Carmen-Ileana Mihălcescu Vom continua cu prezentarea interpelărilor şi am să dau cuvântul fiecărui coleg, în ordinea de pe listă. Domnul deputat Sorin-Dan Moldovan, PNL. Vă rog.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea adresată ministrului sănătăţii, prof. dr. Florian Bodog. Obiectul interpelării: "Inconsecvenţe la plata unor drepturi băneşti la medicii rezidenţi". Stimate domnule ministru, În ultima perioadă, în sistemul de sănătate s-a constatat apariţia următorului tipar: unor medici rezidenţi, care au un post la un spital din afara centrelor universitare şi care efectuează rezidenţiatul în cadrul unui alt spital, pe o secţie universitară cu spor de risc, dintr-un centru universitar, nu le este onorată plata acestor drepturi la acelaşi nivel, de spitalul la care au fost, respectiv spitalul plătitor, cu medicii plătiţi de spitalele din centrele universitare. Având în vedere aceste circumstanţe, vă rog să faceţi următoarele precizări: Solicit răspuns oral şi scris. Sorin-Dan Moldovan, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Daniel Olteanu. Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău? Nu este prezent. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi. Vă rog. Doar interpelare. Suntem la sesiunea de interpelări. Atât. Mulţumesc.
Cristina-Ionela Iurişniţi Este o interpelare adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale. Obiectul interpelării: "Clarificări privind curricula pentru învăţământul gimnazial, pentru materia limba română". Domnule ministru al educaţiei, Curricula pentru limba română, la nivelul învăţământului gimnazial, s-a aflat în dezbatere publică şi urmează a fi aprobată. Supun atenţiei dumneavoastră câteva puncte de vedere care reflectă poziţionarea cadrelor didactice şi a asociaţiilor profesionale direct interesate de un demers curricular coerent în sistem. Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română "Ioana Em. Petrescu" este o organizaţie profesională care - în baza Protocolului de colaborare încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Asociaţiile profesionale din educaţie, în vederea ameliorării calităţii educaţiei din România, prin elaborarea şi punerea în practică a metodologiilor de aplicare a Legii nr.1 din 2011, bineînţeles, Legea educaţiei naţionale şi a demersului de modernizare curriculară - susţine de peste 17 ani, în mod constant şi ferm, prin toate acţiunile sale, reforma învăţământului românesc, oferind exemple de bune practici în proiecte naţionale şi europene. Prin urmare, consider necesar să vă supun atenţiei câteva puncte de vedere pertinente faţă de acest proiect care s-a aflat în dezbatere, pentru scurt timp, de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Iată câteva dintre acestea: Sunt mai multe puncte de vedere care pun în discuţie această lipsă de coerenţă. Multe sunt primite din partea profesorilor vizaţi direct la clasă de aceste aspecte... acest nou demers curricular. Să sperăm că vor fi remediate şi că veţi furniza explicaţii pertinente asupra acestor îngrijorări. Programa este încărcată. Sunt 36 de săptămâni de şcoală. Am văzut deja pentru anul viitor vor fi 35 de săptămâni, din care putem scădea acea săptămână pentru "Şcoala Altfel", deci este foarte multă materie, iar, mai mult, manualele vor fi culegeri de fragmente de texte, pentru că la o medie de 4 pagini de text rezultă cel puţin 60 de pagini de text de lectură din 224 de pagini. Studierea egală a textului literar şi nonliterar va produce o scădere dramatică a nivelului cultural, şi aşa foarte mic. Renunţarea la studiul speciilor literare va duce la scăderea interesului pentru lectură, fiindcă profesorul nu mai poate cere elevului să citească integral un roman, de exemplu, întrucât va fi nevoit să se rezume la fragmentul din manual. Mai sunt câteva erori ştiinţifice care sunt semnalate de profesori şi pe care eu le evidenţiez.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să vă apropiaţi de final...
Cristina-Ionela Iurişniţi Da. Enunţul nu este studiat...
