21 martie 2017 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Marian-Cătălin Predoiu Bună dimineaţa, dragi colegi. Începem şedinţa noastră de astăzi cu prima parte, consacrată expunerilor dumneavoastră. Şi o să încep cu doamna deputat Mihaela Huncă, de la PSD.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Creşterea siguranţei elevilor prin instalarea de sisteme de supraveghere în unităţile de învăţământ". Stimate colege, Stimaţi colegi, Guvernul Grindeanu a anunţat şi a aprobat în buget resursele necesare pentru Programul de reabilitare a 2.000 de unităţi şcolare care în prezent nu deţin autorizaţie de funcţionare. Este cel mai amplu program de modernizare a şcolilor din România, iar după cum bine ştiţi, cele mai multe dintre unităţile ce vor fi finanţate sunt din mediul rural. Acolo sunt cele mai multe şcoli despre care vedem la televizor tot felul de ştiri despre faptul că sunt neîncălzite, că au condiţii precare de igienă sau că sunt într-o stare avansată de degradare. Nu este de mirare că cea mai mare rată a abandonului şcolar se înregistrează în mediul rural. Salut deci iniţiativa Guvernului, iar ca fost inspector şcolar general înţeleg foarte bine cât de importantă este această măsură pentru sistemul de educaţie din România. Vreau însă să fac o propunere Guvernului, care cred că ar trebui inclusă în acest program al unităţilor de învăţământ, cu privire la creşterea gradului de siguranţă a copiilor care studiază în aceste şcoli. Cred că orice bun părinte, orice bun bunic se gândeşte la siguranţa propriului copil sau nepot, atunci când acesta se află la şcoală. Vedem, în acelaşi timp, o escaladare a riscurilor la care sunt expuşi copiii noştri, în proximitatea spaţiilor de învăţământ. Pentru prevenirea acestor riscuri, mai multe unităţi de învăţământ şi-au instalat sisteme de supraveghere video în interiorul şcolii şi în proximitatea acesteia. Iar măsura a avut efecte pozitive imediate în ceea ce priveşte scăderea infracţionalităţii în zonele unităţilor de învăţământ. De aceea, consider că Programul de reabilitare a celor 2.000 de şcoli fără autorizaţie de funcţionare ar trebui să includă şi instalarea sistemelor de monitorizare video. Costurile sunt rezonabile, dar efectele sunt foarte importante pentru propriii noştri copii.

Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc. Vă rog să încheiaţi...

Mihaela Huncă Îmi permit să fac o sugestie Guvernului pentru implementarea rapidă a acestei soluţii. Ministerul Educaţiei Naţionale ar putea introduce în condiţiile minime de autorizare a funcţionării unităţilor de învăţământ de orice fel, existenţa unui sistem funcţional de monitorizare şi supraveghere video, atât pentru spaţiile din interiorul şcolii, cât şi pentru zona din proximitatea acesteia. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, deputat al PSD Botoşani.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, După cum ştiţi, Regulamentul vă permite 3 minute. Teoretic, avem timp să ne încadrăm, cu acest timp, pentru fiecare dintre dumneavoastră, având în vedere numărul celor înscrişi. Dar dacă depăşim durata expunerii, nu ne mai încadrăm. Rugămintea e să ne încadrăm fix în 3 minute, dacă se poate chiar mai repede. Şi ca să vă ajut, undeva la două minute şi jumătate, vă fac un semnal, ca să ştiţi să vă apropiaţi de final. Mulţumesc. Urmează domnul Constantin Şovăială.

Constantin Şovăială Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice este "Spunem DA salvării pădurilor!". Solicit ministrului mediului să nu autorizeze defrişarea a 165 de hectare de pădure pentru a face loc exploatării aurului cu cianuri la Certej. Se vrea folosirea cianurii pentru că este cea mai ieftină metodă, dar asta nu înseamnă că este şi sigură pentru mediu. Trebuie să ne protejam atât resursele, cât şi mediul. 2.000 de tone de aur au ieşit până acum la lumină din subteranul românesc. Din păcate, mai bine de un sfert au fost exploatate de austrieci, iar o mare parte din tezaur a ajuns la ruşi. Potrivit estimărilor, Roşia Montană mai ascunde încă 300 de tone de aur şi aproape 1.500 de tone de argint. Nu trebuie să permitem firmelor străine să ne exploateze resursele pe care le avem şi să defrişeze, în voie, cât doresc. Din păcate, o corporaţie minieră canadiană, "Eldorado Gold", prin firma locală "Deva Gold", şi-a propus să facă rău pădurilor româneşti, pentru a ajunge la scopul dorit, şi anume, de a se îmbogăţi prin exploatarea aurului şi argintului din zonă. Pădurea şi munţii ar dispărea şi locul lor ar urma să fie luat de milioane de tone de rocă excavate zilnic. Minereul ar fi tratat cu cianuri şi mai apoi ar fi aruncat înapoi în natură, în două iazuri de decantare, care ar înlocui pentru totdeauna pădurile. "Deva Gold" încearcă să obţină avizele de defrişare pentru pădurea de la Certej. Şi-au propus să o împartă pe parcele şi să ceară autorizaţii, pe bucăţi, pentru a începe tăierile. În felul acesta, compania speră să evite noile prevederi ale Codului silvic, care impun o evaluare a impactului defrişării întregii suprafeţe. Autorităţile de mediu nu trebuie să susţină companiile miniere cu orice preţ. Autorităţile române trebuie să acţioneze şi să nu mai trateze subiectul pădurilor de la Certej cu nepăsare. Îl somez pe domnul ministru Daniel Constantin să respingă avizarea proiectului minier Certej şi a extensiilor sale, care ar duce la realizarea celei mai mari exploatări de suprafaţă din Munţii Apuseni. Carierele şi iazurile de decantare aferente ar distruge iremediabil sute de hectare de pădure, importante pentru România. Avem nevoie de investiţii în tehnologie pentru a exploata şi a ne dezvolta la standarde normale.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Constantin Şovăială Trebuie să promovăm măsurile de ecologizare, şi nu de defrişare a pădurilor. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu.

Constantin Şovăială Constantin Şovăială, deputat al PNL.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează domnul deputat Sergiu Cosmin Vlad, USR.

Sergiu Cosmin Vlad Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Pe parcursul anilor, sportul românesc a pierdut încet competiţia cu cel din ţările cu tradiţie în domeniu. Din poziţia de fruntaşi la mai multe capitole, am ajuns printre ultimii. Acest rezultat se înregistrează şi din cauza lipsei infrastructurii în acest domeniu, mai exact din cauza distrugerii infrastructurii dedicate activităţilor sportive. Cu toată opoziţia iubitorilor de sport, multe baze sportive au fost dărâmate în ultimele decenii. Am făcut referire, într-o interpelare adresată ministrului tineretului şi sportului, la ceea ce s-a întâmplat în Arad cu Stadionul Telecom, Stadionul Vagonul şi Stadionul Strungul, toate demolate din 2004 încoace. Cu toate că legislaţia impune construirea altora similare, autorităţile n-au respectat legea. Prevederile legale par să fi fost încălcate în mod repetat în ultimul deceniu, şi nu numai de administraţia locală din Arad. Există informaţii care arată că asistăm la un fenomen naţional. În verificarea modului în care autoritatea la nivel naţional pentru sport şi tineret şi-a exercitat atribuţiile referitoare la bazele sportive, Curtea de Conturi a României a constatat că: "subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor au permis ca bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate pentru a face loc unor proiecte imobiliare". Situaţia necesită explicaţii din partea guvernanţilor, deoarece Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului precizează, la art. 79 alin. (1), că "schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate." Apoi, la alin. (2) că "dispoziţiile alin. (1) se aplică şi societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului". Chiar dacă nu mulţi dintre colegii din Parlament practică sportul, cu siguranţă majoritatea celor prezenţi a asistat la cel puţin o competiţie sportivă. De câte ori nu ne-am mândrit la nivel naţional cu rezultatele unor sportivi, indiferent că a fost vorba de fotbal, rugby, tenis sau gimnastică? Scopul Legii educaţiei fizice şi sportului nu este de a proteja strict patrimoniul construit, ci serviciile comunitare facilitate de acesta. Odată ce au permis schimbarea destinaţiei bazelor sportive, autorităţile nu numai că au încălcat o lege, ci şi au renunţat de fapt la prestarea unui serviciu de interes pentru comunitate...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Sergiu Cosmin Vlad ... lucru care ne afectează pe fiecare dintre noi şi mai ales practicarea sportului în România. Mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Doamna Biró Rozália? Domnul Remus Borza? Domnul Corneliu Bichineţ.

Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, «Femeia din România, mamă, soţie, fiică - cu doi "i". Mai mult şi mai nou, sclavă în străinătate» Demagogie de partid, două puncte: "Întoarce-te române, acasă", "Mândru că sunt român", "Nu ne vindem ţara, o lăsăm tinerilor". Sau, după caz şi posibilităţi, o furăm. Cu astfel de slogane electorale nu mai păcăleşti pe nimeni, sau aşa cred eu. Românii nu-i mai văd cu ochi buni pe politicieni, pe aproape toţi oamenii care fac politică. De aceea, eu cred că ceea ce vom face noi, împreună, în această legislatură, aici, va constitui o mutaţie în percepţia oamenilor faţă de noi, cei care suntem parlamentari. Iată, presa străină, ca şi cea autohtonă, a relatat despre dramele, calvarul, supliciul, agresiunile de tot felul comise de străini împotriva româncelor plecate la muncă, oriunde în lume, pentru că acasă, în ţară, le-a fost greu. Ruşine, MAE, ruşine, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni! Angajaţi psihologi, sociologi, asistenţi sociali care să se poată ocupa de româncele agresate sexual şi de copiii acestora, aflaţi împreună, ca în lagăre de muncă forţată, parcă pentru exterminare. Să se ştie, luna aceasta e considerată în România "Luna pentru viaţă, 2017 - Ajută mama şi copilul. Ei depind de tine". Ei depind de noi. O putem face fiecare pe unde trăim, pe unde lucrăm, pe unde umblăm. În altă ordine de idei, e momentul să vă reamintesc, stimaţi colegi, faptul că avortul a afectat România mai mult decât orice război. De exemplu, dacă în Primul Război Mondial ţara noastră a pierdut 1.125.000 de vieţi, pentru ca actul Unirii să poată fi posibil, din 1958 şi până ieri, prin avort s-au spulberat, atenţie, 22 de milioane de vieţi nevinovate. E mult, alarmant. Propun, ca proiect glorios de ţară, preţuirea darului vieţii şi sprijinirea concretă a femeilor năpăstuite din acest colţ de lume numit România.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă apropiaţi, mai aveţi timp, mai aveţi.

