Marilen - Gabriel Pirtea Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, din data de 3 aprilie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în această şedinţă. În continuare, dau cuvântul domnului deputat Vasile Cocoş, Grupul parlamentar al PSD.
Vasile Cocoş Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Românii urmăresc cu mare atenţie bilanţul rezultatelor obţinute de România la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene". Aşa cum am promis în declaraţia mea politică din 27 martie 2019, voi prezenta lunar realizările României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Azi voi prezenta realizările la mijlocul perioadei Preşedinţiei noastre la Consiliul UE şi facem o retrospectivă a dosarelor la a căror închidere am contribuit. Din cele 87 de dosare închise între 1 ianuarie şi 27 martie 2019, am selectat câteva pentru a le evidenţia. Preşedinţia României la Consiliul UE a reuşit să promoveze, printre altele, Programul Europa Digitală, noi reguli ce asigură emisii reduse de dioxid de carbon de la camioane, noi drepturi sociale pentru lucrători, acces la mai multe informaţii din partea băncilor pentru consumatori şi o securitate crescută a cărţilor de identitate. În ceea ce priveşte Programul Europa digitală, am obţinut, într-un singur trialog, un acord politic parţial provizoriu cu Parlamentul European. Avem convingerea că acest program va aduce beneficii substanţiale tuturor cetăţenilor şi companiilor noastre, prin stimularea investiţiilor în domenii cruciale pentru competitivitate şi inovare, cum ar fi inteligenţa artificială, computerele cu performanţe ridicate şi securitatea informatică. Pentru un mediu mai puţin poluat, România a avansat pe agenda europeană dosarul privind promovarea vehiculelor curate. Am obţinut cu Parlamentul European stimularea pieţei şi încurajarea autorităţilor publice să utilizeze vehicule cu emisii reduse de dioxid de carbon. În plus, Preşedinţia României şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind introducerea mai rapidă a cabinelor aerodinamice pe piaţa transporturilor. Aceste cabine vor economisi combustibil, vor îmbunătăţi vizibilitatea, siguranţa şi confortul şoferilor şi vor spori siguranţa pentru ceilalţi participanţi la trafic. Din punct de vedere social, România a făcut paşi concreţi şi în ceea ce priveşte protejarea drepturilor lucrătorilor, finalizând dosare-cheie în domeniul social, reglementări care răspund provocărilor actuale de la nivelul Uniunii Europene, printre care: - Directiva care va asigura o mai mare previzibilitate şi claritate în ceea ce privesc condiţiile de muncă, norme de care vor beneficia milioane de lucrători europeni; - Directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată pentru părinţi şi îngrijitori, cu o contribuţie majoră în promovarea egalităţii de gen sau normele privind reducerea expunerii la factorii cancerigeni la locul de muncă. Preşedinţia română a făcut, de asemenea, un pas important pentru o mai bună funcţionare a pieţei muncii la nivel european, ajungându-se la un consens cu Parlamentul European pe regulamentul de instituire a Autorităţii Europene a Muncii, care va sprijini punerea în aplicare a legislaţiei Uniunii şi va oferi informaţii angajaţilor şi angajatorilor cu privire la mobilitatea forţei de muncă. Voi continua să prezint lunar românilor declaraţii politice în care să evidenţiez realizările obţinute de România la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Vă mulţumesc. Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40, Vâlcea.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos, domnule deputat. Domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, minorităţi. Se pregăteşte domnul deputat Marius Paşcan, PMP, şi urmează domnul Silviu Nicu Macovei, PSD.
Ovidiu Victor Ganţ Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dat fiind faptul că ieri, la şedinţa solemnă referitoare la aderarea României la NATO, ni s-a refuzat dreptul de a prezenta punctul de vedere al grupurilor parlamentare, intenţionez să o fac astăzi, printr-o declaraţie politică, menţionând că acest fapt este fără precedent în istoria Parlamentului, ca grupurile politice să nu se poată exprima asupra unei declaraţii pe care Parlamentul urma să o adopte. Aniversăm, astăzi, împreună, 15 ani de la un eveniment istoric pentru ţara noastră, aderarea la Alianţa Nord Atlantică, la 29 martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Noi credem că a fost un demers politic firesc, dorit de cvasitotalitatea cetăţenilor României şi ratificat de Parlament, la 26 februarie 2004. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale consideră că e un act foarte important în sine, dar îl vede şi ca parte a unui context politic, economic şi de securitate mai general. Odată cu succesul Revoluţiei Române din 1989, parcursul euroatlantic al României a devenit un ţel al întregii naţiuni. Era clar că după marasmul comunist ne doream cu toţii să revenim la o societate democratică şi o viaţă în pace şi securitate. Schimbările profunde din România şi-au găsit expresia şi în planul relaţiilor internaţionale multilaterale. Primul pas semnificativ spre integrarea euroatlantică l-a reprezentat faptul că, în 1993, România a devenit membru al Consiliului Europei. Un rol important în acest sens l-au jucat minorităţile naţionale care, împreună cu majoritatea română, au înscris politica ţării noastre, în ceea ce priveşte convieţuirea multietnică, multireligioasă şi multiculturală, pe un parcurs pozitiv. Din acest moment ne-am angajat să susţinem aderarea României atât la Uniunea Europeană, cât şi la NATO, prin intermediul relaţiilor privilegiate cu statele membre de care suntem strâns legaţi prin limba noastră maternă şi cultură. S-au încheiat în acest sens şi tratate bilaterale, unele chiar anterior. De exemplu, cel cu Germania, din 1992. În nenumărate întâlniri pe care membrii grupului nostru parlamentar le-au avut cu politicieni din ţările membre NATO şi UE, am pledat cauza României, eforturile fiind încununate de succes. Cele două aderări, la NATO şi UE, nu ar fi fost posibile dacă România nu ar fi îndeplinit standardele democratice necesare, inclusiv în sensul respectării drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Statutul de membru NATO presupune drepturi, obligaţii şi, din păcate, a dus şi la sacrificii mari din partea României. Este momentul să ne gândim cu respect şi recunoştinţă la militarii români căzuţi la datorie sau răniţi în cadrul misiunilor NATO la care au participat. Suntem datori memoriei celor căzuţi, dar şi faţă de cei răniţi şi familiile lor. Alianţa a asigurat, timp de 70 de ani - practic o viaţă de om -, o pace globală, având în vedere faptul că nu s-a produs în această perioadă niciun conflict global. Totodată, trebuie să avem în vedere că drepturile ce decurg din tratat, cum ar fi articolul 5, incumbă şi obligaţii. În acest context, salutăm consensul politic realizat în jurul iniţiativei domnului Preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, în sensul alocării a 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine orice demers pentru continuarea integrării euroatlantice a României, considerând că nu există alternativă la acest proiect naţional. Angajamentul euroatlantic al României reprezintă garanţia apartenenţei noastre la o lume civilizată, a păcii, democraţiei, statului de drept şi prosperităţii. Vă mulţumesc frumos.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Domnul deputat Marius Paşcan. Urmează domnul Silviu Nicu Macovei, după care Laurenţiu Leoreanu, PNL.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Se pregăteşte, printr-o propunere legislativă, furtul a sute de mii de hectare de terenuri din patrimoniul statului". Senatul României a adoptat, de curând, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere. În rândul iniţiatorilor se află Liviu Dragnea, împreună cu şapte deputaţi şi senatori ai PSD. În legătură cu acest proiect, reprezentanţi ai Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură "Silva" au protestat zadarnic, timp de mai multe zile, în faţa Parlamentului României. Acest proiect legislativ promovează propunerea de constituire a dreptului de proprietate în favoarea unităţilor de cult pentru terenuri forestiere pe care le-au avut de-a lungul timpului - atenţie! - în folosinţă sau administrare. Până în prezent, în foarte multe cazuri, unităţilor de cult li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenuri forestiere cu suprafeţe uneori chiar mai mari decât cele avute în proprietate la naţionalizare. În alte cazuri, unităţile de cult au pierdut procese în revendicare intentate Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, iar instanţele de judecată au respins acţiunile unora dintre acestea pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu terenuri forestiere. Totodată, proiectul legislativ amendat şi de care profită parlamentarii UDMR priveşte şi retrocedarea terenurilor forestiere către formele asociative de proprietate ale comunităţilor din fostele regiuni grănicereşti, în condiţiile în care acestea nu au avut restricţii pe baza legislaţiei în vigoare în procesul retrocedării terenurilor forestiere şi li s-au retrocedat suprafeţele pentru care au depus cereri la comisiile locale de fond funciar. În realitate, conform informaţiilor furnizate de către Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva", varianta propusă pentru restituirea terenurilor forestiere către formele asociative de proprietate ale comunităţilor din fostele regiuni grănicereşti încearcă să legifereze retrocedarea forţată, în afara cadrului legal actual, a terenurilor forestiere, câtă vreme solicitări oficiale anterioare au fost respinse definitiv de către instanţele de judecată. Dacă acest proiect ar fi aprobat în forma votată de Senat, ar conduce la diminuarea fondului forestier proprietate publică a statului cu peste 600 de mii de hectare din judeţele Suceava, Timiş, Neamţ, Dâmboviţa, Prahova, Giurgiu, Argeş, Botoşani, Caraş-Severin şi Cluj. În plus, s-ar crea precedentul să se retrocedeze şi suprafaţa de circa 70.000 de hectare de terenuri forestiere, care au făcut obiectul Comisiei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice - CASBI -, din judeţele Mureş şi Harghita, chiar dacă în prezent multe dintre aceste suprafeţe se află în diferite stadii de judecată la instanţele de la Curtea de Apel, Tribunal, Înalta Curte de Casaţie şi aşa mai departe. Stimaţi colegi parlamentari, Nu putem legaliza hoţia în privinţa proprietăţilor statului aruncând strategic la înaintare unităţile de cult. Nu-i putem transforma injust în proprietari pe administratorii unor suprafeţe importante de terenuri aparţinând statului român sau pe cei care au deţinut temporar în folosinţă respectivele proprietăţi. Nu consimţiţi prin vot la o astfel de fraudă şi hoţie care subminează legislativ, dar şi patrimonial România! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule Paşcan. Domnul Silviu Nicu Macovei, PSD.
Silviu Nicu Macovei Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Încă mai putem să ne readucem forţa de muncă acasă". Stimaţi colegi parlamentari, Sunteţi la curent deja cu decizia Guvernului României de a suplimenta anul acesta contingentul de muncitori străini care vor avea posibilitatea de a lucra în România. Creşterea este substanţială, de la 15.000 la 20.000 de muncitori străini. Această decizie este salutară, căci răspunde prompt nevoilor pieţei muncii şi solicitărilor antreprenorilor care, de la an la an, reclamă tot mai mult lipsa forţei de muncă. Mai mult, un studiu recent al unei companii particulare de studiu al pieţei muncii a arătat că 74% dintre reprezentanţii companiilor din România sunt de acord cu această decizie a Guvernului şi doar 12% s-au pronunţat împotrivă. În plus, 62% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să angajeze forţă de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulţi dintre ei considerând că România poate suplini astfel în mod eficient criza de forţă de muncă din sectoarele aflate pe creştere. Din păcate însă, potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenţi cred că românii plecaţi la muncă în Occident se vor mai întoarce acasă, în ţară. Acest interes pentru aducerea de muncitori străini, care doresc să muncească în ţara noastră, este, din punctul meu de vedere, un barometru, că România merge economic în direcţia care trebuie. Creşterea PIB-ului, creşterea veniturilor salariale, investiţiile străine şi cu fonduri europene au făcut să fim o destinaţie atractivă pentru forţa de muncă din afara UE. Practic, prin apartenenţa la Uniunea Europeană, România a devenit o ţară occidentală. Pe de altă parte, exodul masiv de forţă de muncă aduce probleme sociale şi demografice deosebite cu care România nu s-a mai confruntat până acum. Este evident că românii care pleacă în străinătate la muncă sunt din categoria forţei de muncă tinere. Mulţi dintre ei sunt nevoiţi să-şi lase copiii în ţară, adesea în grija bunicilor sau altor rude; alţii şi-au luat şi îşi vor lua copiii, întreaga familie, în străinătate. Aici pierderea este dublă, fiindcă devine clar că aceste familii se vor adapta la cutumele ţării adoptive şi vor pierde valorile tradiţionale româneşti. Cred că încă mai putem să ne readucem forţa de muncă acasă. Românii aflaţi la muncă în străinătate trebuie să fie mult mai informaţi despre posibilităţile din ce în ce mai atractive de a se întoarce acasă. Salariile au crescut foarte mult în ultimii doi ani, ca îndeplinire a Programului de guvernare PSD-ALDE. Apoi, există programele de tip start-up care au dovedit că sunt un real succes prin numărul foarte mare de noi afaceri deschise cu aceşti bani guvernamentali nerambursabili. Românii care au ales să plece la muncă în străinătate au avut în vedere câştigul material. Cred că după ce stau 2-3 ani afară, cu banii economisiţi se pot întoarce acasă şi să investească aceste sume, nu doar să-i cheltuiască pe bunuri de consum. Dacă există pricepere şi voinţă, există acum posibilităţi, în România, de a ajunge la venituri comparabile cu cele din străinătate. Noi, ca reprezentanţi ai tuturor românilor, trebuie să avem ca prioritate întoarcerea acasă a românilor plecaţi. Este în joc viitorul nostru şi al copiilor noştri. Vă mulţumesc. Silviu Macovei, deputat al PSD de Iaşi.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos. Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Petru Movilă, PMP.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Noi minciuni sunt devoalate în bugetul pe 2019. Primarii din teritoriu au fost din nou păcăliţi de Ministerul de Finanţe". Bugetul pentru anul 2019 a fost o cârpeală, iar dovezile în acest sens continuă să apară. Cea mai recentă găselniţă îl vizează pe ministrul de finanţe, domnul Eugen Teodorovici, care a păcălit primarii din teritoriu, legat de alocările bugetare. După cum ştiţi, dragi colegi, în aceste zile a fost finalizat procesul alocării bugetare la nivelul unităţilor teritoriale. Ei bine, cu această ocazie am aflat că angajamentele luate în scris de către domnul ministru Teodorovici, cu antetul şi semnătura Ministerului de Finanţe, nu au nicio valoare. Sau ele valorează exact cât o promisiune PSD, pentru că putem spune că nu s-au dezminţit în această privinţă. Deşi, nu mai departe de luna ianuarie, primarii de comune, oraşe şi municipii au primit garanţia scrisă că alocarea bugetară va respecta un prag de 1.200 de lei pe cap de locuitor, în realitate Ministerul de Finanţe a catadicsit să repartizeze fondurile la un plafon de 1.000 lei pe cap de locuitor. Domnul Teodorovici a semnat un document prin care s-a angajat, în faţa Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Municipiilor, Asociaţiei Oraşelor şi Asociaţiei Comunelor, că va asigura un mecanism de repartizare a impozitului pe venit şi a sumelor defalcate din TVA, până la o anumită sumă, dar vedem că o parte din această sumă s-a evaporat. Asta înseamnă că miliarde de lei s-au pierdut la nivelul administraţiilor locale, bani pe care cu siguranţă Guvernul i-a redirecţionat către acoperirea unor goluri din buget, care şi aşa a fost făcut pe baze complet nerealiste, pe seama unor indicatori macroeconomici falşi. Guvernul, aşadar, nu a respectat aceste asumări şi, drept dovadă, chiar săptămâna trecută, ne-a făcut datori pe 30 de ani pentru un împrumut de 3 miliarde de euro. Vedem, practic, că bugetul pe anul 2019 a dus şi continuă să ducă la pierderi pe termen lung, iar primarii din teritoriu încep deja să resimtă acest lucru. Nu numai că nu vor putea asigura sume pentru componenta de dezvoltare, pentru finanţarea sumelor neeligibile sau a cofinanţărilor pentru proiectele europene, dar nu vor reuşi să asigure în întregime nici componenta de funcţionare. Şi nu este vorba doar despre aparatul birocratic, în sine, vorbim despre lipsuri care vor afecta milioane de români. Iar ministrul de finanţe ştie exact care vor fi efectele şi că riscăm ca anumite servicii furnizate la nivel local să fie subfinanţate, investiţii stopate, funcţionarea şcolilor şi a spitalelor să fie afectate. Îi solicităm public ca anumite servicii furnizate la nivel local să fie subfinanţate, investiţii stopate, funcţionarea şcolilor şi a spitalelor să fie afectate. Îi solicităm public ministrului de finanţe, domnului Teodorovici, să repare această eroare şi să-şi asume angajamentele luate, altminteri se vor anula multe dintre progresele făcute de primari în teritoriu, şi investiţii de interes naţional vor fi blocate pe termen scurt, mediu şi, din păcate, poate chiar şi lung. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Grupul parlamentar al PMP, domnul Corneliu Bichineţ. Se pregăteşte domnul Popescu Daniel, USR.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Atunci când vorbesc despre încercările umane, despre speranţă şi credinţă, mai toţi gânditorii îl menţionează pe sărmanul şi credinciosul Iov din Biblie. Iov, căruia boli cumplite îi măcinau trupul şi îi chinuiau sufletul, Iov care n-a încetat să creadă, deşi dintr-un om bogat a ajuns om sărac, Iov care n-a încetat să creadă, deşi, pe rând, şi-a pierdut părinţii, fiii, apropiaţii. Poporul român, românii, atunci când au o greutate, o încercare, spun: "Am trecut o cumpănă". Cumpănă care este valabilă şi la ins, şi la poporul în întregimea sa. Cea mai cumplită cumpănă, uneori fatală, este atunci când omul se îmbolnăveşte. Şi auzim deseori: "Dacă mai întârziam trei zile, muream. Dacă nu venea salvarea la timp sau dacă medicii nu erau pricepuţi, îmi pierdeam viaţa". În afară de cumpăna aceasta, care priveşte sănătatea, este o alta, a doua ca gravitate, este cumpăna pierderii libertăţii. În general, noi îi stigmatizăm pe cei care se află în detenţie, deşi ar trebui să fim mai nuanţaţi cu aprecierile, pentru că acolo se află oameni care au săvârşit o greşeală şi dau socoteală. Şi greşeala aceea îi urmăreşte tot restul vieţii, pentru că societatea nu este pregătită şi nici nu acceptă toleranţa, nici nu încearcă asumarea celor care, după detenţie, vin acasă. În mod cert există viaţă şi după puşcărie. Nu discut despre greutatea vieţii în penitenciare. Am făcut de multe ori trimitere la ce se întâmplă în supraaglomeratele penitenciare româneşti. Aflu că 16% dintre deţinuţi, în perioada din decembrie până astăzi, au fost eliberaţi - şi aceasta nu este rău. Sigur că recidiviştii ajung aproape imediat înapoi, pentru că asta este, au în sânge răul. Pentru că şi răul sălăşluieşte în om, alături de bine - ştim foarte bine. Important este ca să sădim binele, să-l cultivăm şi să-l facem să se manifeste. Am stat în perioada aceasta de vorbă cu mai mulţi şefi de penitenciare şi cu ofiţeri, subofiţeri care lucrează acolo. Mi-au cerut să iniţiez un proiect de lege - şi-l voi face - şi să am o intervenţie - aceasta pe care o fac eu astăzi - prin care să propun ca deţinuţii care donează sânge - astfel făcându-li-se analizele medicale în mod periodic - să primească drept recompensă zile libere. Şi eu cred că ar fi un gest foarte frumos din partea societăţii, mai ales că s-ar împiedica şi apariţia pe piaţă a literaturii de proastă calitate, literatura de pripon sau literatura de pârnaie. Închei prin a spune că în perioada aceasta, eu, Corneliu Bichineţ, am avut şi privilegiul să discut cu ministrul sănătăţii care, în vorbe multe, n-a spus nimic - în popor se cheamă "abureală". I-am cerut redeschiderea Spitalului Orăşenesc Negreşti şi mi-a spus că este foarte preocupată de deschiderea celor opt spitale regionale care au rămas şase. Există finanţare pentru proiectul tehnic pentru patru, şi nu se va face niciunul. Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui. Vă mulţumesc.
Marilen - Gabriel Pirtea Vă mulţumim frumos, domnule deputat. Domnul deputat Popescu Daniel, USR. Se pregăteşte domnul Vasile Cîtea, PSD.
Nicolae-Daniel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Astăzi voi vorbi despre situaţia lamentabilă în care continuă să se afle azi Poşta Română. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În urmă cu aproximativ un an, Guvernul României adopta o hotărâre deosebit de importantă pentru Poşta Română, şi anume majorarea capitalului social al acestei companii cu suma de 170.000 mii lei. Se vorbea în termeni foarte elogioşi de această acţiune a Guvernului, ea reprezentând "atât o investiţie financiară majoră, cât şi una de încredere (...) în capacitatea operatorului naţional de servicii poştale de a se reinventa pe termen mediu şi lung". La un an de la această capitalizare, de la această investiţie majoră, vin şi vă întreb: unde este "această investiţie majoră", unde este "investiţia de încredere" şi, mai ales, unde este "capacitatea Poştei Române de a se reinventa"? A trecut totuşi un an de la această "mutare istorică", iar consecinţele sunt practic inexistente. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Numai dacă ne uităm la aspectele exterioare putem vedea limpede despre ce vorbesc. Oricine intră astăzi într-un oficiu poştal îşi poate da seama fără mari dificultăţi despre stadiul de modernizare şi "reinventare" în care se află Poşta Română la momentul actual. După un an de la majorarea capitalului acestei companii din fonduri publice, oficiile poştale continuă să funcţioneze în sedii vechi, degradate, nemodernizate şi igrasioase. Aparatura tehnică şi calculatoarele sunt practic inexistente în unele dintre acestea sau uzate fizic şi depăşite. Numărul mic de funcţionari la ghişee face ca ritmul de lucru să fie lent, iar cozile, în multe cazuri, interminabile. Calitatea serviciilor este mereu sub aşteptări, lucru confirmat şi reconfirmat chiar de către angajaţi şi majoritatea celor care apelează la aceste servicii. Tot mai mulţi români apelează la serviciile oferite de operatorii privaţi. Pe lângă toate acestea, gradul de satisfacţie a angajaţilor Poştei Române este foarte scăzut, ceea ce explică plecările masive de personal din această companie. În acest context, ce rămâne de făcut? După atâtea încercări eşuate de redresare a Poştei Române, numai în perioada de după 2012, ne aflăm astăzi în acelaşi punct de inflexiune, în acelaşi stadiu de aşa-zisă reinventare. S-a vorbit despre privatizare, dar a fost anulată. S-a vorbit despre management privat, dar a eşuat. S-a operat în sfârşit o capitalizare din fonduri publice, şi nimic nu s-a schimbat. Realitatea din oficiile Poştei Române este mereu aceeaşi cu care ne-am obişnuit încă din perioada comunistă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Rugămintea şi solicitarea pe care o adresez, în special majorităţii parlamentare şi Guvernului României, responsabil de această situaţie, este luarea unor măsuri de modernizare reală a Poştei Române, având în vedere capitalizarea operată deja în 2018. Trei sunt direcţiile prioritare pe care le văd: 1) asigurarea unor condiţii mai bune de muncă; 2) investiţii în modernizarea oficiilor poştale; 3) salarizare corespunzătoare, în funcţie de competenţe şi responsabilităţi. În absenţa unor măsuri cât se poate de concrete şi palpabile în aceste trei direcţii, Poşta Română va continua să se reinventeze doar pe hârtie şi din banii contribuabililor, care au ajuns deja să plătească de două ori - o dată prin taxele şi impozitele care au acoperit capitalizarea companiei, o dată la ghişeu - pentru aceleaşi servicii de slabă calitate. Vă mulţumesc. Deputat Nicolae-Daniel Popescu.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Urmează domnul Vasile Câtea, PSD, după care Oana-Mioara Bîzgan-Gayral, neafiliaţi.
Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Programul de guvernare al Partidului Social Democrat". Dragi colegi, în ultima perioadă s-a putut observa un zbucium ridicat în rândul opoziţiei din Parlament. În timp ce grupurile parlamentare ale Coaliţiei de guvernare acordă un vot de încredere tuturor iniţiativelor legislative care urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cetăţenii României, agenda politică a opoziţiei parlamentare este ocupată exclusiv cu moţiuni simple împotriva membrilor Guvernului. Nu vom trata aici motivele care au stau la baza acestei decizii a opoziţiei, deoarece este mai mult decât evident faptul că opoziţia se foloseşte de practica semnării moţiunilor simple doar pentru a-şi verifica prezenţa propriilor membri în Parlament. În schimb, voi insista asupra măsurilor luate de Guvernul PSD-ALDE, la început de an 2019, măsuri care au căutat să fie întârziate cu orice chip de parlamentarii opoziţiei, pentru care scopul final este bătălia politică, şi nu bunăstarea cetăţenilor. În primul rând, Ordonanţa nr. 114/2018, Ordonanţa nr. 50/2010 şi Ordonanţa nr. 52/2016 au fost modificate de Guvernul Dăncilă, măsura vizând crearea unui cadru care să avantajeze scăderea costurilor din creditele viitoare care vor fi obţinute de români. Nu în ultimul rând, măsura vizează şi înlesniri în regimul acordării creditelor pentru companiile româneşti sau cu capital majoritar românesc. Pentru că după scandalul exploziei cursului de schimb valutar în ceea ce priveşte francul elveţian, românii care deţin un credit bancar erau ameninţaţi de creşterea necontrolată a indicelui ROBOR, cu efecte identice ca în cazul exploziei cursului oficial al francului elveţian. Recentele modificări legislative au vizat calcularea acestui indice într-un mod mai stabil şi previzibil, fără posibilitate de manipulare artificială. Nu în ultimul rând, în categoria aceloraşi măsuri vizate de Executiv pentru populaţie s-a reconfirmat măsura îngheţării preţului la gaze şi energie pentru consumatorii casnici. În altă ordine de idei, Guvernul a anunţat alocarea sumei de 1,2 miliarde de euro pentru documentaţia tehnică şi construirea tronsonului de Autostradă Iaşi - Târgu Neamţ, în lungime totală de 68 de km, pentru o perioadă efectivă de 4 ani din momentul acordării finanţării, acest tronson fiind unul din cele trei ale Autostrăzii Unirii. Guvernul României, tot la acest început de an 2019, a dovedit că sprijină fermierii români, alăturând măsurii de dublare a suprafeţelor agricole efectiv irigate şi acordarea subvenţiei de 1,79 lei pe litrul de motorină, subvenţia acoperind o treime din preţul final al unui litru de combustibil. În total, pentru anul 2019, există un disponibil de 588 de milioane de lei, care va fi pus la dispoziţia fermierilor, astfel încât, şi pentru acest an, statisticile să plaseze România pe primul loc în Europa la culturile de porumb şi floarea-soarelui, aşa cum s-a întâmplat şi în anul precedent. Nu în ultimul rând, ministrul muncii a anunţat că pensiile recalculate începând cu luna aprilie 2019 vor ajunge la pensionari înainte de Sărbătorile de Paşte. Mai exact, este vorba de pensiile celor care au lucrat în condiţii de muncă deosebite, corespunzătoare grupelor 1 şi 2 de muncă, şi care la momentul pensionării nu au primit un punctaj majorat, fără ca destinatarii acestor măsuri să fie nevoiţi să depună cereri. În speţă, este vorba despre o recalculare din oficiu, la care se va adăuga, de data asta pentru toţi pensionarii, şi recalcularea, începând cu 1 septembrie 2019, cu prilejul majorării punctului de pensie de la 1.100 la 1.265 de lei. Prin aceste măsuri concrete la care opoziţia PNL-PMP-USR s-a opus, Guvernul şi coaliţia de guvernare confirmă faptul că singura lor preocupare este ducerea la îndeplinire a Programului de guvernare, program cu care s-a obţinut atât simpatia, cât şi adeziunea electoratului român. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Oana-Mioara Bîzgan. Se pregăteşte domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Dragi colege, Dragi colegi, În 7 aprilie celebrăm Ziua Mondială a Sănătăţii. Accesul la serviciile de sănătate este garantat de Constituţia României şi de Convenţia privind Drepturile Omului, la care ţara noastră este parte. Totuşi, există cazuri în care românii nu au acces la servicii de sănătate, din diverse motive, iar atunci când au, se lovesc de un sistem deficitar, cu oameni puţini, de spitale care nu sunt dotate cu aparatură performantă şi în care, de multe ori, se moare cu zile. Nu cred că este nevoie să vă amintesc de cazuri în care pacienţii au murit aşteptând să fie salvaţi - dotările, resursa umană sau chiar medicamentele şi consumabilele sanitare sunt insuficiente. Statisticile arată, pe de o parte, că numărul de medici raportat la numărul de paturi, dar şi la numărul de pacienţi este insuficient, cauzând o supraaglomerare a acestora. De altfel, deficitul de capacitate rezultat în urma unui studiu complex, finalizat în 2016, este de 1,4 milioane. Asta înseamnă că în spitalele din România au fost trataţi - mai bine sau mai prost - cu 1,4 milioane de oameni mai mulţi, de cele mai multe ori la grămadă, faţă de capacitatea optimă de funcţionare a spitalelor din România. Pe de altă parte, ne confruntăm şi cu un dezechilibru profund în ceea ce priveşte repartizarea medicilor existenţi în teritoriu. Un studiu al INS arată că România avea, în 2017, 58.583 de medici, dintre care mai mult de 52.000 îşi desfăşurau activitatea la oraş. Nu e de mirare, în aceste condiţii, faptul că în România speranţa de viaţă este de doar 75 de ani, mult sub media unor state precum Franţa - 82,8 ani, Austria - 81,6 ani sau Marea Britanie - 81,4 ani. Ce putem face ca să schimbăm situaţia? Soluţii există, doar că avem nevoie de timp şi de implicarea tuturor pentru a le putea implementa. O modalitate de a rezolva unele dintre problemele sistemului este de a deschide centre de îngrijire primară, unde pacienţii cu afecţiuni cronice sau cu probleme care pot fi tratate în afara spitalelor să poată merge pentru ajutor. Asta ar aduce atât reduceri de cheltuieli în sistem, cât şi o reducere a numărului de cazuri tratate în spitale şi, prin urmare, a deficitului de capacitate cu care se confruntă infrastructura spitalicească din România. De asemenea, vă invit să nu uităm că dreptul la sănătate este egal pentru toţi românii, iar iniţiativa legislativă care acordă acces la servicii de sănătate gratuite pentru copiii şi persoanele în situaţii de risc, care nu au acte de identitate, este încă în dezbatere aici, la Cameră. Cu cât aceasta va fi adoptată mai rapid, cu atât beneficiarii ei se vor bucura mai repede de nişte drepturi pe care le au, prin Constituţie, dar pe care nu le pot accesa. Contez, deci, în această privinţă, pe sprijinul dumneavoastră. Stă în puterea noastră, dragi colege şi dragi colegi, să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii la problemele din sistemul sanitar, pentru a ne asigura că viaţa niciunuia dintre români nu este în pericol atunci când se tratează în spitalele din România. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL. Urmează domnul Vasile Daniel, Minorităţi, după care domnul Ionuţ Simionca, PMP.
