Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa! Vă rog să acceptaţi scuzele mele, dar nu mi-am imaginat că 2,8 km îi parcurg în 40 de minute. Deschidem şedinţa noastră de astăzi cu sesiunea pentru declaraţii politice. Cunoaşteţi regulamentul, ordine alternativă. Voi începe cu Grupul parlamentar al PSD. Doamna Tamara Ciofu. Vă rog.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei mele de astăzi este: "Măsuri concrete pentru creşterea nivelului de integrare şi acceptare socială a persoanelor cu dizabilităţi". Stimate colege, Stimaţi colegi, Anul acesta, la data de 10 octombrie, s-au împlinit 25 de ani de la prima celebrare a Zilei mondiale a sănătăţii mintale. Acest moment a fost stabilit de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel internaţional, în privinţa acestei afecţiuni. Tema pentru acest an este sănătatea mintală la locul de muncă. Având în vedere acest subiect, cred că trebuie să creştem, în primul rând, nivelul de accesibilitate al acestor persoane la viaţa socială, prin modificări şi actualizări ale actelor normative aflate în vigoare. Pe de o parte, cred că avem nevoie de o strategie la nivel naţional pentru promovarea unor campanii sociale periodice, inclusiv prin introducerea unor mesaje publice la radio şi televiziune, pentru conştientizarea şi înţelegerea persoanelor cu astfel de maladii, astfel încât să crească gradul de acceptare în societate a acestora. Pe de altă parte, consider că se impune adoptarea de măsuri pentru monitorizarea persoanelor cu tulburări mintale, neinstituţionalizate, şi programe de reinserţie socială şi profesională, astfel încât să crească nivelul de integrare în comunitate. Indiferent de boala de care suferă un individ, "toate fiinţele umane se nasc egale în demnitate şi în drepturi", aşa cum se precizează în art. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. La nivel parlamentar, în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, m-am ocupat în primul rând de creşterea accesului copiilor cu dizabilităţi la educaţie. Astfel, începând cu 2017, elevii de la clasa pregătitoare şi până la gimnaziu vor fi testaţi, în fiecare an, în vederea depistării riscului de dezvoltare a perturbărilor de limbaj şi exprimare. În cazul identificării unor probleme specifice dislexiei - dificultăţi de vorbire -, disgrafiei - probleme de citire - sau discalculiei - afectarea percepţiei de însuşire a abilităţilor matematice - li se asigură suport psihopedagogic de specialitate. De asemenea, profesorii de la clasele zero până la clasa a IV-a vor urma cursuri de perfecţionare şi formare continuă în domeniul psihopedagogiei tulburărilor specifice de învăţare, pentru a realiza activităţi de recuperare individualizată şi a comunica părinţilor planul educaţional pentru fiecare copil care prezintă astfel de probleme. Totodată, am făcut demersuri, încă din legislatura trecută, şi am reuşit ca, începând cu anul şcolar 2017-2018, elevii cu cerinţe educaţionale speciale să beneficieze de utilizarea echipamentelor şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip şi nivel. Limbajul mimico-gestual este recunoscut oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu dizabilităţi auditive, iar tinerii cu deficienţe de auz beneficiază de aparatură specifică şi de un interpret mimico-gestual la susţinerea oricărui tip de testare sau examen. Vă mulţumesc. Tamara Ciofu, Circumscripţia nr. 9 Botoşani.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Florica Cherecheş. Vă rog.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau pe voi!". Acesta a fost mesajul pe care ni l-a transmis ministrul Pop, săptămâna trecută, când a onorat cu prezenţa invitaţia Comisiei pentru învăţământ. Atunci când un deputat al opoziţiei i-a cerut, printre altele, demisia, domnul ministru a spus: "Nu m-aţi votat, n-o să-mi dau demisia când mi-o cereţi!". Constatăm însă că a început sezonul soldărilor de toamnă în Guvernul PSD, şi auzindu-l pe premierul Tudose că vrea să remanieze nişte miniştri, vreau să îl ajut, să îi ofer nişte argumente pentru înlocuirea ministrului educaţiei naţionale. Nu sunt adepta schimbărilor dese de miniştri, pentru că avem nevoie de continuitate, predictibilitate şi de implementarea unei viziuni pe termen lung, nu doar în învăţământ, ci în toate domeniile. Din păcate, în ultimele 10 luni, am avut deja două guverne PSD, acesta reuşind performanţa de a fi singurul partid din lume care şi-a dat jos propriul guvern şi a făcut 20 de remanieri în acest interval. Cu toate acestea, de dragul copiilor noştri, a viitorului României, care are nevoie de oameni educaţi, care să-şi facă un rost în ţara lor, ministrul Liviu Pop trebuie să plece şi înţeleg că o va face doar dacă premierul îi va cere asta. Aş vrea să-i dau premierului o mână de ajutor, şi am colectat, de la cetăţeni, motive de demitere. Vi le redau mai jos: Domnule prim-ministru Tudose, dacă tot aveţi remanieri în program, vă rog să luaţi în considerare motivele enumerate mai sus şi să aduceţi în fruntea Educaţiei un profesionist cu viziune, care să-i iubească pe copii, să le vrea binele şi să le pregătească un viitor la noi în ţară! Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Mihai Botez? Vă rog.
Mihai-Cătălin Botez Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Siguranţă şi încredere". Stimaţi colegi, Suntem toţi familiari cu sloganul poliţiei, "Siguranţă şi încredere", însă acesta este mai mult de atât, este însăşi misiunea Poliţiei, cea de a oferi cetăţenilor acestei ţări certitudinea aplicării şi respectării legilor, pe care chiar noi, în această instituţie, le facem. Până în decembrie anul trecut am lucrat într-o companie multinaţională şi o perioadă recunosc că am fost nemulţumit de condiţiile oferite de angajator - două etaje închiriate într-o clădire de birouri din nordul Capitalei, la doi paşi de Herăstrău. Ţin să vă spun, dragi colegi, că toate nemulţumirile mele au dispărut după un şir de drumuri la Secţia de Poliţie, pentru declaraţii. Mi se furase bicicleta, din scara blocului. Am văzut atunci birouri reci, mobilier vechi şi degradat, lipsa rechizitelor şi o atmosferă ostilă pentru un mediu de lucru. M-am dus a doua zi la birou mai recunoscător pentru toate condiţiile de lucru pe care le aveam. După această experienţă, îmi doream să pot face ceva în legătură cu situaţia descoperită la Secţia de Poliţie, dar nu aveam nicio pârghie. Însă astăzi sunt în Parlamentul României şi aş vrea ca împreună cu dumneavoastră, stimaţi colegi, să schimbăm ceva din această stare de fapt a lucrurilor. Voi enumera câteva dintre solicitările poliţiştilor, în ceea ce priveşte echipamentul şi alte dotări: Sunt solicitări de bun-simţ, dar care, pe moment, au impact bugetar şi ştim cu toţii că va mai dura ceva timp. Ce putem face însă în scurt timp? Legi clare, care să le permită poliţiştilor să intervină şi să-şi desfăşoare activitatea în siguranţă. O altă problemă eternă, subliniată şi într-o declaraţie politică anterioară, aplicată pe judeţul Vaslui, este lipsa personalului. În final, aş vrea să citez un cetăţean care concluzionează foarte bine ce îmi doresc să transmit cu această declaraţie: "Eu, unul, mi-aş dori să apuc ziua în care, atunci când merge la serviciu, poliţistul să se simtă în siguranţă, protejat! Atunci, ca cetăţean, şi eu voi fi protejat!". Numai atunci când politicienii vor avea înţelegere asupra problemelor care compun întreg ansamblul de carenţe ale societăţii româneşti, abia atunci vom putea trăi cu toţii în "Siguranţă şi - cu - încredere". Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Avram Constantin? Domnul Mihai Niţă? Domnul Corneliu Bichineţ. Vă rog.
Corneliu Bichineţ În această frumoasă, superbă dimineaţă de octombrie, nu voi vorbi despre drumuri, poduri, aducţiuni cu apă. Am să vorbesc despre femei, pentru că ne aducem aminte de ele rar - uitând să le dăruim câte o floare - doar la 8 Martie. Şi nu voi vorbi despre orice femei, ci despre femeile celebre. Şi nu de oriunde, despre femeile celebre din judeţul Vaslui. Aş începe, pentru necunoscători, să amintesc de Elena Doamna, consoarta, gingaşa, superba soţie a lui Alexandru Ioan Cuza, născută Rosetti, din satul Soleşti. La antipod, focoasa Zizi Lambrino, pe care istoricii încă n-au putut-o plasa, în linia luminoasă sau în zona malefică, cea care l-a zăpăcit aproape de tot pe Carol al II-lea, năbădăios şi el, încât a trebuit să lase familia, tronul, ţara. Cine n-a auzit de Smaranda Brăescu, tânăra din Bârlad, domnule Olteanu, prima femeie aviator din România? Cine n-a auzit de nepoata rabinului din Codăeşti, Ana Pauker, care a dat modele malefice mai târziu şi chiar până alaltăieri. Cine n-a auzit de Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România - două mandate unul după altul, fată din Buda - Osesti, învăţătoare. Şi, acum, se profilează la orizont - nu ştiu dacă pe zona luminoasă sau malefică - Marcela Topor, în Catalonia, pe care presa de acolo o cam face vrăjitoare. I-am sugerat tinerei fete din Vaslui să-şi tempereze soţul - care văd că aseară a îndulcit-o puţin, cu declaraţia de independenţă -, că nimeni n-are nevoie de gâlceavă în Europa. În eşalonul doi, dar nu mai puţin celebre, o să amintesc de Andreea Răducan - gimnasta, Alexandra Nechita - "Micuţa Picasso", Ana, care oscilează între ludic şi politic, Alina Plugaru, care putea rezolva toate necunoscutele, trei de X şi mai mulţi, dintr-o mişcare. Şi se profilează la orizont o femeie foarte interesantă, care nu ştiu dacă este din Vaslui, dar biciuieşte extraordinar de bine tarele societăţii româneşti, şi-şi spune "Flory din Vaslui". Omagiul meu, al lui Corneliu Bichineţ, deputat al PMP de Vaslui, este pentru femeile trudite din această ţară, care nu sunt nici Flory, nici Ana, nici Ani, nici Zizi. Tuturor, o toamnă bogată. Şi să ştiţi că nu sunteţi născute în zodia zacustei. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumim frumos. Domnul deputat Daniel Vasile? Vă rog.
Daniel Vasile Mulţumesc. Bună dimineaţa! "9 octombrie - Ziua naţională de comemorare a Holocaustului". Există momente în istoria fiecărei naţiuni, a fiecărui popor care marchează existenţa generaţiilor viitoare. Sărbătorim sau comemorăm astfel de evenimente istorice în strânsă legătură cu consecinţele lor istorice. Din păcate, momentele existenţiale în decursul istoriei, care marchează istoria romilor, sunt momente de comemorare. 1385 - prima atestare documentară a romilor pe teritoriul României; atestă de fapt sclavia romilor de peste 500 de ani; 20 februarie 1856 - eliberarea din sclavie a romilor; Şi nu în ultimul rând, comemorăm evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial - Samudaripenul - Holocaustul romilor. Comemorăm nu doar un eveniment tragic, de o cruzime inimaginabilă, dar şi întreaga suferinţă a victimelor Holocaustului, victime ale reprimării colective în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Conform estimărilor, 500.000 de romi au fost exterminaţi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de regimul nazist şi de alte regimuri şi aliaţi ai acestora; iar în anumite ţări a fost exterminată peste 80% din populaţia de etnie romă. În România, peste 25.000 de romi au fost deportaţi, în vederea exterminării în Transnistria, în aceeaşi perioadă, dintre care aproximativ o jumătate au supravieţuit. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 23.000 de romi au fost ucişi în Zigeunerlager - lagărul pentru romi - de la AuschwitzBirkenau, iar într-o singură noapte, noaptea de 2 spre 3 august 1944, au fost ucişi în lagărul respectiv 2.897 de romi, în majoritate femei, copii şi vârstnici. Genocidul săvârşit de regimul nazist, şi de alte regimuri şi de aliaţii acestora, asupra romilor, este un fapt ignorat şi necunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori nepredat în şcoli, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale genocidului comis în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Puţinii supravieţuitori ai Samudaripenului - Genocidul romilor - sunt modele pentru noi toţi. Romii, reînviaţi din propria cenuşă, şi-au păstrat tradiţiile, cultura şi identitatea. Ei reprezintă o parte din valorile noastre, moştenirea noastră morală. Îi regăsim în noi, întorşi acasă pentru a crea viitorul. Salutăm astăzi sacrificiul/martiriul lor cu durere şi cu mândria de a le fi urmaşi. Obligaţia noastră faţă de victimele Holocaustului nu înseamnă doar comemorare, ci de asemenea, imperativul de a ne ridica împotriva oricăror forme de rasism şi xenofobie. Datoria noastră este de a transmite aceste lucruri şi de a ne asigura că cele întâmplate nu se mai pot repeta. Aşa cum nu se pot repeta nici vieţile celor pe care i-am pierdut, pieriţi sau deportaţi fără urmă. Continuăm să căutăm nume, dovezi, amintiri care să refacă destine care nu trebuie uitate. Curajul lor ne inspiră să căutăm soluţii pentru a ne asigura că fiecare persoană va avea dreptul de a fi diferit - diferit şi egal şi în acelaşi timp - şi putem să conturăm un viitor mai bun şi să veghem ca umanitatea să nu-şi piardă din nou umanitatea. Din această convingere, trăind în prezent...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute...
Daniel Vasile ... facem o plecăciune, în memoria celor care au fost, ca o sfidare a timpului, şi a suferinţelor istorice, asumându-ne responsabil tot ceea ce depinde de puterea omului în a-şi construi viitorul, în demnitate. Dumnezeu să-i odihnească pe cei morţi şi să-i îndrume spre pace pe cei vii! O Del te yertilen shavale!
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Marius Budăi? Vă rog.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Noua lege a pensiilor va aduce echitatea între pensionari". Stimaţi colegi, Toată dezbaterea va fi transparentă, în Parlament. Nu va scădea nicio pensie, dar vor fi mărite gradual pensiile celor dezavantajaţi în prezent de sistem. Guvernul analizează în prezent mai multe variante, pentru a se lua decizia cea mai bună. Oricum, legea va fi adoptată în Parlament, în dezbatere publică, transparentă, unde se vor putea exprima toate părţile interesate, spre deosebire de Guvernul Boc, care a încercat să taie pensiile prin angajarea răspunderii, fără nicio consultare. Noua lege va aduce echitatea între pensionari, aşa cum Legea salarizării a adus echitatea între salariaţii din sistemul public. Pentru contribuţii egale şi perioade de cotizare egale, trebuie să fie pensii egale. Important: nu va scădea nicio pensie. Vor fi majorate pensiile celor dezavantajaţi. Creşterile vor fi graduale, în limitele pe care le poate suporta bugetul de stat. Dar vom avea certitudinea că, la un moment dat, sperăm cât mai repede, va fi un sistem echitabil pentru toţi pensionarii. Se va penaliza mai sever ieşirea la pensie înainte de termen, astfel încât să nu mai avem pensionari la 40 de ani, care sunt apţi de muncă. Cei care nu au cotizat la sistemul de pensii nu vor mai fi consideraţi pensionari. Vor fi reglementaţi de altă lege. Dar vor primi o indemnizaţie egală cu pensia minimă din prezent, care va creşte, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare. A crescut în anul acesta de la 400 de lei la 520 de lei şi va creşte la 640 de lei, de la 1 ianuarie 2018. Vă mulţumesc. Deputat, Marius-Constantin Budăi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Daniel Olteanu? Vă rog.
Daniel Olteanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Dezbaterile referitoare la introducerea taxei de înmatriculare pentru autoturisme arată că o bună parte din autorităţile responsabile trăiesc într-un clopot de sticlă, fără vreo legătură cu lumea reală. Toţi decidenţii pe care i-am auzit vorbind pe această temă se comportă ca şi cum românii au tot ceea ce îşi doresc şi se înghesuie să îşi achiziţioneze autoturisme vechi, doar pentru a sfida statul. Cu faptul că trebuie să respirăm un aer curat şi să avem grijă astfel de viitorul nostru suntem cu toţii de acord. Nu împărtăşesc însă deloc ideea că unica soluţie pentru scăderea poluării este suprataxarea autoturismelor mai vechi, aşa cum ni se comunică. Nimeni nu îşi cumpără un autoturism de 10 ani pentru că îşi doreşte să polueze. Mulţi dintre români procedează aşa, din cauza veniturilor scăzute, dar şi a infrastructurii dezastruoase, care face ca investiţia într-o maşină nouă să nu fie una neapărat rentabilă. Doamna ministru Gavrilescu a anunţat că are în vedere trei criterii pentru introducerea taxei de poluare: capacitatea cilindrică a autovehiculului, norma de poluare şi emisiile de dioxid de carbon. Cred că această dezbatere este incompletă dacă nu avem în vedere şi starea infrastructurii. Pentru că - vă reamintesc - calitatea drumurilor din România este cea mai proastă din Uniunea Europeană, conform unor date pe care Guvernul le poate consulta, chiar pe site-ul Comisiei Europene. Nu toţi ne deplasăm pe autostrăzi. Nu toţi circulăm cu maşini de serviciu. Invit oricare ministru, în judeţul Vaslui, cu maşina personală, pe drumurile pe care se deplasează zilnic vasluienii, şi să-mi comunice dacă e de acord să-şi cumpere din fonduri proprii un autoturism nou, pentru a circula frecvent pe aceste aşa-zise şosele, în fapt, peste 1.000 de km de drumuri nemodernizate, pietruite şi de pământ. Judeţul Vaslui are zero lei alocaţi pentru investiţii în proiecte de infrastructură, în 2017, iar Moldova are praful de pe tobă. În aceste condiţii, în care maşinile intră în service aproape în fiecare lună, din cauza infrastructurii, este incredibil cum statul vrea să-i oblige pe oameni să-şi achiziţioneze autoturisme noi, pentru ca şoferii români să piardă sute sau mii de euro, încă din primul an, din cauza drumurilor. Nu înţeleg cum sunt ascultate vocile importatorilor, vocile producătorilor, dar nu este ascultată vocea românilor, care au de-a face exclusiv cu drumuri proaste, cu drumuri de pământ sau cu gropi - drumuri care reprezintă un atentat la siguranţa pasagerilor. Resping categoric această politică de a nu investi în infrastructură şi de a suprataxa, în acelaşi timp, autoturismele mai vechi. Faceţi să dispară gropile, faceţi să dispară drumurile de pământ, reparaţi podurile, aduceţi la nivel trecerile la linia ferată, şi apoi puteţi avea pretenţia ca românii să-şi achiziţioneze autoturisme mai noi! Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Adrian Dohotaru? Vă rog.
Adrian-Octavian Dohotaru Bună ziua! "O nouă Lege a dialogului social este necesară pentru bunăstarea românilor". Stimate domnule ministru al consultării publice şi al dialogului social, Gabriel Petrea, PSD s-a angajat de mai bine de cinci ani să schimbe Legea dialogului social, modificată în timpul Guvernării Boc, alături de Codul muncii. Promisiunea nu a fost onorată. Noua lege trebuie să elimine pragul de 15 membri pentru constituirea unui sindicat din aceeaşi unitate. Totodată, dreptul la liberă asociere trebuie garantat tuturor muncitorilor, indiferent dacă aceştia sunt lucrători independenţi, cooperatori, zilieri, funcţionari publici, angajaţi. Aşa cum un partid sau o asociaţie se pot crea cu trei membri, la fel se poate înfiinţa un sindicat cu trei membri fondatori. În momentul de faţă, există o limitare prin lege a unui drept constituţional: libertatea de asociere. Pragul de reprezentare la nivel de companie, pentru negocierea contractelor de muncă, trebuie să scadă de la 50% + 1, până la un prag corelat cu rata medie de sindicalizare. Dreptul de negociere colectiv trebuie generalizat la toate nivelurile, inclusiv la nivel naţional. În România, aproape 95% dintre companii au sub 15 angajaţi, deci 1,2 milioane de români nu se pot sindicaliza. 66% dintre angajaţi nu sunt protejaţi de un contract colectiv de muncă. 85% dintre contractele colective de muncă sunt semnate nu la negocieri cu sindicatele, ci cu reprezentanţi ai salariaţilor, aceştia fiind cel mai adesea numiţi de management. Dacă înainte de 2011 existau 17 contracte colective la nivel de sector, în momentul de faţă nu există niciunul. Avem cea mai mare rată de muncitori săraci din Uniunea Europeană - 19%, faţă de 9%, media Uniunii Europene. Efectele negative ale Legii dialogului social nr. 62/2011 se văd în remunerarea din ce în ce mai slabă a muncii. Deşi din anul 2011 până în prezent numărul total al salariaţilor a crescut cu aproximativ 700.000, ponderea în PIB a compensaţiei salariaţilor a fost de 34% în 2016, şi este în scădere şi sub media Uniunii Europene, unde există o paritate între capital şi muncă. Asta înseamnă că o parte din ce în ce mai mică din avuţia naţională revine angajaţilor. Conform Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor, România este singurul stat membru al Uniunii Europene în care au loc încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, alături de alte 33 de state, cum a fi Tunisia sau Burkina Faso. Stăm mai rău decât Republica Moldova sau Rusia, mai rău decât vecinii noştri bulgari şi unguri şi decât state precum Kenia şi Nepal. Iar potrivit datelor World Economic Forum, România înregistrează cele mai tensionate relaţii de muncă din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar această tensiune este văzută ca având efecte nocive, nu doar asupra protecţiei angajaţilor, ci şi asupra competitivităţii României. Aşadar, mă solidarizez cu miile de protestatari de săptămâna trecută, cu confederaţiile sindicale şi cu semnatarii petiţiei "Vrem o Lege a dialogului social mai bună". În consecinţă, vă cer, domnule ministru Petrea, prezentarea unui calendar de negocieri cu confederaţiile sindicale şi cu patronatele şi angajamentul ferm pentru adoptarea unei noi Legi a dialogului social, în actuala sesiune parlamentară, care să atenueze impactul negativ al legii actuale. Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat al USR, Cluj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Mihai Niţă. Vă rog.
