Vlad-Emanuel Duruş Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 4 decembrie 2019, dedicată declaraţiilor şi intervenţiilor. Pentru început, din nou, daţi-mi voie să vă amintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Acestea sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Voi da citire celor care au depus în scris, ulterior, către finalul şedinţei. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor putea depăşi 3 minute. Și aş vrea să vă rog să vă încadraţi în acest interval nu pentru mine, ci din respect pentru colegii noştri din sală. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Sperăm să nu se întâmple. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Și niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă. Bun. În continuare voi merge la Grupul parlamentar al PSD. Primul înscris pentru a-şi susţine declaraţia politică este domnul deputat Costel Lupaşcu, prezent în sală. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
Costel Lupaşcu Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei mele politice de astăzi este "România la 101 ani". Stimaţi colegi, Istoria este mai mult decât mărturia trecutului. Fără istorie n-am şti cine suntem sau încotro vrem să ne îndreptăm. Istoria ne influenţează prezentul şi ne inspiră să construim viitorul. Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei naţiuni de a transforma în realitate visul întregirii. În urmă cu 101 ani, străbunii noştri din Transilvania, din Basarabia, din Oltenia, din Moldova au trecut prin încercări mai mari decât noi. De aceea, Ziua naţională este unul din acele momente în care putem vorbi deschis despre modul în care trebuie folosită experienţa înaintaşilor noştri pentru a duce această naţiune mai departe. Reflectând la semnificaţia acestui eveniment, Ziua de 1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toţi românii. O zi în care ne uităm cu mândrie şi admiraţie spre trecut pentru a fi conştienţi de puterea noastră din prezent. Trebuie să ştim că nu doar o victorie militară a stat la temelia României, ci actul de voinţă al naţiunii române. Sărbătorirea Zilei naţionale este un prilej de reflecţie, când trebuie să rememorăm valorile pe baza cărora a fost creat Statul Român Unitar - credinţă, corectitudine, respectul pentru lege şi solidaritate. Stimaţi colegi deputaţi, Din păcate, la mai bine de 100 de ani de la Marea Unire, prea puţini dintre noi se mai gândesc la unitatea noastră. Pentru unii, unitatea nu-şi mai găseşte locul în realitate. Se vorbeşte mai des ca oricând despre război şi despre lucruri care ne despart. Toate acestea fac ca societatea românească, după mai bine de 100 de ani, să pară mai fracturată ca oricând. Din păcate, toată această radicalizare ne-a măcinat încrederea în noi, ca popor. Mulţi şi-au pierdut speranţa şi au ales să plece peste hotare. Milioane de români pe care încă nu reuşim să-i convingem să se întoarcă acasă. Sigur, avem foarte multe experienţe care încă trezesc în noi mândria de a fi români, dar excepţiile nu fac o naţiune. Doar noi, toţi, împreună, putem realiza acest lucru. Astăzi îmi doresc să avem înţelepciunea celor care la 1918 şi-au dorit să fim acea ţară mândră, puternică şi respectată pe care strămoşii noştri şi-au dorit-o, o Românie unită. Îmi doresc ca românii să aibă încredere în faptul că împreună, în 2019, la împlinirea a 101 ani de la Marea Unire, suntem capabili să fim din nou uniţi, să fim mândri că suntem români, să arătăm întregii omeniri faptul că această ţară a meritat şi merită întotdeauna mai mult. De aceea, vă spun că avem nevoie urgent de un proiect naţional în care să credem. Putem învinge această frână mentală de la nivelul societăţii doar dacă ne vom da mâna din nou şi începem să construim cu toţii ceva semnificativ pentru România. Acum este momentul să construim ceea ce ne dorim de atâţia ani - o Românie puternică, cu instituţii eficiente, cu o economie funcţională şi o societate dreaptă şi echilibrată. Trebuie să fim mândri de faptul că statul român începe să fie din nou eficient şi puternic. Partidul Social Democrat a înţeles că are datoria să înainteze pe calea unităţii, a construcţiei unei societăţi demne şi puternice. Trebuie să privim spre viitor, să dăm noii generaţii un nou proiect, un nou sens, o nouă speranţă. Să ne propunem ca în următorii ani să continuăm pe drumul început în 2016, prin care am realizat o creştere economică, după ani de austeritate, repararea multor nedreptăţi, salarii şi pensii mărite şi să lucrăm la proiecte mari prin afirmarea unor domenii-cheie precum agricultura, industria şi dezvoltarea infrastructurii. Acest proiect politic nou pentru PSD îl privesc cu speranţă, pentru că avem suficiente motive să fim optimişti şi încrezători în forţele noastre şi să ne mândrim cu realizările noastre. De la tribuna celui mai reprezentativ for al democraţiei, ţin să transmit astăzi un gând bun şi acelor români pe care viaţa şi istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de graniţe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare, ca număr, că sunt parte integrantă a naţiunii noastre. Diaspora rămâne puternic ancorată în viaţa societăţii româneşti. Doresc să le transmit tuturor românilor că numai împreună putem construi România, că numai împreună putem moderniza România şi numai împreună putem schimba situaţia economică, socială şi politică în România. La mulţi ani, România! La mulţi ani tuturor românilor! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Costel Lupaşcu.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul coleg Dănuţ Bica. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
Dănuţ Bica Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Guvernul PNL a rectificat un buget croit greşit pentru a redirecţiona România pe drumul spre normalitate". Stimate colege, Stimaţi colegi, Dacă veţi face un scurt apel la memorie, vă veţi aminti cu siguranţă că, în urmă cu 9 luni, atât noi, parlamentarii Partidului Naţional Liberal, cât şi preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, am avertizat că bugetul elaborat de Guvernul PSD, pentru anul 2019, este construit pe cifre în mare parte false, bazat pe bani care în realitate nu există, croit greşit, împotriva tuturor obiectivelor majore ale românilor. Ni s-a replicat atunci că nu avem dreptate şi că resursele bugetare vor acoperi toate cheltuielile prognozate pentru acest an. Din păcate, şi spun acest lucru fără vreo urmă de satisfacţie, previziunile noastre s-au adeverit! Astfel, după primele 10 luni din 2019, veniturile bugetare au fost mai mici cu peste 18 miliarde de lei decât cele preconizate, un minus de peste 10 miliarde provenind din impozitele neîncasate, iar diferenţa, de circa 8 miliarde, din fondurile europene neutilizate. În plus, cheltuielile programate iniţial au fost subevaluate, motiv pentru care sumele necesare pentru plata pensiilor şi salariilor şi banii pentru persoanele cu dizabilităţi s-au terminat încă din luna octombrie, iar plăţile restante ale statului român către mediul de afaceri au ajuns la aproape 10 miliarde de lei. În acest context, consider că modul responsabil şi profesionist prin care Guvernul Ludovic Orban a reuşit, în numai trei săptămâni de la învestire, să rezolve toate aceste probleme merită aprecieri maxime. Da, în situaţia deosebit de dificilă în care a preluat de la echipa Dăncilă vistieria ţării, goală, şi toate rezervele bugetare epuizate, Guvernul PNL a identificat soluţiile prin care toţi pensionarii să-şi primească pensiile la timp şi integral, prin care banii pentru salarii să fie asiguraţi în toate instituţiile statului, prin care restanţele salariale câştigate de profesori în instanţă să fie achitate potrivit legii, iar mediul de afaceri să-şi primească imediat sumele din TVA şi banii pentru concediile medicale pe care guvernanţii PSD nu le-au plătit. De asemenea, s-au găsit soluţii financiare şi pentru acoperirea plăţilor restante pentru proiectele realizate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. În concluzie, consider că, prin felul în care Ludovic Orban şi miniştrii săi au gestionat rectificarea bugetară din acest an, s-a realizat şi demolarea valului de ştiri false, prin care propagandiştii PSD se străduiesc să intoxice lumea. PNL nu va tăia nici pensii, nici salarii! Să vedem ce vor mai spune cei din PSD anul viitor, atunci când Guvernul Orban va realiza atât implementarea prevederilor Legii salarizării, cât şi creşterea salariului minim şi majorarea punctului de pensie. Ar fi benefic pentru cetăţenii acestei ţări ca epoca minciunii şi intoxicărilor să se încheie şi să ne reorientăm cu toţii către raţiune şi bun-simţ în modul de a face politică. Sunt convins că Ludovic Orban şi echipa liberală pe care o conduce vor reuşi, în cel mai scurt timp, să redirecţioneze ţara pe drumul spre mult dorita normalitate. Viitorul va demonstra că Guvernul actual reprezintă singura şansă pentru România în această perioadă critică. Vă mulţumesc. Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România. Domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Pe 28 noiembrie 2019, chiar de Ziua Bucovinei, Consiliul Judeţean Suceava a făcut un anunţ dispreţuitor, în şedinţa plenară, şi anume că a fost semnată recepţia finală a gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, cel mai aberant şi contestat proiect de acest tip dintr-un stat membru al Uniunii Europene. Pe 28 noiembrie, la fix 101 ani de la Unirea Bucovinei cu România, Consiliul Judeţean Suceava ne-a adus cu un pas mai aproape de momentul când substanţele cancerigene rezultate din deşeurile ce vor fi depozitate în Pasul Mestecăniş vor contamina localnicii, turiştii, mediul, animalele domestice şi sălbatice din zonă. Domnule preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Domnilor consilieri judeţeni, Vă solicit, în numele tuturor celor care luptă de peste 10 ani împotriva acestui proiect aberant, să nu ne otrăviţi cu substanţe cancerigene, toxice şi zoaiele rezultate din deşeuri. Vă solicităm să nu ne contaminaţi pe noi, localnicii, turiştii, animalele sălbatice şi domestice din regiune, precum şi aerul, pădurile, pajiştile, fructele de pădure, pânza freatică, apele şi peştii. Această bombă ecologică va distruge şansele locuitorilor la o viaţă decentă din agroturism, apicultură şi creşterea animalelor. Vă cerem să opriţi şi să vă asumaţi acest proiect înainte ca imaginile cu muntele de gunoi din inima naturii, prin care trece şi un drum european, E 576, vor face înconjurul Europei. Cine va mai veni în Bucovina să se trateze de boli în staţiunile montane, să se relaxeze sau chiar să schieze? Cine se va expune riscului să se contamineze cu substanţe cancerigene din aer, apă, produse din carne, lapte, fructe de pădure, din zonă? Cine se va mai caza la pensiunile şi gospodăriile din zonă? Domnilor consilieri judeţeni, Vă solicit să opriţi acest proiect până când instanţele de judecată şi DNA vor vedea, vor descoperi lungul şir de ilegalităţi, minciuni, abuzuri şi fraude ale Consiliului Judeţean Suceava, Consiliului Local Pojorâta şi autorităţilor publice responsabile cu avizarea acestui proiect. Vă mai solicităm să nu cheltuiţi sute de mii de lei, din banii sucevenilor, pe firme private de avocatură care luptă împotriva unei comunităţi care a fost de la bun început împotriva acestei bombe ecologice. Aţi fost aleşi să ne apăraţi interesele, nu să ne otrăviţi. În al 13-lea an de luptă împotriva unei gropi de gunoi, a gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, mai fac un apel la toţi cei implicaţi, de la început sau pe parcurs, în oprirea acestui proiect. Să continuăm demersurile pe toate căile legale, inclusiv prin proteste, pentru a dezvălui falsurile pe care acest proiect a fost construit. În al 101-lea an de la Unirea Bucovinei cu Ţara Mamă, am speranţa că gestul dispreţuitor al Consiliului Judeţean Suceava ne va întări pe toţi, cei aflaţi în această luptă, şi vom merge mai departe mai puternici şi mai hotărâţi. Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Urmează, din partea Grupului parlamentar PRO Europa, doamna deputat Mihaela Huncă. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.
Mihaela Huncă Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Testele PISA, un nou avertisment pentru educaţia din România! Trebuie să depăşim stadiul de ţară în care educaţia este caracterizată doar de componenta sa teoretică, pregătind, în felul acesta, absolvenţi cu carenţe practice fundamentale". Stimate colege, Stimaţi colegi, România a înregistrat, încă din anul 2009, rezultate slabe la testele PISA. Am văzut tot felul de reacţii, politicieni care declarau stare de urgenţă în învăţământ, mai aveau puţin şi sunau la 112. Boala sistemului de învăţământ nu este acută, ci cronică. Cei ce se panichează acum şi se miră, unde au trăit până astăzi? Nu poţi ajunge la putere, şi acum să descoperi că lucrurile nu merg în educaţie! Temele trebuiau făcute dinainte şi să avem acum soluţii! Chiar trebuiau testele PISA să le spună celor care au avut sau au puterea că învăţământul se află în suferinţă? Ba mai mult, am urmărit o declaraţie uluitoare a ministrului educaţiei despre rezultatele slabe obţinute de România la testele PISA 2018. Oficialul a declarat că "nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională, iar accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă". Stimată doamnă ministru, daţi-mi voie să mă îngrijorez exact din această cauză - deşi Legea educaţiei naţionale a suferit mai multe modificări, din anul 1990 până în prezent, elevii învaţă în continuare lucruri pe care nu le aplică deloc în viaţa reală sau le aplică doar într-o foarte mică măsură. Economia de piaţă are nevoie de oameni specializaţi. Astfel, pregătirea precară a elevilor afectează atât capacitatea tinerilor de a se integra în câmpul muncii, cât şi modul acestora de a presta munci calificate. România este, astăzi, una din puţinele ţări membre ale Uniunii Europene în care educaţia este caracterizată doar de componenta sa teoretică, pregătind, în felul acesta, absolvenţi cu carenţe practice fundamentale. Un obiectiv foarte important al sistemului de educaţie din ţara noastră trebuie să fie grija pentru dobândirea de cunoştinţe şi competenţe care să îi permită fiecărui copil de astăzi să se adapteze cu succes pe piaţa muncii acum, dar şi peste 20-30 de ani. Testele PISA evaluează capacitatea copilului în situaţii practice. Putem schimba curricula şi modifica Legea educaţiei de zeci de ori, soluţia este în formarea cadrelor didactice pentru o altă abordare de predare. Este necesară o formare continuă a cadrelor didactice, pentru a putea preda noţiunile teoretice, dar şi aplicabilitatea lor practică. Numai profesorii pregătiţi astfel îi vor stimula pe elevii noştri să aibă încredere în ei, să-şi pună întrebări şi să dobândească în mod firesc competenţe de care vor avea nevoie pe viitor. De aceea, politicienii cu putere de decizie au obligaţia să apeleze la specialişti, care să aibă abilitatea de a analiza nu doar lacunele, ci şi direcţiile necesare unei politici educaţionale eficiente, aplicabile pe termen mediu şi lung, atât la nivel instituţional, cât şi la nivel procesual. Vă mulţumesc. Deputat al PRO România, Botoşani, Mihaela Huncă.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al UDMR este înscrisă o singură colegă, care momentan nu este în sală. Trecem la Grupul parlamentar al PMP. Domnul deputat Constantin Codreanu are cuvântul.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Pe 26 iunie 2019 produceam în Parlamentul României o premieră, atunci când dădeam citire unei declaraţii care consta din mesaje transmise de cetăţeni. Erau mesaje de solidaritate într-un caz absolut dramatic, cazul Sorinei de la Baia Mare. Astăzi reeditez această experienţă, într-un nou caz dramatic, cazul Cameliei Smicală şi al celor doi copii, Maria şi Mihai. Un caz cunoscut, un caz în care m-am implicat plenar, ca deputat de diaspora şi ca preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţări. Un caz în care am crezut că am evoluat, după vizita pe care am întreprins-o, în 2017, la Helsinki şi Tampere, dar, din păcate, am involuat. Dana Pavel: "Se cunoaşte acest caz foarte bine, atât în media, cât şi în Parlament. Fraţilor, treziţi-vă din letargie! Ce se-ntâmplă cu românii mei, de unde vine atâta nepăsare? Ne doare sufletul. Îi vrem pe Mihai, Maria şi Camelia acasă, în România!". Carmen Bran: "În Finlanda, copiii au fost rupţi de familie, umiliţi, brutalizaţi, separaţi între ei, izolaţi, aceste acte de cruzime fiind înfăptuite nu de infractori diletanţi, ci de autorităţi ale statului: «Apoi am fost duşi la casa de copii, de fapt la închisoarea de copii. Am fost luaţi cu forţa, bătuţi şi chinuiţi» - spunea Mihai. Maria şi Mihai sunt români. Când au cerut ajutor, ei au vorbit în limba română, nu în finlandeză. Aduceţi-i acasă! Pentru o reuşită sigură sunt de evitat poziţia ghiocel, mersul pe vârfuri, complexul de inferioritate". Angela Turcu: "Sunt doi copii în diaspora, în Finlanda, care cer libertate şi care vor acasă, fără nicio vină şi preşedintelui nu-i pasă, la fel şi MAE. Da, ei sunt minori, nu votează. Ce se întâmplă cu copiii Smicală e cunoscut în toată Europa şi în Parlamentul European. Și domnul preşedinte, Iohannis, nu a scos niciun cuvânt. Strigător la cer! Vă rog, domnule Codreanu, spuneţi apăsat în Parlament că securitatea cetăţenilor români trebuie garantată într-un stat de drept şi civilizat. Rugaţi parlamentarii care au copii să-şi imagineze preţ de câteva minute că sunt în situaţia familiei Smicală. Cum să mai avem încredere când ignoranţa este într-atât de mare? România şi Finlanda au preşedinţi înainte de toate şi peste instituţiile care umilesc şi diplomaţia e inexistentă în acest caz. Vă mulţumesc. Și sper să aud că aceşti doi copii, Mihai şi Maria, care şi-au pierdut libertatea de peste 1.500 de zile, fără nicio vină, să poată fi salvaţi! Ne rugăm la Dumnezeu, dar Dumnezeu lucrează prin oamenii care au şi ei un Dumnezeu. Nu mai este timp de vorbe, ci le solicităm fapte tuturor celor ce au depus un jurământ în România. Fiţi buni oameni de stat!". Aurelia Obreja: "Este absolut inadmisibilă lipsa de implicare şi de atitudine a autorităţilor româneşti competente. Este inuman să laşi în atâta suferinţă o mamă şi doi copii nevinovaţi. Este strigător la cer ca tu, autoritate românească, să rămâi surdă la atâtea strigăte disperate de ajutor, care vin, în primul rând, din partea unui copil nevinovat! Este absolut inimaginabil modul prin care vă prefaceţi că nu auziţi şi că nu ştiţi nimic! Este absolut sub orice critică faptul că nu se face nimic să salvaţi aceşti copii! Cum să nu vă pese de chinul şi drama prin care trec suflete nevinovate? Aveţi toate pârghiile la îndemână, dar nu vă pasă! Aşa să vă ajute bunul Dumnezeu tuturor care aveţi calitatea şi puterea să curmaţi această dramă, şi nu o faceţi! Amin!". Și închei printr-un mesaj cu adevărat emoţionant, transmis de doamna Sanda Mocanu: "Acum 11 ani îmi găseam bebeluşul decedat în pătuţ - moarte subită. Cunosc sentimentul de a nu-l mai revedea niciodată. De asta merită să luptăm pentru fiecare părinte ce-şi poate strânge în braţe copilul. Nu există durere mai mare şi nicio altă dragoste nu poate înlocui golul lipsei unui copil. Atunci când vom lăsa ambiţiile, răutatea şi egoismul de-o parte şi le vom înlocui cu bunătate şi solidaritate, niciun obstacol nu va mai fi de netrecut. Toţi pentru unul şi unul pentru toţi!". Vă mulţumesc.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule deputat. Urmează, din partea colegilor neafiliaţi, doamna Oana-Mioara Bîzgan.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc. Dragi colege, Dragi colegi, Ieri a fost Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, o ocazie în plus să ne amintim că persoanele cu dizabilităţi au aceleaşi drepturi ca orice alt cetăţean. Situaţiile în care se află aceste persoane nu trebuie să le condamne la izolare socială sau la dependenţă economică. Noi, societatea, avem puterea şi obligaţia de a ne adapta astfel încât toate aceste persoane să poată avea o viaţă demnă - să aibă o locuinţă, un serviciu, să desfăşoare activităţi de timp liber şi aşa mai departe. În România, la sfârşitul lunii martie a acestui an, trăiau 826.197 de persoane cu dizabilităţi. Dintre acestea, 39,14% sunt încadrate cu handicap grav, 49,64% au grad de handicap accentuat, iar celelalte sunt încadrate cu handicap mediu şi uşor. Tot la nivelul acestui an, numărul centrelor de îngrijire şi asistenţă destinate persoanelor cu dizabilităţi era de 122, iar numărul beneficiarilor serviciilor oferite în aceste centre era de 6.327. Nici numărul centrelor de recuperare şi reabilitare nu este mai mare, acestea fiind doar de 71 pe tot teritoriul României şi deservind doar 2.830 de beneficiari. Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi nu sunt instituţionalizate, ceea ce înseamnă că, în funcţie de gradul dizabilităţii fiecăreia, aceste persoane fie au nevoie de sprijin constant, fie se descurcă pe cont propriu în ceea ce priveşte supravieţuirea, dar nu pot depăşi acest prag al subzistenţei. Greutăţile provocate de condiţia în care se află nu sunt singurele cu care se confruntă, zi de zi, aceşti oameni. Dincolo de aspectele cu care s-au obişnuit să trăiască, aceste persoane sunt umilite zilnic, prin indiferenţa noastră, în special. A tuturor. De câte ori nu aţi văzut rampe de acces pentru persoanele în scaun rulant care erau, practic, construite doar pentru a se bifa căsuţa într-un formular? De câte ori nu s-a întâmplat să vedeţi persoane care blochează inutil locurile de parcare destinate persoanelor cu dizabilităţi? Și câte şi mai câte astfel de situaţii care ne revoltă, dar pentru remedierea cărora întârziem să acţionăm. La sfârşitul sesiunii parlamentare trecute am propus modificări ale legii referitoare la persoanele cu dizabilităţi. Aceste propuneri urmează să ajungă în faţa noastră şi, de aceea, vă rog, dragi colege şi dragi colegi, să le susţineţi şi să le acordaţi atenţia necesară, astfel încât să fim noi cei care încep să acţioneze astfel încât viaţa persoanelor cu dizabilităţi să fie mult, mult mai bună. Stă în puterea noastră să facem acest lucru şi să dăm un exemplu pozitiv societăţii, în ceea ce priveşte grija pentru persoanele din jur care, dintr-un motiv sau altul, se află în situaţii de vulnerabilitate. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă deputat. Vom trece acum, din nou, la Grupul parlamentar al PSD, dând cuvântul doamnei deputat Aida-Cristina Căruceru.
