Rovana Plumb Stimate colege şi stimaţi colegi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 14 februarie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Avem o listă întreagă, cu un număr însemnat de deputaţi înscrişi pentru declaraţii politice şi intervenţii. De la Grupul parlamentar al PSD - 12 deputaţi, de la Grupul parlamentar al PNL - 9, de la Grupul parlamentar al USR - 4, de la UDMR - 1, de la Grupul parlamentar al ALDE - 1, de la Grupul parlamentar al PMP - 6 şi cam atât. Dau cuvântul acum, de la Grupul parlamentar al PSD, domnului deputat Tudor Ciuhodaru. Vă rog, domnule deputat. Vă reamintesc că durata unei declaraţii este de trei minute. Vă mulţumesc.
Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. O să vin astăzi cu o propunere inedită pentru dumneavoastră, dar care poate salva viaţa femeilor din România. Îi voi spune "D.N.A.S.F.". Nu este un DNA care vă leagă, este un DNA care vă tratează. Este vorba de o Direcţie Naţională de Acţiune pentru Sănătatea Femeii. Mai precis, vreau ca toate femeile din România să beneficieze gratuit de toate informaţiile şi consultaţiile necesare pentru prevenirea şi diagnosticul precoce al celor trei tipuri frecvente de cancer întâlnit în România: cel de col uterin, cel de sân şi cel ovarian. Absenţa educaţiei pentru sănătate şi lipsa banilor, ştiţi foarte bine, provoacă zilnic mii de drame în România. În aceste condiţii, vedem că sunt două bariere: cea educaţională, cele mai multe cazuri se înregistrează la femeile care nu au cunoştinţele elementare privind sănătatea reproducerii, iar 52% dintre femei, când sunt chestionate, spun că nu ştiu unde trebuie să se adreseze şi ce trebuie să facă. A doua barieră este cea de accesibilitate. Şi aici vorbesc de disponibilitate şi de gratuitate, pentru că aceste programe naţionale de screening, care ar trebui să fie implementate, nu sunt acolo unde ar trebui să fie. Evident că soluţii sunt, le-am şi propus în Parlamentul României. Una dintre ele este predarea educaţiei pentru sănătate, ca materie obligatorie de studiu în instituţiile de învăţământ. Proiectul este la Senat şi are şi un capitol de educaţie pentru sănătatea reproducerii. Şi aici vorbesc de cunoştinţele elementare de anatomie, fiziologie, de autoexaminare, de diagnostic precoce, de semne de alarmă. Iar al doilea proiect pe care l-am propus este exact acest D.N.A.S.F. - Direcţia Naţională de Acţiune pentru Sănătatea Femeii, prin care aceste programe naţionale de depistare precoce a cancerelor de sân, col uterin şi ovarian să fie gratuite şi să fie accesibile. În plus, tot proiectul meu de lege, aflat în Camera Deputaţilor la ora actuală, prevede că tot ce înseamnă consultaţie, investigaţie, tratamente pe durata sarcinii ar trebui să fie adoptat de Parlamentul României. Vreau, până la urmă, politici de sănătate, vreau ca femeile să aibă tot ce trebuie în această ţară, şi în contextul unui declin demografic şi al creşterii incidenţei acestor tipuri de cancere cred că este nevoie de măsuri urgente. Deci, nu uitaţi, D.N.A.S.F. nu vă leagă, ci vă tratează! Vă mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Oprea, de la Grupul parlamentar al PNL.
Dumitru Oprea Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică are titlul "Ordonanţele dezbinării naţionale versus strategiile salvării planetare". În timp ce agenda publică din România este încă dominată de protestele pro sau contra Ordonanţelor nr. 13 şi 14, un important eveniment extern trece aproape neobservat. Între 17 şi 20 ianuarie, la Davos, în Elveţia, a avut loc reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. Tema principală fiind leadership-ul receptiv şi responsabil de care ducem lipsă pe toate palierele societăţii, de la nivel politic şi până la cel individual. Printre cele mai importante subiecte abordate la forum, de interes imediat pentru ţara noastră, au fost: ascensiunea populismului politic, reducerea inechităţilor sociale, Statele Unite ale Americii în era Donald Trump, viitorul societăţii în contextul schimbărilor climatice. Raportul dat publicităţii de Forumul Economic Mondial avertizează că inechităţile sociale, adâncirea prăpastiei între bogaţi şi săraci reprezintă cel mai mare factor de risc pentru economia mondială a anului 2017. Lor li se alătură şi schimbările climaterice, atacurile cibernetice şi îmbătrânirea populaţiei. La toate aceste capitole, din păcate, România ocupă poziţii fruntaşe - a se citi corect - potrivnice trendului mondial. În plus, în raportul forumului se arată că ţara noastră are probleme majore în legătură cu accesul limitat la finanţare, o birocraţie guvernamentală şi impozitare excesive, lipsa forţei de muncă pregătită corespunzător, lipsa predictibilităţii fiscale, din cauza numeroaselor modificări legislative şi corupţiei extinse. Grav este că România nu a fost prezentă la acest important forum mondial. Ca urmare, cum ar putea actuala putere să facă faţă provocărilor şi riscurilor planetare, dacă reprezentanţii ei sunt absenţi în totalitate de la discuţiile cu liderii lumii? Acest lucru dovedeşte că executivul şi majoritatea politică parlamentară trăiesc într-un univers paralel, în care contează doar interesele anumitor persoane, legile cu dedicaţie şi salvarea individuală de la răspunderea legală. Unde ne sunt liderii care să participe la astfel de întâlniri, să dezbată şi să înţeleagă direcţia în care se îndreaptă omenirea? Avem nevoie de lideri care să fie receptivi la frustrările reale ale celor afectaţi de piaţa globalizată, de inechităţile sociale şi de populism, într-un mod responsabil, prin oferirea de soluţii durabile. Vă mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. De la Grupul USR, domnul Iulian Bulai. Este? Nu este. De la Grupul parlamentar al UDMR, îl invit pe domnul Seres Dénes.
Dénes Seres Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică are în vedere situaţia micilor silvicultori din România, în urma adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Suntem cu toţii de acord că protejarea ariilor naturale şi exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală, de interes naţional major. De aceea, considerăm că în domeniul forestier este nevoie de un cadru legal consolidat şi bine pus la punct, ceea ce impune materializarea şi luarea în considerare a tuturor factorilor implicaţi. Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51 din 2016 a luat prin surprindere toţi actorii şi reprezentanţii domeniului forestier, nefiind precedat de o veritabilă consultare publică. Mai mult, toate asociaţiile profesionale în domeniu şi-au exprimat dezacordul atât faţă de modul în care această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată, cât şi faţă de prevederile acesteia. În opinia specialiştilor, ordonanţa nu a fost temeinic fundamentată şi motivată. De altfel, la câteva luni după adoptare, se resimt primele efecte nefaste ale reglementării, cu precădere în domeniul contravenţiilor silvice, aproape paralizând întregul sector silvic. În mod evident, prevederile privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în forma lor actuală, pun în dificultate sau chiar în imposibilitate de a mai profesa proprietarii de păduri mici, care din cauza suprareglementărilor nu mai pot valorifica masa lemnoasă. Din datele oficiale reiese că, la ora actuală, în România există circa 586.000 de hectare de păduri aflate în proprietate privată, ale căror suprafeţe sunt mai mici sau egale cu 30 de hectare. Totuşi, cantitatea masei lemnoase exploatate din pădurile private ajunge doar la jumătatea cantităţii exploatate din fondul forestier public. Aceasta indică faptul că regimul de gestionare al pădurilor private, cu procedurile şi condiţiile prevăzute, înseamnă sarcini financiare şi tehnice excesive pentru proprietarii de păduri mici, în acelaşi timp înseamnă restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a dreptului de a profesa în domeniu. În opinia noastră, acest mod de abordare este profund greşit şi contrar cu spiritul şi litera Regulamentului Uniunii Europene nr. 995 din 2010 al Parlamentului şi Consiliului privind stabilirea obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă masă lemnoasă şi produc masă lemnoasă, la care, de altfel, face referire şi ordonanţa de urgenţă. Regulamentul Uniunii Europene prevede la art. 9 alin. (2): "Sancţiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporţionale şi disuasive", respectiv, regimul sancţionator să se aplice "... fără a aduce atingere dreptului legitim la exercitarea unei profesii şi majorând progresiv amenzile pentru încălcările grave şi repetate". Având în vedere aceste considerente, propun abrogarea reglementărilor actuale şi adoptarea unor prevederi legale care să ţină cont de situaţia reală, concretă în domeniul forestier, de diferitele categorii de silvicultori şi proprietari de păduri, implicit, să încurajeze şi să susţină dezvoltarea micilor silvicultori. Mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. De la Grupul parlamentar al PMP, domnul Marius Paşcan. Este? Nu. Atunci, domnul Petru Movilă? Nu. Domnul Robert Turcescu. Vă rog.
Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează "Inimioare de patrioţi". Ironia sorţii face ca această sesiune de declaraţii politice să pice chiar de "Ziua îndrăgostiţilor". E ironic pentru că, nu-i aşa, numita "Valentine's Day" are toate atributele pentru a fi declarată "duşman al poporului", în ton cu noua retorică asortată la discursul public din România ultimilor ani. În primul rând, cer să se consemneze că e sărbătoare de import, şi la noi, după cum se ştie, a fost declanşată o adevărată luptă cu importurile care au distrus fibra naţională sau, după caz, producătorii autohtoni. Adică, să avem pardon, de ce am permite să se umple Facebook-ul şi pauzele publicitare cu inimioare şi cu reclame pentru îndrăgostiţi taman azi, când se ştie prea bine că avem de sărbătorit peste numai zece zile şi Dragobetele nostru, neaoş românesc? Altă întrebare în atare context, oare n-ar fi fost momentul ca onor Guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă, eventual noaptea, prin care să oblige îndrăgostiţii să păstreze cel puţin 51% din declaraţiile de amor şi pentru 24 februarie? De ce să facem asta doar în magazine cu fructele şi cu legumele din import şi să n-avem tăria să spunem că a sosit momentul să aplicăm o politică naţională şi în războiul cu sărbătorile de import? Şi asta încă e prea puţin, onorabililor, o mică cercetare sociologică din categoria celor de tip nou v-ar lămuri că sunt unii care consideră că România merge într-o direcţie greşită atunci când vine vorba de "Valentine's Day", întrucât e o zi în care ar putea avea loc un fenomen periculos numit "avalanşă de declaraţii de iubire la adresa Guvernului". Consecinţele sunt greu de anticipat, având în vedere numărul foarte mare al celor care, din stradă sau de pe reţelele de socializare, abia aşteaptă să-şi exprime oral şi în scris dragostea pentru actualul cabinet Grindeanu-Dragnea. Dar pentru domnul Dragnea, mai ales! Şi să mai notăm, în ton cu vremurile, că doar cu un pic de efort jurnalistic am putea avea şi un breaking-news care să dovedească legătura indiscutabilă dintre Valentine's Day şi Soros, asta ca să nu mai vorbim despre cât de implicate au fost şi sunt încă afurisitele de multinaţionale în promovarea acestei sărbători care n-are a face, dom'le, cu lumea românească! Eu însumi ştiu un străin, preşedinte de bancă, îndrăgostit până peste cap de nevastă-sa care e româncă, şi individul a avut neobrăzarea să se arate acum câteva zile la protestele din Piaţa Victoriei. Numai un neofit n-ar fi înţeles semnalul pe care l-a dat: pregătea terenul pentru ieşirea îndrăgostiţilor în stradă. Aş îndemna-o, în acest context, de aici, de la tribuna Parlamentului, pe doamna Carmen Dan, ministrul nostru de interne, să urmărească pe tot parcursul zilei de azi indivizii care postează pe reţelele de socializare inimioare, floricele şi emoticoane cu sticle de şampanie. Acţiunile lor pot fi subversive şi pot reprezenta un îndemn la destabilizarea statului de drept prin ieşiri la restaurant în cuplu, în primă fază, după care, în mod uşor de anticipat, vor face joncţiunea cu persoanele care au ales să-şi caute jumătatea la mitingurile împotriva Guvernului. Închei, nu înainte de a semnala şi tensiunea suplimentară indusă de această sărbătoare de import la nivel parlamentar, Valentine's Day pică pe 14 februarie, taman în ziua în care trebuie să treacă pe la noi şi mult iubita Ordonanţă nr.14! Deputat al PMP, Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. Am rugămintea la dumneavoastră, pentru cei care veţi lua cuvântul de acum încolo, să respectăm timpul de trei minute, pentru a putea vorbi toţi colegii care s-au înscris. Dau cuvântul acum, de la Grupul parlamentar al PSD, domnului Corneliu Ştefan şi se pregăteşte, de la Grupul parlamentar al USR, domnul Iulian Bulai.
Corneliu Ştefan Bună dimineaţa! Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia politică pe care o susţin astăzi este intitulată "Ţara are nevoie de linişte!" Doamnelor şi domnilor deputaţi, Zilele acestea am trăit cu toţii un coşmar anti democraţie. Am asistat la un scenariu în care instituţiile fundamentale ale statului, Parlamentul şi Guvernul, au fost luate cu asalt sub o motivaţie absurdă, aceea că PSD şi ALDE intenţionează să favorizeze corupţia, să îi scoată din închisori pe cei condamnaţi pentru diferite infracţiuni. Total neadevărat! Am asistat la un spectacol pus în scenă de cei pentru care democraţia, legile şi guvernarea pot fi decise în stradă, de cei care, dacă nu au reuşit să câştige alegerile, încearcă să se impună prin alte mijloace. Ţara, doamnelor şi domnilor, aşa cum a spus un mare politician român, nu înseamnă strada. Ţara a votat pe 11 decembrie PSD, în majoritate. Ţara vrea stabilitate! Ţara are nevoie de linişte! Dorinţa cetăţenilor, exprimată prin vot liber, a fost aceea ca Partidul Social Democrat să conducă destinele României în următorii patru ani! Cu toate acestea, reprezentanţii opoziţiei, PNL şi USR, formaţiuni perdante în alegerile din 11 decembrie 2016, încearcă, folosindu-se de tot soiul de tertipuri, animând manipulator strada, să destabilizeze ţara, să dea jos un guvern numit legal, după toate criteriile impuse de democraţie. Doamnelor şi domnilor, S-a încercat în aceste zile ca Piaţa Victoriei să devină un gen de euromaidan, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina. Acelaşi scenariu, aceleaşi metode de a folosi masele, fără să apară vreun lider, fără ca cineva să-şi asume protestele. Colegii noştri liberali şi USR-işti au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a propaga antidemocraţia şi a destabiliza statul. Au instigat la violenţă! Nu mă aşteptam să văd în Parlamentul României imagini groteşti, asemănătoare celor din statele în care democraţia abia mijeşte. Deputaţi violenţi, cu banderole la mână, care s-au dedat la acţiuni de intimidare a colegilor. Nu mi-am închipuit vreodată să văd Camera Deputaţilor transformată în dormitor pentru aleşii care au susţinut că în acest mod protestează împotriva Guvernului, împotriva partidelor aflate la putere. Mai era un pic şi ne dădeau afară cu forţa din Parlament, pentru a bloca instituţia supremă a democraţiei. În Parlamentul României trebuie să primeze lupta pe idei, pe programe politice, trebuie să existe consens în folosul naţiunii. Cu toţii trebuie să slujim politicos, demn, moral şi principial valorile democraţiei. Nu prin acţiuni de violenţă sau prin cine ştie ce metode adoptate de prin ţările bananiere arătăm că ţinem la popor, nu pentru aşa ceva românii ne-au trimis în Parlament! Ceea ce au făcut colegii noştri de la USR şi PNL sunt doar jocuri de imagine, scene bine regizate pentru a influenţa într-un mod neonest opinia publică, pentru a transforma PSD în oaia neagră a democraţiei, în răul cel mare. Am vorbit cu mulţi oameni de bună-credinţă, care mi-au spus că s-au simţit jenaţi când au văzut la televizor parlamentari de la PNL şi USR împiedicând activitatea celorlalţi deputaţi şi senatori, dormind în sală, aprinzând lanternele de la telefoane, afişând lozinci prin care sugerau fals, manipulator că ţara se află sub asediu! Sunt de acord cu protestele, cu mitingurile, cu ieşirile în stradă ale cetăţenilor nemulţumiţi - sunt elemente ce ţin de democraţie, de libertatea câştigată în decembrie 1989 -, dar nu sunt de acord cu manipularea maselor în interesul obscur al unora. Am văzut tineri adunaţi în stradă, scandând împotriva Guvernului Grindeanu, în antren cu mulţimea, dar fără să cunoască exact fondul problemei, fără să ştie ce este bun şi ce este rău. Voiau să fie dat jos Guvernul, restul nu mai conta. Trebuie să depăşim aceste momente de tensiune, de mânie şi să trecem la treabă. Trebuie să lucrăm în folosul acestei ţări, care are nevoie de legi bune, de norme care să aducă prosperitatea, siguranţa poporului, încredere şi libertate! Vă mulţumesc. Corneliu Ştefan, Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa.
Rovana Plumb Mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Iulian Bulai, de la Grupul parlamentar al USR.
Iulian Bulai Stimată doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Declaraţia mea politică se numeşte "Ordonanţa de urgenţă pentru copii şi tineri". Trecem printr-o perioadă dificilă din punct de vedere politic. Cu regret am văzut cum la ceas de seară s-a încercat amputarea sistemului juridic în România. În acelaşi timp, mii de copii abandonaţi în România speră la o familie. După 27 ani de ani nu avem o legislaţie clară cu privire la adopţiile naţionale şi internaţionale. Pe ei cine îi salvează? Cine îi graţiază din acest sistem care îi distruge emoţional? Vă provoc la un test de empatie. Imaginaţi-vă pentru câteva minute ce înseamnă să fii un copil abandonat şi nimănui să nu-i pese. În România, aproximativ 57.000 de copii sunt incluşi în sistemul de protecţie specială şi peste 50.000 de tineri au făcut parte din acest sistem de protecţie a copilului. Acum asistăm la spectacolul degradării vieţii, în mare parte din cauza dezumanizării, lipsei de empatie şi dragostei faţă de om. Îmi exprim indignarea şi dezacordul faţă de modalitatea prin care Guvernul României, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017, a preferat să rezolve probleme de interes restrâns, ce vizează o mică parte a societăţii, uitând de tinerii şi copiii abandonaţi care fac parte, de asemenea, din societatea românească, şi ignorând complet problemele cu care aceştia se confruntă. Mai mult, zilele trecute, Parlamentul a votat împotriva amendamentelor pe care le-am propus pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă pentru cei 2.500 de tineri care părăsesc anual centrele de copii. În ultimii patru ani, dintre cei 57.000 de copii instituţionalizaţi, aproximativ 300 au murit din diverse cauze, niciodată investigate sau deplânse. De asemenea, între 2011 şi 2015 au murit peste 4.900 de persoane cu dizabilităţi instituţionalizate, conform Centrului de Resurse Juridice. Statistici dure arată că, în ultimii ani, în orfelinatele din România a murit un copil la fiecare cinci zile şi cu toate acestea niciun guvern nu a propus vreun act normativ prin care să se aplice şi să se respecte drepturile copiilor. Aşadar, de ce atâta grabă privind graţierea şi nicio atenţie acordată acestor copii care sunt o resursă pentru viitorul ţării? În motivarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017, actualul Guvern a argumentat că CEDO ne cere să reglementăm problema aglomerărilor din închisori, pentru că suntem amendaţi ca stat. Dar nu-i aşa că CEDO nu ne amendează pentru faptul că exterminăm şi abuzăm fizic şi psihic copiii instituţionalizaţi, fără protecţie, că-i alungăm în canale şi nu le oferim dreptul la viaţă?! Prin măsurile luate recent, membrii Guvernului au transmis fără echivoc că aceste suflete - abuzate o dată de familie prin abandon, abuzate a doua oară de sistem, prin angajaţii lipsiţi de valori şi norme morale - sunt abuzate încă o dată prin nepăsarea şi indiferenţa guvernanţilor. Haideţi să ne unim pentru cauza copiilor abandonaţi! Haideţi să le dăm o şansă copiilor să crească într-o familie! Semnat deputat Iulian Bulai, Circumscripţia electorală nr. 29, Neamţ. Vă mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc. Dau cuvântul domnului deputat Varga, de la Grupul parlamentar al PNL.