Mihai Niţă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. "10 octombrie, Ziua mondială a sănătăţii mintale". În fiecare an, la 10 octombrie, marcăm Ziua mondială a sănătăţii mintale. Aceasta a fost stabilită, începând din anul 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, "pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale". Deşi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se afirmă că "discriminarea împotriva oricărei persoane pe bază de handicap constituie o încălcare a demnităţii şi a valorii persoanei umane", mii de oameni cu probleme de sănătate mintală, din întreaga lume, sunt lipsiţi de drepturile omului. Pentru eliminarea acestor nedreptăţi şi a eventualelor riscuri conexe se face necesară punerea în atenţia publică a zilei enunţate. Ne referim la riscuri, având în vedere repercusiunile care privesc persoana afectată, dar şi influenţa persoanei afectate asupra celor din jur, începând de la familie şi ajungând până la societate. În primul rând, persoana al cărei discernământ este limitat, poate fi supusă riscului de a fi controlată sau exploatată, fără putinţa de a se proteja. În aceeaşi măsură, există şi riscul ca o persoană cu afecţiuni psihice să ocupe, la un moment dat, funcţii importante în ierarhia socială, deciziile şi acţiunile acesteia repercutându-se în mod periculos asupra societăţii. Istoria ne oferă, din păcate, foarte multe exemple de personalităţi care au marcat sub aspect odios anumite epoci, atunci când alienaţii au ajuns să hotărască în numele celor mulţi. Fiecare dintre aceştia au suferit de unele boli care le-au influenţat starea psihică, implicit, actul de conducere, cu consecinţe sociale nefaste. Precizăm că este vorba despre afecţiuni constatate medical şi ascunse publicului. În general, psihopaţii au capacitatea de a minţi fără remuşcări şi de a spune întotdeauna ceea ce trebuie, pentru folosul propriu. Ei recurg fără să stea pe gânduri la orice act reprobabil, chiar la crimă, în scopul manipulării, pentru a-i domina pe ceilalţi. Sunt capabili de mimetism perfect, studiat, cauză din care sunt uneori greu de depistat între oamenii sănătoşi la minte. Camuflaţi sub masca normalităţii, pot ajunge la orice nivel, în structurile puterii. Atunci când constată că au fost descoperiţi, se simt ameninţaţi şi reacţionează violent pentru a deţine controlul. Pe lângă alţi factori genetici şi psihici, integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, generatoare de stres şi stil de viaţă patologic. Aici mai putem adăuga situaţia sutelor de milioane de migranţi. Pentru a conştientiza mai corect situaţia, e suficient să cităm estimarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care apreciază că, "până în anul 2020, tulburările mintale, în special depresiile, vor fi principalele cauze ale morbidităţii în rândul europenilor". Iată de ce este necesar ca încă din copilărie să fie observate din timp semnele depresiei de către părinţi, profesori, pentru a proceda la tratarea şi la ţinerea sub observaţie a evoluţiei bolii. Deputat de Olt, Niţă Mihai.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Marius Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Naţionalismul cotropeşte Uniunea Europeană". Trebuie să fim atenţi şi preocupaţi de evoluţia Uniunii Europene, să urmărim realist direcţiile acesteia, noile mişcări şi curente politice generate cu încrâncenare din interior. Acestea reflectă o tendinţă conservatoare, autoprotectivă, chiar refractară a popoarelor confruntate cu crizele economice şi politice majore, cu evoluţia discriminatorie a statelor susţinute cu mai multe viteze, cu insecuritatea provocată de valul migraţionist, asalturile teroriste şi traumele generate în consecinţă. Aşa cum la vremuri de restrişte, de grea încercare şi în disperare de cauză ne întoarcem spăşiţi căutând protecţia divină, invocându-l pe Dumnezeu şi căutând concomitent scutul protector al familiei, tot aşa popoarele îşi caută refugiul alinării şi salvării în interiorul propriilor graniţe ale propriilor naţiuni. Mişcările şi partidele politice naţionaliste prind aripi în spaţiul Uniunii Europene şi reflectă o realitate, anume că spiritul comunitar şi tendinţele federative nu pot suprima natura firească a existenţei statelor naţionale. Iată câteva exemple elocvente în acest sens. În Franţa, după o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidatul Frontului Naţional, Marine Le Pen, a trimis opt deputaţi în Adunarea Naţională. În Olanda, Partidul pentru Liberate al lui Geert Wilders a devenit, în luna martie, a doua forţă în Parlamentul olandez. În Bulgaria, "Patrioţii uniţi" au ajuns pe locul al treilea în alegerile legislative din 2017. În Austria, Partidul Libertăţii are în prezent 38 de deputaţi. În Italia, Liga Nordului, cu 18 locuri în Camera Deputaţilor, a militat cu succes împotriva revizuirii Constituţiei, iar referendumul, în acest sens, a dus la căderea Guvernului lui Matteo Renzi. În Slovacia, Partidul Slovacia Noastră ocupă 14 locuri în Parlament. Democraţii Suediei au reuşit o ascensiune istorică în septembrie 2014, devenind cea de-a treia forţă politică a ţării. Iar în Ungaria, Jobbik - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună - este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. Şi am putea continua. Nu în ultimul rând, Catalonia devine un exemplu şi constituie un precedent periculos în privinţa degenerărilor şi extremismelor cu caracter naţionalist, dar şi etnic separatist, care conduc către secesiune. Să privim, aşadar, cu atenţie aceste evoluţii din spaţiul Uniunii Europene şi să ne întrebăm legitim de ce orientările politice naţionaliste din România se sting subit, de ce sucombă abrupt înainte de a trece pragul electoral? Sunt românii oare mai puţin naţionalişti, comparativ cu ceilalţi europeni? E o întrebare care rămâne deschisă. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Ghera Slobodan. Vă rog.
Giureci-Slobodan Ghera Mulţumesc frumos. Declaraţia mea politică se intitulează "Preşedintele Republicii Croaţia, Excelenţa Sa, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, pe 4 octombrie a.c., a vizitat comunitatea croată din judeţul Caraş-Severin". Stimaţi colegi, Stimate colege, După vizita oficială a preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, în Republica Croaţia, pe 15-16 iunie 2015 - unde am avut onoarea de a participa şi eu, în calitate de deputat din partea minorităţii croate, la invitaţia preşedintelui României -, pe 2-4 octombrie 2017 a avut loc vizita oficială a preşedintelui Republicii Croaţia, a Excelenţei Sale, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, în România. Această vizită a venit într-un moment aniversar deosebit de important, şi anume în contextul când România şi Croaţia îşi aniversează 25 de ani de relaţii diplomatice româno-croate, fapt ce a aprofundat şi mai mult relaţiile bilaterale excelente între cele două state prietene. Dialogul politic, purtat la Bucureşti pe 2 şi 3 octombrie, a atins mai multe subiecte importante, precum importanţa cooperării şi asigurării securităţii şi a stabilităţii Europei de sud-est, problematica vecinătăţii estice, Summitul "Iniţiativei celor Trei Mări", iniţiat de Croaţia şi România în 2015, la New York, cooperarea NATO şi rolul Alianţei la nivel mondial, perspectiva exercitării a ambelor ţări a Preşedinţiei Consiliului U.E. în 2019, discuţii privind stimularea mediului de afaceri dintre cele două state pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale economice şi a investiţiilor reciproce şi, nu în ultimul rând, despre importanţa minorităţii croate din România şi comunităţii române din Croaţia. În urma discuţiilor de la Bucureşti, din data de 4 octombrie 2017, prima femeie preşedinte a Republicii Croaţia, Kolinda Grabar-Kitarović, a vizitat şi comunitatea croată din judeţul Caraş-Severin, momentul principal al primirii fiind la Sediul central al Uniunii Croaţilor din România, la Caraşova, respectiv vizita la Clocotici şi Lupac. După Stipe Mesić, care a vizitat comunitatea croată în 26 mai 2004 şi Ivo Iosipović, în 3 iulie 2012, este a treia vizită oficială a unui preşedinte de stat din Croaţia care vizitează croaţii din România. Pentru minoritatea croată din România, această vizită istorică este, înainte de toate, o mare onoare şi un gest de apreciere şi recunoaştere pentru cea mai veche diasporă a Croaţiei, pentru croaţii din România, care şi-au păstrat vie limba, religia, cultura, folclorul şi tradiţiile, peste şapte secole, pe aceste meleaguri pitoreşti. În calitate de deputat al Uniunii Croaţilor din România, la ceas de aniversare, doresc doar să îmi exprim şi pe această cale, de la tribuna Parlamentului României, toată recunoştinţa şi mulţumirea faţă de deschiderea statului croat şi, în mod special, celui românesc pentru grija pe care o poartă pentru minoritatea croată din România, pe care o consider o mică bijuterie unică şi o bogăţie cultural inedită a României şi a Croaţiei. Mulţumesc pe această cale şi Excelenţei Sale, domnului preşedinte Klaus Werner Iohannis pentru invitaţia lansată doamnei preşedinte Kolinda Grabar-Kitarović, să viziteze România, precum şi doamnei preşedinte a Croaţiei pentru vizita în comunitatea croată, şi nu în ultimul rând, aduc sincere mulţumiri concetăţenilor şi croaţilor din satele caraşoveneşti şi tuturor celor care au venit în număr mare să o întâmpine pe doamna preşedinte Kitarović în comunitatea croată. Vă mulţumesc. Cu deosebit respect, Ghera Giureci-Slobodan, deputat al Uniunii Croaţilor din România.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Doamna Alina Teiş. Vă rog.
Alina Teiş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Să facem dreptate pământului". Ne aflăm la peste 25 ani de când, odată cu apariţia Legii nr. 18/1991, Legea fondului funciar, Parlamentul României a încercat să pună în practică "dreptatea pământului", adică să redea foştilor proprietari de pământ suprafeţele de teren confiscate abuziv de vechiul regim, să reconstituie, prin intermediul comisiilor locale şi judeţene de fond funciar, dreptul de proprietate al acestor oameni, ce îl au natural asupra pământului, ei sau înaintaşii lor. Anii au trecut şi cetăţenii proprietari, care aveau în jur de 40-50 de ani în perioada 1959-1962, când abuziv pământul a fost comasat în C.A.P.-uri, acum se apropie să îşi aniverseze centenarul, dacă între timp mulţi, foarte mulţi nu au trecut în lumea celor drepţi. Stimaţi colegi deputaţi, Una din problemele cel mai adesea reieşite din întâlnirile în teritoriu cu cetăţenii a fost şi întârzierea punerii în posesie cu pământurile pe care le-au deţinut şi care, între timp, au ajuns să fie gestionate de către Agenţia Domeniilor Statului. Pe lângă problemele existente în Comisiile locale şi judeţene de fond funciar apare, ca factor perturbator, şi o agenţie a statului care face tot posibilul să întârzie acest proces de reconstituire, chiar şi astăzi, la peste 25 de ani de la apariţia primei Legi a fondului funciar. Această agenţie, deşi invocă o proprietate a statului, nu înţelege întotdeauna că nu poţi fi proprietar decât în baza unui titlu, iar terenurile proprietarilor deposedaţi abuziv trebuie redate acestora sau urmaşilor. Sunt dosare de restituire întocmite în baza unor sentinţe civile, dar şi acestea sunt tergiversate de Agenţia Domeniilor Statului care, de fiecare dată, găseşte alte obiecţiuni. Nu mai trebuie tolerată tergiversarea în această agenţie! Nu mai trebuie tolerată concesionarea ilegală a terenurilor şi, mai ales, a terenurilor aparţinând persoanelor fizice! Trebuie urgentată trecerea terenului, fost proprietate particulară, din domeniul public, în domeniul privat al statului. Trebuie urgentată întocmirea protocoalelor de predare a terenurilor la Comisiile locale de fond funciar, chiar dacă este nevoie de un efort comun al celor două Camere ale Parlamentului, de schimbare a legislaţiei funciare. Să încercăm să redăm satisfacţie celor din ce în ce mai puţini, care au luptat pentru întregirea proprietăţilor confiscate abuziv de la ei sau de la părinţii lor. Să facem dreptate pământului! Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Mehedinţi, profesor Alina Teiş.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Antoneta Ioniţă? Nu este. Domnul Nicolae Neagu? Doamna Angelica Fădor. Vă rog. Sunteţi? Domnul Nicolae Neagu, da?
Nicolae Neagu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi "Transferul contribuţiilor sociale, experiment unic în Uniunea Europeană". Guvernul majorităţii parlamentare PSD-ALDE inovează, prin mutarea contribuţiilor sociale de la angajator, la angajat. Această iniţiativă care ţine de modificarea relaţiilor de muncă şi securitate socială, nediscutată serios cu partenerii sociali, în scopul consultării publice, creează extrem de multe probleme: va neutraliza majorările salariale promise, existând riscul unei diminuări ale salariului net; duce la scăderea dramatică a valorii contribuţiilor la Pilonul I de pensii; pot rămâne neacoperite în finanţare asigurările de şomaj, asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale, garantarea creanţelor salariale în cazul insolvenţei angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale şi indemnizaţii, dacă acestea nu vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. În acest moment, nimeni nu poate anticipa impactul social şi dezechilibrele care pot avea loc în piaţa muncii, şi nu numai. Pe fond, dacă ea va fi aplicată, creşterea de 25% a salariilor bugetare, prevăzute pentru 1 ianuarie 2018, prin scăderea taxelor sociale de 20%, ca urmare a acestui transfer, poate să conducă la o creştere brută a salariului bugetarului de numai 5%. Cum rămâne însă cu mediul privat? De ce atâta ostilitate faţă de cel care este coloana vertebrală a oricărui buget guvernamental? Ideea că ar creşte pensiile în viitor, prin creşterea contribuţiilor, iarăşi nu ţine. Deşi vor fi strânse sume mari la bugetul de pensii, ele vor fi mai mari pentru toţi salariaţii, deci prin raportare nu se poate modifica punctul de pensie. Atunci, pentru ce această inovaţie marca PSD-ALDE, când nu are nimeni nimic de câştigat, ci dimpotrivă?! Ce urmăreşte, în fapt, Guvernul PSD-ALDE? Simplu. Să reducă subvenţiile de la bugetul de stat, pentru a menţine un rezultat de deficit public, în jurul a 3%. Deci PSD agresează mediul de afaceri, face promisiuni nesustenabile bugetarilor şi pensionarilor, omoară conştient investiţiile publice, care sunt motorul dezvoltării sustenabile ale României şi baza creşterii reale a câştigului românului, pentru a masca dezastrul guvernării şi a menţine artificial deficitul bugetar de 3%. Domnule premier Tudose, Domnule preşedinte al PSD Dragnea, Renunţaţi de a mai face experimente care nu aduc beneficii nimănui, nici românilor, fie ei angajaţi, angajatori sau pensionari, şi nici României! De ce ne este frică, nu scăpăm! Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Lavinia Cosma. Vă rog.
Lavinia-Corina Cosma Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Vreau să vă vorbesc astăzi despre salvarea Casei memoriale "Iuliu Maniu", de la Bădăcin, judeţul Sălaj. În această perioadă vorbim cu toţii, cu foarte mută pasiune, despre Centenarul Marii Uniri, despre ce înseamnă Centenarul pentru România, avem foarte multe idei despre cum ar trebui să avem activităţile de sărbătorire a lui. Ne încearcă un sentiment de mândrie naţională, în momentul în care vorbim despre Centenar, însă eu cred că sărbătorirea Centenarului Marii Uniri trebuie să fie, dincolo de vorbe frumoase, despre fapte. Există la Bădăcin, lângă Şimleu Silvaniei, în judeţul Sălaj, casa în care a trăit Iuliu Maniu. De ani de zile, cei din comunitatea locală duc o luptă acerbă pentru a obţine finanţarea necesară pentru a restaura această casă memorială, care se află într-o stare continuă de degradare. Vreau să fac, pe această cale, un apel la ministrul culturii. Domnule ministru, Vă adresez public rugămintea de a aloca banii necesari salvării Casei memoriale "Iuliu Maniu", care poate deveni un simbol al Centenarului, aşa cum Iuliu Maniu a reprezentat un simbol al acelor vremuri. S-au depus proiecte, s-au făcut fel şi fel de documentaţii tehnice care, din păcate, până în momentul de faţă, nu au primit un răspuns favorabil. În acelaşi timp, vreau să fac un apel către dumneavoastră, să nu dăm uitării un loc din care familia Maniu s-a implicat în educaţie, cultură, politică şi administraţie. Avem multe de învăţat din acea perioadă. Intelectualii vremii, profesori, medici, avocaţi s-au implicat în administraţie, până când au fost formaţi primii oameni de administraţie. Au acţionat cu o responsabilitate socială, care poate fi şi azi un exemplu pentru noi, toţi. Nu e suficient să dăm citate din Iuliu Maniu, ca să dea bine la televiziune, e nevoie să acţionăm. Haideţi să salvăm împreună Casa memorială "Iuliu Maniu"! Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Codreanu Constantin. Vă rog. Domnul Petru Movilă a depus în scris.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică are titlul "Deblocarea donaţiilor de carte românească pentru bibliotecile din Republica Moldova". Reiau un mesaj pe care l-am mai transmis de la această tribună, şi anume că orice ajutor acordat de Bucureşti, Chişinău nu trebuie condiţionat. Peste 27 de milioane - acesta este deficitul de carte românească din bibliotecile publice şi şcolare din Republica Moldova. Totodată, aceste biblioteci cuprind milioane de cărţi editate în timpul ocupaţiei sovietice cu alfabet rusesc sau în limba rusă, marcate ideologic, un adevărat balast. Cărţile vechi, moştenite din comunismul sovietic, nu pot fi casate decât dacă sunt înlocuite cu altele noi. În foarte multe biblioteci şcolare lipsesc operele literare studiate conform programei şcolare. Guvernul nu finanţează dotarea bibliotecilor săteşti, sarcina revenindu-le primăriilor destul de sărace. Au existat multiple cazuri când camioane cu cărţi în limba română, donate de consilii judeţene sau primării din dreapta Prutului, înfrăţite cu raioane şi primării din stânga Prutului, au fost întoarse din vama moldoveană pe motivul lipsei unei hotărâri a Comisiei interdepartamentale abilitate cu "administrarea şi coordonarea activităţii de recepţionare şi distribuire eficientă a ajutoarelor umanitare". Aceleaşi probleme le întâmpină Patriarhia Română, atunci când transmite donaţii de carte de cult şi religioasă către Mitropolia Basarabiei, aşezământul său canonic local. Comisia-filtru de la Chişinău nu decide dacă nu are şi alte avize, a căror obţinere durează. Potrivit art. 22 1 : "Introducerea în ţară a literaturii şi obiectelor cu semnificaţie culturală sau etnică", a Legii cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova nr. 1491 din 2002 - "Introducerea în ţară a manualelor şcolare, a literaturii ştiinţifice şi metodologice, precum şi a suporturilor didactice cu caracter informativ, se efectuează în baza avizului Ministerului Educaţiei şi, după caz, al Academiei de Ştiinţe a Moldovei". Procedurile de transmitere din România către o bibliotecă din Republica Moldova, fie că este vorba despre 10 cărţi sau 1.000 de cărţi, calificate ca având "semnificaţie etnică", durează, de obicei, câteva luni. Prin "obiecte cu semnificaţie etnică", legea moldoveană are în vedere inclusiv tricolorul românesc şi orice reproducere a simbolurilor naţionale ale României, în condiţiile în care circa un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au redobândit deja cetăţenia României. În această situaţie, cer Guvernului României să condiţioneze acordarea oricărui ajutor Guvernului Republicii Moldova, de deblocare a donaţiilor de carte românească pentru bibliotecile de peste Prut, prin eliminarea obligaţiilor de avizare şi aprobare prealabilă atunci când aceste donaţii sunt transmise instituţional. Totodată, fac apel oficial către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova, nu doar să vorbească despre două inimi gemene care bat la fel, ci să anuleze condiţionarea donaţiilor de carte românească făcute, la cerere, de către instituţii din România bibliotecilor şi primăriilor din Republica Moldova. Domnule Adrian Candu, Domnule Pavel Filip, Inimile gemene vor bate la fel atunci când cartea românească va circula liber între cele două state ale noastre, fără filtre etnice discutabile, de sorginte sovietică. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, PMP.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Ana Birchall.
Ana Birchall Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă. Pe parcursul acestui an am asistat la o serie de atacuri cibernetice de o anvergură nemaiîntâlnită până acum, şi care au demonstrat, odată în plus, cât de vulnerabilă este societatea noastră la astfel de ameninţări, cu atât mai mult cu cât au afectat în egală măsură state diferite, entităţi private din medii diferite, şi cetăţeni, indiferent de mediul sau de locul de provenienţă. Aceste atacuri au reconfirmat necesitatea întăririi capacităţilor noastre şi a dezvoltării cooperării în plan intern şi extern, pentru a ne asigura nu doar că vom putea face faţă unor astfel de atacuri, sau le vom putea contracara pe viitor, dar poate, mai ales, că vom putea asigura protecţia cetăţenilor şi perpetuarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora. În declaraţia politică de astăzi doresc să vorbesc, la fel cum am făcut-o în repetate rânduri, despre subiectul ameninţărilor provenite din mediul cibernetic, al implicaţiilor acestora asupra noastră şi al pericolelor pe care le transpun asupra cetăţenilor noştri, în faţa cărora trebuie să răspundem la un nivel adecvat. Stimate colege, Stimaţi colegi, România este, în momentul de faţă, una dintre ţările cele mai bine dezvoltate în domeniul securităţii cibernetice, un trend pe care trebuie să îl menţinem şi să îl dezvoltăm la maximum şi în viitor. În faţa procesului de modernizare şi adaptare continuă la contextul extern şi la noutăţile pe care acesta le aduce, România trebuie să răspundă într-o manieră activă atât la provocările convenţionale, cât şi la cele emergente, asimetrice sau din sfera războiului hibrid, a căror dezvoltare dinamică impune nu doar o atenţie şi o conştientizare sporită, dar şi măsuri care să creeze instrumentele necesare. În timpul mandatului meu de ministru delegat pentru Afaceri Europene am susţinut în mod constant şi la toate nivelurile necesitatea întăririi securităţii cibernetice, inclusiv în ceea ce priveşte includerea acestei teme fundamentale în rândul priorităţilor Preşedinţiei române, a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019. După cum am afirmat în repetate rânduri, Preşedinţia română a Consiliului UE reprezintă o oportunitate şi o provocare pentru noi să aşezăm România în rândul statelor care scriu istorie, şi nu al celor pentru care doar se scrie istorie. Acest eveniment trebuie să devină proiectul de ţară care să beneficieze de suportul şi implicarea întregii societăţi şi care să consolideze statul român, ca actor regional şi european important şi relevant în toate domeniile considerate strategice pentru noi. Din acest punct de vedere, voi continua să susţin ca, printre priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, să se regăsească asigurarea şi consolidarea securităţii cibernetice, împreună cu lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii cibernetice. România are un istoric bogat, ca actor relevant în plan european şi internaţional în domeniul securităţii cibernetice, beneficiind de un cadru strategic în acest domeniu, care stabileşte liniile directoare pentru instituţiile implicate în asigurarea infrastructurii cibernetice de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul virtual. De asemenea, România se remarcă printr-o strategie de securitate cibernetică, care accentuează necesitatea consolidării securităţii...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute...
Ana Birchall ... cibernetice, atât prin întărirea constantă a cooperării dintre sectorul public şi cel privat, cât şi prin necesitatea implementării la nivel naţional a unor standarde minimale procedurale şi de securitate pentru infrastructura cibernetică. O să închei spunând că, din punctul meu de vedere, acest domeniu este extrem de important şi dacă dorim să trăim într-o societate care este din ce în ce mai interconectată, sub influenţa globalizării, avem nevoie să putem înţelege şi controla avansul tehnologic, nu să permitem ca acesta să devină o armă împotriva noastră. Şi, din acest punct de vedere, consider că securitatea, inclusiv în mediul on-line, trebuie să fie o realitate de zi cu zi, dar şi din punctul de vedere al protecţiei. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Cristinel Romanescu. Vă rog.
