28 februarie 2017 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Marian-Cătălin Predoiu Bună dimineaţa! În mod normal începem la 8,30, în câteva minute, dar dat fiindcă sunteţi în sală, eu aş propune să începem. Sunteţi de acord? Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi. Vom începe cu prima parte, care e consacrată declaraţiilor politice. Cuvântul se va da, prin rotaţie, parlamentarilor membri din grupurile parlamentare reprezentate în Parlament. Timpul de vorbire este de trei minute. Am consultat şi Regulamentul, şi cutumele, nu există o ordine de preferinţă cu privire la grupul cu care să începem şi, cu permisiunea dumneavoastră, aş începe cu Grupul minorităţilor naţionale, că este cel mai puternic din Parlament. Aşa că îl invit pe domnul deputat Ganţ la microfon.

Ovidiu Victor Ganţ Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Vă mulţumesc şi pentru apreciere. Stimate colege, Stimaţi colegi, Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost un jurist sas, pe care împărăteasa Maria Tereza a Austriei l-a numit în anul 1777 Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a îndeplinit-o timp de zece ani. A fost singurul sas transilvănean care a ajuns într-o funcţie atât de înaltă. Nu această funcţie însă este ceea ce îl face memorabil şi demn de urmat, ci faptul că prin testament a dispus deschiderea palatului său, o clădire impozantă construită în stil baroc în Piaţa Mare din Sibiu, ca muzeu public. Mai mult, încă în timpul vieţii sale, din 1790, colecţiile de artă europeană ale baronului Samuel von Brukenthal au fost deschise publicului, aceasta însemnând că în Sibiu au putut fi admirate picturi ai unor mari maeştri, cu trei ani înaintea inaugurării muzeului Louvre din Paris. Baronul Samuel von Brukenthal a adunat în spaţiul fastuos al reşedinţei sale, în care oferea serate muzicale şi literare, o bibliotecă vastă, obiecte de artă, stampe şi o colecţie numismatică. După moartea sa, palatul a fost amenajat ca muzeu, fiind deschis în mod oficial în 1817. După această dată, muzeul şi-a îmbogăţit colecţiile, prin donaţii şi achiziţii, ajungând la impresionantele galerii de astăzi. Nucleul colecţiilor valoroase l-a constituit pinacoteca baronului. Aici pot fi admirate câteva dintre marile capodopere ale Europei. Prin Decizia nr. 614/21 noiembrie 2005 Palatul Brukenthal şi colecţiile muzeului, naţionalizate în 1948, au fost retrocedate Bisericii Evanghelice C.A. din România, iar în 29 decembrie 2005 a fost semnat un acord între reprezentantul Guvernului României, ministrul culturii şi episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, prin care a fost stabilită colaborarea pe viitor, biserica punea clădirea şi colecţiile la dispoziţie, în mod gratuit, muzeului, care este administrat de stat. Începând cu 2006, Biserica Evanghelică C.A. din România s-a adresat în repetate rânduri Ministerului Culturii, cu solicitarea de transpunere a acestui acord în forma unei hotărâri de guvern, care să reglementeze modul de funcţionare al muzeului. Mai mult decât atât, partea română s-a obligat, în cadrul Comisiei Guvernamentale Mixte Româno-Germane, să rezolve această chestiune, lucru care nu s-a întâmplat. Pe 25 februarie 2017 s-au împlinit 200 de ani de la înfiinţarea acestui muzeu, primul de acest fel în această parte a Europei. Jubileul de 100 de ani nu a putut fi sărbătorit din cauza Primului Război Mondial. De aceea, în 1921, după constituirea României Mari, s-au sărbătorit cu fast 200 de ani de la naşterea baronului, ca simbol al continuităţii culturii de calitate. Sub mandatul actualei conduceri, a domnului profesor universitar doctor Sabin Luca, muzeul a cunoscut o totală transformare, obţinând recunoaşterea la nivel european şi premii prestigioase. Pentru acest efort, colectivul Muzeului Brukenthal merită respectul şi recunoştinţa noastră. În acest context, fac un apel la adresa ministrului culturii, domnul Ionuţ Vulpescu, de a înainta, în sfârşit, Guvernului României proiectul de hotărâre atât de necesar. Vă mulţumesc frumos.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Aş vrea să vă reamintesc timpul alocat - trei minute, potrivit Regulamentului. Sunt convins că putem face un efort să ne încadrăm în el, să nu apelăm la aplicarea Regulamentului. În continuare, vom intra în logica algoritmului parlamentar, în ordinea de reprezentare, şi îi dau cuvântul domnului Tudor Ciuhodaru, de la Grupul parlamentar al PSD. Aveţi trei minute, domnule deputat.

Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau ca pădurile noastre să nu mai plece la export. Am depus un proiect de lege prin care să protejăm suprafeţele forestiere din România. Suntem, ştiţi foarte bine, în plin dezastru ecologic. În fiecare oră România pierde şase hectare de pădure, iar în fiecare zi se înregistrează 62 de tăieri ilegale. România a pierdut mai bine de jumătate din păduri şi suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, principala cauză fiind defrişările masive legate de export. Reglementările actuale se referă mai mult la efecte şi la tăierile ilegale şi sunt insuficiente, blânde şi nu şi-au dovedit eficienţa. Proiectul meu de lege prevede interzicerea exportului de material lemnos, iar cei din această ţară, cei care încalcă această reglementare vor fi pedepsiţi cu închisoarea de la 5 la 10 ani. Sunt ţări europene care au luat astfel de măsuri stricte în ceea ce priveşte exportul de material lemnos şi poate nu este lipsit de interes că Austria se numără printre ele. Regulamentul UE nu interzice acest lucru, celebrul Regulament nr. 995, dar acest proiect de lege face ca România să fie considerată o ţară europeană care nu-şi vinde pe nimic resursele. Sper să susţineţi acest demers legislativ. Vă mulţumesc. Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. În continuare, dau cuvântul doamnei Florica Cherecheş, Grupul parlamentar al PNL.

Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Omul potrivit la locul potrivit". Acest proverb bine-cunoscut exprimă o năzuinţă veche a românilor, aceea de a vedea în toate sferele societăţii omul potrivit, adică bine pregătit pentru ce urmează să facă, având motivaţia corespunzătoare şi dorinţa de a fi cel mai bun. Ce vedem astăzi e adesea departe de această năzuinţă şi ne face să oftăm, simţindu-ne neputincioşi în faţa realităţii. Procesul de a pune omul potrivit la locul potrivit ar trebui să înceapă timpuriu, din primii ani de şcoală, când copilul trebuie ajutat să se cunoască mai bine şi îndreptat spre acel domeniu şi profesie care l-ar ajuta să-şi valorizeze potenţialul propriu. Stimaţi colegi, În ultimii ani am pledat de mai multe ori de la această tribună în favoarea creşterii numărului de consilieri şcolari responsabili cu orientarea în carieră, ultima dată fiind recent, când am solicitat suplimentarea bugetului pe 2017 pentru a permite angajarea, în medie, a 50 de noi astfel de consilieri în fiecare judeţ. Din păcate, amendamentul meu a fost respins, dar nu voi înceta să atrag atenţia asupra acestei nevoi urgente şi uriaşe. Integrarea tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii, reducerea abandonului şcolar, de la 19 la 11% până în 2020, diminuarea migrării tinerilor în străinătate sunt doar câteva din rezultatele pozitive pe care le are o bună consiliere de orientare profesională. Normele de azi prevăd un număr de 800 de elevi la un consilier psiholog şcolar, dar sunt judeţe, cum e şi cel din care provin, în care acest procent nu se respectă. În Bihor avem un consilier la 1.700 de elevi. Norma se respectă parţial în mediul urban, dar şi 800 la 1 este mult prea puţin, pentru ca acest consilier să facă şi orientare în carieră. Rolul consilierului este de a dezvolta capacitatea de autocunoaştere a elevilor, de a le dezvolta abilităţile de planificare a carierei, de a le forma şi dezvolta capacitatea decizională, de a le prezenta opţiuni profesionale potrivite cu profilul propriu, de a încuraja apropierea efectivă faţă de profesiile potenţiale, de a discuta cu profesorii şi cu părinţii elevilor, împărtăşindu-le observaţiile sale şi rezultatele testelor de autocunoaştere. În acest mod, copiii noştri nu s-ar îndrepta spre un domeniu care nu li se potriveşte, doar pentru că părinţii cred că e ceva de viitor sau că se plăteşte bine sau că aşa au făcut şi ei. Fiecare copil e unic şi are abilităţi proprii şi interese deosebite. Ele trebuie observate şi analizate de specialişti, şi apoi elevii şi părinţii lor trebuie îndrumaţi spre domeniul care le-ar asigura succesul profesional. Dragi colegi, Vă invit şi pe dumneavoastră să susţineţi demersul meu şi să solicităm împreună creşterea numărului de consilieri pentru orientarea în carieră, pentru ca sistemul de învăţământ să nu mai producă absolvenţi care nu au căutare pe piaţa muncii şi pentru ca tinerii să nu abandoneze şcoala, pe parcurs, din lipsa motivaţiei sau a sentimentului că au făcut o alegere greşită şi au pornit spre o cale pe care nu vor să mai meargă. În felul acesta vom avea omul potrivit la locul potrivit în fiecare sferă a societăţii, cu impact asupra integrării tinerilor, a competitivităţii României, al viitorului nostru, al tuturor. Florica Cherecheş, deputat PNL de Bihor.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează Grupul parlamentar al USR, Emanuel-Dumitru Ungureanu. Nu e? Sergiu Cosmin Vlad.

Sergiu Cosmin Vlad Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Nu este o noutate faptul că fondul forestier este supus în permanenţă unui abuz, de multe ori chiar de către cei care ar trebui să îl protejeze. România pierde din cauza exploatării ilegale a lemnului zeci de mii de hectare de pădure anual. Acest fenomen produce efecte nocive economiei, prin evitarea fiscalizării şi debalansează raportul cerere/ofertă prin funcţionarea unei pieţe paralele. Mai mult decât atât, este grav afectată funcţia de protecţie a pădurilor. Acestea nu doar că oferă oxigenul pe care îl respirăm, ele au o contribuţie majoră la evitarea sau diminuarea consecinţelor unor catastrofe naturale, cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren. Ordonanţa nr. 51/2016 are rolul de a pune în acord legislaţia naţională cu prevederile comunitare - implementarea Regulamentului UE nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, respectarea obligaţiilor asumate de implementare în legislaţia naţională a unui regim de sancţiuni proporţionale şi disuasive relativ la nerespectarea reglementărilor în vigoare. Pe lângă aceasta, mai stabileşte o serie de măsuri absolut necesare pentru limitarea flagelului defrişărilor ilegale, neprevăzute în altă parte în legislaţia silvică. Observăm cu toţii că nu s-a oprit comportamentul dăunător de a modifica legi împotriva intereselor populaţiei. Prin modificarea Legii de aprobare a Ordonanţei nr. 51/2016 veţi lăsa grupări ilegale să taie în continuare, nestingherite pădurile din România! Acesta este motivul pentru care se doreşte dezincriminarea unui număr foarte mare de fapte, pentru cei care taie ilegal zeci de mii de metri cubi de lemne. Aceste contravenţii nu se găsesc în alte legi, aşa că este evidentă intenţia de a-i scăpa pe penalii din păduri! Cum altfel să interpretăm propusele amenzi de zece ori mai mici sau neconfiscarea vehiculelor folosite la furtul de lemn? În concluzie, apreciez ca absolut necesară menţinerea prevederilor acestei ordonanţe, în special cele referitoare la sancţionarea persoanelor care săvârşesc contravenţii la regimul silvic, şi vă reamintesc faptul că Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările ulterioare, stabileşte la art. 3 lit. m): "Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea sau distrugerea resurselor naturale, a fondurilor forestiere". Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează Grupul parlamentar al UDMR, Biro Zsolt-Istvan.