Carmen-Ileana Mihălcescu ... pentru că aţi consumat timpul.
Cristina-Ionela Iurişniţi ... textul narativ apare greşit ... Sunt mai multe aspecte pe care le-am menţionat aici. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Iulian Bulai. Nu este. Domnul deputat Marius Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Interpelarea mea se adresează Guvernului României, respectiv domnului prim-mistru Sorin Grindeanu. Domnule prim-ministru, Cel mai important obiectiv de investiţii al judeţului Mureş, "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa", este abandonat din anul 2012, deşi în acel an, conform proiectului, urma să fie pus în funcţiune la o primă capacitate. Am adresat interpelări repetate guvernelor anterioare pe această temă, primind doar răspunsuri de complezenţă, binevoitoare, iar din anul 2012 investiţia se află în conservare. Iată câteva dintre reperele acestui important proiect. Obiectivul de investiţii "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" face parte din categoria lucrărilor de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea şi producerea de energie electrică şi este situat în nord-estul judeţului Mureş, asigurând folosinţa complexă a debitelor afluenţilor de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Ilva-Răstoliţa-Bistra, pe teritoriul administrativ al comunelor Răstoliţa, Lunca Bradului şi Vătava. Amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, din judeţul Mureş, este singura amenajare cu acest specific, aflată în lucru la ora actuală în România. Deşi s-a promis pe cale oficială punerea în funcţiune a acestei importante investiţii, încă din trimestrul IV, 2013, absolut de neînţeles, din câte ştiu, actul normativ privind exproprierea celor 210 hectare de teren necesare nu a fost nici până astăzi promulgat. Ce să înţelegem din această tergiversare sau nepăsare, cu atât mai mult cu cât, în mod oficial, nu se mai face vorbire despre finalizarea acestei importante investiţii?! Poate se aşteaptă degradarea irevocabilă a lucrărilor efectuate, având în vedere că la acest stadiu de execuţie nu mai poate fi vorba de conservare, nici de alocarea de resurse necesare în acest sens. Având în vedere toate cele expuse, vă solicit să mă informaţi concret care este strategia asumată de Guvern pentru acest obiectiv de investiţii şi termenele preconizate pentru punerea sa în funcţiune, dacă mai poate fi vorba despre o astfel de perspectivă rezonabilă. Solicit răspuns în scris. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.
Robert-Ionatan Sighiartău Interpelare adresată domnului Constantin Daniel, ministrul mediului. Stimate domnule ministru, La începutul acestui an a fost terminat timbrul de mediu, Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor cate normative care includ eliminarea timbrului de mediu, intrat în vigoare de la 1 februarie 2017. Măsura este în concordanţă cu Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a declarat ca fiind ilegală respectiva taxă. Au trecut deja câteva săptămâni, iar Guvernul, prin Ministerul Mediului, n-a venit cu o măsură clară pentru cei care au plătit această taxă şi urmează să şi-o recupereze. De asemenea, Guvernul nu a alocat fonduri de la bugetul de stat, recent aprobat, care să acopere banii ce urmează a fi returnaţi persoanelor îndreptăţite. Ultimele declaraţii ale ministrului mediului au scos în evidenţă mai mult ideea că deţinătorul de autovehicule ar trebui să plătească o nouă taxă, aşa cum aţi auzit, sub forma unei vignete, neclarificând problema care deja există. Conform calculelor trimise de Guvern, anul trecut, restituirea sumelor încasate în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 9/2013, a timbrului de mediu, plus dobânzile aferente, s-a ridicat la aproximativ 6,5 miliarde de lei. Înainte de a impune măsuri compensatorii, aşa cum s-a exprimat vicepremierul Daniel Constantin, fostul vicepremier, actualul ministru al mediului, consider că ar trebui să ne preocupe să facem dreptate celor care ce au plătit deja o taxă abuzivă. Faţă de cele menţionate anterior, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care sunt măsurile avute în vedere la nivelul ministerului pe care-l conduceţi, pentru a simplifica procedura de recuperare a taxei de către cetăţeni şi când se vor restitui aceşti bani. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Turcescu.