Cristinel Romanescu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "«Dezbină şi stăpâneşte» sau «stilul PSD în acţiune»". PNL are o datorie de onoare, moştenire venită din ideologia primului partid istoric românesc - să apere sectorul privat, iniţiativa particulară, firmele şi companiile care produc plusvaloare şi aduc prosperitate unei ţări. Liberalilor nu poate să le fie indiferent ce se întâmplă astăzi în România, iar atacurile concertate ale Guvernului PSD la adresa societăţilor comerciale, prin politica fiscală incoerentă şi coercitivă, reprezintă o ameninţare reală la adresa proprietăţii private. Disperarea guvernării actuale, a PSD, de a aduce bani la bugetul de stat, cu orice preţ şi prin orice mijloace, poate produce o mare ruptură în economia românească. Din păcate, sectorul privat este cel sacrificat, lucru care e cum nu se poate mai nesănătos. Presiunea e pusă pe societăţi şi companii care ajung să producă exclusiv pentru a plăti dările la stat şi cam atât. Profitul, la clientela de partid. Astfel, se creează un fenomen extrem de periculos - dihotomia dintre stat şi privat. Ne aducem aminte cu groază cum preşedintele de onoare al social-democraţilor, Ion Iliescu, a creat, la începutul anilor 90, falia dintre intelectuali şi muncitori. Altfel nu putem înţelege deciziile din ultima perioadă pe care PSD le ia în privinţa noilor taxe şi impozite, pe care le-a înfiinţat sau reinventat. Introducerea TVA split, reînfiinţarea taxei pe acciza la carburanţi de 7 eurocenţi, mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, dar şi neonorarea unor promisiuni din campania electorală transformă IMM-urile, şi nu numai, în victime sigure. Dintr-o neputinţă generată de amatorismul guvernării, Cabinetul Tudose plasează România pe umilitorul prim loc în Uniunea Europeană, privind colectarea TVA. Într-un raport prezentat de Uniunea Europeană, în luna septembrie, ţara noastră deţine cel mai mare deficit de colectare a TVA, dintre membrii săi, cu un procent de 37%. Prăpastia uriaşă dintre promisiuni şi deciziile luate devoalează marea minciună a guvernării PSD, pe care, bineînţeles, cei mulţi refuză să o recunoască, deşi o simt şi o văd. Guvernul social-democrat s-a grăbit să mărească veniturile clientelei politice, fără vreo analiză economică, şi s-a trezit, peste noapte, că nu mai are bani pentru altele. Aici nu mai vorbim de investiţii în infrastructură, care s-au dus către zero. Mai mult, atragerea de fonduri europene s-a dovedit a fi o himeră. Cu ocazia unei întâlniri a membrilor Guvernului cu reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România, domnul vicepremier Marcel Ciolacu a afirmat: "Vom căuta soluţii fiscale prin care să îmbunătăţim colectarea TVA, fără a afecta mediul de afaceri". Cu alte cuvinte, mediul de afaceri se află în pericol, după cum Domnia Sa a mărturisit, dar că...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute. Vă rog.
Cristinel Romanescu În al doisprezecelea ceas, reiterez nevoia reală de a trăi într-un mediu social sănătos, echilibrat, rezultat al unei dezvoltări durabile a economiei de piaţă. Deputat al PNL, Cristinel Romanescu, deputat de Buzău. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Emanuel Ungureanu? Nu este. Domnul Simionca Ionuţ? Vă rog.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor, În ultimele ore, am asistat la bătălii extrem de dure în PSD, principalul partid de guvernământ, pentru leadership şi pentru supravieţuire. Lupta voastră internă, domnilor, nu ajută românii, chiar, din contră, îi dezavantajează. Pe români nu-i interesează cine câştigă - Liviu Dragnea sau Tudose. Pe români îi interesează cine le rezolvă problemele, cine îi asigură că nu le cresc taxele şi impozitele, cine îi asigură că nu le cresc accizele, cine îi asigură că primesc subvenţiile la timp, cine îi asigură că documentele trimise la Bruxelles, pentru finanţări europene, sunt făcute bine. Stimaţi colegi din PSD, l-aţi schimbat pe Grindeanu, pentru lipsa de performanţă, acum, pentru a doua oară, sunteţi pe punctul de a arunca ţara într-o criză politică şi vreţi să-l schimbaţi pe Tudose. Aţi inventat pretextul că omul nu stă bine în sondaje. În fiecare zi, scoateţi pe piaţă sondaje care dezinformează cetăţenii. Unele situează PSD-ul la 50% şi, în curând, ne aşteptăm să aveţi sondaje în care să aveţi 120%. Nu aveţi limite atunci când minţiţi. Minţiţi, domnilor. Minţiţi în fiecare zi, şi unii şi alţii. Nu ştiţi cum să vă scoateţi cămaşa, nu aveţi curaj să recunoaşteţi, ca nişte bărbaţi, că Programul de guvernare pe care vi l-aţi asumat nu funcţionează, şi continuaţi să dezinformaţi, să minţiţi românii şi să distrugeţi această ţară. Nimic nu funcţionează, începând de la Guvern, unde miniştrii nu merg la şedinţele de Guvern şi trimit secretarii de stat, doar secretarii de stat. Da, domnilor, aşa funcţionează Guvernul României, o instituţie în care, în ultimele luni, s-a ajuns la aproape 80 de angajaţi din Teleorman. Cred că Teleormanul este cea mai productivă zonă a României, când este vorba de oameni capabili şi de profesionişti, că altfel nu pot să-mi închipui şi să înţeleg cum se face că Liviu Dragnea şi-a angajat aproape 80 de prieteni la Guvern. Până când o să vă mai faceţi că vă pasă de ţara noastră? Şi până când o să mai continuaţi cu această minciună? Domnilor PSD-işti, zilele trecute aţi vorbit de o remaniere. Vă rog, domnilor, remaniaţi-vă cu toţii! Plecaţi cu toţii şi lăsaţi-ne! Lăsaţi-ne! Nu mai distrugeţi această ţară! Toate lucrurile pe care le faceţi acum vor avea consecinţe grave şi iremediabile, iar la un moment dat veţi plăti în faţa românilor. Plecaţi, domnilor! Plecaţi! Remaniaţi-vă, domnilor! Remaniaţi-vă! Nu pârjoliţi acest pământ sfânt, pentru care au luptat strămoşii noştri, şi pe care doar păgânii l-au mai distrus aşa! Noi vrem să trăim aici. Vrem să ne creştem copiii, nepoţii în ţara noastră. Vrem ca ei să aibă un viitor. Vouă nu vă pasă. Unii, ne-am întors acasă să punem umărul, să schimbăm în bine şi să dezvoltăm România, în schimb, voi, cei de la guvernare, nu faceţi altceva decât să regresaţi. Vă întoarceţi în timp, alungaţi românii afară din ţară, îi forţaţi să plece în alte ţări pentru a-şi găsi un viitor mai bun. Stimaţi guvernanţi PSD-ALDE, să vă fie ruşine că aţi distrus şi speranţele de normalitate ale românilor! Să nu mai vorbim de visele românilor... Să vă fie ruşine! Toate acestea vi le spune, din suflet şi cu supărare, un român. Deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Mirela Furtună. Vă rog.
Mirela Furtună Tema declaraţiei mele de astăzi este "Referendumul din Catalonia - o idee neinspirată". Stimaţi colegi, După cum ştiţi, cel mai important eveniment politic din Europa a fost aşa-zisul referendum pentru independenţa Cataloniei. Subliniez sintagma "aşa-zisul referendum", deoarece referendumul desfăşurat nu a respectat niciun principiu democratic privind exercitarea dreptului la vot. În primul rând, referendumul a fost organizat fără a se ţine cont de cadrul legal spaniol, stabilit atât prin legi organice, cât şi prin Constituţia Spaniei. Mai mult, nu a existat nicio comisie electorală independentă, nu au existat garanţii minime de securitate la secţiile de vot şi nu a existat posibilitatea identificării votanţilor multipli. Un asemenea referendum nu poate fi numit în nicio ţară democratică drept reprezentativ. În al doilea rând, referendumul a fost organizat, deşi exista o decizie a Tribunalului Constituţional care a declarat organizarea referendumului drept neconstituţională. Nu putem accepta, într-o Europă modernă şi democratică, ca deciziile celei mai importante instanţe din ţară să nu fie respectate. Totuşi, în ciuda eforturilor autorităţilor centrale spaniole, un simulacru de referendum a fost organizat, iar liderii secesionişti, în frunte cu Carles Puigdemont, insistă că rezultatul votului dă dreptul Cataloniei să-şi declare independenţa. Deşi acest scenariu este puţin probabil, este interesant de aflat care vor fi efectele economice pentru regiunea Catalonia, în cazul declarării independenţei. Câteva organizaţii financiare de prestigiu, printre care Citigroup, ING, Business Insider, au realizat o simulare şi au tras următoarele concluzii: PIB-ul Cataloniei ar scădea cu 30%; Catalonia ar pierde fonduri structurale de peste 1,4 miliarde de euro; Ieşirea Cataloniei din Uniunea Europeană va duce la introducerea de taxe vamale, tarife pentru comerţ şi bariere administrative care vor scădea competitivitatea exporturilor de produse catalane; Moneda euro ar deveni în Catalonia monedă străină, conducând la creşterea costurilor de export şi la scăderea competitivităţii acestei regiuni; Crearea unui deficit de 4,692 miliarde de euro pentru pensiile catalane; Un şomaj de aproximativ 35% în regiune. Este evident că o astfel de variantă nu este favorabilă pentru populaţia catalană, de aceea trebuie identificate cele mai bune soluţii la criza actuală. Există trei opţiuni posibile, pe care le voi enumera pe scurt: Activarea art. 155 din Constituţie, care permite Guvernului să ia administrarea Cataloniei; Menţinerea cursului actual şi declararea independenţei regiunii Catalonia; Deschiderea unui canal pentru dialog. Opinia mea este că doar deschiderea unui canal pentru dialog este o soluţie viabilă. Declararea independenţei nu este în interesul niciuneia dintre părţi. Catalonia nu va fi recunoscută ca stat la nivel internaţional. Iar activarea art. 155 ar duce la adâncirea...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute...
Mirela Furtună ... clivajelor dintre populaţia din Catalonia, care-şi doreşte independenţa, şi ceilalţi, ceea ce ar exacerba situaţia de criză. Ca membră a Comisiei pentru politică externă, pledez pentru un dialog deschis şi onest între autorităţile din Catalonia şi autorităţile Guvernului central spaniol, respectându-se cadrul legal existent, suveranitatea, integritatea şi unitatea teritorială a Republicii Spaniole. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Nicolae Neagu... Domnul Daniel Gheorghe. Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, doamnă preşedinte. Astăzi voi vorbi despre derapajele politice, economice, guvernamentale. Astăzi, domnul ministru al finanţelor ar fi trebuit să fie aici, la "Ora Guvernului", invitat în plenul Camerei Deputaţilor. Din păcate, a ales să meargă să se întâlnească cu cei de la FMI. Din punctul meu de vedere, o întâlnire cu FMI-ul nu poate fi niciodată productivă şi nu poate rezolva nicio problemă macroeconomică a României. Aş fi preferat ca domnul ministru să plece într-o vacanţă, cât mai lungă cu putinţă, decât să se ducă să se întâlnească cu reprezentanţii FMI. O serie de măsuri absolut bizare au fost propuse şi chiar adoptate de Guvern, parţial, în ultima perioadă. Şi mă refer aici la split TVA. Split TVA, care are un impact negativ asupra companiilor publice, mai ales a companiilor private, şi care duce la decapitalizarea întreprinzătorilor, în special a celor mici şi mijlocii. De asemenea, split TVA nu face decât să crească evaziunea fiscală, să blocheze fluxurile de capital şi să restrângă încasările din taxe şi impozite la bugetul public. O altă măsură controversată o reprezintă trecerea contribuţiilor sociale dinspre angajator spre angajat. Şi nu mai vorbim de o altă idee - pe undeva absolut aiurea aplicată, părerea mea -, reintroducerea supraaccizei la carburanţi. Cred că în industria energetică, în zona exploatării petrolului şi a gazelor, avem nevoie de o creştere a redevenţelor. Avem nevoie de aplicarea unui sistem de redevenţe compatibil cu cel european, nicidecum de creşterea accizelor, de o supraacciză şi de alte măsuri care nu fac decât să pună presiune pe consumator şi să genereze reducerea transferurilor de capital între companiile private. De asemenea, cred că ar fi timpul ca Guvernul României să adopte, să transpună în practică Directiva 1.164 cu privire la impozitarea la sursă a companiilor care practică metode de optimizare fiscală, prin care profiturile, rezultate în urma activităţilor economice desfăşurate în România, sunt exportate pe diverse căi spre anumite ţări - unele paradisuri fiscale, iar altele de o altă factură - şi se declară la bugetul public un profit inexistent sau în zona de zero. Acestea ar fi priorităţile. Şi cred că pentru economia românească aplicarea split TVA ar trebui să fie un dezastru, iar actualul ministru al finanţelor publice ne este dator cu explicaţii. Domnilor guvernanţi, creşteţi redevenţele la un nivel decent şi aplicaţi Directiva 1.164 cu privire la impozitarea la sursă a profiturilor companiilor care externalizează capitalurile! Vă mulţumesc. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. O să vă rog să închideţi microfonul, după ce vă epuizaţi intervenţia. Domnul Emanuel Ungureanu? Nu. Doamna Anişoara Radu? Vă rog.
Anişoara Radu Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Delta Dunării - omul şi biosfera". Stimaţi colegi, Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" reprezintă cel mai important sit natural din România, dar şi unul dintre cele mai importante din lume. Acest statut este asigurat de intrarea în patrimoniul mondial UNESCO, încă din 1991, a Deltei. Tot UNESCO a promovat principiul "Omul şi Biosfera" prin care propune ca fiecare comunitate locală şi mediu asociativ să facă parte din managementul decizional. Reprezentanţii UNESCO înţeleg necesitatea implicării comunităţilor locale şi a structurilor asociative din Delta Dunării în procesul de consultare cu privire la deciziile care se iau la nivel central, prin Administraţia Rezervaţiei "Delta Dunării". Singura soluţie utilă şi viabilă este dezvoltarea unor proiecte sustenabile în toate domeniile socio-economice din Deltă. Pentru a înţelege mai bine situaţia din Delta Dunării vreau să subliniez câteva elemente: Astăzi se pescuiesc 3.000 de tone de peşte, anual, spre deosebire de 12.000 de tone, în 1990; 100.000 ha de amenajări piscicole din Deltă au fost transformate în amenajări agricole sau în cluburi de pescuit cu circuit închis; Nu au fost refăcute zonele de reproducere naturală a peştelui; Calitatea apei a fost deteriorată sistematic prin folosirea de pesticide în exces, în agricultură; Colmatarea lacurilor până la un nivel la care nici peştele nu se mai poate dezvolta; aproximativ 80% din suprafaţa Deltei necesită lucrări de decolmatare; Blocarea rutelor de migraţie a peştelui, prin inacţiunea factorilor de decizie; Creşterea numărului pelicanilor şi cormoranilor de 10 ori în ultimii 20 de ani, de la 2.000, la peste 20.000 - în cazul pelicanilor şi de la 10.000, la peste 100.000 - în cazul cormoranilor, fără repopulări semnificative cu peşte pentru hrănirea acestor populaţii. Toate aceste elemente vor duce la pierderea statutului de sit natural aflat în patrimoniul UNESCO, dacă nu se intervine cu măsuri serioase pentru salvarea efectivelor de păsări sălbatice, pentru repopularea cu peşte a Deltei şi pentru decolmatarea zonelor afectate. Din cauza acestei situaţii, în data de 3 octombrie, la Tulcea, a fost redactată o scrisoare deschisă, extrem de dură, semnată de toţi primarii din Deltă, de reprezentantul Asociaţiei de pescari...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute, vă rog...
Anişoara Radu ... şi de reprezentantul Asociaţiei Patronatului din Turism, printre care şi Ivan Patzachin. Această scrisoare a fost transmisă domnului prim-ministru, Mihai Tudose, pentru a se lua măsuri în vederea reorganizării ARBDD-ului. În calitate de tulceancă, înţeleg necesitatea implicării comunităţilor şi structurilor asociative în deciziile ce se iau cu privire la Delta Dunării şi mă angajez să promovez, alături de colegii mei, un proiect de modificare a Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". Consider însă...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute de mult, vă rog...
Anişoara Radu ... că este nevoie şi de un management serios la nivelul ARBDD-ului. Mulţumesc frumos. Deputat de Tulcea, Anişoara Radu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna deputat Angelica Fădor? Ultimul vorbitor. Au mai depus în scris următorii colegi: Ana Birchall, Ioan Sorin Roman, Tudor Ciuhodaru, Petru Marica, Ioan Dîrzu, Mihaela Huncă, Maricela Cobuz, Silviu Macovei, Petru-Sorin Marica, Nicu Niţă, Ioan Dîrzu, Cristina Burciu, Angel Tîlvăr, Nicolae Velcea, Vasile Axinte, Alexandru Rădulescu, Vasile Cîtea, Nicolae Georgescu, Ion Spânu, Liviu Balint, Costel Lupaşcu, Radu Babuş, Răzvan Rotaru, Simona-Bucura Oprescu, Ştefan Muşoiu, Mihăiţă Găină - de la PSD; de la PNL - domnii deputaţi: Marius Bodea, Costel Alexe, Constantin Şovăială, Glad Varga, Vasile Gudu, Dumitru Oprea, Claudiu Răcuci, Ioan Balan, Nicolae Giugea, şi atât. Mulţumesc.
Angelica Fădor Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia de astăzi se intitulează "Promisiunile din Programul de guvernare versus realitatea din România de la 1 ianuarie 2018". Începând cu 2018, în România, conform Programului de guvernare, ar trebui să curgă lapte şi miere, salariile şi pensiile ar urma să crească, iar taxele şi contribuţiile să scadă. În fapt, românii trebuie să se pregătească de introducerea de noi taxe. Potrivit Programului de guvernare al Cabinetului Tudose, începând cu 1 ianuarie 2018, salariul minim brut ar trebui să ajungă la 2000 de lei, pensia minimă ar urca de la 520 de lei, la 640 de lei, medicii nu vor mai avea impozit pe venit de 16%, contribuţiile sociale vor scădea de la 39,25%, la 35%, iar impozitul pe venit, de la 16%, la 10%. Tinerii ar trebui să acceseze credite de maximum 40.000 lei, garantate în proporţie de 80% de către stat, iar impozitul pe terenul agricol lucrat ar urma să fie eliminat. Numărul taxelor nu ar trebui să fie mai mare de 40 pentru mediul privat, iar pentru populaţie nu ar trebui să fie mai mare de 10. Sună a ţară de poveste ceea ce prevede Programul de guvernare, dar realitatea este cu totul alta. Deja, Guvernul a renunţat la o serie de măsuri prevăzute în Programul de guvernare. Premierul Mihai Tudose a anunţat deja că poate fi trecută la capitolul "discutată şi uitată" taxa de solidaritate, iar scăderea TVA de la 19%, la 18% a fost amânată pentru 1 ianuarie 2019. Totodată, statul a renunţat în 2017 şi la impozitul pe venitul global, care nu poate fi aplicat, în timp ce nici eliminarea impozitului pe venit pentru medici nu va mai avea loc. A fost însă reintrodusă supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, ceea ce a făcut ca benzina şi motorina să treacă de 5 lei pe litru. Pe de altă parte, România trebuie să se pregătească de o adevărată avalanşă de modificări fiscale. Extrem de importantă - trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018. Prin aplicarea acesteia, salariile vor fi majorate doar cu 4%-5%, faţă de 25%, cât promitea Guvernul. Începând cu 2018 vor fi aproximativ 100.000 de salariaţi cărora li se vor micşora veniturile. Totodată, din cauza trecerii contribuţiilor la salariat, alţi 600.000 de români vor plăti impozite mai mari - e vorba de cei ce au cabinete medicale, notariale, avocaţi, PFA-uri. O altă modificare fiscală importantă se referă la contul separat de TVA, care este opţional de la 1 octombrie, dar obligatoriu de la 1 ianuarie 2018. Prin această măsură, statul îşi bagă, practic, mâinile în banii firmelor private. Se discută totodată de introducerea unei noi taxe auto. Românii trebuie să se aştepte şi la renunţarea la alte măsuri asumate de Guvern, pentru că, altfel, acesta nu se va putea încadra în deficitul bugetar de 3% din PIB, prevăzut în tratatele europene. Vedem astfel că laptele şi mierea promise de Guvern nu există, bunăstarea promisă nu există, ci există doar minciunile cu care PSD a câştigat voturile românilor. În zece luni de guvernare, PSD a ţinut ţara într-o criză continuă prin măsurile luate, a sacrificat şansele de dezvoltare ale acesteia, a contrazis sistematic mandatul primit în alegeri. Fădor Angelica, deputat al PNL de Suceava.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Nechita-Adrian Oros "Domnule Tudose, de ce compania la care sunteţi acţionar nu a ales sistemul «Split TVA»?" Guvernul Tudose instituie plata defalcată a TVA. Este cea mai contestată măsură a Cabinetului Tudose, după încercarea de introducere a impozitului pe cifra de afaceri. Tot mediul de afaceri, analişti, reprezentanţii unor mari firme de consultanţă financiară, mediul on-line s-au coalizat împotriva ei. Aplicarea acestei măsuri va afecta grav economia privată, va trimite multe firme în faliment, va genera pierderi de locuri de muncă şi va încetini creşterea economică. Întrebarea care se pune pentru guvernanţii actuali, care spun că "Split TVA" este o măsură benefică, este de ce niciuna dintre firmele la care membrii Guvernului sunt acţionari sau pe care le deţin, nu s-au înscris la plata defalcată a acestei taxe, până la data de 1 octombrie. Potrivit declaraţiilor de avere, afişate pe site-ul Guvernului, 11 membri din Executiv deţin firme sau sunt acţionari în societăţi comerciale, dar niciuna dintre acestea nu a intrat în sistemul opţional al plăţilor defalcate ale TVA. Într-o democraţie funcţională, puterea exemplului personal este folosită pentru a dovedi corectitudinea unei decizii luate de un Guvern. Compania la care premierul Mihai Tudose are acţiuni nu a ales sistemul de plată defalcată a TVA. Se înţelege că pe durata mandatului, membrii Guvernului au predat "cheile" afacerilor, dar dacă măsurile adoptate sunt considerate excepţionale, eşti primul care recomanzi aplicarea lor. Nici premierul, nici vicepremierul, nici alţi 9 membri ai Executivului nu s-au grăbit să recomande celor care li se ocupă de afaceri, să nu rateze asemenea oportunitate. Acesta este astăzi PSD-ul - agresiune sistematică împotriva mediului de afaceri. Gândiţi-vă cât a pierdut România în aceste luni de zile în care oamenii de afaceri au fost ameninţaţi cu taxa de solidaritate, cu "Split TVA", au crescut preţurile la combustibil, au fost ameninţate cu toate măririle fiscale care mai de care mai aberante. Câţi investitori care voiau să investească în România s-au oprit la graniţă şi au renunţat să mai investească. Mai mult, această măsură nu va reuşi să crească încasările la TVA. Nu-i va afecta în niciun fel pe rău-platnicii care au făcut evaziune pe TVA şi vor continua să o facă. Nu va face altceva decât să-i penalizeze pe bunii-platnici prin costuri suplimentare, birocraţie infernală, blocaje financiare şi, în multe cazuri, prin faliment.