Corneliu Bichineţ Aşa.

Marian-Cătălin Predoiu Vă apropiaţi...

Corneliu Bichineţ Atunci... Eu sunt foarte disciplinat, cred că v-aţi dat seama. Atunci, aici o să fie Edenul, ţara tuturor posibilităţilor, acasă cu adevărat. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Încă o dată, vă reamintesc, eu nu vă întrerup exact când se termină timpul, ci vă atrag atenţia cu 30 de secunde înainte, să vă puteţi pregăti încheierea declaraţiei. Urmează domnul Dragoş Gabriel Zisopol, dacă e în sală... Dacă nu, reluăm, de la Grupul PSD... Doamna Tamara Ciofu. Poftiţi! Aprindeţi microfonul, să plece şi timpul, să vă audă şi colegii...

Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice: "Guvernul şi Parlamentul trebuie să colaboreze pentru a creşte nivelul de trai al persoanelor vârstnice din România". Împreună cu membrii Comisiei pentru drepturile omului, din care fac parte, am înfiinţat Subcomisia pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor vârstnice. Am avut deja prima întâlnire cu reprezentanţii Parlamentului seniorilor, grup neguvernamental şi apolitic, cu rol de for consultativ în ceea ce priveşte interesele şi drepturile vârstnicilor din toată ţara. La şedinţele subcomisiei doresc să invit periodic reprezentanţi de la toate organizaţiile de pensionari, de la nivel naţional şi regional, pentru a dezbate principalele nevoi sociale şi medicale, precum şi alte probleme pe care aceştia le vor aduce în prim-plan. În primul mandat de parlamentar, am acordat o atenţie deosebită apărării drepturilor şi îngrijirii copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor vârstnice. Principalul meu obiectiv din acest mandat este să promovăm un cadru legislativ prin care pensionarii să nu se mai simtă umiliţi şi să-şi trăiască bătrâneţea cu demnitate, în condiţii civilizate şi să beneficieze de un sistem de sănătate modern, unde să-şi poată trata afecţiunile medicale. Mă interesează, în primul rând, să colaborăm cu echipa de guvernare a prim-ministrului Sorin Grindeanu, pentru a multiplica, în toată ţara, reţeaua de unităţi de asistenţă medico-socială, astfel încât să creştem nivelul de viaţă al persoanelor vârstnice şi să încercăm să le integrăm cât mai mult în societate. Fac apel la toate asociaţiile de pensionari, să ne transmită la subcomisie toate modificările legislative care consideră că trebuie realizate, în ceea ce priveşte accesul la asistenţă socială şi sanitară pentru persoanele vârstnice. În perioada imediat următoare, va ajunge la Parlament Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind asistenţa medicală comunitară. Este un proiect important prin care se dezvoltă serviciile de prevenţie pentru persoanele şi grupurile vulnerabile din punct de vedere medical şi social. Vă rog să ne mobilizăm pentru a adopta cât mai repede această lege şi să comunicăm permanent cu Guvernul, pentru redactarea şi implementarea normelor de aplicare ale acestui act normativ. Spun toate aceste lucruri pentru că pe noi, social-democraţii, ne-a interesat de fiecare dată, când am fost la guvernare, ce probleme au bătrânii noştri şi care sunt nevoile lor. PSD i-a tratat de fiecare dată cu respect şi demnitate. Vă mulţumesc. Tamara Ciofu, deputat al PSD.

Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu. Urmează doamna deputat Florica Cherecheş, PNL.

Florica Cherecheş Vă mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pledoarie pentru o comunitate incluzivă". Ziua mondială a sindromului Down, care se sărbătoreşte în fiecare an la 21 martie, are ca logo în acest an: "Vocea Mea, Comunitatea Mea", iar ca subtitlu, "Să permitem persoanelor cu sindrom Down şi celor care pledează pentru ei să vorbească, iar vocile lor să fie auzite". Sindromul Down este un accident genetic, iar copilul care se naşte astfel are un cromozom în plus. Poate avea un retard psihic, dificultăţi de învăţare, tulburări de vorbire, afecţiuni ale inimii, probleme de vedere sau de auz. În România există aproximativ 30.000 de persoane diagnosticate cu sindromul Down. Pentru că sunt persoane foarte afectuoase, un părinte a numit acest al 21-lea cromozom, "cromozomul dragostei". Copiii care se nasc cu sindrom Down beneficiază de dragostea şi atenţia familiei lor, dar trebuie ca întreaga societate să le înţeleagă nevoile şi să le răspundă în mod corespunzător. Prin manifestările care se organizează în aceste zile în întreaga ţară se doreşte informarea societăţii şi autorităţilor asupra acestei probleme, pentru dezvoltarea toleranţei şi deschiderii faţă de incluziunea socială a persoanelor cu sindrom Down. De asemenea, se urmăreşte promovarea valorizantă a posibilităţilor persoanelor cu sindrom Down, punându-se accentul pe faptul că sunt parte a societăţii, iar în condiţiile în care au un mediu adaptat, ele pot munci, pot practica sportul, dansul, pot realiza obiecte artistice, aducându-şi astfel în mod constructiv contribuţia la dezvoltarea societăţii din care fac parte. Concursurile Special Olympics care se organizează în fiecare an cu această ocazie ne demonstrează că aceste persoane sunt talentate, hotărâte să-şi înfrunte limitele şi să-şi arate valoarea. Dragi colegi, Vă invit să facem scut în jurul persoanelor cu sindrom Down, a familiilor lor, şi să facem tot ce ţine de noi pentru a sprijini eforturile lor de incluziune socială, pentru a le asigura protecţia, egalitatea şi respectul de care trebuie să se bucure fiecare cetăţean. Trebuie să le asigurăm condiţiile necesare pentru a beneficia de terapiile de care au nevoie, pentru a face sport, pentru a se dezvolta psiho-motor sau integra în societate, pentru că adesea, aceste persoane au dizabilităţi asociate, care le îngreunează progresul. Ce ştiu însă instinctiv copiii cu sindrom Down este să iubească necondiţionat şi în fiecare zi le dau celor din jurul lor lecţii de empatie, cu zâmbetul pe buze şi fără să aştepte nimic în schimb. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă deputat. Urmează domnul deputat Mihai Botez.

Mihai-Cătălin Botez Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la un subiect arhidezbătut, care revine pe buzele noastre în momentul dezbaterii Legii bugetului, dar şi de fiecare dată când conştientizăm că anumite lucruri nu merg în România aşa cum ar trebui să meargă. Mă refer la investiţiile publice. Toată lumea cunoaşte sau a văzut cazuri în care terenuri de sport au fost construite în locaţii în care nimeni nu poate să le folosească, sau săli de sport care stau şi astăzi fără utilizare. În acelaşi timp, milioane de euro au fost cheltuite de-a lungul timpului pe studii de fezabilitate care în cele din urmă au expirat şi nu au mai putut fi utilizate, de multe ori fiind necesară refacerea studiului, deci alţi bani cheltuiţi. Tot în numeroase cazuri s-a ajuns la abandonarea proiectului în întregime sau, după cheltuirea banilor pe studii de fezabilitate, sumele necesare implementării proiectului nu au mai fost alocate. Una dintre cele mai slab implementate investiţii este Autostrada Sibiu-Orăştie, care doar după puţină vreme de la inaugurare a început să fie inutilizabilă. Investiţia de la metrou a fost şi ea tărăgănată, iar angajamentul asumat de România cu privire la Campionatul European de Fotbal din 2020, anume construirea unei linii de metrou care să unească Aeroportul Otopeni de restul Bucureştiului, este şi ea incertă, punându-ne într-o situaţie neplăcută cu partenerii noştri europeni, pe lângă privarea cetăţenilor de un element de infrastructură esenţial. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că din 2006 până în 2015, anii pentru care există date, investiţiile nu au avut o valoare care să varieze foarte mult. Media tuturor acestor ani a fost de 67.029 de milioane de lei pe an, cu un minim în anul 2006 de 48.626,5 de milioane de lei, iar în anul 2008 fiind înregistrat maximul, anume 90.084,4 de milioane de lei. Dincolo de toate aceste cifre, problema ultimilor ani a fost alta: gândirea pe termen scurt, în detrimentul strategiei pe termen lung. Investiţiile au fost sacrificate atunci când s-a dorit diminuarea unor taxe şi acordarea unor creşteri salariale, acestea având ca scop câştigarea alegerilor, dar unde este interesul pe termenul lung al ţării în această problemă? Nu este luat în calcul, carpe diem pare să fie şi motto-ul principal al guvernărilor postdecembriste şi în special al actualei guvernări. Investiţiile inutile, sau prost făcute, sau începute şi neterminate sunt şi vor fi şi pe viitor probleme ale României. Scopul nostru, ca parlamentari, indiferent dacă suntem parlamentari ai puterii ori ai opoziţiei, ar trebui să fie crearea unui cadru legislativ coerent şi clar, care să permită, în primul rând, autorităţilor locale, identificarea nevoilor oportune...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Mihai-Cătălin Botez ... iar autorităţilor centrale să le revină sarcina de a facilita implementarea acestora şi a altora de anvergură naţională, care să aducă un efect de sinergie cu cele locale. Este timpul să decidem ce vrem să facem cu investiţiile în România: continuăm pe acelaşi trend şi o să constatăm peste 20 de ani că încă nu am evoluat foarte mult? Ori dorim ca prin investiţiile pe care le facem să legăm comunităţi între ele, să oferim fiecăruia o şansă la dezvoltare şi la o viaţă mai bună? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundem.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Mihai-Cătălin Botez Mihai Botez, deputat al USR.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează doamna deputat Biró Rozália, dacă a venit... Dacă nu, domnul Remus Borza... nu-l văd... doamna Cătălina Bozianu, Partidul Mişcarea Populară.