Glad-Aurel Varga Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Am fost trimis în Parlament de votul concetăţenilor pentru a-i reprezenta şi pentru a fi vocea lor. Am venit convins că misiunea noastră, a tuturor parlamentarilor, poate fi îndeplinită prin dialog. Aş fi vrut să vorbesc de la tribuna Parlamentului despre energia, entuziasmul şi, de ce nu, idealismul tinerilor parlamentari atât de necesare dialogului şi progresului. Dar încă sunt sub puternica impresie de săptămâna trecută, când în Comisia pentru mediu ni s-a interzis, practic, să punem întrebări domnului ministru, deşi era invitat să discutăm despre proiectul de buget. Sunt încă sub impresia momentului în care colegii din majoritatea parlamentară au părăsit sala în timpul discursului domnului preşedinte. Cum poate fi vorba despre dialog când nici măcar nu asculţi ce are de spus partenerul de discuţie? Prestigiul Parlamentului depinde, în primul rând, de atitudinea majorităţii parlamentare. Ion Brătianu spunea că "Primejdia cea mare nu stă în faptul că sunt prea mulţi răi, ci în aceea că sunt prea mulţi indiferenţi". Stimaţi colegi, Sunt prea mulţi indiferenţi la discursul antieuropean care prinde contur chiar în Parlament, când preşedintele Senatului - ce ironie! -, cel care a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, vorbeşte despre ruperea Acordului MCV şi face apologia Brexit-ului! Sunt prea mulţi indiferenţi la maniera discreţionară în care Guvernul încearcă să se impună fără dialog, fără dezbatere, lăsând impresia tot timpul că are ceva de ascuns. Sunt prea mulţi indiferenţi faţă de faptul că în poziţii cheie sunt aduşi oameni cu grave probleme de integritate şi amintesc numai cele mai recente situaţii, şi anume noii şefi de la Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi Tarom. Sunt prea mulţi indiferenţi la vocea celor care au curajul să afirme ceea ce trebuie să afirmăm cu toţii: guvernarea este o datorie de împlinit, nu un prilej de tras foloase. "Orice regim democratic are în liderii săi călăuze binefăcătoare, însă reazămul democraţiei româneşti este în energia şi înţelepciunea cetăţenilor care ştiu să manifeste conştient, prin intermediul instituţiilor şi mijloacelor democratice, în orice problemă de interes naţional", este un citat din ceea ce spunea Ion Brătianu. Stimaţi colegi, Poate nu am învăţat încă toate culoarele Parlamentului şi toate cutumele parlamentare, dar vă asigur că şi atunci, ca şi acum voi lupta pentru adevăr, pentru dreptate, transparenţă în actul decizional şi binele comun. Şi o voi face cu toate mijloacele legale la îndemâna unui parlamentar, dar, în primul rând, prin dialog, şi nu prin indiferenţă. Vă mulţumesc. Glad Varga, deputat de Arad.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. O invit pe doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu, de la Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte, tot de la Grupul parlamentar al PSD, domnul Rotaru.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc mult, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice de astăzi este "Partidul Social Democrat îşi respectă promisiunile faţă de români". Guvernul Grindeanu a început să pună în aplicare Programul PSD-ALDE de creştere a veniturilor românilor şi de scădere a taxelor. În prima şedinţă ordinară a noului Guvern au fost deja adoptate o serie de măsuri pentru salariaţi, pensionari, studenţi şi firme. Prin aceste decizii, partidul nostru oferă o primă garanţie românilor, că tot ceea ce a fost prezentat în ultimele două luni începe să se realizeze. În timpul guvernărilor social-democrate s-a ales întotdeauna modelul economic, prin care s-au majorat pensiile, salariile, alocaţiile şi s-au diminuat impozitele. Pentru salariaţi este vorba de creşterea salariului minim pentru 1,2 milioane de români, la 1.450 de lei, de la 1 februarie. În acelaşi timp, de la începutul acestei luni, au fost majorate cu 20% salariile din administraţia publică locală şi cu 50% veniturile actorilor şi artiştilor din toată ţara. Este important să folosim creşterea economică pentru a ridica nivelul de trai al românilor şi a-i aduce în clasa de mijloc. Guvernul condus de domnul Cioloş nu a folosit plusvaloarea generată de PSD în perioada anilor 2012-2015, pentru a transfera creşterea economică şi în buzunarul fiecărui cetăţean. Pentru pensionari, Guvernul a eliminat plata contribuţiei la asigurările de sănătate pentru toate pensiile şi impozitul de 16% numai pentru cele până la 2.000 de lei. În acelaşi timp, a majorat punctul de pensie la valoarea de 1.000 de lei şi a crescut pensia minimă la 520 de lei pe lună. Avem peste 5 milioane de vârstnici care de la 1 februarie rămân cu mai mulţi bani în fiecare lună, între 100 şi 200 de lei. La nivel social, odată cu majorarea salariului minim, a crescut şi stimulentul de inserţie a mamelor cu copii sub 2 ani, care se întorc la locul de muncă, de la 531 de lei la 650 de lei, precum şi indemnizaţiile lunare minime pentru concediul de creştere a copilului, de la 1.062 de lei la 1.232 de lei. O altă promisiune îndeplinită o reprezintă eliminarea plăţii contribuţiilor la asigurările de sănătate pentru veniturile suplimentare obţinute din investiţii, dividende, dobânzi, de către salariaţi, pensionari şi cei cu activităţi independente. De asemenea, Ministerul Muncii a adoptat Programul "Prima chirie", prin care se decontează 75% din cheltuielile de chirie şi utilităţi, maximum 900 de lei, pentru cei care-şi găsesc un loc de muncă la minimum 50 de kilometri de domiciliul curent. Este important că am onorat promisiunile faţă de români şi acelaşi lucru îl vom face până la finalizarea mandatului. Cea mai importantă diferenţă între Partidul Social Democrat şi celelalte partide este aceea că programul nostru de guvernare are măsuri clare şi concrete prin care să se genereze creştere economică pentru toate segmentele societăţii. Tamara Ciofu, deputat, Botoşani.
Rovana Plumb Mulţumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Rotaru, vă rog, Grupul parlamentar al PSD.
Răzvan-Ilie Rotaru Mulţumesc mult, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Coaliţia de guvernare PSD-ALDE a luat primele măsuri concrete pentru tinerii din România". Am spus în campania electorală că îmi doresc să devin parlamentar pentru a face tot ce ţine de mine şi de colegii mei de la PSD, ca tinerii noştri, din România, să nu mai plece la muncă în străinătate, iar cei deja plecaţi să se întoarcă acasă. Toţi tinerii pe care îi cunosc îmi spun mereu aceeaşi frază: "Nu aş pleca din ţară dacă aş avea trei lucruri simple: o locuinţă, un loc de muncă şi un salariu decent". Iată că actualul Guvern, condus de domnul Sorin Grindeanu, este primul executiv care a înţeles acest lucru şi a început să pună în practică măsuri concrete pentru sprijinirea tinerilor şi rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntă. Prin bugetul de stat, aprobat de Guvern şi votat de Parlament, vom avea cele mai multe fonduri pentru dezvoltare locală, din toate guvernele de până acum. Acest lucru înseamnă că statul va finanţa realizarea a 5.000 de obiective de investiţii pentru aducţiuni de apă şi canalizare, modernizarea de drumuri şi, cel mai important, construcţia a 1.500 de locuinţe pentru tineri şi 30 de cămine studenţeşti. De la 1 februarie a intrat în vigoare creşterea alocării pe student pentru fondul de burse de la 83 de lei la 201 lei pe lună. În acelaşi timp, Guvernul a introdus transportul gratuit pe CFR pentru toţi studenţii din România, pe toată perioada anului, inclusiv în vacanţe. Aşadar, ceea ce am promis alături de colegii mei la sfârşitul anului trecut este acum realizat. Eu cred că avem în România mulţi tineri inteligenţi, cărora le spun că înainte de a lua drumul străinătăţii să încerce măcar să facă un proiect pentru a aplica la Programul "Start-up Nation", aprobat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, prin care se vor crea 10.000 de afaceri noi şi 20.000 de locuri de muncă. Lansarea proiectului şi acordarea finanţărilor vor începe de la 1 mai anul acesta şi constă în acordarea unui ajutor de minimis nerambursabil până la 200.000 lei, pentru toţi care vor să îşi deschidă o afacere cu minimum două locuri de muncă, pentru 3 ani de zile. Noi, cei de la PSD şi ALDE, vrem să le acordăm şanse tinerilor să îşi formeze o familie în România, şi nu să plece la muncă în străinătate. De aceea, urmează ca pentru tinerii cu studii superioare să le propunem Programul "Primul salariu", prin care le garantăm un venit de 2.500 de lei brut în primii 3 ani de muncă. În acelaşi timp, vom subvenţiona 50% din cheltuielile angajatorului în cei 3 ani, cu menţinerea angajării pe 5 ani. Noi nu aruncăm cu cifre şi cu vorbe. Noi am început să facem deja ceea ce le-am propus românilor în programul nostru, spre deosebire de cei care ne critică şi care sunt exact aceiaşi care au susţinut tăierile de salarii şi pensii din timpul guvernării anterioare. Cei care spun că bugetul construit de Guvernul Grindeanu nu este bun sunt adepţii austerităţii. Guvernul actual este singurul executiv care a realizat un buget prin care cresc veniturile şi scad impozitele şi taxele pentru toate categoriile de populaţie din România. Vă mulţumesc. Deputat Răzvan Rotaru, PSD Botoşani.
