Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa, dragi colegi. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 martie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Prevederile regulamentare le cunoaşteţi. Începem cu Grupul parlamentar al PSD. Domnul Costel Lupaşcu. Vă rog.
Costel Lupaşcu Bună dimineaţa! Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică are ca titlu "Importanţa promulgării Legii bugetului de stat pe anul 2019". Cu mai bine de 4 săptămâni în urmă, Parlamentul a adoptat Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru anul 2019, cu un buget generos, cu alocări istorice pentru domeniile prioritare - ca sănătate, învăţământ - şi pentru investiţii. Cu toate acestea, România este blocată. Sunt blocate investiţiile, accesările de fonduri europene, creşterea alocaţiilor pentru copii, sunt blocate toate investiţiile la nivel local. Şi toate acestea pentru că preşedintele Iohannis a contestat Bugetul la Curtea Constituţională. Este primul Buget contestat, de un preşedinte, la Curtea Constituţională. De ce a făcut preşedintele acest lucru? Pentru că el este în campanie electorală şi vrea să obstrucţioneze activitatea Guvernului, pentru a putea spune că PSD nu şi-a respectat promisiunile din Programul de guvernare. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 răspunde aşteptărilor şi intereselor comunităţilor locale şi asigură dezvoltarea fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi creşterea veniturilor pentru toate categoriile sociale şi profesionale. În acest an Bugetul este construit pe proiecte concrete şi pune accent puternic pe creşterea investiţiilor. Toţi românii, dar şi botoşănenii vor investiţii. În acest sens, avem un buget prin care finanţăm toate proiectele privind dezvoltarea comunităţilor locale. Este un buget al dezvoltării. Pentru judeţul Botoşani nu vorbim doar de investiţii în infrastructura de transport, cum este modernizarea drumului DN 28B Botoşani - Târgu Frumos, dar vorbim şi despre Autostrada Unirii, şi despre construcţia de locuinţe ANL, alimentări cu apă şi canalizare, reabilitări de drumuri şi poduri, amenajări hidrologice. Vom avea investiţii în sănătate, în echipamente medicale, în fiecare judeţ. Domeniului sănătăţii, anul acesta, i s-a alocat un buget record. Pentru prima dată Ministerului Sănătăţii i s-a prevăzut în Proiectul de buget o sumă mai mare cu 6 miliarde faţă de bugetul anului trecut. Sănătatea are un procent de 4,85% din PIB, în condiţiile în care, la începutul guvernării, sănătatea avea un procent mult mai scăzut. Investiţiile beneficiază de 1,1 miliarde de lei, fiind vorba despre achiziţia de aparatură, reparaţii capitale, finalizarea lucrărilor începute. Totodată, comunităţile locale vor avea în anul 2019 cel mai mare buget din ultimii 30 de ani - aproape jumătate din valoarea bugetului de stat. La nivelul bugetelor locale, consiliile judeţene vor avea alocări de 450 de lei/locuitor, la nivelul judeţului, comparativ cu 250 de lei/locuitor, în anul 2018. În ceea ce priveşte primăriile şi municipiile, va fi distribuit 60% din impozitul pe venit, cu plafon de minim 12 milioane de lei, cu 7 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut. Primăriile de oraşe primesc 60% din impozitul pe venit, cu plafon minim 600 de milioane de lei, cu 3 milioane de lei mai mult decât în anul 2018, iar primăriile de comune vor avea alocată suma de 1.000 de lei/locuitor, comparativ cu 750 de lei/locuitor, faţă de anul trecut, cu un plafon minim de 2.000.000 de lei, cu 1.000.000 de lei mai mult faţă de anul trecut. Mai presus de toate disputele politice, există o certitudine - PSD a vrut de fiecare dată binele României, binele românilor. Şi, mai mult decât atât, acest partid a fost mereu capabil să aducă mai multă prosperitate fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială şi profesională. Bugetul pentru anul 2019 urmăreşte în totalitate respectarea tuturor promisiunilor pe care ni le-am asumat la începutul acestei guvernări. În anul 2019 ne respectăm angajamentele privind continuarea majorării salariilor şi a pensiilor. Cu siguranţă, mai sunt multe de realizat pentru a ajunge la nivelul veniturilor cetăţenilor din cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene, însă am început să luăm măsuri la nivel economic şi social şi ne îndreptăm spre această direcţie. Vă mulţumesc frumos. Şi consider că este momentul să votăm Bugetul, atât noi, parlamentarii PSD, cât şi toţi parlamentarii, inclusiv cei din opoziţie. Vă mulţumesc frumos. Deputat al PSD, Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7, Botoşani.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Antoneta Ioniţă? Vă rog.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă invit la un exerciţiu de imaginaţie. Ce-ar fi dacă, pe lângă activitatea pe care fiecare dintre noi o desfăşoară în fiecare zi, aici, în Parlament, sau în teritoriu, am fi nevoiţi ca, periodic, să venim la Parlament, sâmbăta, duminica, seara, la 7,00, într-o zi oarecare din timpul săptămânii şi, eventual, să desfăşurăm o activitate care durează 12-14 ore, neîntrerupt? Câţi dintre dumneavoastră, dragi colegi, aţi fi dispuşi să faceţi această activitate, fără ca timpul petrecut în Parlament să se considere vechime în muncă? Ba, mai mult, cum vi s-ar părea dacă, pentru indemnizaţia încasată, aferentă orelor lucrate în plus, aţi plăti asigurări sociale, dar acest lucru nu s-ar regăsi în calculul pensiei? Dragi colegi, situaţia pe care v-am expus-o nu este o poveste. Este situaţia reală cu care se confruntă medicii care profesează în sistemul public din România şi cărora gărzile pe care le fac nu le sunt recunoscute la vechimea în muncă. Din anul 2016, de când Ministerul Sănătăţii a dat un ordin care încalcă orice principiu al echităţii, medicii din spitalele publice româneşti se confruntă cu această situaţie. Pe acest fond, care afectează zeci de mii de cadre medicale, am iniţiat modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât gărzile pentru care medicii plătesc asigurările sociale să le fie recunoscute ca vechime în muncă şi să le fie luate în calculul pensiei. O altă prevedere, tot cu caracter reparatoriu, presupune ca medicii care fac gărzi să beneficieze, la cerere, şi de pensionare anticipată, înaintea vârstei standard, în cuantum direct proporţional cu numărul de ore de gardă efectuate, dar nu mai devreme de vârsta de 57 de ani - femeile şi de 60 de ani - bărbaţii. Stimaţi colegi, aş vrea să luaţi în calcul că un medic, care efectuează, în medie, 4 gărzi pe lună, acumulează peste 2.000 de gărzi în decursul activităţii, ceea ce înseamnă 4.000 de zile lucrătoare, adică aproximativ 15 ani de muncă neluaţi în calculul pensiei. Şi asta în cazul unor specialităţi unde există suficienţi doctori! Dar, ştiţi bine, criza de personal din spitale este tot mai acută şi tinde să devină un fenomen şi există secţii unde numărul gărzilor efectuate este mai mare decât cel pe care vi l-am prezentat. Efectul este unul previzibil - sindromul de suprasolicitare care a făcut ca 58 de medici români, cu vârste medii de până în 51 de ani, să moară chiar în timpul gărzilor. Un medic obosit, suprasolicitat poate să dea un diagnostic sau un tratament eronat, cu efecte incontestabile asupra pacientului. Stă în puterea noastră să reparăm această inechitate, înainte să existe victime printre medici sau pacienţi. Demersul legislativ a trecut de Senatul României, cu vot negativ, iar actuala putere a înclinat defavorabil balanţa. Sper că aici, în Camera Deputaţilor, voi găsi suficientă înţelepciune şi conştiinţă, astfel încât să nu le mai dăm medicilor români încă un motiv să plece din ţară, să-i facem să se simtă apreciaţi şi respectaţi şi, în fond, să le recunoaştem un drept, pentru că o noapte de gardă nu mai trebuie să fie un voluntariat făcut pentru statul român. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Dan-Răzvan Rădulescu. Vă rog.
Dan-Răzvan Rădulescu Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, În România anului 2019 învăţământul privat preuniversitar se organizează şi funcţionează la aceleaşi niveluri şi în aceleaşi tipuri de unităţi de învăţământ ca în învăţământul preuniversitar de stat. Legea învăţământului conţine prevederi referitoare la statutul, structura şi organizarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar cu caracter privat, toate concentrate însă într-un singur articol. Cred cu tărie în necesitatea adoptării unui cadru legislativ mai elaborat, care să prezinte exhaustiv şi explicit materiile în care statul coordonează şi sprijină sistemul particular de învăţământ. Solicit public, pe această cale: 1. Completarea alin. (6) art. 60 din Legea nr. 1/2011, prin care să se delimiteze şi să se enumere explicit şi exhaustiv domeniile în care statul sprijină şi coordonează învăţământul particular; 2. Solicitarea contradicţiei legislative dintre art. 9 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011; 3. Reglementarea zilelor de concediu acordate personalului din sistemul privat de învăţământ, în conformitate cu Codul muncii, nu cu Legea nr. 1/2011; 4. Alocarea bugetară de la stat să urmeze elevul inclusiv în şcoli autorizate private, nu doar în cazul celor acreditate; 5. Constituirea cadrului pentru întrunirea unor grupuri de lucru care să realizeze un ghid complet privind procedura de înfiinţare a unei unităţi private de învăţământ şi de acreditare. Înfiinţarea şi funcţionarea unei unităţi particulare de învăţământ furnizoare de educaţie presupune îndeplinirea unui set de formalităţi la diverse instituţii ale statului român, pentru asigurarea atât a standardelor de calitate solicitate de lege, cât şi îndeplinirea cumulativă a prevederilor legale, în acest sens, privind înfiinţarea. Vă mulţumesc. Dan Rădulescu, deputat de Prahova.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Kulcsár György? Vă rog.
József-György Kulcsár-Terza Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Mulţumesc pentru ocazia că-mi pot exprima şi eu gândurile. "10 martie, Ziua libertăţii secuieşti". Citez din Petiţia adresată Guvernului, Parlamentului României şi domnului preşedinte Klaus Iohannis, din data de 10 martie 2019, de la Târgu Mureş. "Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: 10 martie nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime. Autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi ale altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc, şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării. România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la aplicarea Recomandării nr. 1201/1993, care, prin acest angajament, a devenit obligatorie. Acest document, în art. 11 pronunţă: «În regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale, acestea au dreptul de a dispune de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului». Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc!". Tot în această petiţie se solicită, printre altele, eliberarea din închisoare a lui Beke István şi Szőcs Zoltán, aşa-zişii terorişti secui, condamnaţi politic. Aceşti tineri sunt nevinovaţi, ei aflându-se după gratii doar pentru că sunt maghiari. Prin această condamnare nedreaptă se urmăreşte ca noi, maghiarii, să ne temem şi să nu avem doleanţe. Vineri, 15 martie, sărbătorim Ziua maghiarilor de pretutindeni. Mesajul nostru este clar - precum cei care au luptat în Revoluţia de la 1948-1949 pentru libertatea naţiunii ai cărei fii au fost, tot aşa, noi, maghiarii din Transilvania, nu renunţăm la dreptul nostru la libertate deplină, aşa cum ne-a fost promisă în Proclamaţia de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918. Să fie pace, libertate şi înţelegere! Deputat Kulcsár-Terza József. Mulţumesc frumos.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi şi absenţi colegi, Eu am să fac trimitere la Cato cel Bătrân, care, indiferent de ce temă aborda în Senatul Roman, încheia prin următoarea propoziţie - "Cartagina trebuie dărâmată!". Lucru care s-a şi întâmplat, dar după 3 ani de zile după ce a murit Cato cel Bătrân, şi vestita cetate punică a fost pur şi simplu spulberată de pe faţa pământului, şi romanii au băgat plugurile acolo. Eu nu sunt Cato cel Bătrân, sunt Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui, şi vreau să fac precum Domnia Sa. Adică, indiferent de tema abordată, voi spune: Redeschideţi, doamnă ministru, Spitalul Orăşenesc Negreşti, Vaslui, închis abuziv odată cu alte 65 de spitale din România! Un spital închis presupune, aproape automat, un nou cimitir deschis. O şcoală închisă, aproape automat, duce la o puşcărie deschisă. Dacă mergi într-un spital din România, din cinci pacienţi, unul strigă "Mi-e sete!", doi strigă "Mi-e foame!", trei strigă "Mă doare!", patru strigă "Mi-e rău!" şi al cincelea vrea concediu medical, pentru pensie anticipată. Eu am să propun noului ministru - care deja a început să fie vechi ministru al sănătăţii - să elaboreze un plan, o strategie anuală de educaţie sanitară a populaţiei României. Dacă aţi văzut, mai ales în lumea satelor, oamenii, aproape toţi, au dantura deteriorată. De asemenea, redeschiderea tuturor spitalelor închise şi, cu prioritate, redeschiderea spitalului din Negreşti, Vaslui. Al treilea punct, din ceea ce-i propun eu doamnei ministru, ar fi ca celor de la grădiniţă, de la şcolile generale şi licee să li se ofere, de 3 ori pe an, periuţe de dinţi, gratuit, şi pastă de dinţi, pentru că deprinderile formate la cei mici rămân valabile şi pentru maturitate. Următorul punct ar fi ca, în România, toate intervenţiile stomatologice la elevi şi studenţi, până aceştia termină şcoala, să fie gratuite. Astfel, populaţia României ar fi mai sănătoasă, mai aptă de muncă, mai doritoare de muncă, mai eficientă şi mai productivă. Vă mulţumesc. Şi să dea Dumnezeu ca ministrul sănătăţii să facă măcar unul dintre cele cinci puncte pe care eu i le-am prezentat aici. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Huncă?
Mihaela Huncă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice - "Redeschiderea punctului vamal Racovăţ din judeţul Botoşani, o soluţie a dezvoltării economiei din zona uitată de Guvern". Stimate colege, Stimaţi colegi, Guvernul izolează cu bună-ştiinţă Moldova de restul ţării! Lipsa unei infrastructuri adecvate şi refuzul Guvernului de a accesa fonduri europene pentru realizarea unei autostrăzi care să lege Moldova de inima ţării nu fac decât să sărăcească populaţia din zonă. Solicit celor care şi-au dovedit până acum neputinţa în gestionarea marilor probleme de infrastructură ale României să nu văduvească Botoşaniul şi oamenii din zona de graniţă de posibilitatea unei dezvoltări economice, pornind de la schimburile comerciale externe! Punctul de trecere a frontierei de la Racovăţ stă închis din anul 2010 şi nu am văzut nicio intenţie a Guvernului pentru a-l redeschide în următoarea perioadă. Deşi investiţiile au continuat, iar lucrările sunt aproape finalizate, acest punct de trecere a frontierei rămâne închis. Vama Racovăţ este unul dintre cele cinci puncte vamale de la graniţa cu Ucraina care au fost închise pentru a fi modernizate. Racovăţ este singurul punct vamal care face legătura judeţului Botoşani cu Ucraina. Au fost realizate investiţii importante în cadrul unui proiect transfrontalier. Există un blocaj inexplicabil, din partea Guvernului, care face ca toate aceste investiţii să rămână nevalorificate. Din anul 2015 încoace, nu auzim decât promisiuni în legătură cu termenul de deschidere a vămii. Vă rog să nu pedepsiţi Botoşaniul şi oamenii din zona de graniţă, prin eliminarea posibilităţii unei dezvoltări economice, pornind de la schimburile comerciale externe! Populaţia din zonă nu trebuie pedepsită şi manipulată în funcţie de interesele electorale ale partidelor de la guvernare. Prin urmare, având în vedere importanţa socială şi economică a obiectivului, sper ca, după toate atâtea promisiuni deşarte, Guvernul să dea dovadă, măcar acum, de respect pentru populaţia judeţului Botoşani şi în viitorul apropiat să ducă la bun sfârşit proiectul redeschiderii vămii. Vă mulţumesc. Deputat PRO România, Mihaela Huncă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Florinel Stancu.
Florinel Stancu Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colegi. L-am auzit, aseară, pe cel care a fost comisar european pentru agricultură şi prim-ministru că vorbea despre suveranitate şi interesele agriculturilor din ţara noastră. Cum îi stă în fire, a vorbit despre lucruri pe care le-a realizat şi despre planuri pe care, cel mai probabil, nu le va duce la îndeplinire niciodată, pentru România. Dar nu acesta este motivul care m-a făcut să vin în faţa dumneavoastră. M-au deranjat minciunile şi acuzaţiile pe care le-a lansat la adresa actualului ministru, Petre Daea. Să spui că actualul ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale nu apără interesele României şi ale fermierilor români în Uniunea Europeană este o minciună. Cel care o propagă ştie foarte bine că negocierile în cadrul Consiliului de Miniştri nu se fac la televizor. Să ataci măsurile benefice adoptate pentru fermierii români, fără să vii cu altele, concrete, la schimb, este lipsă de patriotism. Dar nu asta este problema dumnealui. Un nou post la Bruxelles îl interesează. Să clarificăm lucrurile. Ministrul Petre Daea a realizat cele mai multe vizite în ţară, pentru a verifica starea agriculturii româneşti. A făcut agricultură şi întreţine un dialog permanent cu agricultorii. Le cunoaşte nevoile şi îi sprijină constant. Încă din primul an de guvernare, a deblocat acordarea subvenţiilor - după Guvernul Cioloş, zis "Guvernul Zero" -, suma totală fiind majorată cu un miliard de euro, din primul an. Acelaşi ministru Daea a lansat cel mai mare program de refacere a sistemului naţional de irigaţii. Până în prezent s-au înregistrat 1,2 milioane de hectare irigate, iar până în 2020 vom ajunge la 2,2 milioane de hectare irigate. Acest Guvern, votat de acest Parlament, a creat şi a votat Legea muntelui, Programul "Tomate pentru România", a lansat programe pentru tinerii agricultori, a gestionat epidemia de pestă porcină, iar începând cu acest an va derula un program pentru fermierii români. Este vorba despre Programul privind reproducţia la suine şi păsări, care are rolul de a lega cele mai importante două ramuri din agricultura românească, şi anume producţia vegetală şi zootehnia. Plus multe alte măsuri mai mari sau mai mici. În final, vreau să le transmit tuturor celor care declară că sunt mari apărători ai agriculturii româneşti că una dintre cele mai des invocate probleme în legătură cu relaţia fermierilor români cu autorităţile europene este nemulţumirea cu privire la faptul că agricultorii din vestul Europei obţin subvenţii mai mari. Pe toţi, cei care vrem binele agriculturii din România, ar trebui să ne preocupe estomparea acestor diferenţe în următorii doi, trei ani, nu minciunile şi atacurile la persoană. Vă mulţumesc frumos. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Dănuţ Bica.