Nicoleta-Cătălina Bozianu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Salarizarea medicilor în funcţie de performanţe şi de specializare - un pas important către însănătoşirea sistemului de sănătate". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Crizele şi dezastrele din sistemul românesc de sănătate au ajuns aproape un brand de ţară. Condiţiile de spitalizare deplorabile, infecţiile intraspitaliceşti, banii cetăţenilor, cheltuiţi de stat exclusiv în beneficiul clientelei politice, şi exodul medicilor în străinătate sunt realităţi pe care orice român la cunoaşte foarte bine. Sunt realităţi care îi lovesc pe români în fiecare zi. Cea mai tristă dintre aceste realităţi este incapacitatea statului de a-i ţine pe medicii români în ţară. De 5 ani, guvernările succesive se dovedesc incapabile să oprească acest exod. Se dovedesc incapabile să le ofere acestor oameni condiţii de muncă rezonabile şi salarii decente, care să recompenseze cu adevărat munca lor, astfel încât ei să poată alege practicarea meseriei acasă, pentru conaţionalii lor. Deşi meseria lor este de o importanţă vitală pentru societate, medicii au salarii de mizerie, prin comparaţie cu alte profesii plătite tot din bani publici. În acelaşi timp, având ca unic criteriu de departajare vechimea în muncă, salariile medicilor sunt nivelate, în interiorul profesiei, în mod nedrept, pentru că nu se ţine seama nici de diferenţele dintre specializările medicale, şi nici de performanţele individuale. Din păcate, în anul 2012, din raţiuni populiste şi politicianiste, Proiectul de Lege privind reforma sănătăţii, susţinut de preşedintele Traian Băsescu, a fost respins de clasa politică. Printre alte măsuri menite să relanseze sistemul sanitar românesc, prin recurs la cheltuirea eficientă a banului public şi la generarea unui sistem concurenţial, proiectul de lege prevedea salarizarea medicilor şi în funcţie de specializări şi de performanţe. Cu tot respectul pentru munca fiecăruia, salariul unui neurochirurg trebuie să fie mai mare decât salariul unui dermatolog, chiar dacă ambii au acelaşi număr de ani petrecuţi în profesie. De asemenea, un neurochirurg care operează cu o rată mai mare de succes un număr mare de oameni trebuie să primească un salariu mai bun decât un coleg al său cu performanţe mai reduse. Sunt condiţii cerute de cei mai mulţi dintre medici, sunt condiţii menite să stimuleze un act medical de calitate. Stimaţi colegi, Anunţata creştere substanţială a salariilor personalului medical este o condiţie necesară, dar nu suficientă...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Nicoleta-Cătălina Bozianu ... pentru a-i convinge pe medicii noştri să rămână acasă. Ea trebuie dublată de salarizarea în funcţie de dificultatea specializării şi de performanţele medicului. Numai astfel putem să le oferim acestor oameni o minimă garanţie că vor avea şansa de a-şi face meseria în condiţii decente, în ţara lor.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Nicoleta-Cătălina Bozianu Ar fi un pas important către însănătoşirea sistemului de sănătate. Cătălina Bozianu, deputat al PMP Prahova.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Să ştiţi că nu ne vom încadra, dacă nu ne încadrăm în timp fiecare. Şi voi fi nevoit să întrerup timpul, data viitoare... Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Îmi revine deosebita onoare să vă transmit Mesajul Ambasadorului Republicii Elene în România, Excelenţa Sa, Vassilis Papadopoulos, adresat grecilor şi filoelenilor, cu prilejul Zilei naţionale a Greciei - 25 martie 1821. "În data de 25 martie aniversăm Renaşterea Naţională a Greciei, dată care reprezintă o zi rămasă în istorie, nu doar pentru greci, dar şi pentru toate popoarele care s-au luptat pentru independenţa lor. Idealurile libertăţii, democraţiei, luminismului, independenţei din punct de vedere politic, prosperităţii economice şi ale drepturilor omului sunt astăzi mai actuale ca oricând, sunt idealuri comune pe care le împărtăşesc Grecia şi România. Celebrarea Renaşterii Naţionale a Greciei, aici, în România, este extrem de importantă, întrucât Revoluţia elenă a început în Principatele Române. Alexandru Ipsilanti, Societatea Filiki Eteria au luptat pentru crearea unui stat liber şi suveran. În acest scop, de mare importanţă, a fost sprijinul acordat de către diaspora elenă, înfloritoare şi luministă, care trăia în Principatele Române. Legăturile istorice dintre cele două popoare, grec şi român, sunt indestructibile. Sâmbătă, 25 martie 2017, în oraşul istoric Drăgăşani îi vom comemora pe eroii Batalionului Sacru, păstrând în memoria noastră idealul acestora de sacrificiu de sine, solidaritate, luptă nobilă pentru libertate şi demnitate. Fără a uita trecutul, privim cu optimism prezentul şi viitorul. Faptul că în România elenismul înfloreşte şi excelează de pe urmele strămoşilor săi, ne umple de speranţe. Comunitatea elenă din România este o parte integrantă a ţării, inclusă complet în viaţa socială şi economică, ea funcţionând precum o punte de legătură între greci şi români, o legătură vie pentru cooperarea dintre cele două ţări. Deosebit de importantă este sarcina complexă a Uniunii Elene din România, privind menţinerea patrimoniului istoric şi social elen, unitatea expatrioţilor noştri, predarea limbii şi tradiţiilor, păstrarea continuităţii istorice a elenismului de aici. Sunt convins de faptul că cele două ţări, Grecia şi România, vor colabora şi în viitor în ceea ce priveşte idealurile, libertăţile, că popoarele noastre vor rămâne prietene, valorificând trecutul comun şi construind un viitor cât mai strălucit. Trăiască 25 martie!" Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Cu prilejul Zilei naţionale a Greciei, 25 martie 1821, permiteţi-mi ca, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, să le urez grecilor şi filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulţi ani! Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Răzvan Rotaru.

Răzvan-Ilie Rotaru Bună ziua, domnule preşedinte! Obiectul declaraţiei politice: "Educaţie pentru un consum responsabil al lemnului în România". Stimaţi colegi, Avem nevoie de un cadru legal prin care să generăm un sistem de educaţie pentru management sustenabil şi responsabil al pădurilor din România. La nivel european sunt proiecte multinaţionale care vizează promovarea beneficiilor pădurilor pentru stocarea carbonului, precum şi mobilizarea oamenilor către un consum responsabil al resurselor forestiere. În cadrul acestor grupuri este şi ţara noastră, alături de Italia, Polonia, Malta şi Spania. Având în vedere situaţia deosebit de gravă care există, în prezent, în domeniul exploatării forestiere în România, consider că statul român trebuie să intervină urgent şi cu fermitate pentru limitarea exportului de masă lemnoasă, una dintre cele mai importante resurse naturale ale acestei ţări. Consider, de asemenea, că interesul naţional este ca resursele naturale ale ţării să fie prelucrate în cea mai mare parte în interiorul ţării, astfel încât exportul să se bazeze pe produse finite cu o valoare adăugată superioară. Mai mult, o astfel de abordare va favoriza crearea de locuri de muncă în România şi dezvoltarea industriei prelucrătoare naţionale. Pentru promovarea unei astfel de abordări este necesară o bună colaborare între Guvern, ca putere executivă, şi Parlament, în calitatea sa unică de autoritate legiuitoare a ţării. În acest sens, am adresat mai multe întrebări Ministerului Mediului şi Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru a-mi comunica care sunt reglementările legale în vigoare care au ca efect direct sau indirect limitarea exportului de materiale lemnoase, fie că vorbim de buşteni sau cherestea, fie că e vorba de alte produse din lemn cu un grad scăzut de prelucrare. Numai cunoscând aceste date vom putea să modificăm legislaţia în vigoare pentru a limita exportul de materiale lemnoase din România. În acelaşi timp, am cerut Ministerului Mediului şi Ministerului Apelor şi Pădurilor să analizeze care sunt constrângerile legislaţiei comunitare cu privire la reglementarea unei politici naţionale care să aibă drept scop limitarea exportului de materiale lemnoase. Aşadar, vă rog, stimaţi colegi, ca după ce Ministerul Mediului şi Ministerul Apelor şi Pădurilor îşi vor exprima punctul de vedere pe aceste probleme, să propunem în Parlament o reglementare care să stabilească un regim special pentru exporturile de materiale lemnoase şi de produse din lemn. Mulţumesc foarte mult.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează doamna deputat Antoneta Ioniţă, PNL.

Antoneta Ioniţă Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Programul PSD pentru sănătate - între promisiuni şi cruda realitate". Proiectul politic, cu care actualul partid de guvernământ a câştigat alegerile parlamentare, cuprinde o serie de promisiuni care ar fi putut rezolva o mare parte dintre problemele de care medicii şi pacienţii se lovesc de ani de zile. Având un slogan curajos, "Pacientul, prima prioritate a reformei din sănătate", programul social-democraţilor vorbeşte, printre altele, despre interzicerea pe termen limitat a exporturilor paralele de medicamente, în vederea asigurării necesarului existent pe piaţa românească, ceea ce implică protejarea sănătăţii publice. Tot ca o primă prioritate s-a propus anularea unor acte normative emise de fostul Guvern, ce ar fi limitat accesul la tratamente de strictă necesitate sau ar fi obligat pacienţii să plătească medicamente uzuale, în unele cazuri mai scump cu peste 1000%. Acelaşi program politic le prezintă românilor o serie de investiţii foarte serioase în sănătate: Spitalul republican "Carol Davila", 8 spitale regionale noi, reabilitarea şi modernizarea unui număr de 150 de ambulatorii de specialitate şi 25 de unităţi de primire urgenţe, dotarea fiecărui spital judeţean cu cel puţin un tomograf şi un RMN, dotarea fiecărei comune din România cu o ambulanţă. Iar lista promisiunilor se întinde pe aproximativ 30 de pagini. În realitate, România se confruntă cu lipsa unor medicamente de strictă necesitate, cu bâlbe manageriale în domeniul sănătăţii, cu decese din cauza infecţiilor nosocomiale, cu o anumită incoerenţă în ceea ce priveşte aplicarea propriului program politic. Astfel, Comisarul European pentru Politică Regională a declarat că, deşi există 250 de milioane de euro care ar putea fi folosiţi în actuala perioadă pentru sistemul sanitar, nu s-a primit o hartă a nevoilor sanitare "ca să ştim unde, cum şi în ce investim". În aceste condiţii, în loc de aplicarea reformelor cuprinse în Programul PSD, nu ne mai miră faptul că ministrul sănătăţii a decis că o "primă prioritate" a mandatului său trebuie să fie amânarea deciziei de a se implementa planul de luptă împotriva infecţiilor nosocomiale din spitale pentru încă 4 ani. Îi invit pe domnii guvernanţi să treacă la treabă şi să aplice măsurile promise în Programul de guvernare, să pună în centrul Strategiei pe sănătate pacientul, şi nu clientela politică! Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează domnul deputat Iulian Bulai. Dacă nu este, doamna Biró Rozália. Domnul Petru Movilă.

