian-Constantin Şerban, domnul Călin-Vasile-Andrei Matei, domnul Ştefan Muşoiu, domnul Petru-Sorin Marica, doamna Alina Teiş, domnul Silviu Nicu Macovei, domnul Viorel Stan, doamna Aida-Cristina Căruceru, domnul Nicolae Georgescu, domnul Costel Lupaşcu, doamna Alexandra Presură, domnul Neculai Iftimie, domnul Mihai Weber, domnul Angel Tîlvăr, domnul Mihăiţă Găină, doamna Gerogeta-Carmen Holban, doamna Claudia Gilia, domnul Claudiu-Augustin Ilişanu, doamna Cristina Burciu. Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul Corneliu Olar, domnul Ionel Palăr, doamna Raluca Turcan, domnul Vasile Gudu, domnul Găvrilă Ghilea, domnul Florin Stamatian, domnul Bogdan Huţucă, domnul Dumitru Oprea, doamna Tudoriţa Lungu, domnul Mihai Culeafă, domnul Ioan Balan, domnul Nicolae Giugea, domnul Dănuţ Bica, domnul Claudiu Răcuci, domnul George Şişcu, domnul Marius Bodea, domnul Mugurel Cozmanciuc, domnul Nicolae Neagu, domnul Costel Alexe, domnul Ionuţ-Marian Stroe. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Matei Dobrovie. Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul Avram Constantin. Din partea Grupului parlamentar al PMP: domnul Cornel Sămărtinean, domnul Constantin Codreanu, domnul Eugen Tomac, domnul Adrian-Mihăiţă Todoran, doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu. Încheiem aici şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor din 13 iunie 2018, între orele 8,30 şi 10,00, dorindu-vă o zi excepţională. Vă mulţumesc. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Alina Teiş "Sfârşitul unui alt an şcolar" Discursul de astăzi face referire la încheierea unui nou capitol important pentru cei pe care eu îi consider a fi cei responsabili de un viitor mai frumos, un capitol care se termină atât cu bune, dar şi cu mai puţin bune, însă fără de care copiii noştri nu ar evolua. Aşadar, astăzi vreau să analizez încheierea unui alt an şcolar. Anul şcolar 2017-2018 a fost unul cu adevărat plin, în cele peste şase mii de şcoli existente în ţară, plin de reuşite, dar şi de eşecuri, pe alocuri, de emoţii, dar, cel mai important, de o mulţime de lecţii învăţate. A fost un an în care ne-am mândrit cu sutele de elevi care au câştigat premii la competiţiile naţionale şi internaţionale, un an în care am încercat să le oferim copiilor noştri şansa la o educaţie performantă, exact aşa cum vedem în ţările dezvoltate. Am făcut şi noi ceva. Nu ştiu cât de mult, însă ştiu sigur că ne-am străduit. Le-am mărit salariile profesorilor cu 20%, în speranţa că şi actul educaţional se va îmbunătăţi. Astfel, salariul unui profesor debutant a crescut cu peste 1.200 de lei. Însă bani mai mulţi au primit şi învăţătorii cu studii medii, dar şi cu vechime, acolo unde salariul a depăşit 4.700 de lei. Totodată, am încercat să le oferim elevilor o masă mai sănătoasă. Anul acesta a fost promulgată Legea privind fructele şi legumele proaspete în şcoli, pentru a-i încuraja pe cei mici să consume mai des alimente bogate din punct de vedere nutritiv. Acestea ar fi câteva dintre obiectivele pe care le-am îndeplinit. Ştiu că încă avem multe probleme de rezolvat. Mă refer aici la abandonul şcolar, la numărul redus de profesori, la şcolile care nu au autorizaţie de incendiu sau la rata de promovabilitate de la examenele naţionale. Însă ştiu sigur că, dacă fiecare dintre noi se implică, sistemul de educaţie din România se poate îmbunătăţi, iar elevii noştri pot deveni din ce în ce mai buni. Acum, la sfârşit de an şcolar, nu pot decât să le urez vacanţă plăcută tuturor elevilor. Să se întoarcă şi mai buni, cu forţe proaspete pentru anul care va urma!
Bogdan-Iulian Huţucă "PNL nu susţine politizarea administraţiei publice!" PSD a câştigat alegerile printr-o serie de promisiuni solemne, care s-au dovedit ulterior fie total bulversante pentru mediul economic şi social din România, fie chiar minciuni sfruntate, cum este şi cea referitoare la continuarea Proiectului de descentralizare, care reprezenta o prioritate în toate Programele de guvernare ale actualei puteri. Numai că, la doi ani de la alegeri, descentralizarea înseamnă, de fapt, o consolidare a centralizării în viziunea PSDragnea, iar politizarea totală a administraţiei publice reprezintă, în realitate, principiul de bază al noului Cod administrativ promovat în mod vehement de coaliţia PSD-ALDE. Prin acest asalt de repolitizare agresivă a funcţiei publice, de la cea de prefect şi subprefect până la cele de conducere din serviciile deconcentrate, care devin doar un sac de sinecuri la îndemâna partidelor din arcul guvernamental, PSDragnea forţează o întoarcere în vremurile comuniste, de tristă amintire, precum şi o ştergere cu buretele a tuturor principiilor corecte, care au stat la baza funcţionării şi organizării administraţiei publice în ultimii ani. Articolul 120 alin. (1) din Constituţia României stipulează foarte clar - "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice". Or, acest exces de politizare a tuturor funcţiilor din administraţia publică mai respectă în vreun fel litera Legii fundamentale?! "Cosmânizarea" administraţiei publice aruncă în derizoriu orice urmă de profesionalism şi de abordare exigentă şi riguroasă a funcţiilor publice şi nu urmăreşte altceva decât preluarea controlului politic total de către PSDragnea în toate instituţiile publice din România, pentru a putea fi manipulate în interes de partid, aşa cum ne-au demonstrat recent prin organizarea, plină de abuzuri, a mitingului cu japca, din 9 iunie. Dezvoltarea comunităţilor locale şi bunul mers al administraţiilor publice ale acestora sunt strâns legate de existenţa unui corp al funcţionarilor publici aleşi în mod corect şi profesionist, prin concurs, şi nu la bunul plac al unui om-stat şi al partidelor sale din buzunar. Ţinând cont de toate aceste aspecte, PNL va amenda din nou în Camera Deputaţilor noul Cod administrativ şi nu va susţine sub nicio formă astfel de derapaje antidemocratice care vor avea repercusiuni grave asupra funcţionării statului român.
Marius-Constantin Budăi "Toate statisticile oficiale arată că PSD şi-a respectat promisiunea de a aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi de a creşte clasa de mijloc" În calitate de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, dar şi în calitate de reprezentant al judeţului Botoşani am datoria faţă de români şi faţă de botoşănenii care m-au trimis în Parlament să comunic rezultatele oficiale înregistrate în economie din momentul preluării guvernării de către PSD. Voi începe cu veniturile gospodăriilor româneşti, care au crescut cu 15% faţă de anul trecut. Institutul Naţional de Statistică a comunicat oficial aceste date. Acest lucru arată că PSD şi-a respectat anul trecut promisiunea de a aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi de a creşte clasa de mijloc. Datele statistice arată că în primul an de guvernare românii au trăit mai bine ca în guvernarea condusă de domnul Dacian Cioloş. Venitul mediu pe gospodărie a fost anul trecut de 3.392 lei, mai mare cu 447 de lei faţă de 2016. Este practic o creştere de 15%, în consonanţă deplină cu evoluţia creşterii puterii de cumpărare. În privinţa cheltuielilor, media pe gospodărie a fost de 2.874 de lei şi a reprezentat 84,7% din venituri faţă de 85,7% cât a fost în 2016. Altfel spus, veniturile au crescut într-un ritm mai susţinut decât cheltuielile, fapt care demonstrează încă o dată că românii au rămas cu mai mulţi bani în buzunare. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, acesta a fost -0,65% în primele patru luni, faţă de excedentul de +0,16% în aceeaşi perioadă de anul trecut. În pofida propagandei colegilor de la opoziţie, care prezintă creşterea deficitului ca pe un semn al dezastrului, în realitate analiza execuţiei bugetare ne arată că acest deficit indică o creştere semnificativă a investiţiilor, ceea ce reprezintă un semn de sănătate economică. Aceste deficit înregistrat în primele 4 luni este compus în mare parte din investiţiile masive care s-au făcut în acest interval, respectiv 4,7 miliarde lei, în creştere cu 156% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. A doua componentă a deficitului este rezultată din creşterile semnificative de salarii, cu peste 20% faţă de anul trecut, ceea ce arată în mod clar că o bună parte din creşterea economică de anul trecut a ajuns în buzunarul cetăţenilor români. Importantă este însă şi creşterea semnificativă de peste 33,6% a veniturilor din contribuţiile de asigurări, ceea ce arată că transferul contribuţiilor de la angajator la salariat se dovedeşte o măsură justă şi eficientă pentru echilibrarea bugetului. În ceea ce priveşte evoluţia pentru următoarele 6 luni, Banca Mondială şi-a îmbunătăţit prognoza şi arată că România va avea o creştere economică de 5,1%, cu 0,6% mai mult decât au prognozat la începutul acestui an. Această estimare vine după cea a Fondului Monetar Internaţional care, la rândul său, revizuise creşterea pentru 2018, de la 4,4% la 5,1%. Este dincolo de orice dubiu că ambele instituţii internaţionale evidenţiază parcursul ascendent al României, iar estimările acestora, de regulă pesimiste faţă de realitatea efectivă, admit acum rezultatul sintetic al bunei guvernări a PSD, reflectat într-o creştere a PIB mult peste media UE. În egală măsură, aceste estimări internaţionale profesioniste contrazic flagrant propaganda anti-PSD, care nu conteneşte absurd să anunţe dezastrul. În timp ce opoziţia spune că economia se prăbuşeşte, organismele financiare internaţionale îmbunătăţesc prognozele economice despre România şi se apropie de estimările din Programul de guvernare pentru 2018 Pentru 2018, bugetul de stat este construit pe o creştere economică medie de 5,5%. Constant, în ultimii ani, prognozele externe au fost inferioare realizărilor efective. Anul trecut, de exemplu, România a avut o creştere economică record de 6,9%, cu cel puţin un procent peste ultimele revizuiri ale FMI şi Băncii Mondiale. România confirmă perspectivele de creştere anticipate, mult peste media europeană, de 4,3%, rată de creştere a PIB-ului potenţial, faţă de 1,7%, media UE. În privinţa structurii creşterii economice, România se încadrează în media modelului european - ponderea consumului în formarea PIB de 77-78%, faţă de media UE de 76-77%, iar ponderea investiţiilor în formarea PIB de 22%, faţă de 19-20% media UE. În concluzie, şi în 2018, România va avea o creştere economică consistentă şi sustenabilă.
Cristina Burciu "Înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, un pas important pentru dezvoltarea economică a României" Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a votat zilele trecute înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, FSDI SA, propunerea legislativă fiind iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE. Este vorba despre o nouă măsură care vizează creşterea economică a României, luată de Guvern în cooperare cu majoritatea parlamentară, iniţiativa fiind parte componentă a Programului de guvernare prezentat românilor de PSD. Constituirea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii reprezintă o pârghie extrem de importantă de stimulare economică, prin intermediul căreia se va reuşi atragerea de capital din piaţa financiară internă şi internaţională. De asemenea, prin FSDI urmează să se realizeze surse suplimentare de finanţare pentru noi proiecte de investiţii profitabile şi sustenabile, acestea urmând a genera noi locuri de muncă, dezvoltare economică, şi, evident, bunăstare pentru români. Principalele puncte urmărite prin Strategia investiţională a FSDI vizează dezvoltarea infrastructurii în România, crearea de locuri de muncă, stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii, creşterea capitalului uman pe termen lung şi creşterea competitivităţii economiei româneşti. FSDI este deţinut în întregime de statul român, acţionar unic şi administrator fiind Ministerul Finanţelor Publice, care va urmări îndeaproape ducerea la îndeplinire a obiectivelor asumate de acest Fond. Pentru început, FSDI va avea un capital social compus din pachetele de acţiuni ale societăţilor de stat care intră în componenţa Fondului, precum şi un aport din partea statului, de nouă miliarde lei. Sunt convinsă că buna funcţionare a FSDI va avea efecte pozitive pentru economia naţională, iar fondurile vor fi folosite judicios în sectoarele deficitare, precum infrastructura şi investiţiile în servicii publice şi sociale, care, neîndoielnic, vor avea şi rolul de a creşte calitatea vieţii fiecărui român.
Constantin Avram "Bucuria unei naţiuni" Nu prea eram convins pe deplin de reuşita evenimentului politic organizat de coaliţia PSD-ALDE, din ziua de sâmbătă, 9 iunie 2018, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, din două motive: unul legat de prezenţa estimată de organizatori, în condiţiile unei călduri toride, aproape insuportabile; al doilea, legat de faptul că ALDE a fost pusă în situaţia de a mobiliza membrii săi într-un timp foarte, foarte scurt, mai exact cu 3-4 zile înainte de organizarea mitingului. Dar, deşi oboseala cruntă care i-a cuprins pe participanţi a făcut ca ambulanţele să nu lipsească, participanţii la miting au trecut testul de rezistenţă şi au fost martorii unei manifestări legale, care, dincolo de reuşita ei, şi-a atins scopul pentru care a fost organizată şi anume, acela de transmitere a unui mesaj clar, ferm şi fără echivoc. Poporul român a spus răspicat: "Stop abuzurilor din justiţie!" A afirmat încă o dată că Apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români nu este numai un slogan electoral lipsit de conţinut! Era şi timpul unui astfel de miting şi, ca răspuns la aglomerările ilegale din Piaţa Victoriei care îşi spun "#rezist", pline de ură, de încrâncenare, de intoleranţă şi incitatoare la violenţe verbale şi fizice. Rezistenţa participanţilor la miting, precum şi participarea masivă, fără precedent, a susţinătorilor temei mitingului, a fost alimentată de urmărirea cu sufletul la gură a finalei feminine la tenis, desfăşurată la Roland Garros, între Simona Halep şi Sloanne Sthevens. A fost un moment unic, de vis dacă vreţi, momentul în care Simona şi-a adjudecat victoria, o descătuşare fără margini a oamenilor din piaţă, o iluminare a feţelor românilor apăsaţi de problemele cotidiene, o bucurie epocală trăită după o aşteptare de 40 de ani! Sunt un om fericit, asemenea tuturor românilor care mai au un dram de speranţă, pentru că am fost martorul unui astfel de moment istoric în domeniul sportului. Simona Halep a readus bucuria în sufletele românilor! Mare sportivă, mare reuşită, mare bucurie, mare român şi, mai presus de toate, mare suflet de om cu credinţă în Dumnezeu! Un semnal dat de Simona Halep la unitate, la înţelegere, la rezistenţă în faţa unor mari provocări, la iubire şi respect pentru ţară! Sâmbătă, 9 iunie 2018, Simona Halep, în domeniul sportului, a reintrodus România în marele concert al naţiunilor lumii! Mulţumim, Simona Halep! Ai renăscut speranţa de mai bine în sufletele românilor! Măcar de s-ar înţelege peste tot mesajul profund al victoriilor tale!
Cornel-Mircea Sămărtinean "FSDI, puşculiţa salvatoare a populismului PSD-ALDE" Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii SA, PL-x 236/2018, iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori ai PSD şi ALDE, a fost adoptat săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, FSDI, este o iniţiativă cuprinsă în Programul de guvernare 2018-2020, Capitolul "Economie. Politici Industriale", conform căruia "...înfiinţarea acestui fond este o măsură necesară de stimulare economică prin care, în urma atragerii de capital din piaţa financiară internă şi internaţională, vor putea fi constituite surse de finanţare pentru proiecte de investiţii profitabile şi sustenabile care vor antrena un efect de multiplicare în economie". Conform actului normativ adoptat, Strategia investiţională a FSDI va fi aprobată de Guvern şi va fi deţinută în întregime, pe toată durata sa de funcţionare, de statul român. Drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic al FSDI vor fi exercitate, în numele statului român, de Ministerul Finanţelor Publice, care va evalua anual activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor acestui fond şi îl va prezenta Guvernului. Operaţiunile FSDI vor fi finanţate din: venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni; venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi; operaţiuni cu instrumente financiare proprii; venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu; împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni, precum şi din alte surse prevăzute de lege. FSDI va fi administrată în sistem dualist de un Consiliu de Supraveghere, format din 9 membri desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor şi un directorat. Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere va avea o durată de 4 ani şi se poate reînnoi de cel mult două ori. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni ale societăţilor de stat care intră în componenţa fondului, şi din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei. Dacă până acum guvernarea PSD-ALDE a demonstrat o reală incompetenţă în a gestiona responsabil economia românească, acum am asistat la un act premeditat prin care majoritatea parlamentară intenţionează să pună cele mai profitabile companii ale României sub o administrare total netransparentă şi clientelară, aservită intereselor politice de partid. Adoptarea acestui proiect de lege încalcă principiul bicameralismului, în sensul că în forma adoptată de Camera Deputaţilor au fost introduse noi companii, pe lângă cele iniţiale, care urmează să intre sub administrarea FSDI, companii care nu s-au regăsit în forma adoptată de prima Cameră sesizată, Senatul. Se încalcă şi art.135 din Constituţie, care consacră faptul că România este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurentă, în condiţiile în care actuala guvernare PSD-ALDE împarte cu dedicaţie unor administratori necunoscuţi de nimeni cele mai importante active ale statului român, procedând ulterior la repartizarea profiturilor, total netransparent şi discreţionar, fără niciun control din partea vreunei instituţii, fapt care sfidează atât regulile unei economii de piaţă funcţionale, cât şi ale concurenţei libere. Cel mai grav este faptul că prin această lege se încalcă şi art. 136 din Constituţie, deoarece proprietatea privată a statului este transferată în proprietatea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, iar statul va fi pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini funcţia sa principală, de a proteja interesele naţionale ale românilor. Prin înfiinţarea FSDI, statul român va pierde 9 miliarde de lei, 33 de companii, parţial sau integral de stat, şi peste două miliarde de lei pe an din dividende. Majoritatea celor 33 de companii sunt exact companiile de stat care în prezent mai sunt profitabile. Când acest Fond nu va mai putea să-şi plătească datoriile, îşi va pierde activele, adică va pierde acţiunile companiilor pe care le deţine, în condiţiile în care statul român nu va avea dreptul să intervină. Astfel, vom rămâne cu banii luaţi şi cu companiile pierdute. FSDI este de fapt o puşculiţă enormă, cu rol salvator în acoperirea găurilor generate de măsurile populiste ale guvernării PSD-ALDE, o puşculiţă din care actuala guvernare va cheltui discreţionar, fără să respecte legislaţia achiziţiilor publice, adică fără nicio licitaţie, prin care se vor face cheltuieli care să nu se vadă în deficitul bugetar, acumulându-se astfel o datorie care să nu se înregistreze în datoria publică. Consider că, dacă vrem ca economia României să se salveze, este nevoie de disciplină, de responsabilitate, de performanţă profesională, de stoparea risipei, de investiţii care aduc plus valoare, criterii pe care nu le regăsim în Strategia economică a Guvernului PSD-ALDE. Realitatea ne demonstrează însă că pe zi ce trece aplicarea măsurilor cuprinse în Programul de guvernare afectează grav economia României, pe termen mediu şi lung. Prin măsurile luate, guvernarea PSD-ALDE ne-a demonstrat în repetate rânduri cât este de nepregătită profesional, economia de piaţă fiind un concept paralel pentru ei. Fără un plan economic coerent şi cu politici fiscale greşite, coaliţia PSD-ALDE afundă România în sărăcie. Înfiinţarea FSDI este un proiect marca PSD-ALDE, care se conturează ca fiind încă un eşec al strategiei actualei guvernări, un eşec uriaş de care actuala guvernare este singura responsabilă, pe care trebuie să şi-l asume şi pe care trebuie să îl deconteze.
