Carmen-Ileana Mihălcescu O să trecem la prezentarea interpelărilor. Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi trei minute. Şi voi da cuvântul domnului deputat Florin Roman de la PNL, dacă este în sală? Nu este în sală. Următorul înscris pe lista noastră este domnul deputat Constantin Şovăială - PNL. Este în sală? Nu. Domnul Nicolae Neagu... Vă rog. Aveţi cuvântul.
Nicolae Neagu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării: fonduri pentru reabilitarea Drumului Naţional 7C, definit "Transfăgărăşan". Stimate domnule ministru, Vă rog să aveţi disponibilitatea de a preciza dacă în bugetul pe anul 2017 Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR, din subordinea Ministerului Transporturilor, are prevăzute fondurile necesare întreţinerii, reparării sau modernizării Drumului Naţional DN 7C - Transfăgărăşan, pe ambele variante, atât pe cel dinspre Sibiu - Bâlea, cât şi pe cel Bâlea - Curtea de Argeş. Supun atenţiei dumneavoastră, pe marginea acestui subiect, considerând că Transfăgărăşanul, cum este numit popular, este un drum de mare interes, cu o deosebită importanţă turistică, nu doar pentru România, ci şi pentru Europa. Dezvoltarea zonei turistice şi de agrement a Transfăgărăşanului depinde în proporţie covârşitoare de calitatea şi siguranţa acestui tronson de drum naţional, iar menţinerea în condiţii optime a traficului pe acest sector contribuie, de asemenea, la sporirea bugetului naţional. Vă mulţumesc. Solicit răspuns oral şi în scris. Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Domnul Daniel Gheorghe, dacă doreşte să prezinte interpelarea? Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, doamnă preşedinte. Am trei interpelări: două adresate Ministerului Transporturilor şi una Ministerului Sănătăţii şi o interpelare pe care o adresez domnului ministru al educaţiei naţionale, Pavel Năstase. Obiectul interpelării reprezintă proiectul de programă şcolară pentru clasele V-VIII, lansat în dezbatere publică. Domnule ministru, am constatat că în forma programei şcolare lansată în dezbatere publică, în cadrul orelor de istorie şi limbă română se propun următoarele: conform proiectului de programă şcolară "în ciclul gimnazial, istoria îşi asigură formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice formă de naţionalism, de formare de stereotipii şi xenofobii". E aşa de rău naţionalismul, în general? Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte naţionalismul ca fiind "ideologie şi politică derivate din conceptul de naţiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX la cristalizarea conştiinţei naţionale şi la formarea naţiunilor şi statelor naţionale". Iar potrivit Enciclopediei Britanice, "naţionalismul este o ideologie bazată pe premisa că loialitatea şi devotamentul individului faţă de stat-naţiune este mai presus decât alte interese individuale sau de grup". De ce predarea istoriei în şcolile generale ar trebui să formeze "mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naţionalism"? Pentru că, în egală măsură, se urmăreşte ca aceeaşi disciplină, citez, "să stimuleze asumarea multiculturalităţii şi multiperspectivităţii". Conform DEX, "multiculturalitate" înseamnă "existenţa mai multor culturi în cadrul aceleiaşi ţări". Cuvântul "multiperspectivitate" nu există însă în limba română, ceea ce înseamnă că autorii programei şcolare pentru disciplina istorie nu au făcut nici măcar efortul de a adapta traducerea din engleză a documentului original. Mai departe, noua programă introduce printre "competenţele dezvoltate prin studierea istoriei în învăţământul gimnazial" - "manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale". Programa elaborată şi lansată în dezbatere în cadrul disciplinei de limba română îşi propune adecvarea programei la arhetipul socio-cultural naţional colaborat cu cel universal prin corelarea tradiţiei cu viziuni inovatoare şi corelarea cu programele pentru limba maternă din alte ţări guvernate de evoluţiile în domeniul educaţiei la nivel european şi internaţional. Ministerul Educaţiei enumeră, printre altele, în programă, următoarele: Conform noii programe şcolare, în clasa a V-a, profesorii vor avea obligaţia de a studia un număr minim de opt texte de bază, patru dintre ele fiind literare, iar patru nonliterare. Mai mult, în vreme ce programa şcolară actuală prevede clar că "între textele literare de bază vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române", noua programă spune: "textele literare şi nonliterare originale, grupate în jurul unei tematici comune vor fi alese din literatura română şi universală, prin raportarea la cerinţele şi la nevoile de instruire ale elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte suport în măsură să abordeze aplicativ noţiunile de teorie literară". Domnule ministru, Care este motivul pentru care în noua programă lansată în dezbatere se încearcă eliminarea oricărei forme de naţionalism şi scoaterea autorilor români din programa şcolară, în cadrul disciplinei limba şi literatura română? Solicit răspuns verbal şi scris. Daniel Gheorghe, deputat al PNL, de Ilfov.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. În continuare, doamna deputat Oana-Silvia Vlăducă. Vă rog, doamnă deputat.