Zsolt-Istvan Biro Mulţumesc. Stimaţi deputaţi, În Târgu Mureş, Şcoala confesională romano-catolică are un trecut de mai multe secole. La începutul secolului al XIII-lea s-au aşezat aici călugării dominicani, urmaţi de cei franciscani care, conform documentelor, au înfiinţat primele şcoli. Stabilirea iezuiţilor în anul 1702 a dus la reorganizarea şcolii confesionale, iar în 1727 şcoala a primit un nou imobil. Între anii 1903 şi 1905, din fondurile Bisericii Romano-Catolice s-a construit actuala clădire. În urma naţionalizării din anul 1948, regimul comunist a interzis funcţionarea învăţământului confesional. Colegiul romano-catolic din acest an a fost transformat într-o instituţie de învăţământ de stat. După o perioadă de 56 de ani, în anul 2004, clădirea şcolii a fost retrocedată Bisericii Romano-Catolice, care în anii premergători a început deja demersurile de reorganizare a propriei şcoli. Din anul şcolar 2015-2016, liceul a început să şcolarizeze clase în locaţia retrocedată. Acest proces a fost stopat şi ca urmare a unei erori administrative, dar legitimitatea şcolii nu poate fi contestată. Cererea părinţilor care optează pentru aceasta ar trebui să constituie un reper primordial, iar cei zece mii de protestatari ieşiţi în stradă în noiembrie anul trecut, pentru a manifesta la rândul lor în interesul şcolii, justifică deopotrivă necesitatea acestei instituţii. Există însă indicii potrivit cărora pe unii chiar îi incomodează prezenţa şcolii. Referirea la situaţia juridică neclară a şcolii este des invocată, deşi nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă care să arate clar dacă s-a procedat legal sau nu în momentul înfiinţării şcolii. Nimeni nu îşi asumă răspunderea în cadrul inspectoratului şcolar. Când, în final, Consiliul Local din Târgu Mureş a adoptat cu majoritate de voturi planul de şcolarizare care includea şi cifrele de şcolarizare de la Şcoala romano-catolică, această hotărâre a fost atacată de Prefectura Mureş. În momentul actual, municipiul Târgu Mureş este singura localitate din ţară care încă nu a transmis situaţiile privind reţeaua şcolară la Ministerul Educaţiei Naţionale. Astfel, după expirarea datelor limită stabilite, ne trezim că planul de şcolarizare a dispărut în Triunghiul Bermudelor dintre consiliul local, inspectorat şi prefectură. Ceea ce se întâmplă de o săptămână la Târgu Mureş este greu de interpretat în ipoteza statului de drept. DNA îi interoghează, unul câte unul, pe părinţii elevilor Liceului Teologic Romano-Catolic. Aflarea adevărului, citarea martorilor chiar intră în sfera de atribuţii a autorităţii în cauză, însă este de nepermis hărţuirea părinţilor pentru simplul fapt că au optat pentru o unitate de învăţământ care funcţionează şi educă în regim şi spirit confesional. Ei, când au ales această şcoală, acea instituţie era inclusă în reţeaua şcolară, aprobată de inspectoratul şcolar şi de ministerul de resort. Este vorba de oameni de bună-credinţă, pentru care acest mod de a proceda nu face altceva decât să le întărească incertitudinea. Începând cu ziua de ieri s-a deschis perioada de înscriere în şcoală, iar 400 de elevi din Târgu Mureş încă nu ştiu unde vor începe anul şcolar 2017-2018! Cine îşi asumă răspunderea? Mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu. Încă o dată fac apel la dumneavoastră, să ne încadrăm în timp şi la colegii din sală să acorde tot respectul vorbitorului. Urmează Grupul parlamentar al PMP, domnul Petru Movilă. Dacă nu e în sală, îl invit pe domnul Turcescu, următorul pe listă la PMP.

Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează "Anna rezistă!". Stimaţi colegi, Am adresat ieri o interpelare ministrului educaţiei naţionale, domnul Pavel Năstase, cu privire la situaţia elevei Anna Andronache din Târgovişte, o fetiţă care a fost aspru criticată pentru faptul că a îndrăznit să critice pe o reţea de socializare corpul profesoral al şcolii la care învaţă. Nu reprezint judeţul Dâmboviţa în Parlament, însă cred cu tărie că Anna Andronache este un copil care merită apărat, un copil care, în lipsa posibilităţii unui dialog sincer cu cei care ar trebui să o educe, a ales să-şi expună public nemulţumirile. Prin postările ei, Anna a cerut ajutor. Anna vrea un sistem educaţional conform legii, respectiv o şcoală în care şi elevii au şi drepturi, nu doar obligaţii şi în care copiii pot să-şi spună liber şi fără consecinţe părerile. Anna este vocea a zeci, sute, poate mii de elevi din toată ţara. În timp ce oamenii mari rezistă în Piaţa Victoriei, Anna rezistă în şcoala ei, în ciuda faptului că, împreună cu părinţii săi, este de-a dreptul pusă la colţ de către profesorii şcolii la care învaţă. Motivul este halucinant. Prin faptul că Anna vorbeşte sincer despre ceea ce se întâmplă în şcoala ei, ea strică reputaţia unităţii de învăţământ, considerată a fi una de elită. În calitate de secretar al Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, dar mai ales în calitate de tată al unei eleve, acest caz mi se pare absolut scandalos. Suntem în anul 2017, domnilor, nu mai suntem în comunism! În 1989 au murit oameni pentru libertatea noastră, iar aici intră inclusiv libertatea unei eleve de a vorbi despre ceea ce i se pare în neregulă în şcoala ei. Sper ca Ministerul Educaţiei Naţionale să demareze o anchetă serioasă în acest caz şi mai sper că Anna va rezista şi va continua să vorbească despre sistemul educaţional pe care şi-l doreşte. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. De la Grupul parlamentar al PSD o invit pe doamna Maricela Cobuz, dacă e în sală.

Maricela Cobuz Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Reforma în sistemul de sănătate din România - siguranţa pacientului". Siguranţa pacientului a devenit o problemă dezbătută şi la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Comisiei Europene de Sănătate Publică. Uniunea Europeană vine în sprijinul pacienţilor, însă modul de aplicare a strategiilor în domeniul sănătăţii şi protecţiei pacientului diferă de la o ţară la alta. În anul 2013, Parlamentul European a votat în favoarea Raportului ROSSI, raport privind siguranţa pacienţilor. În prezent, cadrul legislativ din România, prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1.101/2016, defineşte ca metodă de identificare şi de scădere a ratei infecţiilor într-o unitate sanitară dezvoltată sistemele de supraveghere. Se precizează despre înfiinţarea unui comitet de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale la nivelul fiecărei unităţi sanitare. Tocmai din această cauză, Uniunea Europeană îşi asumă sprijinirea statelor membre în eforturile de a coordona şi de a proteja sănătatea publică, prin întocmirea unui pachet de măsuri privind siguranţa pacienţilor. În ţara noastră nu există în momentul de faţă un act legislativ prin care să se definească termenul de siguranţă a pacientului şi, din păcate, nu există nicio strategie în care să fie tratată problema siguranţei pacientului la nivel naţional, deşi din partea Comisiei Europene a existat un raport privind punerea în aplicare a prevederilor şi recomandărilor consiliului din anul 2012. În acest raport s-au enumerat 13 acţiuni de punere în aplicare, dintre care România a pus în aplicare doar una singură, cea de includere a siguranţei pacienţilor în educaţia şi formarea personalului sanitar. Singura menţiune privind siguranţa pacientului este prevăzută în Proiectul de evaluare şi acreditare a spitalelor din România, proiect care a fost elaborat de Autoritatea Naţională pentru Managementul Calităţii în Sănătate în luna martie a anului 2016, însă fiind vorba doar de câteva referiri neexacte la adresa siguranţei pacientului. Pentru a putea stabili un cadru legislativ, pe lângă definirea expresiei de siguranţă a pacientului, trebuie indicate normele care să ducă la îndeplinirea criteriului prin care să se poată pune în aplicare. Lipsa unui cadru legislativ a condus, în România, la dezvoltarea unor probleme în sistemul medical, care au afectat sănătatea şi siguranţa pacientului. Este necesară adoptarea unei astfel de legi în România, care să contribuie la creşterea calităţii serviciilor medicale, la contribuirea educaţiei pacienţilor şi a personalului medical privind siguranţa administrării medicamentelor şi asigurarea că personalul medical informează tot timpul pacienţii cu privire la utilizare medicamentelor şi la eventualele riscuri pe care aceştia şi le asumă, pentru a-şi putea da consimţământul în mod informat.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Maricela Cobuz În calitate de deputat...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Maricela Cobuz ... al Parlamentului şi membru al Comisiei pentru sănătate şi familie, comisie cu caracter permanent a Camerei Deputaţilor, propun construirea unui cadru legislativ prin care să se definească expresia de siguranţă a pacientului, însoţită de modul de aplicare, astfel încât actul medical în România să fie în armonie cu normele europene şi să confere protecţie pacientului. Deputat doctor Cobuz Maricela, Circumscripţia electorală nr. 35, Suceava. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. A treia oară vă rog să vă încadraţi în timp. Îmi face plăcere să aveţi tot timpul la dispoziţie şi mi-ar face mare neplăcere să trebuiască să închid microfonul. Mulţumesc. De la Grupul parlamentar al PNL, domnul Cozmanciuc. Nu-l văd în sală. Dacă nu, pe listă urmează domnul Laurenţiu Leoreanu.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se referă la situaţia discriminantă a comunităţilor mici şi mijlocii din România. Stimaţi colegi, Astăzi doresc să vă supun atenţiei o problemă mai puţin dezbătută atât în mediul politic, cât şi în cel academic. Este vorba despre situaţia comunităţilor mici şi mijlocii din România, care nu sunt reşedinţe de judeţ. Trecerea la economia de piaţă şi procesul accelerat al privatizării prost gestionate, fără predicţii pe termen scurt, mediu şi lung au condamnat, practic, unităţile administrative mici şi mijlocii la regres economic. Dezindustralizarea a generat un exod al unei părţi importante a populaţiei de la oraşele mici şi mijlocii către oraşele mari sau în afara graniţelor ţării. Consecinţele unei asemenea mişcări sunt sumbre: excluziune socială, dezvoltare caducă pe toate palierele, sărăcie etc. Vorbim destul de des despre migraţia specialiştilor spre Vest, când, de fapt, aceasta este o realitate specifică a micilor comunităţi şi mai puţin a marilor aglomeraţii urbane. Motivul pentru care vă vorbesc astăzi este dat de faptul că situaţia acestor comunităţi din România nu înregistrează un trend ascendent. Scenariile se întrevăd a fi sumbre datorită atenţiei care se acordă, în general, centrelor urbane mai mari. Sunt de acord cu această idee, dar în acelaşi timp cred că şi celelalte comunităţi trebuie sprijinite pentru o dezvoltare echitabilă, durabilă a mediului urban din România. Cred că trebuie abordat cu mult pragmatism modelul european de sprijinire a zonelor mai puţin dezvoltate, dar, în acelaşi timp, şi dezvoltarea comunităţilor din fostele bazine industriale, fiind o necesitate în ceea ce priveşte sănătatea economică şi socială a României. Atenţia factorilor decizionali s-a concentrat, în ultimele două decade, pe centrele urbane cu posibilităţi multiple de dezvoltare, în dauna celor mici, lucru care, după părerea mea, trebuie revizuit. Principiul egalităţii de şanse este aproape inexistent. Un exemplu elocvent este dat de multiplele domenii de activitate pentru care s-au creat mecanisme speciale şi separate de atragere a fondurilor nerambursabile, creând astfel o discriminare la nivelul ţării între oraşele mari, pe de o parte, şi cele mici şi mijlocii, pe de altă parte. Se naşte astfel întrebarea legitimă: cum putem vorbi de echitate, când aceasta, de fapt, nu există?! Vom ajunge la o ruptură, la o prăpastie economică insurmontabilă între marile oraşe şi fostele oraşe industriale mici şi mijlocii, care tind să devină comunităţi îmbătrânite, latente, consumatoare de resurse, şi nu motoare industriale, aşa cum încă ar putea fi. Este nevoie, urgent, de a se interveni cu programe guvernamentale axate pe dezvoltarea economică a acestor comunităţi şi concentrate pe nevoile cetăţenilor care îşi strigă durerea şi sărăcia, şi nu doar în perioada campaniilor electorale.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Sunt oameni care au nevoie să-şi regăsească speranţa şi utilitatea, nu numai care au nevoie de mila sau pomana guvernanţilor. Sunt oameni care pot şi vor să vectorizeze spre dezvoltare, şi nu oameni care vor să se piardă în statisticile sărăciei, cu mâna întinsă spre ajutoare sociale. Vulnerabilităţile centrelor urbane mici şi mijlocii riscă să devină o vulnerabilitate a României, dacă nu se vor lua măsurile necesare pentru resuscitarea lor. Vorbim despre România profundă, energică, dinamică, pe care, altfel, o condamnăm la a fi consumatoare de ajutoare, din vina noastră, a politicienilor, şi nu pentru că asta merită sau îşi doresc românii de bunăcredinţă. Priviţi mai atent spre România şi încercaţi să o înţelegeţi şi ajutaţi!