Aida-Cristina Căruceru Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Guvernul PNL vrea să vândă România bucată cu bucată. Începe cu banca românilor - CEC - şi cu perla energiei - Hidroelectrica". Stimaţi colegi, Guvernul PNL pregăteşte cel mai mare şi cel mai grav tun din istoria postdecembristă a României, respectiv vânzarea, prin listare la bursă, a celor mai importante companii ale statului român. Întâi au fost declaraţiile şocante ale ministrului finanţelor, Vasile Cîţu, care a anunţat că doreşte privatizarea CEC-ului, adică banca la care români simpli îşi ţin economiile de-o viaţă, banca prin care se plătesc alocaţiile copiilor noştri, dar şi pensiile celor care au muncit o viaţă întreagă, iar apoi prim-ministrul liberal, Ludovic Orban, a declanşat bomba adevărată - toate companiile statului român vor fi listate la bursă. Ministrul Cîţu, cel care a decis să introducă cu de la sine putere CEC Bank pe lista companiilor, refuză să spună dacă acest val de vânzări vine la presiunea instituţiilor financiar-bancare internaţionale, cu care dânsul s-a văzut pe ascuns, sau este decizia liberalilor, sută la sută. Liberalii nu sunt cinstiţi, pentru că în Programul pe care l-au înaintat Parlamentului nu se refereau decât la vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Ei doresc să reducă deficitul doar prin vânzarea a tot ce a rămas românesc. Listarea pe Bursa de Valori este o formă de privatizare. Privatizarea înseamnă concedieri şi disponibilizări, deci oameni rămaşi pe drumuri. Înseamnă vânzare la preţuri de nimic a unor bunuri şi terenuri care valorează enorm, deci tunuri pentru liberali şi pentru clientela lor. Dar, cel mai important, înseamnă predarea economiei româneşti intereselor străine. Dacă CEC se va privatiza, nu va mai fi nicio bancă românească, iar micile afaceri se vor împrumuta cu banii românilor, dar vor da dobânzi şi profit băncilor străine care vor cumpăra acţiuni CEC, nemaipunând la socoteală patrimoniul inestimabil al CEC, care va fi administrat de aceşti asasini economici. Dacă Hidroelectrica se va privatiza înseamnă că cedăm străinilor cea mai ieftină sursă de energie posibilă, deci le dăm voie să ne controleze preţul la curent şi preţul la produsele pe care le consumăm, iar profitul va fi exportat, fără a rămâne nimic pentru bugetul de stat. Dacă Nuclearelectrica se va privatiza, vom lăsa energia nucleară la mâna străinilor, ceea ce este periculos şi din punct de vedere economic, dar şi din punctul de vedere al securităţii naţionale. Dragi români, PNL vrea să vă vândă locurile de muncă, vrea să vă lase la mila capitalului străin lacom, acum, în prag de Sărbători. PNL v-a minţit în legătură cu motivele pentru care vrea guvernarea, iar abia acum se văd adevăratele lor intenţii - îngenuncherea definitivă a României pentru zeci de ani. PSD nu va accepta şi nu va tolera această politică de vânzare a României! Românii trebuie să ştie foarte clar că doar PSD este capabil să îi apere în faţa unei drepte scăpate de sub control, mai ales acum, când dreapta a acaparat toată puterea în România! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Aida-Cristina Căruceru, Circumscripţia electorală nr. 42, Bucureşti.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă deputat. Permiteţi-mi să am o mică intervenţie. Să vă amintesc, ţinând cont că niciunul dintre dumneavoastră, colegi, nu v-aţi încadrat în cele 3 minute, fiind mulţi înscrişi şi prezenţi în sală, v-aş ruga să fiţi concişi. Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică de astăzi vine în contextul unui lucru care lipseşte foarte puternic în societatea românească - unitatea. "Românii de astăzi şi unitatea". După cum vedem cu toţii, societatea românească este una extrem de divizată, poate mai divizată decât oricând. Dar recent tocmai am sărbătorit 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, 101 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia. Poate că ar trebui să învăţăm câteva lucruri care să ne redea simţul unităţii naţionale şi care să ne facă să regăsim ceea ce înseamnă patriotismul românesc, întemeiat pe apartenenţă, întemeiat pe simţul datoriei şi care pune în prim-plan felul în care noi ne putem sacrifica pentru ţara noastră şi ceea ce putem clădi pentru România. Acum 100 de ani, Unirea s-a făcut pornind de la acele lucruri care ne unesc, iar nu de la cele care ne despart. Clasa politică de atunci era divizată, era fărâmiţată, era împărţită de la dreapta la stânga, la fel precum se întâmplă şi astăzi, iar acum 100 de ani oameni politici liberali, conservatori, social-democraţi, naţionalişti, agrarieni sau de alte opţiuni pur şi simplu au găsit calea comună spre a face unirea. Acum 100 de ani, bisericile au ştiut să înţeleagă faptul că, dincolo de diferenţele de cult ne uneşte credinţa în Hristos şi ne uneşte Dumnezeu, iar adevăratul ecumenism este acela în care ne întâlnim în apărarea valorilor creştine şi în consolidarea a ceea ce înseamnă armătura social identitară a României, pornind de la morala creştină şi de la teologie, şi de la adevărul mărturisit prin Hristos. Ce ar fi însemnat ca acum 100 de ani ortodocşii şi catolicii să se certe, să se lupte pe orgolii deşarte sau să încerce să-şi împartă puterea între ei? Nu, ortodocşi şi catolici au fost împreună la Alba Iulia şi au consolidat şi au clădit acest stat naţional unitar! De asemenea, vectorul principal al unităţii naţionale, care lipseşte astăzi şi de care avem mare nevoie, este coroana. Monarhia română, Regele Ferdinand şi Regia Maria, două personalităţi fără de care nu ne-am mai putea închipui astăzi cum ar fi putut arăta Marea Unire de acum 100 de ani. Monarhia uneşte, aduce oamenii împreună, dă prestigiu şi dă tărie de caracter unei naţiuni. Poate că astăzi, când ne certăm, astăzi, când clasa politică este atât de dezbinată, este atât de fragmentată, când la orice pas avem numai teme de scandal, ar trebui să ne amintim cum într-o Românie săracă, într-o România aflată în pragul unui colaps total, într-o Românie practic ieşită înfrântă dintr-un război, dar care apoi va ieşi biruitoare, odată cu Marea Unire şi recunoaşterea sa internaţională, au putut să stea la aceeaşi masă Ion I.C. Brătianu, Petre Carp, Iuliu Maniu, Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Constantin Stere, Ion Flueraş, Alexandru Marghiloman şi Take Ionescu, atâtea personalităţi care astăzi ne lipsesc. O Românie puternică, o Românie spre care ar trebui să tindem. Din păcate, în concluzie, vedem cum căutăm doar dezbinarea şi cum ura stăpâneşte această ţară. Eu cred că România poate să-şi asume proiecte mult mai mari decât să se frământe la infinit în această băltoacă a intereselor politicianiste mărunte şi să stea pur şi simplu să trăiască precum o naţiune de rangul II spre III din Europa, iar nu ca a şasea putere economică a Uniunii Europene, iar nu ca cea mai mare putere politică militară şi economică din Europa de Sud-Est. România trebuie să-şi consolideze poziţia sa europeană, poziţia sa regională şi poziţia sa internaţională. Iar totul porneşte de la patriotism, de la simţul datoriei şi sacrificiului faţă de ţară, faţă de moşi, strămoşi şi faţă de copii şi cei care vin mai departe, porneşte de la credinţă şi porneşte, nu în ultimul rând, de la unitate, unitate naţională pentru o Românie puternică. Vă mulţumesc.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule deputat. Urmează, din partea Grupului parlamentar al PRO Europa, domnul Florinel Stancu. Vă rog frumos să vă încadraţi în cele trei minute. Vă mulţumesc.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Distinse colege, Distinşi colegi, Asistăm cu toţii la o avalanşă de declaraţii economice negative în spaţiul public. Colegii care au preluat guvernarea ne spun că deficitul este mare, că nu le ajung banii pentru majorarea pensiilor şi salariilor, că rectificarea este negativă şi ne explică cum taie de la investiţii şi educaţie. De asemenea, cu privire la Legea bugetului pentru anul 2020 ne tot ameninţă că anul viitor va fi un dezastru şi trebuie să fim pregătiţi pentru tot ce-i mai rău. Stimaţi colegi, Vă rog frumos să vă opriţi! Eu sper că nu aşa arată România normală pe care le-aţi promis-o românilor. Oamenii aşteaptă de la dumneavoastră soluţii, nu ameninţări. Faptul că persoanele fizice care şi-au plătit impozitele în avans şi care au avut dreptul la o reducere a taxării s-au trezit acum că softul ANAF nu a recunoscut bonificaţia, ci a considerat-o sumă neplătită şi drept urmare o restanţă de plată, reprezintă o problemă concretă, foarte gravă, care trebuie discutată şi rezolvată cât mai rapid. Gradul de colectare a impozitelor şi taxelor trebuie să devină prioritatea numărul unu pentru finanţe. Din nefericire, după '90, avem parte de un istoric extrem, extrem de nefast pentru colectarea taxelor. Şi acest lucru nu mai poate continua. Poate că acolo ar trebui să interveniţi! Poate oprim odată pentru totdeauna bătaia de joc faţă de contribuabilii corecţi ai acestei ţări! Îi propun domnului ministru al finanţelor publice să demareze un proces de reformă a administraţiei fiscale. Nu prin modificarea Codului fiscal, cum au procedat majoritatea miniştrilor de până acum, ci printr-o abordare modernă a problemei interacţiunii dintre administraţia fiscală şi contribuabilii săi. Se impun acţiuni concrete de creştere a capacităţii suportului informatic al ANAF. Actualele servere fac imposibil fluxul de date de la contribuabili către serverele ANAF. A venit timpul să investiţi, domnule ministru, în achiziţionarea de servere şi soft-uri noi. Uniformizaţi într-un timp cât mai scurt programele informatice la toate structurile administraţiei fiscale. Creaţi un site nou al ANAF, care să permită un acces facil al contribuabililor la propriile date fiscale şi cu ajutorul căruia să poată achita mult mai uşor taxele. În prezent, situaţia sistemului informatic al Fiscului este gravă. Serverele se blochează frecvent, iar site-ul instituţiei este învechit şi funcţionează foarte greu. Consecinţa este un sistem fiscal în care se colectează puţini bani la buget. Estimările oficiale sunt că, la capitolul TVA, ANAF colectează puţin peste jumătate din sumele de plată la buget. În concluzie, investiţiile la nivelul infrastructurii informatice a ANAF sunt vitale atât pentru o transparenţă mai bună a relaţiei dintre autorităţi şi cetăţean, cât şi pentru a creşte nivelul de colectare a dărilor. Vă mulţumesc frumos. Florinel Stancu, deputat al PRO România, Dolj.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, va lua cuvântul doamna deputat Lavinia-Corina Cosma.
Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În Târgu Mureş, zilele acestea ţi-e frică să mergi pe stradă, prin oraş. Mesajele pe care le primim noi, ca cetăţeni ai Târgu Mureşului, sunt următoarele: "Atenţie, a fost semnalată prezenţa unui urs în municipiul Târgu Mureş, pe strada Sârguinţei! Sporiţi atenţia şi nu vă expuneţi la pericol. În caz de pericol apelaţi 112. Semnat, ISU Mureş". Astfel de mesaje se regăsesc în ultima vreme odată la câteva zile. Fie că vorbim de Târgu Mureş, fie că vorbim de judeţul Mureş, e o situaţie cu care noi ne-am trezit pur şi simplu peste noapte. Sunt gospodării care au fost afectate grav, sunt oameni care au murit, sunt oameni care au fost grav răniţi. În ultima perioadă am văzut şi în spaţiul public tot felul de comentarii, tot felul de poziţii publice din partea reprezentanţilor Guvernului, însă rezolvarea, din toate punctele de vedere, întârzie să apară. Și stau şi mă întreb, pentru că, dacă vă aduceţi aminte, dragi colegi, la şcoală am învăţat că ursul trăieşte într-o zonă de munte, în pădure. Noi, la Târgu Mureş, suntem într-o zonă de câmpie. Cu atât mai mult cu cât pot, şi e legitim să-mi pun semne de întrebare, cum au ajuns animalele peste noapte să se plimbe pe stradă, prin oraş? Trebuie să vedem, în primul rând, care sunt cauzele. Ce vedem astăzi sunt efectele. Din ce în ce mai mult am invadat spaţiul în care trăiesc urşii. Ne-am prefăcut că nu ne interesează consecinţele, am tăiat pădurile, încă avem o problemă în a rezolva această problemă, şi astăzi, ceea ce vedem este consecinţa iresponsabilităţii noastre. În acelaşi timp, sunt zvonuri care spun, sunt presupuneri, sunt oameni care vorbesc, şi pe această cale..., sunt oameni din branşă care vorbesc - şi pe această cale fac un apel la ei, pentru a veni şi a prezenta dovezile autorităţilor, pentru ca cineva să răspundă. Se presupune că 1.000 de urşi, peste 1.000 de urşi au fost relocaţi din zona Braşovului către Mureş, din diferite motive. Ne întrebăm cu toţii, în Târgu Mureş, de ce acum un an de zile nu am avut această problemă, iar acum, o dată la două, trei zile, avem o astfel de alertă? Fac un apel către Guvern să răspundă în scris solicitărilor pe care le-am făcut şi pentru a da explicaţii şi pentru a rezolva problema. Nu se dă hrană acestor animale în pădure, acolo, în habitatul lor, şi nicio instituţie nu are o cifră corectă sau o cifră oficială. Dacă te uiţi pe statistică, fiecare instituţie spune altă cifră. Trebuie să facem inventarierea acestor animale, să ştim unde sunt, câte sunt şi ce anume avem de făcut. Ca atare, vă rog, domnule ministru al mediului şi reprezentanţi ai Guvernului, urgent să veniţi cu soluţii din toate punctele de vedere, astfel încât să mergem în siguranţă pe stradă, în Târgu Mureş şi în judeţul Mureş. Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva-Andrea.
Éva-Andrea Csép Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. "Dizabilitatea nu trebuie pedepsită" Distinşi colegi, Nivelul de dezvoltare a unei societăţi se oglindeşte în felul în care îşi tratează bătrânii, copiii şi pe cei neajutoraţi. Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi este marcată în fiecare an, la 3 decembrie, cu scopul de a aduce în focus o mai bună înţelegere a problemelor cu care se confruntă această categorie. Este, totodată, o ocazie deosebită pentru schimbarea atitudinii tuturor faţă de această categorie vulnerabilă, prin eliminarea barierelor care stau în calea implicării lor în diverse activităţi. Bariere prezente privind accesibilizarea, bariere financiare, raportându-ne la indemnizaţiile şi subvenţiile acordate însoţitorilor şi ONG-urilor, acelor ONG-uri care desfăşoară o activitate deosebită pentru a face mai uşoară viaţa persoanelor cu dizabilităţi. Pentru un stat responsabil este neechivocă accesibilitatea la mediul social, economic şi cultural, la sănătate, educaţie şi la informare, respectiv la comunicare, acordând astfel posibilitatea persoanelor cu dizabilităţi să se bucure pe deplin de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Potrivit statisticilor, aproximativ 25% din totalul populaţiei Uniunii Europene, iar în România peste 800 de mii de persoane, au o dizabilitate, de la o formă uşoară până la una gravă. Rata şomajului în rândul persoanelor cu dizabilităţi este de două ori mai mare decât rata şomajului din rândul celorlalte persoane. Ei reprezintă un grup vulnerabil, în rândul căruia rata sărăciei este cu 70% peste medie, iar nivelul de ocupare a forţei de muncă este, de asemenea, foarte scăzut. Trebuie să conştientizăm că pentru România ar fi un mare beneficiu ca toţi cetăţenii să se bucure de facilităţile pe care statul le oferă - de la transportul în comun până la cele mai diverse servicii publice. Există instituţii publice importante care lucrează direct cu publicul, şi totuşi nu au o rampă de acces în clădire, un ascensor, sau minime facilităţi de comunicare cu cetăţenii cu dizabilităţi. Deşi în teorie cadrul legislativ existent reglementează accesibilizarea mediului public, în practică respectarea acestuia lasă de dorit. Securitatea socială a tuturor este o condiţie de bază pentru viitorul nostru şi, ca atare, trebuie să stabilim ca fiind prioritară finanţarea furnizorilor de servicii sociale din bugetul statului . În acest scop este necesară actualizarea urgentă a standardelor minime de cost, ca urmare a elaborării unui raport finanţare-cost. Astfel creştem nivelul de accesibilitate a sistemului social pentru beneficiarii acestuia. Vă îndemn aşadar, stimaţi colegi, să stabilim de urgenţă momentul în care cele peste 800.000 de persoane cu dizabilităţi din România vor fi o prioritate pe agenda legislativă, în vederea promovării, reglementării şi implementării incluziunii acestora. Vă mulţumesc.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă deputat. Mergem la Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară. Are cuvântul domnul deputat Petru Movilă. Să vă încadraţi, vă rog, în cele trei minute!
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "De la Nistru până la Tisa, de la Tamisa până la Nisa". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Anul acesta, de 1 decembrie, la Iaşi, discursurile politicienilor au demonstrat că le lipseşte Viorica Dăncilă. Cel mai probabil, la PSD, după demisia doamnei prim-ministru şi viitor fost preşedinte a fost o perioadă de jale. Discursul lui Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi, ne-a uimit pe toţi în egală măsură şi ne-a făcut să zâmbim; la fel ca Viorica Dăncilă, când cu toată seninătatea mulţumea sucevenilor de prezenţa plăcută de la Iaşi sau Hunedoara. De 1 decembrie am avut parte de cele mai sforăitoare şi demagogice discursuri din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi şi a primarului municipiului Iaşi, Mihai Chirica. Dar Maricel Popa s-a remarcat prin urarea de la mulţi ani unei Românii de pretutindeni, din Basarabia, de la Nisa până la Tisa. Tot din discursul său, stimaţi colegi, am aflat, după atâţia ani petrecuţi la conducerea consiliului judeţean şi în conducerea naţională a Partidului Social Democrat că, totuşi, PSD îşi doreşte Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Deşi, din 2012 şi până în prezent niciun PSD-ist nu a arătat că într-adevăr este interesat de această autostradă, de 1 decembrie, Maricel Popa a făcut un apel la guvernanţi şi la parlamentari "să pună umărul, după un secol de dorinţă, ca să ne unim cu Transilvania printr-o autostradă a unirii". Discursul său s-a terminat apoteotic, solicitându-ne cu toţii să luptăm ca să construim împreună viitorul. Stimate domnule Maricel Popa, lasă-ne, domnule, în pace! Pleacă acasă, domnule preşedinte! Din 2016 până în prezent ai ocupat cea mai înaltă funcţie în judeţ şi n-ai ştiut decât să negociezi instituţii şi să le laşi să plece din Iaşi, să ataci personal liderii opoziţiei şi să te remarci prin faptul că n-ai ştiut unde este Bucureştiul, ca să te baţi pentru proiectele Iaşiului. Acum, când ai o săptămână de opoziţie, îţi aduci aminte că Iaşiul are nevoie de autostradă şi de spital regional de urgenţă. De ani de zile această autostradă a fost fie în lucru, fie nu era destul de importantă pentru ieşeni, aşa cum ai susţinut în faţa ieşenilor. Probabil această declaraţie a fost chiar mai penibilă decât cea făcută la 1 decembrie, când ai demonstrat că nu ai un minim de respect şi decenţă pentru România care sigur nu se întinde de la Nisa până la Tisa. Stimaţi colegi, Nu pot decât să declar că Viorica Dăncilă are un moştenitor la Iaşi! Maricel Popa îl cheamă şi vă rog, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul doamnei Dăncilă, să-l demiteţi şi pe actualul preşedinte al PSD Iaşi. E cazul să devină istorie. Pentru că Iaşiul, Capitala culturală şi istorică a României, nu poate fi condus şi reprezentat de asemenea oameni. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc şi eu foarte mult, domnule deputat. Sunteţi chiar primul care v-aţi încadrat în cele trei minute. Reluăm cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Elvira Șarapatin. Vă invit să vă susţineţi declaraţia politică.
Elvira Şarapatin Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "PNL îngroapă România!". Stimate colege, Stimaţi colegi, În doar o lună de guvernare liberală, România se îndreaptă spre un dezastru economic: euro a ajuns la aproape 5 lei pe piaţa liberă, ţara noastră se îndatorează într-un ritm fără precedent, dobânzile cresc ameţitor, deficitul bugetar explodează după declaraţii aberante şi cheltuieli absurde făcute în avans, ratingul de ţară este în pericol să fie retrogradat, creşte riscul pentru investitorii care devin extrem de prudenţi şi suspicioşi. Și, culmea culmilor, se pregăteşte vânzarea Hidroelectrica şi CEC, două dintre cele mai importante active ale economiei româneşti, scoase din dificultate de Guvernul PSD. România, cu liberalii la guvernare, se comportă ca un om care se împrumută cu orice chip, vinde tot din ce are mai bun în casă pentru a-şi cumpăra băutură, fără să se gândească la familie şi la viitor. Nici nu s-au aşezat bine pe scaunele guvernării, că liberalii trec la vânzarea celor mai valoroase active pe care le are România, Hidroelectrica şi CEC Bank. Goana disperată după bani şi nepriceperea de a determina continuarea creşterii economice care să genereze resurse fac Guvernul PNL să vândă ce are România mai bun din punct de vedere economic. Guvernul PSD a reuşit după eforturi şi insistenţe mari să capitalizeze CEC cu aproape un miliard de lei şi s-o transforme într-o bancă competitivă, cu resurse, aptă să finanţeze economia şi populaţia şi să intre în competiţie, de la egal la egal, cu marile bănci străine. În loc să lucreze eficient, să facă profit, în beneficiul statului român, prin vânzarea unei cote din CEC de minim 20%, se va complica procesul de consolidare şi dezvoltare al băncii şi cel decizional şi se va împărţi profitul. În privinţa Hidroelectrica, guvernarea PSD a făcut mari eforturi să o deparaziteze de "băieţii deştepţi" care au căpuşat-o în vremea lui Boc-Băsescu şi care au adus-o în insolvenţă. De doi ani şi jumătate Hidroelectrica este din nou pe piaţă, face performanţă şi aduce profituri consistente. Vânzarea unei cote părţi la bursă nu trebuie în niciun caz să se facă arbitrar doar pentru a face rost de nişte bani, ci la cel mai bun moment, pentru a obţine capital necesar extinderii, dezvoltării, consolidării poziţiei pe piaţă. Vă mulţumesc. Deputat de Gorj, Elvira Șarapatin.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat. O invit pe colega noastră, doamna deputat Florica Cherecheş, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, să-şi susţină declaraţia politică.
Florica Cherecheş Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "SOS Educaţie!". Stimaţi colegi, Rezultatele PISA 2018 ne arată că 44% dintre elevii de 15 ani au dificultăţi reale în a înţelege ce citesc şi nu posedă o gândire critică. O creştere cu 4% a analfabetismului funcţional în doar 3 ani, scurşi de la precedenta testare - acesta este rezultatul guvernării PSD în domeniul educaţiei, a deselor schimbări de ministru şi a modificărilor făcute peste noapte, fără studii de impact. Acest rezultat plasează România undeva la coada clasamentului, pe locul 47 din 79, fiind cel mai slab înregistrat de când ţara noastră participă la această testare internaţională. Scopul testărilor PISA este de a evalua dezvoltarea cognitivă a elevilor şi alfabetizarea, prin cele patru tipuri de capacităţi: alfabetizarea matematică, la citire şi cea ştiinţifică. Cu alte cuvinte, această testare verifică ce înţeleg elevii din ceea ce le este predat şi cum pot aplica aceste cunoştinţe în a rezolva probleme reale. Cu toate că şi acum trei ani rezultatele indicau probleme grave ale sistemului, miniştrii perindaţi pe la cârma educaţiei nu au luat măsuri concrete de îmbunătăţire. Sistemul de învăţământ a rămas la fel de rigid, lipsit de viziune şi de aplicabilitate practică, dovedind că nu este centrat pe elev. Pornim la drum cu aceste probleme pe care în primul rând trebuie să le recunoaştem, ca să le putem, mai apoi, rezolva. Există soluţii pentru a ameliora aceste grave decalaje faţă de celelalte state europene care s-au confruntat şi ele cu astfel de probleme în urmă cu mai mulţi ani. E nevoie să cunoaştem acele modele şi să le adaptăm realităţii româneşti. E esenţial ca profesorii să fie sprijiniţi şi instruiţi pentru a-şi schimba stilul de predare, să-l facă mai interesant şi mai interactiv, mai plin de entuziasm şi motivator. E nevoie de revizuirea programei şcolare, dar şi de mai multă libertate acordată profesorilor în ceea ce priveşte modul de predare, importante fiind rezultatele obţinute. S-a constatat, în toţi aceşti ani, că stresul şi supraaglomerarea elevilor nu conduc la rezultate pozitive, ci dimpotrivă. Masteratul didactic, dar mai ales formarea continuă a profesorilor în şcoală, printre copii, şi nu în afara ei, vor da rezultatele scontate într-un termen relativ scurt. Centrarea sistemului pe elev înseamnă să vezi valoarea din fiecare copil, să-l ajuţi să-şi atingă potenţialul maxim, unde poate da randamentul maxim, să-i încurajezi creativitatea şi spiritul de inovaţie. Consilierea şcolară în gimnaziu şi colaborarea bună dintre şcoală şi familie vor contribui la îmbunătăţirea rezultatelor copiilor. Stimaţi colegi, pentru rezultate mai bune în educaţie ar trebui să ne unim cu toţii eforturile pentru a construi încrederea, a părinţilor în şcoală, şi a şcolii în calitatea şi motivaţia profesorilor săi. Trebuie să ne asumăm schimbarea, pentru că sunt soluţii, sunt modele funcţionale chiar şi în România, iar Proiectul "România educată" prezintă viziunea pentru această schimbare. Dar pentru ca el să devină o realitate trebuie să colaborăm cu toţii şi la asta vă invit astăzi. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat. Urmează, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, doamna Cristina-Ionela Iurişniţi.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Este situaţia din Educaţie un motiv de îngrijorare? Cu siguranţă, da! 44% analfabeţi funcţionali, potrivit testelor PISA, este rezultatul a zeci de ani de nepăsare a guvernanţilor, incompetenţei zecilor de miniştri şi subfinanţării cronice, prin nerespectarea Legii educaţiei nr. 1/2011. De ce în Estonia avem un procent de analfabeţi funcţionali de doar 11%, faţă de 44%, în România?! Cum au reuşit? Declarând o prioritate naţională educaţia timpurie şi mai ales investind în profesorii lor. Toate statisticile internaţionale spun că progresul elevilor vine din calitatea profesorilor de la clasă. Educaţia cere timp şi bani. Deci e clar că nu oricine poate să fie profesor, cu atât mai puţin cei fără un master didactic, fără formări continue sau cei cu comportament abuziv repetat. Trebuie să punem capăt incompetenţei şi imposturii, trebuie să punem accentul pe progres şi dezvoltarea de abilităţi de comunicare şi muncă în echipă, şi nu doar pe competiţie, ierarhii inutile, care duc la scăderea încrederii şi a stimei de sine la nivelul tuturor actorilor din sistemul de educaţie. Trebuie să ne trezim şi să punem accentul pe dezvoltarea celor 8 competenţe cheie, asumate la nivel european, care permit o mai bună dezvoltare personală şi profesională, în vederea unei inserţii mai flexibile pe piaţa muncii. Meseriile prezentului, dar în special cele ale viitorului trebuie să ne preocupe. Publicarea Raportului OECD cu rezultatele la Testele PISA ne plasează din nou la coada Europei. Învăţământul românesc ocupă ultimul loc la matematică şi penultimul loc la citire la ştiinţe, din Uniunea Europeană. Ce soluţii propunem? Nimic nou sub soare! Sunt idei şi strategii care sunt dezbătute de specialişti, experţi în educaţie, de ani de zile, dar nu sunt aplicate. Avem nevoie de dezvoltarea competenţelor, şi nu de acumulare de cunoştinţe. La clasă, accentul trebuie pus pe gândirea critică, dezvoltarea competenţelor lingvistice şi educaţie pentru media, dezvoltarea autonomiei elevilor şi în special pe competenţa de a-i învăţa pe elevi să înveţe. Stabilitatea, predictibilitatea şi egalitatea de şanse trebuie să primeze! Și copiii din medii defavorizate, sărace au dreptul la educaţie de calitate! Până dezvoltăm infrastructura, cel puţin pe termen scurt să asigurăm burse sociale, transport gratuit şi suport alimentar acolo unde nevoile sunt evidente, iar profesorii să fie evaluaţi, responsabilizaţi, dar şi motivaţi. Avem nevoie de profesori buni în sistem. În acest sens, formarea continuă de calitate este esenţială în contextul unei formări iniţiale precare. Competenţele fundamentale trebuie să fie dezvoltate încă din primii ani de şcoală, pentru ca, spre finalul ciclului obligatoriu de învăţământ, orice tânăr la vârsta de 15-16 ani, cum au fost cei care au fost evaluaţi la Testele PISA, să facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai avansate, mai globalizate şi digitalizate. Am avut ieri o discuţie cu ministrul în funcţie, Monica Anisie, care a acceptat că este necesară investiţia financiară în calitatea cadrelor didactice, în formarea lor iniţială, dar mai ales în formarea continuă. Profesorii trebuie să aibă acces în mod gratuit la formări de calitate, în acord cu ultimele metode şi strategii didactice. Școlile profesionale trebuie susţinute prin campanii de informare şi conştientizare a părinţilor, că nu este o ruşine pentru copiii lor să cunoască o meserie. Criza forţei de muncă se rezolvă doar prin schimbarea mentalităţilor, legi bune şi parteneriat între un mediu de afaceri competitiv şi unităţile de învăţământ. Nu mai putem spune că nu avem ce face cu 6% din PIB în educaţie, când avem peste 1.500 de şcoli fără apă şi canalizare, şcoli lăsate de primari indolenţi, foarte mulţi profesori intraţi în sistem pe uşa din dos, fără habar de minimele strategii didactice interactive, care să integreze pedagogia proiectului şi noile tehnologii în orice oră de curs, nu doar în inspecţiile anunţate. Suntem singura ţară din Europa care are 4.500 de cadre didactice necalificate în sistem. De ce am ajuns aici? Pentru că nimeni nu a investit în educaţie la modul real. Profesorii cu vocaţie sunt puţini, demoralizaţi de răsturnarea valorilor şi a ierarhiilor. USR propune un MCV pe educaţie, depolitizarea întregului sistem, un audit extern şi o evaluare reală a profesorilor şi directorilor, prin concurs. Este, poate, nevoie şi de o monitorizare a politicilor educaţionale chiar de către Parlament. Este nevoie de urgenţă de un pact al tuturor partidelor pentru finanţarea cu minimum 6% din PIB a educaţiei, singura investiţie reală pe termen mediu şi lung. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6, Bistriţa-Năsăud.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă deputat. V-aş ruga ca data viitoare să fiţi puţin mai concisă. Dau cuvântul domnului deputat Ionuţ Simionca, din partea Grupului parlamentar al partidului Mişcarea Populară.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă! Stimaţi colegi, În declaraţia mea politică voi vorbi despre "Revenirea la democraţie, prin alegerea primarilor în două tururi de scrutin". Domnule prim-ministru Ludovic Orban, Mă număr printre parlamentarii care au votat învestirea Guvernului pe care îl conduceţi, cu speranţa că veţi pune în practică, de urgenţă, măsuri extrem de aşteptate de români. Printre acestea se numără şi corectarea deficitului democratic din Legea alegerilor locale, în sensul revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. De altfel, peste un milion de români au semnat pentru susţinerea iniţiativei legislative a PMP pentru alegerea primarilor în două tururi. Aveţi oportunitatea, domnule prim-ministru, să le faceţi un cadou românilor, înainte de sărbători, adoptând, în această săptămână, o ordonanţă de urgenţă care să le permită acestora să îşi aleagă primari reprezentativi! Înţeleg că greaua moştenire PSD-istă, din care face parte şi gaura de la buget, sunt lucruri dificile, greu de gestionat, dar românii aşteaptă, de îndată, de la acest Guvern, măsuri reparatorii concrete, care să le dea perspectiva revenirii la democraţie şi a unui viitor mai bun. Vă reamintesc că PMP a fost un partener de încredere pentru PNL. Am votat împreună căderea Guvernului Dăncilă şi învestirea Guvernului Orban, am reuşit împreună să mărim alocaţiile pentru copii, am trecut, de curând, prin votul nostru comun în comisiile din Parlament, eliminarea supraaccizei la carburant şi eliminarea supraimpozitării pentru contractele part-time. Domnule Orban, Este rândul dumneavoastră să daţi dovadă de loialitate în relaţia cu PMP şi cu românii care au aşteptări mari de la actualul Guvern. Aveţi posibilitatea, dar şi responsabilitatea să legiferaţi alegerea primarilor în două tururi, să participaţi la discuţii, în vederea constituirii unor alianţe anti-PSD în comunele, oraşele şi judeţele României. Doar astfel puteţi livra ce aţi promis: revenirea la democraţie şi înlăturarea PSD din toate structurile de conducere, de la toate nivelurile, din statul nostru! Vă mulţumesc. Ionuţ Simionca, deputat al PMP de Bistriţa-Năsăud.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, avem doi înscrişi. Niciunul nu este prezent în sală. Reluăm lista cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Voi da cuvântul doamnei deputat Alina Teiş.
Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Ziua Constituţiei". Pe data de 8 decembrie sărbătorim Ziua Legii fundamentale a statului român, legea care reglementează principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţilor publice fundamentale. Este legea fără de care un stat n-ar putea funcţiona, şi anume Constituţia. Arhivele arată că ţara noastră a avut şapte constituţii şi 16 revizuiri ale acestora. Prima Constituţie este din 1866, modificată în 1879, după ce am dobândit independenţa. Mai apoi, proclamarea Regatului, în 1884, a adus o nouă modificare. În 1916 s-a început o revizuire, care a fost finalizată în 1917, când s-a acordat votul universal. În 1923, vorbim deja despre o altă Constituţie, şi apoi, în 1938, s-a adoptat o nouă Constituţie. Iar între anii 1940-1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Constituţia a fost suspendată. În 1948, 1952 şi 1965 au urmat alte trei Constituţii. În 1991 a venit rândul Constituţiei de după căderea comunismului, iar această lege fundamentală a fost revizuită în 2003. Ziua Constituţiei României se sărbătoreşte de 23 de ani. Pe 13 noiembrie 1995 a fost adoptată Propunerea legislativă privind proclamarea "Zilei Constituţiei României" pentru data de 8 decembrie. În orice democraţie, Constituţia este expresia cea mai înaltă a valorilor unei naţiuni şi asigură acea legătură de încredere între cetăţeni şi instituţiile statului. Constituţia este esenţială pentru dezvoltarea solidă şi durabilă a oricărei societăţi. Respectarea Constituţiei este singura cale adevărată spre evoluţia unei ţări. Ataşamentul faţă de valorile constituţionale reprezintă cheia societăţii, a dezvoltării unei culturi politice, a disponibilităţii pentru negociere şi spre toleranţă. Respectarea Constituţiei este garantul echilibrului social, care condiţionează, implicit, dezvoltarea economică sustenabilă, egalitatea de şanse pentru fiecare şi împiedică, pe de altă parte, corupţia, abuzurile şi lipsa de profesionalism în conducere şi administrare. De Ziua Constituţiei României adresez un mesaj tuturor românilor, să contribuie fiecare la edificarea unei societăţi guvernate de adevăr şi dreptate şi să cinstească acest act fundamental! Chiar art. 16 al Constituţiei stipulează că "nimeni nu este mai presus de lege". Toţi suntem egali în faţa legii şi a autorităţilor publice! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. În continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, îi voi da cuvântului colegului Dan-Laurenţiu Leoreanu.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Mediul de afaceri, ignorat de PSD. Pentru Guvernul PNL, mediul de afaceri este o prioritate" Preocupaţi să-şi deservească doar baronii locali şi să nu piardă puterea, pe care oricum au pierdut-o, fostul premier şi miniştrii fostei guvernări PSD i-au ignorat total tocmai pe cei care duc tot greul economiei. Au uitat de mediul de afaceri, de micii întreprinzători, de firmele care plătesc taxe şi impozite la bugetul de stat. Guvernarea PNL a reparat însă toate aceste inechităţi prin rectificarea bugetară de săptămâna trecută, pentru că Partidul Naţional Liberal ştie că mediul privat merită respect, iar statul trebuie să îşi îndeplinească cu sfinţenie obligaţiile faţă de mediul de afaceri. Astfel, pentru că pe ultimele 4 luni de zile Guvernul PSD nu a mai bugetat plata concediilor medicale, PNL a soluţionat această chestiune prin rectificarea bugetară. Mai exact, plăţile pentru decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale au fost suplimentate cu 1,2 miliarde de lei. În unele cazuri, situaţia era dramatică. Au existat concedii medicale nedecontate chiar şi de 11 luni şi care îi puneau pe angajatori într-o situaţie foarte dificilă, în care nu aveau de fapt nicio vină. Adevărul este că guvernarea PSD a lăsat ţara cu un buget făcut franjuri, în condiţiile în care, în ultimele săptămâni, principalul obiectiv a fost utilizarea acestui buget drept puşculiţă pentru salvarea politică a conducerii PSD. Astfel, unul dintre principalele obiective ale rectificării bugetare a fost acela de a nu pune pe spinarea mediului de afaceri cheltuielile iresponsabile care au fost provocate, după cum spunea şi premierul Ludovic Orban. Ar fi fost un abuz să privăm companiile de dreptul lor legal de a primi înapoi banii care li se cuvin prin rambursarea TVA. De aceea, în ceea ce priveşte TVA, până la sfârşitul anului, toate companiile, care au fost verificate şi care au primit raport favorabil pentru returnarea TVA, îşi vor primi banii. În discursuri publice, PSD-iştii se înghesuie să plângă de mila pensionarilor, a copiilor, a categoriilor defavorizate, dar când este vorba să acţioneze pentru îndeplinirea unor obligaţii bugetare, PSD spune pas. De aceea, pentru că fosta guvernare PSD a lăsat şi alte programe esenţiale fără fondurile necesare, noul Guvern PNL a alocat circa două miliarde de lei pentru drepturi de asistenţă socială: pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap sau pentru persoane aflate în concediu pentru creşterea copilului. Din păcate, realitatea ne demonstrează că acestea sunt principalele lucruri pe care trebuie să le gestioneze la ora actuală guvernarea PNL - repararea nedreptăţilor şi a incompetenţei PSD! Din fericire însă, avem de partea noastră cele mai bune intenţii şi un guvern competent care să le pună în aplicare! Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu. Vă mulţumesc.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR şi-au susţinut declaraţiile toţi cei înscrişi. La fel din partea grupurilor parlamentare PRO Europa, UDMR, PMP şi din partea colegilor neafiliaţi. Din partea Grupului minorităţilor avem în continuare doi colegi care s-au înscris pentru a-şi susţine declaraţiile, domnul Bogdan-Alin Stoica şi domnul Giureci-Slobodan Ghera. Înţeleg că niciunul nu se află în sală. Reluăm cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Doamna deputat Natalia-Elena Intotero? Nu este prezentă. Domnul deputat Răzvan-ilie Rotaru? Nu. Doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu? Domnul deputat Marius-Constantin Budăi? Domnul Silviu Nicu Macovei? Domnul deputat Vasile Cîtea? Niciunul nu se află aici. Din partea Grupului parlamentar al PNL s-a mai înscris domnul Romeo Nicoară. Mi-a confirmat că nu va fi prezent. Aşadar, voi da citire listei colegilor care au depus declaraţii politice în scris, iar apoi, dacă niciunul dintre cei care s-au înscris la cuvântul, astăzi, nu este prezent, vom închide şedinţa aceasta. Din partea Grupului parlamentar al PSD au depus în scris: doamna deputat Maricela Cobuz, domnul deputat Petru Bogdan Cojocaru, domnul deputat Laurenţiu Nistor, domnul deputat Nicu Niţă, domnul deputat Ionel Floroiu, domnul deputat Viorel Stan, domnul deputat Mihai Weber, domnul deputat Cornel Itu, domnul deputat Ștefan Muşoiu, domnul deputat Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu, doamna deputat Beatrice Tudor, doamna deputat Anişoara Radu, doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ștefănescu, doamna deputat Elena Hărătău, domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, domnul deputat Claudiu-Augustin Ilişanu, domnul deputat Neculai Iftimie, domnul deputat Eugen Bejinariu, doamna deputat Daniela Oteşanu, doamna deputat Cristina-Elena Dinu, domnul deputat Angel Tîlvăr, doamna deputat Alina-Elena Tănăsescu şi doamna deputat Alexandra Presură. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal au depus declaraţii politice în scris: doamna deputat Antoneta Ioniţă, domnul deputat Sorin-Ioan Bumb, domnul deputat Florin-Claudiu Roman, domnul deputat Dumitru Mihalescul, domnul deputat Ioan Balan, domnul deputat Nicolae Giugea, domnul deputat Claudiu Răcuci, domnul deputat Găvrilă Ghilea, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă şi domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România nu avem declaraţii depuse în scris. Din partea Grupului parlamentar PRO Europa, declaraţii politice în scris au depus: doamna deputata Gabriela Podaşcă şi domnul deputat Mihai Niţă. Din partea Grupului parlamentar al UDMR nu avem declaraţii politice depuse în scris. În schimb, din partea Grupului parlamentar al Partidului Mişcarea Populară au depus: doamna deputat Nicoleta-Cătălina Bozianu, domnul deputat Marius Paşcan, domnul deputat Alexandru Teacă şi domnul deputat Costin Sebastian Moise. În continuare, îi voi mai citi o singură dată pe colegii care s-au înscris pentru a-şi prezenta intervenţia politică, şi, repet, dacă aceştia nu sunt prezenţi, atunci vom închide această şedinţă de declaraţii politice şi intervenţii. Aşadar mai sunt pe listă: Nefiind prezenţi, toţi ceilalţi colegi şi-au susţinut declaraţiile politice. Cei care au depus în scris au fost menţionaţi. Vom închide această şedinţă consacrată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Ne vedem peste 10 minute, cu dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Alexandra Presură "Guvernul Orban face economii la buget pe seama copiilor cu dizabilităţi" Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi este ocazia potrivită pentru a ne îndrepta atenţia către aceşti oameni minunaţi care au mare nevoie de susţinerea noastră. Pentru unii dintre noi sunt parte din familie, pentru alţii sunt doar persoane cu limitări fizice, însă solidaritatea pentru semenii noştri, indiferent de gradul de handicap, ar trebui să fie o sarcină comună, pentru că, ştim cu toţii, prin ajutorul oferit semenilor noştri comunitatea se dezvoltă. De-a lungul timpului, persoanele cu dizabilităţi au dovedit că dispun de un potenţial uriaş, dar ca acesta să fie pus în valoare este nevoie de măsuri de integrare socială. Guvernul PSD s-a dovedit receptiv şi solidar faţă de persoanele cu nevoi speciale şi le-a oferit şansa de a face parte din comunitate. Au fost create măsuri pentru integrarea profesională, dar şi socială. În luna mai a acestui an, de exemplu, a fost pus în aplicare Proiectul "Facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi", prin intermediul căruia firmele care angajează timp de un an de zile persoane cu dizabilităţi primesc lunar subvenţii în valoare de 2.250 de lei. Guvernul PSD a majorat indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, a crescut valoarea prestaţiilor sociale pentru persoanele adulte cu handicap grav de la 340 de lei, la 500 de lei. Copiii cu dizabilităţi beneficiază de majorări între 30 şi 139%. În plus, aceştia nu mai trebuie să se prezinte periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor este acum valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani. Un alt proiect dezvoltat de guvernarea PSD constă în oferirea de vouchere în cuantum de până la 5.000 de euro pentru achiziţionarea de echipamente care să le îmbunătăţească viaţa. Din păcate, Guvernul PNL nu susţine această categorie de români, ci, dimpotrivă, o pune în faţa unei situaţii delicate. În mai multe judeţe din ţară se trag semnale de alarmă asupra faptului că rectificarea bugetară, adoptată de Guvernul Orban, face imposibilă susţinerea financiară a copiilor cu handicap. La Mehedinţi, de exemplu, au fost tăiaţi banii de la Capitolul "Drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special", este vorba de un minus 183.000 de lei, bani care ar fi trebuit să asigure alocaţia zilnică de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte etc. Un alt exemplu clar de indiferenţă liberală faţă de persoanele cu dizabilităţi este destituirea singurului demnitar cu handicap care conducea o instituţie de profil. Este vorba de Mihai Tomescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Handicap. Cum să venim acum în faţa acestor oameni şi să le cerem să fie optimişti, când Guvernul PNL impune măsuri de marginalizare. Excluzând persoanele cu handicap de la viaţa socială, sărăcim de fapt societatea. Persoanele cu dizabilităţi merită şanse egale ca toţi ceilalţi români şi merită să fie respectate şi să aibă acces la viaţa socială.
Beatrice Tudor "Ipocrizia PNL, etapa pe Cultură - ministrul liberal al Culturii, mai mult afacerist decât specialist" Dacă mai era nevoie de dovezi în ceea ce priveşte ipocrizia PNL, ele nu întârzie să apară. Cele mai recente îl privesc pe noul ministru al Culturii în Cabinetul Orban, deputatul Bogdan Gheorghiu, care, potrivit unei investigaţii de presă recente, a încheiat în doi ani de zile nu mai puţin de 140 de contracte cu primării conduse de colegii săi de partid. Regret faptul că aceste informaţii nu au fost descoperite în perioada de timp imediat ulterioară nominalizării domnului Gheorghiu pentru portofoliul de la Cultură, pentru că aş fi fost foarte curioasă să aflu care este răspunsul său în cadrul audierilor din comisia parlamentară de specialitate şi pentru că sunt convinsă că, în lumina acestor dezvăluiri, votul din comisie ar fi fost altul, iar domnul Gheorghiu nu ar fi primit majoritate de voturi şi s-ar fi adăugat pe lista miniştrilor care au fost respinşi de către comisiile parlamentare. Dacă informaţiile apărute în mass-media sunt corecte, proaspătul ministru al Culturii a primit, în urma contractelor încheiate cu primăriile PNL, peste 681.000 de lei, adică aproximativ 142.000 de euro. Serviciile prestate de firmele ministrului liberal sunt la fel de uluitoare ca sumele primite. Enumăr doar câteva, aşa cum au fost ele prezentate de către media: cartonaş ilustrat cu "Mesaj de Sărbători"; transmisiune evenimente culturale Comuna Dumbrăveni; videoclip "Mesaj de Sărbători" Consiliul Local Salcea; mesaj de felicitare/urare sărbători de iarnă; servicii de publicitate pe postul de televiziune Bucovina TV - filmare; producţie şi difuzare o ştire; promovare evenimente organizate în Cacica pe 14-15 august; servicii de promovare Festival internaţional de folclor "Întâlniri Bucovinene", Ediţia a XXX-a. Informaţiile au apărut în mass-media în ziua de 30 noiembrie, şi până acum, adică aproape o săptămână mai târziu, ministrul Culturii nu a oferit niciun răspuns public la aceste dezvăluiri. Nici să le confirme, nici să le infirme, nici să ofere lămuriri despre procedurile prin care firmele au câştigat contractele, nici să susţină activitatea desfăşurată pentru promovarea, chipurile, a Bucovinei. Eu consider deosebit de gravă această tăcere şi fac un apel public către ministrul Gheorghiu să vină în faţa Parlamentului, în plen sau în comisia de specialitate, şi să ofere lămuririle necesare, pentru că tot a criticat PSD, acuzându-ne de lipsă de transparenţă. Acum este rândul său să demonstreze transparenţă şi să aplice principiile pe care le clama în opoziţie. Eu una, oricum, îl voi interpela în legătură cu acest subiect.
Bogdan-Iulian Huţucă "PSD minte şi manipulează din nou opinia publică! După dezastrul pe care l-a lăsat în finanţele publice, PSD vine acum şi lansează în spaţiul public o serie de minciuni şi manipulări perfide privind rectificarea bugetară atât de necesară. Astfel, prima şi cea mai importantă minciună, cu care au crezut că vor avea din nou succes, gândindu-se că este un subiect sensibil pentru publicul român, a fost referitoare la tăierile de la bugetul Educaţiei. Probabil cei de la PSD au uitat sau nu ştiu ce înseamnă rectificarea bugetară, dar le voi explica eu: rectificarea bugetară este legea care modifică în cursul exerciţiului bugetar legea bugetară anuală, adică, mai pe înţelesul locatarilor din Kiseleff, atunci când un ordonator de credite nu cheltuie banii prevăzuţi în bugetul său prin legea bugetului, aceşti bani se iau şi se transferă în altă parte, adică exact acolo unde este nevoie de ei. Cu alte cuvinte, PNL nu face altceva decât să înlăture potopul lăsat în urmă de PSD, care, din cauză că a pus în funcţii oameni incompetenţi, nu a reuşit să cheltuie banii alocaţi sau, din contră, a lăsat găuri mari în multe domenii vitale. În ceea ce priveşte Educaţia, tăierea a reprezentat-o suma alocată Proiectului "România modernă, România digitală". Acest proiect era destinat schimbării sistemului de predare a lecţiilor, prin achiziţionarea de table inteligente şi de tablete. Proiectul în cauză, în valoare de două miliarde lei, din care 400.000.000 lei reprezentau cofinanţare naţională, iar 1.600.000.000 lei - fonduri externe nerambursabile, nu a fost scris, şi cu atât mai puţin implementat, dovadă a incapacităţii fostului executiv. Prin urmare, pentru rectificarea bugetară, bugetul MEC a fost diminuat cu suma prevăzută pentru acest proiect nerealizat! În schimb, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale primeşte 3,9 miliarde de lei pentru plata, până la finele anului, a pensiilor, alocaţiilor de stat pentru copii, indemnizaţiilor pentru persoane cu handicap, indemnizaţiilor pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului; la Ministerul Sănătăţii s-au adăugat 400 milioane de lei pentru concedii medicale şi 200 milioane de lei pentru medicamente, iar la Educaţie 460 milioane de lei pentru plata diferenţelor salariale. Este limpede faptul că fără această rectificare, banii pentru pensii, pentru indemnizaţii, pentru concedii medicale şi alte cheltuieli sociale nu erau asiguraţi de către Guvernul Dăncilă! De asemenea, până la sfârşitul anului toate companiile care au fost verificate şi au raport favorabil pentru returnarea TVA îşi vor primi banii. Aceste sume au fost alocate prin rectificarea bugetară făcută de Guvernul PNL, pentru că ele nu existau efectiv în buget, fiind ignorate complet de Guvernul PSD. A trebuit să suplimentăm partea de cheltuieli, pentru că altfel companiile din sectorul privat nu şi-ar fi primit nici anul acesta banii cuveniţi. Nu este normal ca sectorul privat să susţină iresponsabilitatea guvernării PSD! Sunt companii care dacă nu ar fi primit aceşti bani, unele chiar ar fi intrat în faliment! Obiectivele stabilite pentru această rectificare, şi anume: asigurarea resurselor financiare pentru toate instituţiile publice şi pentru toate autorităţile locale, resurse care sunt indispensabile pentru buna funcţionare - plata salariilor, drepturi sociale, cheltuieli de funcţionare şi, nu în cele din urmă, eliminarea practicii guvernelor anterioare de a pune pe spinarea mediului de afaceri cheltuielile nesăbuite -, au fost îndeplinite. Aşadar, Partidul Naţional Liberal a început să facă curăţenie după mizeria lăsată de PSD şi va continua în forţă acest demers.
Marius-Constantin Budăi "PNL desfiinţează salariul minim pentru studii superioare! Intelectualii plătiţi ca proletarii!" Stimaţi români cu studii superioare, nu mai pretindeţi salarii mai mari decât cei cu studii medii! PNL anunţă desfiinţarea salariului minim diferenţiat pentru cei cu studii superioare. Deci, în viziunea PNL intelectualii trebuie plătiţi ca proletarii. Pentru liberali, zicala românească "Ai carte, ai parte!" este discriminatorie! Aşa spune ministrul Finanţelor liberal, că salariul minim diferenţiat pentru angajaţii cu studii superioare este discriminatoriu! Doar în epoca bolşevică s-a mai văzut o astfel de ură împotriva intelectualilor. Domnul Cîţu zice că nicăieri nu e salariul diferenţiat ca în România! Poate se uită cum în Franţa, Belgia, Ungaria, Slovacia, Estonia sau Luxemburg, unde cei cu pregătire superioară se bucură de un salariu minim mai ridicat. Cum e şi normal! Cu toate că, în perioada guvernării PSD, România a urcat 17 poziţii în clasamentul global PwC Paying Taxes 2020, parte a raportului Doing Business al Băncii Mondiale, şi se situează în acest an pe locul 32, după ce, în 2018, a ocupat poziţia 49, Guvernul liberal vrea să desfiinţeze salariul minim pentru cei cu studii superioare şi, mai mult decât atât, se împrumută angro. Saltul realizat de România este rezultatul modului în care guvernarea PSD a simplificat şi redus birocraţia şi fiscalitatea. O contribuţie majoră în acest sens este atribuită de experţii internaţionali, reducerii cu 20 de puncte procentuale, de la 40% la 20%, a ratei totale de impozitare pentru o companie medie, rezultat al transferului contribuţiilor. Aşa arată "greaua moştenire" a guvernării PSD. România este mai atractivă pentru investiţii, mai prietenoasă pentru business, cu a doua cea mai mare creştere economică din Europa, cu una dintre cele mai mici datorii publice, cu şomajul la minimum istoric şi o creştere majoră a puterii de cumpărare a oamenilor. Dar, din păcate, toate aceste lucruri sunt distruse, pur şi simplu, de Guvernul PNL, care în primele 22 de zile de guvernare s-a împrumutat cu 6,7 miliarde lei, aproape cât s-a împrumutat PSD în octombrie şi septembrie la un loc. Doar într-o singură zi PNL s-a împrumutat cu 1,6 miliarde lei, mai mult de jumătate din împrumuturile făcute de PSD în toată luna septembrie. Aşadar, toate aceste experimente ale guvernării liberale vor determina în scurt timp o reducere a ratingului de ţară, o îndatorare excesivă a ţării noastre, o creştere a dobânzilor şi un deficit bugetar imens. Din păcate, concluzia este că fiecare român va resimţi direct în propriul buzunar o scădere a veniturilor şi o înrăutăţire a nivelului de trai.
