Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declar deschisă şedinţa de astăzi, dedicată declaraţiilor politice, şi vă anunţ, pentru început, că din partea Grupului PSD au depus domnul Vasile Cîtea, Weber Mihai, Matei Cătălin, Nistor Laurenţiu, Intotero Natalia, Lupaşcu Costel, Muşoiu Ştefan şi Găină Mihăiţă. Îi dau cuvântul domnului Vasile Cocoş, primul, şi se pregăteşte doamna Cherecheş. Da. Timpul este de 3 minute, sunt foarte mulţi înscrişi, pentru a ne putea încadra în timp, vă rog.
Vasile Cocoş Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi prezenţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii din mediul rural vor modificarea Codului silvic pentru tăierea de arbori şi pomi din proprietatea personală". În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, majoritatea românilor care trăiesc în mediul rural au solicitat candidaţilor la parlamentare să găsească soluţii de modificare a Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, modificată şi actualizată, respectiv, se cerea modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, care condamnă dur pe cei care taie, rup, distrug, degradează, ori scot din rădăcini fără drept arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră, situată în afara acestuia, indiferent de forma de proprietate. Termenul de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional este incomplet definit în ceea ce priveşte vegetaţia forestieră din exploataţiile agricole, de aceea interpretările şi uneori încadrarea activităţilor din aceste exploataţii agricole pot fi catalogate, pe nedrept, infracţiuni, şi foarte dur sancţionate de lege. Exploataţiile agricole sunt înfiinţate pe terenuri agricole-arabile proprietate personală şi pot fi, printre altele, livezi de: nuci, meri, peri, migdali, o plantaţie de arbori special cultivată pentru obţinerea unui anumit material lemnos. Totodată, în concordanţă cu actualele cerinţe de mediu şi cu bunele practici agricole impuse de Uniunea Europeană, trebuie scoasă de sub incidenţa Codului silvic activitatea din exploataţiile agricole. Terenul arabil nu este fond silvic, iar vegetaţia forestieră de pe terenurile arabile cultivate nu este pur şi simplu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, ci aceasta este cultură de pomi, arbori, arborete, parcuri dendrologice, ferme dendrologice, ferme sau exploataţii de specii silvice cultivate pentru un anume tip de lemn, cum ar fi: Paulownia, plop, salcâm, salcie, trestie. Cetăţenii din mediul rural cu gospodării personale realizează lucrări de exploataţii agricole fără a fi considerate acte de vandalism, lucrări strict necesare, de o tehnicitate superioară, şi nu pot fi lăsate la latitudinea, la interpretarea sau chiar la reaua-credinţă a unor reprezentanţi ai legii. În aceste condiţii, se impune modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, în sensul să se facă distincţie între sectorul agricol personal şi cel silvic, între activităţile productive agricole şi cele silvice. Totodată, se impune ca tăierea de arbori şi pomi situaţi în afara fondului forestier naţional, respectiv în proprietatea personală a cetăţeanului, să se facă cu aprobarea autorităţilor locale şi în anumite condiţii. Deputat Cocoş Vasile, Colegiul nr. 40, Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD, 25 aprilie 2017.
Florin Iordache Mulţumesc. Doamna Florica Cherecheş. De la USR, domnul Vlad Duruş.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Continuitate şi predictibilitate". Într-un sistem educaţional performant, principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare este unul dintre cele mai importante principii didactice care dezvoltă un proces instructiv-educativ de succes. Continuitatea presupune cerinţe unitare, controlate succesiv de toţi factorii educativi, pe măsura dezvoltării copilului. Importanţa continuităţii este cu atât mai mare cu cât fiecare vârstă educaţională are anumite caracteristici din punct de vedere intelectual, afectiv şi comportamental. Vă propun, stimaţi colegi, un exerciţiu de imaginaţie. Fiul ori fiica dumneavoastră, preşcolar fiind, pe parcursul celor 3 ani de activitate în grădiniţă, a avut parte de 3 educatoare diferite ori 3 învăţătoare pe parcursul celor 5 ani de învăţământ primar. Cu siguranţă, aceste schimbări frecvente au afectat principiul continuităţii în activitatea didactică. Credeţi că preşcolarul ori elevul, la finalizarea ciclului, a avut de suferit, cel puţin din punct de vedere afectiv, din cauza schimbărilor survenite atât de des în activitatea de la clasă? Cu siguranţă i-au fost afectate recepţionarea, prelucrarea, memorizarea, dar şi redarea cunoştinţelor teoretice şi practice. O mulţime de părinţi se plâng de acest lucru şi cer continuitate pentru copiii lor, pentru că aceasta îmbunătăţeşte performanţa şcolară. Pe lângă aspectele ce ţin de conţinuturile învăţării ori de perfecţionarea cadrelor didactice, cred că la fel de important într-un sistem de învăţământ este modul de recrutare a personalului. În acest sens, cer Ministerului Educaţiei Naţionale să elaboreze o politică de personal care să permită respectarea tuturor principiilor didactice şi, în acelaşi timp, să asigure coerenţă şi predictibilitate. Ţinând cont de faptul că în curând se va aproba, prin ordin de ministru, Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, îi solicit pe această cale domnului ministru Pavel Năstase să pună accent pe fixarea oamenilor la locul potrivit, astfel încât să se evite pe viitor schimbarea atât de frecventă a cadrelor didactice de la clasă. Vă cer şi dumneavoastră, stimaţi colegi, să susţineţi acest demers, care asigură nu doar respectarea unui principiu didactic, dar contribuie şi la creşterea performanţei şcolare şi a gradului de confort emoţional al copiilor noştri. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl rog pe colegul nostru, domnul Vlad Duruş... Se pregăteşte... de la ALDE nu e nimeni... de la PMP, Corneliu Bichineţ.
Vlad-Emanuel Duruş Stimaţi colegi, Declaraţia mea se numeşte "Românii uitaţi din Maramureşul de Nord". În acest sfârşit de săptămână, am întreprins o vizită, împreună cu alte oficialităţi din judeţele Maramureş şi Satu Mare, pentru a participa la un eveniment denumit "Ziua Bunei Vecinătăţi". Acest eveniment s-a desfăşurat în Ucraina, în Maramureşul de Nord, Regiunea Transcarpatia, într-o zonă locuită preponderent de etnici români. Sunt oameni care au făcut timp de sute de ani parte din Maramureş, fie că a fost el voievodat, sau comitat, sau altceva, iar mai apoi, ca multe alte exemple din istorie, s-au trezit de partea greşită a graniţei. Acest discurs este ca urmare a unei promisiuni făcută românilor de acolo. Aceştia m-au rugat să fiu o voce pentru ei şi să aduc la cunoştinţa Parlamentului, printr-o luare de cuvânt, greutăţile pe care le întâmpină pentru a-şi putea păstra vie identitatea naţională. În primul rând, aceştia mi s-au plâns de faptul că sunt reale obstacole în procesul de obţinere a cetăţeniei române, obstacole care nu ar trebui să existe, mai ales pentru acei etnici români care se zbat pentru a păstra această identitate a limbii şi a culturii române în ţările vecine, fiind în cele mai multe cazuri pe cale de a fi asimilaţi, chiar dacă nu forţat. Cetăţenia română reprezintă pentru aceşti etnici liantul cu ţara şi cu poporul, dar şi un mijloc de europenizare. Poate ar fi bine să luăm în acest domeniu exemplu de la vecinii maghiari, care acordă fără prea multă şovăială cetăţenie etnicilor săi aflaţi în ţările vecine. De altfel, vă spun că mi s-a adus în faţă tocmai acest exemplu, într-o comunitate cu mult mai puţini unguri decât români existând mult mai multe persoane ce deţin cetăţenia maghiară. Mai mult, inclusiv mulţi etnici români din zonă deţin cetăţenia statului vecin de la Vest, din cauza dificultăţilor pe care le întâmpină în obţinerea cetăţeniei ţării noastre. Şi acest lucru este un grav semnal de alarmă. O altă problemă majoră pe care o întâmpină etnicii români din Maramureşul de Nord este lipsa oricărui ajutor sau a oricărui tip de finanţare. Statul ucrainean oferă condiţii minorităţilor pentru a-şi păstra limba şi cultura, similar cu România. Există şcoli şi chiar liceu cu predare în limba română, dar mi s-a spus că toată dotarea acestui liceu a fost făcută pe banii unuia sau mai multor voluntari. Este lesne de înţeles în aceste condiţii de ce etnicii români din zonă se duc la studii şi mai apoi la lucru în alte ţări, precum Rusia, nu în România - deoarece noi nu le oferim o veritabilă şansă. Stimaţi colegi, Statul român, prin instituţiile sale, în speţă Parlamentul, are datoria de a le oferi toate condiţiile necesare acestor etnici români şi de a înlesni legislaţia astfel încât aceştia să nu fie abandonaţi, ci ajutaţi în demersul lor de a-şi păstra identitatea sau de a obţine cetăţenia română, odată cu aceasta venind toate celelalte beneficii de care dispun cetăţenii români şi la care ei, în acest moment, doar speră. Aşadar, haideţi să nu-i lăsăm de izbelişte, ci să-i susţinem! Eu, unul, voi face tot ce îmi stă în putinţă şi sper ca şi dumneavoastră să îmi fiţi alături. Deputat Vlad Duruş.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Bichineţ. Se pregăteşte Răzvan Rotaru, PSD.
Corneliu Bichineţ Stimaţi colegi, Domnule ministru Iordache, e un privilegiu pentru mine să lucrez cu dumneavoastră. Mă bucur că sunteţi din nou la cârmă, unde vă este locul. V-am considerat un om bun, dar aţi trecut printr-o experienţă traumatizantă în iarna aceasta. Asta e viaţa, mergem înainte. Declaraţia mea politică nu se referă la dumneavoastră, ci la Liviu Dragnea, simultan aflat în postura de preşedinte al PSD-ului şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. Deşi nu-l consider o personalitate de dimensiuni gigantice, planetare, intergalactice, îl consider pe domnul Liviu Dragnea un om puternic, cu o responsabilitate uriaşă în ţara noastră, deoarece partidul pe care îl conduce a câştigat alegerile. Domnule Liviu Dragnea, N-am făcut o pasiune pentru dumneavoastră, dar săptămână de săptămână vom dialoga. Un dialog al surzilor, adică eu vorbesc şi dumneavoastră nu mă auziţi. Astăzi, vă spun că nimeni n-o să vă impute greşelile iluştrilor dumneavoastră predecesori, grave, mari, inumane, care au ruinat ţara. De asemenea, nu cred că trebuie să vă frământaţi prea mult pentru problemele juridice pe care le aveţi, pentru că deasupra noastră se află un for tutelar - Dumnezeu. Şi dăm seamă pe pământ pentru faptele noastre, aici, în faţa unor oameni, şi lumii de dincolo, în faţa lui Dumnezeu. Însă aveţi grijă, că roiesc în jurul dumneavoastră câteva femei celebre. Trei dintre ele le pot număra acum: Firea, Olguţa şi Luluţa. Şi, în mod cert, una o să vă facă capătul, cum spune poporul. Mergând mai departe, domnule Liviu Dragnea, vreau să vă spun că judeţele ţării, toate, aşteaptă - şi cele dezvoltate, şi cele mai puţin dezvoltate - investiţii din partea Guvernului, acum şi nu mai târziu. De asemenea, domnule Liviu Dragnea, preşedinte al PSD-ului şi al Camerei Deputaţilor, corectaţi, că aveţi puterea în mână, acel păgubos 416, care a fost dat cu bune intenţii, dar care a făcut mai mult rău ţăranului român decât colectivizarea. Se bea pe capete în lumea satului şi s-au depărtat oamenii de cele fireşti - de muncă, de pământ, de animale -, încât crâşmele insalubre sunt pline de dimineaţa până seara, iar folclorul tembel creat de cei care stau acolo la băut de dimineaţa până noaptea şi invers demonstrează simptomatic acest lucru. Se vorbeşte în argou, servesc la prima oră "Blend-a-med", în sensul că-şi repară dinţii cu rachiu, "Pasión", "Genocid", "Adio, mamă", iar ca o chintesenţă, fiecare se simte îndatorat să spună: "Pe mine mă cheamă Ion, ziua beau şi noaptea dorm"... nu, "noaptea beau şi ziua dorm". Îndreptaţi răul, domnule Dragnea, pentru că aveţi posibilitatea şi PMP-ul va susţine toate proiectele de lege bune pe care orice Guvern le va impune. Noi nu facem opoziţie de dragul opoziţiei. Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, Vaslui.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Răzvan Rotaru. Se pregăteşte doamna deputat Antoneta Ioniţă.
Răzvan-Ilie Rotaru Mulţumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "PSD nu renunţă la realizarea programului angajat în alegeri şi votat de cetăţeni". Stimaţi colegi, PSD nu renunţă la realizarea programului angajat în alegeri şi votat de cetăţeni, indiferent de voinţa partidelor din opoziţie, de a ţine România în loc. PSD va aduce prosperitate economică şi bunăstare pentru fiecare cetăţean. Am promis, când am candidat pentru Parlament, că mă duc la Bucureşti să reprezint tinerii, să le iau problemele şi să vin acasă cu rezultate concrete pentru ei. Noi, cei de la PSD, vrem să oferim o şansă tinerilor să-şi formeze o familie aici, în România, şi să nu mai plece să lucreze în alte ţări. Programul pentru stimularea antreprenoriatului în rândul tinerilor este o măsură din Programul de guvernare prezentat de PSD în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 şi are ca scop principal crearea de noi locuri de muncă şi creşterea numărului de firme româneşti. Cererile pentru înfiinţarea în program se pot depune începând cu 2 mai. În luna martie, am organizat mai multe serii de consultări cu tineri din judeţul Botoşani, pe care îi reprezint în Parlamentul României, pentru accesarea Programului "Start-up Nation - România". Am deschis "Start-up Botoşani", prima pagină de Facebook pentru comunicarea directă cu tinerii antreprenori, pentru că îmi doresc ca Botoşaniul să fie printre primele judeţe care accesează aceste fonduri pentru dezvoltarea unei noi afaceri. Ştiu că în Botoşani şi în fiecare zonă a ţării avem tineri inteligenţi şi muncitori care pot să realizeze foarte multe pe cont propriu fără să fie angajaţi într-un loc sau altul. Acest program, care va începe luna viitoare, se va desfăşura până în 2020. Astfel, vor fi înfiinţate 10.000 de start-up-uri pe an, iar fiecare va primi o sumă în valoare de aproape 45.000 de euro, fonduri nerambursabile. În urmă cu două săptămâni, am adresat o interpelare Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin care am solicitat o reglementare distinctă în domeniul IT, în privinţa cheltuielilor eligibile ce vor putea fi decontate în Programul "Start-up Nation". Executivul Grindeanu a ţinut cont de solicitările mele. Astfel, a introdus în normele de implementare ale Programului "Start-up Nation - România" acordarea finanţării pentru realizarea de softuri, pagini web, crearea de produse şi servicii de promovare online, inclusiv cheltuielile pentru înregistrarea în spaţiul virtual. Prin aceste modificări vom putea accesa aceste programe, iar persoanele care lucrează în domeniul IT să îşi dorească să se dezvolte pe piaţa locală, prin crearea de programe informatice. Pornind de la iniţiativa mea, prin care am propus pentru Programul "Start-up" şi în cazul industriei IT să se prevadă un procent mai ridicat pentru cheltuielile de personal, respectiv, peste 60%, Ministerul pentru Mediul de Afaceri a luat decizia să considere cheltuieli eligibile şi plata pentru 6 salarii aferente locurilor de muncă nou create, cu normă întreagă, pe durată nedeterminată. Totodată, TVA-ul nedeductibil pentru aplicanţii neplătitori de TVA va fi considerat cheltuială eligibilă în cadrul Programului "Start-up Nation - România". Aşadar, după cum veţi putea vedea, şi funcţionează colaborarea dintre Guvern şi Parlament. Acest lucru este fundamental într-o democraţie consolidată. Vă mulţumesc foarte mult. Răzvan Rotaru, PSD, Botoşani.
Florin Iordache Da. O invit pe doamna Antoneta Ioniţă, nu înainte de a vă anunţa că au depus în scris, din partea Grupului PNL, domnul Constantin Şovăială, Viorica Cherecheş, Sorin Bumb, Glad Varga, Dumitru Mihalescul. Se pregăteşte doamna deputat Lavinia Abu-Amra. Vă rog, doamnă deputat.
