Marian-Cătălin Predoiu Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Îmi cer scuze pentru întârziere. Invit la microfon, pentru prima declaraţie, pe domnul deputat Silviu Macovei, de la PSD.
Silviu Nicu Macovei Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alegerile din Franţa arată o tendinţă europeană pe care trebuie să o urmeze şi România". Stimaţi colegi parlamentari, Mă alătur şi eu vocilor care salută călduros rezultatul alegerilor prezidenţiale din Franţa şi îmi manifest, alături de Domniile Voastre, optimismul faţă de încrederea pe care cetăţenii întregii Uniuni Europene, rând pe rând, o arată proiectului comunitar. Să ne amintim cum în mass-media se vorbea şi încă se mai vorbeşte de un eşec al Uniunii Europene, de ascensiunea fulminantă a curentelor naţionaliste, izolaţioniste şi eurosceptice. Ne aducem aminte cum criza refugiaţilor era considerată ca un cântec de lebădă pentru un proiect comun european, pentru care România a făcut şi încă face eforturi şi sacrificii. Totuşi, un ideal de pace, bunăstare şi prosperitate comune, aşa cum este Uniunea Europeană, pare să îşi fi găsit forţa de a renaşte tocmai din această criză prin care trecem. În aceste zile, Franţa a ales să spună nu euroscepticismului şi naţionalismului demagogic fără substanţă. Dar nu este un caz izolat sau un noroc al ruletei politice. Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Austria, alegerile generale din Olanda sunt doar două precedente electorale care arată că cetăţenii europeni îşi doresc stabilitate în cadrul unei uniuni foarte puternice. Mai mult, această tendinţă a fost confirmată şi de cercetările statistice, eurobarometru care înregistrează o creştere a încrederii cetăţenilor europeni în Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât în 9 mai sărbătorim Ziua Europei, Românii trebuie să aibă încredere în potenţialul de dezvoltare pe care Uniunea Europeană ne poate ajuta să îl îndeplinim. România a făcut eforturi enorme pentru a avea şansa de a fi membru deplin al unui club exclusivist şi invidiat, aşa cum este Uniunea Europeană. Însă membru deplin şi egal în drepturi înseamnă un loc la masa unei comunităţi europene cu o singură viteză şi cu un singur obiectiv: şanse egale de dezvoltare pentru toţi membrii. De aceea, salut încă o dată victoria discursului proeuropean la alegerile prezidenţiale din Franţa, salut respectuos Ziua Europei şi militez pentru o Europă unită, cu drepturi egale pentru toţi membrii săi. Vă mulţumesc pentru atenţie. Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc, domnule deputat. Urmează domnul deputat Cozmanciuc, dacă e în sală, de la PNL. Dacă nu, îl invit pe domnul Laurenţiu Leoreanu, PNL.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Bună dimineaţa, tuturor! Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "9 mai, zi cu triplă semnificaţie pentru România". Astăzi este o zi cu triplă semnificaţie pentru trecutul şi viitorul României. La 9 mai 1877 este proclamată Independenţa României; tot la 9 mai, prin declaraţia ministrului de externe francez Robert Schuman, rostită acum 67 de ani, sărbătorim Ziua Uniunii Europene; şi tot la 9 mai sărbătorim victoria asupra nazismului. Evoluţia României în plan internaţional a fost jalonată, deopotrivă, de momente istorice negative şi pozitive. 9 mai 1877 reprezintă însă o secvenţă istorică pozitivă a istoriei noastre naţionale. Voinţa poporului, dublată de contextul internaţional şi sprijinul clasei politice, dar şi al elitelor, au determinat câştigarea independenţei noastre. Cu acest prilej, doresc să aduc un omagiu generaţiilor care s-au sacrificat pentru viitorul nostru, la fel cum şi noi avem datoria să o facem pentru viitorul generaţiilor care vor urma după noi. Câştigarea Independenţei, cu sacrificii duse până la ultimul act, înseamnă şi un moment de reflecţie şi cumpătare asupra a ceea ce avem de făcut în viitor. Egoismul politic, guvernările în interese proprii, modul defectuos de a înţelege politica nu sunt şi nu îşi găsesc corespondent în comportamentul şi modul cum au condus generaţiile dinaintea noastră. La 9 mai 1945, Puterile Aliate din cel de-al doilea Război Mondial au înfrânt Germania nazistă, eveniment prin care s-a pus capăt unei pete negre din istoria omenirii. De aceea, trebuie să respingem vehement orice formă de extremism, discriminare, xenofobie şi lipsă de toleranţă. Tot astăzi sărbătorim şi Ziua Uniunii Europene, zi a unităţii şi solidarităţii. Constituită sub formă de comunităţi, Uniunea Europeană a fost un răspuns ferm dat de lumea liberă şi democrată în contraponderea expansiunii regimurilor totalitare. România este ţară membră a Uniunii Europene din 2007, perioadă de timp în care a reuşit, cu multe sacrificii, să îşi dovedească statutul de partener de încredere. Astăzi, Uniunea Europeană, ca orice alianţă de state, este încercată de provocări care trebuie depăşite cu mult calm, cu eforturi şi cu o viziune coerentă care să ofere un viitor mai bun. România, având în vedere simbolistica zilei, are nevoie de un proiect de ţară care să îi confere un rol mai activ în cadrul Uniunii Europene, cât şi în regiune. Cu aceste gânduri, doresc să mulţumesc înaintaşilor noştri pentru sacrificiile făcute şi pentru dăruirea ca ţara noastră, România, să fie ceea ce este astăzi, un vector de stabilitate regional şi un partener de încredere la nivelul NATO şi al Uniunii Europene. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laurenţiu Leoreanu, deputat al PNL, Neamţ.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează domnul deputat Iulian Bulai, de la USR.
Iulian Bulai Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Uniunea Europeană - darul nepreţuit al vizionarilor europeni pentru noi, urmaşii". Ziua de 9 mai are, pentru poporul român, multiple semnificaţii. Celebrăm, înmănuncheate în aceeaşi zi, 3 evenimente istorice: Independenţa României, proclamată la 9 mai 1877, Capitularea Germaniei naziste, ce a avut loc la 9 mai 1945, şi Declaraţia lui Robert Schuman, rostită de ministrul francez de externe, la 9 mai 1950. Toate cele 3 evenimente ne-au influenţat parcursul în istorie şi fiecare dintre acestea a avut rolul său. Dar Declaraţia Schuman a căpătat importanţă pentru noi, românii, mai ales după ce am intrat în Uniunea Europeană şi am beneficiat direct de strategia unor vizionari, precum Robert Schuman, care au creat o Europă unită, o Europă solidară. Datorită apartenenţei la această construcţie, România s-a dezvoltat multilateral. Este adevărat, nu fără sincope, nu fără obstacole, dar progresul nostru, ca naţiune, este acum recunoscut şi de necontestat. Mai avem paşi de făcut, însă a apărut o nouă provocare: direcţia în care mergem. La aproape 7 decenii de la înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, vorbele lui Robert Schuman au rămas la fel de actuale: "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă". Unul dintre pericolele ce ameninţă pacea mondială este extremismul. Şi mă bucur - aşa cum cred că vă bucuraţi şi dumneavoastră -, de victoria, în Franţa, a lui Emannuel Macron. Ne dorim, în continuare, o Europă unită, aşa cum au dorit-o Schuman, Spinelli, Monnet sau Churchill, dar trebuie să luptăm împreună pentru acest lucru. Nu avem nevoie de mai multe viteze, ci avem nevoie de mai multă solidaritate şi cooperare. În 1918, cu un an înainte să moară, Vasile G. Morţun, deputat de Roman şi fost ministru de interne, a prezis formarea Uniunii Europene, spunând: "Peste zeci de ani se va întemeia în Europa o Ligă a Naţiunilor, sub forma unei uniuni de state precum cea a Statelor Unite sau poate numai sub forma unei uniuni vamale, care să apere împotriva concurenţei Americii şi a Asiei". Şi eu sper ca peste ani să avem servicii sociale comune, o armată comună şi să circulăm, având în documentele de identitate scris că suntem cetăţeni ai Statelor Unite Europene. Vă mulţumesc. Iulian Bulai, deputat de Neamţ.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează domnul deputat Kulcsár-Terza József-György. Vă rog.
József-György Kulcsár-Terza Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Oare trăim într-un stat de drept? Oare trăim în democraţie? Oare trăim într-o ţară europeană? Nu, nu trăim într-un stat de drept, noi nu trăim în democraţie, noi nu trăim într-o ţară europeană. Într-un stat de drept, toţi cetăţenii sunt egali. Într-o democraţie, cetăţenii au dreptul la exprimarea liberă de opinii, la folosirea liberă a simbolurilor comunitare şi a limbii materne. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce se cuvine tuturor naţiunilor europene. Ca cetăţeni ai României, solicităm să avem aceleaşi drepturi în Transilvania şi în Ţinutul Secuiesc, aşa cum au maramureşenii, moldovenii, bănăţenii, oltenii sau cei din Muntenia. Nu este corect că, în timp ce în celelalte regiuni istorice este permisă folosirea liberă a simbolurilor proprii, acelaşi lucru în Ţinutul Secuiesc este interzis şi pedepsit prin forţa legii. Săptămânile trecute am observat în Parlamentul României că a fi patriot pentru unii politicieni români înseamnă antimaghiar şi antisecui. Se vorbeşte de aşa-zisul "Ţinut Secuiesc", de parcă secuii şi această regiune care se numeşte Ţinutul Secuiesc nu ar exista. Se încearcă a se demonstra prin metode juridice false că Ţinutul Secuiesc nu există. Acele persoane şi instituţii care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să înveţe istoria proprie. Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, fiind recunoscuţi de aceştia. Prin Proclamaţia de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, când a luat fiinţă România modernă, au fost făcute nişte promisiuni care niciodată nu au fost respectate. Noi nu cerem altceva decât să se respecte acele promisiuni. Ţinutul Secuiesc a existat, există şi va exista. Niciodată nu o să fim slugi pe pământul nostru natal. Aceste ultime cuvinte, în spiritul multilingvismului, o să le rostesc şi în limba mea maternă. Székelyföld volt, van és lesz, soha nem leszünk szolgák a szülöföldünkön. Deputat Kulcsár-Terza József. Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează domnul deputat Mihai Niţă, de la ALDE. Domnul deputat Corneliu Bichineţ, de la Partidul Mişcarea Populară.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Parcă l-am rugat eu pe colegul de la ALDE să lipsească, să urmez în declaraţia mea politică imediat după colegul de la UDMR, pe care îl salut, îl respect şi îi dau şi un răspuns: trăiţi într-o ţară democratică, România. Respectaţi legile ei, aşa cum o facem şi noi, iubiţi-i pe români, aşa cum îi iubim şi noi pe maghiari şi nu veţi avea decât de câştigat. Am modificat textul declaraţiei, pe loc, acum, aici. Şi dacă secuii au luptat alături de Mihai Viteazul - şi aşa este - şi alături de Ştefan cel Mare, vă rog pe dumneavoastră, ca reprezentant al secuilor - şi cred că-i reprezentaţi cu cinste - să fiţi alături de Klaus Iohannis şi de alţi oameni din ţara aceasta, care doresc modernizarea României şi armonizarea tuturor problemelor din ţara noastră, încât să nu vă mai întrebaţi niciodată dacă suntem noi, românii, România, o ţară europeană. Suntem o ţară europeană, domnule Predoiu, şi ţara aceasta, deocamdată este condusă, în calitate de aproape prim-ministru, de Liviu Dragnea. Domnule Liviu Dragnea, Deşi reprezint judeţul Vaslui, astăzi nu o să vorbesc despre nevoile de investiţii ale acestui colţ de lume, ci am să mă refer la locuitorii din Apuseni - moţii, cum le spunem noi - şi locuitorii din Delta Dunării. Voi vorbi despre solipsism, raritate şi despre boala secolului trecut şi boala secolului nostru. Boala secolului XX, aşa cum spuneau sociologii, a fost solipsismul, singurătatea. Şi în aceste zone de care... Vă doresc sănătate, domnule de la UDMR! După cum... Bucuros de ceea ce am spus eu, a plecat din sală. Vreau să spun că singurătatea în Apuseni, singurătatea românilor, a ruşilor lipoveni, a ucrainenilor din Deltă au determinat acolo migrare a forţei de muncă spre oraş, ceea ce nu este deloc bine. Pentru stabilirea tinerilor, localizarea şi rămânerea acolo unde le este rădăcina, a locuitorilor din Apuseni şi a celor din Deltă, domnule Liviu Dragnea, domnule Grindeanu, dacă sunteţi pe aproape, acordaţi facilităţi! Acordaţi facilităţi! Decât să susţineţi toţi puturoşii satelor româneşti, care beau tot ajutorul social, ajutaţi-i pe cei care fac ceva. Apuseanul, moţul este renumit în România pentru dârzenie, pentru patriotism, pentru frumuseţea sufletului lui. Nimeni nu-i caută, decât câte un reporter inspirat, care la Paşte şi la Crăciun se duce să-l vadă cum stă cu mâna streaşină la ochi şi se uită în zare, că nu-l vizitează nimeni. Iar în Deltă, pentru că este Raiul pe pământul românesc - dacă Herodot spunea: "Egiptul este un dar al Nilului" - şi Delta României este darul pe care Dumnezeu ni l-a dat. În altă ordine de idei, ţinând cont de ceea ce v-am spus, domnule Dragnea. Eu v-am atacat cu mare dragoste şi simpatie şi o fac în continuare. Detractorii dumneavoastră au mai scos o... dandana, aşa, că aţi fost şi repetent. Domnule, să ştiţi că aţi crescut în ochii mei, pentru că studenţii de pe vremea noastră, cei care erau foarte buni, tratau cu profesorii să rămână repetenţi, ca să mai stea un an-doi studenţi, să aprofundeze. Iată unul dintre studenţii de 10 la Filosofie, n-am găsit niciodată un profesor care să mă lase repetent, că am vrut să mai stau să mă bucur de ceea ce am pierdut pentru totdeauna, studenţia şi tinereţea. Domnule Predoiu, Mă bucur că sunteţi în fiecare marţi-dimineaţă aici. O să tratez cu Liviu Dragnea şi cu grupurile noastre să-l înlocuiţi definitiv la conducerea Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule Bichineţ. Dar vă rog să n-o faceţi până la toamnă! Urmează doamna deputat Victoria Longher, de la Grupul minorităţilor naţionale. Dacă nu este, trecem mai departe la domnul Vasile Cîtea, de la PSD.
Vasile Cîtea Domnilor colegi, Domnule preşedinte, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi, voi prezenta declaraţia politică intitulată: "«Centura de Aur» - emblema boxului românesc!". Dragi colegi, După ce capitala Moldovei a fost gazda Campionatului Mondial de Şah Şcolar, iată că în municipiul Iaşi, începând cu 10 mai 2017, va avea loc cea de-a 42-a ediţie a Turneului Internaţional de Box "«Centura de Aur» - Nicolae Linca", cu participarea a peste 14 ţări, printre care forţe ca: Rusia, Ucraina, Italia, Irlanda, Bulgaria şi alte ţări care, aşa cum spuneam, sunt forţe la nivel european şi nivel mondial în boxul mondial. Acest turneu de tradiţie a fost inclus în noua strategie pusă la punct de actuala conducere a Federaţiei Române de Box, de a revitaliza una dintre disciplinele care ne-au adus bucurii majore, de la marile competiţii - campionate europene, campionate mondiale şi Jocurile Olimpice - unde s-au obţinut 25 de medalii. Prezenţa în titulatura turneului a numelui lui Nicolae Linca doreşte să readucă în mentalul colectiv performanţa extraordinară a pugilistului român care, în 1956, cu ocazia Jocurilor Olimpice de Vară de la Melbourne, a cucerit singura medalie de aur pentru boxul românesc. Deşi, după Revoluţie, sportivi ca Leu Mihai, Doroftei Leonard, fraţii Simion, Lucian Bute şi alţii au reuşit să ducă mai departe tradiţia boxului românesc, astăzi ne aflăm într-o mare degringoladă. Acest lucru s-a întâmplat în situaţia în care numărul pugiliştilor legitimaţi în ţară a scăzut la doar 1.017, în 2014, faţă de 7.023, numărul federaţiei, în 1992. Or, pentru o ţară cu tradiţie în box, care a reuşit să aducă pentru România, de la Jocurile Olimpice, o medalie de aur, 9 de argint şi 15 de bronz, recentele "performanţe" au reprezentat un îngrijorător semnal de alarmă, care a dus la schimbarea opticii manageriale a Federaţiei Române de Box. Anul acesta, România a organizat, la Brăila - tot ca parte a noii viziuni manageriale din boxul românesc - Campionatul European de seniori sub 22 de ani, care a reprezentat un real succes în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de pugilişti, obţinând după 17 ani o medalie de aur pentru boxul românesc, prin cei doi sportivi, doi campioni europeni, Robert Jitaru şi Arădoaie Andrei. Doresc să aduc la cunoştinţă că, din motive independente de deciziile şi de activitatea Federaţiei, fără a i se prezenta vreo vină sau acuzaţie din partea Ministerului Tineretului şi Sportului, din luna mai 2015 Federaţia Română de Box nu a mai primit finanţare. Asta a frânat foarte mult activitatea sportivilor, prin lipsa programelor de pregătire centralizată, participare la turnee sau întâlniri bilaterale de pregătire comună, lipsa echipamentelor necesare, lipsa susţinerii materiale a sportivilor şi tehnicienilor. Tot ce am realizat în această perioadă de 2 ani a fost un efort al echipei de conducere a Federaţiei Române de Box, a Biroului federal, a părinţilor, a cluburilor, a unor consilii judeţene şi municipale, sponsori, care au venit alături de noi, dar nu e corect şi nu e normal ca echipa naţională, care reprezintă România, să fie tratată aşa. Săptămâna aceasta, Iaşiul se implică pentru al doilea an consecutiv în organizarea...
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Vasile Cîtea ...celui mai important eveniment din boxul românesc: "Centura de Aur", la Iaşi, aşa cum spuneam, unde vor fi peste 100 de sportivi care ne vizitează ţara, din 14 ţări. Pe această cale, urăm succes sportivilor români, de la care aşteptăm cât mai multe medalii, care să ne permită să atacăm, aşa cum se cuvinte, următoarele Campionate Europene, din iunie: Harcov - Ucraina, în luna august; Campionatul Mondial de la Hamburg; şi sperăm Jocurile Olimpice de Vară, Tokyo 2020, unde boxul românesc trebuie să îşi recapete strălucirea de altădată. Cu respect, Vasile Cîtea, deputat de Iaşi.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează domnul Mugur Cozmanciuc, de la PNL. Rugămintea este către toţi colegii, să se încadreze în timpul de 3 minute. Regulamentul nu permite alocarea unui timp de la un deputat la altul.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă! Declaraţia politică de astăzi vizează semnificaţia zilei de 9 mai. "9 mai - un moment cu triplă semnificaţie pentru trecutul şi viitorul României". Dragi colegi, "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare", declara ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, din Guvernul liberal condus de I.C. Brătianu, acum 140 de ani. Astăzi este o zi cu dublă semnificaţie pentru poporul român. La 9 mai sărbătorim Ziua Independenţei României, cu recunoştinţă pentru generaţiile care au luptat atunci, dar în acelaşi timp şi cu încredere şi cumpătare pentru viitorul pe care trebuie să-l construim. 9 mai este un moment sublim în istoria noastră. Fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund pentru ceea ce au făcut, ca jertfă supremă, înaintaşii noştri, pentru apărarea şi câştigarea Independenţei. Generaţia eroică de la 1877, cu onoare şi curaj, a oferit acestei ţări un moment pe care astăzi trebuie să-l comemorăm. Cel de-al doilea eveniment pe care doresc să-l aduc la cunoştinţă astăzi este legat de înfrângerea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial. Este o sărbătoare care are o semnificaţie tristă, în sensul că omenirea a fost martoră la una dintre cele mai sângeroase conflagraţii, dar în acelaşi timp nu trebuie să uităm acel moment. De asemenea, nu trebuie să uităm că astăzi, 9 mai, sărbătorim şi Ziua Uniunii Europene, denumită generic "Ziua Schuman", pentru comemorarea Declaraţiei istorice a ministrului de externe francez Robert Schuman. Ziua Uniunii Europene este şi ziua păcii, dar şi a unităţii. România este o ţară cu o triplă frontieră: naţională, NATO şi a Uniunii Europene. Suntem membru al Uniunii Europene de un deceniu, prilej cu care trebuie să afirmăm că, în multe rânduri, calitatea de partener de încredere a fost dovedită, atât din punctul de vedere al securităţii, cât şi din punctul de vedere al respectării tratatelor pe care ni le-am asumat. Poporul român are mai mult decât oricând nevoie să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat. De aceea, dragi colegi, spun astăzi că trebuie să mulţumim tuturor persoanelor, indiferent de palierul pe care se află în viaţa cotidiană, şi să milităm pentru un spirit al diplomaţiei, al unităţii şi al privirii spre viitor cu încredere. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Uniunea Europeană! Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează domnul deputat Eugen Tomac.