Robert-Nicolae Turcescu Bună ziua, dragi colegi. Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Grindeanu, prim-ministrul României. Obiectul interpelării e legat de identificarea, la nivel naţional, a tuturor clădirilor cu risc seismic ridicat şi demararea unui program naţional de consolidare a acestora. Domnule prim-ministru, În pragul împlinirii a 40 de ani de la cutremurul care a lovit România în 1977, o aplicaţie mobilă a alertat mii de români, anunţând că urmează un cutremur de 10 grade pe scara Richter. Din fericire, a fost doar o alarmă falsă. Din păcate, însă, ţara noastră este în continuare nepregătită să facă faţă unui cutremur catastrofal, deşi activitatea seismică din România se intensifică, iar specialiştii britanici şi americani au avertizat, potrivit presei, încă de anul trecut, că 2017 este anul unui posibil cutremur de amploare în România. Ultimele două cutremure de 5,3 grade, petrecute în septembrie, respectiv decembrie 2016, ar trebui să ne dea serios de gândit. În acest sens, vă solicit, domnule prim-ministru, demararea de urgenţă a unui proiect prin care să fie identificate, cât mai repede posibil, toate clădirile din România cu risc seismic ridicat, precum şi lansarea unui program naţional de reabilitare şi consolidare a tuturor acestor clădiri, acolo unde este posibil, sau demolarea acelora care, din diverse motive, nu mai pot fi salvate, dar reprezintă un real pericol în cazul unui cutremur. Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Valeriu Steriu? Nu este. Domnul deputat Eugen Tomac? Le-aţi depus. Domnul deputat Cristian Buican? Nu. Domnul deputat Claudiu Răcuci? Nu. Mergem pe repede înainte... Doamna deputat Raluca Turcan? Domnul deputat Călin Matei? Domnul deputat Sorin Bota? Nici... Doamna deputat Cristina Dinu, PSD? Nu. Domnul deputat Alin Văcaru, PSD. Vă rog.
Alin Vasile Văcaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Am o interpelare adresată doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale. Obiectul interpelării este "Aplicarea Legii nr. 155/2016 din 15 iulie 2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 pentru sistemul unitar de pensii publice în judeţul Gorj". Un grup de cetăţeni, pensionari din Gorj, m-au interpelat şi pe mine, mi-au adus o petiţie la cabinetul parlamentar, în care dumnealor îmi semnalau anumite probleme; au ieşit înainte de aplicarea acestei legi la pensie şi nu beneficiază de recalculare. Aş dori, pentru a concluziona, este vorba de necesitatea obiectivă de dezvoltare a unei noi versiuni a aplicaţiilor informatice, fapt pentru care rog să se facă demersurile necesare pentru a rezolva cât mai repede această problemă cu care se confruntă această categorie de pensionari. Cu speranţa unei soluţionări şi a primirii unui răspuns pozitiv, vă mulţumesc anticipat. Solicit răspuns în scris şi verbal. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Marius Budăi? Nu este. Domnul deputat Lucian Simion? Doamna deputat Oana Vlăducă.