Sorin-Ioan Bumb Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Viorica Mondiala izolează România pe scena internaţională". Recentele prestaţii de politică externă ale doamnei prim-ministru, Viorica Dăncilă, au reuşit să creeze un val de atenţie negativă asupra României, atenţie ce nu a mai fost egalată decât de problemele Marii Britanii şi de ieşirea sa din Uniunea Europeană. Într-un acces de zel, doamna Dăncilă a anunţat, cu de la sine putere, că Ambasada României din Israel se mută la Ierusalim, ignorând faptul că politica externă este o chestiune în care preşedintele României are ultimul cuvânt. A fost creat, peste noapte, un vârtej diplomatic ce a tras România la fund, riscând să o înece în apele tulburi ale disputelor internaţionale. În loc să folosească prilejul Preşedinţiei Uniunii Europene pentru a ridica imaginea României şi pentru a rezolva cât mai multe probleme la nivel internaţional, Viorica Dăncilă a adoptat o atitudine manelistică, afectând grav imaginea şi credibilitatea României în rândul partenerilor internaţionali. Mai rău, confruntată cu reacţiile rapide şi acide ale ţărilor Uniunii Europene, Viorica Dăncilă a adoptat o atitudine ezitantă, ambivalentă, căutând să dea înapoi. Degeaba umblă acum prin America, încercând să cumpere indulgenţe şi dându-se bine pe lângă comunitatea evreiască de peste ocean, la ale cărei evenimente participă. Cu o cazare la hotelul şefului, ca într-o vizită de lucru în Teleorman, nu se rezolvă nimic. Ba din contră, încălcând uzanţele diplomatice, reuşeşte să ducă până în mijlocul Washingtonului apucăturile de Videle şi să facă şi mai mult rău ţării. Iată cum "Viorica Mondiala" - cum bine i-a spus un cunoscut jurnalist - reuşeşte să strice 50 de ani de bună diplomaţie cu ţările arabe, şi, totodată, reuşeşte să pună România într-o situaţie delicată şi în raport cu Israelul, care ştie acum că ea este un lider de mucava şi că decizia nu este nicidecum în mâinile sale. Din toate aceste bâlbâieli au de pierdut doar românii şi România, care au ajuns să aibă o imagine deosebit de şifonată la nivel internaţional. În loc să poată sta mândră în prima bancă a ţărilor Europene, România a fost trimisă iarăşi să ude buretele, din cauza unor lideri de amploare judeţeană ce au început, peste noapte, să creadă că pot face politică de nivel internaţional. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Vasile Daniel, Minorităţi. Urmează domnul Ionuţ Simionca, PMP, după care domnul Florinel Stancu, PSD.
Daniel Vasile Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor, domnilor deputaţi, "Pe 8 aprilie romii din întreaga lume sărbătoresc Ziua internaţională a romilor". În anul 1971, în data de 8 aprilie, a avut loc, la Londra, primul Congres Internaţional al Romilor, congres prezidat de actorul american de origine romă, Yul Braynner. În cadrul congresului a fost adoptat steagul internaţional al romilor, imnul internaţional al romilor şi s-au pus bazele Uniunii Internaţionale a Romilor, organizaţie care, începând cu anul 1993, dobândeşte statut de organizaţie cu caracter consultativ pe lângă ONU. În anul 2006, Parlamentul României, la iniţiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României, adoptă Legea nr. 66/2006, lege prin care data de 8 aprilie devine Zi internaţională a romilor. Prezenţa romilor se pierde în istoria României. Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul Ţării Române datează din 3 octombrie 1385 şi se referă la sclavia romilor. Domnitorul Dan Vodă confirmă dania de "40 de sălaşe de atigani" - sclavi romi - dăruiţi de domnitorul Vladislav Mănăstirii Vodiţa. Sclavia romilor, în fostele Principate Româneşti, marchează 5 secole, iar procesul de emancipare începe la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se finalizează la 20 februarie 1856. În perioada interbelică ia naştere mişcarea de reprezentare civică şi politică a romilor, prin înfiinţarea în anul 1933 a "Asociaţiei Generale a Romilor din România". Primele forme de asociere ale romilor au fost curmate violent de regimul antonescian şi de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, prin deportarea romilor în Transnistria, în vederea exterminării. Astfel ia naştere o nouă pagină neagră în istoria poporului rom, perioada celui de-al Doilea Război Mondial - Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor. România antonesciană şi legionară a deportat în Transnistria, în vederea exterminării, 24.686 de romi, dintre care peste 11.000 au murit. În timpul dictaturii comuniste, romii au fost subiect al politicilor de asimilare şi sedentarizare forţată, iar orice formă de asociere a fost reprimată. În această perioadă, identitatea rom/ţigan reprezenta un stigmat, iar afirmarea identităţii etnice reprezenta un act de curaj. Ziua de 8 aprilie trebuie să devină un simbol al convieţuirii paşnice şi al toleranţei şi un prilej pentru a marca importanţa dialogului interetnic între actorii sociali, autorităţile statului, societatea civilă şi minoritatea romilor, în vederea accelerării procesului de emancipare socială, culturală şi economică a romilor din România. De asemenea, reprezintă un moment important pentru a condamna manifestările de orice natură, cu caracter rasist, discriminatoriu, la adresa romilor. În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare, însă adevăratul motiv de sărbătoare, celebrare îl reprezintă puterea de supravieţuire a acestui popor. Închei prin a vă spune cine sunt romii. Un popor demn, un popor de supravieţuitori. Te aven bahtale, romale! But barsa angle! Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României. Vă mulţumesc.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Dau cuvântul domnului Ionuţ Simionca, PMP. Urmează domnul Florinel Stancu şi se pregăteşte domnul Dănuţ Bica, PNL.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Bistriţenii s-au săturat să aibă şosea de centură doar pe hârtie". Centura municipiului Bistriţa, atunci când se va transforma din promisiuni deşarte în realitate - asta, dacă se va transforma -, va fi o centură cu totul şi cu totul specială: vor sta la baza construcţiei acesteia cel puţin două studii de fezabilitate, dacă nu trei. În 2011, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a comandat trei studii pentru centurile ocolitoare ale oraşelor Bistriţa, Miercurea Ciuc şi Gheorgheni. Niciuna dintre cele trei centuri nu a mai fost realizată, însă, în total, pe studiile de fezabilitate, s-au cheltuit 3,1 milioane de lei. Centura Bistriţei este un obiectiv de maximă importanţă pentru comunitatea în care trăiesc, de care politicienii PSD din judeţul Bistriţa-Năsăud îşi aduc aminte doar în campaniile electorale. De doi ani de zile formulez întrebări şi interpelări, făcând demersuri să deblochez acest proiect, şi văd cum liderii PSD, Bistriţa-Năsăud, la început de campanie electorală, prezintă o centură pe hârtie şi o licitaţie în curs pentru al doilea studiu de fezabilitate, cu zero bani alocaţi, fiecare dându-şi cu părerea care este traseul potrivit. Mai mult decât atât, i-am cerut vicepremierului Suciu să aibă în vedere acest obiectiv şi lucrurile să înceapă să se mişte din nou. CNAIR a reluat procedurile pentru elaborarea studiului de fezabilitate în vederea construirii variantei ocolitoare a oraşului Bistriţa. În acest sens, a fost prevăzut un buget de peste 2,5 milioane de lei, fără să fie identificată sursa de finanţare. Termenul pentru depunerea acestor oferte este 17 mai, iar durata contractului este de 14 luni. Pentru ca statul să nu fie nevoit să comande al treilea studiu de fezabilitate pentru acelaşi proiect, vreau să le spun stimabililor guvernanţi că centura Bistriţei ar putea fi parte integrantă a Autostrăzii Nordului sau complementară cu aceasta, în ultima situaţie fiind eventual nevoie de intrări şi ieşiri din autostradă în centură, de acces intermediar. Săptămâna trecută, Senatul României a aprobat Autostrada Nordului, un proiect de lege pe care l-am iniţiat şi care am convingerea că va fi susţinut la fel de mult ca şi în Senatul României. În acest context, cer Ministerului Transporturilor să lucreze împreună cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi cu Consiliul Local Bistriţa, pentru a integra cele două proiecte majore de infrastructură, centura şi autostrada, astfel încât bistriţenii să beneficieze cât mai curând de avantajele unei infrastructuri de transport la nivelul secolului în care trăim. În fiecare an, bistriţenii sunt amăgiţi de actualii guvernanţi, care promit, promit, care nu se mai opresc cu realizările pe hârtie, însă nu pun nimic în practică. Promisiunile nu ţin loc de drumuri, stimaţi colegi de la PSD! Vă spun ferm - bistriţenii s-au săturat să aibă şosea de centură doar pe hârtie! Şi închei cu un mesaj pentru toţi bistriţenii. Într-adevăr, România merită mai mult decât PSD! Deputat Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. La cuvânt, domnul Florinel Stancu, PSD. Urmează domnul Dănuţ Bica, PNL.
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi deputaţi, Doamnelor şi domnilor, În ciuda atacurilor la care a fost supusă, actuala coaliţie de guvernare a gestionat aproape perfect mandatul Preşedinţiei României la Uniunea Europeană. În primele două luni au fost organizate peste 650 de evenimente şi reuniuni, atât în ţară, cât şi la Bruxelles. Preşedinţia română a negociat şi a închis 67 de dosare cu impact major la nivelul Uniunii, ceea ce înseamnă că Guvernul nostru a obţinut, în doar două luni, consensul pe un număr mai mare de dosare europene decât au obţinut alte guverne în 6 luni, cât au deţinut preşedinţia rotativă. Cele mai importante succese, Preşedinţia română le-a înregistrat în domeniile legate de creşterea economică, piaţa muncii şi protecţia consumatorilor. Un acord cu privire la un proiect de directivă de modificare a patru directive existente ale Uniunii Europene, care protejează interesele consumatorilor, a fost aprobat la sfârşitul săptămânii trecute. De asemenea, au fost convenite noi reguli privitoare la aşa-numitele alimente cu dublu standard de calitate, produse de aceeaşi marcă, comercializate cu ingrediente diferite pe pieţe diferite. Putem spune că este o victorie pentru guvernele central şi est-europene, obţinută sub coordonarea României. În concluzie, prin acţiuni concrete, apreciate de partenerii europeni, ne-am dezarmat adversarii politici care ne-au ponegrit şi ne-au acuzat că nu vom fi în stare să gestionăm un mandat european atât de complicat şi de solicitant. Dimpotrivă, pe lângă acţiunile ferme destinate să aducă beneficii tuturor cetăţenilor europeni, noi am propus şi cea mai bună listă de candidaţi pentru alegerile europarlamentare. Lideri puternici, inteligenţi şi patrioţi, oameni hotărâţi să se bată pentru România, astfel încât românii să nu mai aibă sentimentul că nu sunt recunoscuţi drept europeni cu drepturi depline. Vă mulţumesc pentru atenţie. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.
Marilen - Gabriel Pirtea Domnul deputat Dănuţ Bica.
Dănuţ Bica Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Viorica Dăncilă trebuie oprită înainte de a distruge toată credibilitatea externă a României". Stimaţi colegi, Ţara noastră nu a avut parte niciodată de o reprezentare atât de jenantă la nivel guvernamental, atât în plan intern, cât mai ales internaţional, cum se întâmplă astăzi, când doamna Dăncilă pretinde că reprezintă România şi interesele românilor, în dubla sa calitate, de prim-ministru şi de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene. De la începutul mandatului doamnei Dăncilă, o ţară întreagă se amuză copios pe seama gafelor monumentale pe care aceasta le comite frecvent şi a dificultăţilor nepermise de care dă dovadă în utilizarea limbii române, chiar şi când citeşte textele scrise de alţii. Din păcate, dincolo de confundarea capitalelor diferitelor state vizitate sau de pocirea numelor personalităţilor politice întâlnite, doamna prim-ministru a început să facă gafe politico-diplomatice care generează consecinţe deosebit de grave asupra relaţiilor internaţionale ale ţării noastre, precum cea privind mutarea Ambasadei României din Israel, pe care a comis-o recent, în timpul vizitei particulare efectuate în Statele Unite ale Americii. O asemenea declaraţie nu mai poate fi tratată zâmbind condescendent, deoarece doamna Dăncilă, printr-o singură afirmaţie iresponsabilă, a reuşit să facă cel puţin de patru ori rău României - a compromis eforturile diplomatice realizate pentru confirmarea ţării noastre ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite; i-a minţit pe reprezentanţii statului Israel, pentru că nu premierul, ci preşedintele României ia deciziile legate de politica externă, inclusiv cele referitoare la mutarea ambasadelor; i-a jignit pe partenerii noştri din lumea arabă, punând în pericol relaţiile construite cu greu, în zeci de ani de diplomaţie înţeleaptă şi pragmatică; şi i-a nemulţumit pe toţi şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană. Nu putem să trecem cu vederea faptul că ori de câte ori doamna Viorica Dăncilă transmite mesaje publice, uitând că nu vorbeşte în calitate de persoană particulară, ci de prim-ministru al României, bursa înregistrează căderi, leul se devalorizează, investitorii intră în panică, iar ambasadorii statelor occidentale se simt jigniţi. Ori de câte ori doamna Dăncilă mai anunţă câte o iniţiativă a Guvernului, se poate uşor constata cum ne mai îndepărtăm cu un pas de valorile democraţiei şi ale economiei de piaţă, cum ne distanţăm de angajamentele luate ca stat membru al Uniunii Europene şi cum se şubrezesc parteneriatele strategice ale ţării, la a căror realizare au contribuit toate guvernele din ultimii 30 de ani, indiferent de culoarea lor politică. Stimaţi colegi, este foarte clar că prin vocea doamnei Dăncilă vorbeşte de fapt domnul Dragnea, care este dispus să calce în picioare obligaţiile asumate prin tratatele internaţionale semnate de România, numai pentru a scăpa Domnia Sa de problemele pe care le are cu legea. Această stare de fapt nu o face cu nimic mai puţin vinovată pe doamna prim-ministru pentru consecinţele faptelor şi declaraţiilor sale. După ce ne-a minţit afirmând că "a scos ţara din noroaie", acum ne sfidează spunându-ne că "a repus România pe harta mondială". Nu, nu a pus România pe harta lumii, ci se străduieşte să o scoată de pe harta ţărilor civilizate şi din rândul statelor care-şi respectă statutul de membru al Uniunii Europene. Înainte de a fi învestită cu demnitatea de prim-ministru, doamna Dăncilă a fost o lungă perioadă europarlamentar. Prin urmare, este foarte greu de înţeles cum, după atâţia ani petrecuţi la Bruxelles, Domnia Sa pare să creadă că Orientul Mijlociu este în Uniunea Europeană. Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns! În aceste condiţii, se înţelege de la sine că este totalmente incompatibilă cu înalta funcţie pe care o ocupă şi, în consecinţă, trebuie oprită înainte de a distruge toată credibilitatea externă a României. Vă mulţumesc. Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. La cuvânt, domnul Costel Lupaşcu, PSD. Urmează domnul Matei Dobrovie, PNL. Şi se pregăteşte domnul Adrian Todoran, PMP.
Costel Lupaşcu Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, dragi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Klaus Iohannis, preşedintele nimănui!". Dragi colegi, Din păcate, Klaus Iohannis a demonstrat încă o dată că reprezintă interesele altor structuri decât cele ale statului român şi ale cetăţenilor săi. În acest moment el este un preşedinte confuz, încâlcit şi depăşit de situaţia ţării. Într-un mod inexplicabil, locatarul vremelnic de la Palatul Cotroceni nu a vrut să respecte solemnitatea Şedinţei aniversare a 15 ani de la Aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 70 de ani de existenţă a NATO. Aniversarea aderării României la cea mai puternică alianţă militară din istorie trebuia să însemne un bun prilej pentru afirmarea ţării noastre pe plan internaţional. Din păcate, felul în care preşedintele Klaus Iohannis a ales să se comporte în plenul Parlamentului, la o manifestare festivă, a umbrit întreaga aniversare. Este regretabilă atitudinea şefului statului, care a preferat să dezbine în loc să unească. Preşedintele Iohannis nu a înţeles că era o zi potrivită pentru a transmite mesaje internaţionale puternice prin care România să se afirme ca lider regional, beneficiind de o poziţie geostrategică extrem de importantă. În schimb, preşedintele Iohannis a batjocorit aniversarea Aderării României la NATO, printr-un discurs politicianist, devalorizat de accentele de demagogie şi de mitomanie, de ură viscerală împotriva tuturor celor care îl încurcă, în încercarea disperată de a mai obţine un mandat la Cotroceni, pentru liniştea şi confortul personal. Ceea ce este şi mai grav este că la fiecare ieşire a preşedintelui, dă dovadă că România nu are cu adevărat un şef al statului care să fie echilibrat. O dată critică Guvernul, de două ori îl laudă şi apoi enumeră 10 măsuri bune luate de Guvern. Din păcate, România are la Palatul Cotroceni un preşedinte care nu a făcut nimic bun pentru ţară timp de 5 ani şi care are acum tupeul de a se prezenta în faţa electoratului pentru a cere un nou mandat. Un preşedinte care a reuşit, de la tribuna Parlamentului, într-o şedinţă care trebuia să fie solemnă, să împroaşte întreaga asistenţă cu venin şi cu frustrare, silabisind acuzaţii şi minciuni deşănţate la adresa oponenţilor săi politici, dar şi la adresa tuturor românilor care nu agreează viziunea sa prezidenţială asupra realităţilor din România. Fără pic de respect pentru eveniment, pentru armata României, pentru militarii căzuţi la datorie sub drapelul patriei, domnul Iohannis a aruncat sărbătoarea Aderării la NATO într-o retorică insalubră, suburbană şi distructivă pentru ţară. Dacă ne dorim ca România să fie puternică la nivel mondial trebuie să avem o cu totul altă abordare, care e obligatoriu să vină din interiorul ţării. Cu regret o spun, România are un preşedinte care nu are capacitatea de a poziţiona ţara noastră la acest nivel şi care preferă la o astfel de solemnitate să-şi atace adversarii politici. Poate că actualul preşedinte trebuia să revadă felul în care s-a realizat în urmă cu 15 ani momentul extrem de important al Aderării României la NATO, eveniment istoric la care au contribuit toate forţele politice. În final, dragi colegi, în calitatea mea de membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, regret că într-un astfel de moment solemn şi important discursul preşedintelui a fost unul electoral şi îmi cer scuze tuturor militarilor armatei române şi aliaţilor noştri strategici! Deputat al PSD Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Matei Dobrovie, PNL. Se pregăteşte domnul Adrian Todoran, PMP.
Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Marşul pentru viaţă 2019 - «Trebuie să înfiinţăm centre de sprijin pentru femeile în criză de sarcină!»". Nu voi vorbi astăzi despre PSD, nu voi vorbi despre actuala putere, ci voi vorbi despre o problemă foarte mare, cu care se confruntă multe femei din România. Ca în fiecare sfârşit de martie, şi anul acesta a avut loc în Bucureşti şi în multe alte oraşe din România, şi nu numai, chiar şi din Republica Moldova, "Marşul pentru viaţă". Nu este vorba despre un eveniment pentru interzicerea legală a avorturilor, ci despre un marş pentru susţinerea vieţii, a femeilor aflate în criză de sarcină, a copiilor nenăscuţi şi născuţi care au şansa şi dreptul la viaţă. Statisticile privind avortul în România sunt înspăimântătoare. Avem peste 23 de milioane de copii ucişi, din 1958 până în prezent, adică mai mult decât actuala populaţie a României. Ţara noastră se situează pe unul dintre primele locuri în lume, toate ocupate de ţări foste comuniste, în acest tragic clasament al morţii, şi anume, este vorba despre raportul dintre numărul de avorturi şi mărimea populaţiei în perioada 1921-2015. În condiţiile în care ne confruntăm, ca şi alte state europene, cu o serioasă criză demografică, cred că autorităţile române ar trebui să ia măsuri concrete, pentru a încuraja viaţa şi familia, pentru a susţine femeile şi copiii. Adesea femeile sunt presate, contrar voinţei lor, să facă avorturi, de către soţi sau parteneri care nu-şi doresc copilul, care le ameninţă că le vor părăsi sau nu le vor mai susţine financiar. De asemenea, ele sunt supuse oprobriului public şi al rudelor, care consideră, de multe ori, că, dacă nu sunt căsătorite şi nasc copii, au întinat onoarea familiei. Cred că aceste femei au nevoie de ajutor. Au nevoie de ajutor din partea statului român. Ele au nevoie de sprijin şi de consiliere într-o perioadă traumatizantă şi dificilă a vieţii lor. Aceasta este criza de sarcină. Ca urmare, este nevoie să fie înfiinţate centre de sprijin pentru femeile în criză de sarcină, care să fie denumite ca atare, unde acestea să poată beneficia de consiliere psihologică şi de asistenţă socială specializată. În momentul de faţă, criza de sarcină nu este legiferată în România, nu există niciun act normativ care să prevadă acest termen. De aceea, în cadrul unei interpelări adresate ministrului muncii, am solicitat introducerea în COR a ocupaţiei de consilier pentru criză de sarcină şi în Nomenclatorul serviciilor sociale a serviciului de consiliere pentru criză de sarcină. Am primit un răspuns din partea Ministerului Muncii care este, pe de o parte, încurajator, în sensul că organizaţiile, centrele de sprijin pentru părinţi şi copii, aşa cum se numesc în momentul de faţă, vor putea, printr-o procedură - ce-i drept, destul de complicată şi birocratică - vor putea să ceară introducerea în COR a acestei ocupaţii. Aştept în continuare răspunsul Ministerului Muncii referitor la posibilitatea de a prevedea în Nomenclatorul serviciilor sociale acest serviciu de consiliere pentru criză de sarcină. Cred că avem o datorie extrem de importantă şi acesta este următorul mare proiect de ţară, şi anume, să susţinem femeile în criză de sarcină, să susţinem familiile, să susţinem viaţa, mai ales că ne confruntăm cu o criză demografică foarte gravă şi mai ales că forţa de muncă este tot mai puţină. Avem tot mai mulţi oameni care pleacă peste hotare, avem tot mai multe familii tinere care se confruntă cu dificultăţi în a-şi construi un cămin, în a-şi achiziţiona o locuinţă, în a oferi un viitor copiilor. Este extrem de important, astfel, să le dăm condiţiile, pentru că aceşti copii reprezintă practic viitorul României. În acest sens, voi depune o serie de iniţiative legislative pentru încurajarea natalităţii şi pentru ca România să nu piară şi să se construiască pe ceea ce înseamnă o cultură a vieţii, nu o cultură a morţii. Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat de Bucureşti, PNL, Circumscripţia nr. 42.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Urmează domnul Adrian Todoran, PMP, iar apoi doamna Csép Éva-Andrea, UDMR.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos. O invit la cuvânt pe doamna Csép Éva-Andrea, UDMR. Se pregăteşte Alina Teiş, PSD. Urmează Andrei Daniel Gheorghe, PNL.
Éva-Andrea Csép Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi colegi, Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului este marcată în fiecare an la nivel mondial, în data de 2 aprilie, cu scopul de a promova o mai bună înţelegere a autismului şi de a creşte nivelul de informare a publicului larg privind nevoile deosebite ale persoanelor cu autism şi ale familiilor acestora. Potrivit datelor statistice, în România există circa 30.000 de adulţi şi 20.000 de copii cu autism. Tulburările din spectrul autist sunt complexe, caracterizate prin dificultăţi în comunicare şi limbaj, au cauze multiple şi pot afecta creierul în moduri diferite. Afecţiunea nu se poate vindeca, dar până la jumătate dintre copiii diagnosticaţi ajung să aibă o viaţă independentă, mulţumită intervenţiei timpurii. Părinţii/aparţinătorii persoanelor cu TSA depun mari eforturi, de la aflarea diagnosticului şi până la accesarea serviciilor. Etapele pe care trebuie să le parcurgă alături de copii, toate barierele pe care trebuie să le depăşească, duc la oboseală cronică, frustrări sau traume familiale. De cele mai multe ori, aceşti părinţi se implică activ în strângerea de fonduri, înfiinţează asociaţii, caută soluţii, se implică în elaborarea de politici publice, întrucât nu există sprijin real din partea instituţiilor de resort. Există în legislaţie prevederi privind integrarea copilului cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul de masă, dar nu există nicio sancţiune dacă nu sunt profesori de sprijin sau nu se aplică o curriculă adaptată, deşi art. 24 al Convenţiei ONU prevede că: "Statele părţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilităţi la educaţie. Totodată, statele părţi vor asigura un sistem educaţional incluziv la toate nivelurile, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. Se asigură adaptarea rezonabilă a condiţiilor la nevoile individului". Stimaţi colegi, Nu putem să aşteptăm soluţii doar din partea ONG-urilor care, în cazul persoanelor cu TSA, joacă un rol crucial în societate, preluând chiar responsabilitatea autorităţilor în acest sens. Noi, oamenii politici, suntem cei responsabili şi noi trebuie să asigurăm un cadru legal protector şi surse de finanţare pe măsură pentru serviciile specializate, destinate acestor persoane. Vă îndemn, dragi colegi, să nu rămânem indiferenţi şi să luăm măsuri clare pentru depistarea timpurie a acestor tulburări, pentru dezvoltarea optimă a acestor persoane şi pentru a crea şanse egale pentru a facilita integrarea acestora. De exemplu: Trebuie să prioritizăm, în perioada care urmează, nevoile şi lipsurile identificate în sistem în ceea ce priveşte persoanele cu tulburări de spectru autist, care necesită mai multă atenţie şi iubire decât noi toţi. În încheiere, aş dori să citez cuvintele unui părinte: "Persoanele cu autism nu acţionează cu rea-credinţă, nu sunt răutăcioase, ele nu trebuie să se spovedească, deoarece nu au păcate!". Vă mulţumesc. Csép Éva-Andrea, deputat al UDMR.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna deputat Alina Teiş. Se pregăteşte Andrei Daniel Gheorghe, PNL.