Antoneta Ioniţă Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Exportul paralel de medicamente «îmbolnăveşte» sistemul medical românesc". Săptămâna trecută, colegii din coaliţia majoritară din Camera Deputaţilor au adoptat, cu 154 de voturi "pentru", un proiect de lege care permite oricărei farmacii să facă şi vânzare angro. Practic, s-a ajuns să se creeze un cadru legal pentru o situaţie pe care toată lumea o condamnă, dar nimeni nu ia măsuri: exportul paralel de medicamente. Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege, deoarece prevederile legale în vigoare, cu privire la interdicţia ca persoanele juridice autorizate să elibereze medicamente către populaţie şi să desfăşoare şi activitate de distribuţie angro de medicamente, sunt corecte şi permit efectuarea corectă şi eficientă a trasabilităţii medicamentelor pe întreg lanţul de distribuţie angro. Prin actul normativ modificat săptămâna trecută, acest export paralel, deşi este legal, este absolut imoral pentru pacienţii români care se confruntă de ani de zile cu o criză a medicamentelor. Multe dintre acestea, în loc să ajungă la bolnavii din România, cărora le sunt dedicate, ajung pe piaţa externă, profitul fiind cel care dictează regulile după care funcţionează relaţia producător - distribuitor - farmacie. Mecanismul exportului paralel ţine cont doar de o anumită atractivitate a profitului obţinut, nu şi de realitatea existentă în sistemul de sănătate. Colegii care au votat acest proiect de lege se pare că nu au stat niciodată de vorbă cu cei care au nevoie de medicamente, nu pentru a le comercializa, ci pentru a se însănătoşi. Au trecut abia două luni de când ministrul sănătăţii a semnat un ordin prin care impunea distribuitorilor să aprovizioneze piaţa farmaceutică internă, înainte de a da medicamente la export paralel. Se părea că lucrurile vor intra în normalitate. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii a dat aviz favorabil pentru exportul paralel realizat de orice farmacie sau lanţ de farmacii, iar colegii deputaţi de la Partidul Social Democrat, majoritari în Parlament, au votat proiectul de lege. Îmi exprim îngrijorarea faţă de aplicarea acestui proiect de lege care va accentua criza existentă pe piaţa medicamentelor din România. Legea va merge la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis, care, sper, o va analiza cu atenţie şi va decide să o retrimită în Parlament. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Florin Iordache Da. Doamna deputat Lavinia Abu-Amra. Au mai depus în scris Mugur Cozmanciuc şi Varujan Vosganian. Vă rog, doamnă deputat. Se pregăteşte domnul deputat Marius Paşcan.
Lavinia-Corina Cosma Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se referă la copiii cu malformaţii cardiace şi necesitatea înfiinţării de centre medicale de specialitate, astfel încât aceşti copii să aibă o şansă reală la viaţă. În România, se nasc anual aproximativ 900 de copii cu malformaţii cardiace. Doar 300 dintre aceştia au şansa de a beneficia de tratament chirurgical la timp. Din ce cauză se întâmplă asta? Din cauza faptului că în ţara noastră există un singur centru medical în care aceşti copii pot fi operaţi, iar acesta se află la Târgu Mureş. Se mai tratează un număr foarte mic de cazuri la Bucureşti şi la Cluj. O foarte mică parte din aceste cazuri reuşeşte să meargă în străinătate. Însă pentru a putea obţine semnătura necesară trebuie să apeleze tot la cei care deţin controlul pe acest subiect. Există în momentul de faţă un monopol în asigurarea acestor servicii medicale. Interesul ca să nu existe o dezvoltare a acestor servicii este foarte mare. Din păcate, are legătură cu banii şi cu deţinerea puterii. Suntem în 2017. Până în momentul de faţă, niciun Guvern nu a considerat o prioritate înfiinţarea de centre regionale, astfel încât aceşti copii să aibă o şansă reală la viaţă, devenind astfel cei care ne vor plăti pensiile mâine, fiind recuperaţi şi integraţi în societate. Avem nevoie, aşadar, de înfiinţarea acestor centre regionale care să trateze cazurile de malformaţii cardiace. Avem nevoie de instruirea personalului medical, instruire care se poate face în mai multe ţări din Europa, ca de exemplu, Italia sau Anglia. Avem medici rezidenţi care aleg să plece din ţară, pentru că nu au posibilitatea să intre în sistem. Haideţi să-i trimitem la o specializare care nu durează mai mult de un an de zile, după care se vor întoarce acasă. Se poate! Stimaţi colegi, ne mor copiii! Vorbim de sute de familii care trăiesc adevărate drame în fiecare zi, condamnaţi fiind de statul român la a asista neputincioşi la moartea copiilor lor. Haideţi să-i salvăm! Lavinia Abu-Amra, deputat al USR, Circumscripţia nr. 28, Mureş. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Domnul Marius Paşcan. Se pregăteşte doamna deputat Tamara Ciofu, de la Botoşani.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "La Târgu Mureş, politicienii care i-au învrăjbit pe elevi, profesori şi părinţi, trebuie acum să-i şi împace!". Astăzi, un subiect inflamat în mod artificial, conflictualist, priveşte situaţia Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. În ciuda tuturor tensiunilor, a conflictelor şi a vicisitudinilor manifestate în relaţiile interetnice de-a lungul timpului, populaţia românească din Târgu Mureş nu contestă dreptul etnicilor maghiari de a-şi edifica o unitate de învăţământ proprie, însă trebuie să acceptăm realitatea şi deplinul adevăr, şi anume, că Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş s-a înfiinţat prin încălcarea legislaţiei privind educaţia, prin imixtiune şi presiune politică, luându-se copiii maghiari de la o şcoală - Colegiul Naţional "Unirea" din Târgu Mureş - unde învăţau în bună înţelegere alături de copiii români, aceştia fiind izolaţi într-o viziune separatistă, etnocentristă, impunându-li-se, practic, să vorbească între ei doar limba maghiară. În ciuda tuturor semnalelor transmise de comunitatea românească de-a lungul timpului, unii reprezentanţi ai comunităţii maghiare nu vor să accepte faptul că segregarea şcolilor pe criteriu etnic va crea, în perspectivă, pentru copiii maghiari - şi creează deja, vă asigur - un handicap deosebit de periculos în ceea ce priveşte dezvoltarea lor normală, într-o comunitate multiculturală cum este cea din Târgu Mureş. Acei părinţi maghiari care acum acuză pe nedrept autorităţile române că urmăresc să desfiinţeze Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş vor culege personal, mai târziu, rodul otrăvit al ideilor lor de a împărţi copiii în şcoli create strict pe criteriul limbii de predare. Copiii nu vor mai interacţiona între ei, spiritul comunităţii multietnice, multiculturale se va estompa, şi aceasta nu pentru că românii doresc. Tocmai au trecut Sfintele Paşti, comunităţile română şi maghiară din Târgu Mureş au marcat în acelaşi timp Sfintele Sărbători, fiecare conform religiei - ortodoxă, greco-catolică, reformată, romano-catolică, unitariană - şi fiecare la biserica de care aparţine, însă în pace şi linişte, în acest oraş care aparţine ambelor comunităţi şi practicanţilor tuturor religiilor menţionate. Autorităţile române nu urmăresc să prigonească pe niciun părinte sau elev maghiar, nu se doreşte nicidecum ca profesorii, părinţii şi copiii acestora să aibă de suferit, nu se vizează sub nicio formă să se desfiinţeze acest Liceu Romano-Catolic din Târgu Mureş. Ceea ce se doreşte este ca această şcoală să se înfiinţeze conform legii, iar nu prin tertipuri politicianiste şi cu dispreţ faţă de lege, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat. Cei care au greşit în această privinţă, în mod special politicieni mureşeni ai UDMR, în complicitate, din păcate, cu PSD, sunt conştienţi de eroare, şi tot de ei depinde soluţionarea, în continuare, a situaţiei create. Însă le este frică de oprobriul public al membrilor comunităţii pe care o reprezintă, mai mult decât de lege. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe doamna doctor Tamara Ciofu. Se pregăteşte domnul deputat Ovidiu Ganţ.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice de astăzi este "Înfiinţarea liniei telefonice gratuite Tel-Verde, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru comunicarea situaţiilor de urgenţă în care se află cetăţenii români din străinătate". Stimate colege, Stimaţi colegi, Având în vedere evenimentele care au avut loc cu ceva timp în urmă, în Italia, cu privire la abuzurile la care au fost supuşi cetăţenii români care au plecat să muncească, consider că trebuie să luăm măsuri imediate, cu aplicare pe termen lung, pentru toţi cei care lucrează sau intenţionează să facă acest lucru într-o ţară străină. Cu toate că reacţia Guvernului condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu a fost promptă, prin trimiterea de urgenţă, la faţa locului, a ministrului pentru românii de pretutindeni, precum şi a reprezentanţilor altor autorităţi din România - şi deja s-au identificat soluţii, cum ar fi: realizarea unui centru de sprijin şi asistenţă pentru victimele traficului de persoane, cât şi pentru cei susceptibili de a fi supuşi acestui tip de trafic - consider că trebuie să facem mai mult. Astfel, vă propun să susţineţi proiectul de lege pe care l-am elaborat pentru rezolvarea situaţiilor de acest fel. Iniţiativa legislativă presupune realizarea unei comunicări directe a cetăţenilor români, cu domiciliul în România, care lucrează în străinătate, prin înfiinţarea unei linii telefonice gratuite Tel-Verde pentru sesizarea situaţiilor de urgenţă direct la Ministerul Afacerilor Externe. Linia telefonică gratuită Tel-Verde 115, serviciu furnizat de Ministerul Afacerilor Externe, va asigura preluarea apelurilor de urgenţă de la cetăţenii români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate şi transmiterea acestora către misiunile diplomatice şi oficiile consulare din ţările respective, în vederea asigurării unei reacţii imediate, uniforme şi unitare pentru soluţionarea urgenţelor de către autorităţile publice şi organismele străine competente. Prin această iniţiativă se introduc noi metode de informare cu privire la drepturile cetăţenilor români care pleacă să lucreze în străinătate, prin obligativitatea afişării de materiale informative la toate punctele de trecere a frontierei, precum şi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă care desfăşoară activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate. Totodată, proiectul legislativ prevede obligaţia agenţiilor de ocupare a forţelor de muncă să introducă în contractele individuale de muncă, încheiate între angajatorul străin şi angajatul cetăţean român, informaţii privind modalitatea de apelare a liniei telefonice gratuite Tel-Verde şi numărul de telefon. În prezent, în cele mai multe cazuri, după ce are loc un eveniment în care este implicat un cetăţean român care lucrează în străinătate, se creează, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, o celulă ce criză pentru rezolvarea situaţiei respective şi pentru medierea comunicării între misiunile diplomatice sau oficiile consulare şi autorităţile publice din ţara respectivă. Însă, după rezolvarea situaţiei, se închide şi celula de criză. De aceea, vă rog să susţineţi acest proiect de lege prin care toţi cetăţenii români vor putea apela gratuit un număr de telefon, la care va răspunde un angajat al Ministerului Afacerilor Externe, care va analiza, direcţiona şi transmite operativ apelurile de urgenţă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, care anunţă apoi autorităţile competente din străinătate, în funcţie de natura evenimentelor şi de consecinţele acestora, pe baza indexului incidentelor stabilite de structurile specializate, în soluţionarea urgenţelor din ţara respectivă. Vă mulţumesc. Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoşani.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ovidiu Ganţ. Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Gabriel Pirtea. Tot la Grupul PNL, au depus declaraţii, în scris, domnul Ioan Balan şi domnul Claudiu Răcuci.
Ovidiu Victor Ganţ Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Pe 21 aprilie am sărbătorit 25 de ani de la semnarea, la Bucureşti, a Tratatului privind cooperarea prietenească şi Parteneriatul în Europa între România şi Republica Federală Germania. Acest eveniment a avut loc la Timişoara, oraşul în care a început Revoluţia Română din 1989, evenimentul istoric care a deschis calea pentru o Românie democratică. Tratatul este foarte important în sine, dar şi în contextul acelor ani, pentru că, după Revoluţie, România a făcut paşi înapoi sub regimul Iliescu. Trebuie amintit că, imediat după Revoluţie, în ianuarie 1990, prietenii noştri germani şi-au arătat susţinerea pentru naţiunea română. Guvernul Helmut Kohl a oferit gratuit curent electric, în valoare de 100 milioane de mărci, pentru ca populaţia României să nu îngheţe în acea iarnă, iar mii de cetăţeni germani, asociaţii, bisericile evanghelică şi catolică au trimis convoaie de ajutoare în România. Din nefericire, au urmat primele alegeri în mai 1990, când postcomuniştii au câştigat, îndepărtând ţara din nou de Occident. Ce a urmat, au fost mineriadele şi Tratatul neratificat cu Uniunea Sovietică. În această situaţie nefavorabilă pentru ţara noastră, a apărut o rază de speranţă. Ca urmare a prăbuşirii Uniunii Sovietice, unii de la Bucureşti au priceput că viitorul ţării noastre nu poate fi legat decât de civilizaţia occidentală. Cei care ne-au întins o mână de ajutor au fost tot partenerii germani. După ce deja în ianuarie 1990 ministrul federal de externe, Hans-Dietrich Genscher, fusese în România, inclusiv la Timişoara, acesta a semnat alături de omologul său român, Adrian Năstase, pe 21 aprilie 1992, Tratatul de prietenie, care ne leagă până astăzi. Am convingerea că sintagma "Parteneriatul în Europa", conţinută în titlu, nu a fost întâmplătoare. Guvernul Kohl ştia de atunci că, odată cu reunificarea Germaniei, calea spre extinderea Uniunii Europene era deschisă şi pentru fostele ţări comuniste, inclusiv România. Prietenii noştri germani ştiau că locul României este în Uniunea Europeană şi că vom fi parteneri apropiaţi în Europa. Totodată, datorăm deciziei Guvernului Gerhard Schröder faptul că, începând cu 2002, cetăţenii români au circulat fără vize în Uniunea Europeană, dar şi încheierea la timp a negocierilor de aderare în decembrie 2004. Să subliniem aici eforturile fostului comisar Günter Verheugen în acest sens. Mai mult decât atât, deşi existau voci politice puternice care solicitau amânarea aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană cu un an, datorăm tot Germaniei faptul că aderarea s-a produs la termenul prevăzut, 1 ianuarie 2007, sub preşedinţie germană a Uniunii Europene. Acest aspect are pentru mine valoare de simbol. Doamna cancelar, Dr. Angela Merkel, a fost aceea care, atunci când s-a cerut amânarea, a spus nu, citez: " Pacta sunt servanda ". Revenind la tratat, acesta a avut şi prevederi de maximă importanţă atât pentru minoritatea germană, cât şi pentru politica ţării noastre, în domeniul minorităţilor naţionale, care este o adevărată poveste de succes a României democratice. Aceste prevederi au avut urmări concrete, extrem de favorabile pentru comunitatea noastră, care a beneficiat de un sprijin enorm din partea celor două ţări. De altfel, nimic din ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil fără sprijinul României şi Germaniei. În egală măsură, ţin să subliniez că activitatea Forumului Democrat al germanilor din România a fost spre binele întregii societăţi din România, nu numai al minorităţii germane şi totodată îndreptată spre extinderea şi aprofundarea relaţiilor dintre cele două ţări. Cu atât mai regretabil este faptul că astăzi, la 25 de ani, unii reprezentanţi ai mass-media, dar şi ai PSD, ai ALDE şi ai PMP calomniază şi denigrează minoritatea germană şi FDGR. Aştept în continuare ca prim-ministrul Grindeanu să se delimiteze şi să condamne public, în numele Guvernului pe care-l conduce, aceste afirmaţii. Ca atare, la acest moment de bilanţ, putem afirma cu convingere că Tratatul de prietenie româno-german reprezintă un mare succes pentru toate cele trei părţi implicate: România, Germania şi minoritatea germană din România. De aceea, ca reprezentant al minorităţii germane în Parlamentul României, doresc să exprim în numele comunităţii noastre mulţumiri celor două parlamente, celor două guverne şi tuturor persoanelor care ne-au sprijinit în decursul acestor 25 de ani. Vă mulţumesc pentru atenţie.