Tamara-Dorina Ciofu "Guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, politizează sistemul sanitar, în loc să rezolve problemele privind finanţarea spitalelor!" PNL a dorit să preia guvernarea pentru a-şi impune politrucii şi pilele în toate instituţiile statului. Săptămâna trecută, Guvernul Orban a început să politizeze inclusiv sistemul sanitar. Astfel, ministrul Sănătăţii l-a demis pe managerul de la Spitalul Judeţean Timiş, un profesor universitar cu rezultate notabile şi apreciat de angajaţi, pentru a-l înlocui cu un membru de frunte al PNL Timiş. La fel au procedat şi la companiile de stat Hidroelectrica, Poşta Română, la Ministerul Educaţiei, al Transporturilor şi al Economiei. Obiectivul guvernului "Ghilotină" nu este buna guvernare a ţării, ci instalarea la butoane a politrucilor liberali. Un fruntaş PNL în locul unui profesor la Spitalul Judeţean Timiş. La Timişoara cinismul PNL i-a vizat direct pe bolnavii din spitalul judeţean. Managerul spitalului a fost demis prin WhatsApp, în baza unui ordin abuziv, pentru a fi numit în funcţie un membru PNL Timiş, transferat recent de la PLUS. Într-o scrisoare deschisă către ministrul sănătăţii din partea angajaţilor spitalului se arată că Profesorul Marius Craina, cel care a fost demis, este apreciat pentru îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor din Spitalul Judeţean Timiş. Cel care i-a luat locul, Raul Pătraşcu, este chimist, nu medic şi are titlul de asistent universitar. Aşadar, un asistent e pus să-i conducă pe profesorii din spitalul universitar de la Timişoara. Mai mult, Raul Pătraşcu pare a fi "premiat" pentru declaraţiile pe care le-a făcut în timpul mitingului din 10 august 2018, când a susţinut că gazele folosite de jandarmi ar modifica ADN-ul uman. Constat că, din păcate, ministrul sănătăţii nu este interesat de problemele create bolnavilor şi medicilor de la Timişoara, ci anchetează modul în care presa a aflat de ordinul pe care l-a emis pentru destituirea fostului manager. Alţi politruci PNL vin să facă politizarea liberală a României. Cazul de la Timişoara completează o lungă serie de numiri politice. Sebastian Burduja, liderul PNL sector 2, fiul celui care a nenorocit Bancorex, a fost numit în consiliul de administraţie de la Hidroelectrica. Daniela Vişoian, cea care a organizat evenimentul în care Klaus Iohannis a lansat Proiectul "România educată", proiect fără nicio finalitate concretă, a fost instalată la cabinetul ministrului educaţiei. În Ministerul Transporturilor a fost numit secretar, liderul PMP Valeriu Lupu, fost director al companiei Banat Air. Din cauza faptului că aceasta nu a aprobat degivrarea unei aeronave care pleca de la Verona, aceasta s-a prăbuşit imediat după decolare, iar 41 de pasageri şi şapte membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa. Bogdan Florin Năstase, membru în biroul politic al Organizaţiei PNL Braşov, a fost numit directorul Poştei Braşov. Alţi doi activişti de bază ai PNL Bucureşti, mamă şi fiu, sunt mari beneficiari ai venirii liberalilor la putere. Radu Nicolescu a devenit consilier de stat al premierului Orban, iar Daniela Nicolescu va fi numită secretar de stat la Ministerul Economiei. Aşadar, consider că românii trebuie să fie informaţi pentru a cunoaşte cine sunt persoanele care vor conduce pentru următorii ani instituţiile statului din fiecare domeniu. Aceştia sunt membri ai PNL, dar cel mai important aspect este că sunt total nepregătiţi pentru posturile pe care le ocupă şi fără niciun fel de experienţă în aria de competenţă pe care urmează să o gestioneze.
Maricela Cobuz "Ziua mondială a persoanelor cu dizabilităţi" Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi este marcată pe data de 3 decembrie, în fiecare an, începând cu 1992, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite. Anul acesta tema propusă a fost "Promovarea participării persoanelor cu dizabilităţi şi a conducerii acestora: luarea de măsuri în Agenda de Dezvoltare Durabilă pentru anul 2030". În 1976, Adunarea Generală ONU a proclamat anul 1981 ca an internaţional al persoanelor cu handicap. ONU a adoptat în anul 2006 Convenţia privind drepturile persoanelor cu handicap, care a fost semnată de 160 de ţări şi are ca scop promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Tema se concentrează pe abilitarea persoanelor cu dizabilităţi pentru o dezvoltare incluzivă, echitabilă şi durabilă. Marcarea acestei zile are ca obiectiv conştientizarea problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi şi susţinerea demnităţii, a drepturilor şi a stării de bine. Toate temele de dezbatere abordate până în acest an au avut ca obiective recomandările ONU. În lume sunt peste un miliard de persoane cu dizabilităţi, aproximativ 15% din populaţia lumii, din care peste jumătate provin din ţările în curs de dezvoltare. Mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi sunt copii, iar studiile au arătat, din păcate, că există posibilitatea unor forme de violenţă, fizică sau psihică, foarte mare asupra lor. Guvernele, organizaţiile reprezentative, instituţiile academice, precum şi alţi decidenţi ar trebui să funcţioneze ca o echipă pentru realizarea obiectivelor din Agenda de Dezvoltare Durabilă pentru anul 2030. În România, Guvernul PSD a susţinut persoanele cu dizabilităţi. În luna mai a acestui an, prin Proiectul "Facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi", s-a promovat încurajarea angajării acestora prin susţinerea financiară de către Ministerul Muncii. Tot Guvernul PSD a scutit persoanele cu handicap psihic grav de la plata contribuţiei datorate în centrele rezidenţiale. Mai precis, 5.150 de persoane au beneficiat de scutire la plata contribuţiei datorate pentru adulţii cu handicap din centrele rezidenţiale. La nivel local, Guvernul PSD a creat oportunităţi de dezvoltare de servicii sociale de tip rezidenţial (centre de zi, centre respiro şi locuinţe protejate). Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin guvernarea PSD, a modificat anul acesta, prin ordonanţă de urgenţă, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât copiii cu handicap grav să nu mai fie puşi pe drumuri la comisiile de evaluare. Cei care beneficiază de îngrijiri paliative nu se vor mai prezenta periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor urmând să fie valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani. În calitate de deputat în Comisia pentru sănătate şi familie, care are ca domeniu de activitate şi problemele sociale ale persoanelor cu dizabilităţi, dar şi ca medic pediatru, am sprijinit întotdeauna legislaţia în domeniu, astfel încât fiecare persoană cu dizabilităţi să beneficieze de drepturi şi tratamente la standarde europene.
Petru-Bogdan Cojocaru La 3 decembrie este marcată, anual, începând cu anul 1992, Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, pentru a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. Această zi reprezintă un prilej prin care ne exprimăm solidaritatea şi respectul pentru persoanele cu handicap, declarând răspicat că nu lipsa sau prezenţa unei dizabilităţi îi face pe oameni deosebiţi, ci caracterul, munca, talentul şi aptitudinile. Potrivit statisticilor ONU, peste 15% din populaţia lumii suferă de o formă de handicap. 80% dintre cei afectaţi provin din ţările în curs de dezvoltare, iar 50% dintre ei nu au acces la sistemul de îngrijire medicală. Totodată, aproximativ 200 de milioane de persoane întâmpină serioase dificultăţi în lupta cu dizabilităţile, ajungându-se la situaţia în care un sfert din populaţia globală este afectată direct de o formă de handicap, fie în calitate de îngrijitori, fie membri de familie. O statistică îngrijorătoare arată că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi sunt copii, iar probabilitatea ca aceştia să se confrunte cu violenţa este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme. Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată în 2006 şi semnată de 180 de ţări, printre care şi România, reprezintă instrumentul de bază pe care fiecare stat membru în parte îl are la îndemână în scopul creării şi implementării, la nivel naţional, a mecanismelor necesare respectării, promovării şi protejării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în cadrul unui sistem administrativ ce pune în prim-plan nevoile acestor semeni ai noştri. Tema aleasă de ONU, în 2019, pentru Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, este "Promovarea participării persoanelor cu dizabilităţi: luarea de măsuri în cadrul Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030", care se angajează să "nu lase pe nimeni în urmă" şi recunoaşte dizabilitatea ca fiind o problemă esenţială care trebuie luată în considerare în implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Problemele specifice persoanelor cu dizabilităţi, la care se face referire în aceste obiective, privesc inegalitatea, educaţia, creşterea şi ocuparea forţei de muncă, accesibilitatea aşezărilor umane, care să fie cât mai inclusive cu persoanele cu dizabilităţi, prin eliminarea barierelor în ceea ce priveşte implicarea lor în diverse sfere de activitate. În calitate de parlamentar, doresc să salut Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, să-mi declar sprijinul necondiţionat pentru respectarea drepturilor acestor oameni la o viaţă decentă şi pe deplin egală cu cei care nu suferă de astfel de afecţiuni. Totodată, doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la recentele rectificări bugetare ale Guvernului PNL care a reuşit "performanţa" de a tăia din sumele destinate acestor persoane. Sunt cetăţeni români, de acelaşi rang cu orice alt cetăţean, fie el şi premier, şi drepturile lor trebuie respectate necondiţionat!
Cristina Burciu "Costul serviciilor private de sănătate suportate de pacienţi, reglementat prin lege" Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat cu 222 de voturi pentru, unul împotrivă şi 17 abţineri Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2019 pentru completarea art.230 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Actul normativ are ca obiect crearea cadrului legal de reglementare a contribuţiei personale suportată direct de către asiguraţi, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vederea acoperirii contravalorii unor servicii medicale acordate de furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate. Aceste servicii medicale pot fi în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic. Diferenţele urmează să fie suportate de românii care doresc să apeleze la furnizorii privaţi de servicii de sănătate, în raport cu tarifele suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate, decontate de casele de asigurări de sănătate. Potrivit amendamentelor adoptate anterior în Comisia pentru sănătate şi familie, care a acordat un raport favorabil legii, contribuţia personală pentru fiecare categorie de serviciu medical prevăzută va fi afişată pe pagina de internet a furnizorilor privaţi de servicii medicale şi se va plăti de către asiguraţi, în mod direct sau printr-o asigurare încheiată în baza unui contract cu o societate de asigurări. Astfel, pacienţii pot să opteze ca această contribuţie personală să fie plătită fie direct, fie prin intermediul unei asigurări încheiate în baza unui contract cu o societate de asigurări. Amendamentul membrilor Comisiei a fost fundamentat pe necesitatea clarificării faptului că această completare evită situaţiile conform cărora pacienţii respectivi au o asigurare privată de sănătate şi beneficiază de decontarea contribuţiei personale în baza poliţei private de sănătate.
Cristina-Elena Dinu "Desfiinţarea scutirilor de impozit a angajaţilor din IT va conduce la plecarea masivă a tinerilor din România" Constat cu surprindere că Guvernul PNL nu înţelege deloc importanţa susţinerii domeniului IT, care a devenit în ultimii ani ai guvernării PSD un motor extrem de important al creşterii economice naţionale. Prin dezinteresul manifestat faţă de această industrie, liberalii demonstrează încă o dată că se ghidează după modelul din perioada 2010-2012, când au promovat măsuri de austeritate şi au blocat relansarea economică a României. Propunea premierului Ludovic Orban privind desfiinţarea scutirilor de impozit a persoanelor care lucrează în IT va avea drept efect direct plecarea tinerilor din România, având în vedere ponderea acestora din sectorul respectiv. În replică, PSD a inclus în ultimii trei ani dezvoltarea domeniului IT în cadrul obiectivelor strategice de interes naţional. Guvernul PSD a continuat acordarea facilităţilor pentru domeniul IT, a majorat numărul locurilor la facultăţile de profil şi a susţinut start-up-urile care produc proprietate intelectuală şi asumarea responsabilă a unor afaceri de succes de către tineri. Sprijinirea sectorului IT&C a fost o politică guvernamentală naţională pentru PSD. Nicio formaţiune politică, aflată la guvernare în România după 1990, nu a luat atât de multe măsuri pentru dezvoltarea acestui sector, aşa cum a procedat guvernarea social-democrată. Între acestea se regăsesc scutirea de impozit pe profitul reinvestit şi de impozitul pe venit, atât pentru angajaţii cu studii superioare, cât şi cu studii medii. Aceste măsuri au determinat ca industria IT&C să aibă anul trecut o contribuţie de 5,2% în PIB-ul României, depăşind ramuri economice cu o mult mai îndelungată tradiţie. De asemenea, în acest an dimensiunea industriei româneşti de IT&C va depăşi 5,1 miliarde euro, dublu faţă de 2013. În acelaşi timp, exporturile de software şi servicii IT sunt aşteptate să ajungă, în 2019, la suma de 4 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mult faţă de anul 2017. Aceste performanţe importante au fost completate de creşterea numărului de specialişti din domeniu, care va depăşi în acest an pragul de 100.000 angajaţi. Iată, aşadar, cum un sector atât de vital pentru dezvoltarea României este tratat cu indiferenţă şi chiar nepăsare de noul Guvern, care şi-a fixat o politică guvernamentală austeră, fără niciun fel de susţinere pentru crearea de noi afaceri, locuri de muncă sau de sprijin pentru tineri. Se dovedeşte în mod indubitabil că Executivul "Taie-tot" nu are niciun proiect pentru modernizarea României şi creşterea standardului de viaţă al românilor, singura sa preocupare fiind, cel puţin până acum, instalarea în funcţii a propriei clientele politice şi tăierea măsurilor stimulative oferite oamenilor din toate categoriile sociale de guvernele PSD.
Dumitru Mihalescul "Guvernul PSD s-a împrumutat fără dobândă de la agenţii economici români!" Vă aduceţi aminte cât de tare strigau cei din PSD, acum câţiva ani, cum sunt ei "mândri că sunt români"? Este important să nu uităm acele minciuni şi nici toxicitatea guvernărilor PSD, atâta vreme cât prin toate măsurile pe care le-au luat au lovit cu toată forţa exact în mediul de afaceri românesc, în micile întreprinderi întemeiate de românii care şi-au dorit să prospere prin munca lor onestă. Prin taxe peste taxe şi impozite peste impozite guvernele PSD au terorizat în special întreprinderile mici şi mijlocii româneşti, pentru că antreprenorii străini ori au ocolit România, ori s-au bucurat de protecţia statelor din care proveneau! Majorări de accize, supraimpozitări ale contractelor de muncă, restricţii severe la creditare şi reglementări care mai de care mai absurde au lovit iarăşi în capacitatea agentului economic român de a se menţine competitiv, de a se capitaliza în timp şi de a rezista pe o piaţă plină de provocări. Atât de "mândri că sunt români" au fost, încât românii au ajuns să consume peste 70% produse care provin din import, de la mâncare şi până la produse finite, nealimentare, domenii în care industria românească excela cu ani în urmă. Zeci de miliarde de euro din banii românilor au ajuns să umple buzunarele firmelor din străinătate, în vreme ce fermierul sau micul antreprenor român nu ştie ce soluţii să mai găsească astfel încât să mai reziste măcar un an pe piaţă. Culmea dispreţului PSD faţă de agenţii economici din România s-a manifestat cu putere, în special, în anii 2018 şi 2019, când Guvernul PSD a ajuns să se împrumute cu forţa de la agenţii economici români, fără dobânzi, fără alte avantaje. Noi ştim cu toţii că dacă ai o obligaţie fiscală către stat şi ai întârziat măcar o zi să o achiţi, imediat îţi vin în plic şi dobânzi şi penalităţi şi mai ştiu eu ce alte datorii accesorii! În schimb, când statul are de dat bani, ori uită cu lunile sau chiar cu anii, ori nu-ţi mai dă de loc. Aşa se face că Guvernul PSD, pentru a petici bugetul mincinos din anul 2019 şi pentru a ascunde gunoiul sub covor, nu a plătit cu lunile banii aferenţi concediilor medicale, pe care agenţii economici privaţi le-au achitat! Nu au rambursat peste 5 miliarde de lei din TVA, ducându-i pe unii antreprenori pe marginea prăpastiei, adică a falimentului. Aşa a guvernat PSD! Să nu uităm că au lovit cu toată forţa în economia românească! Mă bucură enorm faptul că Guvernul Orban a reuşit să repare, în mare parte, toate aceste stricăciuni în numai câteva săptămâni de când a preluat guvernarea. Acest lucru îmi dă speranţa că în anii viitori vom construi un mediu economic prosper, în care cei care muncesc onest să fie prosperi, să se bucure de rodul muncii lor, fără ca statul să le mai captureze din bunăstare.
Elena Hărătău "Persoanele cu dizabilităţi au nevoie de solidaritate, sprijin, acceptare, dragoste şi respect" În fiecare an, la 3 decembrie, este marcată Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi. Data a fost stabilită, în 1992, de Adunarea Generală a ONU pentru a motiva populaţia să înţeleagă efectele dizabilităţilor şi pentru a combate discriminarea. ONU doreşte ca întreaga lume să devină mai responsabilă în ceea ce priveşte integrarea persoanelor cu dizabilităţi. Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 15% din populaţia lumii suferă de un handicap. Din nefericire, oamenii cu dizabilităţi, mai ales cei cu probleme de comportament, sunt deseori marginalizaţi de ceilalţi. Este evident că cei mai grav afectaţi de această discriminare sunt copiii. În mod firesc, ei nu înţeleg faptul că sunt diferiţi de marea majoritatea a populaţiei. Nu pot să ţină pasul cu cei de vârsta lor, înţeleg şi se exprimă mai greu. Pentru a-i ajuta pe aceşti copii, dar şi pe adulţii cu probleme, anual sunt demarate zeci de proiecte de sensibilizare, mii de persoane cu dizabilităţi participă la întreceri sportive şi activităţi culturale pentru a arăta semenilor că pot fi şi ei integraţi în societate. Cu ocazia Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi reamintesc autorităţilor abilitate că trebuie să acorde o atenţie sporită acestei categorii defavorizate a populaţiei României. Potrivit unui studiu de specialitate, doar circa 12% dintre cele aproape 700.000 de persoane cu dizabilităţi din România sunt angajate. Principalele cauze ale acestui procent extrem de redus, care ne plasează în subsolul unui clasament european pe tema respectivă, sunt pregătirea inadecvată şi oferta redusă de locuri de muncă. Realitatea amintită este generată, între altele, de slaba informare privind posibilităţile existente pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, precum şi de oferta infimă de locuri de muncă alocate pentru această categorie socială defavorizată. Astfel de motive care stau la baza numărului redus de persoane cu dizabilităţi încadrate în piaţa muncii reprezintă şi o preocupare a Comisiei Europene, capitolul amintit fiind un punct sensibil şi în accesarea fondurilor europene pentru acest capitol. Adresez sincere felicitări acelor persoane care reuşesc zilnic să treacă peste problemele fizice, celor care îşi înving temerile şi demonstrează că o dizabilitate nu le poate bara calea de a se integra în societate. Îi felicit pe românii şi pe băcăuanii cu astfel de probleme pentru succesele pe care le înregistrează la locul de muncă, în domeniul artistic şi cel sportiv şi, mai ales, îi felicit pentru că ştiu să-şi trăiască viaţa din plin, aşa cum numai un caracter puternic şi un suflet ales ştie şi poate să o facă! Respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi nu se realizează numai prin mesaje frumos concepute şi gesturi ocazionale, la ocazii aniversare precum Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, ci prin politici şi reforme corecte, prin atitudine şi responsabilitate. Persoanele cu dizabilităţi au nevoie nu doar de compătimire, ci şi de solidaritate, sprijin, acceptare, dragoste şi, mai ales, respect.
Florin-Claudiu Roman "Vom fi iarăşi ce am fost, şi încă mai mult decât atât!" "În trecutul nostru mulţi oameni au suferit. Dacă sântem ceva, noi sântem ceva numai prin suferinţa lor. Toate puterile noastre nu sânt altceva decât jertfa lor, strânsă laolaltă şi prefăcută în energie. Astăzi, când alte hoarde au năvălit graniţele şi ni-au călcat pământul nostru cel sfînt, în colţul acesta unde ne-am strâns, să păstrăm sămânţa de credinţă, şi vom putea zice ca Petru Rareş, fiul lui Ștefan, că: vom fi iarăşi ce am fost, şi încă mai mult decât atât". Acestea sunt cuvintele savantului Nicolae Iorga, rostite în Parlament, refugiat la Iaşi, după căderea Capitalei, în decembrie 1916. Un discurs cu valenţe profetice, pentru că istoria i-a dat dreptate profesorului Nicolae Iorga, România a renăscut din propria sa cenuşă şi a reuşit să devină mai mult decât fusese înainte. Povestea României în Primul Război Mondial poate fi ilustrată prin tandemul dihotomic agonie-extaz. Vara anului 1916 a găsit România în faţa unui ultimatum din partea Antantei: "Acum ori niciodată". Decizia prim-ministrului Ionel Brătianu de a intra în acel moment de partea Antantei şi de a nu mai amâna momentul a fost justificată, după cum avea să-i relateze fiului său, Gheorghe Brătianu, de teama că "dacă se încheie pacea fără noi, vom fi zdrobiţi între o Ungarie Mare şi o Bulgarie Mare". Astfel că tratatul şi convenţia militară cu Antanta se semnează la 4/17 august 1916, scrisă de mână în casa lui Vintilă Brătianu, semnată de Ion I.C. Brătianu şi reprezentanţii diplomatici ai Angliei, Franţei, Rusiei şi Italiei; articolul 3 al tratatului prevedea recunoaşterea de către semnatari a drepturilor României asupra teritoriilor austro-ungare, ce erau delimitate şi menţionate în articolul 4, mai general, drepturile României asupra Transilvaniei cu Crişana, de la vărsarea Someşului în Tisa până la vărsarea Mureşului în Tisa, Bucovina şi Banatul (inclusiv cel sârbesc). Campania militară debutează la 14/27 august 1916 cu ofensivă în Transilvania şi defensivă în Dobrogea. Proasta pregătire a războiului avea să fie simţită imediat, dezastrul de la Turtucaia punându-şi amprenta pe toată durata războiului purtat de România. Încercarea eşuată a generalului Averescu de a recupera frontul sudic, cunoscută drept Operaţiunea Flămânda, a însemnat începutul sfârşitului pentru armata română. Haoticul transfer de trupe între frontul transilvănean şi cel sudic avea să ducă la prinderea armatei noastre într-un cleşte de către armatele Puterilor Centrale, soldându-se, în cele din urmă, cu părăsirea Bucureştiului de către autorităţi, la 23 noiembrie/6 decembrie, şi cu o retragere a populaţiei din Oltenia şi Muntenia în condiţii oribile. Luptele pentru menţinerea statalităţii noastre, purtate cu vitejie de soldaţii români la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, nu au putut evita inevitabilul. Evenimentele din Rusia Țaristă, începute în martie 1918, atunci când ţarul a abdicat, au lăsat România fără singurul său aliat de pe front. În aceste condiţii vitrege a fost semnată draconica Pace de la Bucureşti, la 7 mai 1918, de către prim-ministrul de atunci, Alexandru Marghiloman, căruia istoria îi va face o mare nedreptate. Însă, până la această pace separată, o rază de soare se întrezărea între români. Când idealul desăvârşirii noastre naţionale părea compromis, România a primit un dar de unde nici nu se aştepta la începutul războiului. Profitând de prefacerile politice din Rusia, după o declarare succesivă a autonomiei şi independenţei, Sfatul Țării, prezidat de Ion Inculeţ, proclamă la 27 martie unirea "Republicii Democratice Moldoveneşti cu Mama sa, România". A fost primul pas făcut pe calea unirii, care a reprezentat un exemplu pentru românii din celelalte provincii. În Bucovina, Consiliul Naţional Român, condus de Dionisie Bejan, şi guvernul bucovinean, condus de Iancu Flondor, au convocat Congresul General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918. Fiind constituit din reprezentanţi ai românilor, germanilor, polonilor şi ucrainenilor, Congresul a decis, în unanimitate de voturi, "unirea necondiţionată şi pe veci a Bucovinei cu Regatul României". În cele din urmă am ajuns la Transilvania, teritoriul care a adus faţă în faţă fraţii între ei pe câmpul de luptă. Drama românilor obligaţi să lupte alături de armata austro-ungară a fost ilustrată de personajul Valeriu Bologa, din "Pădurea Spânzuraţilor". Reprezentantul principal al românilor în Transilvania a fost Partidul Naţional Român, având personalităţi ilustre ale istoriei noastre în conducere, precum Iuliu Maniu, Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Aurel Vlad, Alexandru Vaida Voevod şi mulţi alţii, Partidul Naţional Român îşi afirmase, încă de pe 12 octombrie, intenţia de a asigura românilor transilvăneni statutul unei naţiuni libere. La 18 octombrie, în Parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida Voevod va citi declaraţia de autonomie a Transilvaniei, lucru primit cu multă ostilitate de deputaţii maghiari. Prezidată de Gheorghe Pop de Băseşti, Marea Adunare de la Alba Iulia, oraş încărcat cu momente istorice, precum cârmuirea lui Mihai asupra Transilvaniei şi martiriul lui Horea şi Cloşca, a strâns laolaltă 1.228 de delegaţi, înconjuraţi de 100.000 de români nerăbdători în aşteptarea deciziei. Iar decizia a venit la 1 decembrie 1918 - "Adunarea naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Țara Ungurească decretează unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România". Marea Adunarea de la Alba Iulia a încheiat procesul de desăvârşire naţională, început la 1859. Măreţia actelor din 1918 stă în faptul că ele nu au fost opera doar a unor partide, a unor guverne sau oameni politici, a fost fapta istorică a întregii naţiuni române, realizarea congruentă a ţăranilor, care şi-au dat obolul de sânge pe front, şi a elitei politice care a ştiut să speculeze momentele favorabile. Aceasta a fost, pe scurt, istoria realizării Marii Uniri. Nu trebuie să uităm niciodată de cinstirea înaintaşilor noştri, care şi-au dat toată priceperea, energia, şi, nu în cele din urmă, viaţa pentru realizarea idealului tuturor românilor, acela de a trăi împreună în aceeaşi patrie.