Corneliu Olar "La miting cu forţa, pentru marele conducător!" Cei care s-au îndoit de apucăturile domnului Dragnea au avut ocazia sâmbătă să-şi spulbere orice urmă de îndoială că, de cele mai multe ori, funcţiile înalte le fură oamenilor raţiunea. O ţară întreagă s-a uitat nelămurită la această manifestaţie şi nu i-a înţeles rostul. Împotriva cui au strigat oamenii aduşi cu forţa în piaţă? De ce au fost îmbrăcaţi la ordin şi instruiţi ca la marile manifestări de la 23 august? Cine este acea fantomă pe care o invocă domnul Dragnea? Acel stat paralel? Cine sunt cei care fac abuzuri, atâta vreme cât butoanele puterii sunt toate la domnul Liviu în birou? Înţelegem că sunt aceia cu care Domnia Sa stătea la masă şi chefuia? Domnul Dragnea s-a făcut de râs şi, mai grav, a făcut şi ţara de ruşine. Se uită străinii la noi şi nu înţeleg nimic din ceea ce se întâmplă în ţara noastră. Investitorii fug de rup pământul, diplomaţii nu ştiu ce să mai creadă, căci nici măcar noi, românii, nu mai ştim încotro se îndreaptă această ţară. Dacă domnul Dragnea a scos în stradă oamenii să strige împotriva unor inamici închipuiţi, este treaba Domniei Sale. Însă, înainte să îi scoată pe oamenii simpli în stradă, ar fi fost bine să fie cinstit cu aceştia şi să clarifice treaba cu şoriciul şi pomana porcului din anii trecuţi. Să spună pe cine a servit cu şorici şi cui i-a dat mămăliguţă cu tocană de porc. Abia apoi are dreptul să invoce nu ştiu ce inamici nevăzuţi în faţa românilor! Ceea ce nu voi putea trece cu vederea este modul în care domnul Dragnea şi-a bătut joc de nişte oameni pe care i-a adus cu forţa la Bucureşti. Un lider veritabil este urmat de oameni, fără ca acesta să le-o ceară. Domnul Dragnea, în schimb, a adus oamenii la Bucureşti, şantajându-i cu pierderea locului de muncă, ameninţând agenţi economici dacă vor mai vrea să obţină licenţe sau dacă nu vor să le vină controalele pe cap şi, cel mai eficient, şantajându-i pe beneficiarii de ajutoare sociale că, dacă nu vin să facă ode în piaţă, la Bucureşti, vor pierde beneficiile acordate de stat. Să se folosească de asemenea metode ca să umilească zeci de mii de oameni, nu numai că sfidează legea şi bunul-simţ, dar ne aduce aminte de vremurile triste, de dinainte de 1989! Un exemplu de manipulare a fost şi acela prin care pe pancartele de la miting se scria că sunt participanţi din toată Ţara Moţilor, deşi lângă manifestanţii din Teleorman era doar un mic grup din Câmpeni, Alba. Oricât ar încerca domnul Dragnea să ascundă eşecul la guvernare cu asemenea manifestări, să ştiţi că nu va reuşi. Românul se uită în buzunar şi în sacoşa de cumpărături şi vede cât se poate de clar că trăieşte mai rău decât în urmă cu 2 ani. Vreau să cred că Dragnea i-a adus pe oameni cu forţa la Bucureşti pentru eşecul la guvernare şi nu vreau să cred că şi-a bătut joc de ei doar pentru a-i folosi în problemele Domniei Sale cu justiţia.
Costel Alexe "Politica PSD Iaşi - cu spatele la popor, cu capul plecat la dictator!" În doi ani de când a preluat puterea administrativă pe plan local şi la un an de când a fost numit preşedintele PSD Iaşi, domnul Maricel Popa le-a arătat atât ieşenilor, cât şi mass-mediei şi opiniei publice adevăratul caracter - servilism şi obedienţă faţă de gaşca lui Liviu Dragnea şi ignoranţă faţă de ieşeni! Ba mai mult, în momentele când judeţul a avut nevoie serioasă de lobby la Bucureşti, preşedintele Consiliului Judeţean era dat dispărut, fiind prin fel de fel de vizite externe. A lipsit din peisaj atunci când ieşenii aveau nevoie de susţinere la Legea bugetului de stat, a lipsit din peisaj atunci când societatea civilă ieşeană a mobilizat masiv toată Moldova pentru a participa la marşul motorizat pentru susţinerea autostrăzilor A7 şi A8, proiecte vitale de infrastructură regional, cu beneficii incontestabile şi prosperitate în regiune. Dar domnul Popa a stat pitit, a preferat să dispară pentru a nu-şi confrunta şeful, pentru a nu-şi periclita poziţia de preşedinte al PSD Iaşi. A trădat cauza ieşenilor de fiecare dată când a avut de ales între Iaşi şi PSD! Lobby la Bucureşti pentru Spitalul Regional, pentru Şoseaua de Centură, pentru Clinica de Arşi, pentru Autostradă, pentru Sala Polivalentă şi pentru alte obiective de investiţii fac parlamentarii opoziţiei, căci parlamentarii PSD Iaşi, în frunte cu preşedintele Maricel Popa, sunt prea fricoşi să îşi ceară drepturile! Sunt prea fricoşi să ceară tratament egal şi aplicarea Constituţiei României, Legea fundamentală care stipulează nediscriminarea între regiuni. Agenda PSD Iaşi înseamnă exclusiv conservarea privilegiilor şi nu coincide deloc cu agenda publică a cetăţeanului. Deşi au fost la fel de activi şi utili judeţului precum colegul lor dispărut, Nicu Bănicioiu, în aceste zile de freamăt public, sub presiunea lui Liviu Dragnea, preşedintele Maricel Popa şi parlamentarii Partidului Social Democrat au răscolit efectiv judeţul Iaşi după 5.000 de ieşeni şi credeţi-mă, dintr-un judeţ care cândva era un bastion roşu, astăzi ieşenii sunt scârbiţi să mai răspundă apelurilor primarilor social democraţi! Ieşenii sunt scârbiţi şi denunţă abuzurile PSD, dar sub ameninţarea sistării ajutoarelor sociale, sub ameninţarea pierderii locurilor de muncă, sau sub diferite presiuni şi şantaj au acceptat să facă deplasarea spre Bucureşti. Domnul Maricel Popa a avut ocazia să rămână în istoria judeţului prin realizări administrative, dar din păcate s-a remarcat doar conducând prin şantaj şi teroare şi de doi ani serveşte exclusiv interesele lui Liviu Dragnea. De doi ani Maricel Popa şi reprezentanţii Partidului Social Democrat sunt cu spatele la popor şi cu capul plecat la dictator! Ne cerem drepturile cu demnitate şi respect şi vreau să le reamintim permanent guvernanţilor că #MoldovaContează şi 4 milioane de locuitori aşteaptă să le fie respectate promisiunile electorale!
Dănuţ Bica "Riscurile semnalate în moţiunea simplă iniţiată de PNL, adresată ministrului finanţelor publice, rămân valabile în continuare" Săptămâna trecută, a fost supusă dezbaterii în Camera Deputaţilor moţiunea simplă, iniţiată de Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, intitulată "Harababura fiscală PSD-ALDE te lasă fără banii tăi de pensie!" Cu această ocazie, am aşteptat cu mare interes punctele de vedere ale domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici cu privire la temele puse în discuţie şi răspunsurile la întrebările formulate, mai ales că acestea s-au referit la subiecte care îi preocupă astăzi pe cei mai mulţi dintre români. Unde ar fi ajuns deficitul bugetar în anul 2018, dacă Guvernul nu ar fi tăiat contribuţiile angajaţilor la Pilonul II de pensii, încă de la 1 ianuarie 2018, reducându-le de la 6% la 3,75%? Fără confiscarea banilor a peste 7 milioane de români, economisiţi la Pilonul II, vor putea guvernanţii să plătească pensiile şi salariile până la finalul anului? Vor fi alocaţi investiţiilor publice toţi banii programaţi prin Legea bugetului de stat sau, la fel ca anul trecut, aceştia vor fi înjumătăţiţi? Având în vedere că România se află într-o criză fără precedent a investiţiilor publice, de ce s-a considerat că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este o soluţie mai eficientă decât absorbţia fondurilor europene puse la dispoziţia ţării noastre de Comisia Europeană? În condiţiile în care s-a recunoscut că cea mai mare problemă a bugetului o reprezintă colectarea în zona marilor contribuabili, de ce a fost numit domnul Ionuţ Mişa preşedinte al ANAF, cu toate că era acuzat de realizarea celor mai slabe performanţe în cadrul agenţiei? De ce este minţită populaţia cu privire la randamentele Pilonului I de pensii? De ce Fiscul a început prigoana împotriva a milioane de contribuabili? Cine conduce de fapt Ministerul Finanţelor Publice, ministrul învestit de Parlament sau domnul Darius Vâlcov? Din partea unui ministru tânăr şi foarte bine pregătit în domeniul finanţelor, aşa cum se consideră domnul Teodorovici, am crezut că vom primi contraargumente solide şi explicaţii tehnice coerente şi documentate cu privire la reproşurile formulate în moţiune. Am crezut, de asemenea, că-şi va aminti cum, în calitate de senator, s-a raliat public demersurilor întreprinse de parlamentarii PNL pentru eliminarea aberantei supraaccize la carburanţi, a măsurii toxice privind plata defalcată a TVA şi s-a împotrivit introducerii impozitului pe cifra de afaceri până la un milion de euro. Astăzi, ca ministru al finanţelor publice, ne-am fi aşteptat să acţioneze pentru eliminarea acestor măsuri absurde. Din păcate, poziţiile adoptate anterior de Domnia Sa s-au dovedit a fi simple exerciţii de imagine în cadrul PSD. La dezbaterea moţiunii, domnul ministru Teodorovici a avut o prestaţie dezamăgitoare. Enervat probabil de faptul că se vedea că este total lipsit de argumente şi pentru a-şi ascunde diletantismul, s-a mărginit să lanseze ofense la adresa doamnei Raluca Turcan, liderul Grupului parlamentar al PNL, şi să-i ameninţe pe deputaţii din opoziţie care au îndrăznit să-i critice activitatea. Guvernul a adus bugetul într-o situaţie critică, iar în vară, când va fi realizată rectificarea negativă, de suferit vor avea în principal investiţiile, educaţia şi sănătatea. Propaganda agresivă a liderilor coaliţiei PSD-ALDE nu mai poate ascunde adevărul cu privire la situaţia dezastruoasă a finanţelor României după primele 4 luni ale anului 2018. Astfel, dacă în aceeaşi perioadă din anul 2017 s-a înregistrat un excedent bugetar de 1,3 miliarde lei, colectându-se bani mai mulţi decât îi trebuiau Guvernului pentru a onora plăţile angajate, în acest an s-a ajuns deja la un deficit de 6,05 miliarde lei, respectiv 0,65% din PIB. Dacă veniturile bugetare au crescut cu doar 11,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cheltuielile au avansat cu 21,5%. Deja cheltuielile de personal au urcat la 26,26 miliarde de lei, fiind în creştere cu peste 20%. Aceasta înseamnă că până la finalul anului plafonul de cheltuieli de personal prevăzut de lege va fi substanţial depăşit. Bugetul nu are banii necesari pentru plata salariilor din sectorul public până în luna decembrie. Nici pentru pensii, chiar şi aşa, nemajorate, nu există resurse financiare suficiente, iar pentru realizarea creşterii prevăzute începând cu 1 iulie vor trebui transferaţi bani de la alte capitole bugetare. Chiar dacă va confisca sumele acumulate la Pilonul II, Guvernul Dăncilă nu va reuşi să acopere în totalitate aceste cheltuieli. În acest context, va contracta noi împrumuturi şi va aplica, mai mult ca sigur, reţeta pusă în practică anul trecut, când banii alocaţi pentru renovarea şcolilor, reabilitarea spitalelor şi investiţiile în infrastructura de transporturi au fost reduşi la mai puţin de jumătate, pentru a se petici bugetul aferent salariilor şi pensiilor. Dacă în plină creştere economică Guvernul nu are bani de pensii şi salarii pentru tot anul, atunci să ne ferească Dumnezeu de o stagnare a economiei! În condiţiile în care, după 17 luni de guvernare, coaliţia PSD-ALDE a reuşit să distrugă toate echilibrele economice edificate cu greu în ultimii ani în ţara noastră, fără să crească standardul de viaţă al populaţiei şi fără să pună în funcţiune măcar o şcoală nouă, un spital modern sau să demareze realizarea unei autostrăzi, nu are vreun sens să sperăm că va construi ceva important în România pe parcursul acestui mandat. Este foarte clar, PSD şi ALDE şi-au trădat alegătorii şi au pierdut legitimitatea de a guverna. Fiecare zi pe care o vor mai petrece la conducerea ţării va însemna paşi înapoi pentru România. În consecinţă, trebuie să părăsească urgent puterea! Având în vedere cele prezentate anterior, consider că există toate motivele pentru ca acest Guvern incompetent să fie demis prin moţiunea de cenzură care va fi iniţiată de parlamentarii PNL şi ai altor partide de opoziţie în perioada imediat următoare. Pentru ca acest demers democratic să aibă succes, este însă necesar ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, senatorii şi deputaţii PSD, ALDE şi ai aliaţilor lor să pună interesele cetăţenilor înaintea obligaţiilor de partid şi avantajelor personale şi să dea dovadă de responsabilitate, votând pentru plecarea Guvernului Dragnea 3 de la Palatul Victoria.
Dumitru Oprea "PSD-ALDE - cum să exerciţi puterea, discreţionar, fără a guverna deloc" Niciun efort nu a fost precupeţit de liderii coaliţiei PSD-ALDE în asaltul total asupra instituţiilor independente din România, iar performanţa şi determinarea acestora produc rezultate dezastruoase pentru democraţia românească. Din primul moment al preluării puterii, singurul obiectiv a fost restauraţia totală. O vreme, actuala putere a părut confuză şi, uneori, ne-a deturnat atenţia de la tabloul de ansamblu. A manipulat populaţia cu un Program de guvernare fantasmagoric, a schimbat doi prim-miniştri şi a operat, pe ici, pe colo, măriri de salarii şi pensii speciale, dar într-un mod cu totul nesustenabil. Însă nu a făcut nimic pentru utilizarea fondurilor europene, pentru vreun metru de autostradă sau drum naţional, nimic pentru rezolvarea crizei forţei de muncă, nimic pentru oprirea emigraţiei româneşti masive. Este pentru prima dată după 1989, când ţara noastră s-a întors la un sistem de putere care se învârte în jurul unui singur om şi al intereselor sale, Liviu Dragnea. Iar cum exercitarea puterii nu se poate face din spatele gratiilor de un condamnat penal, cea mai perversă şi amplă operaţiune împotriva României a fost condusă în sfera justiţiei. Răpirea independenţei procurorilor, timorarea judecătorilor şi trimiterea funcţiei prezidenţiale în zona irelevanţei sunt tot ceea ce şi-au dorit liderii PSD şi ALDE. Astăzi vedem că sunt foarte aproape de a-şi îndeplini visul, chiar cu preţul distrugerii unei ţări întregi. Dacă măcar un dram din toată priceperea şi determinarea arătată de PSD-ALDE în distrugerea arhitecturii statului democratic ar fi fost folosit pentru guvernarea ţării, probabil am fi fost în alt punct al istoriei. Acoperirea hoţiei şi asigurarea că fărădelegile viitoare vor scăpa nepedepsite le-au acaparat minţile şi au lăsat actul guvernării pe mâna unor diletanţi. Dacă miniştrii sunt slabi şi nepricepuţi, nici aparatul de specialitate nu va performa pe fondul vidului de autoritate. Iată de ce, zbaterea unora din Guvern ne arată situaţia aproape fără ieşire în care a fost aruncată România!
Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Importanţa încurajării donării de sânge în România" Donarea de sânge este gestul prin care orice persoană poate oferi un ajutor pe cât de mic, pe atât de important şi de valoros. Pe 14 iunie, în fiecare an, din 2004 încoace, este marcată Ziua mondială a donatorului de sânge, pentru a trage un semnal de alarmă asupra nevoii donării de sânge, cât şi pentru a le mulţumi celor care, periodic, calcă pragul unui centru de transfuzii şi nu numai. Aceste persoane au o contribuţie cât se poate de masivă faţă de semenii lor, aflaţi nu de puţine ori în lupta pentru viaţă. În România, conform statisticilor, aproximativ 2% dintre cetăţeni merg periodic să doneze sânge. Indicatorul este însă destul de mic faţă de alte state din Europa, dar asta nu trebuie să ne descurajeze. Mereu este loc de mai bine, mai ales având în vedere scopul final - o persoană care donează sânge din trei în trei luni poate salva într-un an 15 vieţi. Criza de sânge din România este un subiect delicat şi mereu de actualitate şi, de multe ori, motivele pentru care cetăţenii aleg să nu doneze sunt legate de condiţiile din spaţiile de donare. Partidul Social Democrat şi-a asumat, prin Programul de guvernare, investiţii masive în infrastructura de sănătate, însă cred cu tărie că la fel de importantă este şi atitudinea pe care o avem, ca naţiune, faţă de acest gest. Donarea de sânge înseamnă altruism şi o iubire fără egal faţă de semeni. Când ne gândim că viaţa unui om poate depinde de câteva sute de mililitri de sânge şi că noi putem oferi acest mic cadou, asta ne dă o putere pe care trebuie să o tratăm cu foarte mare seriozitate. Dincolo de beneficiile acordate donatorului de sânge, de iniţiativele publice sau private de a susţine donatorii de sânge, aceştia din urmă trebuie să se gândească şi la faptul că undeva, pe un pat de spital, inima unei persoane continuă să bată graţie lor, iar acesta este un motiv mai mult decât important de a dona pentru oricare dintre persoanele care până acum nu au ales să facă asta. Ediţia din acest an a Zilei mondiale a donatorului de sânge este găzduită de Grecia, desfăşurându-se sub sloganul "Fii acolo pentru cineva. Donează sânge. Împarte viaţa!" Dincolo de a face noi înşine acest gest, important este să vorbim şi cu cei din jur despre cât de important este. Conştientizând necesitatea donării şi cât de mult poate însemna ea pe termen lung, doar aşa îi putem convinge, la rândul nostru, pe ceilalţi, să nu rămână indiferenţi, mai ales în contextul grupelor rare de sânge, unde este nevoie de o promovare şi mai intensă a donării de sânge. Nu în ultimul rând, donarea de sânge într-un număr cât mai mare va duce şi la scăderea numărului de abuzuri legate de traficul de sânge. În concluzie, doresc să îmi manifest întreg sprijinul faţă de orice persoană sau instituţie care încurajează donarea de sânge. Doar dacă vom lua toţi măsuri, ca indivizi, vom putea ajuta din ce în ce mai mulţi semeni aflaţi în nevoie în societatea noastră. La mulţi ani donatorilor de pretutindeni şi echipelor medicale care fac posibil acest act!
Vasile-Florin Stamatian "De ce este furată educaţia copiilor ?" Ţara noastră a cunoscut o serie de schimbări, atât în plan economic, cât şi social. Un alt fenomen care afectează puternic societatea românească şi pe care îl supun atenţiei dumneavoastră se referă la abandonul şcolar. Nu sunt vorbe mari atunci când spun că toţi copiii din ţara noastră au dreptul la educaţie, indiferent de origine, etnie, religie sau posibilităţile materiale ale părinţilor. Nu spun vorbe mari atunci când spun că educaţia ar trebui să fie o prioritate pentru acest Guvern care nu a găsit soluţii pentru ca toţi copiii să meargă la şcoală, dar nici pentru prevenirea abandonului şcolar. Educaţia copiilor este furată. Peste 12% dintre copiii României sunt în afara şcolii, adică cam 2 din 10 elevi abandonează şcoala în fiecare an, iar acest procent urcă ţara noastră pe un podium european ruşinos şi nedorit. Cred că Ministerul Educaţiei Naţionale nu a derulat suficiente programe şi proiecte de încurajare a elevilor, în special a elevilor romi, de a merge la şcoală. Şi aici mai este destul de muncă, domnilor guvernanţi! Ultimele statistici arată că 1,5% dintre elevii din învăţământul primar şi gimnazial renunţă la şcoală, în timp ce 7,9% dintre elevii înscrişi în învăţământul postliceal părăsesc sistemul de educaţie. Cifre îngrijorătoare! Ce soluţii există pentru a diminua aceste cifre? Cauzele abandonului şcolar sunt multiple, începând de la sărăcia multor familii mai ales în mediul rural, dar şi de la atitudinea multor părinţi care îi încurajează pe copii să renunţe la şcoală şi să muncească în gospodărie. Îmi pun totuşi întrebarea - oare numai acestea sunt principalele cauze ale fenomenului mai sus menţionat? Oare această guvernare conştientizează că abandonul şcolar este o problemă socială din ce în ce mai gravă, iar pentru reducerea ratei acestui fenomen trebuie lucrat atât cu elevul, cât şi cu familia şi cadrele didactice? Este dispusă această guvernare să aloce mai mulţi bani sistemului educaţional? Va primi educaţia românească vreodată 6% din PIB? Suntem campioni la subfinanţarea sistemului educaţional, la analfabetismul funcţional, dar nu suntem conştienţi că tinerii care părăsesc şcoala vor fi şomerii de mâine şi vor fi marginalizaţi. Trebuie găsite soluţii cât mai urgent pentru prevenirea şi reducerea acestui fenomen, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Abandonul şcolar este deja o mare problemă a sistemului românesc de învăţământ. Sper ca răspunsul să fie afirmativ, iar educaţia să-şi găsească locul pe care îl merită!
