Marian-Cătălin Predoiu Bună dimineaţa, dragi colegi. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 11 aprilie, consacrată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Vă reamintesc prevederile Regulamentului. Declaraţiile politice se susţin verbal sau se pot depune în scris. În cazul în care se susţin verbal, timpul alocat, potrivit Regulamentului, este de 3 minute. La sfârşitul acestui interval, preşedintele de şedinţă poate suspenda dreptul la cuvânt, pentru a da ocazia şi celorlalţi colegi să vorbească, şi, cum ştiţi, o să-mi exercit acest drept, cu voinţa dumneavoastră. În cazul în care aveţi mai multe declaraţii, numai una poate fi susţinută în şedinţa de astăzi. Declaraţiile se vor face prin rotaţie, de la fiecare grup parlamentar. Încep cu Grupul parlamentar al PSD. Domnul Florinel Stancu. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Ne aflăm în Săptămâna Mare. Săptămâna în care, conform Evangheliei, Iisus a fost trimis la moarte, din cauza calomniilor, trădărilor, abandonului, urii, judecăţii nedrepte. Fiul lui Dumnezeu a fost umilit şi trimis spre răstignire pentru păcatele şi nepăsarea noastră. În această Săptămână retrăim cel mai puternic exemplu de credinţă din lume. De aceea, vă îndemn să revenim la demnitatea şi responsabilitatea pe care doar în Dumnezeu o găsim. Vă îndemn să nu uităm de oamenii bolnavi, bătrâni, amărâţi şi săraci din ţara noastră. Să ne îndreptăm gândurile spre ei. În România aflăm aproape toate tipurile de sărăcie: absolută, relativă, severă, lucie, indici care ne dau fiori, din cauza efectelor nemiloase. În mediul rural, copiii vulnerabili, care provin din familii sărace, se duc la culcare mai mult flămânzi. Pe alocuri situaţia este dramatică. Noi suntem cei care ne dorim să schimbăm lucrurile în bine. Ştiu că toţi cei prezenţi aici ne dorim asta. Vrem să creştem veniturile pentru românii dedicaţi meseriei lor, prin Legea salarizării unitare. Cu răbdare, vom înlătura nedreptatea ce a persistat atâţia ani în societate. Cu proiecte bine structurate, lipsurile majore ale celor care trăiesc din ajutor social vor fi înlocuite cu oportunităţi. Cu fidelitate vom dobândi harul de a o face nu prin vorbe, ci prin fapte. Săptămâna aceasta vă îndemn să facem fapte bune. Să întâmpinăm Paştele, cu bucurie şi lumină! Aşa să ne ajute Dumnezeu! Florinel Stancu, deputat, Dolj. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte, pentru această frumoasă declaraţie. Dau cuvântul doamnei deputat Florica Cherecheş.
Florica Cherecheş Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Legislaţia din România primează!". Zilele trecute am aflat din presă că Guvernul a aprobat poziţia pe care o va susţine în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în speţa în care Curtea Constituţională a României a solicitat instanţei europene să clarifice dacă termenul "soţ" poate fi interpretat şi ca "membru al familiei", chiar dacă este vorba de o persoană de acelaşi sex, căsătorită, într-un stat membru, cu un cetăţean român sau al Uniunii Europene. Curtea Constituţională a cerut această clarificare după ce autorităţile române au refuzat să recunoască relaţia de familie dintre un bărbat de cetăţenie română, căsătorit, în Belgia, cu un bărbat de cetăţenie americană. Guvernul a stabilit în urmă cu câteva zile că răspunsul pe care îl va trimite Curţii Europene de Justiţie este că legislaţia naţională prevalează în acest caz, bazându-se pe argumente juridice desprinse din dreptul european şi din Codul civil din România. Astfel, cetăţeanul american nu poate fi considerat ca făcând parte din familia cetăţeanului român, având în vedere prevederile Codului civil, care stabileşte că "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi". Mai mult, Codul civil nu se rezumă doar la această definiţie, ci interzice explicit căsătoria între persoane de acelaşi sex şi nu recunoaşte căsătorii sau parteneriate de acest fel, din alte state. Pentru a proteja familia tradiţională din România, în Parlament avem acum în dezbatere iniţiativa cetăţenească depusă de Coaliţia pentru Familie, şi susţinută prin semnăturile a peste 3 milioane de români. De la această tribună a Parlamentului, îmi exprim azi nădejdea că Birourile permanente reunite vor clarifica detaliile procedurale, astfel încât Parlamentul să se pronunţe cât mai curând asupra organizării referendumului pentru modificarea definiţiei familiei, în Constituţie. Până atunci, salut cu mare satisfacţie poziţia pe care România o va susţine în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, afirmând dreptul suveran al statului nostru de a legifera în interesul cetăţenilor săi şi susţinând, în mod corect, că "noţiunea de soţ trebuie interpretată conform legislaţiei statului gazdă". Florica Cherecheş, deputat al PNL, de Bihor.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă deputat. Urmează... domnul deputat Matei Dobrovie, de la USR? Dacă nu... dacă nu e prezent, domnul deputat Antal István, de la UDMR. De asemenea, văd că lipseşte... De la ALDE. Domnul Borza? Domnul Niţă? Nu sunt. Şi în acest fel ajungem la domnul deputat Corneliu Bichineţ, care e de la prima oră aici. Vă rog, domnule deputat.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, E un privilegiu pentru mine ca, în fiecare săptămână, sub conducerea domnului Predoiu, să pot ţine o declaraţie politică. Astăzi, declaraţia mea se intitulează "Iubesc această ţară! Vasluiul, mai mult ca pe orice!". "Iubesc această ţară!". Iată, în esenţă, miezul discursului politic al domnului Trump, după câştigarea alegerilor din America. "Iubesc această ţară!". Aşa ar trebui să pronunţe, de câteva ori pe zi, fiecare om politic din România. Şi, prin ceea ce face, să determine mutaţii economice profunde, încât România să se ridice din colbul şi ruina, ţărâna în care se află neamul românesc. Aşa ar trebui să glăsuiască, şi prin somn, Liviu Dragnea, omul care practic, prin nestăvilitul PSD, conduce discreţionar România. "Iubesc Teleormanul, iubesc şi Vasluiul!" - aşa ar trebui să facă, efectiv, Liviu Dragnea, deoarece, de aici, necondiţionat şi inexplicabil, recoltează, prin partidul său, mereu, voturi, alarmant de multe voturi. Observaţi că nu mă refer la domnul Grindeanu sau la alt om politic din PSD, pentru că vreau să mă raportez la Liviu Dragnea. Faceţi ce trebuie pentru judeţele sărace, domnule Liviu Dragnea! Adică investiţii şi iar investiţii. În aşa fel încât lumea să aibă unde munci şi nimeni să nu mai fie nevoit, în ţara aceasta, să stea cu mâna întinsă, nici chiar leneşii... să recurgă la ruinătorul şi umilitorul ajutor social. De ce iubesc eu, Corneliu Bichineţ, această ţară? Pentru că e frumoasă. România este profundă, interesantă, plină de necunoscut, de dor şi de posibilităţi. Aici e locul unde, de dimineaţă până seara, uneori şi noaptea, Olguţa dă câte ceva. Şi dă întruna, nu ştiu când se va opri. Aici este locul unde duşmani necunoscuţi, periculoşi, şi încă neidentificaţi, o ucid zilnic pe doamna Firea. Aici e locul unde mulţi copii, aşa cum a spus şi colegul de la Olt, adică 1 din 10, se culcă flămânzi şi visează toată noaptea că mănâncă, iar dimineaţa, când se trezesc, îşi dau seama că visau. Iubesc Teleormanul, iubesc Vasluiul, iubesc toate judeţele din România! Şi cred că în această perioadă, când oamenii se gândesc la Iisus Hristos, la suflet, la nemurire, la bunătate, vom face în aşa fel încât, în toate casele românilor să poposească o rază de speranţă, iubire, încredere şi belşug. Am înţeles că săptămâna trecută iar s-a dat pe posturile naţionale o ştire despre judeţul Vaslui, cum că oamenii nu vor să se ducă la muncă. Nimic mai fals. Iar chestiunea cu ajutorul social, o chestiune complexă, care a făcut mult bine, dar a făcut şi mai mult rău, trebuie rediscutată.
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii...
Corneliu Bichineţ Concluziile. Eu, Corneliu Bichineţ, vă doresc sărbători fericite tuturor!
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule Bichineţ. Declaraţia dumneavoastră atât de frumoasă a fost, că mi-a distras atenţia şi aţi vorbit mai mult. Îmi cer scuze colegilor. V-am lăsat mai mult. Sărbători fericite şi dumneavoastră! Urmează domnul deputat Daniel Vasile, Grupul minorităţilor naţionale. Vă rog să închideţi microfonul şi apoi să-l reaprindeţi.
Daniel Vasile Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pe 8 aprilie, romii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Internaţională a Romilor. În anul 1971, în data de 8 aprilie, are loc, la Londra, primul Congres Internaţional al Romilor, congres prezidat de actorul american de origine romă Yul Brynner. În cadrul Congresului Internaţional de la Londra a fost adoptat steagul internaţional al romilor, imnul internaţional al romilor şi s-au pus bazele Uniunii Internaţionale a Romilor, organizaţie care, începând cu anul 1993, dobândeşte statut de organizaţie cu caracter consultativ pe lângă ONU. În anul 2006, Parlamentul României, la iniţiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii rome în Parlamentul României, adoptă Legea nr. 66/2006, prin care data de 8 aprilie este recunoscută ca Zi internaţională de sărbătoare a romilor. Prezenţa romilor se pierde în istoria României. Astfel, primele populaţii de romi au trecut Dunărea, spre Ţările Române, începând cu secolele XIII-XIV, odată cu fondarea primelor formaţiuni statale. Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul României datează din 3 octombrie 1385 şi se referă la sclavia romilor. Domnitorul Dan Vodă confirmă o danie de "40 de sălaşe de atigani" -sclavi romi - dăruiţi, de domnitorul Vladislav, Mănăstirii Vodiţa. Sclavia romilor, în Principatele Române, marchează 5 secole, iar procesul de emancipare se finalizează în anul 1856, la 20 februarie. În perioada interbelică ia naştere mişcarea de reprezentare civică şi politică a romilor, prin înfiinţarea, în martie 1933, a Asociaţiei Generale a Romilor. Primele forme de asociere ale romilor au fost curmate violent de regimul antonescian şi de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, prin deportarea romilor în Transnistria, în vederea exterminării. Astfel, ia naştere o nouă pagină neagră în istoria romilor, perioada celui de-al Doilea Război Mondial - Samudaripenul - Holocaustul romilor. România antonesciană şi legionară, potrivit Raportului Comisiei Internaţionale privind studierea Holocaustului în România, a deportat în Transnistria, în vederea exterminării, 25.000 de romi, dintre care 11.000 au murit. În timpul dictaturii comuniste, romii au fost subiect al politicii de asimilare şi de sedentarizare forţată, iar orice formă de asociere a fost reprimată. În această perioadă, identitatea rom/ţigan reprezenta un stigmat, iar afirmarea identităţii etnice reprezenta un act de curaj. După Revoluţia din Decembrie, odată cu răsturnarea regimului comunist, romii au fost recunoscuţi ca minoritate naţională. Acest lucru a presupus câştigarea unor drepturi civile şi politice, însă deteriorarea situaţiei economice şi sociale a romilor a continuat. Deşi romii din România au fost şi sunt interesaţi să evolueze către o societate multietnică, mai tolerantă, printr-o bună convieţuire, care să le permită şi ridicarea standardului de viaţă, în ultimii 27 de ani nu a existat suficientă voinţă politică pentru ca romii din România să fie integraţi cu adevărat în societate. Ziua de 8 aprilie reprezintă şi trebuie să devină un simbol al convieţuirii paşnice şi al toleranţei, şi un prilej pentru a marca importanţa dialogului interetnic între actorii sociali, autorităţile statului, societatea civilă şi minoritatea romilor...
Marian-Cătălin Predoiu Concluzionaţi...