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Vă mulţumesc. Deputat PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. USR - Emanuel-Dumitru Ungureanu e în sală? Domnul Tudor Pop? Nu. Atunci trecem la UDMR. Domnul Márton Árpád.

Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum aproape un an, am scris o întrebare către ministrul de atunci, referitoare la despăgubirile pe care le aşteaptă degeaba agricultorii, cuvenite în urma pagubelor produse de urşi. Totodată, am felicitat ministerul pentru că a adoptat lista cu numărul de animale de pradă care pot fi recoltate în anul 2016. Peste câteva zile a trebuit să pun o altă întrebare ministrului, pentru că, în urma unor proteste, a retras această listă. Întrebarea de data aceasta se referea la data când va apărea noua listă. Am mai avut şi o intervenţie politică în plen, întrebând dacă este nevoie să moară un om pentru a ne da seama despre adevăratul număr al urşilor. Răspunsul la întrebările mele l-am primit după schimbarea guvernului, adică, Guvernul Cioloş nu a permis în anul 2016 recoltarea nici unui urs. Noul guvern instalat întârzie în continuare să ia o hotărâre pentru anul acesta. Săptămâna trecută am pus o nouă întrebare, de data aceasta noului ministru. În seara de luni, din săptămâna trecută, în timp ce eu formulam această întrebare, în Cernatul de Sus, deci în localitate, judeţul Covasna, şi-a făcut apariţia un urs, masacrând practic oile unui gospodar. Acelaşi proprietar a pierdut şi anul trecut animale din cauza ursului. El era oarecum norocos, căci el a fost printre puţinii norocoşi care şi-a primit despăgubirea. Nu pot decât să întreb din nou: e nevoie să mai moară oameni ca să recunoaştem că pădurile noastre sunt suprapopulate de urşi?

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, inclusiv pentru concizie. Urmează Grupul parlamentar al PMP, domnul Corneliu Bichineţ.

Corneliu Bichineţ Domnule viitor preşedinte al PNL, Stimaţi colegi, Prezint în faţa unei săli "arhipline" din incinta Camerei Deputaţilor prima declaraţie politică din actuala sesiune parlamentară. Văd că nu poţi arunca un pai care să aibă unde cădea... dorindu-mi ca ceea ce afirm aici să aibă impact politic şi mediatic, aşa cum doriţi şi dumneavoastră, de altfel. Ţinând cont de amploarea şi intensitatea protestelor pro şi contra din capitală şi din marile oraşe, proteste generate de inabilitatea de comunicare a Guvernului şi de orgoliul nemărginit a trei actori politici, considerând că e absolut neproductivă divizarea şi flagelarea societăţii româneşti, timpul acesta - un timp al frigului, urii şi pagubelor materiale -, poate purta numele dat de John Steinbeck unor vremuri apuse, asemănătoare, din alte locuri, drept "Iarna vrajbei noastre". Cea mai tristă imagine, puteţi da filmul evenimentelor înapoi, este aceea a unor oameni cărora disperarea şi furia le-a dat ghes şi i-a adunat în faţa Palatului Cotroceni, crezând că strigând, vor fi auziţi. Oameni fără dinţi, oameni cu puţini dinţi, furioşi, demni, care, atenţie, pot muşca şi cu gingiile! Pe când un program naţional care să prevadă educaţia sanitar-dentară a tuturor cetăţenilor români, indiferent de vârstă şi funcţie, urmat de un voluntariat al celor bogaţi pentru repararea danturii conaţionalilor? Şi asta, nu?, ca aceştia să poată muşca. A doua imagine îngrozitoare, apreciată din nefericire de câţiva politicieni neinspiraţi, a fost aceea a copiilor puşi să-şi calce în picioare desenele cu diferite figurine animale şi umane. Mai e un pas, şi oficialii se vor mândri, probabil, şi îi vor da exemplu pe copiii ce fac, scriu, trimit, ca la olimpiadă, denunţuri împotriva părinţilor ce le-au dat viaţă şi îi cresc, aşa cum s-a procedat în zorii comunismului. Resping categoric aceste barbarisme. Vă rog să aveţi aceeaşi atitudine! Adică, necitind "Moromeţii", dragi elevi, vă rog să faceţi denunţuri, scrieţi un denunţ ştiinţific, cum Moromete îl dă în gât pe Tudor Bălosu, cum Cocoşilă îl toarnă pe Ţugurlan, cum... Nilă pe Paraschiv. Copiii pot fi duşi, stimaţi colegi, la joacă, în parc, la Muzeul Satului, la cinema, la cofetărie, la Mall, mai nou, pentru a evolua firesc, normal, nonviolent! Din punctul meu de vedere, vina de tot ce-a fost urât în ianuarie şi februarie se datorează, în mare măsură, domnilor Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu şi Klaus Ioahannis, cărora, dacă îi vedeţi, domnule preşedinte, că eu nu am ocazia aceasta, vă rog să le spuneţi de la obraz, cinstit: "Aţi avut noroc că vine primăvara ...". Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează, de la Grupul parlamentar al ALDE... nu-l văd în sală pe domnul Borza, l-am tot aşteptat... Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD, doamna Tamara Ciofu.

Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Pacientul, prioritate a sistemului sanitar. Screening gratuit pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătăţii şi programe profilactice pentru copii". În primul rând ca medic, şi apoi ca om politic, mă interesează să avem o finanţare a programelor de sănătate pentru populaţie, în funcţie de nevoile reale ale pacientului. De aceea, nu putem fi o ţară normală, dacă nu avem grijă de sănătatea cetăţenilor pe care îi reprezentăm. Datoria noastră, ca parlamentari, este să facem tot ce putem pentru a îmbunătăţi condiţiile din spitale, pentru a oferi acces tuturor pacienţilor la medicamente noi, şi pentru a promova programe permanente de prevenţie medicală. La nivelul programelor de prevenţie, voi solicita actualului Guvern, să ia toate măsurile, astfel încât să ofere screening gratuit pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătăţii. În acest caz, este important ca românii să-şi poată face analize gratuite pentru bolile netransmisibile, pentru toate tipurile de cancer, pentru diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice sau boli renale. În ceea ce priveşte depistarea bolilor infecţioase transmisibile, Ministerul Sănătăţii trebuie să aibă în vedere acordarea de analize gratuite la hepatită, HIV şi tuberculoză. În acelaşi timp, pentru identificarea malformaţiilor congenitale, este nevoie să introducem cât mai repede screening gratuit preconcepţional, prenatal şi neonatal. La nivelul copiilor, cea mai bună strategie pe care trebuie să o urmeze Guvernul este dezvoltarea programelor profilactice pentru copii. Aici vorbim de consultaţii medicale preventive pentru depistarea afecţiunilor cu debut precoce, între 5 şi 14 ani, la medicină dentară, diabet, boli de nutriţie şi metabolism. Însă pentru a pune în funcţiune un astfel de mecanism, trebuie demarat un amplu program pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie şi dezvoltarea cabinetelor medicale şcolare, universitare, inclusiv a celor stomatologice. În prezent, cabinetele dentare şcolare nu au suficiente dotări, medicamente, materiale sanitare şi nici măcar suficienţi angajaţi. La această situaţie nu s-a ajuns de ieri, de azi, ci în decurs de ani, în care cabinetele au fost menţinute la limita subzistenţei. Odată trecute în subordinea autorităţilor locale, reprezentanţii primăriilor au fost nevoiţi să le finanţeze. Cum posibilităţile erau reduse, ele au funcţionat cu materiale sanitare la limită şi cu număr minim de angajaţi...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Să vă apropiaţi de sfârşit, vă rog.

