Petru Gabriel Vlase Poftiţi, doamnă Gavrilă, bună dimineaţa! Aveţi onoarea să începeţi şedinţa. Da, ca să câştigăm timp, să încăpem toţi până la 10,00.
Camelia Gavrilă Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Subiectul declaraţiei de astăzi se referă la cercetare, ca pilon fundamental al dezvoltării economice şi sociale în societatea cunoaşterii. Sigur că cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică reprezintă o pârghie esenţială pentru progres, pentru ridicarea nivelului economic al fiecărei naţiuni, influenţând adaptarea instituţiilor la toate modificările care au loc în plan mondial. De asemenea, limitele cunoaşterii sunt lărgite, noi legi, principii, valori, cercetări ştiinţifice se deschid şi este foarte important ca un Guvern responsabil, un stat responsabil să se orienteze spre acest domeniu, pentru că implicit aceasta înseamnă educaţie, înseamnă deschiderea cunoaşterii şi înseamnă susţinerea tinerilor şi oferirea de oportunităţi pentru aceştia. Nu mă refer doar la cercetarea care presupune deja cercetători consacraţi, domenii explorate, mă refer şi la interferenţa între ideea de educaţie şi de valorificare a tinerilor, a inteligenţei şi vocaţiei fiinţei umane şi accesul lor în acest domeniu important al cunoaşterii. România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să accelereze procesul de modernizare a învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice. Sigur că accesul la învăţământ superior este suficient de larg şi reprezintă o poveste de succes. Cu toate acestea, la nivelul cercetării ştiinţifice, sunt încă multe lucruri de făcut, pentru a atrage tinerii, absolvenţii, doctoranzii, masteranzii şi spre acest domeniu. Parlamentul României analizează la acest moment posibilitatea asigurării unui cadru legal pentru impulsionarea activităţilor din cercetarea ştiinţifică, dezvoltare, inovare, creativitate şi transfer tehnologic, prin atragerea de resurse financiare din mediul economic privat şi prin dezvoltarea parteneriatului public-privat. În contextul acestor proiecte şi contracte care presupun fonduri din alte zone decât bugetul de stat, este important să susţinem cercetătorii, să existe o motivare salarială, să existe posibilitatea de a susţine publicaţiile, revistele, consolidarea acestor teme de cercetare, mobilităţile. Şi, pentru aceasta, iniţiativa legislativă aflată în atenţia Comisiei noastre pentru educaţie subliniază aceste domenii. Aş lega ideea de cercetare şi de iniţiativa "Locuri de muncă pentru tineri" şi "Noua agendă pentru competenţe în Europa". Nu doar angajarea tinerilor absolvenţi de şcoli profesionale, de şcoli postliceale sau liceale trebuie să se afle în atenţia guvernanţilor, ci şi angajarea absolvenţilor de învăţământ superior şi atragerea celor cu vocaţie spre zona de cercetare. Motivarea cercetătorilor înseamnă conştientizare la toate nivelurile decizionale, pentru că, de fapt, normal, nicio strategie, guvernamentală sau neguvernamentală, nu se fundamentează în Uniunea Europeană decât pe rezultatele cercetării.
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi.
Camelia Gavrilă Constatăm la acest moment un anumit clivaj între potenţialul major intelectual al universităţilor, un potenţial legat de cercetare, insuficient valorificat de economia...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi, doamnă...
Camelia Gavrilă ... românească. În concluzie, şi Guvernul, şi Parlamentul, şi demersurile legislative trebuie să insiste asupra susţinerii cercetării şi dezvoltării temelor de cercetare. De asemenea, ar fi interesant ca şi administraţiile publice locale să valorifice mai mult studiile, rapoartele, temele de cercetare, în aşa fel încât acest domeniu să-şi găsească utilitatea, implicarea, dezvoltarea, iar seriozitatea şi credibilitatea acestui domeniu sigur că pot fi susţinute şi prin modul în care tinerii sunt pregătiţi în timpul studiilor universitare, prin teme de cercetare, prin cursuri de metodologia cercetării şi de etica profesională a cercetării, pregătindu-i eventual pentru accesul într-un domeniu elitist, într-adevăr, dar în care vocaţiile autentice se pot realiza. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnule Bichineţ, vă rog.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Regret că domnul Liviu Dragnea nu participă la şedinţele de marţi dimineaţa, pentru că ar asculta declaraţiile mele politice, părinteşti, care îl îndeamnă la umanizare şi muncă. Sper să i le transmită cineva. Declaraţia politică de astăzi are următorul titlu: "Dragnea - în expansiune, Vaslui - în recesiune". Domnule Dragnea, După o iarnă vrăjmaşă, zbuciumată, care v-a spulberat visul - legitim, de altfel - de a deveni prim-ministru al Guvernului României, iată, o primăvară capricioasă, cu ploi, grindină, zăpadă, v-a tulburat echilibrul constant de care daţi dovadă, şi jumătatea lunii mai vă găseşte însă senin, în expansiune totală. Visele înalte, aveţi grijă, domnule Dragnea, întotdeauna se spulberă şi, atunci când te trezeşti, îţi dai seama că te-ai iluzionat. Doriţi să fiţi preşedintele României. Nu o să ajungeţi, din următoarele motive. Nu că vrea şi Vrânceanu-Firea, nu că vrea şi Şerban Nicolae, nu că vrea şi Olguţa Vasilescu, nu că şi-ar mai dori un mandat şi domnul Klaus Iohannis, ci pentru că data viitoare, la momentul potrivit, preşedintele ţării va fi un om de la Partidul Mişcarea Populară. V-am văzut, domnule Dragnea, într-o ipostază cât se poate de umană, frumoasă, la Bistriţa. Şi m-am bucurat pentru dumneavoastră. Am văzut-o pe distinsa colegă Pană, ca o vişină posomorâtă, prinzându-se, în stânga dumneavoastră, la o horă. E drept, cu un ritm cam molcom şi care, pe măsură ce evolua, s-a deschis, ca un bobocel, doamna ministru Pană. Ca un bobocel de trandafir. V-am văzut când aţi mers la cei cu solarii cu tomate. Însă şi acolo, pocinog, v-a luat-o Arghezi înainte. A scris "Lauda tomatei". Nu vă rămâne decât să faceţi un pamflet - pamfletul care să se ducă spre Guvern, nu-i mai dau nume acum, hai, să-i zicem "Bulion" sau "Pătlăgică". Domnule Dragnea, Cât eraţi dumneavoastră în băile de mulţime, natura - cred că e mâna lui Băsescu aici - s-a dezlănţuit. Delta s-a mutat de la locul ei, spre Bacău şi spre Vaslui, şi râuri care vara pot fi trecute printr-o săritură, acum parcă au înnebunit. E vorba de Lipova, Tutova, Bârlad, Racova. Şi s-a inundat Plopana, în Bacău, Străminoasa, Podul de Piatră, s-au inundat satele: Doagele, Stejaru-Pungeşti, Gârceni, Rebricea; a fost prăpăd şi la Negreşti, şi la Albeşti. Dar mai rău ca peste tot a fost în comuna Voineşti...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi.
Corneliu Bichineţ Pentru că dealul a luat-o la vale şi casele aproape toate sunt înghiţite de pământ. Se înţelege că şi prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean au făcut rapoarte către Guvern. Cum n-am nicio nădejde că Guvernul va lua vreo măsură, mă adresez dumneavoastră, domnule Liviu Dragnea, preşedintele PSD-ului, preşedintele Camerei Deputaţilor, galacticul. Rezolvaţi dumneavoastră cererile celor de la Vaslui şi decât să cheltuiţi banii pe drumuri care nu se mai termină niciodată, regularizaţi cursurile râurilor pe care le-am menţionat. Cei din Vest vor susţine să fie refăcute albiile râurilor din Vest. Cei din Sud, în Sud. În rest, numai de bine. Să aveţi o vară frumoasă şi să fie bine în ţară. Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, Vaslui.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Vă rog, vă rog, mai încet. Domnul Georgescu e în sală? Georgescu, am zis. Sau e greşeală aici... Nicolae Georgescu. Dumneavoastră sunteţi.
Nicolae Georgescu Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta o declaraţie politică intitulată "Yildiz Entegre. O investiţie turcă pentru România". Stimaţi colegi, Astăzi vreau să vă vorbesc despre proiecte. Proiecte care se nasc în România şi care nu rămân doar la stadiul de hârtie, ci se materializează. Ştiu că, în general, percepţia în ceea ce priveşte activitatea economică şi investiţiile nu este una prea colorată. În România, sunt mulţi cei care se tem să-şi deschidă o afacere, asta din cauza piedicilor cu care se întâlnesc. Şi aici mă refer la legislaţie, la timpul pe care sunt nevoiţi să-l aştepte, la multitudinea de avize ce trebuie obţinute, în cazul în care vrei ca totul să fie în regulă. Pentru că, trebuie să recunoaştem, sistemul nostru actual nu este tocmai unul care să atragă. Şi totuşi există oameni care investesc. Iar unul din exemple vi-l voi prezenta chiar astăzi. Este vorba de un proiect ce a prins deja contur şi care urmează să schimbe vieţile a câtorva sute de oameni, şi anume, prin faptul că aceşti oameni vor obţine un loc de muncă. Conform ultimelor date înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în ţara noastră exista, în luna martie, o rată a şomajului de 4,55%. Dar acum vreau să mă raportez la un judeţ anume: judeţul Argeş. În judeţul Argeş, în jur de 11.000 de persoane nu au unde munci în prezent. Dar, în următoarele luni, numărul lor va scădea sigur, şi asta pentru că o renumită companie s-a gândit să deschidă o întreprindere ce, cu siguranţă, va fi un model de succes. Este vorba de Yildiz Entegre, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa producătorilor plăcilor de lemn, ce vine tocmai din Turcia. La finalul acestui an, va pune deja în funcţiune o fabrică de prelucrare a lemnului. Situată în comuna Oarja, judeţul Argeş, compania va avea peste 450 de angajaţi, investiţia totală ridicându-se la 150 de milioane de euro. Fabrica se va axa pe producţia unui lemn de o calitate superioară, iar produsele vor fi livrate atât pe piaţa internă, cât şi la export. Aş putea spune că reprezintă una dintre cele mai mari investiţii locale pornite de la zero. Iar investitorul turc regretă că nu a venit mai devreme să facă business în România şi spune că a ales această regiune pentru că are o geografie frumoasă şi oameni pe măsură. Vă spun asta pentru că sunt lucruri pe care le auzim tot mai rar de la cei care pornesc afaceri aici, în România. Nu doar de la el am auzit lucruri bune. Vreau să vă reamintesc faptul că ambasadorul Turciei în România a afirmat că statul nostru este un partener comercial...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi.
Petru Gabriel Vlase ... credibil, un stat cu care doreşte să intensifice legăturile comerciale. Ceea ce înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Cu respect, Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeş.
Petru Gabriel Vlase Domnul Antal István este? Vă rog, vă rog.
István-János Antal Domnule preşedinte, Doamnelor, Domnilor, În urma unor sesizări primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, azi vreau să vă vorbesc despre Costineşti, despre staţiunea legendară a studenţilor, unde generaţia noastră, în tinereţe, a petrecut vacanţe de neuitat. Scurt istoric: BTT a fost înfiinţat în 1968. Era o agenţie de turism a UTC. Costineşti devine Staţiune a Tineretului în anii 1970. În timp record, sunt construite peste 100 de clădiri, hoteluri, vile, bungalouri, căsuţe de vacanţă, restaurante, discoteci şi terase. Toate pentru tineret. În 20 de ani, BTT ajunge să deţină, pe lângă staţiunea Costineşti, încă 4 complexuri în zone turistice: Pârâul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului, Complexul Roşu, din Deltă. Toate aveau vile, discoteci şi restaurante. În Bucureşti, 4 baze sportive şi de agrement. Câte un hotel în: Bucegi, Sibiu, Târgu Jiu, Brăila, Geoagiu Băi, Miercurea Ciuc, şi sedii de agenţie, în fiecare judeţ. Mulţi ne aducem aminte cu nostalgie de acele vremuri. În 1990, Guvernul transformă BTT în Compania Autonomă de Turism pentru Tineret. Peste un an devine societate comercială. În 1992, îşi schimbă numele, în SC Biroul de Tranzacţii şi Turism SA. În societate intră şi alţi acţionari minoritari, nume sonore pe atunci. Un an mai târziu, compania începe să vândă active. Se presupune că averea uriaşă a statului a fost prost manageriată; eu aş spune fraudulos. Se încasează sume derizorii din închirierea a sute de vile şi terenuri. Ca exemplu, pentru anul 2014, avem date finale certe. Atunci BTT a raportat pierderi record, dar a şi a acumulat datorii imense. Date exacte se găsesc în diferite procese-verbale, rapoarte de verificări - se pot găsi uşor, toate. În tot acest timp, averea a fost înstrăinată, bucată cu bucată. Azi au loc procese de executări silite. Pagubele sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. Între timp, s-au schimbat directori, consilii de administraţie, au avut loc arestări şi condamnări, au fost şi multe contracte reziliate, dar nu s-a schimbat nimic. Situaţia s-a înrăutăţit mai departe. Pe harta Costineştiului, BTT deţine o mare parte din localitate. Diferenţa între zona BTT şi comună este de la cer la pământ. Primăria, oricât ar vrea, nu are cuvânt de spus în zona BTT. În 2017, BTT este o societate comercială cu acţionariat majoritar de stat, unde Ministerul Tineretului şi Sportului deţine 87,9% din...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să încheiaţi.
István-János Antal ... capitalul social. Astăzi, zona amintită este într-o stare jalnică, seamănă mai mult cu un ghetou. Statul mai are, în Costineşti, un singur hotel funcţional şi 73 de clădiri. Majoritatea, cu lacătul pe ele, unele, ruină. BTT doreşte să le închirieze. Gard în gard cu cel mai luxos complex din Costineşti, este o căsuţă studenţească locuită de oamenii străzii. Căsuţele şi bungalourile au ajuns la mâna hoţilor şi a boschetarilor. Nu mai sunt drumuri, nu există garduri, ici-colo urlă manele şi este mizerie.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat.
István-János Antal Consider că se impune o anchetă complexă care să stabilească valoarea reală a prejudiciului şi responsabilitatea tuturor. Costineştiul trebuie să devină din nou o staţiune a tineretului, a copiilor şi a nepoţilor noştri. Poate aţi auzit de fonduri europene... Antal István, deputat de Constanţa, UDMR. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Ioniţă?