Daniel Vasile ... în vederea accelerării procesului de emancipare socială, culturală şi economică a romilor. De asemenea, reprezintă un moment important pentru a condamna manifestările de orice natură, cu caracter rasist, discriminatoriu, la adresa romilor. În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare, însă adevăratul motiv de sărbătoare, de celebrare, îl reprezintă puterea de supravieţuire a acestui popor. Închei prin a vă spune "Cine sunt romii": un popor demn, un popor de supravieţuitori. But barsa angle romale te aven bahtale! Urez la mulţi ani tuturor romilor din întreaga lume! Vă doresc sărbători fericite, dragi colegi! Mulţumesc, domnule preşedinte.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează domnul deputat... îmi cer scuze... doamna deputat Roxana Mînzatu, dacă este în sală.
Roxana Mînzatu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică are următoarea temă: "Investiţie Teritorială Integrată în microregiunea Bran-Moieciu-Fundata: carte de vizită a României şi a Europei". Microregiunea Bran-Moieciu-Fundata din judeţul Braşov atrage singură un număr de turişti cât alte regiuni din România împreună. Vorbim de aproximativ un milion de turişti pe an. Numărul acestora este în creştere, un trend valabil pentru întreaga Românie, de altfel. Cei un milion de turişti însă reprezintă 25% din întregul turism rural al României şi 5% din turismul naţional al ţării noastre. Datorită Castelului Bran, care este un brand turistic popular la nivel mondial, mulţi din vizitatorii noştri sunt străini. Trebuie deci să gestionăm foarte bine starea şi dezvoltarea acestei zone, deoarece vorbim despre una dintre cărţile de vizită cu care se prezintă România în faţa lumii. Comunele Bran, Moieciu şi Fundata au împreună 12.000 de cetăţeni, iar cele 3 administraţii publice sunt dimensionate, ca buget şi ca personal, la aceşti parametri. Nevoile lor de dezvoltare depăşesc însă cu mult nevoile unei comune tipice din România. Ne referim aici la infrastructura rutieră, care este deficitară, siguranţa cetăţenilor şi a turiştilor fiind pusă în pericol de traficul extrem de intens de pe DN 73. Avem o nevoie clară de a reamenaja spaţiile publice din această zonă, pentru a face faţă numărului extraordinar de mare de turişti. Producătorii din zonă au nevoie de spaţii pentru a produce şi pentru a-şi vinde produsele organice din zonă. De asemenea, ca în multe alte zone rurale din România, Bran-Moieciu-Fundata se confruntă cu îmbătrânirea sau lipsa forţei de muncă. Primăriile celor 3 comune depun, desigur, eforturi pentru a-şi asigura finanţarea, inclusiv nerambursabilă, depunând proiecte pe diverse programe de finanţare, atât din fonduri europene, cât şi, recent, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2 - program lansat, de altfel, de Guvernul PSD. Zona însă are nevoie, dincolo de eforturi locale, şi de o politică guvernamentală dedicată, pentru că ea poate deveni o zonă de excelenţă în turism, prin realizarea unei dezvoltări integrate, coerente şi sustenabile, având în vedere patrimoniul cultural şi natural unic. Cu siguranţă că localităţile Bran, Moieciu şi Fundata vor putea beneficia de politica Guvernului PSD în domeniul turismului. Înfiinţarea unui minister al turismului şi demersurile acestuia de a realiza un masterplan al investiţiilor în zonele turistice ale României vor fi de mare ajutor şi zonei Bran-Moieciu-Fundata. Investiţiile în infrastructura publică necesară activităţii turistice vor putea fi astfel prioritizate, iar cele mai importante dintre aceste proiecte vor putea fi cofinanţate de Guvern. Dar cred că zona aceasta are nevoie şi de o politică dedicată, guvernamentală şi europeană. De aceea, susţin că este necesară aplicare instrumentului Investiţie Teritorială Integrată, un instrument prevăzut de regulamentele europene, pe arealul Bran-Moieciu-Fundata. Avantajul utilizării acestui instrument pentru o zonă de excelenţă, cum este Bran-Moieciu-Fundata, constă în faptul că nu numai că se defineşte un plan integrat de dezvoltare a zonei, dar că se şi alocă, din fondurile europene ale României, un buget anume dedicat proiectelor zonei. Astfel, fondurile vor fi utilizate...
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii, vă rog.
Roxana Mînzatu ... cu un scop precis şi cu un beneficiu substanţial pentru România: turismul va susţine bugetul, iar România va obţine o mai bună imagine în lume. Din punctul de vedere al experţilor Comisiei Europene...
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii...
Roxana Mînzatu ... acest instrument este viabil. Ca deputat, susţin această zonă cu potenţial de excelenţă în turismul românesc şi european. Şi susţin că este necesar să activăm instrumentul ITI pentru dezvoltarea şi cofinanţarea cu fonduri europene a zonei Bran-Moieciu-Fundata. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Aveţi dreptate, doamnă deputat. Vă urez succes în presarea Guvernului Grindeanu, să dea curs acelor instrumente. Mulţumesc. Stimaţi colegi, Am permis, în debutul şedinţei, câtorva colegi, să vorbească mai mult decât permitea Regulamentul, pentru că erau foarte puţini în sală. Deja sala începe să se aglomereze. Vă rog să vă încadraţi în cele 3 minute. Şi ca să nu fiu partizan, am să încep aplicarea regulii, cu stricteţe, începând cu colegii mei de la PNL, pe care îi invit acum, prin doamna Antoneta Ioniţă. Deşi dumneavoastră aţi merita un bonus, pentru că sunteţi... aţi fost prima, astăzi, în sală. V-am găsit aici, la ... şi un sfert...
Antoneta Ioniţă Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Vă mulţumesc frumos. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Stop umilirii personalului medical din asistenţa medicală primară!". În sistemul medical din România, medicina primară acordă 70-80% din serviciile medicale din sistem, prin cabinetele celor 11.400 de medici de familie. Deşi asistenţa medicală primară constituie baza piramidei sistemului medical, fiind asistenţa de prim contact, care rezolvă majoritatea nevoilor medicale uzuale ale cetăţenilor, atât din mediul urban, cât şi din cel rural, medicul de familie continuă să fie batjocorit de statul român. Chiar dacă în numeroase ţări, guvernele conştientizează valoarea medicinii de familie, în România medicii de familie şi asistentele acestora continuă să fie omişi de la măsurile de îmbunătăţire a finanţării, iar în Legea salarizării unitare, această categorie de personal nu este luată în considerare, actualii guvernanţi preferând să facă politica struţului când vine vorba despre salarizarea acestora. Deşi se vorbeşte despre medici şi asistente la modul general, în mult aşteptata Lege a salarizării unitare, despre medicii de familie nu se vorbeşte nicăieri, şi aceştia nu sunt luaţi în calcul. Mă întreb, oare cum poate fi numită această lege "unitară" şi ce echitate mai există, în condiţiile în care se cunoaşte că din venitul obţinut lunar, venit care nu este fix, un medic de familie îşi plăteşte cheltuielile de întreţinere a cabinetului, îşi dotează cabinetul cu aparatură medicală, îşi plăteşte asistenta medicală, contabila, infirmiera, îşi igienizează spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea? La ora actuală, această meserie este practicată cu dăruire şi profesionalism de oameni frumoşi şi buni, recunoscători şi dedicaţi, pe care consider că nu trebuie să-i umilim. Trag astfel un semnal de alarmă către Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Finanţe, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru ca în cel mai scurt timp decidenţii să-şi îndrepte atenţia şi către personalul din asistenţa medicală primară, asta dacă nu se doreşte să se rămână fără acest pilon important în sistemul de sănătate românesc. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. Domnul deputat Matei Dobrovie? Domnul deputat Antal István.
István-János Antal Stimate doamne, Stimaţi domni deputaţi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu un subiect controversat şi larg dezbătut în societatea românească. Ocazia declaraţiei mi-a fost conferită de vizita de documentare la Penitenciarul Slobozia, din data de 30 martie 2017, efectuată în calitatea mea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii. Doresc să vă prezint, pe scurt, aspectele constatate la Penitenciarul din Slobozia. Această unitate este prezentată în presă ca şi Iadul pe pământ. Supraaglomeraţia din penitenciar. În loc de 303 deţinuţi, conform spaţiului de care dispune penitenciarul în conformitate cu normele internaţionale, Slobozia are în custodie 467 de deţinuţi, în prezent. Zona de detenţie din incinta penitenciarului dispune de camere cu 12-15 persoane, cu paturi suprapuse, 3-4 paturi, fără aerisire şi cu o singură toaletă. De asemenea, penitenciarul nu dispune de sală de mese, curţile de plimbare sunt foarte mici - în jur de 30-35 de metri pătraţi, respectiv există un singur teren de sport. Personalul este insuficient. Gradul de ocupare a posturilor din cadrul penitenciarului este undeva la 80%. În cadrul penitenciarului activează 3 medici şi un preot, funcţionează o bibliotecă, iar 27 dintre deţinuţi sunt înscrişi în Programul "A doua şansă", pentru a finaliza studiile obligatorii, de 10 clase. Conform reglementărilor în vigoare, deţinuţii au dreptul la muncă, dar sunt puţine solicitări în acest sens. Deci munca nu este obligatorie la penitenciar, ca şi în alte state. De asemenea, deţinuţii nu au primit învoiri la evenimentele familiale, în ultimii 2 ani. Din păcat, agresiunea, abuzurile şi comportamentul violent sunt frecvente. De asemenea, aş dori să vă dezvălui un fenomen bizar. Conform celor aflate de la judecătorul de supraveghere din cadrul penitenciarului, unii foşti deţinuţi comit infracţiuni minore în diferite localităţi din ţară, pentru ca, în urma reîncarcerării în alte penitenciare, să poată solicita despăgubiri pentru condiţiile necorespunzătoare din penitenciarele româneşti. Având în vedere cele prezentate şi faptul că România este condamnată în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, anual, în zeci şi chiar sute de cazuri legate de condiţiile de detenţie, consider că este nevoie în mod imperios să se coaguleze voinţa politică necesară soluţionării acestei probleme, care să pune capăt fluxului de dosare...
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii, vă rog.
István-János Antal ... în care România este acuzată de tratamente inumane sau degradante. România a ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului...
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii...
István-János Antal ... încă din 1994, însă nici în momentul de faţă nu poate respecta prevederile acestei convenţii. Anul trecut, Guvernul de atunci a adoptat Memorandumul... (I se întrerupe microfonul.) pentru aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune, stabilind un plan de acţiune pe o perioadă de 2 ani. Observând numărul mare de dosare în faţa CEDO...
Marian-Cătălin Predoiu Domnule deputat, Iertaţi-mă că vă întrerup. Vă rog să închideţi în două-trei fraze, vă rog mult.