Mihăiţă Găină "O nouă oportunitate excelentă pentru milioane de români!" Partidul Social Democrat respectă ad litteram toate măsurile din Programul de guvernare cu care a câştigat încrederea şi voturile românilor în decembrie 2016. Până acum am făcut dovada că, în timp record, am adoptat foarte multe programe şi proiecte destinate creşterii nivelului de trai al populaţiei, motiv pentru care ne bucurăm, în continuare, de suportul majorităţii românilor. După creşterile salariale adoptate prin Legea nr. 153/2017, Legea care vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în urma cărora salariile profesorilor şi medicilor au crescut exponenţial, Guvernul pregăteşte acum noi măsuri destinate, în special, stopării exodului forţei de muncă specializate şi menţinerii tinerilor noştri în România. Una dintre aceste măsuri este Programul de creditare cu dobândă zero "Investeşte în tine", care se adresează unui număr de aproximativ opt milioane de români. Atât tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani, precum şi persoanele care se încadrează în segmentul de vârstă 26-55 de ani vor putea accesa acest program pentru a studia, a suporta diferite cheltuieli curente, a plăti şcoala sau grădiniţa copiilor, a cumpăra medicamente, a-şi achiziţiona o locuinţă ori pentru a o renova pe cea în care vieţuiesc, sau în vederea recalificării şi reconversiei profesionale. Concret, tinerii beneficiari vor putea primi un credit de 40.000 de lei, sumă suplimentată cu 20.000 de lei dacă sunt salariaţi sau se vor angaja pe perioada de implementare a proiectului de dezvoltare personală. Cei care se încadrează în cea de-a doua categorie de vârstă vor beneficia de 35.000 lei. Banii pe care aceştia îi vor primi de la stat se pot suplimenta şi în cazul lor tot cu 20.000 lei, dacă sunt angajaţi sau se vor angaja. Şi pentru că România se confruntă, în continuare, cu un procent problematic al şomajului, precum şi cu lipsa forţei de muncă profesionistă şi calificată în diferite sectoare economice şi zone ale ţării, Guvernul a decis ca dobânda acestui credit să fie zero pentru toţi beneficiarii! Dobânzile şi comisioanele bancare vor fi suportate din fonduri guvernamentale, pe întreaga perioadă de zece ani, cu condiţia ca ratele creditului să fie plătite la termen. Mă declar convins că Programul "Investeşte în tine" îşi va atinge obiectivele fixate şi va conduce la creşterea calităţii vieţii românilor, astfel încât să atingem gradul de bunăstare al statelor puternice europene.
Găvrilă Ghilea "Demersuri de nicăieri pentru românii de pretutindeni" În timp ce declaraţiile ministrului pentru românii de pretutindeni, conform cărora cei 10 milioane de români de peste graniţă ar trebui convinşi că ţara mamă nu i-a uitat, erau rostogolite în mass-media, numărul concetăţenilor noştri decişi să se instaleze în străinătate continuă să crească. Faptul că, printre cei 10 milioane de români din afara ţării enumeraţi, ministrul de resort i-a inclus atât pe cei care trăiesc în comunităţile din diaspora, consolidate mai ales în ultimul deceniu, după aderarea României la Uniunea Europeană, cât şi pe cei din comunităţile istorice/tradiţionale din statele vecine, nu scuză incoerenţa unor programe menite să temporizeze fluxul de concetăţeni decişi să se stabilească în străinătate. Deşi au trecut numai câteva luni de la ridicarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada, numărul solicitanţilor de azil politic s-a dublat, autorităţile din ţara frunzei de arţar luând în calcul chiar renunţarea la acordarea acestei facilităţi. Exemplele ar putea continua. Numai în prima jumătate a acestui an, alte mii de cetăţeni români stabilindu-şi rezidenţa în terţe state membre ale Uniunii Europene, iar alte zeci de mii manifestându-şi deja această intenţie. Acest exod al forţei de muncă ar trebui să constituie un semnal îngrijorător pentru autorităţi, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte dintre cei decişi să-şi construiască o nouă viaţă în străinătate sunt tineri, familişti, cu nivele de educaţie şi calificare peste medie. Pe de altă parte, nici măsurile adoptate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin care au fost reconsiderate substanţial veniturile unor categorii de personal medical, nu au fost de natură să determine revenirea acestora din străinătate, existând şi în prezent liste de aşteptare pentru ocuparea unor joburi în sistemele de sănătate europene. Titularul portofoliului românilor de pretutindeni recunoaşte că ţara noastră a pierdut oameni valoroşi, dar trebuie să înţeleagă că demersurile pentru a stopa acest exod sunt încă extrem de timide şi ineficiente şi să procedeze în consecinţă. Programele de stimulare antreprenorială pentru revenirea în ţară a românilor din diaspora sunt încă în eprubetă, iar birocraţia excesivă care le însoţeşte continuă să fie o piedică pentru eficientizarea acestora. Prevăzute în Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, schemele de finanţare pentru integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii din România nu au fost operaţionalizate nici în prezent, deşi am trecut de jumătatea acestui ciclu de bugetare. În aceste circumstanţe, să nu ne mirăm dacă, în curând, numărul românilor de pretutindeni îl va depăşi pe cel al românilor din ţară.
George Şişcu Partidul Naţional Liberal este în mijlocul unei campanii naţionale de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la rolul şi importanţa Pilonului II de pensii, această campanie având loc în contextul în care actuala coaliţie de guvernare doreşte naţionalizarea Pilonului II de pensii. Până în prezent am strâns 170.000 de semnături pentru susţinerea Pilonului II de pensii şi am informat peste 600.000 de cetăţeni români în cursul acestei campanii. Vom continua şi mai puternic, mai ales în urma declaraţiei date de Olguţa Vasilescu, conform căreia este evident că vor să facă Pilonul II opţional. La ora actuală există peste 4,1 milioane de români care au contribuit la Pilonul II de pensii, ai căror bani depuşi în conturi individuale, bani care reprezintă proprietatea fiecărui contribuabil, sunt puşi în pericol de Guvernul actual şi de coaliţia PSD-ALDE. Intenţia clară a Guvernului este de a pune mâna pe aceşti bani. Primul pas a fost făcut deja: reducerea procentului de contribuţie de la 5,1% la 3,75%, deşi, în conformitate cu legea adoptată privitoare la Pilonul II de pensii, procentul de contribuţie ar fi trebuit să crească la 6%. Apoi, întrucât o lege de sine stătătoare care să desfiinţeze şi să naţionalizeze Pilonul II ar genera un amplu scandal la nivel european, Guvernul PSD-ALDE va încearcă să-i determine pe oameni să-l părăsească de bunăvoie pentru a dona banii statului. Într-un final, prin reducerea numărului de contribuabili, administratorii privaţi îşi vor pierde interesul şi cei nouă miliarde de euro care s-au strâns până în acest moment în conturile contribuabililor vor intra în administrarea Guvernului. Or, din punctul de vedere al eficienţei, statul s-a dovedit deja ca fiind cel mai prost administrator! Mai mult, exact ca şi în cazul transferului tuturor contribuţiilor către angajat, subiectul Pilonului II nu s-a regăsit în Programul de guvernare al PSD - "Îndrăzneşte să crezi" - pentru care a primit votul în alegeri, fiind astfel o măsură în afara mandatului primit de la cetăţeni. Chiar şi Comisia Europeană a criticat măsura reducerii contribuţiei către Pilonul II de pensii, operată prin O.U.G. nr. 82/2017, spunând că reforma celui de-al doilea pilon de pensii ar putea afecta sustenabilitatea sistemului de pensii şi performanţa pieţei locale de capital. Reprezentanţii Comisiei Europene au sesizat faptul că reducerile recente ale contribuţiilor la fondurile de pensii din cel de-al doilea pilon au fost declanşate mai degrabă de problemele fiscal-bugetare pe termen scurt decât de performanţa lor financiară. Această concluzie a venit şi pentru că situaţia financiară şi funcţionarea fondurilor private de pensii din România nu au constituit vreodată un motiv de îngrijorare. Conform datelor OCDE, în 2016 au fost printre cele mai performante fonduri de pensii din noile state membre ale UE, împreună cu fondurile de pensii din Polonia şi Croaţia. Rata de rentabilitate netă reală a investiţiilor fondurilor de pensii din cel de-al doilea pilon din România era de aproximativ 5% în 2016, mai mare decât rata medie de rentabilitate, medie simplă, de 3,4 % a fondurilor de pensii din noile state membre ale UE. În aceste condiţii, PNL se opune categoric acestei tentative de jefuire a cetăţenilor români activi şi de lăsare fără un venit la care au dreptul legal în momentul în care vor ajunge la pensie şi susţinem creşterea contribuţiei la Pilonul II, în primă fază, la 6% - conform angajamentului statului român din programul de aderare la UE, pentru ca mai apoi, în a doua fază, să poată fi înregistrată o creştere a contribuţiei la 8%.
Georgeta-Carmen Holban "Rămas bun, ani de liceu!" Clinchetul clopoţelului, parcă mai cristalin ca altădată, a anunţat în aceste zile încheierea anilor de liceu, ani de definire a maturităţii celor care au terminat cursurile claselor a XII-a. "Cu emoţii la română", "cu greu la mate", dar şi la celelalte discipline, tinerii absolvenţi au ajuns acum să realizeze cât de mult i-au unit aceşti ani, dar şi cât de repede au zburat! Emoţionaţi, tinerii au mulţumit profesorilor care i-au însoţit în această perioadă şi le-au împărtăşit cu responsabilitate şi cu drag din experienţa lor. Un distins dascăl spunea: "Elevii mei sunt copiii mei, iar copiii mei sunt bucuriile mele". Sper că astăzi, la finalul anilor de liceu, toţi profesorii să fie mulţumiţi de absolvenţii lor şi, pe această cale, le mulţumesc şi eu! Un dascăl bun, un profesionist, un om apropiat de elevi, aşa cum sunt cadrele didactice din toată ţara, este un sprijin şi după absolvirea liceului, un susţinător şi în viaţa de adulţi a absolvenţilor. Sunt convinsă că vă veţi putea baza şi de acum încolo pe sfaturile, pe îndemnurile şi pe nobleţea sufletească a profesorilor voştri dragi! Le urez tinerilor din judeţul Dâmboviţa şi din toată România ca absolvirea ciclului liceal să fie pentru toţi un nou început, presărat cu împliniri, cu reuşite personale şi profesionale, cu noi provocări cărora să le facă faţă cu succes! Vă îndemn să fiţi cu toţii bucuroşi, fericiţi şi încrezători că veţi alege calea cea potrivită în viaţă! Sunt sigură că veţi găsi ceea ce căutaţi şi veţi face ceea ce vă doriţi, şi nu oricum, ci la superlativ! Mult succes la bacalaureat şi în viaţa de adulţi!
Claudia Gilia "Judeţul Dâmboviţa îşi poate recâştiga numele «acasă», pentru toţi cei plecaţi la muncă în străinătate!" Dâmboviţenii trebuie să ştie că judeţul nostru are un uriaş potenţial de creştere. Prin munca asiduă a primarilor noştri, a consilierilor locali şi judeţeni, a parlamentarilor, dar şi cu sprijinul Guvernului PSD am reuşit să contractăm până în prezent 246 de proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală II. Valoarea acestor proiecte se ridică la peste 747 de milioane de lei. De acest program vor beneficia 85 de localităţi din cele 89 ale judeţului. Sunt bani pentru investiţii în şcoli, dispensare, drumuri comunale, judeţene, poduri şi podeţe, racordarea populaţiei la apă potabilă şi canalizare. Acest lucru înseamnă dezvoltare şi crearea a mii de locuri de muncă bine plătite la noi în judeţ. Pentru proiecte pentru apă şi canal au fost alocate 135 de milioane de lei. Pentru infrastructură - 433 de milioane de lei. Pentru sănătate - 27 de milioane lei, iar pentru educaţie - aproape 150 de milioane de lei. În acelaşi timp, am accesat şi fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Este vorba de 224 de milioane de euro şi de 51 de localităţi care sunt cuprinse în Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Dâmboviţa, în perioada 2014-2020. Vor fi proiecte care vin în sprijinul cetăţenilor prin: eficientizarea serviciilor administraţiei publice; alocarea fondurilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului local; conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural local; proiecte de educaţie şi plasare a tinerilor pe piaţa muncii. Şcoala, infrastructura şcolară şi Patrimoniul Cultural - sunt pilonii care vor contribui la bunăstarea fiecărui cetăţean al judeţului nostru. Proiectele sunt în demarare, iar PSD va sprijini fiecare etapă de implementare a acestora. Toate acestea sunt angajamente pe care ni le-am luat în faţa cetăţenilor şi pe care le onorăm. Acest lucru înseamnă şi faptul că miile de dâmboviţeni plecaţi în căutarea unui loc de muncă bine plătit în străinătate se vor putea întoarce acasă, lângă familia lor, să-şi facă meseria bine. Copiii vor creşte alături de părinţi, iar comunităţile se vor dezvolta pentru tânăra generaţie. Este o promisiune pe care PSD Dâmboviţa a făcut-o prin Programul Dâmboviţa 2025. Este un program de dezvoltare a judeţului pe 10 ani, însă rezultatele se văd la mai puţin de trei ani de la preluarea puterii. Dezvoltare fără muncă, sacrificiu şi viziune nu se poate. PSD Dâmboviţa a demonstrat că are o echipă unită, puternică: primari, consilieri locali, consilieri judeţeni şi parlamentari, care luptă pentru dezvoltarea comunităţii dâmboviţene şi pentru bunăstarea cetăţenilor noştri. Este foarte important să ştim că cetăţenii sunt aproape de noi şi văd diferenţa între cei care doar fac declaraţii la televizor, inventează motive pentru moţiuni de cenzură sau sesizări la Curtea Constituţională, iar la final de mandat nu vor avea ce rezultate să arate. Opoziţia trebuie să înţeleagă că în Parlament am fost trimişi pentru a reprezenta cetăţenii, pentru a elabora legi şi pentru a susţine Guvernul care are proiecte ce vizează dezvoltarea întregii ţări. Cei câţiva parlamentari ai opoziţiei nu vor putea indica nici măcar un singur proiect concret pentru care s-au luptat în Parlament. Din acest considerent, cred cu tărie că luptele politice, demonstraţiile de oratorie şi scandalurile de la TV nu fac bine nimănui. Vom continua să muncim cinstit şi să fim, aşa cum am promis, "Aproape de oameni"!
Neculai Iftimie "Moment de răscruce pentru pomicultura din România" Pomicultura în România a înregistrat, până în 1990, progrese importante, ajungând la un patrimoniu de circa 300-325.000 de hectare, din care 10.000 de hectare livezi intensive şi superintensive şi respectiv circa 60.000 de hectare plantaţii tinere. Pomicultura românească, în perioada de tranziţie, a suferit o puternică degradare, din următoarele cauze: Se poate face totuşi ceva pentru stoparea căderii libere a pomiculturii româneşti şi revigorarea acesteia? Răspunsul este evident da. Pentru aceasta, a fost nevoie de o politică naţională în domeniu, combinată cu programele - măsuri ale Uniunii Europene. Actualul Guvern, ca primă măsură importantă, analizează restructurarea în perspectivă a exploataţiilor pomicole prin dezvoltarea pe tipuri de plantaţii pomicole şi extinderi în procesul de industrializare. Odată cu dezvoltarea sectorului pomicol, orice investitor va urmări integrarea producţiei prin realizarea unor importante capacităţi de prelucrare şi industrializare în zonele pomicole, absorbind, în acelaşi timp, şi forţa de muncă din zona rurală. A venit momentul când politicul din România trebuie să acorde livezilor de pomi o atenţie măcar similară cu cea acordată pădurilor.
Ioan Balan "Toţi cetăţenii români au plătit mitingul în gloria lui Dragnea!" Cu toţii am crezut că evenimentul de la Piteşti, atunci când copii de grădiniţă de 3-4 ani au fost obligaţi să facă tumbe pe ciment, să stea în cap în arşiţa soarelui şi să vânture cu zâmbetul pe faţă steguleţe în faţa doamnei Viorica Dăncilă şi a doamnei Carmen Dan, a fost un incident nefericit, regretabil, nepremeditat, de care cele două doamne s-au ruşinat ulterior. Nici până astăzi nu am ştiinţă ca acestea să-şi fi cerut scuze copiilor şi părinţilor pentru umilinţele la care au fost supuşi micuţii, dar şi cadrelor didactice care au trebuit, ulterior, să dea ochii cu părinţii şi să ofere explicaţii. Din păcate, din comportamentul ulterior al liderilor PSD nu putem să constatăm decât o lipsă grosolană de respect faţă de oameni, pe care sâmbăta trecută i-au obligat să vină la miting, la Bucureşti, folosind metode specifice anilor 80. Ameninţări cu pierderea locului de mucă, ameninţări cu pierderea beneficiilor sociale acordate prin lege, şantaj la adresa unor agenţi economici care dispun de mijloace necesare, pe care au trebuit să le pună la dispoziţia partidului-stat reprezintă numai câteva dintre metodele utilizate de Liviu Dragnea pentru a aduce oameni entuziaşti la Bucureşti să protesteze, aşa cum spunea domnul Bădălău, împotriva "instituţiilor independente". Nu am nimic cu cei care au organizat eveniment, căci sunt puternic susţinător al libertăţii de exprimare a oamenilor, însă nu pot să nu constat că cea mai mare parte a cheltuielilor ocazionate de acest eveniment megalomanic, care l-ar putea face invidios şi pe Kim Jong-un, au fost suportate, indirect, din banii cetăţenilor. Mii de poliţişti, jandarmi sau funcţionari publici, plătiţi din resurse publice, adică din banii cetăţenilor, au fost folosiţi de parcă aceştia erau simpatizanţi ai PSD. Resurse importante, printre care elicoptere, parcări, paznici, ale majorităţii instituţiilor publice din Bucureşti şi din ţară au fost puse în slujba marelui şi iubitului conducător! Am spus în nenumărate rânduri că PSD a reuşit să acapareze, încet şi sigur, toate instituţiile statului român. Cu excepţia justiţiei, Preşedinţiei României şi BNR, PSD are în subordine directă toate instituţiile statului român. Controlează Parlamentul, Guvernul este al lor şi dau ordine directe Curţii de Conturi, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, ASF, ANRE, ANCOM, Autorităţii Electorale Permanente, Societăţii de Radio şi de Televiziune. Astăzi, toate instituţiile statului român au butoanele de control în mâna lui Liviu Dragnea, ceea ce pentru România nu înseamnă decât o întoarcere în timp, în epoca liderilor autoritari, care se temeau de critici şi vedeau în jurul lor numai năluci, inamici şi state paralele. Mitingurile, evenimentele inventate, ştirile false şi toate celelalte tertipuri care au fost utilizate au un singur scop - să abată atenţia populaţiei de la furtul banilor de pensie din Pilonul II, de la marele tun dat economiei naţionale prin Fondul de Dezvoltare al lui Dragnea, de la bugetul care a rămas fără bani de pensii şi salarii, de la preţurile care cresc precum Făt-frumos, de la numărul triplu de firme care se închid, de la deficitul comercial, de la autostrăzile, şcolile şi spitalele care au rămas doar pe hârtiile Programului de guvernare al PSD-ALDE! Stimaţi colegi din majoritatea PSD-ALDE, nu v-am văzut deloc preocupaţi atunci când mii de oameni au protestat şi chiar au mărşăluit prin toată Moldova, până în capitală, pentru că în 28 de ani, din care voi aţi guvernat peste 22 de ani, nu s-a construit nici măcar un kilometru de autostradă, de la Suceava şi până la Bucureşti. Nu v-au mişcat nici strigătele personalului din sănătate care şi-au văzut veniturile înjumătăţite, nici protestele dascălilor care sunt bugetarii cel mai prost plătiţi din România şi din Uniunea Europeană. Acest tip de proteste, bazate pe probleme reale ale societăţii româneşti, nu sunt de actualitate nici pentru PSD şi nici pentru Dragnea. Aşa cum pomul se cunoaşte după roade, şi voi veţi fi judecaţi de cetăţeni, pentru că una aţi promis în campania electorală şi altceva faceţi de peste un an şi jumătate!