Antoneta Ioniţă Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De ziua lor, a medicilor de familie, sărbătoriţi-i cum se cuvine!". În data de 19 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Medicului de Familie. Această decizie a fost luată în 2010, cu ocazia Conferinţei Internaţionale de la Cancun, şi s-a dorit prin aceasta promovarea medicinei de familie, ca specialitate, şi totodată crearea unei relaţii de solidaritate între toţi medicii de familie din lume. Sunt ţări în care guvernele sunt conştiente de valoarea acestei specialităţi medicale, ţări care alocă suficiente fonduri medicilor de familie. Spre deosebire însă de colegii noştri din alte ţări, medicul de familie român continuă să fie batjocorit de statul român şi este omis de la măsurile de îmbunătăţire a finanţării. Personalul din asistenţa medicală primară nu a beneficiat de majorările salariale ale personalului medical bugetar, alocate în ultimii 2 ani. Deşi în acest an finanţarea asistenţei medicale primare a crescut cu 8% faţă de anul trecut, această creştere acoperă strict cheltuielile de funcţionare, ţinând cont de costurile crescute ale utilităţilor. Astfel, această specialitate a ajuns să nu mai fie atât de atractivă în rândul studenţilor la medicină, iar percepţia este că medicina de familie este o profesie nesustenabilă şi neatractivă. Dovada o constituie media de vârstă a medicilor de familie, cuprinsă între 50 şi 55 de ani. Se va ajunge astfel, ca peste 10-15 ani, această specialitate să dispară. Oricum, în acest moment există discrepanţe majore între mediul urban şi cel rural, pentru că medicina de familie nu a fost susţinută pentru a se dezvolta corespunzător. Mă număr printre cei 11.000 de medici de familie români şi vă pot spune că dacă ar trebui să o iau de la capăt, tot această specialitate, medicina de familie, aş alege-o. Este o meserie frumoasă, în care respectul se câştigă cu multă muncă şi profesionalism, practicată cu dăruire de oameni frumoşi la suflet, din pasiune pentru om. De ziua medicilor de familie, le doresc, cu această ocazie, colegilor mei, un călduros "La mulţi ani!", să nu-şi piardă speranţa în mai bine, să fie uniţi şi călăuziţi de idei constructive. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Stancu.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, "Educaţia şi investiţiile rurale vor schimba în bine România" Zilele trecute, Bursa de Valori Bucureşti a organizat un eveniment interesant, numit Ziua Naţională a Investiţiilor. Este o iniţiativă excelentă, cu implicaţii pozitive majore în societate. Cu asemenea demersuri credem mai mult în dezvoltarea pieţei de capital din România. Personal, sunt impresionat că iniţiatorii au decis să susţină educaţia financiară, deoarece este un capitol foarte important pentru orice societate, iar noi, românii, nu excelăm deloc în acest domeniu. Înseamnă, întotdeauna, susţinerea iniţiativelor educaţionale care aduc mai multă înţelegere a aspectelor financiare în rândul copiilor, adolescenţilor sau adulţilor, din oraşe sau din sate. Înseamnă decizii investiţionale mai bune în viitor. Şi dacă tot am deschis discuţia despre investiţii, vă propun să ne îndreptăm privirea către investiţiile mici, investiţiile din mediul rural. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a deschis măsurile prin care persoanele fizice autorizate, societăţile cu răspundere limitată şi alte mici firme vor putea obţine până la 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, fonduri europene nerambursabile pentru afaceri neagricole în mediul rural. Aceste fonduri pentru activităţi non-agricole de la sate sunt puse la dispoziţie în fiecare an pentru a diversifica activitatea de business în mediul rural. Îi îndemn pe tinerii de la sate să aplice şi să utilizeze în mod inteligent aceste sume de bani. Cei care au firme îşi pot lua avânt. Cei care nu au pot crea una. Nu trebuie să rămână niciun ban neutilizat. Satul românesc are mare nevoie de investiţii. Educaţia şi investiţiile rurale vor schimba în bine România. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat, Dolj.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Obsesia hoţiei şi prinosul deşertăciunii prin îndatorare". Capul de afiş din agenda actualităţilor româneşti îl deţine în mod constant hoţia. Se cam fură, măi dragă, prin ţara noastră, iar lupta cu surle şi trâmbiţe împotriva hoţiei ne secătuieşte consecvent de energie, de putere şi, pe alocuri, generează efecte adverse, neavenite, precum orbirea generalizată în faţa realităţilor ţării. A "luptat" o vreme Guvernul să-i scape pe infractori, de-a valma cu corupţii patriei, de prin detenţie. Să mai aerisească prin înghesuiala "beciului domnesc", pentru care justiţia înregistrează producţii record... la cazare. Acum, a venit rândul Parlamentului să preia ştafeta graţierii, fiindcă aceasta este de fapt problema fundamentală a zilelor noastre. Adică, să facem cumva să-i recuperăm pe infractori, câtă vreme ne pleacă meseriaşii patriei la muncă prin "străinezia" şi nu mai are cine să bată un cui în ţară, au rămas prea mulţi filosofi pe cap de locuitor şi sunt cam nepricepuţi în activitatea concretă manufacturieră. Iată, aşadar, încordarea prelungă a Legislativului din această perioadă. Grea încercare, la pachet cu o comisie parlamentară de anchetă care să stabilească dacă "sistemul" a furat alegerile prezidenţiale din 2009. Şi dă-i, şi luptă! Păi, cine este cel care coordonează din umbră marea anchetă parlamentară a prezumtivei hoţii electorale? Evident, nimeni altcineva decât tocmai hoţul-şef, adică preşedintele PSD, Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul". Cu alte cuvinte, cel care a coordonat, după cum se constată în dosarul de cercetare penală, un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor alegerilor, privind participarea la vot. Clasic, caz tipic românesc, când hoţul strigă: hoţii! Şi, uite-aşa, comisia de anchetă parlamentară îşi va intra pe rol şi vom afla, într-o anestezică stare de prostaţie, pe la ce şpriţuri şi aniversări conspirative se trăgeau sforile electorale ale ţării, în timp ce Mircea Geoană ţopăia precipitat, naiv şi prematur învingător, spre desfătarea consoartei, "Mihaela, dragostea mea!". Într-o atare risipitoare anchetă, cine să mai aibă vreme să vadă că, din lanul de sporiri spectaculoase ale salariilor şi ale pensiilor, nu se mai văd investiţiile în autostrăzi şi infrastructură, că ţara se împrumută masiv, îndatorându-ne sumbru şi prelung pe fiecare dintre noi. Ministerul Finanţelor ia împrumuturi pentru a acoperi lipsa de venituri, iar acestea sunt până acum de circa 4,7 miliarde de euro. Guvernul Grindeanu are în plan să împrumute, în continuare, echivalentul a 15 miliarde de euro. Comparativ, când s-a aflat în plină criză, statul român a negociat la sânge cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială un acord de împrumut de 20 de miliarde de euro. Aşadar, înainte de a asista captivi la spectacolul manipulatoriu al anchetei parlamentare, să fim atenţi prioritar nu la cele trecute, electorale, ci la prezenta noastră periculoasă îndatorare. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Petru Gabriel Vlase Domnul Márton Árpád.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Anul trecut l-am felicitat pe ministrul de atunci al mediului pentru că a aprobat lista cu numărul de exemplare care pot fi recoltate din speciile de faună de interes cinegetic, întrebând totodată când vor fi despăgubiţi gospodarii pentru distrugerile pricinuite de aceste animale. La scurt timp, ministrul şi-a retras ordinul, în urma unor proteste care considerau numărul de animale care ar putea fi recoltat prea mare. Am aşteptat o nouă listă, cu nişte cifre eventual mai mici. Timpul a trecut, pagubele pricinuite au crescut, ordinul nu a apărut. Am pus din nou o întrebare, mi s-a răspuns că lista e în lucru. S-a schimbat Guvernul. Şi ministrul. Insistent, am întrebat din nou: "Când va apăra o nouă listă şi când vor fi despăgubiţi gospodarii al căror număr creşte de la o lună la alta?". Răspuns nu am primit. Dar a fost schimbat ministrul. Repede mă apuc de o altă întrebare, cu aceeaşi temă. Ieri, în sfârşit, am primit răspunsurile, şi pentru întrebarea adresată domnului ministru Daniel Constantin - cu numărul de înregistrare 159 -, şi pentru cea adresată doamnei ministru Graţiela Gavrilescu - numărul de înregistrare 561. Sunt două răspunsuri identice până la virgulă, adică nimic nu s-a schimbat, doar că între timp au mai fost sfârtecate câteva zeci de animale, au mai fost distruse câteva zeci de stupuri de albine. Şi istoria se repetă, indiferent dacă este o întrebare despre cardurile de sănătate care nu funcţionează, proiecte de lege privind justiţia sau circulaţia pe drumurile publice. Stimaţi guvernanţi, dacă nu reuşiţi să schimbaţi măcar comportamentul subalternilor, nu veţi realiza nimic important din Programul de guvernare. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Cîtea.
Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "România, victimă a «terorismului» cibernetic!". Dragi colegi, Deşi sunt multe subiecte care merită a fi dezbătute în legătură cu politica internă şi cu drepturile colectivităţilor care ne-au ales, nu putem să trecem cu vederea evenimentele care s-au întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că mişcările teroriste şi-au modificat modul de acţiune pe ideea că cel mai periculos inamic este un inamic tăcut, nu unul care face revendicări. În deceniile secolului 20, mişcările teroriste şi grupurile fundamentaliste aveau un cu totul alt mod de operare, bazat pe comerţul cu arme letale sau pe fabricarea unor dispozitive artizanale. Ideea principală a atacului terorist era revendicarea lui, pentru a răspândi teroarea şi a se face cunoscute motivele care au dus la acesta. Secolul 21 a marcat, odată cu progresul în materie electronică, şi schimbarea opticii mişcării teroriste, care a început să uzeze din ce în ce mai mult de terorismul cibernetic. E o realitate dureroasă care poate produce mai multe pagube decât orice atac armat tradiţional. Iată că profitând de multiplele vulnerabilităţi de software stocate de guvernele lumii, inamicul numărul unu, devenit între timp tăcut, a lovit din nou, abordând cel puţin 200.000 de victime din peste 150 de ţări, cu peste 10.000 de instituţii la cel mai înalt nivel, care au avut activitatea puternic perturbată. Pentru experţii în terorism, acest atac nu poate fi considerat singular, ci este catalogat a fi unul demonstrativ, făcut pentru a testa capacitatea de reacţie a guvernelor şi instituţiilor acestei lumi, dar şi pentru a verifica modul de respectare al protocoalelor în acest caz. Iar acest atac demonstrativ nu poate fi privit ca un atac singular, izolat al unui teribilist în materie de software, o astfel de abordare fiind una cu totul greşită. România a picat din nou testul de securitate, fiind plasată pe locul 9 în topul ţărilor afectate de acest atac cibernetic, deşi, permanent, din partea Serviciului Român de Informaţii, am fost anunţaţi că suntem pe "albastru precaut", ca şi cod de atenţionare. Într-adevăr, CERT a reacţionat rapid şi a pus la dispoziţia tuturor utilizatorilor un set de reguli pentru a scăpa de acest tip de atacuri, însă din păcate constatăm că iar ne orientăm mai mult pe măsuri reactive decât pe măsuri proactive. Preferăm să înlăturăm consecinţele unui atac, decât să îl preîntâmpinăm şi nu înţelegem de unde această politică. Având în vedere faptul că recompensa cerută de atacatori a fost una modică, nu rezultă altceva decât că acest atac cibernetic a fost unul experimental şi că nu banii sunt motivul şi scopul, ci testarea capacităţilor de apărare a statelor în domeniul cybersecurity. Ţinând cont de toate cele precizate...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi.
Vasile Cîtea ... va fi România pregătită, în eventualitatea unui nou atac cibernetic? Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Bulai.
Iulian Bulai Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Declaraţia mea politică se numeşte "Solidaritatea trebuie să vină de la guvernanţi, dar şi de la noi, toţi". Săptămâna trecută s-a încheiat cu o rupere de nori care a pus din nou la încercare localnicii şi autorităţile nemţene. Inundaţiile care au lovit judeţul Neamţ pot fi rezumate în cifre. Astfel, au fost afectate 35 de case, 16 anexe gospodăreşti, un pod, 8 podeţe, 1,5 km de drum judeţean, 3,6 km. de drum comunal, 45,3 km. de drum sătesc, 277 ha. teren arabil, 100 ha. păşuni şi fâneţe au fost afectate, iar 71 de fântâni au fost colmatate. Numai că de fapt inundaţiile au scos la iveală şi probleme ale României reale. Lupta cu natura se face în funcţie de birocraţie şi oamenii sunt ajutaţi uneori prea târziu. După ce duminică s-au retras apele, autorităţile au putut vedea mai bine efectele forţei naturii. Cu toate acestea, primarul comunei Văleni, cea mai afectată comună, nu a putut să intervină pentru a repara provizoriu o porţiune de drum judeţean, fiindcă nu venise o comisie de la prefectură, pentru a evalua pagubele. O comisie de evaluare a pagubelor este absolut necesară pentru ca autorităţile locale şi cetăţenii să primească ajutor de la Guvern. Dar cred că trebuie găsită o soluţie pentru ca autorităţile să poată interveni pe plan local cât mai repede, nu la 24 sau 48 de ore distanţă. Aceasta ar fi solidaritatea pe care guvernanţii trebuie să o arate - să sprijine oamenii năpăstuiţi de soartă cu toate mijloacele, inclusiv prin a permite primarilor să intervină fără teama ca mai apoi să nu li se recunoască folosirea resurselor locale în acest scop. Un alt tip de solidaritate trebuie să vină din partea noastră, a tuturor. Ieri am fost personal la Văleni, alături de consilierul meu, şi am ajutat câţiva bătrâni să scape de nămolul ce a rămas în urmă. Însă noi am fost prea puţini faţă de numărul de bătrâni care aveau nevoie de ajutor. Sătenii din comună au nevoie de ajutor. Nimeni nu este dispus să-l ofere. Va trebui să acordăm mai multă atenţie voluntariatului, să punem mai bine în valoare însemnătatea acestuia pentru comunitate. Pe de altă parte, deşi sunt dispuşi să plătească, oamenii nu conştientizează importanţa asigurării locuinţei împotriva calamităţilor naturale, care de altfel este obligatorie. Conform datelor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, doar circa 30.000 de nemţeni au locuinţele asigurate, echivalentul a puţin peste 13% din populaţia judeţului, valoare estimată sub procentul înregistrat la nivel naţional, care este de circa 19%. Consider, stimaţi colegi şi guvernanţi, că e nevoie de mai multă deschidere în astfel de momente, când vine vorba de aspecte...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi.
Iulian Bulai ... birocratice şi de monitorizarea mai atentă a modului în care se aplică Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul... nu vă ştiu numele. Colegul... Sunteţi deputat? ...de lângă doamna Ioniţă. Veniţi puţin până la mine, că nu vă ştiu şi să nu vă pierd aici... Îmi cer scuze. Domnul Codreanu. Se pregăteşte domnul Niţă.
Constantin Codreanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu extrem de simplu - "Cazul Ivo Gheorghiev", dar prezintă o situaţie extrem de complexă şi profund regretabilă. Preşedintele Uniunii Românilor din Bulgaria, dr. Ivo Gheorghiev, cere azil politic în România. Cazul este fără precedent. El relevă tratamentul pe care autorităţile de la Sofia îl aplică minorităţii noastre înrudite din Bulgaria. Domnul Ivo Gheorghiev, cetăţean bulgar de naţionalitate română, domiciliat în oraşul Vidin, unde practică medicina la Spitalul de Urgenţă, este preşedinte al AVE - Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria şi al Casei de Cultură "Sfânta Teofana Basarab", fiind decorat de Preşedintele României, în 2010, cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofiţer, categoria G - "Cultele". Bulgaria, cum se ştie, nu recunoaşte oficial minoritatea naţională română, considerând-o doar un grup etnic, de interes folcloric. Liderul minorităţii naţionale române din Bulgaria este supus tracasărilor şi represiunilor judiciare, iar familia sa, intimidată şi ameninţată în mod repetat. De-a lungul anilor, domnul Ivo Gheorghiev a fost arestat, torturat fizic şi psihic de poliţie, cercetat penal, i s-a reţinut paşaportul la frontieră, i s-a aplicat interdicţia de părăsire a ţării, a fost cercetat penal pentru că a închiriat spaţii în Casa de cultură din Kozlodui, pentru ţinerea de cursuri în limba română, a fost supus multiplelor controale şi verificări, dincolo de rezonabil, anchetat penal pe bază de plângeri false, depuse la cererea şefului Securităţii statului din Vidin, Dragomir Draganov. L-am primit pe domnul Ivo Gheorghiev la Parlament, în data de 26 aprilie, anul curent, şi am trecut în revistă gama întreagă de probleme pe care le întâmpină minoritatea naţională română din Bulgaria, confruntată cu riscul asimilării complete. La câteva zile după această întâlnire, autorităţile bulgare au decis repunerea pe rol a unor dosare penale îndreptate împotriva domnului Gheorghiev, fiind intensificată urmărirea membrilor familiei sale. Domnul Gheorghiev, pe care l-am contactat telefonic, ne-a comunicat faptul că organele Securităţii statului din Bulgaria nu sunt străine de aceste acţiuni. În această situaţie, fac apel către preşedintele României, către prim-ministrul şi şeful diplomaţiei române să uzeze de toate prerogativele şi mijloacele legale de care dispun şi să intervină în soluţionarea corectă, conformă interesului naţional, a cazului Ivo Gheorghiev, dar şi pentru recunoaşterea minorităţii naţionale române din Bulgaria, pentru apărarea şi promovarea drepturilor ei, cel puţin la nivelul la care sunt asigurate drepturile minorităţii naţionale bulgare din România. Deputat Constantin Codreanu, Partidul Mişcarea Populară, diaspora. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Niţă, după care domnul Olteanu.
Nicu Niţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică este "Apă gratis pentru brăileni". Parlamentul României, cu sprijinul majorităţii PSD-ALDE, a aprobat Legea privind unele măsuri de organizare a achiziţiei de îmbunătăţiri funciare. Această lege vine în întâmpinarea dorinţelor exprimate de cei care lucrează în agricultură, pentru ca apa să ajungă pe fiecare suprafaţă de teren cultivat la cele mai mici preţuri. Prin prevederea cuprinsă în lege, ca toate cheltuielile legate de asigurarea apei până la staţiile de punere sub presiune să fie suportate de către ANIF, ce vine în sprijinul agricultorilor, se diminuează eforturile legate de despăgubirile pentru calamităţile provocate de secetă şi se asigură cantităţi de produse suplimentare pe piaţă şi, evident, o creştere a veniturilor. Pentru judeţul Brăila, care are amenajată pentru irigat o suprafaţă de peste 250.000 ha. şi unde fenomenul de secetă este prezent an de an, această lege va avea un impact deosebit în asigurarea unor producţii sigure şi stabile. Iată de ce agricultorii din Bărăganul Brăilei îşi exprimă satisfacţia pentru adoptarea acestei legi. Ducem astfel la îndeplinire încă unul din angajamentele asumate de PSD în Programul de guvernare privind agricultura, acela de a asigura apa potabilă până la staţia de punere sub presiune. Încă o dovadă şi pentru agricultori că PSD se ţine de cuvânt, că îndeplineşte punct cu punct proiectele pe care le-a propus pentru România şi pentru români. Vă mulţumesc. Deputat de Brăila, Nicu Niţă.
Petru Gabriel Vlase Domnul Olteanu, după care domnul Leoreanu. Doamna Benkö e în sală? Erika Benkö e în sală? După domnul Leoreanu.
Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Precipitaţiile care au căzut în ultimele zile au scos la iveală o realitate pe care responsabilii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi nu o mai pot trece cu vederea: faptul că legătura unui judeţ întreg, Vasluiul, cu vestul ţării stă într-o improvizaţie. Dacă aceşti responsabili au administrat un drum naţional, DN 2F, timp de ani întregi, sub deviza merge şi aşa, natura le-a arătat şi ne-a arătat încă o dată că aşa nu mai merge. Am încercat cu mijloace parlamentare să îndrept această situaţie, dar amendamentele aduse Legii bugetului de stat, prin care am solicitat sume corecte, de bun-simţ şi pentru acest obiectiv, au fost respinse. I-am adresat apoi interpelări domnului ministru al transporturilor, în condiţiile unor declaraţii publice ale subordonaţilor, cu privire la precaritatea unor poduri. Nu am primit încă niciun răspuns. Natura nu a mai avut însă răbdare cu majoritatea politică şi cu ministrul transporturilor. Acesta este contextul în care improvizaţia - puntea, podeţul, spuneţi-i cum vreţi dumneavoastră - dintre localităţile Vladia şi Străminoasa, la graniţa judeţelor Vaslui şi Bacău, a fost luată de ape. Natura a certificat ceea ce contribuabilii din zonă ştiau: că legătura judeţului Vaslui cu vestul ţării este o improvizaţie de prea mulţi ani şi că este doar o chestiune de timp până când noi, vasluienii, vom fi rupţi cu totul de restul ţării. Am vorbit cu mai mulţi localnici, care şi-au exprimat speranţa ca precipitaţiile să ia cu totul DN 2F, pentru că de circulat e imposibil. Nu am nicio consideraţie pentru oficialii guvernamentali care evită DN 2F, un drum pe care contribuabilii îşi distrug maşinile personale, nu cele achitate din bani publici. Stimaţi colegi, Mărturisesc că nu cunosc o situaţie similară, la nivel naţional, în care un judeţ riscă să fie izolat de restul ţării, din cauza unor improvizaţii. Ce pretenţii să mai avem noi, în Moldova, la autostrăzi peste munţi, în condiţiile în care incompetenţa responsabililor şi dezinteresul majorităţii politice fac ca vasluienii să fie abandonaţi cu anii? Stimaţi colegi, Domnilor guvernanţi, Vă reamintesc că judeţul Vaslui se află încă în România. Modul în care este privită de la Bucureşti o zonă de graniţă a Uniunii Europene este, din punctul meu de vedere, o ruşine europeană. Vă rog, domnilor guvernanţi, revizuiţi-vă atitudinea, renunţaţi la cârpeli şi, dacă tot este prioritate la categoria sa, în MasterPlanul General de Transport, demaraţi de urgenţă lucrările de reabilitare şi modernizare a DN 2F, legătura judeţului Vaslui cu restul ţării. Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Leoreanu, după care doamna Erika Benkö.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, tuturor. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Puterea aruncă perdele de fum pentru a ascunde disperarea care i-a cuprins pe membrii săi". Ca reprezentant al cetăţenilor care m-au trimis în Parlament, dar şi a celor care nu mi-au acordat votul, voi da glas nemulţumirilor şi frustrărilor care s-au născut în ultimele săptămâni, în urma declaraţiilor de intenţie, dar şi a măsurilor duplicitare pe care le-au luat cei de la putere. Deşi în campania electorală le-au promis românilor marea cu sarea, salarii mai mari, bunăstare, se dovedeşte că socoteala de acum câteva luni diferă, ca de la cer la pământ, de realitatea cu care trebuie să se descurce românii în fiecare zi. Pentru a putea acoperi pierderile ce le-au produs în bugetul de stat, prin măsuri populiste, fără a avea la bază un studiu real de impact, cei de la putere au ajuns, la propriu, să bage mâna în cel de-al doilea buzunar al românilor. Dacă pe primul s-au prefăcut că îl burduşesc, subtilizează cu discreţie din cel de-al doilea. Aşa că în timp ce îi ţin ocupaţi pe majoritatea românilor cu circ, perdele de fum şi declaraţii ticluite care să dea bine la televizor, de fapt le fură pâinea prin tot felul de impozite inventate, de stau şi mă întreb cum de le mai vin asemenea idei. Câteva scurte exemple. Se pregătesc să plafoneze indemnizaţiile pentru creşterea copiilor, de parcă mamele şi copilaşii lor trebuie pedepsiţi că prea se ocupă de lucruri frumoase. Au ceva şi cu societatea civilă şi au de gând să atenteze la cei 2%, iar angajatorii care au salariaţi cu program parţial de lucru - de regulă două sau patru ore pe zi - vor plăti pentru ei contribuţii salariale, de la 1 iulie, cât ar plăti pentru un angajat cu normă întreagă. Ce ne spune aceasta? Că este o campanie concertată, condusă de cei de la putere în încercarea de a ieşi basma curată. Însă este revoltător şi nedrept pentru români, pentru cei care le-au acordat votul de încredere. Aş vrea să fac un apel de la tribuna Parlamentului, prin care să îi rog să nu se comporte ca nişte mercenari, pentru că rolul lor, ca aleşi ai poporului, este cu totul altul: să le reprezinte interesele, să se gândească la binele cetăţenilor. Pentru creştere şi bunăstare fiind nevoie de investiţii şi de măsuri care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor privaţi, dar şi de atragere a potenţialilor investitori. Hai să nu ne mai gândim doar la măsuri pe termen scurt, ci la investiţii pe termen lung, care să asigure bunăstarea românilor, familiilor tuturor, să fim cu toţii mândri cu adevărat că trăim într-o ţară care are resurse care se folosesc corespunzător. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laureanţiu Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.
Petru Gabriel Vlase Doamna Erika Benkö. Se pregăteşte domnul Nechifor.
Erika Benkő Stimaţi colegi, Stimate domnule preşedinte, În ultima perioadă s-a discutat mult aici, în Parlamentul României, despre Centenarul Marii Uniri. Este o etapă foarte importantă în istoria României, deoarece, în esenţă, vorbim despre formarea statului român modern. Este convingerea mea fermă că nu se poate vorbi despre Centenar fără asumarea problematicii minorităţilor din România. Este foarte important, cu ocazia Centenarului, să fie luate în considerare şi aspectele care privesc minorităţile, dar este important şi ca statul român să facă gesturi către comunităţile minoritare în acest context. La Marea Adunare de la Alba Iulia au fost formulate promisiuni concrete cu privire la drepturile minorităţilor. Din păcate, dacă analizăm ultimii 99 de ani, este evident că aceste promisiuni nu au fost respectate. După 99 de ani de la semnarea Declaraţiei de la Alba Iulia, în care a fost consemnat dreptul minorităţilor din România de a-şi folosi limba lor maternă, constatăm cu regret că aceia care doresc să practice acest drept în sănătate şi în justiţie - ca să dau numai două exemple concrete - se confruntă cu obstacole serioase chiar şi în ziua de azi. De asemenea, constatăm cu regret că în ultimii 99 de ani situaţia minorităţilor nu s-a îmbunătăţit într-un mod perceptibil. Unele dintre comunităţile naţionale au dispărut aproape în totalitate - trebuie doar să ne amintim de saşi -, iar alte comunităţi, ca şi minoritatea maghiară, trebuie să se confrunte cu standarde duble, de exemplu în privinţa folosirii simbolurilor regionale. În timp ce steagul Moldovei este un simbol care poate fi folosit în România fără probleme, steagul Ţinutului Secuiesc este înlăturat din spaţii publice, în ciuda faptului că ambele regiuni fac parte din aceeaşi ţară. Ar fi foarte important ca şi comunitatea maghiară să simtă că după 99 de ani statul român îi recunoaşte dreptul la exprimarea identităţii şi îi permite exercitarea reală a acestor drepturi legate de identitatea naţională şi regională. Apreciem faptul că România şi-a asumat angajamente substanţiale în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor minorităţilor, odată cu semnarea unor tratate internaţionale în acest sens, dar suntem de părere că este o greşeală din partea statului că în practică aceste angajamente sunt departe de a fi implementate. Pentru minorităţile naţionale, pentru comunitatea maghiară din România, Centenarul este un fel de retrospectivă, un rezumat în privinţa atitudinii statului român faţă de comunitatea noastră în ultimii 99 de ani. Dar, în acelaşi timp, considerăm că este şi o oportunitate magnifică să fie prilejul generozităţii din partea României ca să simţim şi noi, membrii comunităţii maghiare, că într-adevăr suntem cetăţeni cu drepturi depline în această ţară, cu libertatea exprimării identităţii noastre garantată de stat. Însă pentru aceasta este nevoie ca promisiunile de la Alba Iulia să nu rămână numai promisiuni, dar să devină o realitate concretă. Vă mulţumesc pentru atenţie.
Petru Gabriel Vlase Domnul Nechifor, după care domnul Oprea.
Cătălin-Ioan Nechifor Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi are...
Petru Gabriel Vlase Domnule deputat, Închideţi microfonul şi deschideţi-l din nou, că sunteţi pe cronometrul vechi.
Cătălin-Ioan Nechifor Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi are ca temă un cuvânt pe care îl rostim foarte des, şi e vorba de Centenar. Dar nu actualul Centenar, ci următorul Centenar, Bicentenarul, aşadar. În urmă cu câteva săptămâni am discutat foarte aprins în Parlament, şi în comisii, şi în plen despre un proiect de lege - care s-a şi votat între timp - referitor la Centenar. Erau atât de aprinse discuţiile, încât aveai impresia că discutăm aici despre termenii Unirii din 1918. Dar anul acesta, în această perioadă, n-am făcut altceva decât să recunoaştem un moment istoric. N-am făcut altceva decât să trecem pe curat câteva idei de bun-simţ, cu medalii şi distincţii spre a fi acordate celor care au un cuvânt important sau trăiesc în zone importante, în care s-a petrecut şi Marea Unire de la 1918, dar şi Primul Război Mondial. Evident că după acest moment s-au aprins unii şi criticau România. Poate pe bună dreptate, pentru faptul că nu s-a manifestat suficient de mult, în comparaţie cu Ungaria, care, iată, pregăteşte şi ea un Centenar - Trianonul - şi pentru care acordă mult mai mult efort şi mult mai multe fonduri. Dar, stimaţi colegi, suntem acum într-o perioadă în care, după 10 ani de la integrare, după 10 ani de la momentul în care am intrat ca parte importantă a Uniunii Europene, ar trebui să gândim mai profund către viitor. Şi sigur că e greu de crezut că acum vor fi recunoscute merite. A trecut mult timp de când România a început aceşti paşi, prin 2000, a trecut mult timp de când România a închis negocierile, în 2004, şi iată că recunoaşterea a venit puţin, parţial, chiar aici, în plen, de la preşedintele Comisiei Europene, din partea lui Jean-Claude Juncker. Dar trec anii foarte repede şi cred că un moment istoric pe care va trebui să-l gestionăm, să-l jucăm bine se va întâmpla în 2019, când România va avea preşedinţia rotativă a Comisiei Europene. Şi întrebarea mea sinceră, şi preocuparea mea sinceră este dacă ştim să jucăm acest moment? Dacă suntem pregătiţi? Şi dacă acceptăm că vom fi judecaţi peste 100 de ani pentru modul în care ne-am dus la bun sfârşit această şansă istorică. Suntem parte a Uniunii Europene, suntem 27 de state. Următoarea şansă va fi de-abia în 2033, pentru că preşedinţia are 6 luni şi se acordă ciclic. Cine ştie atunci dacă va mai fi Uniunea Europeană? Cine ştie dacă atunci vor mai fi suficiente motive să sărbătorim? Aşa că, stimaţi colegi, dragii mei, haideţi să încercăm 2019 să-l transformăm într-un an important pentru România, să aducem Uniunea Europeană la Bucureşti, în ţară, să arătăm că suntem europeni şi să ne consolidăm statutul de ţară membră. Doamne ajută şi, până atunci, un Centenar cât mai fericit!
Petru Gabriel Vlase Domnul Oprea.
Dumitru Oprea Nu pot să nu mă refer la Centenar. Moldovenii nu au dreptul să capituleze. 1916-1918, capitala a fost în Moldova, nu în Ţara Românească. Şi atunci de ce fugim de Centenarul acesta? Da. Declaraţia mea de astăzi poartă titlul "Cu fapte, investitorii se atrag greu, dar cu vorbe se alungă uşor". Abordez o temă care îngrijorează tot mai mult mediul economic din România. Mă refer la discursul liderului PSD împotriva multinaţionalelor. Orice stat european este preocupat să susţină şi să stimuleze antreprenorii locali, de la mari companii, până la afaceri de familie. Dar aceeaşi atitudine trebuie să existe şi faţă de investiţiile străine, care reprezintă, alături de fondurile europene, sursa pentru creşterea economică bazată pe crearea de plusvaloare, nu pe consum. Apelarea la retorica găunoasă faţă de multinaţionale nu are ca efect direct sporirea investiţiilor cu capital românesc. Acesta poate fi ajutat să se dezvolte doar printr-un sistem fiscal previzibil şi o atitudine corectă a instituţiilor statului faţă de toţi antreprenorii, nu prin critica multinaţionalelor. Se clamează faptul că multinaţionalele produc profit pe care îl scot în afara ţării şi că salariaţii români sunt trataţi incorect, însă comportamentul onest faţă de salariaţi şi faţă de stat nu este o obligaţie doar a firmelor cu capital străin, ci şi a celor cu capital naţional. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple este necesar să fie transpuse urgent în legislaţia naţională Directivele Comisiei Europene referitoare la lupta împotriva evaziunii fiscale. Atât şi nimic mai mult. Din păcate, atacurile liderilor coaliţiei de guvernare faţă de justiţie şi mediul de afaceri, ascunse în spatele imunităţii politice, produc efecte inimaginabile. Declaraţiile sulfuroase, menite să aducă un capital electoral temporar, generează îngrijorări majore, iar semnalul că România este o ţară instabilă, care îşi doreşte părăsirea democraţiei, va ţine departe investitorii atât de necesari economiei noastre. Mulţumesc. Deputat al PNL, Dumitru Oprea.
Petru Gabriel Vlase Doamna Cătălina Bozianu este în sală? Haideţi!
Nicoleta-Cătălina Bozianu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează "Trebuie să generăm egalitate de şanse pentru promovarea valorilor şi a produselor tradiţionale româneşti". Stimaţi colegi, În ultimii ani ne-a intrat în obicei să acordăm mai multă atenţie promovării produselor şi valorilor culturale româneşti tradiţionale. Politicienii se îmbracă în ii şi în iţari de Ziua portului popular, iar televiziunile acordă spaţii ample de emisie subiectului. Uneori se mai întâmplă ca Guvernul şi Parlamentul să şi legifereze în acest sens. Este un început încurajator, dar consider că se poate face mai mult şi mai substanţial. Cred că prioritatea noastră, a celor care am câştigat şi încrederea oamenilor în mediul rural, indiferent de culoarea noastră politică, ar trebui să fie acum încurajarea promovării produselor şi a valorilor româneşti, prin stimularea directă a celor care le produc şi le păstrează - românii care trăiesc şi muncesc în comunele şi în satele ţării. Cred că aceasta este o condiţie a dezvoltării mediului rural, de importanţă egală cu investiţiile în infrastructură. Promovarea tradiţiilor şi a roadelor muncii nu poate fi înţeleasă fără scoaterea în evidenţă a specificului fiecărei aşezări în parte. Cel mai bun prilej pentru a face aceasta sunt, aşa cum ştim, târgurile de sărbători şi zilele comunelor. Acolo vin oamenii să-şi prezinte şi să-şi vândă produsele, acolo se afirmă cultura locală. La aceste evenimente satele au şansa de a se prezenta cu tot ceea ce au mai bun şi mai frumos în faţa judeţului, ba, uneori, în funcţie de interesul şi de disponibilitatea mass-media, chiar în faţa întregii ţări. Din păcate, satele şi comunele care-şi permit să organizeze asemenea evenimente sunt încă prea puţine. Sărăcia bugetelor locale, ori lipsa de implicare a consiliilor judeţene îi lasă pe oameni în afara unui circuit care le-ar putea aduce câştiguri importante şi mai ales care ar construi o oportunitate fantastică de dezvoltare a comunităţii în care trăiesc. De aceea, cred că este de datoria noastră, a Parlamentului şi mai ales a Guvernului, să le întindem o mână de ajutor acestor comunităţi. O soluţie ar fi înfiinţarea, la Ministerul Dezvoltării, a unui fond naţional de promovare a specificului local, prin care să poată fi finanţate în mod direct proiectele de acest tip ale administraţiilor locale din mediul rural, care nu pot susţine din bugetul propriu evenimentele anuale dedicate tradiţiilor şi produselor tradiţionale. Ar fi, dragi colegi, un mic efort concret pe care l-am putea face pentru ca de promovarea a ceea ce avem mai bun şi mai frumos să poată beneficia, fără intermediari, chiar acei oameni care produc ceea ce avem mai bun şi mai frumos. Şi dacă vom acţiona în acest sens, abia atunci vom fi cu adevărat credibili, atunci când ne îmbrăcăm în ii şi în iţari. Mulţumesc. Cătălina Bozianu, deputat, Prahova.
Petru Gabriel Vlase Domnul Budăi.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice de azi - "Dezvoltarea economiei nu se regăseşte doar în cifre macroeconomice, ci şi în buzunarele românilor". Stimaţi colegi, În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vă anunţ că în luna martie câştigul mediu net a crescut cu 4,7%, la suma de 2.342 de lei, echivalent cu 515 euro. Măsurile luate de Guvernul PSD, de creştere a salariului minim, au dus automat şi la creşterea salariului mediu. Scopul unui Guvern este să aducă bunăstare pentru cetăţenii săi, iar PSD a promis acest lucru românilor şi acum se ţine de cuvânt. Dezvoltarea economiei nu trebuie să se regăsească doar în cifre macroeconomice, ci şi în buzunarele românilor, ceea ce începe să se şi întâmple de când PSD a preluat guvernarea. România devine atractivă pentru investitori, iar acest lucru se vede şi în creşterea economică. De asemenea, vreau să vă spun că tot mai multe companii mari construiesc la noi fabrici, dar nu ca în anii 2000, când făceau acest lucru pentru mâna de lucru ieftină. Acum România este atractivă, pentru că este parte a Uniunii Europene şi a NATO şi pentru că are o politică economică care încurajează dezvoltarea. Programul prezentat de PSD şi votat de români conţine numeroase facilităţi pentru mediul de afaceri, iar acest lucru se vede acum. De la începutul anului 2017, mai multe companii au deschis aici fabrici cu o valoare adăugată consistentă. În acelaşi timp, instituţiile financiare revizuiesc în creştere estimările privind economia României. Salut decizia Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a revizuit în sens pozitiv estimarea privind creşterea economică a României pentru anul 2017, de la 3,7% în noiembrie, la 4% în prezent, ca urmare, evident, a măsurilor luate de actualul Guvern, condus de premierul Sorin Grindeanu. La ora actuală - în viziunea BERD - în 2017 România va avea cea mai mare şi mai solidă creştere economică din Uniunea Europeană, ca urmare a măsurilor din Programul de guvernare al PSD, precum şi relaxarea fiscală sau majorarea salariilor. Aceste măsuri au fost apreciate recent şi de Comisia Europeană. Recent şi Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, de la 3,8%, la 4,2%, estimările privind economia României în anul 2017. Noua evaluare a Comisiei Europene subliniază că avem o creştere economică solidă, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală şi de majorare a salariilor. Aceste instituţii, precum BERD, FMI, Comisia Europeană vor continua să-şi îmbunătăţească previziunile despre România, după ce vor deveni operabile şi alte măsuri, precum "Start-up Nation", Legea prevenţiei sau Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care vor avea o influenţă pozitivă asupra economiei româneşti. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Constantin Budăi, de Botoşani.
Petru Gabriel Vlase Domnul Movilă. Doamna deputat, sunteţi înscrisă? După domnul Movilă, imediat.