Rovana Plumb Mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Eusebiu-Manea Pistru-Popa, de la Grupul parlamentar al PNL. Şi tot de la acest grup parlamentar, urmează domnul Daniel Gheorghe. Vă rog.
Eusebiu-Manea Pistru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice este imaginea Parlamentului într-un nou mandat. Într-un moment în care Europa, şi nu numai, traversează o perioadă de frământări şi incertitudini, iar zona geostrategică în care ne situăm este marcată de o volatilitate mai periculoasă decât ar părea, în care mişcările extremiste, ascunse sub masca naţionalismului, sunt în creştere, România este afectată de proteste a căror amploare este fără precedent. Dincolo de cauzele acestor manifestări fireşti în orice stat democratic, dincolo de acuze şi justificări mai mult sau mai puţin corecte şi punctuale există riscul ca prelungirea lor să creeze imaginea unei instabilităţi profunde, dăunătoare României. În opinia mea, un rol decisiv în schimbarea acestei percepţii revine Parlamentului României, iar primul pas nu poate fi decât acela al schimbării propriei imagini. Stimaţi colegi, Cu toţii am decis să candidăm pentru Parlament din dorinţa de a încerca să-i ajutăm pe cetăţeni, pe cetăţenii României, să aibă o viaţă mai bună într-un stat de drept, democratic, european, care le respectă drepturile şi valorile individuale şi colective. Tocmai de aceea trebuie ca noi, în interiorul Parlamentului, să ne respectăm unii pe alţii, pentru ca Parlamentul, în întregul său, să fie respectat şi susţinut de cetăţeni. De-a lungul anilor, imaginea Parlamentului s-a degradat continuu, iar principala cauză a acestei degradări a constituit-o atitudinea majorităţii aflate la putere faţă de cei din opoziţie. Din păcate, de cele mai multe ori, majoritatea a luat deciziile, bune sau rele, într-o atitudine sfidătoare, refuzând să asculte alte opinii, neacceptând niciun argument. Iniţiative legislative realmente utile şi necesare au fost respinse pe bandă rulantă, fără să fie măcar supuse dezbaterii. Au fost respinse doar pentru că aparţineau opoziţiei. La alcătuirea bugetelor, amendamentele privind finanţarea unor proiecte de importanţă mare, chiar vitală în unele cazuri, pentru anumite comunităţi au fost respinse prin votul majorităţii. Nu se înţelege faptul că parlamentarii care depun acele amendamente nu o fac pentru partidele lor sau pentru ei înşişi, ci pentru toţi cetăţenii acelei comunităţi, inclusiv pentru cei care nu i-au votat. Mai mult, în mod cu totul absurd, votează împotrivă doar pentru că aşa le dictează partidul, inclusiv parlamentari ai puterii, ceea ce, cred eu, este umilitor. Stimaţi colegi, Convingerea mea este că putem să ne respectăm unii pe alţii, că majoritatea nu are nimic de pierdut dacă ascultă şi dezbate şi alte opinii pentru ca legile adoptate să fie cât mai bune. De asemenea, nu mi se pare firesc să transformi sala de dezbateri într-o piaţă pentru proteste, să vii cu tot felul de pancarte, să blochezi dezbaterile prin vociferări sau manifestări de alt gen. Sigur, au şi parlamentarii dreptul să protesteze, dar pot face acest lucru pe holuri, de exemplu, nu în sala de plen. Haideţi, stimaţi colegi, să încercăm să corectăm împreună acele atitudini şi comportamente greşite care au făcut ca Parlamentul să devină instituţia în care cetăţenii au cea mai puţină încredere. Totul în jurul nostru se schimbă. Haideţi să ne schimbăm şi noi, pentru ca legile să fie făcute într-adevăr de către Parlamentul României. Mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. Îl invit pe domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, doamnă preşedinte. Astăzi, ca şi în legislatura precedentă, primul meu discurs politic va fi pe tema importanţei Parlamentului şi a democraţiei în România. Cu toţii ştim din Constituţia României că Parlamentul este forul suprem reprezentativ al naţiunii. Parlamentul este expresia suveranităţii poporului şi unica instituţie legiuitoare în România. Din păcate, rolul Parlamentului în ultimii ani a scăzut. A fost interesul anumitor structuri de forţă sau mai puţin, al anumitor puteri străine, îmi permit să spun, să decredibilizeze Parlamentul României. Pentru că o Românie cu un Parlament slab este o Românie uşor de controlat şi o Românie uşor de manipulat. Este foarte important să înţelegem rolul pe care îl avem cu toţii aici. Pentru că legile se fac în Parlament, nu în Guvern. Legile se fac în Parlament, nu la procuratură. Legile se fac în Parlament, nu prin tot felul de ONG-uri dubioase, finanţate netransparent şi care încearcă să impună ideologii străine de ceea ce suntem noi ca naţie şi ceea ce înseamnă democraţia românească. Este foarte important să ne respectăm şi să ţinem cont că întotdeauna prestigiul acestui Parlament stă în fiecare dintre noi. Fiecare dintre noi, prin imaginea sa, prin ceea ce spune public, prin acţiunile sale publice influenţează mai mult sau mai puţin rolul acestui Parlament. Eu cred într-o naţiune puternică, şi pentru a avea o naţiune puternică ne trebuie un parlament respectat, un parlament puternic. Toată această campanie de decridibilizare a Parlamentului a transformat principala instituţie suverană a democraţiei în România într-un loc care aproape nu mai contează în jocul de putere din România. Mult prea des vedem cum deciziile se iau într-un cadru ocult, deciziile se iau fără o dezbatere reală în Parlament şi de multe ori sunt impuse dinspre Executiv spre Legislativ. Parlamentul României este astăzi într-un moment în care trebuie să se redefinească şi să-şi regăsească ceea ce înseamnă demnitatea sa. Este rolul nostru, ca parlamentari, să recredibilizăm această instituţie şi să nu uităm că reprezentăm suveranitatea acestei naţiuni. Pentru că mai presus de orice, mai presus de regulamente, mai presus de legi, chiar şi mai presus de interese personale şi mai presus de grupuri politice stă principiul suveranităţii poporului. Iar o naţiune suverană se întemeiază pe valorile democraţiei şi libertăţii. Iar suveranitatea poporului, aşa cum este ea definită încă de la Alexis de Tocqueville, se reprezintă prin Parlament. De aceea, cred că este momentul să regăsim forţa Parlamentului României, pentru că doar un Parlament care-şi regăseşte conduita şi un Parlament care se respectă pe sine poate susţine o naţiune respectată în Europa şi în lume. Am venit în acest Parlament pentru libertate şi democraţie mai presus de orice şi cred că a apăra libertatea şi democraţia în România este principalul obiectiv pe care trebuie să-l avem noi, ca oameni politici şi ca români, în primul rând. Vă mulţumesc. Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. De la Grupul parlamentar al USR, îl invit pe domnul deputat Manuel Costescu. Şi se pregăteşte doamna Cristina Iurişniţi.