Angel Tîlvăr "Conferinţa Internaţională privind traficul de persoane - aspecte evidenţiate şi concluzii privind mecanismele, modelele şi metodele de luptă împotriva traficului de fiinţe umane" La 26 septembrie 2017, Sala Drepturilor Omului din Palatul Parlamentului a găzduit lucrările Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane, eveniment organizat de Grupul pentru Combaterea Traficului de Persoane, care funcţionează în Parlamentul României. Evenimentul s-a bucurat de un larg interes, printre participanţi aflându-se reprezentanţi ai unor instituţii naţionale, parlamentari, membri ai corpului diplomatic acreditat în România, reprezentanţi ai cultelor şi ai mediului academic, oameni de cultură, jurnalişti, precum şi reprezentanţi ai numeroaselor organizaţii nonguvernamentale din România şi din străinătate. Scopul principal avut în vedere la organizarea Conferinţei a fost acela de a aduce împreună toţi acei factori interesaţi de acest flagel cu care România, ca şi întreaga lume, se confruntă şi, totodată, de a stimula dialogul şi colaborarea în combaterea traficului de fiinţe umane şi a sclaviei moderne. Intervenţiile prestigioşilor vorbitori au oferit numeroase informaţii interesante şi utile pe acest subiect, cifre şi date cu privire la mecanismele şi metodele de luptă împotriva traficului de persoane, precum şi la modelele de parteneriat care pot fi dezvoltate în această privinţă. Reprezentanţii autorităţilor române cu responsabilităţi specifice la nivel parlamentar sau în sfera executivă au evidenţiat provocările generate de traficarea fiinţelor umane la nivel naţional ori local, precum şi politicile şi procedurile dezvoltate de ţara noastră, în scopul prevenirii şi combaterii acestui flagel, precum şi al salvării şi al reintegrării celor afectaţi de acest tip de criminalitate. În calitate de coordonator al Grupului pentru Combaterea Traficului de Persoane, care îşi desfăşoară activitatea în Parlamentul României, am subliniat preocuparea existentă la nivelul Legislativului, pentru a răspunde îngrijorării cetăţenilor, cu privire la fenomenul care a constituit subiectul Conferinţei. Prin monitorizarea consecventă, prin elaborarea rapoartelor anuale, dar şi a unor propuneri legislative adecvate, dorim să transmitem în spaţiul public un semnal limpede cu privire la faptul că, la nivel parlamentar, activitatea pe această temă este extrem de importantă. Faptul că evenimentul se află la cea de-a V-a ediţie demonstrează interesul generat, precum şi dorinţa parlamentarilor români de a se poziţiona în centrul dezbaterii legate de acest flagel. Trebuie menţionat şi faptul că Parlamentul României este singurul for legislativ care face un raport anual, având ca subiect combaterea traficului de persoane. Ca un semn de recunoaştere a relevanţei acestei activităţi, reprezentanţi ai Grupului sunt invitaţi să împărtăşească din bunele practici pe care le aplică, ţinând cont de caracterul transnaţional al acestui flagel, care necesită eforturi conjugate la nivel european şi global, pentru reducerea sa. Dezbaterile generate în cadrul Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane au oferit o privire de ansamblu asupra dimensiunii curente a fenomenului şi asupra eficienţei măsurilor luate până la acest moment. Totodată, au reprezentant o excelentă oportunitate pentru un schimb de experienţă fructuos şi un punct de plecare real pentru dezvoltarea de noi forme de colaborare, în beneficiul tuturor celor afectaţi de traficul de persoane.
Bogdan-Iulian Huţucă "PNL susţine ca aplicarea plăţii defalcate a TVA-ului să fie una opţională, şi nu obligatorie" Deşi "Split TVA" reprezintă, până acum, cea mai contestată măsură a Guvernului Tudose, întreg mediul de afaceri - şi nu numai -, fiindu-i împotrivă la sfârşitul lunii septembrie a.c., în cadrul dezbaterilor Comisiei pentru buget a Senatului, s-a decis ca doar în anul 2018 măsura de aplicare a plăţii defalcate a TVA să fie una opţională, iar începând cu anul 2019 să devină obligatorie pentru toţi agenţii economici, şi aceasta în condiţiile în care PNL a solicitat anularea măsurii sau aprobarea ca ea să devină una strict opţională pentru întreprinzători, aplicabilă efectiv doar acelor societăţi comerciale care doresc să opteze pentru acest sistem. Practic, Guvernul PSD-ALDE doreşte prin implementarea "Split TVA" ca firmele plătitoare de TVA să fie silite, de la 1 ianuarie 2018, să facă două plăţi pentru fiecare factură - una pentru TVA, în contul special, iar cealaltă, fără TVA, în contul obişnuit. Astfel, 300.000 de firme vor fi nevoite să-şi deschidă noi conturi la bănci şi la Trezorerie, să-şi modifice sistemele informatice, pentru a putea ţine evidenţa TVA în timp real, să aibă angajaţi care să nu greşească niciodată, pentru că, altminteri, vor risca penalizări severe - până la confiscarea, de exemplu, a jumătate din suma care reprezintă TVA pentru o factură! PNL consideră că, prin acest demers, Guvernul Tudose nu va reuşi altceva decât să crească exponenţial birocraţia şi să afecteze grav economia privată, deoarece "Split TVA" va avea ca efect direct trimiterea multor firme în faliment, generând, astfel, numeroase pierderi de locuri de muncă, lucru care va conduce în mod inevitabil şi la încetinirea creşterii economice. PNL atrage încă o dată atenţia că mediul privat este cel care reprezintă motorul economiei româneşti şi nu PSD sau Guvernele sale! Este limpede faptul că atunci când faci promisiuni nefondate începi să cauţi bani în toate buzunarele posibile, dar nu credem că vreun Guvern are dreptul să se folosească de banii firmelor private, doar pentru că este incapabil să îmbunătăţească colectarea şi să reducă evaziunea! PNL consideră că evaziunea nu poate fi eradicată de Guvernul Tudose prin împovărarea excesivă a mediului privat, prin tot felul de tertipuri, care nu au, în niciun caz, menirea de a stimula şi de a susţine întreprinzătorii! Dimpotrivă, acestea nu fac altceva decât să le îngreuneze foarte mult activitatea firmelor din mediul privat, punându-le în imposibilitatea de a mai avea lichidităţi şi, prin urmare, de a nu reuşi să-şi mai facă la timp plăţile ori de a-şi mai putea menţine angajaţii sau de a mai putea investi în propria dezvoltare. Din aceste considerente, PNL cere coaliţiei parlamentare PSD-ALDE să respingă Ordonanţa "Split TVA" sau, cel mult, dacă aceasta va fi adoptată, să fie aprobat în acelaşi timp şi amendamentul liberal, prin care se cere ca aplicarea plăţii defalcate a TVA-ului să fie una opţională, şi nu obligatorie.
Simona Bucura-Oprescu "Despre legislaţia în domeniul achiziţiilor publice" În multe zone din ţară şi la mai toate nivelurile avem de-a face, în momentul de faţă, cu blocaje privind investiţiile publice generate de contestarea licitaţiilor. Pe lângă termenele lungi prevăzute de legislaţie pentru procedurile în sine, acestea pot fi prelungite şi de contestaţiile care, de multe ori, ajung în instanţele de judecată. Aşa se ajunge în situaţii aberante, ca investiţii programate în anul 2016 să fie derulate de-abia în 2017, după ce instanţele au dat o soluţie. În alte cazuri, a fost nevoie de reluarea procedurilor. România este aproape blocată, din cauza contestaţiilor. O să vin cu câteva exemple concrete din judeţul Argeş. În cazul Autostrăzii Piteşti - Sibiu, termenul de depunere a ofertelor pentru secţiunea 1 - Sibiu - Boiţa şi secţiunea 5 - Curtea de Argeş - Piteşti a fost amânat până pe 26-27 octombrie. O primă amânare a avut loc şi în cazul drumului de mare viteză Piteşti - Craiova, unde "Strabag" cere acum o altă prelungire a termenului de depunere a ofertelor, dar şi suspendarea procedurii, până la soluţionarea contestaţiei. Este contestată în instanţă şi licitaţia de 13 milioane de lei pentru achiziţia şi montarea de platforme de gunoi îngropate la Piteşti. De asemenea, se află în instanţă şi situaţia terenului de lângă "Arpechim", destinat unui parc industrial. Sunt numai câteva exemple care arată cu proiecte vitale bat pasul pe loc din cauza, în primul rând, unor aspecte care ţin de legislaţie. Consider că schimbarea legislaţiei achiziţiilor publice este cea mai simplă metodă de ieşire din impas. Stă în puterea noastră să facem acest lucru, astfel încât investiţiile să poată fi derulate în condiţii de siguranţă şi calitate, iar contestatarii de profesie să dispară. Numai aşa putem merge înainte, pe drumul spre o Românie pe care ne-o dorim cu toţii, modernă şi cu adevărat integrată în Uniunea Europeană!
Cristina Burciu "Problemele de infrastructură a municipiului Turda, în atenţia preocupărilor Guvernului" Consiliul Civic Local Cluj Napoca a organizat recent o dezbatere cu parlamentarii clujeni, pe care o consider fructuoasă şi dătătoare de speranţe pentru implicarea aleşilor în dezvoltarea judeţului Cluj. Am răspuns punctual temelor puse în discuţie şi am salutat intenţia organizatorilor de a impune un spirit de solidaritate între deputaţii şi senatorii clujeni, în scopul susţinerii unor deziderate comune. Referitor la primul subiect, "Stadiul proiectelor promise de dumneavoastră clujenilor în campania electorală de alegeri", am subliniat că în campania electorală de anul trecut, alături de colegii mei, parlamentari ai PSD Cluj, am vorbit clujenilor şi turdenilor îndeosebi, despre Programul de guvernare al partidului nostru, fără a promite proiecte specifice, deoarece nu era cazul. Am amintit însă, la acest punct, disponibilitatea mea de a sprijini primarii clujeni în a-şi realiza obiectivele de investiţii propuse, cărora, de altfel, le-am transmis personal tot suportul, pentru ca împreună să contribuim la reuşita proiectelor legate de dezvoltarea localităţilor judeţului şi implicit la creşterea calităţii vieţii oamenilor de aici. Privitor la a doua temă, "Modalităţile în care vedeţi posibilă susţinerea proiectelor de infrastructură ale Clujului şi ale Transilvaniei, de toţi parlamentarii clujeni", am abordat intervenţiile mele parlamentare din acest prim an de mandat în Camera Deputaţilor. M-am referit la întrebările şi interpelările adresate ministrului transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, prima dintre acestea survenind în urma solicitării Primăriei municipiului Turda de a promova cât mai repede Hotărârile de Guvern necesare pentru preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., a unor sectoare de drum naţional aflate la acea dată în administrarea UAT - municipiul Turda. De asemenea, am abordat subiectul Centurii de nord a municipiului Turda. Drumul de legătură dintre localitatea Tureni şi Autostrada Transilvania, în lungime de 5,4 kilometri, este de importanţă deosebită pentru locuitorii municipiului Turda şi pentru economia din zonă. Traficul greu care sufocă zi de zi intrarea şi ieşirea din oraş fac din această şosea o necesitate imediată pentru reducerea poluării cu noxe, a poluării fonice şi a bunei întreţineri a oraşului. Am reamintit că discuţiile despre această arteră rutieră datează de mai bine de patru ani, iar ultimele date fac referire la o întârziere a studiului de fezabilitate. Nu în ultimul rând, am adresat o interpelare ministrului finanţelor publice, Ionuţ Mişa, referitoare la imposibilitatea colectării sumelor provenite din amenzile rutiere aplicate cetăţenilor străini, situaţie cu care se confruntă administraţiile publice locale din toate localităţile urbane ale judeţului Cluj, cât şi din ţară. Am primit sesizarea din partea Primăriei municipiului Turda, şi, având în vedere caracterul general valabil al acestei probleme extrem de importante, sub aspectul colectării sumelor la bugetele locale, sper ca oficialii guvernamentali să găsească o soluţie pentru a rezolva această doleanţă a autorităţilor locale, precum şi vidul legislativ astfel semnalat. În cadrul întâlnirii, am reamintit că voi rămâne deschisă cooperării cu toţi parlamentarii clujeni, cu toţi reprezentanţii administraţiilor publice locale şi ai instituţiilor statului din judeţ, precum şi cu membrii Consiliului Civic Local Cluj Napoca, pentru ca împreună să colaborăm concret şi dinamic în vederea dezvoltării localităţilor Clujului şi a creşterii calităţii vieţii cetăţenilor. Subliniez că voi urmări îndeaproape demersurile mele parlamentare, pentru a informa corect cetăţenii din municipiul Turda şi judeţul Cluj în legătură cu finalitatea acestora, astfel încât problemele abordate să primească rezolvările aşteptate de oameni şi autorităţile locale. Este extrem de important să urmărim realizarea proiectelor şi a acţiunilor iniţiate, deoarece cetăţenii doresc răspunsuri adevărate şi, mai ales, soluţii pragmatice la doleanţele exprimate.
Constantin Avram Dacă am încerca să înţelegem interesul exagerat pentru protecţia animalelor, în raport cu interesul pentru protecţia copiilor rămaşi fără părinţii plecaţi la muncă pe alte meleaguri, fiind doar în grija bunicilor sau a rudelor de gradul I, am constata diferenţa clară în defavoarea protecţiei copiilor, deşi avem în România, instituţii de specialitate. Pentru mine, este evident că interesul tot mai crescut în domeniul protecţiei animalelor este strâns legat de interesele financiare aferente asigurării hranei zilnice a acestora, dar şi asigurării asistenţei medicale a câinilor comunitari. Autorităţile locale au mişcat câte ceva, dar totul s-a redus la o afacere profitabilă. Nimic rău în asta, dar a fi martori ai alocării unor norme de hrană supradimensionată, ai unor cheltuieli exagerate privind construcţia adăposturilor pentru câinii fără stăpâni, ai cheltuielilor necesare pentru vaccinarea antirabică a acestora, când pe toate posturile de radio sau TV se invocă de câţiva ani buni lipsurile, chiar de ordin legislativ, cu care "se confruntă" ONG-urile din domeniu, mi se pare o manipulare fără margini. Şi ca orice cetăţean român, normal la cap, mă întreb dacă viaţa unui animal este mai importantă pentru societatea românească, decât viaţa şi educaţia unui copil orfan, fără nicio speranţă?! Asist, deocamdată pasiv, la o înghesuială "mediatică", în problema protecţiei animalelor, şi la acceptul tăcut al românilor de a lua în îngrijire un animal mai degrabă, decât un copil rămas fără părinţi. Culmea, se mediatizează cu prioritate, abandonul copiilor de către părinţi, cărora li se retrag drepturile părinteşti. Rezolvă această măsură problemele copiilor? Eu cred că în niciun caz! Poate că sunt şi considerente economice la mijloc, dar, oricum am privi acest fenomen, observăm că, nouă, unora dintre români, ne-a dispărut sentimentul de solidaritate, de îngăduinţă, de răbdare, de "milă creştină" dacă vreţi, faţă de fiinţa umană. Oare ne îndreptăm spre răceala accentuată a relaţiilor sociale, spre nepăsare la necazul altora, spre uitare a faptului că suntem o naţiune?! Ce suflet trebuie să ai, să dai prioritate animalelor, în dauna adopţiei unei fiinţe omeneşti? Greu de găsit un răspuns, chiar într-un moment social în care indicii demografici ai României sunt la pământ. Analizele statistice pe acest subiect le putem sintetiza ca fiind devastatoare, din moment ce se estimează că în 20-30 de ani, vom rămâne pe aceste meleaguri doar 14-15 milioane. Avem un caz în ţara noastră, în care un preot are în grijă de aproximativ 40 de copii, cărora le asigură adăpost, hrană zilnică şi educaţie! Este de toată lauda şi respectul acest exemplu, dar, credeţi-mă... este mult prea puţin! Atunci, noi ceilalţi, ce facem?!
Constantin Şovăială "Copşa Mică merită atenţia guvernanţilor!" Nu ştiu dacă cei din majoritatea parlamentară urmăresc ştirile, dar în această perioadă s-a mediatizat un caz al unui primar din oraşul Copşa Mică, Tudor Mihalache, care a ales să facă un drum pe jos, din oraşul său până în Bucureşti, pentru a atrage atenţia guvernanţilor, adică oamenilor pe care dumneavoastră i-aţi pus, că oraşul Copşa Mică este la un pas de faliment, ca urmare a unor întâmplări care mai de care mai nefericite şi la mai puţin de un pas de o situaţie absurdă şi anume, aceea de a cumpăra apă brută, de proastă calitate, dintr-o sursă neprotejată şi livrată printr-o staţie de epurare improprie şi de la mare distanţă. Domnul primar şi-a adăugat încă un drum în "palmaresul" deplasărilor multiple, şi inutile până acum, la Bucureşti. Chiar nu le pasă persoanelor responsabile de oamenii din acel oraş? Cum se poate ca într-un oraş din România să ne confruntăm cu o asemenea situaţie? Pe această cale îi somez pe cei din Guvernul Tudose să permită deblocarea situaţiei cu care se confruntă comunitatea de acolo, Copşa Mică să nu rămână în continuare fără canalizare şi apă potabilă! Sper ca Guvernul Tudose să aloce bani pentru investiţii în oraşul Copşa Mică, deoarece această situaţie trebuie rezolvată indiferent de motivele care au condus la ea şi, mai ales, indiferent de culoarea politică a primarului care reprezintă comunitatea. Tudor Mihalache a făcut mii de kilometri la Bucureşti cu maşina pentru a rezolva această problemă, la care se mai adaugă încă 320 de kilometri parcurşi pe jos. Această problemă este a câtorva mii de oameni dintr-un oraş din judeţul Sibiu. Haideţi să arătăm că ne pasă!
Costel Alexe "Uite guvernarea, nu e guvernarea" Vin în faţa Domniilor Voastre pentru a vă reaminti că mulţi aţi ajuns în aceste funcţii sub sloganul "Îndrăzneşte să crezi în România" şi noi, opoziţia, respectăm scorul electoral din 2016 şi totodată dreptul Alianţei PSD-ALDE de a guverna România după Programul de guvernare propus românilor. Din păcate, de zece luni suntem pe agenda cancelariilor occidentale, ţinem paginile ziarelor internaţionale şi am reuşit să "obţinem" statutul de "copil problemă" al Uniunii Europene, în strânsă competiţie cu Ungaria lui Viktor Orbán şi cu Polonia. Nu cred că este vreun demnitar de la Bruxelles, Paris, Londra sau Berlin, care să nu fi auzit că în România partidul de guvernământ şi-a demis propriul Guvern prin moţiune de cenzură, că în România de 10 luni "eforturile" Guvernului sunt de a controla justiţia şi de a acapara instituţiile anticorupţie, că în România frecvent "duşmanul bunăstării" sunt multinaţionalele şi investitorii străini. Când avem impresia că apele se liniştesc şi într-adevăr cei îndrituiţi să guverneze ţara se apucă de treabă, apare o altă reglare de conturi în cadrul PSD, şi ţara este aruncată în altă criză cu efecte economice devastatoare. Să nu uitaţi că fiecare criză politică înseamnă blocaj instituţional: miniştri, secretari de stat, funcţionari din ministere - cu toţii sunt în expectativă, nu semnează acte, amână luarea deciziilor, pentru a vedea care tabără câştigă confruntarea. Fiecare clipă pierdută înseamnă pierderi economice enorme! Dacă justiţia s-a dovedit o "nucă tare" pentru Guvernele Dragnea, iată că economia este terenul preferat de joacă pentru strategii PSD. Spun asta, pentru că săptămânal apar versiuni diferite la aceeaşi lege, în funcţie de creierul din spatele amendamentului. Aşa s-a ajuns ca faimoasa măsură "Split TVA", creionată de Darius Vâlcov şi Liviu Dragnea, să ajungă în această săptămână la a 4-a variantă de la lansare, fiind aplicabilă doar la firmele de stat, în faliment sau în insolvenţă, în opinia premierul Mihai Tudose. O altă măsură economică introdusă în august şi care a fost respinsă în Senat, la 2 luni de la aplicare, este Ordonanţa care obligă firmele să plătească contribuţiile la nivelul salariului minim brut pentru angajaţii part-time. Din păcate, în aceste luni o parte dintre cei 500.000 de angajaţi part-time şi-au pierdut locul de muncă. Putem discuta despre trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, o măsură care va duce la scăderea salariului net, despre Legea salarizării, care a aruncat numeroase primării şi consilii judeţene în incapacitate de plată pe finalul anului, accizele la carburant şi multe experimente economice anunţate de un ministru, schimbate de altul şi abrogate de al 3-lea, după ce au avut impact negativ. Ceea ce nu înţeleg nici Liviu Dragnea, nici Mihai Tudose şi nici domnii Vâlcov şi Teodorovici, este că ţara asta are nevoie de stabilitate, iar investitorii au nevoie de predictibilitate şi, în timp ce ei se joacă de-a guvernarea, această nesiguranţă dăunează economiei şi mediului privat din România.