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Susţineţi Autostrada Iaşi-Târgu Mureş!". Am venit astăzi în faţa dumneavoastră să vă cer susţinerea pentru Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, prin cea mai simplă metodă pe care o aveţi la îndemână: prin votul dat unui proiect de lege. În cursul săptămânii trecute, 70 de colegi parlamentari au semnat un proiect de lege pentru începerea lucrărilor la autostradă până în anul 2020. Am ales acest moment pentru că anul acesta s-au împlinit zece ani de când ieşenilor şi locuitorilor din regiunea de nord-est li se tot promite construirea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Tot în această perioadă se aniversează şi Centenarul "Iaşi - Capitala Regatului României 1916-1918 şi Oraş al Marii Uniri". Având toate argumentele necesare din punct de vedere istoric, susţinute de faptul că Moldova a rămas o regiune subdezvoltată a României, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media naţională, Autostrada Iaşi-Târgu Mureş îşi justifică fără niciun dubiu oportunitatea. Necesitatea este argumentată şi în Strategia de dezvoltare teritorială a României, document adoptat în octombrie 2016 de către Guvernul României, în care se precizează faptul că regiunile extracarpatice sunt cele mai puţin dezvoltate, printre cele mai sărace judeţe fiind enumerat şi Iaşiul, iar mai bine de jumătate sunt din regiunea de nord-est a ţării. Lipsa acestui drum, care să conecteze regiunea de nord-est de vestul ţării, a condus la un decalaj pronunţat în ceea ce priveşte dezvoltarea regiunilor. În timp, discrepanţa va deveni din ce în ce mai mare, iar acest lucru se va traduce prin depopulare, demoralizare şi o slabă industrializare. Stimaţi colegi, Autostrada care poate scoate Moldova din sărăcie are un istoric impresionant: peste zece ani de studii de prefezabilitate şi fezabilitate care au costat zeci de milioane de euro, dar care astăzi nu valorează nimic. Din păcate, oricât de mult are nevoie România de o autostradă de legătură între Moldova şi Transilvania, acţiunile Guvernului denotă o totală lipsă de strategie şi direcţie. Acest lucru este demonstrat clar de faptul că în urmă cu aproape doi ani contractul semnat pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a fost suspendat, pentru că între momentul la care studiul ar fi fost definitivat şi cel la care lucrările ar fi trebuit să înceapă, vor trece nu mai puţin de cinci ani. Stimaţi colegi, Susţineţi proiectul de lege depus pentru construirea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, susţineţi Moldova şi ieşenii! Ţineţi-vă de cuvânt şi respectaţi-vă promisiunile din campanie! Acţionaţi în interesul alegătorilor, şi nu a liderilor dumneavoastră de partid! Iaşiul şi România au nevoie să se dezvolte, iar dumneavoastră aveţi pârghiile necesare pentru a concretiza acest lucru printr-un simplu vot. Vă mulţumesc. Deputat al PMP de Iaşi, Petru Movilă.
Petru Gabriel Vlase Doamna deputat, vă rog.
Valeria-Diana Schelean-Şomfelean Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice se referă la familia din România care are nevoie de susţinere reală, nu de definiţii înguste. În anul 1993, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a stabilit ca ziua de 15 mai să marcheze Ziua internaţională a familiei. La nivel internaţional, în tema "Familii, educaţie şi bunăstare" se pune accentul asupra rolului familiilor şi politicilor orientate spre familie, în promovarea educaţiei şi a bunăstării generale ale membrilor lor. Se subliniază rolul familiilor în promovarea educaţiei timpurii şi a posibilităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru copii şi tineri. În acelaşi timp, prin această temă se doreşte să se sublinieze importanţa tuturor membrilor din familie, indiferent că sunt părinţi, bunici sau fraţi, precum şi importanţa educaţiei părinteşti pentru dezvoltarea şi bunăstarea copiilor. În România nu există la acest moment un cadru instituţional satisfăcător dedicat conceperii şi implementării unor politici publice pentru susţinerea familiilor. Din cauza acestor deficienţe, cea mai grea situaţie este cea a familiilor tinere şi active din punct de vedere profesional, adesea copleşite de nevoi, precum gestionarea carierelor profesionale, achiziţia unei locuinţe şi alegerea momentului oportun pentru a aduce pe lume unul sau mai mulţi copii. Situaţia nu este uşoară nici în ceea ce priveşte bătrânii din familii. Familia nu este privită în ansamblu, nu este susţinută în diferitele ei momente şi nu există politici care să valorifice generaţiile familiei, experienţele şi culturile. Per ansamblu, evaluând politicile sociale ale statului român dedicate familiei, în toate ipostazele sale, se poate constata că există numeroase inconsecvenţe, o lipsă a unor forme de sprijin şi tendinţa condamnabilă de a transfera numai către familii anumite responsabilităţi, de la îngrijirea copiilor sau căutarea unei locuinţe, până la susţinerea persoanelor vârstnice. Cred că statul român este deficitar şi în legătură cu asigurarea unor şanse egale în viaţă pentru fiecare copil, valorificarea fiecărui talent, asumarea unor politici sociale destinate facilitării accesului la educaţie şi la serviciile sociale pentru toate familiile. În acest moment, există o dezbatere publică în România care se concentrează, din păcate, doar pe reglementare şi definiţii, dar care pierde din vedere esenţa, ideea de susţinere reală a familiei din partea statului, de resetare a drepturilor tuturor membrilor unei familii. Am respectat şi respect dreptul constituţional al tuturor românilor de iniţiativă legislativă în ceea ce priveşte modificarea Legii fundamentale. Respect şi dorinţa acestora de a introduce în Constituţie reglementări referitoare la faptul că prin căsătorie se pot uni doar un bărbat şi o femeie. Însă nu am susţinut această iniţiativă cetăţenească de modificare a Legii fundamentale pentru că, sincer, nu cred că putem pune semnul egalităţii între noţiunea de familie şi cea de căsătorie. Cred că între acestea trebuie să fie o relaţie ca de la întreg la parte. Cred că un părinte - indiferent că este bărbat sau femeie - şi copilul pe care îl are în îngrijire, reprezintă,...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi, doamnă!
Valeria-Diana Schelean-Şomfelean ...în egală măsură, o familie. Nu poate fi exclus din această categorie, doar pentru că nu există o uniune, în sensul legii, cu celălalt părinte. Şi acei părinţi - bărbat şi femeie - care convieţuiesc şi au chiar proprii lor copii, dar care nu au ales să meargă în faţa ofiţerului de stare civilă pentru a-şi oficializa uniunea, din punctul meu de vedere, tot o familie reprezintă. Cred că şi pentru aceşti români, care în actuala realitate socială sunt mulţi, trebuie să existe o protecţie atât la nivel constituţional, cât şi prin legi subsecvente. Vă mulţumesc. Valeria Schelean-Şomfelean, deputat al PNL de Caraş-Severin.
Petru Gabriel Vlase Domnul Alexe.
Costel Alexe Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Opriţi poluarea României!". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor şi deputat al judeţului Iaşi, să vă supun atenţiei un subiect extrem de important pentru sănătatea populaţiei, dar tratat cu indolenţă de autorităţile locale şi centrale: poluarea cu particule PM10. Pe 23 noiembrie 2009, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României din cauza valorilor ridicate de particule fine de praf (PM10) din trei aglomerări urbane: Bucureşti, Iaşi şi Braşov. În anul 2012 s-a emis un nou aviz suplimentar pentru nerespectarea valorilor limită, iar în 2014 s-a declanşat etapa următoare a procedurii. Principalele surse ale poluării fiind emisiile industriale şi traficul, iar problemele medicale dezvoltate de populaţie sunt extrem de grave: cancer pulmonar, astm la copii sau boli cardiovasculare. Este inadmisibil ca, timp de opt ani autorităţile locale să tergiverseze soluţionarea acestei probleme, în condiţiile în care conform legislaţiei în vigoare primăriile celor trei oraşe aveau responsabilitatea întocmiri planurilor de calitate a aerului, precum şi elaborarea măsurilor pentru reducerea poluării. Este inadmisibil ca atât doamna Gabriela Firea, primar al municipiului Bucureşti, cât şi domnul Mihai Chirica, primar al municipiului Iaşi, să fie mai preocupaţi de imaginea lor publică decât de destinele cetăţenilor pe care ar trebui să îi reprezinte. Pentru ca tabloul să fie complet, pentru ca incompetenţa să fie crasă, Comisariatul Judeţean Iaşi al Gărzii Naţionale de Mediu a derulat o serie de controale care au constatat nerespectarea legislaţiei în vigoare atât de către Primăria Iaşi, cât şi de către două instituţii aflate în subordinea Consiliului Local Iaşi, iar cuantumul amenzilor au fost de peste 500.000 RON, în perioada 2015-2016, amenzi suportate din bugetul ieşenilor. Planurile de calitate a aerului au primit aviz negativ de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi au fost respinse, deoarece de peste opt ani se tratează la diverse această problema şi ne-am trezit astăzi cu un bulgăre de zăpadă care se rostogoleşte şi nu îl mai putem opri. Dragi colegi, Cred că este clar şi evident că autorităţile nu reuşesc să gestioneze această problemă. Etapa următoare a stări de infringement este sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi riscul de a plăti o amendă de 1,7 milioane euro, la care se adaugă penalităţi de întârziere. De aceea fac un apel către...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi!
Costel Alexe ...Guvernul PSD, către primarul PSD al municipiului Iaşi, domnul Mihai Chirica, precum şi către primarul PSD al municipiului Bucureşti, doamna Gabriela Firea, să se mobilizeze şi să evităm situaţia ruşinoasă şi păguboasă ce se întrevede. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. Deputat Costel Alexe.
Petru Gabriel Vlase Domnul Lupescu, vă rog.
Dumitru Lupescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi parlamentari, În numele militarilor în rezervă şi în retragere din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă solicit respectuos, ca la primirea Proiectului Legii salarizării unitare, să susţineţi în comisii şi la votul final modificarea art. 40 din aceasta, în sensul ca din conţinutul articolului să fie eliminată prevederea referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat şi să fie respectată prevederea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Ca argumente invoc următoarele: 1. Este total inadecvată, inoportună şi nelegală referirea la pensiile militare de stat, atât timp cât proiectul legii are ca scop o salarizare unitară a sistemului bugetar, şi nu o reglementare în domeniul pensiilor militare de stat. Solicit aceasta întrucât, în prezent, sunt în vigoare acte normative care reglementează acest lucru: Legea nr. 223/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi Ordinul comun al structurilor de apărare naţională pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi actualizare a pensiilor militare de stat din 2016. 2. Nu sunt motive obiective sau o stare/situaţie excepţională care ar justifica cumva necesitatea amânării actualizării pensiilor militare încă aproape cinci ani, până în anul 2022, inclusiv. Dimpotrivă, în "Expunerea de motive", iniţiatorii proiectului legii afirmă că doresc să corecteze salarizarea nemulţumitoare şi a personalului militar. Dacă astfel se recunoaşte acest fapt, de ce se doreşte amplificarea stării de nemulţumire a pensionarilor militari, prin suspendarea temporară a actualizării pensiilor? Chiar şi în Programul de guvernare pentru perioada 2017-2020, la Capitolul "Echitate" se arată: "Echitatea trebuie să fie şi pentru pensionari alături de salariaţi şi celelalte categorii sociale...". 3. Legea nr. 223/2015 a fost amendată, în mod abuziv şi nemeritat, de prevederile art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2015, iar acum se încearcă o nouă amendare prin art. 40 al Proiectului Legii salarizării unitare. Aceste două modificări/amendări nu fac decât să amplifice inechităţile dintre militarii pensionaţi în perioade diferite, pe de-o parte, şi dintre militarii în activitate şi cei pensionaţi, pe de altă parte. De asemenea, se va produce o discrepanţă imensă, va fi o nedreaptă modalitate de calcul care va crea diferenţe mari şi pentru cei aflaţi în plată în prezent, faţă de cei care se vor pensiona. 4. Suspendarea actualizării pensiilor militare poate fi un atentat la siguranţa şi apărarea naţională, deoarece pensionarii militari au obligaţii în caz de chemare la mobilizare, război sau campanii. 5. Se încalcă toate normele de drept civil şi constituţional...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi!
Dumitru Lupescu ...prin faptul că un singur articol dintr-o lege prorogă, concomitent, aplicarea unor articole din şase legi organice cu scop şi beneficiari diferiţi. Cu respect, consideraţie şi speranţă, Dumitru Lupescu, deputat al USR în Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Oprescu, aveţi declaraţie? Nu. Cam ăştia am fost! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Cristina-Ionela Iurişniţi "Care sunt adevăratele priorităţi ale politicilor educaţionale în sistemul de educaţie românesc, în contextul actual european?" În plenul Camerei Deputaţilor au fost aduse în atenţia parlamentarilor două proiecte care vizează o racordare a învăţământului românesc la valorile şi direcţiile politice europene comune în educaţie. Este vorba de Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Investiţia în Tinerii Europei, COM (2016) 940 - PH CD 40/2017 şi Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Îmbunătăţirea şi modernizarea educaţiei, COM (2016) 941 - PH CD 41/2017. În societatea contemporană, dinamică şi mereu în transformare, cu schimbări rapide şi efecte imediate, educaţia şi învăţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, iar concepţia de educaţie regândită şi modernizată. Este şi rolul acestor proiecte care circumscriu în sfera preocupărilor educaţiei la nivel european tocmai nevoile reale ale tinerilor de azi, legătura mai strânsă a pieţei muncii cu parcursul educaţional al tinerilor absolvenţi reprezentând fie ciclul gimnazial pentru cei care vor să îmbrăţişeze forma învăţământului profesional dual sau ucenicia în meserii cerute, fie cel superior, unde încă persistă prea multă teoretizare în detrimentul aplicabilităţii cunoştinţelor, dezvoltării competenţelor şi inteligenţelor multiple în cadrul unor proiecte tematice care pot dezvolta spiritul de echipă şi negocierea. Învăţământul românesc capătă noi valenţe în condiţiile impuse de reforma cu deschidere europeană, dar dorinţa de reformă şi europenizare a direcţiilor politicilor educaţionale nu poate fi implementată durabil şi sustenabil fără a lua în considerare datele îngrijorătoare care vin din mediul rural sărac în special, unde copii şi tineri se află în situaţii de risc şi abandon şcolar. Potrivit UNICEF, aproximativ 300.000 de copii şi tineri se află în afara sistemului de educaţie, 5.103 elevi români cu vârste cuprinse între 15 ani şi 3 luni respectiv 16 ani şi 2 luni la data testării, din 185 de scoli, au susţinut în luna aprilie 2015 testarea PISA propriu-zisă. Testarea internaţională se desfăşoară o dată la 3 ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, ştiinţă şi citire. În toate ţările care participă la PISA 2015 eşantionarea şcolilor şi a elevilor se realizează extern, de Consorţiul PISA, cu ajutorul unui software dedicat. Elevii au avut la dispoziţie două ore pentru a rezolva subiectele structurate pe trei domenii: Ştiinţe ale naturii, Matematică şi Citire/Lectură. Elevii români au în continuare dificultăţi să citească şi să înţeleagă un text, iar la matematică nu pot rezolva decât exerciţii de bază. Aşa arată rezultatele la ultimele teste PISA, care s-au susţinut anul trecut. Mai exact, România s-a clasat pe locul 48 din 72, sub Bulgaria şi Ungaria, aceasta în condiţiile în care, în anul 2012, ne-am aflat pe locul 45 din 65 de ţări. Cât îi priveşte pe cei mai buni adolescenţi, aceştia sunt în Singapore, Japonia şi Estonia. Studiul PISA 2015 a evaluat aproximativ 540.000 de elevi din 72 de ţări şi economii la Matematică, Lectură şi Ştiinţe. Accentul a fost pus pe Ştiinţă, potrivit OECD. Scorul României la Ştiinţe, domeniul pe care s-a pus accent la ultimele testări, este de 435 faţă de scorul mediu al ţărilor OECD, 493, şi faţă de cel mai bun scor, cel al singaporezilor, care a fost de 558. La partea de Citire, România a acumulat 434 de puncte, iar la partea de Matematică 444 de puncte. Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală, la lumea reală. Astfel, de exemplu, PISA nu măsoară dacă un copil ştie tabla înmulţirii, ci ce ştie el să facă cu ea. Concret, programul OECD-PISA nu testează "discipline", pentru că nu urmăreşte eficienţa în performarea unui anumit curriculum, ci evaluează în ce măsură elevii aflaţi către finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază, esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii. Aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional - arată un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Deşi ştiu să citească, elevii nu reuşesc să înţeleagă textele, susţin experţii, care atrag atenţia că aceasta este o consecinţă a faptului că programele şcolare sunt în continuare prea stufoase, elevii fiind obligaţi să memoreze informaţiile, nu să analizeze textele. Problema majoră actuală a învăţământului românesc este această ruptură între elite şi segmentul median al tinerilor din sistem, care nu fac faţă provocărilor lumii de azi. Cei care abandonează şi sunt în afara sistemului educaţional ar trebui să fie prioritatea numărul 1 pentru toţi factorii decidenţi, dar şi ONG-uri, profesori, părinţi. Un proverb din cultura chineză ne oferă un eşantion de înţelepciune universală care trebuie aplicat în viaţa reală a sistemului de educaţie românesc, nu doar în hotărâri şi directive care rămân la nivel declarativ, în dosarele Ministerului Educaţiei sau în Parlament: "Dacă te gândeşti la ziua ce va urma, ia-ţi de mâncare. Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac. Dacă te gândeşti la secolul ce va urma, educă copiii!"
Găvrilă Ghilea "De ce la autovehicule se poate, dar la locuinţe nu?!" După mai bine de 8 ani de la adoptarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, Pool-ul de Apărare Împotriva Dezastrelor, PAID, semnala, în toamna anului trecut, dezinteresul major al proprietarilor români faţă de încheierea acestui tip de asigurări, precizând că mai puţin de 20% dintre cele aproape 9 milioane de locuinţe existente sunt asigurate prin poliţe obligatorii. Situaţia pare cu atât mai alarmantă, cu cât printre recalcitranţi se numără chiar proprietari de imobile amplasate în zonele cu risc seismic ridicat, ceea ce ar trebui să determine, în primul rând, sesizarea şi responsabilizarea autorităţilor competente în diseminarea obligaţiilor care derivă din acte normative cu un asemenea impact. Astfel, conform datelor furnizate de PAID, în regiunea geografică Moldova, arie de impact pentru seismele cu epicentrul în Vrancea, nici 16% dintre locuinţe nu sunt asigurate, în timp ce în Banat sau Dobrogea gradul se apropie de 27% şi respectiv 22%. Pe de altă parte, faptul că în Bucureşti gradul de cuprindere depăşeşte 38% este justificat şi prin numărul mare de locuinţe contractate în ultimii ani prin credite ipotecare, una dintre condiţiile acestui instrument de finanţare fiind chiar existenţa unei poliţe de asigurare obligatorie a imobilului împotriva dezastrelor. Presa economică anunţa recent constituirea la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară a unui grup de lucru pentru modificarea legislaţiei în domeniul asigurărilor obligatorii de locuinţe, inclusiv prin revizuirea cuantumului amenzilor, în limita unui plafon fix, care ar urma să fie majorat de cinci ori faţă de nivelul minim reglementat în prezent. Este însă evident că simpla plafonare la limita superioară de 500 de lei a cuantumului minim al amenzii contravenţionale pentru neîncheierea poliţiei de asigurare nu poate contribui semnificativ la ameliorarea acestui indicator. De altfel, amenzi se puteau aplica şi până acum, într-un cuantum cuprins între 100 şi 500 de lei, dar tocmai transferul competenţei punerii în practică a acestor măsuri coercitive, către autorităţile locale a blocat, uneori chiar din considerente electorale, procesul de urmărire a respectării prevederilor actelor normative care le reglementează. Dacă în cazul unui autovehicul depistat circulând în trafic fără a deţine o poliţă RCA valabilă proprietarul este sancţionat atât pecuniar, cât şi prin măsuri complementare - care nu se ridică decât după îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor legale, sub rezerva radierii din circulaţie a autovehiculului - şi în cazul locuinţelor responsabilizarea proprietarilor poate căpăta valenţe noi. Iată de ce, grupul de lucru constituit la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie să armonizeze litera cu spiritul legii şi să adapteze bunele practici din ţările europene dezvoltate la realităţile româneşti. Până nu e prea târziu...
