11 decembrie 2019 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declar deschisă şedinţa noastră, consacrată declaraţiilor politice. Îl invit, pentru început, pe domnul deputat Dănuţ Bica, Grupul PNL. De la Grupul PNL, doamna Florica Cherecheş, doamna Tudoriţa Lungu, doamna Antoneta Ioniţă, domnul Sorin Bumb, domnul Dumitru Oprea, domnul Ioan Balan, domnul Nicolae Giugea, domnul Mugurel Cozmanciuc, domnul Găvrilă Ghilea, domnul Aurel Boroianu, domnul Florin Roman au depus scris. Iar de la Grupul PRO Europa, doamna Gabriela Podaşcă şi domnul Liviu Balint au depus scris, de asemenea. Vă rog, domnule deputat.

Dănuţ Bica Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Angajarea răspunderii de către Guvernul Ludovic Orban reprezintă o soluţie democratică şi constituţională pentru repararea haosului legislativ creat de PSD!". Stimate colege, Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, Partidul Naţional Liberal a demonstrat încă o dată că îşi respectă angajamentele asumate şi promisiunile făcute românilor, acestea începând să fie transpuse în practică la mai puţin de o lună de la preluarea guvernării. Am promis că vom garanta siguranţa cetăţenilor, iar pentru aceasta am abrogat recursul compensatoriu, în baza căruia, în ultimii doi ani, peste 21.000 de infractori au fost eliberaţi înainte de termen. Dintre aceştia 1.877 au recidivat şi au fost reîncarceraţi, 509 comiţând fapte cu violenţă. Am promis că vom elimina supraacciza PSD-istă la carburanţi, care de doi ani goleşte buzunarele tuturor cetăţenilor. Ne-am ţinut de cuvânt, şi, de la 1 ianuarie 2020, preţurile benzinei şi motorinei vor scădea la nivelul anterior majorării din anul 2017, iar presiunea pe care această taxă o pune asupra preţurilor şi tarifelor tuturor bunurilor şi serviciilor va dispărea. Am promis că vom abroga măsura injustă a supraimpozitării contractelor de muncă part-time, iar, tot de la 1 ianuarie 2020, cei angajaţi în baza unor astfel de contracte vor plăti taxe numai pentru orele lucrate efectiv. Am dat astfel posibilitate tinerilor să se angajeze mai uşor şi să câştige mai mult prin muncă cinstită. PNL şi-a propus ca până la finalul anului să îndrepte şi alte erori comise în timpul guvernării PSD, reintroducând decontarea transportului public intrajudeţean pentru elevi, eliminând prevederile toxice ale Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018 sau reparând legile justiţiei. De asemenea, PNL s-a angajat ca tot până la sfârşitul lunii decembrie să adopte şi Legea bugetului de stat pentru anul viitor, astfel încât fiecare român, fie că este angajator, angajat sau pensionar, să cunoască din timp toate coordonatele economice şi financiare ale anului 2020. Cu toate acestea, PSD, având în continuare cel mai mare număr de parlamentari, se încăpăţânează să blocheze în Camera Deputaţilor şi în Senat proiectele cruciale pentru România, iniţiate de PNL. În aceste condiţii, pentru a putea să înlăture urmările nefaste ale deciziilor adoptate de Guvernele PSD, Cabinetul Ludovic Orban, respectând angajamentele pe care şi le-a asumat, nu va apela la metoda adoptării ordonanţelor de urgenţă, ci la procedura angajării răspunderii în faţa Parlamentului. Altfel spus, Guvernul PNL îşi va pune mandatul pe masă pentru a putea conduce ţara către normalitate. Spre deosebire de PSD, care în ultimii 3 ani a măcelărit legislaţia, emiţând sute de ordonanţe de urgenţă, Guvernul Orban respectă Parlamentul şi va îndrepta legile croite greşit, printr-o modalitate democratică şi constituţională care va produce efecte favorabile, imediat. În vreme ce PSD a dispreţuit Parlamentul şi l-a transformat într-o anexă a Guvernului, Ludovic Orban ne întoarce la normalitate, legile cu impact major fiind făcute în Parlament sau împreună cu Parlamentul. Vă mulţumesc. Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Bende Sándor. Se pregăteşte domnul deputat Constantin Codreanu. De la Grupul PRO Europa, doamna Gabriela Podaşcă şi domnul Liviu Balint au depus scris. De la Grupul ALDE, domnul Florică Calotă, domnul Adrian Mocanu şi domnul Daniel Olteanu au depus scris. Iar de la Grupul PMP, domnul Adrian Todoran şi domnul Costin Moise au depus, de asemenea, scris. Vă rog, domnule deputat.

Sándor Bende Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, La finalul lunii trecute am asistat la un eveniment foarte mediatizat în mass-media. Un urs lovit de o maşină a fost lăsat să agonizeze 18 ore pe Drumul Naţional 13A, între Sovata şi Praid. Cazul a fost întors pe toate părţile, numai dintr-o perspectivă. Fiind weekend, reprezentanţii Ministerului Mediului au reacţionat cu întârziere, iar animalul rănit a fost păzit de jandarmi şi poliţişti. Medicul veterinar, care a ajuns la faţa locului, nu avea substanţă tranchilizantă. Prin urmare, după 20 de ore, ursul a fost împuşcat. Urmare acestui caz, prefectul judeţului Harghita a fost demis. Acestea au fost, în mare, acţiunile. Foarte puţin s-a vorbit pe marginea traumei prin care a trecut familia sau a bunului pierdut de aceasta. Se pune întrebarea firească, în ce mod se realizează în România gospodărirea fondului de vânătoare? Valoarea unui animal de pradă este cunoscută. Care este valoarea unui om, a familiei lui sau a bunului pe care îl deţine? Îi întreb pe reprezentanţii Ministerului Mediului, dar şi pe ministrul mediului dacă este normal ca un animal de pradă să fie ocrotit mai degrabă decât un om sau un copil? Cazul ursului de la Praid a demonstrat clar că suntem în faţa unei neputinţe. Din păcate, nimeni nu a fost interesat de tatăl celor şase copii din Acăţari, de viaţa acestora, de maşina care îi transporta şi care a fost distrusă în urma impactului. Această familie a pierdut un bun, o maşină pentru care nu vor primi despăgubire. Cum rezolvi problema acestei familii cu locuinţa la marginea satului, care va trebui să străbată porţiuni întregi de drum, unde oricând pot apărea urşi care le pot pune viaţa în pericol? Cum ştergi trauma prin care trece un copil de doi ani care se afla în maşină în momentul impactului? Cum rezolvi problema urşilor din această zonă? Pentru că dacă ministrul mediului nu are informaţii, trebuie informat că acest sat şi împrejurimile sunt terorizate de urşi care nu găsesc de mâncare şi coboară frecvent în sat după hrană, speriindu-i pe locuitori. Sunt întrebări de bun-simţ, pe care autorităţile din România ar trebui să le pună şi să găsească o rezolvare. Repet, România nu este pregătită pentru astfel de cazuri. Nu avem o legislaţie cuprinzătoare care să-i protejeze pe oameni de animalele de pradă. De asemenea, nu avem o situaţie clară a habitatelor pentru urşi, pe regiuni. Îi solicit public ministrului mediului o situaţie exactă a numărului de urşi pe regiuni. Am convingerea că autorităţile, cu răspundere în domeniu, se vor concentra mai mult pe viaţa oamenilor şi că, plecând de la acest eveniment, vor face tot ce le stă în putinţă pentru a evita astfel de situaţii. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Și eu vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Constantin Codreanu. Vreau să vă anunţ că, din partea Grupului PSD, domnul Laurenţiu Nistor, doamna Tamara Ciofu, domnul Costel Lupaşcu, doamna Natalia Intotero, domnul Răzvan Rotaru, domnul Marius Budăi, doamna Elvira Șarapatin, domnul Silviu Macovei, domnul Eugen Bejinariu, domnul Petre Cojocaru, domnul Viorel Stan, domnul Călin Matei, domnul Neculai Iftimie, domnul Cornel Itu, domnul Ștefan Muşoiu, doamna Anişoara Radu, doamna Eliza Ștefănescu, domnul Ciprian Șerban, domnul Claudiu Ilişanu, doamna Daniela Oteşanu, doamna Alina-Elena Tănăsescu, cât şi doamna Alexandra Presură au depus scris. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi este despre eroi şi despre antieroi. Am participat, ieri, pe malul Nistrului, la inaugurarea unui monument închinat grănicerilor din Compania 8, Batalionul 3, Tighina, România, care au luptat, care şi-au dat viaţa pentru visul unei Românii Mari. Aceştia sunt eroii pentru care merită să depunem orice efort în a-i cinsti într-un prezent şi un viitor care să nu uite de trecut. "Eroii nu mor niciodată" - este mesajul cu care am mers pe malul Nistrului. Este mesajul pe care l-am adresat celor prezenţi la inaugurarea acestui monument. Și, atenţie, vorbim de un monument care a fost ridicat în 1936, a fost ulterior distrus de bolşevici, în 1940. Și mă bucur că, alături de alţi români, care preţuiesc sacrificiul acestor eroi, reuşim să readucem România acasă, prin aceste elemente, prin aceste locuri de memorie. În acelaşi timp, trebuie să vorbesc, din păcate, de la tribuna Parlamentului, şi despre nişte antieroi. Antieroi sunt cei care au vandalizat un alt monument închinat, la fel, celor care şi-au dat viaţa pentru România Mare, care trebuia să fie inaugurat la Olăneşti, în actualul raion Ștefan Vodă. Și vreau să anunţ public de la această tribună că încep săptămâna aceasta procedura de retragere a cetăţeniei române pentru persoanele implicate în acest incident, aşteptând, în acelaşi timp, o reacţie fermă din partea Ministerului Afacerilor Externe şi din partea Ministerului Apărării. Recunosc, cu poate prea puţin optimism, pentru că nu ar fi primul incident la care cele două ministere, din păcate, nu reacţionează. Dar îi asigur pe toţi cei care au pus umărul şi pun în continuare umărul la instalarea unor monumente, de fapt, la reinstalarea unor monumente pe teritoriul Republicii Moldova - vorbim aici de busturi închinate Regelui Ferdinand, vorbim aici de troiţe închinate eroilor români care au murit pe celălalt mal al Prutului - că vom da un semnal, pe care l-au cerut, vom da un semnal necesar, vom da un semnal foarte clar, pentru toţi cei care cred în continuare că pot defăima România, beneficiind de un drept pe care se pare că nu îl mai merită. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Și eu vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Ilie Toma, de la PSD, Hunedoara.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect de natură economică - "Eliminarea definitivă a ajutoarelor de stat - o prioritate liberală". De ce spun acest lucru? În primul rând, am văzut cum, de-a lungul ultimilor ani, Guvernul României, guvernele succesive ale României au acordat ajutoare de stat unor companii private, unor companii străine şi unor companii care de multe ori dispun de bugete similare cu multe bugete naţionale care există chiar la nivel european. Statul român a dovedit foarte des că este extrem de generos în a finanţa diverse proiecte private, dintre care unele absolut bizare. De exemplu, ţin minte că fostul Guvern PSD a dat un ajutor de stat pentru un post privat de televiziune care făcea o serie de filme care erau, undeva, într-o zonă care nu poate fi încadrată neapărat ca fiind cultură, într-o zonă de larg consum, ca să nu-i spun într-o zonă trivială. Au fost foarte multe momente, de-a lungul celor peste 20 de ani, în care am văzut cum statul român a creat avantaje anticoncurenţiale unor terţe companii, care, de fapt, au dus la dezechilibre în piaţă, deoarece, până la urmă, statul trebuie să fie un arbitru. Un arbitru care să intervină doar atunci când este pusă în pericol siguranţa cetăţeanului şi un arbitru care să asigure un cadru bazat pe egalitate de şanse, bazat pe liberă iniţiativă şi liberă concurenţă în piaţa economică. În momentul în care statul intervine cu tot felul de ajutoare avem de-a face cu dezechilibre, care, apoi, în lanţ, pe baza acestor principii anticoncurenţiale, duc la alte dezechilibre care generează situaţii de criză. Chiar în această perioadă se tot vorbeşte în mass-media despre un proces generat de o curte de arbitraj din străinătate, intentat împotriva statului român, care porneşte fix de la un ajutor de stat pentru o companie de băuturi răcoritoare. Nişte băuturi răcoritoare care, fie vorba între noi, erau foarte bogate în E-uri, la vremea respectivă. Și, de aici, vorbim de o serie de popriri puse pe anumite companii de stat româneşti şi o serie de situaţii care pot inclusiv arunca economia românească într-o criză. De aceea, pe viitor este esenţial ca statul român să renunţe la toate aceste practici, să nu ne mai trezim că în timp ce sărim la gâtul bugetarilor ne trezim cu corporaţii transnaţionale care sunt finanţate din bani publici şi să nu ne mai trezim, în timp ce capitalul românesc este lăsat undeva la limita subzistenţei, cum companii străine, pur şi simplu, îşi fac un obicei din a primi ajutoare sociale - pentru că, până la urmă, ajutorul de stat este o formă de asistenţionalism la înalt nivel - din partea statului român. Iar ultimele guverne au excelat la acest lucru, indiferent de orientarea lor. Poate că statul român ar trebui să înţeleagă că trebuie să devină un arbitru care să păstreze un mediu liber şi echitabil de exprimare a tuturor competitorilor existenţi în piaţa economică românească. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Și eu vă mulţumesc. În continuare, domnul deputat Ilie Toma, Grupul parlamentar al PSD, Hunedoara.

Ilie Toma Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "101 ani, România - 101 ani, Hunedoara". Când vorbesc despre România am emoţii. Probabil este din creşterea aceea din Ardeal, creşterea aceea pură. Pentru că reprezint judeţul Hunedoara, şi judeţul Hunedoara nu întâmplător are atâtea vestigii istorice care să confirme încă din Neolitic, mai apoi cu civilizaţia dacilor, şi mai apoi cu Avram Iancu, care a luptat pentru Marea Unire. Și, când vorbesc despre Marea Unire, vorbesc despre România. Și, când vorbesc despre România, vorbesc despre ceea ce înseamnă acasă. Tot anul acesta, am dezvoltat un concept, în judeţul Hunedoara, care se numea "Acasă, la Hunedoara". Când spun "Acasă, la Hunedoara", spun, de fapt, "Acasă, în România". Pentru că România, aşa cum spunea şi vorba cântecului, "Cu toţii eram regimente române, Moldova, Muntenia, Ardeal". Și, credeţi-mă, nu sunt vorbe goale. Vreau să vă spun din suflet că tot ceea ce a însemnat România e o mare valoare universală. Practic, prin ceea ce simt şi spun, civilizaţia europeană pleacă de undeva, din Munţii Orăştiei, din civilizaţia dacilor, din panteonul dacilor, din Sarmizegetusa Regia. Și România, în amprenta ei genetică, poporul român, are o mare moştenire de la toate popoarele care au locuit aici de-a lungul secolelor, cu mii de ani în urmă, încă din Neolitic. Este un popor care păstrează valorile naţionale. Este un popor care duce mai departe tot ceea ce a însemnat cultură, tot ceea ce a însemnat familie tradiţională şi tot ceea ce a însemnat datini. Chiar dacă alţii, în ziua de astăzi, şi nu numai în ziua de astăzi, de-a lungul istoriei, au încercat să dezmembreze această identitate naţională, nu au reuşit, chiar dacă au fost mari imperii. Studiaţi ultimii 2.000 de ani şi o să vedeţi cum marile imperii şi-au dorit dintotdeauna să vină în România. Și-au dorit să vină în această ţară, în Dacia. Poporul român i-a primit cu pâine şi sare. Și ei ce ne-au făcut? Au încercat să ne ia tot ceea ce era mai bun, dar nu au reuşit. Și vă spun de ce. Pentru că există spiritul românesc, şi spiritul românesc nu va muri niciodată. Nu va muri pentru că avem ceea ce mulţi nu au. Avem acea amprentă românească în suflet. Avem acea aplecare de oameni. Chiar dacă în decursul istoriei au existat şi lucruri mai puţin bune, românii trebuie să înveţe din istorie şi trebuie să înveţe în primul rând să se respecte. Pentru că respectându-ne unii pe alţii vom duce mai departe tot ceea ce înseamnă România. Este foarte greu, în trei minute, pentru a exprima ceea ce simt. Dar îmi doresc ca cei care ne vor urma, ca urmaşii noştri, generaţiile care vor veni, să poată să sărbătorească 1001 ani, România, nu 101 ani. Dumnezeu să ne ajute, să ne dea la toţi sărbători fericite şi spiritul românesc să meargă mai departe! Vă mulţumesc. Deputat de Hunedoara, Ilie Toma. (Aplauze.)

Florin Iordache Vă mulţumesc. În continuare, o invit pe doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan. Se pregăteşte domnul Cătălin Nechifor, de la Grupul PRO Europa. Vă rog.

Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, Aşa cum probabil ştiţi, ziua de ieri, 10 decembrie, a marcat, la nivel internaţional, Ziua Drepturilor Omului. Această zi a fost trecută în "Declaraţia universală a drepturilor omului" tocmai pentru a ne aminti că toţi avem aceleaşi drepturi, indiferent de statutul nostru social, de pătura economică în care ne aflăm, de culoarea pielii, de vârstă sau de gen. Chiar şi aşa, pare că uităm acest lucru. Avem zeci de mii de persoane cu dizabilităţi, zeci de mii de copii în sistemul de protecţie, mii de bolnavi de toate vârstele, care nu au acces la lucruri la care orice persoană are dreptul - la acces facil în orice clădire, fie ea de locuit sau instituţie publică, la grija şi dragostea care pot veni doar din partea unei familii, la medicamentele care le pot salva viaţa şi la multe altele. Tuturor acestor oameni le sunt încălcate constant o serie de drepturi, iar aceste încălcări le lezează libertăţile şi le reduc şansele unei vieţi trăite în demnitate. Mai mult decât atât, în România anului 2019 încă avem familii care abia se descurcă să procure hrana necesară supravieţuirii. Avem copii care merg flămânzi la culcare, copii care parcurg distanţe de kilometri, pe jos, până la şcoală, inclusiv iarna, sau copii care nu merg la şcoală, din diverse motive, printre care se numără faptul că aleg să meargă să muncească. Copii să muncească pentru o bucată de pâine în plus! Ori sunt în situaţia în care familiile nu îşi permit să le cumpere hainele, încălţămintea ori rechizitele necesare pentru a putea participa la actul educaţional. Trăim în ţara în care mii de familii aşteaptă iarna în case neîncălzite, în construcţii în care cu greu se poate locui, în care uşile şi geamurile sunt acoperite cu pături sau cu folie, unde nu există curent electric sau apă curentă şi unde singura speranţă a oamenilor este că vor trece cu bine şi de iarna asta. Aşa cum o văd ei, nu va fi distrusă de cine ştie ce eveniment care să le solicite mai multe resurse. Aceasta este o parte din realitatea cu care ne confruntăm zilnic în România, ţară europeană în care mai mult decât sărăcia ne afectează lipsa de empatie şi de implicare. Este adevărat că nu toate situaţiile pot fi rezolvate atât de simplu, dar la fel de adevărat este şi faptul că în cazurile în care pot fi remediate trebuie să acţionăm acum, în prezent, fără întârziere, pentru a ne asigura că beneficiarii acţiunilor noastre au acces cât mai rapid la drepturile pe care le-au dobândit prin naştere. Și mai este un lucru pe care aş vrea să-l punctez. Dragi colege şi dragi colegi, Acolo unde noi, autorităţile, nu putem ajunge, ajung alţi oameni - societatea civilă. Prin intermediul ONG-urilor sau al simplilor cetăţeni reuşesc să redea o parte din demnitatea tuturor celor cu care lucrează. Haideţi să recunoaştem cu toţii meritele lor şi să-i sprijinim, la nivel legislativ şi instituţional, cât de mult putem! Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Cătălin Nechifor. Se pregăteşte domnul deputat Ionel Floroiu, de la PSD, Bacău.

Cătălin-Ioan Nechifor Bună dimineaţa, de la PRO România, Suceava! Domnule preşedinte, Vă mulţumesc foarte mult pentru că mi-aţi dat posibilitatea să fac o declaraţie politică despre putere şi beţie. E o vorbă veche - "Dă-i unui om putere, ca să-i vezi caracterul!". Și mai e o vorbă, şi mai veche, latină - "In vino veritas". Și vreau să vă spun că beţia puterii există şi o simţim cu toţii. Și e de înţeles, într-o oarecare măsură. Dar mesajul de astăzi e adresat celor care deţin astăzi puterea, aproape absolută, celor de la PNL, care au preşedinte, au Guvern, vor majoritate parlamentară, vor să conducă România şi la nivel de localităţi, la alegerile locale. Și e de înţeles lucrul acesta. Și vreau să vă spun că vă şi înţeleg modul de a gândi, pentru că veniţi după 7 ani de aşteptare, de pauză. Veniţi foarte doritori să vă puneţi în practică ideile. Dar vă spun că deja faceţi foarte multe greşeli. Și mesajul de astăzi sper să vă ajute, pentru că, la rândul nostru, am făcut şi noi greşeli, a făcut şi orice altă putere politică în România. Dar rolul nostru este de a corecta. E mai greu să menţii puterea decât să o câştigi. Și sper ca toţi să înţelegem lucrul acesta. Și văd că faceţi aceleaşi greşeli ca şi PSD, pe care le criticaţi în trecut. Văd că tot "noaptea, ca hoţii" faceţi şedinţe de guvern, şi legiferaţi la adăpostul întunericului, şi decideţi pentru români lucruri pe care nu le spuneţi transparent. Văd că încercaţi să vă asumaţi schimbări radicale de comportament parlamentar, de cutumă parlamentară. Și, slavă Domnului, văd că aţi dat, totuşi, înapoi de la acea enormitate, de a veni în faţa Parlamentului să vă asumaţi răspunderea pe Buget. Era un precedent periculos, un lucru care ar fi schimbat de acum înainte orice Parlament şi orice dorinţă de a dezbate Bugetul. Și cred că - şi poate vă surprinde lucrul acesta. Cred că normalitatea e aceasta - România normală, o Românie democratică, e cea în care Parlamentul are democraţie, în care Parlamentul poate să se exprime liber şi Parlamentul poate discuta. Faptul că n-aveţi majoritatea foarte confortabilă astăzi vă obligă să discutaţi, să negociaţi, să faceţi compromisuri, să puteţi găsi argumente pro şi contra, aşa încât România să meargă mai departe. Nu e o misiune uşoară, dar vă spun că eu, personal, cu experienţa mea politică, cu modul în care gândim, noi, cei din PRO România, suntem aici să facem diferenţa între democraţie şi dictatură. Și fie ca anul care vine, cu alegeri locale, parlamentare, să dea într-adevăr un echilibru politic şi în Parlament! Vă mulţumesc foarte mult. Și la mulţi ani, România! Cătălin Nechifor, deputat al PRO România de Suceava. (Aplauze.)

Florin Iordache Da. Îl invit pe domnul Ionel Floroiu, PSD. Și se pregăteşte doamna deputat Camelia Gavrilă, PSD, Iaşi.

