Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa noastră, este 8,30, consacrată declaraţiilor politice. Din partea Grupului PSD au depus în scris: Viorel Stan, Aida Căruceru, Camelia Gavrilă, Silviu Macovei, Nicolaie Radu, Neculai Iftimie, Mihai Weber, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Marius Budăi, Angel Tîlvăr, Florinel Stancu, Tudoriţa Boboc, Cornel Itu, Mihăiţă Găină, Eliza Ştefănescu, Alexandra Presură, Alina Tănăsescu, Georgeta Holban, Cristina Burciu, Ciprian Şerban, Claudiu Ilişanu, Natalia Intotero, Liviu Balint, Ionela Dobrică. Din partea Grupului PNL: Raluca Turcan, Marilen Pirtea, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Constantin Şovăială, Viorica Cherecheş, Florin Stamatian, Florin Roman, Vasile Varga, Mugurel Cozmanciuc. De la ALDE: Calotă Ică, Niţă Mihai, Avram Constantin. Bun. Începem. Grupul PSD - domnul Lupaşcu. De la PNL - doamna Antoneta Ioniţă se pregăteşte. Vă rog, aveţi cuvântul, aveţi 3 minute.
Costel Lupaşcu Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei mele politice de astăzi este "PSD a majorat alocaţia de stat pentru copii". Stimaţi colegi, Bugetul de stat pentru anul 2019 reflectă realitatea economică şi socială, în acest moment, din România şi, de asemenea, concepţia politică şi programul politic al alianţei care a câştigat în mod foarte clar alegerile parlamentare în 2016. Cu toate acestea, România a fost blocată, iar preşedintele Klaus Iohannis a făcut vineri ceea ce era obligat de lege să facă, demonstrând că scopul său a fost doar de a întârzia cât mai mult promulgarea Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Un joc electoral meschin, pe spatele tuturor românilor. În acest sens, îi reamintesc domnului Iohannis că bugetul pe care tocmai l-a promulgat, după un lung blocaj inutil, prevede creşterea alocaţiilor de stat pentru toţi copiii României, de la 200 la 300 de lei - pentru copiii de 0-2 ani, de la 84 de lei la 150 de lei - pentru cei între 2 şi 18 ani, iar în cazul copiilor cu dizabilităţi, de la 200 la 300 de lei. Aceste majorări ar fi putut intra în vigoare începând cu data de 1 martie 2019, dacă preşedintele Iohannis nu ar fi amânat inutil promulgarea Legii bugetului. Trebuie remarcat faptul că, deşi s-au lăudat că susţin creşterea alocaţiilor pentru copii, reprezentanţii PNL şi USR au votat şi de această dată împotriva Legii bugetului de stat pentru anul 2019, buget care dispune de toate aceste majorări. PNL a depus un amendament inaplicabil în dezbaterile de la Legea bugetului de stat. A fost doar un exerciţiu de imagine, fără o bază legală. Liberalii nu au prevăzut mărirea alocaţiilor şi pentru copiii cu dizabilităţi şi au indicat o sursă de finanţare de la excedentul pentru bugetul asigurărilor sociale, deşi ştiau că acest lucru este interzis de lege. PSD a trebuit să îndrepte greşelile opoziţiei pentru creşterea alocaţiilor de stat pentru copii. Creşterea alocaţiilor a fost făcută în urma unui amendament al PSD la Legea bugetului de stat şi printr-o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii nr. 61/1993. Pentru cei care au uitat, reamintesc şi faptul că tot PSD a efectuat ultima creştere a alocaţiilor de stat pentru copii, printr-un act normativ intrat în vigoare în iunie 2015, care a permis dublarea acestora la 84 de lei, precum şi creşterea de la 200 la 300 de lei pentru copiii cu handicap. Viitorul acestei ţări depinde de copiii de astăzi, însă pentru ca aceştia să poată merge mai departe, să urce treptele şcolarizării, au nevoie de noi. Împreună trebuie să găsim soluţii pentru ca elevii din România să beneficieze de aceleaşi condiţii de dezvoltare ca şi copiii din întreaga Europă. Mai presus de toate disputele politice există o certitudine - PSD a vrut de fiecare dată binele României, binele românilor, şi, mai mult decât atât, acest partid a fost mereu capabil să aducă mai multă prosperitate fiecărui cetăţean, indiferent de vârstă şi categoria socială sau profesională. În loc să acuze PSD şi să mintă cetăţenii, preşedintele Iohannis ar trebui să-şi ceară scuze de la toate categoriile sociale care au fost afectate de întârzierea nejustificată a promulgării Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani.
Florin Iordache Mulţumesc. O invit pe doamna Antoneta Ioniţă, de la PNL. Se pregăteşte domnul Nicolae Popescu de la USR. Au depus în scris de la PMP: Eugen Tomac, Adrian Todoran, Constantin Codreanu, Petru Movilă, Emil Paşcan, Robert Turcescu. Vă rog, doamnă Ioniţă.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Uneori, am sentimentul că, de la această tribună parlamentară, asist la una dintre cele mai mari mascarade. O mascaradă dominată de minciună, de laşitate, de lipsă de viziune şi de incompetenţă. Cei care guvernează astăzi România, după ce şi-au demonstrat incompetenţa, incapacitatea de a gândi proiecte şi programe care să ducă la dezvoltarea acestei ţări, au adoptat o nouă strategie - minciuna cu neruşinare. Ni se vorbeşte, dragi colegi parlamentari de la toate partidele, despre autostrăzi şi spitale regionale, promise prin Programul de guvernare şi care ar urma să fie construite cu fonduri europene. Trec peste amănuntul că, dacă în 2016 PSD promitea opt spitale regionale, acum au mai rămas în atenţie doar trei. Şi acestea, din păcate, doar pe hârtie. Pentru că, dincolo de declaraţiile premierului Dăncilă sau ale ministrului sănătăţii, Sorina Pintea, care ne asigură că suntem în grafic cu aceste trei importante instituţii sanitare, realitatea o aflăm, cu stupoare, de la Bruxelles. Acum câteva zile, Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, prin care îi solicită să comunice la Bruxelles dacă Guvernul României mai doreşte cele trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova. Oficialul european a cerut o serie de clarificări, după ce a constatat că lucrurile s-au împotmolit din nou la Bucureşti. După un an de corespondenţă între Comisia pentru politică regională şi Guvern, rămânem fără cuvinte când constatăm că nici până acum autorităţile române nu au fost capabile să scrie proiectele de care este nevoie pentru a primi finanţare. Am ajuns în situaţia, probabil unică în Uniunea Europeană, în care Comisia Europeană, prin vocea unui oficial, ne roagă să primim fondurile, iar noi ne încăpăţânăm să ne demonstrăm incompetenţa şi să le refuzăm. Din păcate, nu doar soarta celor trei spitale regionale este pusă în pericol, ci şi construcţia de autostrăzi. Acelaşi Guvern şi acelaşi comisar european ne dau o dimensiune şi a realităţii din acest domeniu. S-a tot vorbit despre autostrăzile Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş şi Bacău - Braşov. Prima s-ar dori realizată pe bani europeni, cea de-a doua, din motive care ne scapă, într-un parteneriat public-privat. Comisia Europeană are bani pentru amândouă, evident, cu simpla condiţie ca cineva să-i şi solicite. Cum? Tot prin scrierea unor proiecte. Aflăm din nou că aceste proiecte nu au ajuns nici până acum la Bruxelles, că fondurile nu pot fi alocate şi că aceste proiecte, pe care şi noi, liberalii, le susţinem, rămân nişte foi de hârtie prin sertare, în lipsa unor grupuri de lucru care să le transforme în realităţi. Dragi colegi de la PSD, pe mulţi dintre dumneavoastră vă cunosc şi ştiu că sunteţi oameni de bună-credinţă. Nu puteţi lăsa România să se scufunde de tot! Puneţi-vă Guvernul la treabă! Determinaţi-i pe colegii dumneavoastră din Guvern să scrie aceste proiecte de care este nevoie, pentru că, altfel, veţi fi la fel de responsabili ca ei dacă România nu va avea spitale regionale şi autostrăzi construite din bani europeni! Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Daniel Popescu, USR. Se pregăteşte colegul nostru, Corneliu Bichineţ.
Nicolae-Daniel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Astăzi voi vorbi despre vizita pe care am efectuat-o recent în Bulgaria, împreună cu membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Săptămâna trecută, am avut ocazia de a ne întâlni cu reprezentanţi ai etnicilor români din Vidin şi Sofia, dar şi cu omologi din Parlamentul bulgar. Întrevederile au fost fructuoase, într-un context în care păstrarea identităţilor proprii ale minorităţilor naţionale, în spiritul toleranţei europene şi respectului reciproc, este un lucru tot mai dificil de atins. Europa naţiunilor şi Europa comunitară ar trebui să coexiste - după părerea mea - într-un fin balans pe care noi, decidenţii politici, suntem datori să-l prezervăm. Cazul relaţiilor româno-bulgare poate servi drept exemplu în acest sens. După cum probabil ştiţi, România şi Bulgaria se bucură de raporturi de vecinătate foarte bune, mai ales în domeniul economic şi al securităţii la Marea Neagră. Ambele ţări şi naţiunile pe care le reprezintă au trecut prin istorii similare - ambele au avut de înfruntat marasmul comunist, ambele au trebuit să se reinventeze, după 1989, în spiritul democraţiei liberale şi al economiei de piaţă; ambele au trecut prin perioade de tranziţie foarte grele, în care lupta împotriva corupţiei a reprezentat vârful de lance al reconstrucţiei naţionale, în contextul aderării la Uniunea Europeană. Ambele naţiuni au întregit familia europeană la aceeaşi dată - 1 ianuarie 2007. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pe acelaşi fond comun ar trebui să aşezăm şi raportările celor două state la minorităţile naţionale - române şi bulgare. România este un exemplu, la nivel european, în materie de protecţie a minorităţilor şi ne-am dori foarte mult ca, în virtutea principiului reciprocităţii, Bulgaria să fie la fel, completând astfel similarităţile dintre cele două ţări vecine. De exemplu, omologii noştri bulgari ar trebui să ţină seama de cel puţin două aspecte care au reieşit din discuţiile pe care le-am purtat cu minorităţile româneşti de pe teritoriul Bulgariei. Pe de-o parte, studiul limbii române şi predarea în limba română - acum predată doar ca limbă străină -, pe de alta, condiţiile de infrastructură materială, şi anume locaţiile în care aceşti reprezentanţi şi comunităţile româneşti să-şi poată desfăşura activităţile cultural-educative. Aceste două elemente sunt absolut esenţiale în păstrarea identităţii naţionale. Le solicit partenerilor noştri bulgari şi autorităţilor române identificarea celor mai potrivite soluţii pentru rezolvarea acestor două provocări cu care se confruntă minorităţile româneşti din Bulgaria. Stimate colege şi stimaţi colegi, În final, mai amintesc câteva propuneri discutate în cadrul deplasării noastre în Bulgaria. Una dinte ele este facilitarea deplasării dintr-o parte în alta a frontierelor - asigurarea transportului local, dar şi soluţii de eliminare a taxei de pod pentru persoanele care tranzitează regulat zona de frontieră în interes de serviciu. Iar a doua propunere a fost derularea de proiecte româno-bulgare cu fonduri europene - tocmai pentru a pune în valoare zona transfrontalieră şi activităţile economice din această regiune. Acestea sunt doar câteva exemple care pot cimenta relaţiile de bună vecinătate dintre cele două ţări. Important este însă ca cele două ţări partenere şi membre ale aceleiaşi familii europene să respecte în mod deplin principiul reciprocităţii - inclusiv în materie de minorităţi. Vă mulţumesc. Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Corneliu Bichineţ. Se pregăteşte, din partea Grupului UDMR, domnul Bende Sándor.
Corneliu Bichineţ Dacă un om are venele deschise, în mod dureros şi cert, sângerează, i se sleiesc puterile, este vlăguit, agonizează şi, într-un final, moare. România, în aceste vremuri, este aidoma omului cu venele deschise. Nu pierde sânge, ci, la fiecare oră, 8-9 oameni din ţara aceasta frumoasă şi blagoslovită de Dumnezeu, pleacă departe, tot mai departe, să-şi găsească norocul. Muncitori din România fac muncile în Franţa, în Germania, în Spania, în Olanda, în Belgia, în Anglia, în Grecia. Şi s-ar părea că cele peste 4 milioane de români care au plecat în ultimii ani de aici nu se vor mai întoarce prea curând sau nu se vor întoarce niciodată acasă. Numai Siria ne-a întrecut în ceea ce priveşte exodul populaţiei, dar acolo a fost război. La noi lucrurile acestea se întâmplă în vremuri de pace. Statisticile arată că am pierdut în această perioadă 16.000 de medici. Toată lumea ştie că poporul acesta este bolnav. Este o populaţie îmbătrânită care are nevoie de specialişti. Pe lângă medicii care au plecat de aici şi care nu se mai întorc, România a pierdut 220.000 de ingineri în care ţara a investit bani. Foarte, foarte mulţi bani. Un alt subiect pe care îl abordez, la această declaraţie politică, este situaţia Comcereal Vaslui, una din firmele pe care renumitul arbitru internaţional Adrian Porumboiu o ridicase la rang de cea mai mare exploataţie agricolă din Europa, care lucra 60.000 de hectare de teren, cu performanţe uluitoare. Această firmă a fost luată subtil de câţiva aventurieri basarabeni care au nenorocit ţăranii din judeţul Vaslui. Acum la noi este o situaţie aidoma celei din 1907 - la Hurdugi, la Hoceni, la Dimitrie Cantemir, la Băceşti, la Dumeşti, oamenii sunt în pragul revoltei pentru că de trei ani de zile, de patru ani de zile nu şi-au mai primit arenda pentru pământul pe care îl deţin şi l-au dat la exploataţie. Fac apel la ministrul de interne Carmen Dan, la avocatul poporului, la şeful ANAF, să descindă în judeţul Vaslui şi să pună ordine în lucruri, pentru a stopa o situaţie ce riscă să devină alarmantă, şi nimeni nu ştie încotro va duce atunci când ţăranii nu vor mai putea răbda. Voi încheia, aşa cum am promis, precum Cato cel Bătrân. "Cartagina trebuie distrusă", spunea acesta. Eu spun - Spitalul Orăşenesc Negreşti-Vaslui, trebuie redeschis. Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui.
Florin Iordache Domnul Bende Sándor, de la UDMR. Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă.
Sándor Bende Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "CFR Călători - un dezastru naţional" Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Astăzi vreau să trag din nou un semnal de alarmă asupra stării precare în care se află CFR Călători. Cu o infrastructură demnă de secolul al XIX-lea, fără o strategie viabilă privind mersul trenurilor de călători şi o conducere dezinteresată de bunul mers al curselor, compania este pe muchia prăpastiei, fiind, pe drept cuvânt, unul dintre cele mai mari dezastre naţionale. Site-ul companiei este mult mai bine pus la punct de la o vreme încoace. Faptul că se pot cumpăra bilete online constituie o facilitate de salutat. Însă ce te faci atunci când ai cumpărat un bilet online şi, de fapt, este un bilet fără loc? Să vinzi bilete online şi să nu ştii câte locuri are trenul pe cursa respectivă, mi se pare aberant. Şi gândiţi-vă că peste două-trei luni va veni perioada concediilor şi debandada va fi şi mai mare. Trebuie acţionat acum, în sensul suplimentării garniturilor de tren şi al vânzării biletelor online în limita locurilor disponibile. Gratuitatea pe tren a elevilor sau a studenţilor a fost o măsură bună, de principiu. În practică, ei nu îşi pot cumpăra bilete cu loc. Biletul se emite personal, doar la casierie, unde li se solicită actele doveditoare - carnetul de elev şi aşa mai departe. Pentru ei ar trebui să existe posibilitatea de a-şi cumpăra online bilete cu loc. Condiţiile oferite în tren nu sunt deloc decente. Nu generalizez, însă pe rute foarte solicitate, cum ar fi Târgu Mureş - Braşov - Bucureşti, există doar două-trei vagoane, mult sub necesarul solicitat de populaţia care face naveta sau merge ocazional pe aceste rute. Din păcate, deşi ar trebui ca CFR Călători să răspundă prompt la solicitările călătorilor privind suplimentarea garniturilor de tren sau oferirea unor condiţii decente, compania nu reuşeşte decât să-şi împingă călătorii spre operatorii privaţi, dornici de a satisface o parte destul de mare a populaţiei. Acum aproximativ două săptămâni, ministrul transporturilor declara că şi-a arătat nemulţumirea vizavi de activitatea sau, mai degrabă spus, inactivitatea directorului CFR, care, trezit din somn, afirma că nu are nicio legătură cu trei deraieri de tren petrecute în aceeaşi zi. Şi atât! Nu s-a întâmplat nimic de la această declaraţie. Aşteptăm cu interes să se termine mandatul domnului director. Singurul care suferă din cauza deficienţelor şi sincopelor este călătorul. Gândiţi-vă că pe calea ferată din România sunt peste 400 de restricţii de viteză. Trenurile Regio au o viteză medie de 39 km/h. Trenurile InterRegio sunt un pic mai rapide şi dezvoltă o viteză de 55 km/h. În comparaţie cu perioada interbelică, în al Doilea Război Mondial, trenurile care circulau prin România dezvoltau o viteză medie de 60 km/h. Astfel, o rută care în mod normal se face în trei ore, poate ajunge la cinci ore, fără să mai calculăm întârzierile survenite prin diverse staţii sau pe câmp. Sigur, aşa cum afirmam mai devreme, este de salutat platforma online de comandă pentru bilete, interfaţa mult mai accesibilă a site-ului CFR Călători. Însă această platformă online nu funcţionează aşa cum ar trebui. Aştept în continuare - şi cred că toţi aşteptăm - o remediere a situaţiei de la CFR Călători, o companie care nu ar trebui să ajungă un dezastru naţional, ci cu care ar trebui să ne mândrim. Vă mulţumesc. Bende Sándor, deputat al UDMR.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Doamna Longher, sunteţi pregătită? Da, vă rog. Doamna Huncă nu e în sală. O invit pe doamna deputat Victoria Longher, din partea minorităţilor naţionale.
Victoria Longher Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În acest sfârşit de săptămână am participat la cea de-a VII-a ediţie a Olimpiadei Naţionale de Limba şi Literatura Maternă Polonă, care s-a desfăşurat la Colegiul Tehnic "Samuil Isopescu" din Suceava. Pe 15-16 februarie a avut loc olimpiada judeţeană, în urma căreia s-au calificat în total 27 de elevi din clasele VII-XII, reprezentând elevii care au obţinut peste 85 de puncte. La Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Maternă Polonă, de anul acesta, au luat parte 15 elevi din clasele a VII-a - a VIII-a şi 12 liceeni. Organizatorul olimpiadei naţionale este Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, împreună cu Comitetul Central al Olimpiadei de Limbă şi Literatură Polonă din Varşovia, precum şi Uniunea Polonezilor din România. Până în 2013 competiţia se încheia cu etapa judeţeană, deoarece limba polonă, ca limbă maternă, în sistemul educaţional românesc, se învaţă doar în judeţul Suceava. Pentru ca elevii din România să poată participa la Olimpiada Internaţională de la Varşovia, concurând cu elevii din întreaga Polonie, dar şi din Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina, Cehia, Slovacia sau Ungaria, precum şi cu concurenţii din întreaga lume care participă la olimpiadă prin intermediul Internetului, Ministerul Educaţiei Naţionale din România, la cererea Uniunii Polonezilor din România şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, a decis organizarea etapei naţionale a olimpiadei, ca etapă eliminatorie pentru olimpiada internaţională. Din anii '70, anual se organizează Olimpiada de Literatură şi Limbă Polonă în Varşovia. Pentru ediţia din anul acesta, care va avea loc la începutul lunii aprilie, comisia i-a calificat pe trei liceeni, elevi ai Colegiului Naţional "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului şi ai Colegiului Economic "Dimitrie Cantemir" din Suceava. Vă mulţumesc. Deputat Longher Victoria.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă. Doamna Adriana Pană, PSD. Se pregăteşte domnul Victor Paul Dobre, de la PNL. Nu vreţi? Mai târziu, bine. Staţi puţin, de la PNL... da, îl văd, domnul Gudu. Domnule Vasile Gudu, vă pregătiţi.
Adriana-Doina Pană Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, "Adevărul despre Ordonanţa nr. 114". Cei care solicită abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 114 ori habar n-au despre ce e vorba, ori ştiu, dar nu vor binele românilor. Principalele argumente: Precizare importantă. În ultimii doi ani, inflaţia a fost de 3,2%, randamentul mediu pentru români a fost de 2,2%, iar pentru cele şapte fonduri de investiţii, care administrează banii românilor, a fost de 49%. O.U.G. nr. 114 nu se poate abroga! Este un document legal de maximă importanţă pentru milioane de români. Discuţiile pe care le face în prezent Guvernul cu parteneri economici - bănci, telecomunicaţii, energie - implică doar ajustări convenabile, în niciun caz abrogarea ordonanţei! Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Adriana-Doina Pană.
Florin Iordache Vă mulţumesc. De la Bistriţa, asta spuneţi, aşa. Vă rog, domnul Vasile Gudu. Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.
Vasile Gudu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am intitulat această declaraţie politică "Ministrul turismului promovează România fără Delta Dunării, fără profesionalism, cu indiferenţă şi cinism". România este pe ultimele locuri în cadrul Uniunii Europene la toţi indicatorii din turism şi cu un mare deficit în balanţa de plăţi în această zonă. Ministrul turismului, Bogdan Gheorghe Trif, demonstrează, pe zi ce trece, că a conduce acest minister este un lucru mult prea mare pentru el şi ar trebui să înveţe să se aplece asupra problemelor reale din turism. Ministerul Turismului a făcut public noul clip de promovare a României, care durează trei minute şi jumătate, cu mesajul: "România, o destinaţie pentru 365 de zile de vacanţă pe an". O Românie fără Delta Dunării, fără tradiţiile şi obiceiurile atât de mult căutate de turişti. Vă imaginaţi cum ar arăta România fără Dunărea care a însoţit acest popor în toate timpurile? Este doar lipsă de profesionalism sau este indiferenţă şi cinism faţă de felul în care promovăm România în plan extern şi faţă de felul în care cheltuim banii pentru promovare? Cât a costat acest videoclip? Este un mister. În imagini apare o singură vedetă - Ilie Năstase. Doar el reprezintă România? Unde sunt Simona Halep, Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi mulţi alţii? Sunt foarte multe imagini pe perioada iernii. România nu este frumoasă primăvara sau vara? Este oportun să promovăm în felul acesta România? Avem o ţară fantastic de bogată, ce se caracterizează printr-o mare diversitate şi complexitate a formelor de relief. Domnule ministru, ştiţi că Delta Dunării este a doua, ca mărime, şi cea mai bine conservată dintre deltele europene, fiind declarată Patrimoniu Mondial al UNESCO? Delta Dunării este unică în Europa şi printre cele mai interesante din lume şi trebuie promovată ca destinaţie ecoturistică integrată. Cum dezvoltăm România dacă noi nu promovăm la adevărata valoare Delta Dunării? Vă mulţumesc. Vasile Gudu, deputat al PNL de Tulcea.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Daniel Olteanu, de la ALDE. De la Grupul UDMR, domnul Magyar Bálint, vă rog, vă pregătiţi.
Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mai multe luări de poziţie de la nivelul Ministerului Transporturilor au transmis, în ultimii ani, nevoia unei evaluări a companiilor de construcţii care execută marile proiecte de infrastructură. Aceste semnale nu s-au concretizat însă în adoptarea unor documente, ci au rămas la nivel de intenţie. Cred că trebuie să trecem de la vorbe la fapte şi în acest domeniu şi propun ca Ministerul Transporturilor să transmită, la recepţia fiecărui proiect, la terminarea lucrărilor, trei tipuri de date, pentru evaluarea firmelor executante: 1. Încadrarea în buget, eventual economiile făcute faţă de bugetul iniţial; 2. Încadrarea în termenele de execuţie; Şi 3. Numărul şi gravitatea incidentelor în ceea ce priveşte respectarea securităţii muncii. Cu privire la primul tip de date, ne-am obişnuit doar cu depăşiri ale bugetelor, ori asta este inadmisibil. Undeva sunt probleme - ori în evaluarea pe care o face beneficiarul, respectiv companiile din subordinea Ministerului Transporturilor, ori în capacitatea de mobilizare a antreprenorului, sau în estimarea corectă a factorilor externi, probleme legate de exproprieri şi aşa mai departe. Din acest punct de vedere, aştept primele comunicări din partea Ministerului Transporturilor din care să reiasă felul în care executanţii s-au încadrat în buget şi eventual dacă au făcut economii faţă de alocările iniţiale. Al doilea criteriu, încadrarea în termenele de execuţie, ar trebui să fie şi mai simplu de respectat de către un constructor serios, mânat de bune-intenţii. Este de notorietate exemplul oferit de o companie românească, un adevărat reper pozitiv în prezent, care nu doar că a respectat termenele de execuţie, dar le-a şi devansat, şi asta nu o singură dată în ultimii ani. Dacă românii au demonstrat că pot să respecte termenele de finalizare, chiar să le devanseze, atunci trebuie să avem măcar pretenţii similare de la companii din străinătate, cu o forţă financiară mult superioară. Nu în ultimul rând, trebuie să fim preocupaţi în permanenţă de condiţiile de muncă, de viaţa şi securitatea celor care lucrează pe şantierele marilor proiecte de infrastructură şi nu numai. Acesta este sensul celui de-al treilea criteriu de analiză a companiilor din domeniu. Sacrificiile trebuie să fie exclusiv financiare şi materiale, nu umane. Din acest punct de vedere, companiile care respectă normele de protecţie a muncii şi manifestă atenţie şi responsabilitate faţă de angajaţi trebuie evidenţiate, oferite ca exemplu pozitiv. Acestea sunt, stimaţi colegi, cele trei tipuri de informaţii pe care nu doar eu, ca parlamentar, ci toţi românii, beneficiari ai lucrărilor, vor şi trebuie să le cunoască de la Ministerul Transporturilor, cu privire la companiile care execută proiectele de infrastructură - încadrarea în bugete, încadrarea în termenele de execuţie, numărul şi gravitatea incidentelor în ceea ce priveşte normele de protecţie a muncii. Mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui.
Florin Iordache Da. Îl invit pe domnul Magyar Bálint, de la UDMR. Se pregăteşte doamna Huncă. Aţi venit, da? Bun. Doamna Huncă.
Loránd-Bálint Magyar Domnule preşedinte de şedinţă, Distinşi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Autostrada promisiunilor". Autostrăzile sunt capitolul unde România nu a intrat în Europa. România se poate lăuda cu numai 776 de kilometri de autostradă, din care 100 de kilometri moşteniţi dinainte de 1989. România rămâne o ţară a cioturilor de drumuri şi, cu 776 de km funcţionali, continuă să fie una din codaşele Europei. Ungaria, deşi are o suprafaţă mai mică decât România, număra 1.924 de km de autostradă în anul 2016. Slovacia, semnificativ mai redusă ca suprafaţă, avea 463 de km, Slovenia - 773 de km, iar alte state din regiune depăşeau 1.000 de kilometri. Polonia avea 1.640 de km, în 2016, Croaţia - 1.310 de km, iar Cehia - 1.222 de km. Dincolo de acţiunile de natură civică sau electorală, problema autostrăzilor din România rămâne una actuală. Autostrăzile Transilvaniei, Moldovei, Nordului, Unirii sunt deocamdată doar la stadiu de proiecte, ori la cel de proiecte începute, dar întrerupte după 15 minute de lucru. Bineînţeles că vina este colectivă, a tuturor guvernelor de după 1989, a tuturor miniştrilor transporturilor de după Revoluţie. În loc să căutăm vinovaţi, mai bine am căuta soluţii. Să stabilim măcar o strategie coerentă, să nu mai construim "cioturi" de autostrăzi. Şi mai ales să construim autostrăzi de la Vest la Est. Iar vestea bună este că există fonduri europene pentru aşa ceva, în timp ce cofinanţarea internă s-ar putea realiza din diverse fonduri. Autostradă standard înseamnă mai mult decât asfalt pe patru benzi - semnalizări, protecţie, locuri de odihnă, locuri pentru realimentări, intrări/ieşiri, lucrări de artă. Un ajutor ne oferă Guvernul Ungariei, care se apropie cu autostrada M3 de punctul de trecere al frontierei de la Petea şi a cerut recent autorităţilor române să încheie un acord privind ruta şi trecerea frontierei şi să precizeze care este drumul din România de legătură. M-aş bucura ca Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, să constituie cât mai rapid comisia care va discuta cu partea maghiară. Comisie care să meargă la discuţii cu soluţii concrete, care să poată fi puse rapid în aplicare. Altfel, vom putea întrerupe lucrul pentru 15 minute mult timp de acum înainte. Degeaba. Mulţumesc pentru atenţie.