István-János Antal Personal, consider că nu se mai poate amâna rezolvarea problemei. Antal István, deputat al UDMR.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Şi îmi pare rău că am ajuns la soluţia aceasta, dar, timpul... Aveţi dreptate, de altfel. Să ştiţi că statele din Europa, care au rezolvat problema, au apelat la sistemul privat. Până nu o să avem curajul acesta, în cât mai multe domenii... Şi eu vă mulţumesc. Da. Urmează domnul deputat Ştefan Muşoiu, dacă este. Dacă nu este, domnul deputat Sorin Moldovan. Nu, îmi cer scuze, domnule deputat. Domnul Paşcan... da, iertaţi-mă, domnule Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Înainte de toate, o precizare, fiindcă adeseori se pune accentul greşit numelui meu, de la Páscani mi se spune Páscan sau Páşcan. Nu, e Paşcan, de la oraşul Paşcani, doar că fără "i". Mulţumesc pentru înţelegere. Declaraţia mea politică se intitulează "Să ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze România!". Ne aflăm în Săptămâna Mare şi s-ar cuveni să vorbim cu înţelepciune, cu chibzuinţă şi cumpătare despre biserici şi culte, în general, pe cât se poate căutând partea plină a pa... harului... a harului. Rolul lor călăuzitor şi de temelie spirituală a poporului, statului şi naţiunii române trebuie să prevaleze în orice abordare rezonabilă. Din păcate, meditaţiei spirituale, rugăciunii, îngăduinţei şi căinţei i-au luat locul, prin intermediul mass-media, răutăţile şi interpretările maliţioase privind finalizarea clopotului comandat pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Că e prea scump, că e prea mare, că poartă în efigie, alături de Crucea Patriarhală şi stema Patriarhiei Române, chipul Patriarhului Daniel, care şi-ar face astfel un cult al personalităţii, printr-un selfie cu Dumnezeu. E drept, la câtă înveninare şi răutate parcurge astăzi societatea românească, la cât este de răzleţită turma de credinţă, morală şi religie, în general, parcă nu am fi în trend-ul vocaliştilor de strânsură, dacă nu am consimţi şi la terfelirea bisericii, ca instituţie. Fiindcă, nu-i aşa, toţi ne fură ţărişoara şi avem nevoie de mai multe spitale unde să ne oblojim rănirile, bolile vorace şi perpetue, fără a ne întreba dacă aceste boli nu provin cumva şi din sufletul nostru otrăvit. Se prezintă critic faptul că s-au alocat Catedralei Mântuirii Neamului peste 50 de milioane de euro din bani publici, iar asta ar fi o necugetată risipă. Se cuvine să vedem însă care sunt, prin comparaţie, doar câteva dintre marile "tunuri" de care a avut parte bugetul de stat al României în ultimii ani. Contractele dintre statul român şi companiile Microsoft şi EADS, care fac obiectul celui mai mare dosar de corupţie instrumentat de procurorii români, trimit la prejudicii ce depăşesc un miliard de euro, iar înţelegerile cu cele două companii ar fi parafate contra unor comisioane estimate la 60 de milioane de euro. Pentru "tunul" autostrăzii numită "Bechtel", România a plătit peste 1,4 miliarde euro. Pentru o altă gaură neagră, reprezentând autostrada surpată Sibiu-Orăştie, alte aproape 700 de milioane de lei. În dosarul edilului Chiliman, se anchetează o mită de 670 de milioane de euro, în cel al lui Viorel Hrebenciuc, prejudiciul este estimat la 300 de milioane de euro, în cazul lui Marian Vanghelie, anchetatorii cercetează o pagubă adusă statului de 90 de milioane de euro, iar în cazul lui Horia Georgescu se invocă o gaură de 84 de milioane de euro în buget, prin supraevaluarea despăgubirilor. Lista poate continua cu găurile negre de miliarde de euro denumite Caritas, FNI, devalizarea Bancorex, privatizările oneroase Sidex Galaţi, Petromidia, retehnologizarea Porţile de Fier, vânzarea în dauna statului român a Petromului şi aşa mai departe. Anul viitor, la împlinirea a 100 de ani de la realizarea Marii Uniri, avem şansa să participăm la inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului, probabil singurul reper material concret al acestei excepţionale aniversări centenare. Poate, până atunci, se vor găsi şi resursele necesare pentru bisericile de lemn din judeţul Mureş. Şi depinde doar de noi să fim generoşi şi mai buni. Acum, în Săptămâna Mare, să ne rugăm cu toţii ca Dumnezeu să binecuvânteze România! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP, de Mureş, Marius Paşcan.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule Paşcan. Urmează domnul deputat Ştefan Muşoiu, încă o dată îl strig. Atunci, domnul deputat Sorin Moldovan.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează «Programul "Prima chirie", sursă de discriminare». Această declaraţie constituie, în fapt, un apel adresat colegilor parlamentari din toate partidele, Guvernului, dar şi tuturor persoanelor care nu au un loc de muncă, indiferent dacă sunt înregistrate ca şomeri sau nu. Potrivit art. 76 2 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, care reglementează Programul guvernamental cunoscut public sub denumirea de "Prima chirie", beneficiază de o primă de relocare de maxim 900 de lei persoanele care se încadrează în muncă într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 de kilometri faţă de localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a încadrării în muncă, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa în localitatea respectivă; sprijinul se acordă numai dacă aceste persoane sunt înregistrate ca şomeri. Ce presupune, de fapt, această prevedere? Înseamnă că o persoană, de exemplu, din judeţul Cluj, care acum nu are loc de muncă şi nici nu este înregistrată ca şomer, dacă mâine ar găsi loc de muncă în Braşov sau Iaşi şi s-ar muta acolo, nu ar fi eligibilă pentru a primi acest ajutor de plată a chiriei şi utilităţilor. De ce? Ne uităm miraţi la această aberaţie legislativă şi ne întrebăm: faptul de a nu fi înregistrat ca şomer, face ca statul să nu-l ajute pe cel care doreşte să muncească, care este activ pe piaţa muncii şi este dispus la relocare? Ce să înţeleagă aceşti cetăţeni? Că dacă nu apari în statistici, de fapt, nu exişti? Stimaţi colegi, Consider că se impune o analiză asupra acestui text de lege, în sensul de a studia dacă nu cumva neacordarea primei de chirie unui om care se relochează şi îşi schimbă locul de muncă, din simplul motiv că nu este înregistrat ca şomer, nu reprezintă cumva o diferenţă de tratament nejustificată obiectiv, adică o discriminare? Cu speranţa că v-am atras atenţia... Mulţumesc. Sorin Moldovan, Circumscripţia electorală nr. 13. Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Domnul deputat Sorin... pardon, Matei Dobrovie.
Matei-Adrian Dobrovie Bună ziua! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Să ajutăm femeile în criză de sarcină!". Ca în fiecare sfârşit de martie, şi anul acesta a avut loc, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din România şi din Republica Moldova, "Marşul pentru Viaţă". Nu este vorba despre un eveniment pentru interzicerea avorturilor, aşa cum a insistat o parte a presei şi a activiştilor pro-avort, ci despre un marş pentru susţinerea vieţii, a femeilor aflate în criză de sarcină, a copiilor nenăscuţi şi care au şansa şi dreptul la viaţă. Statisticile privind avortul în România sunt înspăimântătoare - peste 22 de milioane de prunci ucişi din 1960 până în prezent, adică mai mult decât actuala populaţie a României. Ţara noastră se situează pe locul 2 în lume, după Rusia, în acest clasament al morţii - raportul dintre numărul de avorturi şi mărimea populaţiei în perioada 1921-2015. În condiţiile în care ne confruntăm, ca şi alte state europene, cu o criză demografică serioasă, autorităţile române ar trebui să ia măsuri pentru a încuraja viaţa, pentru a susţine femeile şi copiii. Nu întâmplător, motto-ul marşului de anul acesta a fost: "Ajută mama şi copilul! Ei au nevoie de tine". Organizatorii marşului din Bucureşti, Asociaţia "Studenţi pentru Viaţă", ajută femeile în criză de sarcină. Acestea sunt adesea presate, contrar voinţei lor, să facă avorturi, de către soţi sau parteneri care nu-şi doresc copilul, care le ameninţă că le vor părăsi sau nu le vor mai susţine financiar. De asemenea, aceste femei sunt supuse oprobiului public, al rudelor sau părinţilor, care consideră că, dacă nu sunt căsătorite şi nasc copii, au întinat onoarea familiei. Aceste femei au nevoie de sprijin şi de consiliere, într-o perioadă traumatizantă şi dificilă a vieţii lor. Ca urmare, este nevoie de înfiinţarea de centre de sprijin pentru femeile în criză de sarcină, care să fie denumite ca atare, unde acestea să poată beneficia de consiliere psihologică gratuită şi de susţinerea unui asistent social specializat în criză de sarcină. De asemenea, consider că este nevoie de facilitarea adopţiei, de la naştere, pentru a crea o alternativă pentru femeile care nu pot sau nu vor să-şi păstreze copiii. Doamnelor şi domnilor, Fiecare viaţă este un dar extraordinar de la Dumnezeu. Tocmai cei care pretind că apără drepturile omului, făcând apel la respectarea drepturilor femeii la propriul corp, încalcă practic dreptul copilului de a se naşte, contestându-i calitatea de fiinţă umană, încă de la concepţie. Aceşti democraţi adepţi ai progresului au dat o dovadă de toleranţă maximă scriind pe asfalt, pe blocuri, şi chiar pe o biserică monument istoric de pe traseul marşului, cuvinte obscene şi pline de ură. Este trist şi regretabil că o manifestare pro-viaţă este întâmpinată cu atâta adversitate. Cert este că un copil nenăscut nu are cum să se apere, iar avortul este o tragedie care nu se încheie cu actul în sine.
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii, vă rog.
Matei-Adrian Dobrovie Consecinţele fizice, mentale şi emoţionale asupra femeii rămân o rană deschisă. În concluzie, pentru mine, promovarea vieţii nu înseamnă interzicerea avortului, ci susţinerea femeilor puse în faţa unei alegeri dificile. Vă mulţumesc. Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul Borza a venit? Mihai Niţă? Atunci, domnul Cristian Sefer. Sper că de data asta am pus bine accentul.
Cristian-George Sefer Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Stabilirea, la nivel normativ, a obligativităţii existenţei unui procent de legume şi fructe româneşti pe rafturile marilor lanţuri de magazine constituie, în opinia mea, un prim pas în revitalizarea producătorilor agricoli români, dar, rămas singular, acesta riscă să rămână ineficient. Legislaţia şi politicile guvernamentale actuale asigură doar un cadru restrâns pentru implementarea dezideratului de sprijinire a micului producător român, în vederea asigurării accesului acestuia pe piaţa de desfacere. Înfiinţarea centrelor de colectare a producţiei de legume şi fructe pentru micii producători este o soluţie care ar veni să satisfacă intereselor tuturor actorilor: producători, distribuitori şi consumatori. Existenţa unor centre de colectare aflate sub autoritatea statului asigură un control eficient atât pentru eliminarea intermediarilor şi, implicit, asigurarea unui preţ de achiziţie echitabil pentru producător, cât şi realizarea unui flux de aprovizionare eficace pentru marile lanţuri de magazine. De asemenea, implicarea unei structuri aflate sub control de stat asigură şi un control al calităţii şi al respectării normelor privind cantităţile de pesticide şi fungicide folosite. Aceste considerente impun aşezarea la masa discuţiilor a tuturor factorilor implicaţi - de la reprezentanţii producătorilor agricoli şi ai marilor lanţuri de magazine, la factorii guvernamentali şi legislativi - pentru găsirea unor soluţii viabile, de implementare a centrelor de colectare a producţiei legumicole şi pomicole ale micilor producători agricoli. Sprijinirea şi stimularea micilor producători legumicoli şi pomicoli, prin înfiinţarea unor centre de colectare a produselor, este o soluţie atât pentru revitalizarea acestui domeniu agricol, cât şi pentru readucerea pe mesele românilor a unor produse de calitate, româneşti. Vă mulţumesc. Deputat Cristian-George Sefer, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu, domnule Cristian. Domnul Mihăiţă Găină, de la PSD? Atunci, doamna Cristina Dinu, PSD.
Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Exportul de ură şi minciună face mult rău României". Stimaţi colegi, De ani de zile, România este ţinta unor campanii de denigrare fără precedent în Uniunea Europeană. Şi spun fără precedent, deoarece ea porneşte chiar din România şi este făcută de români. Culmea este că unii dintre ei sunt trimişi acolo tocmai pentru a apăra interesele ţării între naţiunile Europei, în calitatea lor de europarlamentari. László Tőkés, dacă vă aduceţi aminte, europarlamentar român, de altfel, a fost cel mai mare duşman al românilor, ducând în Parlamentul European mesaje false despre situaţia minorităţii maghiare şi ponegrind România cu fiecare luare de cuvânt. Şi a făcut mult rău ţării. A venit apoi un alt val de europarlamentari, care au prezentat România ca o ţară sfâşiată de corupţie, căzută pe mâna unor ticăloşi care atacă şi desfiinţează statul de drept. Este de notorietate campania furibundă dusă de Monica Macovei, la Bruxelles, împotriva referendumului din 2012, prezentat ca o lovitură de stat. Decizia luată de Parlament, cel mai democratic for al unei ţări, şi de peste 8 milioane de români ieşiţi la vot era, în opinia acesteia şi a altora, lovitură de stat. Şi iar s-a făcut mult rău ţării. Situaţia de la Bucureşti a fost analizată cu atenţie şi îngrijorare de fiecare dată la Bruxelles, pentru că era un fapt fără precedent: europarlamentari care îşi denigrează ţara doar pentru a apăra interesele propriului partid. Sigur, nu este România prima şi nici ultima ţară membră a Uniunii Europene, care se confruntă cu situaţii politice tensionate, doar că nici una dintre celelalte ţări membre nu are imaginea României. Şi ea a fost creată, încetul cu încetul, ani la rând, de aceiaşi oameni. Ultima încercare este comandoul organizat recent de Monica Macovei, la dezbaterea pe tema democraţiei şi a justiţiei din România, care a avut loc în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European. Asupra neadevărurilor spuse acolo n-am să insist, pentru că ele se ştiu şi au fost demontate de domnul Liviu Dragnea. Întrebarea este: ce a câştigat România de pe urma unui astfel de demers? Ce părere îşi fac străinii despre noi dacă un intelectual rasat face astfel de lucruri la Bruxelles, cu un anume interes, şi denigrând miniştrii propriei ţări într-o analiză proprie asupra activităţii lor? Ce altă ţară din Uniunea Europeană se mai confruntă cu aceeaşi situaţie? Aţi mai văzut europarlamentarii altor ţări cerând sancţiuni împotriva propriei ţări? Am discutat cu europarlamentarii PSD despre impresia pe care o lasă astfel de demersuri în rândul colegilor din celelalte ţări. Este jenant să vă spun cum ne privesc. Şi nu pentru că am fi corupţi sau cerşetori, ci pentru că ne expunem spălându-ne rufele murdare în public. Iar pentru asta pierde România. Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19 Giurgiu.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc. Doamna deputat Mara Mareş. Vă rog.