Ionel Floroiu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Fake guvernarea PNL lasă România fără resurse". Acum 100 de ani, PNL îl dădea pe inginerul Brătianu ca prim-ministru. Astăzi, avem parte de Ludovic întâiul, un fake premier liberal, care are diplomă de inginer, dar după absolvire, atenţie, a fost, 90 la sută din timp, ori şomer ori angajat la stat. Asta, ca să ştim ce-a ajuns liberalismul şi de ce guvernează în asemenea hal. Inconştienţa fostului bancher şi actual ministru al finanţelor, Vasile Cîţu, cel alungat ruşinos din lumea seriozităţii exacte, a confirmat previziunile negre pe care Partidul Social Democrat le-a prezis încă de la instalarea acestui guvern-parodie. La nici o lună de guvernare furgăsită, cu ajutorul trădătorilor de pripas, dezastrul liberal se contabilizează tragic, cu peste 10 miliarde de lei irosiţi direct şi indirect din munca şi buzunarele românilor! Împrumuturile au crescut în noiembrie cu mai mult de un miliard de euro, faţă de ultima lună a guvernării PSD, bineînţeles, la dobânzi mai mari, care avantajează bănci străine. Banca Naţionala a fost obligată să cheltuiască tot pe atât pentru a evita prăbuşirea monedei naţionale, supusă unui atac speculativ, care a umplut buzunarele unor băieţi bine informaţi, după cum spun surse din mediul bancar. De parcă toate acestea nu ar fi fost îndeajuns, epigonii fostului mare partid liberal încalcă principiul sfânt al Brătienilor - "Prin noi înşine" - şi vor abrogarea Ordonanţei nr. 114. Un act normativ al Partidului Social Democrat, care a făcut să turbeze de furie multinaţionalele şi băncile străine. De ce? Pentru că au fost obligate să plătească impozit cinstit în ţara de unde scot cel mai mare profit dintre toate ţările Uniunii Europene. Adică firmele internaţionale trebuie să întoarcă românilor o parte, nu foarte mare, din ceea ce fiecare dintre noi plăteşte la electricitate, gaze, telefonie, alimente, haine sau electrocasnice. Nu e normal? Ba da, dar nu şi pentru Guvernul "Ludovic Habar N-am", a cărui singură grijă este să protejeze interesele celor aflaţi în graţiile dictate din afară. Fără niciun studiu de impact, abrogarea Ordonanţei nr. 114 pune în pericol plata pensiei minime pentru cel puţin 950.000 de oameni în vârstă, după ce social-democraţii chiar au luat de la bogaţi şi au dat la săraci! Pentru că am luat ceea ce se cuvenea statului român, preţul la electricitate şi gaze a fost plafonat în următorii ani. Dar şi cu asta s-a terminat acum! Vor avea loc creşteri ale facturilor la energie electrică şi gaze naturale, în medie cu circa 15%, adică 100 de lei pe lună, enorm pentru orice familie care nu este vegetariană, precum premierul în funcţie. Telefonia, cablul, Internetul vor fi mai scumpe, iar asta seamănă cu politicile lui Putin, de îngrădire a dreptului la informaţie. Nici Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală nu va mai funcţiona aşa cum a mai funcţionat până acum. Înseamnă că milioane de români din mediul rural nu vor mai avea drumuri, apă şi canalizare, şcoli, grădiniţe sau dispensare moderne. Aceasta este varianta pentru progresul României oferită de Guvernul doi al lui Iohannis, la fel de neputincios şi nociv precum cel condus de Cioloş? Doamnelor şi domnilor liberali, Se vede tot mai limpede că nu ştiţi să guvernaţi, iar pentru asta veţi plaţi în faţa electoratului, dar să refuzi milioanelor de români viaţa mai bună pe care noi am reuşit să le-o oferim este de neiertat! Să lipseşti ţara de miliardele care ar fi permis dezvoltarea, să loveşti în interesul naţional, este ca şi cum ai lovi în propria demnitate a poporului român! Sper să nu rămâneţi prea mult la Palatul Victoria şi prin ministere, pentru că tot noi, cei de la PSD, vom repara greşelile pe care le comiteţi zi de zi, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată. Aşa că, vă doresc la mulţi ani, dar în opoziţie, deoarece acolo e locul celor care nu pot, nu ştiu şi nu vor să muncească pentru români! Deputat Ionel Floroiu de Bacău. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Doamna Camelia Gavrilă. Se pregăteşte domnul deputat Ionuţ Simionca, PMP.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. În continuitatea colegului meu, abordarea mea din această declaraţie politică merge mai ales pe o analiză politică şi pe direcţiile de reformare care trebuie să se afle în faţa Partidului Social Democrat, dincolo de critica, de observaţiile pe care, în calitate de partid de opoziţie le va face, trebuie să avem şi analiza lucidă, privirea retrospectivă şi constatarea, de asemenea, a unor soluţii de refacere, de reinventare după lecţiile politice primite. Deci - reformarea Partidului Social Democrat, un demers logic necesar şi complex, evident, destul de controversat şi de dureros deseori, tocmai pentru că am parcurs o etapă electorală cu două momente - alegerile pentru Parlamentul European, alegerile prezidenţiale, în care, dincolo de dialoguri, de schimburi de idei, de opinii, am observat şi o mimare a campaniilor electorale, programele, strategiile şi valorile au trecut pe locul doi. În prim plan s-au aflat iluzii de campanii sau surogate de campanii, campanii de discreditare, jocuri politicianiste, discursuri şi acuze. Cu atât mai trist este şi atunci când vezi că un preşedinte ales se detaşează de simpatizanţii şi reprezentanţii unui partid - partidul principal de opoziţie, cum este Partidul Social Democrat - şi când constaţi că şi după consumarea campaniei electorale suntem încă captivi în logică de campanie, aşa cum sunt declaraţiile actuale ale preşedintelui. Pe de altă parte, Partidul Social Democrat a înregistrat rezultate modeste, a primit lecţii dure, deşi este un partid cu profunde valori democrate, cu profunde valori umaniste, care s-au orientat şi spre cei peste 500.000 de membri şi spre simpatizanţi, dar şi spre cetăţeni, în general, iar programul nostru a dovedit acest lucru. Totuşi, privirea retrospectivă ne îndreaptă şi spre anul 1996 şi spre 2004, şi spre 2009, şi spre 2014, ani electorali în care în turul II alegerile prezidenţiale s-au pierdut, dovadă că e o problemă pe zona de stânga şi de aici şi nevoia de analiză, de luciditate, de reinventare. Nu ne putem permite să ignorăm valorile de stânga, trebuie să fim preocupaţi în continuare de dezvoltare economică şi socială, de susţinerea antreprenoriatului, de politici de tineret, problemele diasporei, drepturile minorităţilor, în general, accesul cetăţenilor la un mediu curat, la hrană de calitate, reducerea poluării, bătălii purtate în jurul ideilor, al argumentelor, o politică centrată pe cetăţean, o politică a colaborării, a parteneriatului. Printre greşelile trecutului nu putem să nu semnalăm şi faptul că leadershipul politic a fost deseori sub semnul unor ierarhii autoritare, al comunicării minime, că duşmanii nu au fost neapărat în exterior, în cadrul rivalităţilor politice fireşti, ci de multe ori în interior, în modul de comunicare, în modul de selecţie, în modul de promovare a colegilor. Totuşi, vorbim despre un partid care a avut un program consistent de guvernare, care a ridicat nivelul pensiilor, nivelul salariilor, dezvoltarea educaţiei, susţinerea studenţilor şi a programelor educaţionale pentru studenţi şi elevi, o multitudine de segmente sociale care au beneficiat de toate aceste rezultate şi în acelaşi timp a greşit, în contextul unor comunicări şi în ignorarea unor nuclee de tensiune pe care nu le-a abordat cum se cuvine. Pentru viitor, reformarea pe care o văd ar trebui să urmeze paşi care să însemne alegeri imediate, transparente, în contextul Congresului din 2020, la nivelul tuturor structurilor interne ale partidului, realizarea unor alegeri primare în interiorul partidului pentru delegarea candidaţilor cu şanse mari în perspectiva alegerilor parlamentare şi locale, organizarea unui departament de studii şi analize politice în interiorul partidului, deschiderea listelor electorale spre simpatizanţi, spre membri importanţi ai societăţii civile, profesionişti, intelectuali, reconfigurarea organizaţiilor de tineret, a organizaţiilor studenţeşti, inclusiv prin mesaje şi teme adecvate acestei categorii de vârstă, birouri politice regionale care să susţină dezvoltări regionale, dincolo de subiectivităţile judeţelor, dezvoltarea departamentelor de comunicare, pentru că noi constatăm că de multe ori ai substanţă în ceea ce concepi ca program de guvernare, dar comunicarea este deficitară, elaborarea unui plan de dezvoltare a partidului pe termen mediu şi lung, identificarea unui proiect de ţară relevant, ca nucleu al platformei pentru alegerile din 2020 şi, nu în ultimul rând, leadership autentic, oameni cu viziune, politicieni respectaţi şi credibili. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Florin Iordache Îl invit pe domnul Ionuţ Simionca, Grupul PMP. Se pregăteşte domnul Vasile Cîtea.

Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi: "Domnule Orban, vă cer să anulaţi cât mai curând pensiile speciale". Domnule Orban, apelez la dumneavoastră, în calitatea de prim-ministru al României, şi vă cer să anulaţi cât mai curând pensiile speciale. Este momentul, după două luni de guvernare, să treceţi la fapte şi să obţineţi rezultatele aşteptate de cetăţeni. Sunt convins că, atunci când veţi realiza acest obiectiv, veţi obţine în fiecare an economii de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale şi veţi obţine şi sprijinul popular pentru viitoarele proiecte pe care le veţi promova. În paralel cu anularea acestor privilegii date unor categorii de oameni, va trebui să veniţi şi cu amendamente care să elimine inechităţile din sistemul public de pensii. Ar fi un act de justiţie socială pentru cei peste cinci milioane de pensionari din România, care primesc pensii pe principiul contributivităţii, oameni care au muncit din greu o viaţă întreagă şi acum, la vârsta la care ar trebui să se odihnească şi să se bucure de o viaţă liniştită, nu au suficienţi bani nici măcar pentru a-şi vedea de sănătate. Domnule Orban, în judeţul Bistriţa-Năsăud zeci de mii de cetăţeni s-au exprimat clar împotriva acestui act de nedreptate, reprezentat de existenţa pensiilor speciale, considerând că este normal să se ajungă la desfiinţarea acestora. În plus, domnule prim-ministru, milioanele economisite vor putea fi folosite pentru creşterea tuturor pensiilor sau pentru reformarea şi dezvoltarea învăţământului, pentru construirea de spitale sau pentru investiţii în proiecte mari de infrastructură. Se vor găsi astfel bani pentru finanţarea proiectului de construire a Autostrăzii Nordului, un proiect pe care l-am depus în Parlament, atât de mult aşteptat de bistriţeni, cât şi de milioane de români din nordul ţării. Niciunul dintre guvernele anterioare nu a fost capabil să finanţeze acest obiectiv cu o importanţă economică şi socială deosebită. Din aceste motive, domnule Orban, vă rog să anulaţi cât mai curând pensiile speciale, să treceţi la fapte şi să obţineţi rezultatele aşteptate de cetăţeni! Ionuţ Simionca, deputat al PMP de Bistriţa-Năsăud.

Florin Iordache Domnul Cîtea şi apoi domnul ministru Marius Budăi.

Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi este intitulată "Ministrul Cîţu trimis acasă, să-şi facă selfie la el acasă!". Dragi colegi, Asistăm cu îngrijorare la o rescriere a Constituţiei României în materia instituţiei juridice a moţiunii simple, o rescriere de facto a acesteia, dacă citim declaraţiile date de actualul ministru al finanţelor publice, declaraţii acompaniate de susţinerile publice ale premierului Ludovic Orban. Deşi moţiunea simplă din Senatul României cu privire la politicile promovate de guvernarea PNL şi, în speţă, de ministrul Cîţu, a trecut cu 59 de voturi pentru, cei doi politicieni liberali, recent instalaţi la Palatul Victoria, se întrec în declaraţii, spre dispreţul public al tuturor celor care poate au gândit că PNL ar putea fi o soluţie. Fără să ofere explicaţii pentru problemele serioase ridicate de PSD prin textul moţiunii, domnul ministru Cîţu a găsit de cuviinţă să adauge faptul că: "Dacă partidul îmi cere, demisionez...". Domnule ministru, Este evident că încă nu aţi făcut trecerea de la obositorul selfie la statutul de ministru, dar vă aducem aminte, pe această cale, că nu partidul trebuia să vă ceară să demisionaţi, ci Parlamentul care, prin adoptarea unei moţiuni simple, tocmai a făcut aceste "onoruri". Efectul constituţional al unei moţiuni simple nu este demiterea de drept, însă, prin adoptarea unei astfel de proceduri, Parlamentul României atrage atenţia că politicile publice promovate şi susţinute de dumneavoastră nu sunt în interesul cetăţenilor şi, ca atare, o astfel de procedură parlamentară are rolul, în final, al unei cereri de demisie la nivel oficial. Dacă facem o analiză mai amănunţită a dispoziţiilor constituţionale, putem distinge şi principiul exercitării suveranităţii naţionale de popor prin organele sale reprezentative, adică prin aleşii din Camera Deputaţilor şi Senatul României. Or, atât timp cât una din Camerele Parlamentului, în speţă Senatul României, v-a cerut demisia, puteţi considera că cetăţenii sunt singurii titulari ai acestei cereri. Prin declaraţia dumneavoastră, puneţi în balanţă voinţa cetăţenilor, exprimată prin organele lor reprezentative, cu voinţa de partid şi că, într-un firesc al situaţiei, câştig a avut din nou interesul de partid. Ne precizaţi în punctul dumneavoastră de vedere că: "este clar că nu există niciun argument" şi că moţiunea a fost construită doar pe postările dumneavoastră publice din ultimii 3 ani. Fără să mai aducem în discuţie dubla negaţie pe care o folosiţi şi prin care vă şi acuzaţi făcând un veritabil autodenunţ, demn de o cauză mai bună, să înţelegem faptul că dumneavoastră, în ultimii 3 ani, aţi minţit în mod premeditat poporul român, cu scopul de a ajunge în situaţia să vă faceţi "selfie" de pe scaunul de ministru al finanţelor publice? Să înţelegem că vă negaţi toate declaraţiile publice din ultimii 3 ani, prin care aţi hărţuit, în mod constant şi agresiv, politica din domeniul finanţelor publice, gândită de Partidul Social Democrat? Dacă am înţeles bine, domnule ministru, şi sigur am înţeles bine, este oportun să urmaţi sfatul dat de Senatul României şi să plecaţi acasă, să reflectaţi cu mare grijă asupra tuturor declaraţiilor dumneavoastră publice care nu au făcut altceva decât să semneze sentinţe definitive dintre cele mai grele pentru România! Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Florin Iordache Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Marius-Constantin Budăi, deputat de Botoşani.

Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "PNL = PDL = CDR = România spre faliment!". Stimate colege şi stimaţi colegi, Bilanţul la o lună de guvernare PNL cu domnii Orban şi Iohannis ne arată că am trecut de la o guvernare pentru oameni la o guvernare pentru corporaţii! Prima lună de guvernare a PNL ne arată că ne îndreptăm spre dezastru! Aşa a început şi guvernarea CDR, în perioada 1996-2000. Mandatul Guvernului CDR a început cu o depreciere record a leului. La sfârşitul lui 1996, valoarea dolarului era de 3.200 de lei vechi şi ajunge, în ianuarie 1997, la peste 7.000 de lei. Pe tot parcursul anului 1997 preţurile se majorează cu aproximativ 150%. În 2019, mandatul PNL a început cu deprecierea leului, cu aproximativ 0,5% relativ la 1 noiembrie 2019. Cursul oficial, peste 1% la casele de schimb şi la băncile comerciale, a majorat datoria publică în valută a României cu aproximativ 700 de milioane de lei; reducerea rezervelor valutare cu aproximativ un miliard de euro pentru susţinerea cursului. CDR nu a reuşit decât doborârea recordului de privatizări eşuate - aproximativ 1.000 dintre contractele de vânzare încheiate de Fondul Proprietăţii de Stat, în perioada 1997-2000, au fost reziliate ulterior. Aşa au fost lăsate să moară firme de stat, precum "Semănătoarea", "Tractorul" Braşov, SIDEX, Avioane Craiova şi multe altele. În timpul mandatului CDR, se prăbuşesc în lanţ mai multe bănci: Bancorex, Bankcoop etc. Acum PNL a anunţat că vinde bijuteriile economiei naţionale. Guvernul Orban vinde companii româneşti, pentru a susţine măsurile care aduc beneficii corporaţiilor străine. Se vând CEC, Hidroelectrica, se vând companiile româneşti, pentru ca Guvernul PNL să dea avantaje companiilor străine de aproximativ 4,1 miliarde de lei. În guvernarea CDR, şomajul a înregistrat cea mai mare rată postdecembristă. Guvernul CDR a permis pensionările anticipate, pentru a masca şomajul, circa 650.000 de persoane. În 2019, PSD a lăsat noului Guvern liberal un şomaj de 3,8%. Haosul guvernării PNL provoacă efecte dramatice în economia reală. După doar o lună de la preluare puterii de către Orban şi echipa sa, încep să se închidă companii şi să se facă disponibilizări în masă. La Balş, localitate unde şi primarul este de la PNL, se închide fabrica de componente auto. 220 de angajaţi rămân pe drumuri. La Slatina, se închide o fabrică de îmbrăcăminte. 100 de oameni vor fi concediaţi. La Craiova, se închide definitiv "Electroputere", o companie de referinţă cândva pentru economia românească. La Caracal, se disponibilizează zeci de angajaţi ai unei fabrici de textile. Ce probleme mai avem în urma primei luni de guvernare a PNL? Depăşire deficit 3%! România devine o ţară nesigură din punct de vedere economic pentru partenerii europeni! Ne-au acuzat în fiecare an că vom depăşi ţinta de deficit de 3%. Nu am depăşit-o niciodată! Ei însă au ajuns la 4,4%, se preconizează 4,5-4,6%, după prima rectificare bugetară şi anunţă 3,5-3,6% pentru anul 2020. Împrumuturi catastrofale, care iau bani din buzunarul fiecărui român! Ne-au acuzat că ne împrumutăm prea mult şi la dobânzi prea mari. Ei se împrumută acum la valori duble şi cu dobânzi mai mari decât în guvernarea PSD. 8,5 miliarde de lei împrumutaţi doar în noiembrie! Un miliard de euro cheltuiţi de BNR pentru evitarea prăbuşirii monedei naţionale - 700 de milioane de lei majorarea datoriei publice, ca efect al devalorizării leului; 100 de milioane de lei costuri suplimentare la împrumuturile viitoare, în urma creşterii riscului de ţară; 34,8 milioane de lei majorarea dobânzilor la împrumuturile Guvernului, după declaraţiile aiuritoare ale ministrului de finanţe. De la venirea lor la guvernare, cursul valutar atinge record după record. Se anunţă 5 lei pentru un euro până la finalul anului. Au început să desfiinţeze programele suport pentru români şi să anuleze investiţiile în domeniile strategice! Au desfiinţat Programul "Prima casă", "O casă, o familie" şi Casa de comerţ "Unirea". Urmează să fie tăiate de pe listă Programul "Tomate româneşti" şi "Start-Up Nation". Au redus bugetul pentru extinderea sistemului de irigaţii, au tăiat de la autostrăzi şi de la educaţie, dar au majorat bugetul de pensii speciale pentru lucrătorii din serviciile secrete. Bilanţul primei luni de guvernare a PNL arată că ne îndreptăm spre faliment. Încă 11 luni, şi vom ajunge la rezultatele guvernării CDR! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Marius Budăi.

Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe colega mea, Cristina-Elena Dinu. Se pregăteşte doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi, Grupul USR.

Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Strategia pentru sănătate a «guvernului meu» nu trebuie să aibă culoare politică". Programul de guvernare al PNL demască adevărul în ceea ce priveşte refuzul acestui partid de a semna "Pactul pentru bunăstarea românilor". Pur şi simplu, exponenţii acestui Executiv nu se gândesc la bunăstare, ci doar la a oferi românilor o viaţă austeră, prin tăieri şi desfiinţări ale măsurilor pozitive luate de guvernările PSD în ultimii trei ani! Realitatea arată că, după doar o lună de la instalarea "guvernului meu", foarte mulţi români sunt speriaţi de perspectiva deloc încurajatoare a traiului lor în următoarea perioadă. Oamenii, chiar şi cei care nu au votat PSD, sunt îngrijoraţi de valul de austeritate prefigurat, care a fost anunţat şi va fi pus în practică de miniştrii Guvernului Orban, sub comanda directă a lui Klaus Iohannis. Se ştie, actualul preşedinte este de fapt liderul PNL şi în faţa sa dau raportul miniştrii liberali. Faptul că PNL a urzit un soi de răzbunare împotriva PSD este profund dăunător, deoarece, în fapt, guvernanţii se vor răzbuna pe toţi cetăţenii României, prin neaplicarea legilor în vigoare. Însuşi premierul Orban are o atitudine duplicitară, conform principiului "Una e ce spun, alta e ce scrie-n program!". La începutul iernii, oamenii sunt disperaţi că nu le vor mai creşte pensiile şi salariile, că vor fi oprite programele de investiţii pentru apă, canalizare, drumuri, reabilitări de şcoli, dotarea cabinetelor medicale şi a spitalelor, de închiderea anumitor unităţi sanitare şi multe alte aspecte, pe care liberalii le-au anunţat în propriul program de guvernare. Adevărul este că românii îşi doresc să le crească în continuare veniturile, mai ales salariile mici, unde încă sunt decalaje mari faţă de ţările europene. În niciun caz oamenii nu vor închiderea şi comasarea spitalelor, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, pentru că spitalele nu sunt o afacere pe care să o închizi după bunul plac al cuiva. Dimpotrivă, românii vor investiţii şi modernizarea unităţilor medicale, nu închiderea lor! Este bine să ne reamintim, iar cetăţenii României să nu uite, că în guvernarea PSD s-au alocat fonduri pentru fiecare spital din ţară şi s-au achiziţionat echipamente de ultimă generaţie, RMN şi CT, în fiecare judeţ al ţării. Actualmente, în fiecare unitate sanitară din România există, graţie investiţiilor Guvernului PSD, aparatură medicală performantă, absolut necesară tratării în condiţii optime a pacienţilor. Este evident că în ultimii trei ani, în care PSD a condus Ministerul Sănătăţii, sănătatea nu a avut culoare politică, deoarece pacienţii nu sunt membrii de partid. Dacă PNL îşi va pune în aplicare intenţiile, cetăţenii se vor vedea obligaţi să se deplaseze zeci de kilometri pentru a ajunge la cel mai apropiat spital, lucru neacceptat în România anului 2019. Spitalele şi şcolile nu ar trebui închise niciodată! Pacientul trebuie să se afle în centrul preocupărilor Ministerului Sănătăţii, chiar şi în "guvernul meu"! Deputat al PSD, Cristina-Elena Dinu. Mulţumesc.