Alina Teiş Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi are ca titlu "Promovarea coeziunii ca valoare comună europeană - principalul obiectiv al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene". La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene, iar odată cu aceasta a primit mai multe drepturi, dar şi obligaţii, toate derivând din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană. În 2009 au avut loc primele alegeri pentru Parlamentul European, la care România a participat în calitate de stat membru. Alegeri au urmat şi în anul 2014 şi tot atunci a fost şi finalul perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte restricţiile de acces pe piaţa muncii din Uniunea Europeană pentru lucrătorii din România. Anul 2019 este unul şi mai important pentru relaţia dintre România şi Uniunea Europeană. Este perioada în care consolidăm şi mai mult legătura dintre noi şi statele Uniunii; România a preluat, pentru prima dată, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Preşedinţia înseamnă, în primul rând, datoria de a promova interesul european, prin asigurarea unui cadru concret de negociere. Înseamnă planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire, dar şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii Europene. Priorităţile Preşedinţiei ţării noastre se înscriu în sfera următorului motto: "Coeziunea, o valoare europeană comună". Un astfel de mesaj ne duce cu gândul nu doar la banii din politica de coeziune, ci şi la viitorul nostru comun, mai ales că acest concept, de coeziune, se referă la dorinţa membrilor unui grup de a fi împreună. Coeziunea este văzută ca un principiu care să ghideze paşii în mai multe domenii - politic, economic şi social. Familia europeană nu se poate consolida dacă nu facem din coeziune o valoare comună. Fără coeziune, negocieri importante, precum cele pentru Brexit sau Summitul extraordinar al şefilor de state şi de guverne de la Sibiu, din 9 mai 2019, nu ar putea aduce veşti bune pentru toţi europenii. Coeziunea este una dintre cele mai importante şi mai complexe politici ale Uniunii Europene, o politică prin care se vrea reducerea decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni şi state membre ale Uniunii Europene. Prin coeziune se obţine prosperitate la nivelul întregii Uniuni, aceasta pentru că se abordează dezechilibrele regionale, se acţionează rapid în faţa crizei şi se fac investiţii în sectoarele-cheie. Am început Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene spunând că, pe durata ei, vom face din coeziune o valoare europeană comună. Şi consider că aşa s-a întâmplat. Toate acţiunile pe care le-am derulat au fost pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune, pe care se sprijină întreaga arhitectură europeană. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos. Domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL. Urmează Maricela Cobuz, PSD.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi: "70 de ani de la înfiinţarea NATO". România are şansa istorică de a fi parte astăzi din cel mai mare bloc de securitate colectivă din istoria omenirii, respectiv, Pactul Atlanticului de Nord, Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la 4 aprilie 1949, la Washington, de o serie de ţări din Europa Occidentală, precum Franţa, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Belgia, Portugalia, Italia, alături de ţările din America de Nord, Statele Unite şi Canada. Iar apartenenţa noastră la NATO este principalul factor care ne asigură atât siguranţa naţională, cât şi ne poate previziona un viitor fără ameninţări militare sau ameninţări directe la adresa securităţii României. Spun acest lucru, deoarece, de multe ori, noi minimalizăm importanţa NATO. Integrarea României în NATO, acum 15 ani, a fost pasul fundamental care ne-a rupt de trecutul totalitar comunist, a îndepărtat orice potenţială agresiune care ar fi putut exista la un moment dat dinspre Est sau dintr-o altă zonă geografică a Europei şi a spaţiului în care ne aflăm astăzi şi reprezintă umbrela de siguranţă şi securitate colectivă care păstrează România într-un mediu politic şi militar predictibil, stabil şi lipsit de orice tip de ameninţare. Să nu uităm că, atunci când NATO a fost înfiinţat, principala viziune a fost ca Statele Unite să fie în interior şi să fie prezente în Europa, Germania să fie în incapacitatea de a reveni la un regim totalitar precum cel care fusese recent înlăturat, odată cu prăbuşirea nazismului la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Rusia Sovietică să fie păstrată în afară. Aşa s-au pus bazele NATO la acel moment. Din păcate, astăzi, în Europa, sunt tot mai mulţi comentatori, sunt tot mai mulţi lideri politici care contestă rolul şi importanţa NATO. Să nu uităm că NATO a asigurat securitatea Europei într-o măsură mult mai mare decât Uniunea Europeană. Şi vă dau doar două exemple - în 1955, intrarea Republicii Federale Germane în NATO a dus la adevărata reconciliere franco-germană şi la oprirea oricărui risc de repornire a unui conflict în Europa Occidentală şi în Europa, în general; şi, totodată, în 1952, integrarea în NATO, în acelaşi timp, a Turciei şi Greciei, a îndepărtat riscul unui război care părea aproape iminent. De aceea, este esenţial rolul pe care România îl joacă astăzi în NATO, aici, pe flancul estic. România trebuie să susţină în continuare extinderea către est a NATO. NATO trebuie să devină - deşi astăzi este cea mai importantă Alianţă politico-militară a lumii - să devină principalul vector de pace şi stabilitate la nivel mondial. Şi cred că extinderea NATO către alte zone, către alte regiuni ale Europei şi chiar ale lumii, nu trebuie să se oprească şi trebuie gândit totul în perspectiva a ceea ce înseamnă o lume sigură, o lume stabilă şi o lume care poate fi dominată doar prin pace şi prin dialog, în secolul XXI. Aşadar, cel mai important moment pentru România, după decembrie 1989, rămâne aderarea la NATO, momentul în care ne-am rupt total de trecutul Pactului de la Varşovia şi de oricare risc de revenire la ceea ce fusese România anterior anului 1989. Vă mulţumesc.
Marilen - Gabriel Pirtea Vă mulţumesc frumos. Doamna Maricela Cobuz, PSD. Urmează domnul Petru Movilă, PMP.
Maricela Cobuz Bună ziua! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Ziua mondială a sănătăţii - Sănătatea pentru toţi!". Pe data de 7 aprilie 2019 este marcată Ziua mondială a sănătăţii, zi iniţiată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în anul 1948, şi sărbătorită în peste 150 de state din întreaga lume. Celebrarea anuală a acestei zile are ca scop conştientizarea tuturor oamenilor, a organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale asupra importanţei pe care sănătatea o are pentru viaţa fiecărui individ şi pentru societate. În acest an, în 2019, tema Zilei mondiale a sănătăţii este "Acoperire universală de sănătate pentru toată lumea, de peste tot", având sloganul "Sănătatea pentru toţi!". Alegerea temei şi a sloganului subliniază nevoia evidentă ca toţi oamenii, fără niciun fel de discriminare, să beneficieze de serviciile de sănătate, atunci când au nevoie. Tema şi sloganul sunt de actualitate, cu atât mai mult cu cât, în întreaga lume, milioane de oameni nu au încă acces la servicii de îngrijire a sănătăţii, principala cauză fiind situaţia financiară precară. Acoperirea universală a controlului sănătăţii, îndeosebi în ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, reprezintă un obiectiv prioritar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Tocmai de aceea, forurile de decizie politică ale tuturor statelor trebuie să asigure cadrul necesar unei conduite terapeutice adecvate şi corecte tuturor pacienţilor, indiferent de statutul social. Uniunea Europeană vine în completarea politicilor naţionale de sănătate, sprijinind Guvernele statelor membre în acest sens. Politica Uniunii Europene în domeniul sănătăţii se concentrează pe protejarea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei, pe accesul tuturor persoanelor la asistenţa medicală modernă şi eficientă, la standarde europene. Prin Programul de guvernare al PSD, domeniul sănătăţii a beneficiat anul acesta de un buget record, o creştere de peste 6,5 miliarde de lei faţă de anul precedent, în centrul sistemului având prioritate pacientul, punându-se în acelaşi timp accent pe dezvoltarea infrastructurii medicale. În calitate de medic primar pediatru şi deputat în Comisia pentru sănătate şi familie, voi susţine toate politicile de sănătate, astfel încât pacientul român să beneficieze de tratamente moderne, la fel ca în orice alt stat din Uniunea Europeană. Mulţumesc. Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Petru Movilă, PMP. Se pregăteşte doamna Cristina Burciu, PSD.
Petru Movilă Bună dimineaţa! Declaraţia politică se intitulează "Cu Poşta, prin sufletul românilor". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În aceste zile, a apărut la suprafaţă un protocol încheiat între PSD şi Sindicatul Poştei Române, prin care poştaşii vor fi transformaţi în instrumente de control al informaţiilor din teritoriu şi vor fi obligaţi ca, odată cu banii de pensie, să le dea pensionarilor şi un material de campanie. Această golănie fără margini este profund ilegală şi imorală. Ce scrie în acest protocol, îngrozeşte pe orice român. Poştaşii îşi asumă să informeze PSD, la nivel local şi naţional, cu privire la ceea ce se petrece în fiecare casă în care intră şi să raporteze mai departe impresiile pe care şi le-au făcut şi discuţiile pe care le-au purtat. În plus, angajaţii Poştei Române trebuie să participe şi la întâlnirile şi dezbaterile candidaţilor partidului-mamă. Stimaţi colegi, PSD s-a întrecut pe sine însuşi. Nu ştiu din ce protocoale s-au inspirat liderii partidului aflat la conducere sau din ce tactici de turnătorie din perioada comunistă, însă este inadmisibil ca un astfel de protocol să fie încheiat în România anilor 2019. Când Poşta Română a devenit un simplu instrument de manipulare pus la dispoziţia PSD, antamată cu o simplă promisiune care nu se ştie dacă se va concretiza, consider că cei de la Poşta Română îşi merită soarta. De ani de zile am colaborat îndeaproape cu postaşii şi cunosc foarte bine condiţiile dificile în care aceştia lucrează. Indiferent de condiţiile meteorologice, de greutatea genţilor lor, de programul de muncă, dar mai ales de salariile de mizerie pe care marea majoritate îl primesc, postaşii îşi fac munca zilnic. Să obligi aceşti oameni să furnizeze informaţii personale din fiecare gospodărie, nu cred că intră în atribuţiile lor, şi sunt ferm convins că decizia luată de conducerea sindicatului va provoca un val de nemulţumire! Ce se va întâmpla cu factorii poştali care vor refuza să fie informatorii PSD? De ce abia acum, prin acest protocol, se va rezolva o problemă cu care postaşii se confruntă de ani de zile? Nu au ore libere, nu se plătesc orele de muncă suplimentare. La fel de bine putem să ridicăm şi problema datelor personale. Îşi va face PSD o listă proprie şi personală, pe baza raportărilor primite de la o companie a statului? Ar fi momentul ca PSD să renunţe la aceste tactici comuniste şi să-şi asume în faţa românilor ce au făcut şi ce n-au făcut. Minciunile din aceste materiale de propagandă nu ajută pe nimeni, iar situaţia ingrată în care sunt puşi postaşii denigrează şi mai tare imaginea Poştei Române. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Cristina Burciu, PSD.
Cristina Burciu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia politică pe care o prezint astăzi se intitulează "Asigurarea unei vieţi normale copiilor instituţionalizaţi, o preocupare primordială a statului". Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD continuă să adopte politici publice, în scopul dezinstituţionalizării copiilor din România, pentru ca ei să poată avea o viaţă armonioasă şi un viitor decent, apropiat celor care au avut parte de îngrijirea propriilor familii. În acest sens, zilele trecute a fost lansat Proiectul "TEAM-UP - Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor", în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, pe axa prioritară 4: "Incluziune socială şi combaterea sărăciei". Beneficiarii proiectului sunt asistenţii maternali şi copiii din instituţiile de ocrotire a statului, scopul fiind acela de a reduce cât mai mult numărul copiilor şi tinerilor aflaţi în regim instituţionalizat. Obiectivul acestei strategii este să promoveze noi instrumente şi proceduri în domeniul asistenţei sociale, destinate activităţii asistenţilor maternali, servicii alternative la îngrijirea copiilor în instituţii, precum şi asigurarea tranziţiei copiilor şi tinerilor, de la îngrijirea în instituţii la îngrijirea în comunitate. Pe de o parte, vor fi sprijinite programe de formare profesională destinate asistenţilor şi personalului specializat cu atribuţii în domeniul protecţiei speciale. Astfel, asistenţii maternali vor beneficia de cursuri de calificare şi specializare pentru îngrijirea şi creşterea copiilor separaţi de familiile naturale, ocrotirea sănătăţii acestora şi soluţionarea cazurilor de abuz şi neglijenţă. Pe de altă parte, dezvoltarea şi perfecţionarea reţelei maternale va avea ca efect asigurarea unui cadru familial de îngrijire pentru cei 22.000 de copii care se află în centrele de plasament din România, având în vedere anvergura naţională a proiectului. Astfel, în anul 2023 reţeaua de asistenţă maternală se va majora cu 4.000 de persoane, iar 15.000 de asistenţi maternali vor fi pregătiţi în stagii de formare profesională continuă. Programul continuă măsurile luate în ultimii doi ani de către Executiv, în scopul trecerii treptate a copiilor din instituţiile de stat în sistemul de ocrotire familială. Aceşti copii nu au nicio vină pentru situaţia în care se află, iar eforturile statului trebuie să fie considerabile, în vederea creării condiţiilor optime, pentru ca la maturitate să nu existe discrepanţe semnificative între ei şi cei care s-au bucurat de căldura şi afecţiunea propriilor familii. În concluzie, consider că Programul "TEAM-UP - Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor" îşi va atinge obiectivele fixate, în aşa fel încât copiii instituţionalizaţi să poată fi integraţi, în condiţii cât mai puţin traumatizante, în sistemul prietenos al unor familii adoptatoare, şi ulterior în comunitate. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Cluj, Cristina Burciu.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Florica Cherecheş, PNL.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Forme fără fond". Stimaţi colegi, Chiar de la preluarea celui de-al patrulea mandat, ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, ne-a "ameninţat" cu o nouă Lege a educaţiei, iar săptămâna trecută minunea s-a produs în mod parţial. Doamna ministru a prezentat un document de poziţie, un fel de scrisoare de intenţie, o înşiruire de principii, corecte de altfel, dacă nu ţinem cont de context şi de persoana care le enunţă. A devenit o obişnuinţă ca fiecare nou ministru al educaţiei să propună schimbări spectaculoase, adăugând sau eliminând clase, schimbând denumirea examenelor sau a ministerului, ca şi cum asta ar conta cu adevărat. Românii nu mai vor să fie amăgiţi cu promisiuni şi minciuni, mai ales când ele sunt făcute de oameni aflaţi la guvernare de mai mulţi ani şi care se schimbă între ei în mod periodic. Este pură demagogie să spui că un principiu fundamental în educaţie este centrarea pe elev şi pe nevoile lui, în timp ce în adâncul tău ştii că el este centrat pe profesori şi pe ce poate oferi şcoala, indiferent de preferinţele elevului, sau să menţionezi consilierea şcolară ca pe o preocupare reală, când ştim cu toţii că în şcolile din România, din cauza resurselor insuficiente, alocate, aproape inexistente, unui consilier îi revin aproximativ 800-1.000 de elevi, iar coaliţia de la guvernare respinge cu consecvenţă amendamentele PNL, de dublare a numărului de consilieri şcolari. Pe cine încearcă să amăgească doamna ministru? Nu poţi veni în faţa românilor să vorbeşti despre flexibilitate ca un principiu fundamental prin care te angajezi să oferi rute flexibile care asigură un traseu profesional fiecăruia, în timp ce documentul prezintă un traseu care duce fiecare elev la liceu, bacalaureat de un anume tip, şi tratează cu indiferenţă învăţământul profesional, marginalizându-l şi prezentându-l ca pe o finalitate, fără alternativă de dobândire a unui nivel mai înalt de calificare care să excludă liceul! Nu poţi veni în faţa românilor să spui că susţii şcolile profesionale, că e nevoie de meseriaşi în această criză nemaiîntâlnită a forţei de muncă, dar în documentul de poziţie să ignori complet această formă de şcolarizare şi să te referi doar la liceu, teoretic, vocaţional sau tehnologic, ca parte din ciclul superior al învăţământului secundar! Doamna ministru a prezentat o serie de schimbări la nivel de formă - clasa pregătitoare devine clasa I, evaluarea naţională îşi schimbă forma, introduce o clasă remedială, fără a detalia ceva despre aceasta, modifică materiile din care se va da bacalaureatul, scoţând matematica din 3 din cele 4 tipuri de bacalaureat, reduce opţiunile de carieră ale elevilor care dau un anumit tip de bacalaureat. Ne-am săturat de forme fără fond, de principii şi teorii ignorate de înşişi cei care le enunţă. Vrem fapte! Vrem un învăţământ corelat cu realitatea secolului XXI, care să valorizeze fiecare copil, un învăţământ corelat cu nevoile pieţei muncii, incluziv, în care toţi să-şi atingă potenţialul maxim. Vrem profesori pregătiţi şi specializaţi permanent. Vrem fapte, nu vorbe, doamnă ministru! Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, doamnă deputat. Dau citire numelor colegilor care au depus în scris declaraţii politice. Grupul PNL - Raluca Turcan, Antoneta Ioniţă, Florin-Claudiu Roman, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu-Vasile Răcuci, Bogdan-Iulian Huţucă, Viorica Cherecheş, Vasile-Florin Stamatian, Marilen-Gabriel Pirtea, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Vasile Varga. Grupul parlamentar al PSD - Mirela Furtună, Anişoara Radu, Beatrice Tudor, Tudor Ciuhodaru, Ştefan Muşoiu, Ioan Dîrzu, Viorel Stan, Aida-Cristina Căruceru, Alexandru Rotaru, Elena Hărătău, Alexandra Presură, Nicu Niţă, Neculai Iftimie, Mihai Weber, Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Ciprian-Constantin Şerban, Claudiu-Augustin Ilişanu, Tamara-Dorina Ciofu, Răzvan-Ilie Rotaru, Marius-Constantin Budăi, Elvira Şarapatin, Georgeta-Carmen Holban, Călin-Vasile-Andrei Matei, Bianca-Miruna Gavriliţă, Cristina-Elena Dinu, Cornel Itu, Mihăiţă Găină, Daniela Oteşanu, Angel Tîlvăr, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Alina-Elena Tănăsescu, Liviu-Ioan Balint. Grupul parlamentar ALDE - Florică Ică Calotă, Mihai Niţă, Constantin Avram. Minorităţi - Dragoş Gabriel Zisopol, Victoria Longher. Grupul parlamentar al PMP - Constantin Codreanu, Eugen Tomac. Neafiliaţi - Mihaela Huncă, Ion Spânu. Dragi colegi, Declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi, 3 aprilie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Mulţumesc. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Alexandra Presură "Principalele urgenţe ale sistemului de sănătate vor fi rezolvate în acest an!" România va continua în ritm susţinut şi în acest an politicile investiţionale şi programele de dezvoltare începute cu doi ani în urmă de guvernarea PSD. Un procent fundamental al alocărilor bugetare din 2019 este destinat sănătăţii, fapt care va permite realizarea investiţiilor necesare în unităţile sanitare, precum şi îmbunătăţirea serviciilor medicale destinate românilor. Finanţarea alocată sănătăţii va fi folosită pentru: continuarea proiectelor din anii anteriori, implementarea unor noi programe care vizează îmbunătăţirea serviciilor medicale de care beneficiază populaţia, în special pentru diabet, oncologie, boli rare, dar şi completarea listelor de medicamente compensate şi gratuite, prin introducerea de noi molecule. Astfel, se respectă cu stricteţe punctele asumate de PSD prin Programul de guvernare la capitolul Sănătate, iar în acest an vor continua reformele începute anul trecut, prin majorarea consistentă a salarizării personalului medical, cu investiţii în dotarea unităţilor spitaliceşti din toată ţara, pentru ca românii să fie corect diagnosticaţi şi trataţi. Bugetul sănătăţii este mai mare în 2019 cu aproximativ 6,1 miliarde lei faţă de anul trecut, ajungând la aproape 5% din PIB, faţă de 2%, din care un miliard de lei numai pentru investiţii. Aceste sume vor fi folosite pentru achiziţionarea de aparatură, reparaţii capitale, finalizarea lucrărilor de investiţii, precum şi derularea unor noi obiective. Toate acestea se vor reliefa în îmbunătăţirea stării de sănătate a românilor, prin creşterea numărului pacienţilor cu probleme grave, salvaţi, pe de o parte, şi prin îmbunătăţirea calităţii tratamentelor şi serviciilor medicale, inclusiv în ceea ce priveşte prevenţia, pe de altă parte. Un exemplu elocvent, referitor la investiţiile din acest an în sănătate, este achiziţionarea, pentru prima dată în mod centralizat, după 17 ani, a aparaturii necesare blocurilor operatorii de urologie, care folosesc tehnici chirurgicale minim invazive, conform standardelor europene, în cele 14 centre principale din ţară. Totodată, vor fi majorate sumele destinate cabinetelor medico-sociale, pentru asistenţa comunitară, medicina şcolară şi pentru asigurarea cofinanţărilor destinate proiectelor finanţate din fonduri europene, deoarece sunt puncte sensibile, iar sănătatea copiilor este esenţială. Tot pentru dezvoltarea armonioasă a familiilor românilor, a fost declarat prioritar Programul naţional de sănătate "Mama şi copilul", care prevede optimizarea serviciilor medicale destinate copiilor. În acest context, se va încheia licitaţia demarată în 2018 pentru achiziţia a 1.000 de incubatoare, în scopul dotării tuturor maternităţilor din ţară. De asemenea, se vor dota cu aparatura imagistică de înaltă performanţă secţiile de neonatologie şi ginecologie şi va fi finanţat testul genetic de screening prenatal neinvaziv care depistează/testează anomaliile genetice ale fătului, de care vor beneficia peste 200.000 de femei gravide. Nu în ultimul rând, se va finanţa, într-un număr semnificativ mai mare decât cel de anul trecut, fertilizarea in vitro, 1.000, faţă de 685. Iată, aşadar, suficiente exemple care întăresc preocuparea concretă a PSD pentru sănătatea populaţiei, iar investiţiile din acest an vor confirma angajamentele luate în Programul de guvernare. Sunt încrezătoare că la finele acestui an se vor culege roadele acestui buget de dezvoltare, iar românii vor constata o îmbunătăţire semnificativă a serviciilor medicale de care beneficiază, la nivel comparativ cu cele din ţările dezvoltate!
Anişoara Radu "O şansă în plus la asistenţă medicală" Săptămâna trecută, am votat în plenul Camerei Deputaţilor Propunerea legislativă de modificare a art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Ca fost director al Direcţiei de Sănătate Publică din Tulcea, cunosc foarte bine problema deficitului de medici de familie, în anumite zone rurale. Astfel, prin propunerea legislativă se creează o nouă şansă pentru rezolvarea parţială a deficitului de medici de familie, chiar dacă soluţia nu este una ideală. Prin adoptarea propunerii legislative, li se va permite medicilor de familie să-şi deschidă cel mult două puncte secundare de lucru în altă unitate administrativ-teritorială, acolo unde nu funcţionează un cabinet medical cu specialitatea de medicină de familie. De asemenea, medicii vor avea obligaţia să asigure un program de funcţionare fracţionat, pentru aceste puncte secundare, de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază, în fapt, cel puţin 40 de ore pe lună. Am observat că există anumite observaţii, pertinente, cu privire la programul mult prea scurt, care nu ar duce la asigurarea unei asistenţe medicale ideale. Într-adevăr, programul de 10 ore pe săptămână nu este ideal, dar reprezintă o îmbunătăţire evidentă a accesului la servicii medicale a persoanelor din acea unitate administrativ teritorială, deoarece până în acel moment nu a existat niciun medic de familie şi niciun fel de program. Trebuie să acceptăm că soluţia legislativă propusă este o soluţie de compromis, dar are rolul de a ajuta foarte multe persoane să obţină un minim de asistenţă medicală. Subliniez că în acest moment există peste 500 de unităţi administrativ teritoriale fără medic de familie, iar adoptarea propunerii legislative va duce la diminuarea numărului localităţilor din zona rurală care nu dispun de astfel de servicii. Mai mult, cabinetele şi punctele secundare de lucru vor aparţine de aceeaşi casă judeţeană de asigurări de sănătate, astfel încât nu se vor înregistra probleme cu finanţarea sau cu stabilirea corectă a programului de lucru. Prin adoptarea acestei propuneri legislative, li s-ar oferi medicilor de familie, precum medicilor din alte specialităţi sau anumitor cadre universitare, posibilitatea de a presta servicii suplimentare faţă de norma de bază, prin încheierea unui act adiţional la contractul existent cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Consider că soluţia legislativă reprezintă un pas înainte în rezolvarea deficitului de medici de familie din anumite zone rurale şi sper ca preşedintele României să promulge cât mai repede această lege.
Antoneta Ioniţă "Viitorul României, victimă sigură a degringoladei din învăţământ" "Un popor fără educaţie este un popor uşor de manipulat", constata Immanuel Kant, în timp ce Joseph Addison avea să completeze că, "fără educaţie, omul nu este altceva decât un «splendid sclav, un sălbatic al raţiunii»". Este suficient să reflectăm la aceste două citate, pentru a întrevedea viitorul României: un popor manipulat, un popor condamnat la sclavia muncilor de jos ale lumii! Cam asta ne aşteaptă, dacă nu vom stopa acest adevărat masacru al învăţământului românesc, dacă nu vom înceta să schimbăm miniştri doar din raţiuni ale jocului politic, dacă nu vom fi capabili să acceptăm că societatea românească are o problemă majoră, care înseamnă educaţia. Recentele simulări ale examenelor de bacalaureat şi evaluare naţională au dat dimensiunea adevăratului dezastru, au pus în faţa noastră o oglindă în care trebuie să avem curajul să ne uităm. Doar 53% dintre elevii de clasa a VIII-a au luat medii de trecere. Ce minune s-ar putea întâmpla până la vară, pentru ca aceste procente să se modifice? Ori subiecte mai uşoare, ceea ce înseamnă că ne păcălim, ori mici creşteri ale procentului, în urma acestui semnal de alarmă tras. Să nu ne minţim, însă. Pe fond, aproape 40% dintre copiii României intră la liceu doar pentru că învăţământul este obligatoriu, dar notele lor sunt mai mici de 5. Da, analfabetismul funcţional este o realitate care devine tot mai apăsătoare şi mai presantă! Pentru că, dacă la acest procent de 53% adăugăm şi constatarea că, dintre cei care au trecut pragul, un sfert au obţinut medii între 5 şi 6, o să avem tabloul sumbru al realităţii şcolare româneşti. La simularea pentru bacalaureat, rata cumulată de promovare, la clasele a XI-a şi a XII-a, a fost de 36,8%, iar ponderea elevilor de clasa a XII-a cu medii care asigură promovarea trece uşor de 42%. Nu vă îngrijorează că aproape 40% dintre elevii de clasa a VIII-a nu pot obţine un 5 la matematică şi că mai bine de 30% dintre ei nu trec de evaluarea la limba română? Nu vă îngrijorează că mai bine de 30% dintre absolvenţii de clasa a XII-a nu pot obţine un 5 la limba şi literatura ţării lor? Mă tem că începem să vorbim nu doar despre analfabetismul funcţional, ci şi despre un analfabetism real, cauzat de o şcoală românească tot mai eterogenă, mai lipsită de predictibilitate şi de coerenţă! Pentru orice popor raţional, educaţia trebuie să reprezinte o prioritate. N-ar trebui să fie loc de jumătăţi de măsură, de dispute politicianiste, de decizii fără fundament. Pentru că, da, un popor educat este un popor care are istorie şi viitor, format din oameni care au aspiraţii, libertate şi speranţe. Am tot mai des sentimentul că parcă s-a dorit ca şcoala românească a ultimilor 30 de ani să fie veşnic încercată, de o calitate tot mai îndoielnică şi cu rezultate tot mai catastrofale pentru societate. În 30 de ani, s-au perindat 26 de miniştri. Fiecare şi-a făcut propria lui reformă. Aproape toţi au anulat tot ce făcuse predecesorul şi au negat cam tot ce se modificase înainte. Degringolada a pus stăpânire pe învăţământul românesc, a aruncat în haos elevi, părinţi şi cadre didactice. Pentru învăţământul românesc, "predictibilitate" este doar un cuvânt din dicţionar, regulile se schimbă în mijlocul anului şcolar, gândurile peste noapte ale unui ministru devin ordine şi se aplică, iar urmările le constatăm cu toţii - 47%, adică aproape jumătate dintre elevii care încheie ciclul gimnazial nu sunt pregătiţi pentru evaluarea naţională, iar 58% dintre absolvenţii de liceu nu fac faţă unui bacalaureat. Mă tem că lucrurile nu se opresc aici. Deja, de câteva zile, aud din nou, cuvântul "reformă", din gura unui ministru care a lăsat România fără şcoli profesionale şi de meserii! Deja vorbim despre un învăţământ de 13 clase, de modificarea bacalaureatului şi de cine mai ştie ce abrambureli! Joaca de-a educaţia continuă în acelaşi mod iresponsabil cu care PSD ne-a obişnuit. Numai că, pe fiecare dintre noi ar trebui să ne preocupe soarta copiilor noştri, ce fel de indivizi modelează şcoala românească, ce abilităţi le dezvoltă, ce cunoştinţe le imprimă. Cât de actual mai este învăţământul românesc, cât de racordat este el la nevoile unei lumi globalizate, aflate într-o dinamică fără precedent? Ce şanse dăm acestor copii şi tineri şi ce şanse dăm, de fapt, României? Pentru că mă tem că tot acest joc nu face decât să condamne viitorul României!
Liviu-Ioan Balint "Ziua internaţională de conştientizare a autismului" Ziua internaţională a conştientizării autismului este marcată în ziua de 2 aprilie în lumea întreagă, după ce Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit această dată în anul 2008, în speranţa că va creşte astfel nivelul de informare al oamenilor cu privire la nevoile speciale pe care le au pacienţii şi familiile lor şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora, astfel încât să fie mai uşor integraţi în societate şi să trăiască vieţi împlinite şi cât mai normale. Este o zi în care comunitatea naţională şi globală trebuie să lupte împotriva discriminării persoanelor care suferă de această boală, să le susţinem în procesul de integrare şi să educăm populaţia cu privire la autism. La nivel global, unul din 160 de copii suferă de autism. Boala nu ţine cont de rasă, etnie, zonă geografică, nivel de educaţie şi este de aproape cinci ori mai frecventă la băieţi decât la fete, potrivit datelor disponibile în acest moment. În România sunt peste 30.000 de cazuri. Afecţiunea nu se poate vindeca, dar, printr-o intervenţie timpurie, până la jumătate dintre copiii diagnosticaţi ajung să aibă o viaţă independentă. Fără terapie, însă, simptomele se agravează în timp. Având în vedere că autismul se manifestă încă din copilărie, este necesar să recunoaştem semnele, să observăm din timp posibilele manifestări şi să apelăm la ajutor specializat pentru un diagnostic timpuriu. De asemenea, se impun măsuri concrete la nivel de politici publice, implementate cu scopul de a ajuta persoanele cu autism, dar şi familiile lor. Anul acesta, Ziua internaţională de conştientizare a autismului este legată de tehnologii ajutătoare şi participare activă. Accesul la tehnologie este esenţial pentru îmbunătăţirea vieţii persoanelor care suferă de această boală, deşi în lume doar 50% dintre persoanele cu dizabilităţi au acces la instrumente tehnologice cu scop ajutător. Parlamentul trebuie să sprijine Ministerul Sănătăţii în dezvoltarea unor programe destinate îmbunătăţirii accesului persoanelor diagnosticate cu tulburări de spectru autist la servicii integrate de sănătate, sociale şi de educaţie. În perioada 2013-2018, aproximativ 12.000 de părinţi au beneficiat, la nivel naţional, de sesiuni de instruire, în cadrul cărora, sub îndrumarea unor profesionişti în domeniul sănătăţii mintale, cu experienţă îndelungată în lucrul cu părinţii, au avut ocazia să deprindă metode şi tehnici de management comportamental şi intervenţie asupra copiilor, menite să faciliteze dezvoltarea sănătoasă, armonioasă şi pozitivă a personalităţii acestora, cu grijă, pentru a preveni tulburările de sănătate mintală, precum anxietate sau depresie, pe care un copil le poate dezvolta atunci când trăieşte într-un mediu familial ostil şi fără atenţie pentru nevoile sale de dezvoltare emoţională. Este de datoria noastră să elaborăm proiecte şi programe care sporesc calitatea serviciilor medicale şi, implicit, a stării de sănătate a populaţiei, incluzând aici sprijinul faţă de cei care se confruntă cu tulburări de spectru autist.