Florin Iordache Da. Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Gabriel Pirtea. Se pregăteşte doamna deputat Andreea Cosma, de la Prahova.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi colegi, Proiectul cu care vin în faţa dumneavoastră este acela al realizării viitorului Muzeu Naţional al Revoluţiei din 1989, la Timişoara. Vin astăzi la tribuna Camerei Deputaţilor pentru a aduce în atenţie necesitatea edificării viitorului Muzeu Naţional al Revoluţiei din 1989, la Timişoara. Vă menţionez că municipiul Timişoara, după cum se ştie, a participat la competiţia europeană pentru desemnarea Capitalei Culturale Europene, în 2021, în cadrul unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte culturale din Europa, printre cele mai cunoscute şi mai apreciate acţiuni ale Uniunii Europene. Iniţiată în 1985, la iniţiativa ministrului grec al culturii, Melina Mercouri, competiţia a contribuit la dezvoltarea culturală, socială şi economică a multor oraşe şi regiuni din Europa. În septembrie 2016, juriul de experţi independenţi, responsabil cu evaluarea candidaturilor pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, a recomandat ca aceasta să-i revină oraşului Timişoara, alegerea juriului considerând patru candidaturi în lista scurtă de oraşe finaliste - Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Acest proiect, al Capitalei Europene a Culturii 2021, reprezintă pentru Timişoara şi judeţul Timiş cea mai importantă provocare şi totodată o oportunitate de după Revoluţia din 1989, oferind o deschidere deosebită pentru modernizare şi conectare la marile circuite economice şi culturale europene. Este şi un foarte bun prilej pentru Timişoara şi prin Timişoara, prin conectarea oraşului la circuitul european, România să fie mai vizibilă şi mai bine susţinută, în diferite condiţii, prin acest proiect, Capitală Europeană a Culturii 2021, în Europa. Printre acestea se află şi realizarea Muzeului Naţional al Revoluţiei din 1989, la Timişoara, ca obiectiv strategic şi de mare specificitate pentru Timişoara, dar şi finalizarea reabilitării Castelului Huniade, administrat de către Muzeul Naţional al Banatului. În legătură cu aceste două mari priorităţi, îl rog pe ministrul culturii să-mi răspundă la următoarele întrebări: Cum a planificat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale proiectul realizării Muzeului Naţional al Revoluţiei din 1989 şi care este contribuţia ce trebuie să revină autorităţilor locale pentru ca acest obiectiv să fie realizat complet în perioada 2017-2020? Cum va interveni Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale pentru reabilitarea Castelului Huniade, aflat în administrarea Muzeului Naţional al Banatului? Care sunt deciziile pe care le-a luat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în legătură cu susţinerea oraşului Timişoara, în cadrul programului de pregătire a Proiectului Capitală Europeană a Culturii 2021, după nominalizarea la acest titlu? Şi, în final, care este planul de cooperare multianual pe care Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale îl are în vedere în parteneriatul cu oraşul Timişoara, pentru o bugetare a contribuţiei guvernamentale la Proiectul Capitală Europeană a Culturii 2021, ca finanţare globală pe proiect unic, conform recomandărilor făcute Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de către Juriul competiţiei europene, în condiţiile în care, momentan, contribuţia Guvernului României este zero la acest proiect. Vă mulţumesc frumos. Deputat Marilen-Gabriel Pirtea.
Florin Iordache Da. O rog pe doamna deputat Andreea Cosma... Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Neagu, PNL.
Andreea Cosma Domnule ministru, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are ca obiect "Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa". Desfăşurat duminică, 23 aprilie, primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa a evidenţiat principala problemă cu care se confruntă nu numai clasa politică franceză, ci şi cea europeană în sens extins: lipsa de încredere a electoratului în soluţiile politice, dublată de inexistenţa unor lideri veritabili. Practic, niciunul dintre competitorii electorali nu a reuşit să obţină în primul tur nici măcar un sfert din voturile celor prezenţi la urne, şi asta în condiţiile în care Franţa era cunoscută pentru un sistem politic bipartizan soft, cu două partide mari şi altele care asigurau majoritatea parlamentară. Culmea este că aşa-zisele partide mari nici nu au reuşit să-şi propulseze candidaţii în bătălia decisivă, capitulând în faţa unei mişcări politice noi, neclar conturate ideologic, şi a unui partid catalogat de foarte mulţi ca fiind extremist. Aşa cum arată rezultatele oficiale, principala problemă a construcţiei europene nu este reprezentată de creşterea în expunere a mesajelor extremiste, în condiţiile în care doamna Marine Le Pen nu a obţinut decât aproximativ o cincime din numărul de voturi exprimate. Deficienţa este mai subtilă şi rezidă în aparenta lipsă de soluţii politice, care este mascată adesea în spatele unor artificii electorale şi de comunicare. De fapt, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Marea Britanie, Brexit-ul producându-se cu largul concurs al Partidului Conservator. Deci ameninţarea rezidă în preluarea proiectului eurosceptic de către partidele tradiţionale care nu se află în zona de extremă. Abia atunci riscul derapajului atinge cote de alarmă. Nu în ultimul rând, trebuie înţeles că actuala situaţie politică europeană, marcată de ascensiunea partidelor eurosceptice, are cauze generale, independente de specificităţile naţionale: pe de o parte, criza economică începută în 2007, ale cărei reverberaţii sunt resimţite încă, mai ales pe fondul faptului că o parte a populaţiei europene este dezamăgită de rezultatele reformelor structurale operate în ultimii 10 ani; pe de altă parte, într-o eră a comunicării şi a diversificării accesului la informaţii, erodarea imagologică a politicienilor se produce mai rapid şi mai puternic. De aceea, vedem peste tot în Europa partide politice noi, cu abordări de nişă sau diferite de încadrările politologice clasice. Sigur că, dată fiind susţinerea necondiţionată a României faţă de Proiectul european, o victorie a lui Emmanuel Macron este dezirabilă chiar dacă nu există o filiaţie doctrinară evidentă, alta decât apartenenţa în Guvernul actualului preşedinte socialist, domnul Francois Hollande. Opţiunea este destul de simplă, dar demonizarea excesivă a alternativei face rău înţelegerii fenomenelor sociale profunde. Aduce cumva aminte de ceea ce s-a întâmplat în timpul campaniei din SUA, când candidatul de atunci, Donald Trump, era descris în termeni extrem de depreciativi, nu neapărat cu argumente solide, ci din simpla raţiune că părea să aibă şanse reduse de a obţine victoria. În final, aş dori să constat un lucru: ne concentrăm foarte mult atenţia asupra dezbaterii extremism versus europenism atunci când decriptăm alegerile din Franţa. Şi, făcând asta, pierdem din vedere faptul că Franţa nu este o simplă anexă a UE, ci unul dintre părinţii construcţiei europene. De aceea, astăzi, când se împlinesc 12 ani de la ceremonia semnării, în Luxemburg, a Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei, mi-aş dori ca raportările factorilor de decizie în ceea ce priveşte politica externă a României să se concentreze mai mult pe Franţa în sine. Pentru asta trebuie să existe un proiect de conlucrare bilaterală mai susţinută. România este, totuşi, o ţară francofonă şi pare că a uitat acest lucru. De aceea, speranţa mea este că, indiferent de rezultatul final al alegerilor prezidenţiale de la Paris, chiar dacă este de dorit o victorie a domnului Macron, se vor face paşi importanţi spre reînnodarea relaţiilor dintre noi şi francezi. Mulţumesc. Deputat al PSD Prahova, Andreea Cosma.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Nicolae Neagu. Se pregăteşte domnul Robert Turcescu, Grupul PMP. Domnii deputaţi Ibram Iusein şi Varujan Pambuccian au depus în scris.
Nicolae Neagu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi: "Sistemul impozitării gospodăriilor - piatră de moară la gâtul ANAF". Modificările la Codul fiscal, pregătite de Guvernul Grindeanu, referitoare la implementarea sistemului de taxare pe gospodării, complică semnificativ procedura de declarare şi colectare a veniturilor la bugetul de stat. Greul va cădea pe ANAF: va fi capabil Fiscul să gestioneze aceste schimbări, câtă vreme nu se descurcă nici măcar în sistemul simplu de astăzi? Întrebarea este justificată în condiţiile în care, astăzi, ANAF înregistrează una dintre cele mai slabe performanţe din Uniunea Europeană, ca nivel de încasare a taxelor şi impozitelor, iar relaţia cu contribuabilul român este marcată de un lung şir de gafe şi erori. Ce se întâmplă cu Proiectul de reformă al ANAF, extins pe încă doi ani din cauza ritmului lent de implementare, cel prin care Ministerul Finanţelor Publice a deschis un credit la Banca Mondială, de 91,8 milioane de dolari, începând cu 2013, cu care urma să se restructureze, reformeze şi să se dezvolte ANAF? Va continua sau nu? Sau vor fi făcute modificări, în contextul în care ANAF ar trebui să-şi reorganizeze întreaga logistică, până la 1 ianuarie 2018, în contextul noii filosofii bugetare anunţată de Ministerul Finanţelor Publice, şi care ar dori să reintroducă, după modelul guvernării Năstase, impozitul pe venitul global? Cum se va mări procentul fondurilor accesate la programul angajat de ANAF cu Banca Mondială, în aceste noi condiţii, când, la 1 ianuarie 2017, autorităţile române au accesat doar 15,57 milioane de dolari din totalul celor 91,8 milioane de dolari? Şi mai ales, pot instituţiile guvernamentale, responsabile cu implementarea acestei noi filosofii bugetare, să asigure deficitul de peste 30.000 de consultanţi fiscali, care ar trebui acoperiţi până la data de 1 ianuarie 2018, ţinând cont că noul proiect de impozitare a gospodăriilor vorbeşte de un număr de 35.000 de consultanţi fiscali arondaţi celor aproximativ 7 milioane de gospodării, în timp ce astăzi, potrivit statisticilor Camerei Consultanţilor fiscali, există 4.121 consultanţi fiscali - persoane fizice active, şi 461 societăţi de consultanţă fiscală active. Pe acest subiect sunt mult mai multe întrebări la care Guvernul, Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF-ul ar trebui să răspundă. Rămâne însă, din păcate, marele adevăr, cel pe care noi, Partidul Naţional Liberal, Preşedintele Klaus Iohannis, instituţii financiar-bancare, mondial-europene, experţi din cadrul Comisiei Europene şi mulţi analişti politici l-au spus încă de la proiecţia bugetului de stat pe 2017 a Guvernului Grindeanu, şi anume că estimarea de 5,2% a creşterii economice a fost făcută doar ca să acopere promisiunile electorale ale PSD-ului şi că pe parcursul exerciţiului bugetar, în ciuda angajamentelor, Guvernul va fi nevoit să modifice din mers filosofia bugetar-fiscală. Şi iată sarabanda instabilităţii bugetar-fiscale, în fază de început, cu erori care vor costa populaţia României! Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Robert Turcescu. Se pregăteşte doamna deputat Mihaela Huncă.
Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Am aflat cu toţii, la finalul săptămânii, despre tragedia în urma căreia doi copii alpinişti au decedat. Acum, în special în mediul online şi în emisiunile TV, suntem martorii căutării vinovaţilor. Salvamontiştii susţin că şi-au făcut datoria, au comunicat din timp riscul de avalanşă şi, alături de mulţi alţii, dau vina pe alpiniştii care s-au aventurat pe traseul recomandat, doar pe perioada verii, spre Vârful Peleaga. Cred că, în acest caz, e târziu să căutăm vinovaţi. Doi copii şi-au pierdut viaţa, iar acest lucru nu mai poate fi schimbat. Putem însă să prevenim astfel de cazuri. Consider că trebuie implementate nişte proceduri clare, astfel încât traseele pe care există riscuri de avalanşă sau alte pericole să fie închise pe perioade limitate de timp. Mai mult, traseele montane ar trebui supravegheate, iar persoanele care vor dori să le parcurgă ar trebui să fie lăsate să o facă doar dacă sunt echipate corespunzător. În plus, consider că ar trebui introdusă obligativitatea legală a fiecărui grup de alpinişti de a-şi anunţa componenţa la Salvamont, precum şi detalii despre traseul pe care doresc să îl parcurgă. De asemenea, e timpul să vorbim şi despre modul în care copiii fac performanţă în alpinism. Avem nevoie ca specialiştii să stabilească exact limita de vârstă pe care copiii din ţara noastră trebuie să o aibă pentru a urca anumiţi munţi. România este una dintre puţinele ţări care nu au astfel de reglementări, ţările occidentale impunând limita de minimum 18 ani nu doar în cazul concursurilor oficiale, ci şi în cazul ascensiunilor care nu fac parte din concursurile oficiale. Muntele nu îşi cere tributul. Pe munte se moare, de cele mai multe ori, din cauza lipsei de echipament, a traseelor greşit alese, a lipsei de experienţă. E timpul să reglementăm alpinismul, apelând la experienţa profesioniştilor din domeniu. Este singura modalitate prin care cele mai multe astfel de cazuri pot fi evitate. Vă mulţumesc. Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Doamna deputat Mihaela Huncă. Se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul PNL.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice: "Îndreptarea inechităţilor Guvernului Cioloş, prin recalcularea chiriilor ANL". Guvernul PSD-ALDE îşi respectă promisiunile faţă de alegători, însă acest lucru nu este de ajuns. Atât Executivul, cât şi noi, parlamentarii, trebuie să îndreptăm toate inechităţile şi erorile pe care guvernarea Cioloş ni le-a lăsat moştenire. Cel mai grav este faptul că în fiecare zi identificăm câte o problemă generată de fostul Guvern, iar cetăţenii sunt cei care trebuie să suporte aceste consecinţe. În acest sens, vă aduc la cunoştinţă că Hotărârea nr. 251/2016, prin care se stabilesc Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 152/1998, prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, a condus la creşterea de 10-12 ori a chiriilor pentru apartamentele închiriate de tineri, de la stat. De aceea, noi, parlamentarii PSD, am adunat toate memoriile primite de la primari şi cetăţeni şi le-am înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În scurt timp, după sesizările noastre, Guvernul a aprobat un proiect legislativ, prin ordonanţă de urgenţă, care prevede chirii mai mici pentru tinerii care închiriază locuinţe ale ANL. Chiriile datorate de persoanele cu venituri reduse, care beneficiază de locuinţe de la ANL, au fost diminuate şi vor fi calculate după noi criterii, raportate la venitul realizat pe membru de familie. În acelaşi timp, prin actul normativ adoptat de Executiv s-au redus cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, de la 1,11% din valoarea de înlocuire a construcţiei la maximum 0,8% din valoarea de înlocuire a acesteia. De asemenea, coeficientul specific rangului localităţii s-a extins între 0,6, specific satelor, şi 1 pentru Bucureşti. Coeficientul de venit a scăzut la 0,8 pentru chiriaşii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie. Prin noua lege s-au ponderat chiriile şi cu un coeficient care ţine cont de anul de recepţie al blocului ANL, care variază între 0,85 pentru imobilele construite până la finalul anului 2004 şi urcă la 1 pentru cele ridicate începând cu 2016. Aşadar, cel mai important lucru este faptul că întreaga coaliţie de guvernare, atât parlamentarii, cât şi miniştrii de la PSD şi ALDE sunt interesaţi să rezolve problemele reale cu care se confruntă cetăţenii şi, în egală măsură, să îndeplinească promisiunile pentru care au primit votul de încredere al românilor. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, PSD Botoşani.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Daniel Gheorghe. Se pregăteşte doamna deputat Elvira Şarapatin, de la Gorj.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Astăzi voi vorbi despre impozitul pe gospodărie, o aberaţie politică. Impozitul global, zis şi pe gospodărie, este o propunere guvernamentală cu impact macroeconomic, profund defavorizant, prin care se ajunge la o reintroducere indirectă a impozitului progresiv şi care afectează atât gradul de capitalizare, cât şi consumul la nivelul contribuabililor individuali. PSD ar face mult mai bine să susţină proiectul de lege iniţiat de PNL, anul trecut, care vizează aplicarea în România a directivei europene cu privire la impozitarea veniturilor acolo unde sunt acestea produse de companii. Văd că există deja un obicei al guvernărilor recente în a refuza să înţeleagă faptul că bunăstarea ţării şi a cetăţeanului este rezultatul vitezei şi al volumului cu care circulă capitalurile la nivelul pieţei economice naţionale. Dacă se va ajunge la acest experiment periculos, pe care nu înţeleg de ce îl tot agită Guvernul PSD, rezultatele vor fi evidente: birocratizarea financiară la un nivel de tip neofanariot, plafonarea şi reducerea veniturilor cetăţenilor şi incapacitatea micilor investitori, creşterea exponenţială a evaziunii fiscale, anularea efectelor macroeconomice ale cotei unice şi înlocuirea sa cu un amestec de impozit progresiv mascat cu impozitul forfetar de tristă amintire. La toate acestea, adăugăm faptul că nu vor creşte veniturile bugetare, deoarece cheltuiala cu angajarea consultanţilor fiscali, cei 35.000 preconizaţi, dublată de scăderea micilor investiţii şi creşterea naturală a evaziunii vor avea un impact negativ. Cred că PSD, dacă bugetul public gestionat de Guvern are nevoie de bani, ar trebui sa facă dreptate, punând în aplicare - precum a cerut PNL, care a iniţiat şi un proiect de lege în această direcţie - actul normativ care impozitează venitul companiilor străine aici, unde este obţinut, şi de unde, din lacunele legislative şi din marea laşitate politică a mai multor guverne succesive, este externalizat masiv anual. PSD se pare că a uitat de faptul că în campania electorală a promis că va ţine cont de această solicitare, care poate avea efecte majore în beneficiul creşterii veniturilor anuale la bugetul de stat cu aproximativ 8-10 miliarde de euro anual, în medie. De asemenea, o altă temă de care se fereşte guvernarea PSD-ALDE o reprezintă renegocierea nivelului redevenţelor la hidrocarburi, temă sensibilă de care guvernele României de eschivează în mod sistematic de câţiva ani şi care, în cazul unei renegocieri avantajoase, ar putea creşte încasările bugetare cu până la peste două miliarde de euro anual, în medie. Presiunea pusă pe cetăţean şi pe întreprinzătorul autohton va avea efectul advers celui dorit şi va afecta direcţiile macroeconomice ale României, contribuind la stagnarea fluxurilor financiare pe piaţa internă şi la o formă de recesiune a bunăstării individuale. Una dintre cele mai mari greşeli comise de România în istoria recentă, de unde descoperim resorturile adânci care duc la excesele fiscale, a reprezentat-o privatizarea nejustificată a unor monopoluri de stat, precum distribuţia de utilităţi, gaze ori cea de curent electric unor companii franceze ori italiene care scot, după ce au preluat infrastructura realizată de stat ori de administraţii locale, uneori fără răscumpărare, miliarde de euro anual, care ies din circuitul economic intern şi sunt una dintre cauzele lipsei de capital pe piaţa românească. Nu mai zic de jocurile geoeconomice ruseşti din zonă, care, de regulă, trec prin Austria spre România. Senzaţia mea este că PSD, prin acest impozit pe gospodărie, care, practic, neagă economia reală, a capitulat în faţa unor interese economice de monopol care au fost şi rămân piedica dezvoltării sănătoase a României. Dar e mai uşor să pui o greutate pe bunul contribuabil decât să recuperezi banii pierduţi de la cei rău-platnici! Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, judeţul Ilfov. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Doamna deputat Elvira Şarapatin. A depus, în scris, şi domnul deputat Aurel Căciulă. Se pregăteşte doamna deputat Roberta Anastase, de la Ploieşti.