Oana-Silvia Vlăducă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea adresată domnului ministru al culturii şi identităţii naţionale, Ioan Vulpescu. Obiectul interpelării: Susţinerea unor lucrări prioritare pentru lăcaşe de cult din judeţul Dâmboviţa. Stimate domnule ministru, Vă interpelez în legătură cu un subiect cu care am fost sesizată de curând la cabinetul parlamentar şi care are în vedere asigurarea finanţării pentru continuarea lucrărilor la mai multe lăcaşe de cult din judeţul Dâmboviţa. În prezent, se află în derulare o serie de proiecte de reabilitare la nivelul Arhiepiscopiei Târgoviştei, continuarea lucrărilor necesitând susţinere financiară guvernamentală. Prioritare sunt considerate următoarele obiective: În sensul dezvoltării misiunii Bisericii străbune şi în speranţa unei soluţionări favorabile a demersului, vă rog să analizaţi posibilitatea finanţării obiectivelor de mai sus. Solicit răspuns scris şi verbal. Deputat al PSD de Dâmboviţa, Oana-Silvia Vlăducă. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna deputat Mihaela Huncă, dacă se află în sală? Dacă nu, mergem mai departe. Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache? Nu se află în sală. Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu? Da, dar nu susţineţi. OK. Mai departe. Domnul deputat Robert Turcescu? Nu este în sală. Domnul deputat Marius Paşcan. Vă rog. Aveţi cuvântul.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată Ministerului Educaţiei Naţionale, domnului ministru al educaţiei, prof. univ. dr. Pavel Năstase, şi priveşte încălcarea legislaţiei în vigoare în privinţa aprobării reţelei şcolare, în municipiul Târgu Mureş. Domnule ministru, Vă sesizez în legătură cu încălcarea de către Consiliul Local Municipal Târgu Mureş a prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, transmis inspectoratului şcolar al judeţului Mureş, privitor la realizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Târgu Mureş pentru anul şcolar 2017-2018. Pentru a pune presiune asupra Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, un grup de consilieri locali a convocat în regim de urgenţă o şedinţă extraordinară pentru data de 10 februarie 2017, propunând ordinii de zi un singur proiect privitor la organizarea reţelei şcolare. Pentru această convocare nu a fost respectat termenul de trei zile de publicitate a şedinţei prevăzut de Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, şi, de asemenea, consider că hotărârea de consiliu local, adoptată cu această ocazie, încalcă prevederile legale în vigoare. Deşi în Ordinul ministrului educaţiei naţionale anterior menţionat se prevede că solicitarea de emitere a avizului conform trebuie însoţită de un proiect al reţelei şcolare propuse pentru anul şcolar următor şi un raport argumentativ, explicit, privind situaţiile punctuale în care unităţi de învăţământ sunt supuse procesului de organizare, acest raport nu există. Cu atât mai mult, în acelaşi ordin se recomandă ca pentru Liceul Teologic Romano-Catolic, autorităţile administraţiei publice locale din Târgu Mureş trebuie să propună pentru anul şcolar 2017-2018 funcţionarea unităţii de învăţământ sau desfiinţarea, prin divizarea totală a acesteia. În condiţiile în care se propune funcţionarea, trebuie precizat modul de organizare al unităţii de învăţământ şi precizarea expresă a statutului juridic al acesteia, cu personalitatea juridică sau structură arondată la o unitate de învăţământ, cu personalitate juridică care trebuie nominalizată. Pentru oricare variantă propusă, solicitarea transmisă Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, în privinţa emiterii avizului-conform, trebuie însoţită de un raport argumentativ explicit. Aceste prevederi nu au fost respectate. Vă informez, domnule ministru, că în privinţa înfiinţării, cu încălcarea legislaţiei în vigoare, a Liceului Teoretic Romano-Catolic din Municipiul Târgu Mureş, există