Bogdan-Iulian Huţucă "Un nou dezastru nu poate corecta alt dezastru, domnilor din PSD-ALDE!" Partidul Naţional Liberal a atras atenţia în nenumărate rânduri asupra efectelor extrem de nocive pe care le are asupra economiei celebra, dar nefasta O.U.G. nr. 114/2018, ordonanţă dată de Guvernul domnului Dragnea, chiar în prag de Crăciun, fără a avea înainte o consultare susţinută cu cei afectaţi de reglementările acestui act normativ, aşa cum ar fi fost firesc în orice alt stat democratic, guvernat în mod responsabil. Mai mult decât atât, în momentul în care această ordonanţă a ajuns în dezbaterea Parlamentului, noi, parlamentarii liberali, am adresat tuturor parlamentarilor din arcul guvernamental, dar şi celor din celelalte grupuri parlamentare aflate în opoziţie, o scrisoare deschisă, în care am semnalat toate efectele negative pe care "Ordonanţa lăcomiei" le are asupra numeroaselor domenii de activitate, indicând, printre altele, comunicaţiile, sectorul energetic, pilonul II de pensii, sistemul bancar, dar şi administraţia publică locală. Toate aceste efecte se fac deja resimţite atât în buzunarele românilor, cât şi în bugetele firmelor. Am explicat în acea scrisoare exact care sunt acele efecte negative care constituie factori de dezechilibrare a economiei şi le-am solicitat colegilor parlamentari din PSD-ALDE să susţină, alături de opoziţie, abrogarea O.U.G. nr. 114/2018. Însă toate aceste semnale de alarmă nu au avut niciun efect asupra celor aflaţi sub papucul domnului Dragnea, în afară de o nouă ordonanţă, dată pe repede înainte, doar de ochii lumii. Aceasta, deşi clamează o aşa-zisă corectare a O.U.G. nr. 114/2018, are o multitudine de carenţe. Chiar Consiliul Legislativ atrage atenţia că există riscuri serioase să fie declarată neconstituţională, având în vedere faptul că din nota de fundamentare a noii ordonanţe lipsesc avize deosebit de importante, cum sunt: cel al BNR şi al Băncii Centrale Europene, dar şi o opinie din partea Consiliului fiscal. De asemenea, Consiliul Legislativ atrage atenţia Guvernului Dăncilă şi asupra faptului că nici această nouă ordonanţă nu este elaborată în baza unor studii de impact, aşa cum ar fi trebuit, fapt ce va conduce ulterior la crearea unor dezechilibre. Ţinând cont de toate aceste aspecte, dar, mai ales, de superficialitatea cu care, iată, chiar o instituţie publică importantă, care avizează toate proiectele de legi şi toate iniţiativele legislative, şi anume Consiliul Legislativ, evidenţiază negru pe alb, mă întreb când veţi înţelege dumneavoastră, colegii parlamentari din PSD-ALDE şi guvernanţii domnului Dragnea, faptul că atacul asupra mediului privat şi a traiului de zi cu zi al românilor nu mai poate continua?!
Marius-Constantin Budăi "În urma adoptării măsurilor de guvernarea PSD-ALDE, economia naţională va beneficia de investiţii mai multe, mai consistente, care vor aduce dezvoltare şi vor crea noi locuri de muncă" O.U.G. nr. 114 a fost actualizată astfel încât să aducă soluţii bune pentru fiecare român, pentru companiile din România, dar şi pentru stat. În ciuda manipulărilor din partea opoziţiei, care au alarmat populaţia cu privire la efectele negative ale măsurilor propuse prin O.U.G. nr. 114, am arătat că suntem deschişi la dialog şi suntem dispuşi să identificăm cele mai eficiente formule, pentru a aduce beneficii pe termen lung, în primul rând populaţiei, şi în al doilea rând să aducem plus-valoare în economia României. Astfel, au fost operate o serie de modificări. Ratele la creditele cu dobândă variabilă nu mai au ca referinţă indicatorul ROBOR, care era calculat la cotaţii cu un indice calculat în funcţie de tranzacţiile bancare efective. Această reformă este conformă cu modul de stabilire a indicatorului EURIBOR, stabilit la nivelul Băncii Centrale Europene. În acest sens, se ajustează mecanismul taxării activelor bancare, astfel încât să fie încurajată acordarea de împrumuturi, atât populaţiei, cât mai ales companiilor, la dobânzi cât mai mici, pentru a creşte gradul de intermediere financiară şi implicit dezvoltarea economică. Totodată, se stabilesc cote diferenţiate de impozitare, în funcţie de cota de piaţă deţinută de instituţia bancară. În acelaşi timp, se instituie mecanisme de reducere a taxei pe active, în funcţie de modul în care instituţiile bancare contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind creşterea soldului creditelor acordate sectorului neguvernamental, respectiv societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei, dar şi reducerea marjelor de dobândă. Dacă instituţiile bancare, prin activitatea desfăşurată, vor acţiona în sensul atingerii obiectivelor menţionate, vor beneficia de reduceri, parţiale sau totale, la plata taxei. În primul rând, în urma modificărilor realizate la O.U.G. nr. 114, românii vor avea acces la credite mai ieftine, pentru că ratele vor fi mai mici, ca urmare a înlocuirii indicatorului ROBOR cu un nou indicator de referinţă mai mic, stabilit pe baza dobânzilor la tranzacţiile interbancare, nu la cotaţii. Dat fiind că noul indicator se aplică la creditele noi, începând cu luna mai 2019, românii care au contractat deja împrumuturi bancare pot să beneficieze de noile prevederi în condiţiile în care solicită băncilor renegocierea contractelor, respectiv refinanţarea creditelor, în condiţiile înlocuirii ROBOR cu noul indicator de referinţă. În al doilea rând, companiile româneşti vor avea acces la credite mai ieftine, ca urmare a cointeresării băncilor de a finanţa economia, pentru că astfel vor fi scutiţi şi vor plăti o taxă mai mică pe activele deţinute. În al treilea rând, băncile vor câştiga din creşterea volumului creditării economiei. În al patrulea rând, economia naţională va beneficia de investiţii mai multe, mai consistente, care vor aduce dezvoltare şi creare de noi locuri de muncă. Având în vedere toate aceste aspecte, va creşte şi încrederea publică în sistemul de finanţe. Obiectivul principal al guvernării PSD în acest domeniu este ca populaţia să plătească rate mai mici la credite, apropiate de cele din Uniunea Europeană, ca să se înlăture dublul standard, iar companiile româneşti să aibă acces la credite şi să plătească rate mai mici pentru investiţii, ca urmare a unor dobânzi similare celor din alte state europene. Deciziile guvernării PSD, majorările salariului minim şi celelalte majorări salariale au adus mai mulţi bani în buzunarele românilor, au generat creştere economică şi o distribuţie mai echitabilă a plusvalorii în societate, o împărţire mai echitabilă între veniturile salariaţilor şi câştigul patronatului. Cu toate acestea, există încă o diferenţă majoră între gradul de creştere a productivităţii muncii, care a crescut semnificativ şi a ajuns la 65% din media UE. PSD va continua această politică de majorare a veniturilor populaţiei, astfel încât, la sfârşitul anului 2020, să recuperăm decalajul faţă de ţările din Uniunea Europeană.
Georgeta-Carmen Holban "Drepturile pacienţilor, în atenţia Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor" Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor acordă o atenţie deosebită problemelor semnalate de asociaţiile de pacienţi, fără niciun fel de discriminare. A existat întotdeauna o deschidere maximă pentru toate sesizările primite din partea organizaţiilor reprezentative ale pacienţilor, iar atât eu, cât şi colegii mei din comisie le-am arătat respectul cuvenit şi am făcut demersurile necesare, care ţin de noi, pentru a avea împreună rezultatele dorite! Este evident că doleanţele asociaţiilor pacienţilor din România sunt pertinente şi bine documentate, deoarece sunt aspecte pe care Domniile Lor le cunosc îndeaproape şi, în consecinţă, pot contribui esenţial, astfel încât, în colaborare cu toţi factorii implicaţi în bunul mers al sistemului de sănătate, să ajungem la servicii de calitate pentru oamenii aflaţi în dificultate. În plan legislativ, Comisia pentru sănătate şi familie este receptivă la propunerile formulate de aceste asociaţii. Chiar le încurajăm să ne prezinte cât mai multe planuri de acţiune şi programe concrete, bineînţeles şi cazuri punctuale, care să poată să fie transpuse ulterior, atât în iniţiative legislative, cât şi în programe naţionale de sănătate. Îi asigur pe reprezentanţii asociaţiilor pacienţilor de totala noastră conlucrare pe temele propuse şi sunt convinsă că, împreună cu Ministerul Sănătăţii, vom reuşi să eliminăm inadvertenţele reclamate şi să îmbunătăţim în mod substanţial rezolvarea celor mai delicate supărări ale pacienţilor. Subliniez că noi am votat în Parlament un buget important pentru sănătate, cel mai mare de după 1989, în care investiţiile ocupă o pondere foarte însemnată. Pornind de la această realitate, sunt încrezătoare că vom găsi împreună soluţiile adecvate, pentru ca sugestiile asociaţiilor pacienţilor să îşi găsească rezolvările aşteptate, în favoarea oamenilor, a sistemului şi a fiecăruia dintre noi!
Aida-Cristina Căruceru "Guvernul PSD-ALDE aduce bunăstare pensionarilor din grupele I şi a II-a de muncă. Pensiile majorate vor fi plătite începând cu 1 aprilie" Încep declaraţia mea politică de astăzi cu o informaţie pe care sunt convinsă că mulţi dintre români o aşteaptă. Zeci de mii de pensionari, vor primi, începând cu 1 aprilie, pensiile recalculate. Este efectul unei legi care a fost adoptată în urmă cu puţin timp de Parlamentul României. Până pe 15 aprilie se va face plata pentru toţi pensionarii care au grupele I şi a II-a de muncă, dar cărora nu li s-a acordat până acum acest punctaj. Potrivit ministrului muncii, Marius-Constantin Budăi, este vorba despre 33.000 de decizii care au fost deja expediate şi care se află în plată. Doresc, pe această cale, să felicit echipa condusă de ministrul Budăi, pentru faptul că, aşa cum s-a exprimat şi dânsul, au reuşit, într-un timp scurt şi cu resurse umane destul de limitate ca număr, să recalculeze aceste pensii şi să le dea în plată, pentru ca pensionarii să primească pensiile mărite înaintea sărbătorilor Paştelui. Prin această acţiune, Guvernul României şi coaliţia PSD-ALDE demonstrează, încă o dată, dacă ar mai fi cazul, că cei pe care eu i-am denumit "cavalerii apocalipsei economice" au semănat gratuit panică în rândul populaţiei. Nu doar că există bani pentru aceste pensii în buget, dar s-a reuşit şi devansarea majorării prevăzute la 1 septembrie. Dacă preşedintele Iohannis ar fi continuat ruleta politică pe care a jucat-o cu bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, cred cu tărie că această măsură ar fi fost periclitată! Vreau să-l mai citez pe ministrul Marius Budăi, în următorul aspect - majorările sunt "spectaculoase", de la 2.000 de lei la 4.000 de lei. Totodată, îmi exprim public aprecierea pentru grija pe care acesta a avut-o faţă de seniorii ţării, asigurându-se că prioritari la recalculare au fost cei de peste 70 de ani şi cei care intră acum la pensie. Este o decizie majoră pentru pensionarii români, care le face dreptate şi care demonstrează fermitatea Guvernului şi a coaliţiei pentru creşterea nivelului de trai pentru cei care au mai multă nevoie de ajutor, adică pensionarii acestei ţări, cei care au muncit pentru a construi România de astăzi. Măsurile acestea nu se opresc aici. Pentru pensionari şi pentru toate categoriile socio-profesionale, Programul de guvernare va fi aplicat întocmai, pentru a le permite o viaţă mai bună, mai uşoară, şi pentru a le arăta respectul cuvenit. Vă invit pe toţi, indiferent de culoarea dumneavoastră politică, să duceţi în circumscripţiile dumneavoastră această veste bună pentru cei care au grupele I şi a II-a de muncă, pentru că viaţa pensionarilor nu trebuie să facă parte din lupta politică!
Tamara-Dorina Ciofu "«Să înţelegem autismul! Şanse egale şi participare activă!» - este tema Zilei internaţionale a conştientizării autismului, pentru anul 2019" Cu ocazia Zilei internaţionale a conştientizării autismului, vor fi organizate, la nivel naţional şi local, o serie de evenimente pentru creşterea gradului de cunoaştere a acestei afecţiuni în România. În judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, am început de la finalul anului trecut să susţin o caravană pentru depistarea şi salvarea copiilor cu tulburări în spectrul autist. Acesta este o campanie de conştientizare, de acceptare, de recunoaştere şi de sprijin pentru cei afectaţi şi familiile lor. La nivel parlamentar, în urma demersurilor pe care le-am făcut la Ministerul Educaţiei Naţionale, la Ministerul Sănătăţii şi la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, s-a aprobat Ordinul nr. 3480/2018, prin care elevii cu autism, boli hematologice, surditate şi alte afecţiuni cronice beneficiază de burse sociale. Totodată, datorită solicitărilor transmise, a fost emis Ordinul nr. 3392, prin care au fost incluşi ca beneficiari ai burselor sociale şi studenţii cu tulburare de spectru autist, TSA, care se află în evidenţa unităţilor sanitare. În acelaşi timp, am rezolvat situaţia privind copiii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul preuniversitar de masă, care beneficiază de sprijin din partea statului. Era o nedreptate şi o discriminare ca numai cei din învăţământul special să aibă dreptul la bursă, alocaţie de hrană şi fonduri pentru îmbrăcăminte, rechizite şcolare şi cazare, iar cei care suferă aceleaşi afecţiuni, dar care sunt integraţi în învăţământul de masă să nu beneficieze de sprijin din partea statului. De asemenea, am reuşit să modificăm cadrul legislativ, pentru ca elevii cu tulburări de învăţare să fie integraţi în învăţământul de masă. Astfel, din anul şcolar 2017-2018, elevii cu cerinţe educaţionale speciale beneficiază de utilizarea echipamentelor şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip şi nivel, iar tinerii cu deficienţe de auz au acces la aparatură specifică şi la un interpret mimico-gestual la susţinerea oricărui tip de testare sau examen. În urmă cu două săptămâni, am transmis Ministerului Sănătăţii, care este de acord, iniţiativa legislativă de emitere a certificatului de încadrare în grad de handicap până la vârsta de 18 ani pentru copiii cu autism. Având în vedere emiterea în prima parte a acestui an a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 253/2018 pentru aprobarea regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative, am considerat că este necesar ca şi minorii diagnosticaţi de medicul specialist cu autism să beneficieze de certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani.
Constantin Avram "Despre violenţă" Vremurile pe care le trăim sunt marcate din nefericire de violenţă, poate ca răspuns social, de foarte multă violenţă sub diferite forme: fizică, verbală sau sub forma brutală a ameninţării. Unii dintre noi asociem, fără să vrem, fenomenul de escaladare a violenţei, exclusiv perioadei postrevoluţionare, adică a anilor de după 1989. Nu ştiu dacă este chiar aşa, dar am da dovadă de naivitate dacă am presupune că înainte de 1989 violenţa sub toate formele ei nu ar fi existat! Cel puţin violenţa domestică, manifestată de-a lungul timpului, nu o putem trece cu vederea, pentru că a rămas un fenomen social cu caracter continuu, dacă luăm în considerare statisticile furnizate de Poliţia Română. Ce ne facem însă cu mediatizarea excesivă a violenţei, din moment ce pe toate posturile de televiziune, în aproape toate dezbaterile politice organizate de acestea, violenţa verbală, însoţită de înjurături, jigniri, apostrofări, ameninţări voalate, capătă caracter permanent, sub privirea îngăduitoare a moderatorilor?! Ce ne facem când, pe anumite posturi TV, se difuzează cu precădere filme în care violenţa fizică acoperă peste 50% din scenele filmelor respective?! O formă indirectă de a promova violenţa, spun unii specialişti, este şi mediatizarea exagerată a accidentelor rutiere, cu morţi şi răniţi, care au un impact emoţional deosebit, dar care asigură o audienţă importantă, deci un rating bun! Este suficientă avertizarea posturilor TV, privitoare la scenele care conţin violenţă fizică sau limbaj licenţios ale unui film care urmează a fi difuzat, sau a cadavrelor împrăştiate pe drumurile publice? Eu am convingerea că nu este suficient, deoarece avertismentul este lipsit de eficienţă, câtă vreme copiii au posibilitatea de vizionare atunci când părinţii, preocupaţi 80% de slujbă, nu sunt acasă! Mai mult decât atât, având în vedere aparatele ultramoderne de comunicare, copiii pot accesa aceste filme care conţin violenţă de toate felurile, chiar şi în timpul orelor de şcoală! Peste toate aceste aspecte, remarcăm că violenţa fizică în timpul protestelor de stradă, violenţa fizică şi hărţuirea demnitarilor sau a persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică sunt intens mediatizate de toate mijloacele de informare în masă, uneori chiar încurajate făţiş (violenţa)! Sunt de notorietate violenţa verbală şi fizică asupra unui deputat şi asupra preşedintelui Curţii Constituţionale a României, urmate de plângeri penale aflate în atenţia instituţiilor specializate, unde nu se întâmplă mai nimic, iar anchetele bat pasul pe loc. Eu, asemenea multor români de bună-credinţă, mă întreb ce s-ar întâmpla dacă la violenţă s-ar răspunde tot cu violenţă, din moment ce ordinea socială liber consimţită şi respectarea legii au fost de mult abandonate...?! Am aluneca uşor, uşor spre confruntări de stradă, spre haos social, la război civil... poate! Mai spun o dată, răspicat, nu cred că societatea românească are mare nevoie de adevăr, dreptate şi ordine! Asta ne dorim!
Dragoş Gabriel Zisopol "Mesajul preşedintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naţionale, instituite la 25 martie 1821" Îmi revine onoarea să prezint mesajul preşedintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor şi filoelenilor, cu ocazia Zilei Naţionale, instituite la 25 martie 1821. "Sărbătorim perioada definitorie a istoriei noastre moderne, "Învierea" neamului nostru, care a condus la instaurarea noului stat suveran grec. În aceste condiţii, aniversarea noastră naţională trebuie să fie o permanentă sursă de învăţături şi inspiraţie naţională pentru fiecare grec. Revoluţia din 1821 a avut loc într-o epocă în care situaţia politică din Europa, care era pe atunci, în esenţă, terenul exclusiv al politicii internaţionale, nu părea favorabilă pentru aşa ceva, şi aceasta deoarece corelaţiile geopolitice şi diferitele tipuri de alianţe între «puternicii» acelei epoci nu constituiau teren favorabil pentru Răscoala Naţională a Grecilor. Cu toate acestea, în 25 martie naţiunea grecilor a îndrăznit să se revolte împotriva dominaţiei turceşti şi a luptat cu un eroism neegalat, pentru cucerirea libertăţii şi instituirea suveranităţii sale. În această revoltă, grecii au avut şi sprijinul necondiţionat al unora dintre cele mai luminate minţi ale Europei, care au împărtăşit idealurile de libertate şi autodeterminare ale poporului grec şi au contribuit la această luptă totală nu doar cu averile lor, ci, în unele cazuri, chiar cu propria lor viaţă. Influenţaţi de cele două revoluţii majore ale Occidentului, Revoluţia franceză din 1789 şi Revoluţia americană din 1776, şi inspiraţi îndeosebi de mişcarea romantismului, şi-au influenţat puternic societăţile în care trăiau şi ai căror aleşi membri erau, dezvoltând emblematica şi istorica mişcare a filoelenismului. De aceea, ne vom aminti de ei veşnic cu sentimente de profund respect şi de sinceră recunoştinţă. În paralel, şi grecii expaţi din Odessa, Viena, Sankt Petersburg, Paris, Belgrad, Trieste şi multe alte comunităţi din diaspora doreau cu ardoare să-şi vadă patria lor liberă, aşa că, s-au înrolat, alături de fraţii lor revoluţionari, în lupta «pentru credinţa cea sfântă în Hristos şi libertatea patriei». Figuri istorice, cum ar fi Adamantios Korais, Rigas Fereos, Ioannis Kapodistrias, membri ai Filiki Eteria, au reînviat interesul european pentru limba greacă, pentru cultura clasică şi educaţia despre valorile greceşti, pregătind astfel terenul pentru a sprijini revolta istorică a neamului grec. În acest fel, a existat o interacţiune între tendinţa filoelenă care se dezvolta în străinătate şi situaţia din patria noastră unde strămoşii noştri şi-au păstrat vie conştiinţa naţională de-a lungul secolelor. Exemplul de neegalat al înaintaşilor noştri luptători din 1821 trebuie să ne inspire şi să ne conducă spre perpetuitate. Noi, grecii din ţară, şi voi, grecii de oriunde pe pământ, ar trebui să creăm un front de neclintit al responsabilităţii, care să coordoneze acţiunile noastre, pentru a promova interesele patriei, cu condiţia evidentă că noi toţi vom demonstra întotdeauna respectul cuvenit pentru societăţile în care trăiţi şi prosperaţi. Acest parcurs comun devine imperativ, mai ales în actuala conjunctură critică, când apar mari provocări, al căror rezultat va determina viitorul pe termen lung al Greciei, ca şi cel al marii noastre familii europene, căreia îi aparţine în mod irevocabil ţara noastră. Mă refer la Uniunea Europeană şi la nucleul său esenţial, zona euro. În această direcţie, ghidul nostru de maximă importanţă trebuie să fie versul lui Andreas Kalvos, «Libertatea are nevoie de virtute şi curaj». În special în Oda «În Samos» Andreas Kalvos ne-a lăsat o preţioasă moştenire, întotdeauna naţională, încrederea în ceea ce priveşte semnificaţia libertăţii, care trebuie să ne inspire permanent pe noi, grecii. Cu ocazia bătăliei din Samos în 1824, mesajul pentru libertate al lui Andreas Kalvos, chiar atunci când libertatea este rezultat al virtuţii şi curajului, nu doar pătrunde dintr-un capăt într-altul, parcursul istoric al poporului şi al naţiunii noastre, ci ar trebui să ilumineze prezentul şi să ne determine viitorul ca descendenţi ai marilor noştri strămoşi, având datoria de a scrie propria istorie, completând astfel misiunea ce ne revine, mai ales în aceste vremuri deosebit de critice. Pentru a înţelege pe deplin, moştenirea lui Andreas Kalvos din Oda «În Samos», suntem datori să conştientizăm că libertatea este sinonimă cu responsabilitatea. Mai ales noi, grecii, ca popor şi ca naţiune şi în contextul actual, trebuie să considerăm libertatea nu ca o activare a voinţei libere absolute şi necontrolate, ci, prin excelenţă, ca virtute, care, prin curaj, se transformă în responsabilitate, pentru selectarea obiectivelor care urmează să fie stabilite şi a deciziilor ce trebuie luate, astfel încât să îndeplinim misiunea ce ne revine faţă de patria şi istoria noastră. În prezent, Grecia reprezintă un pilon al păcii şi securităţii în Balcani şi în Marea Mediterană de Sud-Est, care respectă pe deplin şi în totalitate Dreptul european şi internaţional. Astfel, aspiră la prietenie şi cooperare cu toţi vecinii săi, fiind în paralel parte integrantă a Uniunii Europene şi nucleul puternic al zonei euro, participă activ la construirea unei Europe de tip federal, în condiţiile unei democraţii reprezentative şi cu respectarea statului de drept şi, prin excelenţă, a statului social de drept. Aceste principii, care guvernează cu stabilitate şi consecvenţă comportamentul internaţional al ţării noastre, înainte de toate, sunt specificate după cum urmează în relaţiile cu vecinii noştri: A. În ceea ce priveşte problema Ciprului - şi, bineînţeles cu clarificarea faptului că este o chestiune internaţională şi, mai ales, o problemă europeană - nădăjduim, cât mai curând posibil, rezolvarea corectă şi durabilă a acesteia. Însă, Republica Cipru, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, nu poate fi concepută cu suveranitate limitată, care presupune prezenţa trupelor de ocupaţie şi garanţii anacronice ale unor terţe părţi. Această situaţie este contrară fiecărui concept de Drept Internaţional şi European. B. În ceea ce priveşte relaţiile greco-turce, dorim relaţii de prietenie şi bună vecinătate şi susţinem perspectiva europeană a Turciei. Acest lucru, totuşi, presupune, din partea Turciei, respectul sincer faţă de Dreptul Internaţional şi European, precum şi faţă de cele dobândite, ca parte integrantă din Programul european «NATURA 2000». Astfel, prevederile Tratatului de la Lausanne şi ale Tratatului de la Paris din 1947 - care sunt absolut clare şi complete şi nu lasă loc pentru zonele gri - trebuie să fie pe deplin respectate de toţi, cu atât mai mult cu cât contrazicerea acestora pune la îndoială graniţele nu numai ale Greciei, ci şi ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, în special în zona economică exclusivă, Turcia trebuie să respecte Dreptul Mării, dispoziţiile căruia impun angajamente şi sub forma unor reguli general acceptate ale Dreptului Internaţional. C. În ceea ce priveşte Republica Macedonia de Nord, suntem în favoarea perspectivei sale europene. Însă această perspectivă presupune, din partea acesteia, respectul deplin şi sincer faţă de întreaga entitate europeană, prin urmare, faţă de Dreptul Internaţional în totalitatea sa şi, în special, faţă de Tratatul de la Prespa. Acesta trebuie să fie interpretat şi aplicat în litera şi spiritul său, într-un mod care să nu lase sub nicio formă urme de iredentism. În consecinţă, orice tactică contrară va bloca de la sine procesul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Macedonia de Nord. D. În ceea ce priveşte Albania învecinată, nu ne opunem perspectivei sale europene. Dar este evident că se impune condiţia respectului deplin şi sincer al Dreptului Internaţional şi European, deci respectul statului de drept şi al tuturor drepturilor fundamentale ale omului. Prin urmare, comportamente ca cele împotriva minorităţii naţionale greceşti, care subestimează brutal valoarea vieţii umane sau încalcă drepturi fundamentale - de exemplu dreptul la proprietate - constituie o barieră insurmontabilă în calea parcursului european al Albaniei. După cum, de asemenea, constituie o barieră orice formă nefondată de revendicare ale aşa-ziselor drepturi ale albanezilor Tzami, colaboratori fără scrupule ai naziştilor, după cum s-a dovedit din punct de vedere istoric. Cu aceste gânduri pentru aniversarea naţională instituită la 25 martie 1821, exprim, încă o dată, recunoştinţa poporului grec faţă de diaspora elenă, de pe tot pământul - şi acest lucru îl voi repeta constant şi cu mare insistenţă - diaspora elenă, parte inseparabilă şi preţioasă a naţiunii noastre, a avut o contribuţie maximă, astfel încât patria să-şi urmeze parcursul său istoric în patrimoniul şi destinaţia sa." În încheierea alocuţiunii, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, doresc să transmit un călduros la mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni. La mulţi ani, Grecia! La mulţi ani prieteniei româno-elene!
Dumitru Oprea "Coaliţia PSD-ALDE pune România în conflict cu Europa!" PSD şi ALDE înregistrează o premieră tristă, după aderarea noastră la Uniunea Europeană: vor conduce o campanie electorală bazată pe demonizarea Bruxelles-ului şi a regulilor UE, printr-un discurs eurosceptic şi profund antieuropean. Cum s-a ajuns aici, într-o ţară în care cetăţenii au fost constant entuziaşti în legătură cu apartenenţa României la UE? Spre deosebire de liderii Poloniei sau ai Ungariei, care şi-au construit ani de zile o întreagă ideologie în jurul naţionalismului economic, cei din România fug de răspundere în faţa unor probleme de ordin penal. Pe şefii PSD-ALDE nu convingerile de ordin economic sau ideologic îi mână în luptă pentru a ne scoate din Europa, ci interesele lor pur personale, mai cu seamă situaţiile lor juridice. Pentru a se salva, au nevoie de un stat slab, aservit partidelor lor. Or, o asemenea situaţie nu poate fi imaginată într-un stat membru al Uniunii Europene. Asumarea unui discurs politic toxic, menit să-i întoarcă pe votanţii PSD şi ALDE cu faţa de la Europa, va avea consecinţe imposibil de calculat astăzi şi este sinonim cu sinuciderea politică a României în faţa întregului continent şi spre satisfacţia blocului sovietic. PSD-ALDE a dus ţara pe contrasens cu Uniunea Europeană şi ameninţă să ne scoată din Europa, dacă opoziţia democratică şi societatea civilă nu vor tolera corupţia şi atitudinea despotică. Un asemenea scenariu nu poate fi acceptat şi imaginat! Pe 26 mai avem forţa să îndreptăm situaţia dificilă în care actualii guvernanţi ne-au pus pe toţi cei care, în majoritate, suntem proeuropeni. Participarea noastră în număr suficient de mare la alegerile europarlamentare şi la Referendumul anunţat de preşedintele Iohannis va fi cea mai puternică armă democratică împotriva coaliţiei PSD-ALDE. Avem şansa de a ne apăra ţara şi democraţia, prin votul liber exprimat. PNL poate să readucă Europa în inimile tuturor românilor şi să lupte, împreună cu preşedintele ţării, pentru garantarea statului de drept!