Mara Mareş Mulţumesc, domnule preşedinte. Tema declaraţiei mele politice este "Evaluările naţionale - o radiografie a sistemului educaţional românesc". Stimaţi colegi, La mai mult de două săptămâni de la susţinerea Simulărilor probelor pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, avem în faţă rezultatele finale, centralizate la nivel naţional. Aproximativ 450.000 de elevi au participat la aceste simulări. Cu toate că procentul celor cu medii de promovare a crescut cu 5%-10% în unele judeţe, rezultatele rămân încă profund îngrijorătoare. La Evaluarea Naţională a elevilor de clasa a VIII-a, procentul celor cu medii mari, mai mari de 5, de-abia depăşeşte 50%. Mai exact, 51,47% din elevii de clasa a VIII-a au obţinut medii peste 5. Deşi constatăm că procentul este considerabil mai mare în raport cu cel de anul trecut, când doar 30,58% au obţinut medii mai mari de 5, el nu este satisfăcător. Mai mult, la simularea Examenului de bacalaureat, doar 38,23% dintre elevi au reuşit să obţină medii de promovare, aproape la fel ca anul trecut. Semnalul pe care îl dau aceste rezultate este unul clar: educaţia bate pasul pe loc, nu reuşeşte să se redreseze. În acest context, nu este de mirare că tot mai mulţi tineri încep să plece la studii în afară, încă din liceu. Stimaţi colegi, Această radiografie la zi a sistemului educaţional românesc trebuie să ne aducă mai aproape de realitate şi să ne determine să ne aplecăm spre acest domeniu cu mai multă perseverenţă şi viziune. Trebuie, de asemenea, să înţelegem foarte bine şi care au fost lucrurile care ne-au adus aici. Reformele succesive din educaţie au generat nişte îmbunătăţiri, însă acestea n-au fost suficient de mult urmate, iar lipsa de predictibilitate în acest domeniu s-a transformat într-o vulnerabilitate. Statutul de profesor nu mai există, practic. Aceştia au decis să migreze în alte domenii mai bine plătite şi cu posibilităţi de avansare fie în ţară, fie în străinătate. Nu putem avea o educaţie performantă doar cu o mână de profesori dedicaţi. Alt factor negativ a fost lipsa ancorării în realitate a conţinutului livrat către elevi, care îl fac greu de urmărit, dar şi lipsit de utilitate pentru viitor. În aceste condiţii, corelate uneori cu lipsa infrastructurii şi cu sărăcia, abandonul şcolar continuă să urce. Aproape 1 din 5 elevi renunţă la şcoală, iar cei care rămân în şcoli, aproape un sfert, au rezultate foarte slabe la toate cele 3 domenii testate prin Testele PISA: citire, matematică şi ştiinţe. Nu în ultimul rând, diverse grupări de interese, care au acaparat sistemul de educaţie, au constituit o piedică în atragerea unui management performant şi a unor resurse de infrastructură specifice timpurilor în care trăim.
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii, vă rog.
Mara Mareş Având această radiografie în faţă, putem să încercăm să corectăm aceste greşeli şi să ne aplecăm asupra domeniului cu mai multă cunoştinţă. Oricât de mult ar suna a clişeu, viitorul ţării noastre depinde de viitorul educaţiei.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Mara Mareş Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Doamna deputat Cătălina Bozianu.
Nicoleta-Cătălina Bozianu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează «Proiectul "Sănătatea din Prahova, timpul pentru restart" - o dovadă că barierele politice pot fi depăşite în interesul cetăţenilor». Stimaţi colegi, Prin declaraţia mea politică de astăzi, îmi propun să vă aduc în atenţie un exemplu de colaborare politică între parlamentarii din acelaşi judeţ, care au lăsat deoparte barierele impuse de apartenenţa la un partid sau altul, unindu-şi eforturile şi priceperea pentru a încerca rezolvarea unei situaţii de criză. Parlamentarii în cauză suntem noi, cei trimişi aici prin voinţa exprimată de prahoveni la alegerile de anul trecut, iar situaţia de criză descrie starea sistemului de sănătate din judeţul nostru. Presa din Prahova a lansat dezbaterea publică intitulată "Sănătatea din Prahova, timpul pentru restart" şi ne-a adresat invitaţia de a forma un grup de lucru menit să găsească şi să urgenteze soluţiile care pot aduce o ameliorare a situaţiei din sistem. Şi eu, şi cei mai mulţi dintre colegii mei parlamentari din Prahova am răspuns pozitiv acestui demers. Ne-am angajat să constituim un grup de lucru care să funcţioneze permanent şi să genereze rapid un plan de acţiune. Am identificat, deja, împreună cu specialiştii care lucrează în domeniul sănătăţii - atât în zona administrativă, cât şi în zona actului medical propriu-zis -, câteva direcţii pe care putem acţiona noi, parlamentarii, astfel încât să dăm o şansă relansării acestui domeniu aflat, în judeţul nostru, în mare suferinţă. Astfel, în virtutea angajamentului asumat, vom promova iniţiative legislative care vizează, de exemplu, simplificarea birocraţiei la angajarea medicilor şi a personalului medical, instituirea obligaţiei angajatorului de a-i acorda o perioadă de odihnă medicului care a prestat 24 de ore de gardă, ori suplimentarea fondurilor alocate spitalelor prin Programul naţional privind infecţiile nosocomiale, astfel încât din aceste fonduri să fie achitată integral şi contravaloarea tratamentului pacienţilor diagnosticaţi cu boli cauzate de infecţiile nosocomiale. Stimaţi colegi, Am prezentat, pe scurt, activitatea grupului nostru de lucru de la Prahova, în speranţa că acest model va fi replicat şi de colegii din alte judeţe, ca răspuns la situaţiile de criză cu care se confruntă sănătatea sau educaţia, finanţele sau investiţiile din judeţul respectiv. Reţeta este simplă: voinţă politică şi responsabilitate. Şi, dacă tot am menţionat cele două elemente, fără să am intenţia de a politiza această acţiune, afirm că mi-aş dori ca reprezentanţii Uniunii Salvaţi România, altminteri extrem de vocali în denunţarea lipsei de implicare a clasei politice sau atunci când se autopropun salvatorii ţării, să participe la demersul nostru, al parlamentarilor prahoveni. Ar fi o bună ocazie să dovedească o minimă capacitate de a reduce distanţa dintre vorbăria goală, la care par experţi, şi faptele concrete, la care sunt restanţieri.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Nicoleta-Cătălina Bozianu Vă mulţumesc. Cătălina Bozianu, deputat al PMP, Prahova.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează doamna deputat Mirela Furtună. Dacă nu este în sală, îl invit pe domnul Marius Budăi, Grupul parlamentar al PSD.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice de azi: "Încep să se vadă rezultatele guvernării PSD". Stimaţi colegi, În presă se vorbeşte foarte mult despre sistemul de justiţie şi s-a creat o impresie falsă că aceasta este prioritatea numărul 1 sau singura prioritate. Este foarte important şi ce se întâmplă în justiţie, dar oamenii sunt mult mai preocupaţi de ce se întâmplă cu salariile şi pensiile lor, de creşterea nivelului de trai sau de relansarea economică. În primul trimestru am reuşit să aducem mai mulţi bani în buzunarele românilor, aşa cum am promis în campania electorală. Creşterea economică poate fi simţită direct de foarte mulţi cetăţeni. Exemple: creşterea salariului minim, scutirea pensionarilor de la plata CASS, creşterea pensiei minime garantate, majorarea salariilor din sănătate, din educaţie, din administraţie, creşterea cu 50% a salariilor actorilor, gratuităţile pe CFR pentru studenţi şi dublarea fondului de burse studenţeşti. La acestea adăugăm eliminarea celor 102 taxe. Şi toate acestea au adus sau au lăsat mai mulţi bani în buzunarele românilor. Creşterile de salarii au fost, în special, în zona de jos a grilei de salarii sau în domeniile subfinanţate până acum: educaţie, sănătate şi administraţie. Asta înseamnă că mai mulţi români au trecut din zona de sărăcie în zona clasei de mijloc. Am reuşit să aducem mai mulţi români în clasa de mijloc, aşa cum am promis. Este o percepţie falsă că Guvernul Grindeanu e preocupat doar de măriri de salarii sau de pensii. Se acordă o atenţie deosebită şi încurajării mediului de afaceri, care poate susţine creşterea economică. Investitorii americani au apreciat recent că echipa lui Grindeanu este guvernul din Europa de Est care sprijină în cea mai mare măsură mediul de afaceri. S-au luat măsuri foarte importante pentru acest domeniu: scăderea TVA, de la 20% la 19%; eliminarea taxei pe construcţiile speciale, lansarea Programului "Start-up Nation"; reducerea accizelor la carburanţi, în medie, cu 18%-20%; Legea prevenţiei, care este în dezbatere publică; eliminarea plăţii CASS, aferente dividendelor. Sunt doar câteva exemple. Americanii de la "3Pillar Global", companie multinaţională de software, deschid un centru de dezvoltare la Iaşi, al treilea din România. Continuă investiţiile străine în România. Aşa cum am spus în campania electorală, PSD încurajează astfel de investiţii.
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii?
Marius-Constantin Budăi Atunci când vorbim de "3Pillar Global", "Dräxlmaier" "Daimler" sau "Enel", vorbim de activităţi economice cu valoare adăugată mare, deci cu salarii mai bune pentru români. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează domnul deputat Mugur Cozmanciuc. Domnul Leoreanu, dacă nu e domnul Cozmanciuc. Îl invit pe domnul Laurenţiu Leoreanu. De altfel, colegi. Amândoi, de la Neamţ.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică are tema: "Legea salarizării unitare - munca să fie plătită cum se cuvine. După muncă şi plată, după plată şi răsplată!" Stimaţi colegi, În câteva zile vom dezbate, probabil, în Parlament, Proiectul Legii salarizării unitare, pe care în mod normal Guvernul trebuia să şi-o asume direct. Cum însă Guvernul PSD una promite şi alta face, Legea salarizării unitare va fi trimisă la Parlament. Ca deputat liberal, consider că este absolut necesară o Lege a salarizării unitare, însă pentru aceasta trebuie să fim realişti şi conştienţi că proiectul trebuie să pună ordine în sistemul bugetar, să promoveze echitatea şi echivalenţa pe funcţii versus munca prestată. Atât eu, cât şi colegii liberali avem mari suspiciuni cu privire la implementarea integrală a Legii salarizării, în formula propusă de PSD. Şi nu doar noi, ci şi voci sindicale şi-au exprimat dubiile cu privire la sustenabilitatea şi predictibilitatea acestui proiect. Şi aceasta, din cauză că cei de la PSD nu au prezentat proiecţii clare, bazate pe indicatorii economici în funcţie de care implementarea să poată fi realizată. Ca, de exemplu, raportarea creşterii anvelopei salariale la creşterea economică prognozată versus ponderea realizării şi colectării veniturilor la bugetul de stat. Cred însă că cel mai important e ca şi colegii parlamentari de la putere să înţeleagă că este vorba de un proiect legislativ foarte important şi nu avem nevoie acum de o lege aplicabilă doar pe jumătate. Creşterea salariilor bugetarilor trebuie să fie strâns legată de creşterea economică şi de veniturile realizate la bugetul de stat. Iar creşterea economică depinde de investiţiile care se vor face. Nu putem să fim iresponsabili şi să promitem salarii mărite fără însă a avea un fundament. Ar fi nedrept faţă de salariaţii din mediul de afaceri care vor rămâne în baza ierarhiei salarizării, deşi munca lor este foarte importantă în creşterea economică naţională. Şi o spun eu, cel care, într-o declaraţie politică anterioară, am susţinut necesitatea majorării salariilor celor din administraţia publică, tocmai pentru a profesionaliza acest domeniu. Însă pentru a avea predictibilitate, preferăm să aibă loc o majorare realistă, ancorată în realitate, sustenabilă, fiind convinşi că ea se va putea aplica. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL, Neamţ.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează domnul deputat Petru Movilă, Grupul parlamentar al PMP.