Tamara-Dorina Ciofu Aşadar, prioritatea mea, ca deputat, în perioada următoare, va fi de a colabora cu Ministerul Sănătăţii, astfel încât să putem pune în aplicare elaborarea, finanţarea şi implementarea programelor profilactice pentru copii, în toate ariile terapeutice, prin introducerea consultaţiilor obligatorii pentru copii în vârstă de 5-9 ani. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi şi stimate colege, Lucrurile stau în felul următor: mai sunt 41 de deputaţi înscrişi pe listă, dacă înmulţim cu 3, rezultă peste 120 de minute. Noi mai avem la dispoziţie 55 de minute. Având în vedere că Regulamentul, la art. 214, spune că "Declaraţiile nu vor depăşi 3 minute...", deci se pot încadra şi într-un timp mai scurt de 3 minute, dacă sunteţi de acord, rugămintea este să fiţi foarte concişi, să scurtaţi, să putem să acoperim toţi parlamentarii înscrişi. Urmează PNL, domnul... ar fi pe listă... domnul Olteanu Daniel, dar înţeleg că s-a făcut o schimbare acolo cu domnul Sighiartău? E adevărat? Aţi vorbit? Apăsaţi pe microfon.

Robert-Ionatan Sighiartău Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la "Eliminarea timbrului de mediu - efecte şi consecinţe asupra oamenilor." La începutul acestui an a fost eliminat timbrul de mediu. Legea nr.1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care includ eliminarea timbrului de mediu a intrat în vigoare de la 1 februarie 2017. Măsura este în concordanţă cu Decizia Curţii de Justiţie, care a declarat ca fiind ilegală respectiva taxă. Deşi au trecut deja câteva săptămâni, Guvernul, prin Ministerul Mediului, nu a venit cu o măsură clară pentru cei care au plătit această taxă şi urmează să o recupereze. De asemenea, Guvernul nu a alocat fonduri de la bugetul de stat, recent aprobat, care să acopere banii ce urmează a fi returnaţi persoanelor îndreptăţite. Stimaţi colegi, Ultimele declaraţii ale ministrului mediului au scos în evidenţă mai mult ideea că deţinătorii de autovehicule ar trebui să plătească o nouă taxă, neclarificând problema care deja există. Ministrul a mai relatat că au existat oameni care încă nu au plătit taxa, alţii nu, şi au existat oameni care au fost obligaţi să plătească taxa, iar alţii nu. Conform calculelor trimise, restituirea sumelor încasate în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2013, a timbrului de mediu, plus dobânzile aferente, s-ar ridica la aproximativ 6,5 miliarde de lei. Înainte de a impune măsuri compensatorii, aşa cum s-a exprimat vicepremierul Daniel Constantin, actualul ministru al mediului, consider că ar trebui să ne preocupe să facem dreptate faţă de cei care au plătit deja o taxă abuzivă. Stimaţi colegi, În acest moment, singura procedură de recuperare a taxei poate fi realizată prin instanţa de judecată, ceea ce îngreunează foarte mult recuperarea banilor pe care deţinătorii de maşini i-au plătit. De aceea, consider că, în această săptămână, Guvernul ar trebui să vină cu o măsură clară, care să stabilească un calendar al recuperării taxei pentru timbrul de mediu. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează, de la USR, domnul Ungureanu, dacă a venit...

Emanuel-Dumitru Ungureanu Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi nu voi susţine un discurs politic în Parlamentul României. Ar fi fost primul de acest fel de când sunt parlamentar. Cuvintele mele, pe care le veţi auzi astăzi, reprezintă un strigăt de disperare, de durere. George Orwell spunea: "Cu cât societatea se obişnuieşte mai mult cu minciuna, cu atât îi urăşte mai mult pe cei ce spun adevărul." Adevărul crunt este că în România se moare cu zile în spitale. Acum aproximativ o săptămână, am fost la mormântul unei mame-erou, Corina Săcuianu, o femeie tânără, din comuna Malu Mare, o localitate de lângă Craiova. Acest om minunat şi-a donat, acum câţiva ani, un rinichi, fiicei sale Anca, care, din cauza insuficienţei renale cronice este dependentă de dializă. Din motive neelucidate, rinichiul transplantat nu a funcţionat deloc. După câţiva ani, în mod tragic, cele două, mamă şi fiică, au devenit colege de suferinţă. În urma unei infecţii, mama donatoare a pierdut şi funcţia rinichiului rămas sănătos şi a devenit dependentă de dializă ca fiica sa. De trei ori pe săptămână, câte patru ore, cele două fiinţe plăpânde au trebuit să suporte tratamentul hemodializei, vital supravieţuirii. Din păcate, în urma unor complicaţii consecutive bolii, vara trecută, mama Ancăi a trebuit să se interneze în bomba biologică numită Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Din declaraţiile neoficiale ale personalului medical, am aflat că în perioada internării doamna Corina Săcuianu a avut nevoie de transfuzii de sânge. Apropiaţii familiei mi-au mărturisit că, atunci când a fost infectată cu virusul Hepatitei B, i-a fost agravată şi mai mult starea de sănătate. Cu două zile înainte să moară, mama Ancăi m-a sunat disperată să mă roage să am grijă de copiii ei. Simţea că nu va ieşi vie din spital. Ştia că de peste 14 ani, sprijin ca voluntar, prin Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie "Delia Grădinaru", un grup numeros de copii şi tineri din toată ţara, dependenţi de hemodializă, dializă peritoneală şi transplant renal. I-am promis că voi face asta, chiar dacă am sperat până în ultima clipă că va scăpa cu viaţă. Din păcate, în timpul ultimei şedinţe de dializă, mama Ancăi a suferit un infarct miocardic şi s-a stins din viaţă în imediata proximitate a patului fiicei sale. A doua zi după înmormântarea acestei doamne, am însoţit-o pe fiica ei la Centrul de dializă din interiorul spitalului judeţean. Am fost îngrozit de starea jalnică a acestei unităţi spitaliceşti, de mizeria din curte şi de haosul ce domnea pretutindeni. Am asistat câteva ore la scene halucinante, la Unitatea de Primiri Urgenţe, unde medici dedicaţi, prea puţini şi supraîncărcaţi, încercau să facă faţă nu doar problemelor medicale ale celor veniţi din toate colţurile judeţului Dolj, ci trebuiau să suporte cu stoicism şi injuriile incredibile din partea unora dintre ei. Nu folosesc cuvinte mari dacă spun că în privinţa sistemului sanitar din ţara noastră nu ne aflăm la buza prăpastiei, ci în prăpastie. La începutul acestui an, conform Indexului European al Sistemelor Medicale, România are cel mai prost sistem de sănătate din Europa, locul 35. Conform acestei statistici, ţara noastră are probleme extrem de grave în acest domeniu vital pentru dezvoltarea unei naţiuni, din cauza faptului că structura de organizare este extrem de învechită. Acelaşi studiu remarcă faptul că avem scoruri minime la supravieţuirea pacienţilor cu cancer, măsurate în anii potenţiali de viaţă pierduţi. Infecţiile cu stafilococ auriu...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat.

Emanuel-Dumitru Ungureanu ... meticilino-rezistent şi plăţile informale sunt o altă cauză a dezastrului din sănătate. Stimaţi colegi din Comisia pentru sănătate,

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat.

Emanuel-Dumitru Ungureanu Vă rog din suflet, ieşiţi din Parlament şi mergeţi în spitale, să vedeţi dezastrul moral în care suntem! Vă sunt recunoscător pentru atenţie.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnule deputat, să ştiţi că sunt obligat să păstrez aici un echilibru. Aţi vorbit pe timpul colegului dumneavoastră, cel de-al treilea de la USR va vorbi doar un minut. Urmează, mai departe, de la Grupul parlamentar al PMP... domnul Movilă e aici? Domnul Paşcan? Domnul Todoran? Poftiţi, domnule Paşcan!

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "România, între două Europe posibile". Uniunea Europeană, la 60 de ani de la înfiinţarea sa, se află într-un moment de răscruce fundamental, pendulând între o nouă formulă de organizare strategică şi confruntându-se chiar cu pericolul disoluţiei. Deşi în ultimii ani s-a pus în discuţie, în mod oficial, reorganizarea Uniunii în temeiul unui sistem diferenţiat, respectiv "pe viteze diferite", criza migranţilor, Brexitul, austeritatea economică generală au grăbit asumarea unei noi soluţii funcţionale radicale. Încă din luna februarie 2016, cele şase ţări fondatoare ale Comunităţii Europene - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda - s-au întâlnit la Roma pentru a relansa proiectul european aflat în stare critică. Recent, o rezoluţie aprobată de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene, nu mai lasă loc interpretărilor, ci validează o certitudine. Cel care a redactat rezoluţia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus, între altele, ca după ce este adoptată o capacitate bugetară pentru zona euro, iar Parlamentul European şi Consiliul votează chestiuni specifice zonei euro, toţi deputaţii să poată vota; dar să fie avut în vedere un vot diferenţiat, respectiv voturile deputaţilor europeni aleşi în zona euro să fie luate în considerare, iar cele ale deputaţilor din ţările non-euro să fie doar consultative. De curând, cancelarul german Angela Merkel a declarat că va fi o Europă cu două viteze diferite, nu toate statele vor participa de fiecare dată la toate etapele de integrare. Reuniunea din Malta a fost convocată pentru a pregăti nu doar sărbătorirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al marii construcţii europene, ci pare a prefigura o nouă viziune europeană discreţionară. Germania, Franţa, Italia, Spania vor să-şi securizeze colaborarea în raport cu forţa lor economică, organizând, de fapt, un club exclusivist în interiorul Uniunii Europene. În acest context, esticii care şi-au manifestat tendinţe de independenţă pentru rezolvarea unor probleme politice interne, considerate incorecte de către greii Uniunii Europene, sunt marginalizaţi. Opoziţia făţişă a Ungariei şi Poloniei faţă de acceptarea cotelor de migranţi a adâncit disensiunile. O analiză dură publicată de "Carnegie Europe" arată că nu toate statele Uniunii Europene respectă principiile la care au aderat. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, aşadar, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Să vă apropiaţi de final, vă rog.

Emil-Marius Paşcan Ne întrebăm, aşadar, dacă este Uniunea Europeană în faţa unei alegeri între o Europă cu două viteze sau asistăm la transformarea ei irevocabilă în două Europe?

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Emil-Marius Paşcan Sunt chemaţi să ne răspundă în mod oficial, deopotrivă, preşedintele României, Guvernul, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi liderii politici aflaţi la cârma României. Vă mulţumesc pentru atenţie! Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Marian-Cătălin Predoiu Răzvan Rotaru, Grupul PSD.