Florin Iordache Doamna Iurişniţi. Se pregăteşte domnul deputat Petru Movilă, Grupul PMP. Domnule Muşoiu, doriţi să citiţi?

Florin Iordache Imediat! Că am anunţat că aţi depus-o în scris. Nicio problemă! O invit pe colega noastră, Cristina-Ionela Iurişniţi. Vă rog, doamnă deputat.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Ieri am sărbătorit cu toţii, împreună, Ziua internaţională a drepturilor omului, marcată la Parlamentul României. Din 1948, când Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 10 decembrie este Ziua internaţională a tuturor cetăţenilor care doresc ca aceste drepturi să fie respectate. Această dată încheie şi cele 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeilor, campanie care debutează anual pe 25 noiembrie şi pe care de fiecare dată Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, din cadrul Camerei Deputaţilor, o marchează prin evenimente variate în cadrul Parlamentului. Acum peste 70 de ani, liderii ţărilor membre ale ONU au consfinţit în scris că "toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi". Astfel, în cadrul şedinţei Comisiei pentru egalitatea de şanse am dat încă un semnal, alături de colegii mei din toate formaţiunile politice, că România trebuie să respecte şi să aplice acest principiu la care a aderat. Am avizat favorabil toate cele trei iniţiative legislative privind parteneriatul civil, respectiv uniunea consensuală, pentru ca, într-adevăr, toţi cetăţenii României să beneficieze de egalitate de şanse şi de tratament legislativ. Deşi principiul egalităţii de şanse este înscris în esenţa Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, precum şi în Constituţia României şi legislaţia în vigoare, din păcate, realitatea din teren este alta. Am ales această dată, 10 decembrie, pentru acest vot, tocmai pentru a sublinia aceste aspecte şi a transmite sprijinul nostru pentru toţi cetăţenii României care s-au simţit discriminaţi şi au fost privaţi de drepturi fundamentale în ultimii 30 de ani. Și pentru că nu există, din păcate, un singur palier sau un singur domeniu afectat de discriminare, am avizat favorabil un set de iniţiative legislative care vin în sprijinul copiilor şi părinţilor din România. Sărăcia şi excluziunea socială sunt o realitate crudă pentru mai mult de o treime dintre români, iar cea mai alarmantă este situaţia copiilor - peste 49% afectaţi. În calitate de cadru didactic, în tot mandatul meu parlamentar am militat pentru respectarea drepturilor fundamentale, îndeosebi cele referitoare la educaţie, pentru că de acolo porneşte totul. Ne revine tuturor, de altfel, datoria să ne asigurăm că situaţia acestor copii în poziţii atât de vulnerabile se schimbă şi capătă cu adevărat şanse egale la o viaţă mai bună. În acest context, am propus şi am votat un aviz favorabil pentru recunoaşterea dreptului copiilor din medii defavorizate la educaţie, atât în Comisia pentru egalitatea de şanse, cât şi în Comisia de învăţământ. USR a reluat un proiect început în 2016, de încurajare a familiilor din medii vulnerabile pentru a-şi înscrie copiii la grădiniţe, în vederea reducerii abandonului şcolar. Tichetele de grădiniţă de 100 de lei, de data aceasta, vor încuraja incluziunea socială educaţională, prin prezenţa copiilor în unităţile de învăţământ. Aceste tichete vor fi condiţionate de frecvenţa regulată a copiilor în grădiniţe, aceştia neputând să lipsească mai multe de trei zile cu anunţul cadrelor didactice. De asemenea, absenţele motivate medical nu pot să depăşească 50% din totalul zilelor de grădiniţă. Toate aceste măsuri sunt integrate în Strategia Europa 2020, care au ca obiective principale reducerea abandonului şcolar şi promovarea incluziunii sociale şi educaţionale. Mulţumesc.

Florin Iordache Și eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Petru Movilă, PMP Iaşi. Se pregăteşte colegul meu, domnul Ștefan Muşoiu, de la Ialomiţa.

Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Domnule primar Chirica, coborâţi din roata de bâlci şi rezolvaţi problemele Iaşiului!". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În cursul săptămânii trecute, Primăria municipiului Iaşi a pierdut un proces care a pus în pericol întreaga reţea de termoficare a oraşului. În urma hotărârii Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, se ridică o serie de întrebări legitime cu privire la proprietarul de drept al patrimoniului pus în discuţie, dar, mai important, dacă ieşenii vor mai avea sau nu căldură. Din fericire, şi pentru ieşeni şi pentru primar, suntem în plină iarnă, iar oamenii nu vor rămâne fără căldură. Ce se va întâmpla de la anul este greu de spus, cel puţin la acest moment. Punctul de vedere al primăriei referitor la acest subiect a fost unul superficial. Primarul nu a avut răspunsuri la întrebări punctuale şi nu a arătat că a înţeles întru totul ce s-a întâmplat în instanţă. Mai mult, şi din păcate, nu a oferit o soluţie viabilă pentru zecile de mii de ieşeni care nu au greşit cu nimic în faţa unei administraţii mai preocupată de beculeţele de Crăciun şi de amplasarea unei roţi ca la bâlci în centrul Iaşiului, decât de bunul mers al oraşului. Explicaţia primarului, de genul "am pierdut procesul, dar am câştigat", nu ţine nici măcar în faţa unui copil. Stimaţi colegi, Trecând peste scandalul politic şi peste primele declaraţii din partea administraţiei locale, eu pot să vă spun că avem nevoie de clarificări şi de soluţii realiste care să împiedice ca ieşenii să rămână fără căldură. Totodată, mă întreb şi ce se întâmplă cu cele 20 de milioane euro care s-au investit în reţeaua de termoficare, prin intermediul unui proiect finanţat din fonduri europene. Pentru că este de datoria unui parlamentar să se implice în problemele comunităţii pe care o reprezintă, la următoarea şedinţă a consiliului local voi fi prezent pentru a cere răspunsuri. Până în toamna viitoare însă situaţia trebuie rezolvată. Ca deputat, voi face tot ce îmi stă în putere pentru a ajuta, prin consiliul local, ieşenii, dacă primăria ne solicită implicarea. Însă primarului Mihai Chirica pot să-i spun doar atât: să coboare din roata de bâlci, să se întoarcă cu picioarele pe pământ. Oraşul Iaşi se confruntă, de la o zi la alta, cu probleme din ce în ce mai acute, şi administraţia locală pare ruptă de realitate. Nu există soluţii concrete, iar primarul este mai ocupat de panseluţele şi de gazonul pus prin oraş decât de descongestionarea traficului, de problema termoficării, de construcţia de creşe şi de grădiniţe sau orice altă investiţie de amploare. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.

Florin Iordache Și eu vă mulţumesc. Domnul Ștefan Muşoiu. Vă rog.

Ştefan Muşoiu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "30 de ani de la deschiderea drumului spre libertate". Dragi colegi, Peste câteva zile se vor împlini 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, cel mai important eveniment din istoria recentă a României, moment care a transformat din temelii societatea românească, antrenând-o pe un drum nou. Revoluţia română din ʼ89 a creat premisele împlinirii speranţelor românilor după 50 de ani de dictatură. Revoluţia noastră a fost cea mai curajoasă revoluţie anticomunistă din toată Europa, încă de la începuturile sale în eroica Timişoară şi până la triumful ei în Piaţa Palatului din Bucureşti. Scânteia Revoluţiei a fost aprinsă în 15 decembrie 1989, la Timişoara. O zi mai târziu, sute de oameni au avut curajul să iasă în stradă şi să protesteze împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. Tot atunci s-a scandat pentru prima dată "Jos Ceauşescu!" şi "Libertate!". Mulţi dintre acei oameni au căzut răpuşi de gloanţe, dar şi mai mulţi au reuşit să trimită comunismul pe un drum fără întoarcere. 22 decembrie 1989 este ziua în care Revoluţia a învins. Dar războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne, din păcate, şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar, judecat de un tribunal militar. Deşi câştigarea libertăţii şi a democraţiei a fost însă plătită cu jertfe, prea multă lume a uitat deja. Poate prea repede, poate prea uşor martirii libertăţii au ieşit din vieţile noastre, fiind trimişi în ceaţa istoriei. Tocmai de aceea, în fiecare decembrie e timpul să ne plecăm capul şi să ne gândim, o clipă măcar, la cei ce nu mai sunt, la Eroii Revoluţiei şi să le aducem un omagiu. Evidenţierea succeselor obţinute de România în plan politic, economic şi social reprezintă, până la urmă, opera tuturor forţelor politice şi a eforturilor tuturor cetăţenilor români, însă nu ne scuteşte de o analiză critică a situaţiei României de azi care îi prefigurează soarta celei de mâine. România de astăzi nu este încă ceea ce ne-am dorit să fie acum 30 de ani. Dragi colegi şi dragi români, Nu trebuie să ignorăm şi să tratăm triumfalist sau, după caz, catastrofic şi demagogic nici succesele, nici rămânerile în urmă. Forţele politice şi societatea în ansamblul ei s-au maturizat suficient pentru a putea face o analiză lucidă şi obiectivă a evoluţiei româneşti, care să ne permită luarea celor mai raţionale şi mai pertinente decizii. În acest moment, în care cinstim memoria eroilor Revoluţiei Române, trebuie să privim cu luciditate la ceea ce am realizat, dar mai ales la ceea ce nu am realizat şi mai avem de făcut ca să ne atingem ţelurile. Le suntem datori, celor care s-au jertfit în Revoluţie şi urmaşilor lor, să construim o Românie modernă şi reformată economic, social şi politic! Vă mulţumesc. Deputat Ștefan Muşoiu.

Florin Iordache Și eu vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Ioan Dîrzu. Se pregăteşte doamna deputat Alina Teiş.

Ioan Dîrzu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Florin Cîţu este piatra de moară a economiei româneşti! Alături de Guvernul PNL-PDL, să plece în privat!". Guvernul PNL s-a împrumutat, luni, cu 832,8 milioane lei, peste nivelul de 500 milioane lei programat, la o dobândă anuală de 4,67%. Volumul total al cererii a fost de 1,49 miliarde lei, triplu faţă de nivelul programat, din care ofertele competitive au totalizat 1,4 miliarde lei, iar cele necompetitive 83 de milioane lei. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună. Toate acestea sunt opera diabolicului bancher Florin Cîţu, ministrul de finanţe al PNL, care are ordin să închidă bugetul României pe minus, pentru a scoate vinovat Guvernul PSD. Încercarea disperată a PNL de a crea artificial un deficit mai mare de 3%, doar din dorinţa de a-şi confirma tezele apocaliptice din perioada opoziţiei, aruncă România în aer pentru următorii 4 ani. Suntem martorii unei torturări a bugetului României şi a avuţiei naţionale, pe care PNL le face doar pentru a ponegri guvernarea PSD. Tot ce a făcut PNL-PDL, de la preluarea guvernării încoace, a fost să crească gradul de creditare al României la instituţiile financiare internaţionale şi să mărească deficitul bugetar. Banii pe care i-au cerut nu se văd nici în salarii, nici în pensii, nici în autostrăzi şi nici în spitale. Sunt ţinute în Trezorerie zeci de sute de milioane lei, conform hotărârilor de Guvern de repartizare a respectivelor sume pentru 2020. În subsidiar, dezastrului financiar bugetar i s-a alăturat numirea unor băieţi de cartier, copiii propriilor părinţi, în funcţii de înaltă demnitate publică. Beizadelele, certate cu legea, au ajuns să conducă instituţii vitale pentru statul român, sub conducerea unui prim-ministru insensibil la problemele sociale şi economice din acele domenii. România propusă de PNL este o Românie a haosului, a urii şi a numirilor politice. Este o Românie în care frustrările lui Cîţu şi interesele multinaţionalelor şi băncilor vor guverna vieţile românilor. Vă spun foarte clar, nu veţi mai guverna mult! V-aţi distrat destul cu bugetul de stat şi speranţele oamenilor! Vă invităm să plecaţi în privat, dacă vă va primi cineva acolo! Deputat de Alba, Ioan Dîrzu. Mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna Alina Teiş, deputat de Mehedinţi, PSD. Vă rog.

Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă "73 de ani de la înfiinţarea UNICEF". Cea mai mare organizaţie pentru copii din lume împlineşte 73 de ani de când a fost înfiinţată. Din 1946, UNICEF oferă speranţă tuturor copiilor. Organizaţia a fost creată după cel de-al Doilea Război Mondial şi a oferit ajutor tuturor copiilor aflaţi în situaţie de risc sau în dificultate, indiferent de ţara în care trăiau sau de rolul jucat de statul respectiv în timpul războiului. UNICEF a fost creat de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi i-a ajutat pe copiii din Europa, China şi Orientul Mijlociu în perioada postbelică. Instituţia a fost finanţată integral de contribuţiile voluntare ale guvernelor, societăţii civile, sectorului privat şi cetăţenilor şi a reuşit să-şi extindă rapid activitatea, iar în 1955 desfăşura deja activităţi pentru copii în peste 90 de ţări. În prezent, UNICEF a devenit cea mai mare organizaţie pentru copii din lume. Este activă în 190 de ţări şi are în jur de 13.000 de angajaţi implicaţi la nivel naţional şi internaţional. Rezultatele UNICEF se văd! În cele mai dure locuri, ajutorul acestei organizaţii a dus la progrese remarcabile pentru copii în ultimele decenii. Numărul copiilor care mor înaintea vârstei de cinci ani a scăzut cu peste jumătate în ultimii 25 de ani. De asemenea, sute de milioane de copii au fost scoşi din sărăcie. Rata necuprinderii în educaţie a copiilor de vârsta ciclului primar a scăzut cu peste 40% faţă de 1990. Și aş vrea să menţionez câteva dintre acţiunile UNICEF, desfăşurate de-a lungul timpului. În anii '40, UNICEF a oferit alimente de urgenţă, în principal sub formă de lapte, copiilor din Europa postbelică. În anii '50, UNICEF a demarat primele sale campanii de imunizare, ce au vizat numeroase boli. Între anii 1990 şi 2015, 2,6 miliarde de persoane au obţinut acces la surse mai bune de apă potabilă, iar 2,1 miliarde la instalaţii sanitare de mai bună calitate. De la înfiinţarea sa, UNICEF a răspuns la mii de crize umanitare ce au afectat copiii. A vaccinat milioane de copii, a oferit acces la educaţie, a tratat milioane de copii de malnutriţie severă, a contribuit la înregistrarea a milioane de naşteri. În România, UNICEF lucrează împreună cu Guvernul, Parlamentul, autorităţile locale pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, protejează adolescenţii şi monitorizează drepturile copilului. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Mehedinţi, Alina Teiş.

Florin Iordache Mulţumesc, doamnă Alina Teiş. Întreb dacă mai sunt colegi care doresc să-şi prezinte declaraţia politică. Nu. În aceste condiţii, închid prima parte a şedinţei noastre. Ne vedem la ora 10,00 cu partea a doua. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Alina-Elena Tănăsescu "Obligaţia noastră este să apărăm drepturile omului" De peste şapte decenii, în fiecare zi de 10 decembrie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Drepturilor Omului. Data a fost aleasă pentru a onora adoptarea şi proclamarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care a reprezentat prima exprimare globală a drepturilor omului şi una dintre primele realizări majore a noii organizaţii a Naţiunilor Unite. Instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului a avut loc la şedinţa plenară 317 a Adunării Generale, la 4 decembrie 1950, când Adunarea Generală a declarat Rezoluţia 423 (V), prin care invita toate statele membre, precum şi orice alte organizaţii interesate să sărbătorească această zi. Adunarea Generală a ONU a făcut apel la toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului. Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc. Drepturile omului, democraţia şi statul de drept sunt valori esenţiale ale Uniunii Europene. Înscrise în Tratatul fondator al UE, acestea au căpătat o importanţă deosebită, odată cu adoptarea Cartei drepturilor fundamentale, în 2000, fiind consolidate şi mai mult atunci când Carta a dobândit forţă juridică obligatorie, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009. Din păcate, observăm cum, în ultimii ani, drepturile omului sunt sub asediu pe întreg mapamondul. Valorile universale se erodează, iar domnia legii este subminată. Acum, mai mult decât oricând, datoria noastră, a tuturor, este să apărăm drepturile omului în ţara noastră! Tocmai din acest motiv, această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecţie pentru instituţiile statului, societatea civilă şi cetăţeni asupra faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului nu pot fi dispreţuite, încălcate sau ignorate.

Liviu-Ioan Balint "Ziua Internaţională a Drepturilor Omului" Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este celebrată la 10 decembrie, în lumea întreagă, când Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit această zi după ce, în 10 decembrie 1948, a fost proclamată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, DUDO, prima exprimare globală a drepturilor omului. Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale, indiferent de rasă, culoarea pielii, religie, sex, limbă, opţiuni politice, opinii, origine naţională sau social, avere, loc de naştere sau alte considerente. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este un document marcant, disponibil în peste 500 de limbi şi cel mai tradus document din lume. Tema acestei sărbători este, anul acesta, "Tineretul trebuie să îşi apere drepturile!" Tema este corelată cu faptul că anul 2019 a marcat şi 30 de ani de la proclamarea Convenţiei Drepturilor Copiilor, pe 20 noiembrie. Ideea principală este de a încuraja tinerii să îşi asume un rol de lideri în societate, în lupta pentru protejarea drepturilor oamenilor şi de a deveni o sursă de inspiraţie pentru viitor, de a deveni vocea schimbării, astfel încât rasismul, limbajul urii, discriminarea şi încălzirea globală să fie subiecte care să nu fie tolerate în generaţia de azi şi nici în cele viitoare. Cu toţii avem obligaţia morală de a transmite aceste mesaje tinerilor şi nu numai!

Ilie Dan Barna "NATO merge înainte. Când ne ocupăm de maturizarea sa?" Formarea Alianţei Nord-Atlantice a reprezentat unul dintre momentele decisive pentru aducerea şi păstrarea păcii în Europa şi în lume, mai ales în contextul retoricii Războiului Rece. Prin cadrul de negociere şi prin asigurarea stabilităţii şi apărării pentru statele membre, dar şi prin cooperarea cu partenerii, NATO este cel mai mare şi puternic garant şi în acelaşi timp exportator de securitate. În egală măsură, NATO a reprezentat şi reprezintă, alături de Uniunea Europeană, principala structură de promovare şi salvgardare a valorilor democraţiei occidentale şi a dezvoltării. Pentru România, aderarea la NATO a adus, împreună cu Parteneriatul Strategic cu SUA, cele mai solide garanţii de securitate din întreaga noastră istorie, contribuind decisiv la dezvoltarea noastră şi la consolidarea şi apărarea valorilor europene şi euro-atlantice. Însă NATO are nevoie de ajutorul nostru, iar noi trebuie să înţelegem că NATO nu trebuie să îşi înceteze niciodată maturizarea! Mesajele mult aşteptate, referitoare la Rusia şi China, din Declaraţia de la Londra sunt eclipsate de lipsa obiectului concret al acestora. Zonele cele mai vizate de cele două provocări - a se citi "Ameninţare în cazul Rusiei" - sunt pe graniţa estică a Alianţei, în regiunea Mării Negre, în zona Baltică şi chiar în Balcani, adevărate regiuni tampon din punct de vedere istoric pentru lumea occidentală, lume care se termină astăzi, cel puţin în ceea ce priveşte structurile euro-atlantice, cu România. Un mesaj în care îţi recunoşti adversarii, dar nu spui nimic despre ce îţi propui să faci pentru membrii, aliaţii sau partenerii din zonele fierbinţi sau despre ce trebuie să facă aceştia poate fi considerat un pas în spate după unul făcut înainte. Cât despre ţara noastră, preşedintele României şi ceilalţi actori interni implicaţi sunt obligaţi să obţină mai mult pentru România şi să ofere mai mult aliaţilor noştri, în acelaşi timp. După atâţia ani de amatorism fetid, de joacă de-a tarlaua teleormăneană pe plan extern, nu ne mai putem permite niciun pas în spate sau în lateral în ceea ce priveşte credibilitatea şi predictibilitatea noastră în relaţia cu aliaţii! Prin calitatea de membru al NATO şi al UE pe graniţa estică a celor două structuri, România a primit încă din 2004 şi, respectiv, 2007, rolul de a fi un cap de pod pentru structurile europene şi euro-atlantice, un factor de răspândire a valorilor şi a atributelor acestora în vecinătate şi un actor de prim-rang în apropierea şi menţinerea partenerilor estici, în primul rând, pe orbita NATO şi UE şi către o potenţială integrare viitoare. Nu ar fi rău să ne amintim de toate acestea! Rareori am reuşit până acum să ne şi ridicăm la nivelul necesar pentru a îndeplini aceste roluri, iar ultimii ani au arătat o Românie pusă în cel mai serios mod sub semnul întrebării în plan extern. Acestea trebuie schimbate imediat şi ireversibil! În faţa ascensiunilor dinspre răsărit şi nu numai, avem nevoie de un NATO puternic, de o Alianţă nord-atlantică înzestrată, întărită din punct de vedere structural şi normativ şi împuternicită de statele membre. Pentru a atinge nivelul optim de putere şi capacitate a Alianţei şi pentru a defini o supleţe care să ofere viteză de reacţie şi implementare şi potenţial, este nevoie, totodată, şi de o dezvoltare a relaţiilor din interiorul NATO, bilateral şi multilateral. Asta vine din formate de comunicare şi colaborare, la fel cum vine şi din predictibilitate şi încredere. Iar pentru a capacita NATO, UE a oferit dintotdeauna coagularea şi consistenţa valorilor fără de care Vestul nu ar fi putut atinge nivelul de dezvoltare şi securitate pe care îl are şi pe care îl şi exportă. Aderarea Macedoniei de Nord este un pas demult aşteptat. Însă, extinderea NATO, ca şi a UE au fost dintotdeauna printre politicile de top şi cele mai de succes ale celor două structuri şi printre principalele motoare de răspândire ale democraţiei, păcii şi prosperităţii. Pentru a continua în acest sens, este necesară o altă dinamică. Statele partenere din Balcanii de Vest şi din Regiunea Mării Negre aşteaptă şi trebuie să încetăm să le mai ţinem în sala de aşteptare! În sala de aşteptare sunt întreţinute de "prieteni" de la Răsărit, care le pot deturna parcursul european şi euro-atlantic, dacă nu au făcut-o deja. Dincolo de dimensiunea inamicilor sau a adversarilor clasici, principala provocare va fi cum să facem faţă noilor tipuri de ameninţări sau provocări care macină deja toată construcţia occidentală în ultimii ani. Ameninţările hibride, emergente şi asimetrice, folosite atât de actori statali, cât şi nonstatali, sunt cele care dau tonul întregului context de securitate actual şi care facilitează sau oferă fiabilitate şi ameninţărilor clasice sau acţiunilor actorilor statali. Iar influenţa interconectivităţii tot mai ridicate va fluidiza într-atât schimburile şi scurgerile de securitate sau insecuritate, încât putem deja să ne gândim la faptul că ce înţelegem astăzi prin ameninţări hibride ori emergente s-ar putea ca mâine să nu mai fie valabil. Pentru asta avem nevoie de o Alianţă şi de un establishment european şi euro-atlantic la fel de fiabil ca aceste ameninţări, însă mult mai rezilient. NATO trebuie să fie capabil de adaptare prin sine însăşi, fără a fi nevoie exclusiv de summit-uri care vedem deja că sunt defazate atunci când au loc în ceea ce priveşte adaptarea la ameninţările emergente şi la unele acţiuni inamice. Și este nevoie ca toate statele membre să înţeleagă că nu se mai poate doar aşteptând ca SUA să fie singurele care oferă. Trebuie să învăţăm să oferim mai mult şi noi, dincolo de ceea ce primim! Nu în ultimul rând, cred că este nevoie de mai mult curaj. Acum s-a găsit curaj pentru declararea acţiunilor agresive ale Rusiei ca ameninţări, iar politicile Chinei ca provocări. NATO, la fel ca şi UE trebuie să nu mai lase din mână astfel de cartofi fierbinţi!