Ionel Floroiu "Din greşeală în greşeală, asta-i groapa liberală!" Sunt născut şi crescut la poalele pădurii, deci nu mă tem de jivine. Am făcut sport din adolescenţă, aşa că nu mi-e frică de adversari parşivi. Am îmbrăcat haina militară şi am capacitatea de a-mi neutraliza inamicul. Cu toate aceste calităţi - iertată să-mi fie lipsa de modestie! - nu cred că pot face faţă asaltului agresiv-plângăcios al celor ce s-au cocoţat la guvernare printr-un blat demn de Cooperativa fotbalului din anii 90. Vreo trei ani, liberalii au concurat cu cele mai performante bocitoare profesioniste, smulgându-şi zulufii incompetenţei pe motiv de criză. Ba că nu există creştere economică, deşi Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar spuneau că România se află în topul european, sau că nu sunt bani de pensii, deşi milioane de părinţi şi bunici au primit ceea ce li se cuvenea după o viaţă de muncă, ori că este imposibil să se mărească salariile, în timp ce medicii, asistentele, cadrele didactice, pompierii sau funcţionarii publici aveau retribuţii decente. Să mai amintesc despre alocaţiile pentru copii, subvenţiile şi programele din agricultură, bursele elevilor şi studenţilor, investiţiile din mediul rural prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală? În zadar, gândirea în doliu a reprezentanţilor PNL a inventat praznice naţionale, în timp ce vindeau colacii din coada lătrăilor haştagişti ţinuţi bine în zgardă. După ce câteva "mari personalităţi" ale politicii româneşti s-au vândut la talciocul interesului meschin, iată că "Guvernul Meu" al doilea, dar cu Ludovic Întâiul în frunte, a apucat frâiele. Vă spuneam că am crescut la munte, deci ştiu să înham şi să mân caii. De aceea, competent fiind, am impresia că PNL a apucat coada unei mârţoage şi îşi închipuie că-i Alexandru Macedon călare pe Bucefal. Iar eşecurile din primele săptămâni ne spun că rezultatul va fi doar îngrăşământ natural. Campionul încălecării de-a-ndoaselea este domnul Vasile Cîţu, cel care se crede cascador în apocalipsa din filmul Titanic. Domnia Sa scoate răgete de sirenă alarmisto-financiară, inventează bugete duble, simte că-i vâjâie pe la urechi curentul din nişte găuri inexistente şi se scobeşte-n competenţă ca să înţeleagă cum se concepe un buget naţional. În acest timp, ratele şi facturile românilor cresc din cauza prăbuşirii leului în faţa euro şi băncile străine îi oferă generos domnului Cîţu împrumuturi tot mai scumpe. Dacă Orlando Teodorovici a fost numit ministrul-discotecă, atunci Vasile Cîţu merită renumele de ministrul-trombon, după ce a falsat în toate serenadele politicianiste pe care le-a prestat. Iubitor de carte cum sunt, m-am înfiorat la cuvintele doamnei ministrul al Educaţiei, care a rostit cu o seninătate îngrijorătoare că n-are ce face cu 6% din PIB în învăţământ. M-am înfiorat la fel de mult ca atunci când am parcurs biata însăilare numită România Educată a celui care stă ba în şase, ba în cinci case după ce-a dat meditaţii la greu. Doamnă ministru, în ipoteza imposibilă alocării acestor bani pentru şcoli, vă spun eu unde e nevoie de investiţii, nu de falsele dumneavoastră consultări cu ONG-uri elitiste. Închei cu doamna ministru de la Muncă, o vrednică haştagistă recuperată din Guvernul Cioloş. Domnia Sa este precum Ivan Patzaichin, care a vâslit cu barca găurită şi cu vâsla ruptă. Deosebirea e că Ivan a ieşit campion olimpic, iar doamna se îneacă la mal. Ba poştaşii, ba angajaţii ministerului, ba CEC-ul sunt de vină pentru neputinţa dânsei. Mâine-poimâine o să ne spună că din cauza încălzirii globale n-o să mai poată plăti pensiile şi salariile! Aroganţi şi superficiali, liberalii îşi confirmă proiectul "Din greşeală în greşeală, spre victoria finală!". A cui? Victoria PSD, fără îndoială! Chiar vă doriţi anticipate, dragi colegi liberali din Parlament, după ce enormităţi comit ai voştri la guvernare?
Gabriela-Maria Podaşcă "Avem nevoie de un minister dedicat politicilor pentru protecţia drepturilor copilului şi egalităţii de şanse, nu de o comasare de autorităţi!" Comasarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii (ANPDCA) cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) arată o lipsă de înţelegere a particularităţilor celor două domenii şi demonstrează incapacitatea de a genera politici personalizate şi adaptate nevoilor. În România sunt 4,14 milioane de copii şi 833.131 de persoane cu dizabilităţi, iar prin comasarea autorităţilor într-una singură, dovedim că nu prioritizăm pe niciun beneficiar. La 30 de ani de la semnarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului, ne luptăm în continuare atât din punct de vedere instituţional, cât şi la nivelul resurselor pe care le alocăm pentru asigurarea protejării interesului superior al copilului. Din păcate însă, lipsa unui angajament politic real, demonstrat inclusiv prin comasarea celor două autorităţi, pentru îmbunătăţirea situaţiei copiilor este evidenţiată şi de faptul că alocările bugetare ca procent din PIB pentru sectoarele cele mai relevante pentru copii (sănătate, educaţie şi protecţie socială) sunt în continuare printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Este, practic, imposibil de monitorizat cu exactitate care sunt alocările pentru copii în bugetul naţional sau în bugetele sectoriale, pentru că nu există categorii bugetare distincte referitoare la copii. Acest lucru se traduce în imposibilitatea de a estima ce sume sunt cheltuite în mod real pentru copii în diferite sectoare şi cum variază ele, dar, mai grav, înseamnă că nu pot fi evaluate în mod realist şi nici ce sume în plus ar fi necesare. Dacă ne uităm cu precădere la cifrele legate de copiii din sistemul de protecţie - 52.220, atunci pare că existenţa acestora este anulată, iar comasarea protejării drepturilor copilului cu cele ale persoanelor cu dizabilităţi anulează însuşi raţionamentul existenţei lor şi, mai mult decât atât, reprezintă de facto o anulare a prioritizării protejării acestor drepturi. România are într-adevăr nevoie de o serie de măsuri de eficientizare a aplicării politicilor şi a utilizării resurselor, însă nu putem începe cu restrângerea drepturilor tocmai pentru copii, cei mai vulnerabili şi cu cea mai mare nevoie de protecţie. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru luna iunie 2019, dintre cei 52.220 de copii din sistemul de protecţie specială, 16.505 copii (31.61%) beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip rezidenţial şi 35.715 copii (68.39%) beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip familial. Începând cu anul 2012, numărul copiilor aflaţi în servicii de tip rezidenţial a scăzut constant în fiecare an, de la 61.656 copii în 2012, la 52.220 copii în iunie 2019. Scăderea numărului de copii aflaţi în servicii de tip rezidenţial a fost consecinţa aplicării politicii de dezinstituţionalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie adopţia, fie prin înlocuirea măsurii de protecţie de tip rezidenţial cu una de tip familial. Cu toate acestea măsuri însă, timpul pe care un copil îl petrece în sistem este de 7 ani şi jumătate, reprezentând un risc major de expunere unor efecte nocive ireversibile de natură fizică şi psihologică. Finalizarea procesului de dezinstituţionalizare şi închidere a centrelor de plasament mari a fost asumat la nivel naţional până în anul 2020. Acesta se derulează însă lent în condiţiile lipsei capacităţii DGASPC-urilor de a accesa finanţare pentru dezvoltarea de alternative viabile pentru copii. De asemenea, aproximativ 9.000 de copii şi tineri sunt nevoiţi, anual, să părăsească sistemul de protecţie la împlinirea vârstei limită, după ce şi-au petrecut viaţa în centre fără a avea deprinderi de viaţă independentă şi fără o alternativă reală. Accelerarea dezinstituţionalizării, urmărind interesul superior al copilului din sistemul de protecţie şi respectându-i dorinţele şi nevoile, în paralel cu dezvoltarea de servicii pentru integrarea acestora în societate şi facilitarea procesului de adopţie, trebuie să fie prioritatea 0 a oricărui Guvern. În plus, sistemul de protecţie a copilului se confruntă cu un fenomen îngrijorător - tendinţa de scădere a personalului angajat care lucrează cu copiii, în special asistenţii maternali şi angajaţii centrelor de plasament. Din 2008 şi până în 2013 aproximativ 3.000 de asistenţi maternali au ieşit din sistem şi peste 4.000 de angajaţi ai centrelor de plasament. În continuare, în 2018, 714 persoane au renunţat să mai lucreze în DGASPC. Mai mult decât atât, la nivelul cel mai de jos al intervenţiilor şi cel mai important, o analiză realizată de Banca Mondială arată că la nivelul SPAS-urilor există un necesar neacoperit, între 2.300 şi 3.600, de asistenţi sociali calificaţi în localităţile rurale şi cele urbane mici. Mai mult decât atât, şi la nivelul managerilor de caz cifrele arată că aceştia sunt supraîncărcaţi şi aflaţi în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile legale. Numărul mediu de cazuri active pentru fiecare manager de caz a fost, în 2018, de 74 de cazuri, după cum urmează: După cum vedem din date, ANPDCA gestionează un sistem de protecţie a drepturilor copilului foarte complex, cu multiple provocări şi a cărui activitate, cu siguranţă, nu va putea fi eficientizată prin comasarea cu ANPD, care reprezintă un alt domeniu cu specificităţi şi probleme proprii. După ce, vreme de 2 ani, Ministerul Muncii a abordat discreţionar dezvoltarea de politici pe fiecare domeniu de intervenţie, ignorând politicile pentru copil şi prioritizând politicile salariale şi de pensii, desfiinţarea ANPDCA şi integrarea politicilor şi strategiilor pentru copil într-o instituţie nou înfiinţată, împreună cu domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi reprezintă o eroare strategică şi demonstrează lipsa de înţelegere a domeniului. Avem nevoie de constituirea unui minister dedicat copilului şi protecţiei drepturilor acestuia, care să trateze cu profesionalism şi seriozitate toate provocările existente şi să asigure atingerea indicatorilor asumaţi la nivel de ţară. Nu contest experienţa doamnei preşedinte, a noii structuri create în aria protecţiei drepturilor copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi, însă este vorba despre impactul pe care l-ar avea o instituţie distinctă, cu atât mai mult un minister în a implementa responsabilităţile asumate pentru protejarea interesului superior al copilului. PRO România consideră prioritar domeniul protecţiei drepturilor copilului şi va susţine constant orice proiect în interesul superior al copilului, indiferent din partea cărei formaţiuni politice este propus. La fel însă vom sancţiona şi orice măsură contrară principiilor Convenţiei cu privire la drepturile copilui sau care îngreunează eficientizarea sistemului de protecţie a copilului.
Găvrilă Ghilea "Prevenţia în sănătate e mai bună decât toate!" Diseminat de Comisia Europeană, la finele lunii trecute, Raportul privind "Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană" plasează România pe ultima poziţie în ierarhia sistemelor de sănătate ale ţărilor membre. Deşi experienţa ne-a demonstrat, de fiecare dată, că e mai ieftin şi mai uşor să previi decât să vindeci, guvernele PSD, care s-au succedat la putere în ultimii ani, s-au lepădat de acest adevăr cu valoare de axiomă, perseverând în subfinanţarea crasă a sistemului de sănătate. Astfel, documentul citat menţionează că alocaţiile bugetare destinate prevenţiei s-au situat în ultimii ani la jumătate din media europeană, reprezentând abia 1,7% din totalul cheltuielilor cu sănătatea, adică doar 18 euro/persoană/an. Efectul acestui management iresponsabil al resurselor financiare în sistemul sanitar este însă invers proporţional cu bugetul derizoriu alocat profilaxiei: Comisia Europeană ne-a cuantificat drept ţara cu cea mai ridicată rată a mortalităţii din statele UE, raportul executivului comunitar reţinând numărul extrem de mare de decese în cazuri care puteau fi rezolvate atât prin tratament, dar mai ales prin prevenţie. Însă anomaliile bugetare sesizate în raportul citat nu se limitează doar la alocările derizorii, situate la jumătate din media europeană, destinate prevenţiei. Sunt criticate ca subdimensionate şi finanţările dedicate asistenţei medicale primare, care sunt cele mai mici din statele membre, reprezentând doar 18% din bugetul alocat sănătăţii, în vreme ce aproape jumătate din cheltuieli este înghiţită de asistenţa medicală spitalicească, deşi ţările UE performează prin menţinerea acestor costuri la o medie de nicio treime din totalul cheltuielilor propriilor sisteme de sănătate. Sub guvernarea PSD, sănătatea a ajuns Cenuşăreasa alocărilor bugetare, sistemul sanitar beneficiind de cele mai mici finanţări dintre statele membre, doar 5% din PIB faţă de o medie UE de aproape 10%. În aceste circumstanţe nefaste, cu o subfinanţare cronică şi o populaţie îmbătrânită, cu nevoi multiple din punct de vedere al asistenţei medicale, sistemul de sănătate din România riscă, în orice moment, să intre în incapacitate funcţională, iar speranţa de viaţă, care şi aşa este printre cele mai scăzute din UE, cu peste 5 ani sub media statelor membre, să se deterioreze continuu. Din aceste considerente, asigurarea sănătăţii românilor prin dezvoltarea sistemului de sănătate publică reprezintă o prioritate strategică şi o problemă de siguranţă naţională care trebuie şi pot fi tratate ca atare.
Claudiu-Augustin Ilişanu "Ziua internaţională a voluntariatului, celebrată la Bacău, prin Gala voluntarilor Băcăuani" Joi, 5 decembrie, celebrăm Ziua internaţională a voluntariatului, înfiinţată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite încă din 1985, care pune în evidenţă importanţa acţiunilor de voluntariat în dezvoltarea spiritului civic, a ajutorului reciproc, principii absolut necesare în societăţile civilizate. Această zi precede, de altfel, o importantă zi a creştinilor, la nivel internaţional, sărbătoarea Sfântului Nicolae, cel care potrivit tradiţiei a fost un model de urmat în ajutorarea semenilor. Promovarea voluntariatului, ca acţiune civică şi de dezvoltare a unei societăţi sănătoase în sprijinul oamenilor, este o temă pe care trebuie să o aducem în spaţiul public din ce în ce mai mult în România, pentru a deveni mai solidari unii cu alţii şi, totodată, pentru a ne uni eforturile pentru cei ce au nevoie de sprijin la nivel local, naţional şi internaţional. Ziua internaţională a voluntarilor este un moment în care toţi putem contribui la promovarea oricărui tip de activitate pe care voluntarii o desfăşoară pentru categorii de persoane defavorizate, pentru persoane cu dizabilităţi si pentru orice om aflat în dificultate. Voluntariatul nu doar promovează o lume mai bună, o lume în care fiecare trebuie să îl sprijine pe celălalt aflat în nevoie, ci el aduce oamenii împreună, fiind un mod eficace de incluziune socială a anumitor grupe de persoane. Voluntarii au, la rândul lor, prin ceea ce fac, oportunitatea de a se implica în mod constructiv în comunităţile în care trăiesc, să ofere din timpul lor celor aflaţi în nevoie şi să-şi pună abilităţile şi competenţele în sprijinul altora. Întrucât incluziunea este un principiu fundamental promovat prin voluntariat, tema de anul acesta este "Voluntar pentru un viitor inclusiv", Volunteer for an inclusive future, subliniind importanţa egalităţii sociale, a creşterii solidarităţii între oameni şi a rolului incluziunii pentru un viitor mai bun al tuturor. Solidaritatea duce la coeziune între grupe sociale şi între generaţii şi la maturizarea societăţilor. Deşi România nu se numără printre ţările cu o tradiţie îndelungată a voluntariatului, numeroasele campanii din ultimii ani au arătat că ţara noastră face progrese în acest sens, iar voluntariatul devine o temă din ce în ce mai abordabilă între toate categoriile de vârstă şi în majoritatea organizaţiilor, campaniilor sau instituţiilor. Voluntariatul promovează viaţa. Una dintre campaniile relevante în acest sens, în ţara noastră, fiind "Donează sânge, salvează o viaţă!", prin care voluntari tineri se implică pentru o cultură a donării de sânge, necesară în ţara noastră. Campania a debutat în anul 2013, iar în cei 6 ani de activitate a dus la recoltarea a peste 20 de tone de sânge pentru cei care au avut nevoie de transfuzii. Voluntariatul este necesar şi, totodată, eficient în diverse domenii, întrucât implicarea societăţii civile este o condiţie pentru ca un stat să se bucure de coeziune internă. Voluntarii români sunt activi atât în campanii pentru sănătate, cât şi în campanii pentru ecologizarea mediului şi activităţi de reciclare, dovedind implicare în domenii prioritare la nivel global. Voluntariatul este un act social care implică respect pentru cei ce îl practică. Și la Bacău voluntarii întreprind astfel de iniţiative pentru coeziune şi solidaritate faţă de semeni. Salutăm organizarea celei de-a XIII-a ediţii a Galei voluntarilor băcăuani, eveniment organizat de Fundaţia de Sprijin Comunitar, în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţului Bacău, Consiliului Judeţean Bacău, Primăria Bacău şi ISJ Bacău, care a avut loc la Teatrul de Vară "Radu Beligan" pe 4 decembrie. În cadrul evenimentului au fost premiaţi voluntarii care s-au remarcat prin proiecte deosebite. Pentru a arăta importanţa principiilor voluntariatului pentru generaţia tânără, evenimentul a reunit şi numeroşi tineri talentaţi ai Bacăului, înscrişi în cadrul competiţiei "Liceenii au talent". Voluntariatul este o opţiune serioasă pentru a face generaţiile viitoare mai implicate, mai solidare şi mai conştiente de importanţa unităţii şi coeziunii într-o societate dezvoltată.
Natalia-Elena Intotero "Cum arată «normalitatea» lui Klaus Iohannis" Campania electorală s-a încheiat şi este foarte trist să văd un preşedinte care, în lipsa unui program de ţară, nu face decât să se lupte în continuare cu PSD. Un preşedinte care se declară garantul Constituţiei, dar care încalcă însăşi rolul conferit de aceasta statutului său - acela de mediator. Preşedintele Klaus Iohannis este departe de a fi un mediator şi împarte în mod constat România în noi şi ei. Știe foarte bine că PNL va eşua la guvernare şi cu siguranţă îl interesează puţin spre deloc care va fi viitorul României post-PNL. Cu siguranţă, îl interesează însă să menţină o stare de ură şi de tensiune, în speranţa stranie că românii nu vor constata că viaţa lor va deveni complicată în economia liberală. Un preşedinte mediator nu cere la fiecare apariţie publică dispariţia PSD, a primarilor, a preşedinţilor de consilii judeţene, a oamenilor politici ai acestui partid. Este clar că preşedintele României nu este un fin cunoscător al istoriei moderne a ţării noastre, altfel ar fi ştiut că la Marea Unire din 1918 au participat şi 6 reprezentanţi ai Partidului Social Democrat. Dincolo de aroganţa care la unii este ridicată la rang de virtute, aş dori să îl întreb, în numele celor peste trei milioane de români care au votat PSD, aceşti oameni chiar nu există în România dumneavoastră normală? Aş mai avea o întrebare pentru domnul preşedinte, care se consideră un garant al Constituţiei, în ce calitate a participat, luni, la Biroul Executiv al PNL? Nu de alta, dar potrivit Constituţiei, legea fundamentală a statului român, preşedintele nu are voie să facă politică. Ceea ce nu reuşesc să înţeleg, şi poate ar trebui ca tot mai mulţi români să îşi pună această întrebare, este cum interpretează Klaus Iohannis Constituţia României, dar mai ales cum respectă şeful statului rolul de mediator, implicându-se şi conducând pe faţă PNL-ul şi instituţiile statului?
Ioan Balan "PNL deblochează financiar România!" În mai puţin de trei săptămâni de la instalarea Guvernului liberal, Ludovic Orban a reuşit să găsească cele mai potrivite soluţii pentru deblocarea financiară a României! Am văzut multă supărarea printre cei nostalgici ai regimului PSD, care au acuzat cu vehemenţă că nu e bine ca românii să ştie adevărul despre dezastrul bugetar pe care Guvernul Dăncilă l-a lăsat în urmă. Nu au fost puţini cei care au spus că cetăţeanul român, cel care plăteşte din munca sa impozite şi taxe, nu trebuie să ştie că PSD nu a lăsat suficienţi bani pentru plata pensiilor, că în multe instituţii nu ajungeau banii pentru plata salariilor până la finalul anului, că facturi de miliarde de lei nu au fost plătite către administraţiile locale care au făcut investiţii prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi că alte miliarde de lei au fost luate cu japca din buzunarele agenţilor economici, fie prin neplata rambursărilor de TVA, fie prin neplata concediilor medicale ale angajaţilor. Adevărul nu trebuie să supere pe nimeni! Oare nu ne-am săturat de atâta minciună şi de atâtea înşelăciuni marca PSD? Oare cât timp mai trebuie să acceptăm că albu-i negru şi invers? Rectificarea bugetară pe care PSD ar fi trebuit să o facă încă din luna octombrie, dar nu a făcut-o pentru că ştia ce situaţie bugetară dezastruoasă a creat, a fost realizată de Guvernul Orban, în condiţii financiare în care nimeni nu ar fi vrut să se afle. Cu toate acestea, Guvernul PNL a reuşit să identifice cele mai bune soluţii posibile, astfel încât să asigure banii necesari, iar pensiile să se plătească integral şi la timp, plata salariilor din sistemul public să nu fie o problemă, restanţele pe care profesorii le aveau de primit de ani de zile să fie onorate, administraţiile publice locale să-şi poată plăti constructorii şi facturile, iar agenţii economici să-şi vadă în conturi banii lor, pe care-i aşteaptă încă din primăvara acestui an. În ciuda propagandei veninoase a PSD, adevărul este că fără această rectificare bugetară ţara ar fi fost blocată, iar oamenii s-ar fi văzut în situaţii inacceptabile. Pe de altă parte, vreau să dau un semnal cât se poate de clar că Guvernul PNL va asigura în anul 2020 toate drepturile financiare ale românilor. Spun asta pentru că cei din PSD par că nu înţeleg limba română, adică ceea ce spune Ludovic Orban. Da, PNL majorează salariul minim, de la 1 ianuarie 2020, astfel încât să nu se mai genereze nici creşteri de preţuri şi nici o povară pe mediul de afaceri. Da, PNL respectă legea salarizării şi va aplica măsurile de majorare prevăzute pentru anul viitor. Da, PNL va reuşi să majoreze punctul de pensie, aşa cum scrie în lege, pentru că noi nu îi minţim pe oameni. Cu toţii ştiţi că, pentru PNL, unde-i lege nu-i tocmeală! Nu spun că toate aceste măsuri vor fi uşor de realizat, în contextul dezastrului financiar lăsat în urmă de PSD. Însă, aşa cum a demonstrat Ludovic Orban la rectificarea bugetară, vom găsi cele mai bune soluţii pentru a repara stricăciunile făcute de PSD.
