Ce profiluri au deputații care candidează la alegerile locale din 2016?

 

Ce profiluri au deputații care candidează la alegerile locale? Deputații mai activi pe teme locale, cei care și-au schimbat partidul precum și cei care au deținut o funcție în administrația locală în trecut au o probabilitate mai ridicată de a candida. În schimb, deputații cu o carieră parlamentară îndelungată și cei mai în vărstă sunt mai puțin predispuși să candideze. Există de asemenea diferențe semnificative între modurile în care partidele au ales să își folosească deputații la aceste alegeri. 

 

Pe 5 iunie, românii vor trebui să aleagă primarii, consilierii locali și județeni ai localităților și județelor în care locuiesc. Pe listele propuse de cele 107 partide și alianțe dar și printre candidații independenți se regăsesc 113 deputați ale căror nume și candidaturi vi le-am prezentat în două articole anterioare. Am dorit însă să înțelegem și cum activitatea parlamentară, respectiv experiența politică și alte caracteristici personale ale deputaților influențează probabilitatea ca aceștia să candideze la alegerile locale curente. Mai precis, am urmărit două întrebări de cercetare:

• este probabilitatea de a candida mai ridicată pentru deputații care sunt mai activi pe teme și probleme din județele lor?
• cum influențează nivelul general de activitate parlamentară, disciplina la voturile finale și experiența politică a deputaților deciziile partidelor de a îi nominaliza sau nu drept candidați la alegerile locale?

 

Deși literatura de specialitate asupra acestei teme specifice nu este foarte bogată, se pot deriva o serie de așteptări teoretice legate de profilurile parlamentarilor care doresc să își continue cariera în politica locală. Astfel, ne putem aștepta la o probabilitate mai redusă de a candida a deputaților care:

• au o carieră parlamentară îndelungată
• sunt mai interesați de politici publice
• dețin o funcție de conducere parlamentară
• respectă întotdeauna linia partidului la voturile finale.

 

În schimb, ne putem aștepta să fie mai predispuși să candideze la locale deputații care:

• pun mai multe întrebări parlamentare pe teme locale
• au deja experiența unor mandate la nivelul administrației locale
• sunt mai „rebeli”
• se bucură de popularitate ori notorietate crescută.

 

Pentru a răspunde întrebărilor de mai sus și a testa așteptările menționate am realizat o serie de analize statistice ce au folosit date legate de activitatea parlamentară individuală de pe întreaga perioadă a actualelei legislaturi[i], obținute de pe Parlament Transparent. Eșantionul folosit în modelele de regresie logistică de mai jos îi include pe toți cei 372 de actuali sau foști membrii ai Camerei Deputaților din legislatura prezentă care ar fi putut candida în aceste alegeri, mai precis aceia care nu sunt în închisoare, nu au decedat și nu au fost numiți în alte funcții publice între timp. Din motive evidente, i-am  exclus din eșantion pe deputații aleși pe locurile rezervate minorităților naționale. Dintre cei 372, 54 de deputați (14,5% din eșantion) candidează pentru fotoliul de primar iar 59 (15,9%) au fost nominalizați pe liste de consilieri județeni. După cum se poate obseva din Figura 1 de mai jos doar în două județe, Harghita și Covasna, nici un deputat nu a intrat în competiția pentru administrația locală.

 

Figura 1: Câți deputați candidează în fiecare județ pentru a deveni primari sau consilieri județeni?

 

Tabelul 1 prezintă rezultatele regresiilor logistice binare, realizate separat pentru cele două tipuri de candidaturi, respectiv cumulat, pentru participarea în alegerile locale, indiferent de tipul de mandat. Un coeficient mai mare ca 1 indică o probabilitate pozitivă a candidaturii, iar un coeficient mai mic decât 1 sugerează o probabilitate negativă. Pentru toate regresiile, deputații afiliați PSD sunt categoria de referință[ii], aceștia reprezentînd grupul cel mai numeros.

Un prim rezultat interesant este acela că există un mic efect pozitiv asociat cu introducerea de întrebări și interpelări pe teme din și despre județul deputatului[iii]. Astfel, 30 de întrebări locale cresc probabilitatea de a candida pentru un fotoliu de primar cu 1,2%. Desigur, este posibil ca unii dintre acești deputați să fi plănuit o candidatură locală și de aceea să fi fost mai interesați în a fi mai activi, sau a semnaliza cetățenilor din județele lor că sunt mai preocupați în a reprezenta interese locale.