Eugen Bejinariu "Dreptul de a fi educaţi" Astăzi celebrăm Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, ziua în care, acum peste 7 decenii, în 1948, naţiunile mai emancipate ale lumii semnau, împreună, sub egida ONU, un document care guvernează şi astăzi relaţia dintre oameni şi state, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Adunarea Generală a ONU a proclamat Carta privitoare la drepturi şi libertăţi ale fiinţei umane, astfel încât "toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, având această Declaraţie permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte aceste drepturi şi libertăţi." Dezbaterea publică legată de aceste subiecte s-a purtat în România aproape exclusiv în jurul proceselor judiciare şi legat de încarcerarea unor persoane, de foarte multe ori nevinovate. Între timp, am pierdut din vedere spiritul mai amplu şi litera deosebit de robustă a ceea ce înseamnă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, un manifest al celei mai înalte aspiraţii a oamenilor, libertatea, un credo legat de demnitatea şi valoarea persoanei umane şi un angajament al faptului că prin educaţie vom potenţa progresul social. Documentul istoric, oficial, care garantează drepturile noastre fundamentale, este deopotrivă un fel de contract cu obligaţii individuale. Nu doar statul şi autoritatea legii sunt cele care asigură respectarea drepturilor noastre. Fiecare dintre noi este parte a ţesutului social în care libertatea personală sfârşeşte acolo unde întâlneşte drepturile celorlalţi şi fiecare dintre noi are atâta demnitate cât permite celorlalţi să aibă. Articolul 1 consemnează că "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii." Ce facem atunci când constatăm că parte din înţelesul acestor noţiuni s-a diluat în ultimele decenii şi că înainte de a pretinde statului să ne ocrotească drepturi, trebuie să constatăm că am uitat raţiunea şi ne-am pierdut conştiinţa? Învăţăm limitele libertăţii! În al doilea articol al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului se specifică că "Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie, fără niciun fel de deosebire, că, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie". Ce facem atunci când constatăm că apartenenţa la un partid democratic, susţinut de cel puţin o treime a populaţiei, ajunge să fie prezentată ca un stigmat şi constituie element explicit de discriminare în privinţa dreptului la muncă? Învăţăm limitele libertăţii de opinie! Articolul 12 menţionează că "Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viaţa sa personală, în familia sa, în domiciliul său în corespondenţa sa, nici la atingeri aduse onoarei sau reputaţiei sale". Ce facem atunci când limbajul trivial şi injuriile violente se regăsesc în titluri ale unor articole ce se referă la organizaţii sau persoane care au exact aceleaşi drepturi ca semnatarii articolelor?" Învăţăm limitele libertăţii de a gândi! Articolul 21 precizează că "Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa" şi nicio constituţie a vreunei ţări europene nu a avut trufia de a statua deasupra instanţelor, ca un om judecat cândva nu mai poate avea acest drept fundamental. Există un partid din România, USR, care doreşte ca noi să fim prima ţară din lume în care acest drept se poate pierde definitiv. De ce suntem noi altfel? De ce sunt românii mai nepăsători cu propriile drepturi şi sfidători cu propria contribuţie la o societate civilizată? Ne răspunde felul în care ne-am însuşit prevederile art. 26 din acelaşi document: "Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze înţelegerea, toleranţa, prietenia (...)." Dreptul la educaţie, tot în baza tratatelor internaţionale semnate de România, este considerat un drept economic, social şi cultural. Este socotit drept de natură civilă şi politică, iar în sens juridic prin acest lucru se înţelege "dreptul la o educaţie efectivă". Cu alte cuvinte, societatea devine ceea ce învăţăm la şcoală şi acasă să fim. Dacă fundalul social agresiv, intolerant, brutal şi superficial de astăzi este produsul unor generaţii şcolite mai temeinic, ce vom deveni atunci când decidenţi vor fi tinerii care astăzi, în proporţie de 40%, nici măcar nu înţeleg ceea ce citesc, lăsând la o parte faptul că citesc mai puţin şi mai rar? Din toate drepturile şi obligaţiile pe care ni le reaminteşte ziua de astăzi, cel mai de seamă este dreptul de a fi educaţi!

Aurel-Robert Boroianu "Ne respectăm angajamentele. Recursul compensatoriu este istorie!" La aproape doi ani de la votarea criminalei Legi a recursului compensatoriu, care a eliberat înainte de termen peste 21.000 de infractori, dintre care 1.877 s-au reîntors în spatele gratiilor pentru comiterea unor fapte, cam un sfert dintre ele violente, Partidul Naţional Liberal şi-a respectat cuvântul în faţa românilor şi a reuşit să determine abrogarea recursului compensatoriu. După ce proiectul Partidului Naţional Liberal a fost adoptat marţi, 3 decembrie, de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, următoarea zi, 4 decembrie, Parlamentul României a votat, cu o majoritate de 272 de opţiuni pentru şi 5 abţineri, abrogarea acestei legi care a făcut străzile ţării să fie mai nesigure. Astfel, din data de 4 decembrie, persoane care au fost condamnate pentru crime, violuri, tâlhării sau alte infracţiuni pedepsite de legea noastră nu vor mai beneficia de avantajele oferite de recursul compensatoriu. Încercăm, pas cu pas, să reparăm pagubele produse de guvernarea PSD, astfel încât, dacă această iniţiativă nu ar fi trecut de votul Parlamentului, Guvernul României, condus de Partidul Naţional Liberal, ar fi fost mai mult decât dispus să îşi angajeze răspunderea, pentru ca acest obiectiv, abrogarea recursului compensatoriu, să fie atins. Vă reamintesc că Proiectul de Lege privind abrogarea recursului compensatoriu a fost iniţiat de zece parlamentari liberali, încă din luna ianuarie 2019. Acesta a fost respins de Senat în iunie, iar după ce a fost convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului în luna august, la solicitarea Partidului Naţional Liberal, PSD a refuzat orice discuţie pe marginea acestui subiect. A fost nevoie ca premierul Ludovic Orban să declare public că guvernul condus de Domnia Sa îşi va angaja răspunderea pe acest proiect, pentru ca PSD să accepte introducerea lui pe ordinea de zi. Am demonstrat că ne ţinem de promisiuni. Abrogarea recursului compensatoriu a fost una dintre ele, dar, cu siguranţă, vor mai urma şi altele. Partidul Naţional Liberal este un partid care guvernează cu responsabilitate şi hotărâre. Este nevoie acum, mai mult decât oricând, de oameni politici care să nu lase loc ezitărilor, este nevoie de fermitate şi decizie, pentru a se lua hotărâri spre beneficiul cetăţeanului român. Repararea stricăciunilor făcute de PSD nu poate suporta amânare. În fond, pentru aceasta suntem aici, să reuşim unde au eşuat ceilalţi, să redăm încrederea românilor pe care aceştia au pierdut-o, acesta este scopul nostru! Cu această decizie de abrogare a recursului compensatoriu am reuşit, spunem noi, să facem o Românie mai sigură astăzi decât a fost ieri! În continuare, ne vom investi toată energia şi priceperea pentru a face o Românie mai prosperă decât cea de ieri, o Românie cu adevărat liberală!

Sorin-Ioan Bumb "Singura «realizare» a PSD în domeniul educaţiei a fost schimbarea politică a directorilor de şcoli" Politica PSD în domeniul educaţiei îşi arată clar rezultatele dezastruoase după ultima evaluare internaţională PISA, care pune România pe un loc ruşinos, având aproape jumătate dintre elevi în stadiul de analfabeţi funcţionali. După ani de brambureală în educaţie, fără resurse, fără manuale, fără dotări şi, mai ales, fără profesori bine pregătiţi şi bine plătiţi, şcoala românească a devenit o veritabilă fabrică de diplome fără acoperire, un sistem ce fură viitorul societăţii româneşti şi, implicit, al copiilor noştri. Îndoiţi sub greutatea ghiozdanelor pline de adiţionale plătite cu bani grei de părinţii care nu înţeleg de ce îi mai trimit la şcoală, pentru că tot meditaţiile sunt de bază, tinerii elevi din România au arătat că sistemul actual este total ineficient. Doar 1% dintre elevi au obţinut performanţe foarte bune, nivelul 5 sau 6, la aceste teste standard internaţionale, realizate de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, OECD, în domeniul citire/lectură, 3% în domeniul matematicii şi 1% în domeniul ştiinţelor. Circa 60% dintre elevi se situează abia la nivelul 2, ceea ce înseamnă că ei au doar nişte cunoştinţe de bază, restul fiind sub acest nivel, adică analfabeţi funcţional. Situaţia este cea mai rea din ultimii 9 ani şi are implicaţii catastrofale nu doar asupra viitorului acestor elevi, ci şi asupra viitorului României, în ansamblu. În ultimii trei ani, după cum atestă specialiştii în educaţie, a crescut cu 13% analfabetismul funcţional, generând încă 150.000 de copii, în plus, în zona analfabetismului funcţional. Impactul asupra economiei naţionale este uriaş, pentru că marile companii generatoare de dezvoltare şi inovare au nevoie de oameni bine pregătiţi şi vor ocoli România văzând situaţia de aici. Industriile moderne, care generează profituri uriaşe pe baza exploatării informaţiei şi a tehnologiilor digitale, se vor orienta spre alte ţări. Cum România stă foarte prost şi la capitolul infrastructură, element care este esenţial pentru industriile clasice, competitivitatea ţării noastre va fi serios afectată în următorii ani, riscând nu doar să pierdem viitoare investiţii, ci chiar şi pe cele aflate deja aici, care se pot reloca în căutare de condiţii mai bune. Asta se întâmplă însă când pui în fruntea educaţiei politruci desăvârşiţi, cu competenţe zero, sau oameni total depăşiţi de timpurile noastre, precum Ecaterina Andronescu, care distrug şi ultimele elemente de normalitate din şcoala românească. PSD a sabotat constant educaţia, începând cu desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii şi terminând cu decizia aberantă de a transforma şcolile profesionale într-un fel de batalioane disciplinare la care merg doar repetenţii. S-a ajuns chiar ca mediul privat şi marile companii să investească mai mult în educaţie decât o face Ministerul Educaţiei, poveştile de succes din învăţământul de tip dual având mereu în spate investiţii masive din partea unor companii private. Salariile profesorilor au continuat să fie motiv de fugă din învăţământ a oamenilor pregătiţi, ajungând să le ia locul la catedră suplinitori fără pregătire pedagogică, care uneori sunt mai slab pregătiţi decât elevii pe care ar trebui să-i instruiască. În plus, manualele, care ar trebui să fie principalul suport de curs şi sursă de informaţii verificată, au devenit adevărate capcane, fiind pline de greşeli şi inexactităţi. Singurul domeniul al educaţiei în care PSD a excelat a fost numirea politică de inspectori şi directori de şcoli, numeroase cazuri din ţară fiind mărturie în acest sens. Iată de ce, astăzi mai mult decât oricând, este nevoie de o strategie clară şi corectă pentru educaţie, de un proiect de ţară care să readucă România în rândul ţărilor civilizate, în care şcoala oferă şi competenţe, nu doar diplome. "România Educată", Programul lansat de preşedintele Iohannis, este proiect şi acum, iar mai mult ca niciodată a devenit necesară aplicarea lui.

Cristina Burciu "Aştept dinamizarea fermităţii instituţiilor responsabile de combaterea violenţei împotriva femeii!" Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluţia 54/134 din 17 decembrie 1999, data de 25 noiembrie ca fiind Ziua Internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeii, zi marcată în întreaga lume. Cu această ocazie, ONU a solicitat tuturor guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale, să organizeze activităţi menite să informeze populaţia lumii despre amploarea acestui fenomen şi să trezească conştiinţa publică în faţa acestei probleme. Comunitatea internaţională şi societatea civilă au ajuns la concluzia că nu există circumstanţe atenuante pentru violenţa împotriva femeilor şi, de asemenea, fenomenul respectiv reprezintă o încălcare gravă a dreptului lor, fiind inacceptabil şi de netolerat. Cu toate că legislaţia noastră a suferit modificări majore, în sensul îmbunătăţirii ei, iar numărul de sesizări referitoare la cazurile de violenţă în familie înregistrate de către Poliţie au crescut, fenomenul atinge încă, din nefericire, cote alarmante în România. În consecinţă, consider că se impune multiplicarea numărului campaniilor publice de informare, cu atât mai mult cu cât un procent important al populaţiei României susţine faptul că nu se cunosc cu exactitate instituţiile care se ocupă de combaterea violenţei în familie. De asemenea, conform sondajelor, 80% dintre români afirmă că este absolut necesară intervenţia poliţiei în astfel de cazuri, ceea ce denotă faptul că populaţia percepe violenţa în familie ca orice altă formă de violenţa. Din păcate, însă, campaniile derulate în ultima perioadă de către autorităţi nu au reuşit nici pe departe să combată în mod real fenomenul violenţei domestice, în special violenţa împotriva femeilor. Statisticile, extrem de îngrijorătoare de altfel, indică faptul că în ultimii ani numărul femeilor decedate din cauza agresiunilor partenerilor de viaţă a crescut alarmant. De asemenea, în România, nivelul violenţei în familie depăşeşte media europeană, românii fiind printre cei mai agresivi europeni. Datele oficiale nu reliefează însă adevărata dimensiune a flagelului femeilor maltratate de bărbaţi, specialiştii atrăgând atenţia că alte sute de mii de femei îndură zilnic bătăi, neavând curajul să se adreseze autorităţilor. Repercusiunile acestei forme de violenţă se transpun şi prin creşterea fenomenului violenţei în şcoli, deoarece copiii au tendinţa de a imita şi de a împrumuta în comportamentul lor ceea ce văd şi ceea ce li se întâmplă în propriile familii. Mai mult decât atât, fenomenul violenţei împotriva femeii şi, în general, violenţa în familie, se manifestă şi în sfera politicului. Observăm de multe ori că în locul unor dezbateri civilizate, pe proiecte concrete şi idei constructive, cu un limbaj decent, asistăm la discuţii agresive, pigmentate cu violenţă verbală, ceea ce determină populaţia să aibă o atitudine de desconsiderare faţă de întreaga clasă politică. Consider, aşadar, că autorităţile responsabile de combaterea acestui fenomen alarmant trebuie să dea dovadă de o mai mare fermitate în acţiunile şi campaniile desfăşurate, astfel încât legile să poată fi puse în aplicare, iar vinovaţii să fie aspru pedepsiţi, în vederea descurajării altor potenţiali agresori.

Tamara-Dorina Ciofu "Guvernul PNL nu arată niciun fel de respect pentru copiii cu dizabilităţi şi pentru pensionari!" Cruzime, demagogie şi iresponsabilitate în stare pură! Pe gură, PNL şi Orban se bat cu pumnii în piept că vor incluziune şi reducerea consecinţelor dizabilităţii, dar, în realitate, taie banii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. La rectificarea bugetară, Guvernul PNL a tăiat, în mai multe judeţe din ţară, fondurile care reveneau din cota defalcată de TVA pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special: Mehedinţi, Neamţ, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui. Culmea cinismului a fost de Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, când Ludovic Orban, cel care a decis tăierile din drepturile copiilor cu handicap, a declarat public că este adeptul unei politici de incluziune, de căutare a unui drum în viaţă pentru fiecare persoană şi le-a urat la mulţi ani persoanelor cu dizabilităţi, asigurându-i de atenţia şi grija sa. Solicităm liberalilor să le spună familiilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, de ce au fost tăiate fondurile pentru finanţarea drepturilor minorilor care frecventează învăţământul special la ultima rectificare bugetară şi ce urmează să se prevadă în bugetul pentru anul viitor? În acelaşi timp, Klaus Iohannis şi PNL au minţit pensionarii. Vor altă Lege a pensiilor, pentru a nu acorda majorările deja aprobate, votate şi care sunt în vigoare! Klaus Iohannis solicită PNL să facă o altă Lege a pensiilor, pentru că ştie că liberalii nu vor majora punctul de pensie în 2020 şi în următorii ani, aşa cum a fost votată actuala lege în Parlament! De asemenea, PNL vrea să manipuleze pensionarii, prin reducerea creşterii punctului de pensie. PNL anunţă că vrea să crească mai repede punctul de pensie, dar să taie din creşterea prevăzută în noua Lege a pensiilor! Iohannis şi PNL caută motive pentru a nu mări pensiile. Ipocrizia PNL nu are limite. Au declarat că vor respecta creşterile de pensii şi salarii prevăzute de PSD, iar acum se eschivează şi vor să taie, aşa cum s-au obişnuit pe vremea PDL. Vechile obiceiuri nu se uită niciodată, doar s-au transferat de la PDL la PNL!

Petru-Bogdan Cojocaru "Ministrul Cîţu, un «selfie neconstituţional»!" Dragi colegi liberali, Stimate domnule ministru Florin Cîţu, Stimate domnule prim-ministru Orban, Nu îmi propusesem să fac o lecţie de interpretare a Constituţiei României, însă mă văd obligat să o fac de urgenţă, ca urmare a declaraţiilor dumneavoastră din spaţiul public, după adoptarea moţiunii simple de către Senatul României împotriva ministrului finanţelor publice. Astfel, art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală precizează, cu subiect şi predicat, că: "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere". Acest text urmează a se corobora cu dispoziţiile art. 61 alin. (1) şi alin. (2) din aceeaşi Lege fundamentală şi care precizează, printre altele, că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, alcătuit fiind din doua Camere, Senatul şi Camera Deputaţilor. Acest ansamblu juridic care justifică instituţia reprezentativităţii cetăţenilor trebuie raportat la dispoziţiile art. 69 alin. (1) din Constituţia României, care precizează că: "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului". Din analiza dispoziţiilor constituţionale, pentru care încă avem speranţa că manifestaţi totuşi respect, se poate desprinde, în mod foarte clar, că votul de blam la adresa ministrului finanţelor a fost o manifestare a poporului român prin organul sau reprezentativ, în speţă Senatul României, acest lucru reieşind şi din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 148/2007, care precizează, printre altele, că votul de blam al unei moţiuni simple are efecte pe plan politic, cât şi ecou public în rândul cetăţenilor. Acestea fiind spuse, nu înţelegem dispreţul cu care purtătorul de cuvânt al mesajelor preşedinţiale, domnul Orban, ne-a "gratulat" atunci când a declarat: "Sunt foarte mulţumit de colaborarea cu ministrul (Cîţu) şi nu am de gând să iau vreo decizie legată de el. Mai mult, încurajat de aceste declaraţii dispreţuitoare ale domnului Orban, domnul ministru al finanţelor publice a insistat asupra faptului că va demisiona doar dacă partidul o va cere, instituind pentru Senatul României şi, pe cale de consecinţă, pentru cetăţenii care îşi exercită suveranitatea naţională prin Senatul României, un veritabil rol decorativ şi lipsit de importanţă. Oare acesta a fost scopul moţiunii simple gândită de constituţionalistul român? Oare acesta este rolul pe care îl are, în societate, poporul român şi parlamentarii care se află, conform Constituţiei, în serviciul poporului român? Nu putem decât să analizăm cu tristeţe că, pentru Partidul Naţional Liberal, chintesenţa politicii promovate este interesul de partid, iar derapajele repetate ale unui ministru ţin doar de voinţa exclusivă a partidului care l-a propus. Se pare că explozia indicelui ROBOR din ultima lună, vulnerabilizarea Băncii Naţionale a României, prin încercarea de manipulare a cursului de schimb valutar, dobânzile foarte mari cu care se împrumută Romania de pe piaţa externă şi creşterea abruptă a ţintei de deficit bugetar sunt nişte obiective asumate de guvernarea liberală, de care domnul ministru Cîţu s-a achitat cu foarte mare conştiinciozitate. În încheiere, doar o simplă precizare. Când prin Decizia nr. 148/2007 Curtea Constituţională s-a referit la efectele moţiunii simple pe plan politic, nu a fost avută în vedere o demitere a ministrului în speţă, dar, cu siguranţă, efectul gândit de constituţionalistul român a fost demisia de onoare! Demisia, domnule ministru Cîţu, v-a cerut-o poporul roman prin organul său reprezentativ şi cred că nu trebuie să aşteptaţi încuviinţarea şefilor de la PNL pentru a proceda în consecinţă, iar dacă nu demisia de onoare, măcar demisia de ruşine!

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "PNL îşi respectă promisiunile din Programul de guvernare" Cele cinci săptămâni de guvernare liberală, în care PNL a demonstrat că îşi respectă promisiunile făcute faţă de toţi românii, marchează intrarea în normalitate. Astfel: restructurarea Guvernului, de la 26 la 16 ministere; nominalizarea Comisarului European, în persoana doamnei Adina Vălean, audiată şi votată în Parlamentul European, a fost dusă la îndeplinire; organizarea în condiţii decente a primului tur al alegerilor prezidenţiale; desecretizarea dosarului privind evenimentele din data de 10 august 2018; eliberarea din funcţie a unor persoane neperformante numite de fosta guvernare; adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru acordarea venitului de completare pentru minerii din Valea Jiului care au intrat în programul de disponibilizare; deblocarea aplicaţiilor de finanţare din fonduri europene pentru 42 de proiecte de apă şi canalizare, în valoare de 4 miliarde de euro; aprobarea unei hotărâri de guvern pentru implementarea Fondului de Solidaritate al UE, în vederea acordării de despăgubiri din fonduri europene pentru judeţele din Nord-Est afectate de inundaţii în 2018; adoptarea Proiectului de abrogare a recursului compensatoriu; eliminarea supraaccizei la combustibil - sunt doar câteva dintre măsurile necesare promise de PNL pentru restabilirea normalităţii în România. Aceste măsuri fac parte dintr-un proces mai amplu de scoatere a României din starea de anomie statală în care se găseşte. Mai este mult de muncă, dar, sunt convins că, prin profesionalism şi cumpătare, vom corecta derapajele fostei guvernări. Situaţia politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui Program de guvernare cu obiective pe termen scurt, care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european. Trebuie reconstruită încrederea cetăţenilor în instituţiile publice, în care transparenţa, integritatea şi echitatea să primeze. România are nevoie de politici responsabile şi predictibile care să încurajeze implicarea cetăţenilor, lucru pe care PNL doreşte să-l realizeze. PNL va acţiona în perioada următoare în aceeaşi manieră, de respectare a promisiunilor făcute, pentru a demonstra că românii merită mai mult.