Petru Movilă Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Iaşiul, bătaia de joc a PSD-ului". Stimaţi colegi, În cazul în care nu aţi aflat, capitala Moldovei s-a mutat la Piatra Neamţ. În urmă cu câteva zile, Guvernul Grindeanu a decis să organizeze la Neamţ una dintre cele mai importante întâlniri pentru stabilirea unor noi coordonate în relaţia cu Republica Moldova. În afară de criteriul politic, bazat pe prietenii şi relaţii de partid, nu există un alt argument real pentru care PSD a ales să dea cu piciorul sutelor de ani de istorie şi tradiţie. Ce contează că timp de aproape 300 de ani Iaşiul a fost oficial capitala Moldovei sau că este cel mai mare şi cel mai important oraş din Moldova? Oricum, de când Guvernul Grindeanu s-a instalat la Palatul Victoria, românii au avut de învăţat tot soiul de lucruri noi. Astfel, membrii PSD ne-au arătat că tradiţiile de sute de ani sunt egale cu zero, că de cele mai multe ori cumetriile şi prieteniile pe linie de partid cântăresc mai mult decât orice, că unde-i lege e tocmeală şi că interesul propriu şi bunăstarea sunt mai importante decât respectarea voinţei unei ţări întregi. Stimaţi colegi, Prin prisma deciziilor luate de Guvern în ultima perioadă, eu vă întreb în felul următor: mai contează Iaşiul pentru PSD? Alocările bugetare pentru judeţul pe care-l reprezint în Parlament au fost aproape zero, fiind printre cele mai mici din ultimii ani. Evenimentele de amploare ne ocolesc în detrimentul unor alte oraşe. Investiţiile de anvergură, atât de necesare dezvoltării întregii zone, nu mai sunt luate în calcul. Autostrada Iaşi-Târgu Mureş nici măcar nu mai există în planurile guvernanţilor PSD, spitalul de urgenţă abia se urneşte. Deciziile majore ocolesc Iaşiul. Să fie aceasta pedeapsa pentru că unul dintre liderii lor s-a ridicat împotriva partidului? Să fie pedeapsa pentru faptul că Mihai Chirica, primarul Iaşiului, a criticat modul în care PSD a aprobat Ordonanţa nr. 13 şi a înţeles că ceea ce s-a întâmplat în stradă a fost doar voinţa unui popor de a-şi exprima punctul de vedere referitor la respectarea legii doar pe articolele şi doar atunci când îi convin? Dacă PSD consideră că joaca de-a politica este mai importantă decât soarta a sute de mii de oameni, se înşeală amarnic. Iaşiul nu este un judeţ care să poată fi ignorat. Nu suntem doar voturi într-o simplă urnă, ci reprezentăm o capitală cu o istorie însemnată, un oraş care se dezvoltă de la o zi la alta şi care, peste aproape trei ani, va plăti ignoranţa PSD cu aceeaşi monedă.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Petru Movilă Vă solicit... Zece secunde, domnule preşedinte. Vă solicit, stimaţi colegi din PSD, să vă corectaţi comportamentul şi să reveniţi asupra deciziilor luate şi să daţi Iaşiului ce este al Iaşiului! Nu ştergeţi pe jos cu sutele de ani de istorie şi tradiţie şi nu întinaţi numele acestui oraş. Iaşiul merită să-şi păstreze statutul de ambasador în relaţia cu Republica Moldova, aşa cum a făcut-o cu succes până astăzi! Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul deputat Mihai Weber.

Mihai Weber Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, "Independenţa energetică - un obiectiv strategic naţional" Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă de maximă importanţă, pe care PSD-ul şi-a asumat-o prin Programul de guvernare, este vorba despre independenţa energetică a României. Independenţa energetică, dacă vreţi, poate să fie cel mai important atu al ţării în jocul economic european şi la viitoarele negocieri privind locul acesteia în Uniunea Europeană. Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din ţară, are nevoie urgentă de investiţii pentru modernizarea tehnologică. Pe viitor, un mix energetic complex hidro nuclear - cărbune, gaze şi energie regenerabilă - îi vor oferi României independenţa energetică până în anul 2020. Mulţumesc pentru atenţie.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, inclusiv pentru concizie. Domnul Costel Alexe? Domnul Pavel Popescu? Domnul Nicolae Neagu?

Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi deputaţi, Declaraţia mea politică se referă la "Cheltuielile în bugetul de stat 2017 - dezvoltare sau subdezvoltare?" Cheltuielile din bugetul de stat pe 2017 prevăd o creştere mult prea mare faţă de avansul economic avut în vedere în momentul întocmirii bugetului - 14,9% cer prin lege, faţă de o prognoză de 5,2% discutabilă - ceea ce va conduce la o diminuare a investiţiilor publice şi la imposibilitatea abordării unor strategii în domeniile vitale ale României. Până în acest moment, Guvernul Grindeanu nu a prezentat o strategie clară în sectoare cheie pentru economia românească, cum ar fi: energie, infrastructură de transport sau apărare. Tragedia este, se pare, că nici nu îşi propune o abordare hotărâtă, tranşantă şi curajoasă prin expunerea publică a unor viziuni strategice în aceste domenii din care, pe termen lung, România ar câştiga enorm în stabilitate, predictibilitate şi dezvoltare economică. Veniturile încasate în primele două luni sunt la limita prevederilor bugetare şi ajustate, se pare, prin cumularea veniturilor bugetare, ale datelor de 1 şi 2 martie. Rămâne destul de neclar cum se va putea asigura plata salariilor din bugetul de stat până la finalul anului 2017, ţinând cont de majorările salariale bugetare actuale şi cele viitoare, nemaivorbind de creşterea cu 16% a salariului minim pe economie. Rata dobânzilor la datoria publică, transferurile către unităţi ale administraţiei publice locale, alocarea majorată cu 5% pentru protecţie socială, creşterea transferurilor pentru contribuţia pensionarilor recent scutită la plată vor sufoca bugetul de stat şi vor conduce cu siguranţă la rectificări bugetare în detrimentul investiţiilor publice. În mod evident, avem de-a face cu o subdezvoltare pe termen mediu şi lung, în care se amestecă viziunea de stânga a beneficiilor sociale contra voturi cu cea de dreapta, a stimulării afacerilor prin subfiscalizare, care pot conduce, cel mult, la stimularea consumului. Cum rămâne, totuşi, cu perspectiva pe termen mediu şi lung a României în contextul unei Europe tot mai complicate? E clar că nu stă în preocuparea Guvernului PSD-ALDE. Din păcate, nu se califică a fi Guvernul României decât cu numele! Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Silviu Dehelean?

Silviu Dehelean Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Problema româncelor sclave în Italia este în România". Declaraţia politică pe care o fac astăzi reia un subiect intens dezbătut zilele acestea. Atât de intens, încât am uitat cu toţii de unde a plecat. Este prima oară când v-au oripilat poveştile româncelor care sunt umilite pe "plantaţiile" din sudul Italiei? Sigur că nu. Le-aţi mai auzit şi în urmă cu doi ani. Autorităţile italiene au recunoscut şi atunci că ştiau ce se întâmplă, dar că au intervenit în prea puţine cazuri, din lipsa probelor, din lipsa declaraţiilor victimelor şi din cauza fricii acestora de a depune mărturie şi de a merge până la capăt pentru pedepsirea brutelor care nu le plătesc, le înfometează şi le violează. Absurdul situaţiei nu stă în faptul că victimelor le este frică de italieni, ci în faptul că victimelor le este frică să nu fie trimise acasă dacă vorbesc despre ceea ce îndură, şi că nu vor mai putea obţine un loc de muncă acolo, în "iadul italian". Aşadar, adevărata sursă a problemelor conaţionalilor noştri, care muncesc în Italia, nu este mizeria umană a fermierilor italieni, ci execrabila administrare a finanţelor, economiei, sănătăţii şi a ţării, în general, de către autorităţile române, lipsa totală de perspectivă. Oamenii nu emigrează doar pentru bani, ci şi pentru sisteme de sănătate şi educaţie mai bune. În condiţiile unor servicii publice decente, mulţi dintre cei plecaţi ar fi preferat să rămână în ţară, chiar şi cu câştiguri salariale mai mici. Dacă ar fi susţinută şi modernizată, educaţia din ţară ar produce oameni calificaţi, nu doar forţă de muncă brută, uşor de exploatat şi de indus în eroare, potenţiale victime pentru abuzuri. Soluţiile reale se găsesc mai degrabă acasă decât în Italia. În urmă cu doi ani România nu a reacţionat instituţional. Acum, la reluarea subiectului în presa internaţională, diverşi politicieni demarează o serie de demersuri care par menite, mai degrabă, să capitalizeze imagine publică decât să genereze soluţii. Propunerile Guvernului par nişte glume amare: centre de consultanţă în zonă, platforme bilaterale cu comitete mixte româno-italiene...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Silviu Dehelean Vă mai cer 20 de secunde. Dumneavoastră înţelegeţi cum anume ajută Guvernul României româncele exploatate în Italia? Sau înţelegeţi, ca şi mine, că cineva s-a făcut că îi pasă, doar ca să dea bine în presă, mai ales că ancheta a pornit acum de la The Observer? Ne facem că nu înţelegem că soluţia e la noi, că stă în puterea Parlamentului şi a altor instituţii ale statului. Soluţia înseamnă legiferare cu discernământ şi muncă în favoarea oamenilor, nu în favoarea unor interese meschine de grup...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Silviu Dehelean ... educaţie şi sănătate susţinute real, nu transformate în izvor de sinecuri pentru clientela de partid; servicii publice echitabile şi demne; protecţie socială eficientă; oprirea furtului şi a risipei banilor publici.

Marian-Cătălin Predoiu Domnul deputat Adrian Todoran? Doamna deputat Camelia Gavrilă. (Vociferări.) Domnule deputat Turcescu, Regulamentul prevede să reluăm prin rotaţie, de la un grup la altul.