Răzvan-Ilie Rotaru Bună ziua, domnule preşedinte! Obiectul declaraţiei politice: "Necesitatea clarificării cauzei ilicite constatată de instanţele de judecată în cazul casei preşedintelui Klaus Iohannis." Stimaţi colegi, Trebuie să avem curajul să abordăm deschis o problemă pe care o vedem în aceste zile pe toate canalele de ştiri. Este o problemă care afectează cea mai înaltă demnitate din statul român, respectiv credibilitatea preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis. Avem o decizie definitivă şi irevocabilă a unei instanţe de judecată care a anulat actul de proprietate al familiei prezidenţiale pentru un imobil din municipiul Sibiu. Iar motivul anulării este folosirea unui act de moştenire fals care a stat la baza retrocedării. Constatarea este deosebit de gravă. Este vorba de persoana preşedintelui, iar din decizia instanţei rezultă o concluzie certă, lipsită de orice echivoc. În această tranzacţie s-au comis cel puţin două infracţiuni: infracţiunea de fals şi infracţiunea de uz de fals. Avem o condamnare pentru infracţiunea de fals: secretarul Primăriei comunei Porumbacu de Jos. Acesta a fost cercetat şi condamnat pentru adeverinţa falsă care a stat la baza retrocedării acestui imobil din municipiul Sibiu. Rămâne cea de-a doua infracţiune: uzul de fals, care trebuie sancţionată în mod obligatoriu. Stimaţi colegi, Situaţia este foarte gravă. Nu ne putem face că nu o vedem. Există şi un prejudiciu care poate fi măsurat: banii pe care i-ar fi încasat statul român dacă ar fi folosit acel imobil care a fost luat printr-un act fals. Vorbim, deci, de bani publici pe care statul nu i-a încasat, iar dacă prejudiciul are la bază un act fals, înseamnă că vorbim de un folos necuvenit. Nu vreau să acuz pe nimeni, cu atât mai puţin pe preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. Eu sunt om politic, nu sunt procuror, dar, ca om politic, mă interesează ca cea mai înaltă funcţie politică din acest stat să fie dincolo de orice suspiciune. Este nevoie urgentă de o anchetă cât se poate de serioasă, o anchetă care să spună cine a făcut uz de fals în această tranzacţie demonstrată ca ilicită printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti. Există o întrebare rămasă fără răspuns: cine a făcut uz de fals în cazul casei preşedintelui Iohannis, iar mulţi ar putea arăta cu degetul către preşedinte, ceea ce ar fi incorect, pentru că în Constituţie avem prezumţia de nevinovăţie. Dar nici nu putem rămâne cu o suspiciune atât de gravă care să planeze asupra preşedintelui...

Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc, domnule deputat.

Răzvan-Ilie Rotaru ... adică asupra celui care s-a pus în fruntea luptei anticorupţie şi care reclamă respectarea statului de drept. Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc mult. Urmează domnul Daniel Olteanu, de la PNL.

Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am atras atenţia asupra faptului că judeţul Vaslui lipseşte, în acest an, de pe harta investiţiilor în infrastructură, conform datelor care reies din fişele de obiectiv publicate de Ministerul Transporturilor. Pentru cel mai avansat proiect, Varianta ocolitoare Bârlad, ni s-a dat un nou termen, 2019, ceea ce înseamnă o asumare a faptului că actualul Guvern pasează responsabilitatea finalizării către viitorul Executiv. Celelalte obiective ori sunt în aer şi li se caută finanţare, de pildă Varianta ocolitoare Vaslui, ori există doar la nivel de întreţinere, cum ar fi Drumul Naţional Vaslui-Bacău, ori nu există deloc. În condiţiile în care este recunoscut rolul de antrenare pe care îl au investiţiile în infrastructură în dezvoltarea economiei regionale, a avea o astfel de atitudine de la centru, pe termen lung, este o batjocură la adresa românilor din Estul ţării. Suntem 435.000 de vasluieni, după domiciliu, şi din tot bugetul Ministerului Transporturilor, de miliarde de euro, pentru obiectivele din judeţul Vaslui nu există surse de finanţare în 2017. Ceea ce se speră e doar reactualizarea unor studii de fezabilitate sau găsirea unor soluţii de finanţare. Sunt puşi pe lista de aşteptare tot românii care au fost abandonaţi. În aceste condiţii, Programul Naţional de Dezvoltare Locală ar putea fi un instrument prin care să fie echilibrate investiţiile, la nivelul celor mai sărace comunităţi. Judeţul Vaslui a încheiat anul 2016 cu peste 400 de proiecte acceptate la finanţare şi sper că şi acest Guvern va înţelege că, pentru a nu abandona cu totul această zonă, trebuie să finanţeze masiv proiectele publice locale, mai ales acolo unde lipsesc marile investiţii ale statului. Prin urmare, este o obligaţie a Guvernului să finanţeze lucrările în derulare şi să accepte la finanţare toate proiectele judeţului Vaslui care îndeplinesc condiţiile, din punctul de vedere al documentaţiilor, indiferent de punctaj. A pune unităţile administrativ-teritoriale din Vaslui să concureze între ele, în condiţiile în care statul taie judeţul de pe lista marilor investiţii în infrastructură, ar fi o greşeală impardonabilă. Nu există un clasament al sărăciei, tot judeţul este abandonat.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Să vă apropiaţi de sfârşit.

Daniel Olteanu Văd extrem de firească, aşadar, ca o măsură de echilibrare, deşi incomparabil mai mică din perspectiva efortului bugetar, finanţarea integrală a proiectelor depuse de unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Vaslui în cadrul PNDL. În acelaşi timp, Guvernul trebuie să aibă în vedere faptul că tăierea judeţului Vaslui de pe lista celor care beneficiază de mari proiecte de infrastructură nu va face decât să apese şi mai tare bugetul alocat asistenţei sociale. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează, de la USR, domnul Pop. Aveţi un minut şi jumătate, cât v-a rămas din partea colegului. Cu regrete, dar timpul nu ne iartă.

Tudor Rareş Pop Mulţumesc. Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, S-ar putea crede că urmează să citesc un raport de cel puţin 1.000 de pagini. Şi pe bună dreptate. Istoria recentă a sistemului sanitar românesc este un şir nesfârşit de abuzuri şi tragedii care, e adevărat, au inspirat regizori şi ne-au adus distincţii importante la marile festivaluri europene de film. Paralizat de influenţa politicului, corupt pe toate palierele de uriaşele sume de bani provenite din contribuţii, autocratic şi discreţionar, "dacă vreau să închid o secţie, o închid", citatul aparţine distinsului coleg, deputat al PNL, domnul Stamatian, sistemul sanitar românesc este pentru cei mai mulţi dintre noi ciumă şi pentru foarte puţini, cei aleşi, mumă. Au fost şi sunt, desigur, insule de speranţă în tot acest "Gulag" românesc al sănătăţii publice. Tineri sau bătrâni, medici sau manageri, asistente sau simpli brancardieri, profesionişti la început de drum sau veterani îndreptăţiţi cu adevărat să poarte medalii de merit, aceşti oameni sunt singurele lumini pentru pacienţii români, condamnaţi să înoate într-un ocean de neputinţă, disperare şi confuzie. Ba chiar nu de mult a existat şi un tânăr ministru care, în primăvara lui 2016, a început curajos o reformă, în numele căreia astăzi este demonizat în fel şi chip în mass-media...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă apropiaţi de final...

Tudor Rareş Pop ... în timp ce reformele începute sub mandatul lui sunt dezmembrate, una câte una. La fel ca în anul 2005, anul "Morţii domnului Lăzărescu", România este pe ultimele locuri în ceea ce priveşte performanţa sistemului de sănătate.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat.

Tudor Rareş Pop Joi, 2 martie, la...

Marian-Cătălin Predoiu Domnule deputat, vă mulţumesc. Am stabilit o regulă, nu sunteţi de cuvânt. Nu, nu mai aveaţi, am calculat, fiţi parolişti, fiţi oameni de cuvânt, că aşa e regula. Nu. V-am întrerupt la 1,35 minute. Vă dau încă o dată cuvântul, 15 secunde, nu mai mult.

Tudor Rareş Pop Mulţumesc. Joi, 2 martie, la Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor va avea loc o dezbatere publică pe tema Ordonanţei nr. 79/2016. Plecând de la Propunerea de respingere a Ordonanţei nr. 79, sosită de la Senat, plecând de la ce reprezintă această ordonanţă în mecanismul de reformă a sistemului, discutăm pe argumente, de ce a trebuit să fim contra sau pentru respingere. (I se întrerupe microfonul.)

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă rog, fac apel în special la Grupul USR. Sunt aici câteva reguli, trebuie respectate, da? Mai departe. Domnul Todoran, de la PMP, dacă a venit? Movilă... n-a venit. Ne întoarcem la PSD, doamna Camelia Gavrilă.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Distinşi colegi, Vă supun atenţiei dumneavoastră, la acest moment, o temă esenţială a educaţiei tinerilor: alegerea unui traseu profesional adecvat aptitudinilor, vocaţiei lor, dar şi cerinţelor de pe piaţa muncii. Este vorba de recenta discuţie, în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, legată de Ordonanţa nr. 81, care se referă la învăţământul dual. Această iniţiativă îndelung aşteptată atât de actorii direct sau indirect implicaţi în procesul de învăţământ - părinţi, elevi, profesori, cadre didactice -, cât şi de operatorii economici, este foarte importantă, pentru că se asigură o bună corelare a ofertei educaţionale cu cerinţele reale de pe piaţa muncii, dar şi importante oportunităţi de integrare pe această piaţă a viitorilor absolvenţi care au parcurs un tip de învăţământ mult mai ancorat în contextul globalizării generale, în necesitatea de formare a unei resurse umane naţionale competitive. Este important de precizat că au fost consultări anterioare substanţiale, cu Administraţia Prezidenţială, ministere, ambasade, camere de comerţ, instituţii de învăţământ, sindicate şi patronate, şi că se răspunde prin această iniţiativă legislativă unei dorinţe vechi, importante, aceea de a lega mai bine procesul de învăţământ de piaţa muncii şi de aşteptările operatorilor economici. În felul acesta putem considera că tinerii aflaţi în momentul marilor alegeri de viaţă primesc o şansă în plus de a se pregăti mai profund, temeinic, într-o corelaţie cu agenţii economici, printr-un stagiu de practică adecvat şi printr-o posibilitate de a găsi un loc de muncă mai bine plătit şi mai credibil. Dincolo de toate detaliile tehnice legate de această iniţiativă, este important de precizat implicarea operatorilor economici în procesul de desfăşurare a învăţământului tehnic şi profesional, în toate etapele acestuia, încă de la construcţia curriculară, apoi desfăşurarea activităţii, prezenţa în consiliile de administraţie, evaluarea şi certificarea competenţelor.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă apropiaţi de final...