Petru Movilă Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia politică se numeşte "Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi - o necesitate şi o urgenţă". La începutul săptămânii trecute, la Iaşi, au venit reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi experţi ai Băncii Europene de Investiţii, pentru a vedea amplasamentul viitorului spital regional de urgenţă. În urma discuţiilor cu oficialii din Ministerul Sănătăţii, s-a stabilit că, până la sfârşitul acestui an, ar urma să fie realizat studiul de fezabilitate, care va stabili exact cum va arăta fiecare unitate medicală din cele trei: Iaşi, Craiova şi Cluj. Anul 2018 va fi dedicat întocmirii, depunerii şi evaluării documentaţiei proiectului pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020, în vederea accesării finanţării europene. Începerea efectivă a construcţiei ar trebui să aibă loc, după acelaşi calendar, în primul trimestru al anului 2019, iar realizarea lucrărilor nu ar trebui să depăşească 36 de luni. Stimaţi colegi, Spitalul Regional de Urgenţă este un proiect vital pentru Iaşi, un proiect pe care atât eu, în calitate de deputat, îl susţin, cât şi întreaga echipă a Partidului Mişcarea Populară. Consilierii locali ai PMP din Consiliul local şi consilierii judeţeni din Consiliul judeţean vor vota întotdeauna pentru acest proiect, în aşa fel încât implementarea acestuia să nu mai sufere amânări nejustificate. În urma întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, pot să vă spun că mai trebuie clarificate cu exactitate responsabilităţile Ministerului Sănătăţii şi ale administraţiilor publice locale, precum şi unele aspecte ce ţin de documentaţie şi de calendarul de implementare. De asemenea, consider că este foarte important ca Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi să fie un partener real şi serios în acest proiect, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul Institutului Regional de Oncologie. Pe lângă faptul că universitatea poate oferi consultanţa necesară implementării unei astfel de investiţii, va fi necesar să asigure şi resursa umană pentru întreg spitalul. Ajuns la finalul declaraţiei mele, vreau să subliniez încă o dată, stimaţi colegi, importanţa Spitalului Regional de Urgenţă de la Iaşi şi să fac un apel la Ministerul Sănătăţii pentru a urgenta procedurile necesare pentru demararea efectivă a investiţiei. Vă mulţumesc. Deputat al PMP de Iaşi, Petru Movilă.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Îl invit pe domnul deputat Ştefan Muşoiu, de la PSD.
Ştefan Muşoiu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "PSD dă veşti bune tuturor românilor pentru un Paşte cu adevărat fericit şi împlinit". Stimaţi colegi, Proiectul de lege privind salarizarea unitară nu a fost doar finalizat, ci şi semnat şi va fi depus ca iniţiativă parlamentară, urmând ca dezbaterea pe marginea acestuia să se desfăşoare imediat după Paşte. Aşadar, PSD le dă cu adevărat veşti bune tuturor românilor pentru un Paşte fericit şi împlinit! Altfel spus, în sfârşit românii angajaţi în sistemul public pot să respire uşuraţi pentru că s-au făcut primii paşi pentru înlăturarea tuturor inechităţilor salariale. Dacă până acum am auzit doar vorbe, ba chiar unele guverne antecesoare au favorizat apariţia anumitor discrepanţe la remuneraţia bugetarilor care pur şi simplu, în cazuri punctuale, frizează discriminarea, PSD confirmă încă o dată că se ţine de cuvânt. Atât reprezentanţii Cabinetului condus de Sorin Grindeanu, precum şi noi toţi, parlamentarii social-democraţi, ne angajăm prin semnăturile noastre date pe acest proiect de lege să eliminăm orice urmă de nedreptate. Amănuntele tehnice ale majorărilor salariale imediat următoare au fost anunţate deja de colegii mei, motiv pentru care ţin să punctez doar că la finalul guvernării PSD salariul minim pe economie va fi de 1.750 de lei. Până atunci, pentru că se apropie cel mai mare eveniment anual din viaţa creştinilor, ţin să le transmit tuturor românilor, indiferent dacă se află în ţară sau peste hotare, ca Sfintele Sărbători de Paşte să ne facă viaţa mai frumoasă, casa mai bogată şi masa îmbelşugată. Fie ca Învierea Mântuitorului să ne aducă lumină, căldură şi iubire atât nouă, cât şi în sufletele, inimile şi gândurile celor dragi, mai ales că Hristos a înviat pentru fiecare. Paşte fericit! Vă mulţumesc. Ştefan Muşoiu, deputat, Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul deputat Dumitru Oprea, de la PNL.
Dumitru Oprea Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Sunt nevoit să vin cu un motto: "Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă uit în curtea românilor şi văd că persoana care a primit premiul Parlamentului European este criticată în Parlamentul României, zău că nu mai ştiu ce să mai pricep". Un parlamentar european din curtea celor care astăzi discreditează o persoană pe care eu aş clona-o a fost arestat pentru fărădelegile făcute. Chiar că nu mai înţelegem nimic. Tema de astăzi are titlul "Manipularea, secretomania şi interesele Coaliţiei PSD-ALDE". Dacă ar fi să analizăm atât Programul de guvernare al Coaliţiei PSD-ALDE, cât şi discursurile liderilor actualei coaliţii, remarcăm obstinaţia acestora de a utiliza unii termeni de-a dreptul caraghioşi: "majorări, creşteri, măriri", fără a mai da sens cuvintelor. E ca şi cum ar avea un buget nelimitat sau ar fi descoperit un perpetuum bugetar, aşa încât, la orice secundă bugetul să crească. Nu degeaba Dragnea a mai lăsat bugetul la dospit o săptămână; poate mai creşte partea de venituri. Nu întâmplător, Legea salarizării unitare este considerată de sindicalişti că, de fapt, îşi propune nu să elimine discrepanţele din sistem, ci să fie o lege care să conserve anumite privilegii. Într-adevăr, România se află între ţările cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, dar liberalii sunt de acord cu o astfel de lege, însă nu oricum. Există riscul ca Executivul să dea cu o mână şi să ia cu două, ceea ce s-ar traduce în cote progresive de impozitare: majorări de taxe şi impozite cu efect direct asupra puterii de cumpărare. Un alt joc riscant ar fi ca actuala putere să promită doar aprobarea legii, iar aplicarea ei să fie prorogată până la sfântu-aşteaptă, cum ne-a obişnuit, de fapt, guvernarea Ponta. De aceea, nu suntem de acord cu astfel de proiecte de lege, elaborate în secret, care ar sări etape importante, cum este cea a dezbaterii publice. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Dumitru Oprea.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează domnul deputat Cătălin Cristache, de la PMP. Dacă nu este, îl invit pe domnul Mihăiţă Găină, dacă a apărut? Dacă nu, domnul Emanuel Havrici, PSD. Dacă nu, ajungem din nou la PNL, domnul Glad Varga. O secundă, domnule Varga... Iertaţi-mă, sunteţi domnul Mihăiţă Găină?
Emanuel-Iuliu Havrici Sunt Emanuel Havrici.
Marian-Cătălin Predoiu Havrici, da. Iertaţi-mă, n-am văzut, că eraţi în spate... Poftiţi. Vă rog.
Emanuel-Iuliu Havrici Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Emanuel Havrici, deputat al PSD, Suceava. Şi, bineînţeles, odată ce am ajuns aici, suntem reprezentanţi în Parlamentul României, dintr-o anumită zonă, cu specificul ei. Eu provin din zona de munte a judeţului Suceava şi am ascultat până acum cu mare interes cele ce s-au spus aici privind realizările guvernării PSD din aceste luni. Ei, bine, în afară de aceste realizări, la modul general, există şi realizări particulare, specifice fiecărei zone privind actul de guvernare. În zona de munte a judeţului Suceava, anul trecut au existat o serie de probleme legate de activităţile economice tradiţionale şi anume, mineritul, creşterea animalelor şi exploatarea forestieră. În primul rând, mina de uraniu de la Tulcea a fost la un pas de a fi închisă, în urma unei decizii, zic eu, necugetate, a guvernării Cioloş, iar această mină până acum două, trei săptămâni, din cauza acestei decizii, de a sista livrarea de uraniu, a fost la un pas de a fi închisă. Ştim foarte bine protestul minerilor de acolo şi în acest sens mulţumesc Guvernului şi prim-ministrului Grindeanu pentru efortul pe care l-au făcut pentru a debloca această situaţie. O altă problemă cu care ne confruntăm, lăsată tot moştenire de Guvernul de anul trecut, este mina de salină de la Cacica, acolo unde, din cauza unor măsuri, luate tot la nivel ministerial, ne aflăm în situaţia sau în pericolul de a fi nevoiţi să facem restructurări sau chiar reduceri de personal, sens în care sper că şi această problemă va fi preluată şi va fi rezolvată, aşa cum s-a întâmplat şi cu mina de uraniu. Un alt aspect privind economia locală îl reprezintă creşterea animalelor, în zona de munte neexistând posibilitatea unei culturi mari, în sensul acelor culturi de grâu, porumb şi alte culturi mari din zona de şes a judeţului sau a ţării. Din păcate, anul trecut subvenţiile au intrat foarte, foarte târziu, mai ales pe partea de creştere a animalelor, ajungându-se ca ultimele plăţi să se facă până în septembrie, octombrie. Iarăşi, aici, este un lucru care s-a corectat, deja majoritatea subvenţiilor sunt achitate de Ministerul Agriculturii, permiţând dezvoltarea şi începerea unui sezon agricol, a unui sezon zootehnic, în condiţii corespunzătoare. O altă problemă majoră pe care a creat-o fosta guvernare se referă la aprovizionarea cu lemn de foc a populaţiei, care este o problemă foarte serioasă. În judeţul Suceava, de la intrare, acolo unde vedeţi poarta cu "Bine aţi venit în Bucovina!" şi până la graniţa cu Ucraina, nu avem gaz metan. Nu există nicio altă posibilitate de încălzire a locuinţelor în toată zona de munte, decât cu lemne de foc.
Marian-Cătălin Predoiu Concluzii, vă rog.
Emanuel-Iuliu Havrici Din ce înţeleg, se lucrează şi aici pentru elaborarea unei legislaţii, în aşa fel încât populaţia să-şi poată asigura lemnul de foc. De aceea, spun, că în afară de obiectivele generale, sunt foarte multe obiective particulare, locale, care au fost rezolvate în aceste luni. Mulţumesc tare mult, domnule preşedinte.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează domnul deputat Glad Varga, Grupul parlamentar al PNL.