Eugen Tomac Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, De 10 ani, ziua de 9 mai are şi pentru România o semnificaţie aparte. De 10 ani, Ziua Europei este şi ziua noastră, a celor care am aspirat, am lucrat şi am reuşit să fim parte a unei construcţii de excepţie, una care a pornit de la o idee măreaţă, aceea de unitate, unitate prin diversitate şi promovarea valorilor comune ale statelor europene. Pe fondul tensiunilor existente în ultima perioadă - exemple precum Brexit, lupta împotriva terorismului, criza refugiaţilor, a avântului pe care partidele extremiste pare să-l fi căpătat în sânul Uniunii Europene - nu puţini au fost cei care au ridicat multiple întrebări legate de: Uniunea Europeană, încotro? Se va prăbuşi Proiectul european? Este un eşec? Vor alege statele membre drumuri separate, în afara marii familii europene? Dovada cea mai elocventă a faptului că Uniunea Europeană este vie şi mai puternică decât şi-ar dori unii, este exemplul francez. Rezultatul alegerilor din Franţa era semnalul aşteptat de mulţi, pentru a putea contura răspunsuri şi, implicit, direcţii de urmat. Opţiunea Franţei a fost una foarte fermă, fără loc pentru interpretări şi speculaţii. Înainte de orice, francezii au respins, în mod hotărât, populismul şi radicalismul. Este dovada care vine să consolideze un fapt tot mai evident: oamenii nu mai tolerează promisiunile deşarte şi cuvintele golite de conţinut. Lipsa unui proiect concret şi a soluţiilor reale la problemele cu care se confruntă o societate au fost sancţionate dur, prin vot. Aceasta este esenţa şi frumuseţea democraţiei. Francezii au respins varianta care ar fi aruncat nu numai Franţa, ci întreaga Europă, într-un haos profund. Echilibrul şi raţionamentul au reprezentat elemente cheie în opţiunile alegătorilor. Franţa şi-a reafirmat apartenenţa la Proiectul european şi la valorile comune ce au reprezentat, de-a lungul timpului, piloni pe care acesta s-a dezvoltat şi consolidat. Prin votul covârşitor de duminică, 7 mai, Franţa rămâne, fără urmă de îndoială, în inima Uniunii Europene, ducând mai departe tradiţia care a consacrat-o drept unul dintre statele ce au pus bazele construcţiei europene. Episodul alegerilor din Franţa este o lecţie pentru toţi cei care practică o politică a promisiunilor utopice, a minciunii şi a dispreţului faţă de cetăţeni. Aceştia, deşi vor avea iluzia puterii, se vor prăbuşi, în cele din urmă, sub greutatea neputinţei. Consider că se cere să ne uităm, zilele acestea, şi în ograda noastră. Acest episod trebuie să fie o lecţie şi pentru România. E cazul să înţelegem, odată pentru totdeauna, că, în timp ce ne lovim, la tot pasul, de abordări populiste din partea partidelor politice, problemele reale rămân tot acolo, fără rezolvare şi, de multe ori, chiar fără să fie abordate. Oamenii aşteaptă soluţii, proiecte concrete şi măsuri luate cu responsabilitate. Vă mulţumesc. Eugen Tomac, deputat, Circumscripţia electorală nr. 42, Bucureşti, 9 mai 2017.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează domnul deputat Nicolae Georgescu, de la PSD.
Nicolae Georgescu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi se intitulează "10 mai - Ziua Regalităţii". 10 mai este o zi care trece aproape neobservată pentru mulţi dintre noi. Şi totuşi, ziua de 10 mai este una căreia ar trebui să-i acordăm atenţia cuvenită, pentru că o astfel de zi face ca patriotismul să fie mult mai treaz. De ce spun asta? Fiindcă la 10 mai este momentul în care România aniversează evenimente importante, spunem - aşa cum şi colegii de dinainte au folosit termenul - având o semnificaţie triplă. Ziua de 10 mai este momentul în care, în 1866, Carol I păşeşte pentru prima dată în capitala ţării, moment în care depune jurământul în faţa Parlamentului. A fost cea mai lungă domnie a Ţării Româneşti, o domnie care a marcat o etapă de mari progrese în plan economic, demografic, politic, social, administrativ şi cultural. Prin efortul său, peste alţi 11 ani, aşa cum s-a mai amintit de la această tribună, la aceeaşi dată, statul român îşi obţine independenţa. La 10 mai 1877, Carol I semnează Decretul de independenţă al statului român. De ce ziua de 10 mai se numeşte Ziua Regalităţii? Pentru că tot pe 10 mai, în 1881, România devenea regat. Carol era încoronat Rege al României. Evenimentul era atunci sărbătorit cu mult fast de toţi românii, printr-o ceremonie devenită simbolică pentru Bucureşti, "Bătaia cu flori de la şosea". În plus, din 1867 până în 1947, Ziua Naţională a României era pe 10 mai, până când regimul comunist a venit la putere. Ce se întâmplă în prezent? Mi se pare că această zi nu stârneşte foarte mult interes. Da, a fost proclamată, ce-i drept, sărbătoare naţională, prin Legea nr. 103 din 14 mai 2015, care hotărăşte ca ea să fie celebrată prin organizarea de manifestări cultural-artistice. Dar simt că a rămas doar o simplă lege, un lucru pur oficial, scris pe un act normativ ce nu stârneşte deloc emoţie. Şi mi-aş dori ca acest lucru să se schimbe. Pentru că 10 mai este o amintire cu o deosebită semnificaţie istorică. O amintire pe care trebuie să o păstrăm, chiar dacă trăim vremuri în care încercăm tot mai mult să ne modernizăm. Da, este corect să ne modernizăm. În tot acest proces de modernizare însă nu avem voie să ne ignorăm istoria, valorile şi tradiţia. Toate acestea fac parte din noi, iar fără ele nu am fi oamenii din prezent. Aşadar, vă invit să ne amintim. Să ne amintim şi să fim mândri de toţi cei care au pus o cărămidă la formarea României libere şi democratice. Daţi-mi voie, înainte de a încheia, să vă spun că mă simt extrem de mândru că am ocazia să vorbesc de la tribuna Camerei Deputaţilor, tribună de la care, în urmă cu 140 de ani, Mihail Kogălniceanu proclama independenţa României. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Georgescu Nicolae, Argeş.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează doamna Florica Cherecheş, de la PNL. Nu e... Sorin Moldovan nu e, Mara Mareş nu e... Mara Calista? Vă rog, doamnă deputat. Încă o dată, rugămintea este să vă încadraţi în cele 3 minute, ca să nu fiu nevoit să opresc microfonul. Mulţumesc.
Mara-Daniela Calista Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Marian-Cătălin Predoiu Porniţi microfonul, ca să plece timpul altfel.
Mara-Daniela Calista Mulţumesc frumos, domnule vicepreşedinte. Dragi colegi, Aşa cum ştiţi bine, ieri a fost 8 mai, Ziua naţională a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Subiectul pe care vi-l propun astăzi în prezenta declaraţie politică se referă la un fenomen extraordinar de grav în România, şi anume, cel al violenţei în familie. Violenţa în familie este un fenomen social de amploare care nu se rezumă doar la femeie. De obicei, tinde să se ducă şi către copii. Din păcate, de multe ori, am făcut din acest subiect un subiect tabu şi atunci ne aflăm în situaţia în care toată lumea ştie despre ce e vorba, dar nimeni de fapt nu face nimic pe mai departe. Violenţa în familie se referă în mod special la violenţa asupra femeilor. Iar atunci când vorbim despre o femeie care este bătută, ea este afectată atât fizic, cât şi emoţional. Şi chiar şi copiii care locuiesc în această familie, în momentul în care sunt în acest fenomen al violenţei, tind să aibă acelaşi comportament pe mai departe. De cele mai multe ori, actele de violenţă, sub toate formele prevăzute de lege, sunt greu de dovedit, pentru că necesită probe: fie că vorbim despre un certificat medico-legal, fie că vorbim chiar, în anumite situaţii, despre martorii care au asistat la un astfel de proces. Eliberarea unui certificat medico-legal presupune deplasarea la IML şi, de multe ori, surprinzător, chiar plata unor astfel de documente. În judeţul Teleorman, acolo unde am şi fost aleasă parlamentar, există doar un adăpost pentru victimele violenţei în familie, iar singura instituţie care oferă consiliere psihologică pe mai departe este Direcţia pentru Protecţia Copilului. Serviciul medico-legal unde se eliberează certificatele în caz de agresiune funcţionează în Alexandria, iar poliţia are competenţe limitate în aceste cazuri. Victimele reclamă de cele mai multe ori că plângerile lor nu ajung la procuror, iar agresorul primeşte cel mult o amendă, tinzând să aibă un comportament şi mai violent pe mai departe. Pentru a oferi un sprijin real este nevoie de suplimentarea măsurilor de protecţie a victimelor violenţei în familie, dezvoltarea unor servicii sociale specializate şi funcţionale, de simplificare a procedurilor legale în caz de violenţă domestică, de suplimentare a numărului de adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de îmbunătăţirea - cel mai important lucru -, de îmbunătăţirea colaborării între instituţiile statului: relaţia cu victima, cu poliţia, cu psihologul şi chiar cu procurorul, pe mai departe. Din păcate, în România sunt destul de puţine organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul violenţei în familie şi al protecţiei victimelor. Sunt şi mai puţini specialişti şi de foarte multe ori aceştia nu reuşesc să suplinească rolul pe care de fapt statul român ar trebui să-l aibă în această problemă. Este adevărat că în ultimii ani s-au făcut câţiva paşi, dar lucrurile se mişcă mult prea încet în comparaţie sau în relaţie direct proporţională cu cazurile din ce în ce mai multe din această ţară.
Marian-Cătălin Predoiu Vă rog să încheiaţi. Fără violenţă.
Mara-Daniela Calista Mulţumesc. Stimaţi colegi, Este momentul să renunţăm definitiv la stereotipuri şi prejudecăţi pentru a putea schimba lucrurile pe mai departe. Sunt o mulţime de femei şi copii ale căror drepturi şi libertăţi sunt încălcate şi este de datoria noastră să rezolvăm cât mai repede această problemă. Vă mulţumesc frumos.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu. Urmează, de la USR, domnul deputat Octavian-Adrian Dohotaru. Doamna deputat Oana Bîzgan.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Doamnelor şi domnilor, Astăzi este Ziua Europei. Aş vrea să ne gândim la valorile Uniunii Europene, în special la cele de egalitate de gen şi egalitate de şanse între femei şi bărbaţi. Datele privind violenţa domestică şi sexuală în România relevă o creştere a numărului de victime, de la an la an. Una din 4 femei, în România, a fost agresată fizic sau sexual de către partenerul său. Mai grav este că 75% din cazurile acestea nu sunt raportate, iar din cele 25% care sunt raportate, în ultimii ani, doar 2% au fost judecate. În acelaşi timp, toleranţa faţă de agresori este crescută, iar sprijinul faţă de victime, aproape inexistent. Există judeţe şi sectoare ale Capitalei în care nu există niciun fel de adăposturi, nici publice, nici private, pentru aceste victime, iar acolo unde ele există, fie nu există suficiente locuri, fie victimele nu ştiu de existenţa lor. După cum ştiţi, România a ratificat Convenţia de la Istanbul, deja suntem în al doilea an. Armonizarea legislativă implică introducerea unor modificări de substanţă în lupta împotriva violenţei domestice şi a violenţei de gen şi un efort concentrat al tuturor instituţiilor statului în aplicarea acestora, în parteneriat cu societatea civilă. Ca să numesc doar câteva dintre ele: ordinul de interdicţie emis de poliţist imediat, la faţa locului; sesizarea din oficiu a cazurilor de violenţă domestică, deci eliminarea obligaţiei victimei de a face plângere prealabilă împotriva agresorului. Avem nevoie de resurse pentru programele de interes naţional în domeniul violenţei în familie şi egalităţii de şanse. Totodată, să nu uităm şi alte probleme ce ţin de egalitatea de şanse şi de gen, cum ar fi, de exemplu, faptul că România este pe primul loc la naşterile în rândul adolescentelor. Deşi legislaţia internaţională şi cea naţională recunosc necesitatea educaţiei sexuale în şcoli, doar 6% din elevi au beneficiat de această educaţie. Curricula ignoră în continuare dimensiunea de gen, de egalitate de gen, de drepturile femeii, de stereotipuri şi discriminare. 25,2% din femeile din România trăiesc sub pragul sărăciei. O altă dimensiune importantă, desigur, este excluziunea socială din România, care este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Ştim că femeile reprezintă mai mult de jumătate din populaţia activă a României. Cu toate acestea, ele sunt mai puţin active pe piaţa muncii, sunt mai discriminate şi lucrează în domenii mai prost plătite. În prezent, avem 19% femei în Parlament şi - deşi, într-adevăr, este cea mai mare prezenţă din ultimii ani - suntem departe de media europeană, de 28%. Până anul acesta, am fost întrecuţi de ţări precum Egipt, Iordania şi Turcia. Este vital să generăm schimbare, inclusiv la nivelul reprezentării şi al participării în luarea deciziilor...
Marian-Cătălin Predoiu Vă rog să încheiaţi.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Aş vrea, în concluzie, să spun că modul în care egalitatea de gen este percepută şi implementată reprezintă un indicator important pentru nivelul de maturitate al unei ţări, iar România, în prezent, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte egalitatea de gen. Sper ca împreună să reuşim să schimbăm acest lucru. Mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat al USR, Bucureşti.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul Emil-Marius Paşcan, de la PMP? Dacă nu e, domnul Robert Turcescu. Este domnul deputat Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Lipsa de solidaritate politică pentru susţinerea Aeroportului «Transilvania»". Am susţinut, ca prefect, apoi, ca senator, şi azi, ca deputat, proiectele privind dezvoltarea Aeroportului "Transilvania" din judeţul Mureş. Am pledat pentru această cauză dreaptă care, din păcate, nu a fost susţinută politic şi la nivel naţional, rămânând un subiect marginal, subsecvent arealului patriotismului local. La o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, în anul 2013, pe tema aeroportului, mi s-a răspuns pompos, dar demagogic, invocându-se misiunea ministerului "de a sprijini dezvoltarea unui sistem de transport integrat care să servească în mod eficient şi echitabil oamenilor şi economiei din România, protejând în acelaşi timp mediul, pentru o dezvoltare durabilă în cadrul Uniunii Europene". Bla, bla. Bla, bla. Aeroportul Internaţional "Transilvania" Târgu Mureş nu era, de fapt, cuprins în Reţeaua TransEuropeană de Transport - TEN-T, din cauza faptului că, chipurile, nu îndeplinea criteriile pentru includerea într-una din cele două componente ale Reţelei TEN-T, respectiv Reţeaua Centrală sau Reţeaua Globală. La data respectivă, Regulamentul European referitor la viitoarea Reţea TEN-T se afla în faza finală de aprobare la nivelul instituţiilor europene. Evident, nici nu a mai fost cuprins în această reţea, nefiind susţinut, în primul rând politic, dar fiind totodată prost administrat. Prin raportare la celelalte două aeroporturi cu care se află în competiţie directă - Cluj şi Sibiu -, Aeroportul "Transilvania" este cel care a fost desconsiderat şi dezavantajat, întrucât celelalte două aeroporturi au beneficiat de importante investiţii, susţinute de la bugetul de stat sau din fonduri europene. E drept, este şi vina Consiliului Judeţean Mureş, ca acţionar unic, care, din păcate, s-a mărginit să administreze criza aeroportului, fără a avea vreo viziune coerentă, strategică şi fără a-şi asuma un plan pragmatic privind dezvoltarea acestuia. Revenind asupra interpelărilor anterioare, am solicitat de curând, din nou, Ministerului Transporturilor, să clarifice viziunea strategică, asumată în temeiul MasterPlanului General de Transport al României, privind susţinerea aeroporturilor din centrul ţării. Am aflat astfel că Aeroportul "Transilvania" din Târgu Mureş a obţinut un punctaj în urma rulării Modelului Naţional de Transport de 44,98 de puncte şi face parte din a doua perioadă de finanţare, cu o perioadă de implementare a proiectului cuprinsă între 2021-2024 şi o valoare estimată de 50,04 milioane de euro, fără TVA. Adică, este pe locul 3, după celelalte două aeroporturi competitoare. Iată, aşadar, cum lobby-ul politic face decisiv diferenţa... Din păcate, deşi judeţul Mureş a fost reprezentat politic la guvernare prin miniştri, deţinând anterior chiar portofoliul de viceprim-ministru...
Marian-Cătălin Predoiu Vă rog să încheiaţi.
Emil-Marius Paşcan ... preocupările acestora s-au concretizat prioritar prin revendicări de natură etnică, şi nu economică, aşa cum s-ar fi cuvenit, adică spre beneficiul tuturor locuitorilor judeţului Mureş. Acum, asistăm de fapt la roadele iresponsabilităţii şi lipsei de solidaritate politică mureşeană, veghind cu supărare un aeroport închis şi sperând că nu va sucomba definitiv, până prin 2021, când chiar ar trebui să beneficieze de promisele finanţări. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul deputat Ionel Floroiu - PSD. Deci, vă rog, 3 minute, da? Apăsaţi pe buton, să porniţi microfonul.
Ionel Floroiu Da, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Voi fi succint. S-a vorbit de importanţa zilelor de 8, 9, 10 mai. Eu o să vă vorbesc despre importanţa investiţiei Canalului Siret-Bărăgan. Sunt deputat doar de câteva luni, însă am înţeles şi mi-am asumat responsabilitatea de parlamentar al României în probleme de interes naţional. Iar o lege care aduce pâine românească pe masa românilor este, pentru mine, motiv de mândrie, ca ales al oamenilor. Mă refer la cea mai mare investiţie în agricultura ţării, din ultimii 27 de ani - Canalul Siret - Bărăgan. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Regiei Autonome "Administraţia Canalului Siret - Bărăgan" a fost votat de Senat, în 2014, iar Camera Deputaţilor este for decizional. Pentru construcţia canalului, Ministerul Transporturilor trebuie să predea Ministerului Agriculturii patrimoniul, iar noi trebuie să aprobăm o lege, după acest demers. Aşa, vom intra în istoria pozitivă a Parlamentului, prin asigurarea resurselor de apă pentru cea mai productivă parte din terenul arabil al României. Ţin să subliniez că realizarea Canalului Siret - Bărăgan nu va ajuta doar agricultura, ci va contribui la eliminarea riscului de inundaţii pe cursurile Siretului, Putnei, Râmnicului sau Buzăului. Ţineţi cu toţii minte că mulţi ani de-a rândul puhoaiele au provocat pagube uriaşe în zona Moldovei, sărăcind şi mai mult zeci de mii de oameni. Să ne gândim la ei! Doamnelor şi domnilor, Ţara noastră are peste 10 milioane de hectare de teren arabil şi ar putea hrăni circa 130 de milioane de locuitori. Şi, totuşi, importăm alimente de miliarde de euro, doar pentru că nu ştim să folosim ceea ce ne-a dat bunul Dumnezeu. După construirea Canalului, peste 500.000 de hectare de pământ fertil din zona Siret - Ialomiţa ar beneficia de irigaţii permanente, iar producţia agricolă ar creşte foarte mult, fără riscul să fie afectată de secetele tot mai dese, aşa cum ştiţi că se întâmplă în România. Mai mult, cheltuielile pentru întreaga zonă vor fi minime, deoarece este posibilă irigarea gravitaţională pe marea majoritate a suprafeţelor. După ce vor avea pâine bună şi ieftină pe masă, românii se vor plimba şi cu vaporaşul pe Canalul Siret - Bărăgan, aşa cum se dorea şi înainte de 1989. Până atunci, trebuie să aducem pe masa celor ce ne-au ales mâncare românească. Deputat de Bacău, Ionel Floroiu. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Doamna Antoneta Ioniţă, vă rog, de la PNL.