Ionel Palăr Dreptul de a protesta este unul perfect legitim într-o democraţie. Din acest punct de vedere, respect decizia celor care au decis să vină în Bucureşti, sâmbătă, 9 iunie, să manifeste în Piaţa Victoriei. Nu discut aici motivele protestului. Ele ţin de aspiraţiile, de simpatiile şi antipatiile politice ale fiecăruia. Nu discut nici măcar despre presupusele abuzuri îndreptate asupra celor mai mulţi dintre protestatari, bugetari, ameninţaţi cu sancţiuni sau chiar cu pierderea locului de muncă dacă nu participă la miting, aşa după cum reiese foarte clar din miile de mărturii apărute în spaţiul public. Totuşi, nu pot să nu mă întreb de ce nu s-a judecat cu aceeaşi unitate de măsură şi în urmă cu trei săptămâni, când protestatari din Moldova şi Bucovina au venit, pe banii lor, la Bucureşti, să ceară realizarea unui obiectiv cât se poate de palpabil, o autostradă care să lege Moldova de vestul ţării şi, de acolo, mai departe, de lumea occidentală. Atunci, miilor de oameni sosiţi în Bucureşti, repet, pe banii lor, li s-a interzis accesul în capitală şi niciun membru al Guvernului nu a avut bunul simţ să meargă să stea de vorbă cu ei. Convingerea mea este că lipsa de respect faţă de miile de oameni sosiţi din Moldova a fost cauzată de inexistenţa unor răspunsuri clare şi ferme privind construcţia unei autostrăzi în această cea mai săracă regiune a ţării şi de aceea oamenii au fost trataţi cu indiferenţă. De cealaltă parte, la mitingul de sâmbătă, protestatarilor li s-a aşternut un covor roşu spre Piaţa Victoriei. Autocare parcate la Parlament, circulaţia oprită, mii de poliţişti şi jandarmi care nu doar au asigurat liniştea şi ordinea publică, ci i-au condus practic pe manifestanţi în Piaţa Victoriei, totul ca la carte, o singură tipologie, la trei săptămâni distanţă, tratată de Guvern cu măsuri diametral opuse. România nu se împarte între PSD-işti şi PNL-işti. România este una singură, iar românii trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi, indiferent de simpatiile politice. Din păcate, Centenarul aniversării Marii Uniri de la 1918 ne găseşte mai dezbinaţi ca oricând, iar această dezbinare este alimentată, astăzi nu mai am vreun dubiu, de comportamentul actualului Guvern faţă de propriul popor, un guvern incapabil să ofere soluţii economice la gravele probleme cu care se confruntă populaţia, dar care speră să scape de furia mulţimii prin manipulare.
Ionuţ-Marian Stroe "Legile justiţiei trebuie să beneficieze de o dezbatere reală!" Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia sosiţi la Bucureşti au zilele acestea o serie de întâlniri importante atât cu reprezentanţii magistraţilor, cât şi cu Preşedintele României şi cu Parlamentul. Misiunea Comisiei a fost solicitată de Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, APCE, la iniţiativa parlamentarilor români Alina Gorghiu şi Ionuţ Stroe. Cu acest prilej, reprezentanţii partidelor parlamentare au avut posibilitatea să îşi exprime punctele de vedere cu privire la cele trei proiecte de lege aflate în discuţie, dar şi asupra procedurilor parlamentare de adoptare a acestora. Doresc să subliniez că proiectele au fost adoptate în mare grabă şi fără o consultare reală a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, aşadar fără o dezbatere suficient de aprofundată. Nu este de mirare, aşadar, că forma finală adoptată conţinea prevederi neconstituţionale, declarate ca atare şi de Curtea Constituţională. Mai mult decât atât, sunt de părere că forma actuală aduce atingere principiului că între puterile statului trebuie să existe un echilibru. Astfel, se poate ajunge la subordonarea politică a magistraţilor, ceea ce ar însemna un pas enorm în spate în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Salut venirea la Bucureşti a reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia, dar mă tem că puterea vrea doar să mimeze dialogul, pentru că ne aflăm aproape de sfârşitul procesului de legiferare. În ciuda apelurilor noastre repetate, PSD şi ALDE au refuzat până acum cu încăpăţânare să accepte o opinie din partea experţilor internaţionali. Comisia de la Veneţia este un corp apolitic, format din specialişti cu reputaţie impecabilă. Opinia lor nu este influenţată de niciun partizanat politic, ci doar de dorinţa ca societatea românească să se poată ridica la standardul pe care ea însăşi şi l-a fixat, cel al democraţiei autentice.
Petru-Sorin Marica "Este momentul să punem capăt abuzurilor din justiţie!" Multă vreme am crezut că sintagma "stat paralel" este doar o simplă figură de stil, utilizată pentru a creşte intensitatea confruntărilor politice din mass-media. Dar am fost obligat să realizez că lucrurile nu stau aşa. Situaţia s-a arătat în toată gravitatea ei, în momentul în care Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI a făcut cunoscut opiniei publice faptul că, la finalul anului trecut, erau în vigoare 65 de protocoale încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi instituţii ale statului, toate strict secrete. Iar pe lista celor 52 de instituţii semnatare ale unor astfel de înţelegeri ascunse se află cele trei care formează şi susţin puterea judecătorească în România: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară. În repetate rânduri s-au făcut auzite afirmaţii în spaţiul public, potrivit cărora desecretizarea acestor protocoale ar putea scoate la iveală chiar şi existenţa mai multor cazuri de abuz. Iniţial, baza legală pe care s-a construit toată această reţea de înţelegeri strict secrete a fost Hotărârea CSAT nr. 17 din 2005, prin care corupţia a fost declarată ca vulnerabilitate la securitatea naţională. Însă, după 12 ani de luptă împotriva corupţiei, am ajuns - aici. Avem în faţă o ţesătură extinsă de înţelegeri instituţionale făcute în spatele cadrului legal cunoscut, cu efecte care au dus uneori dincolo de limitele lui. Şi vedem cum această mult lăudată campanie împotriva corupţiei s-a transformat în cu totul altceva. Sistemul creat într-un plan paralel cu legea a ajuns să intervină în politică şi în economie. Oamenii politici se tem să mai reformeze ceva. Oamenii de afaceri se tem să mai întreprindă ceva. Primarii au ajuns să se teamă să mai semneze vreun act. Multe proiecte de dezvoltare durabilă pentru comunităţile locale au fost amânate sau blocate. Teama s-a instaurat peste tot şi nu este teama de anchetă, ci este teama de posibile abuzuri ale organelor de anchetă, teama de interceptări ilegale, teama de procurori care falsifică probe, de jurnalişti care mint şi manipulează în numele unor interese obscure. În aceste condiţii, ce s-a ales de statul de drept şi de independenţa justiţiei, laitmotivul majorităţii protestelor de stradă din ultimii doi ani? Protestatarii, care au monopolizat Piaţa Victoriei, strigând sistematic "Jos...!", ar trebui să realizeze singuri că imaginea idealizată pe care o au despre justiţia din România acoperă o realitate sumbră şi primejdioasă. Pentru că nu este normal ca unul din trei români să fie supravegheat. Este aberant ca cetăţeanul obişnuit să fie ţintă şi duşman pentru statul român. Este periculos faptul că delaţiunea a ajuns să ţină loc de dovezi, iar denunţul poate fi prefaţa unei condamnări. Pentru toate acestea, nu există altă soluţie decât să punem capăt abuzurilor din justiţie. De aceea, am simţit că a venit momentul unui altfel de miting de protest care să transmită acest mesaj - România este un stat suveran şi dorim ca ea să fie, în acelaşi timp, şi o democraţie autentică. Merităm să trăim în siguranţă, având garanţia că drepturile şi libertăţile noastre sunt protejate. Avem nevoie de unitate ca naţiune. România nu are nevoie de ură şi dezbinare. Doar aşa vom putea construi împreună un viitor mai bun.
Marius Bodea Şoseaua ocolitoare a municipiului Iaşi este unul dintre proiectele fundamentale pentru Iaşi. În lipsa finalizării acestui proiect, ne sufocăm din cauza poluării şi a traficului greu care tranzitează Iaşiul. Oraşul nostru face obiectul procedurii de infringement, declanşată de UE împotriva României din cauza nivelului de poluare ridicat, iar unul dintre motivele pentru care am ajuns aici este din cauza faptului că proiectul şoselei de centură, început în 2008, dată în folosinţă parţial în decembrie 2012, nu a primit finanţare în ultimii 6 ani. În luna decembrie 2017, urma să fie lansată procedura de licitaţie pentru faza de proiectare şi execuţie a lucrărilor pe şoseaua ocolitoare destinată traficului greu - Obiectiv 3 - Bd. Poitiers şi str. Trei Fântâni, însă acest proiect a fost complet abandonat de Guvernul PSD-ALDE. Ieşenii au fost păcăliţi prin includerea în bugetul anului 2017 a unei sume de 153 de milioane de lei credite de angajament, însă această sumă a dispărut, fără explicaţii din partea Executivului. În 2018 am fost trataţi cu dispreţ, fiind alocaţi două milioane lei, tot credit de angajament, în bugetul Ministerului Transportului pentru finalizarea şoselei ocolitoare a municipiului Iaşi. Cu aceşti bani nici măcar nu se poate demara organizarea de şantier, darămite să se înceapă lucrările. Această sumă reprezintă 0,00719% din fondurile pentru investiţii alocate de Ministerul Transporturilor. Iaşiul ar urma să primească, în acest an, 0,00719% din bugetul pentru investiţii al Ministerului Transporturilor, iar Bucureştiul doamnei Firea 35%, aproximativ 10 miliarde de lei! Din păcate, suntem în această situaţie ingrată pentru că domnii Maricel Popa şi Mihai Chirica, liderii PSD Iaşi, sunt complet irelevanţi la Bucureşti. Aceşti oameni au primit voturile ieşenilor la alegerile locale de acum 2 ani, dar îşi bat joc de acest vot. Niciodată în istoria sa postdecembristă Iaşiul nu a avut conducători atât de slabi. Mihai Chirica nu a călcat vreodată la Ministerul Transporturilor pentru a susţine şoseaua de centură sau proiectul autostrăzii. Domnul Maricel Popa, imaginea perfectă a supuşeniei în faţa lui Dragnea, nu a reuşit să impună pe agenda guvernamentală alocarea de bani pentru cele două obiective. Atitudinea sa servilă îl ajută să rămână un nesemnificativ şef de partid local, fără realizări notabile pentru Iaşi.
Mihai Culeafă "Simona Halep este cel mai bun model pentru copiii noştri!" Simona Halep merită pe deplin admiraţia românilor pentru performanţa de a se menţine cu atâta tenacitate în vârful clasamentului mondial al tenisului feminin, performanţă întregită prin câştigarea turneului de la Roland Garros, primului turneu de Grand Slam din cariera sa. Aceste rezultate vin după ani lungi de muncă neobosită şi mari sacrificii personale. Bucuria ei de a intra în fiecare zi pe teren, susţinerea familiei şi relaţia deosebită pe care o are cu antrenorul său, Darren Cahill, sunt resorturile care i-au permis să susţină regimul strict de antrenamente zilnice, tensiunea psihică extremă din timpul celor mai importante turnee mondiale şi atenţia, nu întotdeauna binevoitoare, a presei internaţionale. Meritul de a fi ajuns în vârful clasamentului mondial îi aparţine în totalitate Simonei, familiei sale şi celor care au antrenat-o de-a lungul timpului. Nimeni altcineva nu îşi poate aroga vreo fărâmă din gloria sportivei, iar politicienii care au lăsat impresia că ar dori acest lucru au fost taxaţi imediat şi fără echivoc de publicul larg. Din păcate, statul român a făcut prea puţin pentru sprijinirea sportului şi cultivarea tinerelor talente. În ciuda acestei realităţi, Simona Halep, cu generozitatea şi patriotismul pe care le dovedeşte de fiecare dată, a ţinut să mulţumească ţării şi românilor pentru succesul său. Simona face mai mult pentru promovarea unei imagini bune a României decât reuşeşte un întreg aparat de stat. Ea duce în lume o imagine a unei Românii demne, muncitoare, cu sclipiri de geniu. Sportul rămâne cel mai bun ambasador al ţării noastre şi generează cele mai puternice modele pentru tânăra generaţie. Datoria noastră este să pregătim următoarea generaţie de sportivi. Resursele statului trebuie să meargă în direcţia sprijinirii sportului de masă, iar resursele private trebuie încurajate să susţină vârfurile de performanţă. Datoria statului este în primul rând să cultive acel spirit sportiv în rândul tinerilor, care să le permită celor mai buni să îşi identifice şi apoi să îşi dezvolte talentul, iar în al doilea rând să creeze un cadru legislativ prietenos cu investiţiile private în domeniul sportiv.
Mihai Niţă "Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor" În fiecare an, la data de 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor. Instituită în anul 2002, de Organizaţia Internaţională a Muncii, această zi are ca scop atragerea atenţiei asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra procedurilor de urmat pentru a elimina această practică. Peste jumătate dintre copiii planetei sunt expuşi celor mai grave forme de exploatare prin muncă. La nivel mondial, peste un miliard şi jumătate de oameni trăiesc în ţări afectate de conflicte militare şi instabilitate socială. O mare parte dintre cei 168 de milioane de copii exploataţi prin muncă trăiesc în astfel de zone. În România, statul acordă o mare atenţie condiţiei copilului, dar nu putem afirma că s-a făcut tot ce trebuie. Mai avem multe de rezolvat, în special pentru copiii din mediul rural. Mai există copii care nu merg la şcoală sau care abandonează şcoala. Mai întâlnim copii care cerşesc pe stradă, sunt învăţaţi să fure, sunt exploataţi prin diverse forme de muncă în folosul părinţilor care nu vor să muncească. Însuşi sistemul educaţiei trebuie îmbunătăţit, pentru asigurarea premiselor de succes la care visează orice părinte pentru copilul său. Dar educaţia începe de acasă. În această privinţă, instituţiile abilitate ale statului n-au înţeles prea bine că educaţia prin muncă, fără a depăşi limitele rezonabile ale acestui proces, este aceea prin care se formează personalitatea copilului, care învaţă să fie responsabil pentru comportamentul său, ceea ce va fi util în viaţă, pentru el şi pentru societate. De la vârsta cea mai fragedă, copilul trebuie să înveţe ce înseamnă rigoarea, întrajutorarea şi disciplina. Putem prelua, în această privinţă, exemplul Japoniei, o ţară cu standardele cele mai înalte de civilizaţie, unde copiii sunt obişnuiţi de mici să preţuiască valoarea muncii, ei înşişi prestând unele activităţi gospodăreşti în şcoli şi grădiniţe. Cei mai vârstnici dintre noi primeam, în copilărie, mici responsabilităţi de la părinţi, ceea ce nu ne prea convenea atunci, pentru că ne afectau timpul de joacă, niciodată îndeajuns. Dar în felul acesta am învăţat de mici că viaţa pe care urma să o luăm în piept nu înseamnă numai plăcere, că ne vom confrunta şi cu obstacole pe care trebuie să le depăşim, pentru a ne bucura apoi de succes. Este o formă de educaţie specifică marilor performeri, din toate domeniile, care au suportat numeroase privaţiuni şi au fost supuşi la eforturi grele, pentru a se putea bucura ulterior de izbândă. Nu există încă o altfel de reţetă a succesului, mai ales pentru cei care se nasc în familii cu venituri pecuniare modeste, specifice ţării noastre. Chiar şi unele familii foarte înstărite, dar preocupate de viitorul propriilor copii, procedează similar. Aşadar, munca nu constituie o formă de exploatare atunci când serveşte educaţiei copilului, dacă părinţii şi educatorii tratează fenomenul cu bună-credinţă şi cu raţiune sănătoasă. La şcoală, munca poate fi tratată incipient ca o joacă, pentru a deveni, în acelaşi timp, atractivă. Este vorba despre activităţi şi întreceri sportive sau artistice, pe care nu se mai pune un accent deosebit în ultima vreme, rezultatele fiind vizibile. În privinţa educaţiei cetăţeneşti, constatăm o serie de greşeli foarte grave ale unor părinţi care, de pildă, îşi duc copiii la diverse manifestaţii publice cu risc de violenţă. Evident, nu pot fi educaţi sănătos într-un astfel de mediu. Unii dintre ei aduc acolo şi animale de companie, precum câinii, animale ataşate de om, dar care pot deveni imprevizibile în anumite condiţii. Instituţiile statului care au în sarcină protecţia copilului nu intervin în aceste cazuri, frecvent semnalate în mass-media. Mi-a fost dat să văd, la un miting de protest, o copilă de vreo patru anişori, cum striga, împreună cu adulţii - "Hoţii, hoţii!...", în timp ce tatăl său o purta pe umeri. Traumatizantă imagine, pentru care ar trebui traşi la răspundere părinţii şi instituţia plătită de stat să-i protejeze pe cei mici. Ziua de 12 iunie trebuie să constituie, anual, prilejul optim pentru a corecta aceste vicisitudini capabile să deformeze caractere, la o generaţie care mâine va veni în locul nostru, celor care nu ne ocupăm îndeajuns de educarea tinerelor vlăstare.
Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher "Fondul Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii - rampa de relansare a economiei româneşti" În vederea obţinerii unui mediu de afaceri propice dezvoltării economice funcţionale în România, este nevoie ca mediul de afaceri să fie stimulat în privinţa oportunităţilor de finanţare. Este ştiut că finanţarea prin sistemul bancar a devenit din ce în ce mai mică, în detrimentul finanţării prin piaţa de capital, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că mediul de afaceri a devenit mai interesat de finanţarea prin piaţa de capital decât de finanţarea prin sistemul bancar. Înfiinţarea Fondului Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii vine ca o consecinţă firească în aceste condiţii şi ca o măsură necesară de stimulare economică, prin care vor putea fi constituite surse de finanţare pentru proiecte şi investiţii profitabile şi sustenabile care vor avea un efect de multiplicare în economie, iar acest lucru se va întâmpla în urma atragerii de capital din piaţa financiară internă şi internaţională. Fondul Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii a fost creat pentru încurajarea investiţiilor în toate domeniile, astfel încât să poată oferi un impuls suplimentar dezvoltării unei noi infrastructuri, creşterii numărului locurilor de muncă şi a unei creşteri economice care să ducă în final la asigurarea unui nivel optim de trai pentru populaţia României. Înfiinţarea Fondului Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii duce implicit la apariţia foarte multor fabrici în industrie, dar şi în agricultură, oferind totodată posibilitatea mai multor companii - Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica - să îşi extindă activitatea şi să achiziţioneze noi capacităţi - aeronave, nave maritime, garnituri de tren. Peste 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă vor fi create - 50.000 de locuri de muncă în construcţii, alte 30-40.000 de locuri de muncă noi vor fi create în industria IT, peste 50.000 de locuri noi de muncă vor fi în sănătate prin construirea unui spital republican şi a încă 8 spitale regionale. Vor fi zeci de mii de angajaţi în plus pe locurile de muncă nou create în industria extractivă, în industria prelucrătoare, in industria auto, în industria procesării agroalimentare, în industria siderurgică, dar şi în industria de armament şi de apărare. Efectele benefice ale înfiinţării Fondului Suveran pentru Dezvoltare şi investiţii sunt mult mai multe şi timpul nu îmi permite să le enumăr pe toate, însă este foarte important ca noi toţi să conştientizăm aceste efecte pozitive pentru economia românească şi implicit pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei, pentru că acesta este scopul final al nostru, al tuturor celor prezenţi aici, indiferent de opiniile politice pe care le avem.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Consideraţii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii şi Dezvoltare" În anul 2017, coaliţia de guvernare PSD-ALDE anunţa, cu multă efervescenţă politică, Programul de guvernare 2017-2020, unde la capitolul "Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget", la principiul încrederii se specifica înfiinţarea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, FSDI, alcătuit din companiile de stat cu profit şi a cărui valoare urma să depăşească 10 miliarde de euro. Modul de funcţionare al FSDI este, în teorie, unul simplu şi bine intenţionat. Acesta urma să acceseze şi să folosească veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii - care urmau să facă parte din FSDI n.a. - precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante - case de odihnă, hoteluri, aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul. Scopul Fondului va fi de a dezvolta sau de a construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic, deci cu un anumit grad de profitabilitate, singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi". În Programul de guvernare 2018-2020, aşadar cel revizuit, se estima că peste 8 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii 3 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, nave, garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii 3 ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro. Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale - BEI, BERD şi Banca Mondială - care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi, în Parteneriat public-privat, autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra. Până la acest stadiu, înfiinţarea FSDI suscită două mari întrebări. Prima întrebare este de ce este nevoie de înfiinţarea unui astfel de organism, având în vedere că fiecare minister are fonduri proprii, distribuite de Guvernul României, în funcţie de priorităţile şi politicile guvernamentale, şi aceleaşi ministere de resort pot accesa fonduri europene? Cea de-a doua întrebare este legată de legalitatea şi oportunitatea înfiinţării FSDI şi vizează accesul la veniturile din privatizări, din dividende companiilor care vor face parte din FSDI, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante. Anunţat în Programul de guvernare al PSD-ALDE, FSDI va fi înfiinţat în urma adoptării unei iniţiative a parlamentarilor din coaliţia de guvernare, după ce fusese pregătit printr-un proiect de lege al Ministerului Finanţelor Publice. Proiectul ministerului prevedea că FSDI are un capital subscris de 1,8 miliarde de lei şi acţiunile a 27 de companii. Camera Deputaţilor, care a avut rol decizional în această problemă, a stabilit că FSDI va avea un capital subscris de 9 miliarde de lei, acumulat într-o perioadă de cinci, venind parcă să amintească de cincinalele de pe vremea comunismului, şi va fi compus din participaţiile statului la 33 de companii. FSDI este o structură care provoacă multă nelinişte în rândul populaţiei, pentru că nu argumentează concret şi coerent multe decizii ale coaliţiei de guvernare privind modul de funcţionare a entităţii, cum ar fi, de pildă, de ce a fost nevoie de crearea unei astfel de entităţi? Care au fost criteriile care au stat la baza selecţiei celor 33 de companii de stat, ale căror profituri să fie vărsate în contul FSDI? De ce a fost mărit bugetul FSDI de la 1,8 miliarde la 9 miliarde pe ultima sută de metri? Care este modelul şi planul de investiţii ale FSDI? Cu ce fel de personal va fi încadrat FSDI? Care sunt criteriile după care va fi angajat noul personal? Care sunt viziunile strategice pe termen scurt, mediu şi lung ale FSDI? Sunt câteva întrebări care aşteaptă răspunsuri din partea populaţiei.