Dănuţ Bica Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Bugetul de stat trebuie corectat în Parlament şi reaşezat pe baze reale". Stimaţi colegi, Preşedintele României a luat, miercuri, 6 martie, o decizie deosebit de grea, dar singura corectă în contextul actual - a retrimis Parlamentului, pentru corectare şi îmbunătăţire, Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Preşedintele a procedat în acest fel deoarece nu putea deveni părtaş cu majoritatea parlamentară, promulgând un Buget construit pe cifrele false furnizate de falşii experţi ai PSD şi ALDE, bazat pe bani pe care Guvernul în realitate nu îi are, croit greşit, împotriva tuturor obiectivelor majore ale românilor. Guvernul a minţit o ţară întreagă, propunând un buget fundamentat pe o creştere economică nerealistă, de 5,5% în acest an, în condiţiile în care Comisia Europeană estimase o creştere de numai 3,8%, iar, în 2018, guvernanţii au prognozat o creştere de 6,1% şi au încheiat anul cu numai 4,1%. De altfel, datele comunicate de Institutul Naţional de Statistică, joi, 7 martie, demonstrează că şi anul trecut cifrele pe care s-a construit bugetul de stat au fost manipulate. Astfel, în locul unui PIB estimat eronat la 949,6 miliarde de lei, România a reuşit să producă un PIB de numai 940,4 miliarde de lei, adică cu 9,2 miliarde de lei mai mic. Un alt indicator falsificat fără jenă este cel referitor la evoluţia preţurilor. Astfel, în 2018, PSD şi ALDE au prognozat o inflaţie de 3,7% şi la final de an aceasta a fost de 4,6%. Pentru anul 2019 guvernanţii mizează pe o creştere a preţurilor de numai 2,8%, în condiţiile în care, din cauza reglementărilor fiscale absurde, impuse prin Ordonanţa nr. 114/2018, facturile pentru energie electrică, gaze, televiziune, telefonie şi Internet au crescut deja considerabil, iar preţurile benzinei şi motorinei, dar şi cele ale tuturor produselor de bază, alimentare şi nealimentare, au explodat încă din luna ianuarie, România înregistrând în această perioadă cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană. Suntem în luna martie şi România nu are încă Buget. Singurii vinovaţi pentru situaţia gravă în care ne aflăm sunt liderii Coaliţiei PSD-ALDE, care, în ciuda solicitărilor repetate, au înaintat Parlamentului Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019 cu o întârziere de 3 luni, încălcând grosolan legea. Stimaţi colegi, Noi, deputaţii şi senatorii Partidului Naţional Liberal, am avertizat, încă de la prezentarea Proiectului bugetului în Parlament, că acesta este un buget fantezist, care nu are nicio legătură cu realitatea economică şi cu nevoile reale de dezvoltare ale României. Am încercat să corectăm toate erorile, propunând aproape 1.000 de amendamente, pe probleme esenţiale, în domenii-cheie ale vieţii economice şi sociale. Parlamentarii PSD şi ALDE s-au opus propunerilor noastre, încercând să anuleze chiar şi amendamentul PNL prin care au fost majorate alocaţiile de stat pentru copii. Deputaţii şi senatorii Partidului Naţional Liberal vor propune din nou corectarea acestui buget al ruşinii naţionale, prin reluarea amendamentelor respinse anterior. Este absolut necesar ca propunerile PNL să fie acceptate de către actuala majoritate parlamentară. Fără autostrăzi şi căi ferate moderne investitorii străini nu vor veni să deschidă fabrici în ţara noastră şi să creeze locuri de muncă bine plătite. Fără o majorare cât mai rapidă a punctului de pensie şi a alocaţiilor de stat, bătrânii şi copiii vor fi cei mai afectaţi de avalanşa creşterii preţurilor. Fără administraţii publice bine finanţate, satele româneşti nu vor fi scoase din noroaie. Parlamentarii PSD şi ALDE trebuie să îşi recunoască greşelile şi să susţină, de data aceasta, amendamentele PNL, astfel încât să dăm ţării, măcar în ceasul al doisprezecelea, un buget sănătos, orientat către dezvoltarea economică şi susţinerea puterii de cumpărare a populaţiei. Vă mulţumesc. Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Daniel Olteanu.
Daniel Olteanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă, fără îndoială, un proces cu beneficii pentru România, asumat de întreaga clasă politică şi cu sprijin covârşitor din partea românilor. Această integrare a venit însă cu oportunităţi şi provocări, cărora companiile româneşti au fost nevoite să înveţe să le facă faţă într-un timp foarte scurt. Deschiderea pieţelor a însemnat atât oportunităţi de export, cât şi provocări pentru a ţine piept concurenţei suplimentare pe plan intern. Companii cu zeci de mii de angajaţi, în total, având o piaţă de desfacere atât pe plan intern, cât şi în pieţele tradiţionale de dinainte de 1989, au fost puse în situaţia să asiste cum produsele fabricate în România au fost înlocuite cu produse din import, iar asta nu întotdeauna şi nu neapărat pe criterii care ţin de calitate şi preţ. Există numeroase luări de poziţie publice ale acestor companii pe acest subiect. Una dintre cele mai dramatice situaţii ar putea fi în industria energetică şi în domeniul administrării infrastructurii de transport. Având în vedere aceste lucruri, i-am transmis doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, printr-o interpelare, să dispună o analiză, prin intermediul pârghiilor pe care le are, pentru a ne putea prezenta, într-un timp cât mai scurt, concluziile aferente acestei teme. Cred că este extrem de important să cunoaştem cu toţii cum s-a modificat, după aderarea la Uniunea Europeană, ponderea achiziţiilor de produse fabricate în România, de la piese şi subansamble, la utilaje şi echipamente, în structura cheltuielilor companiilor la care statul a fost şi este acţionar, cu deosebire din industria energetică, având în vedere volumul cheltuielilor. Esenţial este să aflăm şi cauzele pentru care produsele fabricate în România au pierdut piaţa internă. Nu au mai fost competitive sau au fost introduse bariere noi, care nu au legătură cu calitatea produselor, spre exemplu, ci, mai degrabă, reprezintă semnele unei cartelizări? Consider că e necesară o analiză distinctă pentru piaţa producţiei de aparatură pentru automatizarea proceselor tehnologice industriale, de unde să rezulte cauzele exacte care au dus la pierderea pieţei interne de către companiile româneşti şi modul în care, după aderarea la Uniunea Europeană, s-a modificat ponderea produselor din această categorie, produse fabricate în România şi vândute pe piaţa internă. Toate aceste răspunsuri sunt obligatorii, în condiţiile în care câştigarea sau recâştigarea pieţei interne de către producătorii români reprezintă un obiectiv guvernamental. Un alt motiv, în plus, este acela de a elimina sau nu suspiciunile referitoare la introducerea unor bariere artificiale pentru aceşti producători de pe piaţa internă, mai ales după realizarea marilor privatizări ale companiilor din energie. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Dohotaru? Vă rog.
Adrian-Octavian Dohotaru "Unde-s mulţi, pădurea creşte!" Semnaţi cea mai mare petiţie locală din Cluj, în care spunem un nu hotărât tăierilor abuzive din Pădurea Hoia-Baciu! În momentul de faţă avem peste 5.000 de semnatari, sperăm să ajungem la 10.000. De ce spunem un nu hotărât tăierilor abuzive? Că sunt furturi, că sunt presiuni din partea proprietarilor privaţi de a exploata cât mai mult din proprietăţile lor private. Pădurea Hoia-Baciu este chiar în apropierea Clujului, deserveşte mii de clujeni în weekend. Aerul Clujului, care este cu probleme... Aşa cum au arătat statistici recente, suntem pe locul II în ţară, din perspectiva calităţii aerului, dar un loc II neonorant, după Iaşi. Această pădure este foarte relevantă pentru clujeni, pentru că ne asigură o calitate a vieţii mai ridicată. Trebuie să spunem foarte clar Primăriei Cluj că trebuie să intervină, printr-o înţelegere cu proprietarii privaţi, să-i despăgubească, pentru a avea lemn de foc din altă parte, de la păduri aflate la zeci de kilometri de oraşe mari. Trebuie să discutăm şi cu preşedintele consiliului judeţean, finul lui Emil Boc, Alin Tişă, să intervină la aceste discuţii cu proprietarii privaţi. Bineînţeles, discutăm şi cu Direcţia Ocolului Silvic, Direcţia Silvică din Cluj, în care spunem oamenilor să asigure o pază mai bună. S-a constatat, deja, prin Garda Forestieră, că s-au tăiat ilegal copaci cu zecile. Cu siguranţă, de-a lungul anilor, avem sute de copaci tăiaţi, mii de copaci în Pădurea Hoia-Baciu, cunoscută şi la nivel naţional. Sunt foarte mulţi turişti din România, dar şi din străinătate care vin în Pădurea Hoia-Baciu pentru a se bucura de această pădure, cunoscută şi pentru fenomenele paranormale, nu doar pentru beneficiile ecologice pe care le oferă clujenilor, mai ales că este o pădure de protecţie, nu de exploatare. La rândul meu, stau lângă pădure, într-un cartier de blocuri, în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăştiur, unul dintre cele mai mari cartiere din ţară. Stau la două minute de pădure şi mi se pare aberant să văd tăieri, să le aud din bloc, la 200 de metri de blocuri, când acei copaci pot să fie lăsaţi să crească în continuare, când acei copaci oferă un aer bun locuitorilor, mai ales că stăm într-un cartier care este extrem de înghesuit. Un ultim apel. Semnaţi această petiţie! Să arătăm autorităţilor oraşului că ne pasă de acest oraş, ne pasă de aerul oraşului, şi noi să ne gândim, din Parlament, inclusiv la nivel naţional, cum putem interveni ca pădurile din preajma marilor oraşe să fie păduri de conservare, să nu mai fie exploatate. Vă mulţumesc. Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Camelia Gavrilă. Vă rog.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia de astăzi poartă titlul simbolic "Educaţia timpurie - soluţii şi certitudini pentru un proces educaţional de succes". Şi aduce în atenţia opiniei publice importanţa unui demers legislativ finalizat cu succes, vizând structura învăţământului obligatoriu, completarea acestuia cu etapele educaţiei preşcolare şi cu obligativitatea parcurgerii de către elevi a învăţământului secundar superior, începând cu anul 2020. Pe 11 martie 2019, Senatul României a adoptat, în calitate de Cameră decizională, modificarea art. 16 din Legea educaţiei, în forma adoptată de Senat, în sensul în care învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până în 2010, apoi până în 2023 grupa mijlocie şi în 2030 grupa mică. În calitate de iniţiator al acestui proiect apreciez că demersul nostru reprezintă un pas extrem de important pentru viitorul educaţiei. Ne aflăm într-o epocă în care progresul tehnologic, bogăţia informaţiilor, toate presupun solicitare cognitivă, dezvoltarea inteligenţei copilului, corelarea cu anii de şcoală, de învăţământ preşcolar şi, deci, prezenţa copiilor cât mai repede într-un mediu social pe care-l reprezintă grădiniţa, acomodarea cu aceste colective educaţionale sunt extrem de importante pentru maturizare psihică, pentru maturizare afectivă şi cognitivă. Statisticile, de până la acest moment, sunt încurajatoare, vizavi de evoluţia numărului de copii prinşi în grădiniţă. Pe de altă parte însă, constatăm că în mediul rural sunt procente mult mai scăzute, cu 12% mai puţini copii participă la educaţia preşcolară, motiv care trebuie corectat rapid şi în sensul egalităţii de şanse. Toate cercetările legate şi de Proiectul pentru reforma educaţiei timpurii, derulat în sistemul educaţional românesc, subliniază importanţa grădiniţei, importanţa anilor de învăţământ preşcolar, pentru evoluţia ulterioară, pentru descoperirea mediului, pentru antrenarea inteligenţei, a curiozităţii, a aptitudinilor pentru studiu şi considerăm că progresul semnificativ, în plan educaţional şi intelectual, pentru aceşti copii este clar. Efectele pozitive asupra viitoarei integrări sociale se vor resimţi: reducerea comportamentelor deviante, descoperirea propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, dezvoltarea abilităţilor sociale, centrarea pe sarcini educaţionale. În concluzie, iniţiativa noastră legislativă este o pledoarie pentru importanţa şi valorile educaţiei timpurii, deschide calea unei pregătiri incipiente a copiilor pentru şcoală, pentru studiu, pentru dezvoltare complexă şi integrare în societate. S-au avut în vedere principii pedagogice, opinii medicale, modele şi trasee educaţionale europene, dar şi preocuparea pentru educaţia incluzivă şi respectarea principiului egalităţii de şanse, urmărind, implicit, aplicarea treptată a Programului de guvernare al PSD şi a politicilor educaţionale preconizate. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Adrian Dobrovie.
Matei-Adrian Dobrovie Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare, o puşculiţă plină pentru guvernarea PSD-ALDE". Liviu Dragnea îşi doreşte un control politic total asupra tuturor instituţiilor şi avuţiilor ţării. Împreună cu partidul său ar vrea să dispună de tot, aşa cum PCR dispunea în perioada de tristă amintire, de tot. Liviu Dragnea visează ca PSD să devină partidul unic care să ducă ţara spre "cele mai înalte culmi ale propăşirii socialismului ştiinţific multilateral dezvoltat". După ce am avut o lege iniţială de constituire a acestui FSDI, declarată neconstituţională de către CCR, iată că guvernul dezastrului naţional vine cu un alt proiect de act normativ, pentru ca Dragnea să-şi ducă la îndeplinire visul. Un număr de 28 de companii de stat din domeniul transporturilor, din domeniul energetic, din domeniul farmaceutic îşi vor aduce aportul la constituirea acestui fond de investiţii. Mai mult decât atât, valoarea nominală a fondului ajunge la 10,1 miliarde de lei. Bugetul de stat va fi astfel privat de nu mai puţin de 4,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă dividendele acestor companii, ce ar fi trebuit să se adauge veniturilor bugetare în anul 2019. "FSDI va contribui astfel la finanţarea unor investiţii interne de mare anvergură", ni se spune de către actualii guvernanţi. De ce preferă, totuşi, coaliţia PSD-ALDE să ocolească fondurile europene şi să folosească, mai degrabă, parteneriatul public-privat? Răspunsul este simplu. Pentru că aceşti bani europeni sunt controlaţi în privinţa folosirii lor şi nu pot fi deturnaţi. Mai mult decât atât, nu pot fi cheltuiţi oricum. Şi dacă nu vrem fonduri europene gratis şi căutăm tot felul de alte soluţii - aşa-zise soluţii, precum parteneriatul public-privat - care să permită dirijarea banilor către anumite interese, interese care, bineînţeles, susţin o clică de partid şi pe protejaţii săi. Crearea FSDI este doar o strategie de acaparare a celor mai profitabile companii de stat, strategie scornită de Liviu Dragnea, împreună cu strategul său Darius Vâlcov, marele as în manevre financiare. Totul va fi controlat şi decis politic, în scopul îndestulării partidului şi a clientelei sale economice. Acesta este singurul scop al acestui fond. Aceasta va fi, de fapt, menirea FSDI, atât timp cât partidul-stat va fi la putere. Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat de Bucureşti, Circumscripţia nr. 42.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Silviu Macovei?
Silviu Nicu Macovei Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Regiunea de Nord-Est are nevoie urgentă de un centru pentru copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate". Stimaţi colegi parlamentari, Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă atrage atenţia asupra urgenţei cu care România, în ansamblul ei, trebuie să se concentreze pe situaţia tragică în care ne aflăm, atât sociologic, cât şi demografic. Sunt zeci de mii de copii în ţara noastră care sunt acum crescuţi de bunici, oameni în vârstă cu multe probleme şi care nu mai au energia şi puterea de a creşte şi educa copii sau adolescenţi, conform provocărilor acestor ani. Din cifrele raportului Ministerului Educaţiei Naţionale, din data de 1 ianuarie 2018, am observat că Regiunea de Nord-Est suferă cel mai mult la capitolul copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Mai mult, judeţul Iaşi, cu peste 11.000 de copii lăsaţi acasă de părinţi, este pe primul loc în ţară, în acest trist clasament. Dacă ne uităm la tabelul publicat, observăm că judeţele cu cei mai mulţi copii lăsaţi în grija bunicilor sau a rudelor sunt, în ordine: Iaşi - 11.573, Suceava - 11.078, Bacău - 9.723, Neamţ - 7.624, Botoşani - 6.811, Vaslui - 6.803. Practic, Regiunea de Nord-Est are de trei ori mai mulţi copii lăsaţi acasă decât media naţională. Iar judeţul Iaşi are de aproape patru ori mai mulţi copii cu părinţi plecaţi în afară decât restul ţării. Mai mult, judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României are aproape cei mai mulţi copii ai căror unic întreţinător al familiei este plecat în străinătate. Psihologii avertizează constant asupra efectelor negative provocate de plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Deja vorbim de tulburări de anxietate, de adaptare, chiar depresie la copii. Mai mult, plecarea unui părinte la muncă în străinătate poate declanşa un divorţ care este un eveniment traumatizant pentru un copil şi aşa privat de afecţiunea unuia dintre părinţi. Cred că este nevoie de o mai mare aplecare asupra acestei catastrofe demografice, iar autorităţile statului trebuie să dezvolte mai puternic strategii de a atrage înapoi, în România, cetăţenii plecaţi în afară. Trebuie să tratăm cu mult mai multă convingere programele de tip start-up, mai ales în mediul rural, pentru a deveni motive pertinente de reîntoarcere în ţară. De asemenea, investiţiile în infrastructura de sănătate şi de educaţie la sate trebuie să fie accelerate, astfel încât satul românesc să redevină alternativă la părăsirea locului de baştină. Îndrăznesc, însă, să vă propun mai mult decât atât şi vă cer sprijinul, stimaţi parlamentari, pentru a aduce în planul concret toate aceste deziderate menţionate anterior. Consider că este absolut necesară constituirea unui centru-pilot care să grupeze psihologi, asistenţi sociali, consilieri vocaţionali şi de profesie, pedagogi şi consilieri educaţionali care să ofere sprijin exclusiv pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Acest centru ar urma să ofere consiliere psihologică pentru a reduce traumele cauzate de despărţirea copiilor de părinţi şi viceversa. De asemenea, pentru a reduce înstrăinarea între soţi, consilierea de cuplu este un aspect esenţial în menţinerea coeziunii familiei. Copiii rămaşi în ţară au nevoie de ghidare în procesul de învăţare, astfel încât programe de tip after school să fie destinate acestor copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Acest centru va trebui să aibă grijă şi de asistenţa celor care au grijă de aceşti copii, fie ei părinţi singuri, sau bunici, sau alte rude. Vă propun, stimaţi colegi, să sprijinim ca acest centru-pilot să fie constituit la Iaşi, judeţul cel mai dur afectat de acest fenomen şi să aibă un caracter regional pentru toate judeţele din Nord-Estul României, cea mai săracă şi mai depopulată regiune a Uniunii Europene. Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Victor Paul Dobre.