Glad-Aurel Varga Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică vizează amplasarea Monumentului "Marii Unirii", de la Arad. Istoria arată că Aradul poate să aspire la titlul de Capitală politică a Marii Uniri, iar amplasarea la Arad a unui monument al Marii Uniri de la 1918 este un vis aproape de 100 de ani şi care este neîmplinit. Cu ocazia aniversării a 85 de ani de la Marea Unire din 1918, preşedintele României din acea vreme a pus piatra de temelie pentru amplasarea Monumentului "Marii Uniri" de la Arad. În cursul lunii iunie 2017, ministrul culturii şi cultelor anunţă organizarea concursului public de creaţie plastică pentru realizarea Monumentului "Marii Uniri", iar în noiembrie 2007, în urma jurizării, a fost declarată câştigătoare opera de artă a sculptorului Codre Sorin. În prima parte a anului 2008, Ministerul Culturii şi Cultelor a încheiat un contract cu sculptorul Codre Sorin pentru realizarea acestui monument istoric, iar în baza acestui contract sculptorul a realizat în China lucrarea monumentului, care reprezintă o coloană a infinitului stilizată, sub forma unui stâlp ramificat, simbolizând convergenţa celor trei provincii româneşti, compusă din 12 piese care vor constitui o coloană împletită, înaltă de mai mult de 20 de metri, cântărind peste 150 de tone. Dar livrarea acesteia în România a fost mult întârziată. Sculptorul Codre Sorin are şi avea obligaţia de transport şi de amplasare a lucrării la Arad, însă din cauza faptului că firma acestuia a intrat în insolvenţă, nu ar mai avea posibilităţi financiare să onoreze şi aceste obligaţii, deşi inaugurarea monumentului a fost programată iniţial pentru 1 decembrie 2012. Astfel că, după 13 ani de întruniri, solicitări, proteste, dezbateri şi consultări şi după aproape 100 de ani de când arădenii aşteaptă realizarea acestei opere de artă, situaţia rămâne incertă şi controversată. În baza celor relatate, am speranţa că Ministerul Culturii şi domnul ministru, în calitate de proprietar al monumentului, să se implice şi să se dedice acestui proiect, astfel încât lucrările de finalizare să fie într-un timp rezonabil, iar centenarul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 să fie aniversat la Arad cu tot respectul cuvenit înaintaşilor, celor care s-au sacrificat pentru noi, ca astăzi să trăim într-o Românie mare, unită, membră a Uniunii Europene. Glad Varga, deputat de Arad.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat Glad Varga. Urmează domnul deputat Cătălin Cristache, PMP. N-a venit. Atunci domnul Tudor Ciuhodaru, PSD. Vă invit, domnule deputat. Dacă mai vreţi să faceţi declaraţia...
Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Dumneavoastră ştiţi cât costă să aduci pe lume un copil sănătos în România? Deşi la nivel declarativ lucrurile acestea ar trebui să fie gratuite, în practică constatăm că multe dintre consultaţiile, investigaţiile şi tratamentele necesare pentru o evoluţie normală a sarcinii nu sunt decontate, iar cele care ar trebui să existe acolo, în stoc, se epuizează în primele zile din prima săptămână din lună. Avem ocazia să schimbăm acest lucru. Toate gravidele ar putea beneficia de consultaţii, investigaţii, tratamente gratuite pentru a aduce un copil sănătos pe lume, în România, aşa cum prevede proiectul meu de lege. Proiectul a trecut de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor şi va intra în plenul Camerei Deputaţilor, Cameră decizională. De acum încolo viaţa mamelor şi a copiilor din România depinde doar de votul dumneavoastră. De altfel, România este într-un top negativ al mortalităţii materne şi al mortalităţii infantile, iar două din trei femei nu ajung să-şi facă consultaţiile şi tratamentele pe durata sarcinii, în special din motive de natură economică. Avem o mortalitate maternă comparabilă cu cea din Iran, iar un copil moare la cinci ore, un copil de sub un an moare la cinci ore, din cauză că lucrurile nu sunt corect tratate. Acest proiect de lege vine cu măsuri concrete şi consider că aici, în Parlamentul României, putem veni cu o măsură similară, pe care Anglia o aplică încă din 1948. Poate nu e de neglijat faptul că, aplicând astfel de măsuri, au cea mai mică mortalitate infantilă din Uniunea Europeană. Şi noi astăzi putem structura acest demers într-un veritabil Program naţional de stimulare a natalităţii, mai ales că tot mai multe femei salariate amână aducerea unui copil pe lume, din considerente economice. Şase salarii minime pe economie nu înseamnă puţin, dar oare cât valorează într-adevăr viaţa unei mame sau a unui copil în România? Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Foarte interesantă declaraţia. Trecem la domnul deputat Gabriel Andronache, dacă a venit? Dacă nu, domnul deputat Pavel Popescu. Domnul Remus Borza? Domnul Mihai Niţă? Domnul Cătălin Cristache? Domnul Mihăiţă Găină? Doamna Mirela Furtună? Încă o dată. Domnul Andronache? Domnul Popescu? Stimaţi colegi, Conform listei pe care eu o am în faţă, au vorbit toţi deputaţii înscrişi, mai puţin, evident, cei care absentează. În condiţiile acestea, doresc să amintesc numele deputaţilor care au depus declaraţii scrise, respectiv, de la Grupul parlamentar al PSD: domnul Mihai Weber şi doamna deputat Beatrice Tudor - declaraţie scrisă; de la Grupul parlamentar al PNL: domnul deputat Sorin-Ioan Bumb, Robert Boroianu, Bogdan Huţucă, Găvrilă Ghilea, doamna deputat Viorica Cherecheş, domnii deputaţi Ioan Balan şi Claudiu Răcuci, domnul deputat Ovidiu Raeţchi. Toţi aceştia au depus declaraţii scrise. Încă o dată, întreb dacă mai există un coleg în sală înscris pentru declaraţii sau intervenţii care doreşte să ia cuvântul şi nu a fost citit? Dacă nu, în aceste condiţii... Da, avem un coleg. Domnul deputat Ghera, de la minorităţi.
Giureci-Slobodan Ghera Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este "Aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Liceului Teoretic Bilingv Româno-Croat din Caraşova". Stimate colege, Stimaţi colegi, La Caraşova, în data de 7 aprilie 2017, Uniunea Croaţilor din România şi Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat din Caraşova, judeţul Caraş-Severin, au organizat un eveniment important dedicat liceului bilingv şi anume, marcarea a două decenii de la înfiinţarea unicului liceu pentru elevii din minoritatea croată. Sărbătorirea a 20 de ani al acestui liceu reprezintă o mare sărbătoare pentru toţii etnicii croaţi, un eveniment special, încărcat cu multe emoţii, un eveniment cu multă greutate pentru minoritatea croată, unde au participat atât copiii preşcolari cu dascălii lor din comuna Caraşova şi comuna Lupac, cât şi elevii ciclul gimnazial şi liceal, împreună cu profesorii lor, foşti profesori, preoţi, primarul comunei Caraşova, precum şi alte oficialităţi ale judeţului Caraş-Severin de la Inspectoratul şcolar, Casa corpului didactic etc. Pe lângă aceştia, a fost prezent şi secretarul de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, domnul Aledin Amet, precum şi Excelenţa Sa, ambasadorul Republicii Croaţia la Bucureşti, domnul Davor Vidis şi o delegaţie din Croaţia - secretarul de stat al Oficiului pentru croaţii din întreaga lume, domnul Zvonko Milas şi consilierul croat pentru probleme ale minorităţilor, domnul Milan Bosnjak. Uniunea Croaţilor din România a pledat necondiţionat pentru înfiinţarea liceului bilingv şi l-a susţinut cu aceeaşi fervoare în cele două decenii de existenţă. În calitate de deputat, dar şi de preşedinte al Uniunii Croaţilor, doresc să îi asigur pe acei copii şi părinţi că organizaţia noastră va rămâne şi continuare alături de şcoală şi de acest liceu, sprijinind iniţiativele şi programele pe care le întreprind pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea actului educaţional şi a învăţământului bilingv. Sunt bucuros că am reuşit să organizăm aniversarea unui moment deosebit, sărbătoare a întregii noastre comunităţi. Pe de altă parte, am certitudinea că acest eveniment, de reală importanţă în viaţa spirituală a comunităţii, nu ar fi fost posibil fără efortul profesorilor, efort susţinut zi de zi. Tocmai de aceea, doresc acum - şi prin acest mod -, să-mi exprim recunoştinţa faţă de toţi slujitorii şcolii din Caraşova, mulţumindu-le tuturor pentru munca depusă cu cinste şi devotament în toţi aceşti ani. Vă urez sănătate, putere de muncă şi creaţie! La mulţi ani, Liceu Bilingv, şi la cât mai multe performanţe profesionale! Deputat al Uniunii Croaţilor din România. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Fac o ultimă strigare a listei: Domnul Mihăiţă Găină? Doamna Mirela Furtună? Doamna Beatrice Tudor? De la PNL: Domnul Gabriel Andronache? Domnul Pavel Popescu? De la ALDE: Domnul Remus Borza? Domnul Mihai Niţă? Se pare că aceşti colegi au renunţat să susţină declaraţiile. Cu aceasta, doamnelor şi domnilor deputaţi, glorioasa noastră şedinţă de astăzi se încheie. Vă urez succes! Sărbători fericite şi vă felicit pentru declaraţii! La revedere! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Ovidiu Alexandru Raeţchi "Înzestrarea Armatei - obiectiv asumat doar pe hârtie" Ne apropiem de următorul summit al NATO, ce se va desfăşura la Bruxelles în perioada 24-25 mai. În acest context, este oportun să aducem în discuţie o serie de aspecte esenţiale care ţin de situaţia Armatei Române şi de dotarea precară a acesteia. În condiţiile de securitate din zonă, dar nu numai, din ce în ce mai complexe, eşecuri de etapă, precum: amânarea licitaţiei pentru fregate, anularea licitaţiei pentru cele 36 de torpile antisubmarin, întârzierea în înzestrarea armatei cu transportoare blindate, blocarea achiziţiei unor noi avioane de vânătoare F-16 şi un proces greoi de achiziţionare al Corvetelor de tip SIGMA 10514 aduc un deserviciu major României mai ales în situaţia în care şi-a asumat o serie de angajamente în faţa partenerilor din cadrul NATO. Subliniez aici şi faptul că, potrivit unor informaţii prezentate în spaţiul public, la Uzina Automecanică Moreni ar fi trebuit să înceapă dezvoltarea şi producerea unui model de transportor blindat special destinat forţelor terestre, lucru care ar fi fost de natură să stimuleze industria internă din domeniul Apărării, care are nevoie de toate oportunităţile posibile. Se pare, însă, că guvernul a renunţat şi la acest proiect. Bugetul Apărării pe 2017 a fost majorat la 2,18% - obiectiv asumat de România în faţa partenerilor internaţionali. Iar o creştere a bugetului pentru Apărare în România trebuie firesc corelată cu un program de achiziţii militare bine conturat. Statutul de actor transatlantic indispensabil al României nu poate fi confirmat dacă achiziţiile în domeniul apărării sunt anulate sau amânate în funcţie de obiectivele politice şi de imagine ale unui guvern sau ale altuia. De aceea, consider că este datoria ministrului apărării, Gabriel Leş, să vină în faţa plenului reunit al Parlamentului pentru a prezenta priorităţile clare de dezvoltare şi înzestrare a Armatei, precum şi un plan concret pentru a le îndeplini. În ultimii 27 de ani, aproape nicio intenţie de modernizare a Armatei nu a fost dusă la bun sfârşit, în condiţiile în care există o vocaţie a amânării şi blocajului în domeniul Apărării Naţionale. Sunt convins că în prezenţa unui dialog, la care să participe partidele politice, dar şi principalele instituţii ale statului, în frunte cu CSAT, putem stabili împreună o foaie de drum clară, previzibilă şi, mai ales, eficientă.
Mihai Weber "Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să fie mai incisiv în negocierile cu Marea Britanie" Constat cu îngrijorare că premierul Theresa May, în discursul său din Camera Comunelor, s-a referit la controlul imigraţiei şi la selectarea persoanelor care vor intra în Marea Britanie. Este o problemă foarte sensibilă pe agenda negocierilor şi cred că Preşedintele României, domnul Klaus lohannis, ar trebui să fie mai interesat de soarta cetăţenilor români care locuiesc, în prezent, în Anglia. Consider că este momentul să lăsăm în urmă orgoliile şi bătăliile politice, amintindu-vă tuturor că nu mai suntem în campanie electorală. Ne confruntăm cu probleme foarte grave, care reclamă o poziţie fermă din partea ţării noastre, iar preşedintele României trebuie să aibă o abordare mai incisivă la nivelul Consiliului European pentru a apăra drepturile cetăţenilor români aflaţi în Marea Britanie. Marea Britanie trebuie să înţeleagă că ieşirea din Uniunea Europeană nu înseamnă ieşirea din Europa. Păstrarea unor bune relaţii cu ţările Uniunii Europene este condiţionată de respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de liberă circulaţie sau dreptul la muncă. PSD va sprijini orice demers care apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, dreptul de liberă circulaţie sau dreptul la muncă al românilor. În încheiere, le doresc tuturor românilor ca Sfintele Sărbători Pascale să le aducă linişte în suflet şi pe toţi cei dragi alături. În lumina credinţei vom găsi puterea de a privi spre viitor cu speranţă, încredere, cu gânduri bune de înţelegere şi respect.