Antoneta Ioniţă Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ce nu a făcut Partidul Social Democrat în primele 100 de zile de guvernare în domeniul sănătăţii". Am remarcat în presa centrală şi pe conturile de socializare că primele 100 de zile de guvernare au fost privite cu optimism de liderii arcului puterii, deşi primele două luni au fost marcate de proteste antiguvernamentale, care au culminat cu retragerea Ordonanţei nr. 13 privind modificarea Codurilor penale şi demisia ministrului de justiţie. Trebuie remarcat şi bilanţul negativ al actualului Guvern. Şi mă voi opri în această declaraţie la "realizările" din domeniul sănătăţii, întrucât sistemul sanitar din România este unul bolnav şi, se pare, greu de resuscitat. În primul rând, ceea ce mulţi pensionari au crezut că va fi o bucurie pentru ei, întrucât a fost mărit punctul de pensie, s-a constatat că este de fapt o capcană. Mărirea punctului de pensie a dus la faptul că aceia care depăşesc plafonul la pensie, de 700 lei, chiar şi cu un leu, la farmacie trebuie să plătească mai mult, trecând la alt procent de compensare al medicamentelor, de la 90% la 50%. Problema este că puţinul pe care l-au câştigat cetăţenii în acest an, prin creşterea pensiei lor minuscule, se dovedeşte, în final, o pierdere. În al doilea rând, actualul Guvern a promis o ieftinire a medicamentelor cu 35%, ceea ce a dus la retragerea multor produse de pe piaţa din România. Din nou, singurii care au fost afectaţi au fost pacienţii, şi iată cum programul electoral al Partidului Social Democrat constituie un program de exterminare pentru aproximativ un milion de bolnavi de cancer, întrucât 11 dintre producătorii celor mai importante medicamente care tratează cancerele renunţă la autorizarea de punere pe piaţă, din motive comerciale. În al treilea rând, şi nu însă în ultimul, în plină epidemie de rujeolă, în ţara noastră, ne confruntăm cu lipsa vaccinurilor din schema obligatorie de vaccinare a copiilor, din cabinetele medicilor de familie. România este dată astfel exemplu negativ în Uniunea Europeană şi s-a ajuns astfel ca numărul cazurilor de rujeolă să fie în continuă creştere, iar numărul deceselor să ajungă la 24. Acestea sunt câteva dintre exemplele negative pe care am dorit să le readuc în actualitate. Mă întreb oare, ce va mai urma? Întrucât cei 11.000 de medici de familie sunt omişi de la măsurile de îmbunătăţire a finanţării şi nu sunt luaţi în calcul în actuala Lege a salarizării unitare, este posibil ca personalul din asistenţa medicală primară să nu mai accepte umilinţa la care este supus, ceea ce poate duce la o blocare a sistemului la acest nivel. Aşadar, îl invit pe actualul ministru al sănătăţii să-şi îndrepte atenţia şi spre cei care sunt în linia întâi în sistemul de sănătate, dacă nu se doreşte un colaps şi pe această zonă, cu impact negativ şi generalizat asupra societăţii, în integralitatea ei. Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniţă.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează domnul Octavian-Adrian Dohotaru, de la USR, s-a reîntors în sală. Şi se pregăteşte, de la PMP, domnul Robert Turcescu.
Adrian-Octavian Dohotaru Obiectul declaraţiei şi al interpelării: "Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial în 21 noiembrie 2016". Stimate domnule ministru Petre Daea, Am mâncat sărăţele din gunoiul Parlamentului. Foarte mulţi m-au înţeles, dar alţii nu. Prin gestul meu simbolic arătam că e mult prea mult gunoi şi risipă aici, în Parlament. Iar noi, ca oameni politici şi instituţii publice, putem seta agenda, pentru a diminua risipa şi astfel să ajungem la categoriile vulnerabile de populaţie, care au nevoi de legi coerente. În România, aproximativ o treime din mâncare se aruncă, deşi avem 225.000 de copii care merg la culcare flămânzi. Suntem pe locul 2 în Uniunea Europeană, ca pondere din populaţie în risc de sărăcie şi excluziune socială: 37,3%. 44% dintre salariaţii români sunt pe salariul minim. În aceste condiţii, aruncarea mâncării este un păcat, iar adoptarea unei legi neaplicate, o ipocrizie. Sute de mii de români pot beneficia de o lege a risipei alimentare, dacă ar avea norme metodologice sistematice, stabilite transparent şi prin largi consultări publice. Având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr. 217/2016, care stabileşte un termen de 6 luni de zile de la publicarea Legii pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a acesteia de către minister; având în vedere lipsa informaţiilor publice referitoare la progresul înregistrat în elaborarea normelor metodologice, referitoare inclusiv la constituirea Grupului de lucru, cu întâlniri ale acestuia, comunicate de presă şi implicarea societăţii civile; având în vedere importanţa acestei legi în contextul combaterii fenomenului de risipă alimentară la nivelul României, risipa alimentară fiind o arie prioritară de intervenţie a Uniunii Europene, vă rugăm să ne oferiţi un răspuns cu privire la: stadiul de elaborare a normelor metodologice; componenţa Grupului de lucru; data preconizată pentru publicarea normelor metodologice şi - foarte important - extinderea dezbaterii publice la cel puţin o lună, pentru a aduce la consultări toţi factorii interesaţi de reducerea risipei alimentare, astfel încât să ajungem la câteva sute de mii de români care pot mânca o astfel de mâncare, care să nu mai fie aruncată. Cu respect, deputat Adrian-Octavian Dohotaru.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează domnul deputat Robert Turcescu. Se pregăteşte doamna Maricela Cobuz.
Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa, dragi colegi. Camera Deputaţilor a respins, în urmă cu două săptămâni, o propunere legislativă, iniţiată de mai mulţi colegi din PMP, care prevedea ca identificarea, stabilirea şi certificarea stagiilor de cotizare în sistemul asigurărilor de şomaj să se facă pe baza documentelor aflate în sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice. Practic, ideea era să îi scăpăm pe cetăţeni de corvoada dosarului cu şină, plin de hârtii. La 1 ianuarie 2011 s-a decis scoaterea din circuit a carnetelor de muncă, nu înainte însă ca acestea să fie scanate, în vederea informatizării tuturor datelor. 6 ani mai târziu, şomerii şi orice alt angajat care doreşte să îşi stabilească stagiul de cotizare sunt în continuare obligaţi de statul român să ducă peste tot carnetul de muncă, la care se adaugă acum adeverinţe de la fiecare loc de muncă avut după data de 1 ianuarie 2011. Practic, s-au scos carnetele de muncă, pentru a nu ne mai lovi de birocraţie, dar de fapt am ajuns ca în acest domeniu să fim mai birocratici ca niciodată. Nu ar fi mai simplu oare ca în loc să adunăm adeverinţe peste adeverinţe de la fiecare angajator, filialele AJOFM să primească toate aceste date concentrate într-un singur document de la ITM? Ar fi, dar nu se întâmplă. În prezent, dacă un cetăţean solicită ITM eliberarea unui raport REVISAL, acesta îl primeşte numai în cazul în care firma la care a lucrat nu mai există. Altfel, chiar şi în cazul în care firma sau angajatul şi-au mutat sediul/domiciliul în altă localitate, nimic nu se poate face fără sfânta adeverinţă pe suport de hârtie. Cred cu tărie că scoaterea carnetelor de muncă a reprezentat o greşeală imensă. E un eşec răsunător, care umple de birocraţie tot ce înseamnă relaţii de muncă. În loc să scăpăm de hârtii, le-am înmulţit. Şi cred că, trăind într-o eră informatizată, e timpul să ne adaptăm şi să avem odată, măcar în ceea ce priveşte domeniul vechimii în muncă, o bază de date de care să se folosească toate instituţiile interesate. Mulţumesc. Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Doamnă deputat, vă rog, poftiţi.
Maricela Cobuz Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "România şi Uniunea Europeană". Anul acesta, asistăm cu toţii la un moment istoric al României: împlinirea a 10 ani de aderare la Uniunea Europeană. Acum România poate contribui la crearea politicilor europene, la dezvoltarea şi modernizarea societăţii, pe toate planurile de activitate. Zilele trecute, a fost organizat un seminar cu privire la preluarea preşedinţiei Consiliului European de către statul român şi la modalitatea prin care România devine stat decizional în adoptarea politicilor la nivelul Uniunii Europene. Dezbaterea a oferit un cadru competent de reflecţie şi analiză, care să ajute la prezentarea într-o manieră transparentă şi realistă a stadiului în care se află România în procesul de pregătire a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, sarcină ce va reveni ţării noastre, în primul semestru al anului 2019, relevând deopotrivă principalele provocări şi oportunităţi cu care ne confruntăm. Este important ca România să-şi păstreze Guvernul format din PSD şi ALDE, pentru a definitiva implicarea activă şi convergentă a societăţii civile, partenerilor sociali, mediului academic şi de afaceri. În calitatea mea de deputat voi sprijini pregătirea eficientă a preşedinţiei şi asumarea obiectivelor ambiţioase pe care le vom urma, în momentul în care vom fi cu adevărată putere decizională europeană. 9 Mai reprezintă Ziua unităţii şi a păcii în Europa. Se consideră că în această dată a fost startul unei noi Europe, mai libere, mai curată şi mai aproape de oameni. La mulţi ani, cetăţeni europeni! Deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz. Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul deputat Dumitru Oprea, de la PNL.
Dumitru Oprea Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia de astăzi are titlul "Adevăratele motive ale reorganizării cercetării româneşti". La sfârşitul lunii aprilie, prin ordinele Ministerului Cercetării şi Inovării, erau schimbate componenţa şi regulamentele de funcţionare ale consiliilor consultative aprobate la sfârşitul anului 2016. O astfel de decizie, într-un timp foarte scurt, ridică nişte semne de întrebare asupra mizei reale din spatele modificărilor. Politizarea instituţiilor statului nu este nouă şi este implementată cu mare succes printr-o metodă proprie, brevetată de PSD. Atunci când nu poţi înlocui oamenii din instituţiile statului, după bunul tău plac, recurgi la reorganizare - minister nou, grilă nouă, posturi noi. Tot noi! Mai scapi de unele persoane incomode, mai rezolvi mici obligaţii, aşa că nici Ministerul Cercetării şi Inovării nu a fost sărit de aplicarea metodei şi a început reorganizarea. Au fost desfiinţate toate consiliile consultative, cu atribuţii în cercetare, eliminând inclusiv experţii străini din sistemul de evaluare, fără nicio justificare. Noile consilii ridică deja numeroase semne de întrebare privind procedura de selecţie, mai ales în privinţa reprezentativităţii universităţilor şi instituţiilor de cercetare. De exemplu, Consorţiul Universitaria, care este de departe cel mai reprezentativ pentru educaţia superioară din România, având cinci universităţi de top, are un aport de 50% în zona cercetării naţionale, dar este reprezentat doar prin 10% în structura comisiilor. Din păcate, se pare că motivul acestei reorganizări, pe lângă numirile discutabile, îl constituie controlul fondurilor europene pentru cercetare. Ce nu ştie guvernarea PSD este că, prin astfel de acţiuni, au fost anulate toate eforturile din ultimii ani în domeniul cercetării. Grav este că, pe lângă decredibilizarea economiei, acum asistăm şi la marginalizarea cercetării româneşti pe plan internaţional. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Iaşi.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează doamna deputat Lavinia Abu-Amra, de la USR.
Lavinia-Corina Cosma Vreau să vă vorbesc astăzi despre necesitatea schimbării filozofiei de finanţare şi organizare a sistemului de învăţământ românesc. Şcoala primeşte finanţarea de bază în funcţie de un cost standard PRL, stabilit anual de Guvern şi de numărul de elevi. Aceşti bani acoperă salariile profesorilor şi cheltuielile de funcţionare. Modul actual de finanţare a şcolilor nu ţine cont de nevoi sau de performanţe. Abandonul şcolar este mai mare în zonele sărace, ca atare, ar fi nevoie de o finanţare mai mare. A venit vremea să spunem adevărul. Trebuie să adoptăm o strategie care să îl aibă în centru pe elev. În momentul de faţă, clasele se formează în funcţie de cadrele didactice disponibile. Nu se caută cadre didactice pentru specializările necesare. Ce-mi doresc eu de la şcoala românească? Îmi doresc ca educaţia să devină o prioritate pentru comunităţile locale şi să doteze corespunzător şcolile. În multe şcoli toaletele sunt încă un vis. Copiii spun că-şi doresc hârtie igienică, apă caldă şi ca uşile de la toalete să se închidă. Îmi doresc ca dascălii să aibă materiale de lucru. În unele cazuri, o catedră, la propriu. Îmi doresc ca părinţii să nu mai fie nevoiţi să strângă bani, sub diferite forme, ONG-uri, perpetuându-se la nesfârşit acel aşa-zis fond al clasei, cu toate că în momentul de faţă acesta este interzis prin lege. E nevoie de digitalizarea şcolilor, de alfabetizarea digitală a profesorilor şi a părinţilor, astfel încât să poată oferi soluţii inovatoare de e-learning, educaţie alternativă şi educaţie continuă. Este obligatorie introducerea, la nivel naţional, a catalogului online. Cred cu tărie faptul că inspectoratele şcolare trebuie desfiinţate. Acestea sunt instituţii care birocratizează inutil sistemul românesc de educaţie. Cred că fiecare şcoală trebuie să aibă posibilitatea să-şi recruteze cadrele didactice pe criterii de competenţă. În acest context avem nevoie de manageri educaţionali, şi nu de directori puşi politic. Avem nevoie de descentralizare. Dacă doar peticim, nu vom progresa. Nu poţi să faci acelaşi lucru şi să aştepţi rezultate diferite. Militez şi voi milita pentru aceste idei. Vă îndemn să faceţi şi dumneavoastră la fel. În acest fel, putem face primii paşi spre a avea o şcoală modernă, competitivă şi bazată pe dezvoltarea de competenţe. Lavinia Abu-Amra, deputat USR de Mureş. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Constantin Codreanu, PMP. Nu e. Da? Vă rog. Nu v-am văzut, că eraţi...
Constantin Codreanu Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Aniversarea Decretului imperial de recunoaştere a minorităţilor înrudite meglenoromână şi aromână" şi va completa, într-un mod mai mult decât util, sper eu, semnificaţiile istorice ale zilei amintite de antevorbitori. La 9 mai se împlinesc 112 ani de la recunoaşterea românilor din Imperiul Otoman ca naţiune distinctă de poporul elen, prin Iradeaua, adică Decretul sultanului Abdul Hamid al II-lea. Românii balcanici au fost ultima naţiune, a şaptesprezecea din Imperiul Otoman, căreia i s-au recunoscut drepturile naţionale. Decretul din 9 mai 1905 nu a fost o iniţiativă otomană. Fără intervenţia energică a României, sultanul nu ar fi emis decretul. Demersurile româneşti pentru obţinerea lui au durat mai mult de patru ani şi s-au datorat ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, şi colaboratorului său Gheorghe Derussi. Decretul din 9 mai 1905 a reprezentat un mare succes diplomatic al României, în favoarea minorităţilor sale înrudite, meglenoromână şi aromână, care obţineau dreptul la autoconducere locală, serviciu religios şi şcoală în limba maternă. Decretul sultanului turc, emis la cererea şi sub presiunea statului român, a consacrat România, avant la lettre , drept stat înrudit al meglenoromânilor şi aromânilor din Balcani, termen adoptat astăzi de către Comisia de la Veneţia şi Consiliul Europei, iar pe meglenoromâni şi aromâni i-a consacrat drept minorităţi înrudite cu statul român. România a susţinut exemplar, decenii la rând, şcolile şi bisericile confraţilor aromâni şi meglenoromâni, atât în dialectele aromân şi meglenoromân, cât şi în dacoromâna literară, şi doar instalarea de către sovietici a comunismului în ţară a întrerupt acest proces. Din 1948, până în prezent, numărul conaţionalilor noştri de dialect meglenoromân şi aromân este în continuă scădere, aceştia fiind supuşi unor intense procese de aculturaţie şi asimilare etnolingvistică în cele patru state în care ei sunt autohtoni. În această situaţie, este nevoie să ne gândim la nivelul Parlamentului, Guvernului, cât şi a întregii societăţi româneşti la decizii şi noi măsuri de natură juridică, diplomatică, bisericească, educaţională, culturală, mediatică sau editorială, în beneficiul celor două minorităţi istorice româneşti din statele balcanice: meglenoromână şi aromână. Confraţii noştri din Balcani trebuie să ştie că au în persoana României înrudite un sprijin cultural şi naţional de nădejde. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, PMP, diaspora.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează doamna deputat Andreea Cosma. Iertaţi-mă, Victoria Longher, de la minorităţi, urmează.
Victoria Longher Bună ziua şi stimaţi colegi, La sfârşitul săptămânii trecute, în localitatea Poiana Micului din judeţul Suceava, Uniunea Polonezilor din România a organizat diferite manifestări, la care am participat, pentru celebrarea Zilei drapelului Poloniei, a Zilei diasporei şi a Zilei Constituţiei, care pentru noi, polonezii din România, reprezintă o ocazie de bucurie, mândrie şi recunoştinţă. Manifestările au debutat la ora 11,30 cu Sfânta Liturghie în limba polonă, celebrată de părintele Stanislav Kucharek, vicedecan de Bucovina, împreună cu preoţii din Decanatul de Bucovina şi cu participarea credincioşilor din toate comunităţile poloneze din Bucovina. Imediat după Sfânta Liturghie a fost inaugurată statuia Fecioarei Maria din Fatima, realizată de sculptorul de etnie polonă Bolek Majerik, din Pleşa, deoarece anul acesta, pe 13 mai, are loc primul centenar de la apariţia de la Fatima. După manifestări, la Casa Polonă din Poiana Micului, elevii Şcolii gimnaziale "Krystyna Bochenek" au pregătit un program artistic, prezentând semnificaţia fiecărei sărbători în parte, precum şi poezii şi cântece patriotice. A urmat spectacolul oferit de ansamblurile "Mala Pojana" şi "Solonczanka", care au prezentat cântece şi dansuri ale muntenilor polonezi din Czadca. La manifestări au participat preoţi din Decanatul de Bucovina, primarul comunei Mănăstirea Humorului, Constantin Moldovan, împreună cu o delegaţie din Mucharz, Polonia, preşedintele Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher, dar şi preşedinţii filialelor Uniunii Polonezilor din România. Ziua de 2 mai este una cu o însemnătate aparte pentru polonezi, deoarece aceştia sărbătoresc Ziua drapelului Republicii Polone, o sărbătoare nouă, introdusă din anul 2004. De asemenea, pe 2 mai am sărbătorit Ziua diasporei poloneze şi a polonezilor din străinătate, care este tot o sărbătoare nouă, celebrată din anul 2002, fiind o dovadă a recunoaşterii moştenirii multiseculare şi a contribuţiei diasporei poloneze la obţinerea independenţei de către Polonia, devotamentul şi legătura cu sprijinul polonez, precum şi ajutorul acordat ţării în cele mai grele momente. Sărbătoarea Constituţiei din 3 mai 1791 este sărbătoarea care aminteşte de ziua când a fost votată prima constituţie în Europa modernă.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Victoria Longher În Polonia, ea este văzută drept o culminare a tot ceea ce a fost bun şi luminat în istoria ţării şi în cultura polonezilor. Aniversarea zilei de 3 mai este cea mai importantă sărbătoare laică a Poloniei, de la recâştigarea independenţei, în 1918.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc frumos.
Victoria Longher Vă mulţumesc. Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.
Marian-Cătălin Predoiu Urmează doamna deputat Andreea Cosma, PSD.