Ioan Balan "Atenţie la buzunare! PSD guvernează din nou România" Pentru orice român care a sperat vreodată că o guvernare a PSD ar putea aduce prosperitate în România a devenit deja clar că PSD este cel mai mare inamic al prosperităţii şi principalul obstacol în calea modernizării ţării noastre. Faptul că guvernarea PSD a eşuat deja, la numai patru luni de guvernare, nu trebuie să ne surprindă! Nu este o noutate! Aşa s-a întâmplat ori de câte ori PSD a ajuns la guvernare. În anii 90, la puţin timp după ce predecesorul acestuia, FSN, a venit la guvernare pe un val uriaş de încredere, imediat după aceea au venit şi minerii din Valea Jiului, să înveţe studenţii bucureşteni conjugarea verbului a democratiza! La începutul anilor 2000, PSD a câştigat alegerile cu o deviză demagogică, şlefuită de maestrul în manipulări de mase. Astfel, de la "sărac şi cinstit" s-a ajuns, în numai câteva luni, la "bogat şi corupt". Acei ani de guvernare care au adus cu ei şi baronizarea şi feudalizarea României, stârnesc încă puternice nostalgii printre membri de bază ai PSD. În 2009, prezenţa PSD la guvernare a fost iarăşi toxică şi a însemnat întârzierea măsurilor anticriză, măsuri pe care toate statele UE le luaseră, întârziere care a condus apoi la intrarea economiei naţionale într-o recesiune dureroasă pentru toţi. Şi în anul 2012, PSD a promis râuri de lapte şi miere, iar în numai câteva luni a introdus sau a majorat mai bine de 40 de impozite şi taxe. De ce ne-am mira, oare, că PSD s-ar fi schimbat în aceşti 27 de ani? Până şi Mihai Eminescu ar fi spus "Alte măşti, aceeaşi piesă/Alte guri, aceeaşi gamă,/Amăgit atât de-adese/Nu spera şi nu ai teamă." În ultimii douăzeci şi şapte de ani, PSD s-a aflat la guvernare cea mai mare perioadă de timp, mai precis peste douăzeci de ani! Dacă PSD ar fi vrut şi ar fi putut să aducă bunăstarea pentru români, am toată convingerea că ar fi avut suficient timp să o facă. Din nefericire, după peste două decenii de guvernare socialistă nu putem contabiliza decât că România are cele mai proaste spitale, cea mai mare rată a analfabetismului, cele mai scorojite şcoli, drumuri naţionale de pământ, autostrăzi fărâmate, salariaţii cei mai munciţi, dar cel mai prost plătiţi, pensionari săraci şi jumătate dintre tineri plecaţi să muncească în străinătate, pentru că acasă la ei nu au unde. La ultimele alegeri, PSD nu doar a promis, ci şi a compromis ideea de bunăstare pentru români. A vândut iluzii cu dublări sau triplări de salarii, cu dublări sau triplări de pensii, cu mii de kilometri de autostrăzi, cu taxe mai puţine şi impozite mai mici, cu investiţii străine fără număr şi locuri de muncă noi în economie. Ce s-a ales din acest noian de promisiuni, începem deja să vedem cu ochiul liber. Să ştiţi că nu am fost nicidecum ironic atunci când am avertizat populaţia să fie atentă la buzunare! Nu, am fost cât se poate de serios, pentru că, ori de câte ori a guvernat PSD, mâna Guvernului s-a înfipt şi mai tare în buzunarele contribuabililor, până la cot, prin impozite noi sau tot felul de taxe născocite peste noapte, iar puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut, ca urmare a creşterii preţurilor. De peste patru luni de când duetul Dragnea-Grindeanu guvernează România, opinia publică este intoxicată cu măsurile fiscale aberante pe care le pregăteşte trista coaliţie PSD-ALDE, din a doua jumătate a anului. Impozitul pe gospodărie, impozitul pe tranzacţii de active, impozite suplimentare pentru contractele de muncă cu timp parţial, accize majorate, contribuţii sociale modificate, confiscarea profiturilor companiilor de stat şi alte asemenea măsuri păguboase, dăunătoare, nocive au luat locul promisiunilor din campanie. Mai mult, iluzia creşterilor spectaculoase de pensii şi salarii a erodat deja puterea de cumpărare a populaţiei, pentru că preţurile pentru produsele de bază au avut creşteri şi de peste 20% în primele luni ale anului. Să ştiţi că nu mă număr printre cei care, într-un mod, zi eu, destul de iresponsabil, s-ar bucura ca PSD să izbească economia de gard, doar ca să demonstreze că PSD este şi incompetent să guverneze şi nociv pentru economie şi societate. Ştim deja cu toţii că PSD aduce cu el numai sărăcie şi subdezvoltare. Nu mai trebuie să demonstrăm acest lucru. Se vede cu ochiul liber şi la nivel guvernamental, dar şi în administraţia locală. Eu, personal, cred cu toată puterea că noi, cei din PNL, avem obligaţia majoră şi încrederea uriaşă a unei părţi din electorat că nu vom lăsa PSD să prăbuşească economia şi să ducă România înapoi, în anii 90, sau chiar mai târziu în istorie. Este uşor de anticipat că dezastrul economic este destul de greu de evitat în anul 2017, dar nu imposibil. Pentru aceasta, toată eforturile noastre trebuie să se concentreze să trimitem acest Guvern acasă, cât mai curând, pentru a limita pagubele produse de politicile dezastruoase!
Mara Mareş "România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor europene pentru tineri!" În România, rata de ocupare a tinerilor este de doar 22,3%, comparativ cu 61,6% la nivelul întregii populaţii apte de muncă. În 2016, România a înregistrat o rată a şomajului, la nivel general, de 5,9%, în timp ce în rândul tinerilor aceasta a fost de 20,4%. Astăzi avem pe ordinea de zi a Comisiei pentru învăţământ un proiect de lege iniţiat de Guvern şi care urmăreşte stimularea angajatorilor de a încheia contracte de ucenicie şi contracte de stagiu pentru absolvenţii de învăţământ superior. Deşi este o iniţiativă pe care o voi susţine fără rezerve, nu pot trece cu vederea faptul că aceste măsuri sunt parte din Planul de aplicare a Garanţiei de Tineret, care trebuia pus în aplicare încă din anul 2014! Garanţia pentru Tineret a fost expresia voinţei politice a Uniunii Europene de a se apleca cu cea mai mare preocupare asupra diminuării şomajului în rândul tinerilor din statele membre. Ca urmare a acestei decizii, UE a pus la dispoziţie 6 miliarde de euro prin Iniţiativa pentru Ocuparea Tinerilor şi Fondul Social European. Jumătate dintre aceşti bani pot fi cheltuiţi fără ca statele să asigure cofinanţare. În 2015, o altă decizie a venit în sprijinul statelor membre pentru a implementa acest plan. Prefinanţarea acordată programului a crescut de la 1%, adică de la 67 milioane de euro, la 30%, adică la nu mai puţin de un miliard de euro. Rezultatele acestor măsuri nu au întârziat să apară la nivel european. În 2016, la trei ani de la lansarea Garanţiei pentru Tineret, UE avea cu 1,4 milioane tineri şomeri mai puţin. De asemenea, până în 2015, rata anuală a şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 20,3%, înregistrându-se o scădere cu 3,4 puncte procentuale. Tinerii NEET, neîncadraţi profesional şi care nu urmează niciun program educaţional sau de formare, au ajuns la o medie a şomajului de 12% la nivelul UE, realizându-se o scădere cu un punct procentual. Din păcate, situaţia încurajatoare de la nivel european nu se regăseşte şi în România. Întârzierile în utilizarea fondurilor europene alocate prin bugetarea 2014-2020 au dus la întârzierea aplicării acestui program. De altfel, şi faptul că Guvernul a preferat un proiect de lege şi nu o ordonanţă arată doar că încă nu putem aplica aceste măsuri, pentru că nu vom primi rambursări de la Comisia Europeană, până nu avem acreditată Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, AM POCU, care va gestiona aceste măsuri. România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor europene pentru tineri. Împreună trebuie să punem presiune asupra Guvernului să rezolve de urgenţă acreditarea AM POCU şi să prezinte un calendar concret de aplicare a Garanţiei pentru Tineret în România.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Autorităţile române să o ajute pe doamna Camelia Smicală!" Aş vrea să vă supun atenţiei un caz dureros despre care s-a scris şi vorbit mult în mass-media, care însă momentan nu a fost rezolvat. Este vorba despre cazul doamnei Camelia Smicală, cetăţean român şi al UE şi cetăţean al municipiului Piatra-Neamţ, motiv pentru care mă simt îndrituit să aduc în discuţie situaţia nefastă în care se regăseşte şi să trag totodată un semnal de alarmă pentru autorităţile în competenţa cărora revine acest caz. Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu cunoaşteţi cazul, doamna Camelia Smicală a fost doctoriţă în Piatra-Neamţ, iar în urmă cu câţiva ani a decis să îşi ia copilul şi să emigreze în Finlanda. Acolo s-a recăsătorit şi a devenit mamă a încă doi copii. După acest episod a început calvarul, devenind o victimă a violenţei domestice. A decis să divorţeze şi a primit o locuinţă cu adresă protejată prin confidenţialitate, pentru a se proteja de fostul soţ. În momentul în care autorităţile finlandeze au suspectat că doamna Smicală vrea să se întoarcă în ţară, a început adevăratul coşmar. Cei doi copii i-au fost luaţi de serviciile sociale şi de poliţie şi trimişi să stea cu tatăl violent. După îndelungi eforturi, doamna Smicală a reuşit să îşi recapete copiii, însă la scurt timp i-au fost luaţi din nou şi duşi la orfelinate separate. Pe lângă drama de a rămâne fără copii, care au fost transferaţi la orfelinat, autorităţile finlandeze au condamnat-o la 6 luni de închisoare cu suspendare, acuzând-o de purtare violentă în timpul episodului când autorităţile i-au luat micuţii şi i-au trimis tatălui abuziv. În acest moment doamna Smicală a rămas şi fără posibilitatea de a profesa. Este o situaţie dureroasă şi, totodată, care ridică multe semne de întrebare cu privire la modul în care a fost tratată de autorităţile finlandeze. De aceea, fac apel şi de aici, de la tribuna Parlamentului, către autorităţile competente de la noi din ţară să facă demersurile necesare pentru a vedea dacă doamnei Camelia Smicală nu i-au fost încălcate drepturile. Să insiste, să găsească cele mai potrivite soluţii de a construi un dialog constructiv cu autorităţile finlandeze, pentru că au trecut doi ani şi cazul nu a fost rezolvat, ci, din contră, s-a agravat. Aşa ceva nu trebuie tolerat. Să ne protejăm cetăţenii, să ne facem datoria şi, dacă doamnei Smicală şi copiilor ei le-au fost încălcate drepturile, cei care se fac vinovaţi de asta să fie sancţionaţi.
Claudiu-Vasile Răcuci "Soluţie bugetară pentru PSD - impozitaţi umorul negru!" Guvernul condus de la umbră de Liviu Dragnea este disperat şi în degringoladă, pentru că bugetul pe anul 2017 este pe marginea prăpastiei şi puţin îi lipseşte să cadă în gol. Este evident că nici interpusul Grindeanu, nici strategul Darius Vâlcov şi nici şeful lor Liviu Dragnea nu ştiu şi nici nu pot să scoată România de pe marginea prăpastiei pe care au împins-o. Nu au soluţii sustenabile pentru redresarea finanţelor publice şi nici nu înţeleg că fără stimularea adevăratelor motoare de creştere economică - investiţiile publice, investiţiile private, exporturile, cercetarea şi inovarea - nu vor reuşi să o scoată la capăt, nici măcar până la sfârşitul anului! Dacă n-am mai fi văzut în istoria recentă măsuri antieconomice, orientate cu toată forţa împotriva mediului de afaceri din România, am fi zis că acest trio a inovat în domeniul incompetenţei. Numai că tot pe aceeaşi actori i-am văzut la guvernare şi în urmă cu câţiva ani, pe vremea când firmele româneşti aflate în insolvenţă sau faliment erau mai multe decât cele care încă mai supravieţuiau de pe o zi pe alta. Cu toate aceste evidenţe, domnul Dragnea îl siluieşte pe bietul Grindeanu să recite, mai întâi singur, în oglindă, apoi pe la televiziuni, că vom avea creştere economică uriaşă, că deficitul stă bine şi că românii vor fi loviţi din toate părţile de prosperitate. Acum câteva zile, Comisia Europeană spune aceleaşi lucruri, însă, cam pe invers. De crescut, economia creşte, dar doar pe consum şi nici pe departe la nivelul minciunii PSD-iste! Despre deficit, oricine poate calcula că el va sări deja de 3% din PIB numai după prima jumătate a anului, iar în privinţa salariilor uriaşe pe care le promite doamna Vasilescu, experţii europeni ne avertizează că acea lege seamănă tare cu pielea vândută a ursului din pădure! Dar ce contează toate acestea! Cine-i Bruxelles-ul ăsta, spunea acum ceva ani un membru marcant al PSD! Aşadar, în ciuda tuturor recomandărilor, ei apasă pe acceleraţie, deşi în faţă e prăpastia, iar în maşină sunt toţi românii! Ştiţi cum se spune despre consecvenţă şi prostie! Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns, modul în care PSD şi ALDE se străduiesc să născocească tot felul de impozite noi, mai la vedere sau mai mascate, modul în care se chinuiesc să crească fiscalitatea existentă şi să taie din cheltuieli sociale. Ori cum o dau, ori cum o sucesc, tot nu le ies calculele, tot cu minus le dă! Atât de mare a fost minciuna electorală din iarna anului trecut, căci nu reuşesc să o îngroape, orice ar face. De îngropat, însă, vor îngropa, cu certitudine, economia! Văzând câte eforturi fac miniştrii PSD şi ai ALDE să peticească bugetul de stat, de milă, am zis să le dau o mână de ajutor! Dacă tot vor să sufoce, din ianuarie 2018, economia, mediul de afaceri şi societatea cu noi impozite şi taxe, le-am oferit şi o soluţie fiscală deosebită - să impoziteze umorul negru al românilor. Este singura soluţie să o scoată la capăt! Păi, atâta vreme cât salariile sunt mult mai mici decât media europeană, de acolo bani suplimentari nu mai au de unde lua! Atât timp cât doar o pondere mică dintre firmele româneşti înregistrează profit, nici de acolo nu mai pot lua cine ştie ce resurse bugetare! TVA-ul tot e destul de mare şi mă întreb oare cine mai are curajul să intre în magazin să cumpere ceva, căci acela trebuie să stea bine cu inima. Aşadar profit nu, salarii nu, consum nu, dividende aproape deloc! La ce stau românii cel mai bine? La haz de necaz! Păi, vedeţi dragi guvernanţi ai PSD ce ocazie aţi ratat!? Impozitaţi umorul negru! Introduceţi de urgenţă impozitul pe hazul de necaz şi bugetul va trosni de prosperitate! Ori de câte ori românul va face o glumă pe seama sa şi a frigiderului veşnic gol, scos din priză, trosniţi-i o taxă, omorâţi-l cu un impozit, să nu mai aibă chef de râs! Ori de câte ori românul se va plânge şi va face haz de necazul că nu-şi poate plăti facturile, rupeţi-l cu încă un impozit, băgaţi-i încă o taxă, să nu mai îndrăznească vreodată! Dacă va mai glumi că nu-şi poate plăti rata la bancă, mai băgaţi-i un impozit. Şi uite aşa, din impozitul pe hazul de necaz, poate veţi acoperi deficitul de încasări la buget. Ştiu, e trist, dar nu m-ar mira ca cei din PSD să vadă această ironie chiar ca pe o soluţie şi să ne trezim peste noapte chiar şi cu impozitarea hazului de necaz!
Raluca Turcan "Ordonanţa privind ANCOM a fost adoptată prin încălcarea legii" PNL solicită Avocatului Poporului să conteste la CCR Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind conducerea ANCOM. Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanţa privind schimbarea procedurii de numire în ANCOM prin OUG nr. 33/2017, în şedinţă, fără ca actul normativ să fi primit avizul Consiliului Legislativ. Avizul respectiv a fost emis de Consiliul Legislativ abia a doua zi, pe 28 aprilie! Acesta sublinia neconstituţionalitatea reglementării, prin raportare la trei decizii ale CCR, întrucât "nu cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi de drept din care să reiasă existenţa situaţiei extraordinare şi nici explicarea urgenţei reglementării". Obligaţia de avea avizul Consiliului Legislativ înainte de adoptarea O.U.G. reiese din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă şi din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ: Aşadar, o piaţă de 4 miliarde de euro va fi gestionată de o persoană numită ilegal, netransparent şi abuziv.