Oana-Silvia Vlăducă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării: "Stadiul documentaţiei (studiu de fezabilitate) pentru modernizarea DN 71 Bâldana - Târgovişte - Sinaia". Domnule ministru, Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Dâmboviţa se bazează, în mod fundamental, pe reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport rutier. În acest sens, DN 71 Bâldana - Târgovişte - Sinaia reprezintă una din căile de acces principale care tranzitează judeţul Dâmboviţa, modernizarea sa aflându-se de mai mulţi ani în lista de investiţii a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Condiţiile de trafic intens pe primul tronson şi necesitatea creşterii accesibilităţii interregionale au impus recalcularea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de modernizare în două etape distincte: profil lărgit la 4 benzi pe segmentul Bâldana - Târgovişte şi modernizare şi reabilitare pe profilul existent pe segmentul Târgovişte - Pucioasa - Fieni - Sinaia. În acest context, vă rog, domnule ministru, să precizaţi care este stadiul revizuirii/actualizării studiului de fezabilitate aferent proiectului de modernizare a DN 71 Bâldana - Târgovişte - Sinaia. De asemenea, va rog să-mi comunicaţi dacă proiectul va fi finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare şi în ce stadiu se află pregătirea acestuia? Adaug precizarea că acest proiect face parte şi din MasterPlanul General de Transport al României - obiectiv Trans-Regio A1 - Titu - Bâldana -Târgovişte - Sinaia. Deputat PSD de Dâmboviţa, Oana Vlăducă. Solicit răspuns în scris şi verbal.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Domnul deputat Florinel Stancu? Nu este. Domnul deputat Ilie Toma. Vă rog.
Ilie Toma Mulţumesc. Interpelarea a fost adresată Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, doamnei ministru Sevil Shhaideh. Făcea referire directă la sprijinul derulării cu celeritate a măsurilor prevăzute în Programul de guvernare şi aş ruga să mi se prezinte principalele obiective de dezvoltare locală vizate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, din perspectiva specificului economic şi social al judeţului Hunedoara. Am adresat această interpelare pentru a comunica primarilor şi consilierilor locali sau judeţeni tipurile de proiecte pentru care ar putea pregăti solicitări de finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, administrat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Ţin să precizez că la sfârşitul săptămânii trecute doamna ministru Sevil Shhaideh a fost în judeţul Hunedoara. Mai mult decât atât, nu doar a răspuns la interpelare, a stat de vorbă cu absolut toţi primarii, indiferent de coloratura politică, la Consiliul judeţean al judeţului Hunedoara, fapt pentru care îi mulţumesc foarte mult, am participat şi eu, şi grupul de parlamentari ai PSD ai judeţului Hunedoara şi am primit deja răspunsul. Mulţumesc foarte mult.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Domnul deputat Constantin Şovăială? Nu. Domnul deputat Csoma Botond.
Botond Csoma Doamnă preşedinte de şedinţă, Interpelare adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării este "Situaţia Parcului Feroviarilor din municipiul Cluj-Napoca". Domnule ministru, Parcul Feroviarilor din Cluj-Napoca este al doilea parc, ca suprafaţă, din municipiu şi se întinde pe o suprafaţă de 5,4 hectare. Actualmente este o ruină năpădită de vegetaţie, din care au mai rămas doar aparatele de joacă distruse. Parcul a fost atestat documentar la sfârşitul secolului al XIX-lea, în acea perioadă aici fiind organizat târgul de vite al oraşului. În anii '60 a luat actualul nume şi a fost transformat în parc de distracţii pentru copii. Parcul a început să se deterioreze odată cu sfârşitul anului 1990, când a fost dat din administrarea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, în administrarea Sucursalei Regionale CFR Cluj, momentan fiind în proprietatea Companiei Naţionale de Căi Ferate. Primăria ar dori să supună acest parc unui amplu proces de regenerare urbană şi să-1 redea utilizării publice. Însă, în acest moment, primăria nu poate să facă investiţii, deoarece parcul nu se află în proprietatea municipiului. Totodată, ţin să menţionez că primăria a solicitat în repetate rânduri Ministerului Transporturilor să transfere proprietatea acestui parc municipalităţii. Pentru transferul de proprietate ar fi nevoie de adoptarea în regim de urgenţă a unei hotărâri de Guvern. Domnule ministru, Când veţi lua măsuri concrete pentru ca parcul să treacă din nou în proprietatea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, acest parc fiind un spaţiu public cu acces general şi gratuit, care este inclus şi în "Ansamblul urban, centru istoric al oraşului Cluj-Napoca"? În calitate de deputat de Cluj, vă solicit să iniţiaţi această hotărâre de Guvern, în beneficiul cetăţenilor municipiului Cluj-Napoca. Aştept răspuns atât în scris, cât şi oral. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Ovidiu Raeţchi? Domnul deputat Florin Roman? Domnul deputat Adrian Oros? Vă rog.