Florin Iordache Mulţumesc. Doamna Mihaela Huncă. Se pregăteşte domnul Nicu Niţă, de la Brăila, PSD.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice - "Corectarea inechităţii salarizării chimiştilor, biochimiştilor şi biologilor din sistemul sanitar din România". În Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice - Legea nr. 153/2017 -, s-au strecurat, din păcate, mai multe inechităţi. Astfel, de la 1 martie 2018 s-a ajuns ca salarizarea personalului din laboratoarele medicale să nu mai respecte, aşa cum este firesc, ierarhia, nivelul studiilor şi importanţa socială a muncii. Biochimiştii, biologii, chimiştii din sănătate au în mod inexplicabil un salariu mai mic decât asistentul medical subordonat prin fişa postului şi de trei ori mai mic decât medicul specialist cu aceleaşi atribuţii la locul de muncă. Nu este normal să existe astfel de inechităţi în sistemul sanitar! Vorbim de chimişti, biochimişti şi biologi din laboratoarele de analize medicale, specialişti cu profesie reglementată şi consfinţită prin lege. Munca acestor oameni este vitală pentru activitatea spitalelor din ţară! 70%-80% dintre diagnostice - diabet, hepatite, cancere şi altele sunt puse de medicii clinicieni pe baza rezultatelor analizelor medicale. Prin urmare, atribuţiile medicilor de laborator sunt identice cu cele ale biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor medicali din sănătate - validare, parafare, efectuarea gărzilor, dreptul de a fi şef de laborator. Consider că acum, în al 12-lea ceas, putem să reparăm lipsa unui sprijin real din partea celor care au omis de la majorările salariale această categorie de personal. Prin eforturile susţinute ale celor în cauză vom avea de votat în plen un proiect de lege care să corecteze inechităţile din sistem. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil amendamentele. Stimaţi colegi, este momentul să reparăm şi să restabilim normalitatea în ceea ce priveşte salarizarea în sistemul medical şi vă rog să susţineţi la vot în plen completările legislative propuse! Vă mulţumesc. Deputat al PRO România, Mihaela Huncă, Circumscripţia nr. 7 Botoşani.
Florin Iordache Domnul Niţă. Se pregăteşte doamna Florica Cherecheş, PNL, Oradea. Bihor, mai bine zis. Domnule Bumb, femeile au întâietate.
Nicu Niţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia mea politică - "Sprijin pentru agricultură. Fermierii care angajează tineri ar putea primi un ajutor financiar lunar de la stat". Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naţionale. La fel se întâmplă şi în ţara noastră, unde agricultura continuă să deţină un statut deosebit de important şi să rămână unul din sectoarele prioritare ale producţiei materiale. România are a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările Uniunii Europene. Investiţiile majore din sectorul agricol au generat o performanţă spectaculoasă, iar agricultura românească a făcut paşi majori spre modernizare. Cifrele arată că în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.700 de companii specializate în cultivarea plantelor. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.200 de firme, iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 de companii. Pentru ca toate aceste societăţi să funcţioneze în continuare au nevoie de sprijinul nostru. În acest sens, ţin să evidenţiez un proiect care aparţine Ministerului Agriculturii şi care a fost pus în dezbatere publică. Conform programului, care are o valoare de 30 de milioane de lei, fermierii care angajează tineri ar putea primi un sprijin financiar lunar de la stat. Astfel, angajatorii vor primi câte un stimulent pentru fiecare persoană angajată. Se va da câte o mie de lei pentru fiecare persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară. 750 de lei va primi fermierul dacă angajează pe cineva cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare. Iar suma de 500 de lei i se va da angajatorului care aduce o persoană fără studii. Există însă şi o condiţie. Pentru a beneficia de aceste sume, angajatorii fermieri au obligaţia de a încheia cu tinerii beneficiari ai programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni. Potrivit Eurostat, în România forţa de muncă ocupată în agricultură este de 1,6 milioane de persoane. Ţara noastră se situează pe locul al doilea, după Polonia. Însă partea mai puţin bună este că 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată. Proiectul de hotărâre de Guvern priveşte aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 336/2018 pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară, intrată în vigoare la începutul acestui an. Vă mulţumesc. Deputat Niţă Nicu.
Florin Iordache Doamna Florica Cherecheş, Grupul PNL. Staţi puţin, să vedem pe cine mai avem. Avem pe domnul Dohotaru, de la neafiliaţi. Se pregăteşte.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Unic din prima secundă". Sâmbătă, 23 martie, în aproximativ 500 de localităţi din România şi Republica Moldova, va avea loc Marşul pentru viaţă 2019, având ca temă "Unic din prima secundă". Va fi o manifestare de preţuire pentru darul vieţii, o recunoaştere a faptului că fiecare persoană e unică şi are o valoare infinită, o manifestare de susţinere pentru femeile aflate în criză de sarcină. Societatea are de câştigat pe termen lung dacă sprijină o astfel de femeie să nască şi să crească persoana pe care o poartă în pântece. România ocupă locul doi în lume ca număr de avorturi raportat la populaţia actuală - aproape 23 de milioane de avorturi doar în spitalele de stat, începând cu anul 1958 până în prezent, aproximativ 170 pe zi în sistemul public, 480 de avorturi la 1.000 de naşteri. În condiţiile în care în 2018 s-au născut cei mai puţini copii din ultima jumătate de secol, şi se estimează că în 2050 vom fi doar 16 milioane, fiecare viaţă este preţioasă şi trebuie protejată. Femeia aflată în criză de sarcină trebuie în primul rând ascultată şi apoi informată şi sprijinită pentru a lua cea mai bună decizie în ceea ce priveşte persoana ei şi viaţa copilului pe care-l poartă, pentru că adesea, mai ales când e supusă unor presiuni din partea partenerului sau a familiei, nu vede nicio altă opţiune şi recurge la un gest pe care, de cele mai multe ori, îl regretă ulterior. Marşul pentru viaţă nu promovează interzicerea avortului, ci conştientizarea societăţii şi sprijinirea femeii să nască viaţa pe care o poartă în ea. Mâine, 21 martie, este Ziua mondială a Sindromului Down, ocazie cu care ne aplecăm asupra nevoilor persoanelor cu dizabilităţi, pentru a crea o punte între societate şi persoanele cu Sindrom Down şi familiile acestora, obiectivul fiind de a informa şi a atrage atenţia societăţii şi autorităţilor asupra acestui sindrom, pentru dezvoltarea toleranţei şi deschiderii faţă de incluziunea socială a acestor persoane. Tema aleasă pentru manifestările din acest an este "Nu trece indiferent pe lângă mine!" şi promovează oferirea de oportunităţi pentru a avea o viaţă normală. Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, promite că "nimeni nu va fi lăsat în urmă". Există, din păcate, o lipsă de înţelegere a provocărilor cu care se confruntă indivizii de-a lungul vieţii şi a eşecului de a le sprijini cu oportunităţile şi instrumentele necesare pentru a trăi o viaţă împlinită. Autorităţile centrale şi locale, societatea civilă, biserica, şcoala, trebuie să fie sensibile la orice situaţii de criză, să ofere ajutor, îndrumare şi să sprijine mamele şi familiile care sunt într-o situaţie vulnerabilă, pentru că doar aşa vom putea construi o societate unită şi puternică, în care grija faţă de semeni şi acceptarea diferenţelor sunt puse la loc de cinste. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Florin Iordache Îl invit pe colegul nostru, domnul Adrian Dohotaru. Se pregăteşte, de la Grupul PSD, doamna Elvira Şarapatin, de la Gorj.
Adrian-Octavian Dohotaru "Legea dialogului social - întărim dialogul social, nu doar patronatele". Lucrătorii din România au nevoie de sindicate puternice şi de putere de reprezentare, asemenea muncitorilor de la Electrolux, aflaţi în grevă generală, ale căror cereri legitime de creştere a salariilor sunt foarte relevante şi mă solidarizez cu aceste cereri. Anul trecut am depus o iniţiativă legislativă pentru o nouă Lege a dialogului social, aflată în prezent în circuitul de avizare al Camerei Deputaţilor. PSD, prin doi deputaţi, are o iniţiativă separată, iar cele două vor fi dezbătute curând la Comisia pentru muncă şi protecţia socială. Diferenţele dintre cele două iniţiative sunt importante. PSD, deşi s-a lăudat şi a promis sindicatelor că va repara dezastrul cauzat de actuala Lege a dialogului social, impusă de Boc în 2011 şi care a lăsat sindicatele fără putere de reprezentare şi de negociere, vine cu o iniţiativă care adânceşte dezastrul, cel puţin în forma adoptată de Senat. Iniţiativa mea este forma agreată de confederaţiile sindicale CNS "Cartel Alfa", BNS, CNSLR "Frăţia", CSDR, dar care nu convine patronatelor şi apropiaţilor lor din PSD, PNL şi celelalte partide parlamentare. Ce îi sperie atât de tare? Stimaţi colegi, avem de făcut o alegere importantă, mai ales că vine o perioadă de alegeri. Vom continua modelul de dezvoltare actual al României, bazat pe exploatarea lucrătorilor, a forţei de muncă ieftine, slab calificate, sau vom căuta să dăm o voce celor care duc greul şi ţin economia, sprijinindu-i în drumul către o dezvoltare modernă şi justă pentru toţi? Vă invit în următoarele săptămâni la dezbateri serioase, în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, aplicate pe textul celor două iniţiative legislative, dar să fie şi dezbateri principiale, despre modelul de dezvoltare pe care îl dorim pentru România şi despre unde vrem să ducem România în Europa, în perioada următoare. Cu respect, deputat, dependent de Cluj, Adrian Dohotaru.
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Adrian-Octavian Dohotaru Dependent.
Florin Iordache Independent, da, da. Doamna Şarapatin. Se pregăteşte domnul Sorin-Ioan Bumb, de la Alba, PNL. Domnule Dobre, aşteptaţi. Vă rog, doamnă.
Elvira Şarapatin Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Bugetul pe 2019, votat de PSD- ALDE, aduce beneficii importante pentru fiecare categorie socio-profesională din România". Parlamentul României a votat din nou bugetul de stat al României pentru 2019, aşa cum a fost propus de actuala Guvernare. Este un buget bine făcut, cu alocări în raport cu nevoile de bună funcţionare instituţională şi cu obiectivele Programului de guvernare! Nu există niciun motiv serios pentru modificare, aşa cum au reclamat preşedintele României, domnul Iohannis, şi cei din opoziţie. Cererea de revizuire a bugetului, făcută de Klaus Iohannis, este doar o propagandă electorală, care, deservită de PNL şi USR, nu avea altă menire decât să întârzie şi mai mult intrarea în vigoare a bugetului şi astfel să provoace prejudicii actualei Guvernări. PSD a refuzat să intre în jocul modificării bugetului, însă fiecare zi de întârziere a blocat funcţionarea normală a ţării. Autorităţile locale au nevoie să-şi constituie şi să-şi pună în aplicare bugetele, investiţiile trebuie să înceapă ori să fie continuate, alocaţiile copiilor trebuie mărite, sănătatea, educaţia au nevoie să beneficieze cât mai repede de fondurile mărite consistent. Bugetul propus de Coaliţia de guvernare PSD-ALDE aduce mai mulţi bani la sănătate, educaţie, domeniul investiţiilor. Totodată, administraţiile locale au 4,6 miliarde de lei în plus, nu un miliard în minus, aşa cum dezinformează preşedintele României. PSD are responsabilitatea guvernării, are de aplicat un program votat de români şi, prin urmare, şi-a asumat bugetul de stat aşa cum a fost propus iniţial, pentru că răspunde nevoilor ţării, comunităţilor locale, populaţiei. Este un buget echilibrat, care propune investiţii record în economia ţării, cu peste 15 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, şi aduce o creştere economică de 5,5%, un PIB care pentru prima oară depăşeşte 1.000 de miliarde de lei, un deficit mic, sub 3%, o inflaţie anuală mică, de 3,5%, şi plata fără probleme a salariilor, pensiilor, inclusiv a majorărilor prevăzute. Cu cât bugetul de stat propus de Guvern şi susţinut de Coaliţia PSD-ALDE este promulgat de preşedinte mai repede, cu atât este mai bine pentru ţară! Cu cât domnul Iohannis continuă cu şicanele, cu atât oamenii şi comunităţile lor au de suferit. Noul buget include sumele necesare pentru majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019. De asemenea, de la aceeaşi dată, va creşte şi pensia minimă cu 10%, de la 640 de lei la 704 lei. Totodată, sunt prevăzute sumele necesare pentru creşterea salariului minim brut de la 1.900 de lei la 2.080 de lei pentru toate categoriile de salariaţi, cu excepţia celor cu studii superioare, unde creşterea va fi până la 2.350 de lei, iar pentru cei din construcţii salariul minim brut va fi de 3.000 de lei. În acelaşi timp, bugetul prevede creşterea alocaţiilor pentru copii. Dar trebuie să remarcăm faptul că, deşi s-au lăudat că susţin creşterea alocaţiilor pentru copii, reprezentanţii PNL şi USR au votat şi de această dată împotriva Legii bugetului care dispune de aceste majorări. Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD şi ALDE considerăm că votul de săptămâna trecută pentru aprobarea bugetului a doua oară va pune capăt blocajului instituit de preşedintele Iohannis, care ar trebui să-şi ceară scuze de la toate categoriile sociale afectate de întârzierea inutilă a intrării în vigoare a noului cadru financiar. Vă mulţumesc, deputat de Gorj, Elvira Şarapatin, PSD.
Florin Iordache Domnul Bumb. Se pregăteşte domnul Mihai Niţă, de la ALDE.
Sorin-Ioan Bumb Domnule preşedinte, Stimaţi colegi Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Protejând paradisurile fiscale, PSD ne îndepărtează de Europa". PSD bagă din nou România în corzi, la nivel european, din cauza incompetenţei şi intereselor obscure ce guvernează acest partid. După ce ministrul Daea ne-a făcut de râs cu cormoranii, iar prim-ministrul Dăncilă a ajuns un fel de bufon al Europei, din cauza numeroaselor gafe pe care le tot face, credibilitatea României a fost din nou afectată grav în cadrul Consiliului de Afaceri Economice şi Financiare ce reuneşte toţi miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană. În loc să se preocupe de problemele serioase şi să încerce să obţină cât mai multe avantaje pentru ţara noastră, din funcţia de preşedinte al Consiliului Miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, ministrul Teodorovici a avut o poziţie contrară tuturor, în ultima şedinţă, izolând România şi scăzându-i credibilitatea la nivel internaţional. După ce toate ţările europene căzuseră de comun acord, de mai multe luni, că trebuie luată poziţie împotriva paradisurilor fiscale şi că trebuie sancţionate aceste maşini de spălat bani negri, prin care circulă fonduri provenite din corupţie şi pe unde se finanţează inclusiv acţiuni teroriste, ministrul Teodorovici a propus amânarea votului pe acest subiect. Gestul său a creat confuzie în rândul miniştrilor europeni, iar România a ajuns să fie văzută drept susţinătorul unor interese oculte. În plus, s-a creat o coalizare împotriva României, blocul comunitar trecând peste propunerea ministrului Teodorovici. Trebuie subliniat că poziţia ministrului Teodorovici pe acest subiect vine după ce Viorica Dăncilă a efectuat câteva vizite prin unele din aceste ţări aflate pe lista sancţiunilor. Nu ştim încă dacă PSD are un interes direct din a proteja paradisurile fiscale, urmărind să mute în conturi din străinătate tablourile şi banii dosiţi prin cavouri din România. Cert este însă că România are de suferit din cauza unor astfel de gesturi, iar PSD continuă, prin atitudinea sa agresivă, să ne îndepărteze de Europa, de accederea în spaţiul Schengen şi de apartenenţa la o zonă cu justiţie liberă şi independentă. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
Florin Iordache Domnul Niţă. Şi se pregăteşte domnul Alexandru Rotaru, de la PSD.
Mihai Niţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei: "Unde este puterea jurământului?". În ziua de 23 martie 1821, în timpul Revoluţiei din acelaşi an, Tudor Vladimirescu şi boierii rămaşi în Bucureşti au ajuns la un acord, cunoscut ca jurământul reciproc de credinţă. În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu recunoaşte "vremelnica stăpânire" a ţării, alcătuită din boierii "patrioţi", acceptând să conducă ţara împreună cu ei. Boierii declară că "pornirea slugerului Tudor nu este rea". Astfel, clasa politică a legitimat acţiunile lui Tudor. Despre soarta Revoluţiei, despre sfârşitul tragic şi nedrept al domnului Tudor, acest om cu "stofă de om mare, dar căruia i-au lipsit timpul, locul şi mijloacele", se ştiu multe, dar istoricii mai au destule controverse cu privire la autorul memorabilei ziceri: "Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor". Au trecut prin vreme doar câteva generaţii de atunci încoace. Vasăzică, timpul acela n-ar fi chiar aşa îndepărtat de istoria contemporană. Prin urmare, nici oamenii de azi nu sunt mult mai diferiţi de cei trăitori la 1821. Când spun asta, mă refer la moravuri şi... năravuri. Şi nu numai în privinţa românilor, întrucât firea umană este aceeaşi, indiferent de aria geografică natală. Doar educaţia şi normele legale de convieţuire îi diferenţiază pe oameni, de la o zonă la alta a planetei. În rest, sfinţenia şi păcatul coexistă în stare latentă în fiecare om, relevându-se în momentele deosebite. Revenind la tema iniţială, anume la rolul şi importanţa jurământului de credinţă; am în vedere jurământul de ordin profesional, precum şi jurământul dregătorilor ce urmează să fie unşi în funcţii. Textul acestor jurăminte este înălţător, sacral. Medicii, magistraţii, militarii nu pot fi confirmaţi decât dacă depun jurământul, la fel ca miniştrii, parlamentarii, consilierii. Încălcarea jurământului atrage după sine consecinţele de rigoare. Cel puţin aşa prevăd legile statului. În realitate, constatăm că trădarea, adică încălcarea jurământului, nu mai constituie ceva grav; nici în faţa legii, nici în conştiinţa oamenilor. Jurămintele sunt terfelite după priceperea fiecărui nelegiuit, iar consecinţele întârzie să apară; cu o excepţie: în cazul militarilor, oricărei arme i-ar aparţine. Celor vinovaţi pentru dezertarea de la datorie sau trădare li se aplică, de regulă, pedepse grele. Juste, de fapt. Altfel, vedem că jurământul lui Hipocrate nu mai are nicio legătură cu etica profesională a unor medici, acelaşi fenomen înregistrându-se şi la unii magistraţi sau demnitari ai statului. Trădătorii de principii şi de neam sunt trădaţi, la rândul lor. Există cazuri în care funcţionari care batjocoresc legea pretind instituţiilor pe care le-au făcut de ocară să le apere... reputaţia. Se poate numi altcumva această stare, decât decadenţă? Societatea, în întregul ei, traversează o criză morală de neimaginat odinioară. Noţiuni precum ruşine, respect, onoare, stimă, credinţă sau onestitate au ajuns la rangul de arhaisme. Tânăra generaţie preia din mers aceste mutaţii nefaste. "Toleranţa faţă de trădători ne va distruge pe toţi", zicea un politician francez. Altul spunea că: "Cine acceptă jignirile, le merită." Aceasta e situaţia în care a ajuns România zilelor noastre, de sus până jos. Constituţia şi legile ţării, democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României au fost alungate din sanctuarul spiritualităţii româneşti, ajungând vorbe-n vânt. Dubioase prieteşuguri transnaţionale ne subminează economia şi identitatea naţională. Şi, apropo de prieteşuguri, japonezii au un proverb: "Când nu eşti sigur de caracterul unui om, priveşte-i prietenii." E bine de luat seama, cu mai multă atenţie. Poate că aşa vom înţelege mai clar ce se întâmplă, pentru că nimic bun nu poate fi, dacă nu ne trezim la realitate. Deputat de Olt, Mihai Niţă.
Florin Iordache Domnul Alexandru Rotaru, PSD. Se pregăteşte domnul Victor Paul Dobre, PNL, Galaţi.
Alexandru Rotaru Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, "Trebuie să combatem cu toată forţa violenţa domestică" În data de 8 martie cu toţii am sărbătorit Ziua Femeii. Însă, în fiecare an, mai mult de 15.000 de femei, victime ale violenţei domestice, probabil că nu sărbătoresc nimic. Cazurile de violenţă domestică înregistrează o creştere îngrijorătoare, potrivit ultimelor statistici, iar datoria noastră este să îmbunătăţim legislaţia pentru a ajuta cât mai bine victimele. Recent, am depus împreună cu deputaţii PSD, Petre-Florin Manole şi Andrei Pop, o Propunere legislativă de modificare a Legii privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice. Iniţiativa vine în sprijinul victimelor şi îmbunătăţeşte legislaţia în vigoare, care, din păcate, astăzi, limitează dreptul victimei de a ataca cu apel refuzul unui judecător de a emite ordinul de protecţie. De exemplu, între 2012 şi 2016, la instanţele de judecată au fost depuse 15.313 cereri de emitere a unor ordine de protecţie şi doar 6.538 de cereri au fost admise. Asta înseamnă că 8.775 de femei nu au putut ataca cu apel decizia unui judecător. În judeţul Neamţ au fost emise 451 de ordine de protecţie şi doar 205 cereri au fost admise sau admise parţial. Asta înseamnă că 246 de femei n-au putut ataca cu apel. Iată de ce este extrem de important să îmbunătăţim legislaţia. În final, vreau să felicit şi Guvernul care, în data de 4 martie, a dat undă verde Programului naţional "Împreună pentru o viaţă în siguranţă", finanţat cu bani europeni, prin intermediul căruia aproape 7.000 de victime ale violenţei domestice în familie vor putea beneficia de cazare în locuinţe sociale şi de consiliere psihologică. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Rotaru Alexandru, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ.
Florin Iordache Domnul Victor Paul Dobre. Vă rog, domnule coleg. Cei din urmă vor fi cei dintâi. Nu, domnule Dobre?
Victor Paul Dobre Declaraţia mea politică se numeşte "Un nou nod rutier - soluţia pentru descongestionarea traficului greu în Galaţi". După mai multe amânări şi controverse, se aşteaptă ca în această primăvară să înceapă reabilitarea drumului de centură al municipiului Galaţi. Este un lucru bun, dar această lucrare nu va rezolva decât parţial problema traficului greu în zona de nord şi vest a oraşului. Lucrurile evoluează, condiţiile se schimbă. Construirea podului peste Dunăre din zona Brăila solicită noi abordări conceptuale asupra asigurării accesului la trecerea peste Dunăre, concentrarea traficului şi canalizarea acestuia pe direcţiile de acces ale podului, realizarea unor comunicaţii care să ţină cont de creşterea tonajului unităţilor de transport şi forţa de suport a comunicaţiei, facilitarea accesului fluxului de transport de pe DN 26 şi DN 25 şi dirijarea acestuia către pod sau spre autostrada Bucureşti-Constanţa. Pentru a rezolva aceste cerinţe este necesară orientarea eforturilor către: Acest nod rutier va descongestiona transportul din municipiul Galaţi, va facilita tranzitul zonei de către mijloacele de transport din judeţele Moldovei către zona economică Constanţa sau spre autostrada Bucureşti-Constanţa. Un alt avantaj este acela că această comunicaţie de centură nu traversează nicio localitate, fapt care asigură fluiditatea transportului şi posibilitatea de a se asigura şi zone de protecţie. Trebuie să ne gândim la viitorul transportului rutier în zona Galaţi şi să asigurăm agenţilor economici din municipiu posibilitatea de dezvoltare a schimburilor economice şi integrarea acestora în circuitul economic. Nodul rutier este o soluţie pentru descongestionarea traficului greu în Galaţi. Victor Paul Dobre, deputat al PNL de Galaţi.
Florin Iordache Doamna Alina Teiş, PSD, Mehedinţi.
Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. "Ziua Internaţională a Francofoniei" În fiecare an, data de 20 martie este dedicată Zilei Francofoniei, ziua în care preţuim mai mult limba franceză, diversitatea culturală a spaţiului francofon şi valorile promovate de Francofonie. De unde provine termenul de francofonie? Acesta a fost introdus în jurul anului 1880. Atunci, geograful francez Onésime Reclus l-a folosit pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză. 20 martie marchează data la care, în anul 1970, 21 de state şi de guverne au semnat Convenţia de înfiinţare a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, o organizaţie interguvernamentală fondată pe baza unui numitor comun, şi anume folosirea limbii franceze. Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică a devenit, în anul 1998, Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei şi, în 2005, Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Peste 80 de ţări celebrează Ziua francofoniei, ţări unde limba franceză este cunoscută şi vorbită de o mulţime de oameni. De altfel, franceza este vorbită de circa 300 de milioane de persoane de pe 5 continente. Şi este a cincea cea mai vorbită limbă din lume şi a doua cea mai predată limbă străină de pe glob. România se alătură statelor care sărbătoresc Ziua Internaţională a Francofoniei. Mai ales că, în 1991, ţara noastră a obţinut statutul de observator, iar din 1993 este membru cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Acest lucru a permis ţării noastre consolidarea dimensiunii globale a cooperării internaţionale. De altfel, Franţa şi România au avut o strânsă legătură. Vorbim de 139 de ani de relaţii diplomatice. Relaţii care, după decembrie 1989, s-au dezvoltat considerabil. Schimburile de vizite oficiale s-au multiplicat, inclusiv la cel mai înalt nivel, fapt care a permis să se pună bazele unui solid parteneriat politic, economic şi cultural între cele două ţări. Trebuie să subliniem şi sprijinul activ al Franţei pentru integrarea României în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euroatlantice. Salut celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei. E o zi de sărbătoare pentru francezi, pentru francezii care locuiesc în România, dar şi pentru români. Şi este un prilej pentru a continua să preţuim limba şi valorile franceze. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.