Victor Paul Dobre Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea se numeşte "Municipiul Tecuci are nevoie de noi!" Stimaţi colegi, Atestat încă din anul 1435, Târgul Tecuci era un important centru de tranzit şi de schimb pentru negustorii din regiunile de la nordul şi de la vestul Moldovei, cât şi pentru cei din zonele limitrofe. În prezent, Tecuciul este unul dintre puţinele noduri feroviare ale ţării care dispune de patru direcţii de orientare a liniilor ferate - spre Galaţi, Iaşi, Bacău şi Bucureşti - şi tot atâtea pentru şosele - spre Galaţi, laşi, Bucureşti, Târgu Bujor -, cărora li se adaugă drumuri locale spre localităţile rurale vecine, reliefând astfel poziţia de intersecţie, răscruce a oraşului Tecuci. Cu trecerea timpului şi schimbarea vremurilor, Tecuciul a pierdut din importanţa administrativă, dar a rămas un important centru nodal de transport. Direcţiile de transport care trec prin Tecuci au un regim de trafic intens, şi, ce este mai important, s-a înregistrat o creştere pentru traficul greu. Toate acestea s-au petrecut în condiţiile în care nu s-a realizat un drum de centură în partea de sud şi sud-est a oraşului, iar traficul se desfăşoară în continuare prin centrul oraşului. Acest fapt îngreunează foarte mult circulaţia curentă în oraş şi reprezintă, totodată, un pericol pentru siguranţa clădirilor de pe traseu, având în vedere că oraşul are cam 50-60% construcţii cu o vechime de circa 100-150 de ani şi cu o rezistenţă mică la trepidaţiile produse de mijloacele de transport. În aceste condiţii, consider că este necesară finalizarea construirii centurii de ocolire a oraşului pe traseul de la trecerea peste calea ferată până la intrarea de sud a oraşului, dinspre Drăgăneşti. De asemenea, se impune completarea centurii Tecuciului cu încă o variantă care să lege intrarea de nord a oraşului, ieşirea spre Matca şi intrarea de sud. Doar aşa s-ar realiza continuitatea fluxului de transport, evitarea aglomeraţiei din oraş, protejarea clădirilor şi s-ar întruni condiţiile de dezvoltare economică, prin facilitarea accesului la căi de transport moderne. Trebuie menţionat, totodată, că astfel s-ar acorda o şansă în plus şi asociaţiilor de producători din zona legumicolă Matca-Barcea, de a forma un cartel care să beneficieze de fonduri europene, să organizeze şi să construiască un complex care să centralizeze, să sorteze, să ambaleze, să depoziteze şi din care să fie distribuite legumele către lanţurile de magazine, pe bază de contract. Acest lucru ar aduce un plus la dezvoltarea economică a zonei şi a municipiului. Pentru aceasta Tecuciul are nevoie de noi! Victor Paul Dobre, deputat al PNL de Galaţi. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Vasile Cîtea.
Vasile Cîtea Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Cetăţenii Iaşiului, în pericol! Aerul în municipiul Iaşi este irespirabil". Dragi colegi, Dragi guvernanţi, Din păcate, Capitala istorică a României se confruntă cu o problemă foarte gravă, care impune măsuri urgente, inclusiv intervenţii la nivel central. Aşa cum rezultă din măsurătorile făcute de cele 4 staţii de monitorizare a calităţii aerului de pe teritoriul municipiului Iaşi, aerul este irespirabil în marea majoritate a cartierelor municipiului Iaşi, 9 din 10 ieşeni având de suferit. 290.000 de ieşeni au viaţa pusă în pericol în fiecare zi, iar specialiştii de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi au recomandat cetăţenilor municipiului Iaşi să evite plimbările sau efortul fizic în aer liber, deoarece expunerea pe termen îndelungat la un aer contaminat de pulberi în suspensie, ca de exemplu PM 10 şi PM 2,5, creşte cu 30% incidenţa atacurilor cerebrale. În perioada 7-12 martie au fost înregistrate valori record ale alterării aerului respirat de ieşeni, în situaţia în care sistemul imunitar al fiecăruia dintre noi nu poate anihila aceşti corpi străini pe care îi inspirăm în fiecare zi. Pe măsurătorile efectuate anul trecut, perioada martie - august, a fost cea mai critică perioadă în ceea ce priveşte poluarea cu particulele PM 10 şi PM 2,5. Aşa cum au recunoscut şi reprezentanţii Ministerului Mediului, principalii factori, care afectează calitatea aerului în municipal Iaşi, sunt: nivelul gazelor de eşapament, traficul intens, coşurile industriale, şantierele de construcţii şi încălzirea rezidenţială. În ceea ce priveşte traficul greu care tranzitează oraşul, restricţii în acest sens nu se pot face, deoarece s-a întârziat nespus de mult mutarea Biroului Vamal din actuala locaţie. Astfel, întâlnim des în zone centrale, şi nu periferice, transport greu care paralizează circulaţia în municipiul Iaşi, pe arterele Socola şi Tudor Vladimirescu, de exemplu. Mai mult, Iaşiul este privat şi de o variantă ocolitoare de trafic uşor, capitala istorică a României fiind, până la urmă, un oraş de tranzit. Cartierul Nicolina, cartier prin care se asigură extinderea municipiului Iaşi către zona metropolitană a Iaşiului, dar şi cartierul Păcurari, poarta de intrare a Iaşiului dinspre Drumul European E 85, înregistrează valori crescute ale PM 10 şi PM 2,5. Dacă pe segmentul de Drum European E 85 se înregistrează valori de trafic pe zi de aproximativ 20.000 de vehicule şi autoutilitare, în situaţia în care acest sector de drum asigură, în fapt, legătura dintre nordul ţării şi Capitala României, numai pe sectorul Gară - Podul de Piatră din municipiul Iaşi înregistrăm valori de trafic de peste 32.000 de vehicule în 24 de ore, din care mai mult de 5% sunt de trafic greu. În aceeaşi ordine de idei, menţionez că pe sectoarele Podul Roş, Tudor Vladimirescu, Târgu Cucului şi Anastasie Panu, ultimele două cartiere menţionate găsindu-se în centrul civic al Iaşiului, se înregistrează valori de trafic de peste 22.000 de autoturisme, în 24 de ore. Autorităţile locale au luat anumite măsuri, cum ar fi: achiziţionarea de autoturisme de salubrizare noi, cu normă de poluare Euro 6; mijloace de transport în comun noi, cu normă de poluare Euro 6 sau electrice; parcuri noi sau mai multe pietonale; înmulţirea numărului de clădiri verzi sau reducerea normei de poluare pe şantiere. Principala problemă este existenţa valorilor de trafic foarte ridicate în municipiul Iaşi. Doar prin crearea şi punerea în funcţiune a centurii uşoare s-ar putea ajunge la reducerea cu 10% a emisiilor de gaze de eşapament. Cu atât mai mult, dacă s-ar pune în circulaţie varianta ocolitoare de trafic greu, aerul respirabil în municipiul Iaşi ar fi cu încă 15% mai curat. Rog pe această cale ca reprezentanţii Guvernului să urgenteze definitivarea celor două obiective de infrastructură ale municipiului Iaşi, deoarece, din acest moment, este o problemă strict de sănătate a cetăţenilor municipiului Iaşi, sănătate pe care şi cetăţenii Iaşiului o au garantată prin Constituţie. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Leoreanu. Vă rog.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, "Proiectul pentru Autostrada Unirii a fost uitat de ministrul transporturilor". Cu ajutorul multora dintre dumneavoastră, printr-un acord transpartinic, am reuşit să transformăm în lege ideea unei autostrăzi care să lege Moldova de restul ţării, fiind vorba despre Autostrada Unirii. lată, la trei luni de când acest proiect a devenit lege, constatăm că Ministerul Transporturilor lucrează în stilul în care ne-a obişnuit - greoi şi netransparent. Asta, deşi Autostrada Unirii trebuie să fie o prioritate pentru România. Să nu uităm că zona Moldovei a fost condamnată la subdezvoltare, deşi cuprinde o pătrime din populaţia României - are zero kilometri de autostradă. Haideţi să analizăm faptele. Printr-un scurt bilanţ al paşilor făcuţi până acum de Ministerul Transporturilor vorbim, de fapt, despre un singur pas, pentru că singurul demers făcut pentru Autostrada Unirii a fost lansarea unei licitaţii pentru completarea studiului de fezabilitate. Deja din acest prim stadiu decurg cel puţin două probleme. Mai întâi, acest pas a fost făcut prea târziu, pentru că legea prevede foarte clar şi un termen pentru demararea procedurilor, termen care a fost ratat deja de Guvern. De asemenea, potrivit unui ordin din 2018, al Ministerului Transporturilor şi Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, în termen de 2-4 luni de la începerea procedurii de achiziţie ar trebui să avem un contract atribuit. A doua problemă este legată de costuri. Contractul scos la licitaţie pentru completarea studiului de fezabilitate la tronsonul Târgu Mureş-Târgu Neamţ are o valoare mult prea mică în raport cu totalul costurilor preconizate şi necesare. Acest tronson va trece prin munţi, or suma de 30 de milioane de lei alocată pentru acesta, într-o primă fază, este insuficientă. Asta spun specialiştii în infrastructură, care avertizează că asta va duce fie la un grav rabat de la calitate, fie la întârzieri pe termen nedefinit. M-am referit la un singur tronson, pentru că de partea autostrăzii care leagă Târgu Neamţ de Ungheni se va ocupa Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Din nou, această delegare nu este în acord cu legea, care prevede clar că Ministerul Transporturilor trebuie să se ocupe de coordonarea autostrăzii. PNL va continua să monitorizeze evoluţia acestui proiect, care este esenţial pentru dezvoltarea zonei Moldovei, în primul rând, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României. Ca să putem face acest lucru avem nevoie însă de o transparentizare a procesului. De aceea, fac un apel la ministrul transporturilor, care trebuie să prezinte urgent un calendar realist pentru proiectul Autostrăzii Unirii şi un plan de acţiune transparent, care să includă toţi paşii procedurali pe care îi face ministerul pe care îl conduce. Imediat după data de 20 martie, când expiră termenul pentru înscrierea în sistemul de licitaţii, avem nevoie de o prezentare a ofertelor depuse şi de un termen pentru pasul următor. În lipsa unui calendar clar şi realist, ne putem aştepta ca proiectul Autostrăzii, Unirii A8 să aibă soarta unei alte autostrăzi pe care ministrul Cuc a reuşit să o îngroape în amânări, Autostrada A7. Haideţi să nu rămânem prizonierii acestei logici a amânărilor fără motive reale, să ne implicăm şi să fim garanţii realizării acestui obiectiv important pentru România, pentru Moldova, în special. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Petru-Sorin Marica.
Petru-Sorin Marica Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Planul Naţional pentru Dezvoltare Locală, o şansă pentru comunităţile locale". Stimaţi colegi, În prezent, sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală este reprezentată de Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Principiul aflat la baza conceperii acestei politici este cel conform căruia în fiecare localitate din ţară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice în domeniile: sănătate, educaţie, apă, canalizare, energie termică şi electrică, inclusiv iluminat public, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuinţe şi sport. Principalul obiectiv al Planului Naţional pentru Dezvoltare Locală a fost şi a rămas reducerea decalajelor existente între mediul urban şi cel rural, iar pentru atingerea lui au fost identificate patru direcţii mari de acţiune. Acestea sunt: creşterea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea majorării veniturilor populaţiei, reformarea administraţiei şi reducerea birocraţiei. Cea de-a doua etapă a programului finanţează peste 9.500 de obiective de investiţii, dintre care 2.500 de creşe şi grădiniţe, 2.000 de şcoli şi 5.000 de alte obiective, din toate domeniile eligibile. Sunt alocate pentru aceste investiţii fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament. Judeţul Hunedoara se află printre primele judeţe din ţară în ceea ce priveşte banii alocaţi pentru modernizarea infrastructurii şi a îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale hunedorenilor, mai ales a celor din zona rurală. Suma totală a investiţiilor derulate în judeţul Hunedoara, prin PNDL 1, PNDL 2, şi Compania Naţională de Investiţii, începând din decembrie 2016 până în prezent, se ridică la peste 900 de milioane de lei. Din acestea, 132 de milioane de lei reprezintă investiţii deja realizate, 427 de milioane de lei sunt investiţii în derulare şi 283 de milioane de lei - investiţii contractate. Acţiunile de modernizare au început şi în localităţi unde oamenii îşi pierduseră speranţa că vor mai primi vreun ajutor de la Guvern. Am ales câteva exemple din Ţara Haţegului, de unde provin. De exemplu, în comuna Sălaşu de Sus peste 4 milioane de lei au fost alocaţi pentru modernizarea de străzi şi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă. Alte 15 milioane de lei sunt alocate pentru proiecte în derulare, cum ar fi modernizarea străzilor, lucrări la alimentarea cu apă şi canalizare în comuna Sarmizegetusa. Şi viitorul sună bine. Comuna Densuş îşi va putea moderniza la rândul ei reţeaua de drumuri şi poduri de interes local şi îşi va putea reabilita şi reţeaua de iluminat public. Şi în Comuna Sântămăria-Orlea va demara un amplu proces de modernizare pentru care contractele de finanţare au fost deja semnate. Lucrările vor viza extinderea reţelei de apă uzată, modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public stradal, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi realizarea unui sediu pentru primăria comunei. Planul Naţional de Dezvoltare Locală este doar o parte - este adevărat, foarte importantă - a Programului de guvernare şi fără îndoială a contribuit la obţinerea de rezultate cumulate, absolut notabile, în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai pentru cetăţenii obişnuiţi. Aş aminti aici că puterea de cumpărare medie a salariaţilor a crescut faţă de anul 2016 cu peste 20%. Puterea de cumpărare medie a pensionarilor a crescut în ultimii 2 ani cu peste 18%. Produsul intern brut s-a majorat de la ultimele alegeri generale cu 25%. Veniturile colectate la buget sunt cu 32% mai mari decât în 2016. Deci, încotro merge România? Dacă luăm în considerare faptele, România merge în direcţia bună. Desigur, ultimul cuvânt la următoarele alegeri îl vor avea alegătorii. Am însă deplină încredere că faptele vor conta în faţa electoratului român mai mult decât vorbele. Petru-Sorin Marica, deputat de Hunedoara.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Andrei Daniel Gheorghe.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi: "Politica UE, în contextul civilizaţiei Occidentale". Şi spun acest lucru, deoarece civilizaţia la care ne raportăm noi nu se limitează la spaţiul comunitar, ci înseamnă şi civilizaţia americană, înseamnă şi alte spaţii care fac parte din Europa sau care sunt apropiate Europei, dar care nu sunt o componentă a spaţiului Uniunii Europene. Şi am văzut cum, de la o vreme încoace, se tot creează această opozabilitate între Statele Unite şi Uniunea Europeană. Şi ea este cultivată de anumite personaje. Era să le spun "personulităţi"! Îl văd pe acel Verhofstadt, care bate câmpii prin Parlamentul European, cu tot felul de proiecte utopice care ţin mai curând de marxismul cultural, îl văd pe domnul preşedinte al Franţei, Macron, care vine ba cu armata europeană, ba să desfiinţăm naţiunile, că aşa ar fi mai bine pentru Uniunea Europeană, şi în acest context apar idei trăsnite. Ultima idee trăsnită pe care unii au interpretat-o greşit şi alţii au fost acuzaţi, la rândul lor, că o interpretează la fel de greşit, în speţă a fost şi cazul meu, reprezintă acea situaţie prin care UE încearcă acum să creeze un sistem de vize, în raport cu cetăţenii Statelor Unite, un sistem de vize care, bineînţeles, se numeşte altfel şi care este împachetat foarte frumos, că aşa se face la Bruxelles. De ce acest sistem este o eroare? În primul rând, eu, personal, şi foarte mulţi dintre cei care suntem aici, suntem categoric pentru ridicarea vizelor pentru toţi cetăţenii Comunităţii Europene. Acest lucru ţine nu doar de capacitatea de negociere a Bruxellesului, foarte slabă, cum o ştim, în raport cu Washingtonul, ci ţine şi de capacitatea statelor naţionale suverane de a negocia cu partenerul american. Statele Unite şi Europa sunt parte ale aceleiaşi civilizaţii, o civilizaţie cu rădăcini vechi, o civilizaţie animată de valorile libertăţii, de creştinism, de respect pentru demnitatea umană, de pluralism şi democraţie. Ca să spunem, una peste alta, toată această chestiune mi se pare profund eronată această opozabilitate care se creează, iată, şi în această speţă, unde practic trebuie să existe un sistem liber. Se vorbeşte de securitate. Dar unde e securitatea? Haideţi să o luăm un pic aşa... Tragedia de la 11 septembrie 2001 a fost plănuită la Hamburg, în Germania, din păcate, de acea bandă de jihadişti. Tragediile din Franţa şi Belgia au fost plănuite la Bruxelles, lângă instituţiile europene. Deci nu e vorba de securitate. Este iarăşi o râcă de orgolii politice. Şi să nu uităm un lucru. Europa de astăzi datorează enorm de mult Statelor Unite. Ne gândim la eliberarea de sub tirania nazistă din 1944, ne gândim la cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson de acum 100 de ani, de care a beneficiat şi România, şi care au dus la îndeplinirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Aşadar, cred că este foarte important să înţelegem raportul de complementaritate şi de osmoză civilizaţională, culturală şi geopolitică dintre Statele Unite şi Comunitatea Europeană. Nu este nevoie de vize nici pentru un mal, nici pentru celălalt al Atlanticului, dar este nevoie de dialog, este nevoie de respect şi este nevoie de încetarea acestei politici ţâfnoase, care face rău tuturor cetăţenilor europeni, americani, cât şi din alte zone ale lumii. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Elena Hărătău. Vă rog.
Elena Hărătău Mulţumesc, doamna preşedinte. Declaraţia de astăzi se intitulează "Ce vrăji a mai făcut Klaus Iohannis?". Preşedintele României, aflat pe post de purtător de cuvânt al unei opoziţii aflate în colaps, continuă seria scurtmetrajului "Ce vrăji a mai făcut Klaus Iohannis?", cu un nou episod ilar şi împotriva dezvoltării ţării şi a creşterii calităţii vieţii oamenilor. După ce Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate a Legii bugetului de stat pe anul 2019, acest preşedinte care nu dovedeşte că reprezintă interesele României şi ale românilor vine cu o nouă "vrajă", trimiţând Parlamentului legea în cauză spre reexaminare. În motivarea acestei acţiuni reprobabile, şeful statului înşiruie cuvinte lipsite de sens, precum "prognoză nerealistă", "nu asigură o reală funcţionare", "afectează dezvoltarea comunităţilor locale" şi alte asemenea expresii, în scopul de a-şi justifica demersul nerealist. Ceea ce uită deliberat vremelnicul chiriaş de la Cotroceni este exact esenţialul. Bugetul României pentru anul 2019 este eminamente unul investiţional, mai ales pe principalele sectoare în care ţara noastră are de recuperat decalajele existente raportat la ţările europene avansate: sănătate, educaţie, infrastructură. Mai ales la sănătate şi educaţie, în acest an sunt alocate cele mai mari sume din bugetul de stat de după 1990, fapt ce va avea efecte pozitive prin realizarea investiţiilor aflate în derulare şi începerea unora noi, cât şi pentru creşterea autonomiei autorităţilor publice locale. În demersul său populist, preşedintele se mai cramponează de previziunile privind creşterea economică a României, în condiţiile în care estimările iniţiale ale Executivului au fost depăşite în cei doi ani de când PSD conduce profesionist şi cu preocupare constantă destinele românilor. Adevărul este că domnul preşedinte este puţin cam supărat - se termină mandatul! Neavând nicio realizare notabilă în aceşti patru ani de până acum, domnul Klaus Werner s-a trezit acum părăsit şi de opoziţia care l-a susţinut, a căror eforturi de a bloca tot ceea ce ţine de dezvoltarea ţării sunt pe cât de inutile, pe atât de penibile. Pe cale de consecinţă, preşedintele a chibzuit că nu prea mai are şanse la un nou mandat, dorind să-şi anuleze inactivitatea de până acum în ochii românilor prin folosirea de dezinformări şi alte acţiuni derutante, precum atacarea Legii bugetului pe toate fronturile posibile. Sunt convinsă însă că românii nu mai pot fi păcăliţi cu aceste "vrăji" marca Iohannis şi sunt capabili să privească realitatea în forma ei pură! Iar realitatea ne arată că România este blocată de preşedintele nostru invizibil, iar alocaţiile copiilor nu pot creşte, tot din cauza nervozităţii prezidenţiale! Deputat al PSD, Bacău, Elena Hărătău. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Anişoara Radu.