Cornel Itu "Guvernul Orban blochează Fondul de Dezvoltare şi Investiţii!" În mai puţin de o lună de la instalare, Guvernul Orban a reuşit să blocheze investiţii vitale pentru primăriile din întreaga ţară, în special în mediul rural, unde posibilităţile de finanţare pentru lucrările de interes public sunt mai reduse. Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI) este destinat finanţării proiectelor care cuprind investiţii sau lucrări de reparaţii curente ale primăriilor, asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară în domenii prioritare precum sănătate, educaţie, apă şi canalizare, reţea de energie electrică şi reţea de gaze, infrastructură de sport, salubrizare, reţea de iluminat public. FDI este cel mai accesibil program guvernamental pentru proiecte locale, comunele şi oraşele beneficiind de finanţare rapidă, fără să fie nevoie de cofinanţare din bugetul local. La începutul lunii octombrie erau selectate, prin FDI, 500 de proiecte cu o valoare totală de 6 miliarde de lei, iar selecţia ar trebui să continue până la atingerea pragului de 10 miliarde în acest an. Tot la începutul lunii octombrie, premierul de la acea vreme, doamna Viorica Dăncilă, a asigurat primăriile că banii există, iar investiţiile sunt necesare pentru dezvoltarea localităţilor. Proiectele finanţate prin FDI privesc în principal infrastructura de transport rutier, crearea şi extinderea reţelelor de apă, canalizare şi gaze naturale, construcţia/modernizarea de şcoli şi grădiniţe. Între timp, Guvernul Orban a blocat programul, anunţând chiar desfiinţarea acestuia prin vocea premierului Ludovic Orban, care le-a transmis primarilor să uite de FDI, iar finanţările nu se mai semnează. Aceasta este situaţia în circumscripţia pe care o reprezint în calitate de deputat. Municipiul Dej şi alte comune din judeţ sunt victimele acestui blocaj. Viitorul se anunţă sumbru sub guvernarea liberală, vin vremuri grele. Am început să vedem deja ce idei promovează Guvernul Orban, care zi de zi vorbeşte, în mod deschis sau mai voalat, doar despre austeritate, tăieri de venituri, concedieri şi desfiinţarea programelor care au fost lansate de PSD pentru dezvoltarea României, cum este şi FDI. Am însă credinţa că aceste măsuri vor fi taxate de cetăţeni, prin vot, de către toţi cei afectaţi de deciziile Guvernului liberal.
Mihai Niţă "Nicio robie nu-i mai ruşinoasă decât cea de bunăvoie" Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei este marcată, anual, la data de 2 decembrie. Aceasta este data adoptării de către Adunarea Generală a ONU, în 1949, a Convenţiei pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării prostituirii semenilor. Potrivit unui studiu al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, 40,3 milioane de persoane din întreaga lume sunt victime ale sclaviei moderne. Un sfert dintre victimele sclaviei moderne sunt copii. Din cele 24,9 milioane de persoane supuse la muncă forţată, 16 milioane de persoane sunt exploatate în sectorul privat, cum ar fi munca în gospodărie, construcţii sau agricultură. Femeile şi fetele reprezintă 99% dintre cele 4,8 milioane de victime ale exploatării sexuale forţate şi ale industriei sexului comercial. România nu este ferită de flagelul traficului de persoane, iar numărul total al victimelor, identificate în perioada 2011-2015, este 4.622, constatându-se o creştere accelerată a acestei activităţi criminale, conform ultimului raport al Consiliului Europei. Majoritatea victimelor au avut ca destinaţie Italia, Spania, Germania, Franţa, Grecia, Polonia şi Marea Britanie. Cazul cutremurător de la Caracal, aflat în cercetare, ilustrează clar gravitatea şi amploarea fenomenului. Traficul de copii care au devenit victimele traficului de organe umane nu este mai puţin condamnabil, instituţiile statului având obligaţia să controleze cu stricteţe regimul adopţiilor, alte cazuri scandaloase fiind semnalate recent în ţara noastră, dintre care unele trebuie cercetate cu celeritate de justiţie. Comerţul cu oameni este un act bestial, anacronic pentru mileniul trei al civilizaţiei mondiale, acesta însemnând, practic, brutalităţi, orori şi crime. Ar fi de remarcat că racila socială a sclaviei continuă să fie întreţinută cu cinism nu doar prin nerecunoaşterea drepturilor şi a libertăţilor, ci şi prin severitatea pedepselor aplicate celor ce nu se supun. Din punct de vedere istoric, sclavia înseamnă, prin definiţie, negarea egalităţii între oameni, iar sclavii continuă să fie consideraţi ca o specie inferioară. Sclavia poate fi definită şi ca o "stare de totală dependenţă politică, socială şi economică în care este ţinută o ţară, o categorie socială, un individ". Ar trebui privit mai atent, în cadrul sclaviei moderne, pericolul suprimării drepturilor fundamentale nu numai pentru persoane, ci şi la nivelul unor entităţi statale, cum ar fi cazul unor ţări emergente ori subdezvoltate. Nu de mult timp, un puternic lider european propunea ca ţările incapabile a se conforma unor anumite norme să-şi piardă suveranitatea. Iată un motiv, cât se poate de important, pentru cetăţenii României, ca liderii pe care şi-i aleg să-şi dovedească integritatea, abilităţile manageriale şi devotamentul faţă de ţara căreia îi aparţin. Vasăzică, atunci când are posibilitatea să stabilească prin vot destinul ţării, fiecare cetăţean este dator să se implice. După cum spunea profesorul indian Osho, "Libertatea nu înseamnă lene şi nepăsare. Libertatea este responsabilitate. Dacă tu nu-ţi asumi responsabilitatea, o face altcineva pentru tine. Aşa devii sclav". Iar după cum zicea filosoful antic Seneca, "Nicio robie nu-i mai ruşinoasă decât cea de bunăvoie."
Mihăiţă Găină "Sărbătorirea Zilei naţionale, un prilej bun de reflecţie" Ne aflăm în faţa unui moment marcant pentru societatea românească, 101 ani de la Marea Unire. După ce sute de mii de români şi-au dat viaţa în Primul Război Mondial, în 1918, la Alba Iulia, s-a obţinut cel mai important obiectiv naţional, Marea Unire. Reflectând la semnificaţiile multiple şi profunde ale acestui eveniment, ziua de 1 decembrie a devenit zi de sărbătoare pentru toţi românii, o zi în care ne uităm cu mândrie şi admiraţie spre trecut, astfel încât să devenim şi mai conştienţi de puterea noastră din prezent. Dar, dincolo de reeditarea momentului de la 1 decembrie 1918, prin gama de manifestări publice, este de datoria noastră să ne gândim mult mai profund şi la acţiunile înaintaşilor noştri care ne obligă să dăm dovadă de responsabilitate şi să avem un răspuns concret, o strategie bine pusă la punct pentru toate nivelurile societăţii, pentru generaţia de peste încă 100 de ani, necesare la poziţionarea României pe o direcţie sigură de dezvoltare şi de orientare geopolitică, economică, socială şi culturală. Celebrarea României Mari trebuie să ne facă să ne gândim la ce fel de ţară ne dorim şi în ce fel de societate vrem să trăim. De asemenea, trebuie să rememorăm sacrificiile individuale sau colective ale tuturor înaintaşilor noştri. România, fără eroii din Primul şi din al Doilea Război Mondial, ar fi fost, fără nicio îndoială, mai instabilă, mai nesigură şi mult mai marcată de conflicte. Ei sunt adevăraţii eroi ai României. Ei sunt bunul naţional cel mai de preţ, datorită căruia sărbătorim Marea Unire. Iată de ce suntem obligaţi să evaluăm, la modul general, ca naţiune şi popor, dar şi individual, fiecare dintre noi, dacă, prin tot ceea ce facem în fiecare zi, reuşim să continuăm cu mândrie, demnitate şi responsabilitate moştenirea lăsată de făuritorii statului naţional unitar român! Pe toţi înaintaşii noştri care au ales să devină eroi, avem obligaţia să îi omagiem cu orice ocazie. Consider că este datoria noastră, ca oameni politici, să promovăm cultul eroilor poporului român, ca să perpetuăm în conştiinţa tinerilor sentimentele de recunoştinţă faţă de personalităţile şi martirii neamului nostru. Este responsabilitatea noastră să le insuflăm adolescenţilor ideea de patriotism, în sensul iubirii de ţară, de ataşament, nu doar faţă de valorile naţionale statale, dar şi faţă de trăsăturile autentice ale poporului român. De asemenea, este foarte important ca fiecare părinte să-şi educe copiii în sensul cunoaşterii culturii şi comemorării eroilor şi martirilor neamului nostru, iar aceasta mai ales pentru că noi, în prezent, trăim în pace, ne putem creşte copiii în pace, ne putem bucura alături de familiile noastre în timp de pace. Uităm deseori că această pace este o stare pe care am dobândit-o şi trebuie să o păstrăm pentru urmaşii noştri. Pentru pacea de care noi ne bucurăm, militari ai Armatei Române au murit pe front ca să ne asigure acest sentiment de securitate fără de care viaţa noastră ar fi de neconceput. Noua configuraţie politică a ţării noastre ne oferă posibilitatea să construim ceea ce ne dorim de atâţia ani, o Românie puternică, cu instituţii eficiente, cu o economie funcţională şi o societate dreaptă şi echitabilă. Numai împreună putem să făurim România pe care ne-o dorim pentru noi şi pentru copiii noştri, numai împreună putem moderniza România şi numai împreună putem accentua evoluţia economică şi socială. Acum este momentul să ne facem datoria şi să construim România pe care românii o vor aniversa şi peste încă o sută de ani şi, de ce nu, chiar o mie de ani! Cu aceste gânduri în suflet şi cu mândria că sunt român, adresez României şi tuturor românilor tradiţionala urare de la mulţi ani!
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "1 Decembrie, sărbătoarea naţională a românilor" Am sărbătorit împreună, la 1 decembrie, cu recunoştinţă pentru curajul şi sacrificiul înaintaţilor noştri, Ziua Naţională a României, un eveniment sublim al istoriei noastre naţionale. Moştenirea lăsată, cu încredere şi speranţă, de generaţiile predecesoare, trebuie aşezată ca fundament pentru viitorul pe care noi înşine, "prin noi înşine", alegem să-l construim în spiritul valorilor libertăţii şi democraţiei. 1 decembrie este un îndemn la unitate şi solidaritate naţională. Naţiunea română are suficiente resurse umane şi materiale pentru a-şi îndeplini idealurile. Nimeni nu poate lua românilor curajul, jertfa şi spiritul de sacrificiu, elemente adânc înrădăcinate în fiinţa naţională. Desăvârşirea unităţii naţionale la finalul anului 1918, prin Unirea Vechiului Regat cu Basarabia (27 martie/9 aprilie 1918), Bucovina (15/28 noiembrie 1918) şi Transilvania (18 noiembrie/1 decembrie 1918), a creat un impact pozitiv la nivelul mental al românilor, prin atingerea unui deziderat existent de secole. 1 decembrie este un moment în care fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund celor care au făcut jertfa supremă pentru apărarea şi întregirea teritoriului naţional. Generaţiei eroice de la 1918, pentru cugetul, curajul, onoarea şi dragostea de ţară îi datorăm respectul nostru profund. Privesc cu mândrie şi recunoştinţă spre trecut, dar şi cu încredere şi speranţă spre viitor, un viitor pe care noi, ca naţiune, alegem să-l construim. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat. "Aripile" identităţii naţionale ale României trebuie să rămână puternice în ciuda unor evenimente consumate sub asupicii incerte. România are nevoie mai mult ca oricând de un proiect de ţară. Uitându-mă spre trecut, văd o istorie plină de încercări pentru România, cu dictatură regală, dictatură în regim de război, dictatură comunistă, care nu au slăbit fiinţa naţională. Îmi doresc o Românie stabilă, având în centrul ei cetăţeanul. Avem nevoie de profesionalism şi responsabilitate în ceea ce facem şi ne propunem să facem, de încredere şi devotament faţă de valorile noastre comune. Mesajul pe care doresc să-l transmit tuturor românilor este următorul: aveţi încredere în voi înşivă, aveţi încredere în România şi astfel vom reuşi să transmitem generaţiilor viitoare ceea ce generaţiile trecute ne-au transmis nouă! La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!
Ştefan Muşoiu "Guvernarea PNL nu convinge că are un plan de ţară" 1 decembrie a trecut. La fel vor trece şi toate sărbătorile de iarnă, care au semnificaţiile lor simbolice, fie că evocă şi rememorează trecutul laic sau religios, însă România are nevoie, mai mult ca oricând, să parcurgă noi etape, viziuni, perspective necesare evoluţiei sale. Țara noastră trebuie în continuare să facă paşi esenţiali pentru dezvoltare, modernizare, pentru o mai bună consolidare a democraţiei şi o calitate a guvernării. Numai că România liberală a celui de-al 101 an al existenţei sale ca stat naţional nu are un plan de ţară, cu proiecte şi strategii complexe şi adecvate. Guvernarea PNL nici nu face dovada curajului şi a implicării reale în viaţa politică, socială, administrativă, pe plan intern şi internaţional. În schimb, ceea ce se remarcă net din strategia de guvernare a liberalilor sunt doar încercările, ezitările, succesele mărunte care vor conduce nemijlocit spre o dezvoltare lentă, viitoare a României sau chiar la regrese notabile. După aproape 30 de ani de tranziţie, România ar trebui să aleagă calea politicilor coerente, bazate pe competenţă, pe evoluţiile şi progresul tehnologic, din societatea cunoaşterii, politici atent gândite şi bine implementate, orientate clar spre nevoile cetăţeanului, şi nu pe bâjbâielile de sorginte liberală, atât de imature şi nefolositoare! Este mai mult decât clar faptul că echipa guvernamentală liberală nu poate genera un leadership politic reprezentativ, în corelaţie cu aspiraţiile românilor, cu opiniile lor critice, cu lecţiile desprinse din etapele electorale recente, în sensul unor preocupări mai consistente pentru calitatea unei Românii europene. România trebuie să continue pe calea progresului pe care a angajat-o guvernarea PSD, să recupereze rapid decalajele faţă de celelalte ţări membre ale Uniunii Europene şi chiar faţă de unii dintre vecinii noştri care, deşi nu fac parte din familia comunitară, înregistrează numeroase succese economice. Eradicarea sărăciei, dezvoltarea socială şi economică, susţinerea statului de drept şi eliminarea corupţiei sunt elemente fundamentale pentru parcursul de succes al României, intrată în etapa postcentenară. De asemenea, ţara noastră trebuie să se angajeze şi mai ferm pentru acceptarea în Spaţiul Schengen. Dar, din nefericire pentru români, noua guvernare liberală refuză să atragă şi să implice în actul decizional elitele intelectuale din diversele domenii de activitate. Surprinzător sau nu pentru electoratul liberal, chiar PNL este cel care nu face nimic, astfel încât să crească şi calitatea clasei politice prin conturarea şi promovarea unor elite politice viabile. La fel de puţin preocupaţi sunt guvernanţii liberali şi de creşterea standardului de viaţă al populaţiei. Executivul PNL nu majorează salariile şi pensiile, nu creşte alocaţiile copiilor şi bursele studenţilor. În schimb, Cabinetul Orban depăşeşte ţinta de deficit de 3%, decizie care se va concretiza prin atragerea de penalităţi din partea organismelor financiare europene. Tot în registrul "marilor realizări" ale PNL se înscrie şi deprecierea istorică a leului în raport cu euro. Anemierea forţată a monedei naţionale denotă clar că economia a intrat în impas din cauza măsurilor pe picior, luate de Ludovic Orban şi garnitura sa de miniştri, dar şi faptul că pe români nu-i aşteaptă zile mai bune, ci doar facturi mai mari pentru aceeaşi calitate îndoielnică a vieţii. Să le faci mai dificilă viaţa oamenilor, acum, înaintea sărbătorilor de iarnă, nu este doar un gest necreştinesc, ci un obicei vechi, specific liberalilor. La rândul lor, analiştii acuză BNR că vinde zilnic milioane de euro din rezerva valutară a ţării, pentru a împiedica o prăbuşire mai abruptă a cursului de schimb leu-euro. Însă acesta nu este singurul "succes" răsunător al PNL, înregistrat la Palatul Victoria. De la începutul mandatului, Guvernul Orban s-a remarcat printr-o serie de împrumuturi masive cu dobânzi din ce în ce mai mari, bani care vor fi decontaţi tot din buzunarele populaţiei. Dragi colegi şi dragi români, aceste măsuri dezastruoase constituie doar câteva exemple ale modului în care "guvernul meu" reuşeşte să guverneze pentru "binele" românilor şi deloc în folosul rezolvării adevăratelor probleme care frământă societatea. Sunt convins că românii nu pot avea încredere în acest mod total eronat de guvernare, bazat pe incompetenţă, inconştienţă şi hazard politic, administrativ, managerial şi fiscal. Tocmai din aceste considerente fundamentale, populaţia se va convinge foarte repede că liberalii nu sunt în stare să le facă viaţa mai bună! Luciditatea în alegeri va fi din nou apanajul sorţii noastre viitoare. În curând, va trebui să ne alegem calea cu mai mult curaj şi implicare, pentru că de votul nostru, al tuturor românilor de bună-credinţă, depinde noua reprezentare politică a structurilor administrativ-teritoriale, prin alegerea primarilor, a consiliilor locale şi judeţene, precum şi configuraţia unui nou Parlament.
Nicolae Giugea "Fără rectificarea bugetară, populaţia şi mediul de afaceri ar fi avut de suferit!" Multă lume i-a criticat în mod nejustificat pe noii miniştri din Guvernul Ludovic Orban, deoarece, imediat după ce şi-au preluat mandatele, au prezentat oamenilor dimensiunile dezastrului economic lăsat în urmă de PSD, modul defectuos în care au fost administrate proiectele cu finanţare europeană nerambursabilă, precum şi puzderia de rude şi prieteni angajaţi şi plătiţi regeşte ca să toace frunză la câini prin autorităţile statului. Unii s-au grăbit să spună că, din cauza prezentării adevărului găsit în administraţia centrală, a început să scadă valoarea leului. Alţii au acuzat că, din cauza adevărului, investitorii străini au luat-o la fugă şi creşterea economică a încetinit. Să fim serioşi! Nu cred că există un investitor din ţară sau din străinătate care să nu cunoască dimensiunea prăpădului făcut de Guvernele PSD. Până şi Comisia Europeană cunoştea în mare parte prăpastia spre care ne îndreptăm. Singurii care fuseseră înşelaţi, singurii care nu ştiau adevărul erau românii de rând, care primiseră constant asigurări că economia "duduie", că bugetul are bani fără măsură şi că toate cheltuielile sunt acoperite. Mi-e greu să înţeleg de ce unii încă apreciază minciuna, în detrimentul adevărului! Chiar nu s-au lecuit şi nu au învăţat că, mai devreme sau mai târziu, adevărul tot iese la suprafaţă!? Oamenii au dreptul să ştie că, fără adoptarea celei de-a doua rectificări bugetare, banii de pensii nu ar fi ajuns până la finalul anului. De asemenea, multe salarii nu s-ar fi putut plăti, din cauza faptului că în bugetele instituţiilor publice fondurile aferente cheltuielilor de personal se terminaseră în luna noiembrie. Nu mai spun că cel mai puternic afectate de lipsa fondurilor au fost persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora, care nu şi-au primit drepturile legale sau le-au primit cu mare întârziere. Fără adoptarea rectificării bugetare, plata drepturilor legale pentru pensionari, angajaţi şi persoanele cu handicap nu s-ar fi putut face, pentru că PSD a lăsat visteria goală. Și în ceea ce priveşte mediul de afaceri, adică acei români care şi-au luat singuri destinele în mâini şi muncesc onest, trebuie să ştie despre Guvernele PSD. Nu a fost suficient că i-a dispreţuit şi impozitat pe toate căile, ci, pe deasupra, le-a mai confiscat şi o parte semnificativă din bani. Aproape 5 miliarde de lei din rambursările de TVA nu au ajuns la agenţii economici, deşi erau banii lor, potrivit legii. Sute de milioane de lei pentru concediile medicale ale angajaţilor, nedecontate cu lunile de zile, au fost smulse tot din buzunarele agenţilor economici. Miliarde de lei pentru lucrări de investiţii, făcute de firmele româneşti prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, nu s-au plătit, deşi banii pentru investiţii, pentru materiale şi salariile angajaţilor, au fost avansaţi de antreprenori, dar neplătiţi de Guvernul PSD. Altfel spus, toţi românii au avut de suferit de pe urma Guvernului PSD. De aceea, cred cu putere că trebuie apreciat modul în care Guvernul Orban a reuşit să găsească cele mai bune soluţii pentru toate problemele lăsate de PSD, atât pentru plata pensiilor, salariilor şi prestaţiilor sociale, dar şi pentru achitarea restanţelor pentru mediul de afaceri. De asemenea, mai cred cu toată forţa că PNL va câştiga în timp simpatia tuturor românilor, dacă va merge pe onestitate şi adevăr. Vedem cu toţii unde ne-a dus hoţia şi minciuna!
Laurenţiu Nistor "Abandonarea Programului «Prima Casă», printre «priorităţile» liberalilor" Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat că, pentru PNL, Programul "O familie, o casă" nu este interesant şi că se face analiza oportunităţii sale. Astfel, unul dintre cele mai longevive, apreciate şi necesare programe este pe punctul de a fi lichidat de către PNL. Vorbim despre un program prin care, de-a lungul anilor, peste 200.000 de tineri şi familii tinere au obţinut o locuinţă prin Programul "Prima Casă", căruia, graţie guvernării PSD, îi luase locul programul "O familie, o casă". Abandonarea Programului "O familie, o casă" va avea consecinţe dezastruoase nu doar pentru tineri şi familiile tinere, ci şi pentru multe sectoare ale economiei naţionale, de la construcţiile de locuinţe şi bănci până la mobilă, electrocasnice şi amenajări interioare. Pentru tineri, posibilitatea de a obţine o locuinţă reprezintă un factor major în decizia de a rămâne în ţară şi a-şi întemeia o familie. Prin urmare, închiderea programului, cumulat cu diminuarea creşterii sau chiar îngheţarea salariului minim va determina creşterea exodului tinerilor din ţară. Eliminarea Programului "O familie, o casă" înseamnă şi sabotarea unui important motor de creştere economică - construcţiile. Astfel, în anii guvernării PSD, acest program a avut o contribuţie importantă, 0,5% din avansul PIB. În primele şase luni ale acestui an, numărul locuinţelor noi, finalizate, este mai mare cu 18% decât anul trecut, respectiv 27.204 faţă de 23.015. Semnificativ este că această evoluţie remarcabilă privind locuinţele se manifestă cvasiexclusiv în mediul privat. Aşadar, politica Guvernului PSD a încurajat şi a susţinut afacerile pe care acum liberalii se străduiesc să le submineze, să le pună pe butuci. Nu am încetat să mă întreb, ce au aceşti oameni cu românii şi de ce îi urăsc aşa de mult? Nu poţi ajunge la altă concluzie când este evidentă politica lor îndreptată împotriva uneia dintre cele mai vulnerabile clase sociale - tinerii. Ei sunt la început de drum şi au nevoie de întreaga susţinere ca să îşi aşeze o carieră şi un cămin în România. Liberalii, deşi se declară mereu preocupaţi de numărul mare de români care au plecat din ţară, iau măsuri ce încurajează această evoluţie. Este foarte trist şi în acelaşi timp extrem de îngrijorător.
Nicu Niţă "Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor" Proiectul de lege pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea Marketingului Produselor Agroalimentare a fost adoptat în Camera Deputaţilor. Acesta are ca obiectiv creşterea numărului de sisteme de calitate recunoscute la nivel european, pentru produsele agroalimentare româneşti şi de certificare a produselor, în conformitate cu sistemele de calitate, atât de la nivel naţional, cât şi european, cu scopul promovării acestora. Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceasta este o instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Agenţia exercită funcţii de autoritate de stat în domeniul calităţii şi marketingului produselor de calitate; de strategie, prin care asigură întocmirea şi propunerea spre aprobare a strategiei pentru dezvoltarea sectorului produselor de calitate; de reprezentare, prin care asigură, în numele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite de acesta. Promovarea consumului, cu scopul de a face oamenii conştienţi de importanţa şi calitatea produselor alimentare, precum şi a originii acestora reprezintă un element important al proiectului de lege. Calitatea şi diversitatea producţiei agricole, piscicole şi de acvacultură din România, ca parte a Uniunii Europene, reprezintă unul dintre punctele forte ale producătorilor agroalimentari din România şi contribuie în mod semnificativ la patrimoniul cultural şi gastronomic naţional şi european. Acest fapt se datorează competenţelor şi hotărârii agricultorilor şi producătorilor din România, care au păstrat vii tradiţiile şi, în acelaşi timp, au ţinut seama de metodele şi materialele de producţie noi. Prin această agenţie ne dorim să putem ajuta la promovarea şi la încurajarea consumului produselor româneşti, producătorii români să comercializeze propriile produse, iar noi să redescoperim gustul şi diversitatea autentic românească, atât de benefică sănătăţii.