Florin Iordache Mulţumesc. Mai întreb dacă sunt colegi care vor să mai prezinte declaraţiile sau intervenţiile? Nu. În aceste condiţii, declar închisă prima parte a şedinţei noastre. Ne vedem după ora 10,00 la şedinţa consacrată dezbaterilor proiectelor de lege. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Adrian-Mihăiţă Todoran "PSD şi ALDE duc un război împotriva României" Sunt deja câţiva ani de când Guvernul PSD-ALDE se află în plin război cu toţi cei care trăiesc şi muncesc corect şi cinstit, cu toţi cei care iubesc adevărul şi dreptatea, cu toţi cei care susţin statul de drept şi independenţa justiţiei, exercitând cea mai slabă guvernare a României din ultimii 20 de ani. Cu toţii vedem că principala preocupare a guvernării este să îi scape pe infractori de puşcărie, pe Liviu Dragnea, inclusiv. Mereu se găseşte o urgenţă în a creşte taxele şi impozitele, dar viaţa şi siguranţa românilor nu reprezintă o prioritate pentru PSD-ALDE. Cel mai bun exemplu în acest sens este chiar conducătorul lor suprem, Liviu Dragnea, cel care de curând cerea scuze miilor de români aflaţi în puşcării, când s-ar fi impus a-şi cere scuze copiilor care au cea mai mica alocaţie din Europa, bolnavilor pentru lipsa acută de medicamente sau şoferilor pentru autostrăzile promise şi neconstruite. Parlamentarii majorităţii trăiesc într-o lume paralelă, a bunăstării, cu salarii mari şi siguranţa unor pensii speciale ce îi fac lipsiţi de grija bătrâneţii, asta în timp ce în România reală există vârstnici cu pensii de sub 100 de lei. Iluzia resurselor financiare nelimitate pe care guvernarea PSD-ALDE a creat-o în ultimii ani este tot mai aproape de final, iar ieşirile nervoase şi de-a dreptul brutale ale lui Liviu Dragnea denotă graba şi disperarea cu care şeful PSD încearcă să nu piardă partidul şi să pună mâna mai repede pe justiţie, cu atât mai mult cu cât nu mai are ce să ofere electoratului pentru a-l ţine captiv şi manipulat. Nu putem accepta ca Guvernul să saboteze instituţiile fundamentale ale statului român, să distrugă tot ce s-a realizat în privinţa independenţei justiţiei în ultimii 10 ani. Este nevoie mai mult ca niciodată să conştientizăm pericolul pe care PSD îl reprezintă pentru ţara noastră, iar românii să acţioneze în consecinţă la vot. În acest sens, alegerile europarlamentare din 2019, ce vor avea loc în 26 mai, reprezintă momentul în care trebuie să învingem împreună PSD şi ALDE la vot, fiind cea mai însemnată ocazie pentru exprimarea voinţei majorităţii într-o democraţie. Ştim foarte bine cine sunt cei care se vor regăsi pe listele lor, aceleaşi figuri şterse, aproape necunoscuţi în Parlamentul European, nişte tupeişti lipsiţi de diplomaţie, care, la comanda şefului de partid din ţară, întreţin o stare permanentă de conflict cu instituţiile Uniunii Europene, de multe ori, prin atitudinea şi acţiunile lor, punând România într-o lumină proastă. Europarlamentarele din 2019 sunt cele mai importante alegeri pentru români, de când le-a fost dat să participe la acest tip de vot. De rezultatul lor s-ar putea să depindă însăşi apartenenţa şi poziţia României în UE, iar pentru menţinerea parcursului european şi apărarea intereselor ţării într-un context politic european complicat, România trebuie să fie reprezentată în Parlamentul European de către Traian Băsescu. Preşedintele are experienţa şi priceperea pentru a reprezenta cel mai bine România, dar este şi singurul politician român cu o viziune proprie asupra proiectului european şi a locului pe care România trebuie să-l ocupe în Uniunea Europeană.
Alexandra Presură "Susţinere financiară importantă pentru fermierii care angajează tineri" Statul român continuă să susţină revitalizarea agriculturii şi a zonei rurale, prin măsuri concrete dispuse de Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD. Ultima decizie de susţinere este destinată tinerilor, printr-un act normativ ce prevede acordarea unui ajutor de stat pentru fermierii care angajează tineri. Valoarea subvenţiilor este cuprinsă între 500 de lei şi 1.000 de lei/lună/tânăr angajat, scopul proiectului fiind stimularea financiară a angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Potrivit Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară, fermierii care dovedesc angajarea a doi tineri beneficiari ai programului beneficiază de sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană angajată, de 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară, 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi 500 lei pentru persoanele fără studii. Tinerii beneficiari ai programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare, iar ulterior vor încheia contracte individuale de muncă cu angajatorii, cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni. Acest program este avantajos nu doar pentru fermieri, care primesc bani de la stat angajând tineri, ci şi pentru tinerii care decid să muncească în agricultură, deoarece aceştia vor fi scutiţi de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit, potrivit contractului încheiat în cadrul programului. Tinerii care doresc să se înscrie în acest program stimulativ o pot face până la sfârşitul anului 2020, iar pentru acest an suma alocată este de 30 milioane lei. Sunt convinsă şi am încredere că fondurile europene alocate agriculturii româneşti vor fi în continuare cheltuite eficient, pentru finanţarea proiectelor care pot genera un număr cât mai mare de locuri de muncă. Acest fapt va avea un impact reprezentativ asupra economiei şi va crea noi oportunităţi pentru oamenii din comunităţile rurale. Prin toate aceste măsuri guvernamentale se urmăreşte motivarea tinerilor pentru a se stabili în mediul rural şi pentru crearea de exploataţii viabile, precum şi prevenirea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, prin dublul sprijin acordat atât angajatorilor, cât şi tinerilor. Îmi exprim încrederea că tinerii beneficiari ai acestui nou program vor fi cât mai numeroşi, deoarece astfel au şanse sporite de a se integra în câmpul muncii, iar apoi îşi pot construi cu optimism o viaţă frumoasă aici acasă.
Anişoara Radu "Măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă" Am votat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2018, măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul forţei de muncă. Această ordonanţă joacă un rol foarte important în reducerea deficitului de muncă şi pentru reintegrarea în piaţa muncii a şomerilor sau pentru integrarea ucenicilor. Practic, a fost mărită prima de activare de la 500 la 1.000 lei, acordată şomerilor înregistraţi, care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de minim 3 luni. De asemenea, angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu beneficiază, la cerere, pe întreaga durată de derulare a contractului, de o sumă în cuantum de 2.250 de lei/lună. Mai mult, a fost majorat cuantumul subvenţiilor acordate angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru încadrarea în muncă a persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile pe piaţa muncii. Toate aceste măsuri au avut un efect pozitiv în economia reală, fiind încheiate mai multe contracte de stagiu şi de ucenicie de către angajatori, pe de o parte, iar pe de altă parte observându-se o reducere a deficitului forţei de muncă. Din aceste motive este absolut necesar să adoptăm Ordonanţa de urgenţă nr.60/2018 şi să acordăm o şansă în plus atât angajatorilor aflaţi în căutare de forţă de muncă, cât şi persoanelor active aflate în şomaj sau a persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile pe piaţa muncii. În încheiere vreau să subliniez că acest tip de măsuri nu sunt de stânga sau de dreapta, ele se adresează direct angajatorilor şi persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă. De aceea, solicit şi colegilor mei care se află în partidele din opoziţie să voteze aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă.
Marius-Constantin Budăi "PSD susţine că România trebuie să fie în Uniunea Europeană. Noi ne iubim ţara şi nu ne ferim să spunem că suntem patrioţi" Noi, reprezentanţii Partidului Social Democrat, suntem patrioţi şi vom fi patrioţi în Europa. Pentru că ţara noastră are nevoie să fie reprezentată de patrioţi în Parlamentul European şi în celelalte foruri de conducere ale Uniunii Europene. Românii au nevoie de reprezentanţi care spun lucruri bune despre ţara noastră în Europa, care fac lucruri bune pentru România în Europa, care apără ţara noastră în Europa. România nu este o ţară perfectă. Avem probleme reale pentru care trebuie să venim cu soluţii reale. Dar nu ne ajută cu nimic dacă mergem în Parlamentul European să vorbim de rău România, aşa cum am văzut, din păcate, la mulţi europarlamentari de la PNL sau USR. Cei care sunt trimişi de români să reprezinte România în Parlamentul României sunt trimişi acolo să apere ţara noastră, nu să voteze împotriva ei, cum au făcut europarlamentarii de la PNL şi USR. Să le fie ruşine celor care au votat împotriva României! Să le fie ruşine celor care au votat împotriva propriului popor! Nu există nicio scuză, nicio justificare pentru votul împotriva propriei ţări. Alegerile europarlamentare care urmează pot însă schimba această situaţie. Şi noi trebuie să le spunem românilor să voteze patrioţi care să reprezinte cu cinste România, să le spunem cetăţenilor să voteze patrioţi care să apere ţara noastră în Europa, să voteze oameni care se vor bate să aducă fonduri europene în România, că ştim că urmează negocierile pentru următorul buget al Europei. De aceea, vă spun că doar un partid mare poate face lucruri mari pentru ţara sa şi pentru cetăţenii săi. În ciuda inflaţiei, puterea de cumpărare a românilor a avut cea mai accelerată creştere din Uniunea Europeană. Avem o rată de creştere a salariilor de două ori mai mare decât media europeană, mai ales în domeniile prioritare ale acestei guvernări: sănătatea, educaţia şi construcţiile. Asta nu înseamnă că e totul bine în România, există încă multă dezamăgire, pentru că decalajul între nivelul de trai al românilor şi cel din Europa a fost foarte mare, însă noi ne-am propus ca până în 2020 să reducem cât mai mult aceste diferenţe la nivel social şi economic. Sunt multe lucruri false care se spun românilor şi care creează îngrijorare, dar eu vrea să le spun că PSD este un partid social-democrat, şi interesul nostru principal este binele cetăţenilor. Ne interesează mediul de afaceri şi am luat multe măsuri bune, mai ales pentru firmele româneşti. Veţi vedea că marea majoritate a firmelor româneşti sunt foarte mulţumite de acel impozit de doar 1% pe cifra de afaceri. Deci, facem lucruri bune pentru mediul de afaceri, dar principala noastră preocupare este viaţa cetăţenilor. PSD este alături de românii din fiecare zonă a ţării. PSD este un partid puternic, care poate face schimbări importante pentru cetăţeni. Ne-am dorit ca România să fie în Uniunea Europeană pentru că am fost şi suntem convinşi că aceasta este calea bună pentru România, iar noi ne iubim ţara şi nu ne ferim să spunem că suntem patrioţi.
Camelia Gavrilă "Dimensiunea europeană a educaţiei, în perspectiva Agendei 2030" Declaraţia politică de astăzi aduce în atenţia opiniei publice importanţa educaţiei în atingerea obiectivului dezvoltării durabile la nivelul Uniunii Europene. Dezvoltarea durabilă reprezintă una dintre preocupările esenţiale ale Uniunii Europene. Recunoscând valenţele economice şi sociale ale conceptului, Uniunea vizează nu doar dezvoltarea sănătoasă şi armonioasă a statelor membre în etapa actuală, dar şi prezervarea dreptului la existenţă al generaţiilor viitoare. Societatea prezentului nu este, nici pe departe, un loc perfect. Dincolo de aparenţele de calm, de destindere politică şi de progres neîntrerupt, lumea noastră ascunde suficiente dileme şi contraste pentru a îndemna la o reflecţie atentă asupra viitorului. Semnalele sunt date, periodic, fie de contracţii economice care au drept consecinţă explozia fenomenului şomajului, fie de degradarea mediului înconjurător datorată schimbărilor climatice sau excesului de surse poluante, fie de secătuirea multora dintre rezervele naturale, fără a ignora conflictele militare, deschise sau latente. În încercarea sa de a atinge dezideratul unei dezvoltări durabile pentru toate statele membre, Uniunea Europeană pleacă de la o bază solidă, dată de nivelul general de dezvoltare economică - unul foarte ridicat, comparativ cu alte zone ale planetei, de o coeziune socială derivată din valori şi angajamente comune, dar şi de statele membre cu o mai veche sau mai nouă tradiţie democratică. Începând cu anul 2010, conceptul asigurării unei dezvoltări durabile pentru întreaga Uniune a fost inclus în Strategia Europa 2020. Centrată pe educaţie şi inovare, pe reducerea rapidă şi considerabilă a emisiilor de dioxid de carbon, pe rezistenţa la schimbările climatice şi pe diminuarea impactului acestora asupra mediului, pe crearea de noi locuri de muncă şi pe reducerea riscului sărăciei, această ţintă a fost asumată şi confirmată de Comisia europeană şi în actuala ei componenţă, dovedind preocupările constante pentru proiectele transversale de mare anvergură. Adoptată în anul 2015, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a constituit o nouă etapă, un moment de cotitură pentru viitorul întregii noastre planete, dovedind faptul că, în sfârşit, întreaga comunitate internaţională a ajuns să conştientizeze pericolele care ameninţă lumea contemporană şi că nu mai este timp de analize şi contemplare pasivă, fiind vremea de a se trece, rapid şi eficient, la măsuri ferme în vederea conservării dreptului generaţiilor viitoare de a trăi într-o lume mai bună, mai sănătoasă, lipsită de ameninţările cu care ne confruntăm astăzi. Trebuie spus că Uniunea Europeană a avut o contribuţie definitorie în conturarea Agendei 2030, a celor 17 obiective care o definesc şi a celor 169 de ţinte care urmează să fie atinse. Uniunea Europeană are, în prezent, şi dorinţa şi capacitatea de a aborda cu eficienţă toate obiectivele Agendei 2020, bazate, în principal, pe o economie cât mai puţin poluantă, pe un mediu curat şi pe un mod de viaţă sănătos. Aplicabil tuturor statelor componente, bazat pe principiul conform căruia nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă, modul de abordare al dezvoltării durabile propus de Uniunea Europeană se doreşte a se constitui, totodată, într-un exemplu de bună practică pentru toate celelalte zone ale lumii. Între obiectivele pe care Agenda 2030 le propune în plus, o importanţă majoră este conferită de ODD 4 - "Asigurarea unui învăţământ de calitate, favorabil incluziunii şi echitabil şi promovarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toţi". Conştientă de faptul că o lume mai bună depinde, în mod definitoriu, de gradul de educaţie al locuitorilor săi, Uniunea face eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii sistemelor naţionale de educaţie, pentru diminuarea continuă a ratei abandonului şcolar, pentru asigurarea conexiunii corecte între educaţia formală, nonformală şi cea informală. În orientarea modernă a secolului XXI, este indiscutabilă importanţa definitorie a tehnologiei informaţiei în atingerea obiectivelor propuse de Agenda 2030. Într-o societate din ce în ce mai digitalizată, în care tehnologia informaţiei şi comunicării este tot mai prezentă, devine o obligaţie ca şcoala să se adapteze rapid acestei tendinţe, depăşind vechile programe şi metode de predare şi păşind spre era digitală. Plecând de la această realitate, este de subliniat faptul că, pentru a avea tineri bine pregătiţi în acest domeniu de vârf, şcoala are nevoie, pe lângă specialişti valoroşi, şi de dotări pe măsura standardelor presupuse de această tehnologie. Şcoala contemporană are marea responsabilitate de a răspunde unor necesităţi fundamentale, aşa cum sunt cele care ţin de dezvoltarea creativităţii, a competenţelor de lucru în echipă, a gândirii critice, dezvoltarea preocupărilor de explorare ştiinţifică - toate legate profund de gradul de stăpânire a tehnologiei digitale. Educaţia fiind fundamentul oricărei realizări majore în societate, indiferent de domeniul căruia aceasta i se circumscrie, este mai mult decât evident că Agenda 2030 a fost fundamentată pe acest suport de o importanţă majoră. Într-o lume a interdependenţei, cu o serie de obiective majore de atins, începând cu necesara conservare a vieţii pe planetă şi continuând cu explorarea spaţiului cosmic, educaţia ocupă şi va continua să ocupe locul central între preocupările decidenţilor responsabili. Nu este deloc întâmplătoare importanţa pe care Uniunea Europeană o acordă acestui domeniu, încurajând atât dezvoltarea şi modernizarea continuă a sistemelor educaţionale, cât şi interacţionarea tot mai strânsă a acestora cu domeniile cercetării şi inovării. Este evident că dezvoltarea acestor sisteme presupune costuri pe măsură. De aceea, pe lângă încurajarea statelor membre de a acorda, anual, educaţiei procente cât mai consistente din bugetele naţionale, Uniunea Europeană alocă, prin intermediul programelor sale specifice de finanţare, sume importante pentru susţinerea şi pentru dezvoltarea acestui domeniu extrem de important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă cuprinse în cadrul Agendei 2030, în principal, pentru un viitor cert şi împlinit al societăţii noastre, în general. În spiritul ideilor din Agenda 2030, subliniem priorităţile României pentru atingerea acestor obiective şi ţinte fundamentale în educaţie şi cercetare: În cadrul reuniunii Forumului Politic la nivel înalt al ONU privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF), organizat sub egida Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC), în perioada 9-19 iulie 2018, România a prezentat unul dintre Rapoartele Naţionale Voluntare referitoare la implementarea Agendei 2030 privind Dezvoltarea Durabilă, elaborat în cadrul Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, reprezentând principalul for de decizie, la acest nivel, privind dezvoltarea durabilă. În concluzie, programul fiind conturat şi rezultatele prefigurându-se a fi interesante, utile, valoroase, este nevoie de consecvenţă, solidaritate, să intensificăm eforturile depuse în direcţia asigurării unei dezvoltări durabile şi armonioase a societăţii noastre planetare. Dincolo de istorie, valori culturale, civilizaţii solide construite, ce trebuie păstrate, conservate şi preluate ca modele de creaţie, de viaţă şi dezvoltare, în trecut, suntem datori generaţiilor următoare, care au dreptul să trăiască şi să creeze în "casa noastră comună", singurul loc din Univers pe care noi, oamenii, îl putem numi acasă. Pentru a fi capabili, însă, să răspundem competent şi ferm acestei imense provocări, trebuie să acceptăm să fim deschişi continuu spre informaţie, cunoaştere, educaţie.
Georgeta-Carmen Holban "Conferinţa judeţeană de alegeri, un nou început pentru PSD Dâmboviţa" Conferinţa judeţeană de alegeri, desfăşurată zilele trecute, reprezintă un nou început al Partidului Social Democrat în judeţul Dâmboviţa. Salut alegerea doamnei ministru Rovana Plumb în funcţia de preşedinte al organizaţiei şi sunt convinsă că împreună vom reuşi, în acest an, să dinamizăm activitatea politică a PSD în Dâmboviţa, astfel încât să obţinem rezultate meritorii atât la apropiatele alegeri europarlamentare, cât şi la alegerile prezidenţiale. Sunt sigură că avem acum o echipă de conducere redutabilă la nivelul judeţului, formată din oameni valoroşi, motivaţi şi implicaţi. În ultimii ani, Partidul Social Democrat a demonstrat că este principala forţă politică a României şi am convingerea că va rămâne astfel foarte mulţi ani de acum înainte. Rezultatele aplicării Programului de guvernare a partidului nostru s-au transpus în măsuri concrete pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării, iar creşterea economică susţinută din ultimii doi ani a avut ca efect bunăstarea mult aşteptată de oameni. Am majorat salariile şi pensiile, am creat locuri de muncă, am dinamizat investiţiile, am luat măsuri care să menţină tinerii în ţară, am susţinut agricultura, întreprinderile mici şi mijlocii, clasa de mijloc, precum şi familiile, tinerii şi copiii. În toate domeniile economice şi sociale am reuşit până acum să ne ţinem de cuvânt şi să demonstrăm că guvernarea noastră este îndreptată exclusiv pe satisfacerea nevoilor oamenilor, iar românii constată aceste realizări în propriile buzunare şi în creşterea calităţii vieţii lor de zi cu zi. Nu în ultimul rând, Partidul Social Democrat a schimbat, în ultima perioadă, optica privitoare la implicarea femeilor în politică, realizând un parteneriat echitabil între femei şi bărbaţi din punctul de vedere al reprezentativităţii. Faptul că PSD Dâmboviţa are trei femei deputat confirmă din plin reuşita acestui deziderat. Consider că impulsionarea prezenţei femeilor în viaţa politică va conduce atât la creşterea calitativă a actului politic, cât şi, implicit, al celui administrativ şi guvernamental, deoarece se ştie că femeile sunt muncitoare, devotate şi pragmatice! Sunt încrezătoare că vom demonstra că PSD Dâmboviţa este o structură valoroasă, care va câştiga confruntările electorale ce vor urma!
Aida-Cristina Căruceru "Jumătate de miliard de euro pentru sprijinul copiilor aflaţi în grija statului. Proiectul care poate să schimbe viitorul României!" Una dintre cele mai importante măsuri adoptate de Guvernul României în ultimul deceniu este Proiectul Team-Up: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor. Este cea mai mare investiţie din fonduri europene în sistemul de asistenţă maternală din România, implementată în toată ţara, în valoare de peste jumătate de miliard de euro, mai precis 568 de milioane de euro. Prin intermediul proiectului, până la sfârşitul anului 2023, actuala reţea de asistenţă maternală va fi extinsă cu aproximativ 4.000 de persoane, şi 15.000 de asistenţi maternali din sistem vor beneficia de formare profesională continuă. Chiar ieri, Guvernul României a semnat un document prin care se facilitează o aplicare mai bună a etapei a doua a proiectului. Asistenţii maternali vor beneficia de cursuri de calificare necesare pentru îngrijirea şi creşterea copiilor, ocrotirea sănătăţii acestora, soluţionarea cazurilor de abuz şi neglijenţă. Guvernul României a considerat că are datoria şi obligaţia faţă de copiii aflaţi în grija statului, de a le permite acestora să se dezvolte în adulţi sănătoşi din punct de vedere emoţional şi să fie pe de-a întregul integraţi în societate. Acest proiect este important nu doar pentru sistemul de asistenţă socială, combaterea şi eradicarea sărăciei sau pentru atragerea fondurilor europene, ci este important pentru că el este despre viitorul societăţii româneşti. Iată de ce există o legătură evidentă între cât de puternică este o societate şi cât de bine sunt trataţi copiii instituţionalizaţi. Acest lucru este uşor de dovedit dacă ne aducem aminte de anii 90 în România. Atunci, copiii aflaţi în grija statului din perioada comunistă, trataţi şi educaţi aşa cum nu ne dorim pentru niciun copil, au ajuns la maturitate, iar efectele s-au văzut cu ochiul liber. Mă bucur să constat faptul că Guvernul României a învăţat lecţiile acelei perioade triste şi a luat măsuri active pentru a se asigura că pentru micuţii care se află în grija statului se creează condiţii de educaţie mai bune. Aceşti copii nu sunt vinovaţi pentru condiţia lor şi merită toate şansele de care se poate bucura un copil. Cred că proiectul Guvernului României este util pentru societate şi pentru economie, pentru că aceşti copii vor deveni creativi şi productivi, reuşind să contribuie la o societate mai bogată şi mai dezvoltată. Vă îndemn să popularizaţi acest proiect în cadrul judeţelor pe care le reprezentaţi, pentru ca beneficiarii proiectului să fie cât mai diverşi, iar efectele sale pozitive să se facă simţite în toată România!
Tamara-Dorina Ciofu "Importanţa relaţiilor umane - tema pentru 2019 a celebrării Zilei mondiale a asistenţei sociale" Ziua Mondială a Asistenţei Sociale, care este sărbătorită în data de 19 martie, este organizată sub egida Naţiunilor Unite şi are ca scop conştientizarea nevoii de investiţie şi dezvoltare a serviciilor sociale de calitate pentru fiecare persoană care are nevoie de suport din partea comunităţii locale. Tema aleasă în acest an o reprezintă importanţa relaţiilor umane. Acest subiect face parte din Agenda Globală a Asistenţei Sociale şi va fi celebrat pentru doi ani - 2019 şi 2020. În această zi, asistenţii sociali şi specialiştii din cadrul serviciilor de asistenţă socială doresc să atragă atenţia, pe de-o parte, asupra necesităţii de reducere a birocraţiei în cadrul serviciilor sociale, iar pe de altă parte au în vedere valorizarea relaţiilor umane în cadrul procesului de asistenţă socială. În calitatea profesională de medic pediatru şi ca membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, am promovat iniţiative legislative prin care am urmărit să generez echitate în domeniul asistenţei sociale din punct de vedere al salarizării şi condiţiilor de muncă, în domeniul protecţiei mamei şi copilului, asistenţei sociale a minorilor cu dizabilităţi şi a persoanelor vârstnice. Totodată, am susţinut măsuri pentru sprijinirea familiilor din comunităţile vulnerabile, pentru creşterea accesului la servicii sociale şi medicale. Am fost interesată de majorarea burselor pentru copiii cu performanţe şcolare şi am făcut demersuri pentru introducerea programelor de screening auditiv şi oftalmologic la toate maternităţile din ţară. De asemenea, am elaborat, alături de experţii în combaterea tuberculozei, o lege, adoptată anul trecut, prin care s-au îmbunătăţit condiţiile de tratament ale bolnavilor pentru această afecţiune şi s-a redus rata de abandon faţă de terapiile care trebuie urmate. În judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlament, am organizat o serie de proiecte sociale şi medicale. În acest sens, am început proiectul caravanei de depistare şi salvare a copiilor cu tulburări în spectrul autist din judeţul Botoşani. Proiectul este o campanie de conştientizare, de acceptare, de recunoaştere şi de sprijin pentru cei afectaţi şi familiile lor. Am reuşit să aduc la aceeaşi masă oficialităţile din mai multe domenii, astfel încât în Botoşani să fie amenajată o nouă cameră multisenzorială pentru terapia copiilor cu tulburări din spectrul autist. În acelaşi timp, m-am preocupat de realizarea construcţiei unui nou spital municipal de boli cronice şi îngrijiri paliative, care este ridicat în curtea Spitalului de Recuperare "Sf. Gheorghe", în urma unei investiţii finanţată prin Compania Naţională de Investiţii, în valoare de 15,6 milioane lei. În calitate de parlamentar, m-am implicat în susţinerea unităţilor de asistenţă socială din localităţile Flămânzi, Săveni, Adăşeni din judeţul Botoşani cu materiale sanitare, alimente şi îmbrăcăminte şi am donat alimente şi medicamente pentru căminele de bătrâni din comunele Truseşti şi Leorda. În urma activităţilor pe care le-am realizat împreună cu reprezentanţii de la Ministerul Sănătăţii, am reuşit să creez în judeţul Botoşani o reţea de 90 de asistenţi medicali comunitari şi 18 mediatori sanitari care se ocupă de educarea şi monitorizarea stării de sănătate a persoanelor vulnerabile de la nivel local. În acest sens, în prezent, o atenţie specială este oferită evaluării şi îngrijirii medicale a mamelor şi copiilor pentru depistarea precoce afecţiunilor medicale, care apoi sunt comunicate medicului de familie. Programul de screening auditiv, derulat de Ministerul Sănătăţii, a fost extins ca urmare a consultărilor pe care le-am avut cu reprezentanţii autorităţilor centrale din domeniul sanitar şi în spitalele din subordinea autorităţilor locale, inclusiv pentru judeţul Botoşani. Astfel, Ministerul Sănătăţii a asigurat finanţarea pentru includerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati - Botoşani şi a Spitalului Municipal Dorohoi în programul naţional pentru prevenirea deficienţelor de auz prin screening auditiv la nou-născuţi.