Un efect mai puternic este cel al duratei carierei parlamentare: deputații cu vechime mai mare sunt mai puțin predispuși să candideze la locale. Așadar, dacă îi comparăm pe deputații care se află la primul mandat cu deputați care la alegerile din 2012 aveau deja 10 ani de mandat, cei din urmă au o probabilitate de a candida pentru primării care este cu 11,6% mai mică decât aceea a nou-veniților în Parlament. 

Schimbarea partidului crește probabilitatea de a candida la alegerile locale. Deputații care și-au schimbat afilerea politică pe parcursul acestei legislaturi au o probabilitate de a candida la primărie de 3,4 ori mai mare decât restul colegilor lor. Am analizat de asemenea și impactul numărului de schimbări de afiliere politică din 2012 până în prezent, dar rezultatele au arătat că acest aspect este irelevant.

 

Tabelul 1: Determinanți ai candidaturii deputaților la alegerile

locale din 2016 (regresii logistice binare)[iv]

	Candidat primărie	Candidat consiliu județean	Candidat alegeri locale
N. total întrebări locale	1.004*	0.993	1.000
N. total discursuri și intervenții	1.009	1.009	1.009*
N. total propuneri legislative	0.997	0.999	0.999
Procent rebeliune vot	1.028	0.830***	0.946
Procent prezență la vot	1.005	1.027*	1.021**
Afiliere schimbată	3.358**	1.253	2.150**
Funcție parlamentară	0.800	1.289	1.027
N. ani ca parlamentar	0.867**	1.036	0.972
Experiență în politica locală	1.356	1.676*	1.645*
Securitate electorală 2012	1.579	0.744	1.244
Vârstă	0.952**	0.991	0.967**
Deputat ALDE	0.957	5.049***	2.823**
Deputat PNL	0.286**	2.178**	0.820
Deputat UDMR	1.550	0.659	1.066
Deputat UNPR	0.447	5.000***	1.783
Deputat Independent	1.526	4.529**	3.933**
N	372	372	372
McFadden's R2	0.182	0.116	0.123
Cazuri prezise corect	87%	84%	74%

* Semnificație statistică la * p < 0.10, ** p < 0.05, ***p < 0.01.

** Coeficienții din celule sunt raporturi de șanse ("odds ratios"); am utilizat erori standard robuste.

 

O altă dimensiune potențial relevantă este cea a securității electorale. Astfel, deputațiii care au câștigat mai multe voturi la alegerile parlamentare din 2012 și s-au aflat mai aproape de a câștiga mandatul direct (obținând o majoritate absolută în colegiu) sau chiar au facut-o, au o probabilitate mai mare de a candida pentru primării și mai redusă de a candida pentru consilii județene. Nu în ultimul rând, deputații mai tineri par mai predispuși unei candidaturi pentru primărie.

Rezultatele primelor două modele din tabel arată că există diferențe importante între deputații care candidează pentru consilii județene și cei care candidează pentru primării, putându-se vorbi chiar despre profiluri diferite. Astfel, deputații nominalizați pe liste pentru consiliile județene au votat altfel decât partidul lor mult mai rar decât restul parlamentarilor și au de asemenea o prezență mai ridicată la aceste voturi finale în plen. Deputații ce candidează pentru consilii județene tind totodată să dețină mai multă experiență în politica locală decât colegii lor: sunt foști primari, consilieri locali, județeni sau prefecți.

La nivelul diferențelor dintre partide se remarcă faptul că PSD a preferat să își nominalizeze deputații mai degrabă pentru primării, în timp ce deputații ALDE, UNPR și PNL au o probabilitate mai ridicată de a candida pentru poziții de consilieri județeni.

Rezultatele modelului cumulat, în care variabila dependentă este candidatura la alegerile locale, indiferent dacă este vorba de un mandat de primar sau de unul de consilier județean, coroborează principalele rezultate ale celor două modele anterioare.

Dincolo de ambițiile și calculele raționale legate de puterea și influența pe care un primar de municipiu reședință de județ sau un președinte de consiliu județean le exercită în comparație cu un parlamentar, o altă explicație posibilă pentru numărul mare de deputați care candidează în aceste alegeri este legată de reducerea numărului de parlamentari o dată cu reintroducerea sistemului electoral de reprezentare proporțională pe liste închise. Așadar, faptul că o bună parte dintre deputații anticipează că șansele lor de re-alegere sunt mult diminuate de această schimbare instituțională poate fi un factor determinant în decizia de a încerca să obțină un mandat la nivel local.

Rămâne de văzut dacă activitatea parlamentară și experiența politică a acestor deputați le vor aduce mai multe voturi sau mandatul dorit. Vom reveni cu o analiză statistică similară asupra acestui aspect, după publicarea rezultatelor finale ale alegerilor.