deschise cauze penale pe rol, la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul judeţean Mureş. Mai mult, unul dintre cei cercetaţi este chiar fostul inspector şcolar general al ISJ Mureş, Ştefan Someşan. În sensul celor aduse la cunoştinţa dumneavoastră, consider că, indiferent de presiunile politice, nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege. Vă solicit, aşadar, să susţineţi respectarea legislaţiei educaţiei şi la nivelul Inspectoratului Şcolar al judeţului Mureş sine ira et studio şi să mă informaţi în legătură cu poziţia ministerului privitoare la acest subiect. Vă informez, totodată, că, în temeiul competenţelor legale, am sesizat şi instituţia Prefectului Mureş pentru cuvenita notificare legală, în legătură cu respectiva hotărâre a Consiliului local municipal Târgu Mureş. Solicit răspuns în scris. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Cristian Buican? Nu se află în sală. Domnul deputat Ştefan Muşoiu. Vă rog.
Ştefan Muşoiu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea este adresată domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, de la Ministerul Transporturilor, cu privire la realizarea unui pasaj rutier pe Drumul Naţional 21 la Drajna pentru fluidizarea traficului rutier de la ieşirea din Autostrada A2. Domnule ministru, Traficul rutier pe Drumul Naţional 21 întâmpină probleme de mai mulţi ani în zona Drajna, unde artera rutieră se intersectează cu calea ferată. Având în vedere importanţa acestui drum naţional care face legătura mai multor judeţe - Ialomiţa, Brăila, Galaţi şi celelalte judeţe din zona Moldovei şi care este utilizat şi pentru traficul internaţional dintre Ucraina - Republica Moldova şi Bulgaria, considerăm că este imperios necesară construirea unui pasaj suprateran sau subteran care să evite aglomerarea autovehiculelor care aşteaptă la bariera de la calea ferată. Cozile foarte lungi care se formează zilnic în acest punct se prelungesc până la bretelele de ieşire şi intrare în Autostrada A2. Pentru aceste motive, Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Consiliul Judeţean Călăraşi au solicitat în mai multe rânduri Ministerului Transporturilor, prin adresele cu nr. 8612 şi 8048 să rezolve această problemă, construind un pasaj peste calea ferată. Ministerul Transporturilor a promis că va finanţa acest obiectiv, prin adresa CNADNR cu nr. 92/69349/19 octombrie 2015, respectiv adresa Ministerului Transporturilor cu nr. 36213 din 12 noiembrie 2015 şi adresa CNADNR cu nr. 10/5746 din 10 aprilie 2016, pe care le anexăm la prezenta. Din răspunsul CNADNR reiese că a solicitat Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Constanţa să aloce fondurile necesare în bugetul aferent anului 2016, iar Regionala CFR este de acord cu înfiinţarea acestui pasaj în zona Drajna. De asemenea, în ultimii ani, deputatul ialomiţean, domnul Marian Neacşu, s-a preocupat îndeaproape de problema Drumului Naţional 21, sens în care a solicitat Ministerului Transporturilor, prin interpelarea nr. 2414B din 6 octombrie 2015 să ia măsurile pentru realizarea unui pasaj la Drajna pe DN21, iar în răspunsul scris de la minister s-a promis finanţarea acestui obiectiv. Ultima solicitare a Consiliului judeţean Ialomiţa către CNADNR a avut loc în decembrie 2016. În urma acestor demersuri nu am văzut paşi concreţi ai CNADNR înspre realizarea acestor promisiuni. Vă solicităm să ne comunicaţi dacă Ministerul Transporturilor şi CNADNR intenţionează să rezolve această importantă problemă de trafic rutier pe DN21, prin construirea unui viaduct sau pasaj la trecerea peste calea ferată. Deputat Ştefan Muşoiu, ales în Circumscripţia nr. 23, Ialomiţa.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Dănuţ-Gheorghe Bogdan, dacă se află în sală? Domnul deputat Iulian Bulai - USR? Nu se află în sală. Domnul deputat Ioan Sorin Roman? Nu se află în sală. Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu. Vă rog.