Ştefan Muşoiu "«Start-Up Nation 2018», o nouă oportunitate de două miliarde de lei pentru români" Guvernarea PSD recidivează! Da, dragi colegi, recidivează oferindu-le tuturor românilor oportunitatea să-şi deschidă o afacere prin intermediul Programului "România Start-up Nation II". Pentru prima dată în istoria postdecembristă, guvernarea PSD a iniţiat şi a aplicat cu succes, anul trecut, proiectul prin care peste 19.000 de români au primit şi primesc finanţare pentru a-şi duce la îndeplinire ideile de afaceri. Pentru noi, cei de la PSD, este important să avem tineri pregătiţi să iniţieze şi să deschidă noi afaceri, mai ales că stimularea investiţiilor prin înfiinţarea de noi companii este una dintre direcţiile principale ale guvernării. Indiferent de domeniul în care urmează să fie puse în aplicare ideile de afaceri, prin atenta selecţie, acestea vor aduce plusvaloare în economia locală şi naţională. Din acest motiv, Guvernul alocă, acum, alte două miliarde de lei pentru Programul "România Start-up Nation II". Aceste fonduri vor asigura finanţarea a 10.000 de noi proiecte de afaceri. Se vor acorda câte 200.000 de lei pentru susţinerea fiecărei companii nou înfiinţată. "România Start-Up Nation 2018" va debuta imediat după ce vor fi finalizate plăţile aferente ediţiei de anul trecut. Toţi cei care au cereri de plată în aşteptare sau care nu le-au depus sunt contactaţi de personalul agenţiilor regionale pentru consiliere şi îndrumare. Ultima zi de depunere a cererilor de plată pentru "România Start-Up Nation 2017" este 29 septembrie 2018. Ţin să-i mai anunţ pe toţi tinerii antreprenori care au proiecte în derulare despre faptul că trebuie să ştie că banii puşi la dispoziţie de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat aşteaptă, fiind depuşi în conturile celor trei bănci partenere şi ale agenţiilor. Le doresc tuturor antreprenorilor să aibă multe idei de succes, prin care să ajute la ridicarea nivelului de trai al tuturor românilor, alături de Guvernul care le sprijină iniţiativa oferindu-le finanţare!
Nicolae Giugea "Dormi liniştit! Dragnea «lucrează» pentru tine!" Dacă furtul banilor agonisiţi pentru pensie de cei 7 milioane de participanţi la Pilonul II de pensii ar fi putut părea cel mai mare atentat pe care poate să-l dea Guvernul PSD-ALDE economiei naţionale şi avuţiei românilor, atunci ne-am înşelat cu toţii! Decizia lui Dragnea, prin care va lăsa fără bani de pensie peste 7 milioane de români, a trecut deja pe locul 2, după ce, miercurea trecută, soldaţii disclipinaţi din Parlament ai majorităţii PSD-ALDE au votat, de parcă erau traşi de o sfoară, Legea prin care se constituie Fondul marelui jaf naţional! Ei îi spun pompos Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Constituirea Fondului seamănă, din toate punctele de vedere, cu Fondul Naţional de Investiţii, prin care sute de mii de români au rămas fără case, fără maşini, fără agoniseala de o viaţă. Atunci cetăţenilor li se spunea în fiecare zi: Dormi liniştit, FNI lucrează pentru tine! Singura diferenţă între cele două escrocherii este aceea că, dacă Ioana Maria Vlas şi Sorin Ovidiu Vântu nu au fost atât de lacomi şi au furat de la câteva sute de mii de români, Liviu Dragnea, în schimb, a constituit o schemă frauduloasă din care toţi românii, chiar şi cei încă nenăscuţi, vor fi prăduiţi. Fondul marelui jaf naţional este, în fapt, o ultimă lovitură dată la ceea ce a mai rămas din economia naţională. Parcă nu le-ar fi ajuns că de doi ani lovesc cu toată forţa în companiile profitabile ale statului român, confiscându-le toate resursele financiare. Acum vor să le distrugă cu totul! Escrocheria PSD-ALDE este una bazată pe o schemă foarte simplă. Înainte de toate, au făcut un inventar cu ceea ce este mai bun în economia românească, adică ce merită furat - companii profitabile precum Transgaz, Romgaz etc. Este vorba despre nu mai puţin de 33 de companii, care au scăpat ca prin minune de jaful naţional al anilor 90 şi de mercurialul la care Adrian Năstase a vândut pe nimic fabricile şi uzinele industriei româneşti. După ce le-au selectat, le vor da în administrarea unor indivizi de teapa lui Darius Vâlcov, specialistul în tablouri şi şpăgi luate prin cimitire, care nu vor da socoteală nimănui, pentru nicio decizie! Fondul va fi, astfel, un stat în stat, profitabil pentru buzunarele celor din PSD şi ALDE! Deputaţii PNL vor contesta la Curtea Constituţională a României legea prin care voi, cei din PSD şi ALDE, aţi oficializat cel mai mare furt naţional din istoria României. Motivele pe care o să ne întemeiem criticile de neconstituţionalitate sunt multiple: dispreţ faţă de regimul proprietăţii private a statului român, dispreţ faţă de principiul economiei de piaţă şi faţă de cel al concurenţei loiale, nesocotirea interesului naţional, incapacitatea statului de a mai proteja interesele economice ale cetăţenilor, precum şi modalitatea perfidă de a schimba textul, peste noapte, la Camera Deputaţilor, text neaprobat, în baza principiului bicameralismului, şi de Senat. PNL, ca în multe alte cazuri, va împiedica subminarea economiei de stat şi transformarea a tot ceea ce mai este bun în industria românească într-un mare TelDrum pus la dispoziţia lui Liviu Dragnea. Şi, să nu uit, orice escrocherie se bazează pe escroci credibili care se perindă pe la televiziuni şi vând iluzii oamenilor. Aceştia mint populaţia că Fondul va construi exact acele autostrăzi, şcoli şi spitale pentru care sunt disponibili bani gratuiţi la Uniunea Europeană şi din care PSD-ALDE nu a luat aproape nimic. De ce? Pentru că, citez din Mihai Tudose, aceia "nu se fură!"
Nicolae Neagu "Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, o bombă cu ceas marca PSD-ALDE!" Maşina de vot PSD-ALDE din Camera Deputaţilor, cameră decizională, a aprobat săptămâna trecută Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, FSDI. 33 de mari companii, unde statul român este acţionar cu un capital de 9 miliarde de lei, urmează să fie gestionate de o instituţie ai cărei conducători vor fi numiţi de Guvern prin Ministrul Finanţelor Publice şi care au ca misiune imediată vânzarea pe criterii netransparente a unor active de stat. Legea de înfiinţare a FSDI nu ţine cont de recomandările formulate de Eurostat în aprilie 2018, de observaţiile Consiliului Legislativ, nu are studiul de impact asupra deficitului bugetar şi a datoriei publice şi nu prevede într-o manieră clară elementele de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea legii privind guvernanţa corporatistă. Sunt câteva nereguli care plasează această lege dincolo de limitele constituţionale şi PNL care s-a opus acestei legi va sesiza Curtea Constituţională. Dincolo de neconstituţionalitate, se pare însă că avem de-a face cu o "bombă cu ceas" pusă de PSD-ALDE capitalului românesc din unele companii zise strategice, cum ar fi: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Apelor Minerale, Loteria Română, Poşta Română, Cupru Min, Complexul Energetic Oltenia, Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Antibiotice Iaşi, Compania Naţională Unifarm. Am enumerat aici doar cele mai notorii companii. Sunt mai multe întrebări serioase şi legitime la care Guvernul PSD-ALDE, dar Liviu Dragnea, în special, ca lider al majorităţii PSD-ALDE ar trebui să răspundă rapid! Dacă se vor face din acest fond, putem înţelege că cei 4,5% din PIB destinaţi investiţiilor publice majore - adică 9 miliarde de Euro - bani prevăzuţi şi în Legea bugetului de stat pe 2018, au fost o glumă? Să înţelegem că aceşti bani, 9 miliarde de euro prognosticaţi, se vor pierde în dezordonata cheltuială bugetară, ca urmare a marii revoluţii fiscal - bugetare marca Liviu Dragnea şi PSD? Ce pot însă anticipa, iar Liviu Dragnea nu anticipează sau poate nu-l interesează aceste lucruri, este faptul că scoaterea perlelor statului de sub control public, profund netransparent, îndepărtează ţinta României de statutul de piaţă emergentă, plasând România în continuare în zona pieţei periferice. Am mai spus şi spun şi acum, pentru mine şi pentru Partidul Naţional Liberal este evident că actuala guvernare PSD-ALDE, manipulată total de Liviu Dragnea, s-a îndepărtat ireversibil de la interesul României şi al românilor!
Silviu Nicu Macovei "Copiii exploataţi prin muncă - cercul vicios al sărăciei în România" Ziua de 12 iunie are o semnificaţie profundă şi un puternic angajament emoţional. Este Ziua internaţională împotriva exploatării prin muncă a copiilor. Este acel tip de moment comemorativ care ar trebui să ne umple pe toţi de tristeţe şi de îngrijorare. Poate că cifrele de la nivel mondial în ceea ce priveşte exploatarea prin muncă a copiilor sunt prea mari pentru a le cuprinde cu mintea şi de aceea poate că nu trezesc un ecou puternic în noi. Dar să nu uităm că, începând de la husele pentru telefoanele mobile scumpe şi până la încălţăminte sportivă, majoritatea provenind din ţări asiatice, plăcerea şi luxul nostru occidental s-au construit pe mii de ore de sclavagism modern, prin aşa-zisa angajare a copiilor. Cei 2 dolari pe zi pentru douăsprezece sau chiar paisprezece ore de muncă executate de copii sub 12 ani nu reprezintă un salariu. Mai mult ca sigur că multora dintre Domniile Voastre vă place ciocolata sau măcar laptele cu cacao. Poate nu aţi conştientizat niciodată până acum că în industria ciocolatei în jur de două milioane de copii sunt exploataţi, în statele din Africa de Vest, pe plantaţiile de cacao. Astfel, ei sunt obligaţi să muncească, de la vârste fragede, fiind privaţi de copilărie şi de dreptul la educaţie, iar numărul minorilor lucrători este în continuă creştere. De exemplu, doar pe Coasta de Fildeş, în perioada 2009 - 2014, numărul copiilor exploataţi a crescut cu 50%, ajungând la 1,2 milioane, deşi exploatarea minorilor este interzisă. Exploatarea prin muncă a copiilor este mult prea răspândită, dar tot greşită este! Tendinţa periculoasă este, însă, să considerăm un lucru care se petrece foarte des ca fiind unul normal. Din nefericire, România nu face excepţie de la clubul select al ţărilor care înregistrează prezenţa fenomenului de exploatare a copiilor prin muncă. Totuşi, aici avem o problemă foarte serioasă. În ţara noastră nu există statistici oficiale care să înregistreze dimensiunea copiilor sub 15 ani care sunt folosiţi pentru tot felul de munci! Este practic cunoscută peste tot în ţară practica de a folosi în mediul rural copii chiar sub 11 ani, pentru munci agricole sau în gospodărie. Această tacită acceptare şi largă răspândire a acestei practici ilegale, căci munca pentru copiii sub 15 ani este interzisă prin lege, este unul dintre principalele motive pentru care exploatarea prin muncă a copiilor în România este considerată normală. Suntem obligaţi de viitorul următoarelor generaţii să ne implicăm şi să schimbăm această normalitate, căci, altfel, ne aruncăm viitorul ţării într-un cerc vicios fără ieşire. Copiii sunt trimişi la muncă, nu la şcoală; abandonul şcolar le micşorează spre nul orice şansă de a avea acces la locuri de muncă mai bine plătite şi, prin urmare, copii săraci de azi sfârşesc mâine tot în sărăcie. Şi, cel mai probabil, vor fi forţaţi de nevoi să îşi folosească proprii copii, la rândul lor, pentru munci agricole. Aceasta este dezastruoasa reţetă a propagării unei sărăcii perene în mediul rural din România. Ca reprezentanţi aleşi ai acestui popor, vă rog să depuneţi eforturi pe măsura responsabilităţii pe care o avem pentru viitorul copiilor români, în vederea reducerii abandonului şcolar, al exploatării prin muncă şi a sărăciei în care se află 40% din copiii acestei ţări.
Alexandra Presură "Agricultura, prioritate naţională pentru dezvoltarea României" Guvernul României şi-a fixat ca prioritate naţională dezvoltarea agriculturii şi a zonei rurale, iar prin noile politici lansate sectorul agricol urmează să devină unul dintre principalele motoare de creştere economică. Ţintele prognozate de Executiv urmăresc, pe de o parte, dinamizarea agriculturii ca sursă fundamentală de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, prin garantarea veniturilor agricultorilor, în acest fel fiind evitată migraţia din mediul rural. Pe de altă parte, Guvernul şi-a propus creşterea absorbţiei fondurilor europene destinate agriculturii, îndeosebi prin stimularea tinerilor fermieri de a dezvolta afaceri în zona rurală. Procesul de modernizare a agriculturii româneşti va avea drept consecinţe asigurarea unei hrane sănătoase pentru români, precum şi recâştigarea pieţei interne, un trai decent al fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare. În prezent, aproape o şesime din populaţia globului se confruntă cu mari probleme legate de subalimentare, respectiv peste un miliard de oameni sunt zilnic în pericol de a muri de foame. În acest context, este evident că România este privilegiată din acest punct de vedere, iar agricultura constituie un sector vital al dezvoltării noastre economice viitoare. Partidul Social Democrat susţine în continuare acordarea unei atenţii sporite agriculturii româneşti, domeniu prioritar al dezvoltării naţionale, alături de educaţie şi sănătate. Rezultatele pozitive obţinute de actualul Guvern, în ultimul an şi jumătate, în domeniul agriculturii, acţiunile de stimulare a dezvoltării acesteia, sunt deja vizibile pentru producători, iar producţiile record obţinute în ultima perioadă ne plasează între primele ţări din Europa. Demn de menţionat este faptul că micii fermieri sunt la zi cu primirea subvenţiilor, iar proiectele europene în derulare sunt în măsură a încuraja înfiinţarea de noi exploataţii agricole şi investiţii profitabile. Mai mult, fermierii vor primi finanţare extinsă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, iar conceptul de eliminare a birocraţiei din sistem va duce la extinderea exploataţiilor existente. Progrese însemnate s-au înregistrat în ceea ce priveşte aplicarea Programului naţional de irigaţii, atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Dolj. Astfel, au fost aprobate 46 de obiective noi de irigaţii, iar în acest an numărul contractelor de irigaţii încheiate deja în primul trimestru au cumulat o suprafaţă de peste 800.000 de hectare, mai mult decât dublu faţă de anul trecut. De asemenea, continuă cu succes Programul de colectare a lânii, cu o valorificare suplimentară faţă de primul trimestru al anului trecut de 68,5%. În aceeaşi idee, s-a majorat semnificativ numărul fermierilor înscrişi în Programul de creştere a raselor Bazna şi Mangaliţa, ajungând la aproape 6.000 de beneficiari după primul trimestru. Consider că românii trebuie să aleagă în continuare produsele autohtone, în speţă specialităţile agroalimentare provenite din agricultura noastră sănătoasă. Numai aşa vom avea certitudinea că putem contribui cu toţii la creşterea calitativă a agriculturii româneşti, pentru a reuşi să-i redăm strălucirea de odinioară şi titlul de prim-grânar al Europei.
Claudiu-Vasile Răcuci "Stimulaţi munca, nu nemunca şi ajutoarele sociale!" Marea "revoluţie fiscală" nu a adus vreun beneficiu pentru cei peste 5 milioane de angajaţi care trudesc pentru ca la finalul lunii să poată să pună copiilor o pâine pe masă şi, dacă le mai rămâne ceva, să-şi poată plăti facturile. Marea înşelătorie fiscală nu a adus vreo scădere a poverii fiscale aplicate asupra muncii, motiv pentru care, din leafa lunară, jumătate din munca românului merge la buget, iar din cealaltă jumătate angajatul trebuie să-şi întreţină familia. Oricum am calcula, oricum am socoti, povara fiscală de circa 43% a rămas neatinsă, cu sau fără transferul contribuţiilor, cu sau fără aşa-numitele reformări ale contribuţiilor sociale. Nu pot să nu constat cum toţi miniştrii care s-au perindat prin Guvernele Dragnea dau din umeri şi nu reuşesc să îşi explice de ce munca la negru persistă în România, de ce inspectorii de muncă găsesc, pe şantiere sau în agricultură, oameni care lucrează fără forme de muncă legale! Tot incompetenţii din Guvernele Dragnea nu înţeleg de ce mai bine de jumătate dintre contractele de muncă din România sunt încheiate pe salarii la nivelul celui minim pe economie! Cum să fii stimulat să închei un contract de muncă, atâta vreme cât Guvernul îţi ia jumătate din munca sa. Am depus săptămâna trecută o propunere legislativă extrem de importantă, prin care doresc să încurajez munca. Sunt unul dintre cei care consideră că ajutorul social trebuie să fie direcţionat numai celor care nu pot să muncească! Cei care sunt apţi de muncă trebuie să-şi câştige existenţa muncind, dar nu oricum. Statul să nu mai ia jumătate din munca omului! Ştiţi foarte bine că, în România, al doilea contract de muncă este taxat la fel ca primul, deşi ţara noastră este codaşă la angajaţi care lucrează legal şi la un al doilea loc de muncă. Merită să vă uitaţi la Germania, acolo unde lucrează zeci de mii de români şi unde al doilea loc de muncă, peste cel principal, aproape că nu mai este taxat deloc! La ei de ce se poate, iar la noi se ia şi pielea după angajat, dacă munceşte mai mult? Am propus două modificări la Codul fiscal, care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019, astfel încât pentru veniturile din salarii sau de natură salarială, obţinute din al doilea contract de muncă cu timp parţial sau din orele suplimentare efectuate în limita a 32 de ore lunar, să se datoreze doar contribuţii sociale, nu şi contribuţii de sănătate şi impozit. Am păstrat contribuţiile sociale, pentru ca angajaţii să obţină drepturi financiare superioare atunci când vor ieşi la pensie. Sunt foarte curios câţi dintre dumneavoastră veţi înţelege şi veţi susţine necesitatea acestui proiect, având în vedere beneficiile sale: rezolvă o parte a crizei de muncă din economie; scoate la suprafaţă cea mai mare parte a muncii la negru; generează venituri mai mari la pensie pentru angajaţi şi astupă găurile din bugetul public, pentru că încasările vor fi mai mari. Vreau să-i văd pe cei care au fost vreodată angajatori dacă au uitat cât de greu este să asiguri, lunar, plata la timp a salariilor, să stimulezi angajatul, să îl păstrezi, să nu plece la concurenţă. Din păcate, parcă suntem blestemaţi să avem miniştrii care nu au lucrat vreodată în economia reală, acolo unde se creează plus valoarea! Miniştrii lui Dragnea sunt de profesie angajaţi la stat şi nu vor înţelege niciodată mecanismele pe care se întemeiază economia privată.