Elena Hărătău "15 ani de securitate nord-atlantică" S-au împlinit, ieri, 15 ani de la momentul aderării oficiale a României la NATO şi 70 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai redutabilă alianţă politico-militară din lume. Momentul 2 aprilie 2004 a fost precedat de un efort considerabil al întregii clase politice, care a culminat cu Declaraţia Parlamentului României nr. 2 din 25 noiembrie 2002, cu privire la invitarea României de a începe negocierile de aderare la NATO, adoptată cu unanimitate de voturi, şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 854/26 noiembrie 2002. Pentru fidela aducere aminte, iată Declaraţia Parlamentului României, care a înscris, în mod ferm, ţara noastră pe un drum prooccidental fără echivoc: "Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, astăzi, 25 noiembrie 2002, salută cu deosebită satisfacţie decizia adoptată de către statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Praga, cu privire la invitarea României de a începe negocierile de aderare la NATO. Parlamentul României consideră că această decizie reprezintă un moment istoric de recunoaştere a progreselor realizate de ţara noastră pe calea integrării în structurile euroatlantice, exprimându-şi în acelaşi timp convingerea că noua extindere va creşte eficienţa şi coeziunea Alianţei. Parlamentul României adresează mulţumiri şefilor de state şi de guverne din statele membre ale NATO pentru decizia de la Praga, precum şi forurilor legislative şi forţelor politice, pentru sprijinul permanent acordat ţării noastre în procesul de pregătire a aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Parlamentul României susţine şi promovează activ obiectivele fundamentale de politică externă ale ţării noastre: consolidarea rolului României în calitate de stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi integrarea în Uniunea Europeană. Forţele politice din Parlamentul României vor acţiona pentru continuarea reformelor necesare pentru ca ţara noastră să devină un membru eficient al Alianţei Nord Atlantice. Membrii Parlamentului sunt încredinţaţi că aderarea României la NATO va contribui la sporirea securităţii şi stabilităţii în lume, la combaterea terorismului şi va consolida relaţiile de cooperare şi bună vecinătate. Decizia adoptată la Praga este benefică atât pentru România, cât şi pentru întreaga regiune, contribuind la întărirea Alianţei şi la promovarea valorilor acesteia. România va pleda cu consecvenţă pentru o politică a uşilor deschise şi pentru intensificarea legăturilor dintre NATO şi toate statele partenere. Parlamentul României se adresează parlamentelor statelor membre ale NATO, având convingerea că aceste foruri vor iniţia cât mai curând procedurile de ratificare a Protocolului de aderare a României şi a celorlalte state invitate la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din 25 noiembrie 2002". Declaraţia a fost semnată de preşedinţii celor două Camere parlamentare, respectiv, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului. Am reamintit această zi, deoarece, în ultima perioadă, Parlamentul României nu a mai reuşit să adopte asemenea documente-simbol, cu adevărat relevante pentru populaţia ţării. Această declaraţie a fost reconfirmată oficial în data de 2 aprilie 2004, ziua în care România a devenit de facto membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice. Cei 15 ani de prezenţă a României în NATO nu trebuie deloc minimalizaţi. Este vorba despre 15 ani de siguranţă şi cooperare cu aliaţi serioşi şi puternici, pe care îi putem cu atât mai mult preţui în contextul actual geopolitic în care se găseşte ţara noastră. Suntem astăzi graniţa estică a Alianţei Nord-Atlantice, în vecinătatea unor zone de conflict şi în imediata apropiere a unei Rusii impredictibile. Ca parlamentari ai unei ţări membre a NATO şi a Uniunii Europene, consider că trebuie să înţelegem cu adevărat că funcţionarea eficientă a fiecărei instituţii democratice în angrenajul naţional va ajuta România să reprezinte în continuare un pilon important al stabilităţii regionale, dar şi un aliat de încredere pentru ţările din vest. Parlamentul României trebuie să iasă din letargia ultimilor ani, în care activitatea parlamentară s-a diluat nepermis, făcând loc unor dezbateri sterile şi lipsite de substanţă şi încetinind nepermis actul concret de legiferare. Consider că trebuie să fim mult mai conştienţi şi responsabili în legătură cu misiunea noastră în forul legislativ, unde oamenii ne-au trimis şi ne-au mandatat cu încredere pentru a face legi bune pentru ei, dar şi pentru a contribui la consolidarea şi dezvoltarea democraţiei şi a instituţiilor statului.
Florică Ică Calotă "Programul Uniunii Europene pentru şcoli, un succes!" La finele lunii martie, au fost adoptate alocările bugetare naţionale pentru Programele UE de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli, pentru anul şcolar 2019-2020. România are la dispoziţie aproape 18 milioane de euro, din care 6.866.848 euro pentru Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi 10.815.474 Euro pentru Programul de distribuire a laptelui în şcoli. În perioada 2019-2020, milioane de copii din întreaga Uniune Europeană vor primi lapte, fructe şi legume, prin intermediul Programului UE pentru şcoli. Peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au beneficiat de acest program, în anul şcolar 2017-2018. În total, la nivelul UE se alocă 145 de milioane euro pentru fructe şi legume şi 105 milioane euro pentru lapte şi produse lactate. Programul de distribuire este completat de măsuri educative, spre exemplu aflarea de informaţii despre agricultură şi care promovează o alimentaţie sănătoasă. De asemenea, Comisia a publicat un raport de evaluare, care arată faptul că, în anul şcolar 2017-2018, aproximativ 159.000 de şcoli au participat la Programul UE pentru şcoli. În perioada respectivă, le-au fost distribuite copiilor din ţările europene 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte, însumând peste 182 de milioane euro din bugetul Uniunii Europene. Ţările care doresc să participe la Programul UE pentru şcoli trebuie să transmită Comisiei cererile de sprijin, până la sfârşitul lunii ianuarie. Alocarea orientativă din bugetul UE pentru fiecare stat membru se bazează pe numărul de elevi din fiecare ţară. Autorităţile naţionale sunt libere să transfere de la un sector la altul, o parte a bugetului alocat, 20% - 25%. Ele pot, de asemenea, să anunţe că doresc să cheltuiască mai mult decât suma solicitată, în cazul în care alte state membre refuză să îşi preia întreaga sumă alocată. Statele membre pot decide şi cu privire la modalitatea de punere în aplicare a programului, inclusiv cu privire la produsele agricole pe care le vor primi copiii sau la subiectele măsurilor educative puse în aplicare. Statele membre au posibilitatea de a suplimenta fondurile UE cu fonduri naţionale, pentru a finanţa programul. Produsele distribuite se aleg pe criterii de sănătate şi de mediu, în funcţie de anotimp, de varietate şi de disponibilitate. Statele pot încuraja achiziţiile locale sau regionale, produsele ecologice, lanţurile scurte de aprovizionare, beneficiile pentru mediu şi sistemele agricole de calitate. În concluzie, acest program reprezintă un real succes pentru şcoala românească!
Florin-Claudiu Roman "Ocupaţi-vă de cei care produc ceva pentru economia României şi de problemele lor, domnilor din Guvernul PSDragnea, şi nu exclusiv de poruncile stăpânului vostru!" Lovitura pentru mulţi dintre micii întreprinzători din România are un impact devastator, deoarece sunt destui cei care nu au apucat să-şi modifice numărul de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN incluse în obiectul de activitate impus de noua Lege nr. 182/2016, al cărui termen de implementare în acest sens a expirat la data de 18 martie 2019. Astfel, potrivit art. II alin. (1) din Legea nr. 182/2016, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale al căror număr de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN incluse în obiectul de activitate este mai mare decât cel prevăzut de prevederile legale în vigoare, şi anume, maximum 5 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN pentru PFA şi maximum 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN pentru întreprinderile individuale, aveau obligaţia de a solicita Oficiului Registrului Comerţului competent modificarea, în mod corespunzător, a menţiunilor din Registrul Comerţului referitoare la obiectul de activitate, iar dacă nu au făcut-o, vor fi radiate din oficiu. Cu alte cuvinte, dacă unii au ştiut, au fost informaţi la timp şi au reuşit să întreprindă ceva în acest sens, au şansa să mai existe şi de acum înainte, dacă nu, au fost pur şi simplu radiaţi de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, fără să se gândească nimeni că poate o mare parte dintre cei radiaţi au, poate, proiecte în derulare! L-am întrebat pe ministrul agriculturii, domnul Petre Daea, ce se întâmplă în situaţia în care cei radiaţi din oficiu au proiecte în derulare, legături contractuale cu APIA şi AFIR, precum şi care sunt soluţiile pe care le are în vedere pentru rezolvarea acestei probleme. Acelaşi lucru l-am întrebat şi pe ministrul justiţiei, domnul Tudorel Toader. Dar cred că domnii miniştri ar fi trebuit să fie dânşii primii preocupaţi de soarta acestor întreprinzători, care au adus bani la bugetul României prin impozitele şi taxele plătite şi care, dacă au în derulare proiecte pe fonduri europene, contribuie şi ei, nu numai la o creştere a ratei absorbţiei fondurilor europene - la care Guvernele PSDragnea nu prea s-au priceput -, dar şi la dezvoltarea şi modernizarea României, chiar dacă vorbim despre proiecte la scara micilor întreprinzători. Oare, în loc să se preocupe, 24 de ore din 24, de anihilarea justiţiei din România, domnul ministru Toader nu s-ar fi putut ocupa şi de cum să rezolve problema acestor mii de mici întreprinzători care au ajuns să fie astăzi radiaţi din oficiu, fără să-i pese nimănui din Guvern de ei?! Din păcate, domnul Toader nu face altceva decât să caute cele mai bune metode de a-i face pe plac domnului Dragnea, punând în aplicare ad litteram tot ce-i porunceşte acesta, neocupându-se deloc de problemele curente ale ţării şi, mai ales, de problemele cu care se confruntă, din punct de vedere juridic, cei care ţin în spate economia şi bugetul ţării, chiar dacă se numesc mici întreprinzători sau persoane fizice autorizate.
Vasile-Florin Stamatian "Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, zi de mândrie pentru toţi românii" România aniversează 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, o alianţă care este garantul principal al securităţii ţării noastre, o zi de sărbătoare pe care o cinstim cu mândrie. Înfăptuit în urmă cu 15 ani, acest pas a reprezentat un succes enorm al diplomaţiei româneşti de la acea dată dar şi recunoaşterea capacităţilor armatei române. Apartenenţa ţării noastre la NATO, respectiv materializarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii puternici ai fundamentului securităţii naţionale, iar România rămâne o voce puternică în Uniunea Europeană şi în lume. Aderarea la NATO este un succes al politicii externe contemporane, iar acţiunile în care România s-a implicat arată că ne respectăm toate angajamentele asumate, beneficiind de o credibilitate sporită în faţa aliaţilor noştri. România va fi mereu alături de aliaţi în structurile politico-militare, acolo unde militarii români îşi reprezintă ţara cu mândrie. De aceea, trebuie să le mulţumim celor care au luptat alături de aliaţi şi să le aducem un omagiu celor care şi-au sacrificat viaţa în misiunile la care au participat. Devotamentul şi sacrificiul militarilor români nu trebuie uitat şi, de aceea, cred că suntem datori să respectăm curajul, dar şi sacrificiul lor! NATO rămâne cea mai importantă Alianţă militară de pe planetă, iar România este un actor foarte important, graţie militarilor români, diplomaţilor şi politicienilor. Este nevoie permanentă de stabilitate şi securitate la nivel global, în contextul actual, marcat de numeroase evoluţii imprevizibile. România a fost, este şi va fi un aliat de încredere, un aliat responsabil şi activ, acelaşi partener de încredere, iar prin acţiunile susţinute de autorităţile române, dovedeşte partenerilor din NATO că este un aliat de nădejde. În încheiere, doresc să aduc cele mai sincere urări şi gânduri bune tuturor statelor membre din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, exprimându-mi respectul faţă de toţi cei care au contribuit la aderarea noastră la NATO!
Mihăiţă Găină "Fermierii care angajează tineri, susţinuţi financiar" Investiţiile succesive în agricultură ale guvernării PSD sunt completate, şi în acest sezon agricol, de o nouă serie de măsuri suplimentare, menite să dinamizeze şi mai mult acest domeniu, dar şi să ofere alte oportunităţi de dezvoltare a mediului rural. Ultima decizie a Guvernului şi a majorităţii parlamentare PSD, pentru susţinerea zonei rurale, este destinată tinerilor. Acest act normativ prevede acordarea unui ajutor de stat pentru fermierii care angajează tineri. Valoarea subvenţiilor este cuprinsă între 500 de lei şi 1.000 de lei pentru fiecare angajat în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Prin ajutorul acordat lunar, Guvernul vrea să stimuleze financiar angajatorii. Astfel, potrivit Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară, fermierii care dovedesc angajarea a doi tineri, care îndeplinesc criteriile prevăzute de actul normativ, beneficiază de sprijin financiar lunar. Pentru fiecare persoană angajată, întreprinzătorii vor beneficia de 1.000 de lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară, 750 de lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare. Nu au fost omişi nici cei care, din varii motive, nu au beneficiat de niciun fel de instruire în unităţile de învăţământ pentru acest domeniu. Aşadar, angajatorii vor fi ajutaţi de statul român cu câte 500 de lei pentru încadrarea persoanelor fără studii. Potrivit exigenţelor legii, fermierii sau ceilalţi întreprinzători din agricultură vor încheia contracte individuale de muncă doar cu normă întreagă cu tinerii, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni. Acest program este avantajos nu doar pentru fermierii care primesc bani de la stat angajând tineri, ci şi pentru generaţia tânără, şi asta pentru că aceştia vor fi scutiţi de la plata impozitului pe venit, aferent salariului brut, stabilit potrivit contractului încheiat în cadrul Programului. Tinerii care doresc să se înscrie în acest program stimulativ o pot face până la sfârşitul anului viitor. Suma alocată pentru anul în curs este de 30 milioane de lei. Sintetizând, iată o nouă dovadă că fondurile europene alocate agriculturii româneşti de către guvernarea PSD vor fi în continuare cheltuite eficient, pentru finanţarea proiectelor care pot genera un număr cât mai mare de locuri de muncă. Ţin să subliniez că această nouă măsură va avea un impact considerabil asupra evoluţiei pozitive a economiei, pentru că va institui noi oportunităţi pentru oamenii din comunităţile rurale şi va duce la stoparea fenomenului dramatic de depopulare a satelor. Prin organizarea de noi exploataţii viabile în mediul rural sau extinderea celor existente deja, se urmăreşte motivarea tinerilor să rămână în această zonă sau să se stabilească la sat, prevenirea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, precum şi oferirea dublului sprijin, atât pentru angajatori, cât şi pentru noile generaţii. Închei, exprimându-mi încrederea că tinerii beneficiari ai acestui nou program vor fi cât mai numeroşi! În acest fel, tinerele generaţii vor beneficia de aceste noi oportunităţi, create special pentru ca ele să se integreze şi mai uşor în câmpul muncii. Prin intermediul acestui nou suport flexibil de angajare, tinerii îşi pot construi cu optimism o viaţă frumoasă în zonele din care provin sau se pot translata către teritoriile agricole ale României, pe care ei le consideră mai atractive.
Găvrilă Ghilea "Titluri de stat... degeaba!" Ministerul Finanţelor Publice a dat startul, în aceste zile, unei noi serii de emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, obligaţiunile având scadenţe la 1, 2, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,5% şi, respectiv, 5%, aproape duble faţă de media bonificaţiilor bancare oferite în prezent pentru depozitele populaţiei. Trecând peste faptul că ne aflăm deja la a treia serie de astfel de emisiuni din acest an, după cele din lunile februarie şi martie, nu putem decât să privim cu circumspecţie comunicatul de presă recent al instituţiei emitente care precizează triumfalist că "alternativa de economisire a Ministerului Finanţelor Publice se bucură de un interes crescut al românilor, astfel că, până în prezent, peste 20.000 de români au investit în titluri de stat, mai mult de 1,2 miliarde de lei". Prudenţa în abordarea acestei stări de fapt este mai mult decât necesară, dacă ţinem seama că emisiuni similare, dar cu o dobândă la jumătate faţă de oferta actuală şi maturitate la numai doi ani, au mai fost puse în circulaţie şi în anii 2015-2018 de către acelaşi emitent. Dar cum a venit vremea scadenţei, Ministerul Finanţelor Publice nu a avut încotro, fiind nevoit să pună în funcţiune rotativa obligaţiunilor de stat, mărind miza dobânzilor neimpozabile, proporţional cu perioada lor de maturitate. Pe de altă parte, publicitatea persuasivă a randamentului "cincinal" al acestor instrumente de economisire este de natură să ridice mari semne de întrebare asupra sustenabilităţii reale a unui asemenea plasament, în condiţiile în care dobânda la scadenţa de 5 ani este şi în prezent mai mică decât rata actuală a inflaţiei, estimată la 5,4%. Ce nu se spune decât cu jumătate de gură şi numai celor care întreabă şi insistă, este că aceste titluri de stat nu sunt transferabile, nici tranzacţionabile, neputând fi răscumpărate decât la scadenţa maturităţii lor, investitorii fiind astfel lipsiţi de posibilitatea denunţării anticipate a plasamentului, chiar cu riscul pierderii dobânzii. Ministerul Finanţelor Publice şi-a anunţat deja intenţia de a emite titluri de stat pentru populaţie pe tot parcursul anului 2019, în fiecare lună perioada de subscriere fiind de trei săptămâni, maturităţile urmând să fie stabilite în funcţie de interesul manifestat de investitori. Mă tem că asistăm deja la un circuit de schemă Ponzi, în care, investitorii, atâţia câţi vor mai fi, îşi vor da seama prea târziu că din sumele atrase prin titlurile puse în vânzare statul le plăteşte, de fapt, pensiile şi salariile. În aceste condiţii, poate că statul nu va da faliment, dar nimeni nu garantează că cetăţenii săi investitori în titluri nu îşi vor declara insolvenţa atunci când dobânzile promise nu se vor mai vedea de rata inflaţiei.
Bianca - Miruna Gavriliţă "Fiecare zi de întârziere fără Legea vaccinului reprezintă o bătălie pierdută cu rujeola" 62 de morţi şi aproape 70.000 de cazuri confirmate - aceste cifre arată ce înseamnă de fapt rujeola în România. Ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă! De ce? Pentru că, de mai bine de un an, Legea vaccinării obligatorii zace în Parlament. Nu s-a mai făcut nimic, deşi în fiecare săptămână numărul cazurilor de bolnavi cu rujeolă şi numărul deceselor sunt în creştere, iar majoritatea celor care îşi pierd viaţa din cauza unei boli banale sunt copiii. Rujeola poate fi prevenită printr-un vaccin care oferă imunitate pe tot parcursul vieţii. UNICEF avertiză în urmă cu câteva zile că numărul de cazuri de rujeolă este în creştere la nivel mondial. Deşi există un vaccin sigur şi ieftin în acelaşi timp, un vaccin care a salvat de-a lungul timpului milioane de vieţi, nu puţini sunt cei care îl refuză. Motivul? Nu cred în politică de vaccinare! Rezultatul? Numărul din ce în ce mai mare de decese! Italia a modificat legislaţia, astfel încât copiii care nu sunt vaccinaţi nu au dreptul să meargă la grădiniţă, iar când ajung la vârsta de şcoală părinţii ai căror copii nu sunt vaccinaţi sunt nevoiţi să plătească o amendă de 500 de euro. Este vorba despre vaccinările împotriva varicelei, poliomielitei, rujeolei, oreionului şi rubeolei. "Fără vaccin, fără şcoală" - este sloganul zilei în Italia. În Franţa, o altă ţară europeană, vaccinarea este de asemenea obligatorie. Platforma YouTube a interzis spoturile antivaccinare, iar Amazon a înlăturat documentele antivaccinare de pe platforma video. La fel, Facebook şi Pinterest. Noi, aici, în Parlament, avem o lege despre care însă, de mai bine de un an, nu mai vorbim deloc. Această lege este imperativă. Nu putem amâna la nesfârşit votarea ei. Fiecare zi de întârziere înseamnă o zi în care un copil, un adult, un român poate să moară din cauza unor boli care nu ar mai trebui să existe. Nu ne putem permite o ţară de bolnavi, nu ne putem permite să pierdem vieţi din cauza delăsării noastre. Această Lege a vaccinului, care este inspirată din legislaţia ţărilor unde gradul de vaccinare depăşeşte 90%, ar trebui să ducă la o reducere drastică a numărului de copii care nu sunt vaccinaţi. Avem nevoie de legislaţie, altfel riscăm extinderea epidemiilor în colectivităţi şi implicit creşterea numărul de bolnavi. Fără o politică coerentă de vaccinare, nu vom reuşi să reducem numărul de morţi. În urmă cu câteva săptămâni, profesorul Adrian Streinu Cercel, la o dezbatere în Senat, trăgea un semnal de alarmă, spunând că toţi cei care acum sunt antivaccinare au fost vaccinaţi în trecut.
Neculai Iftimie "Încă un pas legislativ spre dezvoltarea zonelor turistice şi de agrement din zonele montane ale României" Zona montană în general se concentrează printr-o mare acumulare de resurse turistice. Dezvoltarea turismului montan presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea sa, să aibă menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitul turistic intern şi internaţional şi care să permită accesul. Relieful montan, care include lanţul carpatic, are o altitudine medie de 950 de metri, un grad de fragmentare mare, impus de multitudinea depresiunilor, a văilor adânci şi a pădurilor joase, situaţie care a favorizat atât aşezările umane, cât şi o intensă circulaţie a oamenilor. Carpaţii Orientali reprezintă cea mai extinsă grupă a Carpaţilor Româneşti, cu o suprafaţă de 34.500 de km 2 . În Carpaţii Orientali se găsesc cele mai extinse păduri de pe teritoriul României. Vechimea locuirii acestor munţi este atestată de vestigii aparţinând culturilor paleolitice. Mai sunt numeroase aşezări neolitice şi din epoca bronzului. Este de remarcat faptul că 11,5% din capacitatea de cazare turistică a ţării noastre este concentrată în staţiunile montane. Strategia de dezvoltare a turismului din zonele montane trebuie să fie una unitară, aflată în concordanţă cu alte politici şi programe care vizează această zonă. Astfel, eforturile orientate în direcţia relansării agriculturii din aceste zone - de exemplu programele de dezvoltare montană a zonei aprobate de Parlament - au o legătură directă cu turismul, întrucât turismul rural prezintă un potenţial ridicat de dezvoltare. Programele de dezvoltare a infrastructurii de transport trebuie să vizeze recondiţionarea şi modernizarea rutelor ce asigură accesul în zona montană. În acest sens, Parlamentul, prin modificarea şi completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi lucrări de corectare a torenţilor, a dat posibilitatea ca acestea să treacă din domeniul public al statului şi din administrarea Romsilva în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, cu titlu gratuit. Având în vedere că la nivel naţional sunt multe drumuri forestiere care deservesc 100% fondul forestier proprietate publică şi, în acelaşi timp, zonele turistice şi de agrement de pe teritoriul unor unităţi administrative teritoriale, s-a dat posibilitatea legală ca şi aceste drumuri să treacă în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea dezvoltării şi modernizării acestora cu fonduri europene şi naţionale. Un argument în sensul celor menţionate îl reprezintă că drumul forestier deserveşte şi poate deservi cabane turistice, hoteluri, stâne europene şi pârtii de schi. În concluzie, se poate afirma că turismul montan românesc poate fi resuscitat prin pârghii legislative care să ducă la o valorificare optimă a acestui potenţial.
Claudiu-Augustin Ilişanu "Directiva Copyright, iniţiată încă din 2016, a fost adoptată de Parlamentul European. Sperăm să aducă mai multă echitate şi un sprijin mai solid în domeniul drepturilor de autor!" Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută Directiva Copyright, cu 348 de voturi pentru, 274 de voturi împotrivă şi 36 de abţineri. Această directivă a fost iniţiată în 2016, pentru ca săptămâna trecută să fie în cele din urmă adoptată. Acum urmează ca în următoarele săptămâni statele membre să aprobe Decizia Parlamentului privind adoptarea sa. În prezent, statele membre vor aproba Decizia Parlamentului în următoarele săptămâni. Dacă statele membre acceptă textul adoptat de Parlamentul European, acesta va intra în vigoare după publicare, urmând, apoi, ca statele membre să aibă doi ani la dispoziţie pentru a-l pune în aplicare. Directiva urmăreşte să se asigure că drepturile şi obligaţiile de lungă durată ale dreptului de autor se aplică şi pe Internet. YouTube, Facebook sau Google reprezintă câteva dintre companiile asupra cărora această nouă legislaţie va avea un efect sau altul. Directiva Copyright va schimba major conţinutul distribuit şi încărcat pe Internet. Principalele aspecte prevăzute în textul de lege sunt: asumarea răspunderii pentru conţinutul postat de administratorii platformelor; obţinerea de venituri de către jurnalişti, de pe urma distribuirii ştirilor pe platformele online; platformele de tip start-up vor fi supuse unor obligaţii mai puţin rigide. Prin această nouă legislaţie în domeniul Internetului, Uniunea Europeană doreşte să protejeze suplimentar drepturile de autor. Numeroase persoane din cadrul generaţiei tinere au protestat împotriva adoptării acestui proiect legislativ, invocând faptul că acesta ar restrânge libera exprimare şi, prin urmare, esenţa Internetului, adică aceea de a aduce contribuţii majore la dezvoltarea lumii în care trăim. Un articol mult dezbătut şi contestat este articolul 13, care menţionează mai multe obligaţii referitoare la protecţia drepturilor de autor pentru platformele care distribuie orice tip de material, adică se va reduce numărul materialelor postate de exemplu pe YouTube, pentru că se vor impune verificări stricte ale licenţelor de difuzare. O altă reglementare se referă la articolul 11, care stipulează că motoarele de căutare, de exemplu Google, vor trebui să plătească editorii pentru scurte fragmente de ştiri preluate. Contestatarii acestor articole invocă argumente inclusiv economic, în sensul că blocarea exagerată a datelor va duce la stoparea creşterii economice bazată pe industria digitală şi va crea incertitudine în domeniu. Ţara noastră, în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, participă intens la negocierile pentru proiecte legislative aplicabile şi eficiente, iar în sensul directivei în cauză suntem convinşi că România va avea un cuvânt de spus în acest sens pentru o permanentă evoluţie digitală şi totodată pentru o mai mare echitate şi un sprijin mai solid în domeniul drepturilor de autor.
Natalia-Elena Intotero "Directiva «Fără dublu standard în UE» - un succes al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene" Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a obţinut consolidarea legislaţiei europene în materie de protecţie a consumatorilor. Ambasadorii statelor membre, reuniţi în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului, au aprobat acordul obţinut de Preşedinţia română şi Parlamentul European cu privire la un proiect de directivă de modificare a patru directive existente ale UE care protejează interesele consumatorilor. Cea mai importantă modificare se referă la Directiva privind practicile comerciale incorecte, respectiv textul cu privire la "dublul standard". Prevederile sunt menite să ajute statele membre să administreze aspectele legate de dublul standard. În acest sens, textul prevede că pot fi diferenţe semnificative între bunuri doar dacă acestea sunt justificate prin factori legitimi şi obiectivi, cum ar fi legislaţia naţională, materia primă sau strategiile voluntare care vizează îmbunătăţirea accesului la alimente sănătoase. Consumatorii vor trebui să fie informaţi cu privire la faptul că bunurile sunt diferite din cauza factorilor legitimi, însă comercianţii decid cum vor furniza informaţia. Autorităţile competente vor avea sarcina de a evalua dacă această diferenţă este uşor identificabilă de consumatori, prin analizarea disponibilităţii şi a gradului de adecvare a informaţiei. Societăţile care comercializează produse alimentare în cadrul excepţiilor aprobate trebuie să-şi informeze consumatorii cu privire la faptul că produsul este diferit, comparativ cu alte produse prezentate ca fiind identice, astfel încât consumatorul să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. Intenţia Preşedinţiei române a fost să construim un text care să prevină abuzurile şi să oferim un cadru juridic care să poată fi la îndemâna statelor membre, ceea ce reprezintă un mare pas pentru cetăţeni. În urma adoptării acestei directive, comercianţii vor avea obligativitatea să informeze consumatorii români privind dublul standard. Dacă produsele sunt diferite calitativ, devine obligaţia comerciantului să informeze consumatorul despre faptul că produsul pe care îl are la raft este diferit de cel din alte state. Autoritatea naţională de control, în cazul României ANPC, va efectua controale, pentru a verifica dacă informarea pe care a făcut-o comerciantul este suficientă şi adecvată înţelegerii publicului larg. Directiva - "Fără dublu standard în UE" - este un succes al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene pentru protecţia consumatorilor. Este o reuşită pentru care doresc să felicit Guvernul României, pentru că prin muncă, seriozitate şi determinare vine cu măsuri în sprijinul direct al oamenilor!