Camelia Gavrilă Vom porni de la 3.000 de elevi, în anul acesta, şi numărul va creşte substanţial. Păstrându-ne luciditatea şi obiectivitatea, nu putem considera că odată cu această lege se va rezolva total problema tinerilor. Ştim încă faptul că migraţia reprezintă un fenomen, că şi societăţile dezvoltate economic se confruntă cu această problemă. Dar este importantă asigurarea unei diversităţi de trasee educaţionale postgimnaziale. Şi învăţământ liceal, şi învăţământ...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Camelia Gavrilă ... tehnologic...

Marian-Cătălin Predoiu Vă rog să încheiaţi.

Camelia Gavrilă ... şi învăţământ profesional dual. Educaţia trebuie să rămână în atenţia noastră şi nu doar o temă seducătoare de campanie, ci să aibă substanţă, prin demersul legislativ prin care şi programul actual de guvernare îl are în atenţie. Mulţumesc. Camelia Gavrilă, deputat de Iaşi.

Marian-Cătălin Predoiu Fix 2,56 minute. Domnul deputat Victor Paul Dobre.

Victor Paul Dobre Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Drepturile cetăţenilor într-o societate sunt extrem de importante, iar dreptul la sănătate, stipulat în Constituţia României, este încălcat cu precădere în ultima perioadă, când preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienţilor lasă mult de dorit, iar această preocupare se face mai degrabă pe criterii politice. Judeţul Galaţi are peste 500.000 de locuitori şi deţine, la acest moment, un spital judeţean cu doar 900 de locuri, un spital vechi, cu aparatură depăşită, un spital cu multe probleme. De aceea, în calitatea mea de deputat al judeţului mai sus menţionat, cred că era imperios necesară construirea unui spital nou, judeţean, de mare capacitate, dotat la cele mai noi standarde în materie. Acest lucru este cu atât mai regretabil cu cât există un teren în municipiul Galaţi, transferat Ministerului Sănătăţii, cu toate utilităţile, şi trebuia să se ia în calcul faptul că această regiune se află la o distanţă destul de mare de Bucureşti, Iaşi sau Cluj, iar pacienţii nu pot beneficia de asistenţă medicală de specialitate. Această dorinţă veche a gălăţenilor de a avea un spital nou a fost readusă în prim-plan de reprezentanţii PNL, iar în acest sens, personal, am depus amendamente la Bugetul de stat pe 2017, amendamente respinse cu nonşalanţă de actuala coaliţie de guvernare. Modul în care prioritizează coaliţia PSD-ALDE investiţiile în sănătate mă duce cu gândul că Guvernul Grindeanu vede în România două tipuri de cetăţeni: cei care îl simpatizează şi ceilalţi. Stimaţi colegi, Toţi ne dorim ca medicii noştri care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă, iar eu vă întreb: unde să facă acest lucru? Multe spitale judeţene se află într-o stare deplorabilă, iar guvernarea PSD-ALDE ocoleşte această zonă de sud-est a României. Pe baza căror criterii aţi luat decizia că această zonă nu are nevoie de spital? De ce aţi construit un buget al sănătăţii, fără a ţine cont de nevoile sistemului şi ale pacienţilor?

Marian-Cătălin Predoiu Vă apropiaţi de final...

Victor Paul Dobre Sănătatea este la fel de importantă ca educaţia, ca economia, iar noi nu ceream decât ca locuitorii din această zonă să fie trataţi normal şi omeneşte. Deputat al PNL Galaţi, Victor Paul Dobre. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Şi eu. Mai are din timpul alocat domnul Todoran, de la PMP.

Adrian-Mihăiţă Todoran Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Dragi colegi, Declaraţia mea politică este despre interesele producătorilor români care se aplică cu prioritate. Anul 2017 marchează 10 ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană, 10 ani în care cele 4 principii definitorii ale proiectului european - libertatea de mişcare a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalurilor au reprezentat un real câştig pentru ambele părţi. Cu toate acestea, aşa cum în orice parteneriat se ivesc la un moment dat divergenţe, interese contrare ce duc la reevaluarea situaţiei şi impunerea unor soluţii acceptate de ambele părţi, acest lucru s-a întâmplat şi între Uniunea Europeană şi România, privind Legea nr. 150 din 2016, cunoscută drept Legea "51% produse româneşti." După cum se ştie, Uniunea Europeană a lansat oficial o procedură de infringement împotriva României, cu privire la legislaţia care obligă marii comercianţi să vândă cel puţin 51% din produsele alimentare ce provin din lanţul scurt de aprovizionare. Comisia invocă nerespectarea libertăţii produselor în România. Semnificaţia şi înţelegerea diferită a noţiunii de lanţ scurt este o mare problemă. Reprezintă principalul motiv al declanşării procedurii de infringement împotriva României. În consecinţă, Parlamentul trebuie să ia act de acest aspect şi să adapteze legislaţia internă la cerinţele Uniunii Europene, dar în acelaşi timp să nu marginalizeze interesele producătorilor români. În ceea ce priveşte ameliorarea legislaţiei interne, nu trebuie să uităm că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii foarte ridicate a populaţiei ocupate în sectorul agricol. Avem nevoie de o acţiune fermă, prin care să luptăm... (Discuţii suprapuse.)

Marian-Cătălin Predoiu Vă apropiaţi de final... Mulţumesc.

Adrian-Mihăiţă Todoran ... intereselor...

Marian-Cătălin Predoiu Vă apropiaţi de final...

Adrian-Mihăiţă Todoran Avem nevoie de o acţiune fermă, prin care să luptăm pentru interesele ţării noastre şi ale producătorilor români, iar cuvântul de ordine în relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele sale trebuie să fie reciprocitatea.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. De la PSD, doamna Mihaela Huncă.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice: "Stimularea dezvoltării performanţelor elevilor prin organizarea centrelor de excelenţă judeţene ca unităţi conexe ale Ministerului Educaţiei Naţionale." Se află în dezbatere publică o propunere legislativă pe care doresc să o iniţiez, cu privire la funcţionarea centrelor judeţene de excelenţă ca unităţi conexe ale Ministerului Educaţiei Naţionale. În urma modificării legislative, centrele judeţene de excelenţă vor fi înfiinţate prin Legea educaţiei naţionale şi vor deveni unităţi afiliate ale învăţământului preuniversitar, alături de centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională. În momentul de faţă, există centre de excelenţă, înfiinţate prin ordin de ministru, în câteva judeţe care au dezvoltare economică, fiind finanţate din sponsorizări şi de la bugetele autorităţilor locale. Însă consider că trebuie să susţinem şi să pregătim elevi care să fie capabili de performanţă la nivel înalt, în toate zonele ţării, inclusiv acolo unde nu sunt aglomerări economice dezvoltate sau primării care să asigure fonduri pentru acest lucru. Iniţiativa legislativă pe care o propun are tocmai acest rol, de a realiza câte un astfel de centru în fiecare judeţ din România. În noua abordare legislativă, centrele de excelenţă judeţene vor putea iniţia proiecte cu finanţare europeană şi vor putea genera astfel venituri suplimentare. În acest fel, vor putea elabora şi asigura implementarea unor programe de parteneriat cu diverse instituţii din ţară şi din străinătate, cu organizaţii neguvernamentale, cu administraţiile locale, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor şi resurselor necesare educării.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Mihaela Huncă Iniţiativa legislativă...

Marian-Cătălin Predoiu Vă apropiaţi de final...

Mihaela Huncă ... pe care o propun are, fără îndoială, un impact naţional. Dar sunt deputat de Botoşani şi am dorit ca judeţul pe care îl reprezint în Parlament să aibă un rol important în realizarea acestui proiect. De aceea, am început consultările la Botoşani, împreună cu profesori şi autorităţi locale. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, deputat al PSD Botoşani.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. De la Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Antoneta Ioniţă Bună ziua! Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la necesitatea unei noi strategii dedicate sănătăţii publice din România. Sistemul de sănătate din România se află în acest moment într-o criză profundă, care afectează siguranţa populaţiei. Se ştie despre lipsa vaccinurilor din schema obligatorie de vaccinare a copiilor, despre lipsa multor medicamente importante din farmacii, despre existenţa infecţiilor nosocomiale în spitale, despre nemulţumirile pacienţilor, legate de timpul lung de aşteptare până la a fi consultaţi de medici şi lista nu se opreşte aici cu enumerările. Pentru a putea aduce îmbunătăţiri acestui sistem "bolnav", trebuie să plecăm de la definiţia stării de sănătate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte starea de sănătate ca "starea de bine mental, fizic şi social" şi nu doar ca absenţa bolii. Este demonstrat că serviciile de sănătate, indiferent de nivelul de dezvoltare tehnică şi de finanţare, influenţează starea de sănătate a populaţiei cu maximum 20%. Diferenţa de 80% e influenţată de condiţiile socio-economice generale, culturale şi de mediu şi condiţionate de vârstă, sex, factori legaţi de stilul de viaţă. De asemenea, un rol hotărâtor revine educaţiei, mediului de muncă, condiţiilor de viaţă, şomajului, habitatului, agriculturii şi industriei alimentare, precum şi calităţii apei potabile. Din cele menţionate mai sus reiese în mod clar faptul că o strategie pentru sănătate, cu proiecţie solidă pentru viitor, trebuie să aşeze la aceeaşi masă, într-un comitet interministerial, pe responsabilii sănătăţii, mediului, muncii, educaţiei, economiei, agriculturii şi dezvoltării, pentru un proiect complex, în cadrul căruia să existe comunicare şi ţinte bine precizate pentru fiecare dintre ei. Nu se poate concepe reforma în sănătate...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă apropiaţi de final...

Antoneta Ioniţă ... fără dezvoltarea corespunzătoare a prevenţiei, care reprezintă o direcţie importantă de acţiune pentru sănătatea populaţiei în toate statele dezvoltate din lume. Pentru ca acest lucru să funcţioneze, este necesară creşterea finanţării medicinei primare... (Discuţii suprapuse.)

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă doctor. Vă apropiaţi de final...

Antoneta Ioniţă ... care reprezintă baza piramidei în sănătate. Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniţă. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. De la PSD, doamna Huncă... doamna Budăi... (Rumoare.) Pardon, domnul Marius Budăi. Iertare!

Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice de astăzi este cumularea pensiei cu salariul, în cazul pensionării anticipate. Am primit mai multe sesizări din partea unor cetăţeni şi a unor antreprenori cu privire la situaţia în care se interzice cumularea pensiei anticipate cu salariul. Nemulţumirea se manifestă mai ales într-un sistem antreprenorial unde lipseşte munca sau forţa de muncă calificată. Persoanele în vârstă care sunt pensionate anticipat, din diverse motive, obiective, nu se pot angaja, pentru că nu vor să piardă pensia pe care o primesc în prezent. Există argumentul că statul nu poate plăti de două ori aceeaşi persoană, în cazul în care aceasta ar lucra în sistemul bugetar: o dată prin plata pensiei anticipate şi a doua oară prin salariu. În opinia mea însă, această abordare este eronată şi iată că produce distorsiuni majore, mai ales în sectorul privat. Pensia este un bun patrimonial. Pensia este calculată în raport cu contribuţia fiecărei persoane la sistemul public de pensii. Prin urmare, pensia este un drept constituţional care nu poate fi negat şi care trebuie acordat. În al doilea rând, în majoritatea cazurilor, pensionările anticipate au fost folosite ca instrument pentru realizarea disponibilizărilor în masă, împotriva voinţei celor în cauză. În al treilea rând, interdicţia cumulării pensiei cu salariul, în cazul pensionărilor anticipate, restrânge forţa de muncă necesară antreprenorilor care, fie se văd nevoiţi să îşi închidă afacerea, fie să o relocheze. Acest lucru va conduce...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă apropiaţi de final...

Marius-Constantin Budăi Sigur. Acest lucru va conduce la concentrarea oportunităţilor de afaceri în marile oraşe cu centre universitare şi va accentua decalajele de dezvoltare faţă de celelalte zone ale României, cum e şi cazul judeţului Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României. De aceea, consider oportună eliminarea interdicţiei de cumulare a pensiei cu salariul, în cazul pensionărilor anticipate. Voi înainta această propunere Ministerului Muncii, dar, în acelaşi timp, consider oportună şi o acţiune la nivel parlamentar pentru eliminarea acestei interdicţii. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Constantin Budăi, Circumscripţia nr. 7, Botoşani.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Neagu, de la PNL.

Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Extrem de scurtă declaraţia politică. Solicit şi solicităm, în numele Partidului Naţional Liberal, dezbaterea în procedură de urgenţă şi respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 2017, care au stat la baza construcţiei bugetului de stat, fiind la fel de toxice ca şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13. Dincolo de nerealismul bugetului de stat, care se bazează pe o creştere economică de 5,2%, cu o creştere de colectare a veniturilor bugetare de 32% şi un deficit de 3%,în construcţia bugetului de stat pe 2017, PSD s-a bazat din start pe două ordonanţe de urgenţă - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din ianuarie 2017, care aduc modificări esenţiale Legii finanţelor publice. Pe de o parte, pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 se elimină din Legea finanţelor publice limitele creditelor de angajament şi interdicţia de a schimba destinaţia banilor, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 oferă ministrului dezvoltării posibilitatea de a transmite aproximativ 75% din investiţiile publice, cam 30 de miliarde de lei, direct, prin cea prin care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ar fi dorit-o premier şi care acum este vicepremier şi ministru al dezvoltării, doamna Sevil Shhaideh, adică fix pentru interesele politice şi economice ale majorităţii PSD-ALDE. Din acest motiv lipsesc filele de plan al investiţiilor publice, care se vor finaliza abia în 20 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial. Solicităm, deci, Partidul Naţional Liberal, dezbaterea de urgenţă şi respingerea celor două acte normative - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13, în această ordine, reprezintă preocuparea adevărată a PSD-ALDE şi a Guvernului Grindeanu de a folosi în mod discreţionar investiţii publice şi a se acoperi legal, prin modificarea Codurilor de procedură penală. Mulţumesc. Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Ca să ne încadrăm, să ştiţi că voi limita timpul la un minut şi jumătate, să fie toată lumea acoperită, până la sfârşit. Urmează de la PSD, Silviu Macovei. Domnule deputat... Deci reţineţi: un minut şi jumătate. Eu vă atenţionez la un minut, dumneavoastră vă opriţi la şi... În Parlamentul European e un minut. Solidaritatea faţă de colegi vă va ajuta să vă încadraţi.

Silviu Nicu Macovei Domnule preşedinte, Stimaţi colegi parlamentari, Vă prezint astăzi declaraţia politică intitulată "Deblocarea administraţiei locale trebuie realizată cu responsabilitate". Mă adresez astăzi, ca reprezentant al celor aproape 100 de localităţi din judeţul Iaşi, vizavi de o situaţie care este, din păcate, generalizată la nivelul întregii Românii. Mă refer aici la acea teamă de semnătură care a cuprins administraţia locală la nivel naţional. Doresc să fiu foarte clar, a nu se înţelege că atac justiţia sau lupta împotriva corupţiei, însă cadrul legislativ foarte stufos, adesea contradictoriu, cu norme de aplicare care se schimbă de la o săptămână la alta, face ca administraţia locală să se afle într-un blocaj, de teamă a nu se comite ilegalităţi. Pe scurt, nimeni nu mai semnează documente, de frică. Situaţia este cu atât mai gravă în mediul rural, unde multe primării nu au expertiza juridică necesară. Cât de greu îi este unei primării care reprezintă o localitate cu 1.000 de locuitori să poată accesa fonduri europene? Cât de specializaţi pot fi funcţionarii acelei primării care abia se zbate pentru a-şi asigura utilităţile? De aceea este nevoie ca întreg cadrul legislativ să fie clar şi simplificat, fără interpretări şi fără echivoc. Normele de aplicare ale legilor să fie cu adevărat instrumente precise de utilizare a cadrului legislativ.

Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc. Vă apropiaţi de final...

Silviu Nicu Macovei Avem prea multe legi contradictorii, dar, mai mult, sunt legi care sunt interpretabile, generalizând concluzii antagoniste, chiar verdicte contrare. De foarte multe ori, nu necunoaşterea legii este problema, ci tocmai faptul că este interpretabilă. Ceea ce un jurist consideră ca fiind legal, o instanţă poate considera ca fiind ilegal, aceasta până se ajunge la altă instanţă care o contrazice pe prima. Aici găsim sursa blocajelor în administraţie, în neclaritatea legilor. Pentru a realiza...

Marian-Cătălin Predoiu Domnule deputat, Vă rog să încheiaţi...

Silviu Nicu Macovei ... în Parlamentul României toate aceste deziderate, ale celor care ne-au ales, avem nevoie de dezbateri ample, tratate cu seriozitate, al căror unic scop să fie generarea de soluţii legislative coerente şi folositoare. Să nu uităm, responsabilitatea este a noastră, a parlamentarilor, de a revizui şi de a normaliza cadrul legislativ, de a propune şi amenda legi clare şi interpretabile doar într-un singur sens! Silviu Macovei, PSD Iaşi. Mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Oprea. S-a înţeles ideea, domnule Macovei.

Dumitru Oprea Continui eu, în numele ieşenilor, tot pe probleme de educaţie. În privinţa cercetării, actuala putere s-a lăudat că va asigura creşterea bugetului cu 30%. La un calcul simplu, se poate sesiza că a fost atins pragul de 0,029%. Aceeaşi situaţie este, dincolo de cercetare, şi la educaţie, unde Executivul a alocat 3,1% din PIB, comparativ cu mult peste 5%, în statele dezvoltate, şi 6% din Legea educaţiei naţionale. Discutabil este şi modul de abordare a creşterilor salariale, în special în mediul universitar, aplicându-se vechea procedură a guvernării Adrian Năstase. Dacă ai bani la universitate, creşti salariile. Dacă nu, la revedere. Astfel, constatăm, a câta oară, că PSD stă foarte bine la capitolul promisiuni electorale şi manipulare statistică, dar este corijent la matematică. Grav este faptul că Guvernul Grindeanu, în timp ce a alocat cu 0,3% mai puţine fonduri universităţilor, faţă de anul trecut, a mărit salariile, fără a prevedea aceste măriri în Buget, împovărând universităţile. În acest context, solicităm Executivului să respecte promisiunile asumate în Programul de guvernare al PSD-ALDE, iar dacă nu, să recunoască public faptul că este incapabil să le onoreze, pentru că speranţa demisiei este aproape nulă. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Iaşi, Dumitru Oprea.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. 1,24 minute, perfect. Domnul Vasile Cîtea. Urmează, la PNL, domnul Romanescu. Apoi, în ordinea listei, doamna Tudoriţa Lungu.

Vasile Cîtea Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Declaraţia mea se numeşte "Iaşiul are nevoie de o sală polivalentă". Iaşiul este al doilea oraş ca mărime, al doilea judeţ ca mărime din ţară, este un mare centru universitar. În 2016, în Iaşi, au studiat peste 40.000 de studenţi plus încă câteva mii de elevi, iar o sală polivalentă, un loc unde sportivii şi evenimentele de anvergură mare sportivă să fie susţinute, nu avem. Dacă Clujul, Sibiul, Constanţa, Craiova, Bucureştiul - cu o sală şi încă două în construcţie - au aceste facilităţi, Iaşiul este văduvit de un asemenea obiectiv. În Iaşi există o sală care, din 2003, este ieşită din garanţie. În fiecare an primeşte aviz provizoriu de funcţionare şi lucrul acesta produce mari disfuncţionalităţi. Nu poate organiza competiţii de anvergură internaţională, pe baza regulamentelor federaţiilor internaţionale şi nu poate încuraja până la urmă activitatea sportivă a...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă apropiaţi de final, vă rog.

Vasile Cîtea ... tuturor tinerilor din aceste zone. Cred că Iaşiul merită o sală polivalentă nouă, modernă, la standardele federaţiilor internaţionale, care să permită organizarea competiţiilor internaţionale oficiale, şi nu numai a competiţiilor internaţionale. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul Romanescu.

Cristinel Romanescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Să continui practic aceeaşi idee a colegului Vasile Cîtea. Declaraţia mea politică se numeşte "SOS - sportul românesc!". Vin astăzi la tribuna Parlamentului pentru a aduce în atenţia dumneavoastră problema finanţării activităţii structurilor sportive locale. Astfel, prin Legea nr. 171/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 480/2015, practic s-a modificat lit. b) a art. 18 1 din Legea educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000, şi se prevede că: "Finanţarea activităţii structurilor sportive locale constituite ca structuri nonprofit în condiţiile legii, participante la competiţiile sportive locale, regionale, naţionale şi internaţionale, organizate în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale pe ramură de sport, în baza contractelor şi a programelor sportive ale acestora care prevăd promovare, selecţie, participare, pregătire, organizare de competiţii şi evenimente sportive. Practic, din sumele alocate pot fi finanţate toate tipurile de cheltuieli aferente contractelor şi programelor sportive, inclusiv cele de natură salarială". Este primordial ca sportul românesc să beneficieze de un act normativ care să nu mai dea loc la interpretări...

Marian-Cătălin Predoiu Vă apropiaţi de final... Mulţumesc.

Cristinel Romanescu Mai atrag atenţia Ministerului Tineretului şi Sportului, în speţă, ministrului Dunca Marius, asupra unei alte probleme, că nici până astăzi, sfârşitul lunii februarie, chiar dacă Legea bugetului de stat a fost adoptată şi promulgată, federaţiile sportive nu au primit alocări bugetare. Mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Petre Manole, de la PSD. Un minut şi jumătate, vă rog.