Raluca Turcan "Peisajul cultural minier de la Roşia Montană este în pericol!" Interesele României se schimbă de la lună la lună. Dacă luna trecută Centrul Patrimoniului Mondial a recomandat ca Situl Roşia Montană să fie inclus în Lista Patrimoniului Mondial şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, luna aceasta, Guvernul Dăncilă retrage dosarul şi spune stop acţiunilor de salvare, protejare şi valorificare a patrimoniului "Peisajul cultural minier de la Roşia Montană". Ale cui interese le urmăreşte acest Guvern? Cum vede dezvoltarea economică a Zonei Roşia Montană şi a întregii zone din munţii Apuseni? Cum vor valorifica patrimoniul cultural cu o istorie de mii de ani, dacă nu-i cunosc adevărata valoare? Atenţie, includerea Zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO nu va avea efect negativ asupra activităţilor economice, nu va afecta interesele companiei miniere sau ale procesului pe care îl are cu statul român! Guvernul Dăncilă fie nu ştie ce face, fie urmăreşte să abandoneze patrimoniul naţional într-un dispreţ total faţă de istorie şi valorile naţionale.
Alexandru Rotaru "Reabilitarea şi modernizarea DN15 din judeţul Neamţ, care leagă Bicazul de Poiana Teiului, între necesitate şioportunitate" O problemă majoră în judeţul Neamţ, în ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea drumurilor naţionale, o constituie, în principal, tronsonul DN15, care face legătura între Bicaz şi Poiana Teiului, un drum istoric de altfel, care nu a mai fost refăcut de zeci de ani, mai exact din anii 64, şi care arată dezastruos din cauza gropilor din asfalt, a limitărilor de viteză, a parapetelor care stau mai gata să cadă ori care lipsesc cu desăvârşire, punând în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor. Este o întreagă aventură rutieră să tranzitezi Valea Muntelui, pentru că sunt foarte multe puncte critice, printre care şi alunecările de teren. Vă spun asta nu numai în calitate de deputat al PSD ales de nemţeni, dar şi în calitate de simplu cetăţean al acestei ţări, pentru că vreau să mă simt în siguranţă pe drumurile din România. Refacerea acestui drum nu numai că va avea implicaţii benefice asupra dezvoltării sociale şi culturale, dar va avea şi un impact major asupra dezvoltării turismului şi economiei în zonă. Conform celor susţinute de Serviciul de Comunicare al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, care gestionează lucrările de pe drumurile naţionale din judeţul Neamţ, tronsonul DN15 Bicaz-Poiana Teiului a intrat deja într-un program amplu de reabilitare, urmând să se finalizeze procedurile premergătoare lucrărilor de asfaltare. Sper din toată inima ca acest drum să fie modernizat cât mai curând posibil, deoarece necesitatea şi oportunitatea investiţiei sunt justificate şi de impactul pe care realizarea acesteia îl va avea în această regiune, constând în creşterea gradului de confort şi civilizaţie în zonele rurale, diversificarea şi eficientizarea acestora, dar şi creşterea pieţei agricole prin posibilitatea de desfacere a produselor şi în celelalte zone. Prin urmare, consider că reabilitarea şi modernizarea DN15 Bicaz-Poiana Teiului este imperios necesară pentru aducerea acestuia la standardele naţionale, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai a locuitorilor din arealul vizat, şi care vor creşte confortul şi siguranţa participanţilor la trafic.
Răzvan-Ilie Rotaru "Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este un instrument vital pentru România şi un obiectiv major al Programului de guvernare" Am văzut, în ultimele zile, că partidele din opoziţie acţionează în tandem împotriva guvernării PSD. Cu fantezii, speculaţii şi minciuni vor să blocheze un proiect esenţial angajat de PSD în timpul campaniei electorale şi care va genera locuri de muncă şi va contribui la reindustrializarea României, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. FSDI va pune în valoare capacitatea economică a companiilor de stat, pentru crearea de noi unităţi economice şi pentru investiţii în infrastructură. În prezent, sunt multe companii de stat care obţin profituri mari, dar banii stau în bănci fără să fie utilizaţi pentru dezvoltarea lor sau pentru dezvoltarea economică. Prin FSDI, aceşti bani vor fi folosiţi pentru realizarea unor proiecte importante de investiţii care să conducă la dezvoltarea economică a României. FSDI este singura metodă eficientă şi viabilă prin care România poate face investiţii, poate atrage bani, fără să depăşească ţinta de deficit bugetar. În acest moment, ţinta de 3% limitează investiţiile de anvergură. Statul nu se poate împrumuta pentru realizarea acestor investiţii, pentru că ar depăşi ţinta de deficit şi ar fi sancţionat. De aceea, constituirea uni astfel de fond este singura soluţie pentru impulsionarea investiţiilor şi pentru dezvoltarea infrastructurii şi a celorlalte ramuri economice, fără a se depăşi deficitele impuse de angajamentele din cadrul Uniunii Europene. S-a dovedit că înfiinţarea unor astfel de fonduri au dinamizat dezvoltarea Norvegiei, de exemplu, dar şi a altor ţări care au decis în acest sens. Toate argumentele PNL şi USR sunt mincinoase şi definesc mentalitatea securisto-comunistă a acestora. Realitatea este cu totul alta. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este un fond de investiţii, deţinut 100% de stat, după modelele existente în Franţa, Italia, Polonia, SUA sau Norvegia. Valoarea companiilor ce vor fi incluse în FDSI este de aproximativ 45 de miliarde de lei. Prin preluarea acţiunilor de către FSDI, statul renunţă la dividendele aferente, în sensul că ele nu vor mai fi încasate anual la bugetul de stat, ci vor alimenta FSDI. Echivalentul sumelor care nu vor mai fi încasate la buget va fi de 2,5 miliarde lei anual, o sumă echivalentă cu 0,25% din PIB, însă efectele generate în economie de FDSI vor aduce mai multe venituri la bugetul de stat. Până în 2020, PIB va avea o creştere suplimentară de 20 de miliarde de lei. Prin construcţia de noi fabrici şi prin celelalte măsuri prevăzute, peste doi ani, activitatea FSDI va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu şomaj ridicat şi salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unităţile de producţie înfiinţate de FSDI. FSDI este menit susţinerii şi dezvoltării capitalului autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat, care vor avea astfel resurse pentru retehnologizare şi capitalizare, urmând apoi să fie susţinute pe pieţele externe, pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obţinute, FSDI va capitaliza companiile deţinute în portofoliu şi le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile. Principalul obiectiv al FSDI îl reprezintă finanţarea proiectelor strategice, precum autostrăzi, căi ferate rapide, spitale, precum şi înfiinţarea de noi companii în domenii competitive, astfel încât să reducă decalajele sociale dintre diferitele zone ale ţării şi să stimuleze dezvoltarea economiei locale, prin crearea unor ecosisteme economice.
Ciprian-Constantin Şerban "Societatea românească a spus stop abuzurilor. Românii îşi doresc transparenţă şi continuitate în guvernare!" Sâmbătă, 09 iunie 2018, românii au ieşit în stradă pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de abuzurile din ultimii ani, din sistemul de justiţie. Implicarea unor instituţii în influenţarea sistemului politic, în influenţarea societăţii şi proceselor juridice, i-a făcut pe cetăţeni să ia atitudine în stradă. Cei aproximativ 200.000 de oameni din Piaţa Victoriei s-au mobilizat pentru susţinerea unei societăţi corecte, pentru transparenţă în sistemul de justiţie şi pentru continuarea actului de guvernare de către actuala coaliţie. Prezenţa oamenilor în stradă a fost în primul rând pentru stoparea abuzurilor din justiţie, pentru corectitudine şi echitate în societate. Cetăţenii veniţi de bunăvoie au dovedit că România are oameni responsabili care nu stau nepăsători atunci când este vorba despre reconfirmarea votului pe care l-au dat actualei coaliţii. Coaliţia trebuie să guverneze şi nicio structură subterană nu are dreptul să o împiedice în acest sens, sau, mai mult, să-i încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Oamenii nu au mai putut răbda abuzurile şi manipulările promovate în ultimii ani de persoane care nu vor binele României. Cei prezenţi la miting şi-au reconfirmat sprijinul pentru lupta împotriva nedreptăţilor şi a abuzurilor comise în ultimii ani. Aceştia şi-au exprimat dorinţele fie prin sloganuri, fie prin pancarte cu mesaje proeuropene şi de sprijin pentru coaliţia aflată la guvernare. Între aceştia s-au aflat şi numeroşi cetăţeni din judeţul Neamţ, care au venit cu dorinţa de a transmite un mesaj ferm pentru stoparea abuzurilor şi influenţelor oculte care doresc să distrugă prosperitatea pe care actuala coaliţie o construieşte în România. Partidul Social Democrat promovează o politică matură, o politică pentru cetăţeni. Demnitatea cetăţenilor şi respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi o viaţă prosperă în România reprezintă valorile pentru care ne luptăm. Nimeni nu trebuie să încalce aceste valori, iar încălcarea lor, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, trebuie corectată. Voinţa cetăţenilor a fost foarte clară şi edificatoare, nu doar pentru România, ci şi pentru mediul internaţional. Oameni oneşti şi paşnici, îmbrăcaţi în alb, au militat pentru principii constituţionale şi pentru lupta împotriva vechilor practici ale fostei Securităţi, care, din păcate, au fost tot mai prezente în societatea românească a ultimilor ani. Românii au spus că nu se mai poate aşa! Coaliţia trebuie să fie mândră de acest eveniment. Apărarea intereselor cetăţenilor a fost şi este scopul nostru. Chiar dacă de multe ori au fost consideraţi astfel, românii nu sunt pasivi atunci când este vorba despre viitorul societăţii în care trăiesc. Ne aflăm în secolul XXI, şi avem toate motivele să nu ne mai dorim să ne întoarcem la vechile timpuri şi metehne. Românii au ieşit în stradă dovedind că le pasă şi afirmând ferm că nu vor mai permite ca cineva să îşi bată joc în primul rând de umanitatea lor, de drepturile şi de libertăţile lor, precum şi de armonia în care ar trebui să trăiască în societate. Felicitări tuturor pentru acest exerciţiu de democraţie, pentru atitudinea fermă împotriva forţelor şi actelor oculte din societatea românească, pentru transparentă şi armonie socială.
Angel Tîlvăr Statistica naţională întocmită de Agenţia Naţională împotriva traficului de persoane reliefează că exploatarea prin muncă se situează pe locul doi în clasamentul formelor de exploatare, după cea sexuală, în anul 2016 fiind identificate un număr de 132 victime exploatate prin muncă, din totalul de 756. Îmbunătăţirea legislaţiei, elaborarea politicilor şi implementarea acestora constituie teme prioritare în discuţiile pe care le avem în cadrul Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României. Suntem în permanent dialog cu instituţiile abilitate în domeniu în ceea ce priveşte problematica traficului de persoane prin munca forţată, concentrându-ne îndeosebi asupra exploatării prin muncă a copiilor români, în ţara noastră şi în spaţiul european. Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor este marcată în fiecare an, începând din anul 2002, pe data de 12 iunie, pentru a atrage atenţia asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra măsurilor necesare pentru eliminarea acestei practici. Copilăria este o perioadă a vieţii care ar trebui dedicată dezvoltării şi educaţiei, nu muncii. Este necesară schimbarea de mentalităţi în ceea ce priveşte antrenarea minorilor în munci care dăunează sănătăţii şi dezvoltării lor, diminuarea implicării copiilor în muncă de la vârste foarte mici. Deşi România are o legislaţie complexă care protejează copiii de exploatare şi de munci grele, pentru sute sau chiar mii de fetiţe si băieţi din toată ţara copilăria nu înseamnă joacă, studiu şi visare, ci muncă şi suferinţă. Populaţia totală a României este de aproximativ 19.870.647 de locuitori, dintre care numărul celor sub 18 ani este de 3.734.667. România are 57.279 de copii în sistemul de protecţie specială a copilului, din care 20.291 sunt copii în servicii de tip rezidenţial şi 36.988 sunt în servicii de tip familial, potrivit statisticilor autorităţilor, la sfârşitul lui 2016. Conform datelor oficiale, preluate de la Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, 95.308 copii au în acest moment cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Numărul total al copiilor rămaşi acasă, care provin din familii în care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, este de 18.646, iar 17.553 copii au rămas în grija rudelor de până la gradul IV, fără niciun fel de protecţie socială. În România, peste 350.000 de copii cu vârste între 0 şi 14 ani sunt afectaţi de sărăcie. Statisticile arată că, în ţara noastră, 70.000 de copii sunt nevoiţi să muncească în loc să înveţe şi doar un sfert dintre copiii din mediul rural ajung să urmeze liceul. Din păcate, foarte mulţi copii din satele şi oraşele noastre sunt implicaţi în muncă în detrimentul şcolii, al sănătăţii şi al dezvoltării lor normale, conform vârstei. Potrivit statisticilor oficiale, numai anul trecut 208 copii au fost exploataţi prin muncă, majoritatea din mediul rural. Numărul real ar fi însă mult mai mare, fenomenul fiind greu de monitorizat, pentru că rareori este raportat ca abuz. Majoritatea dintre ei muncesc din greu, împotriva propriei lor voinţe, fiind lipsiţi de apărare şi crescând fără educaţie şcolară suficientă şi fără să se califice într-o meserie anume. La vârsta la care ar trebui să se implice în viaţa comunităţii, ei vor fi lipsiţi de alternative şi ar putea deveni o problemă socială, consecinţele căreia le va resimţi întreaga comunitate. Studiile arată că, în România, fenomenul exploatării prin muncă a copiilor constituie o problemă de atitudini şi valori ale societăţii. Înţelegerea cauzelor şi consecinţelor acestui flagel social şi combaterea lui necesită o abordare integrată, ceea ce înseamnă implicarea activă a tuturor şi a fiecărui membru al comunităţii. În ultimii ani a luat amploare fenomenul traficului de fiinţe umane, definit de legislaţia naţională ca "recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor, prin ameninţări de recurgere sau prin recurgere la forţă ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru a obţine consimţământul unei persoane având autoritate asupra alteia, în scopul exploatării. Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil în scopul exploatării vor fi considerate trafic de persoane, chiar dacă aceasta nu implică niciunul din mijloacele exemplificate mai sus". Rezultatele investigaţiilor menţionate ne oferă posibilitatea de a concluziona că fenomenul muncii copiilor în România este destul de răspândit. Cercul vicios al sărăciei se repetă din generaţie în generaţie. Fenomenul exploatării copilului prin muncă este puţin reflectat în datele oficiale înregistrate de autorităţi, fiind foarte greu de identificat şi sesizat, rareori raportat şi recunoscut. Prin urmare, analiza şi acţiunile de soluţionare a acestei probleme trebuie şi pot fi realizate numai prin sensibilizarea tuturor actorilor implicaţi în acest proces - copii, părinţi, factori de decizie, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale, angajatori -, asupra cauzelor şi consecinţelor fenomenului de exploatare prin muncă a copiilor. Acest fenomen, care în ultimul deceniu a luat proporţii îngrijorătoare, necesită mobilizarea întregii societăţi atât pentru a preveni, cât şi pentru a retrage copiii din muncile periculoase. În acest context, un rol extrem de important în efortul de a elimina exploatarea copiilor prin muncă îi revine educaţiei, care, pe lângă faptul că le formează multe abilităţi, îi ajută să dezvolte valori, fără de care copiii nu pot deveni cetăţeni responsabili şi activi. Rolul-cheie în asigurarea unui proces educativ adecvat, în vederea creării unui mediu favorabil pentru dezvoltarea copilului îi revine familiei şi şcolii. Locul copilului este la şcoală, iar munca lui ar trebui să fie învăţatul.
Tudor Ciuhodaru "Un nou proiect pentru toate mamele din România" Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că femeile care muncesc şi care au realizat stagiul complet de cotizare la sistemul de pensii să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare în funcţie de numărul de copii. Concret, proiectul prevede posibilitatea scăderii vârstei de pensionare cu câte 2 ani pentru fiecare copil născut şi crescut cel puţin până la vârsta de 10 ani, aşa cum prevedea vechea Lege nr. 19/2000, abrogată prin măsurile de austeritate introduse în 2010 prin Legea nr. 263/2010. Motivaţia acestui demers legislativ este legată de: În ultimii 20 de ani înregistrăm un dezastru demografic în ceea ce priveşte evoluţia natalităţii atât la nivel de ţară, cât şi în zonele care asigurau tradiţional un spor natural pozitiv. La nivel naţional, scăderea natalităţii la 195.000 de copii reprezintă un minim istoric al României moderne, care va fi urmată de mari probleme sociale. Dacă se menţine acelaşi ritm în 15-20 de ani, va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va ajunge fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat. Moldova a înregistrat, în ultimii douăzeci de ani, o reducere la jumătate a natalităţii. În 1990, în Vaslui, se năşteau 8.377 de copii, dar în 2010 numărul acestora a ajuns la doar 4.464. Practic se înregistrează o prăbuşire a natalităţii de 47%, ceea ce a făcut ca Vasluiul să ajungă pe ultimul loc între judeţele Moldovei. Scăderi majore se înregistrează şi în restul judeţelor, Vasluiul fiind urmat la prăbuşirea natalităţii de Botoşani - 46%, Neamţ - 44%, Bacău - 42% şi Galaţi - 40%. Proiectul legislativ va avea impact favorabil asupra: Vă reamintesc doar că în forma actuală Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu mai prevede posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul complet de cotizare în funcţie de numărul de copii născuţi, aşa cum prevedea vechea lege, în prezent abrogată, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Acest proiect legislativ se alătură celorlalte măsuri pe care le-am iniţiat în sesiunea parlamentară precedentă, care prevede încurajarea natalităţii în cadrul Programului naţional de stimulare a natalităţii. Acesta prevede alte 4 lucruri esenţiale: facilităţi fiscale reale acordate în funcţie de numărul de copii în familiile care muncesc; creşterea alocaţiilor pentru copii, prin majorarea indicatorului social de referinţă, cât şi asigurarea de consultaţii şi tratamente medicale gratuite pentru toate gravidele şi pentru nou-născuţi; acordarea "cutiei nou-născutului" pentru cele care se prezintă corect la consultaţiile prenatale. România are nevoie în acest moment de politici publice şi de strategii clare concretizate în acest program naţional de stimulare a natalităţii. Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit sprijinul şi votul pentru adoptarea acestui demers legislativ.
Mihai Weber "Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, cheia reindustrializării României" Adoptarea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, FSDI, un proiect aflat în Programul de guvernare al PSD, reprezintă un mare pas înainte pentru România. FSDI este un fond de investiţii deţinut 100% de stat, după modelele existente deja în Franţa, Italia sau Norvegia, ţări în care crearea unui astfel de mecanism a dus la o puternică dezvoltare economică. Dincolo de interesele politice, trebuie să recunoaşteţi avantajele înfiinţării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, deoarece crearea acestui Fond va duce la capitalizarea multor companii, aşa încât acestea să-şi poată extinde activitatea şi să creeze locuri de muncă. Totodată, FSDI va facilita realizarea unor noi investiţii în sectoare precum sănătatea, infrastructura, în sectorul energetic şi în educaţie. Trebuie să înţelegeţi că, spre deosebire de Fondul Proprietatea sau de alte fonduri de investiţii, FSDI este constituit cu scopul de a susţine şi de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat. Acestea vor avea astfel resurse pentru retehnologizare şi capitalizare, urmând ca mai apoi să fie susţinute pe pieţele externe pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obţinute, FSDI va capitaliza companiile deţinute în portofoliu şi le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile. În afară de consolidarea companiilor de stat, FSDI mai are două obiective majore: finanţarea proiectelor strategice, precum autostrăzi, căi ferate rapide, spitale, dar şi înfiinţarea de noi companii în zonele mai slab dezvoltate ale ţării, aşa încât să fie stimulată dezvoltarea economiei locale prin crearea unor ecosisteme economice. În concluzie, românii nu trebuie dezinformaţi din motive electorale. În calitatea noastră de parlamentari şi oameni politici responsabili, avem datoria să ţinem cont, în primul rând, de interesele României şi ale cetăţenilor săi.