Aurel-Robert Boroianu "Plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului - o măsură cinică a guvernării PSD-ALDE" În spaţiul public există o dezbatere intensă pe tema plafonării indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, propunere făcută de la cel mai înalt nivel chiar de vicepremierul Sevil Shhaideh şi de ministrul muncii Lia Olguţa Vasilescu. Pe această cale, vreau să atrag atenţia că implementarea unei astfel de măsuri nu ar face decât să lovească în mod direct în familiile tinere, din clasa de mijloc, şi ar avea efecte negative asupra natalităţii în România. O astfel de măsură nu denotă decât lipsa de viziune economică a actualului Guvern, care, pus în faţa propriilor promisiuni electorale, încearcă acum cu disperare să găsească bani pentru a le onora. Acest tip de abordare este profund greşit şi nu face decât să încurajeze în societate formele de nemuncă şi nu pe cei care aduc plus valoare economiei în ansamblu. În acest moment, acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului se face cu respectarea principiului contributivităţii la bugetul de stat, aceasta nefiind o măsură de ajutor social. Din păcate, Guvernul PSD-ALDE demonstrează că nu este preocupat cu adevărat de încurajarea părinţilor care îşi doresc copii, părinţi care au trudit, şi-au făcut o carieră şi nu au stat cu mâna întinsă pentru a beneficia de ajutoarele sociale de la stat. Fac un apel la reprezentanţii majorităţii parlamentare să-şi respecte votul pe care l-am dat anul trecut aici, în Parlament, în sensul eliminării plafonării indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi să se opună unor astfel de măsuri care nu dau dovadă decât de cinism din partea Executivului, cu scopul de a identifica doar ceva mărunţiş pentru a-şi acoperi golurile din vistieria ţării. Stimaţi guvernanţi, unul dintre argumentele PNL în favoarea adoptării în 2016 a eliminării plafonării acestor indemnizaţii a fost acela de a face un prim pas în vederea stopării declinului demografic, una dintre gravele probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Nu putem să susţinem munca şi familia prin ajutoare sociale, ci doar prin măsuri care şi-au dovedit eficienţa şi necesitatea. Efortul bugetar nu este unul foarte mare, având în vedere importanţa unei astfel de reglementări pentru viitorul României. Solicit guvernanţilor să facă lumină si să-şi clarifice intenţiile în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, pentru că tinerele familii au nevoie de predictibilitate pentru a-şi putea face planuri de viitor. Ministrul muncii şi Guvernul PSD-ALDE, în ansamblul său, trebuie să conştientizeze că au o responsabilitate mare faţă de aceşti părinţi şi trebuie să găsească resursele financiare necesare acordării indemnizaţiei pentru creşterea copiilor.
Tudor Ciuhodaru "Registrul unic al donatorilor de sânge. Cum poate fi rezolvată criza sângelui" Vă rog pe toţi să sprijiniţi acest demers! Primul registru al donatorilor de sânge din România a fost lansat. E o soluţie pe care o susţin pentru a rezolva criza cronică de sânge. Chiar acum un ieşean are nevoie de o transfuzie. Poate muri oricând din cauza unei hemoragii. Suferă de o boală rară: purpură trombocitopenică. Când a ajuns la urgenţe, analizele au arătat că numărul trombocitelor din sânge este zero. Vreau ca donarea de sânge să nu mai fie o problemă naţională. Registrul unic al donatorilor de sânge, care facilitează donarea şi fidelizează donatorii, trebuie să fie funcţional cât mai repede la nivel naţional şi să funcţioneze şi online. Am interpelat azi şi Ministerul Sănătăţii pentru ca această platformă să fie rapid implementată. Prin această platformă care intermediază comunicarea dintre donatori şi centrele de transfuzie, avem evidenţa: Până atunci vă rog din nou, donaţi sânge!
Vasile Axinte "Barajul de la Lunca Paşcani. Lucrările se degradează, abundenţă de promisiuni, soluţii inexistente!" Această declaraţie politică se doreşte a fi o scrisoare deschisă adresată domnului prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu. Domnule prim-ministru, Deşi ideea unui baraj în amonte de localitatea Paşcani a apărut pe agenda oficialităţilor locale încă din anul 1986, fiind aprobată printr-un Decret în anul 1989, nici până în anul de graţie 2017 această lucrare nu a fost definitivată, deşi a fost, în trecut, finanţată până la procentul de 90% din totalul fondurilor necesare. Din păcate, din 2012, nu s-a mai alocat nicio finanţare pentru acest obiectiv strategic, şantierul fiind trecut teoretic în conservare, practic în degradare. Banii investiţi până acum, în jur de 100 de milioane de euro, îşi pierd valoarea cu trecerea fiecărui an, astfel încât, cercetând un răspuns primit la o interpelare de fostul senator Florin Constantinescu, rezultă, în speţă, o diferenţă mare de costuri între estimările specialiştilor în domeniu şi estimările fostului Guvern tehnocrat. Aşadar, potrivit specialiştilor în domeniu, ar mai fi necesare fonduri în valoare de 50 de milioane de euro, 10 pentru componenta energetică şi 40 pentru componenta de apă. Fiind obişnuiţi deja cu umflarea facturilor în mod tehnocrat, ministerul de resort din timpul guvernării Julien Cioloş oferă un răspuns cel puţin halucinant problemei în cauză, dublând efectiv costurile de definitivare a lucrării la 21 de milioane de euro pentru componenta energetică şi 81 de milioane de euro pentru componenta de apă, deşi Domniile Lor recunoşteau că lucrările la tot complexul energetic se apropiaseră de 85%. Domnule prim-ministru, Recent, un coleg senator de Iaşi a interpelat din nou Guvernul României cu problema acestei investiţii strategice şi, deşi a fost asigurat că ministerul interpelat este deschis tuturor propunerilor venite din teritoriu, răspunsul efectiv la problema supusă discuţiei a fost o veritabilă "excepţie de necompetenţă", fiind înştiinţaţi totuşi că interpelarea va urma cadrul legal?! În fond, este vorba despre o lucrare de infrastructură strategică, efectuată în amonte de municipiul Paşcani, care ar avea ca scop regularizarea debitului de apă de pe râul Siret, precum şi producerea de energie electrică, aportul energetic urmând să măsoare în jur de 5,2 MWh, conform estimărilor specialiştilor. Nu în ultimul rând, prin efectuarea acestei lucrări de importanţă regională nu numai judeţeană s-ar înlătura riscurile de inundaţii, cunoscut fiind că râul Siret iese destul de des din matcă şi ar constitui şi un sprijin eficient pentru agricultorii care doresc să beneficieze de irigarea culturilor. Avem credinţa, domnule prim-ministru, că nu o să fiţi de acord cu lăsarea în paragină a unui complex energetic executat în proporţie de minim 85% şi îngropat de Guvernul tehnocrat în tot felul de "hârţogării".
Natalia-Elena Intotero "2019 - anul în care parcursul nostru european va continua în alţi termeni" România are în sfârşit un orizont sigur în privinţa ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dar şi a intrării în spaţiul Schengen. 2019, anul în care ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, este şi anul în care parcursul nostru european va continua în alţi termeni. Săptămâna trecută, dialogul pe tema ridicării MCV, purtat de premierul Sorin Grindeanu cu experţi ai Comisiei Europene, a adus clarificările necesare pentru ca România să-şi poată îndeplini angajamentele asumate. Aşadar, veşti bune pentru 2017, când ţara noastră aniversează 10 ani de apartenenţă la familia europeană, 10 ani în care fiecare Guvern s-a străduit, cum s-a priceput, să asigure un parcurs predictibil pro-european, un angajament pe termen lung, care va fi în curând pe deplin încheiat. De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat progresele făcute de România, exprimându-şi încă o dată speranţa că va fi primită în Schengen şi că îi va fi ridicat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, înainte de preluarea mandatului la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe termen scurt însă, prioritatea Guvernului rămâne preocuparea ca procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniune să aibă un impact cât mai mic asupra românilor care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie. În cadrul negocierilor, România va insista pentru oferirea de garanţii suplimentare, în favoarea protejării drepturilor cetăţenilor europeni din Marea Britanic Pentru fiecare dintre statele membre ale UE, Brexit-ul este o provocare fără precedent. Cert este că Uniunea Europeană merge înainte, într-un efort complex, dar meritat, de a asigura tuturor cetăţenilor o viaţă cât mai bună. 2019, anul care pentru România vine atât cu o provocare, cât şi cu veşti bune, trebuie să ne găsească pregătiţi şi determinaţi să concretizăm progresele pe care le facem în această direcţie, zi de zi.
Laurenţiu Nistor "România a înregistrat cel mai mare export lunar din istorie" Măsurile luate de Executivul României, în acord cu Programul de guvernare pe care PSD îl are, au produs deja primele rezultate palpabile. Premierul Sorin Grindeanu a anunţat, săptămâna trecută, că exporturile româneşti au o rată, în aceste luni, de trei ori mai mare faţă de 2016 şi cele mai ridicate, ca sumă, din 2012 şi până acum. În luna martie exporturile de bunuri au fost în valoare de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă cel mai mare export lunar din istorie. Aşadar, un semnal extrem de bun, dar mai ales încurajator. De altfel, exporturile de mărfuri româneşti au început în 2017 cu un avans solid, de peste 13 %, comparativ cu prima lună din 2016. România a exportat, în ianuarie 2017, mărfuri în valoare de 3,57 miliarde euro în Uniunea Europeană. Mai mult, tot săptămâna trecută, Corina Creţu, comisarul pentru politică regională, a anunţat că aproximativ 2.000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de avantajele obţinute prin intermediul unor noi împrumuturi deblocate prin acordul semnat de Fondul european de investiţii cu Raiffeisen Bank. Este vorba de nu mai puţin de 177 de milioane de euro, împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România. Acest acord, care este pilonul central al Planului Juncker, a fost semnat în 11 mai. Planul Juncker este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa. Prin intermediul acestui acord, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă sau în inovare. Astfel, alături de măsurile adoptate de Guvern în sprijinul firmelor româneşti, dar şi prin programele europene sau acordurile de finanţare existente, se fac paşi importanţi pentru asigurarea unui mediu cât mai propice unei economii sănătoase.
Radu Babuş "Susţin Masterplanul pentru investiţii în turism, lansat de ministrul turismului, colegul meu Mircea-Titus Dobre" Conform declaraţiilor ministrului turismului, în prezent, în cadrul ministerului se lucrează la o strategie de promovare a României, împreună cu operatori privaţi. Având în vedere că la ora actuală investiţiile în turism şi alimentaţie publică sunt în proporţie de 99% din surse private, nu pot decât să salut această iniţiativă, care, sper, să aducă rezultatul aşteptat atât de furnizorii de servicii turistice, cât şi de beneficiarii acestora, cetăţeni români şi străini. Promovarea turistică este o componentă esenţială a Masterplanului. Cu toate acestea, fără o susţinere efectivă a proiectelor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de transport din ţara noastră, sunt puţine şanse ca restul acţiunilor să aducă beneficiile scontate, respectiv ; o creştere importantă a numărului de turişti şi o majorare a ponderii turismului în produsul intern brut al României. Spre exemplu, şi eu şi ministrul turismului suntem constănţeni şi ne dorim să sprijinim turismul la litoralul românesc al Mării Negre. În acelaşi timp, cunoaştem foarte bine problemele cu care hotelierii şi patronii de restaurante se confruntă. Având în vedere apropierea sezonului estival şi începutul vacanţei de vară, este inadmisibil ca în fiecare an să ne confruntăm cu aceeaşi problemă şi anume, demararea lucrărilor de amenajare a drumurilor, a podurilor - vezi Podul de la Agigea - şi a plajelor, cu o lună, sau mai puţin, înainte de începerea sezonului. Dacă vrem să facem accesibil "Litoralul pentru toţi" şi să facem atât posibilă, cât şi plăcută aducerea/şederea turiştilor în România, concentrarea tuturor eforturilor ar trebui să fie, în primul rând, pe crearea unei infrastructuri moderne la standarde europene, care să contribuie la atractivitatea oricărui proiect turistic, însă, după cum se preconizează, din păcate, nici de această dată nu vom avea parte de un trafic lin şi lipsit de ambuteiaje spre mare.
Bianca - Miruna Gavriliţă "Vaccinarea obligatorie - un prim pas spre o Românie sănătoasă" Finalul anului 2016 şi cele câteva luni din acest an au arătat că România are nevoie urgent de o lege a vaccinării. Numărul mare de decese înregistrate până acum, 24, din cauza epidemiei de rujeolă, ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă. Majoritatea celor care şi-au pierdut viaţa din cauza acestei epidemii sunt copii. Timişul, considerat până nu demult unul dintre judeţele cu o cultură medicală de top, din păcate, se situează pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de decese. Sunt 8 victime înregistrate până acum, din cauza unei boli ale cărei efecte pot fi reduse. Rujeola poate fi prevenită printr-o vaccinare care oferă imunitate pe tot parcursul vieţii, iar vaccinul care ar putea salva vieţile copiilor este ROR-ul. O doză din acest vaccin oferă protecţie de peste 93 de procente împotriva rujeolei, iar o a doua doză are o eficacitate de 97%. Ministerul Sănătăţii este într-un plin proces de achiziţie de vaccin ROR. Vor fi date Direcţiilor de Sănătate Publică peste 110.000 de doze. Deci, din acest punct de vedere, statul român şi Guvernul Grindeanu şi-au făcut datoria. Dar, din păcate, nu este suficient. În lipsa unei educaţii medicale, a unei educaţii sanitare corespunzătoare şi chiar a unor măsuri de constrângere, în cazul refuzului vaccinării, degeaba se fac eforturi pentru a obţine vaccinul atât de necesar. În ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate, rolul determinant ar trebui să-l aibă medicii şcolari, acolo unde există cadre medicale specializate, iar educaţia sanitară la nivelul unităţilor de învăţământ, începând de la primele clase, ar trebui să reprezinte una dintre principalele mijloace de promovare a cunoştinţelor corecte privitoare la necesitatea vaccinării. Iar aceste ore de educaţie pentru sănătate ar trebui să fie săptămânale şi incluse în programa obligatorie a şcolilor, aşa cum sunt în majoritatea ţărilor europene. Informaţiile obţinute în şcoală, coroborate cu informaţiile date de medicii de familie, care reprezintă o altă componentă esenţială a procesului de diseminare a acestor informaţii, dar şi o campanie coerentă, prin difuzarea de clipuri publicitare de interes social, ar putea duce la o implicare activă a populaţiei în domeniul sănătăţii şi la înţelegerea clară a efectelor benefice ale vaccinării. Din păcate, există şi medici, puţini la număr, care nu cred în necesitatea vaccinării, dar pădure fără uscături nu există, şi cred că aceştia nu reprezintă decât voci izolate la nivelul sistemului de sănătate din România. Nu este corect ca un medic să facă propagandă împotriva vaccinării, care a contribuit, până la urmă, şi la progresul societăţii în ansamblul ei. Toate aceste componente ale unei educaţii sanitare, coroborate cu o lege a vaccinului, inspirată din legislaţia ţărilor unde gradul de vaccinare depăşeşte 90%, ar trebui să ducă la o reducere drastică a numărului de copii care nu sunt vaccinaţi, iar cele 6-7 procente ar putea scădea simţitor. De aceea, noua lege a vaccinării ar trebui să aibă şi un capitol al mijloacelor de constrângere. Este momentul să acţionăm mai dur, dacă nu vrem ca în câţiva ani numărul bolnavilor de rujeolă sau de alte boli ale copilăriei să crească şi, implicit, să vorbim de mai mulţi copii morţi din cauza acestor maladii. Nu ne putem permite o ţară de bolnavi, nu ne putem permite să pierdem vieţi din cauza încăpăţânării unui părinte care a citit pe diverse site-uri obscure informaţii prezentate de oameni neavizaţi. Avem nevoie de aceste mijloace de convingere, altfel riscăm extinderea epidemiilor în colectivităţi şi, implicit, creşterea numărul de bolnavi. Fără o politică mai aspră în acest domeniu, fără obligativitatea vaccinării copiilor, nu vom reuşi să reducem numărul de decese. Copiii noştri trebuie să fie sănătoşi, pentru că dreptul la sănătate este şi trebuie să rămână unul dintre drepturile fundamentale ale omului.
Ion Spânu "Biodiversitatea - moştenire pentru viitor" În fiecare an, în data de 22 mai, se celebrează, la nivel mondial, Ziua Diversităţii Biologice, în concordanţă cu Hotărârea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU, care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptării Convenţiei pentru Diversitate Biologică - 22 mai. Transformarea profundă a mediului înconjurător şi acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea şi sărăcirea biodiversităţii, cu efect pe termen lung pentru natură: distrugerea multor păduri, reducerea efectivelor populaţiilor sălbatice şi a genofondului lor, creşterea ratei vitezei de extincţie a speciilor, care a depăşit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. În acelaşi timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populaţiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor şi le-a influenţat evoluţia. Eroziunea biodiversităţii este un fenomen global, care nu poate fi mascat. Ea este influenţată de creşterea exponenţială demografică şi de formele şi ritmul dezvoltării sistemelor socio-economice. Abordarea ei la nivel global este însă subminată de decalajele şi inechităţile economice şi sociale existente în lume, care împiedică implementarea Convenţiei asupra Biodiversităţii. Convenţia pentru Conservarea Biodiversităţii de la Rio de Janeiro din 1992 a promovat o serie de principii bazate pe valenţa economică, socială, ecologică, genetică, ştiinţifică, culturală, estetică şi recreativă a biodiversităţii şi a recunoscut dreptul suveran al fiecărei naţiuni de a ocroti şi conserva speciile existente în propria ţară şi de a-şi stabili reţeaua de arii protejate. Doresc să vă informez pe această cale că numeroase studii efectuate de mai multe organizaţii neguvernamentale arată că, din cele peste 500 de microhidrocentrale, MHC, aflate în diferite stadii de construire, avizare sau funcţionare, un sfert se află în arii protejate sau la limita lor, existând riscul de a pierde calitatea apei şi biodiversitatea acestora. Din cele 83 de MHC-uri aflate în judeţele Caraş-Severin, Gorj şi Hunedoara, 40 se află în arii protejate. Pe această cale, vă propun găsirea unor soluţii prin desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia MHC şi implementarea unor mecanisme clare de preplanificare a dezvoltării durabile pentru acest sector, pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere, care să permită o evaluare serioasă şi durabilă a corpurilor de râuri, evitându-se, pe această cale, noi dezastre ecologice pe râurile din România. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcţia şi funcţionarea microhidrocentralelor, astfel încât să se soluţioneze problemele mai sus menţionate.