Manuel Costescu Niciodată, stimaţi parlamentari, în ultimii 26 de ani, promotorii democraţiei moderne nu ar fi fost mai mândri de naţiunea română. În ultimele săptămâni, sute de mii de români au transformat un act de abuz grosolan în serviciu într-o oportunitate de a scrie un capitol esenţial în naraţiunea lor şi a-şi consolida identitatea naţională, şi a-şi arăta dorinţa de libertate, unindu-se în frăţie şi solidaritate în toate oraşele mai mari şi mai mici şi în 60 de oraşe din diaspora. La 26 de ani de la Revoluţie, copiii eroilor care au scăpat România de asuprirea comunistă sunt din nou în stradă pentru a le apăra memoria. Românii din piaţă au devenit simboluri pentru mulţi europeni care nu îşi mai pot imagina că o naţie poate încă da dovadă de atâta spirit civic şi energie pentru a se împotrivi unor politicieni corupţi. Pe lângă fundamentele pe care le-am aşezat, ca naţie, cu fiecare protest, am înregistrat şi mici victorii: retragerea ordonanţei, demisia iniţiatorului. Din păcate, costul pentru România nu se numără doar în nopţi de frig, costul adevărat al acestor 6 săptămâni pierdute de Guvernul Grindeanu este imens. Şi aici vorbesc despre costul pentru economia României, al cărei potenţial l-am irosit în mod iresponsabil şi ireversibil. Am încheiat anul fiind invidia Europei: creştere economică robustă de peste 4%, atragere de investiţii străine de peste 20%, în contextul în care în restul regiunii erau zero sau negative, cea mai mare creştere de locuri de muncă de la criza financiară, creşteri salariale, indicaţii puternice că tinerii din diasporă văd un potenţial bun în România şi încep să se întoarcă. Săptămânile care au trecut sunt un studiu de caz, de cum să distrugi o economie perfect funcţională într-un timp record. Efectele încă nu pot fi văzute în statistici; e prea devreme, din cauza colectării de date, aşa că daţi-mi voie să fac nişte previziuni. Împrumuturile suverane. România se împrumută sau se împrumuta la rate minime istoric. Deja vedem o creştere a acestor rate şi această creştere va continua. Eram la 2,6%, suntem la 3,6% şi vom fi, prin mai, pe la 4,6-5%. Într-un context internaţional în care capitalul se îndreaptă către Statele Unite, leul trebuie să spună o poveste care să inspire încredere. Acum era momentul să le spunem: veniţi în România! Avem stabilitate! Noi suntem o insulă într-o mare zbuciumată. Această poveste prindea bine anul trecut, acum minţim dacă vorbim de predictibilitate, consecvenţă şi stabilitate. Nu m-aş mira să văd investitori mari amânând decizia de a împrumuta România. Aşteptăm până în vară, până în toamnă să vedem ce vrea să facă România, încotro vrea să o ia. Şi asta se va reflecta direct în împrumuturile cetăţenilor, în ipoteci, în credite de consum. Să vedem atunci cum le explicaţi parabola bugetului. Întreprinzătorii români şi străini, deopotrivă, este al doilea punct. Povestea investitorilor a fost întotdeauna ceva de genul: "Am avut întotdeauna reţineri să investesc în România. Colegii îmi spuneau că ar avea probleme cu corupţia, dar i-am convins că exagerează şi că eforturile împotriva corupţiei îmi dau încredere şi se duc în direcţia cea bună". Acum nu doar că toate iluziile de respectare a statului de drept şi ale menţinerii luptei împotriva corupţiei au fost măcelărite - sau pentru a folosi eufemismul puterii "nu au fost comunicate în mod adecvat" -, acum s-a schimbat şi placa, şi se dă în multinaţionale, care asigură sute de mii de locuri de muncă şi creştere economică. Cred că strategia este că ne-am cam plictisit să vorbim de Soros, hai să mai dăm şi în multinaţionale. Şi dacă e să renunţăm numai la investiţiile noi făcute într-un an, trebuie să tăiem 20 de miliarde din calculele de buget. Banii europeni. Nu mai trebuie să amintim, Europa încearcă să evite a avea o nouă Ungarie sub Orban, printr-o Românie sub Dragnea şi se vor folosi de toate pârghiile pentru a reţine aceşti bani. Dar cel mai important lucru sunt tinerii, forţa de muncă calificată. Un antevorbitor de-al meu spunea că vor să îi ţină aici. Pentru mine, dacă este o problemă - care mi se pare mai severă decât oricare alta -, este că într-un timp atât de scurt acest Guvern a reuşit să convingă tinerii bine educaţi că nu merită să dea o şansă României. Acest Guvern a pornit în forţă, doar că în direcţia opusă: ordonanţele date pe furiş, noaptea, ca hoţii, un răspuns laş şi îngust la mişcări masive de stradă, un Guvern de oameni fără un dram de inspiraţie pentru tineri.
Rovana Plumb Domnule deputat, Vă rog frumos să vă apropiaţi de încheiere, pentru că deja aţi depăşit 5 minute şi mai sunt vreo 20 de colegi care doresc să ia cuvântul, vă rog mult.
Manuel Costescu Nu mai vor "Românica", vor România, ţara pentru care au studiat aici sau în străinătate, universul lor e mult mai global şi se întinde mult mai departe decât circumscripţia electorală a părinţilor. Ne certăm perdant şi pedant pe tema creşterii economice de 5,2% sau 4,4%. Tare mi-e teamă că am ajuns într-o nouă paradigmă economică, în care încă nu se vede, dar vom avea o stagnare economică, lipsă de investiţii şi oameni din ce în ce mai nemulţumiţi. Planul A din campania PSD a deraiat masiv. Sper că aveţi un plan B mai bun. Mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. O invit pe doamna deputat Cristina Iurişniţi, de la Grupul parlamentar al USR. Şi o să urmeze Grupul parlamentar al PMP.
Cristina-Ionela Iurişniţi Bună dimineaţa! Sunt Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6, Bistriţa-Năsăud. "Cu un referendum chiar se poate face primăvară" Ştim că Parlamentul a spus ieri da cererii preşedintelui de a convoca referendumul, conform art. 90 din Constituţie, pentru continuarea luptei anticorupţie. Au făcut-o inclusiv parlamentarii alianţei de guvernare, chiar dacă au găsit pretexte să considere inoportun acest referendum. Ştiau că dacă s-ar fi opus făţiş ar fi stârnit furii incontrolabile într-o societate care a încetat să mai fie îngăduitoare cu derapajele politicienilor. Şi dacă ar fi spus nu, n-ar fi obţinut concret decât o revărsare şi mai de neoprit a protestului imens public, pe care îl vedem cu toţii în stradă. Pentru că avizul Parlamentului în această situaţie este, exact cum scrie în Constituţie, consultativ. Aşa că până la urmă, cu sau fără acordul Parlamentului, întoarcerea la popor s-ar fi făcut oricum. Au venit şi recomandări, iar unele au venit, culmea, chiar de la parlamentari pentru care colegii lor, în legislatura anterioară, s-au făcut scut şi i-au apărat de braţul lung al justiţiei. Iar acum am văzut cu toţii anumite nuanţe şi sugestii de întrebări, tocmai când vine vorba de referendumul care vorbeşte de o luptă împotriva corupţiei, luptă care este evidentă. Nu e totuşi cam prea mult? Nu e cam prea mare afrontul? Sau să ajungi să pretinzi că a adresa la referendum o întrebare legată de continuarea luptei anticorupţie înseamnă să pui de fapt la îndoială dorinţa poporului român de a lupta, cu efecte internaţionale negative? Care efecte internaţionale, domnilor colegi de la coaliţia PSD şi ALDE? Chiar îşi imaginează cineva că în cancelariile occidentale nu se ştie adevărul? Ori chiar crede cineva afirmaţiile ministrului de externe despre proteste că ar fi "o mişcare clară de contestare a rezultatelor alegerilor, cu scopul de a înlocui de manieră ilegitimă şi ilegală un Guvern care de fapt a fost desemnat de către Parlament"? Ori explicaţiile juridice bizare despre care a scris toată presa au avut alt efect decât un şi mai mare semn de întrebare faţă de capacitatea Guvernului de la Bucureşti de a gestiona situaţia? De la Strasbourg ni se transmit primele declaraţii ale unei viitoare Europe cu două viteze, dar Guvernul şi puterea defilează încă cu această incapacitate malignă de a înţelege ce li se întâmplă. De cealaltă parte, vedem o Românie reală, România oamenilor care refuză impostura, perseverează, se redescoperă şi transmite Europei sceptice un mesaj democratic de solidaritate. Falia dintre Guvernul mărginit de dorinţele unor indivizi autocraţi şi societatea civilă care a spus prezent la apelul "Corupţia ucide!" şi "Rezistăm împreună!", generând acest incredibil exerciţiu de democraţie şi de trezire la conştiinţă, provocate de cele două ordonanţe de urgenţă, e încă, din păcate, imensă. Această falie ar putea fi ştearsă printr-o adevărată reformă, o reformare din temelii a coaliţiei de la guvernare. USR susţine acest demers de aducere în centrul atenţiei vieţii politice şi a societăţii, în general, a dorinţei românilor de a confirma această alegere a revoluţiei luminii împotriva întunericului corupţiei, a lipsei de integritate în funcţiile publice. Prin urmare, România a devenit în ultimele săptămâni un exemplu de civism, de energie pozitivă pentru toată Europa civilizată, pentru că oamenii au simţit miza unui câştig al demnităţii pierdute. Mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc.
Cristina-Ionela Iurişniţi Cristina Iurişniţi, Circumscripţia nr. 6. Mulţumesc.
Rovana Plumb Îl invit pe domnul deputat Doru Coliu, de la Grupul parlamentar al PMP. Şi se pregăteşte domnul deputat Cătălin Cristache, de la acelaşi grup parlamentar.
Doru-Petrişor Coliu Bună ziua, doamnă preşedinte. Mulţumesc. Declaraţia mea politică se numeşte "Trebuie să colaborăm pentru a-i ajuta pe românii din diaspora!". Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43, circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara graniţelor ţării, mi-am propus să realizez lucruri concrete pentru românii din diaspora. Şi în acest sens fac un apel către toate partidele politice, indiferent dacă se află la putere sau în opoziţie, precum şi către membrii Guvernului, de a colabora în mod real, fără a pune obstacole de ordin politic. Ariile în care solicit colaborarea tuturor celor menţionaţi mai sus sunt următoarele: Ataşamentul românilor din afara graniţelor ţării faţă de ţară şi valorile tradiţionale româneşti este incontestabil şi din acest motiv consider că toate formaţiunile politice aflate în Parlament sunt datoare să le acorde sprijin. Doru-Petrişor Coliu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora. Vă mulţumesc.
Rovana Plumb Mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Cătălin Cristache, Grupul parlamentar al PMP.