Nechita-Adrian Oros Mulţumesc. Interpelarea este adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării: "MasterPlanul General de Transport". Stimate domnule ministru, Pentru deblocarea finanţărilor europene în domeniul transporturilor, autorităţile abilitate au fost obligate să adopte MasterPlanul General de Transport în şedinţa de Guvern din 14 septembrie 2016, iar publicarea în Monitorul Oficial al României s-a făcut pe data de 4 noiembrie 2016. Până în 2032, în baza acestui plan, ar urma să avem 6.800 de kilometri de drum, dintre care 1.500 de kilometri de autostradă şi 1.300 de kilometri de drumuri expres. Cum însă în 26 de ani am reuşit să construim circa 570 de kilometri de autostradă, termenele asumate prin acest MasterPlan vor fi imposibil de respectat. România a pierdut 3,2 miliarde de euro din banii europeni alocaţi pentru perioada de programare 2007-2013. Cei mai mulţi bani au fost pierduţi prin Programul Operaţional Sectorial Transport, respectiv peste 973 de milioane de euro, potrivit datelor Guvernului publicate pe site-ul fonduri-ue.ro. În perioada 2016-2020, România ar urma să construiască 824,77 de kilometri de autostradă şi drumuri expres, în care vor fi investiţi aproape 5,2 miliarde de euro, fără TVA, ceea ce înseamnă că trebuie finalităţi aproape 165 de kilometri de şosea rapidă în fiecare an. În prezent, pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor, la secţiunea "Strategii", există doar o hartă interactivă, greu de accesat şi care nu aduce lămuriri. Practic, un document oficial al Guvernului, publicat în Monitorul Oficial, pur şi simplu a fost înlăturat sau foarte bine ascuns pe pagina oficială. Din acest motiv, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: care este situaţia curentă a MasterPlanului General de Transport şi care sunt etapele concrete care vor fi derulate şi termenele estimative pentru fiecare fază? Solicit răspuns în scris. Deputat PNL de Cluj, Adrian Oros. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Iulian Năsui? Domnul deputat Glad Varga? Vă rog.
Glad-Aurel Varga Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale. Stimate domnule ministru, Conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, la începutul anului şcolar 2016-2017, 86% din unităţile şcolare nu aveau autorizaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, iar 104 clădiri şcolare din 668 nu aveau autorizaţie sanitară, cu câteva zile înainte de începerea anului şcolar. Totodată, judeţul Arad este inclus în lista judeţelor cu risc ridicat de abandon şcolar. Având în vedere cele de mai sus, vă rog frumos să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: care este situaţia actuală a unităţilor de învăţământ din judeţul Arad, comparativ cu datele furnizate în septembrie 2016?; care sunt măsurile concrete pe care le veţi întreprinde pentru scăderea abandonului şcolar în judeţele cu risc ridicat de părăsire timpurie a şcolii? şi care sunt priorităţile Ministerului Educaţiei Naţionale pentru anul şcolar 2017-2018? Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Vasile Cîtea. Vă rog.