Daniela Oteşanu "PNL desfiinţează salariul minim pentru angajaţii cu studii superioare şi ia în calcul oprirea majorărilor pentru toate salariile!" Vă prezint o declaraţie făcută în necunoştinţă de cauză de domnul ministru al finanţelor publice, Florin Cîţu: "România este singura ţară din lume cu mai multe salarii minime, iar Constituţia spune foarte clar că există un singur salariu minim. Discriminarea a apărut atunci când au apărut mai multe tipuri de salarii minime". Domnul Cîţu nu spune adevărul când afirmă că România este singura ţară cu salarii minime diferenţiate. Există state civilizate, precum Germania, care au instituit salarii minime diferenţiate pe ramură de activitate sau pe regiuni. De asemenea, există alte şase state în Uniunea Europeană care au stabilit salarii minim diferenţiate în funcţie de gradul de calificare. Această abordare comunistă contrazice atât principiile liberale, cât şi mult invocatul principiu al meritocraţiei. Pentru Florin Cîţu, vorba "ai carte, ai parte" este discriminatorie. Această ură împotriva celor cu studii superioare s-a mai manifestat doar în perioada comunistă, când valorile supreme ale societăţii erau centrate în jurul "proletariatului". Un alt lider al PNL, aşa-zis "expert în domeniul muncii", Dan Vîlceanu, a justificat desfiinţarea salariului minim pentru angajaţii cu studii superioare pe motiv că aceştia nu ar fi bine pregătiţi, întrucât, spune Vîlceanu, "sistemul de educaţie nu produce calitate". Formula de calcul invocată de PNL are în vedere raportarea salariului minim la inflaţie şi productivitatea muncii. Acest lucru este o aberaţie care avantajează corporaţiile, în detrimentul salariaţilor. Modalitatea principală de stabilire a salariului minim este prin raportare la salariul mediu pe economie din anul precedent. O astfel de abordare a avut şi PSD, care îşi propunea ca salariul minim să fie adus la nivelul de 50% din valoarea salariului mediu din anul precedent, urmând ca apoi cei doi indicatori să evolueze în tandem. În statele Uniunii Europene, de regulă, salariul minim reprezintă 45% - 60% salariul mediu. În formula propusă de PNL, raportată la productivitatea muncii şi la inflaţie, salariul minim ar urma să ajungă la sub 40% din valoarea salariului mediu, ceea ce însemnă condamnarea la salarii mici a 1,7 milioane de români care lucrează în mediul privat şi în sistemul de stat. Totodată, reprezentanţii PNL au anunţat că iau în calcul îngheţarea salariilor. Îngheţarea anunţată de şeful Cancelariei premierului Orban, ca scenariul cel mai sumbru, înseamnă tăierea unor drepturi, în realitate. Prin vocea lui Dancă, Guvernul Ghilotină ne anunţă că PNL ia în calcul să nu mai majoreze salariile de la 1 ianuarie 2020, conform prevederilor din Legea salarizării, iar majorările prevăzute pentru salariaţii din învăţământ, de la 1 septembrie, nu vor mai fi aplicate. La începutul anului viitor, toate salariile din sistemul bugetar urmau să fie majorate cu 25% din suma rămasă de la intrarea în vigoare a Legii salarizării până la grila din anul 2022. De la 1 septembrie 2020, profesorii şi celelalte categorii de salariaţi din învăţământ trebuiau să primească majorarea până la salariul maxim prevăzut în lege pentru anul 2022, aşa cum s-a procedat şi în cazul medicilor, în 2018. Un alt efect major negativ al "îngheţării" Legii salarizării este menţinerea unor dezechilibre şi inechităţi pe care această lege urmărea să le elimine treptat. Conform calendarului stabilit în Legea salarizării, fiecare angajat din sectorul public urma să ajungă la nivelul stabilit şi negociat cu sindicatele pe grila cu cele 12 trepte stabilită între salariul minim şi salariul preşedintelui.
Claudiu-Vasile Răcuci "Guvernul îşi angajează răspunderea pe legile care au distrus siguranţa cetăţeanului!" Cine îşi face iluzia că PSD nu mai are putere în România, mari iluzii îşi face! În ultimii şapte ani şi jumătate, PSD a reuşit să-şi înşurubeze clienţii de partid în toate instituţiile publice din România, pornind de la administraţia publică centrală şi până la structurile descentralizate ale ministerelor. De asemenea, chiar dacă PNL a reuşit să câştige alegerile europarlamentare din primăvară şi alegerile prezidenţiale din luna noiembrie, Parlamentul continuă să fie condus de PSD. Da! Senatorii PSD deţin în continuare majoritatea în Camera Superioară a Parlamentului, iar grupul deputaţilor PSD este în continuare cel mai numeros. În aceste condiţii, nicio propunere legislativă care ar trebui să repare din stricăciunile făcute de acest partid toxic se va lovi de zidul creat de PSD, care se opune şi eliminării prevederilor toxice din Legile justiţiei şi eliminării recursului compensatoriu, care a lăsat în stradă mii de infractori periculoşi. Guvernul PNL respectă decizia românilor exprimată la Referendumul iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis în data de 26 mai şi nu va utiliza ordonanţele de urgenţă în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, Guvernul Orban îşi va angaja răspunderea în Parlament, adică îşi va pune mandatul pe masă pentru abrogarea recursului compensatoriu, desfiinţarea Secţiei Speciale pentru intimidarea magistraţilor, modificarea prevederilor referitoare la perioada de formare de la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi cele referitoare la reducerea vârstei de pensionare a magistraţilor. Prin acest demers, cred cu putere că Guvernul Orban demonstrează, încă o dată, că nu se teme nici de PSD, nici de moţiunea de cenzură care ar putea fi depusă în aceste condiţii şi, mai presus de toate, este ca Guvernul PNL să demonstreze românilor prin fapte curajoase că va duce România către o situaţie de normalitate. După ce vom reuşi să reinstaurăm încrederea românilor în instituţiile statului român, după ce vom reda siguranţei cetăţenilor locul cuvenit, Guvernul PNL va surprinde şi prin măsurile economice, care vor genera bunăstare reală pentru toţi românii - salariaţi, pensionari şi întreprinzători privaţi.
Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu Am observat în spaţiul public o preocupare constantă a noului guvern faţă de modificările considerate necesare în domeniul justiţiei, unul dintre subiectele de actualitate fiind recentul anunţ al ministrului de resort cu privire la selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcţiilor vacante de conducere, respectiv Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Întrebarea care ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi, în acest caz, şi în principal pe domnul Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, este dacă această procedură ţine cont de recomandările formulate de Comisia Europeană în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Analizând anunţul, observăm că prezentarea componenţei comisiei de examinare pe pagina de internet a ministerului, a calendarului şi detalierea criteriilor de evaluare pot fi o dovadă de transparenţă, dar nu este cert că această soluţie va corespunde recomandărilor din raportul MCV. Ar fi trebuit ca, în spiritul transparenţei şi loialei colaborări cu instituţiile internaţionale, această procedură să fie discutată anterior cu toate comisiile care au ridicat problema procedurii de numire a specialiştilor la nivel înalt din domeniul justiţiei. Altfel, nu avem certitudinea că noua procedură se înscrie în linia îndrumărilor primite de la organismele consultative din domeniu. În plus, deoarece imixtiunea politicului în justiţie a reprezentat un subiect care a ocupat şi el spaţiul public într-o foarte mare măsură, consider că soluţia este una foarte simplă. Aşa cum România a devenit un model de bune practici în ceea ce priveşte procedura de vot pentru cetăţenii din diaspora, ar putea deveni un model şi în cazul numirii specialiştilor din justiţie. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin introducerea unei noi proceduri. În urma selecţiei dosarelor celor care îndeplinesc condiţiile de participare, eventual în urma vizionării interviului pe care îl susţin cei selectaţi şi publicarea proiectului de management, propus împreună cu CV-ul, instanţele şi parchetele să se exprime, printr-un vot similar cu procedura de consultare pe care a lansat-o ministrul în urmă cu o săptămână cu privire la mai multe modificări în justiţie, şi în ceea ce priveşte candidatul care va coordona activitatea acestor instituţii, fiind, ca specialişti, cei mai în măsură să exprime o opinie. Astfel, imixtiunea politicului în domeniul justiţiei ar fi minimă, ministrul fiind numit politic, dar jucând mai degrabă rolul de coordonator al procedurii, şi nu de decident. Totodată, pentru că de raportul MCV depinde într-o mare măsură aderarea României la Spaţiul Schengen, aştept de la guvern un calendar clar cu termene asumate pentru soluţionarea tuturor recomandărilor care fac obiectul raportului şi încheierea procedurilor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi verificare pentru ţara noastră. Sper că aceleaşi aşteptări le aveţi şi dumneavoastră, stimaţi colegi, ca reprezentanţi ai intereselor cetăţenilor români!
Răzvan-Ilie Rotaru "Au început să apară primele efecte nocive ale acţiunilor Guvernului Orban!" Declaraţiile manipulatorii despre bugete duble, găuri negre, lipsă resurse şi în special anunţarea oficială a unui deficit bugetar provocat din pix de 4,3% din PIB, mult peste ţinta de 3%, determină în cascadă efecte negative majore pentru ţară şi pentru români. Ca urmare a deficitului bugetar de 4,3%, România va intra în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, care va impune Guvernului României un plan cu măsuri şi politici de austeritate. Cresc dobânzile la împrumuturile luate de România. Deja au depăşit 4%. Simultan, guvernarea PNL a angajat credite uriaşe de peste 5 miliarde de lei, în ultimele 20 de zile. Băncile câştigă nefăcând nimic! Practic, PNL ia apărarea marilor corporaţii din domeniul financiar în dauna românilor, spre deosebire de PSD care a luat măsuri pentru reducerea dobânzilor la împrumuturi pentru populaţie şi a suprataxat băncile. Guvernul liberal se împrumută excesiv, iar piaţa bancară speculează puternic nevoia de bani a statului, respectiv faptul că trebuie să facă rost de 21 de miliarde de lei până la finalul anului, adică împrumuturi de 5 ori mai mari decât media lunară din 2019. Moneda naţională se devalorizează şi va continua să se devalorizeze. Un euro a ajuns la 4,9 lei pe piaţa valutară. Cine are nevoie de euro pentru a-şi plăti ratele de împrumut, scoate mai mulţi bani din buzunar. În acest context, al creşterii deficitului, al creşterii împrumuturilor, al creşterii dobânzilor şi scăderii veniturilor, devine iminentă retrogradarea ratingului de ţară al României, ceea ce va alimenta creşterea dobânzilor şi reducerea investiţiilor străine. Scăderea credibilităţii României pe pieţele financiare va conduce la o atitudine mai rezervată din partea investitorilor străini. Practic, Guvernului Orban îi va fi impus şi va avea un pretext major, european, să nu aplice Legea salarizării unitare şi Legea pensiilor, adică nu se vor mai acorda majorările de salarii şi pensii, ceea ce înseamnă tot o tăiere, dat fiind faptul că erau drepturi patrimoniale câştigate, statuate prin lege. Nu există nicio justificare pentru comportamentul iresponsabil al Guvernului PNL de a rambursa TVA de 3,5 miliarde lei, fără verificarea facturilor, de aceea este prevăzut termenul de 45 de zile, şi pentru plata în avans a două miliarde lei pentru achiziţia de rachete, plata putea fi făcută fără probleme în anul următor. Acest comportament este cu atât mai bizar cu cât Florin Cîţu se plânge că are o gaură de 18 miliarde de lei. Acesta invocă nerealizarea unor venituri, dar uită de fiecare dată să spună că nici cheltuielile nu s-au realizat la nivelul bugetat, deci balanţa nu este afectată. Aceste plăţi în avans, nejustificate, arată că Guvernul PNL provoacă în mod deliberat un deficit excesiv, pentru a arunca vina pe PSD, urmând să îşi diminueze presiunea pe buget în anul următor, când PNL pregăteşte măsuri favorabile corporaţiilor, în dauna cetăţenilor.
Ciprian-Constantin Şerban "Ziua naţională a României ne-a făcut să ne reamintim de personalităţi naţionale, dar şi locale, la Piatra Neamţ, pe care istoria nu trebuie să îi uite!" În urmă cu două zile, am sărbătorit Ziua naţională a României, momentul în care ne amintim şi celebrăm sacrificiile pe care înaintaşii noştri le-au făcut în 1918 pentru unitatea românilor din provinciile istorice. Acest moment a venit după alegerile prezidenţiale şi trebuie să ne facă pe fiecare în parte conştienţi de faptul că solidaritatea în jurul binelui naţional a fost întotdeauna cheia realizărilor din istoria popoarelor. Noi, românii, trebuie să revenim la acea conştiinţă a binelui naţional, să evităm dezbinările, care, de cele mai multe ori, sunt întreţinute de cei ce nu vor binele României. Unitatea poporului român s-a făcut prin demnitate, prin devotament faţă de interesele ţării, prin promovarea culturii populare autentice a înaintaşilor, nu prin adoptarea trendurilor internaţionale de multe ori impuse de alţii. România are nevoie de stabilitate, de proiecte importante, aşa cum au fost cele pe care Guvernul PSD le-a iniţiat pentru binele românilor, pentru ca ţara noastră să redevină acel nucleu în care românii erau uniţi în jurul unei idei româneşti şi europene şi a unui sentiment primit de la străbuni. Atunci, în 1918, a primat, înainte de toate, voinţa comună, iar această voinţă a dus la îndeplinirea idealului de ţară. Acei români iubitori de ţară au creat fundamentul pe care România stă astăzi, iar nemţenii au avut un rol important când a fost vorba despre solidaritate pentru unitate. Un bun exemplu este episcopul Melchisedec Ștefănescu, născut în 1823 în Gârcina, judeţul Neamţ, care a transmis mai departe puterea de rezistenţă între românii basarabeni. Chiar dacă episcopul Melchisedec murea în 1892 înainte să vadă acest vis împlinit, un alt nemţean care devenea important în istoria şi în cultura spirituală românească era Nicodim Munteanu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1939-1948. Acestor personalităţi nemţene, care au pregătit ideea naţională în regiunea noastră, li s-au adăugat numeroşi oameni de cultură, profesori şi fondatori de societăţi culturale, care au dus la aprofundarea conştiinţei naţionale şi a unităţii, ce avea să se împlinească în 1918. Vasile Vlad din Târgu Neamţ, Ion Bicleanu, Leon Mrejeriu, deputat în primul Parlament al României Mari, dar şi mulţi alţii, învăţători şi reprezentanţi ai culturii româneşti, au fost actori ai solidarităţii în vremurile dinainte de Unire. Astfel de personalităţi nemţene şi-au reunit crezurile în cultura locală şi în tradiţia românească autentică. Astfel, se înfiinţa cu şase ani înaintea Marii Unirii, Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ, care a ţinut visul românesc viu şi l-a dus la îndeplinire prin permanentă trudă. Nemţenii noştri, români autentici şi promotori ai ideii de unitate, trebuie să fie permanent vii în amintirea noastră. Generaţiile tinere trebuie să fie cultivate în acest spirit, în această cultură a respectului faţă de trecutul românesc şi cu perspective pentru viitorul ţării noastre. Un ultim exemplu de nemţean, pe care generaţia tânără nu trebuie să îl uite, este Ion Negre, revizorul şcolar nemţean care se stingea din viaţă în 1906. Felicităm elevii de la Colegiul Naţional "Petru Rareş" din Piatra Neamţ, care s-au clasat pe locul al XII-lea la Concursul "Euroscola 2019-2020", cu Proiectul: "«Taica Negre» - vis împlinit: «Rareş» - 150", prin care au promovat educaţia şi cultura locală şi naţională pe baza unui ilustru exemplu, personalitatea lui Petru Rareş.
Silviu Nicu Macovei "Preşedintele Iohannis şi-a depăşit mandatul!" Am urmărit cu îngrijorare declaraţiile preşedintelui Iohannis, transmise în direct de la şedinţa Biroului Permanent Naţional al PNL. Este cel puţin ciudat, ca preşedinte imparţial, să ceri să dispară un partid politic, ales democratic de milioane de cetăţeni români şi, cu atât mai mult, să o faci din mijlocul şedinţei politice a unui partid politic. Ca om politic, înţeleg foarte bine ce înseamnă să îţi asumi atât succesele, cât mai ales eşecurile, însă bucuria dobândirii unui nou mandat de către domnul Iohannis nu ar trebui să conducă la exagerări şi derapaje politice. Chiar dacă apoi şi-a mai nuanţat uşor declaraţia, şi anume, "PSD trebuie să dispară din conducerea statului", doresc să îi reamintesc preşedintelui câteva realităţi constituţionale şi democratice. În primul rând, PSD are cele mai multe mandate de parlamentar, obţinute prin alegeri libere şi democratice, prin urmare are cele mai multe voturi acordate de români pentru a fi reprezentaţi în Parlament. Este singura majoritate unitară, exceptând, bineînţeles, alianţele conjuncturale. În al doilea rând, consider ca fiind complet inoportun îndemnul preşedintelui Iohannis pentru PNL de a schimba conducerea Camerei Deputaţilor. Pe lângă faptul că pune o presiune majoră pe liberalii care au doar un sfert din voturile necesare, preşedintele ignoră faptul că am răspuns rapid şi pozitiv cerinţelor venite din partea societăţii şi a pus urgent pe agenda deputaţilor acele proiecte de lege cerute insistent. Dacă restul colegilor, mai ales cei din PNL, au avut ezitări şi dificultăţi procedurale, Partidul Social Democrat a răspuns prompt cererilor societăţii de a repara greşelile făcute de o conducere politică anterioară. Să nu uităm, totuşi, PSD este într-o perioadă dificilă de reconstrucţie şi reformare, dar cred că este foarte clară de acum direcţia partidului, spre a deveni un partener real şi onest de dialog pentru toţi actorii politici. Prin urmare, consider ca fiind cel puţin regretabile declaraţiile preşedintelui Iohannis, iar exagerările referitoare la dispariţia unuia sau altuia dintre partidele politice care nu sunt în asentimentul dumnealui ar trebui să fie sancţionate şi de populaţie, şi de clasa politică.
Sorin-Ioan Bumb "PSD a amanetat dezvoltarea României" În ultima jumătate de an, numeroase avertismente venite dinspre mediul privat, dinspre mediul bancar şi, mai ales, dinspre instituţiile europene au arătat că bugetul României nu poate suporta experimentele fanteziste făcute de PSD. Primele semne ale dezastrului au fost explozia preţului la carburanţi şi energie, precum şi devalorizarea accentuată a leului, care umflă facturile românilor, anulând orice creşteri electorale de salarii sau pensii. În plus, criza de la nivelul administraţiilor locale, al căror sistem de finanţare a fost aruncat în aer de măsurile aiuristice ale PSD, a distrus întreg sistemul de investiţii publice, blocând numeroase investiţii deja licitate şi aflate în execuţie. PSD a amanetat astfel dezvoltarea României, generând piedici uriaşe în dezvoltarea comunităţilor locale. Deficitul bugetar pentru anul în curs a ajuns la un scor record de 4,4%, gaura depăşind cu mult 20 de miliarde de lei, iar măsurile luate de PSD au lovit direct în fundamentul economiei naţionale. Creşterea economică trâmbiţată de PSD s-a dovedit doar o gogoaşă electorală, în realitate producţia industrială scăzând dramatic şi trăgând după ea, ca o piatră de moară, PIB-ul României. Desigur că PSD ar fi putut găsi soluţii pentru a face rost de bani la buget. Ar fi putut să recupereze banii datoraţi bugetului naţional de către Voiculescu. Ar fi putut să scadă cheltuielile bugetare, renunţând la sinecurile de milioane prin diversele companii de stat. Ar fi putut să nu ofere scutiri de taxe şi impozite oamenilor de afaceri care făceau donaţii consistente la partid. Ar fi putut să se concentreze pe atragerea fondurilor europene şi pe realizarea marilor proiecte de infrastructură pentru care banii zac nefolosiţi la Bruxelles. PSD s-a ocupat însă doar cu minciuni, mergând până acolo încât a amânat intenţionat recalcularea pensiei pentru mai bine de 14.000 de pensionari din toată ţara, doar ca să nu le plătească acestora drepturile cuvenite, pentru că acest lucru s-ar fi reflectat negativ în bugetul şi aşa falsificat. S-a ajuns astfel în situaţia în care Guvernul PNL, pus în faţa necesităţii rectificării bugetare, să constate că banii pentru salariile mărite ale profesorilor, pentru plata concediilor medicale ale angajaţilor din sănătate, banii pentru medicamentele din spitale sau pentru pensiile recalculate, nu au fost prinşi în buget. Nici măcar Programul pentru roşii româneşti nu era prins la finanţare. România a devenit, după descoperirea acestor minciuni PSD-iste, ţara cu cel mai mare deficit bugetar din Europa Centrală şi de Est, având şi cel mai mare dezechilibru extern, pentru că o gaşcă de impostori s-a ocupat doar de discursuri sforăitoare la televizor şi de războaie interne, în care găştile din PSD schimbau miniştrii şi secretarii de stat în funcţie de zonele de interes ale baronilor din teritoriu. Guvernul PSD a făcut un imens rău României şi românilor, generând instabilitate şi neîncredere, iar măsurile economice adoptate de acesta au fost doar nişte artificii contabiliceşti, nişte reglaje din pix, menite să ascundă dezastrul din economie. Nu doar că noul Guvern PNL este forţat acum să acopere găurile lăsate de PSD, dar trebuie, în plus, să se mai ocupe şi cu căutarea prin bugetul naţional a capcanelor ascunse printre prognozele nerealiste. Prioritatea PNL este închiderea acestui an bugetar în condiţii bune şi găsirea de resurse pentru alcătuirea unui buget realist pentru anul 2020. Este prioritară reducerea deficitului, fără a introduce noi taxe, dar şi construirea de autostrăzi. PNL îşi va respecta toate angajamentele luate, inclusiv prevederile Legii pensiilor.
Alina-Elena Tănăsescu "România educată debutează cu o rectificare negativă pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării" Cu siguranţă, niciodată în istoria post-decembristă a României nu s-a întâmplat ca un candidat, la pachet cu partidul care l-a susţinut, să-şi înşele alegătorii în chiar prima zi după ce, aşa cum se spune în popor, "s-a văzut cu sacii în căruţă". Şi nu vorbim despre orice candidat, ci despre chiar preşedintele Klaus Iohannis şi "guvernul său", PNL. După ce, în ultimele trei luni, am auzit rostită obsesiv, de către preşedintele Iohannis şi armata sa de susţinători, promisiunea despre Proiectul "România educată", ne-am fi aşteptat ca, odată finalizată campania, locatarul de la Palatul Cotroceni şi vremelnicul şef de la Palatul Victoria să vină şi cu măsuri concrete în acest sens. Doar că, la nici o zi de la încheierea turului doi al alegerilor, Guvernul lui Klaus Iohannis ne-a anunţat că va tăia aproape două miliarde de lei din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Înţeleg, acum se caută explicaţii, că banii nu erau folosiţi, că activitatea ministerului nu este afectată, dar cine mai este atât de naiv să creadă că sistemul de educaţie din România, miile de şcoli şi grădiniţe de pe tot cuprinsul ţării nu au nevoie de bani!? Realitatea este că Guvernul PNL a tăiat banii de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării! Şi, ca să fie tabloul complet, descoperim că o parte din acei bani luaţi de la învăţământ vor merge către suplimentarea bugetelor... serviciilor de informaţii! Pesemne că, de fapt, electoratul român a înţeles greşit mesajele de campanie ale preşedintelui Iohannis şi promisiunile Partidului Naţional Liberal. Poate că, în realitate, ei nu vorbeau despre "România educată", ci despre "România ascultată". Din păcate, veştile proaste nu se opresc aici. Astfel, dacă în primul mandat, Klaus Iohannis a devenit celebru cu replica "ghinion", adresată la acea vreme profesorilor, al doilea mandat pare că le va purta ghinion românilor cu studii superioare, aceasta pentru că Guvernul PNL a hotărât să renunţe la măsura implementată de PSD privind salariul mediu diferenţiat pentru angajaţii cu studii superioare. Este o nouă lovitură dată "României educate". Practic, absolvenţii de studii superioare se trezesc acum în situaţia în care descoperă că Guvernul PNL nu dă doi bani pe efortul lor de a studia, de a se specializa într-un anumit domeniu. Este o decizie fără logică, mai ales când te lauzi că vrei să încurajezi tinerii cu studii superioare să rămână în România şi să nu mai plece peste hotare pentru a-şi găsi un loc de muncă mai bine remunerat.
Angel Tîlvăr "Prin recentele tăieri de fonduri, Executivul demonstrează că educaţia nu se află pe lista priorităţilor sale" Joi, 28 noiembrie 2019, a fost aprobată reducerea bugetului Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu peste două miliarde de lei. Suma pierdută este dublă faţă de cea prevăzută în anterioara rectificare bugetară. Astfel, bugetul învăţământului scade la 2,7% din PIB. La precedentele rectificări bugetare vizând fondurile alocate învăţământului, actuala guvernare afirma că decizia de a tăia fonduri de la Ministerul Educaţiei "echivalează cu o crimă naţională", acuzând Guvernul PSD de "incompetenţă şi lipsă de responsabilitate". Este firesc să ne întrebăm: care este intenţia acestor măsuri, în condiţiile în care subfinanţarea sistemului educaţional este o realitate şi abandonul şcolar este în creştere? Actualul ministru al educaţiei a declarat că doreşte 1% din PIB, aproximativ 10 miliarde de lei, pentru ministerul pe care-l conduce şi că a fost solicitată această sumă la rectificarea bugetară. În schimb, Guvernul a tăiat de la Educaţie două miliarde de lei, în condiţiile în care sistemul de educaţie din România funcţionează, în prezent, cu aproape jumătate din alocarea bugetară stabilită prin lege, minimum 6% din Produsul Intern Brut al anului respectiv. Aceasta este România educată, în care se taie tocmai de la un buget şi aşa destul de sărac ca cel al Educaţiei? În Raportul "Monitorul educaţiei şi formării - 2018", publicat de Comisia Europeană, România se clasează pe ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriţi de Uniunea Europeană. Conform aceluiaşi raport, România continuă să investească puţin în domenii precum educaţia şi formarea profesională, care sunt esenţiale pentru combaterea părăsirii timpurii a şcolii şi asigurarea unui start în viaţă, în condiţii de egalitate. Țara noastră continuă să aibă alocări mult sub media Uniunii Europene. Pentru eliminarea abandonului şcolar şi a analfabetismului, pentru ca oamenii să înţeleagă cât de importantă este educaţia în societatea contemporană, este nevoie urgentă de alocări bugetare suplimentare, mai ales în mediul rural. În ciuda măsurilor adoptate până la acest moment, anual, în România, aproximativ 30.000 de copii din ciclul primar şi gimnazial abandonează şcoala. Și nu este singura statistică îngrijorătoare. Potrivit datelor prezentate de Eurostat, ţara noastră se situează pe locul al treilea în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a şcolii. Conform aceleiaşi instituiţii europene, unul din 5 tineri români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani renunţă la studii. Potrivit cifrelor comunicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la finalul anului şcolar 2018-2019, în învăţământul preuniversitar erau înscrişi 2,8 milioane de elevi. Este cel mai mic număr al populaţiei şcolare înregistrat după anul 1990. Este necesar să acordăm o atenţie mai mare acestui fenomen care s-a cronicizat şi să intensificăm acţiunile de depistare şi prevenire a părăsirii timpurii a şcolii. Statele UE au început elaborarea unor politici menite să acopere întregul ciclu gimnazial şi să coboare media abandonului şcolar la sub 10%. Şi în ţara noastră există programe care se adresează tinerilor cu risc ridicat de abandon şcolar, dar nu este suficient, mai ales că întreţinerea unui copil la şcoală presupune cheltuieli din ce în ce mai mari, care cresc mult mai mult decât veniturile medii pe familie. Cu o rată de părăsire timpurie a şcolii de 16,4%, conform Eurostat, România se află cu 5,8% în urma mediei UE de 28%, rămânând departe de ţinta de 11,3% asumată pentru anul 2020, conform Agendei Europa 2020. "Numărul în scădere al elevilor impune optimizarea cheltuielilor concomitent cu îmbunătăţirea echităţii". Monitorul educaţiei şi formării - 2018). Este de datoria noastră să găsim soluţii pentru a reduce abandonul şcolar şi de a integra copiii în învăţământ, dar aceasta nu se poate realiza prin reducerea bugetului alocat educaţiei, ci, din contră, prin creşterea investiţiilor în acest domeniu. Printre măsurile declarate ca fiind "urgente" de către actualul ministru al educaţiei, la audierea în comisiile parlamentare de specialitate, se numără şi reducerea abandonului şcolar: "E important să gândim programe care să prevină abandonul şcolar. (...) Trebuie să luăm decizii bune, trebuie să punem umărul, pentru ca în felul acesta să realizăm ceea ce este mai bine pentru cei care sunt obiectul abandonului şcolar", a afirmat doamna Monica Anisie. Aştept de la noul guvern soluţii pentru combaterea abandonului şcolar!