Elvira Şarapatin Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Turismul din Gorj, promovat prin unităţi licenţiate". Vreau să salut demersul Ministerului Turismului, de a publica lista cu unităţile de turism care nu sunt clasificate, şi acest lucru este în beneficiu pentru turiştii care doresc să îşi rezerve din timp locul, în locaţiile din ţară sau din străinătate, pentru a-şi petrece vacanţele de vară sau de iarnă. De asemenea, doresc să accentuez şi să apreciez demersul ministrului turismului, cerând un termen destul de scurt pentru depistarea unităţilor turistice care nu au certificate de clasificare şi, astfel, turiştii, şi mai ales cei care obţin tichetele de vacanţă, vor beneficia de acest lucru. Fiind din judeţul Gorj, vreau să aduc, să fac un elogiu, de fapt, Staţiunii Rânca, care cuprinde, sigur că da, şi Transalpina, un loc minunat şi un loc de poveste, care, din păcate, a fost cam gol de Sărbătorile Pascale, şi care, prin demersul făcut de Ministerul Turismului, eu sper că atât vara, cât şi iarna va beneficia de prezenţa unui număr mare de turişti. De asemenea, judeţul Gorj mai are şi beneficiază de Staţiunea Săcelu, cu ape de tratament pentru bolile reumatismale şi nu numai; oraşul Târgu-Jiu, care cuprinde Complexul brâncuşian - "Poarta Sărutului", "Masa Tăcerii", "Coloana Infinitului"; de asemenea, în judeţ avem localitatea unde s-a născut marele Brâncuşi; avem Tismana, cea mai veche mănăstire din ţară. În felul acesta, sper ca în termen de câteva luni, oferit de Ministerul Turismului, legat de lista cu unităţile care nu sunt clasificate şi licenţiate, să fie redus, pentru ca românii să-şi poată stabili din timp locaţiile în care să-şi petreacă vacanţele de vară. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Elvira Şarapatin, deputat în Circumscripţia nr. 20, Gorj.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Doamna deputat Roberta Anastase. Vă rog, doamnă deputat. Se pregăteşte Petru Movilă, de la Iaşi.
Roberta Alma Anastase Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Acum mai bine de o lună de zile veneam în faţa dumneavoastră pentru a vă atrage atenţia asupra unei situaţii extrem de grave cu care se confruntă ploieştenii. Este vorba de poluarea accentuată, o situaţie care nu durează de puţin timp, ci chiar de ani de zile. De atunci şi până acum s-a petrecut un singur eveniment notabil. A fost schimbat ministrul mediului, la care făceam atunci apel în declaraţia politică, cerându-i sprijinul pentru a-şi implica instituţiile subordonate în rezolvarea problemei poluării din Ploieşti. Domnul Daniel Constantin fiind înlocuit cu o ploieşteancă, cu doamna Graţiela Gavrilescu, aflată la al doilea mandat în fruntea Ministerului Mediului. În Ploieşti, în toată această perioadă, avem toate semnalele că poluarea a crescut ca intensitate. Aproape că nu este zi în care ploieştenii să nu apeleze la Dispeceratul Primăriei, să nu sune la numărul de urgenţă 112 sau la Garda de mediu, reclamând mirosuri puternice, de compuşi chimici. De asemenea, nu este zi în care să nu apară în presa prahoveană articole despre depăşirile pragurilor maxime admise, la noxe precum benzen, toluen sau despre mirosul puternic de sulf. Ca parlamentar de Ploieşti, nu există zi, de asemenea, în care să nu primesc în audienţă oameni care să-mi spună, nici mai mult nici mai puţin, că le este realmente teamă să mai lase geamurile deschise din cauza mirosurilor extrem de puternice. Mi-aş fi dorit, sincer vă spun, să nu fie nevoie să vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a face apel la doamna ministru Graţiela Gavrilescu să-şi facă treaba - şi asta dintr-o raţiune relativ simplă. Doamna ministru este ploieşteancă, trăieşte în Ploieşti şi mi-e greu să cred că are, aşa, o bulă din care respiră aer curat în Ploieşti. Cu toate acestea, din păcate, până în acest moment, nu a existat nicio reacţie a dumneaei în ceea ce priveşte o acţiune clară a Ministerului Mediului, o implicare clară a Ministerului Mediului în rezolvarea problemei poluării din Ploieşti. De aceea, dragi colegi, permiteţi-mi, în faţa dumneavoastră, să vin şi să-i solicit doamnei ministru să-şi pună la treabă instituţiile subordonate dumneaei, pentru a încerca, împreună, să diminuăm, cu administraţia locală, poluarea din Ploieşti. E o situaţie gravă şi mai puţin o declaraţie politică. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Petru Movilă. În continuare, îl invit pe domnul Marius Budăi să se pregătească.
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Uite Centura, nu e Centura!". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La discutarea propunerii de buget pentru anul 2017, judeţului Iaşi i-a fost alocată, din bugetul Ministerului Transporturilor, suma de 152 de milioane lei pentru finalizarea proiectului variantei de trafic greu a şoselei de centură a municipiului Iaşi. Cu toate acestea, în urmă cu aproximativ două săptămâni, ministerul a revenit asupra acestui subiect şi a explicat că, deşi în Legea bugetului de stat pe acest an era cuprinsă finanţarea acestui obiectiv, prin credite de angajament, la acest moment nu mai există fondurile necesare pentru finalizarea proiectului menţionat. Stimate domnule preşedinte, În aproximativ două luni de zile, unul dintre cele mai importante obiective de investiţii pentru municipiul Iaşi a dispărut din bugetul pentru anul 2017, prevedere bugetară prevăzută clar în Legea nr. 6/2017, care a intrat în vigoare în data de 20 februarie a anului în curs. Nu cred că mai este necesar să vă precizez importanţa, necesitatea şi oportunitatea acestui tronson de drum pentru ieşeni. Datorită creşterii volumului de trafic din zona municipiului Iaşi, realizarea unei variante de ocolire destinate traficului greu a devenit un obiectiv vital pentru unul dintre cele mai mari oraşe din ţară. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, finanţarea necesară pentru finalizarea şoselei de centură a municipiului Iaşi a dispărut din bugetul Ministerului Transporturilor, fără nicio explicaţie logică din partea reprezentanţilor acestui minister. De asemenea, stimaţi colegi, vreau să aduc în atenţia dumneavoastră şi faptul că, pentru anul 2017, judeţul Iaşi nu a primit nicio alocare semnificativă de la bugetul de stat. Singura investiţie de anvergură care a fost în atenţia Guvernului Grindeanu a fost fix această şosea de centură, care ulterior s-a dovedit a fi praf în ochii locuitorilor judeţului Iaşi. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Solicit Guvernului Grindeanu să trateze cu seriozitate acest subiect. Solicit să oferiţi tuturor ieşenilor un punct de vedere referitor la situaţia volatilă a şoselei de centură a municipiului Iaşi, precizând clar de ce în februarie 2017 erau identificate ca sursă de finanţare credite de angajament în valoare de 152 de milioane lei, iar acum, în 20 aprilie 2017, aceste fonduri nu mai sunt disponibile. Pe lângă o simplă explicaţie de bun-simţ, solicit ca Ministerul Transporturilor să găsească din nou banii pentru şoseaua de centură a municipiului Iaşi, la fel de uşor cum i-au făcut pierduţi. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Petru Movilă.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Marius Budăi. Şi îl invit, în continuare, să se pregătească, pe domnul Dumitru Oprea, tot de la Iaşi.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice de azi: "Evoluţia economiei româneşti este confirmată şi de instituţiile financiare internaţionale". Stimaţi colegi, Cu toate criticile la care am fost supuşi, atât noi, parlamentarii PSD, dar mai ales Guvernul Grindeanu, cu privire la măsurile pe care le-am adoptat în primele trei luni de guvernare, constatăm că evoluţia economiei româneşti este confirmată şi de instituţiile financiare internaţionale. Astfel, ultima prognoză a Fondului Monetar Internaţional arată că economia României avansează cu 4,2%, FMI revizuind în acest mod prognoza de creştere pentru economia României, de la 3,8, la 4,2%. În pofida revizuirii pozitive, ritmul de creştere anticipat de FMI este mai lent, comparativ cu proiecţiile Guvernului Grindeanu, conform cărora economia românească va avansa cu 5,2%. Pentru noi, nu este nicio surpriză că FMI şi-a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică din acest an. Aşa au făcut în fiecare an: au plecat iniţial cu estimări pesimiste, iar în final au ajuns la cifrele estimate iniţial de guvernele noastre. De fiecare dată, experţii FMI s-au înşelat cu privire la creşterea economică a României. Economia naţională va creşte în acest an cu 5,2%, aşa cum anticipăm noi, parlamentarii PSD, şi Guvernul Grindeanu, susţinut şi de parlamentarii ALDE, pe baza informaţiilor venite de la Comisia Naţională de Prognoză. Comisia Naţională de Prognoză va publica în scurt timp o prognoză revizuită, în creştere, privind Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2017, o valoare mai mare decât cea estimată în Programul PSD, ceea ce arată că estimările noastre au fost destul de prudente. Semnalele economice din primele luni ale acestui an confirmă din plin prognoza de creştere. Vorbim despre creşterea investiţiilor private în economie, de crearea de noi locuri de muncă, de creşterea producţiei industriale, de optimismul angajatorilor. Sunt indicatori importanţi că economia României va fi pe plus. Nu are cum să fie altfel, dacă noi, în fiecare lună, luăm măsuri prin care creştem veniturile populaţiei şi scădem taxele şi impozitele. Modificările care vor fi promovate în perioada următoare de Guvern la Codul fiscal urmăresc nu doar o mai bună colectare a veniturilor la bugetul public, dar şi o împărţire echitabilă a poverii fiscale. Cei cu venituri mici vor fi protejaţi, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, însă companiile vor avea un spaţiu fiscal pentru a crea locuri de muncă mai bine plătite. Cheltuielile ce vor fi deduse încurajează un comportament social responsabil în domeniul asigurărilor, sănătăţii, educaţiei şi culturii. Un alt obiectiv important al Guvernului este fiscalizarea economiei, în principal în sectoarele la care acum este evaziune mare, de exemplu la colectarea TVA şi a accizelor. Cetăţenii vor fi motivaţi să ceară bonuri fiscale pentru toate plăţile, pentru a-şi diminua impozitele. Astfel, se va fiscaliza o bună parte a economiei şi vor creşte mult veniturile din TVA şi accize. Noi, cei de la PSD, vrem ca în 2020, după implementarea integrală a Programului de guvernare, România să fie recunoscută, la nivel internaţional şi european, ca ţară cu mână de lucru înalt calificată şi cu un mediu de afaceri predictibil şi favorabil investiţiilor. Vă mulţumesc. Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Dumitru Oprea. Se pregăteşte Florinel Stancu, de la PSD. Vă rog, domnule deputat.
Dumitru Oprea Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi are un titlu, zic eu, destul de sugestiv faţă de vremurile trăite: "De la necuvinte, la neproiecte ale PSD". Eu vin din ţara necuvintelor, a lui Nichita Stănescu, ţara "Râsu'-plânsului", şi trăiesc într-o ţară guvernată pe filosofia oltenească, reprezentată de oameni de seamă şi invoc folclorul popular oltenesc, sub forma arhicunoscută - "Foaie verde băţ, n-ai de lucru, fă-ţi!" şi varianta destul de recunoscută, provocată de irepetabilului Marin Sorescu - "De-a v-aţi vaţelea!". Cu ocazia aceasta, este şi motiv să invoc neguvernarea ca fiind unul dintre necuvintele cu care românii s-au obişnuit. Dar românii dau curs acestei variante de neguvernare şi am să dau doar două exemple: câteva săptămâni de zile, pe principiul "Foaie verde băţ, n-aţi de lucru, fă-ţi!", guvernarea care se află sub controlul oricum al lui Liviu Dragnea, a dat de lucru românilor şi vă invoc doar două poveşti despre proiecte de lege - cea privind salarizarea unitară şi, a doua, despre impozitul pe gospodărie sau impozitul global. Nu este de vină Liviu Dragnea, ci de vină este poporul, care se încadrează în categoria aceea a păreriştilor, pentru că proiectele de lege nu au fost ... nu au fost decât nişte poveşti despre nişte proiecte de lege, iar românii, chiar şi în declaraţiile de astăzi, aţi observat cum comentează nişte neproiecte ale PSD. Am înţeles că Proiectul Legii privind salarizarea unitară este pe site-ul Parlamentului şi de acum se poate aborda, ca atare. Dar este o probă şi de înţelepciune a celor care se joacă de-a guvernarea, prin neguvernare, înţelepciunile celor care vin la microfonul Parlamentului şi vorbesc despre o astfel de variantă, în care proiectele există, dar lipsesc cu desăvârşire.
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Florinel Stancu şi se pregăteşte doamna deputat Tudoriţa Lungu, de la PNL.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Astăzi voi vorbi despre sistemul de sănătate. Părerea mea este că un corp sănătos este produsul unei minţi sănătoase, iar un sistem de sănătate mai bun înseamnă acţiuni concrete: spitale renovate, aparatură modernă, medici bine plătiţi, programe de prevenţie şi promovare a sănătăţii. Câte puţin din aceste lucruri s-au întâmplat în municipiul Craiova în ultimii patru ani. Sănătatea a fost o prioritate în mandatul doamnei Lia Olguţa Vasilescu. Trei spitale au fost reabilitate şi unul nou este gata pentru a fi dat în exploatare. Eu nu adaug, nu comentez, ci doar redau ce a reuşit să facă un om care şi-a dorit cu adevărat schimbarea pentru cetăţeni. În anul 2013, Primăria Craiova a demarat formalităţile pentru construcţia unui spital municipal la standarde europene, iar din luna iunie anul curent craiovenii se vor putea trata în el. În plus, Clinica Medicală 1 a Spitalului Filantropia din Craiova a fost reabilitată în totalitate. Aceasta tratează anual 3.000 de persoane din Dolj, dar şi din celelalte judeţe ale Olteniei. Secţia de copii a Spitalului de Boli Infecţioase "Victor Babeş" arată ca în Occident, după ce autorităţile locale au hotărât să investească în ea. Iar exemplele pot continua. Ele sunt realizări incontestabile. Doamna primar nu a stat la discuţii, nu a aşteptat ajutoare de la Bucureşti, ci pur şi simplu a investit în infrastructura de sănătate şi a demonstrat că autorităţile locale pot să schimbe lucrurile în bine. Toate oraşele mari au posibilitatea să facă la fel. Asta înseamnă că-ţi pasă de soarta oamenilor. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii are nevoie de ajutorul nostru. Echipa de acolo trebuie să rezolve problema asigurării cu medicamente, a vaccinării, şi să continue schimbările din sistem fără abateri. Guvernul, în ansamblul său, trebuie să demareze cât mai rapid construcţiile spitalelor regionale. Aşa chiar, nu vom mai lăsa niciun argument credibil contestatarilor de serviciu care se mulţumesc doar să se întreacă în acuzaţii fără rezultate. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.
Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe doamna deputat Tudoriţa Lungu, Grupul PNL.