Dan-Răzvan Rădulescu La 27 septembrie, în cadrul evenimentului "Educaţia, încotro?", am coordonat atelierul dedicat învăţământului preuniversitar privat, la care am invitat manageri şi profesori din sistemul particular de învăţământ, alături de care am încercat, printr-o analiză SWOT, să identific punctele tari, punctele slabe, ameninţările şi oportunităţile pe care aceştia le întâmpină. De ce am optat pentru un studiu asupra sistemului particular de învăţământ? Pentru că învăţământul din România nu înseamnă doar şcoli publice, aşa cum mulţi dintre noi suntem obişnuiţi să credem. Pe lângă sistemul tradiţional, în ţara noastră funcţionează o reţea în continuă dezvoltare de şcoli private, unde copiii din familii cu posibilităţi financiare medii sau peste medie fac cunoştinţă cu un mediu modern şi atractiv de învăţare. Dacă, până de curând, învăţământul particular era considerat o zonă de nişă, în condiţiile în care sistemul românesc de învăţământ trece prin schimbări care par să nu mai ajungă la sfârşit, tot mai mulţi părinţi apelează la varianta oferită de şcolile private. Am descoperit, prin intermediul acestei şedinţe de lucru, oameni cu viziune, profesori care promovează excelenţa în educaţie, fără să uite că scopul cel mai important al şcolii este acela de a forma lideri de caracter. Cel mai mare avantaj al sistemului privat s-a dovedit a fi acela că pe primul plan se află siguranţa, securitatea şi starea de bine a copilului. Cred cu tărie că sistemul de stat poate lua, în multe aspecte, drept model, sistemul particular - a venit momentul să definim performanţa în termeni de dezvoltare continuă şi să punem în valoare talentele şi aptitudinile copiilor cu care lucrăm. Avem nevoie de elevi dezinvolţi, care înţeleg şi aplică ceea ce citesc sau învaţă, calitatea învăţământului definindu-se prin performanţele elevilor din viaţa reală, nu din spaţiul aseptic al şcolii. În perioada regimului comunist, învăţământul a constituit atribuţia exclusivă a statului, învăţământul privat fiind nepermis. Pe fondul schimbărilor ce au intervenit în sistemul românesc de învăţământ, după Revoluţia din 1989, legislaţia permite, pe lângă sistemul public al serviciilor educaţionale, funcţionarea unor instituţii care oferă servicii educaţionale cu caracter privat. Legea învăţământului nr. 84 din 24 iulie 2005 este prima lege ce reglementează organizarea şi funcţionarea actualului sistem de învăţământ public şi privat din ţara noastră. Articolele acestei legi prevăd faptul că sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activităţii de instruire şi educare. Sistemul de învăţământ din ţara noastră cuprinde unităţi si instituţii de învăţământ de stat şi private. Legea educaţiei naţionale nr.1 din 2011 aduce reglementări cu privire la învăţământul privat şi confesional românesc. Unităţile private de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome, atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie. Învăţământul privat preuniversitar se organizează şi funcţionează cu aceleaşi niveluri şi în aceleaşi tipuri de unităţi de învăţământ, ca învăţământul preuniversitar de stat. Legea învăţământului conţine prevederi referitoare la statutul, structura şi organizarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar cu caracter privat, toate concentrate însă într-un singur articol. Cred cu tărie în necesitatea adoptării unui cadru legislativ mai elaborat, care să prezinte, exhaustiv şi explicit, materiile în care statul coordonează şi sprijină sistemul particular de învăţământ.
Dumitru Mihalescul "Energia care ne taie avântul!" Economia României este pe creştere economică de mai bine de cinci ani, iar anul acesta a reuşit performanţa de a înregistra chiar una dintre cele mai mari rate de creştere din Uniunea Europeană. Este drept că majoritatea economiştilor atrage atenţia asupra structurii creşterii economice, că economia este vulnerabilă şi că stimularea consumului nu se poate face la nesfârşit. Altfel spus, acest model economic nu ne va produce bucurii pe termen lung şi nu este niciun stimulator real al consolidării capitalului autohton şi niciun generator de modernizare pentru România. Din păcate, temerile specialiştilor se confirmă în realitate - deşi economia creşte, puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut, deşi economia creşte, în România nu se construieşte nimic, deşi economia creşte, agentul economic român nu este mai puternic, ci chiar mai slăbit decât în perioada de criză economică. Aşadar, creşterea economică ar fi trebuit să fie o oportunitate uriaşă, care să conducă la o consolidare a competitivităţii agenţilor economici din România. Sutele de mii de IMM-uri care ţin România în spate ar fi trebuit să fie sprijinite de Guvern în aceste momente favorabile. Dacă în vremurile bune nu se poate face acest lucru, atunci cum să sperăm că Guvernul va sprijini mediul de afaceri în vremurile rele? Din păcate, ca şi în urmă cu mai bine de zece ani, România ratează o nouă şansă de a crea un mediu de afaceri puternic, doar pentru că Guvernul acţionează numai cu telecomanda într-o mână şi cu sondajele în cealaltă mână. Din păcate, de la 1 octombrie 2017, fie că nu recunoaşte, fie că este incompetent, Guvernul a luat mai multe măsuri profund nocive care au condus la scumpirea tuturor componentelor energetice. Benzina şi motorina sunt mai scumpe cu peste 10%, energia electrică cu peste 6%, gazele naturale vin şi ele din urmă cu viteză şi vor încărca facturile tuturor. În goana oarbă a Guvernului de a mai strânge doi bănuţi în puşculiţa naţională, acesta a pierdut din vedere faptul că energia este o componentă de cost extrem de importantă pentru toate afacerile din România. Se vor scumpi toate - au afirmat alertaţi şi angajaţii, şi pensionarii, şi specialiştii, şi oamenii politici din opoziţie. Este drept, aşa se va întâmpla, dacă nu cumva s-a şi întâmplat deja. Se vor scumpi toate, cu procente consistente, care vor tăia încă o dată din puterea de cumpărare a pensionarilor şi a angajaţilor. Însă pierderea puterii de cumpărare pe care o constată populaţia este doar o parte a răului pe care l-a provocat inflaţia preţurilor din sectorul energetic. Numai cine nu a fost niciodată agent economic, numai cine nu a lucrat niciodată într-o întreprindere privată nu cunoaşte efortul uriaş pe care îl face un IMM pentru a cumpăra şi a vinde competitiv, pentru a optimiza costurile, pentru a cumpăra materii prime şi a produce mai mult şi mai bine decât ceilalţi ofertanţi din piaţă. Or, când preţul energiei creşte peste noapte, fără justificări economice, acest lucru echivalează cu o lovitură de tip knockout, aplicată direct competitivităţii agenţilor economici români. Cine îşi poate imagina că agentul economic român va mai putea să reziste în faţa concurenţei venite din Uniunea Europeană, atâta vreme cât Kilowatul este mai scump în România decât în Franţa, Austria sau Germania, iar preţul carburanţilor ne plasează în topul ţărilor cu benzină şi motorină foarte scumpă? Cine îşi mai poate imagina că un agent economic român va mai transporta marfa mii de kilometri, pentru a o exporta, atâta vreme cât transportul mai scump îi va dubla preţul produsului şi îl va face mai puţin atractiv pe piaţa europeană? Cine oare îşi mai poate imagina că importurile nu se vor scumpi, iar cumpărătorul român nu va avea de suferit? Aşadar, putem constata cu toţii, în mod direct, faptul că deciziile iraţionale ale Guvernului PSD-ALDE lovesc exact acolo unde ar fi trebuit să sprijine, adică în agentul economic român, de mici dimensiuni, care rezistă cu greu de unul singur într-o piaţă atât de mare şi atât de concurenţială. Creşterea preţului la componentele energetice reprezintă, din păcate, numai una dintre multiplele lovituri aplicate de Guvern celor care acţionează în economia reală, iar povestea tristă pare că este abia la început. Vreau să cred că Mihai Tudose, dacă va mai fi prim-ministru la 1 ianuarie 2018, va conştientiza răul pe care îl vor face economiei toate măsurile anunţate a se implementa de la această dată. Sper să-şi aducă aminte că este prim-ministrul României, şi nu doar un alt slujitor al PSD.
Dumitru Oprea "Au guvernat şi ne-au condamnat, din nou, la subdezvoltare!" Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană se va transforma, conform previziunilor Comisiei Europene, în cel mai mare deficit de cont curent din spaţiul intracomunitar în 2018. Economiştii au calculat, pentru începutul anului viitor, o rată a inflaţiei de 4%, fiind de aşteptat ca în ultimul trimestru al acestui an să înregistreze o creştere galopantă. Cum poate o ţară cu o aşa-zisă economie "tigru al Europei" să ia repede viteză şi să se îndrepte, în mod conştient, spre zid? O serie de date, prezentate recent de Consiliul Fiscal, dar şi de economişti care au altă menire decât să mascheze dezastrul guvernării PSD-ALDE, explică, într-un mod cât se poate de limpede, cum am ajuns, după doar nouă luni de guvernare a noii puteri, să vedem distruse pe termen mediu echilibrele macroeconomice ale ţării. Din păcate, creşterea economică înregistrată în prezent ţine mai mult de conjunctură şi, în mod sigur, nu se va mai repeta. Nu este pentru prima oară când România generează, prin decizii politice hazardate, dezechilibre, şi periclitează, în anii imediat următori, starea întregii naţiuni. Chiar şi în preajma Centenarului Marii Uniri demonstrăm că nu învăţăm nimic din istorie, nici măcar din cea foarte recentă.
Mihăiţă Găină "Producătorii agricoli au primit un nou sprijin financiar" "Toamna se numără bobocii", după cum spune o vorbă românească, la fel şi măsurile Guvernului. Executivul PSD vine cu o nouă veste bună pentru o parte dintre fermieri. Executivul a aprobat o Hotărâre privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative din sectorul fructelor şi al legumelor. Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea de ajutor financiar din Fondul European de Garantare Agricolă, ca urmare a modificării legislaţiei Uniunii Europene în sectorul fructelor şi legumelor. Prin acordarea acestui ajutor financiar, se continuă procesul de consolidare a formelor asociative în sectorul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea înfiinţării şi funcţionării organizaţiilor de producători. Această decizie asigură obţinerea de producţii continue şi constante, în directă legătură cu exigenţele marilor lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponibil de fructe şi legume pentru export. Ajutorul financiar din partea Uniunii Europene va fi egal cu valoarea contribuţiilor financiare ale membrilor sau ale organizaţiei de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizaţia de producători, conform programului operaţional aprobat. Trebuie să subliniez că, pentru a accesa noul ajutor financiar, beneficiarii trebuie să depună şi să aibă aprobat un program operaţional. Programele operaţionale au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani. Organizaţiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează recunoaşterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu condiţia respectării obligaţiilor asumate la data recunoaşterii. Acestea trebuie doar să solicite în scris, la centrele judeţene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/modificarea/înlocuirea programului operaţional, pentru a beneficia de prevederile hotărârii. Aşadar, Guvernul PSD a mai bifat încă o măsură de succes în domeniul agricol!
Găvrilă Ghilea "Vremuri tulburi, timpuri grele..." Baloanele cu promisiuni multicolore din Programul de guvernare a PSD-ALDE se dezumflă unul după altul. Reintroducerea accizelor la carburanţi a dat deja tonul scumpirilor de toamnă, iar tăvălugul majorării preţurilor va face una cu pământul veniturile românilor care încă mai visează la majorarea acestora cu 25% începând cu 1 ianuarie 2018. Creşterea salariului minim brut pe economie la 2.000 de lei şi neimpozitarea veniturilor sub această sumă, deşi prezentate ca puncte forte ale campaniei electorale, au fost deja date uitării. În acest moment, singura preocupare a statului este să se spele pe mâini de plata contribuţiilor sociale, transferând exclusiv în sarcina salariatului această grea povară fiscală, ceea ce nu se mai întâmplă în nicio altă ţară din Europa. Că nu se vor alege cu niciun ban în plus, angajaţii vor afla abia după ce vor descifra cel dintâi fluturaş de salariu pe anul viitor. Fără impunerea ingineriei financiare a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat, Legea salarizării unitare va rămâne doar o formă fără fond, iar efectele sociale ale acestui posibil deznodământ vor fi greu de estimat. Deja se vede fundul sacului bugetar, iar eşecul negocierilor dintre Guvern şi sindicate este un semn că pacea socială e pe sfârşite şi că securea războiului poate fi oricând dezgropată. Guvernul a împărţit România în două, sperând să păstreze măcar bugetarii de partea sa. Acum ameninţă cu demisia şi cu aruncarea în aer a întregii arhitecturi a salarizării unitare. Vin vremuri tulburi pentru coaliţia de la guvernare şi timpuri grele pentru români, care vor descoperi că au fost minţiţi fără ruşine şi transformaţi în cobai pentru experimentele sociale ale unor politicieni fără scrupule. La nici un an de la câştigarea alegerilor şi preluarea guvernării, PSD şi aliaţii săi trebuie să facă un pas înapoi, altminteri efectul de bumerang al promisiunilor fără acoperire va fi devastator pentru cei care le-au lansat.
Nicolae Georgescu "Criminalitatea informatică ia amploare în Europa" Calculatoarele, telefoanele, tabletele, în general orice aparat electronic, au devenit indispensabile în dezvoltarea diverselor activităţi la toate nivelurile societăţii omeneşti. Nicio altă invenţie, la acest început de mileniu, nu a avut un impact atât de puternic asupra vieţii cotidiene, precum acestea. Trăim într-o lume globalizată, iar Internetul reprezintă unul dintre principalii săi piloni de susţinere. Aproape tot ce vrei să afli sau să comunici, să vinzi sau să cumperi, găseşti pe această bază de date aparent infinită. Niciodată omenirea nu a beneficiat de un suport de date care să ofere atâtea facilităţi, atâtea informaţii care necesită doar un efort absolut neglijabil pentru a fi accesate. Dar Internetul este mult mai mult decât atât. Din păcate, tocmai vastitatea acestei lumi virtuale şi uşurinţa cu care poate fi accesată oricare dintre componentele sale reprezintă nu doar un sprijin, ci şi un pericol major, atunci când este neadecvat folosită, pentru că Internetul nu este doar spaţiul care facilitează comunicarea rapidă, ci şi imperiul hackerilor, al traficanţilor de droguri sau de persoane, al prostituţiei şi al pornografiei. Spaţiul cibernetic deschis a încurajat relaţionarea socială şi politică la nivel mondial, a rupt obstacolele dintre ţări, cetăţeni şi etnii, permiţând relaţionarea şi schimbul de informaţii şi idei la nivel planetar. Toate acestea sunt posibile prin intermediul legislaţiei privind libertatea de exprimare şi prin exercitarea drepturilor fundamentale ale omului. Valorile, principiile şi normele pe care atât comunitatea europeană, cât şi cea internaţională le promovează şi le susţin trebuie aplicate în mediul on-line, pentru ca spaţiul cibernetic să rămână liber şi deschis. Drepturile fundamentale ale cetăţenilor, ale democraţiei şi ale statului de drept trebuie să fie protejate şi în mediul cibernetic. Libertatea on-line necesită siguranţă şi securitate. Internetul ar trebui să fie protejat de activităţile cu intenţii răuvoitoare, abuzuri şi incidente. Pentru realizarea acestor deziderate, Guvernele tuturor statelor au un rol important în asigurarea unui spaţiu cibernetic liber şi de asigurare a condiţiilor de siguranţă. Pe lângă toate acestea, Guvernele au sarcina de a proteja accesul şi de a respecta drepturile fundamentale on-line, de a menţine fiabilitatea şi interoperabilitatea internetului. Este necesar să se recunoască rolul de lider al statelor în domeniul securităţii cibernetice, chiar dacă scopul acestuia este numai de crea cadrul legislativ necesar desfăşurării activităţilor în acest areal. Incidentele din spaţiul cibernetic, fie intenţionate sau accidentale, sunt în creştere la un nivel alarmant şi încep să perturbe elemente cheie, precum furnizarea de servicii esenţiale - cum ar fi cele de apă, sănătate, energie electrică sau serviciile de telefonie mobilă. Ameninţările au origini diferite: motivate politic, atacuri teroriste sau sponsorizate de state, dezastre naturale sau greşeli neintenţionate. Infractorii din mediul virtual folosesc metode din ce în ce mai complexe pentru pătrunderea în sistemele informatice, cum ar fi furtul de date critice sau holdinguri de răscumpărare. Creşterea spionajului economic şi a activităţilor sponsorizate de stat în spaţiul virtual reprezintă o nouă categorie de ameninţări pentru Guverne şi pentru companiile din întreaga lume. În unele state, Guvernele pot abuza de spaţiul virtual pentru supravegherea şi controlul propriilor lor cetăţeni. Toţi aceşti factori explică de ce Guvernele din întreaga lume au început să dezvolte strategii proprii de securitate cibernetică şi să ia în considerare spaţiul cibernetic ca o problemă internaţională din ce în ce mai importantă. În România, ca instituţii cu atribuţii în lupta împotriva infracţionalităţii informatice, trebuie menţionate: Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, creat în anul 2003 - funcţionează în cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi este structura specializată din cadrul Poliţiei Române, care are competenţe privind prevenirea, investigarea şi cercetarea criminalităţii informatice şi Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică. Din punctul de vedere al legislaţiei în domeniu, noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, preia şi modifică textele ce incriminau infracţiunile informatice principale, prevăzute anterior de Legea nr. 161/2003 şi din alte legi. Totodată, în cadrul Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă Publică 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 779/2015, criminalitatea informaţională reprezintă un capitol distinct, cu obiective generale şi specifice. De asemenea, prin Hotărârea de Guvern nr. 271/2013 s-a aprobat Strategia de securitate cibernetică a României şi Planul de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică. Strategia de securitate internă a Uniunii Europene - Către un model european de securitate - adoptată în anul 2010 şi Strategia în domeniul securităţii cibernetice - Un spaţiu cibernetic deschis, sigur şi securizat, din anul 2013, reprezintă viziunea globală a Uniunii Europene asupra celor mai bune modalităţi de a preveni şi de a gestiona perturbările şi atacurile cibernetice. Prin Agenda europeană privind securitatea pentru perioada 2015-2020, Comisia Europeană doreşte să sprijine cooperarea dintre statele membre în ceea ce priveşte combaterea ameninţărilor la adresa securităţii şi să intensifice eforturile noastre comune depuse în lupta împotriva terorismului, a criminalităţii organizate şi a criminalităţii informatice. Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene ar trebui să stabilească strategia Uniunii Europene de prevenire şi de reacţie la perturbările şi atacurile care afectează sistemele de telecomunicaţii ale Europei. Propunerea a fost publicată în două părţi, la 7 februarie 2013. Prima parte este o comunicare din partea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, în care se conturează o Strategie de securitate, cibernetică a Uniunii Europene. Aceasta este susţinută de al doilea element al strategiei, o Propunere de Directivă privind securitatea reţelelor şi a informaţiei, elaborată de Comisia Europeană. Directiva propusă ar impune un nivel minim de securitate pentru tehnologiile, reţelele şi serviciile digitale în toate statele membre. Aceasta propune, de asemenea, ca anumite întreprinderi şi organizaţii să fie obligate să raporteze incidentele cibernetice semnificative. Lista acestora include motoare de căutare, furnizori de servicii de tip "cloud", reţele sociale, administraţii publice, platforme de plăţi on-line precum PayPal şi site-uri importante de comerţ electronic precum Amazon. Creşterea infracţiunilor şi a fraudelor în domeniul IT şi inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor împotriva infrastructurilor critice sau a abuzului sexual on-line au determinat reincluderea acestui subiect pe agenda parlamentară europeană din 3 octombrie 2017. În acest sens, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Piaţa unică digitală, domnul Andrus Ansip, a declarat: "Securitatea cibernetică este fundamentul lumii digitale, este responsabilitatea noastră comună, a tuturor, în fiecare zi. Susţin aceste eforturi comune pentru a promova conştientizarea şi acţiunile concrete pentru securitatea cibernetică în Europa." Este important de amintit şi faptul că octombrie este "Luna europeană a securităţii cibernetice", iar anul 2017 marchează cea de-a 5-a aniversare a campaniei. Peste 300 de activităţi de promovare a siguranţei on-line au loc în Europa în această lună: conferinţe, ateliere, sesiuni de instruire, summituri, prezentări generale pentru utilizatori şi campanii on-line. Campania din 2017 se va concentra asupra securităţii cibernetice la locul de muncă şi acasă, guvernanţă şi protecţia vieţii private, a datelor şi a dezvoltării competenţelor specifice domeniului. Uniunea Europeană trebuie să-şi intensifice acţiunile în acest domeniu, în vederea elaborării unei Strategii de securitate cibernetică a mediului virtual, care să prezinte viziunea sa în acest domeniu, clarificând rolurile şi responsabilităţile statelor membre şi să stabilească acţiunile viitoare necesare, bazate pe o protecţie puternică şi eficientă şi de promovare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, care să facă din mediul on-line al Uniunii Europene cel mai sigur spaţiu cibernetic din lume. Dintre toate ameninţările sfârşitului de secol XX, care au continuat să se manifeste şi în zilele noastre - narcoticele, traficul de persoane, munca forţată - putem spune că fenomenul criminalităţii informatice este cel care progresează cu paşii cei mai semnificativi, evoluând prin sine însuşi în forme din ce în ce mai surprinzătoare, dar servind şi pentru alte tipuri de infracţiuni, ca pornografia infantilă sau furtul de identitate.
Ioan Balan "2017 - un an ratat pentru dezvoltarea României, pe fonduri europene" Guvernarea condusă indirect de Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov şi direct şi fără relevanţă de Mihai Tudose a intrat deja în istoria neagră a guvernărilor, prin cel mai mare număr de miniştri cuprinşi într-un singur Cabinet - nu mai puţin de 27 de miniştri, la care se adaugă şi prim-ministrul - dar şi prin cel mai mare număr de secretari şi subsecretari de stat din istoria postrevoluţionară - 135, iar numărul lor creşte de la o zi la alta. Oricine ar vedea aceste cifre ar avea tendinţa să spună că, o ţară ca România, cu peste 150 de demnitari cu rang de ministru, plătiţi la acest nivel, are o guvernare eficientă şi eficace, care poate să servească drept ghid de bună practică pentru guvernele altor ţări. Ei bine, constatăm cu toţii că lucrurile stau exact pe invers şi că, în pofida puzderiei de miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, treburile guvernării merg din şanţ în şanţ, fără viziune, fără coerenţă, fără eficienţa actului administrativ. Pentru acest motiv, nu sunt condamnabile temerile economiştilor care, văzând efectele nocive ale guvernării, se aşteaptă şi previzionează tot ce-i mai rău pentru România, nu peste ani, ci chiar în viitorul apropiat. La un moment dat am apreciat faptul că nu unul, nu doi, ci chiar trei miniştri din Guvernul PSD-ALDE au în fişa postului relaţia cu autorităţile europene şi, mult mai precis, sarcina atragerii şi utilizării corespunzătoare a fondurilor europene. Este drept că, aşa cum s-a întâmplat şi la alte portofolii, miniştrii care ar fi trebuit să atragă banii de la Uniune au fost schimbaţi pe bandă, durata medie a mandatului fiind de puţin peste două luni şi jumătate. În ciuda acestui fapt, cu trei miniştri pentru o singură misiune importantă - atragerea şi valorificarea pentru România a fondurilor europene - ne-am fi aşteptat ca rata de absorbţie să explodeze în acest an, de la 0%, cât a lăsat-o Ponta şi Cioloş, la măcar un 10-15% din totalul fondurilor alocate României în cadrul financiar multianual 2014-2020. Cu trei miniştri pentru o singură treabă, constatăm acum că de la 0% România a ajuns la 0,04%, adică am plecat de la nimic şi am ajuns la nimic şi ceva. Mai mult decât atât, în loc ca Guvernul PSD-ALDE să utilizeze aceşti bani pentru modernizarea şi dezvoltarea României, pentru finanţarea deficitelor interne, i s-a părut mai uşor să ia banii de la români, prin taxe mai mari, prin preţuri mai mari la carburanţi şi produsele de bază, prin impozite noi. Putem, fără îndoială, să spunem că privim o piesă de teatru proastă, în care şi regizorul, Liviu Dragnea, şi scenaristul, Darius Vâlcov, dar şi actorii, miniştrii din Guvernul Tudose, joacă fie dramă, fie comedie, pe seama vieţii românilor de rând. 0,04% absorbţie de fonduri europene are implicaţii diferite asupra judeţelor şi regiunilor ţării. Nu putem să ne facem că nu vedem faptul că anumite zone din ţară sunt dezvoltate, iar altele nu reuşesc să iasă din spirala sărăciei şi a subdezvoltării. De exemplu, pentru cea mai săracă regiune din Europa şi din România, Regiunea de Nord-Est, utilizarea eficientă a fondurilor europene rămăsese singura opţiune reală pentru a lega această regiune de restul ţării şi pentru a dezvolta locuri de muncă bine plătite pentru localnici. Chiar de la începutul acestui an, după aprobarea bugetului de stat, am interpelat o mare parte dintre miniştri cu atribuţii în zona investiţiilor din fonduri europene - vorbim despre transporturi, sănătate, educaţie, turism - şi le-am cerut angajamente ferme, că se vor lupta să atragă acei bani pentru a realiza obiectivele aprobate de Parlament: reabilitări de drumuri naţionale, modernizări de drumuri europene şi căi ferate, construirea de spitale regionale, investiţii în şcoli şi universităţi, programe de dezvoltare a infrastructurii turistice bucovinene. Am răspunsurile semnate, de la aceşti miniştri, în care mă liniştesc prieteneşte să nu-mi fac griji, căci, la cât sunt ei de competenţi, vor atrage toate fondurile de la Uniune dintr-o suflare, iar proiectele finanţare din fonduri europene vor răsări precum ciupercile după ploaie. I-am creditat pe toţi aceştia cu bună-credinţă şi am zis că nu contează de la ce partid este ministrul, căci, dacă el face bine oamenilor, eu îl voi susţine! Astăzi, când măsurăm vitejia acestui Guvern, oricum am măsura, tot 0,04% ne dă, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Or, stau şi vă întreb, dacă tot ştiau că nu vor absorbi niciun leu de la Uniunea Europeană, de ce i-au mai amăgit pe bucovineni? A fost incompetenţă, prostie sau cinism? Ieri revedeam unul dintre angajamentele luate, chiar la finalul anului trecut, de Liviu Dragnea, prin care se angaja să respecte cu sfinţenie atât Programul de guvernare votat de Parlament, cât şi legile statului român, în caz contrar, atunci fie ministrul incompetent, fie Guvernul trebuie să plece! Dacă 0,04% absorbţia fondurilor europene gratuite nu reprezintă un motiv întemeiat pentru demiterea tuturor miniştrilor cu atribuţii în domeniu, atunci ce dezastru mai mare ar trebui să facă un ministru ca să fie demis? Nu am speranţe ca PSD să recunoască un nou eşec. Cel mai probabil, pentru acest eşec va fi vinovat tot vreun uragan din America sau doar românii, pentru că au sperat...