Andreea Cosma Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi, 9 mai 2017, se împlinesc 140 de ani de la Declaraţia de Independenţă a României, citită în Adunarea Deputaţilor de Mihail Kogălniceanu. E deopotrivă o mare responsabilitate şi o uriaşă onoare pentru mine să mă adresez Parlamentului, din postura de deputat ales. Profit de acest moment şi vă invit să privim în urmă la progresele pe care ţara noastră le-a făcut din 1877 şi până acum şi să vedem ce avem de făcut pe viitor în cadrul construcţiei europene. Dacă în urmă cu un secol şi jumătate era nevoie de garanţia Marilor Puteri, chiar în condiţiile unui sacrificiu uman de peste 4.300 de soldaţi şi ofiţeri români şi a rănirii altor peste 3.300 în Războiul de Independenţă, România este astăzi o ţară bine definită pe harta lumii: membră a Uniunii Europene şi a NATO, cea mai puternică alianţă militară a lumii, garant al păcii internaţionale şi al echilibrului. Mai mult, avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, iar pe teritoriul României se găseşte cea mai avansată tehnică de luptă americană. Luând în considerare tensiunile ultimilor ani, generate de situaţia din Siria, dar şi de acţiunile Federaţiei Ruse la nord de graniţele noastre, sunt asigurate toate condiţiile ca ţara noastră să joace un rol extrem de important pe scena geopolitică a lumii. 9 mai 1945 înseamnă momentul victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, prin capitularea Germaniei naziste. 9 Mai este şi cea mai mare sărbătoare a Uniunii Europene. Se împlinesc 67 de ani de la celebra declaraţie a ministrului de externe francez Robert Schuman, care propunea înfiinţarea CECO, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, organizaţie care avea să se transforme în Uniunea Europeană de astăzi. Deşi există convulsii politice importante în foarte multe state ale bătrânului continent - aşa cum se devoalează ele aproape continuu, mai ales în epoca de după votul în favoarea Brexit-ului - UE reprezintă în continuare cea mai bună cale a României spre prosperitate şi consolidare a democraţiei. Pentru că a venit vorba de declaraţia lui Robert Schuman, profit de oportunitate pentru a-l felicita pe noul preşedinte al Franţei, domnul Emmanuel Macron, pentru victoria în alegerile din urmă cu două zile. Este un semn extrem de bun pentru Uniunea Europeană, care primeşte un impuls pozitiv viguros după succesul repurtat în faţa euroscepticismului şi extremismului, dar şi pentru noi ca stat, atât din perspectiva apartenenţei la UE, dar şi ca ţară francofonă. Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul Florin Roman, PNL.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Problema ridicată astăzi se adresează domnului Cristian Ion Videscu, secretar de stat, coordonatorul Departamentului "Centenar" din Guvernul României. Stimate domnule secretar de stat, Considerând că centenarul Marii Uniri ar trebui să fie un moment de sărbătoare şi de respect pentru cei care au realizat România Mare - iar acest lucru presupune implementarea unor proiecte şi respectarea unui calendar în acest sens, fapt care necesită un efort concentrat din partea Executivului, în vederea pregătirii organizării şi desfăşurării manifestărilor acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului Unirii 1918-2018 şi a Primului Război Mondial - vă rog, domnule secretar de stat, să îmi comunicaţi care sunt evenimentele cuprinse în programul Departamentului Centenar, ca urmare a discuţiilor purtate la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia. De asemenea, vă rog să-mi precizaţi explicit dacă dumneavoastră, ca secretar de stat, şi Departamentul Centenar susţin construcţia monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, şi ce demersuri întreprindeţi pentru realizarea acesteia, precum şi care sunt sumele alocate de către Departamentul Centenar pentru aniversarea a 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern. Cu stimă, Florin Roman, deputat PNL de Alba.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Cristian Iurişniţi de la USR? Dacă nu este, Matei Adrian Dobrovie. Trei minute.
Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Uniunea Europeană - 60 de ani. Unde este România?". Uniunea Europeană aniversează în acest an venerabila vârstă de 60 ani. Uniunea de astăzi este rezultatul unui proiect internaţional unic şi se bazează pe consolidarea principiilor democraţiei. Uniunea este şi rezultatul unor lecţii învăţate din crize, diferite modele de integrare şi de cedare sau menţinere a unor elemente ale suveranităţii naţionale. Doamnelor şi domnilor, În 2017 se împlinesc 10 ani de când România a devenit membru al unei comunităţi democratice şi prospere. În cei 10 ani, România s-a schimbat profund şi a excelat ca membru al Uniunii, prin determinarea instituţiilor de justiţie şi a românilor care luptă împotriva corupţiei. Aceste eforturi trebuie însă consolidate şi, în acest sens, cei cărora românii le-au acordat încredere pentru a-i reprezenta în Parlament trebuie să se concentreze asupra promovării intereselor naţionale ale României, şi nu a susţinerii unor grupuri de politicieni care încearcă să distrugă statul de drept. La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, România este o democraţie, are o economie mai prosperă, iar cetăţenii acesteia se pot deplasa liber, pot munci sau studia în alte ţări europene. Totuşi, mai avem multe lucruri de făcut în a demonstra partenerilor europeni că România este un membru activ al Uniunii, un beneficiar, dar şi un contributor. Preşedinţia Consiliului European, pe care România o va asuma în primul trimestru al anului 2019, este cel mai important test pe care Bucureştiul trebuie să îl treacă ca membru al Uniunii Europene. Consider că demersurile României în această calitate trebuie să aibă ca bază asumarea unor obiective realiste ale agendei preşedinţiei, care să aducă o contribuţie reală la consolidarea şi dezvoltarea Uniunii, precum şi la întărirea rolului României ca actor european. Totodată, este importantă selectarea şi promovarea celor mai buni experţi în domeniul afacerilor europene, folosirea oportunităţii oferite de preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru a îmbunătăţi pregătirea profesională a funcţionarilor români şi performanţele instituţiilor. Doamnelor şi domnilor, Eforturile europene ale României nu vor fi complete, în contextul în care toţi vorbim de parcursul european al Republicii Moldova. Republica Moldova are nevoie de sprijinul României. În aceste zile, mai mult ca oricând, Republica Moldova are nevoie de sprijinul României. Zilele trecute pro-ruşii şi falşii pro-europeni din Parlamentul de la Chişinău au votat, prin încălcarea principiilor democraţiei, modificarea sistemului electoral, pentru a putea permite menţinerea la guvernare, după alegerile din 2018, a oligarhului Vlad Plahotniuc şi a corupţilor din partidul pe care îl prezidează.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Matei-Adrian Dobrovie România nu trebuie să abandoneze Republica Moldova într-un moment atât de important şi nu poate să o trimită în sfera de influenţă a Rusiei. În concluzie, Uniunea Europeană înseamnă democraţie, stat de drept, respectarea drepturilor omului, solidaritate, exemplu de bune practici. În acest context, nu pot să nu fac referire la exemplul pe care românii...
Marian-Cătălin Predoiu Vă rog să încheiaţi!
Matei-Adrian Dobrovie Da, imediat. ...l-au dat cetăţenilor din Republica Moldova, în timpul protestelor legate de Ordonanţa nr. 13. Cu prilejul Zilei Europei, îmi exprim solidaritatea cu românii şi cu orice etnii de pe ambele maluri ale Prutului care luptă pentru prezervarea principiilor fondatoare ale Uniunii Europene. La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România europeană! Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
Marian-Cătălin Predoiu Domnul Petru Movilă, dacă e. Dacă nu, domnul Doru Coliu, de la PMP. Şi cu aceasta, încheiem şedinţa consacrată declaraţiilor.
Doru-Petrişor Coliu "Uniunea Europeană şi respectul pentru cetăţenii săi" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum 67 de ani, domnul Robert Schuman, prin discursul său, punea bazele a ceea ce urma să devină Uniunea Europeană, o uniune a păcii şi dezvoltării în urma a două războaie mondiale care au lăsat Europa în ruină. Visul părinţilor fondatori, printre care Konrad Adenauer, Jean Monnet şi Alcide De Gasperi, a devenit realitate. Europa a cunoscut o perioadă de pace şi prosperitate, de la cele şase ţări care formau la început Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului, astăzi Uniunea a ajuns la 28 de ţări ce şi-au unit destinele şi 28 de popoare ce au hotărât să facă totul pentru a trăi în armonie şi pace. Uniunea Europeană a permis românilor să poată avansa pe drumul democraţiei şi a fost uneori garantul respectării democraţiei, aşa cum s-a întâmplat în 2012. Ce îi lipseşte României în interiorul Uniunii Europene? Îi lipseşte constanţa şi implicarea mai puternică în deciziile Uniunii, deoarece ne-am învăţat, în ultima vreme, să aşteptăm şi să vedem ce punct de vedere este pe cale să devină majoritar pentru a achiesa la el. România trebuie să-şi impună ideile, soluţiile şi să-şi manifeste propriul punct de vedere, nu să stea la remorca altor ţări mai mari. Uniunea Europeană a permis românilor să fie egali în drepturi cu celelalte popoare compozante ale Uniunii. Şi, totuşi, mai există ţări în care drepturile cetăţenilor români nu sunt respectate. Cazul doamnei Smicală, care locuieşte în Finlanda, este doar unul din miile de cazuri în care drepturile cetăţenilor români sunt batjocorite, cazuri în care abuzuri sunt comise asupra unor cetăţeni europeni, totul sub tăcerea asurzitoare a autorităţilor române care se preocupă mai mult de respectarea drepturilor cetăţenilor europeni ce trăiesc în România, fără să ceară reciprocitate de la celelalte ţări ale Uniunii. Cum este posibil ca Preşedintele României, MAE sau Ministerul pentru Românii de Pretutindeni să nu ceară explicaţii zi de zi autorităţilor finlandeze, în cazul abuzurilor comise asupra doamnei Smicală? Preşedintele Rusiei a mers personal în Finlanda, când a avut de-a face cu abuzuri asupra cetăţenilor proprii, şi nu a plecat de acolo până nu a luat copiii şi a ameninţat Finlanda cu ruperea relaţiilor bilaterale. Îşi imaginează cineva ce torent de vociferări şi proteste ar fi stârnit comiterea de către autorităţile române a unor asemenea abuzuri asupra unui cetăţean finlandez? Îşi imaginează cineva că Franţa, Germania, Italia sau Polonia ar fi stat cu braţele încrucişate, dacă asemenea abuzuri sau nedreptăţi erau comise împotriva unuia dintre cetăţenii lor? Ca deputat al românilor din diaspora, este în obligaţiile mele să încerc să rezolv sau să aduc la cunoştinţa Parlamentului şi Guvernului asemenea cazuri de un dramatism rar întâlnit. Este datoria mea să cer, în numele doamnei Smicală, cetăţean român, ca autorităţile române să ia atitudine. În consecinţă, cer domnului Preşedinte Klaus lohannis, Guvernului României şi, în special, ministerelor competente să ridice problema acestui caz dramatic pe lângă autorităţile finlandeze competente. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor miniştri, Prin neimplicarea dumneavoastră în apărarea drepturilor cetăţenilor români, faceţi ca România să fie privită precum o ţară de categoria a treia, o ţară ai cărei cetăţeni pot fi umiliţi, fără să existe riscul unor luări ferme de poziţii din partea autorităţilor de la Bucureşti. Poate că ar fi timpul ca autorităţile române, în frunte cu Preşedintele României, să demonstreze că îşi apără cetăţenii şi drepturile garantate de această Uniune Europeană, un vis frumos ce este pe cale să devină un coşmar urât pentru unii cetăţeni români. Doru-Petrişor Coliu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu Cu această declaraţie se încheie prima parte a şedinţei noastre de astăzi, consacrată declaraţiilor politice. Vă mulţumesc pentru declaraţii. Vă doresc o zi bună! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Bogdan-Iulian Huţucă "Cerem tuturor partidelor parlamentare să susţină adoptarea Proiectului legislativ al PNL de diminuare a poverii fiscale pe piaţa muncii" Proiectul legislativ al PNL de diminuare a poverii fiscale pe piaţa muncii a primit recent avizul favorabil al Consiliului Legislativ, acesta urmând să intre în dezbaterile celor două Camere ale Parlamentului. Propunerea noastră legislativă a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată şi aceasta vizează reducerea cotei de contribuţii la asigurările sociale pentru angajat şi angajator cu şapte puncte procentuale, reducerea cotelor de impozitare a venitului şi a profitului de la 16% la 10%, transferul plăţii asigurărilor de şomaj în totalitate către angajat şi reducerea cotei de contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii. În acest proiect, PNL propune ca toate aceste măsuri să intre în vigoare începând cu anul viitor, deoarece acestea nu mai pot fi amânate la nesfârşit, reprezentând un sprijin vital pentru sectorul privat al economiei, pentru întreg mediul de afaceri din România, care este pus în dificultate în momentul de faţă de toate deciziile impredictibile luate de Guvernul Grindeanu, dar şi de împovărarea excesivă a acestui sector. PNL consideră că politicile faţă de investitorii şi întreprinzătorii privaţi trebuie să fie unele coerente, care să atragă puternic investiţiile, atât străine, cât şi autohtone, şi care să ofere predictibilitate şi stabilitate pe termen lung sectorului privat al economiei. PNL reprezintă partidul care îi susţine şi îi apără cu putere pe toţi întreprinzătorii, deci, implicit, şi pe micii patroni, pe proprietarii de firme mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi industriile creative din România, adică şi pe cei care au avut cel mai mult de suferit de pe urma măsurilor populiste ale PSD. Ţara noastră are nevoie de o economie puternică, bazată în cea mai mare măsură pe investiţii, pe dezvoltarea continuă a sectorului privat, prin urmare are nevoie de o economie mereu dinamică şi în expansiune, care va schimba cu siguranţă în bine România. Le reamintim colegilor din PSD că mai mulţi bani la buget nu apar din neant, ci dintr-un sector privat prosper şi sănătos se atrag banii în vistieria statului, deci şi cei pentru creşteri reale de salarii şi pensii. De aceea, le solicităm tuturor partidelor parlamentare ca, înainte de a face tot felul de promisiuni populiste şi profund nesustenabile, să susţină în mod concret economia României, prin măsuri de relaxare fiscală, prin măsuri clare şi benefice mediului de afaceri! Astfel, PNL le cere tuturor parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, adoptarea acestui proiect legislativ al PNL, care are într-adevăr rolul de diminuare a poverii fiscale pe piaţa muncii.
Florica Cherecheş "La mulţi ani, Europa!" În perioada 7-8 mai 2017, am participat la Forumul anual "State of Europe", organizat de Centrul Schuman pentru Studii Europene, în Malta, ţară care găzduieşte preşedinţia Uniunii Europene în prezent. Forumul a fost organizat în colaborare cu Universitatea din Malta care a găzduit evenimentul şi ai cărei specialişti şi-au adus contribuţia la succesul conferinţei. Tema Forumului din acest an a fost: "Spre o Europă a Speranţei, Vindecării şi Ospitalităţii". Au participat parlamentari, profesori universitari, reprezentanţi ai unor ONG-uri, reprezentanţi ai Bisericii şi oameni de ştiinţă din mai multe ţări europene. După evaluarea situaţiei curente, participanţii au discutat despre viitorul Uniunii Europene, având în vedere schimbările dramatice din ultima perioadă. Au fost abordate şi teme sensibile precum migraţia, menţionându-se că noi trebuie să ne protejăm credinţa creştină şi valorile, dar trebuie să ne ajutăm şi vecinii, să ajutăm naţiuni mai sărace, să apărăm drepturile omului şi respectarea democraţiei în toate ţările europene. Intervenţiile mele s-au axat pe anticiparea viitorului Europei, subliniind nevoia de colaborare şi solidaritate, de apărare a valorilor creştine, dar şi pe rolul familiei în dezvoltarea societăţii, familia fiind prima şcoală în care fiecare om învaţă principiile de bază care-l vor călăuzi în viaţă. Robert Schuman, fondatorul Uniunii Europene, a avut viziunea creării unei "comunităţi a popoarelor", bazată pe schimburi economice, cooperare, realizarea unei pieţe comune, libertatea de a călători, a studia şi a munci în orice stat membru, fără ca cetăţenii să îşi uite identitatea naţională, tradiţiile şi principiile de viaţă. Uniunea Europeană a fost fondată pe rădăcini creştine, unde libertatea de exprimare este garantată tuturor cetăţenilor. Din nefericire, dezvoltarea economică şi orientarea puternică a societăţii spre consum au afectat aceste principii morale care contribuie la sănătatea generală a societăţii. Participanţii la Forum au adoptat Manifestul de la Malta, un document care reafirmă viziunea lui Robert Schuman şi a celorlalţi părinţi fondatori ai Uniunii Europene, care şi-au dorit o comunitate de popoare interesate de binele comun al Europei şi al umanităţii în general, având rădăcini în valorile creştine fundamentale, cum ar fi: demnitate umană, solidaritate, egalitate şi libertate. Prin acest manifest, participanţii cer liderilor politici să recunoască contribuţia legitimă a comunităţilor de creştini la dezvoltarea economică şi culturală a Europei, să accepte că separarea Bisericii de stat nu exclude creştinii din viaţa publică şi că viziunea creştină a fost crucială pentru dezvoltarea democraţiei şi politicii în trecutul Europei. S-a afirmat de asemenea şi nevoia de colaborare între toţi partenerii sociali, dar şi între liderii politici naţionali, pentru a promova o Europă a speranţei, a vindecării şi a ospitalităţii, pentru a asigura o viaţă mai bună pentru europeni şi pentru toată umanitatea. Având în vedere că în 2019 România va deţine preşedinţia Uniunii Europene, acest Forum anual care se desfăşoară în jurul datei de 9 mai va avea loc în Bucureşti.
Tudor Ciuhodaru Adoptat! Proiectul meu de lege privind Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Marea Unire este, a fost şi va fi o icoană pentru toţi cei care mai gândim şi simţim româneşte. Am iniţiat acest proiect pentru a marca aşa cum se cuvine această uriaşă realizare a tuturor românilor, crearea statului unitar român. Adoptarea acestui proiect de lege este semnalul că, într-o epocă în care unii tot încearcă abordări extremiste separatiste, revizioniste, prin care se atacă esenţa statului român, avem nevoie de unitate şi fermitate, inclusiv la nivel legislativ. Am reuşit acum, sper că odată pentru totdeauna, ca românismul şi România să devină lege în Parlament, aşa cum am reuşit şi prin adoptarea Legii Ciuhodaru, prin care ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, devenea zi de sărbătoare legală.
Ioan Balan "Recentralizarea administrativă a României" Majoritatea basmelor româneşti, bazate evident pe născociri, pornesc cu celebra sintagmă "a fost odată, ca niciodată ...". Aşa că aş putea să încep şi eu să descriu angajamentele şi realizările PSD în planul reformelor şi al descentralizării administrative şi financiare a României tot ca pe nişte basme vândute populaţiei drept reforme ale statului. Aşadar, pot spune fără rezerve că a fost odată, ca niciodată o vreme când actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD nu era nici preşedinte de partid şi nici al treilea om în stat, dar tot era mândru viceprim-ministru şi nepriceput ministru al administraţiei. În vremurile acelea, nu foarte îndepărtate, pe când zmeii PSD deschideau uşile de la Guvern cu piciorul, a fost o lege a descentralizării unor competenţe ale ministerelor şi de feudalizare a României, declarată în integralitatea ei neconstituţională. Zâna bună, la vremea aceea Curtea Constituţională, a devoalat cu subiect şi predicat adevăratele intenţii ale zmeilor PSD, pe vremea aceea flămânzi preşedinţi de consilii judeţene, de a sfârteca România în interesele lor personale şi de grup. Dacă am început această relatare în tonul unui basm, tot aşa o să o şi închei ... şi-am încălecat pe-o căpşună şi PSD a mai spus o mare-mare minciună! Tot mai mulţi români au înţeles faptul că PSD, dar mai ales un PSD aflat la guvernare, reprezintă cel mai important inamic şi pericol la adresa modernizării economice şi administrative a ţării noastre. De fapt, cele două aspecte, economice şi administrative, nu pot fi disociate, ele fiind într-o strânsă legătură şi determinare. Ştim cu toţii ceea ce, de mulţi ani de zile, românii strigă în stradă "vrem o ţară ca afară ...", însă, afară, adică în toate statele membre ale Uniunii Europene, procesul de descentralizare a administraţiei publice reprezintă un demers deja încheiat, care produce efecte economice, sociale şi administrative, favorabile pentru comunităţile locale şi pentru stat. Din păcate, după acea tentativă neconstituţională de descentralizare a PSD, acesta a început să promoveze cu toată forţa exact procesul invers - recentralizarea administraţiei - strângerea puterii de decizie la Bucureşti. Ştim cu toţii că nu putem vorbi despre autonomie locală sau despre descentralizarea reală a administraţiei, dacă cea mai mare parte a deciziilor sunt condiţionate de factori financiari, care stau în pixul şi bunăvoinţa miniştrilor de la Bucureşti. Când spun acest lucru, mă refer la proiectele de investiţii locale, unele mărunte, dar importante pentru comunităţile locale care nu se pot finanţa din resurse bugetare locale, pentru că banii publici se strâng în continuare la centru, la bugetul central, de unde se distribuie apoi, în funcţie strict de culoarea politică a primarilor sau a majorităţilor din consiliile judeţene. Aşa s-au născut proiectele de tip PNDL1, PNDL2 şi altele, în care administraţiile publice locale cer milă de la Bucureşti pentru a construi un podeţ peste o apă sau pentru a reabilita o şcoală fărâmată. Culmea culmilor, comunităţile locale cer milă, cer finanţare chiar din banii lor, din impozitele plătite de ele. De asemenea, nici în glumă nu mai putem să le vorbim celor din administraţia locală despre decizie locală, despre autonomia administraţiilor şi descentralizare, atâta vreme cât cele mai multe dintre acestea nu reuşesc să-şi asigure nici măcar cheltuielile curente, adică plata salariilor personalului, plata facturilor sau cheltuielile legate de serviciile publice locale. Şi iarăşi primarii merg la Bucureşti pentru a se umili şi a primi bani pentru echilibrarea bugetelor locale din impozitele plătite de comunităţile lor. Uite aşa s-a ajuns la paradoxul în care, după 27 de ani de la prima lege a administraţiei publice locale postdecembriste, să avem o administraţie locală parcă mai dependentă de Guvern decât în primii ani de după căderea comunismului. Oare mai merită să ne întrebăm de ce în România se află cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană? Oare mai trebuie să căutăm explicaţii de ce Polonia, Cehia sau Ungaria şi-au sporit PIB-ul de şase şi chiar şapte ori, în vreme ce în România abia dacă s-a mărit de patru ori? Nu ar trebui nici să ne întrebăm şi nici să descoperim, pentru că adevărata cauză o cunoaştem cu toţii: un centralism excesiv al deciziei, o lipsă acută a resurselor financiare şi o proastă guvernare la nivel central. Nu aş vrea să spun că, în ultimii douăzeci şi şapte de ani, au fost guverne bune şi guverne rele, pentru că nu ar fi corect. Ceea ce pot însă să vă asigur este faptul că PSD a fost inamicul modernizării administraţiei româneşti, PSD a fost cel care şi-a dorit o administraţie locală umilită, slabă, ineficientă şi dependentă de şeful politic de la Bucureşti şi tot PSD a fost constant piedica în calea dezvoltării şi modernizării economiei româneşti.