Tudoriţa Lungu Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Declaraţia mea de astăzi se intitulează "22 aprilie - Ziua Pământului". De aproximativ o jumătate de secol, ziua de 22 aprilie este dedicată manifestărilor legate de protecţia mediului, avându-se în vedere prin acestea un viitor mai verde, mai puţin poluat. Ziua internaţională a Planetei Pământ, aşa cum este cunoscut acest eveniment, marchează în fiecare an necesitatea conştientizării şi responsabilizării oamenilor de a proteja Planeta. Atitudinea fiecărei persoane faţă de mediul înconjurător, interesul şi respectul exprimat prin diverse activităţi trebuie să devină o constantă şi un mod de viaţă, schimbările climatice reprezintă o realitate dură, cu ale cărei efecte se confruntă deja un număr mare de oameni. Ţinând cont de gravitatea manifestărilor climei, mulţi specialişti declară la unison că schimbările climatice reprezintă un risc al securităţii naţionale. Stimaţi colegi, Nu întâmplător, educaţia pentru mediu şi climă a fost sloganul manifestărilor de anul acesta, în care punctează şi momentul de plecare al campaniei de educaţie la nivel mondial pentru mediu şi climă, în următorii trei ani. În 2020 se vor împlini 50 de ani de la prima celebrare a Zilei Pământului. Prin informare se produce schimbarea şi este nevoie, mai mult ca oricând, de o schimbare la nivel de valori şi atitudini, pentru a salva Planeta Pământ. Vă mulţumesc frumos. Tudoriţa Lungu, deputat al PNL, Bacău.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Nemaifiind alţi colegi care... (Domnul deputat Vasile Cîtea doreşte să-şi prezinte declaraţia politică.) Păi, a depus-o în scris! M-aţi anunţat... Domnul Vasile Cîtea... Bun. Te rog, Vasile, dar am fost anunţat de la... Te rog, citeşte-o, dacă vrei! Dar am anunţat la început că tu ai depus-o în scris. N-am o problemă! Te rog, poţi s-o şi citeşti!
Vasile Cîtea Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu îngăduinţa dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Moldova merită autostrada către Vest!". Dragi colegi, De ani de zile, locuitorii din cele opt judeţe ale Moldovei aşteaptă să vadă că oamenii din fruntea ţării se ţin de promisiunile făcute în campaniile electorale şi demarează construirea autostrăzii Est-Vest. După atâţia ani de aşteptare, recentele declaraţii ale ministrului transporturilor sunt încurajatoare pentru oamenii din Moldova. Autorităţile guvernamentale par a fi hotărâte în ceea ce priveşte construcţia autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Aşa cum au atras atenţia numeroşi parlamentari, această lucrare de infrastructură rutieră are o importanţă deosebită, în contextul principiului dezvoltării regionale pe care îl promovează Uniunea Europeană. Autostrada a fost inclusă şi în MasterPlanul General de Transport al României şi urmează să deservească populaţia a opt judeţe din regiunea de est a României, regiune aflată la graniţa Uniunii Europene, dar şi a NATO, fapt care îi conferă o poziţie strategică. Mai mult, oficiali ai Uniunii Europene au insistat, de nenumărate ori, pe lângă oficialii de la Palatul Victoria în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi corespunzătoare capetelor de reţele TEN-T-Coridorul IV şi Coridorul IX Pan European, iar Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş se încadrează pe aceste cerinţe. În acest moment, există valori de trafic foarte ridicate între Moldova, ca regiune istorică a României şi Ardeal, actualele căi de rulare neputând asigura o viteză de trafic decentă. Tocmai din cauza lipsei de infrastructură rutieră, investitorii străini preferă să se oprească în cercul arcului carpatic atunci când este vorba despre investiţii în România, ceea ce a adâncit foarte mult decalajul de dezvoltare între cele două zone istorice. Suntem convinşi că de această dată scrisoarea celor 74 de parlamentari din mandatul trecut, printre care şi parlamentari din alte judeţe decât cele ale Moldovei, nu va fi ignorată de autorităţile guvernamentale ale României, care vor depune toate diligenţele pentru accelerarea procedurilor privind construcţia efectivă a acestui obiectiv strategic. Înţelegem că anumiţi investitori străini consideră prioritare pentru ei alte lucrări de infrastructură rutieră, fapt cu care noi putem fi de acord parţial, însă credem că acest Guvern social-democrat va ţine cont nu numai de interesul prioritar al unor investitori, ci şi de interesul cetăţenilor din cele opt judeţe ale regiunii istorice Moldova, cetăţeni care şi-au pus toată încrederea în Guvernul social-democrat. Dragi colegi, Eu cred că a trecut timpul vorbelor, al promisiunilor şi ar trebui să trecem la fapte. Moldova şi Ardealul au nevoie de o autostradă care să le lege, au nevoie de o infrastructură rutieră modernă, care să le facă atractive pentru investitori şi care să le ajute în dezvoltarea economică ulterioară. Suntem datori să facem toate aceste eforturi pentru a demara construcţia Autostrăzii Iaşi-Vest, o autostradă de care românii au nevoie. Deputat Vasile Cîtea, Circumscripţia nr. 24, Iaşi. Mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, declar şedinţa închisă. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Sorin-Ioan Bumb "Va fi vreodată înfăptuită legătura cu restul Europei? Vom trăi şi vom vedea!" Mediul de afaceri, investiţiile publice şi infrastructura sunt doar câteva domenii la care ţara noastră continuă să fie "repetentă". Conform ultimului raport al Comisiei Europene, România nu doar că se află cu mult în urma altor ţări din UE, dar "infrastructura este slabă şi astfel afectează creşterea economică". Infrastructura are un rol strategic pentru orice ţară, iar dezvoltarea economică este strâns legată de aceasta, lucru pe care îl ştim cu toţii. Multe drumuri de importanţă europeană trec prin ţara noastră, făcând legătura cu exteriorul Uniunii Europene şi cu Marea Neagră, iar tranzitul poate să devină o "industrie adevărată", care să genereze o nouă sursă de dezvoltare economică în România. Numai că pentru asta şi actualul guvern ar trebui să aibă strategii în domeniu şi să dea dovadă de mai mult interes. În ultima perioadă, CNAIR se ocupă însă doar de acoperirea gropilor pe drumurile naţionale şi autostrăzi, făcând doar reparaţii provizorii. Nu aşa vom rezolva problema! Nu cu cârpeală şi văruit marcajele rutiere cu cerneală simpatică ce se şterge după prima ploaie. Dezvoltarea infrastructurii este vitală pentru creşterea economică a României, pentru circulaţia mărfurilor, pentru dezvoltarea sectorului serviciilor şi a turismului. La nivelul statelor vestice există o preocupare constantă vizând îmbunătăţirea sectorului transporturilor şi a infrastructurii aferente, fapt relevat prin politicile de încurajare a investiţiilor şi Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) în cadrul cooperării transfrontaliere. România, însă, se confruntă, în continuare, cu o capacitate de implementare redusă a proiectelor investiţionale mari, cu abilităţi de planificare reduse, ce au ca rezultat o infrastructură de proastă calitate şi lucrări de mentenanţă întârziate sau deficitare. Cred cu tărie că este nevoie de o mai mare responsabilitate legată de problematica transporturilor şi infrastructurii, nu doar la nivel declarativ, ci în mod concret, prin realizarea proiectelor şi punerea în practică a măsurilor adoptate la nivel european şi naţional. Din păcate însă, se pare că Guvernul Grindeanu şi-a asumat o politică de reformă "îndrăzneaţă" a acestui sector. Ori asta, ori o fărâmă de adevăr există în bancul care circulă în ultima perioadă şi care spune că guvernul Grindeanu a luat decizia de a nu mai construi autostrăzi, ca să nu mai aibă românii pe unde pleca în Occident. Cum altfel să poţi cataloga recenta măsură a acestui guvern, de a exclude de la finanţare, în acest an, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din Transilvania - Transregio Feleacul - şi de a aloca banii pe reabilitarea unor drumuri fără trafic din judeţele Teleorman şi Dolj... Cum altfel să poţi cataloga faptul că trei drumuri naţionale de importanţă vitală pentru Munţii Apuseni - DN 74, DN 74A şi DN 75 - nici anul acesta nu primesc bani pentru reabilitare, deşi se află într-o stare deplorabilă şi pe alocuri circulaţia este redusă la o singură bandă, din cauza degradărilor carosabilului. Pentru o zonă ca Munţii Apuseni, dezvoltarea infrastructurii rutiere este vitală. După ce industria din trecut a fost distrusă, o rază de speranţă se întrevedea în dezvoltarea turismului, care ar putea să genereze venituri importante în zonă. Cum să faci însă turism, dacă turiştii nu pot ajunge la pensiuni şi hoteluri din cauza drumurilor naţionale pline de gropi şi hârtoape? Cum să dezvolţi economia, dacă până şi micii distribuitori care aprovizionează magazinele săteşti au costuri foarte mari cu întreţinerea flotelor de maşini, din cauza drumurilor naţionale foarte proaste? Cum să aduci dezvoltare în aceste comunităţi, dacă până şi firmele de curierat refuză anumite rute şi preferă să pună trimiterile la Poşta Română, din cauza drumurilor naţionale foarte proaste, pe care îşi distrug maşinile? Oricum ar fi, e cert că românii mai au de aşteptat, până ce PSD va pleca de la guvernare, ca să vadă realizate noi autostrăzi şi drumuri de calitate.
Claudiu-Vasile Răcuci "Să-i ajutăm pe miniştrii PSD să definească «gospodăria»". Dânşii încă nu pot!" Îmi este greu să înţeleg, să explic şi să găsesc argumente pentru care, la numai patru luni după ce au revenit la guvernare, cei din PSD se luptă cu toată puterea să dărâme un sistem fiscal simplu, stimulativ pentru muncă şi performanţă - cota unică. Ce vor să pună în loc? Un sistem fiscal greoi, nociv pentru investiţii şi stimulativ doar pentru evaziunea fiscală, de care România abia scăpase în anul 2005. Nu cred că PSD a rămas fără profesionişti care să le spună şi miniştrilor din Guvern şi chiar prim-ministrului, că, prin măsurile fiscale pe care le anunţă la televizor, nici românii nu vor câştiga mai mulţi bani şi nici bugetul public nu va putea susţine toate măsurile anunţate, iar prăbuşirea stabilităţii fiscal-bugetare este garantată. Ceea ce vă pot spune cu certitudine este faptul că miniştrii care se chinuiesc cu atâta hărnicie să dărâme cota unică nu au lucrat decât la stat şi nu cunosc cât de sensibil este mediul de afaceri la modificările politicii fiscale. Mai mult, nu am auzit niciun membru al actualului guvern să aibă curajul să spună cine va suporta costurile modificărilor politicii fiscale. Dacă nu ştiţi, inclusiv scăderea TVA cu 1 punct procentual, de la 1 ianuarie 2017, acea măsură de care ne bucurăm cu toţi, o măsură foarte bună, a implicat costuri deloc neglijabile pentru agenţii economici, cu privire la softuri, case de marcat, etichetare, facturare sau de altă natură. Sunt costuri suportate de agenţii economici. De obicei, când costurile sunt mici, acestea sunt suportate de agenţii economici, însă, atunci când costurile sunt prea mari, ele se transferă aproape instantaneu în preţ. Când lucrezi o viaţă la stat este uşor să modifici peste noapte politica fiscală a unei ţări, pentru că nu ştii cât efort va fi necesar, pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii, să se adapteze noilor schimbări. Şi apoi, schimbarea o faci dacă ceva nu merge bine! Dar, când Guvernul îşi propune să schimbe un sistem bun, ieftin, eficient şi performant, cu cea mai mică rată de fraudare, prin reţinerea la sursă a obligaţiilor fiscale, asta se numeşte ori incompetenţă, ori pură prostie. Spuneam la începutul declaraţiei mele că ar fi bine să dăm o mână de ajutor Guvernului în definirea fiscală a gospodăriei, căci, potrivit afirmaţiilor miniştrilor PSD, domnul Viorel Ştefan şi doamna Olguţa Vasilescu încă nu s-au pus de acord asupra acestei definiţii a contribuabilului. În primul rând, gospodărie nu înseamnă în nici un caz vilă cu multe etaje, cu zeci de camere, cu servitori şi cu piscină, saună, teren de tenis şi câteva mii de metri pătraţi de gazon în jurul acestora, aşa cum ştim cu toţii o astfel de proprietate în centrul municipiului Alexandria din judeţul Teleorman! O astfel de gospodărie ar trebui să vedem din ce bani s-a dobândit şi construit, pentru că titularul nu a lucrat decât la stat şi pe o leafă puţin peste media pe economie. În Codul fiscal există o categorie pentru "gospodăria" de mai sus - venituri a căror sursă nu a fost identificată! Gospodărie nu înseamnă nici casă la Monaco sau Biarritz, aşa cum au mare parte dintre liderii PSD, casă pe care o utilizează în vacanţele prelungite pentru a mai diminua din stresul acumulat în politica românească. Gospodăria pe care vrea PSD să o supună impozitului global arată cu totul astfel: casă sărăcăcioasă, din chirpici sau cel mult cărămidă, amplasată, de regulă, în procent de peste 50% în mediul rural, fără cine ştie ce utilităţi, poate doar legată la curent electric, fără apă menajeră sau canalizare, ocupată de oameni care lucrează la muncile câmpului sau sunt condamnaţi la şomaj, ai căror copii ajung cu dificultate la şcoală, până cel mult în clasa a VIII-a, a căror pâine zilnică este asigurată de alocaţia de stat a copiilor sau de venitul minim garantat. Da! Acesta este chiar un mare segment evazionist! Sper că aţi înţeles ironia din spusele mele şi faptul că PSD-ul este aşa de priceput în treburile fiscale încât trece cu vederea caviarul, însă a pus gând rău ciorbei de fasole. Ceea ce doreşte să implementeze PSD de la 1 ianuarie 2018, completat cu legea harababurii în salarizarea publică, înseamnă, pentru cine vrea să vadă, sfârşitul stabilităţii economice a României. Mi-aş dori ca cetăţenii să înţeleagă foarte bine şi corect, fără a mai fi orbiţi de promisiunile majorării veniturilor, care sunt riscurile la care supune PSD economia şi ţara în acest an.
Iusein Ibram "Disputa turco-armeană privind evenimentele din 1915" Noi onorăm memoria armenilor otomani care şi-au pierdut viaţa în circumstanţele tragice ale Primului Război Mondial şi împărtăşim suferinţa urmaşilor lor. Într-adevăr, Turcia recunoaşte în mod public suferinţele îndurate de armenii otomani în timpul Primului Război Mondial şi acordă condoleanţe descendenţilor acestora. Noi nu contestăm suferinţa imensă a armenilor otomani. Ceea ce contestăm este reprezentarea acestor evenimente tragice drept "genocid" comis de o parte împotriva celeilalte, desconsiderând suferinţa trăită de celelalte comunităţi ale Imperiului şi istoria complexă din spatele lor. Istoria nu poate fi construită pe memorii selective şi revendicări contestate. Turci, armeni, kurzi, arabi, musulmani, creştini - milioane au murit şi milioane au fost răniţi, forţaţi să emigreze, şi-au pierdut casele şi li s-au distrus vieţile în timpul unui război mondial în care Turcia otomană lupta împotriva forţelor ruseşti în Est, pierzând un sfert de milion de concetăţeni în războaiele din Vest, la Galiapoli, în 1915. Cu toţii trebuie să deplângem această pierdere imensă. Este o durere împărtăşită. Printr-un demers comun al istoricilor turci şi armeni, ar trebui să găsim o modalitate de a stabili o memorie corectă a acestei perioade şi credem că aceasta va deschide calea către o reconciliere durabilă. Propunerea Turciei, din 2005, privind stabilirea unei comisii istorice comune este încă valabilă. Turcia a declarat public că este gata să accepte rezultatele demersului acestei comisii. De asemenea, credem că protocoalele de la Zurich din 2009 vor ajuta la normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări. Referinţele la genocid nu pot fi considerate fapte istorice dovedite. Istorici occidentali renumiţi, cum ar fi Stanford Shaw, Guenter Lewy, Bernard Lewis, Justin Mc-Carthy, Michael Gunter, Norman Stone şi Jeremy Salt, precum şi numeroşi istorici turci infirmă teza genocidului, susţinând că otomanii nu au efectuat un masacru sistematic împotriva vreunui grup, inclusiv armeni. Arhivele turceşti, ruseşti, britanice, franceze şi germane oferă dovezi convingătoare privind intrigile statelor beligerante, în special Rusia, de a incita armenii împotriva statului Otoman şi a populaţiilor sale. Totodată, nu există niciun temei legal pentru a accepta teza genocidului. Într-adevăr, deciziile recente ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ale Curţii Constituţionale franceze din 2016 au susţinut în mod clar poziţia turcă în această privinţă, subliniind faptul că natura evenimentelor din 1915 e un subiect ce ţine de dezbatere ştiinţifică. În cazul Perincek din Elveţia, CEDO a concluzionat că nu are competenţa de a califica evenimentele din 1915 drept genocid conform dreptului internaţional. De altfel, Curtea a anunţat că problema e deschisă discuţiilor şi e o chestiune de dezbatere. În mod similar, evenimentele istorice nu pot fi decise prin decizii parlamentare. Nu este de datoria parlamentelor să emită sentinţe cu privire la evenimentele istorice care au avut loc în alte ţări. Politizarea istoriei cu scopul atingerii unor obiective pe termen scurt face mai mult rău decât bine, ceea ce, în cele din urmă, îngreunează procesul de reconciliere dintre cele două popoare. Turcii şi armenii au trăit în pace şi armonie timp de o mie de ani şi această latură a istoriei comune este ceea ce ar trebui să ghideze generaţiile viitoare ale celor două popoare învecinate. În calitate de partener strategic şi de aliat al Turciei, pe de o parte, şi având relaţii bune cu Armenia, pe de altă parte, România urmează o politică echilibrată în această privinţă. România nu a luat partea cuiva, ci a încurajat Ankara şi Erevanul să ajungă la un consens în această chestiune istorică sensibilă. Această politică bine consolidată ar trebui să continue.