Constantin Avram Apropiatele alegeri pentru Parlamentul European, din 26 mai 2019, preocupă toate partidele politice de pe eşichierul politic al României, dar, deşi este în egală măsură subiect prioritar de presă, este mai puţin interesant pentru o mare parte a electoratului românesc! Aceste alegeri, pentru Parlamentul European, interesează mai puţin electoratul românesc, pentru că nu au miză electorală locală şi componentă uninominală, fiind caracterizate numai de votul politic adjudecat de partidele politice şi de forţa de mobilizare a electoratului în ziua votului. Chiar dacă majoritatea sondajelor de opinie indică o prezenţă la vot în jurul a 25-30 de procente, acest scrutin se poate constitui într-un veritabil filtru pentru alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, pentru că, în funcţie de procentele obţinute la europarlamentare, se pot contura candidaturi la Preşedinţia României, se vor redefini alianţe electorale cu candidat comun, sau eventuale candidaturi independente. Pornind de la faptul că, până în prezent, singurul candidat anunţat opiniei publice este preşedintele în exerciţiu, susţinut de PNL, opinez că orice candidatură poate deveni posibilă şi cu şanse şi fără şanse. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE, partid de guvernământ, este pregătit să-şi asume sprijinul şi candidatura lui Călin Popescu-Tăriceanu la Preşedinţia României, iar comunicatorii partidului au adus la cunoştinţa opiniei publice această intenţie de mai multă vreme. PSD, principalul partid de guvernământ, a amânat asumarea unei candidaturi la prezidenţiale, deşi deţine cea mai bună structură organizatorică dintre toate formaţiunile politice! Dar, pe fondul formării unor potenţiale alianţe între USR şi partidul lui Dacian Cioloş - partide fără structuri politice teritoriale - au apărut fel de fel de opinii legate de o posibilă candidatură comună a partidelor din dreapta politicii româneşti şi, odată cu aceste opinii, se conturează tot mai mult, în spaţiul public, necesitatea unei candidaturi comune a partidelor aflate la guvernare. Analiştii politici consacraţi clamează tot mai des ideea că pentru a-l înfrânge pe Klaus Iohannis se impune o candidatură comună PSD-ALDE pentru alegerile prezidenţiale, dar numai după consumarea alegerilor pentru Parlamentul European! În acest context, ALDE susţine necondiţionat candidatura comună a lui Călin Popescu-Tăriceanu, care este mult mai bine cotat în măsurătorilor sociologice recente, dar PSD nu a luat încă o decizie, pe care o tot amână până după europarlamentarele din 2019. Eu nu cred că este cea mai înţeleaptă decizie, deoarece timpul rămas pentru pregătirea candidaturii comune este foarte, foarte scurt, ţinând cont de prezumtivul obiectiv al câştigării alegerilor prezidenţiale. În această ipoteză şi conjunctură politică, Klaus Iohannis, deşi aleargă de unul singur în cursa pentru prezidenţiale, riscă să iasă pe locul 2. Gurile rele spun că orice candidatură proprie, depusă de PSD la prezidenţiale, creşte cu 90% şansele actualului preşedinte de a-şi păstra mandatul şi toate, dar absolut toate casele de sondaj indică această ipoteză. Alegerile pentru Parlamentul European vor trece repede, dar la fel de repede se apropie cele prezidenţiale, chiar dacă preşedintele în exerciţiu şi-a asumat intenţia de a demara un referendum naţional pe tema justiţiei. Dacă va fi organizat referendumul, atunci intenţia preşedintelui de a capitaliza electoratul USR+PLUS este evidentă şi schimbă radical datele problemei în discuţie!
Constantin Codreanu "Greşeala de a nu ne canoniza martirii. Suntem singura naţiune, preponderent ortodoxă, care nu a recunoscut oficial şi canonic martiriul fiilor săi din secolul XX" Agenţia oficială de ştiri a Vaticanului ne-a anunţat că, ieri, 19 martie 2019, Papa Francisc al Romei l-a primit în audienţă pe cardinalul Angelo Becciu, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. În cadrul audienţei, Papa Francisc a autorizat Congregaţia să promulge, printre alte decrete, şi decretul privind "recunoaşterea martiriului slujitorilor lui Dumnezeu, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, episcopi români greco-catolici ucişi din ură faţă de credinţă în diferite locuri din România, între 1950 şi 1970". Proclamarea oficială a acestor beatificări de martiri români va fi făcută cu ocazia apropiatei vizite a Suveranului pontif în ţara noastră. Prin acest gest, Biserica Romano-Catolică, numeric minoritară, din România ne oferă un exemplu bun, ne dă o lecţie pe care trebuie să o însuşim. Sperăm că Suveranul pontif va trata cu aceeaşi atenţie şi martiriul preoţilor greco-catolici români răpuşi de un alt regim ateu, cel hortist, şi că nu este departe ziua când aceşti martiri vor fi beatificaţi. Biserica Ortodoxă Română, ca biserică naţională şi majoritară, rămâne la ora actuală singura Biserică ortodoxă din spaţiul ex-comunist care, pentru motive greu de înţeles, nu a recunoscut încă oficial şi canonic martiriul fiilor săi din secolul XX. Primii martiri români din secolul XX au fost transnistreni, basarabeni şi bucovineni. Voi aminti că, în ultimii doi ani, am abordat, în mod repetat, chestiunea privind necesitatea cercetării, în vederea canonizării, a vieţii primilor preoţi şi credincioşi martirizaţi de comunişti în 1940-1941 şi ulterior în cele 11 judeţe de răsărit şi de nord ale României, anexate de către fosta URSS. În prima zi a ocupaţiei sovietice, 28 iunie 1940, zeci de preoţi, călugări, credincioşi şi credincioase, inclusiv copii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa au fost martirizaţi pentru credinţa lor creştină. Ulterior, mulţi preoţi şi preotese, călugări şi călugăriţe, credincioşi şi credincioase din Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa au fost arestaţi, schingiuiţi, condamnaţi la ani grei de temniţă sau muncă silnică ori deportaţi în interiorul imperiului ateu sovietic, în special în Siberia şi Asia Mijlocie. Foarte mulţi dintre aceşti creştini nu s-au mai întors în locurile natale, fiind martirizaţi de către bolşevicii sovietici în închisori, lagăre sau deportaţi. Gulagul e plin de sfinţi martiri români. Printre aceşti preoţi este şi părintele protoiereu mitrofor Alexandru Baltaga de la Călăraşi, supranumit de Gala Galaction "Luceafăr al Bisericii basarabene" şi "Patriarh al preoţilor din Basarabia", singurul cleric membru în Sfatul Ţării, delegat oficial de Congresul Eparhial din Chişinău, care a votat unirea Basarabiei cu patria mamă, România, la 27 martie 1918. Părintele Alexandru Baltaga şi-a primit cununa muceniciei în detenţie, în capitala Tatarstanului, Kazan, în ziua de 7 august 1941, fiind în etate de 80 de ani. La 3 decembrie 1943, Mitropolitul locotenent al Basarabiei, Efrem Enăchescu, emitea Ordinul circular nr. 16.649 către toţi clericii din parohii. În acel ordin circular se spunea, între altele: "În timpul ocupaţiei sovietice (1940-1941) mulţi clerici basarabeni şi numeroşi creştini devotaţi bisericii au fost martirizaţi, schingiuiţi sau deportaţi de stăpânirea ateistă. În vederea întocmirii unui Martirolog al bisericii basarabene, vă invităm a proceda de urgenţă la adunarea datelor necesare cu privire la aceşti clerici şi credincioşi - stabilind cu precizie când, unde şi în ce împrejurări au suferit aceştia din cauza prigoanei dezlănţuite de cei fără Dumnezeu. Preoţii vor face descrierea pe baza mărturiilor şi declaraţiilor date în scris de rudele, vecinii şi consătenii celor care au suferit din cauza bolşevicilor". Timpul şi împrejurările nefericite nu au mai îngăduit colectarea şi sistematizarea informaţiilor necesare întocmirii acelui Martirologiu al Mitropoliei Basarabiei, aşa cum şi-a dorit-o Mitropolitul Efrem Enăchescu. Toate bisericile ortodoxe naţionale care au trecut prin nefasta experienţă a prigonirilor de către comunismul ateu şi-au canonizat de mulţi ani martirii din acea perioadă. Este vorba despre mii şi mii de canonizări, adică de recunoaşteri oficiale a sfinţeniei fiilor lor. Singura excepţie notabilă este Biserica Ortodoxă Română. Noi, românii, şi mai ales românii din cele 11 judeţe ale României ocupate de fosta URSS, apărem în contrast maxim cu toate celelalte naţiuni şi biserici ortodoxe surori, refuzând deocamdată recunoaşterea oficială a sfinţilor martiri răpuşi de comunismul ateu în secolul XX. Aici este bine să pomenim şi nevoia recunoaşterii canonice a martiriului preoţilor şi credincioşilor ucişi pentru credinţa ortodoxă în Transilvania de Nord, sub regimul ateu hortist. Este ciudat să observăm că Biserica Ortodoxă Română, pe toată întinderea sângerosului secol XX, a canonizat doar doi sfinţi, ambii din afara actualelor graniţe ale ţării: Sfântul Ioan Iacob Hozevitul şi Sfântul Ierarh Dionisie Erhan. Această situaţie le lasă străinilor impresia falsă cum că românii ar fi o naţiune incapabilă de jertfă în numele unor idealuri superioare, ca cele evanghelice, dar şi impresia că am fi o naţiune incapabilă să-şi valorifice propria istorie, aşa cum o fac alte naţiuni şi biserici. Mai grav este că Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Ucraineană, într-o nefericită tendinţă de confiscare identitară pentru raţiuni de moldovenism antiromânesc, rezistă cu greu ispitei de a i se substitui Bisericii Ortodoxe Române, în obligaţia ei firească de canonizare a martirilor români ucişi din ură pentru credinţă, începând cu 28 iunie 1940. Nimic nu consolidează mai bine o jurisdicţie bisericească decât sângele martirilor pentru Hristos din acea jurisdicţie. Umila noastră părere, împărtăşită de majoritatea românilor de rând, este că a venit timpul ca şi Biserica Ortodoxă Română, a doua ca mărime în ansamblul ortodoxiei, care se situează, în general, pe ultimul loc în rândul bisericilor autocefale, ca număr de sfinţi, să purceadă la recunoaşterea în chip canonic a sfinţilor martiri basarabeni, nord-bucovineni, herţeni, dar şi transnistreni, precum şi a celor din interiorul României, răpuşi de mână atee. Amânând la nesfârşit rezolvarea acestei chestiuni de importanţă strategică, descurajăm poporul român, îl facem pradă uşoară spiritului vremii şi lăsăm loc pentru improvizaţii păguboase. Nu există nicio justificare pentru asemenea amânări pe care mulţi le înţeleg drept eschivare sau omisiune voită. Este o mare greşeală că nu ne canonizăm martirii. Biserica noastră naţională este în mare măsură responsabilă de tonusul sufletesc al întregii naţiuni, de aici, din ţară, şi din afară. A venit timpul ca martirii români din secolul XX să fie recunoscuţi oficial şi canonic. Avem nevoie de asemenea decizii înţelepte, cu efect etnopedagogic excepţional, dar şi cu efect de coagulare şi ordonare a energiilor sufleteşti ale românilor. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Cristina Burciu "Drepturile fundamentale ale consumatorilor, o preocupare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene" În contextul creşterii exponenţiale a dinamicii economice şi comerciale, respectarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor constituie o preocupare pentru instituţiile abilitate ale statului român. Astfel, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a sprijinit, în ultima perioadă, implementarea directivelor europene din domeniu, aflate pe masa preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene deţinută de România. De asemenea, ANPC mai are în vedere promovarea unor noi iniţiative legislative, pentru a armoniza cadrul legislativ cu ultimele prerogative europene, unul dintre acestea fiind înfiinţarea Centrului European al Consumatorilor, proiect finanţat de Comisia Europeană în colaborare cu statul român. Aniversată în data de 15 martie, Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor este destinată evenimentelor şi acţiunilor desfăşurate de autorităţile cu atribuţii în domeniu în vederea popularizării serviciilor de care trebuie să beneficieze consumatorii, a creşterii gradului de conştientizare a drepturilor acestora şi stimularea lor de a acţiona în acord cu aceste drepturi, pentru a fi informaţi corect şi transparent. Cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor, este imperios necesar ca românii să deţină toate informaţiile necesare referitoare la conştientizarea drepturilor şi necesităţilor consumatorilor. Instituţiile cu răspundere în acest domeniu trebuie să militeze constant pentru a întări respectarea şi protejarea drepturilor tuturor consumatorilor, dar şi de a derula acţiuni concrete împotriva abuzurilor de pe piaţă şi a nedreptăţilor sociale care subminează aceste drepturi. Pentru economia naţională a fiecărei ţări, consumatorii joacă un rol vital. La data de 15 martie 1962, J.F. Kennedy, preşedintele Statelor Unite ale Americii, rostea către Congresul American un mesaj în care susţinea, pentru prima dată, existenţa a patru drepturi fundamentale ale consumatorilor: dreptul la securitate, dreptul la informare, dreptul de a fi ascultat şi dreptul de a alege produse şi servicii. În activitatea de cumpărare şi utilizare a bunurilor şi serviciilor necesare, cetăţenilor, în calitate de consumatori, trebuie să le fie asigurat cadrul adecvat pentru accesul la informaţii corecte legate de produsele şi serviciile pe care le achiziţionează, de starea şi gradul de calitate al acestora. Sunt convinsă că România acordă importanţa cuvenită respectării acestor drepturi, nu doar la nivel naţional, dar şi internaţional, iar activităţile desfăşurate pe linia de competenţă vor fi în măsură să elimine orice fel de abuzuri, pentru respectarea legii în domeniul protecţiei consumatorilor.
Neculai Iftimie "Voluntariatul nu trebuie neglijat" Activitatea de voluntariat este unul din instrumentele de bază ale participării cetăţenilor în cadrul societăţii, la aplicarea politicilor sociale. Voluntariatul este reglementat prin Legea voluntariatului nr. 195/2001. Această lege însă nu încurajează în mod semnificativ voluntariatul, deoarece activitatea de voluntariat nu este recunoscută ca vechime în muncă, astfel nefiind încurajată participarea tinerilor, în special, la diferitele forme ale activităţilor voluntare. Prin intermediul voluntariatului, tinerii dobândesc experienţă şi abilităţi/competenţe care pot constitui o bună recomandare în domeniul pe care fiecare voluntar îl alege la un moment dat, iar recunoaşterea voluntariatului ca experienţă profesională ar fi un pas semnificativ în deblocarea dinamicii resurselor umane şi în ameliorarea factorului experienţă la nivelul economiei naţionale. Astfel, pentru garantarea recunoaşterii activităţii voluntarilor şi a competenţelor personale în angajarea în favoarea societăţii, precum şi pentru susţinerea şi sprijinirea voluntariatului, în special în rândul tinerilor, consider oportun ca voluntariatul să fie recunoscut ca vechime în muncă, respectiv vechime în specialitate, dacă voluntarul a ocupat funcţii din acelaşi domeniu sau sector de activitate pe perioada acestuia. De asemenea, trebuie recunoscut, în România, voluntariatul desfăşurat în alte state, iar voluntarul să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii, dacă voluntarul prezintă un certificat nominal cate atestă activitatea de voluntariat desfăşurată. În acest sens, lansarea unui parcurs european pentru centrele naţionale de voluntariat şi pentru organizaţiile naţionale de voluntari, precum şi încurajarea responsabilizării oamenilor de a participa la activităţi de voluntariat şi pentru eliminarea obstacolelor în calea mobilităţii voluntarilor este o oportunitate pentru România. O analiză aprofundată a voluntariatului ar putea rezolva unele probleme sociale şi economice ale României.
Tudoriţa-Rodica Boboc "Ziua mondială a drepturilor consumatorului" În fiecare an, la 15 martie, oameni şi autorităţi de pe întregul cuprins al globului pământesc celebrează Ziua mondială a drepturilor consumatorului. Ne reamintim în această zi de drepturile şi răspunderea pe care le avem în relaţiile dintre oameni în calitate de producător, importator, comerciant şi clientul consumator. Împreună, aceşti actori de pe piaţă, au datoria de a oferi şi consuma bunuri utile şi sănătoase. Nu toţi suntem producători sau comercianţi, dar fiecare dintre noi este consumator. Prin urmare, interesul pentru produse de calitate este unul universal. Acest interes ar fi de natură a îndestula piaţa numai cu produse de cea mai bună calitate. Din păcate, realitatea ne contrazice. În postura noastră de cumpărători, de consumatori, ne confruntăm cu produse contrafăcute, de calitate îndoielnică sau chiar periculoase pentru sănătatea oamenilor. Mă refer, în primul rând, la mărfurile alimentare, de îngrijire corporală şi la medicamente, deşi fenomenul se petrece şi cu produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte, electrocasnice sau alte produse industriale. În respingerea acestor practici am convingerea că s-au făcute progrese însemnate, dar şi că mai avem mult de lucru. Ca să ajungem la sursa răului trebuie să începem cu descurajarea producătorilor care încalcă sau ocolesc normele şi parametrii legali şi tehnico-ştiinţifici privind calitatea mărfurilor oferite publicului consumator. Un control mai exigent, penalităţi mai aspre, reclama negativă fac parte din metodele unei astfel de descurajări. La fel de importantă este şi combaterea mentalităţii potrivit căreia consumatorul român înghite orice. Pe această idee se merge atunci când ne trezim că producători şi comercianţi din Uniunea Europeană ne oferă produse de calitate inferioară faţă de cele vândute pe alte pieţe. Din informaţiile oferite zilele trecute de autorităţile statului nostru, care se ocupă de protecţia consumatorilor, am reţinut că s-a redus mult această practică a dublei măsuri şi că în eradicarea ei am avut şi avem de partea noastră chiar instituţii ale Uniunii Europene, aşa cum este cazul Centrului European al Consumatorului, care ne acordă ajutor gratuit atunci când avem probleme cu un produs sau serviciu achiziţionat dintr-un al stat european. În aceste zile s-a vorbit de drepturile şi protecţia consumatorilor, însă trebuie să înţelegem că pentru a fi un consumator de bunuri de calitate trebuie să fim un consumator activ. Aceasta înseamnă informare, alegere, exigenţă şi, mai presus de toate, refuzul de a cumpăra şi consuma produse neomologate de la vânzători neautorizaţi şi fără bonuri fiscale în toată regula. Este necesar să ne protejăm noi înşine mai întâi. Avem obligaţia şi răspunderea faţă de noi, faţa de copiii şi familiile noastre să ne protejăm de oferte neconforme standardelor de calitate.
Cornel Itu "Creştere importantă a sectorului turistic în guvernarea PSD" Promovarea turismului românesc prin acordarea de vouchere de vacanţă, măsură luată de Guvernul PSD, va continua şi în acest an, precum şi în 2020, a anunţat de curând ministrul turismului, domnul Bogdan Gheorghe Trif. Această iniţiativă a fost inclusă în Programul de Guvernare 2017-2020, prin care Guvernul României s-a angajat ca toţi salariaţii din sistemul public să beneficieze de indemnizaţia de vacanţă sau prima de vacanţă, după caz, sub forma unui voucher de vacanţă în valoare de 1.450 de lei. Acordarea de vouchere încurajează programarea vacanţelor de către români în ţară, iar rezultatele evidenţiază eficienţa acestei măsuri. Potrivit declaraţiilor ministrului turismului, efectele sunt notabile, fiind înregistrată o creştere de 30% în sistemul turistic. Aceasta este o dovadă că turismul devine un sector profitabil şi că reprezintă o resursă importantă pentru ţara noastră, investiţiile cu capital românesc din domeniu intrând într-un proces de dezvoltare. Anul 2018 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru turismul românesc, după ce aproximativ un milion de salariaţi din sectorul bugetar au beneficiat de vouchere de vacantă. România este, de asemenea, o destinaţie turistică tot mai apreciată de străini, datorită peisajelor naturale spectaculoase şi variate din punctul de vedere al formelor de relief, dar şi a obiectivelor istorice şi religioase. În ultimii ani s-a remarcat o creştere semnificativă a numărului turiştilor străini care vizitează România, acest aspect având un impact vizibil asupra economiei naţionale. Guvernul PSD acordă atenţia pe care o merită turismul românesc, iar rezultatele sunt vizibile. Alături de iniţiativa privind acordarea de vouchere de vacanţă au fost luate numeroase măsuri menite să sprijine şi să dezvolte acest sector, cum ar fi reducerea TVA la 5% pentru serviciile turistice, încadrarea staţiunilor balneare în categoria de staţiuni de interes naţional, astfel încât să primească finanţare de 90% din partea statului sau înfiinţarea mai multor birouri, în străinătate, care să se ocupe de promovarea turistică externă. Sprijinirea turismului rămâne una dintre preocupările noastre, ale social-democraţilor. Conservarea, valorificarea şi dezvoltarea zonelor turistice aduc un important aport la economia românească.
Maricela Cobuz "Un pas important spre o alimentaţie mai sănătoasă şi o măsură importantă pentru fermierii români" Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre de Guvern, înfiinţarea Societăţii Naţionale "Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA", ca un mecanism comercial funcţional capabil să ducă la valorificarea superioară a resurselor şi producţiei agricole naţionale. Înfiinţarea Casei de Comerţ Agroalimentare UNIREA a fost un obiectiv asumat de către Guvernul PSD-ALDE prin Programul de Guvernare, obiectiv ce a fost îndeplinit. S-a constituit Casa Agroalimentară ca o societate pe acţiuni cu capital întregit de stat şi va funcţiona ca oricare altă societate pe piaţă, cu scopul de a prelua produsele de la producători spre a le vinde pe pieţele interne şi externe. Astfel, vor fi înfiinţate magazine de stat cu produse exclusiv româneşti, prin care se doreşte scoaterea din piaţă a intermediarilor de produse agricole, dar şi o alternativă care să concureze cu hipermarketurile. Prin îndeplinirea acestui obiectiv, Guvernul României contribuie la promovarea şi valorificarea produselor autohtone către marile pieţe externe. Politicile agricole şi de dezvoltare rurală implementate de executiv constituie stimulente pentru ca sectorul agricol să continue să fie un motor de creştere economică. Mai mult decât atât, se are în vedere crearea de noi locuri de muncă prin care se va asigura buna funcţionare a magazinelor, depozitelor şi a centrelor de colectare a produselor agricole. De asemenea, prin îndeplinirea acestui obiectiv, se va contribui la introducerea pe piaţă a produselor alimentare sănătoase. Agricultorii români vor avea posibilitatea de a-şi vinde produsele cultivate în magazine, dar nu mai departe de o rază de 100 de km., astfel încât să se asigure produse proaspete, de calitate şi atractive pentru consumatori. Ca deputat în Comisia pentru sănătate şi familie şi ca medic pediatru voi încuraja şi susţine politic alimentaţia sănătoasă.
Constantin Şovăială "Românii nu fac circ, ci vor un lucru normal pentru ţară - autostrăzi!" Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, afirma că PSD-ul a construit 500 de km. de autostradă, un lucru total neadevărat. Mă refer strict la autostrăzi finalizate cap-coadă. La sfârşitul lui 2018, România avea aproximativ 238 kilometri de autostradă funcţionali: Autostrada A2, Bucureşti - Constanţa, cu o lungime de 203 km. şi cea mai mare, Autostrada A4, Ovidiu - Agigea, de 22 km., A6, Balint - Lugoj, de 11 km. şi cea mai mică, Autostrada AII, Centura Aradului, de doar 2 km. Dacă facem calculele, nu rezultă 500 de km., ci 238. Într-adevăr, mai sunt autostrăzi în lucru şi cu secţiuni date în folosinţă, doar că ar fi trebuit să menţioneze un lucru - din 1972 până în prezent se tot construiesc autostrăzi, de 47 de ani, şi tot nu ne putem compara cu Polonia, care a fost şi ea ţară comunistă. De vină sunt constructorii aleşi politic de către PSD şi, bineînţeles, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii, CNAIR, care are în componenţă oameni puşi politic doar pentru simplul fapt că sunt membrii de partid, nu pentru că ar avea experienţă în domeniu, că ar performa sau că sunt competenţi pentru a face parte din această instituţie extrem de importantă. Minciuna şi hoţia sunt caracteristicile acestei guvernări! Totodată, mai avem autostrăzi sau secţiuni din autostrăzi care nu au văzut utilaje sau nu există un termen de finalizare pentru ele. De exemplu secţiunea Piteşti - Sibiu nu se ştie când o să fie gata şi nimeni nu îşi asumă, din partea Ministerului Transporturilor sau CNAIR, acest fapt. Mai avem şi alte cazuri, cum ar fi Autostrada A3, unde se lucrează ca melcul, lent şi fără rezultat, sau la Autostrada A10, A3. Guvernul se laudă cu atâtea autostrăzi şi km, însă noi le avem mai mult pe hârtie. Exemplul autostrăzii A7, Centura Bucureştiului, Autostrada A12, Autostrada A8, Autostrada Al2 şi Autostrada Al3 care sunt planificate pentru a face legătura cu Al şi A3, şi a servi drept legătură între Sibiu şi Braşov. Toate sunt trecute în masterplan, însă doar atât. Vina o poartă Guvernul şi CNAIR, pentru că ştiu cu ce constructori au de a face, nu ştiu să se organizeze, nu au oameni competenţi pe acest domeniu, al transporturilor, nu respectă termenele etc. Problema este că nu vedem vreo sancţiune, ci mai degrabă primesc în continuare contracte cu statul, deoarece sunt firme de casă ale PSD-ului. Dacă s-ar fi lucrat pe bune, cu responsabilitate şi grijă faţă de cetăţenii acestei ţări, sigur în 2019 am fi avut peste 1.000 de km. de autostradă funcţionali de la un cap la altul, cum avem în cazul A2 - Bucureşti - Constanţa. Partidul Naţional Liberal va sprijini în continuare construcţia de autostrăzi, iar dacă va fi la guvernare va termina treaba pe care cei din PSD nu sunt în stare să o facă! Totodată, ne vom asuma să le construim pe cele pe care ei nici măcar nu le-au început - A7, Al2, Al3, Centura Bucureştiului.
Cristina-Elena Dinu "Magazinele alimentare de stat vor crea o piaţă de desfacere a produselor româneşti la preţuri accesibile" Mă voi referi la o măsură prin care Guvernul României a decis deschiderea unor magazine de stat, ca o susţinere şi încurajare a consumului de produse româneşti, dar şi ca o măsură de reducere a preţului fructelor şi legumelor vândute de marii comercianţi. Toţi ne-am exprimat, măcar o dată, nemulţumirea cu privire la calitatea fructelor şi legumelor importate în cantităţi nepermis de mari pentru o ţară binecuvântată cu pământ bun şi roditor, în care agricultura a fost şi va rămâne una din pârghiile de susţinere şi dezvoltare economică a ţării. Datorită măsurilor luate de actualul Guvern, acest important sector economic a fost revitalizat, a fost repus pe un drum care să-i asigure o dezvoltare continuă şi eficientă. Aşa se face că, în anul 2018, agricultura a înregistrat cele mai bune rezultate, cu producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, recolta totală de cereale fiind de 31, 89 de milioane de tone, fapt ce a situat România pe locul al treilea în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania. De asemenea, Ministerul Agriculturii a reuşit un record al absorbţiei fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020. În acest context, consider că măsura înfiinţării acestor magazine cu produse alimentare româneşti este una dintre cele mai bune pe care le putem lua. Este timpul să sprijinim şi să încurajăm producătorii autohtoni, să profităm de produsele româneşti care sunt net superioare din punct de vedere calitativ altor produse similare importate din diverse ţări. Judeţul Giurgiu beneficiază de o aşezare geografică propice agriculturii, lucru pe care oamenii locului l-au exploatat aşa cum au putut ei mai bine. Din păcate, zonele agricole ale ţării se menţin printre cele mai sărace, zone care însă se pot revitaliza dacă oamenii sunt susţinuţi şi pot beneficia de o piaţă de desfacere corect concurenţială şi care să le ofere condiţiile necesare pentru ca munca lor să fie valorificată pe măsură. Guvernul a aprobat, încă de anul trecut, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar "UNIREA"- societate naţională aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, care are printre atribuţii şi dezvoltarea unei reţele naţionale de magazine în centrele de mare consum. Casa de Comerţ Agroalimentar "Unirea" va prelua produse direct de la fermieri, iar produsele vor fi vândute într-o reţea naţională de magazine care să concureze cu hipermarketurile şi supermarketurile străine, pe o piaţă estimată la 20 de miliarde de euro anual. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, rolul acestei entităţi este de a valorifica produsele agroalimentare, precum şi de a crea unele strategii de dezvoltare şi susţinere a domeniului agroalimentar. Casa Română de Comerţ Agroalimentar "UNIREA", societate naţională aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, se bazează pe 3 piloni de structurare şi dezvoltare: Cu toţii ne dorim alimente cât mai naturale, produse în condiţii optime, dar şi la preţuri accesibile, care să reflecte atât munca producătorului, cât şi posibilităţile de cumpărare ale cetăţenilor. Acest lucru se poate realiza prin sprijinirea producătorilor, lucru pe care Guvernul îl face constant, în ultimii doi ani, prin programele de susţinere, dar şi prin eliminarea intermediarilor care duc la măriri artificiale de preţuri. Aştept ca aceste măsuri să fie puse în practică şi în cât mai multe localităţi să găsim aceste magazine de unde vom avea certitudinea că produsele cumpărate sunt cultivate în România.