Costel Lupaşcu "Prevenţia dezastrelor naturale din România" Experienţele de tristă amintire ale inundaţiilor din anii trecuţi, precum şi rapoartele internaţionale din domeniul mediului şi dezastrelor naturale, întregite de starea precară a digurilor care deservesc marile râuri din România, sunt semnale de alarmă ce trebuie soluţionate prin prevenţie. Investiţiile în gestionarea riscurilor au o rată ridicată de rentabilitate şi contribuie la dezvoltarea economică durabilă. Potrivit unor studii de specialitate, 90% dintre dezastrele naturale sunt legate de factori meteorologici: vreme, climă şi apă. Statisticile din ultimii ani arată că numărul calamităţilor naturale au tendinţă de creştere a intensităţii, cât şi a frecvenţei lor, aceasta ridicând bilanţul deceselor umane, cât şi a pagubelor. Schimbările şi fluctuaţiile climei contribuie la accentuarea intensităţii şi la creşterea frecvenţei secetelor, inundaţiilor, îngheţurilor. Schimbările climatice au produs modificarea cantităţii şi regimurilor de precipitaţii, punând în pericol sute de mii de români care trăiesc în zone inundabile. Gestionarea riscurilor poate contribui la o dezvoltare economică neperturbată, pe termen scurt investiţiile în gestionarea riscurilor generând locuri de muncă - cercetare, dezvoltare, clădiri şi infrastructură -, iar pe termen lung generează o îmbunătăţire a stabilităţii macroeconomice, prin reducerea impactului negativ al dezastrului natural. O importanţă deosebită trebuie acordată campaniilor de informare care vor asigura creşterea responsabilităţii individuale. Este cu siguranţă mai puţin costisitor să prevenim decât să reparăm după un dezastru. Chiar şi suferinţele umane pot fi mult diminuate! Considerând că trebuie să existe o educaţie specializată a ceea ce ar trebui să facem şi cum să ne comportăm în caz de dezastru, apreciez că este important să promovăm un cadru legislativ prin care elevii să fie informaţi şi pregătiţi din punctul de vedere al instruirii şi al cunoaşterii procedurilor tehnice, pentru a şti cum să se protejeze şi cum să intervină în caz de inundaţii, cutremure, alunecări de teren, poluarea mediului sau alte tipuri de accidente. Reducerea riscului de dezastre implică pregătire, limitarea efectelor şi prevenire. Aceasta vizează creşterea gradului de rezistenţă la dezastre şi se bazează pe cunoştinţe privind modalităţile de gestionare a riscului, de consolidare a capacităţilor şi utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi a instrumentelor de observare a pământului. În primul rând, consider că este foarte importantă cunoaşterea principalelor tipuri de risc, a formelor de manifestare a acestora, precum şi a terminologiei specifice în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă şi dezastrele. De asemenea, apreciez că sunt obligatorii formarea şi perfecţionarea unor atitudini şi comportamente responsabile în situaţii de urgenţă. În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, voi depune toate eforturile necesare pentru susţinerea acestor programe care vor conduce la dezvoltarea principiilor unei societăţi sigure şi educate. În acest fel, se va putea contribui în mod activ şi continuu la bunul mers al comunităţii,
Călin-Vasile-Andrei Matei Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a iniţiat procedura de revocare din funcţie a Procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, în care acesta a elaborat o serie de argumente, care stau la baza solicitării de revocare. Procedura de revocare a şefei DNA a stârnit controverse în mediul judiciar, existând o dispută, nu doar între Tudorel Toader şi Laura Codruta Kovesi, ci şi între ministrul justiţiei şi preşedintele României. Klaus lohannis a respins cererea ministrului Tudorel Toader, fapt care a determinat imposibilitatea ministrului de a-şi exercita atribuţiile constituţionale, ceea ce a determinat un conflict între cele două instituţii. Curtea Constituţională a României a admis sesizarea ministrului justiţiei şi a decis că emiterea decretului de revocare a şefei DNA de către şeful statului este calea de urmat pentru ieşirea din acest conflict. Acesta este un pas spre normalitate, dat fiind faptul că în statele democratice ministrul justiţiei este cel care are autoritate asupra procurorilor. Hotărârea CCR a atribuit puterea de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori. O decizie a Curţii Constituţionale a României este obligatorie pentru orice român, aşadar preşedintele Klaus lohannis, va trebui să semneze decretul de revocare. Întârzierea demiterii nu este o soluţie, însă reprezintă un gest degradant pentru preşedintele ţării.
Laurenţiu Nistor "Uniţi, suntem puternici!" Pe 8 iunie, PSD a organizat un miting împotriva abuzurilor care se întâmplă în România de mult timp. A fost un miting împotriva faptului că democraţia şi statul de drept sunt puse serios sub semnul întrebării. Sute de mii de oameni ne-au fost alături în Piaţa Victoriei, un loc în care fiecare dintre noi are dreptul să îşi spună punctul de vedere, un loc în care pe 8 iunie PSD a făcut istorie. Partidul nostru şi-a asumat acest miting pentru a arăta că este dispus să meargă până la capăt, astfel încât România să devină o ţară democratică, o ţară în care libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor sunt respectate, aşa cum scrie şi în Constituţia României şi aşa cum scrie şi în toate tratatele internaţionale pe care ţara noastră le-a semnat. PSD trebuie să protejeze justiţia şi pe cei care înfăptuiesc justiţia. Judecătorii din România trebuie să nu mai aibă influenţe din partea unor instituţii care trebuie să se ocupe de securitatea naţională, sau din partea unor instituţii care trebuie să se ocupe de cercetări în cadrul legii, nu cercetări abuzive. Rezultatul votului românilor trebuie respectat. Abuzurile din justiţie trebuie să fie stopate, trebuie să închidem epoca urii şi a dezbinării. Aceasta este diferenţa dintre noi şi cei care ne împiedică să guvernăm. Noi am mărit salariile românilor, iar ei au fost împotriva măririi salariilor şi le-au tăiat atunci când au fost la guvernare. Noi am mărit pensiile românilor, iar ei au fost împotriva măririi pensiilor şi le-au tăiat atunci când au fost la guvernare. Noi am început reforma în justiţie. Ei se opun fără să vină cu un program alternativ, nici măcar cu o critică aplicată. Încă nu au aflat că românii nu-şi mai doresc abuzuri, că nu îi vor vota niciodată pe cei care urăsc şi dezbină. Iar noi nu vom ceda presiunii, nu vom ceda în faţa abuzurilor! O democraţie adevărată înseamnă o justiţie corectă, separaţia puterilor în stat, respectarea rezultatului alegerilor libere. Acestea sunt valorile în care PSD crede şi pentru care vom lupa până la capăt!
Vasile Gudu "Fondurile europene, o himeră pentru guvernarea PSD-ALDE" Absorbţia fondurilor europene devine un orizont din ce în ce mai îndepărtat pentru actualul Guvern, o fantezie la nivel declarativ, determinată de slaba pregătire şi de obedienţa celor care activează în instituţiile şi în agenţiile de implementare a proiectelor, dar şi de numeroasele modificări legislative oneroase în favoarea clientelei de partid. Nu trece o săptămână în care să nu fim ameninţaţi cu declanşarea unei proceduri de infringement sau cu blocarea fondurilor pe o axă, pentru că se constată încercarea de utilizare a fondurilor europene pentru cei de la putere şi acoliţii lor. Comisia Europeană ne ameninţă cu blocarea fondurilor de 553,19 milioane euro din Programul de Capacitate Administrativă, din cauza amendamentelor admise la Codul administrativ. Prin aceste amendamente, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îşi pierde calitatea procesuală activă prin care putea sesiza instanţa de contencios administrativ în cazul unor abuzuri politice la adresa funcţionarilor publici, precum şi capacitatea de filtru faţă de modificările politice abuzive aduse organigramelor instituţiilor. Pentru a veni şi mai mult în sprijinul clientelei politice, publicitatea pentru concursurile de funcţionari publici se reduce de la 15 zile la 8 zile, iar avertizorii de integritate îşi pierd protecţia legală rezervată lor. Aşadar, asistăm zilnic, cu mare îngrijorare, cum acest Guvern încearcă şi reuşeşte să înlocuiască în toate funcţiile administrative profesioniştii şi specialiştii cu băieţi din cercul încrederii politice, singurul lor scop final fiind însuşirea banului public şi a fondurilor europene prin orice mijloace. Atât opoziţia, cât şi Comisia Europeană transmit zilnic atenţionări legate de modul cum se ocupă posturile din administraţie, cât şi despre faptul că se fraudează fondurile comunitare, în timp ce guvernanţii se laudă cu transparenţa şi progresul în accesare. Ne-am opus acestor modificări, dar vocea noastră nu a putut bloca dorinţa de îmbogăţire şi de obţinere a cât mai multor beneficii administrative a domnilor de la putere.
Tudoriţa Lungu "Criza forţei de muncă, un rezultat al lipsei de viziune" Trăiesc tot mai acut în ultima vreme sentimentul că aici, în Parlament, aducem în discuţie subiecte poate nu întotdeauna suficient de relevante pentru vremurile şi societatea în care trăim. Mă tem că declaraţiile noastre politice au darul doar de a ne culpabiliza reciproc şi că adevăratele probleme, transformate în fenomene sociale, nu nasc dezbaterea care ar merita, o dezbatere în urma căreia să identificăm soluţii, strategii, direcţii de acţiune. Potrivit unei recente analize realizate de barometrul european Eurostat, România este ţara din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent de populaţie activă care munceşte într-un alt stat membru. Ponderea românilor plecaţi în străinătate, în totalul populaţiei active cu vârste între 20 şi 64 de ani, aproape s-a triplat în ultimii zece ani, de la 7,5%, în 2007, la 19,7%, în 2017. Cu alte cuvinte, a cincea parte din populaţia activă a României munceşte în altă parte decât la ea acasă. Spre comparaţie, media europeană a celor care îşi desfăşoară activitatea în altă parte decât în ţara în care s-au născut este de 3,8%. Şi, tot ca o comparaţie, vecinii bulgari, alături de care am luat în acelaşi timp startul în competiţia europeană, se află pe locul al şaselea în această statistică a mobilităţii forţei de muncă, dar cu un procent de 12% faţă de cei 20% înregistraţi de România. Şi nu aduc în discuţie Germania, unde populaţia mobilă reprezintă doar 1,0% din totalul populaţiei active sau Marea Britanie, cu un procent de 1,1%, ci Bulgaria, pe care am considerat-o mereu inferioară nouă. Şi mai îngrijorător, este faptul că acelaşi Eurostat a constatat că jumătate dintre absolvenţii români de studii superioare părăsesc ţara şi preferă să presteze munci inferioare pregătirii lor, dar pe salarii pe care un economist sau un tânăr inginer român nu poate visa. Vă invit să reflectaţi, aşa cum o fac şi eu. Dacă în Germania sau în Franţa, absolvenţii cu studii superioare pleacă, este drept, în procente infime, să lucreze în altă parte, fac acest pas fie pentru a-şi deschide o afacere proprie, fie pentru a reprezenta companii din ţara lor sau multinaţionale, deci pentru un plan de carieră, absolvenţii de studii superioare români emigrează doar pentru un salariu. Auzim în ultima vreme tot mai des despre o nouă criză a forţei de muncă, care poate fi mai gravă decât orice criză economică. Dintr-o criză economică îţi revii după 2, 3 sau 4 ani. Dintr-o criză a forţei de muncă, cauzată inclusiv de lipsa unor politici coerente, de lipsa de strategii pe termen mediu şi lung s-ar putea să dureze zeci de ani până ne revenim! Am pierdut şi pierdem anual sute de mii de specialişti, de meseriaşi, în marea lor majoritate tineri, dar nu numai. Sunt convinsă că ştiţi deja, dar vă reamintesc că suntem pe un neonorant loc secund în lume, după Siria, ca fenomen al migraţiei. Aceasta este una dintre gravele probleme ale României, ale cărei efecte negative se resimt acum, dar se vor agrava în timp. Migraţie înseamnă depopulare, scăderea natalităţii, îmbătrânire, copii abandonaţi în grija bunicilor sau a altor rude. În lipsa unor politici publice care să încurajeze sectorul privat şi libera iniţiativă, în lipsa unor politici fiscale predictibile, în lipsa investiţiilor, acest fenomen se va amplifica. Este de datoria dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi de la PSD, care conduceţi acum România, să vă aplecaţi cu maximă seriozitate asupra acestui fenomen. Degeaba ne prezentaţi creşteri economice astronomice şi majorări salariale, câtă vreme fenomenul migraţiei continuă. Este nevoie de viziune pentru elaborarea unor strategii pe termen mediu şi lung, pentru că, altfel, în următorii ani, vom fi nevoiţi să importăm forţă de muncă. Şi poate că nici acest aspect nu ar fi cel mai grav. Luaţi în calcul că bugetul naţional se va diminua de la an la an şi vor lipsi banii de investiţii şi cei pentru plata pensiilor. Acest fenomen, vremelnic problema PSD, este, de fapt, problema noastră, a tuturor. Da, facem parte din formaţiuni politice diferite. Unii suntem de dreapta, alţii de stânga, unii sunt la putere, alţii în opoziţie. Dar, întâi de toate, suntem români şi ar trebui să ne preocupe aceste probleme care nu au sau nu ar trebui să aibă culoare politică, dacă suntem oameni maturi şi responsabili!
Adrian-Mihăiţă Todoran Într-un dispreţ total faţă de opinia publică, PSD a inventat transparenţa opacă. În locul ameninţărilor proferate în mult invocatul program de guvernare referitoare la reindustrializarea ţării, preocupările lor se opresc la fabricarea de diversiuni care de care mai stresante şi mai bulversante pentru zbuciumata viaţă a majorităţii românilor. Se tot întreabă milioanele de români, prezumtivi beneficiari ai aşa-zisului sistem de pensii private, ce anume se ascunde de fapt în spatele isteriei politico-legislative şi propagandist-mediatice, stârnite din senin asupra sufocării sau perpetuării cu modificări a Legii Pilonului II. Se întreabă ei, dar guvernanţii se feresc ca de "Ucigă-l toaca" să dea explicaţiile necesare şi să argumenteze de ce a devenit acest subiect un cartof atât de fierbinte, încât PSD-ul vrea cu tot dinadinsul să-l mute de sub braţul său şi să-l aşeze la subsuoara fiecărui viitor beneficiar al acestui sistem de protecţie socială a persoanelor vârstnice. Surse bine informate din preajma ministrului finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, spun că motivele care îi determină pe PSD-işti să umble la banii Pilonului II sunt cât se poate de serioase şi de complexe. Pe de o parte, exageratele facilităţi fiscale, diminuările de taxe şi slaba colectare la buget de un ANAF şovăielnic, nedotat, neprofesionist şi bombardat cu inovaţii neverificate practic, pe de altă parte iraţionalele măsuri sociale de creştere nesustenabilă a salariilor şi pensiilor publice, au adus bugetul naţional în pragul insolvabilităţii. Incapacitatea de finanţare a deficitului bugetar, a deficitului de cont curent şi a inflaţiei îi împinge pe actualii guvernanţi spre căutarea disperată de măsuri alternative pentru umplerea golurilor create de aventurismul social-fiscal practicat îndeosebi din 2016 încoace. Campania de discreditare a administratorilor fondurilor Pilonului II vizează determinarea cetăţenilor de a opta pentru continuarea Pilonului II, prin înlocuirea managementului privat cu cel de stat. Anturajul ministrului Teodorovici, dar şi al preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, mai diseminează şi unele informaţii care ar trebui argumentate şi asumate public, pentru a oferi cetăţenilor, întregii societăţi româneşti, posibilitatea de a acţiona şi opta în cunoştinţă de cauză. Ceea ce, zice-se, ştiu respectivii secretomani şi nu ne spun şi nouă este că unele state - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania etc. - ar fi renunţat la Pilonul II, în varianta impusă de UE în 2008, din cauza lipsei de mijloace eficiente de supraveghere a administratorilor privaţi ai fondurilor Pilonului II. Se acreditează ideea că instituţiile cu rol de supraveghere - BNR, MFP, ASF, Oficiul Concurenţei, Oficiul de combatere a spălării banilor - nu pot asigura protecţia reală şi totală a prezumtivilor viitori beneficiari ai sistemului actual numit generic Pilonul II şi că acesta ar fi motivul pentru care alte state au luat măsura renunţării la acest sistem. Dacă este aşa, acele state au procedat corect, eliminând riscul ca, după 20 de ani de finanţare din bugetul public, cetăţenii să nu mai găsească societatea datoare să-i returneze pensia, pe teritoriul acelui stat. În acest caz, mutarea răspunderii şi riscului pe aşa-zisul drept al cetăţeanului de a opta între continuarea administrării private sau trecerea la administrarea Pilonului II tot de către stat, reprezintă un act de mare laşitate şi ipocrizie faţă de cetăţeni. A muta răspunderea şi riscul de pe umerii statului pe umerii cetăţeanului-optant, în condiţiile lipsei totale de transparenţă şi de informare corectă, este cel mai josnic mod de a-ţi bate joc de propriul popor. Băgând capul în nisip ca struţul, ministrul finanţelor publice se autoiluzionează crezând că statul român va scăpa de răspundere în faţa cetăţenilor amăgiţi cu paliative şi jumătăţi de măsură. Fabrica de fum şi ceaţă a PSD riscă să arunce ţara în haos. De aceea, iniţiez prezentul demers de reconsiderare a rolului corectei informări a publicului cu problematica spinoasă a Pilonului II şi aştept măsuri clare pentru ridicarea ceţei şi potolirea fumigenelor.
Nicoleta-Cătălina Bozianu "Apel către capetele politice înfierbântate care învrăjbesc societatea românească" De la sfârşitul săptămânii trecute, dacă ar fi să ne luăm după mass-media şi după reţelele sociale online, România pare mai învrăjbită ca niciodată. Un discurs al urii, care-i împarte pe români în "ciuma roşie" şi "tefelişti", a pus stăpânire pe spaţiul public. Fanaticii ambelor cauze îşi aruncă unii altora insulte şi ameninţări. În loc să guverneze ţara, liderii PSD se ţin de mitinguri-mamut, aducându-şi partidul în mii de autocare, la Bucureşti. Doamna Firea încearcă să capitalizeze electoral, într-un mod insultător pentru inteligenţa oamenilor, prin succesul mondial al Simonei Halep, şi este alungată de pe stadion într-un cor de fluierături. La rândul lor, activiştii anti-PSD fac exces de zel şi jignesc segmente importante ale societăţii, asociindu-le pe nedrept cu "ciuma roşie". Dar niciuna dintre taberele în conflict nu pare să-şi fi pus o întrebare simplă: corespunde această atmosferă de război politic total cu starea de spirit a majorităţii românilor? Eu cred că nu! Sondajele de opinie recent date publicităţii arată că niciodată nu am avut atât de mulţi oameni cărora nu le pasă de partide, de politicieni sau de instituţii compromise ale statului. Majoritatea covârşitoare a românilor are cu totul alte preocupări şi cu totul alte interese decât au clasa politică, clasa de activişti civici sau clasa procurorilor. Agricultorii se îngrijesc de recoltă, angajaţii din multinaţionale de "task"-urile de la job, iar patronii de creşterea profitabilităţii afacerilor lor. Îi unesc nevoia de autostrăzi, de trenuri care să circule cu o viteză rezonabilă, de spitale şi de şcoli care să ofere servicii publice de calitate. Din păcate, războiul politic şi mediatic le strică liniştea acestor oameni şi, mai mult decât atât, le pune în pericol viitorul lor şi al copiilor lor. Pentru că România arată, astăzi, ca un sat fără câini, o ţară guvernată prost sau deloc, aflată la dispoziţia unor iresponsabili periculoşi. Iar noi, acei politicieni care cred că politica înseamnă, în primul rând, să pleci urechea la ceea ce spune ţara, mai ales acea parte uriaşă a ei care tace, avem datoria să facem tot ceea ce depinde de noi să oprim nebunia care divizează vârfurile societăţii. Lansez, de aceea, un apel către toate părţile care poluează, în aceste zile spaţiul public: Opriţi spirala agresivităţii şi ascultaţi acea parte de Românie căreia nu-i mai pasă nici de voi şi nici de războaiele voastre! Purtaţi războiul firesc, între putere şi opoziţie, în limitele decenţei şi ale democraţiei, fără să jigniţi părţi întregi ale societăţii româneşti! Daţi-le românilor şansa de a trăi într-o ţară normală şi de a recâştiga încrederea în statul lor!