Camelia Gavrilă Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Obiectul declaraţiei mele de astăzi se referă la "Consiliere şi suport psihologic, cunoaştere şi autocunoaştere - demersuri fundamentale ale unei educaţii responsabile". Evident, toţi constatăm că ne aflăm într-o lume complexă, o lume a cunoaşterii, dar şi o lume în care valorile se amestecă, binele şi răul coexistă derutant, valori şi pseudovalori se află în faţa tinerilor, există diferenţe de statut economic, diferenţe sociale, inechităţi şi frustrări care se reflectă major asupra tinerilor, mai ales asupra adolescenţilor. Mediul rural îşi are limitele şi dificultăţile lui, mediul urban înseamnă tentaţii, capcane sociale, violenţe sociale sau familiale. Şi, sigur, la nivel de adolescenţă sau de copilărie, vârste critice - vârste numite, de exemplu, de J.J.Rousseau... adolescenţa pentru el este "vârsta raţiunii", dar şi "revoluţie furtunoasă"; pentru Schopenhauer adolescenţa este "vremea neliniştii". Toate acestea înseamnă, de fapt, că adolescenţa şi copilăria sunt etape de criză, etape critice şi că acestea trebuie tratate cu maximă responsabilitate, pentru că înseamnă o sensibilitate puternică, vulnerabilitate în faţa agresiunilor mediului şi a tentaţiilor, înseamnă curiozităţi sexuale incipiente, inadaptabilitate la rigorile lumii adulte, impulsivitate şi, mai ales, un accentuat spirit de frondă. Ce se întâmplă în societatea noastră, în şcoala românească, observăm rolul destul de puţin semnificativ al consilierilor şcolari, numărul lor limitat, al specialiştilor în psihologie, pedagogie, psihopedagogie şi orientare în carieră. Este motivul pentru care tragem un semnal de alarmă şi constatăm că este imposibil ca un consilier să-şi facă datoria şi să aibă un efect benefic asupra a 800 de elevi, aşa cum înseamnă normarea actuală, pentru că rolul lor înseamnă identificare de probleme, consiliere, dialog permanent, conturarea unor soluţii posibile, abordări individuale personalizate, dar şi integrarea tinerilor în grup sau promovarea valorilor în colectivele de elevi. Este motivul pentru care îmi voi asuma ca un subiect major necesitatea schimbărilor de politică educaţională şi strategie de resurse umane, în conceperea demersului de suport psihologic şi consilierea tinerilor. Ne-am propus şi la nivelul Comisiei pentru învăţământ să abordăm conducerea Ministerului Educaţiei, Departamentul de Resurse Umane, şi să iniţiem chiar...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Camelia Gavrilă ... să fie şi o iniţiativă legislativă, în sensul în care să existe un consilier la maximum 500-600 de elevi. Nu doar acest aspect este important, trebuie şi un accent sporit pe programele educaţionale cu un conţinut formativ puternic, deschiderea spre proiecte care vizează o cultură a colaborării, a echipei, atenţia orientată spre o pregătire psihopedagogică mult mai solidă a studenţilor care vor deveni profesorii de mâine, pentru că doar în felul acesta vom putea vorbi de o asistenţă psihologică şi psihopedagogică de calitate şi adecvate unui mediu social complex derutant şi provocator. Camelia Gavrilă, deputat al PSD Iaşi.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Mugurel Cozmanciuc. Dacă doriţi...

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă! Stimaţi colegi, Declaraţia de astăzi priveşte modul oneros al unor politicieni de a exploata frica. Dragi colegi, Unul dintre cei mai apreciaţi politicieni actuali, de la nivel internaţional, premierul Canadei, Justin Trudeau, puncta că asistăm la un fenomen generalizat, anxietatea cetăţenilor. Acest fenomen este prezent şi în ţara noastră. Uneori avem senzaţia că îl putem atinge, că îi simţim apăsarea în mediu, în dialogul pe care îl avem cu cei dragi sau cu alegătorii. Aşa că uneori suntem puşi în faţa unor decizii: exploatăm acest fenomen pentru a obţine avantaje politice. Pe termen scurt le obţinem, însă trebuie să reuşim să privim şi pe termen lung. Gândirea pe care trebuie să o dezvoltăm este aceea de a lăsa cetăţenii să aleagă liber. Într-adevăr, nu s-au creat locuri de muncă, nu s-au suplimentat resursele care produc hrană, dar, dacă ne uităm în trecutul imediat, vom observa o fractură în societatea noastră. A dus această fractură la reducerea încrederii, în primul rând, în instituţiile statului, dar mai ales în Parlamentul României. Această radicalizare şi această ruptură între generaţii este dăunătoare societăţii. De aceea, prin iniţiativele noastre trebuie să urmărim să credibilizăm şi Parlamentul, şi să întărim şi societatea civilă. Fac un apel la responsabilitate, la profesionalism, pentru a înţelege şi a pregăti legi care să fie pentru români şi prin care românii să se simtă protejaţi. Vă mulţumesc. V-a vorbit Mugur Cozmanciuc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează domnul deputat Robert Turcescu.

Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum ne batem joc de o investiţie care a costat statul român milioane de euro". "Cardul de sănătate va dispărea, urmând să fie înlocuit de un nou act de identitate". Aceasta...

Marian-Cătălin Predoiu Iertaţi-mă! Îmi cer scuze că vă întrerup. Reluaţi declaraţia, porniţi microfonul, ca să pornească şi cronometrul. Mulţumesc mult. Reluaţi întreaga declaraţie. Mulţumesc.

Robert-Nicolae Turcescu Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum ne batem joc de o investiţie care a costat statul român milioane de euro". Stimaţi colegi, "Cardul de sănătate va dispărea, urmând să fie înlocuit de un nou act de identitate". Aceasta a fost ştirea bombă a sfârşitului de săptămână. Ştim cu toţii că aceste carduri de sănătate, care au costat statul român sume consistente, de ordinul milioanelor de euro, au reprezentat o întreagă aventură birocratică încă de la început. De la cozile imense, până la oamenii care au aflat că nu există carduri pe numele lor şi un sistem de citire a lor care a dat chix de prea multe ori. În contextul în care serviciile statului care se ocupă cu eliberarea de documente nu fac nici măcar în prezent faţă, din lipsă de personal, de spaţii şi de logistică, nu pot să nu mă întreb cum vor face faţă atunci când va veni vorba de emiterea şi eliberarea a 22 de milioane de noi cărţi de identitate. Cunoaşteţi cu toţii cozile de la aceste servicii, cunoaşteţi cu toţii şi celebrul caz al domnului Tăriceanu, băgat în faţă pe uşa din dos pentru a-şi ridica permisul de conducere. Personal, am simţit nefuncţionalitatea acestui sistem. La un moment dat mi-am pierdut cardul de sănătate şi a trebuit să aştept 6 luni pentru înlocuirea lui. Repet, şase luni, adică o jumătate de an, asta deşi plătesc lunar, de mai bine de 20 de ani, asigurări de sănătate statului român. Sunt curios şi ce se va întâmpla cu actualele cititoare de carduri de sănătate. Cu siguranţă ele nu vor putea fi folosite la citirea viitoarelor cărţi de identitate, aşa că medicii şi unităţile sanitare vor fi nevoiţi să achiziţioneze unele noi. Alţi bani, altă distracţie! Cred cu tărie că noi, parlamentarii, trebuie să ne îndreptăm atenţia foarte serios către această chestiune. Sunt de acord, este necesară o informatizare a datelor fiecărei persoane, însă de ce nu am făcut-o de la început? De ce a trebuit să mai trecem prin coşmarul cardului de sănătate, dacă Ministerul de Interne tot avea în plan un astfel de proiect? Mie personal îmi miroase a lipsă de profesionalism şi a bani aruncaţi pe geam. Mulţumesc. Deputat al PMP, Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Domnul deputat Ştefan Muşoiu.

Ştefan Muşoiu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se va numi "Fermierii vor beneficia şi de credite ieftine". Dragi colegi, Ministerul Agriculturii a reuşit, într-un interval de timp scurt, să repună în funcţiune plata subvenţiilor pentru aproape toţi fermierii. Iar Guvernul PSD nu se opreşte aici! Executivul Grindeanu continuă să susţină fermierii români, prin măsuri care au ca scop stimularea producţiei autohtone agricole. Fermierii vor beneficia de credite ieftine pentru achiziţia de terenuri agricole, pentru asigurarea capitalului de lucru şi a investiţiilor necesare. De această măsură pot beneficia aproximativ 10.000 de societăţi din agricultură, obiectivul acestei reglementări fiind creşterea cu 10% a producţiei interne. Statul va garanta 80% din valoarea creditului luat de fermieri, iar restul de 20% va fi garantat prin terenul achiziţionat. Creditele vor fi acordate la o dobândă de maximum 2% peste ROBOR, iar comisionul de garantare va fi redus de la 3,8% la 2%. Practic, reducerea comisionului de garantare de 3,8% va asigura accesul mai facil al fermierilor la garanţii pentru credite. Plafonul maxim este de până la 3 milioane de euro. Toate sumele necesare pentru implementarea acestora au statut de împrumuturi subordonate şi sunt asigurate din Fondul pentru garantarea creditelor, constituit în baza Legii nr. 218/2005, şi nu afectează bugetul anual al MADR-ului. Aşadar, tot ceea ce am promis în campania electorală de anul trecut, am pus deja în practică. Mai mult, nu doar că noi, cei de la PSD, ne ţinem de cuvânt, dar luăm şi toate măsurile prin care sprijinim fermierii români. Până acum suntem în grafic, sau puţin în avans, şi nu ne vom opri aici, ci vom continua în acest ritm pe care puţine guverne anterioare l-au avut. Vă mulţumesc. Deputat de Ialomiţa, Muşoi Ştefan.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Doamna deputat Roberta Anastase, PNL.