Mihăiţă Găină "30 de ani de la evenimentele tragice, dar eroice ale Revoluţiei române" Anul 1989 a însemnat sfârşitul dominaţiei comuniste în Europa. Procesul schimbării europene a debutat în luna martie a acelui an cu Masa Rotundă din Polonia, a continuat cu Revoluţia de Catifea din Cehia, a culminat prin căderea Zidului Berlinului şi s-a sfârşit dramatic cu Revoluţia română, marcată violent de o represiune sângeroasă şi sacrificiul luptătorilor pentru libertate. Revoluţia română este unul dintre cele mai semnificative evenimente ale istoriei moderne ale ţării noastre. Importanţa acestui eveniment fundamental este dată de consecinţele sale în plan politic, economic, social şi cultural. Iar urmările Revoluţiei române, dincolo de prea multele pierderi de vieţi omeneşti, de suferinţele şi greutăţile inerente pe care le-a impus acest proces de transformări atât de ample şi de profunde, precum cele cunoscute de România în ultimii treizeci de ani, sunt definitorii pentru noul statut al naţiunii române în sânul comunităţii europene şi euroatlantice. Și acum, şi atunci, în decembrie 1989, gândesc că pentru noi toţi ar fi fost mai benefică o schimbare paşnică de sistem politic, după modelul altor state fost comuniste. În acest fel am fi putut salva vieţile celor 1.142 de martiri şi am fi putut bloca rănirea şi stigmatizarea pe viaţă a altor 3.138 de persoane. O "revoluţie de catifea" ne-ar fi fost benefică şi pentru a facilita coagularea mai performantă a noii puteri de la acea vreme. Însă România a ieşit din totalitarism printr-o explozie socială, printr-o revoltă populară, declanşată la Timişoara pe 15 decembrie 1989, susţinută de întreg poporul român şi finalizată prin acţiunea decisivă a cetăţenilor din capitală, în 21-22 decembrie 1989. La 20 decembrie 1989, Timişoara devenea primul oraş liber de comunism din România. În 21 decembrie 1989, la Bucureşti, nu s-au mai scandat lozincile ceauşiste şi nici nu a fost condamnată revolta timişorenilor de către miile de oameni strânse de dictator în faţa Comitetului Central al PCR, ci aceştia au angajat marea adunare populară într-o luptă pe viaţă şi pe moarte. Astfel, bucureştenii s-au alăturat manifestanţilor de la Timişoara, scandând "Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!" 22 decembrie 1989 a fost ziua în care Revoluţia a învins. Înscrisul "Trăiască Partidul Comunist Român" de pe Comitetul Central al PCR a fost dat jos în aceeaşi zi. Revoluţia socială, cu un autentic caracter popular şi naţional, a continuat după dramatica fugă cu elicopterul a dictatorilor şi şocanta realitate a sfârşitului lor, doboraţi de gloanţele plutonului de execuţie. Revoluţia română a fost opera poporului român, reprezentând un act de mare curaj şi demnitate al naţiunii române. Acest demers a dat semnalul redeşteptării naţionale, fiind un moment unic, de care avem toate motivele să fim mândri. Să nu uităm nicio clipă, stimaţi colegi, în calitatea noastră de politicieni şi de factori decidenţi, că cererile şi aşteptările românilor trebuie să-şi pună amprenta, în continuare, asupra vieţii politice şi sociale şi să structureze multe dintre deciziile pe care le luăm. La fel şi poporul român trebuie să-şi cinstească trecutul ca semn al demnităţii naţionale! Respectul faţă de trecut reprezintă un act de demnitate, o dovadă de încredere în viitorul nostru comun, ca naţiune responsabilă, unită şi solidară în dorinţa ei de progres economic şi social. Toţi cei care s-au jertfit în acele zile fierbinţi la Timişoara, la Bucureşti sau în alte oraşe ale României nu au făcut supremul sacrificiu în zadar. Schimbarea în bine a României este mai intensă şi mai profundă decât o percepem noi acum, iar acest lucru ne face să fim optimişti.

Găvrilă Ghilea "Cercetarea - pe butuci, dezvoltarea - în aer, inovarea - la pâmânt!" În ultima ediţie a tabloului de bord privind inovarea, dat publicităţii de Reprezentanţa în România a Comisiei Europene, ţara noastră este inclusă în categoria "inovatorilor modeşti", care o poziţionează pe ultimul loc din UE, semn că solicitările repetate ale Consiliului European adresate statelor membre privind aprofundarea capacităţii de inovare pentru a face faţă concurenţei pe pieţele mondiale şi pentru a menţine şi a îmbunătăţi modul de viaţă european au fost luate în derâdere de guvernele care s-au succedat în ultimii ani la putere. Documentul citat menţionează că sectoarele în care performanţele României au înregistrat scăderi majore includ: numărul doctoranzilor care şi-au absolvit studiile, antreprenoriatul bazat pe oportunităţi, cheltuielile cu capitalul de risc sau comercializarea inovaţiilor noi de pe piaţă sau a celor de firmă. Şi atunci, de ce a mai aprobat Guvernul Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III pentru perioada 2015-2020, ca unul dintre instrumentele principale de implementare a Strategiei naţionale în acest domeniu? Construit şi pilotat prin cinci programe care îşi asumau Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, Creşterea competitivităţii economiei româneşti, prin cercetare, dezvoltare şi inovare, Cooperarea europeană şi internaţională, Cercetarea fundamentală şi de frontieră, precum şi Cercetarea în domenii de interes strategic, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III pentru perioada 2015-2020 urma să beneficieze, pentru întreaga perioadă, de un buget total de maximum 15 miliarde de lei, asigurat din fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi contribuţii ale partenerilor la proiecte. Cu toate acestea, domeniile prioritare de specializare inteligentă stabilite prin Strategia Naţională pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2015-2020, care au stat şi la baza Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III, par a fi abandonate în nelucrare, deşi vizau sectoare ca biochimia, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate, energie, mediu, schimbări climatice, eco-nano-tehnologii şi materiale avansate. Nici domeniile de prioritate publică corespunzătoare atribuţiilor generale ale statului şi care necesitau o susţinere substanţială din partea acestuia ca sănătatea, patrimoniul şi identitatea culturală ori tehnologiile noi şi emergente nu par să se fi bucurat de o abordare eficientă, demnă de un sistem naţional de inovare funcţional care să genereze performanţe şi impact la nivelul mediei europene. Din aceste considerente, asigurarea masei critice de cercetători în sistem şi dezvoltarea noilor generaţii de cercetători competitivi la nivel internaţional rămâne încă un deziderat la fel de greu de atins, ca şi stimularea cheltuielilor private de cercetare, dezvoltare, inovare, prin cofinanţare publică, pentru a atinge până în 2020 un nivel de 1% din PIB.

Nicolae Giugea "PNL elimină, una câte una, măsurile toxice luate de PSD" Neîncrederea românilor în clasa politică provine din experienţa iluziilor trăite în ultimii 30 de ani, perioadă în care politicienii au promis mult şi au făcut foarte puţin pentru români şi pentru ţară. Nu puţine au fost situaţiile în care partidele politice care au câştigat alegerile au păcălit populaţia cu diverse cadouri otrăvite, dând venituri cu o mână şi luând prin impozite şi taxe sau prin creşterea accelerată a preţurilor cu cel puţin două mâini. Din scurta noastră istorie democratică, ultimii trei ani par să ne fi marcat cel mai puternic şi cel mai nociv. Puţini sunt aceia care vor uita cum PSD a încercat să mituiască populaţia cu majorări iluzorii de venituri, doar pentru ca ei să-şi spele hoţiile scrise în dosare penale, prin ordonanţe de urgenţă scrise şi adoptate în miezul nopţii sau prin legi care au golit puşcăriile de cei mai agresivi infractori. Nu ştiu cine va uita cum promisiunile de majorare a salariilor cu 25% s-au transformat în majorări de 1%-2% sau chiar scăderi, pentru că PSD a inventat transferul contribuţiilor în sarcina exclusivă a angajatului. Câţi pensionari vor da uitării cele 6 sau 8 luni în care majorarea pensiilor a fost confiscată, în vreme ce preţurile la alimentele de bază sau facturi s-au dublat? După trei ani de guvernare PSD, infractorii periculoşi umblă liberi pe stradă şi recidivează, angajatul plăteşte taxe mai mari decât salariul, pensionarul constată că pensia lui are o putere de cumpărare tot mai mică, iar din cele mai multe puncte de vedere - educaţie, sănătate, infrastructură, agricultură - ţara arată mai rău ca la căderea regimului comunist. În numai o lună de când PNL şi-a asumat preluarea guvernării ţării, într-un context extrem de dificil, una câte una, stricăciunile făcute de PSD au început să fie îndreptate. Prin rectificarea bugetară, PNL a reuşit să găsească resursele financiare pentru a asigura plata tuturor drepturilor sociale, plata pensiilor şi salariilor, precum şi plăţile restante către agenţii economici. Din fericire, PNL a reuşit miercuri să adopte o lege prin care s-a eliminat recursul compensatoriu, adică acea prevedere legală dată cu dedicaţie pentru Dragnea şi alţi corupţi, prin care peste 20.000 de condamnaţi penal au fost scoşi din puşcării sub pretextul că aerul e prea închis pentru ei. Tot miercuri, PNL a eliminat două distorsiuni economice grave introduse de PSD. În primul rând, am eliminat supraimpozitarea contractelor cu timp parţial, prin care angajaţii care munceau 2-3 ore pe zi erau obligaţi să plătească impozite la nivelul unei norme de 8 ore pe zi. De la 1 ianuarie 2020, cât munceşti, atât plăteşti. Asta înseamnă normalitate! În al doilea rând, am reuşit ca, de la 1 ianuarie 2020, să eliminăm supraacciza la carburanţi, adică acea taxă nocivă care a scumpit viaţa tuturor românilor şi care a distrus competitivitatea tuturor agenţilor economici români. Să repari toate stricăciunile făcute de PSD, nu este nici uşor şi nici un proces de scurtă durată. Mai avem multe de făcut - eliminarea măsurilor care au lăsat elevii fără transport până la şcoală, desfiinţarea Secţiei speciale de urmărire şi intimidare a magistraţilor, repararea Legilor justiţiei, eliminarea pensiilor speciale, eliminarea inechităţilor din salarizarea personalului bugetar şi din sistemul de pensii, eliminarea măsurilor toxice împotriva mediului de afaceri. Importante este faptul că toate măsurile pentru care românii au acordat PNL încrederea încep să devină realitate.

Elena Hărătău "Respectarea drepturilor omului trebuie să fie o prioritate în toate statele lumii!" În calitate de femeie, soţie şi mamă, dar şi de parlamentar responsabil al României, susţin cu tărie respectarea drepturilor omului, nu numai în ţara mea, ci şi oriunde există asemenea probleme în lume. Consider că este imperios necesar ca parlamentarii tuturor ţărilor să facă front comun împotriva acţiunilor îndreptate împotriva respectării drepturilor omului, a suveranităţii statale şi a asigurării libertăţilor de orice tip, mai ales a celor religioase, a minorităţilor naţionale şi a femeilor. Din nefericire, în prezent, o serie de state ale lumii sunt afectate de grave încălcări ale drepturilor omului, mai ales în Asia şi Africa. În ţări precum Iran, Iraq, Siria sau Nigeria, de exemplu, oamenii au fost nevoiţi să îşi părăsească locurile natale pentru a supravieţui atrocităţilor petrecute, soldate nu numai cu dispreţul faţă de legi, ci şi cu violenţe înfiorătoare şi mii de oameni decedaţi şi dispăruţi. Dispreţul pentru viaţa umană, de care dau dovadă cei din Statul Islamic, este profund şi ireversibil, drept pentru care mii de oameni din aceste ţări încearcă să lupte împotriva acestor atrocităţi contra drepturilor omului dintr-un exil prelungit. Îmi exprim dezaprobarea în legătură cu încălcarea continuă şi sistematică a drepturilor omului în ţările din Orientul Mijlociu, în ciuda reacţiilor internaţionale care cer încetarea acestora. Cred că autorităţile mondiale responsabile de securitatea oamenilor şi respectarea drepturilor acestora trebuie să ia măsuri faţă de evenimentele tragice care încă se petrec în zonă. Sunt convinsă că România acordă importanţa cuvenită relaţiilor diplomatice cu ţările care sunt supuse unor regimuri opresive. De asemenea, cred că Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi trebuie să se aplece cu celeritate şi responsabilitate asupra acestei probleme a refugiaţilor din aceste ţări terorizate, astfel încât să fie luate măsurile de rigoare pentru instaurarea păcii şi respectării drepturilor omului în toate ţările lumii.

Mihaela Huncă "Românii sunt din nou prizonierii jocurilor politice dintre cele două partide mari. Se tergiversează alegerea primarilor în două tururi de scrutin. PRO România suspectează un posibil blat între PSD şi PNL!" Poziţia PRO România a fost făcută publică încă de la constituirea formaţiunii politice. Parlamentarii PRO România vor susţine prin vot revenirea la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene de către consilieri, pentru că nu dorim schimbarea baronilor PSD cu baronii PNL şi alegerea primarilor din doua tururi de scrutin, pentru a da o şansă şi acelor candidaţi care nu se bazează doar pe aparatul de partid. Asistăm acum la un joc politic care nu are nicio legătură cu votul legitim al românilor, exprimat la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale. Țara vrea altceva şi, din păcate, iar a fost minţită de PNL şi de PSD. Vă amintiţi cum, cu surle şi trâmbiţe, PNL anunţa ca prioritate, după înlăturarea Guvernului Dăncilă, alegerea primarilor din două tururi de scrutin? Să ne amintim că Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost modificată în 2011 pentru a introduce alegerea primarilor într-un singur tur, cu numărul cel mai mare de voturi exprimate, deci nici măcar o majoritate a numărului de voturi exprimate, la iniţiativa PDL de atunci, actualul PNL lărgit. Consider că nimic nu s-a schimbat de atunci. USR se face că propune, PSD şi UDMR spun că se opun, iar PNL şi merge mai departe, în condiţiile în care, dacă ar vrea, ar putea trece legea prin Parlament! Noi, Pro România, credem că aici este o înţelegere între PSD şi PNL, ca să rămână situaţia ca până acum, pentru că avantajează cele două partide mari. Alegerea într-un singur tur ridică probleme justificate de reprezentativitate. Un primar ales într-un singur tur cu mai puţin de jumătate din voturile exprimate are mai puţină legitimitate în comunitate decât un primar care a câştigat o majoritate a voturilor în turul doi. Se poate ajunge la situaţii de-a dreptul hilare: un primar poate ajunge în funcţie cu câteva mii de voturi într-un oraş cu peste 100.000 de locuitori sau cu 200 - 300 de voturi într-o comună de 3.000 - 4.000 de locuitori. Deocamdată, în detrimentul românilor, asistăm acum la împărţirea posturilor şi a puterii între aceiaşi oameni politici care sfidează de câţiva ani dorinţele alegătorilor.

Claudiu-Augustin Ilişanu "Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, momentul în care celebrăm respectul şi demnitatea ca valori universale şi implicarea tuturor pentru o lume mai bună" Pe data de 10 decembrie am sărbătorit Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, una dintre cele mai mari reuşite ale omenirii, prin adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului în urmă cu 71 de ani, document tradus în peste 500 de limbi internaţionale. Acest eveniment universal a stat la temelia modernităţii societăţilor şi a înţelegerii valorilor umane. Tot anul acesta, la 20 noiembrie, am marcat şi împlinirea a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru Drepturile Copilului. Respectarea drepturilor fundamentale sunt esenţiale pentru bunul mers al societăţilor. Pentru a conştientiza mai mult generaţiile tinere despre importanţa acestora, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului de anul acesta, Organizaţia Naţiunilor Unite doreşte să pună în lumină potenţialul tinerilor pentru un viitor mai bun al omenirii. Tema din acest an aduce în prim-plan generaţiile tinere ca agenţi constructivi ai schimbării. Această tematică, susţinută de Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului, are rolul de a promova educaţia pentru respectarea drepturilor universale, pentru implicare în societate, pentru generarea de acţiuni colective împotriva problemelor globale, pentru respect faţă de minorităţi şi pentru reducerea formelor de discriminare, dar şi pentru evitarea discursurilor radicale. Educaţia tinerilor pentru pace, respect şi implicare socială poate avea un impact pozitiv din punct de vedere social. Mesajul de anul acesta al Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului este că generaţiile tinere trebuie să îţi amplifice vocile şi să fie active la nivel global pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, pentru transformări sociale eficiente şi pentru dezvoltare durabilă. Un viitor pozitiv al Europei şi al lumii întregi este strâns legat de protecţia drepturilor omului şi de cultivarea acestor valori în cadrul generaţiilor tinere. Instituţii precum Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE, FRA, sunt esenţiale pentru promovarea tematicilor strâns legate de drepturile omului. Această agenţie cu sediul la Viena consiliază factorii de decizie de la nivel european şi naţional, pentru ca politicile legate de drepturile fundamentale să fie bine aplicate pentru crearea unui impact pozitiv în societate. Una dintre temele importante de anul acesta ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE a fost legată de migraţie şi de o incluziune pozitivă a tinerilor care au ajuns în Europa pe fondul acestui fenomen. Agenţia a militat pentru ca statele europene să ofere tinerilor o șansă la o viaţă mai bună, acest lucru însemnând crearea de strategii eficiente pentru ca aceste generaţii cu potenţial să devină parte integrată a societăţii. Tinerii sunt cei care vor duce mai departe valorile europene şi naţionale. Participarea lor la viaţa publică este un principiu esenţial într-un stat căruia îi pasă de viitorul său. O educare a tinerilor pentru promovarea drepturilor fundamentale, a valorilor europene, a culturii şi credinţei naţionale, pentru înlăturarea diferenţelor dintre categoriile sociale, pentru toleranţă, respect şi bunătate pot genera beneficii şi schimbări pozitive în anii viitori, pentru ca societatea românească să nu mai sufere de stratificare, iar orice mesaje de dezbinare să nu îşi mai găsească locul între români.

Natalia-Elena Intotero "Românii din Germania şi Anglia au nevoie de asistenţă consulară" Pe 6 decembrie 2019, a fost inaugurat Consulatul General al României la Stuttgart, Republica Federală Germania, acesta fiind operaţionalizat integral şi pregătit să ofere întreaga gamă de servicii consulare celor aproximativ 172.000 de cetăţeni români rezidenţi în landul german Baden-Württemberg, care constituie circumscripţia consulară Stuttgart, o acţiune pe care o salut, o acţiune anunţată deja de la inaugurarea consulatului de la Miami, SUA, respectiv în noiembrie 2018, întrucât politica noastră a fost mereu mai aproape de oameni, iar acest lucru a însemnat, iată, şi acţiuni concrete. În acelaşi context, pot menţiona şi deschiderea consulatului de la Edinburgh, la începutul lunii noiembrie a anului trecut. Aşadar, nu trebuie să uităm că deschiderea de noi consulate, acolo unde situaţia o cere, este necesară şi trebuie să continue. Potrivit datelor oferite de Ministerul Afacerilor Externe, în Germania locuiesc 800.000 de români, locul patru ca mărime a diasporei de mobilitate din Europa. În acest context, chiar am depus o interpelare adresată ministrului afacerilor externe, domnului Bogdan Aurescu, în care motivez importanţa deschiderii de noi consulate în Republica Federală Germania, precum şi în Regatul Unit. În noiembrie 2019, românii au participat în număr mare la alegerile prezidenţiale. În turul al doilea de scrutin, participarea democratică a românilor de pretutindeni a fost una record, înregistrându-se în total peste 944.000 de voturi. Din totalul voturilor exprimate în străinătate, cele mai multe au fost în Republica Italiană, Regatul Unit, Republica Federală Germania şi Regatul Spaniei. Aceste cifre, dar şi creşterea volumului de muncă înregistrat de oficiile consulare româneşti din unele regiuni, sunt indicii că diaspora de mobilitate românească din sudul Europei s-a micşorat în dimensiuni faţă de anii precedenţi, iar Regatul Unit sau Republica Federală Germania reprezintă destinaţii mai atractive datorită salariilor mai ridicate, o realitate la care trebuie să ne raportăm în momentul în care avem în vedere deschiderea de noi consulate. În condiţiile în care în Regatul Spaniei, România are opt consulate, iar în Republica Italiană şapte consulate, raportat la numărul de români rezidenţi în aceste ţări şi având în vedere faptul că în Regatul Unit sau în Republica Federală Germania vorbim despre o creştere semnificativă a comunităţilor, ambele estimate la un milion de români, consider că este necesar ca numărul consulatelor din aceste ţări să crească. În acest moment, în Regatul Unit avem trei consulate, respectiv la Edinburgh, Manchester, Londra, iar în Republica Federală Germania avem patru, cu cel deschis zilele trecute - Munchen, Bonn, Berlin, Stuttgart. Consider că pentru anul 2020, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să reevalueze necesitatea de noi consulate în cele două ţări, în raport cu datele care indică o comunitate în creştere şi, în consecinţă, o nevoie mai mare de asistenţă consulară în cele două ţări. Este necesar ca efortul statului român de a fi mai aproape de românii plecaţi din ţară să continue.