Găvrilă Ghilea "Marea Românie din mica diasporă" În urmă cu câteva zile, doamna Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, a dat publicităţii o statistică halucinantă, atribuită Eurostat, din care ar reieşi că, în anul 2016, pentru prima dată în istorie, s-au născut mai mulţi copii români în afara ţării noastre decât în interiorul graniţelor ei. Cu toate acestea, sursa citată de demnitarul român a reacţionat prompt la afirmaţiile acestuia, precizând că, în acest moment, nu s-ar afla în posesia vreunor date privind numărul de copii români născuţi în străinătate în anul 2016. Acelaşi Institut de statistică al Uniunii Europene a menţionat, de altfel, că metodologia realizării studiilor sale privind natalitatea în statele membre cuantifică doar date despre numărul de copii străini născuţi într-o ţară, în funcţie de originea mamei, şi nu naţionalitatea fiecărui copil în parte. În acelaşi context, Institutul Naţional de Statistică al României a desemnat anul 2016 drept perioada cu cele mai puţine naşteri din 1990 încoace, anul trecut venind pe lume mai puţin de 190.000 de copii, faţă de cei peste 200.000 în 2015, respectiv cei peste 195.000 în 2014. Una dintre explicaţiile scăderii dramatice a natalităţii din ultimii ani este şi faptul că momentul conceperii unui copil este amânat de cele mai multe de cuplurile tinere până în momentul în care cariera lor profesională le oferă garanţia unui grad minim de securitate socială. Cercetătorii în sociologie susţin însă că rata de natalitate este mai mare în străinătate faţă de România şi pentru că vârsta medie a emigranţilor români este mai mică decât cea a populaţiei rezidente. Nu în ultimul rând, şi cercetările demografice au relevat că deciziile emigranţilor români sunt influenţate direct de contextul economic din principalele lor ţări adoptive. Astfel, dacă economia acestora merge bine, va creşte numărul românilor care aduc pe lume copii în alte ţări, la fel cum se va majora şi numărul celor care îşi vor lua copiii din România cu ei. Semnalul de alarmă privind declinul natalităţii în România trebuia tras încă din anul 2013, când numărul copiilor născuţi în străinătate s-a dublat deja faţă de cel înregistrat în 2008. Astfel, mass-media consemna că în anul 2008 femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul acestora s-a apropiat de 30.000, rata natalităţii românilor fiind cu o treime mai mare în străinătate decât în ţară. În situaţia în care sursa informaţiilor ministrului românilor de pretutindeni este onestă şi credibilă, iar numărul nou-născuţilor români din afara ţării a depăşit anul trecut numărul copiilor născuţi în România, înseamnă că în diaspora au văzut lumina zilei cel puţin 190.000 de bebeluşi, de peste 13 ori mai mulţi decât în 2008, respectiv de peste 6 ori mai numeroşi ca în 2013, cifre, de altfel, perfect verosimile, în condiţiile în care numărul românilor care s-au stabilit în state membre ale UE a crescut constant în ultimii 10 ani, ajungând în prezent la circa 5 milioane, un număr, întâmplător, aproape identic cu cel al salariaţilor din România.
Lucian Nicolae Bode "Guvernul Grindeanu poate răsufla uşurat - cel mai mare duşman al proiectelor de infrastructură rutieră din România rămâne natura!" În România ultimilor ani, vina pentru întârzierile majore înregistrate în planificarea proiectelor de infrastructură rutieră a fost purtată de apariţia unor obstacole naturale. Când vorbim despre autostrăzi - şi să nu uităm că avem doar câteva în lucru, pe care le numărăm pe degetele de la o mână - termenele de finalizare nu au fost respectate pentru niciuna. După ce Guvernul Grindeanu a anunţat că pentru acest an sunt programaţi a fi daţi în folosinţă 90 de km de autostradă, iată că apar şi blocajele. Stupii de albine de pe traseul Autostrăzii Sebeş-Turda şi familiile de castori de lângă şantierul Autostrăzii Lugoj-Deva sunt ultimele probleme care par să constituie piedici în calea bunei desfăşurări a lucrărilor. Fără a minimaliza importanţa acestor descoperiri şi fără a supăra organizaţiile angrenate în protecţia mediului, cred că toate aceste descoperiri care fac deliciul publicului trebuie gestionate rapid, astfel încât să nu constituie piedici reale în calea definitivării lucrărilor. O monitorizare mai atentă a situaţiei din teren şi o cooperare mai strânsă cu autorităţile judeţene de mediu cred că ar ajuta la prevenirea unor astfel de situaţii de blocaj. Să nu uităm că fiecare proiect de infrastructură are la bază un acord de mediu, în care trebuie evidenţiată toată această problematică. În ultimii ani, ecotunelurile pentru urşi sau pasajul pentru lilieci, ambele pe traseul Autostrăzii Deva-Lugoj, au provocat mari întârzieri ale proiectului. Este important ca toate aceste situaţii să fie identificate la timp şi să fie luate în considerare, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu studii revizuite, cu modificări ale proiectului şi obţinerea de noi avize. Incapacitatea autorităţilor statului implicate în acest proces, precum şi lipsa de coordonare între instituţii creează mari prejudicii acestui sector strategic. Se pare că şi Autostrada Sibiu-Piteşti are un duşman natural. În studiul de fezabilitate care se pregăteşte au fost identificate mai multe specii de reptile, zeci de specii de amfibieni şi peste 100 de specii de păsări pentru care trebuie create condiţii de conservare. Tot e bine că s-a aflat acum şi nu după demararea lucrărilor! Astfel de elemente, care la prima vedere par mai degrabă justificări ale neputinţei sau ale incompetenţei autorităţilor în materie, de gestionare a proiectelor de infrastructură, trebuie atent monitorizate şi eliminate din faze preliminare, pentru că răbdarea românilor a ajuns la final. Devine jenant şi hilar pentru un Guvern să se disculpe, prezentând drept scuza perfectă pentru neîndeplinirea termenelor de finalizare a unei lucrări de infrastructură rutieră prezenţa sau apariţia unor specii de animale care bulversează întregul proiect. Aştept mai multă maturitate în abordare din partea Guvernului Grindeanu în ceea ce priveşte domeniul infrastructurii, pentru că, din punctul meu de vedere, planurile prezentate sunt disproporţionate, raportat la realitatea din teren, iar factorii naturali nu pot fi invocaţi drept duşmani ai acestor proiecte!
Mara Mareş "Francezii au votat: Libertate, Egalitate, Fraternitate" Alegerile din Franţa s-au încheiat duminica aceasta cu victoria incontestabilă a lui Emmanuel Macron, conducătorul mişcării centriste "En Marche", în faţa lui Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreaptă, Frontul Naţional. Actualul preşedinte ales este un tânăr politician care a îndrăznit să creadă în idealul francez al democraţiei, care pune în centru universalitatea drepturilor omului şi egalitatea cetăţenilor în faţa statului. Victoria sa reprezintă un mare succes în actualul context politic şi economic global, marcat de ascensiunea populismului naţionalist, de discursul extremist şi de implicarea din ce în ce mai agresivă a Rusiei în treburile interne ale statelor occidentale. De altfel, nici campania sa nu a fost privată de astfel de încercări. Mailurile echipei sale au fost piratate, iar presa a speculat că o implicare a Rusiei ar putea fi la mijloc. Duminica aceasta, francezii au acordat un vot pentru libertate, egalitate şi fraternitate şi un vot de veto populismului promovat de extrema dreaptă în ţară. Totuşi, mandatul noului preşedinte va trebui să ţină cont că toţi cetăţenii trebuie reprezentaţi şi că preocupările electoratului care a votat-o pe Marine Le Pen, precum şomajul ridicat sunt probleme ale cetăţenilor francezi asupra cărora trebuie să se aplece cu promptitudine. Avem în faţă un moment istoric, deoarece alegerea lui Emmanuel Macron poate însemna o nouă şansă pentru revigorarea şi reîntărirea proiectului Uniunii Europene. Franţa şi Germania au datoria morală pe care le-o conferă statutul de membri fondatori ai Proiectului european, de a conlucra împreună la restabilirea unui climat de siguranţă în Europa şi colaborare în plan economic şi social între statele de azi ale Uniunii. Aşadar, misiunea noului preşedinte ales nu va fi deloc una uşoară, însă sper ca încrederea şi determinarea care l-au caracterizat până acum să îl ajute să reuşească în continuare. De asemenea, sunt convinsă că România va rămâne un partener serios şi viabil pentru Franţa condusă de Emmanuel Macron!
Marius Bodea "Alegerea primarilor în 2 tururi - un imperativ moral pentru parlamentarii care preţuiesc democraţia" Cel mai important aspect în cadrul alegerilor democratice, pe lângă faptul că trebuie să fie corecte, libere şi periodice, îl constituie reprezentativitatea. Art. 2 din Constituţia României statuează foarte clar acest lucru: "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum". Printre organele reprezentative ale poporului român se numără şi instituţia Primarului, care este prevăzută în Constituţie, la art. 121: "Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii". Există, în România, două instituţii pe care le aleg cetăţenii în mod direct: preşedintele şi primarul. Preşedintele are asigurată o reprezentativitate de necontestat, prin faptul că mecanismul de alegere este descris explicit în Constituţie şi acolo sunt prevăzute două tururi de scrutin. Doar în cazul primarilor legea a fost modificată, astfel încât aceştia sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, ceea ce face ca instituţia primarului să nu se bucure de reprezentativitate, iar atât timp cât un organ constituţional ales de popor nu se bucură de reprezentativitate, aşa cum prevede art. 2 din Legea fundamentală, trebuie să punem legea electorală în acord cu rigorile constituţionale. În acest sens, este o obligaţie morală pentru aleşii actualului Parlament de a aproba Proiectul de Lege iniţiat de PNL pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Claudiu-Vasile Răcuci "Adevărata statistică economică a guvernării PSD!" Guvernul Grindeanu, îndeaproape urmărit şi monitorizat de Liviu Dragnea, vorbeşte mult şi fără rost şi face foarte puţin, aproape spre deloc. Mai mult, ceea ce a făcut deja până acum a făcut prost, iar efectele negative sunt resimţite de aproape toată lumea, mai puţin de cei cu carnete de partid de culoare roşie. Auzim, aproape în fiecare zi, mesajele bine şlefuite ale propagandei PSD, în care ni se spune că negrul este alb curat, adică faptul că de când au venit ei la guvernare numărul de locuri de muncă din economie a crescut ca Făt-Frumos, că salariile au explodat, că pensionarii o duc mai bine doar uitându-se la televizor, că medicamentele sunt aproape gratuite, că toţi copiii merg la şcoală, că nu mai avem în ce să investim puhoiul de fonduri europene care ne-au năpădit, că relativa creştere a consumului revarsă bogăţie şi prosperitate în buzunarele producătorilor din România. Mă întristează faptul că foarte puţini dintre cei afectaţi de guvernarea deficitară a PSD şi efectele negative ale acesteia au curajul să spună că minciunile PSD se sfărâmă, una câte una, cu fiecare zi care trece. Puţini, poate prea puţini, mai ales din rândul celor cu expertiză în diferite domenii, îşi spun părerea asupra falselor statistici sau statisticilor manipulate pe baza cărora PSD încearcă să convingă că sunt performanţi la guvernare. Îmi asum eu rolul de a demonta, punct cu punct, manipulările odioase ale PSD cu privire la evoluţia economică şi socială negativă din România, după venirea la guvernare a acestei păguboase coaliţii de guvernare. Astfel, în legătură cu acea creştere a numărului de locuri de muncă din economie, PSD ar trebui să spună adevărul până la capăt şi să recunoască faptul că, dacă Guvernul Grindeanu nu ar fi luat măsurile nocive de la începutul anului, atât bugetare, cât şi fiscale, această creştere a locurilor de muncă ar fi fost mult mai mare şi ar fi caracterizat întreaga ţară, nu doar părţi din aceasta! Chiar dacă s-au creat locuri de muncă, Guvernul nu are niciun merit pentru aceasta, ci doar mediul de afaceri, care încearcă cu mari eforturi să crească prin propriile puteri. Apoi, mai marii PSD se laudă că au crescut salariile din economie, că ei au dus salariul minim la 1.450 de lei şi pe cel mediu la peste 3.000 de lei. Dacă ar fi oneşti, ceea ce nu putem spera de la cei din PSD, aceştia ar trebui să prezinte şi cum au afectat aceste creşteri preţurile de la raft ale bunurilor şi că, deşi unele salarii au crescut, puterea de cumpărare a lor a scăzut. Atunci am putea discuta despre cât de reală a fost sau este creşterea salarială! Despre pensionari este şi greu să mai caracterizăm comportamentul Guvernului! Aproape zilnic vinde pensionarilor gogoşi despre explozia pensiilor, deşi bugetul nu le poate susţine nici măcar pe cele aflate în plată, iar numai în primele 4 luni Guvernul PSD a împrumutat mai mult de 20 de miliarde de lei. Despre medicamente, ce să mai spunem, nu doar că nu s-au ieftinit, dar şi mai scumpe, o mare parte dintre acestea au dispărut din vitrinele farmaciilor. Copiii au fost şi rămân ultima prioritate a Guvernului PSD. Sub "performanta" guvernare dirijată de Dragnea, mor copii! Mor copii nevaccinaţi împotriva unor boli eradicate. Sub guvernarea PSD analfabetismul creşte şi numărul copiilor care merg la şcoală scade. Noroc că un ministru al PSD ne anunţa, acum câteva zile, că s-au născut mai mulţi copii în afara ţării decât în ţară! Aşadar, soluţia PSD este să plecăm cu toţii şi să-i lăsăm pe ei, singuri în România. Despre absorbţia fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020 un singur cuvânt caracterizează complet Guvernul Grindeanu - zero! Nu în cele din urmă, aş vrea să demontez şi minciuna grosolană potrivit căreia, dacă PSD stimulează consumul, de creşterea consumului se vor bucura şi producătorii români care vor vinde mai mult. Fals! Într-un stat slab, prost guvernat, de creşterea consumului intern beneficiază doar importatorii. PSD să facă bine şi să spună adevărul, că producătorii români sunt sufocaţi de o concurenţă ucigătoare, de cele mai multe ori neloială, venită pe calea importurilor. Sunt simplu de corelat creşterea consumului cu evoluţia balanţei comerciale şi atunci se poate demasca marea minciună a PSD. Trist, dar adevărat, însă aceasta este adevărata evaluare a guvernării Grindeanu-Dragnea.
Aurel-Robert Boroianu "PNL a votat pentru distribuţia gratuită de fructe tuturor preşcolarilor" În calitate de deputat al PNL am votat alături de colegii mei, parlamentari liberali, pentru adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2016, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, PL-x 112/2017. Astfel, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, vizând stabilirea modalităţilor de finanţare ale acestui program şi beneficiarii acestuia, dar şi prorogarea unor prevederi stipulate prin unele acte normative anterioare. În esenţă, prin această ordonanţă se extinde grupul ţintă prin includerea preşcolarilor din grădiniţele de stat şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore. Proiectul respectiv mai prevede ca fructele proaspete, transportul si distribuţia acestora la unităţile de învăţământ să se contracteze de consiliile judeţene, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în limita sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, acordate cu această destinaţie de la bugetul de stat, avându-se în vedere numărul de elevi/preşcolari beneficiari comunicat de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. S-a ţinut cont de faptul că în unităţile de învăţământ în care participă la cursuri atât preşcolarii, care nu sunt beneficiari ai programului, cât şi şcolarii, care sunt deja beneficiari ai programului, discriminarea şi inechităţile generate de lipsa uniformităţii grupului ţintă trebuie corectate. În viziunea PNL această măsură era necesară, având în vedere faptul că măsura 3.3 "Copii sănătoşi la grădiniţă" a Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei, aprobat prin Memorandum, la data de 19 iulie 2016, prevede un pachet naţional de sănătate şi nutriţie pentru copiii dezavantajaţi, pentru a preveni/reduce îmbolnăvirile recurente şi pentru a îmbunătăţi sănătatea acestora şi a evita malnutriţia.
Vasile Axinte Cu îngăduinţa dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Este România pregătită pentru preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului UE?" România va prelua la 1 ianuarie 2019 preşedinţia rotativă a Consiliului UE după mandatul Austriei. Evident, Guvernul României se pregăteşte deja pentru acest lucru, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să treacă de momentul Brexit. Situaţia la nivel european însă poartă un mare semn de incertitudine, deoarece din ce în ce mai multe formaţiuni politice ale statelor membre susţin părăsirea marii familii europene, iar această idee pare să capete din ce în ce mai mulţi adepţi, chiar şi la nivel de electorat naţional. Aşadar, nu ştim dacă până în 2019 nu vor exista şi alte "recidive", de genul "Frexit" sau "Grexit". Revenind la politica naţională, cetăţenii români au rămas uimiţi de slalomul pe care îl face preşedintele României în problematica "Europei cu două viteze". Astfel, putem conchide că avem un preşedinte cu două puncte de vedere diferite, unul pentru "interior" şi altul pentru "exterior". Ultima declaraţie a preşedintelui Iohannis ar putea de asemenea să ridice alte semne de întrebare. Comportându-se ca un veritabil şef al Guvernului, după exemplul administraţiei prezidenţiale din perioada 2005 - 2014, preşedintele nostru riscă un nou conflict constituţional pe tema reprezentării României la lucrările acestui organism, trasând liniile directoare politicii Ministerului Afacerilor Externe: "Nu avem timp de pierdut, prioritatea zero a MAE trebuie să fie pregătirea preşedinţiei rotative din 2019, dar şi oportunitatea organizării, în acel moment, al Summitului Parteneriatului Estic". Apreciem grija preşedintelui cu privire la exercitarea atribuţiilor de politică externă prevăzute de Constituţia României, însă am dori ca Domnia Sa să lanseze "ultimatumuri politice" şi în materia accederii României la Spaţiul Schenghen sau în privinţa ridicării MCV-ului pe Justiţie. Cel puţin în cel de-al doilea domeniu semnalat, intervenţia Domniei Sale ar fi chiar de aşteptat, de vreme ce partidul de opoziţie din rândul căruia provine susţine exact contrariul, adică menţinerea MCV-ului pe Justiţie, de frica corupţiei la nivel instituţional. Paradoxul vine tocmai din faptul că, deşi în ultimii ani am avut cele mai multe arestări preventive din Europa, am avut totuşi cei mai puţini infractori dovediţi, raportat la numărul condamnărilor definitive, astfel încât nu putem înţelege această opinie "de dreapta". Ţinând cont de toate cele precizate, în situaţia în care Preşedinţia României nu recunoaşte drepturile şefului Guvernului în materia pregătirii preluării preşedinţiei rotative a Consiliului UE, este pregătită România pentru o asemenea provocare?