Mihai Weber "Guvernul Orban, un guvern iresponsabil care duce economia către dezastru" Deja este vizibil, pentru fiecare român în parte, că politica liberală a actualului guvern este una periculoasă, menită a crea îngrijorare şi neîncredere atât în ţară, cât şi în rândul partenerilor externi ai ţării noastre. Iresponsabila politică fiscală, pusă în practică de ministrul Finanţelor, domnul Florin Cîţu, împrumuturile făcute fără nicio noimă de către Executiv, care este evident că nu are alte soluţii economice în afara acelora de a trăi din credite, nu fac altceva decât să pună poveri în plus pe umerii românilor. Se anunţă îngheţarea pensiilor şi a salariilor şi, nu avem nicio îndoială, vor urma în curând introduceri de noi taxe şi impozite, pentru că toate greşelile făcute de acest guvern, chiar de la începutul mandatului său, vor trebui să fie decontate de cineva şi, evident, acela va fi cetăţeanul român. Prăbuşirea accentuată a leului în raport cu moneda europeană va avea şi alte consecinţe, care nu vor fi deloc plăcute acum, în plină iarnă, pentru că devalorizarea atât de bruscă a monedei naţionale va provoca scumpiri în lanţ, care se vor reflecta în scăderea puterii de cumpărare a românului. Măsurile total inadecvate, ca să mă exprim elegant, nu se opresc însă aici, pentru că remarcăm, cu stupoare, cum actualul executiv comasează ministere, înfiinţând un nou minister care are prevăzute mai multe posturi decât aveau toate cele desfiinţate, la un loc. În acest context, este evidentă încercarea de satisfacere a clientelei politice de dreapta, în detrimentul performanţei şi competitivităţii, însă.
Antoneta Ioniţă "Curtea şcolii nu trebuie să mai fie raiul infractorilor!" Ce se întâmplă în curtea şcolii, o şcoală oarecare, dintr-un oraş sau dintr-un sat al României? Iată o întrebare pe care mi-o pun şi v-o pun, convinsă că fiecare dintre noi, în calitate de părinţi, de bunici, de oameni simpli, dar şi de reprezentanţi ai statului român, aleşi de cetăţeni, o avem în atenţie. Multe evenimente petrecute în ultima perioadă ne-au demonstrat că această "curte a şcolii" este un loc nesigur şi incert, în care cei mai mici cetăţeni ai României pot fi oricând victima unor infracţiuni. În judeţul Brăila, pe care îl reprezint în Parlamentul României, numai în ultimul an şcolar, 2018-2019, în curtea şcolii s-au produs 63 de infracţiuni. Este o statistică oficială, pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor Interne, în urma unei interpelări pe care am făcut-o, îngrijorată de informaţiile tot mai dese că siguranţa elevilor este o problemă tot mai serioasă. Vorbim, în realitate, despre 63 de evenimente în urma cărora copii de toate vârstele au fost agresaţi, jefuiţi, ameninţaţi. Şi este de presupus că statisticile oficiale nu reflectă realitatea, pentru că nu toţi copiii povestesc acasă ce li s-a întâmplat, cel mai adesea din teamă sau ruşine, aşa cum nu toate evenimentele petrecute în curtea şcolii se transformă în plângeri depuse la poliţie. Şi mai îngrijorător este că doar în două cazuri evenimentele s-au petrecut în preajma şcolilor sau liceelor. Restul au fost chiar în curte, de obicei o curte păzită de forţe de ordine sau de camere de supraveghere. V-aş propune un exerciţiu. Haideţi ca fiecare dintre noi să aibă această curiozitate, să se intereseze cum stăm, cel puţin la nivel statistic, în fiecare judeţ. Abia atunci vom putea să ne facem o imagine clară despre amploarea fenomenului, despre violenţa şi nesiguranţa în care cresc copiii României. Abia atunci vom înţelege că evenimente dramatice, precum cele de la Caracal, nu sunt întâmplătoare şi că ne expunem zilnic copiii unor evenimente asupra cărora nu avem control. La fel de îngrijorătoare ca statistica rămâne poziţia autorităţilor. Am depus această interpelare pe vremea fostei guvernări. Este clar că situaţia nu poate fi schimbată peste noapte. Mă înspăimântă faptul că, printre rânduri, la cauzele invocate pentru lipsa de securitate a elevilor, se vorbeşte despre lipsa educaţiei sau despre faptul că mulţi dintre copii au rămas în grija bunicilor, care nu au capacitatea să îi apere, în condiţiile în care părinţii sunt plecaţi din ţară, în străinătate, în căutarea unor venituri decente. Unde sunt, în acest context, instituţiile statului, unde sunt poliţiştii locali, jandarmii sau cei care au atribuţiuni în asigurarea ordinii şi liniştii publice, pe stradă sau în unităţile de învăţământ? Cu atât mai mult cu cât se cunosc vulnerabilităţile societăţii actuale, cu atât mai mult cu cât se ştie că sunt mulţi copii rămaşi fără sprijin părintesc, ar trebui ca forţele de ordine să intervină, să-şi facă datoria, să aloce o atenţie mai mare pentru "curtea şcolii". Am tot asistat în ultimii ani la declaraţii despre creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului şi a ordinii publice, despre lupta împotriva criminalităţii. Prefecţii şi şefii structurilor judeţene ale Ministerului Afacerilor Interne au fost implicaţi în tot felul de analize privind punctele slabe şi ameninţările, dar prevenirea şi stoparea acestor fenomene au rămas la stadiul de proiecte pe hârtie, la stadiul de promisiuni neonorate. Curtea şcolii a devenit, în mai toate zonele ţării, un mic rai al infractorilor. Am speranţa că vom reuşi să schimbăm lucrurile. Dar cred că este momentul ca fiecare dintre noi să se implice, să se intereseze şi, dacă este nevoie, haideţi să schimbăm împreună legislaţia! Haideţi să transformăm curtea şcolii într-un loc sigur, în care să nu ne mai fie teamă să ne trimitem copiii!
Alexandru Teacă "Recunoştinţă eroilor neamului nostru!" Statul şi societatea au datoria morală de a se întoarce cu recunoştinţa cuvenită către eroii săi în fiecare zi. Cu atât mai mult, este imperios necesar să recunoaştem rolul şi locul eroilor neamului nostru în istoria şi prezentul României cu ocazia Zilei Naţionale. În acest sens, aduc cu acest prilej un profund omagiu pentru sacrificiul invalizilor, veteranilor, văduvelor de război şi al văduvelor de veterani de război în timpul şi ca urmare a războaielor mondiale. Totodată, îmi exprim recunoştinţa pentru sacrificiul personalului armatei participant la acţiuni militare curente în teatrele de operaţii şi al urmaşilor acestuia! Una dintre componentele principale ale politicii externe a României o reprezintă îndeplinirea angajamentelor asumate în principal faţă de organismele internaţionale de securitate, Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, prin participarea cu personal militar şi civil la acţiuni militare în teatre de operaţii. În teatrele de operaţii, militarii români sunt implicaţi în cele mai grele misiuni de cercetare, capturare, patrulare, protecţia coloanelor militare de transport logistic, control trafic, securitatea şi protecţia bazelor militare. Militarii români sunt implicaţi în activităţile de pregătire militară şi de specialitate a militarilor altor armate. Militarii români sunt implicaţi în activităţile de reconstrucţie a infrastructurii distruse în urma desfăşurării acţiunilor militare, ajutând populaţia civilă la reluarea activităţilor în fabrici, şcoli şi spitale. În fiecare zi, militarii români sunt expuşi la numeroase riscuri şi provocări care le pun în pericol viaţa şi sănătatea. Nu în ultimul rând, viaţa în teatrele de operaţii presupune depărtarea de familie. Pentru promovarea solidarităţii şi camaraderiei faţă de eroii care au făcut şi fac fapte de vitejie pentru patrie, precum şi pentru spiritul de sacrificiu al familiilor acestora, societatea contemporană are datoria de a-i cinsti în timpul vieţii.
Emil-Marius Paşcan "România se află la o răscruce majoră..." Tocmai am aniversat 101 ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. România pe care şi-o doresc românii este o ţară integrată de facto şi de jure în Uniunea Europeană. Este o ţară membră a spaţiului Schengen şi parte a zonei euro. Suntem o ţară pe care o dorim respectată, asupra căreia să nu mai existe îndoieli privind existenţa statului de drept şi a domniei legii. Atunci când vom atinge aceste deziderate, vom reprezenta o voce puternică în Europa. Sper că acest moment nu este prea departe. România plăsmuită de înaintaşi şi dorită de concetăţeni este o ţară modernă, cu şcoli care să ofere o educaţie înaltă viitoarelor generaţii, cu spitale moderne şi dotate, care să-i trateze corect şi eficient pe cei aflaţi în dificultate. România mea este o ţară cu o infrastructură dezvoltată care să fie bază a unei economii competitive. Nu ne cere nimeni să ieşim cu puştile, cu baionetele la înaintare, dar trebuie să construim acele autostrăzi care le-au fost promise repetat românilor: Autostrada Unirii (Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni) - şi, din păcate, de la promulgarea Legii, pe care PMP a iniţiat-o în urmă cu un an, s-au făcut prea puţine lucruri. Autostrada Ploieşti - Braşov - Târgu Mureş; Autostrada Piteşti - Sibiu - parte a Coridorului IV pan European; Autostrada Nordului (Vama Petea - Satu Mare - Baia Mare - Dej - Bistriţa - Vatra Dornei - Suceava); Autostrada Estului (Ploieşti - Buzău - Galaţi); Drumul expres Piteşti - Craiova. Sunt doar câteva dintre marile proiecte necesare pentru infrastructura României. România noastră trebuie să fie şi un spaţiu al toleranţei şi al iubirii aproapelui, dar şi al păstrării tradiţiilor naţionale şi al valorilor creştine strămoşeşti pentru care mulţi dintre înaintaşii noştri s-au jertfit. Unitatea în Diversitate - sintagma de pe frontispiciul construcţiei europene unitare - înseamnă că suntem diferiţi şi trebuie să ne respectăm şi acceptăm reciproc. Asta nu înseamnă că trebuie să fim toţi la fel. Avem datoria să nu uităm că ţara noastră nu este întreagă. Faţă de momentul pe care îl sărbătorim atât de cuvios şi frumos cu fiecare dată de 1 Decembrie, România a pierdut din trupul său sfânt partea dintre Prut şi Nistru. De Ziua naţională, mai mult decât oricând, trebuie să spunem tare că Basarabia este pământ românesc şi fraţii noştri de peste Prut vorbesc, gândesc şi simt româneşte. Ar fi mare păcat ca, într-un asemenea moment de concordie şi acalmie politică pentru cinstirea Zilei naţionale, să nu ne asumăm ca veritabil proiect de ţară Reîntregirea Naţională. Și avem două căi prin care putem să atingem acest deziderat: 1) Un act politic al ambelor state prin care să-şi asume că sunt una şi aceeaşi ţară; 2) Sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi unirea sub această mare umbrelă de civilizaţie şi cultură europeană. În oricare dintre variante avem datoria ca, într-o manieră asumată şi fără echivoc, să sprijinim forţele pro-româneşti şi pro-europene de la Chişinău, care se luptă pentru păstrarea direcţiei corecte a ţării lor. Salut pe această cale disponibilitatea noului Guvern de la Bucureşti de a înfiinţa o Agenţie pentru Relaţia cu Republica Moldova şi sper că sprijinul pentru Basarabia se va manifesta şi în plan economic, dar şi cu sprijin logistic şi de resursă umană calificată, care să ajute la depăşirea perioadei grele cu care se confruntă Chişinăul. Nu aş vrea să închei acest capitol al românilor din afara graniţelor fără să vorbesc despre necesitatea unui sprijin real şi pentru comunităţile româneşti din Serbia (mai ales pentru românii din Valea Timocului), din Ucraina (unde au loc epurări pe criterii etnice), din Ungaria şi Bulgaria. La fel cum sper să continuăm pe drumul reformelor legislative pentru a le permite de o manieră şi mai clară celor care trăiesc în Diaspora din Vestul Europei să se implice în viaţa ţării lor natale. Închei această alocuţiune invocând cuvintele marelui nostru poet ardelean, George Coşbuc, care descria astfel menirea unui luptător în poezia "Lupta vieţii", lupta pentru România fiind şi asumarea programatică, identitară a PMP: "Nimic nu-i mai de râs ca plânsul/ În ochii unui luptător./ O luptă-i viaţa; deci te luptă/ Cu dragoste de ea, cu dor./ Pe seama cui? Eşti un nemernic/ Când n-ai un ţel hotărâtor./ Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,/ Te lupţi pe seama tuturor". Este un îndemn la acţiune, împotriva lamentărilor şi a scuzelor de complezenţă. Noi, cei care iubim România, avem datoria să construim cea mai bună ţară posibilă. Și vreau să vă încredinţez, în numele Partidului Mişcarea Populară, că nu vom pregeta nicio clipă să punem toată munca noastră în folosul acestei naţiuni. Dumnezeu iubeşte România şi avem datoria ca şi noi să facem la fel. La mulţi ani români, la mulţi ani România! Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Costin-Sebastian Moise "Abrogarea O.U.G. nr. 114 - o necesitate stringentă pentru relansarea economiei româneşti" Cea mai mare problemă generată de guvernele succesive ale PSD a fost cauzată de politicile publice prociclice care ne-au adus, în acest moment, spectrul unei noi crize economice. Pur şi simplu, au tratat Bugetul de stat ca nişte contabili de CAP cu patru clase, dar cu origini sănătoase. Nefiind în stare să reformeze ANAF pentru o colectare mai eficientă, România aflându-se la coada Europei când vine vorba de colectarea fiscală (cu aproximativ 25% din PIB), PSD-iştii au purces la introducerea de noi taxe şi impozite pentru a creşte veniturile bugetare. Rezultatul nu este cel scontat. Deşi au introdus taxe pentru sectoarele bancare, comunicaţii şi energie, încasările nu au crescut în ritmul dorit. Astfel, după primele 10 luni din 2019, încasările bugetare totale au crescut cu 12,4%, în timp ce veniturile fiscale s-au majorat cu 10,2% în contextul în care prognoza era de 16,5%. Este dovada cea mai clară a faptului că O.U.G. nr. 114 nu a adus bunăstarea bugetară anunţată de Eugen Teodorovici, Darius Vâlcov şi Liviu Dragnea. Singurul lucru bun generat de O.U.G. nr. 114 - şi care trebuie păstrat şi după măsura reparatorie pe care trebuie să o ia Guvernul PNL - ţine de reducerea taxării muncii pentru cei care lucrează în construcţii. Avansul consistent al acestui sector, unde s-au putut găsi mai uşor angajaţi, este unul dintre motivele pentru care s-a atins o creştere de 4% pe parcursul lui 2019. De altfel, conform INS, în perioada ianuarie - septembrie 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 27,9%, iar ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezon, cu 22,1%. Perspectiva O.U.G. nr. 114, care introducea o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, a sabotat total sectorul, gonind companiile mari care ar fi dorit exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi din Platforma Continentală a Mării Negre. De asemenea, s-a blocat parţial capacitatea Transgaz de a se extinde în ţările din jur. În sectorul comunicaţiilor, O.U.G. nr. 114 a blocat licitaţia pentru licenţele 5G. Dacă în cazul 4G, România a fost printre primele ţări care au adoptat noul standard, de data aceasta întârzierea s-ar putea să coste companiile care operează în România. Şi nu vorbim doar de cele din zona IT&C, cât şi de industriile care necesită un transfer mare şi rapid de date Nu în ultimul rând, O.U.G. nr. 114 a fost în frână în domeniul creditării. Atunci când antreprenorii români aveau nevoie de linii de finanţare din partea băncilor, s-au văzut în postura de a li se cere condiţii aproape imposibil de îndeplinit sau chiar să fie refuzaţi. Practic, Guvernul a sabotat economia tăind din fluxurile financiare. Abrogarea O.U.G. nr. 114 este, deci, nu numai necesară, ci şi urgentă. Trebuie să vină cât mai repede în luna decembrie, încă înainte de Bugetul de stat. Mai ales că toate companiile care activează în sectoarele mai sus enunţate îşi fac de pe acum bugetele şi planurile de afaceri pentru anul viitor. Soluţia cea mai naturală nu este asumarea răspunderii Guvernului, un act politic de forţă, ci o nouă ordonanţă de urgenţă care să acţioneze chirurgical acolo unde este nevoie. Până la urmă însă, nu modalitatea abrogării este importantă, ci timingul. Or, economia naţională nu mai poate să aştepte. Dacă vrem cu adevărat o creştere solidă în 2020, care să nu se mai bazeze exclusiv pe consum, trebuie să ajutăm companiile din comunicaţii, energie şi sectorul bancar să respire.
Nicoleta-Cătălina Bozianu "Rezultatele elevilor români la testele de inteligenţă PISA - proba falimentului sistemului de învăţământ" Șocul acestei săptămâni a fost produs de publicarea rezultatelor la testele PISA pe anul 2018, teste care evaluează inteligenţa şi competenţele cerute de viaţa personală, socială şi profesională viitoare a copiilor. Potrivit acestora, 44% dintre copiii români nu înţeleg ceea ce citesc. Sunt, cu alte cuvinte, analfabeţi funcţional. Acest rezultat este cel mai slab din ultimii nouă ani, România ocupând locul 47, din 79 de ţări testate. Probabil, sub noi, în clasament, sunt doar ţările subdezvoltate, ai căror copii nu au nici măcar şansa unei educaţii minimale. Simpla publicare a acestor cifre ar trebui să-i determine pe miniştrii Educaţiei din ultimul deceniu să dispară pentru totdeauna din viaţa publică. Să nu mai candideze la nicio funcţie publică şi să nu-i mai vedem la televizor sau în online dându-ne lecţii sau emiţând opinii. Testele PISA îi descalifică, în primul rând, pe ei, dar mai ales pe miniştrii PSD. Îi am în vedere, în primul rând, pe Liviu Pop (a cărui incompetenţă a devenit subiect de bancuri) şi, bineînţeles, pe Ecaterina Andronescu. Ambilor le-am cerut în repetate rânduri demisia de la tribuna Parlamentului. Pe doamna Andronescu o consider - şi nu mă sfiesc să afirm acest lucru - groparul şcolii româneşti, "contribuţia" Domniei Sale la falimentul Educaţiei fiind una cu bătaie lungă, întinsă pe aproape 20 de ani. Cum însă nu putem aştepta de la aceşti oameni decenţă şi bun-simţ, cred că trebuie să ne concentrăm eforturile asupra a ceea ce avem de făcut pentru a remedia consecinţele catastrofei care a lovit învăţământul românesc şi care pune în pericol însuşi viitorul societăţii noastre. Primul pas ar fi scoaterea Educaţiei din zona declaraţiilor de principiu şi a soluţiilor mereu amânate de clasa politică. Am avut un Pact Naţional pentru Educaţie propus, în anul 2008, de preşedintele Traian Băsescu şi semnat de toate partidele politice parlamentare de atunci. El a fot urmat de o strategie naţională prea puţin implementată şi, odată cu preluarea portofoliului ministerial de către PSD, chiar abandonată. Avem o comisie care lucrează la un proiect similar sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis, dar nu avem niciun rezultat concret. Sau, mai bine zis, avem rezultatele dezastruoase din testele PISA. Este momentul acţiunii practice, ferme. Un prim pas ar fi curăţarea sistemului de educaţie de "pietrele de moară" reprezentate de acele cadre didactice care continuă să le predea copiilor noştri, deşi ele însele nu sunt în stare să ia note de trecere la examenul de titularizare. Un om care nu e în stare să priceapă el ce are de predat nu poate produce decât analfabetism funcţional. Avem nevoie de dascăli capabili să le predea copiilor noştri materia inteligibil şi să coreleze cunoştinţele interdisciplinar. Un al doilea pas ţine de modul în care îi evaluăm pe copiii noştri. Am convingerea că o evaluare dură, dar cinstită, la note, la examenele de admitere la liceu sau la bacalaureat le face mult mai mult bine decât lejeritatea egalitară impusă de miniştrii PSD. Sunt doi paşi iniţiali simpli, care nu cer cine ştie ce analize şi strategii complexe, ci doar asumarea curajoasă a unor decizii politice pe care sper din toată inima că noul Guvern o va dovedi. Altminteri, dezastrul educaţiei româneşti va fi total.
Anişoara Radu "Protejarea personalului silvic - o prioritate a PSD" În ultima vreme s-a constatat o creştere a numărului şi gravităţii agresiunilor comise asupra personalului silvic de către cetăţeni surprinşi asupra unor fapte de natură contravenţională/infracţională în fondul forestier. Agresiunile împotriva personalului silvic s-au soldat cu perioade lungi de spitalizare sau chiar decese în anumite cazuri, din păcate. Politicienii au fost acuzaţi, pe bună dreptate, că au făcut mult prea puţine pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a siguranţei personalului silvic. Chiar şi atunci când au existat astfel de proiecte în Parlament, şi au fost adoptate, intrarea lor în vigoare a fost tergiversată de domnul preşedinte Klaus Iohannis. Vă reamintesc doar faptul că în 2015 a retrimis spre reexaminare un proiect de lege de modificare a Codului silvic, preluând fix argumentaţia firmelor de lobby care activează în interesul companiilor private din domeniu. Mai exact, domnul preşedinte a pus pe primul loc interesele economice ale firmelor din domeniu în detrimentul românilor. Ghinion! Totuşi, nu aş vrea să cădem în capcana generalizărilor, există şi parlamentari care au venit cu iniţiative legislative pentru rezolvarea acestor probleme. În acest sens menţionez proiectul iniţiat încă din februarie 2019 de mai mulţi parlamentari PSD, pe care l-am votat săptămâna trecută în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Sper ca domnul preşedinte să nu tergiverseze şi intrarea în vigoare a acestei legii. În fapt, prezenta iniţiativă are drept scop corelarea dispoziţiilor Statutului personalului silvic cu realităţile derivate din evoluţia domeniului de activitate, precum şi cu celelalte reglementări în vigoare. Cu titlu de exemplu menţionez următoarele modificări: Aşa cum se poate observa, PSD-ul a fost şi va rămâne preocupat de problemele cotidiene ale tuturor cetăţenilor români, indiferent de ocupaţia pe care o au, iar această lege este un exemplu în plus de promovare a unor proiecte menite să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi de siguranţă ale personalului silvic. Din păcate, de foarte multe ori, iniţiativele bune nu sunt diseminate în mass-media.
Giureci-Slobodan Ghera "Ziua naţională a României - 1 Decembrie" Ziua de 1 decembrie este un moment solemn, dar şi de bucurie. Românii amintindu-şi an de an lupta asiduă pe care au dus-o strămoşii lor pentru a aduce poporul sub acelaşi steag. S-au împlinit 101 ani de la Marea Unire, iar ziua de 1 decembrie 1918 este o zi istorică prin care se marchează întregirea ţării şi formarea României Mari, care a adus împreună poporul român unit în spirit, limbă şi valori. Ziua de 1 decembrie are o semnificaţie istorică şi o însemnătate deosebită pentru fiecare român în parte, cât şi pentru toate minorităţile naţionale care trăiesc şi convieţuiesc în pace şi armonie pe pământul românesc, care sunt parte a societăţii româneşti şi contribuie la dezvoltarea şi evoluţia societăţii, la consolidarea statului de drept şi a democraţiei. Cu prilejul Zilei naţionale a României urez tuturor românilor din ţară şi de pretutindeni cele mai călduroase gânduri, bunăstare şi prosperitate! La mulţi ani, România! La mulţi ani, români, oriunde v-aţi afla!