Petru-Sorin Marica "O nouă Lege a minelor este absolut necesară" Accidentul minier de săptămâna trecută de la Mina Lupeni a readus în atenţie necesitatea redefinirii cadrului legal în care funcţionează industria extractivă din România. Avem nevoie de această lege cât mai repede şi iată de ce. Politica de închidere a mineritului, începută în anul 1997, la nivel naţional, a costat peste 350 de milioane de euro şi a dus la dispariţia a 533 de mine şi cariere. Înainte de 1989, numărul persoanelor care lucrau direct în industria mineritului era de 350.000. Indirect, alte 700.000 de persoane depindeau de această activitate. Din cauza închiderii minelor considerate neviabile, după anul 1998, numărul minerilor s-a diminuat considerabil. În ultimul deceniu, în companiile miniere deţinute de stat au mai rămas doar circa 20.000 de persoane, majoritatea fiind angajaţi în sectorul de cărbuni. Dezastrul este şi mai mare în sectorul minier neenergetic, unde, în prezent, mai lucrează doar câteva sute de muncitori. Rând pe rând, marile exploatări de la Roşia Montană sau Certej şi-au închis porţile. Mii de localnici au rămas şomeri. Dar criza financiară globală din 2008 a avut ca efect şi reevaluarea resurselor naturale ca importanţă. În acei ani dificili, preţul aurului, al metalelor preţioase a crescut spectaculos la bursă, ca o alternativă viabilă faţă de capitalul financiar monetar. Atenţia economiştilor şi a finanţiştilor s-a îndreptat încă o dată spre industria extractivă. Astăzi constatăm că o parte dintre minele închise au început să prezinte interes pentru investitorii străini, astfel că se pune în discuţie redeschiderea lor. Iar, pe de altă parte, după dispariţia unităţilor metalurgice de la Zlatna şi Baia Mare, România a ajuns să exporte minereu şi să importe produse finite la preţuri mai mari. În aceste condiţii, o nouă Lege a minelor este nu numai o necesitate obiectivă, dar şi o prioritate absolută. Proiectul Legii minelor aflat în dezbatere publică în aceste zile la Ministerul Economiei aduce o serie de prevederi noi. Doresc să mă opresc în primul rând asupra beneficiilor sociale ample ale acestui proiect de lege. Textul răspunde unei nevoi identificate în societate pentru o mai bună informare şi un mai bun control asupra gestiunii resurselor naturale naţionale. De asemenea, este avută în vedere o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte practicile de exploatare a resurselor utilizate. Nu în ultimul rând, cetăţeanul capătă un cuvânt de spus în acordarea licenţelor de prospectare şi exploatare a resurselor naturale, obţine acces la toată informaţia relevantă şi este pus la adăpost de exproprieri abuzive şi de practici de exploatare dăunătoare sănătăţii şi mediului înconjurător. Mai mult, prin măsurile propuse, locurile de muncă create prin proiectele de exploatare a resurselor naturale naţionale vor fi sustenabile, accentul vă fi pe dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonele de exploatare, iar în urma încheierii proiectului, cei care au lucrat în cadrul său vor fi recalificaţi şi reinseraţi pe piaţa muncii. De asemenea, prin noua Lege se instituie obligaţia în sarcina titularului de licenţă să utilizeze tehnologii recunoscute, la momentul autorizării, ca fiind printre cele mai bune disponibile la nivel industrial, minimalizându-se astfel şansa producerii unui accident de muncă sau ecologic. Sună încurajator şi sunt convins că noua Lege a minelor va contribui la relansarea industriei extractive în general, dar şi la reluarea exploatărilor de aur şi alte bogaţii naturale ale subsolului României. Reprezint în Parlamentul României judeţul Hunedoara, un judeţ în care mineritul şi metalurgia au devenit embleme economice. Cunosc foarte bine toate problemele acestor activităţi industriale şi actul normativ aflat acum în dezbatere publică oferă soluţii fiabile pentru o bună parte dintre acestea. De aceea, îmi doresc ca proiectul acesta să intre cât mai repede în dezbaterea Parlamentului, pentru ca mineritul să îşi regăsească normalitatea şi importanţa într-un cadru legal, coerent şi eficient.
Marius Bodea "Primarul Iaşiului, domnul Chirica, umple oraşul de ruşine!" La doar 3 zile de când domnul Chirica a acuzat PNL Iaşi că minte în privinţa afacerii scandaloase din jurul achiziţiei, la un preţ de două ori şi jumătate mai scump decât preţul normal al stâlpilor de iluminat de pe Splaiul Bahlui, informaţiile prezentate de noi au fost confirmate de alte două investigaţii diferite ale jurnaliştilor din Iaşi. Domnul Chirica a rămas acum dezbrăcat de ironii, de poveşti şi manipulări media, şi ieşenii trebuie să îl privească acum, aşa cum este de fapt: mincinos, implicat fără dubii într-o altă afacere penală şi risipitor al banilor ieşenilor. Dovezile incontestabile astăzi sunt: Paradoxal, faţă de situaţia prezentată ironic în culori deschise, duminica trecută, de domnul primar Chirica, astăzi probele sunt chiar mai grave decât le-am prezentat noi liberalii vineri în teren. Pentru Splaiul drept Bahlui, "capacul" intermediarului, personaj apropiat primarului, este chiar mai mare, aceşti stâlpi nefiind nici măcar autentici, cel mai probabil fiind produşi în China, pe baza unei mostre prelevate de pe malul stâng. Accesoriile de provenienţă asiatică, montate pe aceşti stâlpi, declaraţiile producătorului român, declaraţiile mincinoase şi complice ale primarului, derularea ilegală a procedurii de achiziţie şi realitatea din teren - sunt dovezi primare ce devoalează existenţa unei mafii bine organizate la nivelul Primăriei Municipiului Iaşi. Vom face toate diligenţele pentru ca toţi cei vinovaţi să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat, să pună din buzunarul propriu cei peste 400.000 de euro care au fost efectiv subtilizaţi din buzunarul ieşenilor şi, nu în ultimul rând, să ajungem şi noi în Iaşi să trăim într-un mediu civilizat cu o administraţie onestă şi dedicată comunităţii.
Ştefan Muşoiu "Viitorul nostru se numeşte România!" România este şi va rămâne o singură ţară, un stat unitar, cu un singur Guvern şi Parlament şi cu o lege care va fi aceeaşi pentru toate judeţele ţării! România este un exemplu evocat peste tot în lume, graţie politicilor sale protecţioniste, oferite minorităţile etnice. Indiferent de unele manevre politice de succes sau mai puţin abile, viitorul românilor şi al maghiarilor din ţara noastră se numeşte simplu, dar cuprinzător, România şi limba română. Nu girăm, nu construim alte ţărişoare sau ţinuturi în cadrul statului unitar român, indiferent de presiunile la care partidul de guvernământ este supus. Noi, cei de la PSD, am fost întotdeauna de acord cu multiculturalismul şi l-am susţinut din plin. La fel am procedat şi cu celelalte forme de expresie identitare şi etnice, cu tradiţiile şi obiceiurile tuturor minorităţilor naţionale. Tocmai din acest motiv nicio altă minoritate naţională, exceptând-o pe cea maghiară, nu a ridicat niciodată atât de multe pretenţii, nu a clamat drepturi în plus faţă de majoritari. Împingând imaginaţia pe direcţia pe care vor să o creioneze o parte dintre reprezentanţii etnicilor maghiari, s-ar ajunge nu doar la o formă de discriminare pozitivă a minorităţilor în defavoarea majorităţii, ci şi la impunerea de dublu standard, ba chiar la o situaţie fără precedent în lume. Tocmai din acest raţionament, cred că principiul multiculturalismului trebuie să se aplice egal şi acolo unde etnicii maghiari sunt minoritari, dar şi acolo unde sunt cei mai numeroşi. Pentru majoritatea noastră, toţi maghiarii care trăiesc în România sunt cetăţeni români şi trebuie să se bucure de exact aceleaşi drepturi ca şi celelalte etnii. Şi ştiu că au parte de ele şi de aceleaşi libertăţi ca restul naţiunii, pentru că am câţiva prieteni de alte etnii. Aşa cum nu facem o regiune numai pentru români, una numai pentru tătari, alta numai pentru romi, tot aşa nu vom face niciodată o regiune numai pentru maghiari.
Nicolae Giugea "«Grânarul Europei» ... importator net de alimente" În anul 1979, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite a declarat ziua de 16 octombrie ca Ziua mondială de luptă împotriva foametei şi a sărăciei. Este o zi cu un simbolism cu totul aparte, care ne aduce aminte faptul că, la nivel planetar, una dintre principalele probleme ale umanităţii este astăzi legată de accesul la hrană. De mici copii, chiar din şcoală, am fost învăţaţi că România are un potenţial agricol de invidiat, pe care l-a constatat însuşi Alexandru Macedon, în campaniile sale expansioniste, dar şi împăraţii romani cuceritori, precum şi, mai târziu, puterile angrenate în cel de-al Doilea Război Mondial. Frecvent, ni s-a spus că luncile şi câmpiile Dunării sunt atât de bogate, încât pot să asigure o masă bogată şi sănătoasă pentru mai bine de 80 de milioane de locuitori. Am fost mereu mândri de acest potenţial, l-am promovat ca deviză naţională mai mereu, însă aproape niciodată el nu a prins consistenţă în realitate. Încă de la celebrele lucrări ale Clubului de la Roma, din anii 70, savanţii au avertizat că principala provocare pe care o va avea de înfruntat umanitatea în secolul XXI va fi accesul la resursele alimentare. Încă de atunci s-a prefigurat o creştere accelerată a populaţiei globului, o scădere accentuată a suprafeţelor fertile care pot fi destinate culturilor agricole şi o creştere a preţurilor materiilor prime utilizate în agricultură. S-au scurs aproape 50 de ani de la primele avertizări, iar statele cu relativă conştiinţă pentru prosperitatea propriilor popoare au luat măsuri adecvate, şi astăzi nu numai că satisfac pe deplin cererea internă, dar sunt şi exportatori de produse agroalimentare către statele fără potenţial sau către cele cu o agricultură slab guvernată. În această din urmă categorie de state se numără şi România. În ciuda potenţialului agricol uriaş, agricultura românească se zbate între indecizii, slabă finanţare, prost management şi ineficienţă în gestionarea producţiei agricole şi a valorificării, în condiţii optime a acestora. Pentru această stare de lucruri nu putem da vina nici pe factori externi sau pe inamici nevăzuţi, ci doar pe incompetenţa guvernamentală care s-a succedat în România în ultimii douăzeci şi şapte de ani. Nu pot să contest faptul că în România, în ultimii ani, au apărut şi există oaze de performanţă în agricultură. Aici, prin efort propriu, fermierii au reuşit să crească cantitativ producţiile, produsele lor să fie superioare calitativ, iar competitivitatea acestora să fie tot mai puternică. Din păcate, cazurile sunt puţine, încă neconsolidate concurenţial şi încă vulnerabile în faţa celorlalţi producători europeni. Acestea sunt numai excepţiile favorabile. Din păcate însă producţia agricolă generală se judecă, de cele mai multe ori prin cifre, pe medii naţionale şi prin comparaţii cu sistemele performante. De exemplu, deşi anul 2017 este un an agricol de excepţie, producţia medie, de pildă, la un hectar de grâu trece puţin peste 4 tone, în vreme ce producţia medie în Germania este de aproape 8 tone la hectar. Şi acesta este doar un singur exemplu. Apoi, trebuie să vedem că, deşi pământul românesc este roditor, nu tot este cultivat, nu tot este lucrat. Încă mai avem în România câteva sute de mii de hectare care zac în pârloagă. Aşadar, în anul 2017 am ajuns în situaţia cu totul absurdă, în care pe mesele românilor ajunge mai multă mâncare din import, decât cea produsă în România. Pentru că cifrele vorbesc de la sine, gândiţi-vă, vă rog, că România importă de 6 ori mai multe legume decât exportă, deşi la export produsele româneşti ar fi valorificate la preţuri mai mari, iar fermierul ar avea mai mult de câştigat. Dar noi continuăm să adâncim dependenţa de agricultura altor state şi să importăm de 25 de ori mai mulţi pepeni, decât exportăm, de 50 ori mai multă varză şi salată verde, decât exportăm, de 25 de ori mai multe tomate proaspete şi importăm de 15 ori mai mulţi cartofi, morcovi sau alte rădăcinoase, decât exportăm. La fel de rău stă situaţia şi în cazul fructelor, unde importurile sunt de 10 ori mai mari decât exporturile. România, ţara podgoriilor şi a vinului, importă de 100 de ori mai mulţi struguri, decât exportă. Este drept că, din cauza legislaţiei comunitare defectuoase, România se poate lăuda că este exportator important de banane, nucă de cocos şi citrice. Ştiu, acest din urmă aspect ne amuză, dar ne şi întristează, în acelaşi timp. Mulţi ani chestiunea alimentaţiei şi a producţiei agricole autohtone a fost luată în râs sau tratată cu maximă superficialitate, fie pentru că destinele agriculturii au încăput pe mâna unor amatori, nepricepuţi, fie rău-intenţionaţi. Cu toate acestea, timpul nu stă în loc. Numai în ultimii zece ani, preţul mâncării a crescut, la nivel mondial, cu peste 100%. Eu nu fac parte dintre cei care se tem că nu vom avea ce mânca peste 20-30 de ani. Eu sunt printre cei care afirmă şi se teme că, fără o consolidare a producţiei autohtone, mâncarea nu va dispărea românilor, dar ea va deveni atât de scumpă, încât tot mai puţini oameni vor avea acces la o alimentaţie corespunzătoare. De asemenea, mai consider că doar elogiind oaia de dimineaţa până seara, un ministru nu poate rezolva adevăratele probleme ale agriculturii româneşti. Agricultura românească are nevoie rapidă de mecanizare, de sisteme de irigaţii şi de apă, de seminţe de calitate, de carburanţi ieftini şi de personal de specialitate calificat pentru o agricultură modernă, eficientă, competitivă. Fără investiţii reale, acolo unde agricultura chiar are nevoie, vom continua să susţinem, pe calea importurilor, locuri de muncă în agricultura unor state performante din Europa, doar pentru că românii vor cumpăra produsele lor mai ieftine, nu neapărat mai bune calitativ. Ar fi bine ca, la fiecare dată de 16 octombrie când se sărbătoreşte Ziua mondială de luptă împotriva foametei şi a sărăciei, să tragem linie şi să evaluăm ce s-a făcut pentru ca românii să mănânce mai ieftin şi mai bine. De asemenea, ar fi bine să ne amintim că, în fiecare zi de 10 octombrie, România sărbătoreşte Ziua produselor agroalimentare româneşti, iar această zi trebuie sărbătorită nu doar prin vorbe şi prin târguri, ci şi prin politici responsabile, corecte şi coerente, care să sprijine producţia fermierilor români.
Silviu Nicu Macovei "Un monument al naturii riscă să dispară chiar de sub ochii autorităţilor!" Vă aduc în atenţie cazul Rezervaţiei Repedea, aflată în apropierea municipiului Iaşi, un loc cu o importanţă deosebită pentru geologia românească şi care în prezent riscă să se piardă definitiv. Rezervaţia de la Dealul Repedea, deşi este arie protejată şi se află în atenţia autorităţilor, a ajuns de nerecunoscut şi este în real pericol. În ultimii ani s-au făcut defrişări masive în zonă, iar grotele care fac parte din această rezervaţie naturală au ajuns loc de grătare, plimbări cu ATV-urile şi multe altele. În aceste condiţii, Rezervaţia a ajuns să fie distrusă sistematic, iar măsurile pentru protejarea acesteia nu au fost puse în aplicare. Rezervaţia Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM nr. 1625 din 1 august 1955, această hotărâre fiind justificată ca urmare a bogăţiei faunistice fosile şi a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice în retragerea apelor marine, în urmă cu milioane de ani, de pe actualul teritoriu al Moldovei, în complexul fosilifer al Dealului Repedea. În plus, zona a fost declarată monument de importanţă comunitară printr-un Ordin al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, încă din decembrie 2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000. Ba mai mult, în anul 2012, Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a iniţiat un Plan de măsuri pentru protejarea monumentelor naturale, plan care a inclus şi Rezervaţia fosiliferă Repedea. Din păcate, nimic din acest plan nu a fost dus la îndeplinire, iar defrişările masive şi furtul de piatră din zonă au făcut ca dealul Rezervaţiei să fie în pericol să se surpe peste locuinţele din satele învecinate. Pentru evitarea unui dezastru ecologic, Agenţia pentru Protecţia Mediului a încercat să ia măsuri pentru ca acest sit natural să fie protejat şi anume, elaborarea unui complex plan de management al sitului. Implementarea acestuia revine custodelui sitului, respectiv Direcţia Silvică Iaşi, iar respectarea prevederilor acestuia este obligatorie atât pentru custode, cât şi pentru autorităţi şi toţi cei care deţin terenuri/activităţi în sit sau în vecinătatea acestuia. Din nefericire, chiar dacă pe hârtie au fost impuse toate aceste măsuri, ani la rând nu s-a întâmplat nimic. Acest lucru trebuie îndreptat în cel mai scurt timp cu putinţă, pentru a nu risca ca un monument al naturii să fie distrus definitiv. Rezervaţia a ajuns să cuprindă în prezent aproximativ 6 hectare, din care 4 pe localitatea Bârnova şi două pe municipiul Iaşi. Din păcate, niciuna dintre cele două unităţi administrativ-teritoriale nu poate interveni pentru protejarea monumentului natural, pentru că nu îl au în administrare. Atrag atenţia dumneavoastră, pentru a mă sprijini în eforturile mele ca parlamentar de Iaşi, pentru a mobiliza toate resursele disponibile autorităţilor de a proteja acest monument al naturii.
Nicu Niţă "Podul peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea" Unul dintre visele de peste 50 de ani ale brăilenilor şi ale tulcenilor este din ce în ce mai aproape să devină realitate. Podul peste Dunăre, care uneşte ţara cu Dobrogea, în zona Brăila-Galaţi-Jijila, în judeţul Tulcea, se află în faza de evaluare a ofertelor depuse de două mari consorţii cu o valoare de aproape 500 de milioane euro. Podul va reprezenta o construcţie simbol pentru infrastructura României, fiind cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură după 1989. După ce va fi construit, el se va număra printre primele cinci poduri din Europa, cu o deschidere centrală de 1120 de metri, deschizând practic întreaga zonă prin lucrările de amenajare a peste 23 de kilometri de drum. Este una dintre promisiunile pe care PSD le-a făcut în campania electorală, aflată în Masterplanul General de Transport. Podul de la Brăila-Tulcea este de asemenea parte a Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării şi va pune în legătură Transilvania şi Moldova, cu Delta şi Marea Neagră, contribuind astfel la crearea acestui coridor de transport extern, important şi pentru dezvoltarea turismului. PSD îndeplineşte astfel, cu perseverenţă, măsurile cuprinse în Programul de guvernare cu care a câştigat încrederea românilor, în alegerile din decembrie 2016.