Ioan Balan "Trebuie să protejăm cu toată forţa interesele economiei naţionale!" În ultimii şapte ani de zile, modelul economic greşit promovat de PSD ne-a condus în situaţia nedorită în care banii românilor au ajuns să sprijine economiile altor state şi să creeze locuri de muncă bine plătite în străinătate, nu în România. Datele statistice dure şi seci ne arată că majoritatea produselor cumpărate astăzi de români sunt fabricate în alte state europene sau din exteriorul Europei. Autoturisme, electronice, textile şi produse alimentare vin în cantităţi tot mai mari din import, pentru că în România industria şi agricultura s-au prăbuşit încet şi sigur, chiar cu ajutorul guvernelor socialiste. Cei care se autodeclarau că sunt "mândri că sunt români" au pus lacătul pe mărci importante din industria românească, pe care, ulterior, le-au tăiat şi le-au vândut la fier vechi. În agricultură, efectivele de animale din zootehnie au scăzut la mai puţin un sfert, fie din cauza lipsei măsurilor de sprijin din partea Guvernului, fie din cauza habarnismului acestuia de a pune capăt unor epidemii devastatoare. Numai în anul 2019, peste jumătate de milion de porci au dispărut din cauza incompetenţei lui Petre Daea, de a opri extinderea pestei porcine. Cine oare ar îndrăzni să dea vina pe străini pentru prostia Guvernelor PSD-iste şi pentru faptul că şi de acest Crăciun carnea de porc din magazinele româneşti vine din Spania, Italia, Franţa sau din alte ţări? Problema nu este la ei, ci la noi, în România, unde ani de zile am fost guvernaţi anapoda şi împotriva intereselor economiei româneşti. La învestitura Guvernului PNL, mi-am zis în sinea mea că nu va putea Ludovic Orban să facă într-un singur an ceea ce a stricat PSD în zeci de ani. Din fericire, observ că m-am înşelat şi că numai într-o lună Guvernul, împreună cu noi, parlamentarii PNL, am reuşit să reparăm lucruri deosebit de importante pentru ţara noastră. Într-o singură zi, am reuşit să îndreptăm trei măsuri toxice luate de PSD împotriva românilor: am eliminat recursul compensatoriu, adică acea măsură luată de Dragnea şi Dăncilă, prin care zeci de mii de condamnaţi periculoşi au fost eliberaţi înainte de termen, generând o stare totală de teamă şi nesiguranţă în rândul cetăţeanului român; am eliminat toxica acciză la carburanţi, cea care ne-a distrus tuturor puterea de cumpărare şi care a făcut mai ieftine produsele de import decât cele româneşti; am abrogat, de asemenea, supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial, pentru a da şansa tinerilor să se angajeze mai uşor şi fiecare să plătească numai în funcţie de cât munceşte. Ultimele două măsuri vor reprezenta o gură de oxigen pentru întreprinderile româneşti, care au fost sugrumate de PSD prin taxe şi birocraţie absurdă. În următoarele zile, PNL, alături de Guvernul Orban îşi vor asuma un nou plan curajos, jucând cu mandatul pe masă îndreptarea altor erori ale guvernărilor PSD. Astfel, pentru a reda Parlamentului prestigiul cuvenit, Guvernul îşi va angaja răspunderea pe noi măsuri legislative reparatorii: eliminarea măsurilor antieconomice şi antiromâneşti prevăzute în Ordonanţa lăcomiei PSD, asigurarea transportului gratuit pentru elevi şi deblocarea sistemului de justiţie. Urmează, apoi, adoptarea, înainte de 1 ianuarie, a unui nou buget de stat, astfel încât toţi agenţii economici să cunoască parametrii de dezvoltare pentru anul viitor. Susţin cu toată forţa demersurile Guvernului Orban, prin care reuşim să salvăm România de la o catastrofă economică şi socială. De asemenea, aşa cum toţi mă cunoaşteţi, voi convinge reprezentanţii Guvernului să ne angajăm şi asupra unor alte proiecte curajoase, care să creeze bunăstare reală pentru români, prosperitate pentru cei care muncesc onest şi dezvoltare occidentală de la Siret la Giurgiu şi de la Tulcea la Jimbolia.

Antoneta Ioniţă "România de mâine nu trebuie să aparţină analfabeţilor funcţional!" "Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte.", spunea Confucius şi mă gândesc tot mai mult la adevărul acestor vorbe, la modul absolut iresponsabil în care guvernele ultimilor ani i-au condamnat pe elevii români să se deosebească de colegii lor din alte ţări. Am asistat şi cu siguranţă am comentat cu toţii, într-un cadru formal sau informal, rezultatele absolut dezastruoase pe care copiii noştri le-au înregistrat la ultimul Test PISA, rezultate care demonstrează colapsul în care se află învăţământul românesc, un colaps cauzat de zecile de începuturi de reformă mereu abandonate, de desele schimbări de miniştri care au vrut fiecare să-şi impună propria viziune, adesea fără să ia nimic în calcul din ce făcuse bun predecesorul. Deruta educaţiei româneşti şi-a produs efectele. Procentele arată dimensiunea unui adevărat dezastru - 44% dintre elevii României sunt analfabeţi funcţionali. Citesc un text şi nu sunt capabil să-l şi înţeleagă. Școala noastră, măcinată de zecile de reforme pe hârtie, care au bulversat deopotrivă cadre didactice, elevi şi părinţi, scoate pe bandă rulantă analfabeţi funcţionali, de la o etapă la alta tot mai mulţi. M-am aplecat mai mult asupra acestor rezultate. Scorul obţinut în 2018 este în scădere faţă de 2012 si 2015, la toate cele trei domenii examinate, citire, matematică şi ştiinţe, în timp ce procentul de analfabetism funcţional este de 44%. Rezultatele PISA 2018 arată că la "Citire", în Romania s-a obţinut un scor în scădere cu 6 puncte faţă de cel din 2015 şi cu 10 puncte mai puţin decât la PISA 2012, conform datelor oficiale publicate de Directoratul pentru Educaţie al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE. Media elevilor cuprinşi în examinare, care au atins nivelul 2 la citire, adică a celor care au competenţe de bază şi pot face legătura dintre informaţiile pe care le au şi aspecte din viaţă, este de 77. În România, doar 59% dintre elevi au atins nivelul 2. Cu alte cuvinte, 41% dintre elevii români citesc un text, dar nu pot înţelege şi explica despre ce este vorba în ceea ce au citit. La Matematică, stăm şi mai prost, aici se înregistrează cea mai dramatică scădere, am pierdut nu mai puţin de 14 puncte faţă de testarea din 2015, dar în spatele cifrelor stă concluzia specialiştilor că 47% dintre elevii români nu ating măcar nivelul 2 de dificultate. Ei nu s-au descurcat când au fost puşi să compare două rute alternative sau să convertească preţuri, din lei în altă monedă. Acelaşi dezastru îl regăsim şi la "Știinţe", unde s-au obţinut tot scoruri cu peste 10 puncte mai mici decât la testările PISA anterioare. Nu mai putem vorbi doar despre îngrijorări, ci despre măsuri care trebuie luate urgent, dacă este să ne gândim că proporţia elevilor români care nu pot face corelaţii elementare în domeniul ştiinţelor atinge pragul de 44%. Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre copiii care merg la şcoală sunt incapabili să ofere explicaţii despre situaţii întâlnite în fiecare zi, despre situaţii familiare, şi nu pot formula concluzii simple, care să arate că pot face corelaţii între fizică, chimie sau ştiinţele naturii. În Testele PISA 2018 au fost testaţi peste 600.000 de elevi, dintre care aproximativ 5.000 de tineri din 170 de şcoli româneşti, la cele trei domenii amintite mai sus. Există, însă, şi un al patrulea capitol, la care tinerii români nu au fost testaţi. Este cel al competenţelor globale, prin care se urmăreşte capacitatea de a analiza probleme globale şi de a avea relaţii cu persoane din alte culturi. Nu vreau să mă gândesc cam unde s-ar fi plasat România, dacă testul s-ar fi extins şi la acest domeniu. Doamnelor şi domnilor colegi, aşa arată viitorul nostru? Asta este ceea ce lăsăm în urmă? Dispute sterile şi scandal, în timp ce România profundă, România adevărată, se scufundă din lipsă de educaţie, într-o şcoală anchilozată, al cărui produs este analfabetismul funcţional? Asta le oferim noi copiilor noştri? Aşa croim România de mâine? Aici chiar cred că nu mai este timp de pierdut. Misiunea noastră este una comună, să repunem educaţia acolo unde îi este locul, să devină o prioritate naţională!

Cornel Itu "Ziua Constituţiei, prilej de reflecţie asupra parcursului democraţiei româneşti" Prima Constituţie a României după căderea regimului comunist a fost adoptată în 21 noiembrie 1991, iar apoi, prin voinţa poporului român, a fost aprobată prin referendum în data de 8 decembrie 1991. După patru ani, Parlamentul a decis ca această zi să marcheze Ziua Constituţiei, prilej de reflecţie asupra importanţei Legii fundamentale în arhitectura României democratice. După 28 de ani, putem spune că datorită Constituţiei am avut şi avem garanţia unui stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Stabilitatea statului român, faptul că astăzi suntem parte a Uniunii Europene şi a NATO sunt, de asemenea, rezultatul parcursului nostru democratic, trasat în primul rând de Constituţie. Statul social, separaţia puterilor în stat, ideea de libertate, de prosperitate, drepturile fundamentale ale oricărui cetăţean sunt garantate de Legea fundamentală. Constituţia este pavăza democraţiei româneşti, iar noi, ca actori ai scenei politice, avem cea mai mare responsabilitate atunci când vine vorba despre respectarea ei. Din păcate, în ultimii ani am asistat la derapaje nepermise în această privinţă, când însuşi preşedintele României, Klaus Iohannis, a manifestat, în anumite situaţii, lipsă de consideraţie faţă de Legea fundamentală a ţării. Ignorarea unor decizii ale Curţii Constituţionale a României echivalează cu încălcarea Constituţiei. Această atitudine a transformat România, nu de puţine ori, în teren de luptă politică, iar consecinţele au fost pe măsură, ca în cazul tinerilor rezidenţi din sistemul medical. Ne amintim cu toţii că, nu cu mult timp în urmă, din cauza faptului că preşedintele Iohannis a refuzat să numească un ministru la Educaţie, mii de medici s-au trezit în situaţia de a nu putea da examenul de rezidenţiat. Până la urmă, situaţia a fost descâlcită tot de social-democraţi, după cum la fel de bine ne amintim. Sper să nu ne mai întâlnim cu astfel de situaţii, iar acest lucru este posibil doar dacă dăm, cu toţii, fără excepţie, respectul cuvenit Legii fundamentale a României, iar puterile statului şi reprezentanţii acestora nu ies din litera Constituţiei în ceea ce priveşte atribuţiile pe care le au.

Tudoriţa Lungu "România nu trebuie să rămână repetentă în faţa unei provocări globale - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră" "România nu este ţara pe care am primit-o moştenire de la părinţii noştri, ci ţara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri". Aceste vorbe ale Regelui Mihai I al României, rostite chiar aici, în Parlament, ilustrează perfect modul în care trebuie să ne gândim mereu ce le lăsăm moştenire generaţiilor viitoare. Trebuie să o facem cu responsabilitate şi să nu ne fie indiferent ce părere vor avea ei despre ceea ce decidem noi astăzi. La Madrid, se află în plină desfăşurare a 25-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice. La nivel global, subiectul este tratat cu îngrijorare, iar mesajul este unul singur: toate statele lumii trebuie să ia măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Vă reamintesc că, acum câteva săptămâni, şi Parlamentul Uniunii Europene a adoptat o rezoluţie de urgenţă climatică şi mediu, tot o expresie a îngrijorării privind acest subiect. Evenimentul de la Madrid este unul de importanţă globală. Zeci de mii de militanţi ecologişti au organizat un marş, pentru a atrage atenţia asupra responsabilităţii cu care trebuie tratate problemele de mediu şi sunt fermi în a solicita măsuri care nu mai pot fi amânate. Înăsprirea regulilor este singura soluţie pentru ca încălzirea globală să mai poată fi ţinută în frâu. Se vorbeşte despre noi decizii pentru punerea în aplicare a acordului climatic de la Paris, care vor fi luate în 2020, la următoarea conferinţă climatică. Activista de numai 16 ani, Greta Thunberg, trage un nou semnal de alarmă, în timp ce Dalai Lama este ferm: "nu mai putem exploata resursele Pământului, copaci, apă, aer şi minerale, fără a ne păsa de generaţiile care vin". România este şi ea prezentă la Madrid. Da, pentru anul 2020, ne-am atins ţintele previzionate, dar discutăm deja despre noi orizonturi, despre noi provocări. 2030 este o nouă graniţă, iar 2050 ar putea deveni momentul eliminării totale a emisiilor de dioxid de carbon. Noul ministru al mediului, apelor şi pădurilor, colegul meu Costel Alexe, şi-a început mandatul, tocmai prin asumarea acestor ţinte, în special pentru următorul deceniu. Mediul de afaceri, sectorul economic, cel financiar-bancar, administraţiile locale şi Guvernul României, împreună cu alţi actori importanţi ai societăţii civile, trebuie să se aşeze urgent la aceeaşi masă. Nu mai putem fi nişte spectatori. În timp ce omenirea discută despre eliminarea totală a emisiilor de dioxid de carbon, în România pădurile se taie masiv, adeseori ilegal şi fără niciun discernământ pentru ziua de mâine. Am ajuns în situaţia în care alţii protestează pentru noi, aşa cum s-a întâmplat de curând, la Viena, unde a fost reclamată decimarea pădurilor României. Nu mai poate fi tolerată lipsa politicilor publice în domeniul mediului, incoerenţa legislativă şi nici lipsa de implicare. Să recunoaştem, României i-au lipsit, în ultimii 30 de ani, proiectele majore pe Educaţie, pe Mediu, pe Infrastructură, proiecte care să fie susţinute şi continuate de orice guvern care s-a instalat la Palatul Victoria. Suntem în faţa unor provocări, unde este nevoie de decizii ferme şi urgente şi de multă responsabilitate, pentru a le lăsa şi copiilor noştri un aer pe care să-l poată respira.

Costel Lupaşcu "Ziua Constituţiei" Adoptarea în urmă cu 28 de ani a primei Constituţii a României după căderea regimului comunist reprezintă un moment fundamental în procesul de consolidare democratică a ţării noastre. Constituţia României a consfinţit definitiv opţiunea pentru democraţie şi libertate şi un set de valori şi principii fundamentale. Astăzi, vom putea constata că actuala Lege fundamentală a reuşit să pună bazele unui sistem democratic fundamentat pe principiile statului de drept, economiei de piaţă, pluralismului şi pe drepturile fundamentale ale omului. Legea noastră fundamentală s-a dovedit a fi un corp de principii şi norme moderne, iar Constituţia a reprezentat, în tot acest timp, o garanţie a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului. Dezvoltarea unui sistem politic pluralist, crearea unui cadru instituţional democratic şi aderarea României la sistemul de valori promovat de instituţiile euroatlantice au fost posibile şi datorită acestei Constituţii. Totodată, Ziua Constituţiei ne îndeamnă să privim şi spre viitor, spre România generaţiei de mâine, spre aspiraţiile ei şi spre nevoile societăţii secolului al XXI-lea. Deşi avem o Constituţie care a trecut deja testul timpului, integrarea europeană a impus anumite ajustări. Au fost însă şi modificări care nu s-au dovedit cele mai fericite, după cum există şi texte care au permis interpretări forţate, dincolo de spiritul actului fundamental. Tocmai de aceea procesul de revizuire a Constituţiei, de modernizare şi clarificare trebuie desăvârşit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar şi libertăţile cetăţeneşti. Modificarea Constituţiei poate fi, în actuala conjunctură politico-instituţională, o oportunitate în vederea remodelării instituţionale şi restructurării vieţii politice, sociale şi economice româneşti. Multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu a adus România într-un blocaj politic şi instituţional care afectează întreaga societate. Conflictul instituţional de la nivelul Executivului a degenerat, antrenând întreaga societate. Tensiunile dintre diferitele puteri şi autorităţi publice au avut drept consecinţă dereglarea mecanismului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. În locul promovării unor forme de echilibrare a puterilor a fost stimulat conflictul instituţional dintre acestea. Modificarea Constituţiei este un proiect de care avem nevoie şi vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei. O discuţie de revizuire a Constituţiei este absolut necesară, iar Ziua Constituţiei este cadrul potrivit pentru a reaminti această necesitate, care trebuie să devină o prioritate în anul politic 2020. Statul social puternic, drepturile şi libertăţile fundamentale, economia de piaţă, echilibrul şi separaţia puterilor, independenţa justiţiei - sunt elemente fundamentale pe care ni le dorim, cu toţii, consolidate şi respectate tot mai mult. Este esenţial ca toţi cetăţenii României, dar şi toţi actorii politici responsabili, în special cei care îşi asumă roluri de reprezentare politică, să conştientizeze că Legea fundamentală este atât un act juridic, menit să instituie reguli de organizare şi funcţionare a societăţii, cât şi un adevărat pact social, care oferă cetăţenilor garanţia unei bune guvernări şi protecţie în faţa abuzurilor de orice fel. Respectul faţă de Constituţie priveşte nu doar textul legii fundamentale, ci şi conformarea faţă de acesta în toate acţiunile şi deciziile. Reperul nostru permanent trebuie să fie şi spiritul Constituţiei.

Silviu Nicu Macovei "Este timpul schimbărilor de abordare a politicii!" Politica se află într-o schimbare de paradigmă, nu doar în România, ci în întreaga lume. În ultimii ani, am putut observa cu toţii reaşezări doctrinare importante, începând cu abordarea pragmatică electoral, dar flexibilă doctrinar a popularilor europeni şi terminând cu noul naţionalism iliberal, clamat de Viktor Orbán, dar preluat şi de alte partide importante din Europa. În acelaşi timp, doctrinele aşa-zise tradiţionale, precum social-democraţia, liberalismul clasic şi neoliberalismul au întâmpinat dificultăţi de adaptare la noile provocări ale societăţii. Probleme acute, stringente, precum şomajul masiv în rândul majorităţii tinerilor, tehnologizarea, concomitentă cu dispariţia unor tipuri de meserii, poluarea şi distrugerea mediului, antitetică oarecum cu industrializarea şi consumerismul deceniilor anterioare, birocraţia excesivă, naţională şi europeană, au condus la această reconfigurare ideologică a politicii europene şi au generat blocaje de viziune în rândul partidelor tradiţionale. La toate aceste cauze enumerate anterior, se adaugă şi specificităţi naţionale, cauzate, mai întotdeauna, de lupta pentru influenţă a unor actori sociali şi politici. Dacă în ţările vestice naţionalismul şi extremismul au apărut ca o consecinţă a imigraţiei masive şi a valurilor de refugiaţi, în paralel cu euroscepticismul cauzat de birocraţia Uniunii, în ţările emergente ale fostului bloc comunist problemele au ţinut mai ales de corupţie şi eficienţa sau ineficienţa sistemului juridic, dar şi de emigrarea masivă a forţei de muncă. Deşi în România putem găsi elemente specifice unice, nu o putem rupe de contextul geopolitic european. Emigrarea economică masivă din ţara noastră a creat o serie de dezechilibre pe piaţa muncii, dar şi probleme sociale legate de familii destrămate, copii lăsaţi în grija rudelor şi înstrăinarea de cei dragi. Chiar dacă banii trimişi de afară celor de acasă au reprezentat o infuzie serioasă de capital, aceşti bani s-au dus fie pe construcţia unei locuinţe, fie pe consum. Prea puţini au ales să investească într-o afacere familială sau individuală, pentru a putea crea drumul unei reîntoarceri în ţară. Aici este un aspect spre care ţara noastră trebuie să se concentreze, reîntoarcerea forţei de muncă acasă. Însă acest obiectiv trebuie stabilit ca o strategie politică, inclusă coerent doctrinar. Aici consider că este de datoria Partidului Social Democrat să îşi asume deschis şi asumat crearea şi implementarea unui set de principii care să conducă la o strategie de recuperare a diasporei. Din păcate, PSD s-a concentrat în ultimii ani pe cealaltă problemă specifică României, şi anume lupta împotriva corupţiei şi inechităţile din justiţie. Deşi repararea injustiţiilor este o obligativitate a oricărui partid, accentul aproape exclusiv pe problemele din sistemul judiciar românesc a făcut ca PSD să îşi piardă temporar compasul doctrinar şi să treacă cu vederea aspecte sociale ale situaţiei României. De aceea, consider că acum, o dată cu schimbarea de viziune a noii conduceri a partidului, este un moment ideal pentru PSD să îşi regăsească caracterul profund orientat spre om, nu doar spre bunăstarea financiară, dar mai ales spre crearea unei speranţe într-un viitor mai bun, acasă, printre cei dragi!

Laurenţiu Nistor "Efectele anulării O.U.G. nr. 114 vor fi devastatoare pentru economia ţării noastre!" Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că Guvernul Orban intenţionează să abroge măsurile din O.U.G. nr. 114, fără niciun studiu de impact. Această măsură este un atac al PNL la economia românească şi la veniturile românilor. Abrogarea O.U.G. nr. 114 va avea efecte directe asupra populaţiei. Vorbim despre anularea salariului minim net de 500 euro pentru angajaţii din sectorul construcţiilor. Angajatorii vor pierde mulţi muncitori care vor pleca din nou din ţară pentru a lucra în străinătate. Se blochează sectorul construcţiilor, cu impact negativ pe piaţa imobiliară şi pe creşterea economică. Vor creşte facturile la energie electrică şi gaze naturale, prin înlăturarea plafonului pe preţuri la consumatorii casnici. Creşterea acestor facturi ar fi în medie de 15%, respectiv 100 lei/lună, 1.200 lei/an, vor creşte cu circa 6% facturile la cablu TV, la Internet, la telefon, în medie o creştere de 60 lei pe factură. Abrogarea O.U.G. nr. 114 înseamnă şi anularea majorării anticipate salariilor din Învăţământ, la nivelul din grila din 2022 din Legea salarizării. Fără prevederile din O.U.G. nr. 114 se va reveni la calculul ratelor la bănci pe baza ROBOR, care tocmai a început din nou să crească accelerat, după venirea PNL la guvernare. Creşterea ratelor va fi în medie cu circa 10%. Se anulează, de asemenea, posibilitatea ca românii să opteze unde să li se acumuleze banii pentru pensii, dacă vor să contribuie la pensii în Pilonul II sau dacă vor să aibă o pensie mai mare în Pilonul I. Abrogarea O.U.G. nr. 114 va duce şi la desfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, prin care se acorda finanţare proiectelor de dezvoltare locală - şcoli, dispensare, extinderi de reţele de gaze, apă şi canalizare, drumuri etc. Sunt deja peste 3.000 de proiecte depuse pe acest instrument de finanţare, din care au fost aprobate 500 cu valoare de peste 6 miliarde de lei. PNL nu a calculat niciun moment impactul pe care anularea O.U.G. nr. 114 îl va avea asupra economiei româneşti, un impact cu efecte foarte grave atât asupra oamenilor de rând, cât şi asupra economiei ţării noastre.

Daniela Oteşanu "Guvernul continuă să îngroape ţara în datorii şi în acelaşi timp epuizează rezerva valutară a ţării" Guvernul PNL se împrumută într-un ritm ameţitor, la dobânzi uriaşe. Ritmul este dublu faţă de guvernarea PSD, iar costurile pentru aceste împrumuturi sunt la nivelul ţărilor subdezvoltate. Sub conducerea aiuritoare a ministrului Cîţu, Ministerul Finanţelor a împrumutat 8,2 miliarde de lei în luna noiembrie, la dobânzi mai mari cu 12 puncte de bază. De asemenea, PNL a umflat artificial deficitul bugetar la 4,4% din PIB, dând vina pe o gaură în buget care este doar în capul lui Cîţu. Luna aceasta se anunţă şi mai rău, în condiţiile în care specialiştii anticipează activarea procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene împotriva României. Guvernanţii s-au angajat, prin rectificarea bugetară, să împrumute alte 18 miliarde de lei în luna decembrie. Pe vremea PSD, împrumuturile refinanţau datoria externă şi asigurau resurse pentru investiţii şi creştere economică, în condiţiile menţinerii deficitului bugetar. Ca pondere în PIB, PSD a reuşit reducerea datoriei externe de la 37,3% la 35%. Guvernul PNL epuizează rezerva valutară a ţării. 1,2 miliarde de euro a consumat BNR pentru a apăra moneda naţională după prestaţiile catastrofale ale liderilor PNL în prima lor lună de guvernare, în special după manifestările publice care frizează inconştienţa ministrului finanţelor, Florin Cîţu. Chiar şi în condiţiile intervenţiei masive a BNR, leul a continuat şi continuă să se devalorizeze, în dauna milioanelor de români care sunt nevoiţi să suporte costuri mai mari atât la creditele luate, cât şi la achiziţia produselor de tot felul, ale căror preţuri sunt raportate direct la euro, de la facturi de telefon şi internet până la maşini sau imobiliare. Mai mulţi analişti, inclusiv cei apropiaţi de PNL, cum este Cristian Păun, consilierul lui Orban, apreciază că euro va atinge nivelul de 5 lei până la finalul anului. Rezerva valutară a ţării este necesară pentru a apăra moneda naţională în cazul unor speculaţii sau în cazul unor crize economice. Deci irosirea rezervei valutare, din cauza declaraţiilor iresponsabile ale ministrului finanţelor, reprezintă vulnerabilizarea monedei naţionale şi a economiei ţării.