Roberta Alma Anastase Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Astăzi voi vorbi despre poluarea oraşului Ploieşti, această problemă fiind una dintre cele mai grave şi vechi probleme care macină viaţa de zi cu zi a locuitorilor oraşului Ploieşti. Vorbim de o poluare produsă din mai multe surse, de pe platformele economice din interiorul oraşului sau în cele de la marginea acestuia. Singura autoritate care a încercat să găsească soluţii adecvate pentru stoparea acestei situaţii a fost Primăria Ploieşti. Ea a iniţiat întâlniri între agenţii economici şi potenţialii poluatori, a iniţiat discuţii între autorităţi şi specialişti, încercând să rezolve această problemă. Din păcate, limitele în care poate acţiona Primăria Ploieşti sunt unele destul de mici şi, în acelaşi timp, ştim foarte bine că nu are competenţe legale extinse în acest domeniu. Ca urmare, rezultatele în domeniul reducerii poluării se aproprie de zero. În continuare, oraşul este otrăvit şi există zile în care sute de telefoane sunt date către 112, în decurs de numai câteva zeci de minute. Ceea ce mi se pare cel mai grav este că instituţiile care îi pot identifica, controla, sancţiona pe poluatori - şi aici mă refer la Garda de Mediu Prahova şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului - aleg să se ascundă în spatele unor comunicate de presă pompoase. Prin intermediul lor încearcă să se disculpe pentru lipsa de rezultate concrete în ceea ce priveşte eradicarea acestui fenomen. Consider că lucrurile s-ar îmbunătăţi considerabil dacă Ministerul Mediului nu ar rămâne impasibil, şi nu de acum, de foarte mult timp, ca şi cum nu ar fi la curent cu problema reală a poluării, care atentează la viaţa locuitorilor municipiului Ploieşti. Fac apel, pe această cale, în faţa dumneavoastră, şi fac apel la domnul vicepremier Daniel Constantin, ministru al mediului, apelor şi pădurilor, să nu mai ignore această problemă. Ploieştenii au dreptul la viaţă, au dreptul la un mediu sănătos şi numai instituţiile din subordinea ministrului mediului pot rezolva această gravă problemă. Vă mulţumesc mult.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Emil-Marius Paşcan.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Să luăm aminte!". Luna martie este dedicată marşului pentru viaţă, dedicat temei "Ajută mama şi copilul. Ei depind de tine!". Este îngrijorător că România se află între primele cinci ţări din lume, toate foste ţări comuniste, Rusia ocupând locul I, în statistica numărului de avorturi, raportat la populaţia actuală. 22,8 milioane de avorturi legale chirurgicale doar în spitalele de stat, în ultimii 60 de ani. Dacă în Primul Război Mondial au murit circa 1.125.000 de români, iar alţi 800.000 de români, militari şi civili, au pierit în cel de-al Doilea Război Mondial, este înfiorător să constatăm că cei mai mulţi români şi-au pierdut viaţa prin avort. Sunt înregistrate peste 7,8 milioane de avorturi în România, doar în ultimii 16 ani. Anul trecut media avorturilor înregistrate în spitalele de stat a fost de circa 185 pe zi. La această statistică nu sunt cuprinse avorturile care se efectuează în clinicile particulare, avorturile medicamentoase, cele făcute în străinătate româncelor plecate la muncă. Potrivit Oficiului European de Statistică, Eurostat, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei. Datele arată că ţara noastră se află în topul european fruntaş la mortalitate. În acest context, rata mortalităţii infantile, de nouă decese la 1.000 de nou-născuţi este de trei ori mai mare decât media europeană şi reprezintă o problemă complexă, care nu se poate soluţiona pe termen scurt. Pe de altă parte, constatăm că România se clasează în primele zece locuri din Europa la incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; un milion de români suferă de o infecţie cu transmitere sexuală. Este, aşadar, de datoria noastră, a tuturor, să susţinem educaţia pentru sănătate şi viaţă în şcoli, care poate constitui un Proiect de ţară pentru viitorul României. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează doamna deputat Maricela Cobuz, PSD.

Maricela Cobuz Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Importanţa dieteticianului în sistemul de sănătate românesc". Formarea unei noi specializări în domeniul sănătăţii, "Nutriţia şi Dietetica", a urmărit, încă de la începutul înfiinţării, completarea unei verigi lipsă din sistemul de sănătate din România. Datele statistice din România indică o stare alarmantă cu privire la tulburările nutriţionale. 21% dintre români sunt obezi, 31% sunt supraponderali, iar obezitatea infantilă este în continuă creştere. România are al doilea cel mai mare număr de pacienţi diabetici din Europa, cu 1,5-2 milioane de diabetici şi aproximativ 3 milioane de prediabetici. În afară de efectele devastatoare asupra stării de sănătate, nutriţia defectuoasă impune costuri bugetare foarte mari şi presiune asupra economiei pentru tratamentele acestor afecţiuni. Din această cauză, se impune o definire clară a profesiei şi rolului dieteticianului în România. Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România, vine în sprijinul acestui proces de completare a spectrului serviciilor medicale de sănătate. În ţările Uniunii Europene există aproximativ 35.000 de dieteticieni care, prin exercitarea profesiei, vizează direct optimizarea sănătăţii europenilor. Trebuie să avem în vedere că alinierea la practica europeană şi internaţională într-un domeniu esenţial pentru om, alimentaţia, răspunde unei atenţionări venite prin Declaraţia de la Luxemburg, în urmă cu mai bine de 10 ani, pe 29 iunie 2005, când reprezentanţii Ministerelor Sănătăţii ale statelor membre UE recomandau luarea de măsuri intervenţionale asupra stilului de viaţă, din partea fiecărui stat membru. Cunoaşterea, acceptarea rolului şi importanţei dieteticianului în echipa de îngrijire medicală vor contribui nemijlocit la o creştere a eficienţei serviciilor de sănătate şi, implicit, a calităţii vieţii. De aceea, voi susţine iniţiativa legislativă cu privire la normele metodologice de aplicare a Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Maricela Cobuz Deputat de Suceava, Cobuz Maricela, medic.

Marian-Cătălin Predoiu Domnul Daniel Olteanu.

Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte «Mesajul oficial al PSD pentru Moldova: "Ştim că nu vă facem autostrăzi, mulţumiţi-vă cu drumuri judeţene şi comunale!»". Am luat act cu consternare de ultimele declaraţii ale doamnei ministru Sevil Shhaideh, conform cărora ar trebui să eliminăm orice discuţie că Guvernul ignoră Moldova. În sprijinul declaraţiilor Domniei Sale, doamna ministru aminteşte faptul că Regiunea Nord-Est ar avea cea mai mare alocare din cadrul Programului Operaţional Regional, un program dedicat autorităţilor locale. Atrag atenţia reprezentanţilor Guvernului că se află într-o eroare fundamentală şi că astfel nu fac decât să confirme faptul că Moldova este şi va rămâne izolată. Am subliniat, în intervenţiile mele anterioare, dezastrul provocat de PSD la nivelul marilor investiţii în infrastructură, prin bugetul pe 2017. Conform fişelor de obiectiv ale Ministerului Transporturilor, judeţul Vaslui va avea parte de zero lucrări în execuţie în ceea ce priveşte construirea sau modernizarea infrastructurii. 435.000 de vasluieni sunt uitaţi total de Guvern. Aceeaşi situaţie e întâlnită şi în alte judeţe ale Moldovei, ceea ce înseamnă că un sfert din populaţia ţării beneficiază de sub 5% din totalul marilor investiţii în infrastructură. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional, sumele avansate nu sunt un cadou, ci reprezintă o consecinţă a faptului că Regiunea de Nord-Est a reuşit să ocupe un loc fruntaş în absorbţia fondurilor europene, derulate în cadrul execuţiei 2007-2013, multe axe de finanţare fiind suprasubscrise. Am arătat că, atunci când avem parte de aceleaşi reguli, putem face performanţă. Ceea ce spune acum doamna ministru Shhaideh, foarte grav, este că POR, un program prin care pot fi modernizate, de exemplu, drumuri judeţene, poate înlocui lipsa marilor lucrări de infrastructură. Ce ar putea să înţeleagă un investitor de aici? Că va trebui să accepte că-i este imposibil să fie competitiv, din cauza dezastrului de la nivelul infrastructurii feroviare, a lipsei drumurilor, a lipsei autostrăzilor şi că va trebui să fie satisfăcut că vor fi modernizate câteva drumuri judeţene şi comunale, de parcă industria Moldovei ar trebui să facă export pe drumuri judeţene şi comunale! Modernizarea micii infrastructuri este firească şi este meritul autorităţilor locale că reuşesc să epuizeze fondurile europene în acest domeniu. Izolarea Moldovei este însă cauzată de faptul că Guvernul a tăiat regiunea de pe lista marilor proiecte de infrastructură, ...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Daniel Olteanu ...acele proiecte care cresc cu adevărat competitivitatea zonei şi atracţia pe care ar putea-o avea pentru investitori. Solicit Guvernului PSD să arate responsabilitate, iar această responsabilitate nu înseamnă a transmite mesaje de genul: "Aveţi bani de drumuri judeţene şi comunale, de asta nu vă facem autostrăzi!". Strategia PSD de a ţine Moldova în izolare este o palmă nemeritată dată celei mai sărace regiuni, iar explicaţiile despre înlocuirea finanţărilor destinate autostrăzilor cu acelea pentru drumuri comunale şi judeţene descalifică acest Guvern. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat al PNL, Vaslui.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează doamna deputat Laura Moagher. Nu e aici. Atunci domnul Leoreanu.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică este un apel la responsabilitate politică şi decizională. Stimaţi colegi, Astăzi vreau să vă transmit tuturor un mesaj îngrijorător pentru ţara noastră, în speranţa că parlamentarii care fac parte din coaliţia de guvernare îl vor lua în considerare şi nu vor lăsa ca lucrurile să se înrăutăţească. Săptămâna trecută am participat, în cadrul Comisiei pentru buget şi finanţe, la întâlnirea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, în cadrul căreia s-a transmis că există motive serioase de îngrijorare. Există posibilitatea crescută ca ţara noastră să nu îşi poată respecta angajamentele asumate, din cauza creşterii nesustenabile a nivelului de salarizare în mediul bugetar, fără a exista un suport într-o creştere a productivităţii, la care se adaugă şi relaxarea fiscală făcută la repezeală şi nefundamentată pe analize profunde şi coerente, pentru care abia acum se caută, la nivel guvernamental, soluţii de compensare. Ca deputat liberal, aşa cum au transmis şi colegii mei, nu ne opunem creşterii nivelului de salarizare, însă această creştere trebuie să se bazeze pe o creştere economică sănătoasă. Şi mai mult, cei de la Comisia Europeană au transmis că sunt îngrijoraţi că România ar putea să aibă în acest an cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană. Colac peste pupăză, vicepremierul a anunţat că nu mai sunt bani pentru cofinanţarea proiectelor europene derulate de administraţiile locale. Dragi colegi, Veştile nu sunt bune şi nu ne putem preface că nimic grav nu se întâmplă. Dacă nu vom lua măsurile necesare şi nu vom acţiona în consecinţă, lucrurile se vor agrava. Mesajul celor de la FMI a fost clar: politicile economice ale României trebuie să fie orientate spre investiţii, şi nu spre consum. Să reflectăm la aceasta, pentru că orice măsuri populiste şi nesustenabile poate vor aduce beneficii pe termen scurt, însă pe termen lung vom avea o ţară pustiită şi tristă. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL, Neamţ.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Doru-Petrişor Coliu.