Ioan Balan "PSD încă nu ştie şi nu poate să scoată România din subdezvoltare" În urmă cu mai mulţi ani, Guvernatorul Băncii Naţionale a României ironiza, într-un mod metaforic, demagogiile fostei guvernări conduse tot de PSD, care păcălea şi pe atunci populaţia cu iluzia creşterii standardului de viaţă doar din pix, prin adoptarea unor legi. Pe vremea aceea, Guvernatorul spunea că: "Nu poţi să dai o lege în Parlament care să contrazică o legitate economică. Dacă ar creşte nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar creşte şi în Burkina Faso. Echilibrele macroeconomice sunt legităţi economice. (...) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare ... nu o să crească dacă nu se îmbină cu legităţile economice". Din păcate pentru România şi pentru toţi românii, PSD nu a înţeles nici atunci şi nu pare să înţeleagă nici acum corectitudinea mesajului dat de Mugur Isărescu, o autoritate ştiinţifică recunoscută şi respectată de noi toţi. Stimaţi colegi parlamentari care susţineţi Guvernul Grindeanu, vă rog să încetaţi să mai păcăliţi populaţia cu minciuni din care rezultă că aţi descoperit bagheta magică cu care veţi creşte veniturile din pensii, din salarii şi din alte surse, eventual fără să mai fie nevoie şi de prea multă muncă. Este pură demagogie, care face extrem de mult rău economiei şi stabilităţii financiare a acestei ţări. Dacă ar fi existat o astfel de scamatorie, o astfel de baghetă magică, vă asigur că o aveau la ei, în buzunar, guvernanţii din Germania, Austria, Suedia, Danemarca sau Norvegia. Numai că nimeni nu are aşa ceva, iar statele la care am făcut referinţă sunt bogate, dezvoltate şi au populaţii prospere pentru că munca este eficientă, pentru că sistemele de învăţământ sunt performante, pentru că oamenii sunt superior calificaţi, pentru că afacerile sunt foarte competitive, iar capitalurile dau tot ceea ce au mai bun din ele. Vă lăudaţi zi de zi pe la televiziuni că vă luptaţi cu sărăcia şi că aveţi de gând să o puneţi la pământ! Vreau să vă aduc aminte că sub ultima guvernare PSD, noi, românii, am intrat în topul sărăciei europene, acolo unde Regiunea Nord-Est ocupă primul loc. Da! Suntem pe primul loc, însă la sărăcie! Sub PSD, cei mai săraci europeni au devenit bucovinenii. Atunci, oare, nu aveaţi la voi bagheta magică? Ştiţi că nu reacţionez niciodată fără argumente, însă nu pot să mai tolerez un mod de guvernare care afundă România în datorii pe termen lung, care vinde iluzii deşarte de prosperitate populaţiei, care compromite revigorarea educaţiei şi sistemului de sănătate şi rupe de la rădăcină principalele motoare de creştere şi dezvoltare economică, fără să aducă un minim de modernizare acestei ţări. Ştiu! Nu trebuie să-mi spună nimeni! Am constatat de unul singur că PSD urăşte mediul de afaceri, motiv pentru care îl asasinează aproape zilnic cu tot mai multe poveri administrative, piedici birocratice şi schimbări legislative, adică acele lucruri care fac afacerile româneşti necompetitive şi slab profitabile. Mai ştiu că PSD este inamicul numărul unu al investiţiilor publice. Nu o spun eu, o spune istoria recentă! PSD este partidul care nu a demarat vreun proiect major în ultimii şaptesprezece ani de guvernare, deşi din aceşti şaptesprezece ani, 14 s-a aflat direct sau indirect la guvernare! Da! Nu vă supăraţi! Asta este realitatea! Dragi colegi, şi voi, ca şi mine, sunteţi aleşi de oameni! Când merg acasă, la mine în judeţ, oamenii mă privesc în ochi şi mă întreabă cum ar putea să-şi câştige traiul mai bine. Să ştiţi că eu nu-i mint şi le spun că singurul generator de prosperitate este munca! Cine crede altceva, va suferi o mare iluzie! De aceea, mă bat, cu toate instrumentele parlamentare pe care le am la îndemână, să promovez măsuri pentru un mediu de afaceri sănătos, competitiv, care să poată genera salarii mari şi suficiente pentru nevoile familiilor. Numai aşa părinţii îşi vor putea duce toţi copiii la şcoală, copiii îşi vor putea duce părinţii la medic şi cu toţii vor trăi cu tot mai puţine griji. Ştiu că între parlamentarii care susţin astăzi politicile păguboase ale Guvernului Grindeanu se află şi oameni de foarte bună calitate. Lor mă adresez, în speranţa în care vor face presiuni asupra propriului guvern pentru ca acesta să înceapă investiţiile publice, să stimuleze afacerile private şi să se uite atent pe harta ţării, unde s-au tot adâncit decalajele de dezvoltare. Dacă economia va merge bine, la baza ei, la rădăcina ei, adică la nivelul agentului economic, atunci toţi angajaţii, din public sau privat, vor avea şansa unor creşteri solide de salarii. Dacă însă, Guvernul Grindeanu va ţine investiţiile publice blocate şi va continua să bage beţe în roate întreprinzătorilor privaţi, atunci să ne aşteptăm, foarte curând, să decontăm costurile sociale ale incompetenţei acestei guvernări.
Varujan Pambuccian Despre Genocidul împotriva armenilor din Imperiul Otoman început la 24 aprilie 1915 şi încheiat în noiembrie 1918 am tot scris şi vorbit. Am scris şi am vorbit în numele celor peste un milion şi jumătate de armeni ucişi atunci pentru simplul motiv că aparţineau unui alt popor şi practicau o altă religie decât majoritatea în mijlocul căreia trăiau. Am scris şi vorbit şi despre recunoaşterea sa internaţională şi punerea sa, alături de toate atrocităţile similare ale secolului XX în locul în care memoria face repetarea mult mai dificilă. Am scris despre numărul din ce în ce mai mare de naţiuni care îl condamnă şi care, prin gestul de condamnare, îşi exprimă voinţa de a nu tolera asemenea acte de barbarie iraţională. Recunoaşterea înseamnă reconciliere, liniştea celor duşi la cele veşnice şi un nou început în relaţiile dintre oameni. Pentru România, recunoaşterea înseamnă şi acceptarea recunoştinţei miilor de armeni care au fost salvaţi în acea perioadă de către statul român şi care au devenit cetăţeni loiali ai acestei ţări. Trăim un moment istoric dificil. Un moment în care deasupra Europei încep să se adune nori grei de intoleranţă şi xenofobie. Un moment în care se vorbeşte din nou în termenii de "noi" şi "ei". Un moment în care, în pofida liberei circulaţii a informaţiei, oamenii încep să se închidă din nou în enclave etnice sau religioase. Un moment în care, după ani în care diversitatea a fost una dintre marile bogăţii ale spaţiului european, se simte un vânt rece, prevestitor de îngheţ. Un moment în care riscul ridicării unor lideri politici cu apetenţă pentru dictatură, populism xenofob şi enclavizare este mai mare ca oricând. Recunoaşterea Genocidului împotriva armenilor şi comemorarea sa reprezintă, alături de recunoaşterea şi comemorarea tuturor evenimentelor tragice de acest fel, o redută importantă în calea derapajelor istoriei şi a degradării fiinţei umane. De aceea, este cu atât mai important acum să ne amintim ce atrocităţi au produs în istorie asemenea momente şi cum au sfârşit ele atât pentru victime, cât şi pentru călăi. De aceea, ca armean urmaş al celor care au murit în Genocid şi al celor care au scăpat cu viaţă din el, nu voi conteni să reamintesc societăţii româneşti faptul că atunci au murit oameni în numele credinţei creştine, că au murit spunând că decât să îşi piardă sufletul mai bine îşi pierd trupul, şi că urmaşii lor vă sunt recunoscători pentru felul în care i-aţi primit şi tratat. De aceea, ca armean urmaş al celor care au murit şi al celor care au supravieţuit atunci, nu voi conteni să spun că acel fel de exercitare a intoleranţei şi a iraţionalului din noi nu a dus la nimic bun pentru nimeni şi că singura cale umană de a exista pe această planetă este înţelegerea istoriei, acceptarea diferenţelor dintre noi şi sărbătorirea diversităţii.
Viorica Cherecheş "Acreditarea spitalelor, între valori europene şi birocraţia românească!" Vin în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta o situaţie paradoxală din spitale: avem unităţi medicale acreditate după indicatori europeni, amputate de birocraţia românească. Normele în vigoare obligă managerii să afişeze panouri cu indicaţii de locaţie, dar în spital poate nu găseşti o faşă sau o aspirină. Procesul de acreditare al unei unităţi medicale spitaliceşti de stat sau private este cu adevărat o provocare pentru managementul medical şi administrativ al unei organizaţii. O provocare extrem de costisitoare atât din punct de vedere financiar, dar şi al resurselor umane. Modificările legislative sau metodologice de evaluare, dar şi suita de liste şi indicatori de performanţă pot deveni cu adevărat ecuaţii cu prea multe necunoscute pentru echipa managerială sau comisia care are, în fapt, alte sarcini curente sau statutare. Pentru fiecare unitate se iau în considerare în medie, 1.800 de astfel de indicatori, fiecare trebuind să fie argumentat cu proceduri şi protocoale scrise. Proiectul este unul laborios, pentru pregătirea căruia se lucrează în medie între 6 şi 12 luni, antrenând aproape total personalul spitalului, lucru care poate perturba activitatea medicală şi desfăşurarea actului medical în condiţii optime. Acreditarea este o procedură extrem de stufoasă şi costisitoare şi trebuie repetată la fiecare cinci ani. Domnilor colegi, daţi-mi voie să vă spun, din experienţa mea de medic cu 40 de ani munciţi în acest domeniu, în spitalele româneşti am ajuns să scriem mai mult şi să facem mai puţin. Nu ne mai ajung orele petrecute la cabinet să consultăm pentru că trebuie să petrecem cel puţin tot pe atâta redactând documente despre procedurile şi protocoalele aplicate. Şcoala românească de medicină este renumită la nivel mondial şi căutată, dar cu sinceritate vă spun că în cei 13 ani de şcoală de medicină nu am fost învăţată să scriu protocoale, ci să mă ocup efectiv de bolnavi şi să le alin suferinţa. Prin Ordinul cu numărul 972 din 28 iunie 2010 a fost reglementată iniţial această procedură de acreditare a spitalelor, iar în 1 iunie 2016 au fost certificate majoritatea unităţilor medicale din ţară. Acestea au acum documentul pentru care, repet, s-au cheltuit resurse semnificative din bugetele şi aşa anemice pe care le au, şi în cel mai scurt timp procedura trebuie reluată. Vă asigur însă că mai sunt spitale în ţară care nu au reuşit să treacă de prima etapă de acreditare pentru că nu au reuşit să îndeplinească toate condiţiile impuse. Acreditarea este modalitatea prin care se demonstrează că o unitate medicală face eforturi să acorde îngrijiri medicale care să satisfacă aşteptările pacienţilor, atât din punct de vedere al rezultatelor, cât şi din punct de vedere al condiţiilor în care se acordă. Confirmă că o unitate medicală dispune de resursele şi de competenţele profesionale necesare pentru a acorda îngrijiri medicale în specialităţile pe care le are în structură. Confirmă că o unitate medicală poate face ceea ce spune că face. Prin urmare, pacienţii vor avea o mai mare încredere în a se adresa unei unităţi medicale acreditate decât unei unităţi neacreditate. Obţinerea acreditării poate fi socotită o mare victorie mai ales pentru spitalele mici, care sunt finanţate de consiliile locale. Numai că nu este echitabil. Sunt manageri care au făcut şi fac adevărate eforturi pentru a atrage investiţii în infrastructură, dar şi în factorul uman, şi obţine rezultate cu adevărat remarcabile. Cu toate acestea, unitatea va primi doar calificativul "acreditat", identic cu cel pe care-l primeşte o unitate medicală în care nu s-au făcut investiţii de zeci de ani. Acest tip de practici trebuie să înceteze, să lăsăm medicii să-şi facă treaba pentru care s-au pregătit în anii de facultate şi nu să-i împovărăm cu tone de documente pe care trebuie să le completeze zilnic. Procedurile de acreditare ar trebui simplificate şi creată o clasificare în funcţie de performanţele obţinute, serviciile prestate şi procedurile aplicate, tocmai pentru a da posibilitatea pacienţilor să aleagă unde doresc să fie trataţi, în cunoştinţă de cauză.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Incoerenţa politică în domeniul fiscal a puterii Executive" În data de 12 aprilie a.c. am asistat la ieşiri în spaţiul public ale autorităţilor în domeniul finanţelor publice, prilej cu care s-au adus precizări cu privire la modificările viitoare ale Codului fiscal. Pe scurt, puterea Executivă doreşte să scadă cota unică de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, urmând ca această cotă de impozitare să se aplice venitului global al unei gospodării. Conform celor declarate de domnul ministru al finanţelor publice: "Pe lângă cota unică de impozitare de 10% va exista o facilitate de impozitare cu 0% pentru veniturile sub 2.000 de lei". Din parcurgerea "Programului de guvernare pentru perioada 2017-2020" la capitolul "Programul de politici publice pentru perioada 2017-2020" se pot observa o serie de principii economice precum simplificarea, deschiderea, transparenţa, stabilitatea, predictibilitatea, prevenţia, respectul, încrederea, performanţa în viitoarele politici economice. Nu se poate observa însă nicio menţiune despre scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 10%. În acest context, se nasc următoarele întrebări perfect legitime: Cum rămâne cu simplificarea, deschiderea, transparenţa, stabilitatea, predictibilitatea, prevenţia, respectul asupra investiţiilor străine? Care sunt implicaţiile unor astfel de politici economice asupra mediului de afaceri din România? Nu cumva este vorba despre o incoerenţă politică în domeniul fiscal? În acelaşi "Program de guvernare pentru perioada 2017-2020" se vorbeşte despre un anume cod legislativ, care va purta denumirea de "Codul economic al României" şi care va conţine Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea combaterii evaziunii fiscale şi alte legi cu caracter economic. Să înţelegem că modificarea cotei unice de la 16% la 10% era parte integrantă dar netransparentă a "Codului economic al României"? Domeniul finanţelor publice nu este un domeniu, ca de altfel şi celelalte, unde să se experimenteze lucruri. România nu-şi permite astfel de mişcări într-un mediu economic dinamic şi complex. Care va fi următorul pas: renunţarea definitivă la cota unică? Cred că vor trebui aduse mai multe clarificări cu privire la astfel de mişcări politice impredictibile cu care ne-am obişnuit în ultima vreme.