Ionela Viorela Dobrică "Autostrada Moldovei, între realităţi şi prejudecăţi" România se confruntă cu o problemă sistemică în ceea ce priveşte infrastructura de transport. Spun acest lucru din poziţia de parlamentar şi cetăţean român care îşi doreşte o dezvoltare accelerată a ţării sale. Iar această dezvoltare accelerată nu poate fi realizată fără drumuri de mare viteză, care să unească regiunile României şi să ajute la micşorarea decalajelor dintre ele. În ultimii 30 de ani, promisiunile din domeniu au rămas, în cel mai bun caz, îndeplinite doar parţial. Românii sunt sătui de atâţia kilometri de autostradă prezenţi doar pe flyere şi în discursurile de campanie ale tuturor politicienilor, indiferent de culoarea politică. Astfel, consider normală instaurarea unei stări de pesimism şi lipsă de încredere la nivelul societăţii, în ceea ce priveşte evoluţia pozitivă din domeniul Transporturilor, însă pericolul major este ca, pornind de la această stare de neîncredere, dezbaterea publică din domeniu să nu mai aibă la bază realităţi şi fapte, ci sloganuri şi prejudecăţi. Am urmărit îndeaproape evoluţia protestului "România vrea autostrăzi". Am văzut acolo cetăţeni, companii şi ONG-uri îndreptăţite în cererea lor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rapid, dar am mai văzut şi dorinţa unora de a canaliza o nemulţumire generală pentru a-şi plăti anumite poliţe politice. Mă refer aici la imaginea, preluată pe nemestecate în spaţiul public, prin care se transmitea că firma de construcţie s-a ocupat doar de figuraţie în ziua de 15 martie, neîncepând în realitate lucrările. Adevărul este că utilajele şi muncitorii au lipsit în data de 17 martie de pe şantier, pentru că duminica e zi liberă, însă nu am văzut pe nimeni să ridice această posibilitate. În schimb, nu puţini au fost cei care au folosit imaginea respectivă în scop politic, atacând Ministerul Transporturilor. Astfel, pe fondul dezamăgirilor din ultimii 30 de ani din domeniu, o situaţie cu o explicaţie concretă a fost denaturată şi i s-a dat o încărcătură puternic politică, pentru a fi folosită în atacurile contra unui partid sau a unui minister. Din păcate, în această luptă, victime colaterale au căzut cele două companii care se ocupă de realizarea lucrărilor, două firme cu capital 100% românesc care, din data de 8 martie, de când au demarat lucrările, au dat dovadă de profesionalism, iar, în doar două săptămâni de la începerea lucrărilor, progresul fizic a depăşit 10 procente. Pe de altă parte, până în momentul de faţă, Guvernul PSD a demonstrat că este un Guvern al promisiunilor îndeplinite. Iată de ce îmi doresc să vorbim despre fapte, şi nu despre sloganuri şi prejudecăţi, pentru că actuala guvernare a demonstrat că-şi respectă promisiunile prin creşterea salariilor, prin creşterea pensiilor, prin creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii, educaţie şi sănătate şi o va demonstra şi în ceea ce priveşte extinderea infrastructurii rutiere de mare viteză.
Dumitru Oprea "Alegerile din 26 mai sunt importante pentru destinul fiecărui român!" Prezenţa masivă, la Bucureşti, sâmbăta trecută, a liderilor Partidului Popularilor Europeni, în faţa miilor de aleşi locali şi a preşedintelui României nu a fost doar o demonstraţie de forţă a PNL, ci şi dovada ataşamentului liberalilor faţă de proiectul european. Sunt multe lucruri de făcut în ţară, iar mare parte dintre ele se pot realiza cu fonduri europene. La bugetul Uniunii Europene contribuie şi România, iar pentru fiecare euro plătit de ţara noastră s-au primit înapoi trei. Dacă am avea o guvernare competentă, multiplul ar putea fi şi mai mare! Doar prin intermediul implicării reale şi oneste a reprezentanţilor noştri în Parlamentul Uniunii Europene, în executivul UE, România poate să obţină ceea ce se cuvine pentru cetăţenii săi. În 26 mai ne decidem viitorul. Vom alege pentru Parlamentul European fie oameni care pot asigura mai departe o poziţie demnă a României în Europa de mâine, fie pe cei aflaţi sub influenţa nefastă a lui Liviu Dragnea, care pot pune sub semnul întrebării democraţia şi statul de drept. Alegerile europarlamentare vor constitui şi un barometru privind atitudinea românilor faţă de parcursul nostru european. Ne dorim să avem la Bruxelles reprezentanţi care pot aduce României prestigiu şi bunăstare. Nu ne dorim să fim părtaşi la un discurs al urii şi al dezbinării, aşa cum este promovat de alianţa PSD-ALDE, radicalizată şi aflată în slujba unor conducători corupţi. România riscă să rămână o insulă a sărăciei din Uniunea Europeană dacă se va izola prin conducătorii săi, dând cu piciorul la resurse şi la democraţie, iar acest pericol deja se manifestă prin acţiunile făcute de alianţa PSD-ALDE de a ne exclude din UE! Dacă România, alături de estul Europei, va intra în rândul contestatarilor UE, atunci, din păcate, Proiectul "Europa cu mai multe viteze" poate deveni o realitate, însă românii, prin votul lor din 26 mai, pot să lupte pentru menţinerea Uniunii Europene ca spaţiu al egalităţii între toţi membrii săi!
Elena Hărătău "Majorarea alocaţiilor copiilor, o realitate, după promulgarea Legii bugetului!" Legea bugetului de stat pentru anul 2019 conţine cele mai mari alocări din istorie pentru cele două domenii esenţiale dezvoltării României: Educaţia şi Sănătatea. Preşedintele Klaus Iohannis, care a retrimis Parlamentului acest act normativ vital pentru buna funcţionare a ţării, doar din încercarea de a bloca România, nu citeşte corect şi, ca atare, nu vede bine cifrele! Bugetul învăţământului românesc din acest an este de aproximativ 40 de milioane lei, respectiv o creştere de peste 46% faţă de cel de anul trecut. Klaus Iohannis nu vede! Pentru sănătate, majorarea este de circa 12% faţă de anul trecut. Klaus Iohannis nu vede! Unităţilor administraţiei publice li se va repartiza, prin aceeaşi lege a bugetului, o sumă mai mare cu 38% faţă de anul trecut. Klaus Iohannis nu vede! Klaus Iohannis nu vede că bugetul din acest an asigură majorările pentru salarii şi pensii! Sau, mai grav, s-a prefăcut că nu vede! Bugetul mai prevede bani pentru construirea a 380 de grădiniţe noi, precum şi lucrări complexe de extindere/reabilitare/modernizare/dotare a 5.095 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Klaus Iohannis nu vede! Bugetul României pentru 2019 este eminamente investiţional, pentru dezvoltare şi modernizare, în infrastructură, locuri de muncă, agricultură, crearea de noi afaceri! Klaus Iohannis nu vede! Din nefericire pentru Domnia Sa, Legea bugetului de stat a fost adoptată din nou, săptămâna trecută, de plenul reunit al Parlamentului, exact în forma iniţială, votată de majoritatea parlamentară PSD, în data de 15 februarie a.c., deoarece Curtea Constituţională a României a dat aviz de constituţionalitate pe acest act normativ! Fie că domnul Iohannis nu vede bine cu ochelarii pentru citit actuali, fie că trebuie să-şi mărească dioptriile, sau să-şi cumpere alţi ochelari, el a fost nevoit să "înghită" Legea bugetului de stat şi să o promulge! Şi astfel, s-a încheiat cu bine această şaradă de prost gust, din care au avut de pierdut toţi românii! În ciuda declaraţilor populiste ale preşedintelui, care a atacat din nou Guvernul şi majoritatea parlamentară, din motive exclusiv electorale, Legea bugetului de stat este un act normativ în vigoare, cu sume consistente pentru investiţii şi dezvoltarea ţării, ce se vor regăsi şi în buzunarele fiecărui român, iar creşterea alocaţiilor copiilor a devenit o certitudine, urmând ca sumele majorate să se plătească începând cu luna aprilie!
Eugen Tomac Domnul ministru Teodorovici s-a făcut remarcat, în ultima perioadă, printr-o prestaţie nesatisfăcătoare! Din păcate pentru dumneavoastră, domnule ministru, ştie toată Europa că aveţi execuţia mică şi deficitul mare. De numele dumneavoastră, domnule Teodorovici, se leagă:
Florică Ică Calotă "Peştele este viaţă" Trebuie conştientizată importanţa pescuitului şi a pisciculturii pentru mijloacele de trai ale oamenilor, inclusiv milioane de familii aparţinând unor comunităţi dintre cele mai sărace din lume. La nivel mondial, aproape 60 de milioane de persoane sunt direct angajate în sectorul pescuitului şi al acvaculturii. Peştele reprezintă aproximativ 17% din proteinele animale consumate de populaţia globală şi alimentează aproximativ 3,2 miliarde de oameni pe planetă cu aproape 20% din proteina lor animală. Chiar dacă sectorul se confruntă cu provocări majore, se preconizează creşterea producţiei de peşte în următorii 10 ani. Conform unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), acest lucru se va întâmpla chiar dacă la momentul actual cantitatea de peşte capturată în sălbăticie s-a stabilizat, iar dezvoltarea intensă a acvaculturii este temperată. Se estimează o creştere până în anul 2030, o creştere a producţiei de peşte provenită din pescuit şi acvacultură până la 201 milioane de tone, reprezentând o creştere cu 18% faţă de nivelul actual de producţie de 171 milioane de tone. Însă obţinerea unei creşteri în viitor necesită progrese continue în ceea ce priveşte consolidarea regimurilor de gestionare a pescuitului, reducerea pierderilor şi a deşeurilor şi abordarea unor probleme cum ar fi pescuitul ilegal, poluarea mediului acvatic şi schimbările climatice. În 2016, 31 milioane de tone de peşte au fost capturate în sălbăticie, reprezentând o uşoară scădere de două milioane de tone, faţă de anul precedent. În general, începând din anii 1990, cantitatea de peşte capturată în sălbăticie a rămas în mare măsură stabilă. În 2016, producţia din acvacultură a atins 80 de milioane de tone, furnizând 53% din totalul peştelui consumat de oameni ca hrană. În timp ce creşterea producţiei din acvacultură a încetinit - înregistrând o scădere anuală de 5,8%, între 2010 şi 2016, cu 10% mai puţin decât în anii 1980 şi 1990 -, aceasta va continua să se extindă în deceniile următoare. Eforturile de reducere a cantităţii de peşte care este aruncată în mare şi a deşeurilor post captură vor contribui şi la satisfacerea creşterii continue a cererii de produse pescăreşti. La nivel naţional, la sfârşitul lunii februarie, ministrul Petre Daea a deschis cea de-a treia acţiune de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM). Se încearcă identificarea unor soluţii în vederea îmbunătăţirii gradului de absorbţie a fondurilor în acest domeniu. S-a atras atenţia asupra necesităţii vitale de a pune accent pe politica de resuscitare a resurselor piscicole. Principala prioritate în revitalizarea sectorului o reprezintă absorbţia tuturor sumelor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, un sector atât de necesar şi de valoros pentru ţară.
Florin-Claudiu Roman "Şmecheri sunt cei care mint România de mai bine de 20 de ani, domnule Dragnea!" După ce în toate campaniile electorale atât domnul Dragnea, cât şi toţi membrii PSD le-au promis românilor marea cu sarea, cum sunt acele autostrăzi suspendate pe deasupra Bucureştiului, dar şi sute de km. de autostradă care vor fi sigur gata la fiecare patru ani, când avem o lege în vigoare în acest sens - aşa cum este cea cu privire la autostrada Unirii, pentru care PNL s-a luptat în Parlament, aceasta fiind adoptată anul trecut, la începutul lunii noiembrie, şi promulgată în luna decembrie de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis -, această lege nu este pusă în aplicare de către Guvernul PSDragnea! De ce ne confruntăm şi în acest caz cu un comportament duplicitar din partea principalului partid de guvernământ, şi anume PSD?! Adică, de ce acesta susţine că va inaugura autostrăzi cu sutele de km. în campaniile electorale, iar după campanii nu mai face chiar nimic?! De ce parlamentarii PSD votează o lege referitoare la construirea autostrăzii Moldovei şi apoi tot Guvernul PSD este cel care refuză cu obstinaţie să mai facă ceva în acest sens? Simplu! Pentru că, aşa a cum a demonstrat mereu, de la vorbe la fapte este cale lungă pentru acest partid stat în stat, care a guvernat mai bine de 20 de ani România postdecembristă şi care, deşi se laudă că a dat acestei ţări peste 500 de km. de autostradă din cei 806 pe care-i are România, în 2017, de exemplu, a inaugurat doar 15 km. de autostradă din cei peste 90 de km. promişi. Iar dacă lucrurile ar sta într-adevăr aşa, şi anume că ar fi exclusiv meritul PSD, cei 500 km. de autostradă din cei 806 km. pe care se circulă în România, atunci marele PSD nu a fost în stare să inaugureze, de fapt, în 20 de ani, mai mult de 25 de km. raportaţi la un an! Iată că disperarea românilor, pricinuită de condiţiile înfiorătoare în care se desfăşoară circulaţia rutieră din cauza lipsei de infrastructură modernă, a condus la gesturi inedite, aşa cum este cel al domnului Mandachi, care a inaugurat un km. de autostradă în Suceava şi a iniţiat şi un protest pentru susţinerea construcţiei autostrăzii Unirii. Acest om de afaceri a demonstrat că se poate, construind din propriul buzunar un km. de autostradă, de altfel primul km. de autostradă din regiunea Moldova, pentru a trage un serios semnal de alarmă Guvernului Dăncilă, gest pe care domnul Dragnea în loc să-l aplaude, îl condamnă şi batjocoreşte! Un om de afaceri din România a reuşit să iniţieze construirea unei autostrăzi aşteptată mai bine de 30 de ani de către locuitorii din toate judeţele din Moldova şi a reuşit, în plus, să-şi alăture, pe data de 15 martie a.c., o mulţime de firme şi persoane fizice, iar domnul Dragnea numeşte acest om "şmecher", iar demersul său "circ"?! Păi dacă un tânăr întreprinzător vă dă lecţii de bune practici, domnule Dragnea, şi îşi cheltuie banii din propriul buzunar pe infrastructura României, pe care dumneavoastră şi guvernele dumneavoastră nu sunt în stare s-o facă, înseamnă că acest tânăr este un "şmecher" doar pentru că face ceea ce ar trebui să facă un Guvern aflat în buzunarul dumneavoastră?! Dacă un român care nu este PSD-ist, ci doar om de afaceri, are o iniţiativă demnă, înseamnă că face "circ", doar pentru că nu vă mai poate accepta minciunile sfruntate?! România nu este a dumneavoastră, domnule Dragnea, şi dacă aveţi un Guvern în propriul buzunar, să fiţi convins că nu aveţi nicio şansă să vă încapă o ţară întreagă în el!
Vasile-Florin Stamatian "Autostrăzile rămân un vis frumos în România!" De ani de zile, România este repetentă la capitolul autostrăzi. De ani de zile, românii aşteaptă drumuri şi autostrăzi moderne, aşa cum au văzut în alte ţări, aşteaptă şi speră ca acestea să devină realitate. România a construit 806 km. de autostrăzi în 52 de ani. Cei 597 de km. construiţi după Revoluţie şi cele câteva lucrări noi - poduri, pasarele, tunele - sunt exact egal cu zero, în raport cu nevoia de mobilitate. Dezvoltarea economică a ţării este strâns legată de construirea acestor autostrăzi, lipsa acestora duce la stagnarea investiţiilor şi chiar la plecarea multor investitori, gen uzinele Dacia şi Ford. Şoferii sunt cei mai afectaţi de lipsa drumurilor, ei fiind nevoiţi în continuare să îşi rişte vieţile, circulând pe şosele mult prea aglomerate sau pe cele câteva autostrăzi care se repară în fiecare an din cauza gropilor care tot apar. Dacă străbaţi ţara, vezi bucăţele de autostrăzi care nu se întâlnesc niciodată, vezi gropi şi km. de drumuri care se surpă, şi nimeni nu răspunde pentru aceste nereguli. Lipsa infrastructurii plasează România pe primul loc la accidente şi mortalitate în Europa, nu există drum prin ţară pe care să nu vezi un accident sau o ambulanţă. Românii mai au mult de aşteptat până cele trei provincii istorice vor fi legate prin autostrăzi, şi, chiar dacă autostrada Iaşi - Târgu Mureş a fost aprobată prin lege, construcţia ei rămâne un vis frumos. Se pare că autostrăzile sunt ultima grijă a acestei guvernări, incompetenţa celor numiţi la conducerea Ministerului Transporturilor fiind fără limită. Pentru anul 2019 acest Guvern promite. Din nou promisiuni fanteziste care se întind pe 180 km. de autostrăzi! Poate acestea se vor construi în altă viaţă! Un Guvern fără o viziune strategică, un Guvern care nu acordă finanţare acestui sector, un Guvern care doreşte să împrumute circa 177 milioane de euro nu pentru autostrăzi, ci pentru construirea a două penitenciare. De parcă terminase construirea celor 3 spitale regionale, terminase autostrăzile şi renovase toate şcolile. Vin alegerile şi, probabil, PSD-ul va inaugura cu mare tam-tam vreo câţiva km. de autostradă şi va tăia vreo pamblică. România nu va evolua cu un astfel de Guvern, nu se va putea dezvolta şi moderniza doar prin promisiuni, prin ajutoare sociale, prin pomeni electorale, prin credite şi consum şi prin ajutoarele mascate date clientelei politice.
Florinel Stancu "Judeţul Dolj - peste 116 milioane de lei a investit Guvernul, din 2016 şi până acum, prin PNDL, PNDR şi CNI" Judeţul Dolj a devenit un şantier în sensul bun al cuvântului, din 2016 încoace. Cele trei programe de dezvoltare Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi investiţiile implementate prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii au avut cea mai mare contribuţie în dezvoltarea judeţului. PNDL este unul din aceste programe de finanţare multianuală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ce are ca obiectiv general echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie, în vederea asigurării unui climat investiţional atractiv pentru localităţile României. Cel mai mare proiect pentru judeţ, prin intermediul PNDL, etapa 1, a fost modernizarea drumului judeţean 643 D (Bulzeşti) -Prejoi-Înfrăţirea-Fratila - limită judeţul Vâlcea, în valoare de şapte milioane şase sute optzeci de mii lei. Un alt proiect aflat în derulare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, etapa 2, este extinderea şi modernizarea reţelei de apă publică şi apă uzată în satul Bistreţu Nou, comuna Bistreţ, pentru care s-a alocat o sumă de peste 4 milioane de lei. Un proiect util şi mult aşteptat pentru locuitorii comunei Cerăt a fost asfaltarea străzilor de interes local pe o porţiune de peste 2,4 km., în valoare de peste două milioane de lei. Alte două proiecte importante sunt implementate în comuna Giurgiţa. Aici prin PNDL I a fost realizat sistemul centralizat de canalizare al comunei, iar prin PNDL II este aproape de final procesul de modernizare a drumurilor de interes local, fiind efectuate asfaltări în valoare de peste 7 milioane lei. Tot pentru asfaltarea drumurilor comunale a fost alocată suma record de peste 15 milioane lei, în comuna Măceşu de Sus. Este un proiect special pe care locuitorii îl meritau şi pe care l-au aşteptat foarte mult, după ani de zile în care aleşii locali nu le-au oferit niciun proiect substanţial care să le redea confortul unui trai mai bun. Până în prezent, în judeţul Dolj sunt în diverse stadii de implementare proiecte care vizează reabilitarea unităţilor de învăţământ. Astfel de reabilitări au loc la Ostroveni: modernizare Grădiniţă cu program normal; Lişteava, Gîngiova: modernizare şcoală gimnazială; Gherceşti: reabilitare grădiniţă; în Bistreţ: construire Grădiniţă cu 3 grupe în satul Bistreţu Nou, la fel cum va fi construit un nou liceu în comuna Bârca. Judeţul Dolj beneficiază şi de investiţii provenite prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, prin intermediul căruia ultimul contract, care a fost semnat, presupune modernizarea drumului 652A DN6 (Cârcea) - DN 65, investiţie cu o valoare de 3,5 milioane de euro. Dacă ritmul investiţiilor publice va fi menţinut, în câţiva ani vom putea vorbi despre judeţul Dolj ca despre unul dintre cele mai dinamice şi dezvoltate judeţe din această regiune a Uniunii Europene.
Mihăiţă Găină "Performanţele guvernamentale creează efecte psihologice benefice" Presiunea pusă asupra populaţiei prin intermediul manipulărilor, dezinformărilor şi prin incitarea la acte de huliganism în cadrul protestelor recente se dovedeşte, din nou, şi din punct de vedere matematic, cât şi din punct de vedere al efectelor psihologice, doar o strategie sinistră de destabilizare a bunăstării românilor. România a fost desemnată drept una dintre cele mai optimiste ţări în privinţa prosperităţii sale, potrivit ultimelor date rezultate din analiza uneia dintre cele mai prestigioase companii de studii de piaţă globale - Nielsen. Pentru ca aceste date să nu fie transformate ca prin farmec în subiect de ofensivă politică de către opoziţie, ţin să vă precizez că Nielsen Company este un conglomerat americano-olandez, cu sediul la New York, prezent în peste 100 de ţări. Grupul deţine compania Nielsen NetRatings, cea mai mare companie de măsurare a audienţelor online, Compania de audit TV Nielsen Media Research şi Compania de cercetare de piaţă ACNielsen. Aşadar, se exclude din start orice supoziţie cum că aceste date concrete ar fi fost influenţate de actuala putere de la Bucureşti, oferindu-se, în schimb, mai mult credit Programului de guvernare al PSD. Faptul că aplicarea strategiei noastre de guvernare dă roade este certificat şi de creşterea numărului românilor încadraţi în clasa de mijloc, graţie veniturilor lor, care au ajuns să fie majorate în mod considerabil. Datele Nielsen nuanţează performanţele guvernamentale ale PSD, punând accentul şi pe efectele psihologice benefice asupra segmentelor largi de populaţie vizate de creşterile salariale şi ale pensiilor şi ale celorlalte venituri. Mulţumirea şi optimismul în privinţa bunăstării lor sunt cele două principale mecanisme psihologice despre care se vorbeşte în studiul Nielsen. Conform cercetării, România este una dintre primele 10 ţări din lume în care opinia majorităţii este că majorarea veniturilor îi face să trăiască mai bine decât în urmă cu 5 ani. Analiza organismului străin arată că România este pe locul 7, în top 10 pieţe, cu o satisfacţie şi un optimism resimţite de 61% din populaţie, faţă de evoluţia situaţiei financiare raportată la creşterea veniturilor. Însă, într-un total contrast se situează consumatorii din ţările dezvoltate, care nu gândesc atât de pozitiv ca românii. Mai puţin de jumătate dintre nord-americani, respectiv 46%, şi numai aproximativ o treime dintre europeni (37%) cred că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit în ultimii 5 ani. În cazul României, 61% dintre consumatori spun că situaţia lor financiară este mai bună acum decât în urmă cu 5 ani, în condiţiile în care din datele Nielsen reiese că, în ultimii 4 ani, creşterea medie a veniturilor românilor a fost de 63%. Consistentele majorări de salarii, pensii, profituri şi dividende înregistrate în ultimii doi ani, precum şi creşterile economice record, aferente lui 2017 şi 2018, confirmă, din nou, că românilor le este mai bine graţie guvernării PSD. În încheiere, vreau să subliniez că orice alegaţie ridicolă privind aşa-zisele dezastre economice sau o criză financiară, pe care doar opoziţia le vede, şi care ar avea şi caracter iminent, se dovedesc din nou false, pentru că PSD guvernează doar în interesul românilor, aşa cum nu doar cifrele o dovedesc, ci şi analizele periodice ale diverselor organisme internaţionale independente.
Găvrilă Ghilea "Nivelul de trai abia se mai vede din coşul minim de consum" În accepţiunea Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, adjectivul "rezonabil" se referă la ceva care se menţine în limitele normale, obişnuite, ceva cumpătat raţional, care nu are nimic ieşit din comun. Aceasta trebuie să fi fost şi motivaţia Comisiei de Insolvenţă la Nivel Central care a aprobat, la finele anului trecut, Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, publicate apoi în Monitorul Oficial şi intrate în vigoare la jumătatea ianuarie 2019. Conform acestui barometru social-economic, valoarea coşului de consum minim lunar al unei familii formate din doi adulţi, cu doi copii în întreţinere, stabilită în mediul rural, este de 2.100 lei, în vreme ce acelaşi indicator, calculat pentru o familie care locuieşte la oraş, este de 2.600 de lei. Interesant este şi faptul că, la determinarea acestor valori, Comisia de Insolvenţă la Nivel Central a luat în calcul sumele şi cheltuielile furnizate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, nu cele oferite de Institutul Naţional de Statistică, deoarece acesta a stabilit valori mult mai mici pentru acelaşi indicator al coşului minim de consum, respectiv de doar 1.494 lei pentru mediul rural şi de numai 2.299 de lei pentru mediul urban, deşi s-a ţinut cont de aceeaşi rată a inflaţiei prognozată şi de acelaşi salariu minim pe economie prevăzut de la 1 ianuarie 2019. Este greu să pui la îndoială valoarea coşului minim lunar de consum, stabilită de către Comisia de Insolvenţă la Nivel Central, mai ales că aceasta se bazează pe un temeinic studiu realizat de către un pestigios grup de lucru constituit din reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Institutului Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kiriţescu" al Academiei Române, Comisiei Naţionale de Prognoză, Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Institutului de Cercetări pentru Calitatea Vieţii al Academiei Române, Institutului Naţional de Statistică şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Pe de altă parte, Articolul 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede că "Orice om are dreptul la un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi a familiei sale". Din acest punct de vedere, potrivit unui studiu sociologic realizat recent de reputate organizaţii neguvernamentale în asociere cu acelaşi Institut de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, valoarea coşului minim de consum care să asigure un trai decent unei persoane este de 2.552 de lei pe lună, iar pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii această valoare se majorează la 6.762 de lei. Deşi conceptul de coş minim de consum a fost introdus pentru prima oară în legislaţia din România prin Ordonanţa de urgenţă nr. 217/2000, ca "element esenţial de fundamentare a salariului de bază minim pe economie, a politicii salariale şi a altor politici în domeniul social" şi urma să fie calculat trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului a noilor sale valori, acesta a fost abandonat în ultimii ani în magazia de promisiuni neonorate ale campaniilor electorale social-democrate şi a ajuns un banal obiect de studiu al cercetărilor sociologice.