Anişoara Radu Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Programul guvernamental gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar". Stimaţi colegi, În cei 29 de ani care au trecut de la Revoluţie au fost promovate foarte puţine măsuri pentru susţinerea copiilor, cu excepţia unor sume de bani acordate sub formă de alocaţii şi câteva programe referitoare la vaccinarea copiilor şi elevilor. Sigur, unul dintre programele de succes a fost cel implementat de Guvernul României, condus pe atunci de domnul prim-ministru Adrian Năstase, respectiv Programul "Cornul şi laptele" în şcoli, program care a diminuat semnificativ rata abandonului şcolar. Din această perspectivă, adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei de urgenţă nr. 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" reprezintă unul dintre cele mai ambiţioase programe, având în vedere întinderea în timp a acestuia. Săptămâna trecută am votat, alături de colegii mei din Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 104/2018, urmând ca aceasta să primească votul final în plenul Camerei Deputaţilor. Acest program are drept scop înfiinţarea unui cont special de economisire sub formă de depozit. Beneficiarii Programului "gROwth" sunt copiii care au cetăţenia română şi vârsta sub 18 ani. Contul se va deschide pe numele copilului, automat la unităţile Trezoreriei Statului, fără a fi necesară o cerere din partea unuia dintre părinţi, a altui reprezentant legal al copilului sau împuternicitului acestora. O procedură care elimină, practic, orice fel de birocraţie inutilă şi facilitează deschiderea acestor conturi pe numele copiilor. Programul "gROwth - contul individual de economii Junior Centenar" va beneficia de o primă de stat anuală de 600 de lei, sub condiţia ca suma depusă anual în contul respectiv să fie de minimum 1.200 de lei, iar dobânda minimă pentru aceste conturi va fi egală cu dobânda de politică monetară a BNR plus un punct procentual. De asemenea, câştigurile din dobânzi nu vor fi impozitate, iar sumele din conturi sunt în totalitate garantate de stat. Mai mult, dacă la împlinirea vârstei de 18 ani tânărul doreşte să achiziţioneze cu banii acumulaţi o locuinţă, statul îi va garanta creditul. În încheiere, doresc să subliniez că rolul acestui program este de a promova o disciplină financiară, atât de necesară, şi se adresează atât copiilor din ţară, cât şi celor din diaspora. Vă mulţumesc. Deputat Radu Anişoara, Tulcea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Cristina Burciu.
Cristina Burciu Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Preşedintele blochează România «cu atenţie şi preocupare»". Stimaţi colegi, Vrând-nevrând, preşedintele României a găsit de cuviinţă, spre apropierea sfârşitului de mandat, să iasă din somnolenţa-i proverbială şi să demonstreze românilor care este rolul său - de mediator şi factor de echilibru între puterile statului. Domnia Sa însă nu prea a avut de ales referitor la modul în care trebuie să se facă vizibil în faţa populaţiei, din două motive. Pe de o parte, era obligat întrucâtva să se lanseze în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, iar pe de altă parte, trebuia să suplinească într-un fel lipsa de reacţie şi letargia politică interminabilă a opoziţiei. În consecinţă, după ce a socotit îndelung, cu atenţie şi preocupare, domnul preşedinte a ajuns la concluzia că unica sa soluţie este aceea de a bloca România, prin sesizarea de neconstituţionalitate a Legii bugetului de stat. Neinspirată decizie, deoarece, aşa cum era de aşteptat, Curtea Constituţională a respins săptămâna trecută demersul prezidenţial. Faptul că CCR a decis cu unanimitate de voturi constituţionalitatea acestui act normativ, fundamental pentru buna funcţionare a României în acest an, reprezintă un vot de blam pentru şeful statului. De asemenea, acest vot mai demonstrează disperarea în care se află preşedintele, mai ales că partidele care l-au susţinut până acum au cam dispărut de un timp din prim-planul scenei politice. Dar, de această dată, cu o minimă atenţie şi preocupare, de doar două zile, şeful statului a decis că nu îl interesează decizia Curţii Constituţionale, ca şi în cazul revocării fostului şef al DNA - nimic nou sub soare! - şi a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea bugetului de stat pentru pe anul 2019. "Curat-murdar, coane Fănică", cum ar spune marele Caragiale. Dar, din păcate pentru Domnia Sa, este un comportament caragialesc sadea, care nu-i face cinste, mai ales instituţiei pe care o reprezintă, dimpotrivă. Care sunt efectele acestor gesturi ale preşedintelui? Românii trebuie să le ştie. Iar acestea sunt, pentru moment, blocarea tuturor investiţiilor aflate în prezent în derulare în toată ţara şi, mai grav, stoparea majorării alocaţiilor copiilor. Lucrurile sunt clare şi nu e cazul să ne prefacem că nu ar fi aşa. Preşedintele a blocat România de o lună! Dar sunt convinsă că acest blocaj nu va mai dura, după ce majoritatea parlamentară va vota din nou Legea bugetului. Consider că preşedintele a dovedit, prin sesizarea de neconstituţionalitate a Legii bugetului, şi apoi prin retrimiterea la Parlament a acesteia, că este mai puţin "atent şi preocupat" de bunul mers al instituţiilor statului, ba chiar poate fi bănuit de dezinteres cras faţă de viaţa românilor. Fie doar pentru faptul că majorarea alocaţiilor copiilor depindea de promulgarea acestei legi, preşedintele s-a aflat, prin atacul la CCR, la limita prerogativelor sale constituţionale, iar, în acest context, ideea unei eventuale suspendări nu ar fi una neconformă cu realitatea. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Cluj, Cristina Burciu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Maricela Cobuz.
Maricela Cobuz Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Sănătatea, un domeniu esenţial al dezvoltării României, are nevoie de buget". Am ajuns în luna martie fără a avea un buget aprobat pentru anul acesta. După ce Guvernul României a propus un proiect de buget votat de către Parlament, sustenabil politicilor şi programelor guvernamentale, care să se plieze pe nevoile esenţiale ale tuturor domeniilor, acesta a fost blocat de către preşedintele României. Cu exact o săptămână în urmă, Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate a domnului preşedinte Klaus Iohannis pe Legea bugetului. Totuşi, proiectul de lege îşi reia cursul în procedură legislativă, pentru că preşedintele României a solicitat reexaminarea acestui proiect de către Parlament. Acest aspect nu face decât să îngreuneze buna funcţionare a instituţiilor publice care nu au încă buget. Este imperioasă adoptarea de către Parlament a bugetului pentru anul 2019, deoarece domenii precum sănătatea, educaţia, dezvoltarea, transporturile, apărarea nu îşi vor putea implementa programele naţionale, menite să contribuie la bunăstarea societăţii. În proiectul de buget pentru anul 2019, domeniul sănătăţii are prevăzut un buget uriaş, de 4,84% din PIB, o creştere cu peste 6 miliarde de lei faţă de anul trecut. Cea mai mare parte a bugetului este prevăzută pentru investiţii, achiziţia de aparatură medicală, consolidări şi finalizări de lucrări. Plata salariilor personalului medical din România, programele naţionale de sănătate, compensarea medicamentelor, funcţionarea instituţiilor medicale de stat, toate acestea au nevoie ca bugetul să fie adoptat de către Parlament cât mai repede posibil. Sunt convinsă că sănătatea nu are culoare politică, iar pentru implementarea politicilor care să vină în interesul cetăţeanului trebuie sprijin şi implicare din partea tuturor, mai ales din partea preşedintelui României. Numai prin acest mod putem să asigurăm o calitate durabilă a politicilor naţionale, care să contribuie la dezvoltarea societăţii spre mai bine. Vă mulţumesc. Deputat, doctor Maricela Cobuz, PSD, Suceava.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Următorii colegi au mai depus în scris: Ionela Dobrică, Mirela Furtună, Luminiţa Jivan, Tudor Ciuhodaru, Ioan Dîrzu, Aida Căruceru, Viorel Stan, Ciprian Şerban, Claudiu Ilişanu, Alina Tănăsescu, Alexandra Presură, Daniela Oteşanu, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Elvira Şarapatin, Marius Budăi, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Ştefan Muşoiu, Mihăiţă Găină, Liviu-Ioan Balint, Eugen Bejinariu, Georgeta Holban, Eliza Ştefănescu, Cristina-Elena Dinu, Aurel Boroianu, Mugurel Cozmanciuc, Sorin-Ioan Bumb, Florica Cherecheş, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Corneliu Olar, Claudiu Răcuci, Viorica Cherecheş, Vasile Stamatian, Florin Roman, Vasile Varga, Tudoriţa Lungu, Cristina Iurişniţi, Florică Ică Calotă, Mihai Niţă, Marius Paşcan, Petru Movilă, Ionuţ Simionca, Cătălina Bozianu, Constantin Codreanu, Adrian Todoran, Cătălin Cristache, Eugen Tomac, Cornel Sămărtinean şi Oana Bîzgan. Vă mulţumesc. Am încheiat şedinţa noastră de astăzi. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Alina Teiş "Femeile, egale cu bărbaţii, şi competente în viaţa politică" De-a lungul timpului, în mentalitatea multor popoare, s-a format percepţia că femeile sunt mai prejos decât bărbaţii, că nu pot realiza atât de multe lucruri, că nu pot fi atât de puternice, că nu au cum să ocupe funcţii înalte în stat, să câştige bine sau să aibă succes. Cu o astfel de gândire ne-am luptat o perioadă lungă de timp, în care multe femei şi-au pierdut încrederea în forţele proprii şi nici măcar nu s-au mai încumetat să încerce, deşi poate că aveau şanse să reuşească. Odată cu evoluţia societăţii, am început să gândim altfel, am început să ne încredem mai mult în femeile din jurul nostru, că şi ele pot face performanţă în anumite domenii, nu doar bărbaţii. Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi constituie un principiu fundamental al Uniunii Europene, consacrat în mai multe tratate. La noi în ţară, principala realizare în obţinerea unei depline egalităţi de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi o constituie, în primul rând, adoptarea unui cadru legislativ adecvat, concretizat, în principal, prin adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Aceasta reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate sferele vieţii publice din România. A doua realizare o reprezintă crearea unor mecanisme instituţionale adecvate prin care se asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Principalul organism instituţional în domeniul egalităţii de gen l-a reprezentat, începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei si Bărbaţi. A treia realizare a statului român în privinţa egalităţii între femei şi bărbaţi o constituie implementarea unor politici publice care să promoveze egalitatea de gen. Astfel, începând cu anul 2006 principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi a fost integrat în toate cele 4 strategii naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, adoptate de Guvernele României, din care trei deja implementate. În vigoare în acest moment este Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, adoptată prin H.G. nr. 365/24 mai 2018. Pe lângă aceste realizări, în România, ziua de 8 mai a fost declarată Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Unul dintre domeniile în care văd din ce în ce mai multe femei este cel politic. Şi nu pot decât să spun că mă bucur că un domeniu care, în trecut, era oarecum innaccesibil sexului feminin, ajunge acum să fie, într-o proporţie destul de mare, reprezentat de femei, că femeile ajung să ia decizii cu privire la schimbările din viaţa multor oameni, şi nu orice fel de decizii, ci unele care aduc modificări în bine. Cu privire la participarea femeilor la viaţa politică, ţin să menţionez faptul că Partidul Social Democrat a oferit întotdeauna şanse egale între femei şi bărbaţi. În prezent, în structurile de conducere există o paritate de gen. Partidul Social Democrat a promovat intens numirea şi alegerea în funcţii publice a femeilor, astfel că numărul acestora a crescut mult, în comparaţie cu anul 2012. Prezenţa femeilor în funcţiile politice nu demonstrează altceva decât faptul că PSD a respectat egalitatea de şanse. Şi o va respecta în continuare!
Ioan Balan "Dragnea a pus ochii şi pe ultima rezervă, aurul românesc de la Londra!" În momentul în care românii se îndoiau că după 22 de ani de guvernări PSD ar mai fi ceva de prădat în România, uite că Liviu Dragnea ne-a "luminat" pe toţi şi ne-a demonstrat că aurul din rezerva ţării ar fi o captură excelentă pentru cei care conduc ţara dintr-un şanţ în altul, ca un şofer care s-a urcat turmentat la volan. Argumentele cu care au început să intoxice populaţia în fiecare zi sunt care mai de care mai trăsnite. Ba că în Anglia ne costă depozitarea, de parcă în România ar fi pe gratis, ba că la Londra nu e în siguranţă, de parcă în mâinile lui Dragnea şi ale Vâlcov, expertul în lingouri, ar fi în siguranţă. Niciodată un guvern nu a lovit în temelia economiei româneşti, aşa cum o face Dragnea şi cu gaşca lui! Au lovit în băncile româneşti cu toată forţa, impunându-le taxe absurde, scumpind creditele şi majorând cursul de schimb. Au lovit în cel mai dinamic sector economic din ţară, comunicaţiile, taxând şi blocând investiţiile în noile tehnologii. Au lovit în sectorul energetic, iar fiecare cetăţean poate să compare factura de luna aceasta cu cea de anul trecut. Toate taxele se văd în preţurile mai mari plătite de populaţie. După ce, timp de doi ani, au atentat, mai mult sau mai puţin făţiş, la economiile a 7,2 milioane de angajaţi, care au agonisit peste 48 de miliarde de lei pentru pensii prin Pilonul II, acum, Dragnea şi experţii săi în prădat banii românilor nu se mai ascund deloc şi au declanşat deja distrugerea sistemului din care ar fi urmat să se plătească pensiile peste numai 10 ani. Aşadar, banii de la buget au fost făcuţi praf, fără să construiască nimic în toată ţara, nu numai în Moldova, banii primăriilor agonisiţi de primarii gospodari în excedente bugetare au fost risipiţi, lăsând administraţiile publice locale într-o subfinanţare cronică, banii din pensiile private vor fi deturnaţi, rezerva din trezorerie a fost epuizată, iar acum au pus ochii şi pe ultimii bani disponibili, strânşi în rezerva Băncii Naţionale, sub formă de aur. Guvernul a rămas fără bani! Nu o spun eu, o spun chiar cifrele publicate de Ministerul Finanţelor Publice, cifre care reflectă situaţia îngrijorătoare în care se află bugetul: bugetul de pensii are deficit de 1,27 miliarde lei, nu excedent cum se lăuda Teodorovici, iar bugetul general consolidat are grave probleme de finanţare. Degeaba încearcă Dragnea, Vâlcov şi Teodorovici să fure banii din Pilonul II de pensii şi să sifoneze rezerva de aur a României, pentru a petici găurile imense din bugetul de stat, pe care ei l-au adus în această situaţie. Ar fi bine să se uite la greşelile făcute de alte state precum Ungaria şi Polonia, care, în urmă cu zece ani, au luat asemenea decizii dezastruoase, iar acum se chinuie să repare ce s-a stricat atunci. Chiar şi cu jefuirea Pilonului II de pensii şi a aurului, problemele nu s-ar rezolva decât temporar, poate, doar până la sfârşitul acestui an. Este imposibil să înţelegem de ce PSD şi ALDE atentează la proprietatea românilor, de ce născocesc asemenea măsuri toxice, cu efecte dezastruoase, atâta vreme cât au la îndemână peste 30 de miliarde de euro gratuiţi, bani din fondurile structurale, pe care îi avem la dispoziţie de la Uniunea Europeană! Din aceste zeci de miliarde de euro s-ar putea construi mii de kilometri de autostrăzi, zeci de spitale şi sute de şcoli, iar prin taxe şi impozite bugetul ar câştiga zeci de miliarde de lei. Nu ar mai fi nevoie ca Dragnea şi ai lui să desfiinţeze sistemul de pensii şi nici să atenteze la Tezaurul României. Banii de la Uniunea Europeană ar fi de 3-4 ori mai mulţi chiar decât au nevoie ca să guverneze bine. De ce nu iau banii gratuiţi de la UE? De ce nu-i aduc în ţară? Nu trebuie decât să întocmească proiecte concrete de autostrăzi, spitale, şcoli, de reindustrializare a ţării şi să-i ceară! De ce nu fac acest lucru? Nu se pricep? Ar fi un argument important. Din păcate pentru ţară şi pentru cetăţeni, fostul prim-ministru, Mihai Tudose, ne-a spus că banii gratuiţi de la Uniunea Europeană nu vor fi aduşi niciodată în România de un Guvern PSD, pentru că din acei bani nu se poate fura şi nu se poate da şpagă! Sunt afirmaţiile fostului prim-ministru, nu ale mele. Aşadar, orice român poate să înţeleagă foarte simplu de ce PSD ne-a adus pe marginea prăpastiei şi de ce în România banii nu ajung niciodată acolo unde oamenii au cea mai mare nevoie, în spitale moderne, în şcoli şi grădiniţe noi, precum şi în drumuri noi.
Marius-Constantin Budăi "Fiecare comunitate locală pierde lunar câte 300 de milioane de lei, din cauza amânării bugetului pe 2019, de preşedintele Klaus Iohannis" Realitatea cifrelor oficiale contrazice atacurile din ultima perioadă ale domnului preşedinte Iohannis la adresa PSD şi a coaliţiei de guvernare. Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat ceea ce PSD şi ALDE a declarat şi anume, în 2018 România a avut o creştere economică de 4,1%, care se adaugă peste creşterea semnificativă de 6,9% din anul 2017. Este o certitudine că, prin măsurile guvernării PSD din ultimii 2 ani, situaţia economică a fiecărui român s-a îmbunătăţit şi a fost superioară guvernărilor din ultimii 10 ani. Cifrele spun întotdeauna adevărul. România a dus-o cel mai bine când a fost guvernată de PSD. Mai sunt multe lucruri de îndreptat şi de realizat, însă s-au făcut cele mai importante progrese în ceea ce priveşte majorarea veniturilor populaţiei. În aceste condiţii, acuzele preşedintelui Klaus Iohannis, că "avem cel mai slab guvern din istoria post-decembristă", este o uriaşă şi incalificabilă manipulare, în pofida cifrelor şi evidenţelor, în dispreţul interesului naţional şi doar din motive electorale. Interesul electoral personal îl face pe domnul preşedinte să submineze economia României şi afecteze administraţia publică locală. Autorităţile locale pierd în fiecare lună 300 de milioane de lei, în timp ce pe plan extern România se împrumută la dobânzi mai mari. Domnul Iohannis trebuie să-şi asume aceste pierderi şi să răspundă, la un moment dat, şi în faţa românilor şi în faţa legii pentru deciziile sale. Nu este admisibil ca toate comunităţile locale să piardă fonduri pentru că nu colectează integral impozitul pe venit, aşa cum era în bugetul pe 2019. În prezent, până la promulgarea bugetului de preşedinte, se foloseşte formula anului trecut, aşa că, la nivel local se colectează doar 71,5% din impozitul pe venit. Diferenţa înseamnă 300 de milioane de lei, mai puţin, în fiecare lună, pentru primăriile ţării. În acelaşi timp, o serie de facilităţi acordate angajatorilor pentru ucenici, absolvenţi de liceu, persoane cu dizabilităţi, nu pot fi acordate şi finanţate, ceea ce va duce, inevitabil, la pierderi de locuri de muncă. Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD şi ALDE nu putem înţelege de ce, pentru domnul preşedinte, bugetul propus de PSD nu este bun, dar, în schimb, dânsul a aprobat bugetul Guvernului tehnocrat, în 2016, care prevedea mai puţin cu 16 miliarde de lei la sănătate şi mai puţin cu 10 miliarde de lei la educaţie. Tot dânsul reclamă că în 2019 comunităţile locale au cu un miliard de lei mai puţin. În realitate, primesc 4,6 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut. De asemenea, preşedintele susţine că s-au alocat mai puţini bani pentru investiţii. În realitate, sunt în plus peste 15 miliarde de lei la investiţii, în bugetul pe 2019. Deplânge starea sănătăţii, dar ignoră că în bugetul anului 2019 sunt cele mai mari alocări din istoria României pentru sănătate. În ceea ce priveşte susţinerea copiilor, Klaus Iohannis aplaudă propunerea liberalilor de creştere a alocaţiilor, dar blochează majorarea efectivă a acestora, care a fost în realitate pusă în practică de Guvernul PSD-ALDE. Adevărul este însă unul singur. Domnul Iohannis n-a construit nimic în mandatul său de preşedinte. Doar a blocat şi a criticat! Din păcate, este primul preşedinte din istoria ţării care a blocat bugetul propriei ţări, ceea ce denotă clar că nu îi pasă de români şi de România!