Doru-Petrişor Coliu Declaraţie politică: "Diaspora - românii uitaţi de autorităţile române". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Astăzi vreau să vă vorbesc despre cele 4 milioane de cetăţeni români abandonaţi de Patria Mamă. Atunci când am colindat cărările Europei, pentru a face campanie, cetăţenii români din Diaspora mi-au pus o întrebare recurentă: pe noi de ce ne-au uitat cei de la Bucureşti? Îmi răsună şi acum în urechi vorbele lui Ioan din Spania: "Dorule, dacă ajungi acolo, în Sfatul ţării, să le aminteşti şi de noi. Să le spui că suntem ai nimănui pe aici şi că tare am vrea să ne întoarcem acasă, dar nu ne lasă gurile familiilor rămase acolo, pe care trebuie să le hrănim!". M-am hotărât să îi răspund lui Ioan de aici, de la tribuna Sfatului ţării, aşa cum numeşte el Parlamentul: "Ioane, frate, Sfatul ţării a uitat că reprezintă poporul, a uitat că este aici pentru a rezolva problemele celor ce l-au ales. Sfatul ţării este ocupat să caute tertipuri pentru a-i scăpa pe unii de braţul lung al legii. Sfatul ţării este preocupat de graţierea răufăcătorilor. Da, Ioane, acestea sunt preocupările Sfatului ţării, nu tu şi ai tăi!". În numele tău, Ioane, şi în numele celor 4 milioane ca tine, izgoniţi din ţară de politicieni ce mint frumos şi nu fac nimic, de mafia ce a distrus ţara, îi întreb: pe românii care mor cu zile prin spitale, cine îi graţiază? Pentru copiii care nu mai merg la şcoala, cine caută tertipuri pentru a îi scăpa de sărăcie? Pentru batalioanele de medici şi profesori sau ingineri ce părăsesc anual ţara, cine caută soluţii pentru a-i păstra acasă? Şi aş putea întreba la nesfârşit. Sunt atât de multe întrebări la care oamenii aşteaptă un răspuns. Doamnelor şi domnilor, Ce faceţi pentru a răspunde problemelor poporului, şi nu problemelor celor care au jefuit ţara? Doamnelor şi domnilor din Sfatul ţării, Ce faceţi pentru a îi proteja pe cei izgoniţi de sărăcia din ţară, sărăcie creată şi cu ajutorul dumneavoastră? Ce faceţi pentru ca sclavii români din Italia să scape din ceea ce se întâmplă? Ce faceţi pentru femeile românce batjocorite în Spania? Ce faceţi pentru muncitorii români exploataţi din Marea Britanie, Germania sau Franţa? Ce faceţi pentru cei pe care i-aţi împins să-şi părăsească ţara, vatra strămoşească, pentru a pune pâine copiilor pe masă? Doamnelor şi domnilor, Înainte de a va preocupa de scăparea de pedeapsă a unora sau altora ce au jefuit ţara, preocupaţi-vă de adevăratele probleme ale celor peste 23 de milioane de Ioani. Aduceţi-vă aminte, în ceasul al 12-lea, că dumneavoastră sunteţi Sfatul ţării...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Doru-Petrişor Coliu Suntem aici, în Sfatul ţării, pentru a-i reda speranţa şi mândria lui Ioan, lui şi tuturor acelora care băjenesc pe drumurile lumii. Dacă nu aţi fost capabili să-i păstraţi acasă, fiţi măcar capabili să le redaţi speranţa şi mândria. De aici, din Sfatul ţării tale, Ioane, îţi spun că nu am uitat pentru ce m-ai votat şi ce speranţe ai pus în mine. Mulţumesc. Doru Coliu Petrişor, deputat de Diaspora.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marius Budăi.

Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice de azi este "Guvernul continuă procesul de debirocratizare şi descentralizare prin reorganizarea instituţiilor statului şi eliminarea taxelor şi a formularelor inutile". Stimaţi colegi, Toţi parlamentarii PSD şi ALDE am votat la începutul acestei legislaturi în favoarea eliminării celor 102 taxe nefiscale, respingând astfel cererea de reexaminare a domnului preşedinte Klaus lohannis, care refuzase anterior promulgarea legii. Ne-am ţinut de cuvânt faţă de românii care ne-au votat şi abia acum putem spune că a început procesul real de debirocratizare şi nu mai este doar o lozincă scrisă pe hârtie, cum a fost în cazul Guvernului precedent, condus de tehnocraţi. Prin reducerea numărului de taxe, fiecare român va simţi în mod real că rămâne cu mai mulţi bani în buzunar. Taxele mai mici îi încurajează pe cetăţeni să rămână în ţară, iar pe investitori să creeze locuri de muncă aici, în România. Vreau să anunţ că Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu lucrează la înfiinţarea unui departament de debirocratizare şi descentralizare. Am promis în Programul de guvernare că vom elabora un întreg pachet legislativ pentru simplificarea documentelor şi formularelor pe care trebuie să le completeze acum agenţii economici şi au obligaţia să le prezinte administraţiilor financiare locale şi centrale. În acelaşi timp, ne-am luat angajamentul că vom restrânge la jumătate numărul de taxe fiscale şi nefiscale. Am eliminat 102 taxe, urmează să eliminăm şi alte plăţi pe care în acest moment românii trebuie să le achite la instituţiile statului. De asemenea, în perioada următoare actualul Executiv va deschide un site care va cuprinde nomenclatorul tuturor taxelor din România. Ministerul Finanţelor Publice are în vedere să introducă un sistem prin care instituţiile administraţiei publice locale şi centrale nu vor mai solicita persoanelor fizice şi juridice un document care se află deja înregistrat la o altă instituţie publică. După ce se vor implementa toate aceste măsuri vom avea un sistem administrativ transparent, deschis şi orientat spre problemele cetăţenilor. De aceea, consider că împreună putem să contribuim la aplicarea cât mai rapidă a acestor măsuri, prin adoptarea lor în regim de urgenţă, la nivelul comisiilor parlamentare, atunci când proiectele vor ajunge în Parlament. Vă asigur de tot sprijinul meu în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci în ceea ce priveşte proiectele elaborate de Guvern în acest domeniu. La nivel local, în judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, am început deja dezbaterile cu mediul de afaceri cu privire la...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Marius-Constantin Budăi ...Legea prevenţiei fiscale şi la promovarea măsurilor aprobate de Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu la nivel economic şi social. Vă mulţumesc. Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.

Marian-Cătălin Predoiu Domnul Moldovan.

Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Sportul românesc. Punct şi de la capăt". Doamnelor şi domnilor, A sosit momentul să vorbim despre sportul românesc la timpul prezent. Dacă în trecut sportul a reprezentat un motiv aproape constant de mândrie şi unitate naţională, în prezent sportul este pe cale să devină o zonă a jocurilor de tip politic, o sursă de bani făcuţi uşor, o formă fără fond. De ce a început sportul să semene cu jocul politic? Este simplu. Pentru că aproape cu fiecare ocazie cu care au loc alegeri în forurile de conducere ale federaţiilor sportive, se ajunge la scandaluri cu acuze de fraudă şi de manipulare a voturilor. Asta înseamnă neîncredere, iar neîncrederea îndepărtează oamenii de sport. De ce sportul se prezintă ca o sursă de bani care se fac uşor? Simplu. De exemplu, numeroasele dosare penale având ca obiect evaziunea fiscală şi spălarea banilor prin diverse inginerii financiare care implică unele cluburi sportive. De ce sportul românesc este pe cale să ajungă o formă fără fond? Iarăşi simplu. Deoarece cadrul legal actual încurajează luptele pentru putere şi jocurile de culise, în loc să-i favorizeze pe cei care chiar depun efort şi aduc medalii şi mândrie în ţară. Au drept de vot şi cei care conduc cluburile care fac performanţă în competiţiile internaţionale, dar şi cei care conduc aşa-numitele cluburi fantomă, înfiinţate şi afiliate strict pentru ca unele persoane sau grupuri de interese să aibă un cuvânt de spus când sunt alegeri în federaţiile sportive. Concluzionând, cred că sportul românesc are nevoie de o nouă legislaţie, o legislaţie clară, precisă, dar în acelaşi timp flexibilă şi care să fie orientată spre sportiv şi nu să îl încurce. Avem nevoie urgent de o lege care să taie răul de la rădăcină şi să instituie premisele revenirii sportului în aria de interes a individului, dar şi premisele readucerii României pe locurile fruntaşe din competiţiile internaţionale. Vă mulţumesc. Sorin-Dan Moldovan, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Cătălin Cristache, PMP.

Cătălin Cristache "De ce taxa auto este inutilă, indiferent de guvernarea care o aplică?". Stimaţi colegi, Vreau să vă vorbesc astăzi despre taxa auto sau taxa de primă înmatriculare, sau timbrul de mediu. E aceeaşi, indiferent de cum se numeşte. Guvernul Tăriceanu a decis prima oară implementarea acestei taxe, în iulie 2006, iar în ianuarie 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, ea a intrat în vigoare. Comisia Europeană a catalogat-o imediat drept discriminatorie şi, în martie 2007, România a fost ameninţată cu infringementul. În urma presiunilor de la Bruxelles, în aprilie 2008, apare taxa de poluare, care a crescut birul pentru maşinile noi şi l-a scăzut pe cel pentru maşinile second-hand, fapt care a atras presiunile producătorilor şi importatorilor de maşini. La finalul anului 2008 taxa a fost din nou schimbată, fiind triplată pentru maşinile vechi de import şi eliminată total pentru autovehiculele noi Euro IV sub 2.000 cm 3 . În februarie 2009 taxa de poluare auto a scăzut, devenind doar dublă faţă de cea iniţială. Trei ani mai târziu, în ianuarie 2012, a intrat în vigoare taxa pentru emisiile poluante, care a mai vizat şi maşinile înscrise prima dată şi a fost aplicată de la 1 ianuarie 2007, pentru care nu se plătise nicio taxă auto. A mai trecut un an şi, în februarie 2013, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, care s-a aplicat începând cu 15 martie. V-am făcut, stimaţi colegi, o scurtă istorie a acestei taxe pe care eu o consider inutilă. Ştiu că acum Executivul se gândeşte la o nouă formulă pentru acest bir, motiv pentru care vreau să atrag atenţia cu privire la câteva aspecte. Ştiu că ea se aplică sub diferite forme şi denumiri în multe ţări, însă în acele ţări, în schimbul acestei taxe, şoferii au o infrastructură rutieră bine pusă la punct. Mai mult, autorităţile din ţările respective au luat măsuri pentru a încerca să reducă şi poluarea. Una dintre cele mai populare astfel de măsuri o reprezintă benzile unice pentru transportul public, fapt care a încurajat...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Cătălin Cristache ...cetăţenii să îşi lase maşinile acasă şi să folosească transportul public în comun. Nu mai spun de condiţiile din aceste mijloace de transport public. Cu toţii ştim că în străinătate am călătorit cu autobuze moderne, curate...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Cătălin Cristache ... şi care întotdeauna vin la timp. În România, la 11 ani de la apariţia acestei taxe, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Infrastructura rutieră e la pământ, traficul rutier este sufocat de prea multe autoturisme, şi transportul în comun este un chin pentru oricine îl foloseşte. Cred cu tărie că ar trebui să ne gândim la toate aceste chestiuni, înainte ca Guvernul să aplice un nou bir...

Marian-Cătălin Predoiu Încheiaţi, vă rog!