Cătălin Cristache Bună ziua! "Ordinul dat de partid, mai important pentru parlamentarii PSD şi ALDE decât cetăţenii care le-au acordat votul". Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, parlamentarii PSD şi ALDE din Galaţi au votat împotriva amendamentului pe care l-am depus la Proiectul pe buget pe anul 2017 prin care solicitam Guvernului să aloce banii necesari pentru construirea drumului expres Galaţi - Brăila - Slobozia - Autostrada A2. Realizarea acestui obiectiv urma să lege zona Galaţi - Brăila, cea mai aglomerată zonă după Bucureşti, din punctul de vedere al traficului, de Autostrada A2, circulaţia fiind astfel descongestionată. De asemenea, un mare plus al realizării acestui proiect era faptul că, odată legată de o autostradă, zona devenea tentantă pentru investitori. La fel au făcut şi în ceea ce priveşte amendamentele referitoare la alocarea de bani pentru finalizarea noului sediu al primăriei, finalizarea lucrărilor din cartierul de locuinţe sociale pentru municipiul Galaţi, pentru modernizarea şi lărgirea Bulevardului Traian, dar şi pentru şoseaua ocolitoare a municipiului Galaţi. Încă o dată parlamentarii PSD şi ALDE din Galaţi au dovedit că ordinul dat de partid, acela de a respinge pe bandă rulantă toate amendamentele depuse de opoziţie, este mai presus decât interesul cetăţenilor. Domnilor, gălăţenii v-au votat ca să îi reprezentaţi în Parlament, nu prin votul dumneavoastră să le faceţi viaţa mai grea. Vă cer să respectaţi votul, votul gălăţenilor, votul care vi s-a dat în 11 decembrie şi vă rog să votaţi de azi, împreună cu parlamentarii opoziţiei, pentru proiectele gălăţenilor. Vă rog, vă rog mult să fim solidari cu gălăţenii, să fim solidari cu toţi cei care ne-au votat şi ne-au acordat votul. Ruşine, domnilor, ruşine!
Rovana Plumb O invit pe doamna deputat Mihaela Huncă, Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte doamna deputat Anişoara Radu, Grupul parlamentar al PSD, şi doamna Oana Vlăducă, Grupul parlamentar al PSD.
Mihaela Huncă Doamnă preşedinte, Distinse colege, Distinşi colegi, Obiectul declaraţiei politice: "Promisiuni îndeplinite de Guvernul PSD-ALDE în domeniul educaţiei - salarii decente pentru dascălii noştri şi un învăţământ de calitate pentru tinerii din toată ţara". În calitate de profesor de matematică în primul rând, şi apoi de parlamentar al judeţului Botoşani, vreau să vă prezint cele mai importante măsuri în domeniul educaţiei, care au fost puse în practică de Guvernul Grindeanu. Bugetul pentru educaţie adoptat de Guvern şi votat de Parlament prevede o creştere de 3,3 miliarde lei. Acest lucru înseamnă că în 2017 bugetul educaţiei va fi de 25,02 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere de 8,6% faţă de bugetul de anul trecut. Le-am promis botoşănenilor şi tuturor românilor că vrem să avem salarii decente pentru dascălii noştri şi un învăţământ de calitate pentru tinerii din toată ţara. De la 1 februarie se aplică Legea privind creşterea cu 15% a salariilor din educaţie. Aşadar, avem o promisiune îndeplinită. În urma intrării în vigoare a Legii nr. 250/2016, un profesor cu gradul didactic I va avea un salariu între 2.045 lei şi 3.948 lei pe lună, în timp ce un profesor cu gradul didactic al II-lea va avea un venit între 2.149 lei şi 3.324 lei pe lună. Ştiu că au fost inspectori şcolari care au apreciat că nu este suficient, dar e un început şi Guvernul s-a angajat să crească veniturile cadrelor didactice la fiecare şase luni, până în anul 2018. De la 1 februarie Guvernul a crescut alocarea per student pentru fondul de burse de la 83 lei pe lună la 201 lei pe lună. În acelaşi timp, Executivul condus de domnul Grindeanu a luat decizia ca tot de la 1 februarie să acorde transport gratuit CFR pentru toţi studenţii din România, pe toată perioada anului, inclusiv în vacanţe. Am promis în campanie că vom face investiţii în şcoli şi grădiniţe şi vom oferi condiţii decente în instituţiile şcolare existente. De aceea, Guvernul PSD-ALDE, pe lângă bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale, a mai alocat pentru sistemul de învăţământ fonduri suplimentare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală care prevede finanţarea construcţiei de şcoli, creşe, grădiniţe, cămine studenţeşti şi, totodată, reabilitarea şcolilor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea autorităţii sanitare de funcţionare. Cel mai important lucru este că toate aceste măsuri adoptate de Guvern nu sunt doar promisiuni, ci măsuri care au intrat în vigoare sau proiecte care au primit finanţare pentru a începe să fie realizate. Aşadar, distinşi colegi, cred că românii pot să remarce o schimbare de optică a PSD faţă de alte partide. Mulţumesc. Mihaela Huncă, Circumscripţia nr. 7, Botoşani.
Rovana Plumb Doamna deputat Camelia Gavrilă, vă rog, Grupul parlamentar al PSD.
Camelia Gavrilă Distinsă doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea se numeşte "Epilogul unei crize politice" - presupunând că ne apropiem de un epilog - şi este o invitaţie la analiză şi reflecţie asupra evenimentelor recente care au marcat scena politică, polarizând societatea şi întreţinând o criză cu profunde consecinţe şi reverberaţii. Surprinzător şi nefiresc, un guvern legitim, un vot semnificativ obţinut cu două luni în urmă în favoarea Partidului Social Democrat, un program coerent şi complex, toate au trecut în plan secund, au fost umbrite, în contextul unor decizii şi opţiuni legislative poate insuficient explicate. Celebra Ordonanţă a Guvernului nr. 13 a deschis un timp al contestărilor, al revoltelor, al generalizărilor incorecte, a divizat oameni, categorii sociale, vârste şi opţiuni valorice. Sigur că trebuie să privim cu realism această situaţie atât din perspectiva străzii, cât şi din perspectiva partidului de guvernământ, învestit cu încrederea a milioane de români. Pe de o parte, avem obligaţia de a aplica hotărârile Curţii Constituţionale, în logica unei armonizări legislative. Pe de altă parte, trebuie să admitem absenţa unei comunicări, mai ales în domenii sensibile, cum sunt cel al justiţiei şi al consecvenţei în lupta anticorupţie. Lecţia majoră care trebuie asumată, indiferent de simpatiile politice, este că politicienii şi guvernanţii, în aceeaşi măsură, trebuie să explice constant, să detalieze, să comunice prin mesaje clare, accesibile, să transmită complet şi constant deciziile majore, dar şi raţiunile, argumentele din spatele acestora şi, evident, să facă şi referiri la practicile comparative din domeniul european, în domeniul respectiv. Ca profesor, ca umanist, mă preocupă major prezenţa tinerilor în stradă, neîncrederea lor în clasa politică, neliniştea societăţii civile, virulenţa lozincilor, stigmatul ataşat în mod nedrept politicilor social-democrate, cu atât mai mult cu cât programul nostru este deja intrat în demersul guvernamental de aplicare şi de translare în practică, fiind o dovadă de seriozitate, de competenţă şi solidaritate socială, prin măsuri care vizează fără echivoc bunăstarea, dar şi prin filosofia generală de susţinere a oamenilor şi de dezvoltare personală într-o societate prosperă. Suntem acum la capătul unei etape în care s-au consumat demisii, s-au dat explicaţii, s-au asumat responsabilităţi şi totuşi aceeaşi mecanică, aproape absurdă, a contestărilor, a demonstraţiilor, o nesfârşită vocaţie a negaţiei pe care o vedem în stradă. Reflecţia şi analiza sunt necesare, cu atât mai mult că ne aflăm la un început de mandat, iar statutul parlamentarului trebuie să fie recredibilizat, reaşezat, aducând mai mult la masa dialogului autentic toate problemele delicate, transferând deciziile majore din domeniul legislativ în această instituţie, acolo unde-i este locul, pentru a legifera, pentru a discuta în comisii sau în plenul Parlamentului. În mod concret, un necesar epilog al acestui capitol politic trebuie să definească şi soluţii politice, dezbateri reale, manifestarea unei rezerve faţă de ordonanţele de urgenţă, mai ales în aceste domenii sensibile, un mod de comunicare eficient, transparent, deschiderea clasei politice, indiferent de culoare şi opţiune. Îmi doresc, sper nu la modul idealist, să nu aibă dreptate întru totul Octavian Paler când afirmă că "politica nu are principii, are numai interese". Crezul nostru politic, al Partidului Social Democrat, al meu personal este că între interese fireşti, între ţinte fireşti trebuie să se afle şi valorile şi normele, şi în felul acesta opiniile străzii, ale acelei părţi de societate, cu neîncredere, cu rezervă, cu interogaţie, vor fi mai bine clarificate, asumate, explicate. Vă mulţumesc. Camelia Gavrilă, deputat de Iaşi.
Rovana Plumb Mulţumesc, doamnă deputat. Doamna deputat Oana Vlăducă, Grupul parlamentar al PSD.