Georgeta-Carmen Holban "Aplicarea Planului naţional pentru hepatite va avea ca efect reducerea ratei îmbolnăvirilor" Guvernul României continuă să deruleze, prin Ministerul Sănătăţii, programele de sănătate indispensabile îmbunătăţirii vieţii românilor, atât prin continuarea celor existente, cât şi prin crearea de noi strategii îndreptate spre asigurarea unor servicii medicale de calitate pentru oameni. Astfel, în aceste zile, conducerea Ministerului Sănătăţii a anunţat începerea funcţionării unui nou program, respectiv Planul naţional pentru hepatite, care va deveni operaţional începând din luna mai. Acesta va conţine o serie de obiective şi direcţii de acţiune, astfel încât progresele urmărite să fie transpuse cât mai curând în realitate. În acest moment, ţara noastră are anumite dificultăţi cu cei aproximativ 170 de pacienţi care nu răspund, din diferite cauze, medicaţiei actuale pentru hepatita C, însă ministrul Sorina Pintea a dat asigurări că aceştia vor primi un tratament preferenţial. În acest sens, a fost modificată legislaţia încă de anul trecut, pentru a se putea achiziţiona medicamente, ţintit pacienţilor care nu răspund tratamentului obişnuit. Pentru anul în curs, s-a luat decizia, împreună cu Casa Naţională de Sănătate, să se introducă acest tip de tratament în seria celor decontabile. De asemenea, pentru prevenirea şi depistarea rapidă a persoanelor expuse riscului hepatitei C, s-a hotărât implementarea unor proceduri conform cărora pacienţii să primească teste rapide şi consumabilele necesare, în secţiile clinice ale Institutului Fundeni, ale Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie "Octavian Fodor" Cluj-Napoca, ale Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi, precum şi la Clinica de Gastroenterologie şi Hepatologie Timişoara. Va fi derulat astfel un proiect naţional integrat de testare-diagnostic-tratament pentru persoanele cu risc crescut de hepatita C, în cadrul punerii în aplicare, la nivel instituţional, a Strategiei globale de sănătate, de eliminare a hepatitelor virale, ca ameninţare pentru starea de sănătate a populaţiei până în anul 2030. În acest mod, pacienţii vor putea fi testaţi rapid în cele patru centre, iar cei depistaţi ca infectaţi cu VHC să fie evaluaţi şi trataţi în regim de maximă urgenţă. În concluzie, preocuparea Guvernului şi a majorităţii parlamentare PSD pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale adresate populaţiei este evidentă şi concretă, iar în acest an vor fi adoptate noi programe şi strategii menite să contribuie la o stare de sănătate optimă pentru toţi românii.
Aida-Cristina Căruceru "Ipocrizia preşedintelui Klaus Iohannis - promulgă Bugetul Asigurărilor Sociale, de grija pensionarilor, dar blochează Bugetul de stat pe 2019 şi blochează majorarea alocaţiilor pentru copii" Dacă ipocrizia politică ar purta un nume, atunci numele acesteia ar fi Klaus Iohannis. Niciodată acest lucru nu a fost mai clar decât în aceste ultime săptămâni, atunci când preşedintele României a reuşit să se facă de râs prin următoarele acţiuni: Întâi de toate, a contestat la Curtea Constituţională Bugetul de stat pe anul 2019, deşi până şi un novice în politică ştie că nu este posibilă respingerea Bugetului de stat de către Curtea Constituţională, pentru că bugetul este un element esenţialmente contabil. În acest context, profesorul de fizică a reuşit să se facă de râs în ceea ce priveşte înţelegerea economiei, înţelegerea dreptului, precum şi în ceea ce priveşte înţelegerea funcţionării statului român. Aşa cum era de aşteptat, Curtea Constituţională a decis să respingă sesizarea făcută de Klaus Iohannis. În al doilea rând, confruntat fiind cu penibilitatea acţiunii sale, care a fost pur şi simplu spulberată de Curtea Constituţională, preşedintele a recurs la un alt truc, la fel de penibil, dar previzibil de data aceasta - a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea de aprobare a bugetului de stat, semn că a înţeles, măcar, că cifrele nu pot fi judecate din perspectiva constituţionalităţii. Să fim bine înţeleşi, preşedintele Iohannis nu a retrimis Parlamentului Legea bugetului de stat pentru că ar fi îngrijorat în realitate de cifre, ci pentru a puncta electoral cum face el opoziţie împotriva PSD şi împotriva Guvernului. Acest lucru este cât se poate de evident, pentru că la doar câteva zile după ce Curtea Constituţională i-a dărâmat demersul, şeful statului a susţinut o declaraţie de presă, prin care a anunţat nici mai mult nici mai puţin decât faptul că a decis să promulge Bugetul Asigurărilor Sociale pentru anul 2019. Este cea mai bună dovadă a ipocriziei. Preşedintele României nu este de acord cu modul în care Guvernul a construit bugetul de stat, îl contestă la CCR şi apoi îl retrimite Parlamentului, dar decide să promulge Bugetul Asigurărilor Sociale, construit de acelaşi Guvern şi atacat politic de preşedinte cu doar câteva zile în urmă. Motivul invocat public de Klaus Iohannis este unul care stârneşte râsul. Pentru ca pensionarii României să nu aibă de suferit, dânsul a decis să promulge Bugetul Asigurărilor Sociale. Mesajul preşedintelui devine, practic, acesta - "... pensionarii români îşi primesc pensiile mărite, datorită mie, pentru că am decis să nu blochez Bugetul Asigurărilor Sociale..." - iar acest lucru ne arată două aspecte importante: preşedintele României a început campania electorală; preşedintele României îşi face campanie electorală pe baza măsurilor Guvernului PSD, pe care îl critică cu fiecare ocazie! Îmi permit să-i adresez o întrebare candidatului Klaus Iohannis, în prezent preşedintele României: Domnule preşedinte, mă bucur să văd că sunteţi de acord cu PSD şi credeţi că pensiile trebuie mărite. Dar de ce nu sunteţi de acord că şi alocaţiile copiilor trebuie mărite, pentru că plata acestora depinde de promulgarea, de către dumneavoastră, a Legii bugetului de stat, lege pe care văd că faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a o amâna? Dragi colegi, în special din opoziţie, vă rog, faceţi un gest de decenţă şi delimitaţi-vă de ipocrizia domnului Iohannis. Nu ştiu dacă veţi câştiga electoral cu dânsul, dar, cu siguranţă, veţi avea doar de pierdut electoral, dacă-l susţineţi necondiţionat, ca şi până acum!
Tamara-Dorina Ciofu "Educaţie pentru sănătate" Avem nevoie de realizarea unor campanii de informare a părinţilor cu privire la adoptarea unui stil de viaţă sănătos pentru copiii lor, care să fie promovat de Ministerul Educaţiei Naţionale, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Studiile realizate în ultimii ani de Organizaţia "Salvaţi Copiii" arată că din ce în ce mai mulţi copii au înlocuit mişcarea fizică şi sportul, cu televizorul şi calculatorul, fumează şi consumă alcool săptămânal, de la vârste din ce în ce mai fragede. Concluzia analizelor din ultimii ani este că alimentaţia nesănătoasă, lipsa exerciţiului fizic, abundenţa în oferte pentru consum de alcool, droguri şi etnobotanice, corelate cu neglijarea parentală sau abuzul asupra copilului în familie şi la şcoală, au condus la degradarea mediului de viaţă, neavând o calitate adecvată a vieţii. De aceea, se impune elaborarea unei campanii permanente de conştientizare, care să fie derulată la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin care să se urmărească o schimbare de comportament în rândul elevilor şi a părinţilor acestora, în legătură cu modelul de educaţie adoptat. În opinia mea, o astfel de campanie ar trebui să cuprindă mai multe tematici, şi anume: educaţie sexuală, nutriţie, exerciţiu fizic, comportament de consum - alcool, fumat, droguri - prevenire a violenţei şi promovare a relaţiilor pozitive, dar şi sănătatea emoţională a copiilor. Promovarea sănătăţii trebuie să fie realizată prin diferite abordări, care să includă informarea şi educarea, dezvoltarea comunităţii şi organizarea de evenimente dedicate prevenţiei. Prin urmare, sănătatea trebuie să reprezinte preocuparea tuturor cetăţenilor, nu numai a medicilor sau altor specialişti medicali. Sănătatea constituie o dimensiune esenţială a calităţii vieţii populaţiei, cuprinzând atât starea generală de sănătate, cât şi serviciile de asistenţă medicală oferite, astfel încât starea de sănătate să permită persoanei să îşi îndeplinească rolurile în societate. Educaţia privind stilul de viata sănătos în perioada copilăriei creează premisele câştigării unor deprinderi de bază, care vor fi practicate pe toata durata vieţii persoanei, favorizând menţinerea unei bune stări de sănătate, pentru o perioadă cât mai lungă de timp.
Tudor Ciuhodaru "Apel de urgenţă: Salvaţi «Serviciul de Urgenţă 112»!" Sunt zeci de apeluri false sau abuzive pe minut. Ultimul apelant de acest tip solicita "urgent" un pahar de apă. Vreau toleranţă zero pentru cei care apelează abuziv numărul care ne poate salva viaţa, 112, până nu se întâmplă alte drame! Depun un nou proiect de lege care prevede ca cei care îşi bat joc sunând abuziv sau dând alerte false la 112 să suporte costul intervenţiei şi dublarea pedepselor pentru apelare abuzivă. Concret, Legea Ciuhodaru are ca obiectiv major descurajarea apelării abuzive la 112, şi implicit a alertării false a agenţiilor specializate de intervenţie, şi sunt convins că, după adoptarea acestui act normativ, numărul apelurilor false va scădea, iar fiecare dintre noi va beneficia gratuit de o mai bună asistenţă de urgenţă. Motivaţiile acestui demers legislativ sunt clare: Concret, proiectul meu legislativ propune descurajarea apelării abuzive la Serviciul de Urgenţă 112 sau alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie, prin înăsprirea pedepselor pentru astfel de activităţi: amendă de la 1.000 de lei la 4.000 de lei sau de la 100 de ore până la 400 de ore de muncă în folosul comunităţii. În cazul recidiviştilor, se poate ajunge până la dublarea acestor amenzi şi a orelor de activitate în folosul comunităţii sau chiar închisoare de la 6 luni până la 3 ani. Salvaţi acum Serviciul de Urgenţă 112, până nu se întâmplă alte drame. Sper că veţi susţine şi voi acest demers!
Cornel-Mircea Sămărtinean "Criza economiei româneşti, o certitudine a guvernării PSD-ALDE" Guvernul PSD-ALDE nu pare deloc îngrijorat de degradarea continuă a mediului economic şi social din România, pe fondul scăderii dramatice a investiţiilor, precum şi al diminuării semnificative a puterii de cumpărare a cetăţenilor. În acest moment, rating-ul României, de la toate agenţiile de rating, este cu un nivel peste cel de Junk Bonds, adică suntem exact la limita de jos a nivelului care recomandă şi nu prea să se investească în astfel de state. Trecerea României, din nou, în categoria Junk ar însemna un dezastru economic. În categoria Junk sunt cuprinse state cu probabilitate mărită de a nu plăti datoriile în caz de faliment, investitorilor fiindu-le recomandat să evite investiţiile din aceste state. România se află în postura de fi eliminată de pe pieţele de împrumut, local şi internaţional, cu implicaţii imediate. Astfel, dobânzile la care se împrumută în continuare România vor creste peste 7%. Cu dobânzi mai mari, deficitul o să fie aproape imposibil de acoperit din împrumuturi. Guvernul PSD-ALDE va continua să crească taxele sau va tăia din investiţii şi cheltuieli, aşa cum face de trei ani, de când guvernează, în condiţiile în care au prezentat spre dezbatere, în Parlamentul României, un proiect de buget cu un deficit de 2,55% din PIB şi a adoptat un buget cu un deficit de 2,76% din PIB. Guvernanţii PSD-ALDE nu se lasă până nu ne arată în fiecare zi cât sunt de nepregătiţi profesional, demonstrându-ne prin măsurile luate că economia de piaţă este un concept paralel pentru ei. Au o singură soluţie, mai multă intervenţie a statului în economie. Intervin brutal în relaţiile private dintre antreprenori, dintre antreprenori şi angajaţi sau dintre antreprenori şi consumatori. Toţi indicatorii statistici arată că România este într-o criză economică, că avem o economie fragilă. Strategia economică a acestui Guvern este caracterizată de lipsa de expertiză în înţelegerea problemelor şi nevoilor economiei reale, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei în general. România aleargă cu viteză din ce în ce mai mare către etatism veritabil. Drumul pe care ne duce această guvernare este un drum către servitute. Este un drum către o economie cu inflaţie galopantă, dobânzi mari, falimente ale companiilor mici şi mijlocii, şomaj, aparat public supradimensionat. Iar pentru a putea menţine acest aparat supradimensionat, guvernanţii vor suprareglementa economia, vor creşte taxe, impozite, accize, amenzi şi vor face tot posibilul pentru a stoarce şi ultimul leu de la sectorul privat. Mediul de afaceri şi întreprinzătorii privaţi sunt cei care au creat milioane de locuri de muncă în România. Ei sunt cei care au reuşit în ultimii ani să menţină constant numărul de locuri de muncă, să plătească la termen impozitele şi taxele datorate statului, să producă, să exporte şi să crească astfel economia românească. Actuala coaliţie aflată la guvernare nu are un plan de acţiune concret pentru redresarea economiei şi pentru crearea de locuri de muncă. Fără un plan economic coerent şi cu politici fiscale greşite, coaliţia PSD-ALDE duce România în sărăcie. Românii nu vor să trăiască şi în următorii ani în una din cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană. Implementarea în continuare a Programului lor de guvernare afectează grav economia României, cu efecte pe termen mediu şi lung. Acest lucru va împinge România, cu siguranţă, spre un dezastru economic şi bugetar cu consecinţe grave asupra nivelului de trai al românilor. Anul acesta, când se împlinesc 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, românii nu vor să se întoarcă în comunism. Opriţi-vă, domnilor guvernanţi! Populismul PSD-ALDE ne costă scump, iar românii sunt prea săraci şi s-au săturat de trei ani să tot plătească preţul acestei guvernări.
Corneliu Olar "Românii cer autostrăzi, PSD le face... aprozare!" În urmă cu două săptămâni, am început recensământul gropilor din drumurile naţionale care străbat Ţara Moţilor. Am numărat deja peste 3.000 de gropi mari, late şi adânci, periculoase pentru traficul auto. Un album cu câteva dintre aceste gropi i l-am înmânat domnului Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, care mi-a promis că va face o vizită de lucru în munţii Apuseni. Probabil că domnul ministru va cere repararea gropilor, dacă nu cumva va primi indicaţii preţioase de la partid pentru unirea lor. Nu ar fi lucru de mirare pentru liderii PSD, care spun şi fac lucruri trăsnite. Recent, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a promis alegătorilor că le va face aprozare. Asta promite PSD, în această săptămână când are loc greva simbolică de 15 minute pentru construirea de autostrăzi - în loc de autostrăzi, PSD face aprozare. Probabil că strategii PSD s-au inspirat din modelul care se aplică în Turcia: "Până la alegeri, vă dăm legume ieftine. Votul tău pentru câţiva morcovi şi castraveţi." Cine analizează serios toate faptele guvernării PSD din ultimii doi ani, ajunge la concluzia că liderii actuali ai PSD nu dau nici măcar o ceapă degerată pe dorinţele şi cererile societăţii civile sau ale partidelor din opoziţie.
Nicolae-Daniel Popescu În declaraţia mea politică de astăzi voi vorbi despre deficitul îngrijorător de medici specialişti români şi despre şansa pe care România o are pentru a reduce acest deficit. La finele anului trecut, am transmis o interpelare ministrului sănătăţii, prin care solicitam o serie de informaţii referitoare la un fenomen îngrijorător, pe care îl resimţim cu toţii, fie că vrem, fie că nu vrem. Este vorba despre deficitul de medici specialişti, tot mai accentuat în ultimii ani, cauzat de exodul foarte acut de personal medical către ţări precum Germania, Marea Britanie, Italia sau ţările nordice. Am căutat să aflu de la doamna ministru care sunt măsurile avute în vedere pentru reducerea acestui deficit. Totodată, am dorit să mă informez despre ceea ce consider o oportunitate enormă în acest context, şi anume, cooptarea de medici străini, mai ales din Republica Moldova, care fac demersuri pentru a-şi practica meseria aici. Răspunsul ministerului a fost cât se poate de îngrijorător pe ambele paliere ale interpelării. În primul rând, situaţia ocupării cu personal medical din unele unităţi spitaliceşti din România este absolut alarmantă. Sunt, de exemplu, localităţi unde gradul de ocupare din unele spitale este de 25% sau 36%. Cele mai afectate sunt localităţile mici, dar nici la nivel judeţean lucrurile nu stau sensibil mai bine. Avem, de pildă, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău un grad de ocupare cu medici de 64%, iar la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu procentul este de 65%. Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi este într-o situaţie şi mai vulnerabilă - aici ocuparea cu medici nu depăşeşte 51%. Să nu uităm că miza este deosebit de mare. Vorbim despre viaţa şi sănătatea pacienţilor români şi despre faptul că statul român pierde enorm cu fiecare medic plecat din ţară. Gândiţi-vă că toate sumele investite de la bugetul de stat pentru pregătirea studenţilor, a viitorilor medici, se duc pe apa Sâmbetei. Şi atunci, ce ne rămâne de făcut? Esenţial este să nu rămânem impasibili! Şi aici aduc în discuţie cel de-al doilea punct al interpelării, şi anume, integrarea în sistemul de sănătate al medicilor străini care vor să profeseze în România. Am aflat de la minister că, în ceea ce priveşte numărul şi stadiul soluţionării cererilor de practică a medicilor străini, se află în curs de evaluare 174 de dosare. Dar, până în prezent, din totalul solicitărilor, doar 6 dosare au primit avizul Colegiului Medicilor din România. Această cifră infimă este pusă pe seama faptului că procedura de recunoaştere este una deosebit de complexă. Opinia mea sinceră este că nu facem îndeajuns! Nu depunem suficiente eforturi pentru a dinamiza acest proces şi pentru a integra în sistem medicii de care spitalele din România au atâta nevoie! Solicitarea mea fermă este următoarea. Haideţi să luăm măsuri care să oprească exodul de personal medical şi să stimuleze ocuparea posturilor din spitale! Măririle de salariu nu sunt suficiente. Mai este nevoie de o lungă serie de intervenţii administrative, care să eficientizeze activitatea spitalelor, să asigure dotările corespunzătoare şi să creeze un mediu favorabil de lucru. Haideţi să vedem, de asemenea, de ce în unele spitale din România gradul de ocupare este atât de mic! Pot fi probleme de management, care pot fi rezolvate prin intervenţia ministerului. De aceea, solicit în mod expres anchete punctuale în toate unităţile spitaliceşti cu niveluri îngrijorătoare de ocupare cu medici, începând cu spitalele judeţene! Pe lângă toate aceste lucruri, haideţi să dinamizăm procesul de recunoaştere şi integrare a medicilor străini în sistemul românesc de sănătate. România are o şansă enormă cu medicii din Republica Moldova, care vorbesc aceeaşi limbă. Dar să nu uităm nici de absolvenţii străini de universităţi româneşti! Este bine cunoscut faptul că mulţi străini aleg să studieze medicina în România. Pe acest fond, Guvernul ar trebui să-i încurajeze pe proaspeţii absolvenţi străini să profeseze în ţara noastră. Sunt oportunităţi de neratat în situaţia alarmantă în care ne aflăm în prezent!