Florinel Stancu "Avem nevoie de relaţii consistente cu Bulgaria!" Declaraţia mea politică de astăzi este despre relaţia ţării noastre cu statul vecin, Bulgaria. Nu sunt expert în politică externă şi nici nu pretind a deveni unul. Cu toate acestea, este evident că România a fost condusă anul trecut de un Guvern care a ignorat toate dosarele importante pe plan extern. Este evident că mandatul preşedintelui României e lipsit de iniţiative concrete, iar cele care au existat nu au fost sigure. Cel mai important proiect privind relaţiile noastre externe, propus şi asumat de Administraţia Prezidenţială, a devenit o experienţă neplăcută între România şi Bulgaria. Iniţiativa numită generic "Flotila Aliată în Marea Neagră", care prevedea o flotă comună în cadrul NATO, s-a transformat într-un veritabil eşec. Bineînţeles, discuţiile au fost abandonate, iar demersurile de apropiere româno-bulgare au încetinit. Rămâne în sarcina actualului Guvern să rezolve situaţia creată. Avem nevoie de relaţii consistente în actualul context privind Brexit-ul, valurile de emigranţi, aderarea la spaţiul Schengen şi toate celelalte provocări la nivel european. Nu cred că există un moment mai oportun să intensificăm relaţiile bilaterale cu vecinii bulgari. Reclădirea unei relaţii sincere şi mult mai dinamice ne poate aduce avantaje precise şi de lungă durată. Bulgaria este o piaţă apropiată de noi şi foarte accesibilă pentru produsele româneşti, în special pentru producătorii din Oltenia. Avem aceleaşi interese în Uniunea Europeană, inclusiv politice, economice sau legate de controlul frontierelor externe. Numai împreună putem deveni o voce mai puternică la nivel comunitar. Prin conducta de gaze BRUA vom deveni interconectaţi energetic şi strategic. Şi cum pe noi ne interesează o deschidere către Balcanii de Vest, ne este mult mai uşor să o obţinem, cooperând cu autorităţile de la Sofia. Avem toate motivele să îndemnăm diplomaţii noştri să acorde o atenţie specială acestei relaţii. Inclusiv preşedintele ar trebui să treacă peste eşec şi să-şi propună obiective realizabile. Noi, oltenii, suntem foarte interesaţi de aceste relaţii, iar şedinţa comună a Guvernelor României şi Bulgariei, organizată în aprilie 2015 la Craiova, reprezintă un eveniment care poate fi reeditat. Suntem deschişi să-l continuăm, deoarece bunele relaţii diplomatice vor duce, implicit, la o creştere a relaţiilor comerciale.
Ion Spânu "Să sprijinim proprietarii de terenuri din ariile protejate !" În Regiunea de Vest există un număr de 131 de arii naturale protejate, dintre care 52 fiinţează pe raza judeţului Caraş-Severin. Multe dintre ele reprezintă o atracţie deosebită pentru iubitorii de natură şi nu numai. Există un număr de 52 de arii naturale protejate, dintre care de interes naţional - 51, parcuri naţionale - 3, parcuri naturale - 1, rezervaţii naturale - 47 şi de interes judeţean - o rezervaţie naturală. Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate din judeţul Caraş-Severin este de 173.881,8 ha, ceea ce reprezintă 20,4% din teritoriul judeţului. În cadrul judeţului Caraş-Severin sunt constituite 3 Parcuri Naţionale: Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa; Parcul Naţional Semenic - Cheile Carasului; şi Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei) şi Parcul Natural Porţile de Fier. De asemenea, în interiorul parcurilor sunt constituite şi incluse 25 de rezervaţii naturale, iar în afara parcurilor sunt constituite 22 de rezervaţii naturale. Majoritatea ariilor protejate sunt situate în regiunea de deal şi de munte, fiind puternic fragmentate de văile râurilor Cerna, Nera, Caraş şi colectate de fluviul Dunărea. De menţionat este şi faptul că dintre cele 173.881,8 ha arii protejate, aproximativ 80% sunt incluse în fondul forestier naţional, iar restul reprezintă Fluviul Dunărea, pajişti naturale şi alte terenuri agricole. Actualmente, în O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 22 se stipulează că în zonele de protecţie integrală care cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare, precum şi activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. Însă, conform art. 44 din Constituţia României, dreptul de proprietate este garantat şi ocrotit egal de lege, indiferent de titular. Prin Decizia C 8679 din 2016, Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru acordarea de compensaţii pentru contravaloarea produselor pădurii pe care proprietarii nu le recoltează, datorită restricţiilor din ariile protejate. Decizia are în vedere perioada până în 2020, iar beneficiarii sunt persoane fizice şi juridice de drept privat, care deţin zone de păduri cărora li se aplică restricţii specifice de mediu. Plata anuală se va efectua pe hectar, în cuantum de maximum 500 euro/ha, bugetul total estimat la nivel naţional fiind de 285.000.000 lei. În acest sens, este foarte important să punem în aplicare aceste măsuri de recompensare a proprietarilor de terenuri aflate în arii protejate, indiferent de natura acelor terenuri.
Glad-Aurel Varga "Ziua Europei în România lui 2017" Cred cu tărie că 9 mai trebuie să fie o zi de sărbătoare pentru România, mai ales că în această zi au avut loc trei evenimente importante pentru parcursul nostru, ca naţie: proclamarea Independenţei Statale la 9 mai 1877, obţinerea victoriei Aliaţilor împotriva Germaniei naziste la 9 mai 1945 şi Ziua Europei, care marchează Declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, ce propunea colaborarea economică între Franţa şi Germania, premisă a creării Europei Unite. În preajma acestei sărbători nu putem însă să ignorăm situaţia politică actuală a Europei, paralizată ca dezvoltare, din motive care ating arii de interes extrem de sensibile: ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - schimbare ireversibilă în integritatea europeană; situaţia devastatoare a refugiaţilor; nivelul ridicat al şomajului tinerilor în toată Europa; consecinţele schimbărilor climatice şi ale lipsei de respect faţă de problemele de mediu. Peste toate acestea, se propagă cu repeziciune declaraţiile şi acţiunile politicienilor populişti care promit să rezolve aceste probleme profunde într-o manieră simplă, la îndemână, părăsirea Uniunii Europene şi prioritizarea unor interese proprii, departe de conexiunile economice comunitare. În septembrie anul trecut, prin Declaraţia de la Bratislava şi foaia de parcurs aferentă, liderii europeni şi-au reafirmat angajamentele pentru "cooperare loială şi comunicare între statele membre şi instituţii" şi şi-au asumat responsabilităţi pentru construirea unui viitor comun, cu un control politic asupra evoluţiilor curente în problemele menţionate - migraţia şi frontierele externe, securitatea internă şi externă, dezvoltare economică şi socială, tineret. Lunile următoare întâlnirii trebuiau dedicate efortului de a oferi cetăţenilor "o viziune a unei Uniuni Europene atractive, în care să se poată avea încredere şi pe care să o poată susţine". Ne aflăm însă la opt luni de la declaraţia menţionată şi, în România, în loc să ne aplecăm asupra problemelor semnificative - dezvoltare economică, crearea de locuri de muncă, exploatarea durabilă a resurselor naturale - păzim coaliţia aflată la putere, guvernanţi şi parlamentari ai PSD şi ai ALDE, deopotrivă, care încearcă, de la preluarea puterii, diverse stratageme prin care să graţieze fapte de corupţie. Da, mă raliez societăţii civile, şi vă amintesc că votul acordat nu ne transformă în oameni mai presus de lege. Evenimentele curente atestă că anul 2017 continuă să fie un an cu provocări mari, cu instabilitate politică, la nivel european şi naţional, în Europa şi la graniţele sale. Consider că România trebuie să se aplece cu seriozitate asupra angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare, unde, cel puţin pentru capitolul de mediu, suntem în întârziere şi în prag de infringement în mai multe domenii. Vă reamintesc că în 2019 România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Haideţi ca până atunci, stimaţi guvernanţi, să încercăm să micşorăm aceste decalaje şi să ne străduim să punem în practică proiecte şi politici care să ne ajute să prosperăm ca cetăţeni europeni ce pretindem că suntem!
Daniela Oteşanu În perioada 4-7 mai 2017, am avut onoarea de a fi invitată la lucrările de deschidere ale Congresului Naţional de Balneologie, care s-a desfăşurat la Hotel "Palace" din Băile Govora. Evenimentul, organizat de Asociaţia Română de Balneologie, a reprezentat o ocazie specială pentru dezbaterea problemelor de interes major în domeniile: balneologie, recuperare medicală, turism balnear şi cercetare ştiinţifică, dar şi a perspectivelor de dezvoltare în domeniu. Congresul Naţional de Balneologie a reunit autorităţile publice centrale şi locale, medici de recuperare, balneologi, cercetători în domeniul balneologiei, asistenţi medicali, fiziokinetoterapeuţi, kinetoterapeuţi, biologi, biochimişti şi chimişti din sistemul sanitar. Aceştia au dezbătut starea actuală a turismului balnear şi a staţiunilor balneare şi modul în care poate fi influenţată evoluţia acestui domeniu prin activitatea asociaţiei. Au fost deschise şi dezbătute, cu obiectivitate şi profesionalism, subiecte de mare actualitate pentru turismul balnear, nevoia de comunicare între instituţii, autorităţi locale, dar şi între operatorii de turism balnear şi factorii decizionali din staţiunea balneară. Ca principale elemente de interes ale evenimentului au fost: cele legate de modernizarea staţiunilor balneare, de schimbări corelate cu medicina modernă şi conceptul de staţiune balneară modernă, care, pe lângă tratament şi recuperare, îşi dezvoltă un pilon important de SPA şi wellness, care antrenează întreaga familie care ajunge într-o astfel de staţiune, în principal pentru tratament, dar în care şi vacanţa în sine este asigurată . Este important de reţinut că, în ultimii 10 ani, din ce în ce mai mulţi copii au intrat în bazele de tratament ale staţiunilor balneare şi atunci un mix de produse turistice devine esenţial. În cadrul Congresului a fost prezentat şi Top 10 Staţiuni Balneare pentru anul 2017, top realizat de Asociaţia Română de Balneologie, care a fost însoţit de o motivaţie pentru fiecare premiu acordat subliniind elementele de diferenţiere. Scopul acestui top este unul de a promova cercetarea ştiinţifică asupra resurselor naturale terapeutice şi de a genera dialogul şi competitivitatea constructivă la nivelul staţiunilor balneare, din care să rezulte progresul acestora. Criteriile care au stat la baza acordării premiilor au fost: Putem concluziona că Ediţia 2017 a Congresul Naţional de Balneologie reprezintă un nou pas înainte în dezvoltarea turismului balnear în România, că acest domeniu în care cercetarea ştiinţifică aduce elemente noi de la un an la altul are un potenţial uriaş şi poate deveni un adevărat motor de creştere economică.
Vasile Cocoş "Românii din mediul rural vor modificarea Codului silvic pentru transportul lemnului recoltat din proprietatea personală" În ultima mea declaraţie politică din 25 aprilie 2017 am transmis un semnal privind necesitatea modificării Legii nr. 46 din 19 martie 2008, Codul silvic, modificată şi actualizată, respectiv, se cerea modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, care condamnă dur pe cei care taie, rup, distrug, degradează ori scot din rădăcini, fără drept, arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră, situate în afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, în sensul că tăierea de arbori şi pomi situaţi în afara fondului forestier naţional, respectiv în proprietatea personală a cetăţeanului, să se facă cu aprobarea autorităţii locale şi în anumite condiţii. Vin azi cu încă o propunere de modificare a Legii nr. 46 din 19 martie 2008, Codul silvic, respectiv a prevederilor art. 73, care reglementează circulaţia şi comercializarea materialului lemnos şi care obligă proprietarii persoane fizice care îşi transportă materialul lemnos, recoltat din proprietatea privată, să respecte aceleaşi reguli asemănătoare profesioniştilor şi operatorilor economici ce comercializează material lemnos. Având în vedere că un număr foarte mare de proprietari, persoane fizice recoltează şi transportă material lemnos pentru consumul propriu, personal, apreciez că impunerea acestor reguli şi pentru proprietarii persoane fizice la fel ca pentru operatorii economici care comercializează material lemnos este excesivă şi a generat un blocaj care a condus, în parte, şi la criza lemnului de foc din toamna anului 2016. Se impune deci ca art. 73 din Codul silvic să prevadă separat norme care să reglementeze provenienţa şi circulaţia materialului lemnos provenit din proprietatea şi gospodăria personală şi destinat consumului familiei proprii.
Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher "Autostrada Comarnic-Braşov" Sâmbătă, 30 aprilie 2017, într-o zi splendidă de primăvară, am organizat o dezbatere privind infrastructura de transport, la care au participat foarte mulţi automobilişti. Îmi pare rău că nu pot prezenta pozele de la această întâlnire, care a avut loc pe moşia lui Constantin Stere, adică în Parcul Memorial Constantin Stere din Bucov, judeţul Prahova. Toţi cei prezenţi m-au rugat să fac o informare cu situaţia autostrăzilor şi cum se leagă judeţul Prahova de Europa. Am contribuit din resursele judeţului, cu accize la carburanţi, la realizarea Autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti. În plus, din cele 64 de balastiere din judeţul nostru, s-au dus pentru construirea acestei Autostrăzi 2,8 milioane m 3 de balastru din judeţul Prahova şi încă nu putem intra în Bucureşti. Nu am putut să dau un răspuns, când acest moft de 2 km de autostradă vor fi gata. N-am ştiut să le spun nimic despre Culoarul 9, Atena-Sofia-Bucureşti-Iaşi-Chişinău-Varşovia, şi nici cum va arăta marea intersecţie de la Rifov, care exista pe planurile de amenajare urbanistică a judeţului Prahova. Dar cea mai importantă întrebare a fost când şi cum se va face Autostrada Comarnic - Braşov? Ne-am săturat de minciunile repetate ale Guvernelor României privind construirea acestei autostrăzi care, aşa cum dovedesc cifrele şi măsurătorile, va fi cea mai utilizată din ţară, aşa cum este acum DN 1. Din analiza ultimilor 10 ani reiese că, în fiecare an, din cauza accidentelor rutiere pe tronsonul Câmpina-Braşov, mor în medie 70 de oameni/an. În scurt timp, crucile ridicate de-a lungul DN 1 vor denumi acest drum "drumul morţii" sau "drumul crucii". Proiectul a fost elaborat, licitaţia a fost ţinută, certificatele de urbanism pentru începerea acestor lucrări a fost emis în 5 februarie 2015, cele 3 rafinării în funcţiune în Prahova realizează la fondul de drumuri 70% din totalul accizelor colectate de Ministerul Transporturilor, dar şi cel mai mult bitum din România. Oamenii s-au săturat de promisiuni, doresc să blocheze DN 1 până vor vedea lucrările la această autostradă începute. La 160 de ani de când omenirea a învăţat la Ploieşti că ţiţeiul descoperit de români la Păcureţi se poate transforma în benzină, motorină, păcură, combustibil de calorifer, uleiuri şi mase plastice, a aflat că se face şi bitum. În numele acelora care au înfiinţat prima rafinărie de petrol din lume, în 13 aprilie 1857, şi îi numesc aici pe fraţii Marin şi Teodor Mehedinţeanu, haideţi să dăm un răspuns populaţiei din judeţul Prahova şi nu numai la întrebarea: când şi cum se va face autostrada Comarnic-Braşov?
Nicu Niţă "Podul peste Dunăre" Podul peste Dunăre, la Brăila, constituie una dintre dorinţele de zeci de ani ale locuitorilor de pe cele două maluri ale fluviului şi nu numai "obiectul a numeroase demersuri ale autorităţilor centrale, dar şi a celor brăilene". Poate că prima dată şi l-au dorit acum 650 de ani, negustorii braşoveni care au primit de la Vlaicu Vodă facilităţi pentru a face comerţ în zonă. Poate că şi l-a dorit şi Carol I care, la 1878, trecea pe un pod de vase la Brăila, atunci când Dobrogea a revenit la România. Şi, cu certitudine, noi cei de ieri şi de azi am răspuns la necesităţile impuse de dezvoltarea relaţiilor economice, de legătură cu Tulcea şi Constanţa şi, de ce nu, cu întregul Orient. Şi iată, după mulţi ani, atunci când podul devenise mai mult un vis, chiar subiect de legendă, el tinde să se transforme în realitate. Recent, Compania Naţională de Administrare a Structurii Rutiere a anunţat postarea în SEAP - e-licitaţie.ro, pentru adjudecarea contractului de proiectare şi execuţie a podului. Se împlineşte astfel o promisiune, angajament al Guvernelor PSD făcute de-a lungul timpului, acum de Guvernul Grindeanu, care a găsit soluţia finanţării acestui obiect prin Programul Infrastructură Mare, cu fonduri europene. Cu o lungime de 1974,30 metri, la care se adaugă deschiderile laterale şi cele două viaducte, şi cu o lungime totală de 23,413 km, podul de la Brăila, cu o valoare a investiţiei de 500 de milioane de euro, se constituie în cea mai mare lucrare de infrastructură din România şi una dintre cele mai mari lucrări de acest fel din Europa. Este aşa cum am spus, un vis, o dorinţă, o legendă care devine sub guvernarea PSD realitate, o realitate ce vine să răspundă necesităţii de dezvoltare a Zonei de Est a României şi nu numai, şi care se va regăsi în bunăstarea locuitorilor de la Dunărea de jos, de la Brăila şi Galaţi, până la Tulcea şi Sulina. Iar celor neîncrezători care se întreabă de ce tocmai acum după atâţia ani porneşte această investiţie, le răspundem cu o vorbă din bătrâni: "pentru că acum i-a venit vremea", şi cu un adevăr de ieri şi de azi: "pentru că PSD nu îşi uită promisiunile, pentru că PSD se ţine de cuvânt".