Claudiu-Augustin Ilişanu Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale, pe care o vom celebra joi, 21 martie, reprezintă un moment important, de a înţelege, înainte de alegerile europarlamentare, că toleranţa, caracterul paşnic, respectul sunt valori comune europene pe care trebuie să le promovăm, înainte de toate, între noi. Fiecare dintre noi doreşte şi este îndreptăţit să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi, indiferent de origine, clasă socială, apartenenţă religioasă sau cultură. Tocmai acest concept de egalitate a fiinţei umane stă la baza societăţilor moderne, definite încă din timpul Revoluţiei Franceze din 1879. Aceste fundamente sunt aplicabile în toate societăţile civilizate, pentru a elimina orice urmă de discriminare etnică sau orice alt fel de lipsă de toleranţă faţă de unul sau anumite grupuri sociale. Este un moment oportun să vorbim despre aceste valori întrucât joi, 21 martie, vom celebra, ca în fiecare an, Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale. Această zi a fost proclamată, în anul 1966, printr-o rezoluţie având rolul de aducere aminte de memoria celor 69 de persoane ucise în 1990, în Africa de Sud, în timpul unor demonstraţii împotriva apartheidului, politică rasială practicată până în anul 1991 în Africa de Sud. De la decesul şi demonstraţiile din 1966, sistemul de apartheid din Africa de Sud a fost eliminat, ceea ce a permis crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unei societăţi sănătoase. Ca în fiecare an, Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale are şi anul aceste o temă în jurul căreia converg toate evenimentele şi activităţile derulate în acest sens. Tema din 2019 este eliminarea şi contrareacţia faţă de populismul naţionalist şi ideologiile extremiste aflate în creştere în diferite state din întreaga lume. Adunarea Naţională a Naţiunilor Unite, în rezoluţia sa pentru eliminarea rasismului, a reiterat că toate fiinţele umane se nasc libere şi egale, având demnitate şi drepturi fundamentale pe baza cărora contribuie în mod egal la dezvoltarea constructivă a societăţilor în care trăiesc. Orice doctrină care pune accent pe supremaţia rasială este din punct de vedere ştiinţific falsă, moral condamnabilă şi periculoasă. Studii recente au pus în evidenţă faptul că există o tendinţă crescută de manifestare a unor practici şi forme contemporane de rasism, xenofobie sau intoleranţă. Organizaţia Naţiunilor Unite, în adunarea sa generală din 22 decembrie 2018, făcea apel global pentru acţiuni concrete în vederea eliminării totale a rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei şi a intoleranţei asociate, precum şi a implementării corespunzătoare a Declaraţiei de la Durban şi a Programului de acţiune în acest sens. Este de la sine înţeles că în nicio societate nu trebuie să existe forme de discriminare rasială. Demnitatea umană este cea mai mare valoare pe care o avem ca fiinţe umane şi de ea trebuie să se bucure fiecare în parte, indiferent de grupul social sau cultural din care face parte. Este condamnabilă orice practică ce contravine aplicării drepturilor fundamentale ale omului şi coexistenţei sociale a tuturor etniilor şi raselor umane. Europa şi întregul mediu internaţional trebuie să depună eforturi în continuare pentru a elimina orice formă de rasism, dar şi apariţia unor noi mişcări radicaliste care nu fac decât să încetinească evoluţia societăţii, a eforturilor de coexistenţă făcute în acest sens, la nivel global, de câteva decenii. Ziua de 21 martie trebuie să fie pentru noi, toţi, o reamintire a faptului că suntem egali ca oameni şi că orice persoană trebuie privită cu respect şi demnitate, indiferent de origine. Numai toleranţa şi respectul ne pot păstra feriţi de orice act iraţional de discriminare.
Natalia-Elena Intotero "Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a prezidat prima reuniune informală în domeniul politicilor pentru diaspora" Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, a organizat, pe 18 martie 2019, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, reuniunea informală la nivel ministerial privind politicile pentru diaspora, în marja deţinerii de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. A fost pentru prima dată când o ţară care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene a dus în dezbatere diaspora la nivel european, un demers ce sperăm să fie preluat şi continuat. Politicile pentru diaspora, schimbul de bune practici şi creşterea gradului de coeziune a politicilor privind ţările cu diaspora numeroasă au fost temele de pe agenda reuniunii informale. Dezbaterile au vizat modalităţile prin care ţările europene au reuşit să stabilească relaţii de colaborare economică şi culturală cu diaspora, precum şi iniţiativele de susţinere a dezvoltării lingvistice şi culturale a acesteia, prilejuind un schimb de bune practici, la nivel european, în vederea creşterii gradului de coeziune a politicilor privind ţările cu diaspora numeroasă. Totodată, au fost prezentate şi dezbătute diversele strategii naţionale privind diaspora, precum şi strategii care vizează sprijinirea procesului de reîntoarcere în ţările de origine. De asemenea, a fost evidenţiată relaţia unică şi indispensabilă dintre diaspora, Uniunea Europeană şi ţările de origine. Găzduirea primului eveniment, la nivel ministerial, dedicat diasporei a fost un moment de însemnătate majoră pentru România. Dat fiind numărul semnificativ de români stabiliţi dincolo de graniţele ţării, dar şi numărul mare de cetăţeni ai altor state membre, care lucrează, studiază, trăiesc în alte ţări decât cele de origine, este necesară activarea mecanismelor europene utile dezvoltării şi promovării politicilor care să conducă la integrarea membrilor comunităţii aparţinând diasporei, precum şi cele dedicate sprijinirii procesului de reîntoarcere în ţările de origine. La evenimentul desfăşurat la Palatul Parlamentului au participat delegaţii din Lituania, Germania, Italia, Croaţia, Letonia, Polonia, Grecia, Cipru, Slovenia, Belgia, Ungaria, Irlanda, Spania, Cehia şi Marea Britanie, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe - ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, şi secretarul de stat Victor Micula. Invitaţii au felicitat România pentru includerea subiectului diasporei pe agenda dezbaterii la nivel european, pe durata deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene şi şi-au exprimat speranţa că subiectul va fi continuat şi de următoarele preşedinţii.
Ioan Balan "Lipsa investiţiilor aruncă şi trenurile de pe şine!" Când noi, liberalii, susţinem că România are nevoie de investiţii ca de aer, avem toate argumentele de partea noastră. Fără investiţii, o ţară nu numai că nu reuşeşte să se dezvolte, nu numai că nu face niciun pas în sensul modernizării, nu numai că nu reuşeşte să-şi ţină tinerii în ţară, ci se prăbuşeşte încet-încet sub presiunea infrastructurii învechite, deja existente. Orice gospodar ştie că dacă nu-şi întreţine casa, mai devreme sau mai târziu, acesta nu va mai putea locui în ea. Pentru cei din PSD şi ALDE nu este deloc important faptul că în şcoli, unele chiar din Judeţul Teleorman, tavanele au căzut peste copiii aflaţi în sălile de clasă sau că micuţii merg în continuare la toaletele din spatele curţii, unele fiind adevărate capcane ale morţii. Pentru Dragnea şi Teodorovici nu contează că ambulanţele vechi se strică pe drum, către pacienţi, sau că spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii nu au primit, în ultimii doi ani, bani nici măcar pentru văruirea pereţilor. Al treilea Guvern PSD-ALDE este cu totul nepăsător că banii europeni zac în vistieria Uniunii Europene, deşi Moldova nu are niciun kilometru de autostradă, că drumurile s-au umplut de gropi, iar trenurile de marfă şi de călători merg mai încet decât în vremea Regelui Ferdinand! Realizarea investiţiilor nu este nicidecum un subiect marginal, care să alimenteze declaraţiile politicienilor în campaniile electorale! De modul în care se realizează investiţiile într-o ţară depinde în mod esenţial sănătatea economiei naţionale, prosperitatea cetăţenilor şi siguranţa vieţii noastre, a tuturor. Lipsa investiţiilor costă vieţi! Lipsa investiţiilor înseamnă oameni care mor cu zile în spitale, înseamnă copii puşi în pericol de şcolile fărâmate, înseamnă decese îngrozitoare care se produc pe drumurile naţionale înguste, găurite şi pline de pericole. Lipsa investiţiilor înseamnă o neîncredere tot mai mare a cetăţenilor în instituţiile statului român, deoarece Guvernul le bagă mâna în buzunar, prin impozite şi taxe, tocmai ca să le construiască şcoli, spitale şi drumuri, însă în realitate nu o face. Cel mai sigur şi rapid mijloc de transport ar trebui să fie transportul de marfă şi de călători pe calea ferată! Sunt foarte mirat de faptul că nimeni nu reacţionează în România la faptul că, în numai două săptămâni, nu mai puţin de 5 trenuri au deraiat din cauza şinelor învechite sau a vagoanelor uzate extrem de mult. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât aceste trenuri nu au sărit de pe şine în acelaşi loc, ci în puncte total diferite din ţară: Hunedoara, Braşov, Bistriţa, Caraş-Severin sau Craiova. Mulţi s-au mirat că o asemenea nenorocire nu s-a întâmplat pe calea ferată Suceava-Bucureşti, care bate orice recorduri şi la vechime, şi la uzură, şi la faptul că nu s-au mai făcut lucrări de întreţinere de la căderea comunismului. Explicaţia este foarte simplă - de la Suceava la Bucureşti abia dacă mai circulă câteva trenuri, iar melcul ar putea fi considerat vitezoman faţă de trenurile care traversează Moldova. Da, viteza de deplasare este mai mică decât în perioada interbelică! Este trist că Răzvan Cuc, pentru a doua oară ministru la transporturi, după ce reuşise marea contraperformanţă să construiască zero kilometri de autostradă în primul mandat, a mimat preocuparea pentru lipsa infrastructurii din Moldova, când a venit recent la Suceava. Domnia Sa a venit doar pentru poze şi declaraţii pentru presă, nu ca să se ocupe de drumuri şi de calea ferată, căci nu şi-a prăfuit pantofii ca să vadă cum arată starea drumurilor naţionale din Bucovina! Nu a avut bunul-simţ să coboare din maşină şi să vadă, de pildă, cum arată drumul naţional 29 A, care face legătura între Suceava şi Dorohoi. S-ar fi speriat, cu siguranţă, şi ar fi crezut că a nimerit într-o zonă calamitată. Nu a avut curajul nici să vadă cum arată şinele de cale ferată, cum arată trecerile la nivel cu calea ferată sau cum au dispărut marcajele şi semnalizările rutiere. Până când această alianţă toxică de guvernare PSD-ALDE nu va fi dată jos de la guvernare, să nu ne aşteptăm la nimic bun în viaţa românilor. Nici la spitale regionale, nici la şcoli moderne şi nici la autostrăzi şi căi ferate.
Ionel Palăr "Protestul din 15 martie, ridiculizat de PSDragnea" A trecut momentul 15 martie, zi în care românii s-au revoltat din cauza lipsei unei autostrăzi în Moldova. Timp de 15 minute, sute de mii de oameni au protestat paşnic şi s-au oprit din activitate. A fost o demonstraţie a solidarităţii românilor, motivată de o realitate îngrijorătoare - aceea că Moldova rămâne în continuare uitată de Guvern, abandonată în sărăcie, fără nicio perspectivă de dezvoltare. În vara anului trecut, câteva mii de oameni au pornit într-un marş al disperării spre Bucureşti, cerând acelaşi lucru - autostradă în Moldova. Vă reamintesc, atunci nu au fost lăsaţi să intre în Bucureşti, iar ministrul transporturilor de la acea vreme nici nu a vorbit cu protestatarii, şi nu a trimis pe nimeni să stea de vorbă cu ei. La 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, Moldova se zbate în continuare în sărăcie, iar Guvernul nu dă semne că înţelege că şi această zonă trebuie dezvoltată. În schimb, într-un exerciţiu ieftin de manipulare, PSDragnea îl trimite pe ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, să inaugureze şantierul centurii ocolitoare a Bacăului, exact în ziua de 15 martie. Din nou fotografii, camere video, tăieri de panglici, declaraţii, un întreg alai. Sunt deputat de Bacău, vin din Bacău. La două zile după vizita ministrului Cuc, utilajele au dispărut de pe şantier. Niciun picior de muncitor, niciun utilaj care să lucreze. Au fost bune doar pentru fotografii, pentru impresia artistică. Este mult, mult prea mult! Demagogie şi manipulare, în timp ce strigătul de disperare care vine din Moldova nu este auzit de coaliţia aflată la guvernare. Am militat mereu pentru dezvoltarea acestei zone, care ar trebui să devină o prioritate pentru actualul Guvern. Nu ne face cinste ca Moldova să fie în topul regiunilor cel mai slab dezvoltate din Uniunea Europeană. Şi nu vorbim aici de statistici care, sigur, sunt grăitoare. Vă invit, pe cei care nu aţi fost niciodată în Moldova, să o vizitaţi. Este regiunea istorică din care astăzi tinerii pleacă, regiunea în care nu s-a înregistrat nicio investiţie importantă în ultimii ani, regiunea în care aproape 60% din populaţie trăieşte în mediul rural, fără canalizare şi apă curentă. O autostradă ar creşte producţia, ar încuraja exporturile, ar crea locuri de muncă, le-ar da oamenilor speranţă. Moldova cere drumuri şi autostradă, nu de ieri, de azi. Am avut neplăcuta surprindere să citesc un articol din presa interbelică, în care se cereau imperativ drumuri în Moldova. Imediat după decembrie 1989, presa vremii vorbea despre o autostradă. Au trecut 30 de ani, şi nimic. Vă cer să nu mai priviţi nevoia de dezvoltare a Moldovei la "şi altele". Nu vreau să vă ţin o lecţie de istorie despre importanţa Moldovei, dar trebuie să vă reamintesc că, în 1916, România a fost condusă din Moldova, atunci când Guvernul României şi Casa Regală s-au refugiat acolo. Astăzi, cei din Moldova sunt păcăliţi, de şantiere pentru fotografii şi vizite ministeriale, de declaraţii pompoase, de o armată de mercenari care invadează mediul online cu ştiri false. 15 martie a fost un moment deosebit, din care, stimaţi colegi aflaţi la putere, se pare că nu aţi învăţat nimic.
Luminiţa-Maria Jivan "Măsuri realizate în judeţul Caraş-Severin" În declaraţia mea, de astăzi, aş vrea să mă axez pe toate investiţiile şi măsurile realizate în judeţul meu, Caraş-Severin, din decembrie 2016 şi până în prezent, mai exact, de la începutul guvernării PSD şi până acum. În Caraş-Severin, totalul investiţiilor realizate se ridică la aproximativ 61 de milioane lei, iar totalul investiţiilor în derulare pe judeţ este de aproximativ 860 de milioane lei. De asemenea, Compania Naţională de Investiţii a implementat investiţii în valoare de 160 de milioane lei, iar judeţul Caraş-Severin a contractat investiţii în valoare de 406 milioane lei. Astfel, valoarea totală a proiectelor de investiţii pe judeţ ajunge la 1 miliard lei. Printre investiţiile finalizate în judeţ se numără numeroase proiecte de reabilitare şi modernizare şcoli din câteva comune şi sate, cum ar fi cea din Bucoşniţa, care a fost realizată cu ajutorul PNDL 1, având suma de 562.605 lei. Mai mult decât atât, prin PNDL 1 s-a putut implementa şi proiectul de alimentare cu apă în localitatea Doman, s-a extins reţeaua de canalizare menajeră în localităţile Petnic şi Globu Craiovei, s-a reabilitat reţeaua de alimentare cu apă în localitatea Coronini şi s-a realizat canalizarea menajeră în localitatea Valea Timişului. Toate aceste proiecte au dispus de ajutorul PNDL 1, un program atacat în mod vehement, iar acest lucru cu greu îl pot înţelege. PNDL 1 şi PNDL 2 au avut şi au în continuare multiple proiecte finalizate cu succes de care se bucură în momentele de faţă numeroşi oameni. Cei mai mulţi sunt din zona rurală, care au cea mai mare nevoie de astfel de proiecte pentru că le trebuie îndeplinite nişte nevoi indispensabile, cum ar fi canalizarea, reţeaua alimentară cu apă şi amenajarea şi modernizarea drumurilor comunale. Cu ajutorul Companiei Naţionale de Investiţii au fost implementate multiple proiecte. Doar în anul 2016 au fost finalizate 4 cămine culturale în satul Domaşnea; Teregova; Ersig şi comuna Slatina Timiş, dar, printre altele, a fost finalizată şi extinderea sistemului de alimentare cu apă în localitatea Mal, oraşul Oţelu-Roşu. De asemenea, tot prin CNI au fost implementate proiecte privind refacerea şi modernizarea unor străzi calamitate din comuna Fîrliug, dar au fost şi refăcute drumuri judeţene. Prin PNDL 1 şi PNDL 2, judeţul Caraş-Severin a contractat investiţii de aproximativ 406 milioane lei, iar printre aceste investiţii contractate se numără reabilitarea, modernizarea şi dotarea unui dispensar uman în comuna Armeniş; realizarea canalizării şi staţiei de epurare în satele Bucova, Băuţar şi Cornişoru din comuna Băuţar; reabilitarea, dotarea şi modernizarea unor şcoli şi grădiniţe; alimentarea cu apă în localităţile Ilidia şi Socolari din comuna Ciclova Română şi a mai multor altor localităţi, cum ar fi Gîrnic, Căvăra, Maciova, Peştere şi Mîtnicu Mare din comuna Constantin Daicoviciu. Aş vrea să subliniez faptul că cele enumerate anterior sunt doar câteva dintre proiectele implementate şi în curs de derulare din judeţul pe care îl reprezint, iar aceste realizări nu ar fi fost posibile fără ajutorul şi fondurile acordate de Programele PNDL 1, 2 şi PNDR, dar şi CNI. Mai mult decât atât, începutul executării tuturor investiţiilor şi proiectelor menţionate a fost în anul 2016, mai exact de la începutul guvernării partidului din care fac parte. Deşi maşinăria de manipulare încearcă să submineze realizările actualei guvernări, proiectele implementate îşi spun cuvântul şi reprezintă dovada vie a intereselor noastre, a partidului, iar aceste interese constituie, de fapt, bunăstarea oamenilor.
Marilen - Gabriel Pirtea "Talciocul certificatelor profesionale fără cursuri este ilegal şi imoral" Investigaţiile de presă au dezvăluit recent faptul că se întâlnesc foarte des, în mai multe judeţe, companii de certificare şi pregătire a personalului care aplică practici ilegale şi imorale, vânzând certificate profesionale, recunoscute în Uniunea Europeană, situaţii necunoscute uneori, alteori ignorate de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, cea care autorizează aceste firme şi care ţine evidenţa diplomelor. Tolerând aceste situaţii, Ministerul Educaţiei Naţionale este coautor al gravelor deservicii ce ne sunt aduse tuturor de către firmele care eliberează certificate fără susţinerea cursurilor şi examinărilor, aşa cum impun regulile şi normele învăţământului. În unele domenii, aceste practici pot produce pericole pentru vieţile oamenilor, căci pregătirea neadecvată din domenii sensibile, aşa cum este cel sanitar, spre exemplu, poate să ducă la mari neplăceri şi la cazuri grave de malpraxis Şcolile postliceale de asistente medicale pot genera, uneori, adevărate pericole la adresa pacienţilor, prin asistentele şi asistenţii cu diplome luate doar prin plata taxelor de şcolarizare. Cazul este pe larg relatat, de când televiziunea publică suedeză a prezentat situaţia unor asistente medicale nepregătite, provenite din România, generând o serioasă umbră de îngrijorare despre efectele negative ale libertăţii de circulaţie în piaţa europeană a muncii, dar mai ales despre sistemului privat de învăţământ din România, certificat de Ministerul Educaţiei. Conform studiilor ONU, între 2000 şi 2017, ţara noastră a avut cea mai mare creştere a stocului migraţiei dintre ţările UE, cu o creştere de 287%. Pe primul loc în topul migraţiei specialiştilor se află cele 18.597 asistente medicale şi cei 12.103 medici înregistraţi în statisticile oficiale, după care urmează cadrele didactice, care sunt astfel pe locul al treilea, peste 6.500 de profesori de liceu şi gimnaziu, învăţători şi educatori, emigrând din România şi cerând recunoaşterea profesiei în ţările Uniunii Europene. Este un semnal de gravă criză a funcţionării instituţionale, a aplicării regulilor de control în sistemul de învăţământ din România, dacă nu reuşim să menţinem un control strict al condiţiilor de acordare a certificatelor nici măcar pe segmentul specialiştilor cu pregătire medie certificată, segment unde se numără cei mai mulţi români plecaţi să lucreze în alte ţări UE. Poate că este momentul ca mediul universitar din România să reacţioneze faţă de pericolele şi vulnerabilităţile pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le generează prin lipsa aplicării standardelor în cazul şcolilor profesionale. Una dintre soluţiile realiste este aceea de a aronda firmele abilitate în susţinerea de cursuri postliceale în jurul universităţilor din principalele centre universitare ale ţării, urmând ca programele lor de pregătire să fie supervizate de centrele pentru pregătirea personalului didactic aparţinând universităţilor. Mai sunt posibile şi alte formule prin care se poate optimiza calitatea pregătirii postliceale din aceste şcoli private. Cel mai important semnal public este însă prea puţin exprimat, este expresia de voinţă a ministerului pentru a face curăţenie într-un adevărat hăţiş de ilegalităţi. Acum sunt tolerate multiplele interese economice aflate în spatele emiterii ilegale a certificatelor de specializare profesională postliceală, iar calitatea pregătirii este grav neglijată, cu responsabilitatea directă a Ministerului Educaţiei Naţionale, prin Autoritatea Naţională pentru Calificări.
Emil-Marius Paşcan "Români şi maghiari, putem răzbi doar împreună!" Relaţiile dintre simpli cetăţeni, români şi maghiari, sunt în permanenţă conflictualizate, vitriolate politic în Transilvania. Zilele de 10 şi 15 martie au constituit un nou astfel de prilej, speculat instigator la Târgu Mureş de către liderii Consiliului Naţional Secuiesc, UDMR, PPMT, PCM şi cohorta de oaspeţi neorevizionişti reprezentând Jobbik, HVIM, Fidesz, prin ministrul de externe, Peter Szijjarto, din Ungaria. Chintesenţa mesajelor transmise de toţi aceştia se regăseşte într-o frază programatică, în mesajul preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, rostit la manifestările de la monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş: "România a avut la dispoziţie exact o sută de ani pentru a-şi respecta promisiunile de la Alba Iulia. Au trecut o sută de ani, iar promisiunile au rămas la stadiul de promisiuni. În Europa, de la Tirolul de Sud până în Finlanda, relaţia dintre minoritate şi majoritate s-a rezolvat decent prin acordarea diferitelor forme de autonomie. Acum este momentul ca acest lucru să se întâmple şi în partea de est a Europei". Aşadar, dragi români, orice am face, oricât de toleranţi, prietenoşi şi îngăduitori am fi cu confraţii maghiari, oricâte drepturi rezonabile şi statut egalitar li s-ar oferi, ţinta politicienilor care-i reprezintă şi de care nu s-au dezis niciodată, în ultimele trei decenii, prin vot, o reprezintă autonomia teritorială pe criterii etnice şi enclavizarea României. În această construcţie a lor, paralelă, nu se vorbeşte niciodată despre românii totuşi majoritari, românii, de fapt, nici nu există pentru viitorul lor exclusivist. Din fericire, românii şi maghiarii de rând se înţeleg încă foarte bine şi convieţuiesc în bună pace. Trebuie doar ca fiecare să le transmită aleşilor care-i reprezintă în administraţia publică locală, politic sau etnic, că problemele lor sunt aceleaşi. Adică, lipsa infrastructurii, birocraţia excesivă, corupţia, lipsa perspectivelor dezvoltării economice sănătoase a comunităţilor din care fac parte, pe termen lung. Nu uitaţi că în Harghita şi Covasna, aflate în rândul celor mai sărace judeţe ale României, instituţiile locale sunt conduse, de circa 30 de ani, aproape integral, de către demnitari şi funcţionari maghiari, numiţi pe criterii politice sau etnice, şi la fel de ineficienţi ca cei din Bucureşti sau de oriunde din România. În timp ce judeţele respective suferă prin subdezvoltare, corupţia este la fel de înfloritoare. Se ştie, când instituţiile de cercetare penală ajung la respectivii corupţi, imediat sare Guvernul de la Budapesta că ungurii sunt asupriţi de români. De ce?! Spre exemplu, fostul preşedinte ANRE şi fost senator UDMR, Olosz Gergely, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 3 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă în formă continuată. Acesta s-a ascuns timp de mai mulţi ani în Ungaria, fiind arestat doar în urmă cu câteva zile. În dosarul său penal se demonstrează, între altele, că Olosz, deputat în Parlamentul României şi fost preşedinte al ANRE, a pretins, pentru sine şi pentru altul, suma de 516.000 euro, disimulată într-un contract de consultanţă. Din suma pretinsă, societatea a transferat în conturile unei societăţi offshore suma totală de 384.000 euro, pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals, conform procurorilor care au instrumentat cauza penală. Un alt fost parlamentar UDMR, Marko Attila Gabor, a fugit la Budapesta, după ce a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedării frauduloase a Colegiului Szekely Miko, din Sfântu Gheorghe. În vara trecută, Marko Attila Gabor a fost fotografiat la o terasă din Budapesta, deşi a fost dat în urmărire internaţională prin Interpol. Sunt mulţi alţi demnitari maghiari condamnaţi sau cercetaţi penal în dosare pentru fapte de corupţie, care ar vrea să-şi folosească etnicitatea ca impunitate, o imunitate emoţională, scut împotriva răspunderii penale. Vi se pare că administraţiile publice locale purificate etnic, conduse, în prezent, în regim autonomist prin politicienii maghiarimii, prin puzderia intereselor şi a firmelor lor de casă, o duc economic mai bine?! Prosperă cumva întrucât utilizează discreţionar bugetele locale?! Au o competenţă şi eficienţă sporite faţă de celelalte judeţe ale României?! Cum va spori în manieră autonomistă şi prin izolare etnică nivelul de trai al comunităţilor pe care le reprezintă, câtă vreme economia nu se dezvoltă eficient?! Cine îi împiedică acum să le aducă bunăstare comunităţilor lor?! Români şi maghiari, avem împreună o istorie complicată, adeseori tragică. Vă întreb cum vă propuneţi să convieţuim armonios cu faţa spre viitor, câtă vreme cei care vă reprezintă politic, şi pe care nu-i combateţi aşa cum s-ar cuveni, vă îndeamnă să vă izolaţi la toate nivelurile de români, să trăiţi separat, în deplin dispreţ faţă de valorile identitare comune, să ignoraţi ceea ce ne uneşte, accentuând extremist ceea ce ne dezbină. Nu uitaţi şi nu ignoraţi sensibilităţile românilor care au trăit 1000 de ani de stăpânire ungurească în Transilvania. Până în 1918, românii, chiar majoritari fiind, nu erau recunoscuţi ca naţionalitate, nu le era recunoscută religia, erau arestaţi şi chiar executaţi pentru manifestări româneşti, inclusiv pentru arborarea steagului românesc. Au fost oprimaţi, lipsiţi de elementare drepturi şi libertăţi, folosiţi ca forţă de muncă, s-a dorit asimilarea lor etnică forţată, pe toate căile posibile. Li s-a interzis prin acte normative să se stabilească în oraşe, să beneficieze de proprietate, să-şi construiască biserici cu zid, au fost consideraţi inferiori, umiliţi şi batjocoriţi. Ce s-a întâmplat, în schimb, în cazul maghiarilor într-o sută de ani de la Marea Unire din 1918?! Se bucură de depline drepturi, au făcut şi fac parte din toate structurile de conducere ale statului, îşi utilizează pe deplin limba maternă şi se bucură de aceleaşi libertăţi ca şi românii. Astăzi, din păcate, maghiarii din România înţeleg să organizeze manifestări antiromâneşti, să afişeze steagul Ungariei, fără ca nimeni să fie arestat şi judecat. Cu alte cuvinte, România este, în prezent, un stat democratic, pe când Ungaria, până în 1918, era un stat care asuprea minorităţile, pe care le dorea asimilate prin programe de forţă. Dintr-o altă perspectivă, la fel de obiectivă, constatăm că după 1000 de ani de stăpânire ungurească, majoritatea populaţiei româneşti era mult mai săracă decât majoritatea populaţiei maghiare. Prin comparaţie, după 100 de ani de guvernare românească, proporţia oamenilor bogaţi, respectiv săraci este aceeaşi la românii şi maghiarii din Transilvania, întrucât de reforma agrară din România au beneficiat şi ungurii din Transilvania, nu doar românii. Prin urmare, problemele convieţuirii noastre interetnice nu vor fi rezolvate vreodată de vreo autonomie teritorială, nici prosperitatea economică nu va fi dobândită, nici asigurată pe această cale, nu există nicio raţiune benefică în acest sens. De aceea, vă invit pe toţi să ne concentrăm pe convieţuirea noastră prezentă, armonioasă şi în bună pace, în spiritul valorilor comune care ne unesc. Români şi maghiari, doar împreună vom fi puternici, doar împreună şi prin muncă ne vom putea construi un viitor bazat pe respect, încredere şi performanţă economică. Restul este doar instigare propagandistică cu scop electoral, o vrajbă politicianistă periculoasă, neavenită!