Beatrice Tudor "Cuvintele contează. Un apel spre decenţă în exprimarea publică din politica românească" Astăzi nu o să vă vorbesc nici despre economie, deşi acesta este un subiect preferat de mulţi dintre colegii mei din politică atunci când vor să lase impresia că vorbesc despre lucruri importante, nici despre lupta anticorupţie, alt subiect preferat de mulţi dintre cei care au impresia că ating esenţa problemelor în societatea românească, nici despre democraţie sau stat de drept, concepte mari folosite de oamenii politici atunci când vor să transmită mesaje cetăţenilor. Vă voi vorbi astăzi despre cuvinte şi despre responsabilitatea pe care noi, ca parlamentari aleşi de cetăţenii români, o avem în modul în care alegem să ne exprimăm. Ca un om care am folosit cuvintele toate cariera mea profesională, vreau să vă spun un lucru pe care sunt convinsă că-l ştiţi, dar care nu poate fi repetat îndeajuns - cuvintele pe care le folosim contează. Cuvintele contează pentru că ele au însemnătate şi încărcătură, iar însemnătatea şi încărcătura lor este preluată de noi, la un nivel de care nu suntem nici măcar complet conştienţi, la nivel de societate. Cuvintele contează pentru că au ele sens, iar sensul lor, de multe ori, dă sens şi vieţii noastre. S-au spus şi se spun multe lucruri despre România şi despre calitatea funcţionării instituţiilor româneşti, s-au spus şi se spun multe lucruri despre societatea românească şi despre tarele ei, dar ce nu se spune suficient este că suntem o ţară şi o societate care abuzăm de cuvinte grele. Prea uşor folosim cuvinte grele în lupta politică pentru a ne ataca adversarii, iar asta nu face altceva decât să adâncească faliile din societate. Prea uşor folosim cuvinte dure la adresa cetăţenilor de diferite categorii şi asta nu face decât să ducă la creşterea temperaturii sociale. Prea uşor ne răcorim folosind cuvinte şi prea uşor uităm că ele pot să fie dureroase pentru cei împotriva cărora le îndreptăm. Prea uşor folosim cuvintele drept arme şi prea uşor uităm că ele au însemnătate, şi încărcătură, şi sens. Eu cred că sănătatea unei societăţi şi calitatea unui stat se poate deduce şi din limbajul folosit. Eu cred că putem folosi cuvintele ca o unealtă care să ne apropie unii de alţii, nu care să ne îndepărteze. Eu cred că putem folosi cuvintele ca o punte de legătură, nu ca o falie care ne îndepărtează. Dar pentru ca aceste lucruri să se întâmple trebuie să fim atenţi la cuvintele pe care le folosim, pentru că ele sunt cărămizile limbajului nostru politic. Iar limbajul nostru politic este primul element care face diferenţa între un stat sănătos şi orientat către progres şi un stat care se adânceşte în luptele sale interne. Acest lucru este valabil pentru noi toţi, indiferent că suntem bărbaţi sau femei, de stânga sau de dreapta, la primele experienţe politice sau veterani politici. Acest lucru este valabil pentru noi toţi, pentru că noi toţi suntem, în primul rând, oameni, iar cuvintele afectează oamenii. Vă îndemn pe toţi să vă gândiţi la aceste lucruri atunci când faceţi următoarea declaraţie publică şi îndemn să folosiţi cuvintele pentru a uni, nu pentru a dezbina românii.
Bogdan-Iulian Huţucă "TVA 0% pentru locuinţe, un nou cadou pentru sponsorii PSD" Proiectul PSD privind aplicarea unei cote zero de TVA la livrarea de locuinţe, dar şi la serviciile de publicitate este imposibil de transpus în practică şi riscă chiar să atragă declanşarea unor proceduri de infringement din partea Comisiei, ţinând cont de faptul că, potrivit Directivei de TVA, un stat membru al Uniunii Europene poate aplica maximum două cote reduse de TVA, iar România le aplică deja, şi anume: cota redusă de 9% TVA, precum şi cea de 5% TVA. Mai mult decât atât, cota redusă de TVA de 0% promisă de către domnii Dragnea şi Grindeanu reprezintă o cotă mai mică decât limita inferioară prevăzută de directiva menţionată, şi, în plus, România ar aplica astfel cea de a treia cotă redusă de TVA, ceea ce ar conduce în mod clar la o încălcare a prevederilor comunitare şi ar constitui un motiv temeinic de declanşare a procedurilor de infringement împotriva noastră. Susţin acest lucru deoarece Directiva europeană prevede clar faptul că aceste cote reduse de TVA nu trebuie sa fie mai mici de 5%, dar şi pentru că acestea nu pot fi aplicate decât pentru anumite livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, şi anume pentru cele detaliate în Anexa III la Directiva TVA. Printre bunurile prevăzute în această Anexă III, în legătură cu care statele membre ale Uniunii Europene pot aplica o cotă redusă de TVA, dar nu mai puţin de 5%, se numără şi livrarea, construirea, renovarea şi transformarea locuinţelor, dar numai ca parte a politicii sociale, măsură implementată deja în România. Pe de altă parte, din prevederile directivei referitoare la serviciile de difuzare de publicitate prin mass-media reiese şi faptul că acestea nu intră nicidecum în categoria serviciilor pentru care statele membre ale Uniunii Europene pot opta pentru aplicarea unei cote reduse de TVA. Luând în considerare cele prezentate şi având în vedere că ANAF-ul este deja supraîncărcat în privinţa rambursărilor de TVA, o astfel de măsură de reducere a cotei de TVA la locuinţe şi alte servicii nu reprezintă altceva decât un nou joc al Guvernului Grindeanu-Dragnea cu fiscalitatea şi predictibilitatea României, joc iresponsabil care ar avea drept efect o creştere substanţială a cererilor de rambursare de TVA, adică o sufocare şi o blocare a funcţionării ANAF-ului, care are oricum resurse limitate de control în această privinţă. De aceea, mai mulţi analişti economici prestigioşi au tras un semnal de alarmă în acest sens, la care mă raliez şi eu, considerând că această idee a Guvernului Grindeanu-Dragnea, de a reduce la zero cota de TVA pentru locuinţe, pune din nou în dificultate economia românească şi nu reprezintă în realitate un ajutor pentru cumpărători, adică o cheltuială în minus pentru buzunarele românilor, ci doar un cadou dedicat strict unor dezvoltatori, adică celor care au avut calitatea de sponsori ai PSD în ultimele campanii, fiind un fapt cunoscut că principalul partid de guvernământ are o suită consistentă pe acest palier.
Sorin-Ioan Bumb "O nouă Lege a Educaţiei sub această coaliţie de guvernare. Fiecare ministru cu legea lui!" Stimaţi colegi, Actuala coaliţie de guvernare pregăteşte o nouă Lege a educaţiei, care va schimba din temelii sistemul de educaţie, mai ales că legea actuală a suferit modificări peste modificări, adnotări şi adăugiri, mare parte făcute la ceas de seară, încât din obiectivele iniţiale nu a mai rămas mai nimic. Partidul Naţional Liberal a susţinut cu tărie amplul proces de reformă a statului român, iar o nouă Lege a educaţiei naţionale consider că este absolut necesară, dar elaborarea ei să se facă de la zero. Învăţământul românesc trebuie să se modernizeze, pentru că educaţia copiilor noştri nu mai poate să aştepte, a aşteptat destul, iar această nouă lege, care urmează să fie elaborată, sper din tot sufletul să conducă la o schimbare esenţială la nivelul rolului şi statutului cadrului didactic, dar şi al copilului. Este nevoie urgentă de o schimbare în învăţământ, este nevoie de elaborarea unui nou concept al predării şi învăţării, pentru că numai sistemul educaţional este cel care trebuie să îi doteze pe elevi cu cunoştinţe noi, dar şi cu competenţe pentru viaţă şi pentru societatea actuală. Puţini au înţeles că educaţia este principala pârghie de dezvoltare economică, socială, politică şi culturală a României, şi, de aceea, cred că această lege nouă trebuie să fie compatibilă cu cea europeană şi să crească calitatea învăţământului românesc. Ceea ce mă simt dator să afirm este că noi, cu toţii, trebuie să ne schimbăm percepţia asupra învăţării. În trecutul nu foarte îndepărtat se considera că simpla absolvire a unui liceu sau facultăţi presupune şi încheierea ciclului de pregătire individuală. Total fals! Toate aceste modificări s-au făcut netransparent, fără dezbateri, fără consultări cu mediul academic, cu societatea civilă şi, cel mai grav într-o democraţie, fără un consens al întregii clase politice. Sper ca la noua lege să fie organizate cât mai multe dezbateri publice, ca rezultatul să fie unul pozitiv. Reforma educaţiei din România trebuie să înceteze a mai fi disputa partidelor politice şi a orgoliilor liderilor politici şi sindicali. Discuţiile răuvoitoare, care au fost purtate în ultimul timp de unii lideri politici ai partidelor din România, se detaşează total de fondul problemelor din educaţie. Educaţia nu este şi nu trebuie să fie o miză politică, ea este miza întregii societăţi şi cheia către dezvoltarea viitoare a ţării. Educaţia trebuie să reprezinte o prioritate naţională nu numai la nivel declarativ, ci şi practic. În acest sens este necesară o concepţie cât mai clară despre rolul educaţiei în societatea românească, dar şi despre rolul absolventului pe piaţa forţei de muncă, la fiecare palier al sistemului, aşa că vă doresc spor la treabă, domnilor colegi din coaliţia de guvernare! De puţine lucruri sunt foarte singur, însă în ceea ce priveşte preocuparea noastră pentru creşterea calităţii actului educaţional, pot afirma cu certitudine că sunt extrem desigur şi voi sprijini orice acţiune dacă ea va avea ca rezultat o educaţie mai bună pentru generaţiile viitoare.
Găvrilă Ghilea "Prea multe cruci pe acostamentul şoselelor României!" Aprobată de Executiv, în toamna anului trecut, Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră îşi asuma ca deziderat principal pentru perioada 2016-2020 reducerea cu 50% a numărului de decese produse în accidente rutiere, prin raportare la anul de referinţă 2010. Această iniţiativă nu era deloc întâmplătoare. În acelaşi an de referinţă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dedicat deceniul 2011-2020 Acţiunii în Siguranţă Rutieră, în timp ce Comisia Europeană recomanda statelor UE crearea, în acelaşi interval temporal, a unui spaţiu european de siguranţă rutieră guvernat de imperativul aceluiaşi indicator al înjumătăţirii numărului de victime de pe şosele. Conform unei statistici deloc încurajatoare, diseminată de Consiliul European pentru Siguranţa Transporturilor în anul 2015, România contraperformează sistematic încă de la debutul Deceniului Acţiunii în Siguranţa Rutieră, ceea ce pune sub semnul incertitudinii atingerea generosului obiectiv asumat şi de ţara noastră. Astfel, dacă în primii ani ai ambiţiosului deceniu, numărul deceselor înregistrate în accidentele rutiere în România s-a redus de la 2377, în anul 2010, la 1818, în anul 2014, în ultimii doi ani asistăm la o nouă escaladare a acestei triste performanţe, soldată cu nu mai puţin de 1893 decese, în anul 2015, respectiv cu peste 1900, în cursul anului trecut. În aceste condiţii, înjumătăţirea numărului de decese din accidentele rutiere în anul 2020, prin limitarea acestui indicator la maximum 1.188 de victime, faţă de 2377, în anul 2010, pare un obiectiv tot mai îndepărtat. Desigur, adoptarea de către Guvern a Strategiei pentru siguranţă rutieră a cogenerat o paletă de direcţii de acţiune, de la eficientizarea coordonării instituţionale până la îmbunătăţirea legislaţiei şi a controlului respectării legilor în domeniu şi, nu în ultimul rând, a siguranţei infrastructurii rutiere, dar mai ales a siguranţei vehiculelor. Cu toate acestea, în circumstanţele în care numărul persoanelor decedate anual pe şosele în România se apropie de 100 la un milion de locuitori, reprezentând aproape dublul mediei europene a acestui indicator, direcţiile de acţiune trebuie ridicate la rang de decalog. Eforturile instituţionale este necesar să fie focalizate în direcţia aplicării stricte a legislaţiei, dar şi a sensibilizării în acest sens a cetăţenilor, fie ei participanţi activi sau pasivi la trafic. În acest context, se impune decretarea toleranţei zero faţă de orice abatere de la legislaţia rutieră în vigoare, începând cu banala amnezie a cuplării centurii de siguranţă sau nevinovata utilizare a telefonului mobil în trafic şi până la încălcarea liniilor continue din faţa Palatului Victoria chiar de unii membri ai Executivului, sau depăşirea vitezei maxime admise în localităţi sau în afara acestora. E prea mare numărul de cruci de pe acostamentul şoselelor României ca să-i mai sancţionăm doar prin mustrare mediatică pe toţi contravenienţii şi infractorii rutieri care au ajuns să-şi dispute recorduri de viteză pe puţinele sectoare de autostradă funcţionale, în timp ce agenţii poliţiei rutiere se complac în postura de simpli spectatori sau, uneori, arbitri.