Roxana Mînzatu "Să sprijinim cel mai funcţional «Parteneriat public-privat» - învăţământul profesional dual" În ultimii ani, în numeroase sectoare economice şi în numeroase zone ale României angajatorii reclamă lipsa forţei de muncă. În acelaşi timp, o problemă constantă este integrarea tinerilor pe piaţa muncii. Învăţământul profesional dual, pornit ca proiect de pionierat la Braşov, în anul 2012, se dovedeşte o poveste de succes şi o soluţie viabilă la problemele menţionate, care poate lua amploare naţională. De exemplu, la Şcoala Profesională Germană Kronstadt din Braşov, care are doar clase duale, 95% dintre elevi sunt angajaţi după absolvire la firmele partenere de practică, angajatorii zonali din domeniul automotive. Iată că, în urmă cu câteva zile, tot la Braşov, s-a lansat şi prima şcoală profesională duală în domeniul ospitalităţii şi turismului: "Cool Academy". Şcoala s-a născut ca răspuns la nevoia cronică de forţă de muncă calificată a companiilor din turism. Ca urmare, din decembrie 2016 şi până în aprilie 2017 s-a definitivat un parteneriat între Colegiul Tehnic "Maria Baiulescu" din Braşov şi 13 agenţi economici din turism. După demersurile procesate în timp record la Ministerul Educaţiei Naţionale, "Cool Academy" este gata să primească primii elevi în toamna lui 2017, în cadrul a trei clase, care oferă următoarele calificări: bucătar, ospătar, lucrător hotelier. Elevii admişi vor realiza partea de practică, timp de 3 ani, direct în cadrul celor mai prestigioase hoteluri şi restaurante din zona turistică a Braşovului, care s-au implicat ca parteneri de practică. În plus, vor primi şi o bursă de 400 de lei lunar, dintre care 200 de lei sunt oferiţi de stat şi 200 de angajator. Am introdus recent acest sistem de formare dual în legislaţia educaţiei naţionale, aşa încât, oriunde angajatorii cer, unităţile de învăţământ să poată organiza clasele necesare pentru calificările necesare pentru companii. Este un prim pas, dar, totuşi, putem avea mai mult sprijin public pentru a extinde acest sistem. Rămâne mare decalajul dintre forţa de muncă cerută de angajatori şi ceea ce sistemul de învăţământ poate oferi în prezent. Motivele? Pe de o parte, copiii şi părinţii încă trebuie atraşi şi îndrumaţi către o carieră în meseriile ofertate. De aceea, realizarea profilului ocupaţional reprezintă un obiectiv definitoriu pentru elevii de gimnaziu. Pe de altă parte, rămâne mică capacitatea efectivă a instituţiilor de învăţământ de a acomoda tot mai multe clase. Un sistem naţional eficient al învăţământului profesional dual va putea conecta zonele de unde pot fi recrutaţi elevii interesaţi de anumite meserii cu zonele, unde pot forma în sistem dual şi unde, apoi, pot fi şi angajaţi. În acest scop trebuie investit în cămine pentru elevii din afara localităţii unde se află şcoala. Un alt stimulent este mărirea sumelor alocate pentru bursele elevilor care urmează formarea duală, la fel cum procedăm cu mărirea subvenţiilor oferite angajatorilor care formează ucenici şi stagiari - proiect de lege aflat în dezbatere în Camera Deputaţilor. Este strategic şi inteligent să alocăm fondurile publice, inclusiv cele nerambursabile europene, pentru extinderea învăţământului profesional dual. Sistemul se dovedeşte atractiv şi benefic, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru elevi. Şcoala profesională duală se dovedeşte a fi cel mai funcţional parteneriat public-privat din România, care a avut până azi succes mai ales când angajatorii s-au implicat foarte activ în proiect. Ca deputat, susţin că trebuie să adoptăm mai multe măsuri de sprijin ţintite pentru ca sistemul de formare profesională duală să se extindă şi să reducă decalajul cerere-ofertă forţă de muncă pentru toate zonele României.
Tamara-Dorina Ciofu "Introducerea de screening gratuit pentru depistarea osteoporozei" Avem în Programul de guvernare, la capitolul "Sănătate", realizarea de screening gratuit pentru depistarea precoce a malformaţiilor congenitale, a bolilor netransmisibile cu impact public ridicat, dar şi a bolilor infecţioase transmisibile. Consider că este necesar să introducem şi screeningul gratuit pentru identificarea osteoporozei. În România, circa 1,3 milioane de femei, adică una din trei femei cu vârsta de peste 50 de ani se confruntă cu probleme legate de fragilitatea oaselor. Am transmis deja Ministerului Sănătăţii propunerea de a include în Programul de screening gratuit şi analizele pentru determinarea densităţii osoase a persoanelor care prezintă factori de risc pentru osteoporoză. În România, în acest moment, circa 1,3 milioane de femei, una din trei femei cu vârsta de peşte 50 de ani, se confruntă cu probleme legate de fragilitatea oaselor. În prezent, Ministerul Sănătăţii desfăşoară Programul naţional de boli endocrine, prin care se asigură în spital şi în ambulatoriu numai tratamentul cu medicamente specifice pentru osteoporoză, nu şi analizele gratuite pentru evaluarea pierderilor de densitate osoasă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a introdus osteoporoza în categoria afecţiunilor majore de sănătate publică. Osteoporoza reprezintă o problemă din ce în ce mai importantă, pe măsură ce populaţia de vârsta a treia din ţara noastră este în creştere. 30% dintre femeile aflate la menopauză, din Uniunea Europeană, sunt diagnosticate cu osteoporoză. Mai multe organizaţii medicale cu activităţi la nivel internaţional au publicat recomandări pentru screeningul osteoporozei, în special în rândul persoanelor cu vârsta între 60 şi 65 de ani care prezintă factori de risc pentru fracturi. Aşadar, având în vedere argumentele prezentate, vă rog să susţineţi demersul pe care l-am demarat, cu privire la introducerea testărilor gratuite pentru identificare osteoporozei în cadrul Programului naţional de boli endocrine.
Mihaela Huncă "Egalitate de şanse în politică" În această săptămână, în data de 8 mai, se marchează Ziua egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei. În opinia mea, cererea egalităţii dintre femei şi bărbaţi exprimă în fond o inegalitate. Dacă îmi e permisă o parafrazare a lui George Orwell, aş spune că femeile vor fi "mai egale" cu bărbaţii atunci când noi, femeile, vom înceta să mai spunem că "în spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie". "Vom fi mai egale cu bărbaţii, atunci când bărbaţii înşişi vor simţi nevoia să spună că «în spatele fiecărei femei de succes se află un bărbat puternic»". Trebuie să acordăm mai multă atenţie cuvintelor pe care le rostim, pentru că aceste cuvinte sunt cele care adâncesc discriminarea de gen în mentalitatea publică. Orice enunţ al proclamării egalităţii subliniază în fond o inegalitate. Şi e adevărat. În foarte multe privinţe femeile nu sunt egale cu bărbaţii, dar acest lucru nu e întotdeauna ceva rău sau nedrept. Nu am înţeles niciodată de ce femeile trebuie să fie egale cu bărbaţii? În multe privinţe, eu cred că femeile sunt mai bune decât bărbaţii. Şi nu mă refer aici la aspectele materne, unde bărbaţii nu ar putea niciodată să fie egali cu femeile. Mă refer inclusiv la exercitarea unor funcţii publice sau de conducere. Deci nu cred că femeile care sunt mai bune decât bărbaţii ar trebui să se declare egale cu aceştia. În al doilea rând, chiar atunci când rostim enunţul "femeile trebuie să fie egale cu bărbaţii" facem o distincţie de gen, prin care subliniem faptul că femeile nu sunt egale cu bărbaţii. Când punem faţă în faţă cele două genuri, femeile pe de o parte, bărbaţii de cealaltă parte, atunci inducem, poate fără să ne dăm seama, un raport antagonic între femei şi bărbaţi. Când spunem că femeile sunt aşa, iar bărbaţii sunt altfel, punem accentul pe diferenţa dintre noi, pe ceea ce ne desparte în interiorul speciei umane. Eu cred însă că abordarea corectă este să scoatem în evidenţă ceea ce ne apropie ca oameni, ceea ce ne este comun, iar diferenţele inerente dintre cele două genuri sunt aspecte care ne completează reciproc. Europenii au o tradiţie mai lungă decât noi în analiza şi abordarea publică a diferenţelor de gen, iar în multe privinţe este remarcabil modul în care enunţă egalitatea de şanse dintre cele două genuri. Am analizat legislaţia europeană privind egalitatea de şanse dintre cele două genuri în politică şi în funcţii de conducere. Şi am remarcat modul în care e transpus acest deziderat în textele de lege. În cele mai multe cazuri, europenii proclamă egalitatea genurilor şi nu egalitatea femeii cu bărbatul. Ei nu spun că "femeia trebuie să fie egală cu bărbatul", că "femeia trebuie să aibă şanse egale cu bărbatul". Ei spun că "cele două genuri trebuie să fie egale" sau că "cele două genuri trebuie să aibă şanse egale". Europenii au reuşit să asigure echidistanţa în discursul despre şansele egale pe care trebuie să le aibă cele două genuri. Evoluţiile de la nivel naţional şi european arată o creştere accelerată a prezenţei femeilor în politică. Este un progres incontestabil. Astăzi femeile reprezintă o treime din Parlamentul European, iar în parlamentele naţionale din statele Uniunii Europene, în medie, aproape unul din patru-cinci parlamentari este femeie (22%). O astfel de situaţie era de neconceput în urmă cu câteva decenii, când se considera că politica este o lume a bărbaţilor. Deci evoluţia este bună, iar studiile arată că această creştere este accelerată. Cu cât suntem mai multe femei în Parlamentul European sau în Parlamentul României, cu atât mai multe femei vom convinge să intre în politică, pentru a ni se alătura. Este rolul şi datoria noastră să arătăm că femeile au capacitatea şi pot juca un rol major în politică şi că, în multe cazuri, suntem mai eficiente decât colegii noştri bărbaţi. Este rolul şi datoria noastră ca, prin felul în care ne manifestăm, prin felul în care muncim, prin conduita noastră etică şi politică, să arătăm că implicarea femeilor în politică este un lucru bun, iar atunci alegătorii vor căpăta mai multă încredere în candidaţii femei şi le vor vota în funcţii publice. Doar noi putem face acest lucru, pentru că noi ocupăm astfel de funcţii publice şi doar noi putem fi acel termen de comparaţie cu colegii noştri bărbaţi. E datoria femeilor care au reuşit în politică să promoveze accesul altor femei în politică. E datoria noastră, a femeilor care am reuşit să intrăm în Parlament, sau să ocupăm alte funcţii în administraţie, să avem un comportament decent şi o activitate eficientă care să convingă electoratul şi structurile de partid că femeile pot face treabă bună în politică, la fel cum facem şi în multe alte domenii. Prin exemplul nostru, prin activitatea noastră de parlamentar-femeie, de primar-femeie sau de ministru-femeie, putem induce multor altor femei aspiraţia de a intra şi de a face politică, şi le putem asigura şansa de a-şi croi drumul în acest domeniu care multă vreme a fost stăpânit de bărbaţi.
Eugen Neaţă "Importanţa integrării tinerilor în societate şi susţinerea acestora pentru un viitor mai bun" Construirea unui viitor mai bun pentru tineri înseamnă să investim în ei, să le oferim unele oportunităţi pe care să le valorifice şi să beneficieze de un start mai bun în viaţă. Investirea în tineri pune bazele unei societăţi echitabile, deschise şi democratice, a unei mobilităţi şi incluziuni sociale, precum şi a unei creşteri economice şi ocupări durabile a forţei de muncă. Acest lucru se poate realiza prin investiţii în cunoaştere, în locuri de muncă şi în dezvoltarea competenţelor. Studiile efectuate arată că tinerii nu privesc cu încredere către viitor şi consideră că sunt excluşi din viaţa socială, economică şi democratică. Programul de guvernare 2017-2020 cuprinde un număr de 21 de măsuri pentru tineri, însă majoritatea se referă la segmentul ce priveşte educaţia, consilierea şi orientarea în carieră. Situaţia tinerilor şi perspectivele indică însă faptul că aceste măsuri trebuie urmate de proiecte ce vizează încadrarea tinerilor în locuri de muncă de calitate, bine plătite. Şomajul la începutul vieţii active s-a dovedit că are un impact negativ asupra tinerilor, uneori cu influenţe pe tot parcursul vieţii. Sunt deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 40 Vâlcea şi acest lucru mă obligă să gândesc şi să propun măsuri, în primul rând pentru tinerii din judeţ, dar şi pentru cei din întreaga ţară. Judeţul Vâlcea este cunoscut la nivel mondial pentru gradul crescut al criminalităţii informatice. Mulţi tineri talentaţi în domeniul IT, care ar trebui încurajaţi şi îndrumaţi pentru a-şi folosi abilităţile într-un mod legal, sunt lăsaţi pradă tentaţiilor din zona infracţională. Guvernele anterioare au gândit şi au pus în practică, în special, măsuri reactive astfel încât s-a ajuns până acolo, încât un procent ridicat din tinerii noştri sunt încarceraţi în penitenciare, cu pedepse aberante (25 de ani închisoare în condiţii inumane pentru infracţiuni informatice), cu repercusiuni pe tot parcursul vieţii, în loc sa fie angajaţi în muncă. Integrarea lor în societate este de datoria noastră, a autorităţilor naţionale şi locale. Principala responsabilitate pentru politicile şi măsurile destinate tinerilor revine statului şi de aceea trebuie să îşi asume acest rol, să pună accent pe politici preventive şi de a asigura locuri de muncă bine plătite, pentru tineri. De prea multe ori, statul a gândit doar politici reactive, cu influenţe asupra efectului, fără a interveni asupra cauzei. Am încredere că actuala coaliţie guvernamentală va găsi cele mai bune soluţii şi va promova reforme structurale care să faciliteze integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, astfel încât aceştia să îşi asume responsabilităţi în calitate de cetăţeni activi.
Beatrice Tudor "Legătura politică dintre muncă, mâncare şi nevoia de politici sociale reale" Într-o perioadă în care atenţia opiniei publice este ţinută ocupată cu tot felul de subiecte politice, există, însă, câteva realităţi care trebuie amintite şi reamintite, pentru a nu pierde din vedere obiectivul comun pe care ni l-am asumat cu toţii la depunerea jurământul: asigurarea unui trai decent pentru toţi cetăţenii români. Iată câteva dintre aceste realităţi şi adevăruri pe care trebuie să le avem în vedere de fiecare dată când discutăm despre măsuri economice şi sociale. Realitatea este că, în România, cele mai multe salarii, pur şi simplu nu sunt suficiente pentru a putea achiziţiona produsele din coşul minim de consum lunar necesare supravieţuirii. Potrivit Ordonanţei nr. 217/2000, coşul minim include alimente şi produse nealimentare plus servicii fără de care nu se poate trăi decent, iar calculele specialiştilor arată că doar pentru a plăti alimentele, articolele de igienă, detergenţi, facturile minime la utilităţi şi o valoare modică a impozitelor se plătesc peste 1.000 de lei pe lună. Asta fără a pune la calcul chiria sau costul ratelor, în condiţiile în care se pornea de la ipoteza că toţi românii sunt proprietarii imobilelor în care locuiesc, ipoteză care este din ce în ce mai puţin valabilă în ultimii zece ani. Când un român plătit cu salariul minim pe economie trebuie să muncească trei ore pentru a-şi permite un kilogram de carne, înseamnă că noi toţi avem o problemă. Când pentru o franzelă trebuie să munceşti aproximativ 10 minute, înseamnă, fie că ne place să recunoaştem sau nu, avem o mare problemă, pe care însă nu o putem rezolva decât împreună, şi doar înţelegând că progresul tuturor vine cu ridicarea celor de jos. Ca atare, majorarea salariului minim cuprinsă în Programul de guvernare al PSD şi realizată încă de la începutul acestui an, atunci când salariul minim a ajuns la 1.450 lei, nu este nicio pomană electorală, niciun moft de stânga, este o necesitate reală pentru asigurarea unui trai care să se apropie de decenţă pentru cei care muncesc din greu. Programul de guvernare al PSD cuprinde o prevedere clară şi explicită: în anul 2020, salariul minim pe ţară va ajunge să fie cel puţin 1.750 de lei, ceea ce ar permite măcar acoperirea cheltuielilor din coşul minim de consum. Atunci când vine vorba de scara socială, trebuie să spunem că ascensorul social din România este blocat. Cei care se află la etajele de jos se văd puşi în imposibilitatea de a urca. Nu trebuie să ne dorim să sărăcească bogaţii, dar trebuie să ne dorim să ni se îmbogăţească săracii. Este o prăpastie prea mare între bogaţii şi săracii acestei ţări, iar această ruptură înseamnă o viaţă mai proastă pentru noi toţi, înseamnă insecuritate, invidie şi înseamnă cancer adevărat pentru sănătatea acestei naţiuni. În vederea îndreptării acestei situaţii, în Programul de guvernare al PSD se regăseşte măsura implementării venitului minim de incluziune pentru asigurarea nivelului de trai minimal oricărui cetăţean aflat în vulnerabilitate economică şi socială. Estimarea noastră este că vor beneficia de această măsură 700.000 de familii şi persoane singure. Realitatea este că, deşi speranţa de viaţă a românilor este în creştere, speranţa de viaţă sănătoasă este în scădere. Deşi oamenii trăiesc mai mult, calitatea vieţii lor este mai proastă: în România, la 65 de ani, femeile pot spera doar la 4,7 ani de viaţă independentă şi bărbaţii la 5,3 ani. Acum 10 ani, cerul era mai senin pentru bătrânii noştri: femeile puteau spera la 7,8 ani sănătoşi, iar bărbaţii la 7,7 ani. Lucrurile s-au înrăutăţit pentru că am eşuat în a asigura acces la servicii de îngrijire şi de sănătate pentru vârstnici. Unde noi am dat greş, alţii au reuşit. Bătrânii Europei se pot aştepta la aproape 9 ani de trai fără nicio limitare a activităţii. Acest lucru demonstrează că noi, pur şi simplu, nu facem destul pentru părinţii şi bunicii noştri. Tocmai pentru a rezolva aceste probleme, Programul de guvernare al PSD cuprinde prevederi referitoare la reducerea cu minim 35% a preţului medicamentelor inovative care şi-au pierdut patentul, dar şi crearea unui program naţional privind depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major. Am subliniat aceste realităţi româneşti pentru a arăta că în România de astăzi este mai multă nevoie ca oricând de politici sociale. Ele nu trebuie să fie de stânga sau de dreapta, cât timp sunt eficiente şi sunt în mod real folositoare pentru a combate sărăcia şi pentru a permite un trai decent şi sănătos.
Florin-Dan Tripa "PNL a dat în gropi, la Arad. PSD redă demnitatea cetăţeanului" Administraţia locală a PNL la Arad s-a dovedit a fi falimentară. De 13 ani, liberalii au demonstrat incapacitatea de a guverna judeţul nostru. Nu e nevoie să faci nu ştiu ce analiză sau raport, totul e vizibil, cu ochiul liber. Infrastructura rutieră, şi nu numai, este la pământ. Arădenii au simţit pe pielea lor ce înseamnă drumuri pline de gropi, chiar de 1 mai, când au preferat să petreacă Ziua muncii la ei acasă, nu în Ungaria sau alte părţi. Au dorit să sărbătorească la ei, în judeţ, unde sunt nenumărate locuri minunate care au primit binecuvântarea lui Dumnezeu. Însă, drumul spre această staţiune turistică din Arad, singura din judeţul nostru declarată de interes naţional - Moneasa, a fost un adevărat coşmar. O vacanţă care s-a transformat într-un calvar. Mai toate drumurile judeţene sunt brăzdate de gropi, iar pentru a ajunge la destinaţie te costă o programare la service-ul auto. Oricine este curios să afle care este starea drumurilor din judeţul Arad nu trebuie decât să stea de vorbă cu trei concetăţeni, aşa, ca să avem informaţia credibilă, din trei surse. De aceea, este obligatoriu ca noi, cei de la PSD, să intervenim urgent pentru a salva starea infrastructurii din judeţul Arad. Întotdeauna am atras atenţia asupra acestei situaţii catastrofale a infrastructurii rutiere, de la noi, de acasă. Dar a venit momentul să acţionăm, în stare de urgenţă. Să spunem "stop" jafului din administraţia locală a PNL. Să terminăm odată cu clientela politică liberală care ne-a distrus timp de ani de zile. Deoarece, trebuie spus, pe şleau, toate contractele de reparare şi modernizare a drumurilor judeţene au avut, în ultimii 13 ani, culoare portocalie sau galbenă. Nici vorbă de profesionalism, nici urmă de meritocraţie. Corupţia PNL a cangrenat instituţiile publice la toate nivelurile. E datoria noastră să facem apel la Ministerul Dezvoltării să finanţeze modernizarea drumurilor judeţene din judeţul nostru şi să cerem imperativ transparenţă privind modul în care se cheltuie banul public pentru o infrastructură civilizată. Dar, hai să prezentăm şi situaţia la zi privind starea drumurilor judeţene. Consiliul Judeţean Arad are în administrare o reţea de 1.200,852 km drumuri judeţene, din care 948,302 km drumuri asfaltate, iar restul... drumuri pietruite sau de pământ. Acum, în secolul al XXI-lea! Peste 70% din drumurile judeţene nu au mai fost modernizate din anii 1970-1980, iar de atunci au fost doar reparate. Amintim că, de 13 ani, la guvernarea locală se află PNL. În aceste condiţii, în momentul de faţă, drumurile prezintă o degradare excesivă, ceea ce face ca multe dintre acestea să fie impracticabile, în condiţii de siguranţă precară, în ultimii ani singurul drum ce a beneficiat de investiţii pentru modernizarea lui a fost drumul Arad-Felnac, de 17 km, finanţat de către Guvernul Ponta prin Programul PNDL, în anul 2015, cu peste 10 milioane de lei. Asta, pentru că PSD Arad s-a implicat mereu în salvarea drumurilor noastre judeţene. În anul 2016, pe raza judeţului s-au produs 167 de accidente grave, din care au rezultat 51 de persoane decedate şi 147 de persoane rănite grav. Din acestea, 40% s-au produs pe drumurile judeţene, cauza principală fiind starea proastă a carosabilului. Consiliul Judeţean Arad a alocat în anul 2017, din bugetul propriu, pentru întreţinere drumuri asfaltate, suma de 2.800.000 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 2.950 lei/km de drum judeţean asfaltat. De remarcat că, în anul 2017, Consiliul Judeţean Arad a alocat pentru activităţi culturale suma de 5.000.000 lei, cu mult mai mult decât pentru întreţinerea drumurilor judeţene. Acest lucru ne demonstrează cât interes prezintă pentru conducerea liberală a judeţului soarta drumurilor şi siguranţa la volan a arădenilor. Putem spune, fără reţinere, că, încă o dată, PNL este interesată de sinecurile politice, nicidecum de o viaţă mai bună pentru locuitorii judeţului Arad. Pentru a mima că îi preocupă starea drumurilor, au aruncat această problemă în curtea Guvernului, mai precis au solicitat MDRAP ca, prin Programul PNDL, să aloce sume pentru a reabilita şi moderniza 7 tronsoane de drum judeţene ce însumează peste 300 km de drum judeţean. Tot ceea ce nu au reuşit să facă în ultimii 13 ani de când sunt în fruntea judeţului, în materie de drumuri judeţene, doresc să rezolve Guvernul PSD. Noi, PSD, ne-am propus, potrivit programului de guvernare, să redăm demnitatea cetăţeanului. Acest lucru înseamnă drumuri civilizate, o călătorie liniştită pentru arădenii şi toţi românii care doresc să viziteze locurile frumoase din judeţul nostru. De aceea, solicităm Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să finanţeze prin PNDL, modernizarea drumurilor judeţene din Arad, pentru binele nostru, al tuturor. Un nivel de trai civilizat nu are culoare politică.