Vasile Cîtea Interpelarea mea este adresată ministrului finanţelor, domnului ministru Viorel Ştefan. Subiectul: "Clarificări cu privire la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016". Domnule ministru, Ordonanţa de Guvern nr. 58/2016 este un act normativ care îşi găseşte sediul materiei în domeniul achiziţiilor publice şi, din ce am înţeles din preambulul său, a fost motivată de existenţa neconformităţii unor dispoziţii ale legislaţiei anterioare cu principalele acte europene în materie, anume Directiva nr. 2004/18 a Comunităţii Europene şi Directiva nr. 2004/17 a Comunităţii Europene. Din motivele care au stat la baza acestei ajustări legislative, iniţiatorul a insistat pe faptul că anumite dispoziţii ale Legii nr. 346/2004 ar fi discriminatorii în sens pozitiv faţă de IMM-uri şi că ar afecta libertatea de a presta servicii, prin aceasta aducându-se atingere gravă Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, cât şi principiilor tratamentului egal şi nediscriminării, prevăzute de art. 2 din Directiva nr. 2004/18 a Comunităţii Europene. Din analiza de principiu a unor articole din acest act normativ, care se dorea a elimina discriminarea pozitivă creată de legiuitorul român, considerăm că, de exemplu, dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Ordonanţa de Guvern nr. 58/2016 au creat o situaţie de discriminare negativă, de aceasta dată. În situaţia în care dispoziţia enunţată are următoarea formă: "Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral public pot participa la procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice... dacă operatorul nu are încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct, conform art. 28". Din punctul nostru de vedere, o posibilă discriminare pozitivă a fost "rezolvată", prin introducerea în legislaţie a unei discriminări negative, sub forma inegalităţii de tratament, situaţie care afectează peste 50% din societăţile din branşă, majoritatea cu capital de stat. Mai mult, nu înţelegem cum putem corela dispoziţiile criticate cu dispoziţiile Legii nr. 98/2016 a achiziţiilor publice, care, la art. 2, precizează că principiile care stau la baza achiziţiilor publice sunt, printre altele, nediscriminarea şi tratamentul egal, iar la art. 49 se precizează cu subiect şi predicat că: "Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională". Nu în ultimul rând, trebuie să precizăm că dispoziţia legală menţionată, ca un veritabil contraexemplu, precizează la art. 53 faptul că: "Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire, în calitate de ofertant sau candidat individual ori în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, subcontractant propus sau terţ susţinător, în condiţiile prevăzute de prezenta lege".
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, pentru că aţi depăşit timpul.
Vasile Cîtea Din coroborarea tuturor textelor precizate în prezenta şi care au efecte juridice, fiind în vigoare, rezultă faptul că dispoziţiile Ordonanţei nr. 58/2016 încalcă dispoziţiile Legii nr. 98/2016, în materie fiind realizată o îngrădire a drepturilor fundamentale ale unor structuri juridice care nu pot beneficia de un mediu concurenţial liber. Având în vedere toate cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Care au fost motivele care au stat la baza interdicţiei legale din art. 29 alin. (5) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016?; 2. Dacă nu cumva aceste dispoziţii încalcă dispoziţiile Legii nr. 98/2016, în sensul instituirii unei excepţii legale care ar îmbrăca forma unei discriminări negative faţă de structurile juridice care au mai beneficiat de un contract de delegare? Şi 3. Dacă nu consideraţi oportun un proiect de modificare a dispoziţiilor Ordonanţei nr. 58/2016, în sensul eliminării interdicţiei legale constatate sau în sensul reformulării acesteia, astfel încât să nu mai fim într-o situaţie de discriminare negativă? Solicităm răspuns în scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege. Cu deosebit respect, deputat Vasile Cîtea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna deputat Natalia Intotero. Vă rog.
Natalia-Elena Intotero Interpelare adresată Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, domnului Alexandru Petrescu. Stimate domnule ministru, Bugetul programelor de finanţare ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, aprobat în şedinţa de Guvern din 31 ianuarie 2017, este de zece ori mai mare decât cel de anul trecut. Potrivit unui comunicat remis de biroul de presă al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, numărul estimat de beneficiari pentru anul 2017 este de 16.000, faţă de cei 990 de beneficiari din anul 2016. Între multiplele programe pe care le aveţi în derulare, aţi menţionat şi Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM. Acesta are un buget de 1.000 mii de lei, faţă de 471 de mii de lei în 2016. Astfel, aş dori să vă întrebăm care va fi impactul acestui program asupra femeilor antreprenor din ţara noastră? Cât estimaţi că va fi procentul cu care va creşte numărul IMM-urilor ce au femei manager? Care este suma ce va fi putea fi accesată de o întreprindere în cadrul acestui program? Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris şi oral.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Dan Rădulescu? Domnul deputat Silviu Macovei? Vă rog.