Gabriela-Maria Podaşcă "Ziua Drepturilor Omului - apel pentru drepturile tinerilor" Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este marcată la nivel global pe 10 decembrie, dată la care, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, un document de reper, care proclamă drepturile inalienabile ale fiecărui om indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine naţională, socială sau alt statut. În contextul în care, în luna noiembrie, s-au celebrat 30 ani de la semnarea Convenţiei pentru Drepturile Copilului şi a apelului general la acţiune "Stand Up for Human Rights", Organizaţia Naţiunilor Unite propune în acest an sărbătorirea potenţialului tinerilor ca agenţi constructivi în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Campania este concepută pentru a arăta modul în care tinerii din întreaga lume luptă pentru drepturi şi împotriva rasismului, discursului de ură, bullying-ului, discriminării şi schimbărilor climatice. Anul 2019 a fost un an al activismului, în special din partea adolescenţilor şi tinerilor care au evidenţiat că este în joc viitorul lor şi al întregii planete, deoarece ei suportă consecinţele lipsei de acţiune din partea generaţiilor mai în vârstă care iau decizii în prezent în cadrul guvernelor şi companiilor din perspectivă socială, economică şi climatică. Este important să ne alăturăm tinerilor în acest demers al lor şi să luptăm împreună, solidar pentru pace, justiţie climatică şi dezvoltare durabilă, principiile universale ale drepturilor omului care protejează fiecare persoană, dar şi pentru mediul în care trăim. Este de datoria noastră, a politicienilor şi reprezentanţilor cetăţenilor în Parlament, să ne asigurăm că vocea tinerilor este auzită. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului reprezintă un angajament ferm al statelor de a proteja drepturile fiecăruia, incluzând posibilitatea ca generaţiile viitoare să continue să susţină egalitatea şi drepturile omului. Tinerii trebuie să fie parte din deciziile care îi privesc pe ei în special, dar şi din cele care vizează viaţa în societate şi la nivel internaţional. În România, tinerii ne-au arătat că sunt pregătiţi să ia parte la decizie în două rânduri, la cele două scrutine electorale. În mai 2019 la alegerile europarlamentare au ieşit la vot 20% din tineri - în România 2.098.300 de persoane, la care se adaugă tinerii din diaspora (138.904 votanţi), un număr total de 2.237.204 voturi. A doua oară, în luna noiembrie, la alegerile prezidenţiale, 40% dintre tineri şi-au exercitat dreptul de vot. De asemenea, este în responsabilitatea noastră să generăm politici publice şi legi care să susţină acordarea de şanse egale pentru dezvoltare tuturor tinerilor. Conform Eurostat, 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, acest lucru scăzând şansele ca ei să participe la vot. La fel, aproximativ 20% dintre tineri erau încadraţi în 2018 ca fiind NEETs, adică nu aveau niciun loc de muncă, nu urmau nicio formă de învăţământ şi nu participau la activităţi de formare profesională. Trebuie să promovăm şi să protejăm drepturile tinerilor la educaţie, sănătate, protecţie socială şi la o viaţă demnă şi avem posibilitatea să facem acest lucru simplu - să punem pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor Proiectul Legii Tineretului, care, în acest moment, se află pentru raport suplimentar la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Actuala Lege a Tinerilor nu a mai fost actualizată de la intrarea în vigoare, în 2006, însăşi structura ei fiind depăşită de realităţile actuale. Noul Proiect de Lege a Tineretului este unul dezbătut cu organizaţiile neguvernamentale din sectorul de tineret şi cuprinde prevederi care susţin dezvoltarea de abilităţi, integrarea socială, facilitarea accesului la oportunităţi de educaţie nonformală, consiliere şi orientare profesională pentru tineri. Votul pe această iniţiativă ar reprezenta un semnal de deschidere transmis de noi, decidenţii politici, către tineri, în susţinerea iniţiativelor şi drepturilor lor, precum şi în lucrul împreună cu ei, în conturarea de politici mai eficiente şi mai adaptate realităţilor contemporane.

Florin-Claudiu Roman "Revoluţia din decembrie 1989 şi moştenirea sa" Se împlinesc trei decade de la căderea unui odios regim, un regim care a ţinut în lanţuri, prin propagandă şi frică, un popor întreg. Deşi nu putem face o ierarhizare a importanţei evenimentelor din istoria românilor în secolul al XX-lea, Revoluţia din decembrie 1989 rămâne un moment de inflexiune care a determinat şi a modelat dezvoltarea ţării noastre până în ziua de azi. România a fost martora unei revoluţii sângeroase, lucru care o deosebeşte de celelalte revoluţii care au avut loc în lagărul comunist. Numărul prea mare de morţi şi răniţi ai acelui decembrie sumbru a fost cauzat de un conducător, încă ancorat în anacronismul idealurilor sale leniniste şi devotat practicilor staliniste, care nu dorea să înţeleagă că poporului său i-a ajuns. Încercările de a reprima revolta unei naţiuni oprimate timp de 44 de ani s-au dovedit a fi în van. Sentimentul că trebuie mers înainte, indiferent de piedici, pusese stăpânire pe revoluţionarii care acaparaseră străzile României. Represiunea iniţiată de armată şi aparatul Securităţii, soldată cu arestări, morţi, răniţi, nu a reuşit să intimideze. Un sentiment de solidaritate şi determinare îi unea pe cei hotărâţi să răstoarne acum un conducător detestat. Nu vreau să fac o enumerare pasageră a evenimentelor din decembrie ʼ89, nici o examinare a străfundurilor cauzale, acest aspect consider că ţine de laboratorul istoricilor prezenţi şi viitori, care, cu pricepere şi conduşi de îndemnul lui tacit de a descrie sine ira et studio , vor face lumină în prea încă înceţoşata istorie a Revoluţiei române din 1989. Lucrul pe care îl doresc este să supun atenţiei dumneavoastră semnificaţia acestui eveniment, încă viu printre noi. S-a vorbit, şi încă se vorbeşte, despre faptul că în 1989 nu am fi fost martorii unei revoluţii, că acele evenimente au fost coordonate atent din afară sau că instigatorii lor nu ar fi fost mânaţi de vreun sentiment revoluţionar în concret. Istoria ne învaţă că nicio revoltă, chiar pornită din exterior, nu are sorţi de izbândă în interiorul unei ţări dacă nu există o reală stare revoluţionară. Or, această stare revoluţionară, în România anului 1989, exista. Oamenii nu mai suportau penuria, impermeabilitatea faţă de schimbare, cenzura sau controlul vieţii cotidiene. Comunismul luase însă de la ei ceea ce are omul prin natura sa mai de preţ, libertatea. Un om poate trăi fără diversitatea sau prosperitatea oferită de un sistem bazat pe o economie capitalistă, dar el nu poate trăi deplin fără a fi liber, orice altă ipostază în care se găseşte, dacă nu presupune libertatea sa, este una nefirească, împotriva legii naturale. Anul 1989 despre acest lucru ar trebui să fie, despre cum un popor sugrumat de menghina dictaturii a cutezat să ceară şi a obţinut dreptul său cel mai de valoare, dreptul de a fi liber. Avem o moştenire grea lăsată de cei care şi-au dat viaţa atunci, pentru ca noi şi copiii noştri să nu mai experimentăm vreodată coşmarul nopţii totalitare. Viaţa democratică şi liberală a României depinde de fiecare dintre noi. Lupta cu forţe sau idei ce vor să ne răpească ceea ce am câştigat cu greu acum 30 de ani trebuie să fie susţinută şi perpetuă, libertatea se obţine greu şi se pierde foarte uşor. De aceea, ne revine în primul rând nouă, oamenilor politici, datoria de a apăra Constituţia şi idealurile sale care îşi au izvorul în Revoluţia din decembrie 1989. Noi, Partidul Naţional Liberal, care şi-a văzut conducătorii exterminaţi în închisorile comuniste, vom lupta mereu pentru apărarea acestor valori sfinte şi ne vom opune oricăror derapaje de la dreapta credinţă, care pentru noi reprezintă democraţia liberală, garantul respectării drepturilor omului cu toate derivatele sale. În istorie, dintotdeauna, o revoluţie se validează, sau nu, în primul rând, prin consecinţele sale. În 1989, România era o dictatură închisă, anacronică şi rigidă. Astăzi, cu bunele şi relele noastre, suntem parte a lumii libere, unde merităm să fim. Fie ca sacrificiul eroilor din acele zile negre de decembrie, în deznodământul cărora ne-am eliberat de sub un regim ilegitim şi criminal, să nu fie uitat niciodată, iar memoria lor să fie veşnic cinstită!

Răzvan-Ilie Rotaru "Guvernarea PNL abandonează Programul «Prima Casă»" Unul dintre cele mai longevive, apreciate şi necesare programe, "O familie, o casă", este pe punctul de a fi lichidat de PNL. Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat explicit că pentru liberali Programul "O familie, o casă" "nu este interesant" şi că se face analiza oportunităţii sale. Pentru tineri, posibilitatea de a obţine o locuinţă reprezintă un factor major în decizia de a rămâne în ţară şi a-şi întemeia o familie. Prin urmare, închiderea programului, cumulat cu diminuarea creşterii sau chiar îngheţarea salariului minim, vor determina creşterea exodului tinerilor din ţară. Eliminarea Programului "O familie, o casă" va avea consecinţe dezastruoase nu doar pentru tineri şi familiile tinere, ci şi pentru multe sectoare ale economiei naţionale, de la construcţii de locuinţe şi bănci până la mobilă, electrocasnice şi amenajări interioare. De-a lungul anilor, peste 200.000 de tineri au obţinut o locuinţă prin Programul "Prima Casă", căruia, graţie guvernării PSD, îi luase locul Programul "O familie, o casă". Ce făcea Programul "O familie, o casă"? Asigura şi garanta persoanelor fizice cu venituri mici posibilitatea achiziţiei unei locuinţe, prin credite garantate de stat cu dobândă fixă şi subvenţionată. Condiţiile principale erau ca veniturile individuale sau pe familie să nu depăşească 4.500 de lei net/lună, valoarea locuinţei sau a creditului să fie de maximum 70.000 de euro, iar avansul să fie minimum 5%. Eliminarea Programului "O familie, o casă" înseamnă şi sabotarea unui important motor de creştere economică, şi anume, sectorul construcţiilor. În anii guvernării PSD, a avut o contribuţie importantă de 0,5 puncte procentuale din avansul PIB. În primele şase luni ale acestui an, numărul locuinţelor noi, terminate, este mai mare cu 18% decât anul trecut, respectiv 27.204 faţă de 23.015. Semnificativ este că această evoluţie remarcabilă privind locuinţele se manifestă în mare parte în mediul privat. Aşadar, politica Guvernului PSD a încurajat şi a susţinut afacerile pe care acum liberalii se străduiesc să le submineze, să le pună pe butuci.

Elvira Şarapatin "Guvernul Orban compromite creşterea calităţii în educaţie şi taie banii copiilor cu handicap" Nu se poate face performanţă fără profesionişti bine plătiţi! Acesta este un adevăr universal valabil, pe care PSD l-a înţeles şi l-a aplicat atunci când a decis, prin lege, creşterea anticipată şi consistentă a salariilor medicilor şi profesorilor, pentru că doar oamenii slab pregătiţi stau pe salarii mici. Prima urgenţă a fost păstrarea medicilor în ţară, fapt care s-a realizat. Apoi, urmau profesorii, cărora, anul viitor, de la 1 septembrie, ar fi urmat să le crească anticipat salariile până la nivelul stabilit în grila corespunzătoare anului 2022. Guvernul PNL vrea să abroge O.U.G. nr. 114 care prevede creşterea anticipată a salariilor din învăţământ la grila din 2022 din Legea salarizării. Prin urmare, se compromite definitiv şansa creşterii calităţii în educaţie. Rezultatele catastrofale ale României la ultimele teste PISA arată cât este de important a oferi salarii mai mari în educaţie, atractive, profesorilor bine pregătiţi şi motivaţi. Guvernul PNL taie banii copiilor cu handicap. Demagogie şi iresponsabilitate în stare pură! Pe gură, PNL şi premierul Orban se bat cu pumnii în piept că vor incluziune şi reducerea consecinţelor dizabilităţii, dar, în realitate, taie banii copiilor cu handicap. La rectificarea bugetară, Guvernul PNL a tăiat, în 18 judeţe ale ţării, fondurile care reveneau din cota defalcată de TVA pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special. Culmea cinismului a fost săptămâna trecută, de Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, când Ludovic Orban, cel care a decis tăierile din drepturile copiilor cu handicap, a declarat public că este adeptul unei politici de incluziune, de căutare a unui drum în viaţă pentru fiecare persoană, urându-le la mulţi ani persoanelor cu dizabilităţi şi îi asigură de atenţia şi grija lui. Din păcate, aşa ştie PNL să facă politică, una declară public şi alta fac în realitate. Situaţia la care asistăm de o lună de zile este doar începutul instaurării unei perioade de austeritate care va lovi România în mai multe valuri, atât timp cât PNL va fi la guvernare.

Ciprian-Constantin Şerban Să nu uităm de o minoritate cu un patrimoniu cultural bogat! Pe data de 13 decembrie etnia tătară îşi celebrează existenţa - Ziua Etniei Tătare în România" Pe data de 10 decembrie am sărbătorit Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Acest important fundament al protecţiei drepturilor persoanelor ne face să ne gândim la aspecte esenţiale astăzi, anume toleranţă, incluziune şi respect pentru toate comunităţile minoritare oriunde s-ar afla acestea. Ziua Internaţională a Drepturilor Omului ne oferă aşadar, cadrul necesar pentru a vorbi despre una dintre minorităţile din România, despre care se vorbeşte foarte puţin şi care îşi celebrează ziua aniversară în fiecare an la data de 13 decembrie. Este vorba despre Ziua etniei tătare din România, marcată la 13 decembrie încă din anul 2006. Prezenţa unor comunităţi restrânse de tătari pe pământ românesc este atestată încă din secolul al XIII-lea. Majoritatea tătarilor din România sunt crimeeni, veniţi în Dobrogea după anexarea Crimeei de către Imperiul Țarist în 1783. După Independenţa României din 1878, o mare parte a acestora au plecat, astfel încât de la 21% cât era ponderea tătarilor în Dobrogea, s-a ajuns astăzi la numai câteva procente. Un număr restrâns de tătari din România sunt cei nogai, descendenţi mongoli şi turci. Patrimoniul cultural al tătarilor face parte din istoria culturală a spaţiului românesc şi trebuie păstrat ca atare. Geamiile sau moscheile dobrogene sunt reprezentative în acest sens, având valoare istorică, iar cea mai importantă în acest sens este Geamia Esmahan Sultan din Mangalia construită în anul 1456. Prezenţe tătare au fost în decursul istoriei şi în zona Moldovei, iar aici menţionăm printre altele şi judeţul Neamţ unde au existat chiar sate tătăreşti, cum ar fi Timişeşti, atestat istoric încă de la începutul secolului al XIII-lea. Tătarii şi-au făcut prezenţa şi în alte zone, identitatea lor tradiţională şi religioasă contribuind la diversitatea culturală a spaţiului românesc. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, UDTTMR, organizează şi în acest an festivităţi speciale în zonele în care locuiesc minorităţi tătare. De exemplu, la Tulcea, festivitatea va avea loc la Muzeul Casa Avramide, unde va avea loc un program festiv şi un simpozion în acest sens. De asemenea, şi la Casa de Cultură din Mangalia vor avea loc manifestări culturale cu prezenţa unor critici în istoria artelor, a unor cadre didactice universitare care vor dialoga pe tema istoriei şi civilizaţiei tătăreşti. O carte foarte interesantă pentru a cunoaşte această minoritate este "Înţeleptul din Dobrogea. Despre tătarii din România", scrisă de Nuredin Ibram". Această carte povesteşte istoria tătarilor şi se doreşte a fi aşa cum spune autorul "o carte de identitate a Comunităţii tătare, a Comunităţii turco-tătare din România, un personaj colectiv, un tot unitar organic". Minoritatea tătară contribuie la patrimoniul cultural bogat al Dobrogei, iar istoria şi specificul ei merită a fi cunoscut şi valorificat în lumina patrimoniului cultural universal. Respectul acordat minorităţilor este una dintre valorile europene, întrucât Europa şi-a consolidat poziţia faţă de abordarea unor astfel de problematici prin numeroasele abordări legislative din istoria sa, indiferent că vorbim despre art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, TUE; art. 10, art. 21 şi art. 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, Directiva privind egalitatea rasială, sau alte convenţii, rezoluţii sau rapoarte în acest sens.

Adrian-Mihăiţă Todoran "Angajăm pensionari de lux sau dăm o şansă tinerilor?" Constatăm, în ultimele zile, o tot mai mare preocupare a actualului Executiv faţă de problema pensionarilor angajaţi în sistemul bugetar de stat, fapt care îi deranjează pe unii şi îi mulţumeşte pe alţii. Ce facem cu acei salariaţi care au lucrat în sistemul public, iar după ieşirea la pensie mai doresc să continue activitatea, de cele mai multe ori pe acelaşi post şi cu aceleaşi atribuţii, diferită fiind doar situaţia juridică şi raportul de muncă, precum şi încasarea unei sume de bani, pe lângă salariu? Apelând la logica elementară, găsim şi răspunsul. Indiferent de motivul pensionării - împlinirea vârstei prevăzute de lege, boală etc. - există ceva anume care duce la încadrarea unei persoane în rândul pensionarilor. Este cât se poate de evident faptul că o persoană mai în vârstă face faţă mai greu provocării fizice sau presiunii psihice, în comparaţie cu una mult mai tânără. Iar acea persoană, care este pensionată pentru că este suficient de în vârstă pentru a părăsi câmpul muncii şi a deveni pensionar, este, pe de altă parte, capabilă 100% de muncă. În această situaţie, devine inexistent motivul pensionării, din moment ce capacitatea de lucru nu îi este în niciun fel afectată. Pe de altă parte, faptul că între o instituţie a statului român şi o anumită persoană au existat raporturi de muncă, încheiate pe cale legală, nu implică obligaţii ulterioare pentru niciuna dintre părţi. Mai degrabă, statul are obligaţia să asigure locuri de muncă pentru cât mai multe persoane, adică să reducă şomajul. Pensionarul are un venit cert şi constant, în schimb, în jurul său sunt mulţi alţii care sunt în căutarea unui loc de muncă. Cei tineri au nevoie de venituri pentru a-şi întemeia sau a-şi întreţine familiile, de o slujbă care le asigură traiul zilnic. Am fost şi voi fi mereu adeptul sprijinirii tinerilor. Generaţiile care vin din urmă vor clădi în continuare această ţară. Dacă nu le oferim şansa unui loc de muncă, doar pentru că un pensionar de lux se ţine scai de funcţia publică pe care o ocupă, atunci să nu ne mirăm că tinerii pleacă şi vor pleca în număr şi mai mare din ţară. Am convingerea că puterea actuală va ţine seama de aceste aspecte atunci când va decide în privinţa acceptării sau neacceptării pensionarilor în instituţiile publice. Sugestia mea nu este de a-i încuraja pe pensionari să lucreze în sistemul public, ci de a concepe şi a implementa programe care să îi integreze pe piaţa muncii din sectorul privat, unde poate experienţa acumulată de-a lungul timpului ar putea fi foarte importantă. Regret situaţia pensionarilor care mai doresc să lucreze la stat, dar de cea a tinerilor fără loc de muncă mi se rupe sufletul.

Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Pădurile româneşti pot fi protejate fără a minţi cu disperare" Raportarea prezentată de Inventarul Forestier Naţional, recent, cum că 38 de milioane de metri cubi de lemn se taie anual în România, din care preşedintele României a concluzionat că jumătate reprezintă tăieri ilegale, a fost demontată atât de institutul de Cercetări Agricole şi Silvice, cât şi de Academia de Studii Agricole şi Silvice. Probabil într-o nouă încercare grosieră de a manipula cetăţenii, lăsându-i să creadă că guvernările Partidului Social Democrat au adus România în această situaţie, oamenii autointitulaţi de dreapta au considerat că pot arunca în piaţă cifre total nerealiste. Situaţia pădurilor din România nu este una roz, iar asta o ştim foarte bine cu toţii. Însă trebuie luate măsuri concrete care să ne ajute şi care să stopeze, treptat, tăierile ilegale de lemn. Permiteţi-mi să vă reamintesc că, din ultimii cinci ani, PSD a creat şi operaţionalizat Radarul Pădurilor, a introdus transportul de lemn în Sistemul 112, adoptând, totodată, noul Cod silvic, noua Lege a contravenţiilor silvice, dar şi paza obligatorie pentru toate pădurile, chiar dacă nu au sau nu li se cunoaşte proprietarul. Să nu uităm că cea mai recentă măsură luată la iniţiativa PSD a fost să schimbăm Statutul personalului silvic, astfel încât pădurarii să poată primi armament de serviciu. Și tot PSD, după toate acestea, rămâne personajul negativ. De fapt, situaţia este total diferită. Însă asta o vom vedea cu toţii, peste câteva luni, la următorul bilanţ al guvernării actuale. Pădurile României trebuie apărate prin fapte, nu prin declaraţii de campanie şi vendete personale. Asta putem face cu toţii. Măsuri concrete nu poate lua, însă, oricine, ci doar cei cărora le pasă cu adevărat de ceea ce se întâmplă în România!