Ioan Balan "Guvernul PSD-ALDE ne împrumută cu zeci de milioane de euro pe zi, pe care-i risipeşte fără să-i pese!" Din anul 2012, de când PSD a preluat efectiv guvernarea în România, datoria publică a ţării a urcat de la 191 de miliarde de lei, până la 331 de miliarde de lei, la finalul anului 2018. Aşadar, într-o perioadă în care România a înregistrat creştere economică, adică economiei i-a mers destul de bine, PSD i-a îndatorat pe români cu încă 140 de miliarde lei. Fiecare român trebuie să ştie că PSD l-a făcut mai dator cu peste 7.100 de lei. Cu toţii ştim că împrumuturile nu sunt gratuite şi că anual se plătesc peste 10 miliarde de lei în contul dobânzilor la datoria publică, adică, anual plătim creditorilor care împrumută Guvernul, preţul unei autostrăzi moderne de câteva sute de kilometri sau preţul a câtorva spitale noi, dotate şi echipate după ultimele standarde. Săptămâna trecută, Guvernul ne-a luat din nou prin surprindere şi a contractat un împrumut uriaş, de peste 3 miliarde de euro, la dobânzi total dezavantajoase, pe termene de până la 30 de ani. Într-o singură zi, Guvernul ne-a îndatorat, pe fiecare în parte, cu peste 150 de euro. Pentru PSD şi ALDE este uşor să facă diverse cadouri electorale, atunci când factura guvernării lor va fi plătită de fiecare român în parte. Ceea ce nu spun cei din PSD-ALDE este faptul că ei se împrumută acum, iar datoriile făcute de ei vor fi plătite peste 7, 15 sau 30 de ani, atunci când acest guvern va fi doar o parte din istoria neagră a ţării. Am spus în dese rânduri că PSD-ALDE îi împrumută chiar şi pe copiii care încă nu s-au născut, dar care vor trebui să plătească din buzunarele lor, datoriile făcute de Dragnea, Teodorovici şi Dăncilă. Supraîndatorarea accelerată a României, într-o perioadă în care Guvernul se laudă că avem creştere economică, este o altă dovadă a eşecului total la guvernare pe care l-a înregistrat PSD-ALDE. Când economia creşte, banii care intră la buget ar trebui să fie mai mulţi, nu mai puţini, iar aceştia ar trebui să ajungă şi pentru creşterea veniturilor populaţiei şi pentru construcţia de infrastructură şi modernizarea serviciilor publice. Din păcate, Guvernul PSD-ALDE nu are bani nici pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie, nici pentru eliminarea inechităţilor din Legea salarizării, iar investiţiile publice vor marca în anul 2019 un nou minim istoric, adică nu se va construi mai nimic. În vreme ce Guvernul PSD-ALDE ne îngroapă în datorii, statele dezvoltate din Uniunea Europeană, precum Germania sau Irlanda, îşi plătesc datoriile acumulate în anii anteriori, pentru ca atunci când vor veni vremuri grele să poată să apeleze fără probleme la împrumuturi guvernamentale, la costuri mici. Împrumuturile nu sunt un lucru rău, dacă Guvernul face ceea ce trebuie cu banii împrumutaţi! Şi Italia s-a împrumutat în trecut, dar din banii luaţi de la creditori au construit cea mai vastă reţea de autostrăzi din sudul Europei şi a legat regiunile sărace din sudul peninsulei, de cele bogate din nord, dându-le şansa să se dezvolte. Şi Germania s-a împrumutat cu ani în urmă, însă din banii împrumutaţi a construit una dintre cele mai puternice şi competitive economii din lume, a edificat reţele de transport de mare viteză şi sisteme energetice care au condus la facturi mai mici pentru populaţie şi agenţii economici. Avem toată îndreptăţirea să ne întrebăm, ce au făcut Guvernele PSD cu peste 140 de miliarde de lei împrumutaţi în 7 ani, bani pe care generaţiile viitoare vor trebui să îi dea înapoi? Oare ce vor răspunde cei din PSD, atunci când vor fi întrebaţi de copii lor despre modul în care au risipit atâtea miliarde de lei şi nu au reuşit să construiască nimic notabil - niciun spital nou, nicio autostradă nouă, nicio şcoală sau universitate performantă? Nu o să mă bazez pe mustrările de conştiinţă ale celor din PSD, pentru că nu o să avem niciodată parte de aşa ceva. Ceea ce trebuie să facem cu toţii este să dăm o lecţie nepricepuţilor care au condus ţara peste 22 de ani în ultimele 3 decenii şi să dăm ţării un guvern responsabil, care să aibă grijă de modernizarea ţării, de utilizarea banilor gratuiţi de la Uniunea Europeană, care trebuie să fie cheltuiţi pentru lucrări de infrastructură. Viitorul guvern condus de PNL va construi politici responsabile atât pentru părinţii şi bunicii noştri, dar, mai ales, pentru viitorul acestei ţări, pentru copii.
Ion Spânu "Şah mat la Regele Iordaniei" Ca şi cum toate problemele sociale şi economice ale României erau deja rezolvate, premierul României, doamna Viorica Dăncilă, a simţit nevoia să treacă la următorul nivel şi să aducă lumină şi pe plan extern. Mutarea Ambasadei României la Ierusalim, o problemă neclară chiar în cadrul Partidului Social Democrat, s-a transformat într-un scandal diplomatic cu repercusiuni asupra imaginii externe a României şi, ceea ce este şi mai grav, cu efecte asupra economiei naţionale. Regele Iordaniei şi-a anulat vizita oficială la Bucureşti, iar întreaga comunitate arabă începe să privească cu suspiciune spre România, prin prisma deciziilor guvernamentale. De-a lungul timpului, România şi-a câştigat un binemeritat statut de mediator între lumea arabă şi comunitatea evreiască, un statut apreciat de ambele părţi şi chiar de întreaga planetă. Generaţii întregi de diplomaţi români au muncit, timp de zeci de ani, pentru ca acest lucru să fie posibil şi ţara noastră să reprezinte un punct de echilibru într-o parte a lumii măcinată de un conflict interminabil. Astăzi, cu un prim-ministru care se substituie atribuţiilor prezidenţiale şi cu un ministru de externe aproape inexistent, atât ca prezenţă, cât şi ca activitate, România este pe cale să piardă definitiv acest rol de stat stabilizator în regiune. Mai mult chiar, o analiză recentă a Ministerului Afacerilor Externe, susţinută de însuşi preşedintele Partidului Social Democrat, avea ca şi concluzie faptul că, în acest moment, este inoportună mutarea Ambasadei României la Ierusalim. În anul 2006, România şi-a depus candidatura pentru un nou mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru locul alocat Grupului Est-European, în intervalul 2020-2021. Alegerile vor avea loc în luna iunie a acestui an. Este o poziţie foarte importantă, pentru care ţara noastră are nevoie de cât mai multe voturi. Angajamentul luat de ţara noastră cu privire la mutarea Ambasadei la Ierusalim, angajament asumat de şeful Guvernului, va face ca toate voturile ţărilor arabe să-şi găsească al destinatar. Preşedintele PSD a găsit oportunitatea perfectă de a poza în filoamerican şi filoisraelian. România este însă parte a Uniunii Europene, iar cele mai multe state membre sunt extrem de reticente vizavi de mutarea ambasadelor şi, în general, faţă de politica externă a Guvernului israelian. Mai mult chiar, foarte multe state ale UE au refuzat în mod clar mutarea ambasadelor. Dar, cum în ultima vreme discursul antieuropean se află pe primul loc în agenda partidului de guvernământ, susţinerea demersului prim-ministrului României, de către preşedintele PSD, nu este altceva decât o consecinţă firească a acestui lucru. Nu trebuie să uităm şi faptul că, la ora actuală, există oficiali români care îşi desfăşoară activitatea în Orientul Mijlociu, în zone cu o situaţie extrem de tensionată, în zone în care este nevoie de numai o mică scânteie pentru ca totul să se aprindă. În aceste condiţii, nu se mai poate vorbi sub nicio formă de o eficienţă a acţiunilor acestor oameni, fiind puşi în faţa unor situaţii extreme. După cum bine ştim cu toţii, Regele Abdullah II al Iordaniei şi-a anulat vizita oficială în România, ca semn de protest faţă de afirmaţiile doamnei Dăncilă. Mai puţin ştiut este faptul că, alături de delegaţia oficială, peste 70 de companii iordaniene veneau la Bucureşti pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din România şi pentru a stabili noi căi de comunicare, în vederea dezvoltării economice dintre cele două state. Nu are rost să discutăm despre puterea financiară a companiilor din Iordania, moneda naţională fiind a patra ca putere în lume. Încă o oportunitate ratată de a atrage investiţii străine în România, iar după cum arată lucrurile, cu siguranţă nu este ultima.
Cornel Itu "Programul guvernamental «Investeşte în tine», o şansă la educaţie şi viaţă decentă pentru tineri!" Cel mai preţios şi mai durabil cadou care poate fi oferit de către societate tinerilor este educaţia. În contextul actual, o educaţie solidă este absolut necesară atât pentru dezvoltarea personal, cât şi pentru integrarea pe piaţa muncii. Accesul la educaţie este, din păcate, un deziderat imposibil pentru mulţi tineri din România, motivul principal fiind lipsa fondurilor financiare. Prin Programul guvernamental "Investeşte în tine", pe care l-am adoptat alături de ceilalţi colegi din Grupul parlamentar al PSD, în Camera Deputaţilor, propunem o soluţie viabilă pentru această problemă. Reamintesc că proiectul de lege are ca obiect de reglementare garantarea unui credit în valoare maximă de 40.000 lei, în proporţie de 80%, de către stat, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare. Dobânda şi cheltuielile privind comisioanele de analiză şi de gestiune a garanţiilor vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20.000 lei, daca beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului. Beneficiarii programului sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi 26 ani, care sunt în perioada studiilor, precum şi persoane cu vârsta între 26 şi 55 ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională. Creditul se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie, o singură dată pentru acelaşi beneficiar. Destinaţia creditului este de a acoperi nevoile beneficiarilor şi familiilor acestora privind educaţia, sănătatea, cultura, sportul şi de habitat. Conform proiectului adoptat, se consideră eligibile următoarele cheltuieli ale beneficiarului, inclusiv ale familiei acestuia: plata cărţilor, rechizitelor, cursurilor, revistelor de specialitate; plata creşelor, grădiniţelor, şcolilor particulare; plata cursurilor de specializare/calificare; plata cursurilor de pregătire profesională; taxe de studii, inclusiv master, doctorat, MBA; plata chiriei, a cheltuielilor de întreţinere şi a utilităţilor; plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti; o parte dintre cheltuielile pentru construcţia sau achiziţia unei locuinţe; cheltuielile pentru modernizarea sau renovarea unei locuinţe; costul medicamentelor, analizelor, produselor de protezare/ortezare, serviciilor dentare şi al intervenţiilor chirurgicale; achiziţionarea de calculatoare, laptopuri, imprimante, softuri de specialitate; abonamente sau bilete culturale - cinema, teatru, operă, bibliotecă, muzee; costul publicării cărţilor sau al studiilor de specialitate; achiziţia de articole sportive, instrumente muzicale şi alte echipamente necesare pregătirii profesionale în învăţământul de specialitate, tehnic şi de artă; taxa de participare la manifestări ştiinţifice şi concursuri; cheltuielile de transport pentru deplasări la manifestări ştiinţifice şi concursuri. Este o măsură guvernamentală aşteptată de către potenţialii beneficiari şi perfect justificată într-o societate care se doreşte a investi în educaţie şi formare profesională.
Marilen - Gabriel Pirtea "Liberalii solicită profesionalizarea managementului şcolar şi depolitizarea sistemului educaţional, prin desfiinţarea inspectoratelor şcolare judeţene" Prima treaptă pentru reconstruirea încrederii în sistemul de educaţie din România nu poate să fie alta în afară de cea a profesionalizării managementului şcolar. Simpla reintroducere a temei profesionalizării în actul de conducere a unităţilor din reţelele şcolare poate să producă o schimbare semnificativă în bine, pentru că depolitizarea va da încredere unei largi majorităţi a profesorilor din sistem şi va garanta pentru neutralitatea managementului carierei lor profesionale, principiul obedienţei politice urmând să fie înlăturat, cu avantajarea principiului profesionalizării. Dacă principalul obstacol al depolitizării sistemului educaţional este reprezentat de inspectoratele şcolare judeţene, cele în care se concentrează instrumentele controlului politic, atunci, cu siguranţă, este absolut necesar să desfiinţăm aceste instrumente ale politizării, inspectoratele şcolare judeţene. În multe dintre inspectoratele şcolare judeţene se face simţită, în această perioadă, o stare de tensiune şi incertitudine, din cauză că cei care se află în posturile de conducere ajung la finalul mandatelor, urmând ca Ministerul să organizeze concursuri sau să numească interimari pe postul de inspector şcolar general sau inspector şcolar general-adjunct. Fără să fie exclusă reconfirmarea pe posturi a unor inspectori generali, cei care şi-au respectat cu stricteţe ordinele date de la şefii politici, etapa de schimbare a conducerilor de inspectorate judeţene va induce o accentuare a politizării mecanismului public de conducere şcolară. Ministerul Educaţiei Naţionale nu explică public criteriile pe baza cărora unii dintre inspectorii şcolari generali sau generali-adjuncţi rămân pe funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare judeţene, ori care sunt criteriile pentru numirea altora noi. Se pare că devine chiar o politică oficială maniera total netransparentă de angajare a acestor funcţionari publici, transformaţi astfel în instrumente utile pentru deplina subordonare politică a conducerilor de instituţii şcolare. În mai multe judeţe ale ţării sunt confirmate în funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare echipe de management care nu se pot baza pe rezultate şcolare de top, la nivel naţional. Aşa se întâmplă la Inspectoratul Judeţean Timiş, unde Ministerul Educaţiei Naţionale a decis prelungirea mandatului conducerii, deşi judeţul Timiş nu este pe primele locuri în ţară la rezultatele generale de la bacalaureat şi de la evaluarea naţională. Un alt exemplu este Inspectoratul Judeţean Gorj, unde politizarea a mers în sens contrar, actualul inspector general devenind indezirabil pentru şeful PSD Gorj, care are o altă preferinţă personală pentru această poziţie. Nici la Inspectoratul Judeţean Ialomiţa nu se poate vorbi despre transparenţă şi bună administrare, fosta titulară de la conducerea Inspectoratului Şcolar revenind în post doar prin forţa unei decizii judecătoreşti a Curţii de Apel. Cazul de la Ialomiţa nu este singular, o situaţie similară fiind de curând înregistrată şi la Inspectoratul Judeţean Suceava, unde inspectorul general în funcţie a fost demis de fostul ministru Valentin Popa, decizie atacată în instanţă de inspector, care a revenit astfel în fruntea IŞJ Suceava, de unde a fost din nou demis de actualul ministru al educaţiei. Într-o situaţie aparte se află inspectorul şcolar general de la IŞJ Caraş-Severin, cel care s-a remarcat prin ieşiri publice indezirabile, cu totul politice şi nepermise pentru un cadru didactic. Este un exemplu tipic de neglijenţă a Ministerului, care-l menţine în funcţie pe inspectorul şcolar general al IŞJ Caraş-Severin, în pofida criticilor întemeiate care l-au vizat. Înţelegem foarte bine motivul pentru care concursurile pentru posturile publice de conducere din Inspectoratele şcolare judeţene nu sunt anunţate şi procedurate în mod transparent, ba chiar mai mult, în majoritatea cazurilor concursurile sunt înlocuite de numiri temporare, pentru mandate parţiale de un an sau de doi ani. Sunt mai multe exemple, cunoscute public, care confirmă această practică a politizării reţelelor şcolare judeţene prin numiri politice în poziţiile cheie din conducerea acestor instituţii. Nu mai este niciun secret faptul că alegerea conducătorilor de inspectorate judeţene se produce ocult, în subteranele reţelelor de influenţă politică ale PSD-ALDE, o permanentă negociere tensionată între palierul intereselor personale şi de grup de influenţă, între influenţa politică de la Bucureşti şi cea a reţelei de interese politice din judeţe. Între aceste paliere politice apar de multe ori conflicte de interese, care conduc, până la urmă, la numirile interesate şi dubioase de la conducerile inspectoratelor şcolare judeţene. Să nu ne mai mirăm că tot mai mulţi dintre profesorii dedicaţi meseriei lor văd în inspectoratele şcolare doar cercuri de influenţă politică, prin care reţeaua politică ocultă îşi impune oameni loiali la conducerea şcolilor, împotriva principiilor profesionalizării managementului educaţional. Foarte mulţi dintre noi au înţeles că inspectoratele judeţene nu mai pot să fie reformate şi merită să fie desfiinţate, dacă altă cale pentru depolitizare nu mai există. Solicităm Ministerului Educaţiei Naţionale să publice transparent pe site lista nominală cu toţi inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi, cu perioada mandatelor acestora, procedura prin care au ajuns să ocupe posturile de conducere din inspectorate, dar şi termenele la care este obligatoriu să fie organizate concursuri pentru aceste posturi, în fiecare judeţ, precum şi metodologiile de concurs pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le va aplica în aceste concursuri.
Mihaela Huncă "«O Românie puternică într-o Europă unită!» Acesta este mesajul Partidului Pro România pentru alegerile europarlamentare!" Lista Partidului Pro România pentru alegerile parlamentare este deschisă de un careu de aşi: comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu şi 3 foşti prim-miniştri: Victor Ponta, Mihai Tudose şi Iurie Leancă! Este o listă cu care noi, cei de la Pro România, ne mândrim! Dacă este să vorbim despre doamna comisar european, Corina Creţu, nu avem pe cineva care să aibă această experienţă în România. Prin tot ceea ce a făcut, este omul căruia îi pasă de ţară, îi pasă de români. Atât timp cât s-a aflat în această funcţie, România a putut accesa cu 8% mai multe fonduri europene. Păcat că guvernanţii, în mod inexplicabil, nu au sprijinit-o în acest sens! Nu uitaţi că oficialul european pentru dezvoltare regională a susţinut în repetate rânduri că autostrada Târgu Mureş - Iaşi este o prioritate a Comisiei Europene. Din păcate, actualul Guvern nici nu a vrut să audă, văduvind Moldova de posibilitatea unei dezvoltări economice reale. De asemenea, Iurie Leancă nu va fi doar un reprezentant al României, ci şi al tuturor românilor. Împreună, în Parlamentul European, vom pleda pentru ameliorarea calităţii vieţii românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Dacă ne gândim la guvernarea Victor Ponta, consider că a fost competentă şi responsabilă pentru ţară. Atunci România era respectată în relaţiile cu Uniunea Europeană. Ba mai mult, ca un exemplu de bune practici de guvernare în infrastructură, nu trebuie să uităm că atunci s-a reabilitat complet drumul Botoşani-Suceava. Din păcate, suntem ignoraţi acum de Guvernul Liviu Dragnea în ceea ce priveşte "drumul ruşinii" Târgu-Frumos-Botoşani. Eu cred că Pro România dovedeşte şi prin lista pe care o supune la vot românilor, responsabilitate şi respect faţă cetăţeni. Cred că Pro România poate să pună ţara acolo unde îi este locul, în Europa civilizată, în Europa statului de drept, în Europa care priveşte către bunăstarea cetăţenilor! Prin echipa pe care o propunem, vom deveni cu adevărat o voce în Parlamentul European!
Mihai Niţă "Ipocrizia, ca stare de normalitate" Ipocrizia tinde să devină o stare de normalitate în timpurile noastre. Comportamentul machiavelic al unor personaje influente se impune tot mai agresiv ca model pentru societate, fiind acceptat şi proliferat cu uşurinţă prin intermediul formatorilor de opinie. Atunci când se întâmplă ca oamenii oneşti să atragă public atenţia asupra personajelor lipsite de caracter, societatea nu mai reacţionează, sau prea puţini sunt cei care iau atitudine în cazuri flagrante de făţărnicie, mai ales când ipocriţii de profesie sunt înalţi dregători, din ţară ori din străinătate. România este grav afectată de fenomenul ipocriziei, exprimat la nivelul absolut, începând cu persoana care ocupă cea mai înaltă funcţie în stat, acelaşi individ care, până să ajungă preşedinte, ne promitea că va fi corect şi loial ţării, că va schimba radical România în bine, că va renunţa la imunitate, dar, imediat ce şi-a văzut sacii în căruţă, şi-a devoalat intenţiile reale, distructive pentru ţara pe care încă pretinde că o conduce. Înhăitat cu vectori de putere externi, cetăţeanul care declara că se simte confortabil la Cotroceni pune umărul cu toată silinţa la denigrarea propriei ţări şi susţine atacurile antiromâneşti ale emisarilor acreditaţi în ţara noastră. Preţiozitatea afişată atunci când simulează lupta împotriva corupţiei nu mai păcăleşte pe nimeni. Poziţia sa duplicitară i-a stimulat pe unii diplomaţi occidentali, prieteni de nădejde ai Domniei Sale şi ostili intereselor României, să-şi manifeste fără jenă punctele de vedere belicoase, atacând sistemul democratic adoptat de ţara noastră, tocmai după modelul occidental. La ei acasă, legile bune sunt bune, iar la noi, aceleaşi legi sunt condamnabile şi trebuie schimbate, pentru că le încurcă interesele. Au ajuns cu insolenţa până acolo, încât fac presiune asupra Guvernului să intervină în treburile justiţiei, contrar normelor democratice şi ale dreptului internaţional. Părtaşă la aceste nereguli, şefa unei instituţii importante din justiţie afirma că "România s-a cam pripit atunci când a ratificat Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale" - stupefiantă declaraţie din partea unui judecător, purtător oficial al stindardului dreptăţii! Metodele prin care populaţia este supusă unui val de intoxicare cu informaţii ambigue sunt bine studiate. Specialişti în dezinformare acţionează permanent, mai ales în mediul online. Anumite trusturi de presă nu sunt străine de manipularea voluntară, direcţionată în medii propice. Jumătăţile de adevăr compilate cu informaţii false constituie principala activitate a propagandei, prin care populaţia este dezorientată, dezbinată, iar mentalitatea sănătoasă este afectată, pe zi ce trece, societatea fiind contaminată cu idei nocive perspectivei aşteptate de români odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Ne-am integrat doar parţial, pe piaţa muncii, dar nu aşa cum era de dorit pentru noi. Acest mod de integrare provoacă dezrădăcinarea şi slăbirea statului, prin regresul demografic şi insuficienţa forţei de muncă necesară companiilor autohtone. Străinii ştiu bine acest lucru şi le convine. După modul în care suntem trataţi ca parte a Uniunii Europene, putem înţelege că marile puteri n-au nevoie de o Românie puternică şi concurentă în economia de piaţă pe care o clamăm şi o dorim sincer, considerând-o necesară ca politică progresistă, dacă este aplicată corect. Numai că, vrând-nevrând, suntem nevoiţi a ne trezi, în mod neplăcut, la nefasta ipocrizie, de care aminteam. Nu suntem suspicioşi afirmând asta, ci realişti. Iată ce spunea, în privinţa ipocriziei, marele Abraham Lincoln: "Ipocrit este omul care şi-a ucis amândoi părinţii... cerând milă pe motiv că este orfan". Este suficient de convingătoare această definiţie, pentru a înţelege clar cât de periculoşi sunt ipocriţii de azi, care vor să ne influenţeze viaţa şi viitorul?
Mirela Furtună "NATO - 70 de ani de garanţii de securitate" Pe 4 aprilie 1949 se puneau bazele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, la Washington. La acel moment, Organizaţia cuprindea 12 state membre care se angajau să se apere reciproc în cazul unui atac faţă de una dintre Părţi. În acest moment, Organizaţia cuprinde 29 de state membre, iar în scurt timp va avea 30, prin aderarea Republicii Macedonia de Nord. Acest principiu al apărării colective este consacrat în Articolul 5 al Tratatului: "Părţile convin ca un atac împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părţile atacate, prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, pentru restabilirea şi menţinerea securităţii nord-atlantice (...)" Merită menţionat că Articolul 5 din Tratat a fost invocat şi aplicat o singură dată în toată istoria Organizaţiei, ceea ce demonstrează eficienţa acesteia în menţinerea securităţii statelor membre. Articolul 5 a fost invocat de S.U.A. după atacurile din 11 septembrie 2001 şi a dus la implicarea NATO în Războiul din Afganistan. Pe 29 martie 2004 România a depus instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, iar pe 2 aprilie a avut loc ceremonia de arborare a drapelului de stat la Cartierul general al NATO de la Bruxelles. Marcăm astfel 15 ani de la aderarea României la NATO, 15 ani în care România a fost mult mai sigură. Ţin să subliniez că procesul de aderare a României la NATO a început prin semnarea unei declaraţii de către liderii partidelor parlamentare, pe 21 iunie 1995, la Snagov. Acest proces a fost promovat de preşedintele de atunci al României, domnul Ion Iliescu, şi a fost încheiat în 2004, când preşedinte era tot domnul Iliescu, iar România avea un Guvern susţinut de PSD. Pe parcursul celor 15 ani, de când a obţinut statutul de membru cu drepturi depline, România a reuşit să demonstreze că este un aliat respectat, având contribuţii substanţiale în acţiunile întreprinse de NATO. Acest aspect reiese din nenumăratele declaraţii ale oficialilor NATO, prin care România este felicitată şi apreciată în cel mai înalt grad pentru implicarea ei, precum şi pentru pregătirea foarte bună a militarilor români. De asemenea, faptul că pe teritoriul României, la Deveselu, a fost amplasat scutul antirachetă, demonstrează că suntem un partener strategic atât pentru S.U.A., cât şi pentru NATO. Îmi exprim convingerea că apartenenţa noastră la NATO ne ajută să ne promovăm mai bine interesele, să jucăm un rol de actor regional mult mai important, oferindu-ne un nivel de securitate foarte ridicat. La mulţi ani, România! La mulţi ani, NATO!
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Administraţia liberală, un model pentru dezvoltarea durabilă a României" Orice activităţi, servicii, cheltuieli sau venituri sunt întemeiate pe un buget. Indiferent că vorbim despre o familie, gospodărie, firmă, companie sau statul în sine, toate îşi justifică veniturile şi cheltuielile printr-un buget, care este un vector al bunăstării populaţiei, mai ales dacă facem referire la bugetele administraţiei locale şi la bugetul de stat. Bugetele locale şi bugetul de stat sunt entităţi speciale, de importanţă majoră, pentru că implică cheltuirea banului public în folosul eficient al societăţii. Astfel, cetăţeanul este indisolubil legat de cheltuirea banului public, prin transparentizare, implicarea în prioritizarea investiţiilor, informare coerentă şi constantă cu privire la raporturile dintre venituri şi cheltuieli, trimestrial şi anual. După 1989, România, în calitate de actor politic internaţional, a cunoscut trei faze cu privire la prezentarea informaţiilor bugetare: Aruncând o privire asupra dezvoltării României, deopotrivă în mediul rural şi urban, putem observa, în primul rând, o dezvoltare neunitară. Actuala guvernare nu a reuşit să demareze niciun proiect de anvergură privind infrastructura de orice fel, fără să mai vorbim despre faptul că unele zone sunt de-a dreptul date uitării sau ignoranţei. Cu toate acestea, există oraşe şi comune pe tot cuprinsul ţării a căror administraţie, liberală, este un exemplu de bune practici - fără a le nominaliza, deşi poate ar fi necesar să fac acest lucru, în virtutea faptului că doar aşa poate înţelege şi actuala coaliţie de guvernare cum se face performanţa, având ca fundament principiile şi valorile liberale. Transparenţa în cheltuirea banilor publici, consultarea şi comunicarea continuă cu cetăţenii, edili dedicaţi comunităţilor lor sunt doar câteva dintre principiile care au generat dezvoltare. Subliniez faptul că principiul transparenţei ar trebui să guverneze activitatea oricărei instituţii a administraţiei centrale şi locale, a oricărei persoane aleasă prin vot de popor. Mesajul pe care vreau să-l transmit este următorul - zonele care se bucură de o dezvoltare durabilă se sprijină pe osatura principiilor şi valorilor liberale, singurele în măsură, aşa cum demonstrează realitatea, să crească relevanţa strategică a României în zonă. Realitatea este cea care ne arată că acolo unde există dezvoltare este administraţie liberală.