Silviu Nicu Macovei Doamnă preşedinte, Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei naţionale, domnului ministru Pavel Năstase, şi are ca subiect problematica şcolilor de arte şi meserii. Domnule ministru, Vă aduc în atenţie problematica şcolilor de arte şi meserii, un subiect discutat şi aflat pe agenda publică la anumite intervale de timp, dar care nu şi-a găsit locul meritat în atenţia factorilor decizionali. Deoarece, în calitate de deputat de Iaşi, consider educaţia profesională ca o şansă pentru copiii şi tinerii din judeţul pe care îl reprezint şi, totodată, o soluţie de viitor la problema şomajului în rândul tinerilor, vă solicit un punct de vedere oficial referitor la strategia ministerului pe care îl reprezentaţi faţă de şcolile de arte şi meserii. De asemenea, vă solicit menţiuni şi amendamente la actualul cadru legislativ, considerate de ministerul pe care îl reprezentaţi ca fiind necesare pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi eficientizarea şcolilor de arte şi meserii. Solicit răspunsul dumneavoastră în scris. Vă mulţumesc. Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Florin Roman. Vă rog.
Florin-Claudiu Roman Sărut mâna! Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale. Obiectul interpelării: "Cifra reală a majorării salariilor în domeniul educaţiei". Stimate domnule ministru, Ţinând cont de faptul că Guvernul din care faceţi parte a anunţat majorarea salariilor din sistemul public de educaţie cu un procent de 15% începând cu 1 ianuarie 2017, dar sporurile aferente nu se calculează raportat la noul salariu de bază la care a fost aplicată această majorare salarială, ci la cuantumul vechi, dinainte de majorare, plafonându-se astfel aceste sporuri la nivelul lunii decembrie 2016, vă rog, domnule ministru, să-mi explicaţi care este, de fapt, cifra reală a majorărilor salariale din domeniul pe care-l reprezentaţi. Având în vedere că aceste creşteri salariale nete reprezintă doar o majorare concretă cu o valoare între 6 şi 9%, vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi ce măsuri veţi lua în perioada imediat următoare, pentru a vă respecta întocmai promisiunea faţă de angajaţii din sistemul public de educaţie, respectiv de a ajunge la creşterea salarială netă de 15%, aşa cum Guvernul dumneavoastră a anunţat. Solicit răspuns în scris. Cu stimă, Florin Roman, deputat al PNL de Alba.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Andrei Pop? Nu. Domnul deputat Corneliu Ştefan? Nu este. Domnul deputat Doru Coliu? Nu. Domnul deputat Adrian Todoran? Nu. Domnul Bichineţ? Nu. Domnul deputat Ungureanu Emanuel? Domnul deputat Cătălin Nechifor. Vă rog.