Oana-Silvia Vlăducă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia politică: "Între isterie şi decenţă, între manipulare şi onestitate". Stimate colege, Stimaţi colegi, În liniştea aparentă în care ne-am întors, în lumina a ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni şi în speranţa că decenţa nu a fost îngropată în dialogul public, cred că e utilă o dezbatere aplicată pe mai multe subiecte. Până acolo însă, pentru noi, ca partid, pentru noi, ca societate sunt necesare câteva concluzii. Democraţia nu poate fi confiscată în numele unei reprezentări populare mai mult sau mai puţin reprezentative. Cred că am muncit mult, ca ţară, pentru asigurarea unor principii democratice solide şi nu ne putem permite ca interese nelegitime să acopere aceste repere, repet, în numele unei false porniri populare. Votul se apără şi suntem datori să facem asta, indiferent care ar fi contextul şi indiferent cum s-ar numi protagoniştii. Cadrul constituţional trebuie respectat de către toată lumea, indiferent că ne aflăm în Palatul Parlamentului, la Guvern sau la Cotroceni. Din nefericire, ce s-a întâmplat în aceste săptămâni a ilustrat o proiecţie de preşedinte deplasată de la aşezarea sa din Constituţie. Un preşedinte care, în mod conştient şi voit, a dorit să fie actor şi beneficiar al unei lupte politice din care nu avea voie să facă parte. Un preşedinte care a abdicat de la misiunea imperativă de a echilibra părţi contradictorii şi de a le oferi un spaţiu de dialog. Un preşedinte, nu jucător, ci profitor, al cărui derapaj constituţional se va întoarce, mai devreme sau mai târziu, împotriva noastră, a tuturor. Pentru ca o măsură să fie bună, nu este suficient ca ea să fie bună, ci trebuie explicată ca atare. Nu am nicio îndoială că Ordonanţa nr. 13 a fost extrem de corectă pe fondul ei şi venea să îndrepte lucruri strâmbe din Codul penal. Au spus asta toţi oamenii de drept cu care am discutat în aceste săptămâni şi mi-au explicat că, mai devreme sau mai târziu, acele îndreptări obligatorii se vor impune. Corelat însă cu o acţiune uriaşă de manipulare şi deturnare a dezbaterii publice, demersul Guvernului a fost sufocat de stradă. Nu poţi avea o discuţie onestă, cu argumente pro şi contra, când propaganda alimentată de unele instituţii ale statului atinge isteria. Nu poţi explica raţional demersul guvernamental când zeci de mii de oameni sunt manipulaţi şi instigaţi împotriva unui guvern legitim şi a unei majorităţi legitime. În fine, nu poţi aplica programul de guvernare votat de cetăţeni, dacă însuşi Preşedintele statului alimentează o furie populară de care doar se foloseşte în interes electoral propriu. Din păcate pentru cei care au dorit răsturnarea forţată a unui guvern legitim, Curtea Constituţională, arbitru corect, imparţial, a decis că Guvernul PSD-ALDE a acţionat conform prerogativelor sale legale şi a respectat cu stricteţe principiul separaţiei puterilor în stat. Prin urmare, toate atacurile politice privind aşa-zisa încălcare a legii au fost fără temei. Cine răspunde pentru asta, când instigatorii de ieri se pozează astăzi la schi?! Decizia CCR trebuie privită în sens mai larg. Curtea a arătat cine are dreptul să guverneze România, iar decizia Curţii este simplă: Guvernul PSD, ales de milioane de români pentru a creşte nivelul de trai, are dreptul legal şi constituţional de a guverna. CCR a stabilit fără putere de tăgadă dreptul guvernului de a guverna ţara, un drept care nu poate fi exercitat de nicio altă autoritate, fie ea aleasă sau numită, cum este DNA, CSM sau parchete. Estomparea măsurilor din Programul de guvernare pare a fi, în definitiv, obiectivul primordial al celor care au încercat şi încearcă încă răsturnarea ordinii stabilite la 11 decembrie. Românii au votat atunci un program consistent de guvernare şi majoritatea PSD-ALDE a trecut la aplicarea lui. Mai mult de două treimi din măsurile propuse pentru trimestrul I sunt deja adoptate. La ultima şedinţă de Guvern s-au adoptat măsuri esenţiale pe zona de investiţii, apărare şi sănătate. Şi atunci, care să fie motivul supărării oamenilor? Sau tocmai teama de a ne duce acest program la îndeplinire îi determină pe unii să acţioneze la disperare, răsturnând orice reguli de joc democratic?! Dacă-i aşa, atunci avem o veste proastă pentru ei. Ne vom duce acest program la îndeplinire până la ultima virgulă din ultima pagină. Suntem determinaţi să facem asta şi să nu acceptăm comenzi imperative, puse în aplicare de marionete cu funcţii, care n-au ascultat niciodată în viaţa lor de propria conştiinţă, poate pentru că n-o au, ci doar de comenzi străine interesului naţional al României. Mai devreme sau mai târziu, apele se vor limpezi şi gunoaiele vor ieşi la suprafaţă. Vă mulţumesc. Deputat PSD de Dâmboviţa, Oana Vlăducă.
Rovana Plumb Mulţumesc. O invit pe doamna deputat Cherecheş, Grupul parlamentar al PNL.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică are un titlu preluat de pe una din pancartele protestatarilor şi este "Toate popoarele au hoţii lor, dar nu toate popoarele permit hoţilor să conducă". Acum două luni, Partidul Social Democrat câştiga alegerile parlamentare promiţând salarii şi pensii mai mari şi amăgind electoratul cu promisiuni nerealiste. La doar o lună după aceea, aceeaşi lideri au demonstrat că agenda lor prioritară nu a fost rezolvarea problemelor ţării, ci promovarea unei legislaţii cu dedicaţie pentru un număr restrâns de politicieni, în frunte cu preşedintele Dragnea, şi şi-au permis să arunce România cu zeci de ani în trecut, desconsiderând toate eforturile făcute în ultimii ani în lupta împotriva corupţiei şi stârnind îngrijorarea partenerilor internaţionali. Românii au ieşit în stradă pentru că, în loc să-şi pună în aplicare Programul de guvernare foarte ambiţios şi supraevaluat, Guvernul PSD a luat măsuri care au stârnit furia lor, cum ar fi: politizarea conducerii şcolilor, politizarea managementului spitalelor, modificarea Codului fiscal, modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Mobilizarea şi solidaritatea românilor a adus deja roade şi a determinat Guvernul să dea înapoi, retrăgând celebra Ordonanţă nr. 13. Astfel, Guvernul şi-a pierdut autoritatea şi va avea mari probleme să-şi recâştige credibilitatea în străinătate. Eforturile făcute în lupta anticorupţie în ultimii ani, cu ecouri bune în străinătate, au fost acum subminate de aceste iniţiative care afectează grav imaginea României şi are consecinţe economice severe. Protestele care au loc acum peste tot în ţară arată că românii nu mai suportă să fie minţiţi şi înşelaţi, că nu vor să fie conduşi de hoţi, că-şi doresc politicieni responsabili care să-i reprezinte cu cinste şi care să urmărească interesele comunităţii lor şi a ţării, nu interese de grup. Înţeleg că oamenii care protestează în stradă doresc de la politicieni un comportament onest, transparent şi principial, şi nu unirea unor politicieni în dosare de corupţie. Niciun guvern nu poate să mai ia decizii pe furiş, în toiul nopţii, pentru protejaţii politici şi să spere că acest lucru va rămâne fără consecinţe. Partidul Naţional Liberal nu doreşte să confişte aceste proteste paşnice de stradă, dar mulţi din membrii săi participă la ele ca simpli cetăţeni, pentru a afla care sunt doleanţele oamenilor şi a lua pulsul societăţii în care trăim. Ca Partid Naţional, construit pe valori democratice, ne solidarizăm cu dorinţa românilor de a trăi într-o ţară în care drepturile omului sunt respectate de toţi, în care există un real respect pentru lege şi egalitate în faţa legii pentru toţi cetăţenii. Dragi colegi, Ce se întâmplă acum în România e un semnal de alarmă pentru toate partidele politice şi pentru toţi politicienii, care trebuie să înţeleagă că, atunci când îşi asumă funcţii de reprezentare şi beneficiază de încrederea cetăţenilor, trebuie să fie corecţi, responsabili, integri şi dedicaţi rezolvării problemelor comunităţii din care fac parte. Haideţi ca acum, la început de mandat, să fim uniţi în a-i reprezenta cu cinste pe cei care ne-au dat votul lor şi în a da legi drepte, în deplină transparenţă pentru viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, pentru România. Florica Cherecheş, deputat PNL de Bihor.
Rovana Plumb Mulţumesc, doamna deputat. Îl invit pe domnul deputat Pavel Popescu, de la Grupul parlamentar al PNL. Nu e în sală. Domnul Daniel Olteanu? Da.
Daniel Olteanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte «Un răspuns adresat domnilor academicieni, semnatari ai apelului "Identitate, suveranitate şi unitate naţională"». Stimaţi colegi, Am asistat, recent, la multe luări de poziţie în spaţiul public cu privire la apelul "Identitate, suveranitate şi unitate naţională", asumat de mai mulţi onorabili academicieni români. Chiar dacă mai mulţi semnatari au subliniat faptul că intenţia a fost alta decât interpretările ulterioare, e important să reţinem poate cea mai importantă miză amintită în document - "sabotarea viitorului". În condiţiile în care apelul e adresat şi oamenilor politici, invitaţi "să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României", dar şi "instituţiilor abilitate ale statului român", mă văd obligat să fac unele precizări. Unitatea naţională şi eliminarea dezbinării din societate sunt teme pe care le putem aborda politicianist sau, dacă există responsabilitate, le putem aborda pragmatic. În acest sens, bugetul de stat, în forma în care a fost propus şi votat, este primul şi cel mai important exemplu al transformării românilor în cetăţeni privilegiaţi şi cetăţeni de categoria a doua, prin politica majorităţii parlamentare. Consider că prin promovarea unor politici de acordare discreţionară a fondurilor de la bugetul de stat ajungem, stimaţi colegi şi distinşi academicieni, ca judeţe precum Vaslui, Botoşani, Neamţ sau Vrancea să suporte cheltuielile municipiului Bucureşti sau ale judeţelor bogate. Atunci când, din bugetul Ministerului Transporturilor, pe fişe de obiective de investiţii, rezultatele sunt zero kilometri de infrastructură în cele mai sărace judeţe ale ţării, cele mai izolate în acelaşi timp, nu putem aduce în discuţie teme precum "unitatea naţională". Atunci când Guvernul decide că românii se împart în două categorii, iar unii sunt mereu în rolul rudelor sărace şi abandonate, nu putem vorbi de "unitate naţională" decât ca slogan gol de conţinut. Atunci când este refuzat orice amendament, făcut cu bun-simţ, pentru a îndrepta această eroare şi pentru a pune Moldova pe hartă, nu putem vorbi de "unitate naţională". Cred că apelul domnilor academicieni trebuie să aibă un singur destinatar - Guvernul României. Este cel care, prin bugetul alocat infrastructurii, a decis că direcţia judeţului Vaslui este spre Est, nu spre Vest. Centenarul Marii Uniri ar trebui să însemne şi altceva decât festivism şi discursuri, ar trebui să ne facă pe toţi mândri că suntem români. Ar trebui, în egală măsură, să ne facă parte integrantă din aceeaşi Românie. Din păcate, nu putem fi solidari în momentul în care unii, prin politică de stat, ne izolează cu premeditare. În clipa de faţă, există două Românii, iar judeţul Vaslui face parte din acea Românie condamnată la sărăcie, care, chiar şi în această situaţie, contribuie la bugetul naţional cu mai mult decât primeşte. O astfel de politică de stat nu este nici naţională, nici europeană, ci, mai degrabă, un demers în măsură să adâncească şi mai mult graniţa dintre Est şi restul ţării. Vrem şi avem dreptul să simţim că facem parte din aceeaşi Românie, dar simţim că suntem trimişi către Est. În concluzie, consider că apelul domnilor academicieni ar trebui îndreptat cu precădere spre cei care se fac vinovaţi de această dezbinare pe criterii politice, spre aceia care decid ca în infrastructură să ajungă miliarde de lei în Bucureşti şi zero lei în judeţul Vaslui. Dincolo de proclamaţii, aclamaţii, apeluri sau memorandumuri, Vasluiul, la fel ca orice alt judeţ din răsăritul României, are nevoie de autentificarea dreptului legitim de a exista în România. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.