Ştefan Muşoiu "Fixarea drepturilor consumatorilor, un nou succes al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene" Drepturile fundamentale ale consumatorilor au constituit, începând cu 2011, când au apărut primele dovezi privind dublul standard al unor produse comercializate în diverse colţuri ale UE, o preocupare constantă a României. Eliminarea acestei inechităţi, "strecurată" de anumiţi comercianţi pe pieţele Uniunii, a devenit o prioritate pentru guvernarea PSD, încă de la începutul anului 2017. Iar în plan extern, ţara noastră a înregistrat un nou succes la conducerea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. România a încheiat cu succes negocierile privind Propunerea de Directivă OMNIBUS, contribuind, concomitent, la modernizarea legislaţiei de protecţie a consumatorilor, prevenind abuzurile şi oferind un cadru juridic care să poată fi la îndemâna statelor membre. Ambasadorii statelor comunitare, reuniţi în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului au convenit, la finalul săptămânii trecute, asupra poziţiei Consiliului cu privire la un proiect de directivă de modificare a patru directive în vigoare ale UE care protejează interesele consumatorilor. Amendarea directivelor privind practicile comerciale incorecte - Directiva 29/2005/CE, privind drepturile consumatorilor - Directiva 2011/83/UE, privind clauzele abuzive - Directiva 93/13/CEE sau privind indicarea preţului - Directiva 98/6/CE, care acoperă un domeniu larg de reglementare, a fost necesară în contextul creşterii exponenţiale a dinamicii economice şi comerciale şi pentru respectarea întru totul a drepturilor fundamentale ale consumatorilor. Succint, printre principalele aspecte reglementate, se numără transparenţa online, preţul personalizat, reducerea de preţ, vânzarea la distanţă şi dublul standard. Propunerea agreată de statele membre transpune drepturile consumatorilor în era digitală şi asigură o mai bună implementare a legislaţiei, în special în cazurile transfrontaliere. Cât priveşte aspectele ardente ce ţin de standardele duble pentru anumite produse alimentare, Preşedinţia Română a reuşit să medieze cu succes acest dosar delicat. Drept urmare, societăţile care comercializează produse alimentare în cadrul excepţiilor aprobate, trebuie să-şi informeze consumatorii cu privire la faptul că produsul este diferit, comparativ cu alte produse prezentate ca fiind identice, astfel încât consumatorul să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. De asemenea, şi pe plan intern, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a sprijinit implementarea directivelor europene din domeniu. Dar ANPC mai are în vedere promovarea şi a altor noi iniţiative legislative, pentru a armoniza cadrul legislativ cu ultimele prerogative europene, una dintre acestea fiind înfiinţarea Centrului European al Consumatorilor, proiect finanţat de Comisia Europeană în colaborare cu statul român. Aşadar, sănătatea tuturor consumatorilor comunitari şi drepturile acestora, în speţă dreptul la securitate, la informare, cel de a fi ascultat şi de a alege produse şi servicii, constituie o preocupare pentru instituţiile abilitate ale statului român, pentru că de opţiunile acestora depinde starea de sănătate a fiecărei naţiuni în parte, precum şi evoluţiile economiilor naţionale. În concluzie, trebuie să admitem că materializarea eforturilor României, atât în plan intern, cât şi la conducerea Preşedinţiei Consiliului UE constituie un mare pas înainte pentru cetăţenii UE şi implicit pentru cei români.
Nicolae Giugea "Oaia lui Daea suferă din cauza declaraţiilor Vioricăi Dăncilă" Este bine că doamna Dăncilă ne-a dezlegat dilema şi ne-a explicat de ce nu îşi ridică niciodată ochii din hârtiile scrise de alţii. Aici, de la tribuna Parlamentului a spus "Decât să vorbesc liber şi să spun prostii, mai bine să am o hârtiuţă". Am urmărit cu deosebită atenţie intervenţia doamnei Dăncilă la evenimentul "The American Israel Public Affairs Committee" şi am constatat că, atunci când a vorbit Domnia Da, hârtiile au lipsit şi, aşa cum singură a recunoscut, a spus numai prostii şi minciuni. Doamna Dăncilă a reuşit uluitoarea contraperformanţă ca, printr-un discurs de numai câteva minute, să supere întreaga comunitate de state din Uniunea Europeană, să îi păcălească pe reprezentaţii comunităţilor evreieşti cu privire la o decizie pe care dumneaei nu o poate lua, să compromită candidatura României la o poziţie importantă în Consiliului de Securitate al ONU şi să destrame relaţii politice şi economice între ţara noastră şi statele arabe, relaţii privilegiate care s-au construit în peste 50 de ani. Aşadar, după ce Liviu Dragnea ne-a păcălit că Viorica Dăncilă este neconflictuală, acum am aflat că este şi extrem de toxică pentru relaţiile politice internaţionale ale ţării. Doamna Dăncilă nu are dreptul constituţional să mute nici măcar capitala Teleormanului, de la Alexandria la Videle, dar apoi să mute sediul ambasadei României, de la Tel Aviv la Ierusalim. Trist este faptul că gesturile comice ale Vioricăi Dăncilă nu ne aduc decât prejudicii politice, diplomatice şi economice. Deşi aproape tuturor celor din PSD le este ruşine ori de câte ori li se spune că Dăncilă e premierul lor, aceştia nu iau niciun fel de atitudine faţă de scălâmbele interne şi externe ale acesteia. Mă surprinde faptul că nici măcar Petre Daea nu a reacţionat la minciunile Vioricăi Dăncilă, ştiind că relaţiile economice dintre România şi statele arabe au o tradiţie de peste jumătate de secol. Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna pentru crescătorii de oi din România să nu avem acorduri economice cu statele arabe, care, anual, cumpără pe bani buni sute de mii de capete de miei, oi şi berbeci din ţara noastră. Nu ştiu cui ar vinde fermierii români atâta carne, lână şi ovine în viu, dacă nu ar exista aceste rute comerciale cu statele arabe. Oare ce ar face fermierii români care exportă anual, între 3 şi 5 milioane de tone de grâu în Egipt şi alte state arabe, dacă aceştia s-ar simţi ofensaţi de declaraţiile Vioricăi Dăncilă şi ar cumpăra cereale din alte state? Mai zilele trecute, Petre Daea se lăuda public cu faptul că, în termen de 6 luni, fermierii din România vor trimite la export, numai în Iran, aproximativ 800.000 de ovine, precum şi alte sute de mii în Iordania, Israel, Turcia, Qatar şi Arabia Saudită. Oare de ce tace Daea? De ce nu reacţionează la aberaţiile şefei sale de Guvern şi de ce nu-i spune că prin prostiile spuse poate să pună şi agricultura pe butuci? Am convingerea că oficialii din întreaga lume nu au luat-o în seamă pe Viorica Dăncilă, ci i-au pus şi ei aceeaşi etichetă care circulă şi pe la noi, prin România. De asemenea, am speranţa că relaţiile politice şi mai ales comerciale dintre România şi statele din Orientul Apropiat şi Mijlociu sunt suficient de puternice încât să nu se tulbure numai la unele declaraţii iresponsabile ale unor politicieni vremelnici. Într-un an şi ceva Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă vor intra definitiv în istoria neagră a ţării - Dragnea, pentru modul în care a murdărit instituţiile statului doar ca să scape el de puşcărie, iar doamna Dăncilă pentru faptul că incompetenţa sa ne-a costat enorm, ori de câte ori a deschis gura în declaraţii publice.
Laurenţiu Nistor "Guvernul continuă să susţină domenii esenţiale, infrastructura şi agricultura" Investiţiile în infrastructură şi sprijinul acordat fermierilor au fost priorităţi în şedinţa Executivului de săptămâna trecută. Astfel, au fost aprobate două hotărâri pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură şi în acvacultură, precum şi studiul de fundamentare al proiectului strategic de investiţii în parteneriat public-privat, "Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi". Agricultura şi infrastructura sunt domenii pe care guvernarea PSD-ALDE le susţine prin măsuri aplicate. Executivul a aprobat valoarea schemei de ajutor de stat în acvacultură, care este de 5.100.000 lei şi se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar pentru agricultori şi acvacultori este de 1,7964 lei/litru motorină. Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale. În zona acvaculturii vorbim despre transportul materialului piscicol în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură. Tot în şedinţa Guvernului de săptămâna trecută a fost aprobat şi studiul de fundamentare al Proiectului strategic de investiţii în parteneriat public-privat "Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi", vital pentru regiunea Moldovei. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,2 miliarde euro, iar perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este preconizată să dureze 48 luni. Proiectul are în vedere realizarea a 68 de kilometri de autostradă, iar efectele economice de atragere a investiţiilor în această regiune, dar şi sociale, sunt evidente, mai ales că autostrada se racordează la drumul de mare viteză Bucureşti - Suceava, aflat în pregătire la Ministerul Transporturilor. La începutul lunii aprilie, proiectul va fi oferit investitorilor care doresc să-şi asume proiectarea şi construcţia acestei autostrăzi. În timp ce unii doar vorbesc şi fac gălăgie, Guvernul PSD-ALDE implementează şi susţine proiecte vitale pentru România, pentru că ţara noastră are nevoie de stabilitate şi linişte, nu de dezbinare, de programe serioase, nu de retorică.
Nicu Niţă "2018, an record pentru agricultura românească" Agricultura românească a înregistrat, anul trecut, cele mai bune rezultate din istorie, cu producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui. Recolta totală de cereale obţinută în 2018, aproximativ 31 de milioane de tone, clasează România pe locul al treilea în Uniunea Europeană. Prin acordarea subvenţiilor la timp, a tehnologiilor aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate au determinat obţinerea acestor producţii. Agricultura şi dezvoltarea rurală, în anul 2018, au atras cele mai multe fonduri europene. La porumb boabe, România este pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie în Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupă locul al patrulea. Recolta de floarea-soarelui este de la 2,9 tone/ha, în anul 2017, la 3,35 milioane de tone în anul 2018. Agricultura a avut nu numai producţii record, ci şi rate foarte bune de absorbţie a fondurilor europene, de 99%, care înseamnă peste 6 miliarde de euro anul trecut şi în acest an. În ceea ce priveşte irigaţiile, guvernarea PSD a dublat suprafaţa irigată şi numărul staţiilor de pompare. Dacă în anul 2016 suprafaţa irigată era de 306.890 ha, în anul 2018 aceasta s-a dublat, ajungând la 626.709 ha. În anul 2019, continuăm implementarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, ceea ce înseamnă 1,4 milioane ha pregătite pentru irigat, 336 de staţii de pompare irigaţii, 470 de staţii desecare. 2018 - anul record pentru agricultura românească, cu cele mai bune rezultate obţinute, datorate guvernării PSD. În ceea ce priveşte bubalinele din România, sunt în pericol din cauza ratei mici de reproducţie. Pentru remedierea acestei probleme, deputaţi şi senatori ai PSD au depus Proiectul de Lege privind Programul de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere a bubalinelor. Bubalinele crescute în ţara noastră se pretează în egală măsură, atât pentru producţia de lapte, cât şi pentru producţia de carne. Trebuie să existe preocupări pentru consolidarea şi ameliorarea efectivului de bubaline, în special în direcţia producţiei de lapte şi carne. Programul de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere a bubalinelor de la noi are ca scop îmbunătăţirea nivelului de performanţă şi sustenabilitate a fermelor de creştere şi reproducţie a bubalinelor. De asemenea, se urmăreşte atât creşterea efectivelor de bubaline, cât şi eficientizarea sectorului de creştere a bubalinelor. Bubalinele reprezintă circa 10% din efectivul mondial de bovine. În ţările mari crescătoare, bubalinele aduc un important aport economic, în condiţiile în care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizează niveluri de producţie mult inferioare. Creşterea bubalinelor în ţara noastră este o activitate tradiţională. Efectivul de bubaline pe teritoriul ţării noastre a variat apreciabil, de-a lungul timpului.
Daniela Oteşanu "Mediul privat de afaceri se dezvoltă în guvernarea PSD" Eficienţa Programului de guvernare al PSD se manifestă şi în mediul privat. În ultimii doi ani, afacerile au crescut consistent, cu beneficii nete atât pentru patronat şi acţionari, cât şi pentru angajaţi. 20 dintre cele mai mari companii din România raportează afaceri şi profit în creştere. Cele mai mari 20 de companii antreprenoriale, după cifra de afaceri din 2017, au raportat vânzări cumulate de 34,4 miliarde lei, în creştere cu 11% faţă de 2016. Această tendinţă de dezvoltare a afacerilor, ca efect al creşterii economice semnificative de 6,9%, în 2017 s-a menţinut şi s-a consolidat şi anul trecut. Se face dovada că România continuă să rămână competitivă economic şi că majorările de salarii nu au fost şi nu sunt o povară care să compromită dezvoltarea afacerilor. Practic, PSD a demonstrat că poate transforma în realitate ceea ce unii zic că este doar un miraj: creşterea economică, dezvoltarea afacerilor şi mai multă bunăstare, prin fiscalitate mai redusă simultan cu creşterea veniturilor, atât a salariaţilor, cât şi a pensionarilor. În acelaşi timp, a crescut şi încrederea în economie. Analiştii financiari îi contrazic pe pseudoeconomiştii opoziţiei. Indicatorul pentru România al Asociaţiei Analiştilor Financiari Certificaţi, privind încrederea macroeconomică, a crescut în luna februarie cu peste 10 puncte. Este dovada clară a sustenabilităţii măsurilor adoptate de Executiv şi a Programului de guvernare. Analiştii economici evidenţiază încrederea în mediul de afaceri şi în piaţa muncii din România şi prevăd o evoluţie pozitivă a venitului personal la nivel de economie şi o majorare a averii personale a românilor. Economiştii au încredere atât în stabilitatea monedei naţionale, cât şi în menţinerea inflaţiei la un nivel apropiat celui de la finalul anului 2018. Aceste raportări sunt date sintetice ale unor experţi, buni cunoscători ai fenomenelor economice, care conturează un tablou al realităţii care nu are nicio legătură cu vreunul dintre calificativele electorale puse de Iohannis actualului Guvern şi nici cu propaganda care tot anunţă crize catastrofice şi probleme financiare în privinţa salariilor şi pensiilor. În buget sunt alocaţi toţi banii pentru pensii şi salarii, inclusiv majorările prevăzute în Programul de guvernare, în Legea salarizării şi în Legea pensiilor.
Claudiu-Vasile Răcuci "Prin importuri, banii româneşti îi ajută pe fermierii străini!" Mă întreb dacă doamna Viorica Dăncilă sau domnul Petre Daea dă doi bani pe datele comunicate lunar de Institutul Naţional de Statistică! Întreb şi eu, pentru că această instituţie care ne spune tuturor cum merge economia, încotro se îndreaptă agricultura, este direct subordonată Guvernului. Aproape în fiecare lună INS ne spune că importăm tot mai multă mâncare, că am ajuns să luăm din străinătate până şi ceapa verde şi pătrunjelul, iar agricultura românească nu face decât să exporte materii prime - grâu, porumb, floarea soarelui, legume şi fructe. Importăm peste trei sferturi din mâncarea care ajunge pe mesele românilor. Atunci când o ţară importă, beneficiarii sumelor plătite sunt cei care exportă! Mai pe româneşte, banii românilor, adică miliarde de euro pe care Guvernul le împrumută lunar, ajung să susţină fermierii din statele cu o agricultură dezvoltată, cum ar fi Germania, Franţa, Spania şi Italia. Aceasta este explicaţia cea mai simplă şi cea mai logică pentru care fermierul român abia dacă îşi poate întreţine familiile, iar fermierul german, francez, spaniol sau italian prosperă de la un an la altul şi mai tare. Domnul Daea ne spune că va reconstitui gostaturile de stat, păcălind populaţia că aşa el va sprijini producătorii români să poată să vândă produse româneşti. Atenţie! Pentru această trăsnaie mai vrea să cheltuiască şi peste 100 de milioane de euro. Se vede de la distanţă că domnul Daea nici nu ştie şi nici nu cunoaşte adevăratele probleme ale economiei agricole din România! Decât să arunce pe fereastră 100 de milioane de euro pe înfiinţarea unor magazine de stat, mai bine Guvernul ar fi dirijat aceşti bani direct către fermieri, să-i ajute să depoziteze producţia şi să treacă de la vânzarea de materii prime la vânzarea de produse finite. Aşa au reuşit şi ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Când fermierii au ajuns să nu mai vândă roşii, ci bulion, să nu mai vândă fructe, ci conserve, atunci veniturile obţinute de aceştia le-au dat posibilitatea să prospere şi să se dezvolte. Din păcate, domnului Daea nu-i putem cere exact ceea ce nu are, adică viziune. Nu i-a cerut nimeni să reinventeze roata sau să descopere apa caldă. Toată lumea a aşteptat să preia din statele dezvoltate modele de succes. Din păcate, domnul Daea încă mai trăieşte nostalgia gostaturilor de stat din perioada comunistă şi numai aşa crede el că va salva agricultura. Din păcate, atâta vreme cât fermierul român nu este sprijinit în mod real, pe tot lanţul, de la producţie, procesare şi până la vânzare, o să mâncăm tot pâine congelată din Germania, suc de roşii din Italia, varză din Franţa şi salată din Spania.
Raluca Turcan "Bugetul ruşinii naţionale a eşuat complet!" Teodorovici trebuie demis de urgenţă şi anchetat pentru falsificarea datelor din bugetul pe 2019, iar Dăncilă trebuie să plece imediat, pentru că a îngropat ţara! În primele două luni ale anului 2019, investiţiile de capital au scăzut cu 78,3%, raportat la anul 2018, când România a înregistrat cele mai slabe cheltuieli pentru investiţii publice din ultimii 15 ani. Investiţiile sunt de peste 4 ori mai mici decât în perioada de criză economică, din vremea Guvernului Boc. Apoi, fondurile europene gratuite, încasate de la Uniunea Europeană, sunt mai mici cu 25,7%, înregistrându-se o pierdere de 805 milioane de lei, în numai două luni. La fel de gravă este situaţia de la fondul de pensii! Guvernul a minţit prin lege, spunând că la bugetul asigurărilor sociale se va înregistra un excedent de 2,9 miliarde lei. Realitatea ne arată contrariul. Fondului de pensii îi lipsesc tot mai mulţi bani, de la o lună la alta. În luna ianuarie, deficitul la pensii era de 1,27 miliarde lei, iar în februarie banii lipsă au urcat până la 1,66 miliarde lei. Şi la fondul de sănătate lipsesc peste 421 milioane de lei! Dacă luăm în considerare că Ministerul Finanţelor Publice a întârziat cu aproape o săptămână publicarea datelor despre execuţia bugetară şi mai adăugăm şi măsluirea de date bugetare de care au dat dovadă până acum, avem tot dreptul să ne îngrijorăm că situaţia este mult mai gravă decât ne arată datele de la Guvern! Acum înţelegem de ce Dragnea şi Teodorovici au împrumutat numai într-o singură zi 3 miliarde de euro, pe 30 de ani, pe care noi şi copiii noştri o să-i dăm înapoi întreit!
Răzvan-Ilie Rotaru "România nu acceptă dublul standard al produselor alimentare şi solicită să fie tratată la fel ca toate ţările Uniunii Europene" Am spus că suntem un partid proeuropean, pentru că dezvoltarea României s-a datorat în bună parte faptului că suntem membri ai Uniunii Europene. Dar cred că România merită mai mult! Românii merită mai mult! Vrem să fim membri cu drepturi egale în Uniunea Europeană. Nu mai putem accepta standarde duble. Nu mai putem accepta ca aceleaşi alimente, cu acelaşi ambalaj să fie mai bune în vestul Europei şi mai proaste la noi în ţară. Trebuie să ne apărăm ţara, astfel încât copiii noştri să mănânce hrană sănătoasă, de aceeaşi calitate ca cea din vestul Europei. România are nevoie de patrioţi în Europa, astfel încât medicamentele pentru copiii şi bătrânii noştri să fie de aceeaşi calitate ca cele din Europa. De ce spun că România merită mai mult? Pentru că nu suntem deloc o ţară de mâna a doua! Am dovedit în multe rânduri că suntem o ţară de primă clasă şi avem multe lucruri bune de spus despre România în faţa Europei! Sunt două componente pe care Uniunea Europeană trebuie să pună accent. Prima componentă trebuie să vizeze o reformă în abordarea pe care Uniunea o are faţă de Piaţa Comună, iar a doua componentă se referă la stabilirea clară a actorilor care se confruntă cu dublul standard. În ceea ce priveşte prima componentă, trebuie să depăşim nivelul de deziderate, principii, obiective generale. Trebuie să intrăm în chestiuni de reguli bine determinate, o disciplină comercială concretă, reguli de concurenţă unitare, practici unitare de producţie, comerţ, valorificare şi calitate. În materie de dublu standard, suntem puşi în situaţia unor declaraţii pozitive, neînsoţite însă de reglementări. Toţi simţim dublul standard, aplicabil în materie de preţuri, de costuri, de calitate, de imagine, de servicii. Şi totuşi, undeva, acţiunea de combatere este foarte timidă, iar această lipsă de acţiune conduce la efecte deosebit de grave. În acţiunea sa de combatere a dublului standard, Uniunea Europeană s-a limitat la etichetare, la informarea consumatorului despre conţinutul produsului şi la recomandarea ca un produs să aibă acelaşi conţinut, indiferent de teritoriul unde se valorifică. Este oare de ajuns? Dublul standard se opreşte la conţinutul produsului? Există un "delay" între consumul efectiv şi o eventuală constatare a unei neconformităţi? PSD a propus amendarea Directivei 29/2005 privind practicile comerciale neloiale şi introducerea unui punct distinct care să se refere la interzicerea oricărei activităţi de comercializare a unui bun ca fiind identic cu un bun comercializat în mai multe alte state membre, deşi produsele respective au compoziţie sau caracteristici substanţial diferite. PSD a susţinut poziţia Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, care a publicat, în ianuarie 2018, un proiect de aviz privind dublul standard al produselor de pe Piaţa Unică, care conţine următoarele propuneri: alocarea a două milioane de euro pentru elaborarea unei metodologii şi efectuarea testelor comparative ale produselor alimentare în diferite state membre; se aşteaptă ca testarea să fie finalizată cât mai curând posibil, de preferinţă în 2018; amendarea Directivei 2005/29/CE din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor faţă de consumatori şi introducerea unei prevederi privind interdicţia folosirii calităţii duale; înfiinţarea unei agenţii sau a unei alte unităţi specializate care să monitorizeze consistenţa compoziţiei şi utilizarea proporţională a ingredientelor în produsele alimentare identic marcate şi ambalate. Cea de-a doua componentă, care vizează stabilirea clară a actorilor care se confruntă cu dublul standard, trebuie să aibă în vedere identificarea soluţiilor de combatere a acestui fenomen pe întreg lanţul de aprovizionare şi transmiterea unui mesaj concret, neechivoc, asupra responsabilităţii acţiunii, deoarece tipul acesta de comunicare care culpabilizează întreg lanţul de valorificare nu poate aduce beneficii unei pieţe care se bazează pe încredere şi nevoie. Reglementările ar trebui să garanteze că aceşti operatori pot concura în mod echitabil, contribuind astfel la eficienţa de ansamblu a lanţului.
Elvira Şarapatin "Românii vor avea de ales pe 26 mai între continuarea creşterilor de pensii şi salarii, promise şi respectate de PSD, şi tăierea veniturilor pe care cei de la PNL şi USR le consideră exagerate şi nerealiste" Cu toate că domnul preşedinte Iohannis şi colegii săi din opoziţie continuă instigarea la conflict şi la dezbinare naţională şi dezinformează cu seninătate asupra situaţiei fondurilor europene, vreau să vă informez că România va beneficia de o creştere cu peste 7 miliarde de euro a finanţărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Astfel, ţara noastră va avea 30,7 de miliarde de euro, bani europeni pentru mari proiecte de infrastructură. Realitatea contrazice propaganda care susţinea că vor fi tăiate fondurile de la Uniunea Europeană pentru România din cauza reformei justiţiei sau din cauza aşa-zisei ineficienţe a Guvernului în absorbţia fondurilor disponibile. În realitate, fondurile cresc, iar actualul Executiv a demonstrat că are capacitatea de a recupera întârzierile tehnocraţilor domnului Dacian Cioloş. În acest sens, preşedintele Iohannis uită ori ignoră intenţionat că în 2016 Guvernul său tehnocrat a avut zero absorbţie, că nu a elaborat şi nu a lăsat proiecte mature şi abia anul trecut, în iunie-august, guvernarea PSD a reuşit să recupereze întârzierile şi să acrediteze Autorităţile de management, esenţiale în procedura la validare a cheltuielilor. Acum, este evident cât adevăr şi câtă propagandă, minciună şi dezinformare au fost în discursul public al colegilor din opoziţie şi în atitudinea domnului Iohannis. Încă o dată, guvernarea PSD a dovedit că ştie şi poate recupera întârzierile provocate de Executivul condus de domnul Cioloş, în atragerea fondurilor europene. Ritmul de absorbţie se accelerează, după ce am pus în funcţiune instrumentele necesare. În plus, guvernarea PSD a adoptat anul trecut modificări importante la Legea achiziţiilor publice şi a realizat o nouă formă a Legii parteneriatului public-privat, tocmai pentru a accelera absorbţia acestor fonduri. Dacă ar fi mai puţine lupte politice şi mai puţine beţe în roate din partea preşedintelui, am putea face chiar mai multe lucruri. Economia României continuă să evolueze bine în baza Programului de guvernare al PSD. Preşedintele Iohannis nu se pricepe la economie. Nici nu-l interesează. Preocuparea faţă de buget a fost doar de faţadă. În realitate, pentru dânsul este mai important confortul personal decât bugetul ţării. Deci să nu-l luăm în serios pe preşedinte. Când spune că economia va merge rău, să fim siguri că va merge bine. Consider că, prin declaraţii de tip alarmist, opoziţia încearcă să alimenteze, la nivelul societăţii, o dezbinare, care este inutilă şi periculoasă, întrucât generează instabilitate la nivel economic. Toţi cetăţenii României s-au convins că, în fiecare an şi fără nicio întârziere, guvernarea PSD-ALDE a asigurat fără probleme banii de pensii, salarii sau pentru asistenţă socială. Iohannis a greşit de prea multe ori cu predicţiile economice, încât, atunci când spune că economia va merge rău, putem fi siguri că va merge bine! În realitate, domnul Iohannis nu înţelege economia. A dovedit-o când ne-a arătat că nu ştie să citească un proiect de buget. Spunea că administraţiile locale vor primi cu un miliard de lei mai puţin, deşi în realitate proiectul de buget propune cu 4,6 miliarde în plus. Sunt bani pentru pensii şi pentru majorarea acestora şi oricine spune altceva, minte, aşa cum s-a dovedit că a minţit, în mod repetat, în ultimii doi ani! Sunt alocaţi bani pentru serviciile sociale, pentru persoanele cu handicap şi pentru investiţii şi, cine spune altceva, minte aşa cum a minţit repetat în ultimii doi ani! Este absolut iresponsabil să spui că nu sunt bani de pensii, când, pentru prima oară în ultimii 18 ani, bugetul de pensii a trecut pe excedent, în urma transferului contribuţiilor de la angajator la angajat. Investiţiile sunt prioritatea, dar PSD se ţine de cuvânt şi alocă toţi banii necesari pentru pensii şi salarii, inclusiv pentru majorările prevăzute în acest an. Pensiile şi salariile sunt garantate. În buget sunt alocaţi toţi banii pentru pensii şi salarii, inclusiv majorările prevăzute în Programul de guvernare, în Legea salarizării şi în Legea pensiilor. Deci, românii să ţină minte: atunci când vor fi cu ştampila în mână în cabina de vot, pe 26 mai, vor avea de ales între continuarea creşterilor pensiilor şi salariilor, promise şi respectate de PSD, şi oprirea majorărilor sau chiar tăierea pensiilor şi salariilor, pe care cei de la PNL sau USR le consideră exagerate şi nerealiste.
Ciprian-Constantin Şerban "Diplomaţia culturală a fost pe agenda Conferinţei Internaţionale «30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est. Rolul diplomaţiei culturale în dezamorsarea conflictelor îngheţate» - un eveniment de succes şi un pas înainte pentru un viitor bazat pe cooperare şi sprijin reciproc" Între 1-2 aprilie 2019, Fundaţia Română pentru Democraţie a organizat Conferinţa Internaţională "30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est. Rolul diplomaţiei culturale în dezamorsarea conflictelor îngheţate". S-au scurs 3 decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, anul 1989 redând Europei libertatea şi spiritul democratic. Pe parcursul acestor trei decenii, ţara noastră a fost sprijinită în reiniţierea relaţiilor diplomatice, relaţii care au stat la baza dezvoltării unor parteneriate care ne-au condus către Uniunea Europeană. Consolidarea acestei poziţii a fost posibilă printr-o evoluţie în societate, dar şi printr-un permanent dialog. În acest sens, evenimentul de marcare a împlinirii a 30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est a dezbătut rolul diplomaţiei culturale şi al dialogului, ca instrumente şi potenţiale surse de dezamorsare a conflictelor. Alături de domnul preşedinte Emil Constantinescu, evenimentul a reunit participanţi din ţară, cât şi din străinătate, conferenţiari şi personalităţi implicate în iniţiative, pentru o pace globală, cum ar fi: Mann-Hee Lee, preşedintele HWPL din Coreea de Sud, Amir Aziz, Imanul Comunităţii Islamice din Germania, Vaidya Nathan, Secretarul general al Comunităţii Hinduse din Germania, şi alţii. S-a dialogat pentru o mai bună înţelegere a mecanismelor diplomatice care au susţinut dialogul între comunităţile sociale şi religioase din zonele unde au existat conflicte. S-a făcut recurs şi la problematica Balcanilor de Vest pe baza trecutului recent, în acest sens fiind susţinute comunicări de către foşti şefi de state, precum: Boris Tadic, preşedintele Serbiei între 2004-2012, Rexhep Meidani, preşedintele Republicii Albania între 1997-2002 şi Mladen Ivanić, membru al Administraţiei Prezidenţiale a Bosniei şi Herţegovinei. Discuţiile s-au focalizat pe acţiuni comune pentru menţinerea unei păci durabile în această regiune atât de apropiată cultural de România. O altă sesiune a Conferinţei a adus în discuţie Forumul Marea Baltică - Marea Neagră, axat pe dezvoltarea acestei regiuni aflată într-o zonă de convergenţă a unor interese economice şi politice care pot declanşa conflicte majore, în lipsa unui solid consens diplomatic. În cadrul Conferinţei, s-au pus bazele unei iniţiative pentru pace globală, prin Declaraţia pentru pace şi înţelegere, de la Bucureşti, la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, pentru crearea premiselor unei societăţi paşnice, precum: Coaliţia Interparlamentară pentru Etică Globală, Grupul Marmara, International Centre for Baltic - Black Sea Studies and consensus practices etc. Conferinţa a adus laolaltă reprezentanţi de seamă, diplomaţi, foşti oameni de stat, organizaţii nonguvernamentale şi lideri ai unor grupuri religioase care s-au implicat în estomparea unor conflicte îngheţate de-a lungul timpului, care depun în continuare eforturi pentru promovarea diplomaţiei culturale. Îi felicităm pe organizatori pentru acest eveniment care reprezintă un pas înainte pentru un viitor bazat pe cooperare şi sprijin reciproc. Sperăm ca România să fie din ce în ce mai prezentă în această zonă a diplomaţiei culturale, o zonă a statelor mature din punct de vedere geopolitic.