Cătălin-Ioan Nechifor Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea de astăzi este adresată la două ministere: ministrului energiei, domnul Toma Petcu şi doamnei ministru al apelor şi pădurilor, doamna Adriana Petcu în egală măsură către Transgaz şi Romsilva, iar obiectul interpelării îl constituie situaţia acelui obiectiv de investiţii denumit "Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava", care este coordonat şi executat de către Transgaz, într-o colaborare defectuoasă cu Romsilva. Vreau să amintesc faptul că în 2004, atât Consiliul Judeţean Suceava, cât şi 61 de localităţi din judeţ, au semnat un acord de împrumut bancar, prin care s-a dorit construcţia unei magistrale de gaz metan în judeţul Suceava, în localităţile asociate, dar şi construcţia unui număr de sisteme de termie în principalele localităţi urbane: Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei. Iată că după atâţia ani situaţia este încă neclară, pentru că, paradoxal, doar municipiul Rădăuţi se poate bucura de un sistem modern de cogenerare care încălzeşte oraşul, care furnizează şi apă menajeră caldă, dar şi încălzire pe timp de iarnă, în timp ce Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului sunt, practic, blocate, în sensul că nu au o gigacalorie ieftină şi un sistem modern. Vreau să vă rog, doamnă ministru şi domnule ministru, să încercaţi să aveţi un dialog cu Compania Transgaz şi cu Romsilva, companii şi instituţii care vă sunt subordonate, pentru că, de-a lungul timpului, între aceste două instituţii ar fi fost foarte multe blocaje, în special cu privire la tronsonul de munte care leagă zona Câmpulung Moldovenesc de Vatra Dornei. Drept urmare, şi astăzi, după atâţia ani, putem să spunem că nu avem asigurată reţeaua de gaz natural la Vatra Dornei - sunt 26 de km lipsă - pe care Compania Transgaz şi i-a asumat spre execuţie încă din 2009, atunci când premierul Emil Boc, de la vremea respectivă, a semnat o hotărâre de Guvern prin care Transgaz a preluat gratuit o parte din proiectul executat de Consiliul judeţean şi localităţi, cu obligaţia ulterioară de a face restul de investiţii. Vreau să vă informez că, în această situaţie pe care o traversăm astăzi, putem să spunem foarte clar că la Vatra Dornei vom continua să avem frig, să avem preţuri foarte mari pentru gigacalorie şi, în egală măsură, cred că lipsa unui astfel de proiect de a lega zona Câmpulung de Vatra Dornei blochează dorinţa României, ca şi stat cu o importantă resursă energetică, să-şi securizeze pe partea de nord inelul de gaz metan care este dorit de foarte multă vreme. Drept urmare, solicit un răspuns în scris cu privire la modul în care au cooperat, sau mai bine spus nu au cooperat, cele două instituţii - Transgaz şi Romsilva - de-a lungul timpului, dar şi soluţii care sunt intuite de cele două ministere, repet, Ministerul Energiei şi Ministerul Apelor şi Pădurilor. Cătălin Nechifor, deputat de Suceava. Vă mulţumesc foarte mult.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Doru Coliu. Vă rog.
Doru-Petrişor Coliu Bună ziua, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Eu am două interpelări adresate, una domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, ministru al afacerilor externe, şi a doua doamnei ministru Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă reamintesc că vă puteţi prezenta cu o singură interpelare în faţa plenului.
Doru-Petrişor Coliu Am să citesc doar o singură interpelare... Întrebările doar sunt diferite... Obiectul interpelării: "Românii sunt ţinuţi sclavi pe câmpuri, în clădiri pline de şoareci şi broaşte, în Taranto, Italia". Pe 20 februarie 2017, prin intermediul unei conferinţe de presă, a fost adusă în atenţia tuturor situaţia unor muncitori agricoli români care au fost trataţi inuman de către angajator şi caporalii acestuia în Puglia. Trei bărbaţi şi două femei, muncitori în agricultură, au fost exploataţi pe câmpuri şi sechestraţi într-o casă insalubră şi plină de şoareci şi alte animale, situată pe câmpurile din Ginosa, Taranto. Se presupune că în această casă mai sunt şi alţi lucrători români sosiţi în Italia prin intermediul unei societăţi care se ocupă cu traficul de forţă de muncă între România şi Italia. Muncitorii agricoli lucrau până la epuizare, în condiţii critice, şi deşi negociaseră o retribuţie mai mare de euro pe zi, au primit în realitate maxim 150-200 de euro pe lună. Având în vedere cele menţionate mai sus şi ţinând cont de faptul că în spaţiul public au fost semnalate nenumărate cazuri de sclavagism şi trafic de persoane, în conformitate cu art. 201 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, revin cu solicitarea de a-mi comunica următoarele: Mulţumesc. Aştept răspuns în scris. Şi întrebările către doamna ministru al afacerilor interne: Vă mulţumesc. Aştept răspuns în scris.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Nemaifiind alţi colegi, declar şedinţa închisă. O seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.