Petre-Florin Manole Bună ziua! Declaraţia mea politică are legătură cu înfiinţarea unei subcomisii antidiscriminare, pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi ale copilului. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a dat în ultimele săptămâni semnale că tinde să devină ceea ce se aşteaptă de la ea: o avangardă a drepturilor omului în Parlamentul României şi în societatea românească. Creşterea transparenţei în decizia legislativă, a participării şi a consultării societăţii civile sunt atât motive ale înfiinţării subcomisiei, cât şi nevoi indispensabile, într-un legislativ care are pretenţia că se află în centrul unei societăţi moderne şi democratice. Îmi propun ca subcomisia să fie un promotor puternic pentru legislaţia specifică activităţii ei şi pentru controlul parlamentar. Concret, aceasta înseamnă armonizarea şi îmbunătăţirea legislaţiei antidiscriminare, controlul privind implementarea acesteia şi monitorizarea rezultatelor ei. Nu vom rămâne doar la nivel normativ. Mai mult, vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a promova întreaga legislaţie specifică, astfel încât să se...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Vă apropiaţi de final...

Petre-Florin Manole ... diminueze cât mai mult cazurile prin care să se poată invoca necunoaşterea acestei legislaţii. Îmi doresc ca această subcomisie să fie un model de transparenţă şi dialog civic în Parlamentul românesc. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Doamna Tudoriţa Lungu.

Tudoriţa Lungu Domnule preşedinte de şedinţă...

Marian-Cătălin Predoiu Doamnă Tudoriţa Lungu, Opriţi...

Tudoriţa Lungu Dragi colegi...

Marian-Cătălin Predoiu Opriţi, vă rog, microfonul, şi după aceea îl porniţi din nou, să plece timpul.

Tudoriţa Lungu Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, N-au trecut nici două săptămâni de la adoptarea bugetului de stat, şi podul de peste râul Trotuş, DN11, Oneşti, stă să se prăbuşească. Vă aminteam atunci că s-ar putea să regretaţi votul pe care l-aţi dat împotriva amendamentului parlamentarilor PNL de Bacău. O parte din pietonalul podului este deja în apă. Şi atunci, domnule ministru Alexandru-Răzvan Cuc, vă informez că membrii de seamă ai Partidului Social Democrat au pus pe chituci renumita Platformă Petrochimică de la Oneşti şi vă rog astăzi, în plenul Parlamentului, să nu puneţi şi dumneavoastră umărul la sărăcia şi izolarea Oneştiului. Rog, de asemenea, parlamentarii băcăuani - PSD, ALDE, PMP, dacă sunt, dar nu sunt - să ne ajute să convingem ministrul că e nevoie să ia de urgenţă măsuri şi să aloce sume pentru repararea podului de la Oneşti. Vă mulţumesc frumos.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Doamna Beatrice Tudor, PSD? Nu este. Elvira Şarapatin? Nu este. Trecem la PNL, atunci. Este? Vă rog. Da, şi la PNL se pregăteşte domnul Pistru şi după aceea domnul Daniel Gheorghe.

Elvira Şarapatin Intrăm în luna martie cu sărbătoarea mărţişorului şi peste o săptămână cu Ziua Internaţională a Femeii. Prin declaraţia prezentă doresc să aduc un omagiu femeilor din ţara noastră şi din lume şi să fac unele consideraţii privind condiţia socială şi politică a femeii, din perioada aceasta, pe care destinul ne-a dat-o nouă, trăitorilor de astăzi. După datele ONU, jumătate din populaţia totală a lumii, de puţin peste 7 miliarde de persoane, sunt femei. Pe plan mondial, la 1.000 de femei sunt 1.010 bărbaţi. La noi în ţară, situaţia este puţin inversată, femeile reprezentând în jur de 51%. De-a lungul istoriei, femeile au luptat pentru a-şi cuceri un statut de egalitate în drepturi cu acelea ale bărbaţilor. Într-o bună parte a civilizaţiei contemporane acest obiectiv a fost atins. Din punct de vedere juridic şi politic, femeile sunt egale cu bărbaţii în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi şi libertăţi. Mai sunt încă mecanisme...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă deputat. Mulţumesc, mulţumesc. Mai aveţi 15 secunde.

Elvira Şarapatin Trebuie să închei...

Marian-Cătălin Predoiu Concluzia. Noi am înţeles care e ideea. Concluzia.

Elvira Şarapatin ... închei adresând felicitări femeilor pentru ceea ce au realizat până acum şi le urez noi succese pe calea afirmării lor personale şi a colectivităţilor în care trăiesc, spre binele nostru, al tuturor.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, mulţumesc.

Elvira Şarapatin La mulţi ani tuturor femeilor de 1 martie şi 8 martie! (Aplauze.)

Marian-Cătălin Predoiu Domnule Pistru, rapid, un minut, ca la Parlamentul European, hai, să vedem.

Eusebiu-Manea Pistru-Popa Tema declaraţiei mele politice este "Guvernul PSD nu investeşte în sistemul medical arădean". Vizita ministrului sănătăţii, de săptămâna trecută, la Arad, nu este altceva decât o confirmare a faptului că parlamentarii PSD nu au făcut niciun demers pentru ca sistemul medical arădean să beneficieze de fonduri necesare pentru funcţionarea optimă a spitalelor din judeţul Arad. Ministrul sănătăţii nu avea cunoştinţă de investiţiile şi fondurile promise de parlamentarii PSD, nu ştia de promisiunea electorală de a construi un nou spital în Arad, de cele 30 de milioane de euro necesare pentru actualul spital judeţean. Această stopare a survenit ca urmare a deciziei Guvernului PSD de a nu aproba în bugetul de stat bani necesari pentru sistemul sanitar arădean. În prezent, Aradul se află într-o situaţie delicată, spitalul judeţean nu-şi poate desfăşura activitatea doar cu fondurile de la administraţia judeţeană. Era vital pentru sistemul medical arădean ca vizita ministrului sănătăţii să se concretizeze într-o formă de colaborare, spre binele judeţului. Însă, din păcate, nu acesta a fost deznodământul.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule Pistru.

Eusebiu-Manea Pistru-Popa Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul Daniel Gheorghe.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi vorbi foarte pe scurt despre o situaţie creată recent, respectiv, Ilie Moromete, denunţat la Securitate. Din păcate, vedem cum sistemul românesc de educaţie încă zace sub aceleaşi impresii ale mentalului securist. Ilie Moromete, personaj al romanului obsedantului deceniu, din perspectiva marelui Marin Preda, a fost un rezistent. Rezistent la cotele obligatorii la Colectiv, rezistent la colectivizare şi rezistent la ceea ce a însemnat instaurarea regimului comunist. El era un om pe sistemul: spunem ca voi şi facem ca noi. Din păcate, astăzi, sistemul românesc de educaţie tinde să creeze acest om nou. Şi ceea ce am văzut la olimpiada de limba română nu vine decât să ne certifice acest fapt şi să ne arate că încă toate tarele regimului comunist nu au dispărut. Oare acesta e obiectivul nostru? Să creăm nişte tineri, nişte copii care să fie învăţaţi de mici cu denunţurile, cu delaţiunea, cu pâra? Probabil că nu. De aceea, eu cred că ar fi timpul să ne revenim pur şi simplu şi să luăm în seamă ceea ce înseamnă o societate liberă, unde nu se trăieşte pe bază de frică şi unde suntem cu adevărat respectaţi şi unde există respect între oameni. Din păcate, cu toţii am observat ce s-a întâmplat în România ultimilor ani. Şi cred că nu putem să facem din delaţiune o virtute naţională şi nu putem să introducem...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc...

Andrei Daniel Gheorghe ... în sistemul de învăţământ aceste nonvalori. Vă mulţumesc.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Domnul Sorin Moldovan dacă e în sală? Nu e. Dacă nu, domnul Olar. Vă rog, maximum un minut. Maximum un minut.

Corneliu Olar Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În mai multe localităţi din Munţii Apuseni şi din ţară au loc în aceste zile acţiuni de comemorare a eroilor Horea, Cloşca şi Crişan. Răscoala condusă de aceşti moţi, care şi-au dat viaţa pentru popor, a contribuit la formarea conştiinţei naţionale a românilor, care mai târziu avea să triumfe la Revoluţia de la 1848, condusă de Avram Iancu, şi la Marea Unire de la 1918. Azi, 28 februarie, se împlinesc 232 de ani de la tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca. Înainte să moară, Horea a strigat: "Mor pentru popor!". Nouă, politicienilor aleşi de popor, nu ne cere nimeni să ne dăm viaţa pentru popor. Alegătorii aşteaptă de la noi respect, spirit patriotic şi legi bune. Înainte de a începe răscoala, Horea a încercat, cu armele legii, să facă dreptate pentru popor...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.

Corneliu Olar ... ducându-se de patru ori la Viena, cu petiţie la împărat. După secole de luptă pentru dreptate şi libertate, azi moţii sunt nevoiţi să facă...

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule Olar.

Corneliu Olar ... demersuri şi petiţii pentru drepturile lor, pentru pădurea lor şi pentru condiţii mai bune de viaţă în Munţii Apuseni. Trist, dar adevărat. La 232 de ani de la Răscoala lui Horea, moţii din Apuseni au ajuns să nu aibă lemne de foc şi să rabde de frig. Mulţumesc pentru asistenţă şi pentru ascultare.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Mai avem o singură luare de cuvânt, de la Grupul minorităţilor naţionale, dar nu mai mult de un minut, după care vom începe plenul. Cu rugămintea către colegii care n-au mai apucat să ia cuvântul astăzi, să se reprogrameze, şedinţa următoare. Asta e problema cu timpul, e infinit, dar nu ne ajunge niciodată. Mulţumesc mult.

Giureci-Slobodan Ghera Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se referă la vizitele oficiale ale unor miniştri din Croaţia, în România, în perioada martie-aprilie 2017. Stimate colege, Stimaţi colegi, În calitate de deputat ales al Uniunii Croaţilor din România, dar şi ca fost preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croaţia, doresc să anunţ că în perioada imediat următoare urmează să fie efectuate la noi în ţară două-trei vizite oficiale ale unor miniştri din Croaţia. Prima întâlnire cu oficialităţile române urmează să fie chiar săptămâna viitoare, în perioada 6-8 martie, când va veni ministrul educaţiei, ştiinţei şi sportului din Croaţia, profesor dr. Pavo Barišić, care va vizita şi minoritatea croată şi Liceul Bilingv Româno-Croat din Caraşova, judeţul Caraş-Severin. După care, pe 14.03, ar trebui să vină în vizită, la Bucureşti, domnul ministru al afacerilor externe şi europene din Croaţia, domnul Davo Ivo Stier, iar în prima săptămână din luna aprilie, şeful Oficiului de Stat pentru Croaţii din afara Croaţiei, domnul Zvonko Milas.

Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Mulţumesc foarte mult.

Giureci-Slobodan Ghera Mulţumesc.