Varujan Vosganian Declaraţie politică privind comemorarea genocidului armean Marile tragedii nu sunt doar ale popoarelor care le-au suferit, ci sunt tragedii ale întregii umanităţi. Iar genocidul îndreptat, în anul 1915, împotriva armenilor de către autorităţile Imperiului Otoman, este una dintre acestea. Începând cu primăvara anului 1915, în numai câteva luni, o civilizaţie multimilenară, cea a armenilor, aflată în leagănul ei istoric, a fost aneantizată. Sute de mii de locuinţe, mii de biserici, de şcoli, de aşezăminte culturale, un patrimoniu cultural şi religios impresionant, au rămas pustii ori au fost pustiite. Până la sfârşitul Primului Război Mondial, din cele trei milioane de armeni locuitori ai Armeniei istorice, pe acest teritoriu nu mai existau supravieţuitori. Cei care nu fuseseră ucişi, continuau o existenţă traumatizată, în exil, în orfelinate, în haremuri ori islamizaţi cu forţa. Acţiunea de distrugere a poporului armean a fost o acţiune premeditată şi realizată cu cruzime de autorităţile Imperiului Otoman. Bărbaţii aflaţi în armata otomană au fost dezarmaţi, duşi în batalioane de muncă forţată şi, scurt timp după aceea, împuşcaţi. Restul populaţiei, în imensa majoritate bătrâni, femei şi copii, a fost adunată la marginea localităţilor şi mânată, în convoaie, către deşerturile Mesopotamiei. Atunci când nu au murit pe drum, de osteneală sau de lăcomia bandelor înarmate care le atacau, sub privirile indiferente ale soldaţilor ori jandarmilor turci, convoaiele şi-au găsit moartea de foame, de sete, de frig ori de tifos. Morţii convoaielor nu au alt mormânt, acolo unde cadavrele nu au fost lăsate să zacă la marginea drumurilor, pradă animalelor nopţii, ori nu au fost înghiţite de apele Eufratului, decât gropile comune din nisipurile deşertului. Numeroase documente ale Guvernului Junilor Turci, rapoarte ale diplomaţilor străini, mărturii ale supravieţuitorilor, fotografii zguduitoare stau dovadă acţiunilor cinice şi premeditate ale autorităţilor turceşti de nimicire a poporului armean. Din familia bunicului meu matern nu a supravieţuit decât bunicul şi o soră mai mică pe care bunicul a regăsit-o mult mai târziu, căutând prin orfelinate. Una dintre surorile lui şi-a găsit moartea în deşert, împreună cu fetiţa ei de patru ani. Cealaltă soră s-a sinucis, aruncându-se în apele Eufratului, pentru a nu fi violată. Iar fratele lui a fost ucis cu sabia de un soldat. Aproape că nu există familie de armeni, pe acest pământ, care să nu aibă pe cineva ucis în timpul masacrelor. Genocidul a lăsat în urma sa un milion şi jumătate de victime, un milion şi jumătate de morţi fără morminte. Genocidul armean care, practic, a înjumătăţit cu barbarie un popor cu o civilizaţie multimilenară şi care a dat primul stat creştin din istorie, este o traumă profundă, din care poporul armean nu se poate reîntregi decât cu ajutorul solidarităţii internaţionale. Recunoaşterea genocidului armean este o atitudine nu doar morală, ci şi de luciditate a opiniei publice internaţionale. Dacă recunoaşterea sa ar fi fost făcută însă odată cu sfârşitul Primului Război Mondial, multe din ororile care i-au urmat nu s-ar fi petrecut. În ultimii ani, atitudinile privind calificarea masacrării armenilor în Imperiul Otoman drept crimă de genocid sunt tot mai frecvente. Comunitatea armeană din România îşi exprimă respectul şi recunoştinţa pentru numeroasele Parlamente şi Guverne ale lumii, pentru organismele internaţionale, pentru liderii politici care au contribuit la restabilirea adevărului istoric. Ne manifestăm, în acelaşi timp, gratitudinea pentru oamenii politici români care au susţinut, în instituţiile europene, rezoluţii privind recunoaşterea Genocidului armean. Numai în ultimele săptămâni, o seamă de declaraţii şi rezoluţii politice au arătat limpede că respectarea valorilor europene este în concordanţă cu atitudinea de recunoaştere a suferinţelor poporului armean şi a acestui martiriu creştin. Într-o rezoluţie a Partidului Popular European din 3 martie 2015, intitulată, semnificativ, "Genocidul armean şi valorile europene", se spune, fără echivoc: "Comemorăm cele 1,5 milioane de victime ale Genocidului armean din 1915. Condamnăm actul genocidal împotriva poporului armean, premeditat şi continuat de Imperiul Otoman şi de diferitele Guverne ale Turciei în perioada 1894-1923, expulzarea din ţinuturile natale, masacrarea şi purificarea etnică în scopul exterminării populaţiei de origine armeană, distrugerea moştenirii culturale armene, precum şi negarea genocidului, atitudinea de evitare a responsabilităţii, supunerea la uitare a crimelor comise şi a consecinţelor lor, precum şi justificarea lor ca o continuare a acestor crime şi încurajarea la comiterea unor noi genocide." La scurt timp după aceea, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care se declară explicit, că: "reiterează Rezoluţia din 18 iunie 1987 în care recunoaşte că tragicele evenimente care au avut loc în 1915-1917 împotriva armenilor în Imperiul Otoman reprezintă un genocid, aşa cum este el definit în Convenţia privind Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid din 1948". Un gest de o amplă rezonanţă a fost declaraţia Papei Francisc, în ziua de 12 aprilie, potrivit căreia "masacrarea armenilor în 1915 a fost primul genocid al secolului XX". Toate aceste declaraţii, precum şi cele care vor urma, au, printre altele, ca scop să determine Turcia, moştenitoarea instituţională a Imperiului Otoman, să recunoască Genocidul armean şi să restabilească dreptul civilizaţiei armene la propria istorie şi la propriul patrimoniu cultural şi creştin. Suntem convinşi că, în contextul unei atitudini tot mai ferme, în plan internaţional, de recunoaştere a Genocidului armean, precum şi odată cu emanciparea spiritului civic şi cu evoluţia procesului de democratizare internă, Turcia îşi va reconsidera poziţia cu privire la asumarea propriei istorii. În România există o importantă susţinere a eforturilor privind recunoaşterea Genocidului armean din partea reprezentanţilor societăţii civile. Din păcate, însă, în ciuda evoluţiilor în plan european, această temă este absentă de pe agenda internă a partidelor politice. Iar autorităţile statului român duc mai degrabă o politică de eschivă, încercând, pe cât posibil, o atitudine de distanţare, mergând, acolo unde s-ar putea bănui o anumită implicare, chiar până la obstrucţionarea unor iniţiative civice de recunoaştere a Genocidului armean. Motivul, mai mult sau mai puţin declarat, este acela de a nu irita Turcia şi de a nu tensiona relaţiile diplomatice cu acel stat. Mă întreb, însă, ce ar mai fi rămas din istoria noastră naţională şi ce am mai fi învăţat în manualele şcolare dacă marii noştri domnitori, de la Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare până la Carol I, ar fi gândit în felul acesta. Ignorarea Genocidului armean nu este, din păcate, sinonimă cu neutralitatea, ea nu face, în cele din urmă, decât să susţină acţiunile negaţioniste. Recunoaşterea şi asumarea acestei tragedii înseamnă că omenirea a învăţat ceva din lecţia dureroasă a secolului XX. Deşi suntem în secolul XXI, în mod simbolic, secolul XX nu se va încheia decât odată cu recunoaşterea Genocidului armean.
Constantin Şovăială "Guvernul PSD-ALDE ne îngroapă în datorii!" Din păcate, de când au venit la guvernare, PSD-ALDE a împrumutat 40% din cât a luat România de la FMI în 2009 pentru a putea susţine măsurile populiste. Totodată, încasările la buget rămân mai mici decât prognoza pe hârtie, după cum admite chiar şeful ANAF. Guvernul PSD ne-a îndatorat până în prezent cu suma de 4,697 miliarde de euro. Conform Ministerului Finanţelor Publice: 2,835 de miliarde de lei în ianuarie 2017, 3,533 de miliarde de lei în februarie 2017, 3,061 de miliarde de lei, plus 240 de milioane de euro în martie 2017, 2,750 de miliarde de lei, plus 1,75 miliarde de euro în prima jumătate a lunii aprilie. Datoria publică pe locuitor a crescut cu 21%, ajungând la circa 16.200 de lei (echivalentul a 3.650 euro). Statul român se îndatorează tot mai mult, deşi Guvernul PSD-ALDE se laudă cu creşterea economică constantă, iar cheltuielile cu investiţiile sunt tot mai mici (de exemplu, calculele făcute de analişti la începutul anului 2017 relevau faptul că, anul acesta, de la bugetul de stat va fi alocată cea mai mică sumă pentru investiţii de la aderarea României la UE încoace, Guvernul bazându-se pe faptul că vor fi atrase 22 miliarde de lei din fonduri nerambursabile). De ce Guvernul PSD-ALDE se tot împrumută? Pentru a acoperi promisiunile din campanie şi pentru a ţine cât de cât în frâu deficitul bugetar. Dacă Guvernul Grindeanu nu va reuşi să se menţină în limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în ciuda numeroaselor avertismente primite şi cu toate împrumuturile pe care le face, de vină sunt iar alţii: opoziţia, Iohannis, Soros, multinaţionalele etc. Le sugerez celor de la PSD să nu mai îndatoreze la nesfârşit România!
Glad-Aurel Varga "Asigurarea serviciilor de apă şi apă uzată pentru populaţie" Suntem cu toţii de acord că România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să asigure nevoile de bază ale cetăţenilor săi. De altfel, chiar prin Tratatul de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente în diverse domenii, printre acestea şi asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate pentru întreaga populaţie. Însă, conform Institutului Naţional de Statistică, procentele de racordare a populaţiei la aceste reţele abia ajung la 50%, în condiţiile în care, până în 2018, adică anul viitor, România trebuie să asigure conformarea cu prevederile Directivei privind calitatea apei destinată consumului uman şi Directivei privind epurarea apelor uzate urbane pentru toate localităţile cu peste 2000 de locuitori echivalenţi. Conform planurilor de implementare ale directivelor menţionate, costurile de implementare ale acestora se ridică la aproximativ 15,1 miliarde de euro, cu termen, după cum am spus, sfârşitul anului 2018. Având în vedere toate aceste informaţii, poate vă întrebaţi ce se întâmplă la Ministerul Apelor şi Pădurilor sau ce măsuri ia Guvernul, astfel încât să nu ajungem în situaţie de infringement şi să plătim penalităţi. Am interpelat şi eu ministrul apelor şi pădurilor în acest sens şi am aflat că, deşi în perioada 2007 - 2015 au fost investite aproximativ 7,25 miliarde de euro, adică s-au realizat cele 50 de procente din investiţiile necesare, relevate de datele statistice oficiale, pentru 25% din costurile necesare realizării măsurilor pentru alimentarea cu apă, colectarea şi epurarea apelor uzate între 2016 - 2021 nu s-au identificat surse de finanţare. Totodată, din acelaşi răspuns, aflăm că respectarea acestor angajamente depinde în mare măsură de prioritizarea la nivel judeţean a investiţiilor necesare, de o planificare detaliată a surselor de finanţare la nivel naţional şi local şi a termenelor de realizare, de o implicare susţinută a autorităţilor responsabile de implementarea directivelor, şi, mai presus de toate, de elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru managementul apelor uzate în aceste aglomerări. Nu ştiu cum interpretaţi, dragi colegi, aceste deziderate exprimate sub sintagma impersonală "este necesar", dar poate e cazul să amintim Guvernului Grindeanu, că reprezintă puterea executivă! Stimaţi guvernanţi, toate instrumentele necesare punerii în practică a măsurilor enumerate de un membru al guvernului se află în posesia dumneavoastră! Nu vă rămâne decât să vă aplecaţi cu seriozitate asupra problemelor cu adevărat importante, cum sunt şi serviciile de apă şi apă uzată, nevoi de bază ale populaţiei, şi să evitaţi astfel să duceţi România către noi situaţii de infringement!
Dumitru Mihalescul "Interzise în lumea dezvoltată, promovate intens în România - despre jocurile de noroc, sărăcia românilor şi nepăsarea Guvernului" Se spune, pe bună dreptate, că somnul autorităţilor naşte monştri! Nu cred că mai este cineva care să nu fi observat efervescenţa afacerilor care se bazează pe vânzarea de iluzii de îmbogăţire către populaţie, în special către cei cu venituri reduse, prin intermediul jocurilor de noroc! Nici măcar după 1989 nu am avut parte de aşa o degringoladă legislativă, în care, un domeniu încadrat în majoritatea statelor dezvoltate la categoria vicii şi pericole sociale pentru tineret, în România este promovat ca elixir şi cale către succes! Oricine poate constata, fie că este vorba despre mediul urban sau mediul rural, că nu trece o săptămână în care să nu mai apară câte un local de pariuri sportive, ruletă sau de jocuri automate de tipul păcănelelor. Evident că oricine îşi pune întrebarea legitimă dacă o astfel de afacere este şi profitabilă, atâta vreme cât unii agenţi economici au renunţat la covrigarii, frizerii sau comerţ cu amănuntul, iar astăzi sunt patroni de mini-cazinouri! Aproape că nici nu mai există cârciumă care să nu aibă, alături de barman şi două-trei măsuţe, măcar un aparat în care românul să-şi piardă chenzina, în speranţa că va da norocul peste el! Mai rămâne să ne trezim cu spaţii destinate păcănelelor sau pariurilor sportive chiar pe holurile şcolilor, şi atunci imaginea ar fi completă! Revolta mea nu este legată nici de cei care fac bani din această activitate pentru că legea le permite, nici faţă de consumatorii care nu înţeleg că nu vor câştiga niciodată ceea ce au investit. Revolta mea este legată de slaba reglementare pe care autorităţile guvernamentale au înţeles să o dea acestui domeniu. Astfel, dacă de ani buni am scăpat de promovarea în mass-media a tutunului şi alcoolului, două vicii care macină societatea contemporană, acum suntem invadaţi de promovări prin televiziune, radio şi prin publicitatea stradală, cu mii şi costisitoare spoturi de promovare pentru tot felul de jocuri de noroc. Cine le permite? Legea! De asemenea, chiar dacă în localurile cu jocuri de noroc este interzisă prezenţa minorilor, în mediul online, acolo unde s-a mutat o mare parte din jocurile de noroc, nu există niciun fel de filtru, niciun fel de limitare pentru a opri copiii să participe activ la jocurile de noroc. Aşadar, liber la jocuri de noroc pentru copii! Cine crede că actualii membri ai Guvernului nu cunosc aceste lucruri se înşeală! Nu cred că sunt nici orbi şi nici neştiutori, ci doar dezinteresaţi de problemele reale ale acestei societăţi. Sper ca Guvernul să ia cât mai degrabă măsuri şi să reglementeze strict acest domeniu, aşa cum o fac deja statele dezvoltate din Uniunea Europeană. De ce Guvernul? Pentru că are la îndemână instrumentul reglementării rapide, asta dacă nu a consumat toată hârtia şi toată cerneala când a scris şi adoptat, la miez de noapte, Ordonanţa nr. 13. Dacă nu o va face, voi înţelege că este complicele unui asemenea sistem care macină sănătatea unei societăţi şi creează averi importante din exploatarea speranţelor oamenilor. Sincer! Nu aştept o minune de la Guvern, iar dacă nu voi vedea nicio intenţie de schimbare legislativă, mă angajez ca eu, personal, ajutat de colegii din PNL, să elaborez o legislaţie normală în acest domeniu, prin care să protejăm şi cetăţenii, dar mai ales copiii, de tentaţia de a crede că bunăstarea şi succesul în viaţă ţin de noroc, şi nu de muncă! O ţară în care afacerile care prosperă sunt cele legate de amanetarea bunurilor de valoare din casă şi de jucarea salariului la păcănele ne arată în modul cel mai clar că populaţia şi-a pierdut orice speranţă că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă.
Mihai Weber "Dezvoltarea infrastructurii din România şi conectarea cu reţelele europene reprezintă cel mai important motor al dezvoltării economice" Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă de maximă importanţă pe care Partidul Social Democrat şi-a asumat-o prin Programul de Guvernare - "Dezvoltarea infrastructurii şi conectarea cu reţelele europene". În ultimii ani, au fost promovate mari proiecte de infrastructură, dar, în final, implementarea lor s-a dovedit a fi foarte dificilă. Trebuie să înţelegem cu toţii că România are şansa să intre în rândul ţărilor cu adevărat dezvoltate dacă reuşim să implementăm rapid proiectele de infrastructură care să ne conecteze cu reţelele europene. O infrastructură dezvoltată ar atrage investitori care, la rândul lor, vor crea noi locuri de muncă, vor plăti impozite şi taxe, deci în final vom obţine o creştere economică sănătoasă. Majoritatea guvernelor României au stat foarte bine la capitolul proiecte pentru infrastructură dar, în final, n-au ştiut cum să le administreze, cum să le finalizeze. Acum, PSD are un program ambiţios şi realist, avem un masterplan care e agreat de Comisia Europeană şi avem şi banii pentru a pune în aplicare aceste proiecte. Problema este că în acest domeniu există o birocraţie incredibilă, care duce la imposibilitatea de a realiza aceste proiecte strategice pentru România. În perioada imediat următoare, reglementarea cadrului legal legat de execuţia proiectelor strategice pentru infrastructură, energie şi apărare trebuie să fie o prioritate, astfel încât, de la lansarea proiectului până la finalizarea lucrărilor, termenul de execuţie să fie cât mai scurt.
Natalia-Elena Intotero "Eliminarea vizelor pentru Canada - un pas important pentru România" 1 mai vine cu veşti bune pentru români - ridicarea vizelor pentru Canada - acesta fiind rezultatul unui efort constant al tuturor instituţiilor abilitate. Astfel, cetăţenii români care au deţinut în ultimii 10 ani o viză de rezidenţă temporară în Canada şi cei care deţin în prezent o viză valabilă care permite intrarea în SUA (non-immigrant visa) au posibilitatea de a călători în această ţară fără a mai avea nevoie de viză. Aşadar, în doar câteva zile, românii care îndeplinesc condiţiile amintite pot intra în Canada în baza unei autorizaţii de călătorie electronică (eTA). Aplicarea pentru eTA este un proces online simplu şi durează doar câteva minute, aplicaţia fiind asociată electronic paşaportului personal. În acest sens, pe 19 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe şi Ambasada Canadei la Bucureşti au organizat o întâlnire cu factorii abilitaţi, în scopul familiarizării cu noile modificări ale regimului de călătorie fără viză. Eliminarea obligativităţii deţinerii unei vize nu se aplică, însă, cetăţenilor români care călătoresc în scopul de a munci sau pentru a urma o formă de studii. în aceste situaţii, este necesară, în continuare, obţinerea unei vize. Cert este că, de la 1 mai, intrăm într-o primă etapă de liberalizare parţială, urmând ca eliminarea deplină a regimului de vize să aibă loc tot în acest an, pe 1 decembrie 2017. După ridicarea vizelor, Canada îşi rezervă dreptul de a impune cetăţenilor români obligaţia de a deţine viză, în cazul în care tendinţele migraţiei vor creşte semnificativ datorită acelor persoane care vor utiliza viza turistică pentru a imigra în Canada. Eliminarea vizelor este un succes pentru care doresc să felicit toţi factorii implicaţi. În sfârşit, se anulează şi ultima discriminare existentă pentru cetăţenii români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni în privinţa circulaţiei fără bariere pe teritoriul Canadei.