Claudiu-Vasile Răcuci "Joaca de-a guvernarea destabilizează economia privată" Încă de la începutul preluării guvernării, Liviu Dragnea a reuşit să transforme guvernarea într-o telenovelă de slabă calitate, în care orice actor care nu respectă scenariul este scos din scenă şi înlocuit cu un altul şi mai nepriceput şi mai nociv pentru situaţia economică generală şi pentru bunăstarea populaţiei. Şase luni de mandat de premier şi două luni şi jumătate durata medie a mandatului unui ministru ne duce cu gândul că România trece prin crize politice profunde, ceea ce nu este nicidecum adevărat. Alimentarea crizelor politice direct de Liviu Dragnea şi televizarea acestora în timp real au un singur scop - distragerea atenţiei de la ineficienţa guvernamentală dovedită şi de la promisiunile electorale neonorate. De la o zi la alta aflăm că altă promisiune, că altă măsură trece în categoria "discutată şi uitată". La cât de absurde au fost unele dintre măsuri, poate că este mai bine aşa. PSD şi ALDE nu guvernează România! Nu sunt capabili nici măcar să o administreze. Mai grav este că liderii ambelor partide văd guvernarea ca pe o joacă, fără să-şi dea seama că, zilnic, incompetenţa lor produce victime şi în economie şi în societate. Despre societate, cuvântul de ordine este dispreţ. Niciunul dintre liderii PSD şi ALDE, dar nici vreun ministru nu văd creşterile de preţuri declanşate de măsurile guvernamentale proaste. Ei nu le văd sau, mai degrabă, nu vor să le vadă, deşi douăzeci de milioane de români constată că sunt de la o zi la alta mai săraci, iar sacoşa lor mai goală. În ceea ce priveşte economia privată, aceasta rezistă cu greu şocurilor primite de la Guvern, aproape în fiecare săptămână. În urmă cu mai puţin de şase luni, sute de mii de agenţi economici din România, în special întreprinderi mici şi mijlocii, adică aceia care duc greul economiei şi care asigură peste 3 milioane de locuri de muncă, au avut la Guvern o singură solicitare - să nu modifice Codul fiscal, cel puţin pentru următorii 4 ani. Aşadar, agenţii economici nu au cerut nici impozite mai mici, nici taxe mai puţine, deşi nu cred că ar fi fost cineva care nu s-ar fi bucurat, nu au solicitat nici facilităţi suplimentare de la Guvern, nici milă şi nici alte ajutoare. Mediul de afaceri din România a cerut predictibilitatea politicii fiscale! Modul în care au acţionat cele două Guverne PSD-ALDE faţă de mediul privat a relevat şi ură şi dispreţ faţă de acesta, pentru că după această solicitare, Guvernul a acţionat exact pe invers. Codul de procedură fiscală a fost în cea mai mare parte rescris, şi nu în Parlament, ci printr-o Ordonanţă de urgenţă dată în ultima zi a verii. Codul fiscal este modificat, aproape săptămânal, exact pe componentele sale principale, cu scopul vădit de a mai luat într-un fel sau altul pielea de pe agentul economic român. Birocraţia fiscală, în loc să se diminueze, pare tot mai stufoasă şi mai costisitoare pentru orice antreprenor de bună-credinţă. Şi, ca să ne demonstreze până la capăt incapacitatea lor de a înţelege pârghiile economice şi sărăcia în care se zbate o pătură importantă a societăţii româneşti, au găsit soluţia miraculoasă în fiscalizarea oului de sub cloşcă! De mai bine de o lună, curg avertizările partenerilor economici, ale organizaţiilor şi instituţiilor financiare internaţionale cu privire la direcţia greşită spre care se îndreaptă economia României. Nu are cum să nu te apuce fiorii atunci când citeşti prognozele specialiştilor cu privire la evoluţia cursului de schimb, a ratelor dobânzilor, a deficitului bugetar, inflaţia galopantă etc. Toate ne prefigurează un context economic mult mai rău decât cel care a precedat criza economică din 2009-2011. Cauzele sunt aceleaşi! Creşterea economică este ucisă chiar de Guvern, prin măsuri anti-economice, anti-dezvoltare, anti-piaţă şi anti-societate. Mai grav este faptul că, spre deosebire de anul 2009, agenţii economici români, acele IMM-uri care au scos România din criză şi au reuşit să nu concedieze oameni, astăzi sunt mult mai slăbiţi decât acum 8 ani, nu din cauza lor, nu din cauze externe, ci din cauza măsurilor nocive luate de Guvernul României. Am tot sperat că joaca de-a guvernarea a liderilor PSD-ALDE se va termina, când vor constata în ce fundătură au dus economia. Speranţa moare ultima şi consecvenţa în prostie este deja marcă înregistrată PSD-ALDE.
Radu Babuş "Reuniunea NATO la Bucureşti, prilej de reafirmare a Parteneriatului Strategic dintre România şi forţele aliate" Cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO este a treia sesiune care are loc în România, după cele din 1997 şi 2011, şi, poate, una dintre cele mai importante reuniuni de până acum. La eveniment au participat peste 50 de delegaţii parlamentare naţionale, respectiv peste 300 de parlamentari din cele 29 de state membre şi ţări asociate, precum şi numeroşi invitaţi din România şi din străinătate. Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO este cu siguranţă de maximă importanţă, deoarece se întâmplă într-o perioadă în care Alianţa NATO este profund subminată prin încercarea de destabilizare a Europei, prin chiar destructurarea Uniunii Europene. În Regiunea Balcanilor de Vest, pe flancul estic al Alianţei, există încă tensiuni şi pericole crescânde cu privire la siguranţa la Marea Neagră, care afectează nu numai România, Bulgaria şi alte ţări care se învecinează cu Marea Neagră, dar şi restul Europei. Astăzi, România este parte a Uniunii Europene, recunoscută ca partener de dialog alături de puternice ţări europene cu vechi tradiţii democratice, şi este un membru activ al Alianţei Nord Atlantice, dovedind prin participarea la multiplele operaţiuni din mai multe teatre de operaţiuni seriozitatea cu care ţara noastră şi-a asumat responsabilităţile care-i revin. Constituirea unei baze a NATO pe teritoriul României reprezintă expresia încrederii, a solidarităţii şi a unităţii dintre membrii Alianţei, precum şi importanţa acordată poziţiei geostrategice a României pe harta Europei. Pentru că aşa cum sublinia preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, "Apărarea graniţelor noastre din Est nu înseamnă doar apărarea României sau a Statelor Baltice, ci apărarea întregii Alianţe".
Raluca Turcan "Problemele în interiorul PSD sunt atât de mari, încât este într-o incapacitate funcţională de a avea rezultate pe domeniile de interes major pentru români" Să o luăm pe rând: Niciun rezultat pe infrastructură; Zero rezultate pe fonduri europene; Haos incredibil în educaţie; Crimă cu premeditare în sănătate; Aruncarea în haos a mediului de afaceri românesc. PSD nu poate oferi nimic bun României cu acest fel de corupţie internă şi cu o conducere blocată în anchetele DNA. Sentimentul pe care PSD şi ALDE au reuşit să-l transmită românilor în aceste luni este acela că guvernarea României a ajuns să fie confiscată de grupuri de interese mafiote. Apără interesele lui Liviu Dragnea, ale lui Călin Popescu-Tăriceanu, iar o parte din Guvern funcţionează ineficient, din cauza protecţiei politice pe care Liviu Dragnea o oferă unor incompetenţi sau oameni cu probleme penale. PSD rămâne acelaşi partid corupt şi ineficient. Originea problemei este că întreaga structură a PSD este pe sistem de clan. Cât ar mai putea tolera România o guvernare pur şi simplu dementă? Sunt izolaţi în plan internaţional. Sunt înţepeniţi în probleme structurale pe plan intern. Această ultimă criză este doar o ultimă etapă. Şeful de partid, condamnat fiind, a vrut să-şi pună prim-ministru un interpus. A doua oară şi-a dat jos propriul Guvern. Acum îşi sabotează al doilea Guvern. Concluzia e că nimic bun nu poate primi România de la un PSD aflat într-o asemenea structură şi cu un asemenea lider. PSD nu poate oferi nimic bun României cu acest fel de corupţie internă şi cu o conducere blocată în anchetele DNA. Sentimentul pe care PSD şi ALDE au reuşit să-l transmită românilor în aceste luni este acela că guvernarea României a ajuns să fie confiscată de grupuri de interese mafiote. Apără interesele lui Liviu Dragnea, ale lui Călin Popescu-Tăriceanu, iar o parte din Guvern funcţionează ineficient, din cauza protecţiei politice pe care Liviu Dragnea o oferă unor incompetenţi sau oameni cu probleme penale. PSD rămâne acelaşi partid corupt şi ineficient. Originea problemei este că întreaga structură a PSD este pe sistem de clan. Cât ar mai putea tolera România o guvernare pur şi simplu dementă? Sunt izolaţi în plan internaţional. Sunt înţepeniţi în probleme structurale pe plan intern. Această ultimă criză este doar o ultimă etapă. Şeful de partid, condamnat fiind, a vrut să-şi pună prim-ministru un interpus. A doua oară şi-a dat jos propriul Guvern. Acum îşi sabotează al doilea Guvern. Concluzia e că nimic bun nu poate primi România de la un PSD aflat într-o asemenea structură şi cu un asemenea lider.
Aurel-Robert Boroianu "PNL consideră că ministrul sănătăţii, Florian Bodog, trebuie să răspundă pentru criza vaccinurilor şi pentru slaba gestionare a Ministerului Sănătăţii" Ieri s-a prezentat şi s-a dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor moţiunea simplă pe sănătate cu titlul "PSD dăunează grav sănătăţii", moţiune care a fost iniţiată de noi, parlamentarii PNL, la care ni s-au alăturat ca semnatari şi alţi parlamentari din opoziţie. PNL a decis să iniţieze această moţiune simplă, deoarece a considerat necesar să tragă un semnal de alarmă asupra unor probleme stringente din sistemul de sănătate, care, din păcate, sunt tergiversate de prea multă vreme, deşi consecinţele au fost chiar deosebit de grave în cazul epidemiei de rujeolă, iar Guvernul Tudose nu a reacţionat în mod responsabil şi competent până în prezent. Este îngrijorător că, după aproape un an de mandat la conducerea Ministerului Sănătăţii, activitatea domnului Bodog s-a manifestat în principal prin ezitări, amânări şi printr-o lipsă totală de asumare a unor decizii, lăsând să se prelungească în mod nepermis criza vaccinurilor, criză care a făcut peste 30 de victime numai în cazul rujeolei. Mai mult decât atât, deşi la 11 septembrie elevii au început şcoala, copiii s-au întors în colectivităţi în care numai o parte dintre aceştia sunt imunizaţi împotriva unor astfel de riscuri de epidemii, care pot fi cauzate de lipsa vaccinării. PNL consideră că tolerarea acestor "disfuncţionalităţi", după cum chiar ministrul Bodog le-a catalogat, reprezintă un atentat grav la sănătatea populaţiei, prin neluarea măsurilor la timp reuşindu-se "strălucita performanţă" de a arunca România în rândul statelor din lumea a treia. În plus, această penurie de vaccinuri a fost înregistrată nu numai în cazul ROR, ci şi în cazul altor imunizări obligatorii, cum ar fi: Hepatita B, dT - diftero-tetanic etc., în mai toate judeţele, inclusiv în judeţul Constanţa, motiv pentru care o mare parte dintre copiii constănţeni nu au putut fi imunizaţi. PNL a avertizat de nenumărate ori pe actualul ministru al sănătăţii asupra faptului că un management superficial şi iresponsabil al sistemului de sănătate publică reprezintă un atac la viaţa cetăţenilor români şi, implicit, un atac la siguranţa naţională, dar fără niciun rezultat concret. De aceea, PNL le cere azi, domnului Dragnea şi Guvernului Tudose, să renunţe la ministrul Bodog şi să vină cu un alt ministru, de această dată unul capabil să implementeze, în regim de urgenţă, o serie de programe de tip preventiv, precum şi să asigure finanţarea corespunzătoare a sistemului de sănătate, dar şi a obiectivelor de investiţii promise de către PSD-ALDE, aşa cum sunt cele 3 spitale regionale.
Robert-Nicolae Turcescu "Regele gafelor trebuie să predea conducerea învăţământului românesc" Am participat la o dezbatere despre starea învăţământului românesc, organizată de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, for al cărui secretar sunt. La această discuţie, ministrul Liviu Pop, zis şi "regele gafelor", s-a prezentat deplorabil. A avut o atitudine plină de aroganţă, a evitat să răspundă concret la întrebările care nu i-au convenit şi ne-a pus în vedere că nu va demisiona până când nu i-o va cere partidul din care face parte. Pentru "ilustrul" nostru ministru al educaţiei, nu este importantă părerea elevilor, a profesorilor sau a părinţilor, ci a liderilor de partid, ale căror ordine le respectă cu sfinţenie. Chiar dacă învăţământul este la pământ, Liviu Pop vrea să rămână pe baricadele de pe care politizează chiar şi ultima şcoală din România. Continuă să facă gafe zi de zi şi să îngroape tot mai mult educaţia românească. I-am spus la dezbaterea menţionată că a reuşit performanţa de a fi un ministru mai slab decât Ecaterina Andronescu. Şi nu am glumit. Chiar dacă premierul Mihai Tudose a afirmat că-l admiră pe Pop pentru rezistenţa sa la presiuni, nu aceasta trebuie să fie principala calitate a unui ministru al educaţiei. În primul rând, un ministru al educaţiei trebuie să fie... educat. Liviu Pop este un agramat care dă chix până şi la aritmetica pe care a predat-o. În al doilea rând, conducătorul învăţământului românesc ar trebui să fie un lider de opinie, un om serios, demn de luat în seamă. Liviu Pop se remarcă doar prin gafe, fiind o ţintă principală de ironii. În al treilea rând, un ministru al educaţiei trebuie să fie corect, transparent, să lupte pentru interesele elevilor şi ale profesorilor, să îşi dorească performanţă, stabilitate legislativă în domeniu, şcoli moderne şi un nivel de educaţie competitiv. Singurul interes major pentru care luptă Liviu Pop este cel al găştilor de partid, care trebuie mulţumite cu posturi de directori şi de inspector şcolari, ori cu licitaţii pentru manualele care ajung pe masa copiilor la jumătatea anului şcolar. Pentru aceste motive, îi cer public, pentru a doua oară în această sesiune parlamentară, domnului ministru Liviu-Marian Pop să demisioneze de urgenţă din funcţia pe care o ocupă şi să lase locul unei persoane mânate de pricepere şi de bune intenţii.
Tudor Ciuhodaru "Programul Naţional de Sănătate a femeii devine realitate" Toate româncele vor beneficia gratuit de infomare şi de acces la toate consultaţiile şi la investigaţiile necesare pentru prevenirea, diagnosticul şi tratamentul precoce a celor mai frecvente tipuri de cancer. Vor fi alocaţi doar în prima etapă 47 milioane de euro. Absenţa educaţiei pentru sănătate şi lipsa banilor au ajuns să producă zilnic drame în rândul femeilor din România. Cele 3 tipuri de cancer sunt diagnosticate târziu, atunci când şansele de vindecare sunt reduse, pentru că există două bariere: Soluţii există. a) 47 de milioane de euro sunt destinaţi pentru Programul Naţional de depistare a cancerului de col, din care 5 milioane de euro pentru elaborarea metodologiei de prevenţie, diagnostic şi tratament precoce al cancerului de col uterin, HPV/Babeş Papanicolau, precum şi pentru formarea personalului medical - medici şi asistenţi, tehnicieni de radiologie şi anatomie patologică, fizicieni, psihologi - care va fi implicat efectiv în derularea acestor programe; b) câte 10,5 milioane de euro sunt destinaţi pentru susţinerea efectivă a Programelor de prevenţie, diagnostic şi tratament precoce din fiecare regiune de dezvoltare: Nord-Vest, Nord-Est, Sud Muntenia şi Centru.
Vasile Axinte "Municipiul Paşcani iese din izolarea CFR!" În primăvara acestui an, ziarele din municipiul Paşcani titrau "Paşcaniul tot mai izolat", cu referire la noua politică a CFR, de a sări acest municipiu din lista staţiilor pentru trenurile InterRegio, de pe ruta Bucureşti-Suceava. Având în vedere cele precizate, am înaintat o interpelare, în luna martie a acestui an, Ministerului de resort, pentru a primi o explicaţie plauzibilă cu privire la noua politică de transport a CFR. Răspunsul necorespunzător a determinat o luare de poziţie, la 3 mai 2017, de la tribuna Parlamentului României, în situaţia în care ministrul transporturilor a făcut trimitere, în răspunsul său, la anumite studii plătite de Compania CFR, studii plătite din bani publici şi care rezumau că staţia Paşcani nu mai este atractivă pentru companie, deoarece, în medie, doar 3 călători coboară din trenurile care tranzitează această staţie, pierzându-se timp serios cu oprirea şi repornirea, în cursă, a trenului. Cu alte cuvinte, CFR ne informa despre abilitatea sa de a "fila" călătorii care circulau în trenurile proprii, scopul final fiind verificarea gradului de atractivitate comercială a staţiei Paşcani. Din păcate, am fost nevoit să atrag atenţia asupra faptului că CFR nu se preocupă îndeajuns de siguranţa transportului de pe calea ferată şi că angajaţii de la compania de transport preferă să urmărească tranziţia călătorilor prin gările patriei, în loc să apere infrastructura CFR de furturile care produc pagube mult mai însemnate decât câteva minute de staţionare, până la urmă, într-un municipiu. În urma demersurilor efectuate, Compania CFR a decis că, odată cu noul mers al trenurilor, staţia Paşcani să existe, din nou, în nomenclatorul opririlor pentru cursele InterRegio, care leagă capitala ţării de municipiul Suceava. Se pare că CFR a constatat că datele puse la dispoziţia Ministerului de resort ori au fost inexacte, ori au fost interpretate necorespunzător de factorii decidenţi. Pentru un municipiu care a reprezentat, ani de-a rândul, principalul nod feroviar al Regiunii Moldova, pentru un municipiu care conform Masterplanului General de Transport al României va deveni şi un nod rutier important, legând două axe importante, şi anume, capitala ţării de graniţa de nord a României şi Ardealul de graniţa de est a României, inclusiv cu prelungire spre capitala Republicii Moldova, Chişinău, izolarea care i-a fost impusă de CFR a fost o eroare fundamentală care trebuia urgent rezolvată. Mă bucur că factorii decidenţi au reevaluat situaţia şi au decis ca Paşcaniul să facă parte din harta feroviară a ţării şi pentru trenurile InterRegio, soluţiile propuse de Companie, iniţial, însemnând un stres de minim 42 de kilometri pentru cetăţenii municipiului Paşcani. În altă ordine de idei, de săptămâna aceasta încep, la Iaşi, festivităţile determinate de Sărbătorile Iaşiului, cu desfăşurarea concomitentă a celui mai mare Pelerinaj ortodox din ţară, prilej cu care invit toţi colegii din Parlamentul României să viziteze, în acest sfârşit de săptămână Iaşiul, pentru a se bucura de ospitalitatea specifică Regiunii Moldova, cât şi de un plus de spiritualitate creştină.
Nicolae Velcea "Ziua Internaţională a Educaţiei" Sărbătorită anual la 5 octombrie, Ziua Internaţională a Educaţiei aniversează semnarea Recomandării UNESCO din 1966, privind statutul profesorilor. Recomandarea din 1966 stabilea cadrul principal de referinţă privind drepturile şi responsabilităţile profesorilor la scară globală. Anul acesta, sărbătoarea Zilei Internaţionale a Educaţiei va marca, de asemenea, cea de-a 20-a aniversare a Recomandării UNESCO din 1997 privind statutul cadrelor didactice din învăţământul superior, cu accent deosebit pe autonomia instituţională şi a libertăţii academice. Educaţia reprezintă nucleul vital al societăţii, cadrele didactice având misiunea şi responsabilitatea uriaşă de a forma şi educa generaţiile viitoare, în spiritul valorilor, culturii şi al istoriei naţionale. Cu această ocazie, doresc să adresez un mesaj de felicitare tuturor cadrelor didactice. Dumneavoastră sunteţi cei care călăuziţi paşii copiilor spre lumina învăţăturii, îi ajutaţi să descopere şi să exploreze lumea dincolo de paginile cărţilor, îi ocrotiţi cu căldura părintească şi îi formaţi pentru viitor, făcând din ei oameni puternici şi încrezători, contribuind la dezvoltarea lor personală şi profesională. Vă felicit pentru munca şi performanţele dumneavoastră, vă transmit respectul şi preţuirea mea şi vă doresc succes în întreaga activitate!
Viorica Cherecheş "Actuala clasă politică, încotro?" Sesiunea de toamnă a Parlamentului României, cea care a debutat în urmă cu mai bine de o lună, nu a adus schimbările pe care le aşteaptă românii, schimbările pe care le dorim noi, cei care suntem în Opoziţie. Parlamentarii PSD-ALDE, dar şi membrii actualului Cabinet insistă pe aceleaşi orgolii şi rivalităţi politice, iar acest lucru este resimţit acut de populaţia României. Se apropie sezonul rece, o perioadă grea, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social. Blocajul economico-financiar, ratele ridicate ale dobânzilor şi tendinţa de depreciere a monedei naţionale, creşterea evaziunii fiscale, tăierea banilor de la investiţii, lipsa banilor în bugetul de stat, bani care ar trebui să acopere măsurile populiste ale guvernării PSD-ALDE - sunt adevăratele preocupări pe care ar trebui să le aveţi în vedere. Vechile rivalităţi şi orgolii personale, dar şi maniera iresponsabilă cu care unii dintre dumneavoastră trataţi aceste probleme nu fac decât să atragă şi mai mult dezaprobarea celor afectaţi de măsurile impuse. Nu cred că este cazul să ne întrebăm de ce încrederea în mediul politic şi economic românesc a scăzut dramatic în ultimele luni, tocmai pentru că o parte importantă a politicienilor români este mai interesată de mediatizare în cea mai necuviincioasă competiţie de calomnii şi acuzaţii publice. Pentru unii dintre colegii din Parlament a devenit o obişnuinţă să facă turul televiziunilor, în loc să se gândească la viaţa de zi cu zi şi la greutăţile celor care i-au trimis să-i reprezinte. Sunt lipsite de bun-simţ ieşirile publice ale unor colegi, comentariile pe care le lansează în mediul public, dar şi reacţiile pe care le au atunci când sunt criticaţi pentru acţiunile lor. Violenţa în limbaj, care este în ultima perioadă asimilată funcţiei de parlamentar, ar trebui să ne dea serios de gândit tuturor şi să ne determine să luăm măsuri acolo unde este cazul. Nu cred că trebuie să vă reamintesc faptul că aţi depus un jurământ la învestirea în această funcţie. "Jur credinţă patriei mele, România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu." Politicul autentic românesc, cel pentru care s-au sacrificat şi au murit în închisori multe personalităţi, s-a transformat treptat într-o piesă de teatru de o calitate îndoielnică, iar exemplele sunt la îndemâna oricui prin intermediul emisiunilor politice. Oare această guvernare va întoarce privirea către popor?
Florinel Stancu "Programul «Prima împădurire» este cel mai bun proiect care va duce la creşterea suprafeţelor forestiere" Când vine vorba despre păduri, situaţia din ţara noastră se potriveşte perfect cu următorul citat: "Discuţiile despre probleme creează probleme, discuţiile despre soluţii creează soluţii". Guvernul condus de domnul Mihai Tudose a lăsat deoparte polemicile, în schimbul unor politici publice eficiente şi a unor campanii extinse de împădurire. La iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, am lansat programul "Prima împădurire", care va duce la creşterea suprafeţelor forestiere. Este vorba despre un ajutor pentru cei care acceptă să-şi împădurească terenurile agricole lăsate acum în paragină. Toţi cei interesaţi vor primi câte 6.000 de euro pentru un hectar împădurit, o soluţie pragmatică şi eficientă de a înverzi România, una gândită pe termen lung, menită să asigure o utilizare eficientă a resurselor naturale, iar atunci când spun pe termen lung, mă refer la sprijinul de 2.700 de euro de hectar pe an, pe care, statul român, îi va acorda timp de 12 ani. Nu a existat până acum o atenţie mai mare şi un program de sprijin mai îndelungat pentru păduri. Acum depinde de dumneavoastră, locuitorii acestei ţări, dacă doriţi să producem schimbarea sau nu. Îndemn pe toţi românii care ştiu că nu pot lucra pământul pe care-1 deţin, în special pe cei din sudul ţării, să participe la acest mare proiect. Pentru el au fost alocate fonduri de 124 milioane de euro şi a început deja. Este o iniţiativă mare, de durată şi serioasă, o iniţiativă lansată din responsabilitate pentru ţară.