Alexandra Presură "Programul «Prima Casă», o altă măsură neinteresantă pentru Guvernul PNL" Au jucat rolul moraliştilor, în perioada în care s-au aflat în opoziţie, iar acum, în poziţia de guvernanţi, ne arată clar că vântul liberal nu a bătut şi nu va bate niciodată pentru români. Altfel cum se explică intenţia ministrului finanţelor, Florin Cîţu, să ruineze Programul "Prima Casă", doar pentru că nu i-a stârnit interesul personal. Dar cum rămâne cu tinerii care altfel nu au nicio şansă să-şi cumpere o locuinţă? Este o măsură radicală, care pune într-o situaţie incertă mii de români care şi-au pus speranţele în acest mijloc de creditare pentru achiziţionarea unei locuinţe. În primul trimestru al acestui an, de exemplu, în perioada guvernării PSD, peste 27.000 de români au beneficiat de sprijinul acestui proiect. Și pentru ca acest program să fie accesibil pentru tot mai mulţi români, anul acesta PSD a dorit să-l transforme într-unul social şi l-a numit "O familie, o casă". Acest nou program ar fi dat şansa familiilor tinere, care în mod normal nu se încadrează în cerinţele unui credit ipotecar standard, să cumpere o locuinţă decentă. Mai mult, ar fi generat efecte benefice în sectorul construcţiilor, ceea ce ar fi însemnat înfiinţarea de noi locuri de muncă şi automat dezvoltarea economiei. Dar Guvernul Orban nu doreşte să-l pună în aplicare. Ministrul Cîţu a spus clar că noul program "Prima Casă" nu este interesant pentru actuala guvernare. Refuzul categoric al liberalilor, de a veni în sprijinul tinerilor, mă face să cred că măsurile de guvernare nu sunt deloc create pentru a îmbunătăţii viaţa românilor. Dau jos un proiect şi ce pun în loc? Cât de corect poate fi pentru sutele de mii de tineri care speră într-o implicare totală a actualului guvern, dar primesc în schimb nimic? În vizorul liberalilor sunt şi angajaţii din departamentele IT, pentru care Guvernul PSD a emis anul trecut un ordin de scutire de impozit pe venit. Prim-ministrul Ludovic Orban vine acum şi anunţă că cei 30.000 de programatori nu vor mai beneficia de aceste facilităţi fiscale, ceea ce înseamnă că vor primi cu 10% mai puţin. Guvernul PSD a susţinut acest domeniu performant, pentru că, în momentul de faţă, industria IT este o componentă valoroasă pentru economia ţării, iar România trebuie să aplice măsuri pentru a-i stimula pe aceşti profesionişti să rămână acasă. Prin măsura impozitării salariului, Guvernul Orban nu ar face altceva decât să-i convingă să îşi facă bagajul şi să plece din ţară. Focusaţi pe răzbunare politică, liberalii au pierdut din vedere un lucru important, şi anume, această indisponibilitate de a coopera pentru binele comun nu face altceva decât să degradeze situaţia economică.

Costin-Sebastian Moise "Bugetul pentru anul 2020 trebuie construit pe o ţintă de deficit sub 3% din PIB" Guvernările succesive ale PSD au lăsat un deficit bugetar colosal şi nenumărate bombe cu ceas care sunt pe punctul de a exploda în anii ce vor veni. Sarcina noului Executiv de la Palatul Victoria nu este deloc simplă. În egală măsură, responsabilitatea gestionării eficiente a Bugetului de stat este uriaşă, mai ales când se văd la orizont norii negri ai unei posibile noi crize economice internaţionale cu efecte similare celei din perioada 2007-2009. De aceea, este crucial ca bugetul de stat consolidat pentru anul 2020 să fie construit pe un deficit de maximum 3% din PIB. Altfel, consecinţele ar putea fi încă şi mai nefaste. Un buget cu un deficit depăşit încă de la construcţia lui ar putea transmite un semnal foarte prost posibililor investitori privind fragilitatea economiei naţionale. S-ar putea să ne trezim cu o scădere a ratingului de ţară din partea agenţiilor de monitorizare. La început de posibilă criză, aşa cum se anunţă 2020, ştampila "junk" pusă pe economia românească ar face extraordinar de mult rău. Totuşi, România nu ne aflăm în situaţia Greciei, Spaniei sau Italiei din urmă cu 10 ani. Există suficiente pârghii legale şi de timp pentru a dezamorsa minele amplasate cu dibăcie de PSD fără a se recurge la măsuri de austeritate. Un deficit peste 3% ne îndepărtează din nou de zona euro. BNR şi Guvernul României şi-au fixat ca ţintă aderarea la moneda unică europeană în 2020. Or, şi în contextul inflaţiei galopante de peste 4%, un asemenea deziderat ar fi din nou spulberat de un Buget bazat pe un deficit mare. Încă nu am auzit de o ţară care să îndeplinească toate criteriile de convergenţă în contextul unei proceduri de infringement în derulare aşa cum s-ar întâmpla cu România. Depăşirea pragului de 3% deficit bugetar ar putea conduce şi la o devalorizare a monedei naţionale. Asumarea unui asemenea proiect legislativ ar fi şi o invitaţie la adresa speculatorilor. Deci transmiterea acestui semnal ar fi extrem de proastă. Poate fi mai utilă asumarea intenţiei unui deficit sub 3% care, şi dacă se va ajunge să fie puţin depăşit la sfârşitul lui 2020, măcar ar arăta disponibilitatea clară a Guvernului liberal de a menţine finanţele şi contabilitatea ţării în ordine. Nu în ultimul rând, deficitul bugetar nu este doar o cifră pe hârtie. El trebuie susţinut de împrumuturi. Or, chiar dacă ponderea din PIB a împrumuturilor externe ale României este încă mică raportată la celelalte ţări membre ale UE, finanţarea acestor datorii se face la costuri mari. Am ajuns ca, după primele 10 luni din 2019, să plătim numai pe dobânzi la împrumuturile contractate peste 11,14 miliarde de lei, reprezentând 1,1% la din PIB şi 3,8% din bugetul naţional. Dacă ajungem să plătim 2% din PIB pe dobânzi, economia românească va fi profund şubrezită. Având în vedere toate aceste motive cât se poate de serioase, e musai ca ministrul finanţelor publice să gândească un buget pe 2020 echilibrat, cu un deficit care poate fi gestionat corect. E lesne de înţeles dorinţa politică de a evita măsuri care ar putea fi interpretate drept austeritate în plin an electoral, dar, dacă nu acţionăm prudent, efectele pe termen lung s-ar putea să fie încă şi mai dureroase.

Florica Cherecheş "Ziua Internaţională a Drepturilor Omului" La 10 decembrie sărbătorim, în fiecare an, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. În 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adopta Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, opinii politice sau de altă natură, origine naţională sau socială, proprietate, naştere, statut social. Tema aleasă pentru acest an este "Tinerii apără drepturile omului", pentru a celebra potenţialul tinerilor ca agenţi de schimbare, a amplifica vocile lor şi a angaja o largă audienţă în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Implicarea tinerilor de azi este esenţială pentru a garanta o continuitate a principiilor stabilite la 1948 pentru generaţiile viitoare. Pentru a celebra această ocazie, Palatul Victoria a fost iluminat în portocaliu, alăturându-se astfel iniţiativei europene "We Stand Up for Women!", care are loc în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie. Această campanie, demarată de Federaţia Europeană a Soroptimist International în cadrul campaniei mondiale a Organizaţiei Naţiunilor Unite "Orange the World to Stop Violence Against Women", promovează diminuarea violenţei împotriva fetelor şi femeilor. Premierul Ludovic Orban a salutat această campanie civică, "constituită într-un apel comun şi ferm pentru combaterea violenţei împotriva femeilor". De asemenea, Administraţia Prezidenţială a decis iluminarea Palatului Cotroceni în portocaliu, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu această cauză. Perioada nu a fost aleasă întâmplător, ci se întinde de la ziua care marchează pe plan internaţional Lupta Împotriva Violenţei Împotriva Femeilor, la Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Din păcate, în România violenţa împotriva femeilor este încă un fenomen larg răspândit, mentalitatea multor români, inclusiv din rândul celor care au obligaţia de a ne apăra drepturile, acceptând violenţa domestică ca fiind un element cultural banal, deşi are efecte dezastruoase asupra familiilor. Iată de ce implicarea tinerilor în aceste campanii este atât de importantă, pentru a rupe acest cerc vicios al discriminării. Va trebui să facem cu toţii front comun împotriva violenţei împotriva femeilor şi copiilor, a violenţei în general, să educăm tânăra generaţie în spiritul toleranţei şi îngăduinţei, a respectului pentru demnitatea umană. Este nevoie de îmbunătăţirea legislaţiei, dar şi de respectarea acesteia în fiecare caz, astfel încât fiecare cetăţean să se simtă în siguranţă în România, indiferent de sex, rasă sau mediul socio-economic din care provine.

Daniel Olteanu Garanţia unui învăţământ de calitate este ceea ce am eu în vedere în momentul în care mă refer la accesul unui copil la educaţie. Celor mici nu trebuie să le lipsească nimic şi, în primul rând, trebuie să aibă parte de maximum de competenţă de la catedră. Din acest punct de vedere, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio piedică în calea unui cadru didactic care doreşte sau acceptă să fie repartizat în mediul rural, la distanţă de municipiul reşedinţă de judeţ. Este vorba despre localităţi în care, de-a lungul timpului, şi din cauza izolării, copiii au cunoscut mai degrabă cadre didactice mai puţin pregătite decât cele din mediul urban. Un factor care influenţează decizia unui cadru didactic cu o notă mare la titularizare de a accepta un post într-un sat izolat este accesul. Există reglementări în acest sens, dar există şi scăpări care îl pot determina pe un cadru didactic care a obţinut nota 9 la titularizare să refuze postul într-o localitate izolată, în care efectiv nu are cum să ajungă, din cauza cumulării următoarelor motive: - Nu există transport intrajudeţean sau local până în localitatea respectivă; - Nu există obligaţia preluării acestor cadre didactice cu transportul şcolar; - Cadrul didactic nu deţine un mijloc de transport sau permis auto. Situaţia este reglementată prin "Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor pentru naveta la şi de la locul de muncă a cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat". Suntem de acord că este nevoie de foarte multe eforturi pentru a creşte nivelul educaţiei în România, iar salarizarea este doar o componentă. Din punctul meu de vedere, trebuie să ne propunem ca tot mai multe cadre didactice cu note mari la titularizare să nu refuze posturile din mediul rural, şi avem o răspundere în a le garanta deplasarea în localităţile respective. Un educator, un învăţător sau un profesor are obligaţia de a fi bine pregătit, de a fi dedicat, nu are obligaţia de a deţine un autoturism, pentru a ajunge în localitatea în care nu ajung nici transportul intrajudeţean, nici cel local. În aceste condiţii, primii afectaţi sunt copiii din localităţile izolate, în momentul în care un cadru didactic cu notă mare la titularizare refuză să accepte un post într-un anume sat pentru că, pur şi simplu, nu are cum să ajungă, iar astfel de situaţii concrete mi-au fost aduse la cunoştinţă, există şi trebuie să le punem punct. Din acest motiv, am transmis şi o interpelare scrisă, pentru că îmi doresc rezolvarea acestei probleme la nivel naţional. Este responsabilitatea noastră să atragem atenţia şi responsabilitatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării să facă o analiză completă şi să ia măsuri urgente, cu termene clare. Accesul copiilor din mediul rural la o educaţie de calitate trebuie încurajat şi garantat, nu împiedicat de cauze birocratice.

Florică Ică Calotă "Sprijin financiar pentru sectorul apicol" Sectorul apicol este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare din agricultură, fie că vorbim despre fenomenele meteorologice extreme, invadarea pieţei europene cu produse melifere falsificate sau utilizarea pesticidelor. Trebuie să conştientizăm faptul că acest sector este extrem de important nu doar pentru agricultură, ci pentru întreaga lume. Sectorul apicol face parte integrantă din agricultura europeană, fiind sursa principală sau una dintre sursele adiţionale de venit pentru peste 500.000 de cetăţeni ai UE. Importanţa acestui sector este mult mai mare decât s-ar putea deduce din contribuţia sa la valoarea brută a producţiei în economie, având în vedere că 84% din speciile de plante şi 76% din producţia alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de albine, astfel încât valoarea economică produsă, estimată la 14,2 miliarde de euro pe an în UE, este mult mai mare decât valoarea mierii produse. În prezent, apicultorii români beneficiază de ajutoare plătite în cadrul Programului Naţional Apicol. Nu de puţine ori, apicultorii se plâng că aceste sume sunt mici. În cadrul Reuniunii AGRIFISH, care a avut loc pe 18 noiembrie la Bruxelles, una dintre principalele teme puse în discuţie de către delegaţia Ungariei s-a referit la dificultăţile cu care se confruntă sectorul apicol. Propunerea Comisiei Europene exprimată în cadrul Reuniunii AGRIFISH este de a creşte sprijinul financiar alocat programului dedicat susţinerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022. Din această sumă, jumătate din fonduri provin de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA, iar cealaltă jumătate este contribuţia României de la bugetul de stat. Propunerea de a creşte valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual şi finalizarea legislaţiei viitoarei Politici Agricole Comune, 2021-2027. România este unul dintre producătorii importanţi de miere la nivel european, cu o producţie de peste 29.000 tone, raportată pentru anul 2018. La nivelul anului 2018, datele statistice furnizate de Agenţia Naţională pentru Zootehnie, ANZ, care au fost transmise şi notificate Comisiei, arată că erau înregistrate 1.848.790 familii de albine în România, poziţionându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deţine un efectiv de 2.961.000 de familii de albine. În ceea ce priveşte exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33.000 de tone, în timp ce importurile pentru aceeaşi perioadă s-au cifrat la aproximativ 12.000 tone, se precizează într-un comunicat al Ministerului Agriculturii. Importanţa mierii pentru menţinerea echilibrului ecologic şi a biodiversităţii este foarte clară. Viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să mărească vizibilitatea şi finanţarea apiculturii peste nivelul său actual.

Adrian Mocanu "Economia UE şi Brexitul" În luna iunie 2016, prin referendum popular, Marea Britanie a ales ieşirea din Uniunea Europeană. În consecinţă, Guvernul britanic a declanşat, la 29 martie 2017, procedurile de retragere din Uniunea Europeană, conform art. 50 din Tratatul Uniunii Europene. Părăsirea Pieţei Unice şi a Uniunii vamale ar veni odată cu expirarea perioadei de tranziţie, în 31 decembrie 2020, dacă este ratificat Acordul de retragere al Marii Britanii din UE de către Parlamentul britanic, până în 31 octombrie 2019. Cum acest lucru nu s-a realizat, la 29 octombrie, Consiliul European a adoptat o decizie de prelungire a termenului în temeiul art. 50 alin. (3), având în vedere intenţia Regatului Unit de a se retrage din UE. Prelungirea durează până la 31 ianuarie 2020, în scopul de a permite mai mult timp pentru ratificarea Acordului de retragere. Regatul Unit poate părăsi Uniunea Europeană mai devreme, la 1 ianuarie 2020, dacă acordul este ratificat de ambele părţi. Cum retragerea nu s-a realizat până la sfârşitul lunii octombrie, relaţia comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Conform presei străine şi ca urmare a ultimelor evoluţii în politica internă a Regatului Unit, alegerea lui Boris Johnson ca lider al Partidului Conservator şi implicit ca înlocuitor al Theresei May ca prim-ministru al Regatului Unit, obiectivul noului guvern este un vot din partea Parlamentului britanic privind Brexitul înainte de Crăciun. Este incertă data la care va ieşi Regatul Unit din Uniunea Europeană. Cert este că, indiferent de data când se va realiza acest lucru, bugetul UE va fi afectat şi implicit al tuturor statelor membre. Iar dacă ieşirea Marii Britanii se va face fără acord, implicaţiile şi efectele vor fi mai de impact. Marea Britanie este a patra cea mai mare destinaţie de export de servicii a României, după Germania, Italia şi Franţa. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, INS, la nivelul anului 2018, exporturile româneşti către piaţa Regatului Unit înregistrau o valoare de 2,874 miliarde de euro, reprezentând 5,5% din totalul exporturilor României către statele membre ale UE. Balanţa comercială pozitivă România - Regatul Unit al Marii Britanii din 2018, contabilizând 1,129 miliarde de euro, reflectă nivelul mai scăzut al importurilor, acestea depăşind 1,7 miliarde de euro. Importurile României din Marea Britanie reprezentau, în 2018, 2,8% din totalul importurilor României provenite din statele membre UE. În ceea ce priveşte ţara noastră, principala temere legată de scenariul no-deal este legată de libera circulaţie a cetăţenilor, având în vedere dimensiunea diasporei româneşti din Marea Britanie, a doua cea mai mare dintre statele membre. Referitor la relaţia comercială, aceasta va avea de suferit prin introducerea de taxe şi proceduri vamale care vor îngreuna circulaţia bunurilor. Aşa cum arată şi statistica românească, exporturile către Marea Britanie au scăzut în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu anul precedent (-6,7%). Principalele categorii de bunuri care au înregistrat scăderi sunt: vehicule şi echipamente pentru căile ferate (-925%), cereale (-327%), lemn şi produse din lemn (-133%), automobile (-131%) şi articole de îmbrăcăminte (-110%). În domeniul promovării şi protejării investiţiilor străine directe, ţara noastră şi Regatul Unit au semnat şi au ratificat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, acord care a intrat în vigoare la 10 ianuarie 1996. Acesta va trebui amendat, dacă Marea Britanie devine stat terţ al UE, pentru a corespunde cu noile cerinţe ale UE în domeniul politicii de protejare a investiţiilor străine directe. În concluzie, consider că cele două scenarii favorabile României şi statelor membre ale Uniunii Europene sunt renunţarea la Brexit sau ca retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord să se realizeze cu acord.

Călin-Vasile-Andrei Matei A trecut o lună de când am înmânat puterea liberalilor, deşi am avut temeri, teamă că habar nu vor avea ce să facă cu ea. Au puterea de o lună şi au început să arate de ce nu au fost singuri la putere de pe vremea interbelică, de la Guvernul Tătărăscu. Pentru că habar n-au! Să dezvoltăm şi să mă explic, să nu reiasă că m-am trezit să fac atacuri politice aşa, de dragul războiului şi în loc de colinde. ROBOR la trei luni a depăşit pragul de 3%, o lovitură grea pentru românii cu credite în valută şi un câştig pentru băncile comerciale. De la 2,99% la 3,03%. Pierd cetăţenii care au credite în lei şi românii cu credite în valută, ale căror rate cresc odată cu devalorizarea a leului. Pierde şi BNR, care a cheltuit 1,2 miliarde de euro, în încercarea de a apăra leul de declaraţiile iresponsabile ale ministrului finanţelor. Câştigă băncile comerciale, parcă a mai făcut Cîţu de astea, nu? Şi cu un drum, poate înţelege lumea diferenţa dintre social-democraţie, cea care are ca stindard protecţia cetăţeanului şi liberalismul care susţine... ce vrea. Cu un drum, s-au atins şi de obligativitatea contribuţiilor la salarul minim, plătite de firme pentru angajaţii cu normă mică de ore. Staţi aşa! Urmează la rând eliminarea schemei de ajutor de minimis pentru staţiunile balneare, care blochează şansa consolidării turismului autohton pentru români. Adio! Şi acum, marile surprize. Ce au pe ţeavă?! Declaraţie de avere pentru tot poporul, de la vlădică la opincă. Parchete specializate pe infracţiuni financiare şi investigarea magistraţilor întoarsă la DNA, că doar nu credeaţi că o lasă moartă! Justiţia trebuie monitorizată cu atenţie, discret, dar de "ai noştri". Destul de discret s-au înaintat la grad de general 11 ofiţeri superiori ai SRI şi 13 de la SIE, fain ar fi să ni se spună pentru ce merite... Şi vom continua lista, pentru că trebuie să arătăm românului că amatorismul dublat de ţinte clare sunt echivalente cu reaua-credinţă! Gândiţi-vă că 1,2-1,7 miliarde euro ne-au costat declaraţiile aiurea ale lui Cîţu privind registrele duble, găurile inexistente şi alte poveşti vânătoreşti de campanie. Şi tot nu se linişteşte. "Am găsit dezastru, deficitul va ajunge la 4,4% din PIB, facem rectificare bugetară, plătim tot, vrem să plecăm de la zero. Luăm măsuri de îmbunătăţire a colectării începând cu luna ianuarie, trebuie să ne împrumutăm ca să plătim. Găuri mari am găsit, deficite." Să vedem ce-a rezolvat ministrul finanţelor, de care se minuna presa că l-am tunat în Comisia de validare - 8,2 miliarde de lei împrumutaţi la dobânzi mari, explozia euro, creşterea ratelor bancare, şi a celor la chirii. Băncile exultă, fondurile de pensii private la fel, companiile mari adună la ciorap. Bugetul pierde, adie vânt de recesiune, care va fi evident din cauza PSD, nu? Nu mai este mult până la creşteri de preţuri, iar poveştile cu scăderea preţului la carburanţi le-am mai auzit. OK, este iarnă, vine Moşul şi trebuie întâmpinat cu ceva, fie şi cu poveşti. Şi-l aud în gând pe marele loan Gyuri Pascu, cum cânta el ironic... "Ţara ardeeee/Babele se piaptănăăăă...", iar gândul îmi fuge exact la vechiul nou preşedinte al ţării care a avut o întrevedere fulger cu Donald Trump, aşa, de 30 de secunde pe un hol şi parcă aud discuţia... Trump: "Helio, big man, who are you?" / Iohannis - "Aaaaaai aaaaam... Mno, ghinioooon, s-o dus;..". Oameni buni, va fi musai să ne apucăm să-i urmărim noi acum cu atenţie şi cu îngrijorare, ca pe copii când fac traforaj, să nu iasă ceva dezastru şi să ne trezim iama în fundul gol, ba şi cu facturi grase în mâini!

Dumitru Oprea "Împlinirile guvernării liberale, într-o lună de zile" Pe 4 noiembrie a fost învestit Cabinetul Orban, PNL preluând guvernarea unei ţări aflate în derivă, o Românie divizată, înglodată în datorii, cu instituţiile statului la cote minime de încredere din partea populaţiei. Acesta este tabloul lăsat în urmă de Dragnea, Dăncilă şi cei din jurul lor. Ne-am asumat actul de guvernare, de aceea suntem datori să începem a corecta toate monstruozităţile provocate de PSD: în economie, în justiţie sau în materie de politică externă. Ceea ce a reuşit guvernarea liberală în decurs de o lună, cu sprijinul puternic al preşedintelui Klaus Iohannis, este peste aşteptările tuturor. Agenda reformatoare a Guvernului condus de Ludovic Orban a început să fie pusă în practică. Executivul a fost restructurat, ajungând la 16 ministere, faţă de cele 24 ale Guvernului Dăncilă, cu 27 de miniştri. Vorbim despre mii de posturi create de PSD pentru acoliţii săi, plătiţi de statul român, din banii noştri, ai tuturor. A fost desecretizat Dosarul "10 August", a fost abrogat recursul compensatoriu, s-a eliminat supraimpozitarea contractelor cu fracţiuni de normă şi supraaccizele pe carburanţi. De asemenea, au fost asiguraţi banii pentru minerii disponibilizaţi din Valea Jiului, s-a urmărit o majorare sustenabilă a salariului minim, s-au alocat fondurile necesare pentru plata pensiilor, alocaţiilor şi indemnizaţiilor materne şi medicale. Este un bilanţ scurt, care arată că se poate guverna în interesul cetăţeanului. Este ceea ce ne propunem: transparenţă, normalitate, democraţie, prosperitate. În viitor, aceasta va însemna o Românie competitivă în Europa.