Liviu-Ionuţ Moşteanu Către domnul Alexandru Petrescu, ministrul economiei. Interpelare privind situaţia Combinatului Oltchim. Domnule ministru, Oltchim Râmnicu Vâlcea este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din România şi din Europa de est, având în prezent un număr de circa 2.000 de angajaţi şi este ultima companie operaţională în domeniul petrochimiei din România. Au trecut peste patru ani de insolvenţă la Oltchim, din data de 30 ianuarie 2013, dintre care un an şi nouă luni de reorganizare şi în prezent se observă că planul de reorganizare este modificat, deoarece metoda de vânzare a Oltchim se înlocuieşte cu metoda vânzării de pachete active. Această formă de vânzare ridică semne de întrebare în privinţa viitorului companiei şi al activităţii acesteia. Consider că este de datoria dumneavoastră, în calitate de ministru, să întreprindeţi măsurile necesare pentru găsirea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea situaţiei Oltchimului, care reprezintă un pilon al economiei vâlcene de care depind, direct sau indirect, un număr semnificativ de cetăţeni ai judeţului Vâlcea. Vă rog să-mi comunicaţi care este situaţia financiară a Combinatului Oltchim la momentul actual, precum şi viziunea ministerului în ceea ce priveşte modalitatea de privatizare a companiei, cu termene estimative, pentru fiecare fază a procesului de privatizare. Totodată, vă solicit, pe această cale, domnule ministru, să vă implicaţi direct în găsirea unor soluţii pentru redresarea acestei companii româneşti, prin includerea unor obligaţii certe în sarcina viitorului cumpărător privind păstrarea activităţii companiei şi oferirea de garanţii ferme pentru angajaţi. Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris. Eu am venit în fugă, pe scări, şi e greu, de la o vârstă! (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc frumos.
Liviu-Ionuţ Moşteanu Şi mai am încă una... Către domnul ministru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, referitoare... Obiectul interpelării: "Situaţia drumurilor naţionale din judeţul Argeş". Domnule ministru, Infrastructura rutieră a judeţului Argeş are o importanţă critică pentru industria judeţului, Argeşul fiind al doilea exportator al ţării, după Bucureşti. Circulaţia facilă a mărfurilor şi a forţei de muncă este critică pentru competitivitatea companiilor din judeţ. Principalele proiecte de investiţii în infrastructura rutieră a judeţului sunt: Autostrada A1 Piteşti - Sibiu, obiect de investiţii de importanţă naţională; modernizarea DN 73 Piteşti - Câmpulung - Braşov, obiectiv de investiţii cu anumite blocaje legate de acordul de mediu şi adiţionarea contractului de lucrări; modernizarea DN 67B Scoarţa - Piteşti, obiectiv de investiţii care are contractul de execuţie semnat din 2014, dar nu s-au demarat încă lucrările; DN 73C Câmpulung - Curtea de Argeş necesită modernizare urgentă, este într-o stare deplorabilă. Industria din Argeş are nevoie de predictibilitate pentru planificarea investiţiilor. Din acest motiv, vă rog să-mi transmiteţi pentru fiecare obiectiv de investiţii de mai sus următoarele detalii: situaţia curentă; etapele critice care se vor derula anul acesta; termenele estimative pentru fiecare fază intermediară, a fiecărui proiect. Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. În final, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care doreşte să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar şedinţa închisă. Vă mulţumesc. O seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,37.