Cristina-Elena Dinu "VENUS - «Împreună pentru o viaţă în siguranţă», un nou proiect al Guvernului pentru combaterea violenţei în familie" Tema declaraţiei mele de astăzi se referă la modul în care Guvernul a înţeles să se implice în combaterea violenţei domestice, acest flagel care continuă să distrugă vieţi, de multe ori chiar la modul propriu vorbind. Abuzul în familie adesea escaladează de la ameninţări şi injurii, la violenţă. Şi, în timp ce prejudiciul fizic poate fi pericolul cel mai evident, consecinţele emoţionale şi psihologice ale abuzului în familie sunt, de asemenea, severe. Relaţiile emoţional-abuzive pot distruge stima de sine, pot duce la anxietate şi depresie şi te pot face să te simţi neajutorat şi singur. Nimeni nu ar trebui să suporte acest tip de durere. În privinţa violenţei domestice, România a făcut paşi importanţi în guvernarea PSD-ALDE, iar evenimentul desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute vine ca o confirmare a acestui fapt. Este vorba despre semnarea Contractului de finanţare între Ministerul Fondurilor Europene şi Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse pentru Proiectul "VENUS - Împreună pentru o viaţă în siguranţă", proiect în cuantum de 11 milioane de euro, finanţat prin POCU. Durata de implementare a proiectului este de 4 ani şi are în vedere realizarea unor măsuri cuprinse la punctul 8 din Programul de guvernare - Respect şi demnitate pentru femei. Prin acest proiect se prevede crearea şi dezvoltarea unei reţele naţionale inovative integrate, care va cuprinde 42 de locuinţe protejate, precum şi servicii integrate complementare de grupuri de suport şi cabinete de consiliere vocaţională. Aproape 7.000 de victime ale violenţei în familie vor fi incluse în acest nou Program al Guvernului, prin care vor putea beneficia de cazare în locuinţe sociale şi de consiliere psihologică. Scopul serviciului social "Locuinţă protejată" este asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii, prin asigurarea asistenţei de specialitate pentru victimele violenţei în familie: găzduire cu capacitate redusă de până la 6 locuri, pe o perioadă de 12 luni, în funcţie de complexitatea cazului. Astfel, vor fi create servicii moderne în sprijinul victimelor violenţei domestice, care să le ofere atât posibilitatea ieşirii din situaţia de vulnerabilitate, cât şi facilitarea transferului către o viaţă independentă, prin reintegrare socio-profesională sau economică. Acest lucru este cu atât mai important cu cât se ştie faptul că una dintre cauzele pentru care femeile suportă tratamentul violent este tocmai dependenţa financiară faţă de agresor, teama că nu-şi pot asigura o viaţă decentă pentru ea şi copii. Tocmai de aceea victimele violenţei domestice vor beneficia de servicii specializate: consiliere psihologică şi juridică, servicii de asistenţă socială, precum şi de consiliere vocaţională care să le sprijine în vederea integrării pe piaţa muncii şi reintegrării sociale. Astfel, prin serviciile furnizate, victimele vor putea beneficia de suport instituţional, în vederea relocării în cadrul reţelei naţionale, în funcţie de oportunităţile de formare şi reconversie profesională identificate prin Programul Naţional de protecţie a victimelor violenţei domestice. Mai precis, se va crea posibilitatea mobilităţii acestora în cadrul reţelei naţionale, în scopul asigurării securităţii personale şi a independenţei economice a victimelor şi desprinderea lor din mediul captiv domestic, psihologic, social economic. Consider că este foarte important ca victimele violenţei în familie să îşi cunoască drepturile şi să se poată apăra în consecinţă. Modificările legislative efectuate pe textul iniţial al Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie permit acum poliţistului să îndepărteze agresorul de victimă imediat după reclamarea faptei, în baza ordinului de protecţie provizoriu. Acum, prin acest proiect, femeile supuse oricăror forme de violenţă conjugală vor putea sta în aceste locuinţe destinate lor, până se vor putea remonta după traumele suferite. Prin toate aceste măsuri, coaliţia PSD-ALDE arată că respectă atât promisiunea asumată faţă de cetăţeni, de a crea şi a implementa un Program Naţional pentru combaterea violenţei domestice, dar şi că respectă obligaţiile pe care România şi le-a asumat prin semnarea Convenţiei de la Istanbul. Desigur, este doar un pas, dar am convingerea că vom reuşi să dezvoltăm şi alte măsuri prin care victimele abuzului domestic să fie mai bine protejate şi consiliate decât se întâmplă astăzi. Reducerea violenţei în general, în special cea împotriva femeilor şi a copiilor, este un scop pentru care merită să ne folosim toate resursele, să ne unim toate eforturile.
Ioan Dîrzu "Guvernarea PSD susţine investiţiile private" Investitorii privaţi, în special români, simt beneficiile măsurilor luate de guvernarea PSD, care a promovat un nou mecanism de acordare a ajutoarelor de stat. Acum, şi companiile româneşti au acces facil la resursele financiare pe care statul le alocă pentru dezvoltare, iar beneficiile încep să vadă. În ultimul an, 30 de companii au primit sprijin pentru dezvoltare. Valoarea investiţiilor făcute de acestea, susţinute prin ajutorul de stat, se ridică la peste 5 miliarde de lei. Schema care sprijină investiţiile cu impact major în economie, promovată de Guvernul actual, a scăzut pragul minim de investiţie de la 10 milioane la 3 milioane de lei, aşa cum au cerut antreprenorii români, care astfel califică şi ei pentru obţinerea de ajutor de stat, nu doar investitorii străini. În ceea ce priveşte susţinerea investiţiilor publice, pentru acest an bugetul prevede cea mai mare sumă alocată din ultimul deceniu, respectiv 46,8 miliarde lei, echivalentul a 4,57% din PIB. Până în 2020, ţinta este de 9%. Modelul de susţinere a mediului privat, promovat de PSD, este unul bazat pe creştere sustenabilă, transparenţă şi antreprenoriat social. O dezvoltare serioasă a mediului de afaceri românesc este posibilă doar dacă se pleacă de la şanse egale. Asta este ceea ce face Guvernul prin oferirea de oportunităţi pentru investitorii privaţi şi pentru capitalul autohton.
Ionela Viorela Dobrică "Utilitatea serviciilor de ride-sharing este stabilită de cetăţeni, nu de politicieni!" De fiecare dată când un lucru nou se întâmplă într-o societate, oamenii se împart în trei mari categorii. Există cei care privesc noutatea cu scepticism şi chiar militează pentru evitarea sau interzicerea ei. Din a doua mulţime fac parte oamenii indiferenţi, care nu se implică activ în dezbatere, până când una dintre părţi nu câştigă. În fine, din a treia mulţime fac parte cei care îmbrăţişează din start noutatea şi încearcă să o promoveze şi în celelalte grupuri. Ei bine, niciuna dintre cele trei categorii de oameni nu are dreptate sau se înşeală din start, ci tocmai invers. De cele mai multe ori, invenţiile utile se separă în mod natural de cele inutile, în funcţie de cât de mulţi oameni reuşesc să atragă cea de-a treia categorie, de la primele două. În cazul serviciilor de ride-sharing, numărul celor convinşi de utilitatea lor este enorm. Peste două milioane de români folosesc în mod activ Uber, Taxify, Clever Taxi sau alte aplicaţii similare. Nu este sarcina unui parlamentar sau a unui ministru să spună dacă aceste servicii sunt utile. Acest lucru l-au decis deja cele două milioane de români. Societatea evoluează de cele mai multe ori mai rapid decât o fac statul şi legile sale. Nici Parlamentul şi nici Guvernul nu îşi pot rezerva dreptul de a decide dacă aplicaţiile de ride-sharing sunt utile. Fiecare român trebuie să hotărască pentru el acest lucru, iar noi, decidenţii politici, nu putem decât să ne asigurăm că aceste servicii se petrec în deplină siguranţă pentru utilizatorii lor. Indiferent de forma de adoptare, este evident că România are nevoie de un cadru legal care să stabilească anumite condiţii în care aceste servicii să se desfăşoare. Asta trebuie să fie singura preocupare a oamenilor politici, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie. Şi tocmai acesta este sensul în care am dorit să realizez o serie de amendamente cu privire la proiectul de lege care stabileşte anumiţi parametri pentru activităţile prestabilite de ride-sharing. Mărturisesc că toate amendamentele pe care le-am depus, înainte de a fi realizate din poziţia de parlamentar, au fost realizate din poziţia de client al acestui tip de transport alternativ. Iar pentru a mă simţi cât mai în siguranţă atunci când folosesc un serviciu de ride-sharing, am considerat că orice şofer care realizează un asemenea serviciu ar trebui să aibă carnetul de conducere de minimum doi ani de zile, faţă de un an, aşa cum era stabilit în proiectul iniţial. De asemenea, tocmai pentru a creşte gradul de siguranţă al utilizatorilor acestui tip de serviciu, am considerat că, pe lângă poliţa de răspundere civilă legală şi poliţa de răspundere civilă auto, şoferul ar trebui să aibă încheiată şi o poliţă de asigurare de bunuri şi persoane. Nu în ultimul rând, tot în scopul creşterii siguranţei pasagerilor, am considerat utilă introducerea unui nou articol care să reglementeze modul de identificare în trafic al autovehiculelor ce efectuează transport alternativ. Serviciul de ride-sharing trebuie să depăşească zona gri de acţiune. Şoferii care practică acest serviciu au dreptul să o facă fără să se ascundă şi să se simtă blamaţi. În fond, fiecare dintre aceştia contribuie la dezvoltarea calităţii serviciilor de transport public. În acest sens, voi continua să susţin crearea unui cadru legal sigur şi eficient, pentru ca serviciile de ride-sharing să continue să realizeze obiectivul pentru care au fost create, şi anume, să ofere clientului o modalitate sigură şi performantă de transport.
Florica Cherecheş "Generalizaţi Programul, nu pilotarea lui!" Pentru al treilea an consecutiv, Guvernul pilotează Programul "Masă la şcoală", în aproximativ aceleaşi 50 de unităţi şcolare. Afirmaţia este doar parţial adevărată, pentru că 13 dintre cele 50 de şcoli nu au implementat nici măcar o zi Programul, altele au făcut-o parţial, timp de câteva săptămâni. Acest Program contribuie la reducerea abandonului şcolar, prin oferirea unei mese calde elevilor sau a unui pachet alimentar diversificat, acolo unde nu sunt condiţii pentru servirea mesei. Guvernul îşi bate joc de un program care a avut rezultate foarte bune în ceea ce priveşte reducerea abandonului şcolar şi a absenteismului - acolo unde a fost aplicat - şi se pare că are nevoie de mai mulţi ani să-şi dea seama ce are de corectat pentru ca lucrurile să meargă mai bine. În primul an, Programul a fost aplicat în 23 de şcoli, în al doilea, în 37 - ne comunică Ministerul Educaţiei Naţionale. Un studiu recent realizat de World Vision arată că unul din 9 copii merge flămând la culcare şi peste 200.000 de copii abandonează şcoala anual. Pentru mulţi, aceasta ar fi singura masă pe care o ia copilul într-o zi sau ar completa ceea ce primeşte acasă şi ar încuraja frecventarea şcolii. Unul din 4 copii din mediul rural abandonează şcoala, 22% din populaţia din mediul rural nu are nici măcar patru clase, iar sărăcia este principala cauză a abandonului. Cu toate acestea, implementarea Programului este foarte deficitară, din mai multe motive. În primul rând, este vorba despre nepăsarea Guvernului, care nu generalizează Programul la nivelul întregii ţări, deşi PNL a depus amendamente în ultimii 2 ani, în acest sens, ba, mai mult, amână în fiecare an emiterea ordonanţei prin care se decide pilotarea Programului pentru anul în curs. Pentru acest an şcolar, ca şi pentru cel anterior, ordonanţa a fost dată în noiembrie, iar normele de aplicare au apărut în februarie. Este evident că nu mai este timp suficient pentru licitaţii. Aici intervine şi nivelul de preocupare al autorităţilor locale pentru derularea acestui program. Constatăm că cele care s-au încumetat totuşi să demareze procesul de achiziţie publică şi s-au grăbit, au reuşit să dea elevilor, timp de câteva săptămâni doar, înainte de sfârşitul anului şcolar, o masă caldă sau un sendviş. Conform unor informaţii din presă, în acest an, la 100 de zile de la începutul şcolii, doar 5 din 50 de şcoli primesc mâncare prin Programul guvernamental. Din păcate, nici în acest an, Guvernul nu vrea să aloce bani pentru programele care reduc abandonul şcolar, amendamentele PNL fiind respinse la votarea bugetului pe 2019. Le solicit ministrului educaţiei naţionale şi Guvernului României, să aloce resursele necesare pentru generalizarea Programului "Masă la şcoală" şi a "Programului After School", pentru creşterea numărului şi cuantumului burselor profesionale, acoperirea cheltuielilor de cazare şi masă pentru elevii din învăţământul profesional, măsuri care reduc abandonul şcolar şi fenomenul migraţiei.
Florică Ică Calotă "Fermierii mai aşteaptă banii!" Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, într-o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni, pe 6 martie, că nu va promulga bugetul pe anul în curs şi că îl va retrimite Parlamentului pentru corectură. Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate formulată de şeful statului, Legea bugetului 2019. Curtea Constituţională a admis doar obiecţia formulată de preşedintele ţării pentru Legea plafoanelor bugetare. După decizia luată de judecătorii CCR, şeful statului avea două variante: să promulge Legea bugetului de stat sau să o retrimită Parlamentului. Acesta a ales cea de-a doua variantă, acest lucru însemnând o veste proastă pentru fermierii care urmau să-şi primească subvenţiile achitate din bugetul de stat 2019. Decizia preşedintelui se răsfrânge asupra fermierilor care aşteaptă să-şi primească ajutoarele naţionale tranzitorii, pentru sectorul vegetal şi cel zootehnic, ajutoare aferente anului 2018, dar şi alte subvenţii a căror plată depinde de promulgarea Legii bugetului de stat pentru acest an. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a stabilit deja plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naţionale tranzitorii, pentru cele două sectoare. Pentru sectorul zootehnic, ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă pentru anul de cerere 2018, în limita sumei de 162.522,600 mii euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anul 2019. Sunt aprobate şi plafoanele maxime ale ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile de in pentru fibră, cânepă pentru fibră, tutun, hamei şi sfeclă de zahăr, care se acordă pentru anul de cerere 2018, în limita sumei de 105.944,000 mii euro, care, de asemenea, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anul 2019. Mă întreb dacă preşedintele îşi dă seama de gafa făcută faţă de fermierii români? Şi să nu uităm de copiii care îşi aşteptă alocaţiile mărite!
Florin-Claudiu Roman "Îi solicit demisia inspectorului şcolar general din judeţul Alba!" Aşa cum am atras atenţia încă de la începutul acestui an şcolar, Inspectoratul Şcolar General din judeţul Alba nu s-a ocupat, aşa cum îi intră în atribuţii, de bunul mers al activităţii şcolare, în beneficiul elevilor şi al profesorilor, ci de desfiinţatul de şcoli şi grădiniţe, în unele cazuri chiar în mod abuziv! Am semnalat, încă din primele săptămâni ale anului şcolar 2018-2019, faptul că decizia iresponsabilă şi aberantă a Guvernului Dăncilă, de reducere a cheltuielilor din educaţie, prin desfiinţarea sau comasarea mai multor unităţi de învăţământ, reprezintă o măsură inacceptabilă, care loveşte în principal în elevii din mediul urban mic şi din cel rural, dar şi din unele municipii, măsură care conduce, implicit, la creşterea ratei abandonului şcolar! Astfel, Inspectorul Şcolar General, Marcela Dărămuş, a decis închiderea a 14 unităţi de învăţământ din judeţul Alba, în mod haotic şi iresponsabil, fără să ţină cont de nimic. A fost şi cazul ciclului gimnazial al Şcolii Generale din cartierul Miceşti din municipiul Alba-Iulia, unde, chiar la începutul anului şcolar, când toţi copiii ar trebui să vină cu bucurie la şcoală, cei de la clasele V-VIII, de la unitatea de învăţământ menţionată, nu au mai avut acces la şcoala lor, ci au fost trimişi, cu aroganţă şi dispreţ, de Inspectoratul Şcolar Judeţean, la o altă şcoală, fără să-i întrebe nimeni nimic! Mai mult decât atât, au fost chiar ameninţaţi că rămân pe drumuri atât elevii, cât şi profesorii, dacă nu se supun deciziei, deşi exista deja o hotărâre a instanţei, în primă fază, care desfiinţa Hotărârea ISJ Alba. Iată că, în urma demersului în instanţă pe care l-au făcut Comitetul de părinţi, Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia, cu privire la situaţia de la Şcoala Gimnazială din Miceşti, sentinţa definitivă pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia anulează decizia de mutare a ciclului gimnazial de la Miceşti la Liceul cu Program Sportiv din Alba Iulia! Cu alte cuvinte, dreptatea este de partea părinţilor şi a copiilor lor, şi nu de partea celei care a luat toate aceste decizii aberante, şi anume, doamna inspector Marcela Dărămuş, căreia nu i-a păsat că pune nişte sute de elevi pe drumuri! Apreciez că decizia definitivă a instanţei de judecată confirmă faptul că decizia unilaterală a doamnei inspector şcolar general cu privire la mutarea claselor Şcolii Gimnaziale din Miceşti la Liceul cu Program Sportiv din Alba Iulia a fost una nefondată, creând o situaţie de haos şi generând nenumărate proteste în acest sens! În consecinţă, în calitate de parlamentar de Alba, consider că acest inspector şcolar, Marcela Dărămuş, nu mai poate reprezenta nici ministerul de resort, nici părinţii, nici elevii sau profesorii din judeţul Alba şi se impune grabnic demisia dumneaei!