Rovana Plumb Vă mulţumesc, domnule deputat. De la Grupul parlamentar al PMP, domnul Marius Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Academia Română dă semnalul redeşteptării idealurilor naţionale". Asaltul coaliţiei guvernamentale asupra justiţiei, ofensiva puterii politice, canonada asupra Codului penal şi a Codului de procedură penală au stârnit revoltă publică şi manifestări de stradă, dar şi îngrijorare în rândul ţărilor partenere ale României din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Într-un context geopolitic încordat, prin confruntarea economică şi, indirect, militară dintre est şi vest, frânt între culturile răsăriteană, orientală şi occidentală, între viziuni fundamental diferite de organizare şi conducere statală, România se află într-o zonă tampon, ca avanpost al vestului, supusă însă asalturilor consecvente cotropitoare ale estului. După Brexit, atmosfera nu este tocmai lipsită de convulsii la nivelul Uniunii Europene, iar unele exprimări nu tocmai diplomatice ale noului Preşedinte al Statelor Unite, la adresa Europei, convulsiile generate dinspre Polonia, duplicitarismul Ungariei şi relaţia preferenţială cu Vladimir Putin, precum şi naţionalismul care, pe fondul problemelor economice generalizate, câştigă politic teren atât în Franţa, Austria, Germania, Italia etc. pun în dificultate actuala filozofie care stă la baza actualei construcţii europene. Pe acest fundal geopolitic încordat, unii membri ai Uniunii Europene solicită o reorganizare a votului în Parlamentul European, printr-o diferenţiere între state în temeiul reprezentativităţii economice, practic dorindu-se o departajare a membrilor de rangul unu, doi sau trei. În acest context tumultuos, în România zilelor noastre se vorbeşte astăzi la nivel politic despre "forţe oculte" care încearcă să dezbine, despre un posibil război civil sau un război hibrid, despre tăvălugul multinaţionalelor care au cotropit economia, despre România care nu mai este condusă demult din interior, ci din afară, despre comploturile politic-etnice care caută să enclavizeze şi federalizeze ţara noastră ş.a.m.d., iar deasupra tuturor protestele a sute de mii de români continuă să zguduie ţara. În ultimul sfert de secol, Academia Română s-a ţinut departe de caruselul derapajelor care au încercat fragila noastră democraţie şi tânărul stat de drept. Cei mai erudiţi dintre români au preferat să-şi vadă de cercetările lor ştiinţifice în lumina cărţilor, departe de tumultul cotidian. Recent însă, 84 de academicieni români au ieşit din turnurile lor de fildeş şi au adresat un apel în solidar pentru stabilitatea României, intitulat "Aşa să ne judece viitorul!". Consider acest demers ca pornind dintr-o situaţie gravă şi îngrijorătoare pentru români. Este un apel extraordinar, cu o profundă semnificaţie naţională. Nu mai poate rămâne nimeni indiferent! După ce au configurat cea mai complexă lucrare de cercetare care priveşte "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", intelectualii de elită ai ţării, academicienii, se pronunţă pentru suveranitate şi unitate naţională, pentru stabilitatea statului de drept, în condiţiile regionalizării accentuate a României. Felicitări Academiei Române! Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule deputat. De la Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Costel Lupaşcu, vă rog.
Costel Lupaşcu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice este "Guvernul Grindeanu a adoptat primele măsuri în domeniul sănătăţii, creşterea accesului pacienţilor la medicamente, achiziţia vaccinurilor pentru copii şi majorarea salariilor personalului medical". Stimaţi colegi, Sănătatea, în Strategia Guvernului PSD-ALDE, este un obiectiv de interes naţional şi, aşa cum am promis în campania electorală, este tratată ca problemă de siguranţă naţională. Am declarat românilor că vom creşte cheltuielile pentru sănătate şi ne-am ţinut de cuvânt. Bugetul Ministerului Sănătăţii pentru 2017 este de 33,8 miliarde de lei, cu 3,5 miliarde de lei mai mare decât în 2016 şi reprezintă 4,15 din PIB. Guvernul Grindeanu realizează promisiunile PSD-ALDE din campania electorală privind finanţarea şi dezvoltarea sistemului românesc de sănătate. Primele măsuri ale echipei de guvernare în domeniul sănătăţii: acces la tratamente şi medicamente pentru toţi pacienţii şi finanţarea integrală a programelor naţionale de sănătate. Ne-a interesat în primul rând accesul la tratamente şi medicamente pentru toţi pacienţii, pentru a nu mai avea cazuri de deces din cauză că nu am avut bani ca bolnavii să cumpere medicamente pentru afecţiunile de care suferă. Accesul mai rapid la tratamentele specifice s-a realizat prin desfiinţarea comisiilor care aprobau acordarea tratamentelor scumpe pentru pacienţi, urmând ca răspunderea să revină direct medicului specialist curant. Această măsură este foarte importantă, în special pentru bolnavii de cancer, precum şi pentru bolnavii cu afecţiuni grave care pot accesa tratamentul imediat după diagnosticare. Am stabilit în programul nostru de guvernare să avem asigurate medicamente pentru toţi pacienţii din programele naţionale de sănătate. Nu ne permitem să punem plafoane bugetare pentru dreptul la viaţă, de aceea mergem pe principiul: cel mai mic cost, acces egal pentru toţi pacienţii şi plata în funcţie de rezultatele terapeutice. Aici vom asigura finanţare, în funcţie de nevoile reale ale pacientului, prin introducerea contractelor cost-volum rezultat pentru un număr mai mare de medicamente. În ceea ce priveşte schema naţională de vaccinare, Guvernul a înţeles importanţa acestei probleme şi a alocat 770 de milioane lei pentru achiziţia vaccinurilor pentru copii, pe bugete multianuale, pentru a se evita penuria acestor produse. Este pentru prima dată când s-au alocat bani pentru vaccinul pneumococic conjugat. Este inadmisibil să nu avem doze de vaccin pentru a ne proteja copiii noştri! Medicii şi personalul din domeniul sănătăţii au început să fie mai respectaţi odată cu instalarea noului Guvern PSD-ALDE. Aplicarea legii, prin creşterea cu 15% a salariilor din sănătate este în vigoare. Toţi politicienii spun că doresc să avem medici care să nu mai plece în străinătate şi să rămână în ţară, să ofere servicii medicale de calitate. Spre deosebire de alte partide care au fost la guvernare, noi, cei din PSD şi ALDE, am început să punem în practică aceste lucruri. Bugetul Ministerului Sănătăţii pentru acest an a inclus finanţarea pentru creşterea salariilor personalului medical în medie cu 15%. De asemenea, este important să precizez că odată cu majorarea salariului minim au crescut şi veniturile lunare pentru asistenţii persoanelor cu handicap la 1.450 lei şi plata lor integrală de la bugetul de stat, şi nu cum era înainte, de la 75% până la 90%, de la bugetul naţional, restul de la autorităţile locale. În acelaşi timp, s-a majorat şi valoarea indemnizaţiei lunare minime pentru concediul de creştere a copilului, de la 1.062 de lei, la 1.232 de lei. Am adus în atenţia dumneavoastră toate aceste măsuri pe care Guvernul Grindeanu le-a pus în aplicare în domeniul medical şi social, în prima lună de la guvernare, pentru a demonstra că PSD şi ALDE se ţin de cuvânt şi pun în aplicare toate proiectele prezentate românilor în campania electorală. Este important să onorăm promisiunile faţă de cetăţeni şi să arătăm că Programul de guvernare, pe care l-am propus pentru patru ani, are în centru creşterea nivelului de trai pentru fiecare categorie socială şi profesională din ţara noastră. Ne dorim să promovăm coeziune între români şi stabilitate între generaţii. Nu mai avem nevoie de certuri şi de dezbinări între diferite segmente ale societăţii noastre. Vă mulţumesc. Deputat Costel Lupaşcu, Circumscripţia nr. 7, Botoşani.
Rovana Plumb Mulţumesc. Stimate colege şi stimaţi colegi care nu aţi putut astăzi să susţineţi declaraţiile politice, vă invit pentru sesiunea de săptămâna viitoare. Iar acum închei prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Mulţumesc. O zi bună!