Ioan Dîrzu "Adunarea Parlamentară a NATO - o misiune pentru întărirea securităţii naţionale a României" Parlamentul României a găzduit, în perioada 6-9 octombrie, a 63-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, AP NATO. Adunarea Parlamentară a NATO a reprezentat un important forum pentru dialogul parlamentar internaţional cu privire la probleme actuale de securitate, politice, sociale şi economice, probleme ce privesc direct şi România. Prezenţa celor 50 de delegaţii parlamentare naţionale ale statelor membre şi statelor cu statut de asociat, de partener regional şi mediteranean asociat şi de observator, precum şi invitaţi din România şi din străinătate au oferit evenimentului de la Bucureşti şi ţării noastre un puternic mesaj de încredere şi o mare responsabilitate - continuarea bunelor tradiţii de securitate în familia euroatlantică. Eforturile noastre uriaşe de integrare în NATO se materializează prin organizarea Summitului din 2008 în format extins - NATO, Rusia şi Ucraina - găzduirea a trei adunări parlamentare NATO, investiţii de 2% din PIB pentru Apărare, contribuţii uriaşe la misiunile militare din Afganistan cu trupe şi la Misiunea KFOR din Kosovo, precum şi adoptarea şi implementarea cu succes a sistemului de apărare antibalistică. Astfel, încă de mai bine de 14 ani, România a contribuit progresiv, dar sigur, la apărarea a peste un miliard de cetăţeni din statele NATO. În urma acestui bilanţ generos trebuie amintit efortul militarilor români care s-au perfecţionat în centrele de comandă NATO din Germania, Belgia şi SUA, care au venit acasă şi au reformat sistemul de apărare naţional şi care au luptat în teatrele de operaţiuni. Multe mulţumiri trebuie să se îndrepte şi către Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale care, animaţi de noua cultură de securitate euroatlantică, au adaptat arhitectura de intelligence şi securitate naţională la cerinţele partenerilor strategici. Acum, datorită lor, România a devenit furnizor de securitate în cadrul NATO. Conceptul de securitate extinsă, adoptat şi de România, a protejat viaţa şi integritatea cetăţenilor români, ferindu-i de ameninţările cu caracter asimetric, neconvenţional şi dihotomic. România rămâne o insulă de pace şi securitate într-o Europă zbuciumată de atacuri teroriste şi mişcări liberale care pun la îndoială stabilitatea comunităţii de securitate a NATO. România, datorită profesioniştilor ei, îşi menţine nivelul de alertă teroristă la nivel "albastru precaut". În ceea ce priveşte relaţia statelor NATO cu Federaţia Rusă, cred că România trebuie să fie şi de această dată, la fel cum a fost în istoria relaţiilor internaţionale, un promotor al păcii şi al cooperării în cadrul sistemului ONU. Ar fi de bun augur dacă Parlamentul României şi Ministerul Afacerilor Europene ar deveni promotori ai reluării activităţilor specifice ale Consiliului NATO-Rusia. Îmi doresc ca viziunea de după această Adunare Parlamentară să fie una constructivă, din care să rezulte nevoia consolidării cooperării între toate statele, o diminuare a diferendelor prin utilizarea instrumentelor diplomaţiei şi uniunea politică împotriva actelor acelor state care aduc atingere păcii internaţionale. Pe viitor, îmi doresc ca slăbiciuni sistemice ale Alianţei - birocraţia, povara bugetară a SUA, lipsa de implicare a statelor europene - să nu mai afecteze conceptul comunităţii de securitate. Chiar dacă ameninţările vor continua să existe, chiar dacă nu la intensitatea din timpului Războiului Rece, existenţa în continuare a NATO, atât în Europa, cât mai ales în cadrul sistemului internaţional este necesară pentru garantarea supravieţuirii lumii libere. Nu în ultimul rând, subliniez importanţa adaptării Cyber Defence Policy and Action Plan la ameninţările actuale, a extinderii Programului B-61 şi a Programului WMD Control and Disarmament în domeniul politicilor de cyber-security, SUA şi Europa trebuie să rămână păstrătoare ale procesului de "prevenţie, detectare, apărare şi recuperare a pagubelor". Acest proces impune o activitate coordonată care să implice şi sprijinul Rusiei în combaterea ameninţărilor asimetrice şi emergente. În final, fac un apel la colegii parlamentari de la toate partidele politice parlamentare, un apel pentru promovarea valorilor NATO în comunităţile noastre, o invitaţie de a ne acorda timp şi interes pentru a explica oamenilor politicile bune pe care NATO le implementează şi pentru securitatea cetăţenilor români.
Mihaela Huncă "Reglementarea orientării vocaţionale pentru reducerea inegalităţii de gen în educaţie şi pe piaţa muncii" Aş dori să atrag atenţia asupra cauzelor unui fenomen care se manifestă de mai mult timp în România, inegalitatea de gen şi de şanse în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, inclusiv la promovare, şi la formarea profesională, precum şi în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi securitate socială. Pentru a îndrepta efectele, trebuie să înţelegem cauzele şi acţionăm asupra lor. Ca parlamentari, nu e suficient doar să proclamăm prin lege egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi. Trebuie să facem un pas mai departe şi să reglementăm domeniile în care se manifestă cauzele principale cate conduc la inegalitatea de gen. Prima cauză a inegalităţii de gen este orientarea timpurie în educaţie. Prin tradiţie există o predilecţie a părinţilor ca în primii ani de scoală să orienteze fetele către disciplinele umaniste, iar pe băieţi către cele tehnice sau logico-matematice. Afectează acest lucru egalitatea de şanse? Cu siguranţă da, pentru că băieţii se vor pregăti ulterior pentru meserii mai solicitate pe piaţa muncii şi mai bine plătite, cum ar fi construcţiile, finanţele sau domeniul tehnic, de inginer. Există o reglementare a orientării vocaţionale? Nu. Deci, iată unul dintre motivele importante ale inegalităţii de şanse în ceea ce priveşte accesul femeilor la meserii căutate şi bine plătite pe piaţa muncii. Din cauza orientării iniţiale în formele şcolare timpurii, femeile se vor pregăti pentru meserii mai puţin căutate şi în general mai prost plătite decât în cazul bărbaţilor. O altă cauză majoră a inegalităţii de gen rezidă în responsabilităţile specifice femeilor în viaţa de familie şi dificultatea de armonizare a acestora cu exigenţele profesionale. Ne dorim să avem cât mai mulţi copii, ca să aibă cine să ne plătească pensiile când vom ajunge la bătrâneţe. Însă puţini se întreabă prin ce trece o femeie pentru a armoniza exigenţele care îi revin ca mamă, cu exigenţele pe care le are în viaţa profesională, mai ales dacă vorbim de funcţii de conducere. Angajatorii nu îşi pun problema din perspectiva unei mame. Ei cer randament egal, dar nu iau în considerare în niciun fel condiţiile inegale dintre bărbaţii şi femeile care au copii în îngrijire. Femeia trebuie să se împartă între profesie şi copil. În legislaţia muncii, cu excepţia concediului post natal, nu se prevăd facilităţi pentru femeile care au copii în îngrijire. Nu se garantează un program flexibil care să permită femeii să acorde o îngrijire corespunzătoare copilului pe care îl are în îngrijire. Din acest motiv, toate studiile realizate la nivel european şi în ţara noastră, arată că rata de ocupare a femeilor scade odată cu creşterea numărului de copii. Atunci când vorbim despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi sau între tineri şi seniori, întâlnim foarte frecvent confuzia dintre drepturi şi privilegii. Deseori, atunci când femeile cer să li se respecte drepturile, mulţi înţeleg că femeile vor anumite privilegii şi un tratament preferenţial. În realitate, nimeni nu cere privilegii: nici femeile, nici tinerii, nici alte categorii care sunt afectate de anumite stereotipuri sociale şi profesionale. Ceea ce cer femeile este egalitatea de şanse. Competiţia este deschisă pentru toată lumea. Dar vrem garanţia ca toţi să plece de la aceeaşi linie de start şi toată lumea să fie cronometrată cu acelaşi cronometru. E important să insistăm pe această distincţie dintre drepturi şi privilegii, mai ales ca parlamentari care avem puterea de a legifera, inclusiv în acest domeniu al egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi. Privilegiile se câştigă prin muncă, nu se acordă prin lege. Aşadar, legea trebuie să garanteze drepturi fundamentale, nu să acorde privilegii. Vă rog aşadar, stimaţi colegi din Parlament şi din Guvern, să luăm în considerare propunerea de a crea o reglementare a orientării vocaţionale, iar până atunci să pregătim împreună cadrul normativ pentru acest lucru.
Maricela Cobuz "Ziua Internaţională a femeilor din mediul rural, 15 octombrie" Începând cu anul 2008, la iniţiativa ONU, la data de 15 octombrie este sărbătorită "Ziua Internaţională a femeilor din mediul rural", zi care are ca scop aprecierea importanţei, cât şi contribuţia femeilor din mediul rural în procesul de dezvoltare a societăţii. Astfel, femeia din mediul rural a obţinut recunoaşterea şi susţinerea pentru rolurile multiple pe care şi le-a asumat de-a lungul timpului, de la creşterea copiilor, dezvoltarea agriculturii şi creşterea de animale, până la crearea de mici afaceri, păstrarea şi promovarea tradiţiilor locale şi bunăstarea familiei. Deşi valorile satului românesc au început să fie promovate, odată cu ele şi rolul femeii de la sat. Cu toate acestea, prejudecăţile au rămas, iar inegalitatea între sexe, încă se păstrează. Femeia de la ţară este încă nedreptăţită, suportând zilnic tratamente discriminatorii, ea suferă în mod disproporţionat de sărăcie şi se confruntă cu forme multiple de violenţă şi nesiguranţă. Încurajarea egalităţii de şanse pentru femeile din mediul rural duce la crearea unui cadru propice privind accesul pe piaţa forţei de muncă a acestora, la conştientizarea şanselor pe care le pot avea, dar şi posibilităţile de obţinere a unui loc de muncă. În acest sens, Guvernul PSD îşi propune, prin Programul de guvernare, să înfiinţeze şi să organizeze agenţii de mediere între cererea şi oferta de muncă din mediul rural, să asigure politici agricole şi de dezvoltare rurală care vor stimula crearea de noi locuri de muncă. Ca deputat, voi propune legi care să sprijine femeile din mediul rural, ele reprezentând o parte importantă a societăţii pe care nu trebuie să o eludăm.
Răzvan-Ilie Rotaru Există resursele necesare pentru desfăşurarea tuturor programelor de sprijinire a tinerilor antreprenori. În urma lansării programelor pentru sprijinirea antreprenoriatului s-a înregistrat la nivel naţional un număr foarte mare de tineri interesaţi să acceseze fondurile alocate de Guvern. Astfel, vreau să vă anunţ că pentru fiecare program există solicitări mai mari decât estimările iniţiale. Totodată, există şi fondurile necesare pentru fiecare măsură. În cazul Programului "Start-up Nation România", până în acest moment, sunt peste 10.500 de dosare cu planuri de afaceri admise. Numărul total al dosarelor transmise depăşeşte 20.000. Conform calculelor Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, 10.500 de planuri de afaceri din cele circa 20.000 vor putea fi finanţate din bugetul alocat anul acesta Programului "Start-up Nation România", circa 1,7 miliarde lei, din care 500 milioane de lei fonduri europene. S-au semnat deja primele contracte de finanţare efectivă, iar programul funcţionează în parametri, nu sunt probleme. Pentru a pune capăt oricăror speculaţii vreau să vă spun că sunt bani pentru toate proiectele care au fost aprobate. De asemenea, sunt încheiate acorduri de finanţare cu trei bănci - BCR, Banca Transilvania şi CEC Bank. Finanţarea acordată de aceste bănci este garantată şi contragarantată de Fondul de Garantare şi Fondul de Contragarantare. În ceea ce priveşte programul pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu cel puţin un an vechime, se acordă de la stat suma maximă de 400.000 de lei pentru dezvoltarea afacerilor tinerilor antreprenori. Pentru acest an sunt prevăzute fonduri pentru minimum 165 de beneficiari, resursa alocată fiind de 74,36 milioane de lei. În legătură cu acelaşi program, însă pentru firmele care desfăşoară activităţi de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, se alocă suma de maxim 250.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Resursa disponibilă în acest an este de 49,95 milioane lei, ceea ce înseamnă 319 planuri de afaceri care pot fi finanţate în 2017. Programul destinat promovării produselor şi serviciilor întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti pe pieţele externe prevede alocarea a 50.000 de lei/an/beneficiar, din care 10% trebuie să fie contribuţie proprie. În prezent sunt 383 de companii înregistrate, iar sumele solicitate de antreprenori au fost de 3,44 de ori mai mari decât bugetul alocat. În acest caz fondurile vor fi suplimentate pentru a fi sprijinite toate firmele înscrise în proiect. Aşadar, PSD îşi respectă promisiunile şi duce la îndeplinire toate angajamentele luate faţă de tineri.
Costel Lupaşcu "Măsuri concrete pentru recuperarea taxelor de poluare şi a timbrului de mediu pentru autovehicule şi stimularea achiziţiei de maşini noi" Am promis în decembrie 2016 că dacă vom ajunge să avem majoritatea în Parlament vom elimina imediat timbrul de mediu pentru autoturisme. Ne-am ţinut de cuvânt şi am eliminat această taxă, care a fost declarată ilegală de Curtea Europeană de Justiţie. Acum Guvernul a promovat două acte normative, prin care, pe parcursul anului 2018, Fondul pentru mediu va restitui banii tuturor persoanelor care au plătit taxa specială, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Aşadar, Coaliţia PSD-ALDE nu doar că a oprit încasarea acestei taxe, dar a şi luat măsurile necesare pentru recuperarea banilor plătiţi de fiecare cetăţean care şi-a cumpărat un autoturism în ultimii ani. În acelaşi timp, vreau să pun capăt speculaţiilor care au apărut în spaţiul public şi vă anunţ că nu va fi nicio taxă de înmatriculare, nu va fi nicio taxă împotriva maşinilor second-hand. Guvernul va avea o politică de stimulare a achiziţiei de maşini cu grad scăzut de poluare, pentru că poluarea afectează sănătatea tuturor şi în primul rând sănătatea copiilor noştri. Actualul Executiv va continua politicile de stimulare a achiziţiei de maşini noi, cu grad scăzut de poluare, lucru care se poate constata prin creşterea permanentă a numărului de tichete, prin Programul Rabla, prin care se subvenţionează cumpărarea de maşini noi. Cu toate acestea, trebuie să avem o politică foarte clară împotriva poluării, pentru că toţi copiii noştri respiră aerul acestei ţări. Totodată, consider că trebuie să luăm măsuri împotriva accesului în trafic a autovehiculelor nesigure din punct de vedere tehnic. Este important pentru viaţa noastră. Încă o dată vă repet că nu există nicio politică împotriva maşinilor second-hand. În schimb, la fel ca şi cetăţenii din alte state, precum SUA sau Germania, este bine ca cei mai mulţi dintre români să aibă ca primă opţiune achiziţia unei maşini noi, produsă la noi în ţară. Acest lucru nu poate fi reglementat, dar merită încurajat. Fiecare maşină produsă la noi în ţară înseamnă locuri de muncă, venituri mai mari, şcoli şi spitale mai bune.
Liviu-Ioan Balint "România, un aliat responsabil pentru Adunarea Parlamentară a NATO" Este o onoare şi o mare responsabilitate să găzduim în Palatul Parlamentului cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, cunoscută iniţial sub numele de "Conferinţa Parlamentarilor NATO", înfiinţată în 1955, la Paris. Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de o alianţă puternică bazată pe o legătură transatlantică solidă, datorită ameninţărilor cibernetice, terorismului, acţiunile agresive ale unor actori statali sau nonstatali, relaţiile tensionate cu Federaţia Rusă, conflictele îngheţate sau ameninţările hibride, toate acestea fiind priorităţi în agenda comună a statelor membre NATO. România a dovedit că este un aliat responsabil, credibil, dar şi solid asupra angajamentelor care decurg prin contribuţiile semnificative la operaţiile şi misiunile NATO din Afganistan şi Kosovo. Importanţa acestei reuniuni, cu participarea a peste 50 de delegaţii naţionale, este de a crea un scut puternic asupra vremurilor pe care le trăim astăzi, ce impun nevoia unei dezbateri, cu precădere la nivel parlamentar, asupra evoluţiilor de securitate şi provocările cu care se confruntă ţările noastre, dar şi sensibilizarea parlamentarilor faţă de problemele de apărare şi securitate, fiind un forum unde legislatorii se pot întâlni regulat pentru a discuta teme de actualitate, a schimba opinii, a înţelege punctele de vedere ale celorlalţi. Prin urmare, doresc să adresez o felicitare Secretarului General al Camerei Deputaţilor, doamna Silvia Mihalcea, staffului tehnic, dar şi întregii conduceri a Parlamentului României.
Ion Spânu "Dezastrele naturale - un pericol real pentru România" Ziua Internaţională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale a fost desemnată prin Rezoluţia nr. 44/236 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 22 decembrie 1989, cu scopul promovării unei culturi globale de reducere a riscului dezastrelor naturale, prevenirea şi diminuarea acestora. Sărbătorită la 13 octombrie, ziua celebrează modul în care oamenii şi comunităţile din întreaga lume îşi reduc expunerea la dezastru şi conştientizează importanţa riscurilor cu care se confruntă. Este cunoscut faptul că 90% dintre toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere, atât după intensitate, cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane. Schimbările climaterice la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi la creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor. Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ, în primul rând, pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată. Potrivit unui studiu al World Risk Report din 2015, România se afla pe locul 87 din 171 în topul ţărilor cu cele mai mari riscuri de dezastre naturale, unde pe primul loc se afla Vanuatu, cu cel mai mare risc, de 36,72%, iar pe ultimul este Qatar, cu un risc de dezastru natural de doar 0,08%. În ceea ce priveşte ţara noastră, 75% din populaţia României şi 45% din reţelele vitale sunt expuse riscului unui cutremur, iar probabilitatea unui cutremur major în 30-40 de ani este o realitate statistică. În ultimii ani, în România, inundaţiile au provocat mari pierderi materiale. Judeţele Galaţi şi Tulcea pot fi printre zonele cele mai afectate de inundaţii, dar şi Bacău, Vrancea, Vaslui, Teleorman, Olt şi Dolj pot fi într-o situaţie similară, potrivit IGSU. Siretul, Mureşul, Crişurile, Oltul, Prutul şi Dunărea pot provoca pagube extrem de mari. "Potrivit unor evaluări, pagubele înregistrate de ţara noastră, ca efect al inundaţiilor din ultimii 12 ani, au avut o valoare de 4 miliarde de euro, reprezentând circa 2,7% din PIB", a declarat, în 2016, Iulian Jugan, fost secretar de stat în Ministerul Mediului. Conform datelor publice, în România, inundaţiile şi furtunile au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri, 23,8 de kilometri de cale ferată, 9.113 de poduri şi picioare de pod şi 90.394 de fântâni. Este foarte important de precizat că, pe lângă aceste distrugeri materiale, inundaţiile au provocat, din păcate, şi pierderi de vieţi omeneşti. Numai în timpul inundaţiilor din 2005 şi 2006 s-au înregistrat peste 90 de decese, iar în total, începând cu 2001, inundaţiile au dus la peste 180 de vieţi omeneşti pierdute, fenomen cu atât mai îngrijorător. Prin deciziile pe care le ia în cadrul actului de guvernare, PSD încearcă să sporească gradul de conştientizare privind acţiunile, politicile şi practicile eficiente luate pentru a reduce expunerea la riscul de dezastre la nivel comunitar, contribuind astfel la salvarea locuinţelor şi a mijloacelor de subzistenţă. Aceasta este o provocare considerabilă care se poate realiza numai prin coordonare, cooperare şi colaborare între actorii implicaţi direct. Nimeni nu ştie unde vrea natura să se manifeste, să se dezlănţuie. Nu ne rămâne decât să fim pregătiţi, sufleteşte şi fizic. Trebuie să ne maturizăm şi să fim conştienţi de faptul că multe din acţiunile noastre contribuie la dezvoltarea dezastrelor. Tăierile de arbori, proasta exploatare a albiilor râurilor, incendierile pajiştilor, necurăţarea rigolelor, gunoaiele aruncate la întâmplare etc. - toate acestea formează cadrul propice dezvoltării unor posibile dezastre. Astăzi avem inundaţii, viituri care spală zeci de case, mâine se pot isca alunecări de teren care să înghită într-o clipă localităţi întregi fără a acorda vreo şansă vieţii. Riscurile, indiferent de natura lor, nu trebuie ignorate. Un versant defrişat accelerează şuvoaiele de apă, un incendiu scăpat de sub control se poate transforma într-unul de masă, aproape imposibil de oprit, şi lista situaţiilor minore ce pot degenera în dezastre rămâne deschisă...
Vasile Gudu "Marile lipsuri ale învăţământului superior" A venit rândul învăţământului superior. Trist, greu de înţeles şi explicat, dar crud de real. Avem nevoie de reformă în învăţământul superior? Da, însă, ca de obicei, doar se clamează acest lucru. Avem nevoie de calitate? Da, dar ea trebuie asigurată. Cum? În România se pare că nimeni nu ştie. Stimaţi guvernanţi, am început anul universitar cu resurse educaţionale învechite, fără spaţii de cazare suficiente şi cu sabia abandonului universitar deasupra capului. Putem vorbi la infinit despre neajunsurile şi efectele negative ale unui sistem de educaţie condus la voia întâmplării şi după bunul plac al aceloraşi oameni care nu înţeleg că era lor a apus. Haideţi să tragem linie şi să tratăm cauza molimei care se răsfrânge asupra întregului sistem de învăţământ. Nu putem să satisfacem la infinit doar viziunile demodate, desuete, ale unor oameni care se îmbogăţesc doar financiar de pe urma unui învăţământ superior care se desfăşoară cu o autonomie prost înţeleasă şi sub auspiciile unora care promovează politici inadecvate în domeniu. Domnule ministru, aşezaţi-vă la pupitrul ministerului, în aula unei universităţi, şi încercaţi, oricât de greu v-ar fi, să intraţi în pielea unui student care şi-a pus toate speranţele în formarea pe care o va primi în vederea găsirii unui loc de muncă. Întrebaţi-vă în fiecare zi de ce au nevoie cei care reprezintă cea mai importantă resursă a unei ţări. Dat fiind faptul că vorbim de educaţie, îndrăznesc să vă rog ceva. Când veţi identifica măsurile, să nu uitaţi că este nevoie de standarde, de tehnici, de metode, de instrumente şi de motivaţie. Mai mult decât atât, îmi doresc, ca şi dumneavoastră, sper, ca nicio măsură menită să reformeze să nu conţină confuzii, erori, ambiguităţi, dedesubturi ori lacune. Când sunteţi gata, faceţi un calcul şi dispuneţi măsuri pentru finanţarea învăţământului superior şi nu numai, aşa cum aţi promis. Dacă aveţi toate răspunsurile sau deja ştiţi cum stau lucrurile, nu este nevoie să veniţi în faţa nimănui pentru a le enumera. Scrieţi acte normative, adoptaţi-le şi rezultatele se vor vedea pe termen lung.