Costel Lupaşcu "Primele 100 de zile de guvernare PSD-ALDE au pus sistemul de sănătate în slujba pacientului" În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie vreau să vă prezint principalele măsuri adoptate de actuala echipă de guvernare condusă de prim-ministrul Sorin Grindeanu, prin care am început să avem un sistem de sănătate ce are ca primă prioritate pacientul, şi nu alte lucruri. Aşadar, una din promisiunile noastre de anul trecut, atunci când am cerut votul de încredere al românilor, a fost creşterea salariilor în domeniul sănătăţii. Acum, la 100 de zile de la instalarea Guvernului PSD-ALDE veniturile personalului medical au crescut cu 15% şi începând de anul viitor vor ajunge la un nivel decent, astfel încât să nu ne mai plece medicii şi asistentele să trateze pacienţii din alte ţări. Salariul unui medic rezident va ajunge în 2018 la 5.700 de lei/lună, al unui medic specialist gradul V, la 12.375 de lei/lună, al unui medic primar gradul V, la 15.625 de lei/lună, iar al unui medic primar gradul V, ATI, la 16.672 de lei/lună. În acelaşi timp, un asistent debutant va avea de la anul 3.950 de lei/lună, un asistent mediu 4.625 de lei/lună, iar un asistent principal 5.108 lei/lună. Un lucru foarte important este acela că veniturile personalului medical vor fi primele care se vor majora dintre toate categoriile profesionale, întrucât sănătatea este nepreţuită şi avem nevoie în ţara noastră de medici şi asistente medicale care să aibă grijă de viaţa noastră. În ceea ce priveşte accesul pacienţilor la sănătate am promis debirocratizarea sistemului prin desfiinţarea comisiilor de specialitate care aprobă tratamentele medicale. Acum este suficientă prescripţia medicului terapeut, fără a mai fi nevoie de aprobări speciale. O dată cu reducerea timpului de aşteptare, fiecare pacient din România are acces mai rapid la noile medicamente apărute pe piaţă, întrucât Ministerul Sănătăţii a introdus un sistem de actualizare permanentă al listei cu medicamente compensate. De asemenea, ceea ce nu a dorit să facă fostul Guvern tehnocrat, am făcut noi, cei de la PSD-ALDE, în primele trei luni de guvernare: am ieftinit cu 35% preţul medicamentelor inovative fără tratament. Ne-am ţinut de cuvânt şi în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru programele de sănătate publică, inclusiv pentru bolile rare. Este foarte important să fie asigurate medicamentele pentru toţi pacienţii din programele naţionale. În domeniul vaccinării, am introdus bugete multianuale pentru vaccinuri, în acest an avem 770 de milioane de lei alocaţi pentru achiziţionarea de doze de vaccin. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a limita exportul paralel de medicamente, în prima fază pentru vaccinuri. Astfel, vom preveni epuizarea stocurilor şi vom realiza la timp campaniile de vaccinare, pentru a preîntâmpina îmbolnăvirile în masă. La nivelul dezvoltării infrastructurii medicale, ne-am respectat cuvântul şi Guvernul a alocat fonduri pentru dotarea spitalelor judeţene cu echipamente de imagistică moderne, cel puţin un CT şi un RMN pentru unităţile sanitare care nu aveau aceste aparate medicale. V-am detaliat toate aceste măsuri din domeniul sănătăţii pentru a cunoaşte realitatea din prezent, şi nu manipulările colegilor din opoziţie care prevedeau că în urma creşterilor veniturilor populaţiei şi scăderilor de taxe, nu vor mai fi bani la bugetul de stat. Cred că fiecare român poate să simtă diferenţa faţă de anul trecut. Fiecare cetăţean, fie că este angajat la stat sau în mediul privat, că este pensionar sau elev, rămâne la finalul fiecărei luni cu mai mulţi bani în buzunar şi plăteşte taxe mai mici la stat.
Laurenţiu Nistor "Guvernul Cioloş s-a împrumutat cu 40 de miliarde de lei de pe piaţa internă" Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere - la 4,2%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. România va înregistra a doua cea mai mare creştere economică din Europa, fiind devansată doar de Islanda. De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit şi estimările privind ritmul de creştere al economiei pentru anul 2018. În tot acest timp, opoziţia vorbeşte despre faptul că România va ajunge în criză economică şi de faptul că ne îndatorăm excesiv. Aş dori să le amintesc celor care fac astfel de afirmaţii faptul că practica emiterii de obligaţiuni sau bonduri este una adoptată de absolut toate statele din lume. Dacă ne uitam în urmă, nu există guvern care să nu fi aplicat această metodă. Guvernul Cioloş s-a împrumutat cu 40 de miliarde de lei de pe piaţa internă şi cu alte 3 miliarde de euro de pe piaţa externă. Diferenţa este că Guvernul Grindeanu a obţinut, de exemplu, la emisiunea de eurobonduri cea mai buna rată de randament din istorie. Aceste împrumuturi vor fi folosite pentru dezvoltarea României, spre deosebire de împrumutul de la FMI. Acesta a fost cel mai mare împrumut luat de ţara noastră şi nici acum nu ştim la ce a folosit. Dar tot guvernarea PSD a fost cea care a returnat banii. Este uşor să critici. Este uşor să nu vii cu soluţii la critici. Din păcate pentru cei care vorbesc fără să se documenteze, noi avem cifre care dovedesc nu numai bunele intenţii, ci şi rezultatele concrete ale măsurilor luate de PSD. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul de angajaţi din economie a ajuns la 4,78 milioane de persoane, la un nivel record al ultimilor nouă ani. Aşadar, PSD are un program coerent, cu măsuri concrete, care se simt în economia României.
Ştefan Muşoiu "Introducerea venitului global pe gospodărie ne va scăpa de birocraţie!" Introducerea venitului global pe gospodărie este probabil una dintre cele mai bune măsuri luate de guvernul Grindeanu! Această formulă de impozitare este doar un mod de calcul nou, şi nicidecum un impozit sau o taxă nouă. Din contră, impozitele pentru cei cu salarii mai mici vor scădea, astfel încât prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduşi mai mulţi români în clasa de mijloc. Dragi români, chiar este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât toate persoanele cu venituri mici să poată beneficia de deduceri fiscale din partea statului. Prin implementarea noului sistem de impozitare a veniturilor vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale şi vor creşte veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obţine venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu aceşti bani vor putea fi susţinute în continuare creşterile de salarii, reducerile de taxe şi crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanţelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde de lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare. Şi pentru că modalitatea de impozitare este ţinta părerilor neavizate ale unor reprezentanţi ai opoziţiei deloc binevoitori, impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente şi impozit de 10% pentru diferenţa care depăşeşte 2.000 lei lunar. În funcţie de nivelul veniturilor unei gospodării, guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile care vor acoperi o gama obişnuită de nevoi ale unei familii. Concomitent, se va reduce birocraţia pentru cetăţeni pentru că toate plăţile fiscale şi depunerile declaraţiilor privind câştigurile vor fi făcute de consultanţii fiscali. Aşadar, numai veşti bune şi măsuri şi mai bune!
Mihăiţă Găină "PSD este partidul tuturor românilor - oriunde s-ar afla ei!" PSD a dovedit şi dovedeşte în continuare prin politicile guvernului său că se preocupă de soarta tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceştia! S-a brodat în fel şi chip de către actuala opoziţie că social-democraţilor nu le pasă de diaspora, dar şi că diaspora este preponderent de dreapta şi respinge automat orice vine de la PSD, oricât de bună ar fi o anumită măsură. Lucrurile nu stau deloc aşa! Din contră! Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, plata unei contribuţii financiare de 75.000 de euro la bugetul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru realizarea unui studiu privind comunităţile româneşti din străinătate. Studiul vizează în principal dimensiunea comunităţilor româneşti rezidente în statele membre OCDE, principalele state de destinaţie, repartizarea geografică a grupurilor specifice, statistici privind distribuţia pe vârste, gen, nivel de educaţie, statut pe piaţa forţei de muncă, principalele domenii de activitate, analiza comparativă cu alte comunităţi din diaspora. De asemenea, studiul va include informaţii cu privire la principalele motive ale emigrării şi factorii care ar putea determina revenirea în ţară, tendinţele actuale, în comparaţie cu comunităţile din alte state de emigraţie, evoluţii în domeniul emigrării şi al repatrierii. Documentul va fi finalizat şi transmis părţii române în termen de 18 luni de la plata contribuţiei şi va constitui un suport viabil şi concret pentru politicile guvernamentale dedicate românilor din afara graniţelor ţării. Aşadar, dragi colegi, PSD demonstrează încă o dată că are un guvern care se preocupă de toţi cetăţenii săi, indiferent de simpatiile sau antipatiile lor politice!
Călin-Vasile-Andrei Matei "Valorile democraţiei, respectarea legii supreme a României" Democraţia este înţeleasă ca putere a poporului ce poate fi executată direct sau indirect. În epoca modernă s-a impus democraţia reprezentativă, în cadrul căreia exercitarea puterii se face de către reprezentanţi aleşi. Prima democraţie cunoscută în lume a fost în oraşul-stat Atena. Principala instituţie era Adunarea, compusă din aproximativ 5000 de cetăţeni (bărbaţi maturi). Deciziile de interes public şi sentinţele de judecată se luau prin vot majoritar, iar judecăţile erau efectuate de un juriu care cuprindea 501 membri. Constituţia este legea fundamentală a unui stat, în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării lui, drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor. Legea fundamentală a unui stat reprezintă o componentă esenţială a oricărui regim politic. Componentele sistemului politic interacţionează, dar atribuţiile fiecăreia şi regimul politic sunt cuprinse în legea fundamentală a statului. Modificările importante din societatea românească determină de fiecare dată elaborarea unei noi constituţii, care să legitimeze noul regim. De exemplu, revenirea la un regim democratic după 1989 a impus necesitatea elaborării unei noi constituţii. Adoptată în 1991 de către Adunarea Constituantă, aceasta a fost revizuită în 2003, fiind important modul în care Constituţia este pusă în practică şi respectată, spre a asigura dezvoltarea unei societăţi democratice. Ceea ce vreau sa subliniez, stimaţi colegi, este faptul că nicio societate democratică nu funcţionează fără a avea respect faţă de legea fundamentală a acestuia, iar unul din fundamentele dezvoltării societăţii este respectul faţă de valorile acesteia, acele valori pe baza cărora s-a construit societatea. Respectul faţă de lege este unul din elementele de bază ale existenţei unei asemenea formaţiuni cum este statul. Suntem azi, aici, reprezentanţi ai Parlamentului României, iar Constituţia României spune foarte clar că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
Aurel Căciulă "Creşterea salariului minim, între necesitate şi voinţă politică" Decizia PSD de a respecta programul de guvernare prezentat alegătorilor în alegerile parlamentare din decembrie 2016 a stârnit o largă dezbatere în Parlament, în presa scrisă şi audio-vizual. Opoziţia îşi face griji: de unde se vor plăti aceste creşteri de salarii şi pensii, creşteri necesare şi pe deplin justificate. Opoziţia ar trebui să-şi pună întrebarea: de ce în perioada 2000-2012 creşterea salariului minim a fost de numai 600 de lei (de la 100 la 700 de lei). Aşadar, în doisprezece ani am avut o creştere a salariului minim de numai 600 de lei. O creştere la jumătate faţă de cât ar fi fost minimul necesar pentru un ritm de creştere de bun-simţ. Analizând perioada 2013-2016, salariul minim pe economie a crescut cu cel puţin 100 de lei pe an, ajungând la 1.250 de lei la finele anului 2016. În această perioadă, respectiv 2013-2015, guvernarea PSD, au fost date şi două hotărâri de guvern de creştere a salariului minim pe economie (HG. 1091/2014, creştere la 1050 de lei, respectiv HG. 1017/2015 pentru creştere la 1.250 de lei). Dacă în perioada 2000-2012 am fi avut un ritm de creştere al salariului minim de 100 de lei pe fiecare an, în anul 2012 am fi avut un salariu minim de 1.200 de lei, şi nu de doar 700 de lei. Însă, în perioada 2008-2012 am avut o micşorare a salariilor cu 25% şi o creştere a TVA-ului de la 19% la 24%, cea mai neagră perioadă de guvernare a României postdecembriste, după cum bine ştim, aşa-zisa guvernare PDL, astăzi PNL. Vorbim de creşterea nivelului de trai, de stabilitate economico-financiară, de stabilitatea forţei de muncă, de creşterea nivelului de calificare a forţei de muncă. Vorbim, dar nu facem front comun, putere-opoziţie, pentru a elabora un program pe o perioadă de 15-20 de ani, cu măsuri şi soluţii concrete pentru creşterea nivelului de trai. Să realizezi mai mult înseamnă să îţi doreşti mai mult. Dorinţe mici, realizări pe măsură. Este necesar un plan în acord cu toate partidele, plan, cum am mai spus, pe o perioadă mare de timp, plan ce trebuie respectat de toate guvernele ce vor urma şi cu susţinerea tuturor partidelor parlamentare. Am auzit vorbind de la acest pupitru tineri din USR, că nu e bine să mărim salariile. Oare ei vorbesc în numele acelora care i-au trimis în Parlament sau le este impus de altcineva să vină cu asemenea idei în Parlament? Vin cu întrebarea către tinerii USR-işti: voi aţi munci pentru 1.450 de lei pe lună? Răspunsul ar fi, desigur, nu. Apare grija de unde vor veni banii? Răspunsul este simplu: din profitul companiilor care fac profit real în România şi îl transferă în alte ţări. PSD nu este împotriva multinaţionalelor, cum vor unii să se creadă. PSD îşi doreşte ca profitul să rămână acolo unde s-a realizat. Ca noi toţi, vrem copii bine instruiţi, muncitori, cu o bună calificare, o infrastructură corespunzătoare. Dar pe ce bani, domnilor, dacă profitul pleacă? PSD, prin programul de guvernare, şi-a propus atragerea capitalului străin şi stabilizarea celui existent, dar pentru o forţă de muncă calificată şi bine plătită, nu pentru o forţă de muncă ieftină şi prost plătită. Atrăgând capitalul străin, pentru o forţă de muncă calificată, dar şi bine plătită, nu va mai exista riscul ca la o creştere cât de mică a salariului investitorii să ameninţe cu retragerea capitalului şi mutarea acestuia în zone cu forţă de muncă mai ieftină. Fiecare mărire a salariului minim atrage un efort suplimentar din partea angajatorului. Dar această creştere va aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi, implicit, mai mulţi bani în piaţă. Aceasta ducând şi la o creştere a veniturilor angajatorilor, creştere ce poate fi dirijată pentru acoperirea costurilor suplimentare cu forţa de muncă. O multinaţională are afaceri de câteva milioane de euro şi profitul unui chioşc. Asta susţineţi, domnilor USR-işti? Cei care v-au votat, asta vă spun să susţineţi în Parlament? Aşa gândeşte noua generaţie căreia vă substituiţi? Dacă aşa gândiţi, atunci avem motive reale de îngrijorare. Cetăţenii României ne-au trimis în Parlament să le apărăm interesele lor, nu interesele celor care v-au sponsorizat în campania electorală, sponsorizări pe care ar fi normal să le justificaţi şi la această tribună, ca să eliminaţi suspiciunile ce planează asupra dumneavoastră. Încă o întrebare pentru aceşti tineri: Cine muncea pentru aceasta ţară când dumneavoastră studiaţi? Vă spun eu. Acei oameni cărora astăzi vreţi să le interziceţi votul. Unii aţi studiat în străinătate, poate pe banii părinţilor, poate cu bursă de la statul român. Aceia care aţi studiat pe banii părinţilor nu trebuie să uitaţi că părinţii voştri au făcut profit în România, au folosit forţa de muncă calificată de statul român. Deci aveţi o obligaţie morală faţă de cetăţenii români, nu faţă de aceia care v-au sponsorizat în campania electorală. Vă recomand să gândiţi când vorbiţi despre cei care au contribuit la educaţia voastră şcolară.