Mihăiţă Găină "Opoziţia a încurcat 1 martie cu 1 aprilie!" Opoziţia a uitat să celebreze, anul acesta, venirea primăverii, repezindu-se direct la păcălelile permise doar pe data de 1 aprilie. Cu mare tam-tam, a fost lansată o "gogoaşă" propagandistică, potrivit căreia tarifele la energie electrică şi gaze naturale urmau să se majoreze de la 1 martie. Ca să fie şi mai convingător acest mesaj otrăvit, menit să zdruncine şi mai mult încrederea în alianţa de guvernare, a fost creionat şi un aşa-zis calendar al majorărilor etapizate pentru 2019 pentru energia electrică şi transmis public. Ca să fim rezonabili şi faţă de această nouă tentativă nereuşită de răspândire a panicii în rândul populaţiei, ţin să precizez că sub nicio formă O.U.G. nr. 114 nu are ca efect al aplicării sale transferarea vreunei taxe către consumatorii casnici. Dovada ca imaginarei scumpiri nu s-a materializat de niciun fel o constituie faptul că tarifele la energia electrică pentru populaţie rămân neschimbate, dezumflând, în mod automat, gogoaşa propagandistică. Instrumentele propagandei anti PSD se grăbeau să acuze că energia electrică se va scumpi pentru populaţie, de la 1 martie, cu 2,5%, ca urmare a impactului şi a taxării impuse de O.U.G. nr. 114, prin transferul noii poveri fiscale de la agenţii economici către clienţi. La rândul său, organismul de reglementare în domeniu, ANRE, a precizat că tarifele reglementate pentru clienţii finali casnici, adică populaţia, nu se vor majora între 1 martie şi 31 decembrie 2019. Un alt fake news care încă bântuie printre oamenii de bună-credinţă, dar mai puţin informaţi sau mai puţin familiarizaţi cu manipulările şi dezinformările opoziţiei, concertate împotriva tuturor eforturilor guvernamentale, îl reprezintă creşterea facturilor la energie electrică cu 2,5%. Şi pentru această falsă speţă ANRE a făcut noi precizări. Astfel, decizia ANRE se referă strict la consumatorii din mediul de afaceri, în timp ce consumatorii casnici nu sunt vizaţi de această hotărâre. O altă veste bună pe care ţin să o dau tuturor românilor este că O.U.G. nr. 114, prin plafonarea preţului la care producătorii vând gazele şi curentul produse în România, a impus ca preţurile acestor două tipuri de energie "să îngheţe". Decizia Guvernului statuează ca aceste tarife să rămână neschimbate între 1 martie 2019 - 28 iulie 2022 pentru electricitate şi 1 ianuarie 2019 - 28 februarie 2022 pentru gazele naturale. Toate aceste decizii constituie expresia determinării actualei guvernări, de conservare şi chiar de creştere a veniturilor românilor, dar şi de a limita, la niveluri rezonabile, decente, profiturile companiilor producătoare de energie sau gaz.
Găvrilă Ghilea "Taxa pe activele financiare pune economia la pământ" Adoptată la sfârşitul anului trecut, Ordonanţa de urgenţă nr. 114 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene a stârnit valuri încă de la publicarea în Monitorul Oficial. Cea mai contestată prevedere a acestui act normativ se regăseşte la art. 86, care instituie taxa pe activele financiare la care sunt obligate toate instituţiile bancare, fie ele instituţii de credit, persoane juridice române, definite astfel potrivit legii de organizare şi funcţionare, ori sucursalele din România ale instituţiilor de credit ale persoanelor juridice străine. Într-o analiză recentă asupra impactului O.U.G. nr. 114/2018, Banca Naţională a României anticipa ca prime consecinţe ale aplicării acestui act normativ creşterea ratei inflaţiei şi, implicit, a ratelor dobânzilor pe piaţă, în contexul posibilei reapariţii a unor presiuni inflaţioniste şi/sau a unor eventuale atacuri speculative asupra Leului. Documentul citat reclamă şi nivelul ridicat al taxei pe activele financiare, aşa cum este aceasta definită prin O.U.G. nr. 114/2018, în raport cu cel practicat de alte ţări, baza ei de aplicare fiind mult extinsă prin includerea expunerilor faţă de administraţiile publice centrale şi locale, numerarul instituţiilor de credit, expunerile interbancare, dar şi a conturilor curente de la banca centrală. În condiţiile în care controlul ratei dobânzii de politică monetară este principalul mecanism de menţinere a stabilităţii preţurilor şi de luptă împotriva inflaţiei, BNR apreciază că asocierea taxei pe active cu indicele ROBOR este de natură să reducă eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare şi să conducă la afectarea stabilităţii financiare prin implicaţiile macroeconomice, să genereze deprecierea accelerată a Leului, dar şi creşterea riscului de ţară până la un nivel nerecomandat investiţiilor. Ministrului finanţelor publice îi va fi greu să explice cum va stimula apetenţa instituţiilor bancare din România pentru achiziţionarea titlurilor de stat, în condiţiile în care acestea reprezintă în prezent aproximativ 20% din active, iar neexceptarea lor de la plata taxei este de aşteptat să genereze un efect de vânzare accelerată de către nerezidenţi. De asemenea, în contextul creşterii iminente a costurilor creditelor ipotecare, interesul băncilor pentru derularea Programului "Prima Casă" se va diminua, afectând, deopotrivă, potenţialii beneficiari eligibili, dar şi interesele statului, de menţinere a unor costuri de finanţare scăzute şi de promovare a unor programe orientate spre dezvoltare economică şi atingerea anumitor obiective sociale. La deprecierea acestor ultime deziderate va contribui şi inapetenţa autorităţilor locale pentru contractarea de noi investiţii, în condiţiile în care costurile de finanţare a creditelor pentru susţinerea acestora vor creşte prin neexceptarea de la plata taxei pe active, iar mijloacele de compensare bugetară care ar fi trebuit să fie introduse prin O.U.G. nr. 114/2018 sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire.
Neculai Iftimie "Reorganizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare trebuie plasată la urgenţe!" Reorganizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare "ISPIF" Bucureşti, instituţie de drept public în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, trebuie să fie realizată urgent, prin Hotărâre a Guvernului! Perioada de după 1989 a însemnat un regres evident pentru domeniul îmbunătăţirilor funciare şi implicit pentru ISPIF, care, din acest motiv, şi-a diminuat personalul cu aproximativ 3.000 de salariaţi. Reducerea drastică a activităţii acestui institut a fost determinată de lipsa alocaţiilor financiare acordate sectorului de îmbunătăţiri funciare, motiv pentru care acesta şi-a focalizat atenţia şi activitatea pe alte categorii de lucrări, în special pe studii pentru construcţii industriale, civile şi/sau de altă natură. Institutul a participat alături de alte firme străine la realizarea unor programe mari de investiţii finanţate de Banca Mondială, de Agenţia Canadiană de Dezvoltare sau de Uniunea Europeană, prin programe cum ar fi: PHARE, SAPARD, ISPA, SAMTID şi altele. ISPIF este în acest moment într-o situaţie precară şi anume, are datorii de 35 milioane de lei către bugetul statului, aproximativ 2,9 milioane lei către terţi şi 1,2 milioane lei către salariaţi. Din cauza datoriilor sus-menţionate, cu toate că deţine un potenţial puternic de proiectare şi cercetare, solicitat pe plan naţional şi internaţional, Institutul nu poate participa la licitaţii. În aceste condiţii, institutul va trebui urgent reorganizat, prin implicarea cu celeritate a autorităţilor statului, în vederea salvării şi continuării activităţii acestuia. În caz contrar, din cauza problemelor de natură financiară cu care se confruntă institutul de mult timp şi anume, datorii bugetare, datorii salariale, lipsa de alocaţii bugetare, lipsa de contracte, lipsa de personal etc., în cel mai scurt timp îşi va închide ireversibil şi iremediabil porţile, statul pierzând cel mai mare potenţial de proiectare, studii şi cercetare în domeniul îmbunătăţirilor funciare, construcţii de artă şi alte domenii, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. ISPIF este depozitarul celei mai bogate arhive tehnice din ultimii 70 de ani, documentaţii care nu aparţin Institutului, ci este o avuţie naţională de care poate beneficia, pentru informare şi documentare, generaţiile următoare de specialişti.
Claudiu-Augustin Ilişanu "Acordul provizoriu privind poluanţii periculoşi denotă o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte legislaţia europeană în domeniul politicii de mediu şi o participare activă a României în acest sens" În urmă cu câteva zile, Preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene a discutat un Acord provizoriu cu Parlamentul European în ceea ce priveşte cadrul legislativ pentru substanţele chimice periculoase şi cu grad ridicat de poluare. Întrucât substanţele periculoase au un impact negativ asupra mediului, dar şi asupra sănătăţii umane, încă din anul 2004 producţia, utilizarea şi comercializarea acestor substanţe au fost interzise progresiv. De asemenea, au fost promovate diverse proiecte de conştientizare şi informare publică şi de sancţionare a celor care încalcă normele europene şi internaţionale în acest sens. La 19 februarie 2019, reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord cu privire la un nou cadru legislativ care să vină cu o actualizare a Regulamentului privind folosirea poluanţilor organici persistenţi şi a substanţe periculoase, aspecte convenite şi la nivelul ONU. Zilele trecute, a fost aprobat acest Acord care, practic, va constitui un nou impus în domeniul legislativ de mediu la nivel european şi va contribui la protejarea populaţiei şi a mediului împotriva acestor produse chimice. O astfel de iniţiativă este extrem de importantă pentru noi, mai ales în contextul în care ea se realizează în timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE de către ţara noastră, ceea ce promovează România ca actor important în definirea noilor perspective la nivelul politicii europene în materie de mediu. Propunerea de reformare a Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi a fost adoptată de Comisia Europeană la 22 martie 2018, iar la finele anului trecut Consiliul şi-a adoptat poziţia cu privire la regulament şi a început negocierile cu Parlamentul European, care s-au finalizat cu Acordul încheiat la începutul acestei luni. Acordul creează o perspectivă de aliniere a Regulamentului existent la cele mai recente modificări ale Convenţiei de la Stockholm, care prevede cadrul juridic global pentru eliminarea producerii, a utilizării, a importurilor şi a exporturilor de poluanţi organici persistenţi. În plus, modificările legislative europene, care vor avea loc la momentul când noul Regulament va fi adoptat, vor conduce la mai multă transparenţă în domeniul aplicării politicilor de mediu, la o protecţie sporită a cetăţenilor în ceea ce priveşte utilizarea substanţelor chimice. Noile norme stipulează, de asemenea, transferarea unor sarcini de la Comisia Europeană la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, ECHA, de la Helsinki, în scopul reducerii costurilor generale şi al unei aplicabilităţi mai bune a normelor de mediu şi pentru o utilizare mai eficace a expertizei ştiinţifice din acest domeniu. Prin acest acord, România poate deveni un actor important în gestionarea unor aspecte importante ale politicii europene şi propunerea unor soluţii vizionare pentru crearea unui progres legislativ în politica de mediu. Adoptarea şi aplicarea noului Regulament cu privire la substanţele chimice periculoase, după ce acesta va face obiectul verificării de către experţii jurişti din cadrul instituţiilor europene, poate reprezenta o soluţie pentru protejarea eficace a mediului înconjurător şi reducerea, respectiv, eliminarea producţiei substanţelor cu risc ridicat de poluare care reprezintă o problemă pe care Uniunea Europeană trebuie să o soluţioneze în cel mai scurt timp.
Natalia-Elena Intotero "România este ţara cu cea mai mică diferenţă salarială între femei şi bărbaţi, din Uniunea Europeană" De curând, am sărbătorit Ziua Internaţională a Femeii, o zi care, dincolo de semnificaţia simbolică, reprezintă un moment la care trebuie să ne raportăm de fiecare dată când vorbim despre femei, drepturile lor, egalitatea de gen, accesul lor în funcţii de reprezentare publică. România a făcut eforturi considerabile în privinţa reglementărilor legislative care stabilesc egalitatea de şanse. Astfel, ultimele modificări prevăd că instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare cu un număr de peste 50 de angajaţi, precum şi companiile private cu un număr de peste 50 de angajaţi au posibilitatea să identifice un angajat căruia să-i repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, publicat în data de 8 martie 2018, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii, arată că România are cea mai mică diferenţă salarială între femei şi bărbaţi, din UE. De altfel, ţara noastră are, pentru prima dată în istorie, o femeie premier, iar nivelul de reprezentare al acestora în funcţiile publice este unul însemnat, mai ales în ultimii ani. În luna martie, tot în sprijinul femeilor, a fost semnat un proiect în valoare de 11 milioane de euro. Acesta se adresează femeilor victime ale violenţelor domestice. Programul "Venus" prevede crearea şi dezvoltarea unei reţele naţionale inovative integrate de locuinţe protejate, grupuri de suport şi consiliere vocaţională pentru femeile victime ale violenţei domestice. Vor fi construite 42 de locuinţe protejate, urmând ca peste 6.600 de femei în nevoie să beneficieze de acestea, precum şi de consiliere juridică, asistenţă socială, reinserţie pe piaţa muncii. De altfel, România este al 14-lea stat care a ratificat Convenţia de la Istanbul, cel mai important document privind combaterea violenţei domestice, iar Guvernul a reuşit, anul trecut, să armonizeze prevederile documentului cu legislaţia naţională. În acest an, Executivul a venit şi cu reglementări ce vizează locuinţele protejate, sprijinirea acestor femei prin programe de reinserţie profesională, asistenţă juridică şi îndrumare de specialitate. Egalitatea de şanse, dreptul femeilor la o viaţă cât mai bună, o corectă reprezentare a lor la nivel decizional nu mai sunt doar vorbe pe hârtie. Sunt realităţi pentru care România nu trebuie să înceteze să lupte.
Luminiţa-Maria Jivan "Măsurile Guvernului privind violenţa domestică" Acum câteva zile am sărbătorit, împreună cu restul lumii Ziua Internaţională a Femeii, o zi în care totul se concentrează asupra femeilor din viaţa noastră. Însă, din păcate, în unele cazuri, femeile sunt protejate doar în această zi, restul zilelor urmând a trăi într-un calvar continuu, din cauza violenţei domestice. Aproape 100 de cazuri de violenţă domestică au fost reclamate în fiecare zi a anului trecut, potrivit unei statistici a IGPR, pentru primele 11 luni ale lui 2018. Din cele 35.623 de reclamaţii, peste jumătate, 52,3%, au fost în mediul urban, iar 47,7% în mediul rural. Dintre acestea, ponderea cea mai mare este reprezentată de următoarele faptele: "lovire sau alte violenţe" - 58,6%; "ameninţare" - 7,25%, "abandon de familie" - 21,33% şi "nerespectarea ordinelor de protecţie" -3,71%. Ceea ce este cel mai trist este faptul că, tot conform datelor IGRP, numărul cazurilor de violenţă domestică se află în creştere alarmantă. Mai mult decât atât, un indicator care reflectă gravitatea acestui fenomen este numărul mare de decese cauzate de violenţa în familie, un număr de 1.374 de persoane şi-au pierdut viaţa în perioada 2009-2016, ca urmare a agresiunilor suferite. În iunie 2018, Guvernul României a aprobat Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi Planul operaţional pentru implementarea acesteia. Iar săptămâna trecută a fost semnat Programul "Venus - Împreună pentru o viaţă în siguranţă", în data de 4 martie, la Guvern, de ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb şi secretarul de stat al Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Graţiela Drăghici, în prezenţa prim-ministrului Viorica Dăncilă, dar şi a reprezentantelor ministru şi secretar de stat din cadrul cabinetului premierului. Programul este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman, POCU, Axa Prioritară 4, Obiectiv specific 4.4, bugetul estimat este de 11 milioane euro, iar durata de implementare a proiectului este de 4 ani şi are în vedere realizarea unor măsuri cuprinse la punctul 8 - Respect şi demnitate pentru femei, din Programul de guvernare al PSD. Prin VENUS vor fi create servicii integrate moderne în sprijinul victimelor violenţei domestice, care să le ofere atât posibilitatea ieşirii din situaţia de vulnerabilitate, cât şi facilitarea transferului către o viaţă independentă, prin reintegrare socio-profesională/economică. Astfel, se doreşte crearea şi dezvoltarea unei reţele naţionale inovative integrate, care va cuprinde 42 de locuinţe protejate, precum şi servicii integrate complementare de grupuri de suport şi cabinete de consiliere vocaţională. Serviciul social "locuinţa protejată" are ca scop asigurarea nevoilor sociale, a creşterii calităţii vieţii şi promovarea principiilor de incluziune socială, prin asigurarea asistenţei de specialitate pentru victimele violenţei în familie. Găzduirea într-o astfel de locuinţă este asigurată pe o perioadă de 12 luni, în funcţie de complexitatea cazului. De asemenea, victimele vor beneficia de servicii specializate: consiliere psihologică şi juridică, servicii de asistenţă socială, precum şi de consiliere vocaţională, care să le sprijine în vederea integrării pe piaţa muncii şi reintegrării sociale. Cu ajutorul serviciilor furnizate, victimele vor putea fi ajutate în vederea relocării, creându-se posibilitatea mobilităţii acestora în cadrul reţelei naţionale şi asigurarea securităţii personale şi independenţei economice şi desprinderea lor din mediul captiv domestic. Prin semnarea acestui program, se dovedeşte din nou faptul că partidul din care fac parte reuşeşte să se ţină de cuvânt şi să implementeze măsurile prevăzute în Programul de guvernare, care a fost votat de cetăţeni la alegerile din 2016. În privinţa violenţei domestice, chiar dacă acest program poate părea un pas mic, este unul foarte important pentru sprijinul acestor victime, deoarece de acest program vor beneficia nu mai puţin de 7.000 de victime. În final, subliniez ideea că violenţa domestică este un fapt real care, din păcate, ia amploare în România şi trebuie să ne asigurăm că îl putem combate prin orice măsuri!