Cătălin Cristache ...cetăţenilor acestei ţări. Vă mulţumesc. Cătălin Cristache, Circumscripţia nr. 18, Galaţi.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul Florinel Stancu.

Florinel Stancu Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Discutam destul de mult, zilele acestea, despre securitatea statului, despre întărirea armatei sau despre răul pe care ni-l pot provoca alte state. Vorbim despre ameninţări externe, fără să luăm în calcul sau în considerare factorii interni. Unul din aceşti factori, pe care propun să-l analizăm cu mare atenţie, este cel demografic, factorul care va defini politica economică şi socială de mâine, puterea şi importanţa ţării noastre în regiune. Declinul demografic este o problemă fundamentală pentru România şi pentru alte state europene. De ce să nu discutăm şi să acţionăm mai mult în acest sens? Viitorul acestei ţări depinde de copiii ei, de sănătatea mamelor care le dau viaţă, de speranţa de viaţă, de politicile noastre din prezent. Până acum s-au strâns o serie de date îngrijorătoare care ne poziţionează pe un loc neonorabil în Uniunea Europeană. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, iar mortalitatea maternă este dublă faţă de media Uniunii. Şi iarăşi vă spun cu îngrijorare, în mediul rural se regăsesc cele mai multe cazuri. Datele statistice, raportate la numărul populaţiei, arată că ne situăm în topul ţărilor cu cele mai mari rate ale declinului demografic din UE. În anul 2015, potrivit Eurostat, ne poziţionam pe locul 4, după Bulgaria, Croaţia şi Ungaria. Fără să insist prea mult asupra altor aspecte şi domenii la fel de importante pentru ţară, consider evoluţia demografică de după 1989 o vulnerabilitate pentru securitatea naţională. Redresarea natalităţii şi creşterea nivelului de trai au devenit o misiune fundamentală pentru noi. Faţă de vechile guvernări, echipa Partidului Social Democrat propune o nouă abordare. Noi am demonstrat că putem creşte bugetul apărării cu 2% din produsul intern brut, adică să ne respectăm angajamentele militare faţă de aliaţi şi să cheltuim mai mult pentru educaţie, să acordăm mai multă atenţie copiilor, să creştem bugetul...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Florinel Stancu ...pentru sănătate şi să iniţiem serii succesive de reduceri masive a impozitelor, toate în acelaşi timp. Politicile Guvernului menite să stimuleze tinerele familii vor continua. Majorarea indemnizaţiei de creştere a copilului, votată de vechiul legislativ, va fi implementată...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Florinel Stancu ... de Guvernul Grindeanu. Actualul Guvern poate şi va garanta gratuitatea tuturor analizelor necesare femeilor însărcinate, astfel încât să fie eliminate riscurile pentru mamă şi copil. Însă, cu siguranţă, vom putea schimba în bine mult mai uşor lucrurile dacă societatea civilă ne va fi alături. Şi acest lucru pare că se întâmplă. O dovadă este Proiectul "Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame", ce se desfăşoară în 30 de comunităţi rurale din judeţele Vaslui, Vâlcea şi Dolj. Pe această cale felicit...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Florinel Stancu Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat, Circumscripţia nr. 17 Dolj.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Dumitru Mihalescul, deputat PNL.

Dumitru Mihalescul Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se referă la "Necesitatea susţinerii exporturilor româneşti". Stimaţi colegi, Exporturile reprezintă un element esenţial al creşterii economice şi o pârghie pentru stabilitatea economică, însă sunt necesare o serie de instrumente pentru stimularea şi susţinerea operatorilor economici români în acest proces al lansării de produse şi servicii pe pieţele externe. Datele publicate de Institutului Naţional de Statistică arată că, în anul 2016, exporturile României au crescut cu 5,1% faţă de anul 2015, ajungând la un nivel record de 57,4 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 7% faţă de anul 2015, ajungând la suma de 67,3 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 19%, adică aproape 10 miliarde de euro. Însă problema nu este acest deficit, ci structura defectuoasă pe care ţara noastră o are în ceea ce priveşte comerţul internaţional, deoarece exportăm produse cu valoare adăugată mică, în timp ce importăm în masă produse cu valoare adăugată mare. Întreaga tendinţă de creştere a livrărilor la export duce la o valorificare continuă a oportunităţilor de absorbţie a produselor ţării noastre de către partenerii comerciali externi. Din păcate, exporturile României sunt duse în spate doar de câteva companii, majoritatea cu capital străin, şi ar fi de preferat ca economia naţională să nu se bazeze doar pe acestea, deoarece poate fi uşor vulnerabilizată de fluctuaţiile de pe pieţele internaţionale. Consider că este necesară găsirea unui echilibru, pentru că nu există o politică stabilă şi coerentă la nivel de export. Firmele cu acţionariat românesc, care reprezintă cu adevărat miezul sănătos al economiei româneşti, trebuie încurajate să testeze pieţele străine, în vederea asigurării dezvoltării economice. Fără un sprijin direct din partea Guvernului, acest lucru este foarte greu de realizat. Deşi există câteva organisme a căror misiune este de a oferi ajutor şi...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Dumitru Mihalescul ...consultanţă, rezultatele acestora sunt slabe. Pentru că dispune de resursele necesare, sarcina Guvernului este de a creşte cu cât mai mult suma de 57,4 de miliarde de euro, obţinută la finalul anului 2016. România este o ţară cu un potenţial fantastic pentru zona de export, însă sunt indispensabile: instruirea antreprenorilor pe domeniul operaţiunilor de export, promovarea puternică a brandurilor locale pe plan extern şi oferirea unui ajutor substanţial în sprijinirea companiilor româneşti să identifice oportunităţile existente pe pieţele străine.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Dumitru Mihalescul Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Dumitru Mihalescul.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează domnul deputat Cătălin Nechifor, PSD.

Cătălin-Ioan Nechifor Mulţumesc, stimaţi colegi. Întrucât astăzi este Ziua Internaţională a Combaterii Insomniei, voi vorbi despre noi, parlamentarii, şi despre declaraţii politice, în primul rând. De ce? Pentru că, ceea ce facem noi, deputaţi şi senatori, nu doar în România, în toată lumea, înseamnă să parlamentăm, să discutăm, să vorbim, să aducem argumente, să combatem, să criticăm, să fim de acord, deci, în principiu, despre comunicare. Şi despre comunicare vreau să vă spun că în munca de parlamentar avem câteva instrumente care sunt şi cuantificate, şi care sunt şi folosite de cei care fac statistici, în special mass-media. Aici avem declaraţii politice, intervenţii în plen, avem interpelări, avem întrebări. Iată că astăzi, la ora 9,58, un număr de 24 de colegi, după calculul meu, au vorbit în plenul Parlamentului la această procedură de declaraţii politice. Foarte puţini, mai precis vreo 6% din totalul parlamentarilor, ceea ce ne face să credem că e foarte important şi necesar să schimbăm această procedură, dintr-un timp alocat de două, trei minute, într-o variantă în care obligatoriu trebuie să vorbeşti, deci trebuie să te expui în public, şi să modificăm pe procedura veche, cea prin care aveam posibilitatea să depunem şi declaraţii în scris, aşa încât ceea ce spunem noi, ceea ce credem noi că e de comunicat, să poată să ajungă şi la cei care sunt direct interesaţi. Vreau să vă spun că şi în Parlamentul European este o procedură mai simplă, în sensul că este limitată luarea de cuvânt în timp la un singur minut, acea procedură numită "one-minute speeches", dar cred că pentru România, pentru un Parlament modern, e foarte important şi aceasta solicit, să luăm în calcul, împreună, posibilitatea să existe, pentru parlamentari, să depună şi declaraţii politice în scris. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cătălin Nechifor, PSD, Suceava. O zi bună tuturor!

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Astăzi au vorbit până acum 36 de deputaţi. Urmează al 37-lea, domnul deputat Oprea, PNL.

Dumitru Oprea Mulţumesc, domnule preşedinte. Totul se datorează intervenţiei dumneavoastră mai dure şi, în felul acesta, vă mulţumim toţi, cei care am luat cuvântul astăzi. Declaraţia are titlul: "Vitezele Europei şi vitezele liderilor din coaliţia PSD-ALDE". Cea de-a 60-a aniversare a Tratatelor de la Roma, din 25 martie 2017, va fi marcată de reflecţii profunde asupra stadiului în care se află proiectul integrării europene...

Marian-Cătălin Predoiu Iertaţi-mă un pic! Stimaţi colegi, Vă rog să acordăm respectul vorbitorului şi să îl ascultăm! Mulţumesc.

Dumitru Oprea Nu, o să citească înregistrarea, probabil... Recent, în pregătirea summit-ului de la Roma, Comisia Europeană a prezentat în "Cartă Albă privind viitorul Europei" cinci scenarii privind evoluţia Uniunii Europene. S-a vorbit, astfel, despre o Uniune cu mai multe viteze, unul din cele cinci scenarii, în care integrarea se va concentra pe zona euro, iar Uniunea monetară va deveni un club şi mai select. Pentru a face o impresie artistică specifică democraţiei originale româneşti, domnii Dragnea şi Tăriceanu au ţinut să arate că putem şi noi să mergem cu mai multe viteze. Dar, din păcate, cutia pe care o prezintă ei este un pic defectă şi are doar trei trepte: Ordonanţa nr. 13, Ordonanţa nr. 6 şi Ordonanţa nr. 9, prin care PSD-ALDE au creat un mare deserviciu României. Astfel de acţiuni iresponsabile au sporit neîncrederea partenerilor noştri. Ca urmare, dacă România nu va reuşi să demonstreze că are o poziţie bine meritată în noua structură europeană, vom avea acces tot mai redus la instrumentele de finanţare, cu riscul condamnării definitive la subdezvoltare. Deşi premierul "Gândeanu" s-a declarat... "Gringanu", "Gânganu"... s-a declarat împotriva unei Europe cu mai multe viteze, credibilitatea lui, pe plan extern, prin girul dat ordonanţelor de urgenţă, este discutabilă. De aceea avem nevoie de lideri care să înţeleagă miza uriaşă a poziţionării corecte a României în negocierile complicate din interiorul Uniunii Europene. Deputat PNL de Iaşi, Dumitru Oprea. Mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Stimaţi colegi, Cu această declaraţie, se încheie prima parte a şedinţei de astăzi consacrată declaraţiilor politice. Vă mulţumesc pentru cooperare şi încadrarea în limita Regulamentului şi, de asemenea, doresc să vă felicit pe toţi pentru declaraţiile pe care le-aţi făcut, toate, de substanţă şi de calitate. Vă mulţumesc şi o zi bună în continuare!