Ioan Balan "Dragă Liviu, ai uitat de unde ai plecat sau îţi place să te răzbuni pe administraţia locală?" "Singurul care ştie programul de guvernare din scoarţă-n scoarţă sunt eu, nu e nicio ruşine ...". Vă aduceţi aminte cine rostea, în urmă cu doar câteva luni, aceste cuvinte? Cum, cine?! Liviu. Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi şeful din umbră al actualului Guvern. Dragă Liviu, ca singur şi unic cunoscător al programului de guvernare, toate administraţiile publice locale din România au aşteptat de la tine, om crescut în administraţia publică locală, profesionalizat în administraţia judeţeană, să nu uiţi nicio clipă problemele şi provocările pe care le întâmpină zi de zi consiliile locale şi judeţene sau primăriile, mai ales acelea mici, ale comunelor. Plecând din administraţia locală în funcţiile mari de la Bucureşti, toată lumea a aşteptat de la tine soluţii la problemele care macină administraţia locală. Din păcate, ai demonstrat că ai uitat de unde ai plecat, ai uitat problemele administraţie şi, mai mult, vrei să continui şi să adânceşti dependenţa localului de Guvernul de la Bucureşti, adică exact ceea ce urai odinioară, când serveai administraţia locală. Mare parte dintre români au şi dat uitării acea descentralizare neconstituţională pe care ai propus-o acum trei ani, cu scopuri şi interese necinstite, pe care PSD a îngropat-o definitiv. Odată cu ea a fost îngropată şi descentralizarea financiară a administraţiei publice şi aducerea deciziei cât mai aproape de comunităţile locale. Aşa a fost compromisă o şansă uriaşă pentru reforma administraţiei locale din România. Cu toţii am crezut că a fost greşeala unui începător în politica mare de la Bucureşti. Din păcate, după alegerile din decembrie 2016, ai uitat cu totul politica şi administraţia locală, adică cea care te-a făcut mare şi, parcă, răzbunându-te, toate acţiunile Guvernului pe care îl conduci au fost îndreptate către sărăcirea, umilirea şi subdezvoltarea administraţiilor publice locale. Ai promis mult, mai mult decât ar putea să ducă pe umeri mediul de afaceri din ţară, mai mult chiar şi faţă de aşteptările şi dorinţele românilor, însă nu ai spus niciun moment că toată povara va fi transferată pe umerii administraţiilor locale, iar mare parte dintre beneficii vor fi sterilizate de creşterile de preţuri. Mărirea salariilor din învăţământ, sănătate şi administraţie din anul 2017 ai pus-o pe seama bugetelor sărace ale primăriilor, deşi ştiai foarte bine că multe dintre ele erau oricum incapabile să-şi plătească până şi facturile curente la electricitate sau apă menajeră. Ai promis că vei aduce în ţară zeci de miliarde de lei din fondurile europene, însă când primarii au cerut bani de cofinanţare pentru a depune proiecte din aceste fonduri gratuite, i-ai trimis repede la ghişeul băncilor să se împrumute, cu dobânzi uriaşe, pe care tu, personal, nu le-ai plăti niciodată. Asta pentru că, la Bucureşti, Guvernul a ajuns la fundul sacului, iar bani deja nu mai sunt. Despre proiectele din mega PNDL, ce să mai spunem?! Am văzut de câtă transparenţă aţi dat dovadă şi cum vor decurge aprobările şi prioritizările acestor proiecte. Pe bună dreptate, spun primarii, este un proiect de tipul ruleta rusească atât pentru primăriile care au curajul să se înscrie în aceste proiecte, cât şi pentru bugetele viitoare ale ţării. Am observat că de câteva zile te joci cu nervii întregii administraţii publice locale din România, spunând că salariaţii din administraţia publică locală trebuie să aibă o abordare separată în legea salarizării unitare. Ce vrei tu să spui, de fapt, este că ar fi o prostie ca angajaţii din administraţie să fie salarizaţi corect, pe criterii obiective, ci pentru funcţionari să conteze, în primul rând, culoarea carnetului de partid şi prietenia cu şeful administraţiei. Sper să ai curajul şi onestitate să priveşti în ochi sindicatele din administraţie, care ţi-au trimis scrisori, petiţii şi sesizări în care îţi spun că greşeşti profund, că te-a "furat" beţia puterii şi că depolitizarea funcţiei publice, pe care tu nu o suporţi şi nu vrei să auzi despre ea, este singura condiţie pentru creşterea performanţelor în administraţie. Dragă Liviu, fă un exerciţiu personal, util şi adu-ţi aminte de unde ai plecat! Cred că dacă o să-ţi aduci aminte de administraţia locală, vei înceta să te mai lupţi direct şi necinstit cu reprezentaţii acesteia, fie că vorbim despre primari sau funcţionari publici.
Claudiu-Vasile Răcuci "Cum taie PSD exact copacul care rodeşte!" Un bun gospodar se îngrijeşte de copacul care rodeşte, pentru că acesta este cel care-i asigură peste iarnă cămara plină. Tot la fel ar trebui să se comporte şi guvernul responsabil al unei ţări, care, înainte de toate, ar trebui să aibă grijă de cei care produc valoare economică şi de pe urma cărora se umple vistieria statului. Totul pare simplu, logic şi de bun-simţ! Dar ce ne facem însă, că de când a fost învestit Guvernul Dragnea-Grindeanu, acesta se luptă din răsputeri să taie exact rădăcina copacului care rodeşte, să şubrezească fundaţia pe care stă întreaga economie naţională, adică performanţele întreprinderilor mici şi mijlocii. Înţelegem acum de ce Ministerul Finanţelor a întârziat atâta şi de ce i-a fost teamă să arate dezastrul încasărilor bugetare şi boala cronică de care suferă cheltuielile bugetare. Din păcate, Guvernul Grindeanu a păcălit populaţia cu promisiuni fără acoperire şi, zi de zi, vulnerabilizează stabilitatea financiară a ţării. Eu o să mă opresc asupra unui singur aspect din acţiunea Guvernului, şi anume atitudinea acestuia faţă de investiţiile publice şi faţă de procesul de modernizare a acestei ţări. Să ştiţi că nu trebuie să fi un mare specialist în finanţe publice ca să constaţi că Guvernul Grindeanu a reuşit contraperformanţa de a anihila practic investiţiile publice în acest an, fie că vorbim despre cheltuielile de capital, susţinute din bugetul de stat, fie că vorbim despre mult aşteptatele zeci de miliarde de lei din fonduri europene nerambursabile, promise solemn de domnul Dragnea. Când cheltuieşti pentru investiţii publice mai puţin de 0,1% din PIB, nu poţi aştepta apoi ca mediul de afaceri, de la care colectezi impozite, să fie profitabil, solid şi competitiv. Ceea ce nu a înţeles nici domnul Dragnea, nici domnul Grindeanu - şi, din păcate, nici ministrul finanţelor publice - este că investiţiile publice sunt gura de oxigen pe care o aşteaptă tot mediul de afaceri din România, ca să poată creşte producţia, să poată spori angajările şi să poată contribui mai mult la bugetul de stat. Ştim cu toţii care sunt efectele de antrenare pe care le generează în economie declanşarea şi realizarea efectivă a unei investiţii publice. Construirea unei autostrăzi sau modernizarea unui drum naţional antrenează automat cereri mai mari, pe orizontal, de materiale, de materii prime, de produse care, în cea mai mare parte, se produc în România. De asemenea, cei în mâinile cărora se află astăzi destinele României nu cunosc faptul că din 100 de lei alocaţi investiţiilor, astăzi, mai mult de jumătate se întorc la buget chiar în acest an, iar în următorii doi ani ei se vor întoarce cu totul şi chiar mai mult decât atât în vistieria statului. Cine mai crede, încă, faptul că standardul de viaţă al unei populaţii creşte fără muncă, fără investiţii, fără sudoare şi fără risc va cădea cu siguranţă în capcana întinsă de guvernarea PSD-ALDE, care ne spune că standardul de viaţă al populaţiei creşte din pix, doar prin bunăvoinţa liderului suprem al PSD! În logica în care guvernează astăzi cuplul Dragnea-Grindeanu, România va rămâne, în continuare, ţara cea mai puţin dezvoltată din Uniunea Europeană, cu cele mai deficitare spitale, cu şcoli învechite, cu drumuri din pământ, cu trenuri care au o viteză mai mică decât în perioada dintre războaie. De asemenea, România va continua să consume din import şi să stimuleze crearea de locuri de muncă în străinătate, acolo unde se produc importurile, pentru că PSD nu dă nici un semnal că ar vrea să stimuleze munca şi afacerile la noi acasă, în România.
Aurel-Robert Boroianu "Taxa percepută la podul peste Dunăre, de la Feteşti-Cernavodă, reprezintă o taxă discriminatorie pentru locuitorii şi firmele din Dobrogea" Am adresat săptămâna trecută o întrebare, domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, referitoare la faptul că, pentru locuitorii şi firmele din Dobrogea, taxa percepută la podul peste Dunăre, de la Feteşti-Cernavodă, reprezintă o taxă discriminatorie. În calitate de parlamentar de Constanţa, consider că atât constănţenii, cât şi ceilalţi locuitori din judeţele Ialomiţa şi Tulcea - care sunt nevoiţi să circule aproape zilnic pe autostrada A2 pentru a ieşi/intra în localităţile de reşedinţă, dar şi firmele înregistrate în cele trei judeţe menţionate -, sunt practic discriminaţi faţă de restul ţării prin cheltuielile pe care le au în plus, prin obligativitatea plăţii taxei la podul peste Dunăre, de la Feteşti-Cernavodă, iar acest lucru trebuie corectat de autorităţile abilitate în acest sens. Susţin acest demers de eliminare a unei taxe discriminatorii pentru o parte a locuitorilor ţării, şi anume pentru cei din judeţele Constanţa, Ialomiţa şi Tulcea, deoarece în alte zone ale ţării riveranii nu plătesc taxe de pod ori de câte ori intră/ies din localităţile lor de reşedinţă - fie că vorbim de persoanele fizice, fie de cele juridice. Din considerentele mai sus-menţionate, l-am rugat pe actualul ministru al transporturilor să ia măsuri urgente pentru eliminarea acestei taxe discriminatorii, cum este cea care se plăteşte în mod obligatoriu la podul peste Dunăre, de la Feteşti-Cernavodă, de riverani, în condiţiile în care se stipulează foarte clar în Constituţie faptul că "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". Cu alte cuvinte, românii nu pot fi împărţiţi în cetăţeni care trebuie să plătească taxe doar pentru că locuiesc dincolo de podul peste Dunăre, de la Feteşti-Cernavodă, şi cetăţeni care nu sunt obligaţi la astfel de cheltuieli pentru că au norocul să locuiască în alte zone ale ţării.