Tudor Ciuhodaru "Sunt cele mai importante alegeri europarlamentare din istoria Uniunii Europene!" Deciziile care se iau acolo ne afectează tot mai mult în fiecare zi! Este vorba despre drepturile noastre în Europa. Dreptul la sănătate, la educaţie, dreptul la muncă şi liberă circulaţie, toate sunt reglementate în acest for legislativ. Ce alimente ni se pun pe piaţă, ce fonduri ne sunt alocate pentru spitale şi autostrăzi, pe unde circulăm, cum facem agricultură sau cum protejăm produsele fabricate în România, la ce tratamente avem dreptul şi care sunt cerinţele pentru un mediu sănătos? Mai devreme sau mai târziu fiecare directivă europeană este transpusă în legislaţia noastră! Sunt onorat de nominalizarea făcută de colegii mei din Iaşi şi din întreaga ţară. Este un lucru care mă obligă. Am fost votaţi uninominal, fiecare candidat, iar după vot s-au stabilit atât nominalizarea, cât şi poziţia pe listă. Mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut, mă susţin şi mă vor susţine în continuare! Sunt multe lucruri de făcut legate de fiecare dintre noi. Dar clar am două priorităţi: Spitalul Regional de Urgenţă şi autostrada Iaşi - Târgu Mureş. Sper ca aceste două proiecte, pe care le-am susţinut mereu în Parlament, să devină soluţia sănătoasă pentru dezvoltarea acestei regiuni. Şi nu uitaţi că doar noi, împreună, facem România bine!
Viorel Stan "Ziua Jandarmeriei" Ca în fiecare an, la început de aprilie, Jandarmeria Română aduce un omagiu istoriei şi înaintaşilor săi, sărbătorind un moment cu semnificaţii aparte la mijlocul secolului al XIX-lea - 3 aprilie 1850, ziua în care domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Ofisul de constituire a Jandarmeriei moderne, organizată după un model de inspiraţie europeană. Astăzi, aniversăm 168 de ani dedicaţi apărării ordinii şi siguranţei de drept, echilibrului, normalităţii sociale, factori vitali într-o comunitate sănătoasă. Este un excelent prilej pentru a sublinia încă o dată rolul fundamental al acestei instituţii a statului pentru societatea românească. Jandarmeria a dovedit în ultimii ani că reprezintă o componentă puternică şi stabilă a sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, o instituţie - pilon şi o autoritate de bază a statului, care îşi îndeplineşte fără echivoc misiunea de a apăra ordinea publică, siguranţa cetăţenilor şi liniştea socială. Încrederea cetăţenilor se datorează şi faptului că Jandarmeria a fost alături de ei în momente dificile, atunci când, dincolo de încurajări sau promisiuni, aveau nevoie concret de o mână de ajutor. Cred că sunt în asentimentul celor care, greu încercaţi de inundaţii, de viscol, de zăpezi, vă mulţumesc pentru eforturile depuse în sprijinul acestor oameni. Prezentul este provocarea cea mai mare. Problemele sociale, generate de dificultăţile economice resimţite în ultimii ani, impun intensificarea eforturilor noastre pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi întărirea nivelului general de ordine publică. Aportul din ce în ce mai consistent al jandarmilor la asigurarea desfăşurării în normalitate a adunărilor publice, a manifestărilor revendicative, sportive, culturale sau de orice altă natură, sporirea competenţelor în unele domenii de activitate, atenţia specială acordată persoanelor vulnerabile, acestea sunt doar câteva dintre premisele care ne confirmă complexitatea problemelor, pe care trebuie să le rezolvăm în perioada imediat următoare. La fel ca şi mine, cetăţenii ştiu şi văd implicarea Jandarmeriei şi faptul că jandarmii sunt expuşi riscului, 24 de ore din 24. Cetăţenii îi răsplătesc pe jandarmi prin încrederea şi aprecierea lor. Jandarmii trebuie să fie mândri de arma pe care o slujesc! Au dovedit că sunt o forţă credibilă în slujba semenilor şi prin propriile puteri şi-au asigurat un loc de frunte între instituţiile care se bucură de încrederea populaţiei. Trebuie să nu uităm că, împreună cu celelalte instituţii ale Ministerului Afacerilor Interne, Jandarmeria are ca obiectiv prioritar creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului. De la Jandarmerie cu toţii aşteptăm fermitate, legalitate şi operativitate. Avem nevoie, ca întotdeauna, de oameni cu o integritate profesională şi morală, capabili să îşi îndeplinească atribuţiile la nivelul standardelor consacrate, pentru ca Jandarmeria, în ansamblu, să-şi exercite cu succes misiunea principală - aceea de forţă sigură, stabilă şi credibilă, echidistantă politic, aflată permanent în serviciul public. Îmi exprim încă o dată convingerea că Jandarmeria va continua să fie un garant ferm al ordinii constituţionale, al democraţiei şi al drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Vă urez succes în activitatea pe care o desfăşuraţi, putere de muncă şi un sincer la mulţi ani! La mulţi ani, doamnelor şi domnilor jandarmi!
Viorica Cherecheş "Oare cât va mai dura până va funcţiona Masterplanul de Transport?" România are un Masterplan de Transport aprobat prin Hotărâre de Guvern, în luna septembrie 2016, dar de atunci şi până astăzi, la doi ani şi jumătate, nu s-a aplicat nimic din documentul destul de stufos. 7 miniştri au trecut pe la conducerea Ministerului Transportului, fiecare a făcut promisiuni, dar niciunul nu a reuşit să materializeze ceva. Românii circulă la fel ca în urmă cu 30 de ani, iar investitorii preferă să-şi mute afacerile în alte ţări unde au asigurată cel puţin partea cu transportul. Politicile pentru Infrastructura de transport asumată de actualul guvern este o palmă dată românilor, promisiuni fără fundament şi fără acoperire. Românilor li se promite din patru în patru ani câte o autostradă, chiar sunt aprobate câteva drumuri de legătură, dar de făcut nu se face nimic. Se adună doar grămezi de studii, maculatură care strânge praf în sertarele Ministerului Transporturilor. Actualii guvernanţi se laudă cu peste 500 de kilometri de autostradă în operare şi 250 de kilometri de autostradă în construcţie, dar nu spun nimic despre eventuale termene de finalizare. Ultimul "cadoul electoral" făcut românilor sunt trei autostrăzi, respectiv autostrada Braşov - Bacău, autostrada Nordului şi autostrada Bucureşti-Braşov, aprobate în Şedinţa de Guvern din 23 martie 2019. Nici acestea nu se vor concretiza, pentru că în Legea Bugetului nu au fost prevăzute şi fonduri pentru ele. Nici la transportul feroviar, aerian sau naval România nu stăm mai bine. Din cauza problemelor cu infrastructura, România riscă să fie în continuare ocolită de turişti şi de investitori, două mari categorii care ar putea să aducă fonduri serioase în România.
Mihai Weber "Guvernul PSD face investiţii importante în infrastructura rutieră" Vin cu o veste bună pentru români, care însă s-ar putea să nu fie pe placul celor care tot încearcă să denigreze această guvernare. În România, în timpul guvernării PSD, se realizează proiecte importante de infrastructură. Peste tot în ţară se fac demersuri de realizare ale acestor investiţii, de la studii de fezabilitate şi proiectare, până la faza de execuţie. Domnul Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, a venit săptămâna trecută la Târgu Jiu, pentru a le transmite gorjenilor că drumul expres Craiova-Târgu Jiu a intrat în linie dreaptă. Ministrul transporturilor a reconfirmat faptul că cel mai important proiect de infrastructură rutieră a judeţului Gorj, drumul expres Craiova - Târgu Jiu, va fi realizat, în acest moment fiind în curs de derulare procedura de licitaţie pentru studiul de fezabilitate şi proiectare. De asemenea, în cursul acestei săptămâni se va lansa licitaţia pentru Centura ocolitoare a municipiului Târgu Jiu, astfel încât putem spune, cu certitudine, că lucrările vor fi reluate în acest an, centura ocolitoare fiind un alt proiect de infrastructură, foarte important pentru judeţul Gorj. Veştile bune nu se opresc aici. Domnul Narcis Neaga, directorul CNAIR, ne-a anunţat că şi DN67B va intra în reparaţii curente, urmând ca, imediat ce se vor finaliza procedurile legale, să intre în reabilitare şi modernizare. În concluzie, acestea sunt fapte, nu vorbe, sunt lucruri concrete care se întâmplă şi se realizează în timpul guvernării PSD. Sfatul meu pentru colegii din opoziţie este să revină la un comportament corect din punct de vedere politic, să lase deoparte minciunile şi campania murdară. Românii nu vor putea fi manipulaţi la nesfârşit, deoarece, în acest an, Programul de guvernare al PSD va începe să-şi arate roadele. Investiţiile făcute în toate domeniile importante vor produce efecte, iar românii vor vedea că opoziţia este doar o formă fără fond, în timp ce PSD merge pe principiul "Fapte, nu vorbe".
Alina-Elena Tănăsescu "PSD se ţine de cuvânt - România înregistrează cele mai mari creşteri salariale din ultimul an!" România devansează toate ţările din regiune la capitolul creşterilor salariale, în ultimul an, fapt ce confirmă justeţea politicilor publice promovate de Guvern şi majoritatea parlamentară PSD, axate pe creşterea economică şi bunăstarea cetăţenilor. Astfel, strategiile adoptate au diminuat considerabil gradul de tensionare a pieţei muncii, iar etapizarea şi creşterile salariale pe termen mediu şi scurt au avut efectele pozitive scontate, şi anume, bani mai mulţi în buzunarele românilor. Dinamica accelerată a creşterilor salariale din ultimii ani, susţinute de creşterea salariului minim, confirmă tendinţa punctată de Programul de guvernare al PSD, deoarece este binecunoscut faptul că salariul şi perspectivele de angajare sunt principalele cauze pentru care românii preferă să muncească în străinătate. Din acest punct de vedere, este indiscutabil că din ce în ce mai mulţi doritori de a pleca să-şi caute locuri de muncă în străinătate au rămas în ţară, motivaţi fiind de creşterile salariale. Cel mai susţinut ritm de creştere a venitului net în ultimul an, mai exact în perioada ianuarie 2018-ianuarie 2019, l-au realizat angajaţii din construcţii, alături de cei din învăţământ şi sănătate. Astfel, potrivit datelor oficiale anunţate de Institutul Naţional de Statistică, salariile din construcţii au urcat cu 45% în intervalul respectiv, în învăţământ cu 36%, iar în sănătate cu 30%. Potrivit INS, salariul mediu net din ianuarie 2019 a fost în România de 2.936 de lei. Raportat la ianuarie 2018, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 18,2%. În topul celor mai mari salarii nete, primul loc este ocupat de sectorul IT, cu 6.768 lei. Cele mai semnificative creşteri au fost în extracţia minereurilor metalifere, cu 25,4%, şi în construcţii, cu 25,3%. Totodată, creşteri între 3% şi 10,5% s-au înregistrat în alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută. În ceea ce priveşte sectorul public, vorbim şi aici despre creşteri însemnate ale câştigului salarial mediu net, după majorările de la începutul acestui an prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice: învăţământ (+9,9%), administraţie publică (+6,2%), sănătate şi asistenţă socială (+3,2%). Extrem de important este faptul că România a avut în această perioadă cea mai mare creştere generală a salariilor, de 18%, dintre toate ţările din regiune. Am devansat astfel Ungaria, care a avut o creştere salarială medie anuală de 10%, Cehia - 8%, Polonia - 7% şi Slovacia - 6%. În concluzie, Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD se ţin de cuvânt în faţa românilor şi aplică pragmatic Programul de guvernare, astfel încât viaţa românilor să fie an de an tot mai bună, iar oamenii să îşi poată construi acasă un viitor liniştit pentru ei şi copiii lor.
Constantin Codreanu "La 15 ani de la aderarea la NATO, România rămâne ancorată fără echivoc în parcursul său euroatlantic" Suntem în perioada în care marcăm 15 ani din momentul în care ţara noastră a devenit parte a celei mai puternice şi eficiente Alianţe de apărare colective din istorie. Pe 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Pe 2 aprilie, pentru prima dată, tricolorul românesc a fost ridicat la Cartierul General al NATO. Prezenţa României în NATO reprezintă pentru noi, românii, cea mai solidă garanţie de securitate. Prezenţa NATO în România reprezintă pentru aliaţii noştri garanţia că poporul român şi-a asumat irevocabil parcursul euroatlantic drept cale de evoluţie naţională. România trebuie să continue demersul prin care să îşi respecte angajamentele privind alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării şi dezvoltarea de capabilităţi, precum şi contribuţia naţională la misiuni, operaţii şi activităţi, conform dezideratului aliat de împărţire echitabilă a responsabilităţilor. Pe de o parte, aceste angajamente şi eforturi sunt în interesul direct al României, care este astfel mai bine apărată, dar reprezintă şi o contribuţie valoroasă la întărirea relaţiei transatlantice. Pe de altă parte, ele reprezintă pentru aliaţii noştri semnalul clar de implicare a României în misiunile NATO. Realizând pe deplin statutul său de pilon de securitate regională şi sprijinind consecvent demersurile de întărire a Alianţei, recent, România a ratificat, în Parlament, protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO. Suntem a şaptea dintre cele 29 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice care ratifică aderarea la NATO a fostei Republici Iugoslave, după ce autorităţile de la Skopje au rezolvat disputa cu Grecia în privinţa numelui ţării. Săptămâna viitoare vom marca şi 70 de ani de existenţă a Alianţei. Aşadar, la mulţi ani, NATO! La mulţi ani, România! We are NATO!
Eugen Tomac "Alexandru Averescu, 160 de ani de la naştere" Dedic declaraţia mea de astăzi Mareşalului Alexandru Averescu, om de stat remarcabil, om care va rămâne în istorie reper de moralitate şi competenţă politică şi miliară. Anul acesta, se împlinesc 160 de ani de la naşterea acestuia, prilej deosebit de evocare a personalităţii sale complexe, una dintre cele mai importante de la începutul secolului al XX-lea. General de armată, apoi mareşal, om politic, prim-ministrul României în trei cabinete, ministrul apărării, membru de onoare al Academiei Române, Alexandru Averescu a condus Armata Română spre victoriile de la Mărăşti şi Oituz în Primul Război Mondial. Acelaşi Averescu este unul dintre oamenii care au marcat prin contribuţia lor înfăptuirea României Mari. Pentru generalul Averescu am respect deosebit şi am încercat, acolo unde am avut putere de decizie, să fac ceva pentru a-i păstra vie amintirea. În 1998, prim-ministrul Radu Vasile m-a primit la Palatul Victoria şi m-a întrebat direct ce aşteptări am de la Guvernul României. I-am spus atunci, printre altele, că îmi doresc un bust al Mareşalului Averescu în Basarabia, în comuna în care s-a născut fostul premier şi conducător militar. Mi-a promis că va sprijini acest demers, însă Guvernul său şi-a încheiat activitatea la scurt timp, iar guvernele care s-au succedat n-au mai fost interesate de această lucrare, deşi bustul fusese deja comandat. Am fost profund impresionat de deschiderea şi interesul pe care domnul Radu Vasile le manifesta faţă de Basarabia şi Bucovina. Peste ani, când am ajuns secretar de stat în Guvernul României, am decis, împreună cu Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu", să realizăm două busturi: unul pentru a fi instalat în Bucureşti, pe Bulevardul Averescu, şi al doilea, în Basarabia, în comuna Babele, unde s-a născut Mareşalul. În 2012, în urma unui control la instituţia pe care o conduceam, Curtea de Conturi ajunge la concluzia că nu era corect să susţin acest proiect şi solicită Fundaţiei "Mareşal Averescu" să returneze banii Guvernului României. Eu am plecat din funcţie, dar nu am cedat. Am atacat în instanţă această decizie ruşinoasă şi, mai ales, inexplicabilă. Procesul a durat 6 ani. În final, am câştigat, aşa cum era firesc. Din cauza procesului, însă, a fost amânat nepermis de mult desfăşurarea unui eveniment de omagiere meritat al celui care a condus spre biruinţă Armata Română în Primul Război Mondial. Anul trecut, un proiect pe care l-am început în urmă cu 20 de ani a devenit realitate. Bustul Mareşalului "Alexandru Averescu" a fost inaugurat în Bucureşti, lucru de care sunt mândru în mod deosebit. Chiar dacă abia după 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, totuşi, m-am bucurat că Mareşalul Averescu a primit din nou onorul Armatei Române la dezvelirea bustului inaugurat în Bucureşti. Pentru generaţia de astăzi, Mareşalul Averescu ar trebui să fie model. Noi, românii, avem privilegiul de a ne raporta la trecut cu mândrie, avem privilegiul de a fi avut în istorie oameni de onoare, a căror amintire avem obligaţia să o cinstim şi astăzi!
Vasile Varga "Politicienii fără şapte ani de acasă transformă în maidan Parlamentul României" Am militat mereu pentru o conduită a discursului public şi combaterea civilizată, cu argumente, a ideilor şi viziunilor contrare. Din păcate, nu de puţine ori, asistăm la derapaje de limbaj, aruncate de la această tribună. În lipsa argumentelor, se proferează ironii ieftine şi, uneori, chiar nepermise atacuri la persoană. Privesc cu îngrijorare cum tot mai mulţi colegi recurg la un limbaj jignitor, tributari principiului - "dacă nu eşti cu noi, eşti împotriva noastră!" Se încalcă flagrant esenţa democraţiei, care înseamnă păreri şi viziuni diferite, susţinute cu argumente şi într-un mod civilizat. Este adevărat, ne-am pregătit pentru profesii diferite, provenim din medii diferite, dar ar trebui să ne caracterizeze eleganţa, responsabilitatea şi bunul-simţ. Sunt convins că aproape toţi suntem îngrijoraţi când constatăm că românii s-au săturat de politicieni, dar prea puţini sunt cei care caută să înţeleagă şi de ce! Nu doar ilegalităţile unora au creat acest dispreţ faţă de clasa politică, ci şi comportamentele indecente şi agresive, vorbele aruncate fără responsabilitate, într-un limbaj de mahala. Şi, realmente, ce poţi să crezi despre un politician care susţine în faţa camerelor de filmat că PSD este "singurul partid format din oameni normali, nu ca ceilalţi"? Aceasta nu este o palmă la adresa adversarilor politici, ci o palmă dată milioanelor de români care nu împărtăşesc ideile social-democrate şi care s-au regăsit în alte formaţiuni politice. Este o palmă dată memoriei celor care, în urmă cu 30 de ani, în decembrie 1989, au ieşit în stradă pentru democraţie, pentru libertatea de a-şi expune public ideile, dar care nu s-au mai întors la casele lor. Este o palmă dată martiriului celor care şi-au găsit sfârşitul în închisorile comuniste, ucişi pentru ideile şi principiile lor. Din nefericire, ieşiri precum cea la care făceam referire tind să devină, pentru unii, o obişnuinţă. Acest tip de discurs public agresiv se propagă tot mai mult, ca o epidemie printre organismele cu imunitate scăzută, nevaccinate cu cei şapte ani de acasă. Spaţiul public este invadat de atacuri la persoană, de zeflemea, de jigniri aduse milioanelor de români. Şi, din păcate, constatăm că nu doar unii suferă de lipsa de educaţie, ci ne confruntăm cu o boală extinsă pe tot spectrul eşichierului politic. Da, să nu ne mai mire că încrederea românilor în politicieni sau în Parlamentul României este din ce în ce mai scăzută, de la an la an, cât timp există senatori sau deputaţi care confundă tribuna parlamentară cu maidanul! Să nu ne mire lipsa de toleranţă, care devine tot mai acută la nivelul societăţii, când printre noi sunt senatori şi deputaţi convinşi că urletele şi jignirile pot înlocui argumentele, că prostul gust, agresivitatea sau gesturile obscene conving sau pun la punct un adversar. Nu, acestea sunt palme la adresa românilor, la adresa educaţiei, la adresa tuturor celor care cred în bunul-simţ dat de cei şapte ani de acasă! Cum credeţi că ar privi, astăzi, Brătienii, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş sau Ion Agârbiceanu manifestările unora în Parlamentul României? Personal, consider că ţine de noi, de maturitatea şi de educaţia noastră, să sancţionăm acest tip de comportament, fie că vorbim despre colegi de partid sau despre parlamentari din alte formaţiuni politice. Dacă nu luăm nicio atitudine, dacă stăm impasibili, înseamnă că ne place şi suntem de acord. Girăm, devenim complici. Eu, personal, refuz să fiu complice la modul în care tribuna Parlamentului României se transformă în maidan. Refuz să cred că eleganţa şi bunul-simţ nu-şi mai pot găsi locul în Parlamentul României!
Cristina-Elena Dinu "Guvernul PSD-ALDE respectă promisiunile făcute pensionarilor" Unul dintre punctele importante ale Programului de guvernare, pe care PSD l-a prezentat românilor, a fost cel dedicat pensionarilor, aceşti oameni minunaţi care sunt părinţii ori bunicii noştri şi cărora noi, cei mai tineri de astăzi, le datorăm enorm. Am spus atunci că ne vom îngriji să poată duce o viaţă decentă, că le vom creşte veniturile şi ne-am ţinut de cuvânt. Pe parcursul anului 2019, Legea pensiilor va aduce mai multe schimbări, printre care şi majorarea pensiilor, dar cele mai multe modificări se vor aplica în 2020-2021. Majorarea punctului de pensie a fost o cerinţă a importantă şi o promisiune respectată, astfel că punctul de pensie va creşte de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, potrivit noii Legi a pensiilor. Asta înseamnă că în ultimele patru luni ale anului, pensionarii vor lua mai mulţi bani. Din septembrie anul acesta, pensiile vor creşte cu 15%. De exemplu, cine are 1,2 puncte va lua mai mult cu 198 de lei, cine are 1,5 puncte va primi în plus 247,5 lei, iar cine are două puncte va lua 330 de lei. Cei mai câştigaţi vor fi pensionarii care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupa I sau a II-a şi care, pe lângă majorarea punctului de pensie, vor beneficia şi de recalculare în baza Legii nr. 221/2018. De recalculare vor avea parte toţi pensionarii ale căror drepturi au fost stabilite potrivit legislaţiei existente înainte de aprilie 2001. Procedura se realizează din oficiu în perioada octombrie 2018 - octombrie 2019, însă drepturile recalculate se vor acorda începând din octombrie 2018, indiferent de data emiterii deciziei de recalculare. O veste bună este aceea că s-au emis 42.000 de decizii la nivel naţional, din cele 100.000 de recalculare, conform grupelor de muncă, decizii pe care pensionarii le vor primi acasă. În situaţia în care, în urma recalculării, rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât cel iniţial, se menţine cel vechi, astfel încât să nu scadă nici o pensie. Pensia minimă va creşte de la 640 de lei, cât este în prezent, la 704 de lei, tot din septembrie. Şi în acest an, pensionarii care au pensia minimă vor primi aceeaşi majorare, indiferent de anii lucraţi. Corectarea acestei inegalităţi se va face însă începând cu anul 2021. Să nu uităm că pensionarii de astăzi sunt cei care au muncit o viaţă întreagă şi au plătit din banii lor veniturile pensionarilor de ieri! De aceea, oamenii trebuie să înţeleagă că majorările de pensii de acum reprezintă nu doar o măsură justă pentru pensionari, dar şi o garanţie pentru angajaţii de astăzi, o garanţie că munca lor va fi răsplătită atunci când îşi vor finaliza perioada de activitate.
Călin-Vasile-Andrei Matei Mi-aş dori să vă reamintesc, că istoria s-a făcut nu numai pe câmpul de luptă, ci şi aici, în băncile Parlamentelor, în tranşeele luptei politice. Şi totuşi, înaintaşii noştri au reuşit să ajungă, în momente de cumpănă, la consens! Vă întreb, oare am putea să fim în stare şi noi de aşa ceva? După cum observaţi, Europa trece prin momente dificile, de genul Brexitului, analiştii economici sugerează o nouă criză economică mondială. Vi se pare că nu este acum, iar, un moment istoric? Oare n-ar trebui, stimaţi colegi din opoziţie, să lucrăm împreună, pentru binele ţării? Pentru că vreau să vă amintesc un lucru simplu. Da, sunt de acord, opoziţia trebuie să critice. Este firesc. Dar, constructiv, cu argumente, cu contrapropuneri de legi, nu să fugiţi iute să contestaţi ceva ce, deseori, nici n-aţi citit! Observ că ţineţi la mare preţ toate principiile europene şi democratice, mai puţin unul, legitimitatea dată de vot! Vreau să vă reamintesc, cu scuzele de rigoare şi deschizând ghilimelele, că nu votanţii PSD "s-au pişat pe el de vot", ci ai dumneavoastră! Noi, cei care ne regăsim acum, aici, suntem oglinda votului. Nu noi ne-am dezamăgit votanţii, nu? Cei care îşi uită istoria sunt condamnaţi să o repete! Trăiesc cu speranţa că putem face ceva împreună, dacă nu o lege, măcar o leapşa, un fotbal... Mesajul pe care îl trimiteţi ţării este că ne aflăm în tranşee, nu într-o luptă politică dreaptă, în care câştigă, evident, democratic şi firesc, cel care are cele mai multe voturi. Aţi demonetizat Parlamentul din interiorul lui, din interiorul clasei politice! Mie mi se pare act de harakiri, fără supărare... Ca să nu cad în plasa atacului fără noimă şi logică, aşa cum o faceţi dumneavoastră, prefer să pic în capcana ironiei. Acum, aveţi o Alianţă, "2020 USR Cruce Cruce", putem discuta aparent de la egal la egal... începeţi să vă curtaţi cu liberalii, care au o istorie fulminantă... n-au mai guvernat singuri România din 1937, când au avut Guvernul Duca şi Guvernele Tătărăscu 1-2-3-4! Cine de cine râde? De atunci, v-aţi mai întâlnit cu puterea în cinci coaliţii, care mai de care mai nefericită. Vă rog, deci, stimaţi colegi, faceţi politică! Nu presă, nu trafic pe Facebook, nu colecţie de Frkeuri pe care, inocenţi, le cuantificaţi direct în voturi... Nu cădeţi în plasa micilor interese, a hulirii propriei ţări şi a neamului, pentru 30 de arginţi sau pentru un presupus vot! Suntem Parlamentul României, aleşi de români, pentru binele românilor!
Beatrice Tudor "Cine este adevăratul patriot? Guvernul PSD se bate la Bruxelles pentru 22 de milioane de români, opoziţia se bate pentru un singur om" La sfârşitul săptămânii trecute, o veste importantă a devenit publică. În contextul în care ţara noastră exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, experţii Guvernului României trimişi la Bruxelles au reuşit să finalizeze negocierile pentru o Directivă europeană care va combate în mod direct produsele cu dublu standard. Concret, după adoptarea acestei Directive, comercianţii vor avea obligaţia să informeze consumatorii români privind dublul standard. Dacă oamenii vor fi induşi în eroare, atunci când achiziţionează un produs, cum că acesta ar avea calităţi şi proprietăţi identice cu un altul similar, prezentat într-un alt stat membru al UE, atunci autorităţile naţionale vor trebui să verifice dacă informaţia a fost prezentată într-un asemenea mod care să permită consumatorului să ia o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. Astfel, ne asigurăm că aceste informări despre standardul dublu nu sunt trecute cu un corp mic de literă, în spatele unui asterisc. Practic, în timp ce membrii Guvernului României se asigurau că românii nu vor mai fi nevoiţi să plătească preţuri de Europa de Vest pentru produse care nu sunt nici pe departe la fel de bune calitativ ca în acea parte de Europă, singura preocupare a opoziţiei la Bruxelles era să denigreze PSD şi să facă lobby pentru Laura Codruţa Kovesi. Şi, culmea este că tot reprezentanţii opoziţiei sunt cei care acuză Guvernul şi majoritatea PSD-ALDE de faptul că nu ar acţiona în interesul cetăţenilor români, când se vede cu ochiul liber că opoziţia face tot ce poate pentru a submina România la Bruxelles şi în toată Europa. A spus ceva opoziţia despre faptul că cetăţenii europeni nu trebuie împărţiţi în două categorii, Vestul şi restul? A spus ceva opoziţia despre faptul că românii nu trebuie să fie înşelaţi atunci când cumpără un produs? A spus ceva opoziţia despre reuşita cu adevărat istorică a combaterii dublului standard? Răspunsul este evident, nu! Nimic, niciun cuvânt! În schimb, opoziţia nu mai poate de grija locului de muncă european al Laurei Kovesi. Acest lucru demonstrează cine pune românii pe primul loc şi cine este preocupat de orice, doar de cetăţeni nu! Iar când va veni momentul votului, fie că este vorba despre alegerile europarlamentare, despre locale, despre parlamentare sau despre prezidenţiale, ţineţi minte şi sancţionaţi-i pe cei care-şi trădează poporul şi ţara!