Mirela Furtună "Brexit - o consecinţă a populismului" Situaţia apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană este din ce în ce mai problematică. Cauzele principale ale acestei situaţii au fost, pe de o parte, un calcul politic greşit al fostului prim-ministru al Marii Britanii, domnul David Cameron, iar pe de altă parte o suită de politicieni populişti, precum Nigel Farage, care au reuşit printr-un discurs antieuropean să atragă un număr suficient de mare de votanţi. Nu intenţionez să mă refer la ceea ce a fost, ci la ceea ce va urma, având în vedere că soluţiile vor avea anumite consecinţe şi pentru cetăţenii români aflaţi în Regatul Unit. Săptămâna trecută, în Parlamentul Britanic, au avut loc trei voturi, primul a fost asupra unei moţiuni de susţinere a acordului agreat între Guvernul Marii Britanii şi Uniunea Europeană, cu mici modificări faţă de cel care fusese respins anterior, şi acesta a fost respins cu 391 de voturi împotrivă şi doar 242 de voturi pentru. Al doilea vot se referea la o moţiune care propunea ieşirea Marii Britanii din UE, fără niciun acord, pe 29 martie, la această moţiune a fost adoptat un amendament prin care se specifică faptul că Marea Britanie nu va ieşi din UE în nicio împrejurare fără un acord. Această moţiune amendată a fost adoptată cu 321 de voturi pentru şi 278 de voturi împotrivă. Ultima moţiune votată săptămâna trecută s-a referit la extinderea termenului până la care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, după termenul de 29 martie, şi a fost adoptată cu 412 voturi pentru şi 202 voturi împotrivă. Problema este că decizia nu aparţine în mod exclusiv Marii Britanii, ci şi statelor membre UE, care trebuie să accepte soluţiile propuse de Regatul Unit. Această extindere a termenului de părăsire a Uniunii Europene, după data de 29 martie, poate ajuta la identificarea unei soluţii acceptabile atât pentru UE, cât şi pentru majoritatea parlamentarilor din Marea Britanie. Este un lucru bun că Marea Britanie a decis să nu iasă din UE fără un acord, dar în cazul în care nu vor respecta regulile şi nu vor participa la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, UE va exclude din oficiu Marea Britanie, în iulie. O astfel de excludere, fără un acord, ar afecta atât Marea Britanie, cât şi cetăţenii europeni care se află sau lucrează în Marea Britanie, inclusiv cei români. Practic, ar fi cel mai nefericit scenariu. Situaţia a fost complicată şi mai mult de declaraţia lui John Bercow, preşedintele Camerei Comunelor, care a menţionat că Theresa May nu poate supune votului din nou acordul privind Brexitul, fără modificări substanţiale asupra textului. Aceste modificări trebuie agreate de comun acord cu Uniunea Europeană şi, practic, nu mai există timp pentru un astfel de scenariu, deşi Theresa May îşi păstrează încă optimismul, cel puţin în discursurile sale publice. De aceea, în încheiere doresc să subliniez responsabilitatea imensă pe care o avem ca politicieni, de a nu întări clivajele din societate prin discursuri populiste, care pot afecta viitorul întregii ţări, aşa cum s-a întâmplat în Marea Britanie.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Infrastructura rutieră, de la vorbe la fapte" Lipsa infrastructurii rutiere adecvate în România este o realitate greu de negat şi greu de acoperit doar cu declaraţii. Mi s-a părut ironică declaraţia recentă a premierului României, care a precizat că guvernările PSD au construit 500 de kilometri de autostradă, declaraţie care a fost făcută la doar câteva ore după un protest amplu al românilor prin care au cerut Guvernului să construiască autostrăzi, pentru că infrastructura rutieră este unul dintre condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea ţării, a afacerilor, a traiului cotidian. Totodată, chiar dacă poate părea caduc, subiectul cu privire la lipsa autostrăzilor în zona Moldovei este o realitate cruntă, care nu îşi mai găseşte nicio scuză validă, care să stea în picioare. Orice încercare de a acoperi acest subiect, cu scuze, este pur şi simplu lipsă de respect faţă de sutele de mii de cetăţeni din această zonă, care îşi doresc cu disperare să trăiască mai bine la ei acasă. Paşii greoi care se fac pentru autostrada Unirii, deşi există o lege adoptată în acest sens, ne arată încă o dată că acest proiect nu este o prioritate pentru actualul Guvern. Cu toate acestea, premierul nu ezită să declare că PSD a construit 500 de kilometri de autostradă. Oare cum se face că, din cei 500 de kilometri, Moldova nu are niciun kilometru de autostradă? O întrebare legitimă, care cred că a fost pusă până acum, poate, de mii de ori, dar totuşi să nu uităm că nu a fost dat un răspuns concret şi legitim. Deci, întreb din nou, de ce nu are Moldova niciun kilometru de autostradă? Ca parlamentar liberal din zona Moldovei, am făcut o prioritate din realizarea autostrăzii Unirii şi nu voi abandona acest proiect vital şi necesar. Fac un nou apel la toţi colegii parlamentari din zona Moldovei, să ceară ca autostrada Unirii să fie realizată mai repede, să nu fie doar un punct într-un program de guvernare uitat prin sertare, care pare că a fost dat uitării. Să respectăm legea, să construim cât mai curând Autostrada Unirii, pentru că sute de mii de români îşi doresc asta, au cerut-o şi o vor cere şi cu mai multă înfocare! Să ascultăm de vocea poporului, pentru că de asta am fost aleşi, să îi reprezentăm în Parlament!
Ştefan Muşoiu "PSD este singurul partid care îşi respectă angajamentele" Istoria postdecembristă, cu toată seria ei de guvernări cu diverse nuanţe politice şi chiar compoziţii, care mai de care mai spectaculoase sau inedite, confirmă că PSD a fost şi a rămas un partid responsabil care şi-a îndeplinit toate angajamentele faţă de toate categoriile sociale şi faţă de fiecare comunitate locală în parte. Ori de câte ori am asigurat guvernarea, noi nu am generat panică în rândul populaţiei, ci bunăstare! În schimb, actuala opoziţie nu face altceva decât să slăbească încrederea partenerilor externi în oportunităţile de afaceri pe care guvernele PSD le oferă, şi, pe plan intern, să umple de pesimism şi anxietate populaţia cu tematici false privind lipsa banilor de la buget. Numai că toate acuzele iresponsabile sunt spulberate de realitate. Da, adevărul este unul singur, acela că România are surse sănătoase de creştere economică! Creşterea economică susţinută şi robustă, pe care România a avut-o în ultimii 2 ani, nu este rezultatul unei întâmplări şi în niciun caz nu este conjuncturală, bazată pe consum, aşa cum tot reclamă propaganda antiPSD. După cum am punctat şi în declaraţiile mele anterioare, analiza datelor statistice, cât şi a evoluţiilor economice demonstrează că Programul de guvernare al PSD a performat şi a reactivat cinci motoare de creştere economică în 2018, respectiv agricultura, IT-ul şi comunicaţiile, industria, comerţul şi tranzacţiile imobiliare. Cel mai important domeniu, ca volum de productivitate, a fost agricultura, cu un procent de +9,9%. Ca valoare, pe primul loc s-a situat industria cu realizări de peste 222 de miliarde de lei. Remarcabilă este contribuţia domeniului IT, care a crescut cu 7 procente în 2018, faţă de 2017 şi a avut realizări de aproape 50 de miliarde de lei. În această ramură de activitate s-a putut constata cel mai uşor că scutirea de impozit pe profit, extinderea scutirii de impozit pe venit inclusiv asupra angajaţilor cu studii medii, nu doar superioare, au dat roade. Şi în alte ramuri ale acestui domeniu s-au înregistrat adevărate performanţe pentru ultimii 30 de ani. Spre exemplu, comenzile noi din industria prelucrătoare sunt mai mari cu 13,6% în ianuarie 2019 faţă de luna precedentă şi cu 7,9% mai mari faţă de aceeaşi lună decembrie a anului trecut. Este o evoluţie absolut remarcabilă, în condiţiile în care şi anul trecut, dar şi în 2017 rezultatele au fost de excepţie. Această evoluţie extraordinară a angajamentelor industriale se regăseşte firesc şi în creşterea cifrei de afaceri, înregistrându-se un progres de 4% atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de anul anterior. Faptul că industria a beneficiat de climatul propice dezvoltării afacerilor, conducând la reducerea fiscalităţii, la stabilitate sau creştere economică, denotă că este un motor puternic de performanţă, care funcţionează din plin, iar noile comenzi ating niveluri record. Acest domeniu face dovada că este unul dintre cele mai relevante indicatoare ale unei guvernări pragmatice care a reuşit să creeze un mediu bun pentru afaceri. Dar măsurile guvernării actuale se pot vedea şi în agricultură. Acest sector este pentru al treilea an puternic susţinut, graţie acordării integrale şi în avans a subvenţiilor, a investiţiilor masive şi punerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii şi antigrindină, a programelor de sprijin pentru legumicultori şi fermieri. Agricultura va continua să înregistreze noi rezultate record, la fel ca în 2017 şi în 2018. Comerţul, la rândul său a fost impulsionat de creşterea puterii de cumpărare, cu un procent de 20% a oamenilor, datorat majorărilor de pensii şi salarii. Din fericire, un al şaselea motor al economiei, cel al construcţiilor, va intra în funcţiune din acest an, pe fondul alocării celor mai mari resurse pentru investiţii, respectiv 15 miliarde de lei în plus faţă de 2018. Şi pentru că cifrele nu mint niciodată, ci reflectă în mod direct realitatea că România a dus-o cel mai bine doar când a fost guvernată de PSD, pe baza acestei premise, anul acesta, putem înregistra, fără probleme, o creştere economică de 5,5%.
Nicolae Giugea "Şi voi, dar şi noi, oltenii! Şi noi vrem autostrăzi!" Un tânăr antreprenor din Bucovina a declanşat o campanie, total legitimă, intitulată în dulcele grai moldovenesc "şîeu", prin care a dezlănţuit revolta a mii de oameni asupra incompetenţei PSD de a construi infrastructură în România. Noi, oltenii, înţelegem cu totul nemulţumirea moldovenilor, pentru că în topul regiunilor cele mai sărace din Uniunea Europeană, după Bucovina, pe locul doi este Oltenia, la mare distanţă de alte regiuni din Europa de Est. Tânărul din Bucovina trebuie felicitat, pentru că, graţie lui, moldovenii au acum primul metru de autostradă! Noi, din păcate, nici măcar atât nu avem! Din 29 de ani care au trecut de la căderea comunismului, ţara a fost condusă mai bine de 22 de ani de PSD. Peste două decenii ne-au desenat pe harta ţării mii de kilometri de drumuri rapide, de autostrăzi şi tunele, de căi ferate şi viaducte. Astăzi, căutăm cu privirea toate acele proiecte măreţe promise pe rând de Năstase, Tăriceanu, Ponta, Şova şi Dragnea şi constatăm că toate nu au fost decât praf în ochii românilor. Nu trebuie să fi câştigat premiul Nobel pentru economie ca să înţelegi că sărăcia din Oltenia şi din Moldova este direct legată de absenţa oricăror căi de transport rapid: nu avem autostrăzi, ci doar nişte drumuri naţionale impracticabile; avem nişte căi ferate pe care se circulă mai lent decât în urmă cu 70 de ani, iar în fiecare săptămână mai deraiază câte un tren. Nu trebuie să ai diplomă de doctor în economie ca să vezi că, de pildă, autostrada Cernavodă-Constanţa, construită de Guvernul Emil Boc, în plină criză economică, a determinat o furtună de efecte pozitive pentru oraşul de la Marea Neagră! După ce s-a pus în funcţiune în anul 2011, Constanţa a fost invadată de investitori, iar produsul intern brut al întregului judeţ a fost de două ori mai mare decât la nivel naţional. Da, asta produc investiţiile, externalităţi pozitive, adică efecte de antrenare în întreaga economie a judeţelor pe unde transportul devine rapid, ieftin şi sigur! După ce vine autostrada, vin şi investitorii privaţi, vin şi locurile de muncă bine plătite, vin şi bani mai mulţi în bugetele comunităţilor locale. Vă aduc aminte faptul că Dragnea, născut şi crescut în Teleorman, adică la graniţă cu Oltenia, a promis nu una, ci două autostrăzi de la Bucureşti către Craiova şi, în plus, încă una, de la Craiova la Timişoara. Să fim bine înţeleşi, cu aceste autostrăzi cei din PSD şi ALDE i-au înşelat pe oameni şi le-au furat votul în anul 2016! Ce a realizat Dragnea din toate acestea? Nimic! Din 2012 şi până astăzi PSD s-a aflat nestingherit la guvernare şi nu s-a sinchisit să construiască nici măcar un centimetru de drum sau de cale ferată. Dragnea însuşi a fost în ultimii 7 ani şi viceprim-ministru şi ministru şi preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul de facto al celor 3 guverne din ultimii 3 ani care şi-au bătut joc de ţară. Nu are nicio scuză pentru eşecul total al guvernării. Astăzi, dacă ar fi să tragem linie, putem să spunem că din Autostrada Olteniei s-a ales praful. După ce au renunţat la proiectul de autostradă, mai ieftin, în favoarea unui drum rapid, mai îngust şi mai scump, acum aflăm că licitaţiile au fost făcute prost şi nici măcar acea improvizaţie de drum expres nu se va mai construi. Autostrada Olteniei, nu, Autostrada "Bombonicăi", nu, Autostrada Vestului, nu. Dragi moldoveni, şi noi oltenii ne alăturăm vouă, pentru că şi noi vrem autostrăzi. Avem grămezi de bani neutilizaţi la Uniunea Europeană, tocmai să construim drumuri şi căi ferate. Ceea ce şi voi şi oltenii au înţeles este că nu le vom avea niciodată, dacă PSD şi ALDE mai stau mult la guvernare!
Laurenţiu Nistor "Punct şi de la capăt - România are un buget echilibrat" Parlamentul României a votat din nou bugetul de stat al României pentru 2019, aşa cum a fost propus de actuala guvernare. Este un buget echilibrat, bazat pe investiţii şi în acord cu obiectivele Programului de guvernare. Nu a existat niciun motiv serios pentru modificare, aşa cum au reclamat preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţia. Mai mult, preşedintele şi-a arătat "bunăvoinţa" faţă de români, prin promulgarea doar a unei părţi a bugetului, respectiv Legea asigurărilor sociale, arătându-se, astfel, foarte preocupat de soarta pensionarilor. Dar nu şi fără critici, acuzând iarăşi că PSD nu a crescut pensiile românilor, în raport cu Programul de guvernare. Repetăm ori de câte ori este nevoie, se pare că preşedintele înţelege mai greu: pensiile au fost majorate în avans faţă de cum stabilisem prin Programul de guvernare şi au crescut cu mai mult decât rata inflaţiei şi creşterea reală a salariului mediu brut. Astfel, în Legea Pensiilor nr. 263/2016 scrie clar la art. 102 că pensiile se majorează anual. Nu scrie nicăieri că se majorează de la 1 ianuarie, aşa cum susţin criticii guvernării. Aşadar, Guvernul a mărit anticipat pensiile, începând cu 1 iulie 2017 pentru anul 2018, şi la 1 iulie 2018 pentru anul 2019, cu mai mult decât rata inflaţiei şi creşterea reală a salariului mediu brut. Ceea ce face Executivul este să respecte exact ce spune Legea şi ceea ce şi-a asumat prin Programul de guvernare şi va continua să facă acest lucru, indiferent de câte piedici va încerca să pună preşedintele Klaus Iohannis. În aceeaşi cheie, cererea de revizuire a Legii bugetului, făcută de Iohannis, este doar propaganda electorală, la fel cum criticile referitoare la situaţia ţării sunt doar vorbe care nu au legătură cu cifrele economice. Nu ştim dacă opoziţia îşi asumă această rea-voinţă, nu ştim de ce preferă dezinformarea oamenilor prin date alarmante false. Până la urmă, vor răspunde pentru ceea ce fac. Coaliţia PSD-ALDE are o singură datorie, cea faţă de români, prin respectarea Programului de guvernare, asigurarea de politici publice în sprijinul oamenilor, susţinerea programelor care vin în sprijinul unei economii sustenabile. Întârzierea promulgării Legii bugetului de stat, de către opoziţie, a fost doar o altă metodă prin care s-a urmărit provocarea de prejudicii actualei guvernări, fără să se fi luat în calcul şi oamenii sau modul în care aceste blocaje îi afectează. Criticile şi piedicile nu sunt productive, productive sunt programele concrete şi implementarea lor. În acest sens, este important faptul că avem un Executiv care, dincolo de tot şi toate, aplică pas cu pas Programul de guvernare.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Pe 21 martie va fi marcată Ziua Mondială a Sindromului Down. Pentru multe dintre miile de persoane cu Sindrom Down din România, fiecare zi reprezintă o luptă, o provocare şi o încercare de a înfrunta numeroase bariere sociale, psihologice şi administrative. Toţii copiii din România trebuie să beneficieze de accesul egal şi nediscriminatoriu la educaţie. Şi copiii cu Sindrom Down au dreptul să înveţe alături de ceilalţi copii. Incluziunea în educaţie este importantă şi esenţială pentru o ţară care vrea să construiască o societate care acceptă, nu discriminează şi nu are prejudecăţi. Astăzi, şcolile de la noi din ţară refuză să primească copii cu Sindrom Down şi să îi integreze în clase obişnuite, pentru că îi consideră periculoşi, bolnavi sau, de cele mai multe ori, pentru că nu avem profesori pregătiţi şi deschişi pentru incluziune. Socializarea este importantă pentru orice copil, indiferent de gen, dizabilitate, etnie, religie etc. Şi un copil cu Sindrom Down are nevoie să înveţe să se joace şi să comunice cu ceilalţi. Integrarea socială şi academică, iar mai târziu şi cea profesională a persoanelor cu Sindrom Down, reprezintă elemente importante atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul României. Totuşi, barierele pentru aceste persoane ajung să poarte în continuare un caracter psihologic, administrativ sau tehnologic. Măsurile necesare pe care autorităţile române trebuie să le ia pentru o integrare eficientă în societate a persoanelor cu Sindrom Down prevăd asigurarea terapiilor ocupaţionale şi de limbaj, precum şi a celor de fizioterapie, încă din primii ani de viaţă a copilului. De asemenea, politicile guvernamentale trebuie să includă în programele lor protecţia, incluziunea, egalitatea, respectul pentru orice persoană, fie ea cu dizabilitate sau nu. Trebuie să luăm măsuri imediate de incluziune, atât socială, cât şi economică, pentru persoanele care se află în grupurile vulnerabile şi care sunt slab reprezentate în sfera publică şi politică a ţării noastre. Pentru dezvoltarea toleranţei şi deschiderii faţă de incluziunea socială ar trebui să ne informăm şi să atragem atenţia societăţii asupra situaţiilor cu care se confruntă toate categoriile de cetăţeni. În România, fiecare cetăţean are dreptul de a fi acceptat, înţeles şi respectat.
Daniela Oteşanu "Programul Naţional dedicat îngrijirii gravidei şi copilului, pentru reducerea mortalităţii infantile în comunităţile defavorizate" Având în vedere că, în România, în ultimii 3 ani, o treime dintre gravide au avut o monitorizare optimă, în timp ce peste două treimi şi-au obţinut informaţiile pe cont propriu şi din surse nevalidate, iar rata mortalităţii infantile la 100.000 de nou-născuţi a fost în medie de 30%, cea mai mare din Uniunea Europeană, ministrul sănătăţii a început să promoveze măsuri concrete, în vederea îmbunătăţirii şi extinderii serviciilor acordate gravidelor şi copiilor. Astfel, a fost lansat, săptămâna trecută, la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului, Proiectul "Dă o şansă vieţii - Program naţional de îngrijire a gravidei şi copilului", care este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman. Acest program are ca scop creşterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate şi de servicii orientate către prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament în faze incipiente pentru principalele patologii ale mamei şi copilului în toate cele 8 regiuni ale ţării. În urmă cu 3 ani, peste 41.000 de femei, cele mai multe dintre mediul rural, au născut fără să aibă nici măcar un contact cu un specialist în domeniu, pe parcursul sarcinii. Sărăcia, lipsa educaţiei, precum şi a unor măsuri care să ajute femeia gravidă pe parcursul sarcinii, toate au făcut ca numărul femeilor care au murit, dând naştere unui copil, să crească în ultima perioadă. De aceea, acest program promovat de Ministerul Sănătăţii va avea un rol determinant în scăderea ratei mortalităţii infantile, în special în rândul populaţiei de femei din comunităţile defavorizate din toate judeţele ţării. În acest sens, vor fi recrutaţi şi formaţi 376 de medici şi personal din asistenţa medicală, 90% dintre cursanţi fiind din regiunile cu risc crescut de excluziune socială la nivel de ţară. Totodată, în următoarea perioadă vor fi organizate seminarii şi demonstraţii practice la nivelul celor 8 regiuni cu reprezentanţii spitalelor care au în structură secţii sau compartimente de obstetrică-ginecologie, pentru a fi stabilită metodologia de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce prenatal, dar şi procedurile de lucru care vor fi stabilite în cadrul programului. De asemenea, vor fi elaborate, la nivel naţional, ghiduri de intervenţie, informare, educare, nediscriminare şi conştientizare în rândul femeilor cu privire la importanţa pe care acestea trebuie să o acorde controalelor medicale de ginecologie, precum şi celor prenatale. Mai mult decât atât, Ministerul Sănătăţii a înţeles problema cu care se confruntă mamele care nasc prematur şi anul acesta va dota toate maternităţile din România cu incubatoare pentru nou-născuţi. De asemenea, va continua echiparea cu aparatura imagistică de înaltă performanţă a secţiilor de neonatologie şi ginecologie, precum şi specializarea avansată a resursei umane din domeniul medical. Aşadar, se poate constata o preocupare reală şi permanentă a Guvernului PSD-ALDE pentru creşterea calităţii serviciilor medicale destinate gravidelor şi copiilor.
Petru Movilă "Amânarea construcţiei spitalelor regionale de urgenţă, dovada că PSD nu dă doi bani pe viaţa românilor" În lipsa unui spital regional, domnul preşedinte Liviu Dragnea a decis să se interneze la un spital privat. Liderul PSD nu a mai avut răbdare să aştepte finalizarea construcţiei spitalelor promise din 2012 şi a ales să-şi rezolve problema medicală acum, şi nu după 2027. Câţi dintre români n-au nevoie astăzi de servicii medicale şi nu au acces fie la proceduri, fie la medicamente, pentru că statul român este prea ocupat cu orice altceva în afară de interesul faţă de proprii cetăţeni? Din 2012 până în prezent, dacă exista voinţă politică, spitalele regionale de urgenţă erau funcţionale. Ultimul barometru Eurostat arată că România este pe primul loc, cu un procent de 48,6%, la rata deceselor care puteau fi evitate, dacă sistemul medical ar fi oferit la timp asistenţa medicală potrivită. Aceste cifre demonstrează negru pe alb că statul român lasă oamenii să moară cu bună ştiinţă, fără să întreprindă vreo acţiune concretă pentru scăderea acestor procente. Ministerul Sănătăţii este departe de a gestiona fondurile, şi aşa puţine, în interesul pacientului. Să nu uităm că statul român este Statul din Uniunea Europeană care alocă cei mai puţini bani pentru sănătate. Împreună, aceşti doi factori duc inevitabil la precarizarea sistemului de sănătate şi stării pacientului român. Construcţia spitalelor regionale de urgenţă ar rezolva nişte probleme majore cu care se confruntă sistemul medical românesc, însă amânarea proiectelor până după 2021, fără nicio dată concretă privind finalizarea acestora, arată clar că Ministerul Sănătăţii merge pe bâjbâite, fără să aibă soluţii concrete. Amploarea acestor investiţii, în mod normal, ar fi trebuit să oblige statul să funcţioneze impecabil. Însă, în purul stil românesc, Guvernul s-a spălat pe mâini şi a aruncat responsabilitatea acestora pe următoarele guvernări. Este trist că actualul Guvern nu dă doi bani pe viaţa românilor. Din păcate, lucrurile merg din rău în mai rău, iar şansele noastre de redresare sunt amânate până la Sfântul Aşteaptă, pentru că suntem conduşi de o mână de oameni prost pregătiţi, amatori şi interesaţi doar de rezolvarea problemelor personale.
Claudiu-Vasile Răcuci "Şi noua lege a pensiilor este neconstituţională!" Ar trebui să ne întrebăm cu toţii, în mod onest, oare cum ar fi arătat România, condusă de PSD-ALDE, fără să fi existat controlul Curţii Constituţionale asupra modului în care legile votate de majoritatea parlamentară şi ordonanţele adoptate de Guvern respectă drepturile şi libertăţile românilor. Ar fi bine să numărăm deciziile Curţii Constituţionale asupra actelor pe care PNL le-a sesizat pentru neconstituţionalitate şi vom constata că peste 80% dintre actele normative au fost elaborate într-un total dispreţ faţă de legea fundamentală. Regimul fiscal al ţării, Legile justiţiei, legi privind funcţionarea economiei, a creditării, privind lupta împotriva corupţiei, privind integritatea exercitării funcţiilor publice au fost declarate nu numai neconstituţionale, ci, prin motivări, şi împotriva unui minim bun-simţ al celor din PSD şi ALDE. Miercurea trecută, Curtea Constituţională a mai admis încă 10 sesizări formulate de parlamentarii PNL sau de preşedintele României. Printre acestea, Curtea a dat dreptate PNL şi asupra neconstituţionalităţii noii Legi a pensiilor, marca Olguţa Vasilescu. Astfel, CCR a dat peste mâna celor din PSD şi ALDE care propuseseră să lase fără pensii peste două milioane de pensionari. Dacă cei din PSD-ALDE nu îşi mai aduc aminte ceea ce au votat, atunci le aduc aminte că propuseseră ca angajaţii cărora li s-a oprit contribuţia la pensie din salariu, dar compania la care au lucrat nu au plătit-o, să piardă dreptul la pensie din vina angajatorilor. Două milioane de foşti angajaţi ai companiilor de stat puteau să-şi piardă pensia. Apoi, tot PSD şi ALDE au votat pentru ca pensia de invaliditate să se acorde doar celor cu 15 ani de vechime în muncă. Adică un om care se accidenta după 2-3 ani la muncă, nu ar fi avut dreptul la pensie de invaliditate. O guvernare care încalcă în mod premeditat şi repetat, direct cu bocancii murdari, peste drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor români, trebuie să plece! Nicio majoritate politică din Uniunea Europeană nu şi-a bătut joc într-un asemenea hal de o ţară întreagă, aşa cum au făcut gaşca de impostori care a pus mâna pe România. Cred cu toată puterea că, în democraţie, pentru impostori şi incompetenţi, pentru infractori dovediţi cocoţaţi în funcţii înalte, pentru oameni care-şi urăsc ţara şi îşi dispreţuiesc cetăţenii, există sancţiune - votul! Românii trebuie să iasă din case la următoarele alegeri şi să dea României: un vot pentru europarlamentarii PNL care ne fac cinste în Europa; un vot pentru preşedintele Iohannis; un vot pentru primarii PNL de succes şi un vot pentru o majoritate parlamentară prin care să scăpăm ţara de plaga numită PSD. Puterea este la cetăţeni şi ei trebuie să o exercite!
Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu Prin declaraţia de astăzi doresc să vă atrag atenţia asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Acesta se află în dezbatere în Camera Deputaţilor, aceasta fiind Cameră decizională. Deşi O.U.G. nr. 114/2018 este un act normativ care, sunt convins, a avut la bază intenţii dintre cele mai bune pentru mediul economic românesc şi pentru cetăţenii acestei ţări, acesta prezintă o serie de probleme care necesită corectare. De aceea, am depus două amendamente la Proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 114/2018. Primul amendament priveşte art. 61 care modifică şi completează Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. Am propus introducerea unui nou punct, 10 1 , pentru abrogarea alin. (3) al art. 104 din Legea nr. 123/2012. Motivul pentru acest demers este faptul că Legea energiei şi gazelor naturale nr. 123/2012 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 167/2018. Dispoziţiile actuale ale alin. (2) al art. 104 din Legea 123/2012 nu mai conţin referinţe cu privire la obligativitatea avizării studiului de fezabilitate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, ANRE. Aşadar, rezultă faptul că studiul de fezabilitate la care se face referire la art. 104 alin. (3) din Legea nr. 123/2012 nu mai are corespondent la art. 104 alin. (2) şi se impune abrogarea aliniatului pentru corelarea cu noile prevederi ale Legii nr. 123/2012. Cel de-al doilea amendament propune eliminarea punctului 2 al articolului 65 din O.U.G. nr. 114/2018. Propunerea este motivată de adoptarea Legii nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial nr. 313 la data de 10 aprilie 2018. Legea nr. 86/2018 a introdus posibilitatea de a presta muncă necalificată cu caracter ocazional pentru noi domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată, în plus faţă de cele care erau deja prevăzute la art. 13 al Legii nr. 52/2011. Legea nr. 86/2018 a fost dezbătută şi susţinută în Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Prin adăugarea de noi domenii de activitate faţă de cele deja prevăzute, s-a oferit posibilitatea legală mai multor agenţi economici să îşi poată desfăşura activitatea conform nevoilor pe care le impun domeniile de activitate, dar şi cetăţenilor de a presta muncă necalificată cu caracter ocazional în mai multe arii economice. Introducerea modificărilor pe care le prevede punctul 2 al art. 65 din O.U.G. nr. 114/2018 contravin practic voinţei noastre, a legiuitorului, şi principiului predictibilităţii cadrului normativ, făcând astfel necesară eliminarea acestui punct din textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Astfel, stimaţi colegi, vă rog să susţineţi si dumneavoastră aceste amendamente şi prezenţa lor în forma finală a legii, pentru a ne asigura că vom lăsa, în urma exercitării mandatului oferit de cetăţeni, un cadru legislativ corect, coerent şi aplicabil.
Raluca Turcan "Orice vot pentru PSD şi ALDE înseamnă taxe noi, impozite şi preţuri mai mari!" PNL se luptă cu toate mijloacele, în Parlament, pentru a elimina "Ordonanţa Lăcomiei PSD-ALDE". Am cerut explicaţii prim-ministrului Viorica Dăncilă, iar împotriva ministrului finanţelor am depus moţiune simplă. Niciunul dintre cei doi nu au ştiut să ne explice de ce: Au introdus taxe noi care au scumpit preţurile la comunicaţii, telefonie, Internet, televiziune; Au introdus impozite noi care au scumpit creditele bancare, au slăbit cursul leu/euro şi au blocat accesul tinerilor la o casă nouă; Au scumpit preţurile la energie electrică şi gaze naturale, deşi promiteau că le vor ieftini; Au majorat impozitele administraţiilor locale; Au declanşat desfiinţarea Pilonului II de pensii, îndemnându-i pe administratorii de fonduri să plece din ţară, ca să pună Dragnea şi Vâlcov mâna pe cele 48 de miliarde de lei economisite de 7,2 milioane de angajaţi. Dacă nu vom reuşi să convingem PSD-ALDE să renunţe la cea mai sinistră ordonanţă din ultimii ani, atunci abrogarea acesteia va fi prima decizie de guvernare a PNL. Dacă nu vom reuşi să convingem PSD-ALDE să renunţe la cea mai sinistră ordonanţă din ultimii ani, atunci abrogarea acesteia va fi prima decizie de guvernare a PNL.
Răzvan-Ilie Rotaru "Susţin, alături de colegii mei, accelerarea investiţiilor pentru modernizarea drumurilor din Moldova. PNL, jos mâinile de pe acţiunile civice!" Susţin, alături de colegii mei social-democraţi, demersurile locuitorilor din zona Moldovei, pentru accelerarea realizării investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii rutiere, însă condamn încercarea PNL de a transforma apelurile civice în acţiuni politice. Şi eu vreau ca Moldova şi fiecare locuitor din judeţul Botoşani să aibă acces la drumuri civilizate şi la autostrăzi, pentru a se putea deplasa în orice colţ al ţării. De aceea, mă angajez, alături de colegii mei, să facem tot ce ţine de noi pentru a se construi cât mai repede o autostradă în Moldova şi pentru a se moderniza reţeaua de drumuri de la nivel local. Şi eu consider că botoşănenii trebuie să circule pe drumuri asfaltate, în condiţii de siguranţă deplină. Am discutat cu mai multe persoane din judeţul Botoşani, din judeţul Suceava şi din judeţul Iaşi, care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de întârzierea începerii lucrărilor de reabilitare a drumurilor de la nivel local, însă, totodată, toţi cetăţenii şi-au arătat indignarea faţă de modul în care a acţionat PNL pentru a-şi îmbunătăţi imaginea prin asocierea cu astfel de evenimente civice. Aceştia au respins categoric orice demers de politizare pe care liberalii îl vor realiza în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Atât botoşănenii, cât şi sucevenii şi ieşenii au înţeles ipocrizia liberalilor care au condus cele trei judeţe o perioadă lungă de timp şi nu au avut nicio realizare notabilă în domeniul infrastructurii rutiere. Acum, când au început să se mişte lucrurile cu PSD la guvernare, PNL vrea să se câştige capital electoral, prin deturnarea unei acţiuni civice care nu are nicio conotaţie politică. Dânşii au uitat că la Suceava au primăria şi Consiliul Judeţean, iar la Botoşani conduc municipiul şi mai multe oraşe din judeţ. În lipsă de proiecte şi măsuri proprii pe care să le prezinte moldovenilor, au ales să se ducă peste oameni cu lozinci politice. Problema reală a comunităţilor locale nu este bugetul propus de PSD, care alocă bani în plus, ci faptul că preşedintele Iohannis a blocat bugetul. Din acest motiv, aleşii locali nu pot colecta 100% din impozitul pe venit, ci doar 71,5% cum era prevăzut în bugetul pe anul trecut. Tot din cauza lui Klaus Iohannis, primarii nu pot începe investiţiile noi, în valoare de circa 5 miliarde lei. În privinţa veniturilor şi sumelor care vor fi colectate de ANAF, îngrijorările prezidenţiale, chiar şi exprimate prin gura unui simplu consilier, sunt, de fapt, îngrijorările unui politician care nu înţelege nimic din evoluţia economică şi financiară. De fapt, proiecţiile din buget sunt exact în continuarea evoluţiilor din ultimii doi ani, evoluţii care l-au contrazis de fiecare dată pe îngrijoratul Iohannis şi care-i creează o evidentă nelinişte în privinţa următoarelor alegeri prezidenţiale. În loc să îşi ceară scuze, după ce Curtea Constituţională i-a respins sesizarea împotriva Legii bugetului, domnul Iohannis se încăpăţânează să blocheze guvernarea PSD, în speranţa că cetăţenii nu vor vota acest partid la viitoarele alegeri. Orice om de bun-simţ poate vedea diferenţa dintre viziunea preşedintelui despre buget, pe care l-a numit "Bugetul ruşinii naţionale" şi prevederile clare din bugetul de stat pentru 2019 un "Buget al bunăstării românilor şi al dezvoltării naţionale!"
Ciprian-Constantin Şerban "Bugetul de stat pentru anul 2019 nu oferă doar perspective, ci şi soluţii clare pentru dezvoltarea României, continuând programele solide pe care coaliţia de la guvernare şi le-a asumat pentru binele românilor" Pentru ca România să îşi continue creşterea economică şi să creeze perspective de viitor prin dezvoltarea de proiecte importante de infrastructură, sănătate, educaţie şi alte componente importante din politica de dezvoltare a ţării noastre, era nevoie de un buget pe măsură, care să păstreze România pe aceeaşi direcţie ascendentă. România va avea pe parcursul acestui an cel mai mare buget din istoria sa, deschizând o perspectivă pozitivă şi sigură, pentru ca ţara noastră să revină între statele puternice ale Europei, prin continuitate în proiectele solide de infrastructură, inovaţie, susţinerea educaţiei, pentru ca aceasta să se reformeze şi ca peste câţiva ani să putem vedea că sistemul educaţional din România concurează cu alte sisteme importante din Europa. În acest sens, Ministerul Educaţiei Naţionale va primi prin acest buget cu 47% mai mult decât în anul precedent, bani care vor fi alocaţi pentru creşteri salariale, dar şi pentru investiţii. Printre pilonii principali ai acestui nou buget, se numără infrastructura, proiectele de dezvoltare locală, sănătatea şi construcţia de şcoli şi grădiniţe. Putem spune că raţiunea de la care s-a plecat a fost că aceste domenii trebuie să performeze mai mult, iar pentru a le face performante este nevoie să găsim strategii de punere în aplicare a unor proiecte solide pentru modernizare, pentru crearea de infrastructură şi de asemenea pentru oferirea unui standard în domenii precum sănătate şi educaţie, un standard care să ateste că România este un stat european. România este un stat care îşi respectă cetăţenii, de aceea au fost alocate creşteri majore în domeniile care privesc necesitatea achiziţionării unor echipamente şi adoptării unor tehnici moderne în spitale, pentru asigurarea implementării unor programe de sănătate publică, precum testarea prenatală a femeilor gravide, a unor markeri tumorali sau a diabetului de tip I. Printre priorităţile noastre rămâne şi Programul "Mama şi copilul", pentru care vor fi achiziţionate aproximativ 1.000 de incubatoare noi care vor asigura prematurilor o şansă în plus la viaţă. Pe lângă creşterile salariale din sănătate, Guvernul sprijină şi dezvoltarea infrastructurii din sănătate, prin proiecte de reabilitate, extindere şi dotare tehnică a unor unităţi medicale. Structura bugetului pe anul 2019 se bazează pe o creştere economică de 5,5%, ceea ce se traduce printr-o valoare a Produsului Intern Brut de aproximativ 1.000 de miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va atinge 2,72%, deficit care se încadrează în limitele deficitului bugetar impus de Tratatul de la Maastricht. Consolidarea economiei româneşti se face prin investiţii şi prin proiecte eficiente care să repună România pe un loc important între statele cu potenţial economic din Europa, în acord cu resursele sale. Sprijinirea dezvoltării unei infrastructuri este ceea ce ne dorim cu toţii. Este o prioritate a noastră, a celor aflaţi la guvernare, sprijinirea politicilor de dezvoltare a României şi susţinerea ţării noastre pe această pantă ascendentă pe care o avem din 2016 încoace. Pentru susţinerea acestor proiecte de infrastructură, Ministerul Transportului va beneficia de un buget mai mare cu 74,4%, comparativ cu anul trecut, tocmai pentru a-şi duce la bun sfârşit proiectele de consolidare a drumurilor, dar şi deschiderea de noi tronsoane. Infrastructura de transport rutier în care se va investi în anul 2019 este Autostrada Sibiu-Piteşti, Autostrada Unirii, Autostrada Transilvania, dar şi Drumului expres Piteşti-Craiova. Bugetele locale se bucură de o modificare ce alocă 100% din impozitul pe venit colectat la veniturile locale, majorând cu peste 19% sumele de care vor beneficia la nivel local. Susţinem, de asemenea, prin actualul buget şi majorarea punctului de pensie, precum şi creşterea contribuţiilor la Pilonul II de pensii, cu 1,25%, ajungând astfel la 5% în anul 2019. Aşadar, actualul buget de stat este unul solid şi echilibrat pentru evoluţia şi dezvoltarea României, pentru ca ţara noastră să devină un stat mai puternic, mai respectat în Europa, în care cetăţenii să se bucure de aceleaşi condiţii şi oportunităţi sociale ca în statele dezvoltate din centrul şi nordul Europei.
Angel Tîlvăr În perioada 4-6 martie 2019, am participat la Atena, la vizita de lucru a Subcomisiilor pentru guvernanţă democratică, CDSDG, şi pentru parteneriate transatlantice, PCTR, din cadrul Adunării Parlamentare a NATO. Mă bucur că în plenul reuniunii, în calitate de membru titular al Comisiei pentru dimensiunea civilă a securităţii din Adunarea Parlamentară a NATO, am putut informa parlamentarii prezenţi despre votul unanim dat de Camera Deputaţilor, în urmă cu 3 săptămâni, pentru sprijinirea drumului euro-atlantic al Macedoniei de Nord. Prezenţa la Adunarea NATO mi-a oferit prilejul să reconfirm susţinerea de către ţara noastră a parcursului european şi euro-atlantic al statelor din Balcanii de Vest, care reprezintă una dintre priorităţile politicii externe a României. În această perioadă, când deţinem Preşedinţia Consiliului UE, ne dorim ca întreaga regiune să înregistreze progrese, în baza principiului meritelor proprii şi a îndeplinirii criteriilor de aderare. Reuniunea de la Atena s-a înscris în linia dialogului cu oficialii statelor membre ale NATO, în contextul actual global, oferind oportunitatea unui schimb de opinii pe subiecte importante de pe agenda NATO, cu accent pe priorităţile politicii externe şi de securitate ale Greciei, gestionarea migraţiei la nivelul UE, rolul Rusiei în Balcani, securitatea de frontieră şi provocările Alianţei pe Flancul de Sud. Temele majore ale agendei reuniunii AP NATO reflectă rolul Alianţei în actualul context de securitate, caracterizat prin multiple provocări, riscuri şi ameninţări. Cooperarea dintre NATO şi UE este fundamentală în procesul de edificare a noii arhitecturi de securitate. În ultimii ani, la frontierele externe ale Europei s-a înregistrat o creştere fără precedent a numărului de migranţi şi refugiaţi care doresc să intre pe teritoriul UE. În abordarea complexă a fenomenului migraţionist, instituţii europene, precum Frontex sau Europol, au un rol important. Am avut ocazia ca, împreună cu alţi parlamentari din AP NATO, să vedem cum acţionează şi Garda de Coastă din Grecia, ţară care se confruntă cu o presiune extraordinară a fluxurilor migratorii. Este tot mai evidentă necesitatea armonizării eforturilor tuturor ţărilor pentru gestionarea unitară, coerentă şi integrată a frontierelor noastre externe. România este un partener activ în Frontex, Agenţia Europeană pentru Protecţia Frontierelor şi Coastelor, contribuţia importantă pe care o aduce în cadrul operaţiunilor Frontex, fiind apreciată la nivelul UE şi NATO. Chiar luna trecută, prezent la Bucureşti, directorul Frontex, Fabrice Leggeri, a mulţumit României pentru o cooperare excelentă în gestionarea frontierelor. Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene şi-a asumat dosare importante, la care lucrează deja, care privesc gestionarea migraţiei şi securitatea frontierelor. Ţara noastră a inclus pe agendă spaţiul Schengen, nu doar pentru că este o temă de interes pentru România, ci şi pentru că se referă la alte aspecte importante, cum ar fi garantarea solidarităţii între statele membre ale Uniunii, în privinţa migraţiei, protejarea şi gestionarea mai bună a frontierelor externe şi rezolvarea problemelor legate de securitate. Sperăm să existe o evoluţie bună şi, acest spaţiu, care presupune relaţii de cooperare şi schimb de informaţii, să includă în curând şi România. Elemente de context - Frontex, Agenţia Europeană pentru Protecţia Frontierelor şi Coastelor - ajută statele membre ale UE şi ţările asociate la spaţiul Schengen să îşi gestioneze frontierele externe şi contribuie la armonizarea controalelor la frontieră pe teritoriul Uniunii, în conformitate cu documentul drepturilor fundamentale ale UE şi cu conceptul de Gestionare integrată a frontierelor, pe baza principiilor responsabilităţii partajate şi solidarităţii între statele membre
Tudor Ciuhodaru "Ora exactă în neurochirurgie se dă la noi la Iaşi! Centrul Regional de Neuroexcelenţă la Spitalul Clinic de Urgenţe «Nicolae Oblu»" Niciun pacient nu va mai fi nevoit să plece în străinătate pentru a fi tratat aşa cum se cuvine. Va fi primul spital din România care va oferi nouă facilitate medicală pentru toţi pacienţii din Iaşi, din Moldova. Centrul de Neuroexcelenţă, unic în România, va funcţiona la Spitalul Clinic de Urgenţe "Nicolae Oblu din Iaşi". Se poate face medicină de înaltă performanţă şi la noi. Centrul Regional de Neuroexcelenţă: Vă reamintesc că, din 2017, Iaşiul are şi cea mai modernă sală de operaţii în domeniul neurochirurgiei şi chirurgiei spinale din sud-estul Europei. Blocul operator inaugurat anul trecut la Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi dispune de: Dotarea unităţii medicale cu un astfel de sistem de ultimă generaţie reperezintă încă un pas în demersul unei întregi echipe de transformare a Spitalului de Clinic de Urgenţe "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi într-un centru de referinţă pentru urgenţele neurologice şi neurochirurgicale şi nu numai, precum şi de pregătire în domeniul medical.
Tudoriţa Lungu "Lăsaţi ONG-urile să respire!" În orice ţară civilizată, activitatea neguvernamentală este tratată cu respect, pentru că vine să suplinească nevoi şi aspecte ale societăţii pe care autorităţile publice nu le pot acoperi. Acolo unde guvernul, autorităţile centrale şi locale se află în imposibilitatea de a dezvolta, de a crea, de a construi, intră în scenă ONG-urile, care organizează activităţi educative sau culturale, oferă servicii sociale, de la îngrijirea copiilor şi bătrânilor, până la construcţia de centre de ocrotire sau, mai nou, chiar spitale. Este un parteneriat care funcţionează pe bază de reciprocitate şi consideraţie, din care au de câştigat doar cei aflaţi în nevoi. Spre deosebire de ţările civilizate la care mă refeream, actualii guvernanţi ai României, din PSD-ALDE, nu privesc organizaţiile neguvernamentale ca pe un partener firesc în acţiunile benefice pe care acestea le întreprind pentru dezvoltarea comunităţilor. În România, ONG-urile sunt tratate ca adevăraţi duşmani. Debirocratizarea, permanentul dialog, înţelegerea şi rezolvarea nevoilor pe care actorii din societatea civilă le au ar trebui să reprezinte căile unui parteneriat viabil, ai cărui beneficiari sunt românii. Cum la noi totul este altfel decât ar trebui, Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, doreşte să dezvolte un control şi mai strict asupra activităţii asociaţiilor, fundaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale şi le obligă să se înscrie, până la 1 aprilie 2019, într-un registru special. Cu stupoare aflăm că, la mai puţin de două săptămâni de termenul limită, acest registru nici măcar nu există. Un registru şi aşa inutil, cât timp Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au oricum toate datele referitoare la ONG-uri! Pentru că a fost interesat doar de controlul asupra ONG-urilor, nu şi de o colaborare reală şi de susţinerea activităţii acestora, Guvernul României a reuşit să arunce în haos şi acest domeniu. Până ieri, nimeni nu ştia care sunt procedurile care trebuie urmate, ce trebuie făcut, iar activitatea benefică pe care aceste organizaţii o desfăşoară riscă oricum să fie blocată de la 1 aprilie. De fapt, dragi colegi de la PSD şi ALDE, Guvernul pe care îl giraţi nu face altceva decât să continue politica de hărţuire a organizaţiilor neguvernamentale, politică începută anul trecut, când aţi decis ca microîntreprinderile să aibă dreptul de a direcţiona 20% din impozitul pe profit doar către unităţile de cult şi ONG-urile care asigură servicii sociale acreditate, adică, doar către 1% dintre acestea! Numai că, în opinia dumneavoastră, construcţia unui spital, asigurarea de medicamente oncologice, îngrijirea copiilor şi bătrânilor din zonele sărace nu sunt servicii sociale acreditate. A fost nevoie de presiune publică pentru a reveni asupra acestei decizii, dar v-aţi răzbunat şi aţi inventat acest nou registru. Ştiu că Guvernul Dăncilă a secătuit România, pot crede că nu mai există suficienţi bani, şi ştiu că aveţi nevoie şi de fonduri pentru a vă onora promisiunile electorale fără acoperire, dar nu loviţi în ONG-urile care fac treabă în locul Guvernului! Nu-i mai priviţi ca pe nişte duşmani pe cei care ar trebui să vă fie parteneri! Nu le blocaţi accesul la finanţări, în marea lor majoritate private, şi nu le mai sabotaţi activitatea!
Vasile Varga "Doar de frica Uniunii Europene putem să ne civilizăm?" Zilele trecute a făcut mare vâlvă în presă, şi, în special, în instituţiile administraţiilor publice locale, un document transmis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice primăriilor din ţara noastră. Prin această circulară, în linii mari, primarii erau înştiinţaţi că România intră în procedura de infringement, pentru că nu au fost respectate obligaţiile prevăzute în nişte directive europene de prin anii `90 privind racordarea locuitorilor la reţeaua publică de canalizare. Se cerea, astfel, nici mai mult, nici mai puţin, identificarea acelor gospodării sau persoane juridice care nu sunt branşate la reţeaua de canalizare şi de a-i pedepsi pe cei care nu au respectat Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006. Fără niciun fel de discuţie, susţin că locuitorii României, chiar dacă trăiesc în mediul urban sau rural, trebuie să respecte legile ţării, dar totodată trebuie să beneficieze şi de condiţii de trai decente, iar accesul la reţeaua publică de apă şi de canalizare este o necesitate care nu se negociază, este o dovadă de civilizaţie! Dar nu pot să nu mă întreb de ce abia acum, în ceasul al doisprezecelea, guvernanţii îşi aduc aminte că au nişte obligaţii faţă de Uniunea Europeană? De ce, de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene, autorităţile publice centrale sau locale nu au găsit soluţii tehnice şi, cu ajutorul fondurilor europene, să putem să ne lăudăm că, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, nu mai sunt gospodării nebranşate la reţeaua de apă şi canalizare - poate cu mici excepţii în zonele greu accesibile sau cu populaţie puţin numeroasă? Dar nu, guvernanţii îşi aduc aminte doar în preajma campaniilor electorale de problemele reale ale locuitorilor, şi atunci, tot cu gândul la a îndatora pe cei care, din cauza lipsei resurselor materiale, poate chiar nu şi-au putut permite branşarea la reţeaua de canalizare. În opinia mea era nevoie, cu mai mult timp înainte, gradual, de o promovare intensă cu ajutorul mass-media, dar şi a aleşilor locali, cu privire la această problematică a branşării gospodăriilor la sistemul public de canalizare. Sunt convins că se găseau cele mai bune soluţii atât pentru comunităţile cu mai mult de 2.000 de locuitori, cât şi pentru cele cu mai mult de 10.000 de locuitori, şi nu ar fi trebuit să aşteptăm ca Uniunea Europeană să ne arate că nu suntem capabili să gestionăm o chestiune care în ţările civilizate este demult rezolvată.
Viorica Cherecheş "România se prăbuşeşte în fiecare zi câte puţin!" România se prăbuşeşte în fiecare zi câte puţin, îngropând sub ruine câte o pagină de istorie. Asistăm ca simpli spectatori la devalizarea identităţii noastre naţionale, iar cei în abilitaţi să ia măsuri nu fac nimic. În multe comunităţi din România există clădiri istorice, clădiri cu un imens potenţial, dar care nu sunt puse în valoare din cauza proprietarilor pentru care acestea nu valorează nimic în comparaţie cu terenul pe care sunt amplasate. Pentru că legile în vigoare nu le permit să demoleze construcţiile pentru a vinde terenul, aceştia lasă timpul şi intemperiile să le facă treaba. În mijlocul oraşelor româneşti sunt cartiere întregi de ruine care adună persoane fără adăpost, animale fără stăpân şi care se transformă în adevărate focare de infecţie. Autorităţile publice locale nu dispun de pârghiile legale necesare preluării acestor clădiri şi de multe ori nici forţa financiară necesară reabilitării lor. Acestea sunt tranzacţionate prin diverse artificii de dezvoltatorii imobiliari, care apoi le lasă de izbelişte pentru a profita de terenul pe care sunt amplasate. Case memoriale ale marilor scriitori sau artişti români au devenit mormane de lemn putred sau de moloz, sub ochii autorităţilor care nu pot face nimic să le salveze. Şi mai grav este că aceste clădiri pun în pericol sănătatea şi integritatea locuitorilor şi nu de puţine ori am asistat la accidente grave, cu urmări tragice, provocate de desprinderi de ziduri sau bucăţi de tencuială. România trebuie să salveze ce se mai poate, să-şi salveze identitatea, istoria. La ţară, lemnul şi piatra, materialele tradiţionale de construcţie a caselor româneşti, au fost înlocuite cu beton, inox şi termopane, iar casele tradiţionale au fost lăsate cu indiferenţă să se prăbuşească. Nepoţii noştri vor vedea doar în cărţile de istorie cum arătau casele tradiţionale şi vor citi despre clădirile simbol, pentru că acestea nu vor mai exista. Turiştii străini vin de peste mări şi ţări să vadă aceste construcţii, să le admire, dar de multe ori nu mai au ce să vadă. Nu trebuie să lăsăm ca uitarea să se aştearnă peste istoria României, peste zestrea culturală lăsată de înaintaşii noştri.
Mihai Weber "Realizările din turism, la doi ani de guvernare PSD" Obiectivul central pe care Programul de guvernare al PSD îl are este creşterea clasei de mijloc. Din acest motiv, măsurile pe care le-am avut în vedere au ca ţel atragerea mai multor fonduri europene, calificarea forţei de muncă în domeniul turismului şi creşterea numărului de străini care să viziteze anual România şi să contribuie, aşadar, la dezvoltarea unor investiţii bazate pe capitalul românesc. Avem obiective turistice de o mare valoare istorică şi religioasă şi foarte multe zone cu frumuseţi naturale unice. Strategia Guvernului pentru turism în aceşti doi ani nu s-a adresat doar turiştilor din afara graniţelor. Măsurile adoptate de Guvernul PSD vor conduce la creşterea numărului de locuri de muncă şi, astfel, la păstrarea forţei de muncă în România. La doi ani de guvernare PSD, putem spune că în domeniul turismului am făcut paşi importanţi, indiferent cât de mult suntem criticaţi. Nimeni nu poate nega măsurile bune adoptate de Guvernul PSD în doar doi ani, cu toate piedicile puse atât de preşedintele României, cât şi de opoziţie. Am să fac o trecere în revistă a celor mai importante măsuri adoptate de Guvernul PSD, în domeniul turismului: A fost simplificată procedura de selectare a proiectelor de investiţii în infrastructura turistică. În faza iniţială, UAT-urile trebuie să prezinte doar documentaţia proiectelor până la stadiul de studiu de fezabilitate. Cheltuielile realizării proiectului tehnic se pot deconta de Ministerul Turismului. De asemenea, a fost implementat bugetul multianual, care prevede posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură turistică pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, pentru cazuri excepţionale, cu maximum 2 ani. Staţiunile balneare, în Masterplanul de investiţii în turism, au fost încadrate ca staţiuni turistice de interes naţional, astfel încât procentul de finanţare din partea Ministerului Turismului să fie de 90%. De asemenea, a fost elaborat Programul de finanţare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare. Ministerul Turismului va înfiinţa 20 de birouri de promovare turistică în străinătate, care integrează 40 de ataşaţi de turism. Pentru anul 2019, Ministerul Turismului va deschide 10 birouri de promovare turistică externe. După cum vedeţi, guvernarea PSD se ţine de promisiuni şi vine cu măsuri concrete pentru dezvoltarea României. Sunt sigur că în următorii doi ani PSD va reuşi să-şi îndeplinească toate promisiunile din Programul de guvernare, iar românii vor realiza că cea mai bună alternativă pentru România este, în continuare, tot Partidul Social Democrat.