Alexandru Rădulescu Declaraţia pe care o prezint a fost determinată de discursul preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, susţinut pe 9 mai, în plenul Parlamentului. Domnia Sa a evidenţiat valenţele multiple ale zilei de 9 mai, dar într-un mod incomplet. Preşedintele Klaus Werner Iohannis a arătat că pe 9 mai România aniversează declararea Independenţei de Stat care "probează viziunea patriotică a principelui Carol" şi celebrează Ziua Europei, zi stabilită după data de 9 mai 1950, când ministrul francez Robert Schuman propune colaborarea economică între state ale Europei, zi considerată a fi momentul naşterii Uniunii Europene. Domnul preşedinte omite, într-o manieră pe care o consider voită şi tendenţioasă, să menţioneze faptul că ministrul Robert Schuman nu a ales întâmplător data de 9 mai pentru a face apelul la colaborare europeană. A ales această dată, deoarece ziua de 9 mai 1945 marchează încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite şi a capitulării Germaniei naziste. Domnul preşedinte îndeamnă politicienii români să respecte valorile Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice, fără a lua în considerare faptul că sărbătorirea Zilei Victoriei şi a instalării păcii pe continentul european face parte din aceste valori, că această zi este celebrată în multe state, unele membre ale Uniunii Europene sau ale NATO, din SUA şi Canada, până în Australia, din Marea Britanie şi Franţa, până în Polonia şi Rusia, din Belgia şi Olanda, până în Grecia. Probabil pentru unele persoane această zi nu este prilej de bucurie, ci de tristeţe. Pentru poporul român aceasta este semnificaţia completă a zilei de 9 mai, care trebuia evidenţiată în plenul Parlamentului.
Eugen Bejinariu "Protecţia datelor este un drept şi deopotrivă o obligaţie" În afara instituţiilor şi organismelor publice există societăţi comerciale şi organizaţii private care prelucrează date cu caracter personal ale cetăţenilor, in format electronic, scris sau vizual. Protecţia datelor personale constituie un drept al persoanei fizice de a-i fi apărate caracteristici care ar putea conduce la identificarea sa. Dincolo de obligaţia statului de a adopta măsurile menite să protejeze datele personale, este şi o obligaţie individuală a fiecăruia dintre noi să contribuim la efortul de a conştientiza şi implementa aceste măsuri. Societatea informaţională, cea care ne oferă atât de multe facilităţi cu ajutorul tehnologiei, aduce cu sine transformări profunde. Una dintre aceste evoluţii este aceea că informaţiile, datele constituie prin ele însele o "marfă" tranzacţionabilă. Această marfă devine din ce în ce mai importantă, mai preţioasă. În viitor este posibil ca datele să devină o monedă virtuală, în schimbul de informaţii digitale. Legislaţia prevede faptul că datele personale nu pot fi prelucrate, dincolo de situaţii expres prevăzute de lege, în lipsa consimţământului explicit al persoanei, dar procesul de a obţine acest consimţământ este, în foarte multe situaţii, fie eludat, fie extrem de sofisticat. El revendică ceva mai multă atenţie decât acordă inerţia sau graba oamenilor de a obţine ei înşişi informaţii, fără să realizeze faptul că accesul lor este condiţionat de a oferi generos propriile date. Legislaţia europeană a reglementat aceste aspecte prin măsuri adoptate anul trecut. Există chiar o decizie a Curţii Europene de Justiţie care interzice transmiterea datelor personale între autorităţi ale administraţiei publice, fără ca persoanele vizate să fie informate în prealabil. Pachetul de măsuri adoptat în cursul anului trecut de Parlamentul European şi care va intra în vigoare în toate ţările membre, cel mai târziu la data de 25 mai anul viitor, va conferi cetăţenilor europeni un control sporit asupra felului în care sunt prelucrate respectiv colectate, înregistrate, stocate, recuperate, transmise sau şterse datele private. Aceste reguli privesc, printre altele, obligativitatea consimţământului clar şi afirmativ al persoanei, dreptul de a transfera datele personale unui alt furnizor de servicii, certitudinea că politicile privind viaţa personală sunt explicate clar şi în limbaj simplu, amenzi de până la 4% din cifra de afaceri totală globală a companiei care încalcă legea în această privinţă, dreptul de a şti dacă datele personale au fost transmise sau furate, dreptul de a fi uitat. Atât legislaţia naţională, prin Legea nr. 677/2001 şi Legea nr. 133/2011, dar mai ales legislaţia europeană care urmează a fi implementată şi în România în următorul an, respectiv Regulamentul 679/2016 şi Directiva 680/2016, oferă mijloace şi instrumente, astfel încât viaţa privată şi datele personale să fie eficient protejate. Rămâne însă obligaţia fiecăruia dintre noi, ca cetăţeni, mai întâi de toate şi mai apoi ca reprezentaţi ai legislativului, ai comunităţilor din care facem parte, ai societăţii civile, ca, alături de mass-media, să depunem un efort suplimentar, astfel încât oamenii să fie familiarizaţi cu ceea ce reprezintă conceptul de date personale şi să le gestioneze ei înşişi cu discernământ. Este important ca generaţia tânără cu precădere şi toţi cei care consideră că nu au nimic de ascuns să conştientizeze faptul că trăim în era lui "big data" şi că acestea, alături de "small data" constituie un "produs premium" al multor companii, pe care le ajutăm uneori, din neglijenţă sau neştiinţă, să tranzacţioneze propriile noastre date. Oamenii consideră că a-ţi oferi, spre exemplu, adresa de e-mail sau vârsta sau detalii privind domiciliul şi ocupaţia constituie un preţ neglijabil pentru a obţine accesul la informaţiile publicate de anumite site-uri. Propriile date constituie substitut pentru preţul în bani pe care site-urile au încercat să îl obţină în trecut - este uimitor cu câtă uşurinţă am acceptat cu toţii această nouă monedă. Dar, în multe situaţii, cu acest accept deschidem noi înşine poarta către expunerea sau tranzacţionarea datelor personale, în timp ce clamăm dorinţa ca ele să fie eficient protejate. Consider că este o obligaţie morală ca, alături de demersuri ale Guvernului, să ne coordonăm eforturile într-o campanie de informare şi conştientizare a publicului, a alegătorilor noştri, pentru apărarea unui drept pe care sondajele arată că oamenii îl preţuiesc.
Răzvan-Ilie Rotaru "Investitori străini importanţi vor să dezvolte afaceri în România" La patru luni de la instalarea noului Guvern PSD-ALDE, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a început demersurile pentru a dezvolta în România investiţii ale unor prestigioase companii internaţionale în domeniul auto şi al energiei regenerabile. În acelaşi timp, reprezentanţii Guvernului ţării noastre au avut întâlniri cu operatori din domeniul industriei IT şi eoliene, care sunt prezenţi pe piaţa locală şi care au în vedere extinderea şi creşterea producţiei. În primul caz, este vorba despre companiile Volkswagen - Audi şi Enercon GmnH - care, la întâlnirea cu ministrul Alexandru Petrescu la Târgul de la Hanovra, şi-au manifestat interesul să intre pe piaţa locală. În cel de-al doilea caz, sunt tot investitori germani, care deja au intrat pe piaţa din România, precum Schaeffler şi Rittal GmbH, care au în vedere să îşi dezvolte la noi în ţară portofoliul de investiţii. De asemenea, prim-ministrul Sorin Grindeanu a avut consultări cu reprezentanţii Guvernului din Austria şi cu domnul cancelar Kern în vederea extinderii investiţiilor firmelor austriece în ţara noastră. Ce arată toate aceste contacte şi semnale ale unor leaderi în industriile în care activează? Nici mai mult, nici mai puţin, faptul că în urma rezultatelor înregistrate de economia locală şi a măsurilor de reducere a fiscalităţii şi simplificare a procedurilor financiare, România a început să devină din nou o ţară propice pentru dezvoltarea de noi investiţii, care vor conduce la crearea de locuri de muncă în zona industrială. Cu toate că au trecut puţin peste 100 de zile de când economia a început să aibă o creştere sănătoasă şi nu una bazată pe austeritate, se constată primele rezultate concrete: plus 7,2% mai multe venituri la bugetul de stat consolidat, majorarea cu 5,4% a comerţului cu amănuntul, creşterea cu 5,6% a cifrei de afaceri din serviciile prestate populaţiei şi, cel mai important, plus 45% creşterea investiţiilor străine directe în activitatea economică de pe plan local. Ce înseamnă în cifre acest lucru: 843 milioane de euro în 2017, faţă de 577 milioane de euro în 2016, în perioada ianuarie-februarie. În acelaşi timp, Guvernul PSD a înţeles să susţină companiile româneşti peste hotare, prin lansarea Programului de promovare a exporturilor, derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Executivul condus de Sorin Grindeanu este primul Guvern care a realizat un pachet complet pentru sprijinirea externă a companiilor româneşti. Cred că este cel mai important pentru antreprenorii noştri să fie stimulaţi şi ajutaţi să se extindă atât la nivel local, cât şi în alte state din Uniunea Europeană. Avem specialişti bine pregătiţi şi cu experienţă, care pot să realizeze produse care să fie exportate pe pieţele financiare europene şi internaţionale. Vreau să închei prin a vă spune că, în urma întâlnirilor pe care le-am avut în ultima perioadă atât cu cetăţeni simpli, cât şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, am constatat că oamenii sunt încrezători în situaţia actuală a ţării noastre, vor să se dezvolte aici, nu se mai gândesc să plece în străinătate să muncească, pentru că au văzut că ne ţinem de promisiuni şi în fiecare săptămână adoptăm măsuri prin care creştem nivelul de trai al fiecărui român.
Mihaela Huncă "Guvernul Grindeanu este primul Executiv care a luat măsuri concrete pentru susţinerea şi creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice ale tinerilor cercetători" Cu ocazia câştigării Campionatului Internaţional de Robotică din Israel de la sfârşitul lunii trecute, de grupul de elevi români care au concurat sub numele echipei "AutoVortex România", vreau să vă prezint măsurile pe care actualul Guvern le-a adoptat pentru susţinerea şi creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice ale tinerilor cercetători. Înainte de a vă detalia programele implementate de Ministerul Cercetării şi Inovării, vreau să îi felicit pe elevii din cadrul clubului de robotică AutoVortex care au reprezentat cu cinste România şi au făcut cunoscută ţara noastră în toată lumea în fiecare an, începând cu 2011, şi până în prezent. De aceea, consider că este obligaţia noastră, ca oameni politici, să îi invităm la Parlament şi să îi premiem pe aceşti tineri inteligenţi care au dat dovadă că pot face performanţă la cel mai înalt nivel tehnologic, în concurenţa cu reprezentanţii unor state precum SUA sau Rusia, pe care i-au învins. Până în prezent au fost demarate şi sunt în implementare acţiuni pentru stimularea inovării, prin susţinerea participării inventatorilor români la expoziţii de inventică naţionale şi internaţionale. La Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva, Ministerul Cercetării şi Inovării a selectat şi a susţinut prezentarea a 40 de invenţii din România. De asemenea, Guvernul a organizat expoziţia ştiinţifică "Conceput în România", cu prezentarea de rezultate şi produse ale cercetării româneşti. În acest sens, Ministerul Cercetării şi Inovării a înregistrat la OSIM marca "Conceput în România", care va fi utilizată la toate evenimentele de promovare a rezultatelor cercetării din ţara noastră. În acest moment se lucrează la realizarea unui program în parteneriat cu Ministerul de Externe denumit "Diplomaţie prin cercetare", care prevede prezentarea trimestrială a unor proiecte româneşti de anvergură pe website-urile ambasadelor României, în vederea promovării de parteneriate internaţionale în domeniul cercetării şi inovării. Guvernul a alocat resurse financiare pentru asigurarea accesului naţional nediscriminatoriu al tinerilor cercetători la resurse electronice de informare şi documentare, ca sprijin în vederea realizării proiectelor de cercetare la nivel academic. Aşadar, în urma măsurilor pe care vi le-am enumerat, este evident că echipa Guvernului Grindeanu a luat cele mai multe măsuri, concrete într-o perioadă scurtă de timp, pentru susţinerea şi creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice ale tinerilor cercetători români.
Costel Lupaşcu "Grup operativ, la nivelul Guvernului, pentru soluţionarea crizei vaccinurilor" Premierul Sorin Grindeanu a cerut constituirea urgentă a unui grup operativ, format din reprezentanţi ai Guvernului, ai societăţilor profesionale, ai asociaţiilor şi societăţii civile, care să identifice soluţii imediate pentru criza vaccinurilor, precum şi pentru preîntâmpinarea unor situaţii similare în viitor. Acest grup operativ are un mandat clar, inclusiv de a veni cu propuneri de modificare a cadrului legal, astfel încât, pe termen scurt, să permită achiziţionarea dozelor de vaccin necesare, iar pe termen mediu, asigurarea stocurilor de vaccinuri în mod predictibil şi continuu. Ministrul sănătăţii, Florian-Dorel Bodog, va constitui în perioada imediat următoare Unitatea de management a Programului de vaccinare, în cadrul Ministerului Sănătăţii, structură care va avea obligaţia să asigure achiziţionarea continuă şi la timp a vaccinurilor, pentru a evita sincopele de aprovizionare. Măsura va fi promovată înainte de adoptarea proiectului Legii vaccinării, printr-o hotărâre de Guvern. Guvernul Grindeanu rezolvă în aceste zile o criză lăsată cu bună ştiinţă şi cu mult cinism de Guvernul Dacian Cioloş. Tehnocraţii au ştiut că această bombă lăsată după guvernarea lor va exploda la începutul acestui an, dar nu au făcut nimic pentru achiziţia din timp a vaccinurilor, pentru că erau prea ocupaţi cu campania electorală. Intervenţia echipei de guvernare pe acest subiect a fost întârziată şi de jocul politic al preşedintelui Iohannis, care a amânat constituirea Guvernului la finalul anului trecut. S-a pierdut astfel mai bine de o lună până la intervenţia noului Guvern. Când actualul Guvern a intrat în funcţie, stocurile de vaccinuri erau deja epuizate şi nu era începută nicio procedură de achiziţii. Guvernul nu se plânge de problemele lăsate de fosta guvernare şi acţionează ca să le rezolve. Actualul Executiv va rezolva problema de fond a vaccinurilor pentru copii, prin două direcţii majore pe care nu le-a abordat niciunul dintre Guvernele anterioare: Toate aceste măsuri pe care le-am enumerat au rolul de a evita manifestarea unor astfel de crize de acum încolo.
Tamara-Dorina Ciofu "Acordarea dreptului moaşelor de a realiza servicii de asistenţă medicală mamelor şi nou-născuţilor în cadrul centrelor comunitare integrate" În calitate de medic pediatru, vă confirm că asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari nu au calificarea necesară şi nu pot asigura supravegherea şi tratarea problemelor de sănătate materno-infantilă la nivel local. De aceea, vă propun să susţineţi introducerea moaşelor alături de asistenţii medicali comunitari şi de mediatorii sanitari, ca personal care să se ocupe de realizarea serviciilor şi activităţilor din centrele comunitare integrate de la nivel local, în special în ceea ce priveşte consilierea, observarea şi îngrijirea gravidei şi a copilului înainte şi după naştere. De asemenea, apreciez că este necesar să reglementăm printr-un proiect de lege profesia de moaşă, astfel încât să dezvoltăm prevenţia pe parcursul sarcinii şi să creştem indicele de sănătate fizică şi psihică a femeilor şi a viitoarelor generaţii. Statisticile Eurostat din ultimii ani indică o rată ridicată a mortalităţii infantile în România, respectiv 8,8 la mia de copii născuţi vii, comparativ cu media statelor din Uniunea Europeană, respectiv 3,7 la mia de copii născuţi vii. Raportul Euro-Peristat, clasează România la coada Europei în ceea ce priveşte sănătatea mamei şi a nou-născutului, la distanţe apreciabile faţă de ţările nordice care, prin utilizarea moaşelor şi respectarea autonomiei acestora, au o rată a mortalităţii infantile redusă. În marea majoritate a ţărilor europene moaşele au un for separat care colaborează cu celelalte structuri din sănătate. Profesia de moaşă este o profesie liberală, în domeniul sănătăţii materno-infantile, care se extinde la îngrijirea femeii de vârstă fertilă, sănătate sexuală, consiliere şi planning familial şi este furnizoare de servicii de sănătate, servicii medicale şi servicii conexe actului medical. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în 2015 existau 591 de moaşe angajate în sistemul de sănătate de stat, din care doar două în mediul rural, iar restul în mediul urban. Cercetările şi statisticile din România ne arată că doar o treime din gravide au o monitorizare optimă, în timp ce peste două treimi îşi obţin informaţiile pe cont propriu şi din surse nevalidate. În 2016, 41.000 de femei au născut fără să fi avut nici măcar un contact cu un specialist în domeniu, pe parcursul sarcinii. Este doar unul dintre efectele dramatice ale absenţei integrării moaşei în echipa care acordă servicii de sănătate femeilor aflate la vârsta fertilităţii. Cercetările internaţionale au demonstrat că moaşa este indispensabilă şi de neînlocuit în asigurarea serviciilor eficiente de sănătate în domeniul materno-infantil. Integrarea acestui specialist în echipa de îngrijire medicală va duce la: îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi parcurgerea etapelor de sarcină, naştere şi lăuzie, firesc, fără a fi percepute ca boli şi fără traumatisme psihice şi fizice; creşterea ratei de naşteri naturale şi scăderea patologiei asociate de cezariană la vârsta adultă.