Constantin Codreanu "De sub fracul Kievului se vede de la o poştă mantaua sovietică. Prin descinderea SBU la Centrul Cultural Român din Cernăuţi, Ucraina testează capacitatea de reacţie a României" Din păcate, Ucraina a luat-o razna şi revine la practicile sovietice. După farsa SBU cu aşa-zisa moarte la Kiev a jurnalistului rus Arkadi Babcenko, o nouă farsă, de data aceasta cu potenţial de mare provocare, s-a produs la Cernăuţi, în timp ce Rusia a concentrat în Marea Azov o întreagă flotă transferată din Marea Caspică, semn că s-ar putea să existe o vară fierbinte în estul Ucrainei. În dimineaţa zilei de luni, 11 iunie 2018, mai exact la ora 10:47, Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a anunţat printr-un comunicat de presă postat pe pagina sa de internet descinderea lucrătorilor săi la sediul din Cernăuţi al unei organizaţii neguvernamentale ai cărei membri ar fi atentat la integritatea teritorială a Ucrainei. La aproximativ un sfert de oră după acest comunicat al Centralei SBU de la Kiev, o echipă de lucrători ai Securităţii ucrainene a descins la sediului Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, situat în strada Kobileanska nr. 9. Ulterior, s-a stabilit că au fost efectuate non-stop percheziţii şi au fost anchetaţi conducătorii Centrului - poetul Vasile Tărâţeanu, preşedinte, membru de onoare al Academiei Române, şi avocatul Eugen Pătraş, fondator. Presa a scris că au fost ridicate un şir de cărţi cu caracter istoric şi hărţi omagiale dedicate Centenarului Marii Uniri 1918-2018, precum şi tehnica de calcul şi toate suporturile informaţionale - CD-uri, stick-uri, discuri rigide etc. Comunicatul SBU a anunţat că descinderea la Centrul Cultural Român din Cernăuţi s-a făcut în cadrul anchetei într-un dosar penal instrumentat de Securitatea ucraineană în baza art. 110 al Codului penal, intitulat "atentarea la integritatea şi inviolabilitatea teritorială a Ucrainei". Acest articol prevede, printre altele, că "... acţiunile premeditate comise în scopul modificării frontierei teritoriului sau a frontierei de stat a Ucrainei, cu încălcarea procedurii stabilite de Constituţia Ucrainei, precum şi apelurile publice sau difuzarea de materiale cuprinzând îndemnuri la comiterea unor asemenea fapte se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe termen de la 3 la 5 ani cu sau fără confiscarea averii". Comunicatul Securităţii ucrainene a susţinut că reprezentanţii Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" ar fi "difuzat materiale care ar putea conţine apeluri de violare a integrităţii teritoriale" a statului şi faptele incriminate ar fi constat în "demonstrarea în cadrul unei acţiuni publice desfăşurate în centrul regional a reprezentării cartografice a teritoriului regiunii Cernăuţi în cadrul aşa-numitei Românii Mari". De asemenea, Securitatea ucraineană a anunţat: "Colaboratorii SBU au stabilit că hărţile au fost tipărite în scopul propagandei sărbătoririi pe teritoriul Ucrainei a celei de-a 100-a aniversări a creării României Mari. Organele de drept au stabilit de asemenea că membrii organizaţiei au distribuit literatură care ar putea cuprinde îndemnuri la restabilirea aşa-numitei dreptăţi istorice prin anularea actelor internaţionale de drept şi a celor interstatale şi revenirea teritoriilor Bucovinei de Nord, Basarabiei de Nord şi Basarabiei de Sud în componenţa statului român. Acum se desfăşoară acţiuni de anchetă în birourile organizaţiei neguvernamentale. SBU va face publice rezultatele, după încheierea acţiunilor procesuale". Observăm, printre altele, că SBU a omis să se refere în Comunicatul său de presă şi la Ţinutul Herţa, care nu a făcut istoric parte nici din Basarabia anexată de Rusia ţaristă, reanexată şi dezmembrată de URSS, nici din Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic. O parte a presei din Ucraina şi din Federaţia Rusă, inclusiv agenţiile de ştiri şi televiziunile, au dezlănţuit o adevărată isterie în legătură cu acest incident, titrând: "SBU a descins în Cernăuţi la organizaţia separatiştilor megalo-români" - velikorumunske, "SBU i-a deconspirat pe separatiştii români din Cernăuţi", "SBU s-a interesat de adepţii României Mari de la Cernăuţi" şi tot aşa. În mod special şi deloc întâmplător, pe toată durata zilei de ieri, oscilând între jubilaţie greu camuflată şi preocupare mimată, i-a acordat o atenţie deosebită acestui incident reprezentanţa din Chişinău a Agenţiei de ştiri Sputnik, oficină a Guvernului rus. Atât Comunicatul SBU, cât şi ştirile presei din Ucraina şi din Federaţia Rusă au fost însoţite de imaginea unei hărţi istorice a României de după 1918, înconjurată de chipurile artizanilor statului român unitar, material didactic apărut la Editura "Eurodidactica" din ţara noastră. Situaţia creată de SBU ar fi doar ridicolă, dacă nu ar fi periculoasă prin posibilele ei consecinţe asupra climatului interetnic din nordul Bucovinei. Oricine a văzut imaginea acestui material didactic înţelege că nu este vorba despre vreun fel de îndemn la separatism sau modificare a frontierelor. Harta respectivă este despre trecut, nu despre viitor. Vom preciza că sâmbătă, 9 iunie 2018, a avut loc la Cernăuţi un Colocviu ştiinţific internaţional cu genericul "Bucovina în preajma Marii Uniri", organizat de Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi în parteneriat cu Institutul "Bucovina", filiala Academiei Române - Rădăuţi, România. Lucrările acestui Colocvii ştiinţific internaţional au fost moderate de domnul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" şi dr. Marian Olaru, directorul Institutului "Bucovina" al Academiei Române. La manifestaţia ştiinţifică a participat şi ministrul consilier Ionel Ivan, care a transmis din partea Consulatului General al României la Cernăuţi un mesaj de salut şi încurajare a unor acţiuni ştiinţifice de acest gen în regiunea Cernăuţi. Acest Colocviu ştiinţific internaţional a stârnit furia autorităţilor ucrainene, în speţă a Securităţii ucrainene. Trebuie să mai precizăm că descinderea de luni a avut un preludiu. Aşa cum am anunţat anterior la tribuna Camerei Deputaţilor, sediul Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi a fost în ultimul an ţinta unor atacuri repetate ale huliganilor şi extremiştilor ucraineni, aceştia profanând drapelul României şi drapelul Uniunii Europene. De asemenea, extremişti ucraineni, despre care presa a scris că ar avea conexiuni cu Securitatea ucraineană, au pichetat sediul Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, proferând ameninţări şi utilizând un limbaj în care termenii "separatism" şi "separatişti" au fost nelipsiţi. Incidentul provocat luni de SBU la Cernăuţi trebuie contextualizat corect. Nu doar Centrul Cultural Român a fost pichetat de extremiştii ucraineni bine ghidaţi din umbră, ci, cu puţine luni în urmă, şi Consulatul General al României la Cernăuţi. Iar recent a fost vorba despre o pichetare a Consulatului General al României la Odesa, contra aşa-zisei românizări a moldovenilor cu orchestrarea, tot din umbră, a unui val de sprijin din partea evreilor, găgăuzilor, bulgarilor, mai-mai că s-ar fi conturat "toate popoarele Republicii Bugeac" visate de Putin. Este de notorietate că SBU, despre care s-a spus acum 4 ani că ar fi penetrat în proporţie de 70% de agenţi ai Kremlinului şi care de atunci şi-a înnoit efectivul doar în proporţie de 20%, acum două săptămâni, pentru a concentra atenţia opiniei publice asupra eficienţei sale, a organizat, cum spuneam la început, farsa cu moartea jurnalistului Arkadi Babcenko. Analizând retrospectiv situaţia, tragem concluzia că şi ceea ce ne prezenta şeful-adjunct al SBU la 23 februarie 2018, privind pretinsele tentative de incendiere, pe bani din Rusia, a şcolilor româneşti din satele Pilipăuţi, comuna Lunca, Raioanele Herţa şi Ostriţa, Raionul Noua Suliţă, a făcut parte din acelaşi tip de activitate ca şi în cazul jurnalistului Arkadi Babcenko. Ironia sorţii este că tocmai şcolile româneşti din Ucraina fac obiectul predilect al politicilor asimilaţioniste lansate de Ministerul Educaţiei şi Rada Supremă de la Kiev - a se vedea art. 7 din buclucaşa Lege a educaţiei. Astfel, SBU a dorit să compară în ochii opiniei publice ca apărător al şcolilor româneşti, în condiţiile în care autorităţile statului le pun sub presiunea deznaţionalizării şi ucrainizării forţate. Iar ucrainizarea are şi faţeta dezbinării artificiale a comunităţii româneşti în români şi moldoveni, exact cum face Rusia în Transnistria ocupată de trupele şi serviciile sale secrete. Nu uităm însă că este vorba despre acelaşi SBU, penetrat de serviciile Moscovei, care a impus unui număr impresionant de jurnalişti şi cetăţeni români interdicţia de intrare în Ucraina, de regulă pe 5 ani, pentru simple şi nevinovate opinii publicistice. Exprimăm opinia că unul dintre scopurile descinderii de luni la sediul Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi constă în intimidarea minorităţii române, care este cea mai numeroasă comunitate neslavă din Ucraina şi care a fost şi este supusă slavizării metodice şi sistematice. Aici trebuie căutată şi explicaţia pentru care Kievul împiedică de mai bine de un deceniu, sub multiple şi diverse pretexte, înfiinţarea Institutului Cultural Român la Kiev, cu filială la Cernăuţi, în timp ce şi-a deschis un Centru Cultural Ucrainean în Bucureşti. Totodată, reţinem faptul că SBU, puternic penetrat de serviciile secrete ale Moscovei, se dedă unor acţiuni periculoase, cu un imens potenţial provocator nu doar adresat minorităţii române din Ucraina, ci şi adresat statului român cu care este legat prin tratate şi acorduri, al căror spirit şi literă Kievul le încalcă unilateral tot mai des. Putem vorbi despre un gest de ostilitate îndreptat gratuit contra statului român. O sfidare şi o bătaie de joc! Gestul însă este şi unul antiucrainean prin consecinţele lui, întrucât urmăreşte provocarea şi amplificarea unor stări de spirit îndreptate contra Kievului, dar şi degradarea artificială a climatului interetnic prin asmuţirea majorităţii ucrainene contra minorităţilor, în speţă a celei româneşti. Domnul Putin poate fi mulţumit. Uneori, gramatica geopolitică a regiunii impune să se scrie SBU, dar să se citească SVR. Ne amintim cum a justificat SBU farsa cu aşa-zisa moarte a jurnalistului rus Arkadi Babcenko. S-a dorit o testare a reacţiei actorilor geopolitici interni şi externi. Ei bine, acum, prin această operaţiune de tip sovietic, Kievul testează reacţia României şi capacitatea ei reală de a se implica în apărarea minorităţii sale autohtone din Ucraina. Am văzut reacţia corectă şi seacă, dar insuficient de energică, a Ministerului Afacerilor Externe şi reacţia palidă şi expres delimitativă a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni faţă de descinderea Securităţii ucrainene la sediul uneia dintre principalele organizaţii ale minorităţii române din Ucraina. Din păcate, Guvernul nostru şi cele două ministere nu au arătat că România va fi nevoită să aducă pe masa organismelor comunitare şi euroatlantice comportamentul inadecvat, abuziv şi provocator al Kievului. De fapt, Securitatea ucraineană, cu tot reziduul sovietic şi conservele Kremlinului din interior, este încurajată să acţioneze contra minorităţii române din Ucraina, pentru că ştie că Guvernul şi Preşedinţia de la Bucureşti nu se implică efectiv în apărarea minorităţii sale înrudite şi nu condiţionează practic în vreun fel imensul sprijin pe care i-l oferă Ucrainei în lupta cu agresiunea rusească şi cu adevăratul separatism. Semnalul pe care trebuie să-l transmitem Kievului este că nu vom tolera la nesfârşit pulsiunile românofobe ale acestuia, ca şi politicile şi practicile acestuia de slavizare metodică şi sistematică a minorităţii româneşti autohtone din statul vecin. Suntem prima ţară care a ratificat Acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, Uniune în care frontierele devin convenţionale, pentru că unesc, nu separă. Kievul nu a înţeles asta şi nici valoarea gestului nostru şi se pune deliberat în relaţie de conflictualitate cu România. De sub fracul Kievului se vede de la o poştă mantaua sovietică. Solicit Preşedinţiei şi Guvernului României să sisteze orice ajutor acordat Kievului pe traseul euroatlantic până la remedierea situaţiei. Avem nevoie de o Ucraină stabilă şi previzibilă, prosperă şi paşnică, liberă, autentic democratică şi euroatlantică, nu de o recidivă a totalitarismului sovietic şi nici de un nou auxiliar al Moscovei, complexat, tributar mentalităţii sovietice şi bântuit de năzăriri. Avem nevoie de o Ucraină în care minoritatea românească autohtonă să se simtă confortabil şi să fie respectată, nu intimidată şi constrânsă la deznaţionalizare. Închei prin a-mi exprima solidaritatea şi întregul sprijin moral pentru domnul academician Vasile Tărâţeanu şi pentru domnul avocat Eugen Pătraş, care nu au comis nicio faptă reprobabilă şi nu au atentat în vreun fel la securitatea sau la integritatea Ucrainei. Aceşti oameni sunt nevinovaţi. A fi român nu este o vină!
Eugen Tomac Societatea românească se confruntă cu un fenomen extrem de îngrijorător şi anume, analfabetismul funcţional. Auzim iar şi iar despre reforme în educaţie, reforme care, desigur, niciodată nu se termină. Înainte de orice altceva, domeniul educaţiei are nevoie de investiţii şi reforme consistente, responsabile, realizabile. Pe termen mediu şi lung, românii nu au nevoie de credite care să le crească dependenţa faţă de stat; punctul de plecare trebuie să îl reprezinte respectarea Legii educaţiei naţionale, care prevede alocarea unui procent de 6% din PIB pentru educaţie, în condiţiile în care, în 2018, alocarea este de aproape 3% din PIB pentru acest pilon esenţial, dacă nu chiar cel mai important, pentru dezvoltarea sănătoasă, pe termen lung, a României. Avem nevoie de metode şi de investiţii inteligente pentru a dezvolta şi, mai ales, moderniza infrastructura educaţională. În 2016, conform cifrelor oficiale, aproximativ 42% dintre elevii români în vârstă de cincisprezece ani puteau fi consideraţi analfabeţi funcţional, pentru că, deşi citesc un text, nu îi pot înţelege conţinutul, nu pot explica ceea ce citesc şi nu pot procesa altfel de acţiuni în afara celor mecanice. La momentul actual, media europeană este de 20%, scopul fiind reducerea până la 15% în 2020. Pe termen lung, acest fenomen va conduce România către o catastrofă. Nu în România de astăzi se vor vedea efectele, ci în societatea de peste 20 de ani. Mai trebuie menţionat un lucru esenţial. Problema sistemului educaţional nu începe în universităţi, ci în învăţământul primar şi liceal, căci bazele educaţiei elevilor sunt puse acolo, când copiii învaţă să citească şi să memoreze, însă nu şi să înţeleagă ori să poată trece o informaţie prin propriul filtru de gândire. De aici, pe mai departe, nu mai putem vorbi despre inovare şi operaţiuni complexe efectuate de aceştia, de-a lungul timpului. Impactul acestui fenomen într-o societate, din perspectiva pieţei muncii şi a economiei României, este dezastruos. Deci încotro ne îndreptăm? Este foarte important modul în care subiectul este tratat, întrucât de gestionarea acestuia depinde societatea românească de mâine. De la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, măsurile adoptate trebuie să fie unele extrem de consistente şi realizabile. Deşi problemele ţării noastre sunt unele arzătoare şi în care, cu părere de rău o spun, ne afundăm, luând în calcul felul în care sunt tratate subiectele de importanţă majoră, acestea sunt tratate cu superficialitate sau, pur şi simplu, ignorate. În schimb, actuala coaliţie de guvernare, prin deciziile luate în curtea partidului, duce un război deschis cu România democratică şi europeană. Personajele aflate la guvernare duc lupte închipuite care le împiedică să îşi îndeplinească singura responsabilitate pe care o au - aceea de a guverna România, pentru România, nu pentru ei!
Nicolae Georgescu "Examenele - o etapă din viaţa elevilor" De mii de ani, în toate societăţile evoluate, şcoala constituie una din instituţiile fundamentale, având o misiune precisă: instruirea şi educarea generaţiei tinere. Şi în ziua de astăzi, educaţia ocupă un loc important în societate, iar şcoala are un rol esenţial în pregătirea tinerilor pentru viaţă. O şcoală este răspunzătoare educaţional şi civic pentru ceea ce produce în şi pentru societate şi trebuie să-şi evalueze periodic rezultatele. Examenele naţionale sunt o etapă din calendarul unui an şcolar şi o formă de evaluare a rezultatelor învăţării, a competenţelor dobândite, a nivelului elevilor aflaţi în diferite momente ale evoluţiei lor educaţionale. Examenul poate fi o evaluare orală, scrisă sau practică destinată să măsoare cunoştinţele, competenţa, aptitudinile, pregătirea/rezistenţa fizică sau alte aspecte educaţionale. Acesta reprezintă modul prin care se testează cunoştinţele şi ajută la modelarea fiecăruia, putând avea şi rol de motivare, prin comparaţie cu alţi candidaţi sau cu aşteptările proprii şi ale familiei, cu dorinţele şi aspiraţiile viitoare. Totodată, orice examen ne responsabilizează cu privire la procesul învăţării. Anul şcolar are o rutină specifică, un calendar precis de activităţi, ce cuprinde: predarea, învăţarea şi evaluarea, notarea şi analiza rezultatelor, eforturi şi pregătire suplimentară, concursuri şi olimpiade, dar examenele naţionale sunt cele care dau măsura valorii. Examenul de evaluare naţională şi examenul naţional de bacalaureat constituie un motiv de nelinişte pentru tinerii elevi, pentru familiile acestora, dar şi un moment de preocupare pentru dascăli, un prilej de analiză a sistemului de învăţământ pentru autorităţi, o bază pentru elaborarea politicilor educaţionale responsabile şi moderne pentru un secol XXI al diversităţii şi multiculturalităţii. În viaţa tuturor există un moment în care trebuie să ne demonstrăm nouă, părinţilor şi bunicilor noştri că putem face faţă primului pas hotărâtor din viaţa de elev: examenul de finalizare a ciclului gimnazial. Acesta este primul examen important din viaţa unui elev, ce trebuie susţinut într-o perioadă dificilă - adolescenţa. Este momentul în care se susţine un test ce va hotărî drumul pe care fiecare va merge mai departe, peste care se suprapun emoţia, ambiţia şi dorinţa părinţilor. Examenul naţional de bacalaureat, în mod similar, reprezintă o etapă extrem de importantă pe drumul devenirii tinerilor, în sensul absolvirii liceului şi accesului în învăţământul superior. Acesta îţi oferă posibilitatea să obţii un loc pe piaţa muncii, în care să evoluezi profesional şi să îţi creezi o carieră. Educaţia, prin rezultatele sale, trebuie să deschidă toate direcţiile existenţei, să uşureze formele de dezvoltare a personalităţii. Examenele nu trebuie să fie o barieră, un obstacol în calea dezvoltării profesionale ulterioare, în crearea unui viitor prosper. Dimpotrivă, ele trebuie privite ca etape intermediare, ca şanse să îţi evaluezi cunoştinţele şi să te perfecţionezi pentru a atinge ţintele pe care le visezi. Educaţia este şi rămâne preocuparea esenţială a oricărei societăţi responsabile, subiect de dezbatere permanentă, dar şi certitudine a evoluţiei şi progresului oricărei naţiuni care înţelege să o situeze în centrul demersurilor şi al strategiilor de dezvoltare.