Marius-Constantin Budăi "Necesitatea reglementării unei noi formule de impozitare, astfel încât impozitul pe profit să nu mai poată fi disimulat" În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, consider că toate companiile private din România, indiferent că sunt investitori locali sau din alte state, trebuie să respecte aceleaşi reguli în ceea ce priveşte legislaţia juridică şi economică. Vreau să vă semnalez cazul mai multor firme străine care au afaceri în ţara noastră şi care exportă profitul în afară pentru a nu plăti taxe statului român, cu toate că activitatea este realizată în mare parte de angajaţi români. În acelaşi timp, micii acţionari români se plâng că profiturile obţinute aici sunt transferate, prin operaţiuni fictive, către grupurile din afară care deţin pachetul majoritar. În acest fel scad artificial şi dividendele acţionarilor minoritari din România, dar şi taxele datorate către statul român. Aşadar, pierderea este atât pentru oamenii de afaceri de la noi din ţară, cât şi pentru statul român. Firmele cu capital privat românesc au rămas în 2015 la o pondere de 47% din cifra de afaceri pe economie, iar cele străine la 49%, însă profitul firmelor româneşti a fost de 27 miliarde de lei, triplu faţă de străini. PSD, partidul pe care îl reprezint în Parlamentul României, a susţinut şi sprijină în continuare investiţiile străine în România, dar acestea trebuie făcute onest, fără operaţiuni fictive şi eludarea taxelor prin care se asigură funcţionarea serviciilor publice. Având în vedere acest lucru, consider că instituţiile abilitate trebuie să verifice aceste cazuri, indiferent de mărimea sau numele companiei. Mai mult decât atât, apreciez că este şi treaba noastră, ca oameni politici aleşi de cetăţeni, să îi reprezentăm în forul decizional al ţării, să modificăm legislaţia, astfel încât să se respecte aceleaşi reguli pentru întreg mediul privat, indiferent că este vorba de companii străine sau româneşti. Trebuie să acordăm şanse egale firmelor autohtone în competiţia de pe piaţa liberă cu firmele din alte state care derulează aici afaceri. Este de notorietate cazul unui mare retailer străin care activează pe piaţa locală şi care a declarat la sfârşitul anului trecut profit de doar 1%. Este greu de imaginat că un lanţ de magazine atât de puternic obţine un profit atât de mic. Este limpede că o mare parte din banii din buzunarele românilor s-au dus către furnizorii din ţara de origine a acelui lanţ de magazine, iar în loc ca aceşti coloşi să plătească impozite în România, care să se întoarcă la românii care au cumpărat produse din magazinele lor, ei vor înregistra profitul în statul lor de origine. De aceea, voi propune şi mă voi consulta în zilele următoare cu membrii actualului Guvern pentru a reglementa o nouă formulă de impozitare. Din punctul meu de vedere, cea mai bună formă ar fi ca impozitul să se calculeze pe cifra de afaceri, astfel încât să nu mai poată fi disimulat prin tot felul de inginerii financiare.
Gabriel Andronache "Cum să distrugi, prin lege, relaţia mamă-fiică sau bunic-nepot..." În ultimele săptămâni Parlamentul României este "inundat" de idei legislative "băltite", aparţinând majorităţii parlamentare. Ultima idee de acest fel aparţine unui senator al PSD de Bistriţa Năsăud hotărât să interzică, prin lege, persoanelor de acelaşi gen, indiferent de gradul de rudenie, să mai umble pe stradă ţinându-se de mână. O asemenea idee, izvorâtă dintr-o mentalitate fundamentalistă, incompatibilă cu standardele democratice, va izbi alte relaţii sociale decât cele luate la ţintă de senatorul PSD. Primele persoane afectate de interdicţie vor fi mamele, care nu vor mai putea să îşi ţină de mână fiicele, minore sau majore, pentru că aşa vrea un senator PSD sau cine ştie ce coaliţie... În aceiaşi situaţie vor fi bunicii, care nu îşi vor putea ţine de mână nepoţii de acelaşi gen, sau fiii care vor dori să-şi sprijine părintele prea bătrân şi bolnav, pentru a se putea deplasa singur pe stradă. Poate iniţiatorul va spune că legea nu se va aplica situaţiei descrise mai sus. Atunci cum va fi aplicată legea? Se vor face controale pe stradă pentru a stabili gradul de rudenie? Vom fi legitimaţi la fiecare colţ de stradă? Un parlamentar, chiar din partidul de guvernământ, atunci când îşi exercită dreptul de iniţiativă legislativă nu poate legifera discriminatoriu, pentru că are obligaţia de a respecta art. 16 din Constituţie, care asigură cetăţenilor români egalitatea în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
Ileana Cristina Dumitrache "10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!" În fiecare an, la data de 9 mai se serbează Ziua Europei, pentru a marca începutul procesului de cooperare economică europeană, la propunerea lansată de ministrul de externe francez Robert Schuman în 1950, iniţial între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor de după război. Ulterior, s-au alăturat Belgia, Olanda, Luxemburg şi Italia, care au constituit Comunitatea Economică Europeană (CEE), prin semnarea în 1957 a Tratatului de la Roma. Prin extinderea procesului de colaborarea economică la acela de integrare politică, noi state europene democratice, precum Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania, Portugalia, apoi Austria, Suedia, Finlanda şi după căderea "cortinei de fier", Cehia, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Ungaria ş.a.m.d., până la 27 de state, cu România şi Bulgaria în 2007, şi Croaţia în 2010, Europa şi-a atins dezideratul de a deveni "O Europă organizată şi activă ...indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice...", aşa cum îşi dorea unul dintre întemeietorii Uniunii, ministrul Robert Schuman. Astăzi, ziua de 9 mai, Ziua Europei, Ziua Uniunii Europene, nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a unei mari comunităţi diverse, din care fac parte toţi cetăţenii UE, inclusiv cetăţenii români, de aceea, această zi poate fi numită ca Ziua cetăţenilor "Europei Unite".
Radu Babuş "Salut ziua de 9 mai, Ziua Europei, zi cu triplă semnificaţie pentru România" La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". Proclamarea independenţei statale a reprezentat o încununare a strădaniilor unor patrioţi, mari personalităţi din acei ani, şi a trebuit consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă, spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene. De asemenea, ziua de 9 mai este ziua în care forţele aliate din cel de-al Doilea Război Mondial au obţinut în 1945 victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european. Astăzi, România este parte a Uniunii Europene, recunoscută ca partener de dialog alături de puternice ţări europene cu vechi tradiţii democratice, şi serbează alături de partenerii europeni Ziua Europei. Pornind de la istorica Declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman: "Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice" a început amplul proces pentru construirea unei Europe unite, proces care continuă şi astăzi, şi cu sprijinul ţării noastre. La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România! La mulţi ani, români europeni!
Laurenţiu Nistor "Uniunea Europeană înseamnă, dincolo de orice, oameni, valori comune, solidaritate, înţelegere, pace" 9 mai este Ziua Europei. Această zi a fost instituită la Milano, în 1985, de către liderii Uniunii Europene. Ce înseamnă însă Uniunea Europeană? Înseamnă valori comune pentru toate ţările membre, valori ce au prins contur prin dezvoltarea economică şi socială, dar şi prin garantarea unui nivel de viaţă decent pentru toţi cetăţenii. În 2017, România împlineşte 10 ani de apartenenţă la familia europeană, 10 ani în care fiecare Guvern s-a străduit, cum s-a priceput, să se apropie de valorile reprezentate de Uniunea Europeană. Întâmplarea face ca, la doar un an de la aderarea României la UE, să părăsesc administraţia locală pentru primul meu mandat de parlamentar. Am urmărit, aşadar, îndeaproape, modul în care a evoluat administraţia locală pe noul ei drum. Progresele sunt evidente şi ne apropiem tot mai mult de o "bună guvernanţă". Acest concept a apărut ca răspuns la dificultatea cu care măsurile adoptate de Guvern ajungeau la nivelul administraţiei publice locale. Practic, "bună guvernanţă" reprezintă aplicarea legislaţiei de jos în sus şi este un spaţiu comun al dezbaterii, cu implicarea tuturor factorilor. "Bună guvernanţă" reprezintă: responsabilitate, eficienţă, coerenţă, transparenţă, participare. Pentru primari, o "bună guvernantă" înseamnă: creşterea capacităţii de management a administraţiei, prin planificare, organizare, implementare, monitorizare şi evaluare, dar şi un contact direct cu cetăţeanul pe care îl reprezintă. Mă bucur să constat că cei 10 ani ai României în UE s-au conturat şi într-o administraţie locală care este mai aproape de cetăţenii ei. Mai sunt multe lucruri de făcut, dar progresele sunt evidente. Oamenii au în primar un partener direct de discuţie, sunt la curent cu deciziile pe care edilul le ia şi asistă la procesul de decizie. Este de datoria fiecăruia dintre noi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a oferi un trai decent cetăţenilor noştri. Pentru că Uniunea Europeană înseamnă - cred eu, dincolo de orice - oameni, valori comune, solidaritate, înţelegere, pace.
Natalia-Elena Intotero "De Ziua Europei, Europa însăşi a primit un cadou - un puternic semnal de încredere din partea Franţei" 9 mai este Ziua Europei. Astăzi, o Uniune Europeană cu un stat în minus, după Brexit, dar cu speranţă spre continuitate, prin votul francezilor din 7 mai. Acest vot este cu atât mai simbolic cu cât, pe 9 mai 1950, Robert Schuman, chiar ministrul francez de atunci al afacerilor externe, rostea o declaraţie ce a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept "Declaraţia Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse. Această Comunitate înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg a fost prima dintr-o serie de instituţii europene care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. Victoria din 7 mai a lui Emmanuel Macron, care a candidat ca independent, pe o platformă de centru, este un semnal puternic pentru noi toţi, dar mai ales pentru Uniunea Europeană. Printre promisiunile lui din campanie se numără continuarea parcursului european al Franţei. Aşadar, un vot reprezentativ pentru această ţară, mai ales în condiţiile în care, cel puţin în ultimii ani, a avut de-a face cu un val de atacuri teroriste, evenimente care au dus la scindarea societăţii şi la mari probleme de încredere în clasa politică. Dincolo de provocările fiecărui stat în parte, echilibrul politic este un pilon în jurul căruia se pot construi, cu calm şi responsabilitate, politici de stat şi pieţe economice stabile. Aşadar, astăzi, de Ziua Europei, Europa însăşi a primit un cadou - un puternic semnal de încredere faţă de ceea ce reprezintă Uniunea Europeană - valori comune, continuitate, solidaritate.
Alexandra Presură "Ziua Europei, 9 Mai" Pentru români, ziua de 9 Mai are o triplă semnificaţie: este ziua în care a fost declarată independenţa naţională a statului român din anul 1877, este ziua victoriei asupra fascismului, prin capitularea necondiţionată a Germaniei din anul 1945 şi este ziua de naştere a ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană. România, ca membră a acestei comunităţi, sărbătoreşte această zi cu dorinţa de mai bine, cu dorinţa de întărire a solidarităţii şi cooperării între statele componente şi, nu în ultimul rând, cu dorinţa de integrare economică şi politică deplină. În 1950, prin Declaraţia de la 9 mai a ministrului de externe francez Robert Schuman, care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, în dorinţa de a elimina rivalităţile dintre cele două state, s-a făcut primul pas spre procesul de construcţie a unei Europe unite, iar Franţa a devenit astfel primul stat european care a înţeles conceptul de împărţire a suveranităţii, dar şi necesitatea dezvoltării în cadrul unei comunităţi supranaţionale. Peste doar un an, la 18 aprilie 1951, va fi semnat Tratatul de la Paris, prin care lua fiinţă Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda, prin care resursele de oţel ale statelor membre au fost partajate, prevenindu-se astfel un nou război mondial. Scopul Uniunii Europene, încă de la primele sale manifestări, a fost de a realiza o colaborare cât mai strânsă între statele comuniunii, iar deciziile să fie luate cât mai aproape şi pentru cetăţeni. Misiunea sa este de a contribui la expansiunea economiei, de a depune toate eforturile pentru a dezvolta segmentul ocupării forţei de muncă, dar mai ales de a îmbunătăţi nivelul de trai al locuitorilor săi. Astfel, au fost promovate şi susţinute constant progresul economic şi social echilibrat, afirmarea identităţii pe scena mondială sau introducerea cetăţeniei europene pentru toţi cetăţenii ţărilor membre, fără însă a fi anulată cetăţenia naţională, ci având statut de complementaritate şi dătătoare de drepturi. La 1 ianuarie 2017 s-au împlinit 10 ani de când România face parte din comunitatea europeană. Este un deceniu de când România participă activ la procesul decizional european şi în care s-a parcurs o perioadă prielnică de modernizare şi dezvoltare socio-economică, de îmbunătăţire a calităţii vieţii, de valorificare a integrării în Piaţa Unică Europeană. Deşi în acest moment Comunitatea Europeană este marcată de transformări, ţara noastră depune eforturile necesare pentru consolidarea acţiunii coerente, pentru dezvoltarea de obiective concrete pentru confirmarea unei Uniuni puternice, în care valorile şi principiile comunitare să asigure baza durabilă pentru o construcţie europeană de durată. Prin decizia Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană şi prin intensificarea fenomenului terorist, realităţile comunitare suportă transformări ce obligă ţările semnatare la o reaşezare a politicilor economice, sociale şi culturale. În acest context, România are obligaţia de a se racorda noilor formule de cooperare consolidată: preluarea primei preşedinţii a Consiliului UE în anul 2019, ce reprezintă o adevărată provocare şi o oportunitate pentru ţara noastră în procesul de consolidare a poziţiei comunitare, un adevărat examen pentru toate instituţiile statului român, asumarea noului cadru financiar şi depunerea eforturilor pentru înlăturarea discriminărilor privind subvenţia agricolă, aderarea la spaţiul Schengen, diversificarea exporturilor româneşti şi pe pieţe din afara spaţiului comunitar (China, Turcia, Israel), crearea unei zone de securitate şi stabilitate în imediata vecinătate a Uniunii, prin susţinerea reală a politicilor de extindere şi prin implicarea României în proiectele de reformare democratică a statelor din regiunea Balcanilor de Vest. Sunt realităţi pe care societatea românească le aşteaptă de multă vreme şi pe care PSD, prin programul său de guvernare, le poate duce la îndeplinire.
Răzvan-Ilie Rotaru "Problemele de discriminare şi egalitate de şanse - stereotipiile sociale" Începând cu 2015, data de 8 mai a fost declarată Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Legea prin care s-a instituit această zi are rolul de atragere a atenţiei asupra discriminării şi efectelor pe care acest fenomen le generează în societatea românească. Una din cauzele prime care conduc la inegalitatea între bărbaţi şi femei este orientarea timpurie a copiilor în primele forme de educaţie. Prin tradiţie, dar şi din cauza unui stereotip social, fetele sunt orientate către materiile umaniste, în timp ce băieţii sunt îndrumaţi de părinţi către matematică şi fizică, ceea ce le va determina fundamental pregătirea pentru piaţa muncii. Afectează acest lucru egalitatea de şanse? Cu siguranţă că da, pentru că băieţii se vor pregăti ulterior pentru meserii mai solicitate pe piaţa muncii şi mai bine plătite, cum ar fi construcţiile, finanţele sau domeniul tehnic, de inginer. Există o reglementare a orientării vocaţionale? Nu. Deci iată unul din motivele importante ale inegalităţii de şanse în ceea ce priveşte accesul femeilor la meserii căutate şi bine plătite pe piaţa muncii. Din cauza orientării iniţiale în formele şcolare timpurii, femeile se vor pregăti pentru meserii mai puţin căutate şi în general mai prost plătite decât în cazul bărbaţilor. Responsabilităţile specifice din familie reprezintă a doua mare cauză care afectează şansele femeilor de a accede în cariera politică sau profesională. Femeile cu mai mulţi copii au şanse mult mai mici de a avansa la locul de muncă. Din cauza responsabilităţilor specifice din familie, femeile cu mai mulţi copii nu se mai pot dedica 100% profesiei. Angajatorii nu îşi pun problema din perspectiva unei mame. Ei cer randament egal, dar nu iau în considerare în niciun fel condiţiile inegale dintre bărbaţi şi femeile care au copii în îngrijire. Femeia trebuie să se împartă între profesie şi copil. Iar în legislaţia muncii, cu excepţia concediului postnatal, nu se prevăd facilităţi pentru femeile care au copii în îngrijire. Nu se garantează un program flexibil care să permită femeii să acorde o îngrijire corespunzătoare copilului pe care îl are în îngrijire. Dar nu se reglementează nici servicii alternative pentru îngrijirea copiilor preşcolari, de tipul bonelor sau babysitteri, care să preia o parte din sarcina femeilor angajate. Din acest motiv, toate studiile realizate la nivel european arată că rata de ocupare a femeilor scade odată cu creşterea numărului de copii. Atunci când vorbim despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, sau între tineri şi seniori, întâlnim foarte frecvent confuzia dintre drepturi şi privilegii. Deseori, atunci când femeile cer să li se respecte drepturile, mulţi înţeleg că femeile vor anumite privilegii şi un tratament preferenţial. În realitate, nimeni nu cere privilegii: nici femeile, nici tinerii, nici alte categorii care sunt afectate de anumite stereotipuri sociale şi profesionale. Ceea ce cer femeile este egalitatea de şanse. Competiţia e deschisă pentru toată lumea. Dar vrem garanţia că toţi pleacă de la aceeaşi linie de start şi toată lumea să fie cronometrată cu acelaşi cronometru. Îmi doresc, aşadar, ca astfel de stereotipii să nu se mai manifeste în Parlamentul României. Votul meu, ca tânăr deputat, este egal cu votul tuturor celorlalţi colegi. Am aceleaşi răspunderi şi aceleaşi obligaţii. Nu cer privilegii şi nici tratament preferenţial. Vreau doar să fie tratat şi respectat la fel ca orice alt parlamentar, bărbat sau femeie, tânăr sau mai în vârstă. Asta înţeleg eu prin egalitate de şanse. Privilegiile se câştigă prin muncă, nu se acordă prin lege. Aşadar, legea trebuie să garanteze drepturi fundamentale, nu să acorde privilegii. Acordarea unei garanţii a şanselor egale nu se realizează doar dacă vom scrie într-o lege că "Femeile sunt egale cu bărbaţii". Pentru a îndrepta efectele trebuie să înţelegem cauzele şi să acţionăm asupra lor. Ca parlamentari, nu e suficient doar să proclamăm prin lege egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi, trebuie să facem un pas mai departe şi să reglementăm domeniile în care se manifestă cauzele principale care conduc la inegalitatea de gen.