Ionela Viorela Dobrică "Egalitatea de gen în legislaţia românească" În data de 8 mai 2017 s-a sărbătorit Ziua egalităţii de şanse. La Camera Deputaţilor, a avut loc Conferinţa Naţională cu tema "Egalitatea - o şansă la o democraţie reală şi modernitate", în cadrul căreia s-a adoptat o Rezoluţie cu obiective concrete, prin care discriminarea să fie eliminată din România. Egalitatea de gen, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, este prevăzută şi susţinută printr-o serie de acte legislative şi nonlegislative, prin care se recomandă participarea echilibrată a ambelor genuri în întocmirea şi adoptarea deciziilor majore în domeniile politic şi social şi este considerată un factor decisiv în dezvoltarea unei democraţii reale. Obiectivul general al egalităţii de gen este crearea unei societăţi în care atât femeile, cât şi bărbaţii se vor bucura de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii în toate sferele vieţii. Putem considera că va exista egalitate între femei şi bărbaţi atunci când vor reuşi să împartă, în mod egal, puterea şi influenţa. Consider oportun să subliniez faptul că, atât ca femeie, cât şi ca deputat susţin Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, care prevede implementarea măsurilor legislative care reglementează egalitatea de gen şi cele referitoare la prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. În opinia mea, egalitatea de gen va exista atunci când ambele sexe vor avea oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară, accesul egal la educaţie, oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele, vor reuşi să împartă responsabilitatea pentru casă şi copii. Mai mult, egalitatea de gen înseamnă să fi liber de orice fel de constrângeri, intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen, atât acasă, cât şi la locul de muncă, indiferent de sex. Complementar egalităţii de gen, un alt subiect abordat în cadrul conferinţei a fost cel al prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Din nefericire, o statistică reală şi rece spune că în România, indiferent de vârstă, statutul civil, etnie sau religie, o femeie din zece este afectată de violenţa domestică în fiecare an. Tot statistic vorbind, la fiecare 30 de secunde o femeie este bătută. Vă reamintesc că, în data de 1 septembrie 2016 a intrat în vigoare Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 30/2016. Cunoscută şi sub denumirea de Convenţia de la Istanbul, actul legislativ are ca scop protejarea femeilor împotriva tuturor formelor de violenţă şi prevenirea, incriminarea si eliminarea violenţei împotriva femeilor, şi a violenţei domestice, eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi. Transpunerea prevederilor Convenţiei în legislaţia naţională a constituit unul dintre subiectele discutate în cadrul conferinţei. Doamna Aurelia Graţiela Drăghici, secretar de stat şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, a precizat faptul că pachetul legislativ prin care vor fi aduse modificările necesare este într-un stadiu avansat, urmând a fi îndeplinite etapele procedurale necesare, înainte de a fi transmis Parlamentului spre adoptare. Astfel, concluzia cu privire la procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene este că există în prezent legi în vigoare, în România, care vor trebui modificate şi corelate atât cu Directivele Parlamentului European şi a Consiliului, cât şi între ele, cu scopul final ca România să fie în măsură să respecte în totalitate principiul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei şi să acţioneze eficient în prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. La final, aş dori să subliniez faptul că este necesar să continuăm demersurile efectuate în vederea consolidării egalităţii de gen şi a prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Parlamentul trebuie să abordeze cu seriozitate şi responsabilitate îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu şi mai mult schimbarea atitudinilor şi comportamentelor, a structurilor sociale, în aşa fel încât societatea să ofere femeilor dreptul de a-şi dezvolta, conform voinţei proprii, personalitatea şi să se implice activ în toate domeniile vieţii.
Ştefan Muşoiu "Avem 502,5 milioane de euro pentru investiţii în educaţie" Domeniul educaţiei şi cercetării au fost neglijate de majoritatea Guvernelor care s-au succedat până acum la Palatul Victoria. Cabinetul Grindeanu desfiinţează această practică deloc benefică pentru că a adoptat cu succes condiţiile de implementare a proiectelor europene finanţate prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Norvegian. Astfel, ţara noastră va beneficia de investiţii importante în următorii patru ani. Mai concret, vom avea la dispoziţie 502,5 milioane de euro pentru investiţii în educaţie, în special în inovare, cercetare şi competitivitate, dar şi pentru incluziune socială şi combaterea sărăciei, mediu, justiţie şi afaceri interne. Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene va gestiona toate programele pentru finanţarea obiectivelor din toate aceste domenii, astfel încât să nu mai apară blocaje birocratice din cauza procedurilor interne de care se mai împiedică, uneori, fiecare instituţie publică. Şi veştile bune nu se opresc aici. România a primit cu 899% mai multe fonduri de la Comisia Europeană, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv în primul trimestru din 2017. Concomitent, a crescut şi gradul de ocupare a populaţiei, prin crearea a 62.000 de noi locuri de muncă, în primele două luni din 2017. Aşadar, încă o dată, noi, cei de la PSD, confirmăm că ne ţinem de cuvânt! Am promis că vom debloca fondurile europene şi vom creşte absorbţia acestora şi ne-am respectat promisiunea luată în faţa tuturor românilor. De altfel, am anunţat încă din campania electorală că vom crea noi locuri de muncă şi ne-am îndeplinit şi această promisiune. Cel mai important lucru este că, prin investiţiile care se vor realiza în învăţământ, vom susţine dezvoltarea tinerilor cercetători şi astfel vom aduce plus valoare în economia românească.
Mihăiţă Găină "Restricţiile introduse de Elveţia nedreptăţesc România" Ţin să-mi exprim regretul faţă de decizia Guvernului federal elveţian de a reactiva o clauză prevăzută în Acordul cu Uniunea Europeană, care introduce în mod temporar restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari. În opinia mea, este o decizie regretabilă, având în vedere faptul că românii sunt cetăţeni europeni cu drepturi depline, în ceea ce priveşte munca şi libera circulaţie. De asemenea, numărul concetăţenilor noştri care lucrează cu permise valide de muncă în Elveţia este relativ mic. Mai mult decât atât, comunitatea românească din Elveţia este formată din oameni muncitori şi cinstiţi, cu un nivel înalt de pregătire profesională. Sper ca această măsură adoptată, care vizează exclusiv eliberarea de noi permise de şedere cu durată între 1 şi 5 ani, dar nu restricţionează eliberarea de permise cu o durată de şedere de sub un an şi nici nu afectează persoanele care deja muncesc cu acte valabile în Elveţia, să fie una temporară şi să se rezume doar la un an. Vă reamintesc că, deşi nu este membră a Uniunii Europene, Elveţia face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul European de liberă circulaţie Schengen, fiind un partener important al României în spaţiul euroatlantic. De asemenea, îmi exprim speranţa ca Elveţia va avea în vedere, în continuare, respectarea prevederilor esenţiale ale Acordului pentru Libera Circulaţie a Persoanelor, în privinţa liberei circulaţii a forţei de muncă din România, şi că nu se va mai pune vreodată problema activării unei astfel de clauze restrictive.
Constantin Şovăială "Absorbţia de fonduri europene trebuie accelerată!" O prioritate a Guvernului PSD-ALDE în anul 2017 ar trebui să fie atragerea de fonduri europene. Dacă vom mai întârzia mult, ne vom trezi că avem de plătit o factură consistentă Comisiei Europene, pentru că nu ne asumăm angajamentele. Suntem deja la jumătatea tronsonului financiar 2014-2020 şi România are zero absorbţie la fondurile europene. Pentru acest cadru financiar, 2014-2020, fondurile alocate României însumează 23 de miliarde de euro. Chiar ne dorim să pierdem această sumă din cauza că unii nu îşi iau în serios sarcinile? Nu avem nevoie de investiţii în această ţară? Dezvoltarea României şi a economiei depind şi de aceste resurse financiare si nu ar trebui să fim indiferenţi. Pentru a avea succes în atragerea de fonduri europene, avem nevoie de o reducere a birocraţiei în România. Din păcate, din ce în ce mai mulţi tineri au renunţat să mai acceseze fonduri europene, tocmai din cauza birocraţiei. Această problemă necesită rezolvare şi implicare din partea Guvernului PSD-ALDE. Suntem la jumătatea tronsonului financiar şi cele 23 de miliarde de euro ar fi putut fi deja accesate, însă avem zero absorbţie la Fondul Regional şi la Fondul de Coeziune. Guvernul PSD-ALDE trebuie să găsească soluţii pentru a accelera absorbţia de fonduri europene! Avem nevoie de mai multe fapte şi de mai puţine vorbe!
Dumitru Mihalescul "De la promisiunea PSD a prevenţiei în afaceri, la realitatea crudă a normei de amenzi din ANAF!" Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că Guvernul Dragnea-Grindeanu a eşuat lamentabil în a creşte valoarea încasărilor la bugetul de stat, în prima parte a anului 2017. Românii trebuie să ştie că toate promisiunile înşirate în campania electorală, de-a lungul şi de-a latul ţării, au început să se dezumfle, una câte una, deoarece realitatea economică spune cu subiect şi predicat că nu sunt bani suficienţi la buget nici măcar pentru menţinerea statului pe linia de plutire. De asemenea, oamenii trebuie să ştie că Guvernul Dragnea-Grindeanu a continuat minciuna începută în campania electorală şi în anul 2017, când, cu prilejul adoptării Legii Bugetului de stat, a crezut că sfidează legile generale ale economiei, dar şi bunul simţ, şi a persistat în minciună, spunând că Guvernul va realiza încasări mai mari, cu peste 35 de miliarde de lei, adică mai mari cu peste 15% faţă de anul trecut. Astăzi, la jumătatea lunii mai, nici ministrul finanţelor publice şi nici şeful ANAF nu mai pot ascunde faptul că încasările slabe din primele trei luni ale anului continuă şi în următoarele luni, aprilie şi mai, cu aceeaşi tendinţă de nerealizare a obiectivelor pentru anul 2017, diferenţa dintre calculul de acasă şi cel din târg fiind de aproximativ două miliarde de lei lunar cu minus, adică de peste 24 de miliarde de lei pe întreg anul. Am avertizat încă de la începutul acestui an asupra faptului că atunci când Guvernul va intra în disperare, pentru că fondurile atrase pe cale fiscală şi nefiscală nu ajung la înălţimea obiectivelor, singura soluţie pe care o va avea Guvernul Grindeanu va fi să ordone structurilor de administrare fiscală să aducă bani la buget, cu orice preţ. Bănuiţi de unde? De la agenţii economici de bună-credinţă, de la cei care asigură peste 3 milioane şi jumătate de locuri de muncă în economie, de la cei care plătesc lunar peste 3 milioane şi jumătate de salarii, pentru cei care stau încolonaţi umil ca să-şi plătească obligaţiile fiscale lună de lună. Din păcate, Guvernul Dragnea-Grindeanu nu a mişcat un deget ca să atragă, de la Uniunea Europeană, cei peste 21 de miliarde de lei gratuiţi, care ar fi alimentat economia, ar fi dat de muncă românilor şi agenţilor economici, ar fi contribuit la modernizarea ţării şi ar fi astupat şi găurile dintr-un buget peticit în grabă. Din păcate, în problema atragerii fondurilor europene, Guvernul PSD-ALDE şi-a arătat adevărata incompetenţă. Nu o spun eu, ci chiar un lider marcant al PSD, doamna comisar european Corina Creţu, care declară că Guvernul Grindeanu este Guvernul zero, un zero ţară egal în Uniune! Cred şi sper că aţi văzut şi dumneavoastră documentele care au circulat în presă, scăpate către jurnalişti de inspectori fiscali de bună-credinţă, care nu vor să fie părtaşi la acţiunea disperată a Guvernului Grindeanu, acţiune care ar putea purta cu succes numele "Operaţiunea «Jupuiţi-i pe toţi antreprenorii, până la ultimul bănuţ»". Înţeleg că domnul Grindeanu se face că nu pricepe şi neagă faptul că dumnealui este cel care presează ANAF să scoată bani din piatră seacă, iar Liviu Dragnea, netalentat din fire, joacă rolul poliţistului cel bun. Ambii ar trebui să ştie că agenţilor economici din România nu trebuie să le confirme sau să le infirme niciun politician că prigoana agenţilor economici este în desfăşurare. O simt pe propria piele, încă de la începutul anului! Este trist faptul că, anul trecut, o mare parte dintre agenţii economici au fost păcăliţi de PSD cu promovarea unei legi, aşa-numita "Lege a prevenţiei în afaceri", care va înlătura abuzurile autorităţilor statului, mai ales în cadrul acţiunilor de control. Era uşor de anticipat că orice promisiune a PSD pentru mediul de afaceri se transformă, mai devreme sau mai târziu, din miere în fiere, fie în impozite mai multe sau mai mari, fie în abuzuri şi controale nejustificate, culmea, tocmai asupra agenţilor economici de bună-credinţă! A auzit cumva, vreunul dintre dumneavoastră, ca acest Guvern să aibă o minimă preocupare în legătură cu marea evaziune fiscală? Evident, nu! Marea evaziune lucrează liniştită în continuare, profită bine şi îngenunchează prin concurenţă neloială orice urmă de iniţiativă privată onestă. Dar acest lucru nu se află între priorităţile Cabinetului Dragnea-Grindeanu! De zeci de ani funcţionează un principiu fiscal simplu: ca să poţi lua mai mulţi bani, prin impozite, de la agenţii economici, aceştia ar trebui să fie puternici, să fie prosperi, să aibă comenzi, să aibă proiecte finanţate, să aibă capacitatea de a-şi plăti taxele şi impozitele. Or, când agentul economic abia subzistă, când abia plăteşte salariile şi cheltuielile curente, ce impozite poate lua statul de la el? Orice abuz al autorităţilor disperate de obiectivele încasărilor bugetare duce cu siguranţă la insolvenţă sau chiar faliment. Mai mult, aşa cum a finanţat Guvernul Dragnea-Grindeanu investiţiile publice în prima parte a anului, intrarea în panta recesionistă a economiei nu este prea îndepărtată. Nu trebuie să fii profet ca să anticipezi aceste lucruri! Ne-a arătat acest lucru istoria recentă a economiilor, care nu au înţeles că fără un sector privat puternic, competitiv, economia bazată pe consum se stinge înainte să se aprindă.
Sorin-Ioan Bumb "Va avea România o creştere economică inteligentă, aşa cum aţi promis în programul de guvernare?" Creşterea economică rămâne un subiect pe care acest Guvern continuă să-l ignore. Numărul şomerilor nu este în scădere, taxele şi impozitele continuă să golească buzunarul românului, investiţiile scad, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă creşte vertiginos, infrastructura rămâne tot pe hârtie, absorbţia fondurilor europene este zero la Fondul Regional şi Fondul de Coeziune, din cele 23 de miliarde de euro care ar putea fi accesate şi lista poate continua. Strategia acestui Guvern pentru reforme şi o viaţă mai bună a cetăţenilor nu există sau, dacă există, este destul de şubredă. Continuaţi să sacrificaţi economia, sănătatea, educaţia, investiţiile şi locurile de muncă, iar modernizarea ţării nu se bazează doar pe creşterea salariului minim, pe majorarea salariilor bugetarilor, pe creşterea pensiilor, a burselor studenţilor etc., pe măsuri care doar să îi amăgească pe români, pe termen mediu. Cea mai performantă armă pe care PSD-ul o are în dotare a rămas tot cea a pomenilor electorale, pomeni cu care acest Guvern ne-a obişnuit în ultimii ani, iar în disperarea că nu faceţi faţă tuturor promisiunilor din campania electorală, primul lucru a fost să daţi vina pe gaura de un miliard de euro lăsată de Guvernul Cioloş, gaură care nu a fost găsită nici de comisia parlamentară de anchetă pe care aţi înfiinţat-o. Suntem curioşi să aflăm, probabil în patru ani de guvernare, care va fi noul model de politică industrială, care să genereze creşterea economică a României, dar, nu în ultimul rând, să aflăm ce înseamnă acel impozit pe gospodărie, pe care doriţi să îl introduceţi curând. Politicile care încurajează consumul trebuie înlocuite urgent de politici care să susţină investiţiile, creşterea colectării de taxe la bugetul de stat şi cheltuirea eficientă şi moderată a acestora, dar sunt sfaturi inutile pentru un Guvern competent, care a promis numai lapte şi miere.
Marius Bodea "Guvernanţii condamnă ieşenii la îmbolnăvire, prin nealocarea de fonduri pentru finalizarea variantei ocolitoare a municipiului" Iaşiul este cel mai poluat oraş, după Bucureşti. 70% din totalul emisiilor de pulberi în suspensie, PM10, principalul factor poluant, din municipiul Iaşi, este din cauza traficului rutier, în lipsa şoselei ocolitoare, de centură, care să preia traficul greu din oraş. Până la data de 27 februarie 2017, la nivelul municipiului Iaşi, în staţiile de automatizare a calităţii aerului au fost înregistrate un număr de 63 de depăşiri la indicatorul PM10, deşi limita maximă anuală ar trebui să fie de 33 de depăşiri. Din păcate pentru ieşeni, nici anul acesta nu vor mai fi continuate lucrările la şoseaua ocolitoare. Deşi în proiectul de buget era prevăzută o sumă de 152.000 de lei pentru această investiţie, din răspunsurile oficiale primite de la Ministerul Transportului reiese clar că nu vor exista alocări de fonduri în acest an, toate acestea în condiţiile în care judeţul Iaşi a contribuit în 2016 la bugetul de stat cu o sumă în valoare de aproximativ 900.000 de lei, primind înapoi 520.000 de lei. Acest lucru înseamnă că aproximativ 380.000 de lei au fost repartizaţi către proiectele de investiţii din Teleorman, Timiş sau Constanţa. Practic, prin ignorarea acestui proiect esenţial pentru Iaşi, guvernanţii pun în pericol sănătatea ieşenilor, care respiră zilnic un aer poluat. Specialiştii în sănătate spun că expunerea pe termen lung la o concentraţie atât de intensă de pulberi în suspensie poate cauza cancer şi moarte prematură. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer şi, în consecinţă, mai mulţi poluanţi. Mai mult, nici primăria nu întreprinde eforturi pentru rezolvarea acestei probleme. Din contră, calitatea proastă a aerului din oraş este acutizată de activitatea şi mijloacele tehnologice rudimentare ale SC Salubris SA, SC Citadin SA, SC CTP SA, companii aflate în subordinea primăriei. În anul 2016, a fost aplicat un număr total de 26 amenzi, în cuantum de 242.649 lei acestor societăţi, pentru că nu au respectat normele de mediu. Fac un apel la Guvernul României să înţeleagă că este o obligaţie morală să demareze această investiţie, pentru că vorbim de sănătatea publică la nivelul unui oraş de dimensiunea Iaşiului!
Simona Bucura-Oprescu "Rezultatul alegerilor din Franţa - o veste bună pentru România!" Emmanuel Macron a fost învestit oficial preşedinte al Franţei, în cadrul unei ceremonii la Palatul Elysee, duminică, 14 mai, devenind astfel cel de-al 25-lea preşedinte al Republicii Franceze, la vârsta de 39 de ani, şi cel mai tânăr şef de stat de la Napoleon încoace. Săptămâna aceasta a fost desemnat şi Guvernul francez, condus de premierul Eduard Philippe. În această perioadă, întreaga lume a fost cu ochii pe alegerile prezidenţiale din Franţa, pe rezultatul alegerilor, pe învestirea noului preşedinte, pe învestirea noului Guvern. Legăturile dintre România şi Franţa au o semnificaţie istorică, culturală şi economică aparte, regăsindu-se în rădăcina latină, în dimensiunea francofilă a românilor, în parteneriatul politic, cultural şi economic constant. Victoria lui Emmanuel Macron este importantă pentru Europa, Franţa, România. Deschiderea şi capacitatea de a construi ale preşedintelui Emmanuel Macron, un preşedinte proeuropean, sunt mărturie pentru continuarea relaţiei privilegiate dintre România şi Franţa, punerea în practică a foii de parcurs, susţinere şi prietenie reciprocă. Felicitări domnule preşedinte Emmanuel Macron, felicitări domnule premier Eduard Philippe, felicitări noului Guvern francez! Vive la France!