Mirela Furtună "Conferinţa Interparlamentară PESC/PSAC, un real succes" În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, am participat la cea de-a XIV-a Conferinţă Interparlamentară privind Politica Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună ale Uniunii Europene, PESC/PSAC. Comisiile pentru politică externă şi Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, alături de Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European, au organizat, în perioada 7-8 martie 2019, Conferinţa menţionată. Evenimentul a fost împărţit în 4 sesiuni plenare şi 4 ateliere de lucru, astfel încât să acopere o gamă cât mai variată de teme cu privire la politica externă şi cea de apărare a Uniunii Europene. În prima zi am participat la primele două sesiuni plenare, care au avut ca subiecte Parteneriatul Estic şi importanţa strategică a Mării Negre pe agenda UE. Sesiunile s-au bucurat de prezenţa unor specialişti renumiţi în domeniile menţionate, precum: Teodor Meleşcanu, Gabriel Benjamin Leş, Ioan Mircea Paşcu, Titus Corlăţean, Sorin Ducaru şi Thomas Mayr Harting. De asemenea, în marja Conferinţei, am avut alături de colegii din Comisia pentru politică externă din Camera Deputaţilor, două întrevederi, una cu delegaţia Republicii Turciei, condusă de domnul Volkan Bozkir, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Marea Adunare a Turciei, şi una cu delegaţia Germaniei, condusă de domnul Dietmar Nietan, membru în Comisia pentru politică externă din Bundestag. Cele două întrevederi au avut rolul de a întări relaţiile bilaterale dintre ţara noastră şi statele menţionate. Modul de organizare a Conferinţei a oferit posibilitatea interacţiunii între participanţi şi sală, prin adresarea unor întrebări vorbitorilor principali de către delegaţii parlamentelor naţionale. În cea de-a doua zi au fost organizate sesiunile III şi IV, care au avut ca teme instrumentele de cooperare şi finanţare dezvoltate în cadrul PSAC şi angajamentul UE faţă de Balcanii de Vest. Aceste sesiuni plenare au avut vorbitori principali importanţi la nivel internaţional: Jorge Domecq, directorul Agenţiei Europene de Apărare; Arnout Molenaar, expert în problematica politicii de apărare din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă; Jean Jacques Bridey, preşedintele Comisiei de apărare şi a forţelor armate din Adunarea Naţională a Franţei. Cele 4 ateliere de lucru au fost organizate în paralel şi au avut ca scop să răspundă unor preocupări recente ale statelor membre în ceea ce priveşte viitorul PESC/PSAC din perspectiva Brexit-ului, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, mobilitatea militară, securitatea cibernetică şi războiul hibrid. Având în vedere că ultima zi a Conferinţei a fost vineri, 8 martie, la invitaţia doamnei Biró Rozália-Ibolya, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, a fost organizată, în premieră, o întâlnire a tuturor doamnelor participante la acest eveniment. o iniţiativă inedită, care a fost apreciată de participante. În încheierea evenimentului, a fost prezentată o declaraţie comună a copreşedinţilor care au organizat evenimentul, domnul Ioan Mircea Paşcu şi domnul Cristian-Sorin Dumitrescu, în care au fost menţionate, pe scurt, concluziile pentru fiecare sesiune plenară şi atelier de lucru în parte, alături de scurte menţiuni cu privire la modul în care ar trebui abordate, la nivelul UE şi la nivelul statelor membre, subiectele dezbătute.
Ştefan Muşoiu "Economia românească continuă să crească" Vă aduceam la cunoştinţă, în luna octombrie a anului trecut, tot prin intermediul unei declaraţii politice, faptul că un organism financiar internaţional, total independent de orice influenţă politică românească, respectiv uriaşul grup financiar Credit Suisse, notifica performanţa că ţara noastră se bucură de o dezvoltare sustenabilă, graţie guvernării PSD-ALDE, dar şi că România a ajuns cea mai bogată ţară a Europei, din această zonă. La momentul respectiv, cât şi ulterior, observaţiile elveţienilor au fost şi sunt confirmate şi de toate rapoartele semestriale ale Comisiei Europene. La rândul său, pe plan intern, Institutului Naţional de Statistică vine cu noi completări privind creşterea economică de care ţara noastră continuă să se bucure, spre disperarea opoziţiei care pur şi simplu se vede dezarmată de orice fel de muniţie propagandistică. Dar să lăsăm speculaţiile fără fond ale opoziţiei de-o parte, pentru că, pe noi, cei de la PSD, ne interesează doar îmbunătăţirea condiţiilor de trai al românilor, şi nu vorbele în vânt, motiv pentru care vă voi prezenta cifrele exacte şi mecanismele care au contribuit la creşterea economică. Potrivit INS, Produsul Intern Brut s-a majorat, în 2018, cu 4,1% faţă de 2017, în trimestrul IV, comparativ cu trimestrul III al aceluiaşi an, iar în trimestrul IV a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,7%. Şi mai concret, la creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei. Contribuţii pozitive mai importante le-au avut industria, respectiv +1,0%, cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, precum şi alte ramuri de activitate, cum ar fi: repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, domeniul hotelier şi cel al restaurantelor, cu +0,7%, cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%; agricultura, silvicultura şi pescuitul, cu +0,4% şi cu o pondere de 4,4%, înregistrând o creştere semnificativă a volumului de activitate, respectiv 9,9%. Şi informaţiile şi comunicaţiile au contribuit la formarea PIB cu o pondere de 5,2%, în timp ce volumul lor de activitate s-a majorat cu 7,0%. La fel s-a întâmplat şi cu activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cât şi impozitele nete pe produs. Însă datele furnizate de INS, precum şi de alte organisme financiare independente privind avântul economic pe care l-a înregistrat România în 2017 şi 2018, sunt completate şi confirmate şi de Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică. OECD a anunţat, oficial, că economia ţării noastre are cea mai înaltă productivitate din lume. Datele Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică recunosc şi consolidează certitudinea că România este o destinaţie foarte bună pentru afaceri. Conform Organizaţiei, ţara noastră este pe primul loc în lume cu o creştere a productivităţii orare de 42,1% în ultimii 10 ani, la mare distantă de media UE - 7,3% sau a statelor OECD - 6,3%. Locul secund este ocupat de Irlanda, cu 38,4%. Aşadar, ritmul de creştere economică de 6,9% în 2017 şi 4,2% în 2018, impus de guvernarea PSD, se bazează inclusiv pe creşteri de productivitate, aşa cum statuează şi INS. Trebuie să subliniez că, pe de altă parte, nivelul record atins de productivitatea orară a activităţii din România reprezintă temeiul solid care justifică creşterile succesive ale salariului minim. Altfel spus, salariul minim se bazează pe fapte, evoluţii şi performanţe economice certe. Astfel, dezinformarea că România devine mai puţin atractivă pentru investitori, din cauza creşterilor salariale, este demontată complet!
Nicolae Giugea "Oferta PSD-ALDE - paradisuri fiscale pentru ticăloşi şi corupţi. Pentru oamenii oneşti, taxe şi impozite majorate şi preţuri tot mai mari!" La gândul că vom avea paradisuri fiscale şi în România, Dragnea ar fi putut să se bucure, în purul stil PSD-ist, şi să strige cât îl ţin plămânii: "Belina, dragostea mea!". Poate pe unii îi mai miră că, după ce au furat ţara vreme de aproape 30 de ani, unii PSD-işti au ajuns să ia pe persoană fizică jumătăţi de judeţe, oraşe întregi sau chiar braţe şi insule ale Dunării. Încălcând legea, şantajând, mituind şi furând de-a dreptul, au ajuns stăpâni pe părţi întregi din ţară, visând cu toţii la titluri nobiliare de cnezi de Teleorman sau voievozi de Giurgiu. Nici la Dolj nu ducem lipsă de parveniţi ajunşi în funcţii înalte prin grija PSD şi ALDE, care au ajuns să stăpânească judeţul şi cetatea Băniei, ca pe propria moşie. De doi ani şi aproape jumătate, o gaşcă de ticăloşi, care au pus mâna la propriu pe ţară, îşi bat joc cu o inconştienţă oarbă de cetăţenii oneşti, împovărându-i cu taxe şi impozite mai mari şi mai numeroase şi cu preţuri care cresc de la o zi la alta. Nu mai vreau doar să arăt cu degetul către PSD, fără să dau şi numele persoanelor toxice care conduc ţara, într-un total dispreţ faţă de milioane de români. De exemplu, Iordache, Nicolicea şi Toader sunt fără îndoială slugile de bază ale lui Liviu Dragnea, care i-au jurat că vor da şi foc la ţară, că vor asasina orice formă de luptă împotriva corupţilor, numai să-l scape pe teleormănean de la puşcărie. Pe de altă parte, Şerban Nicolae, fost şofer al unor infractori dovediţi, i-a pupat inelul şefului PSD şi i-a promis că-i va crea, printr-o lege specială, numai de el semnată, un regim fiscal derogatoriu, adică diferit de restul populaţiei, în special pentru insulele pe care Dragnea îşi duce viitorii colegi de puşcărie la pescuit. Ce înseamnă acest lucru? Prin Legea lui Şerban Nicolae, pe insulele furate de PSD-işti din proprietatea publică, taxele şi impozitele aproape că dispar. Mai mult, este încurajată organizarea de cazinouri şi jocuri de noroc pe aceste insule, astfel încât banii proveniţi din acte şi fapte de corupţie să poată să fie spălaţi, curăţaţi, apretaţi şi reintroduşi ca bani cinstiţi în economie. Aşadar, slugile lui Dragnea nu urmăresc doar să-i scape pe hoţi de puşcărie, ci şi cum să-şi pregătească poteca liberă să fure şi să albească banii furaţi, fără să-i mai deranjeze nimeni. Nu în cele din urmă, Vâlcov, Socol, Teodorovici şi Dăncilă s-au înghesuit şi ei să-şi arate supunerea necondiţionată faţă de şeful PSD demonstrându-i prin fapte cum se poate umili o ţară întreagă, cum îşi pot bate joc de milioane de oameni care muncesc cinstit, punându-le impozite şi taxe tot mai mari, până şi pe fumul de pe hornuri. În vreme ce Şerban Nicolae se luptă să facă în România oaze fiscale pentru baronii corupţi ai PSD şi să ducă direct în beciul lui Dragnea aurul din rezerva naţională, care acum este adăpostit de mâna lungă a hoţilor tocmai la Londra, aceiaşi PSD-işti aprobă ordonanţe lacome care au majorat facturile oamenilor şi preţurile la raftul magazinelor cu încă 10%. Nici pe vremea lui Mischie şi Michi Şpagă ţara şi cetăţenii oneşti nu au fost atât de batjocoriţi de un guvern care le-a promis în anul 2016 numai lapte şi miere, iar acum au parte doar de fiere. Înainte de a încheia, îi transmit şi lui Dragnea un mesaj: "Liviule, de ce ţi-e frică, nu o să scapi!", chiar dacă slugile tale te păcălesc că au grijă de tine!
Laurenţiu Nistor "Klaus Iohannis pune România şi cetăţenii ei pe locul al doilea" Interesul electoral personal îl face pe Klaus Iohannis să submineze economia României. Deşi CCR a anunţat că bugetul este constituţional, Iohannis continuă retorica fără sens, numindu-l "bugetul ruşinii", ba, mai mult, l-a retrimis Parlamentului. Preşedintele încearcă să acopere prin această retorică fără sens gravitatea demersului său, prin care blochează bugetul ţării. Iohannis uită că este preşedintele României. Uită că declaraţiile sale, acţiunile sale sunt urmărite şi interpretate şi pot face rău ţării, fie şi numai la nivel de percepţie, pentru că se transpun în reevaluări ale României. Preşedintele ţării nu ştie că autorităţile locale pierd în fiecare lună 300 de milioane de lei, în timp ce pe plan extern România se împrumută la dobânzi mai mari. O serie de facilităţi acordate angajatorilor pentru ucenici, absolvenţi de liceu, persoane cu dizabilităţi, de exemplu, nu pot fi acordate, ceea ce va duce, inevitabil, la concedieri. Atitudinea sa abuzivă este dovedită de fapte. A făcut 58 de sesizări la CCR în doi ani, faţă de numai 31 făcute de Băsescu, în 10 ani, două de Iliescu, în 10 ani şi una de Constantinescu, în 4 ani. Iar faptul că este primul preşedinte din istoria ţării care a blocat bugetul propriei ţări, denotă clar cât de puţin îi pasă de români şi de România! Singurul partid care face politică pentru oameni este PSD. Iar aceasta nu este o retorică, este realitatea dovedită de cifrele economice, de proiectele implementate de PSD, de creşterea nivelului de trai a românilor.
Mihai Niţă "Pădurea este darul cel mai preţios pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor" În perioada 15 martie - 15 aprilie, România sărbătoreşte, împreună cu alte ţări civilizate ale lumii, Luna Pădurii. Este vorba despre un ciclul anual, dedicat în mod special protecţiei pădurii. Acest eveniment, devenit tradiţional, a debutat în anul 1872 în Statele Unite, când a fost organizată activitatea de sădire a arborilor, urmare firească a despăduririlor iraţionale. În România, prima acţiune de acest gen a fost "Sărbătoarea sădirii arborelui", în anul 1902, iniţiată de Spiru Haret. Luna Pădurii este unul din cele mai importante evenimente silvice şi reprezintă o măsură de sensibilizare a publicului şi autorităţilor cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Pliniu cel Bătrân spunea că "Pădurea este cel mai de preţ dar pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor". În România, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor şi prezintă o mare diversitate faunistică şi floristică. Ţara noastră mai deţine, încă, două treimi din suprafaţa de păduri virgine a ecoregiunii carpatice. Pădurile virgine constituie, după Ecosistemul Deltei Dunării, al doilea sit natural UNESCO, însumând aproape 24.000 de hectare, situate în 8 zone geografice diferite. Efectele despăduririlor sunt multiple şi periculoase pentru însăşi viaţa oamenilor. "Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluţie naturală de mii de ani - nu numai o lecţie vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii, dar şi o parte a identităţii noastre culturale". România are mare nevoie acum de asemenea acţiuni dedicate ocrotirii pădurii şi plantării de arbori, întrucât tăierile ilegale au luat o amploare inadmisibilă. Hectare întregi de pădure au dispărut peste noapte, din cauza nesăbuinţei oamenilor şi a lacunelor grave din legislaţia de profil. Pentru stoparea masacrării fondului forestier, explicaţiile oficiale sunt mereu aceleaşi, nu se vrea sau "nu se doreşte". Mai concret, responsabilitatea este impersonală, nu există un vinovat, cu excepţia acarului Păun. Se arată mereu cu degetul acuzator spre sistem, ca şi când un sistem, oricare ar fi el, n-ar fi malformat din pricina acelor persoane care se autoproclamă indispensabile şi care o duc bine, ocupând arogant jilţuri pufoase, de mult prea mulţi ani, asigurând perpetuarea birocraţiei din instituţii. Eu sunt convins, ca şi majoritatea concetăţenilor, de necesitatea organizării unor acţiuni de reîmpădurire şi am participat de mai multe ori, cu membrii ALDE, alături de conducerea Direcţiei Silvice Olt, la acţiuni de împădurire a unor zone din judeţ, inclusiv din împrejurimile municipiului Slatina. Ultima acţiune de acest fel am întreprins-o în toamna anului trecut şi o vom continua în această primăvară. Dar amploarea unor astfel de acţiuni trebuie să se extindă, sensibilizând întreaga populaţie a ţării pentru participare, sub o formă sau alta, inclusiv prin educarea copiilor. Avem un fond forestier şi cinegetic de invidiat. Din păcate, însă, pe multe trasee turistice minunate, frumuseţea şi puritatea peisajului montan este alterată de trecerea turiştilor autohtoni, care se comportă în mod samavolnic, lăsând în urmă tone de gunoaie, care ulterior ajung să maculeze şi să colmateze cursurile de apă. Zi şi noapte, copacii se taie ilegal sau la limita legii. În numeroase zone montane, fauna şi flora Carpaţilor sunt tulburate din rostul lor şi ameninţate cu extincţia. Evoluţia acestei situaţii trebuie stopată cu fermitate acum, nu cândva. Trebuie să luăm atitudine noi, românii, nu altcineva, pentru că pădurile sunt ale noastre. În speranţa că, prin astfel de acţiuni, se va ajunge la rezultatele scontate, îi felicit azi pe toţi cei care se implică voluntar în astfel de acţiuni, fie individual, fie în mod organizat.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral România îmbătrâneşte în ritm alarmant, iar dezechilibrul dintre persoanele ocupate şi cei care au nevoie de asistenţă din partea statului se va adânci şi mai mult în perioada următoare, pe baza acestui trend. În aceste condiţii, există tineri, chiar şi trecuţi de 30 de ani, care recunosc că nu au muncit nici măcar o zi în viaţa lor şi pentru care găsirea unui serviciu satisfăcător este destul de grea, indiferent de nivelul de studii pe care îl au. Mulţi dintre aceştia dau vina pe angajatori, care le solicită un minimum de experienţă pentru a-i putea angaja. Pe de cealaltă parte, managerii îşi explică cerinţele prin nevoia de soft-skills, necesare în majoritatea locurilor de muncă actuale, dincolo de atribuţiile trecute în fişa postului, şi care, spun ei, nu se pot obţine decât prin activităţi distincte de cele educaţionale. În anul 2017, România se clasa pe locul al cincilea în ceea ce priveşte ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani care nu sunt angajaţi şi nu sunt incluşi în sistemul de educaţie sau în alte programe de pregătire - NEETS. Procentul celor incluşi în această categorie era de 21,4%, faţă de media europeană, de doar 17,2%. Mai mult decât atât, un studiu al INS arată că pentru trimestrul I al anului 2018, şomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani a atins rata de 16,8%, rata de ocupare fiind de 23,4%. Aşadar, unul din cinci tineri cu capacitate de muncă nu este angajat. Unul din cinci tineri cu capacitate de muncă nu se poate gândi la stabilitate financiară, dezvoltare personală şi profesională, relaţionarea cu ceilalţi sau contribuţia în societate. Neangajarea acestor tineri reprezintă un cost de oportunitate însemnat pentru România, cost care se materializează atât prin nevalorificarea cunoştinţelor şi a valorii adăugate pe care ar putea-o aduce aceşti tineri, cât şi prin neîncasarea unor impozite şi contribuţii pe care statul le-ar putea colecta, ca urmare a angajării acestora. Dincolo de aspectele teoretice, accesul tinerilor pe piaţa muncii nu se poate face fără mecanisme bine puse la punct, fără o colaborare bine structurată între sistemul educaţional şi industrii şi fără implicare din ambele părţi. Iar pentru ca acest lucru să poată fi făcut, este nevoie de legi bine gândite, care să susţină implicarea ambelor tabere. Sunt convinsă că împreună le putem crea, astfel încât statisticile despre care v-am vorbit mai înainte să se modifice în bine, iar tinerii să îşi aducă contribuţia în procesele sociale.
Dumitru Oprea "Moldovenii încep să reacţioneze!" Săptămâna trecută, am văzut o mobilizare aproape fără precedent din partea mediului antreprenorial, dar şi a cetăţenilor simpli, faţă de o campanie inedită de comunicare, lansată de un om de afaceri sucevean, care a construit, în mod simbolic, un metru de autostradă. Dincolo de simbolism, lecţia dată tuturor ţine de spiritul practic al celor care înfruntă zilnic mediul economic românesc fragil, combinat cu birocraţia sufocantă a statului român. Dincolo de nemulţumirea faţă de politicienii incompetenţi de la PSD-ALDE, românii încep să înţeleagă că revolta din fotoliu, din faţa smartphone-ului sau a televizorului, nu mai este suficientă. Promisiunile de bunăstare şi linişte ale guvernării folosite de PSD, pentru a momi electoratul, a fost înlocuit, de doi ani de zile, cu un atac furios la adresa celor care câştigă un ban cinstit în această ţară, a celor care asigură locuri de muncă în mediul privat şi care plătesc sume uriaşe pentru visteria statului. Antreprenoriatul din România nu a reclamat niciodată că ţara noastră trebuie să devină vreun paradis fiscal exotic. Doar cere ca banii munciţi de ei şi plătiţi sub formă de taxe şi impozite către administraţiile locale şi centrale să se transforme în servicii publice de calitate şi investiţii în infrastructură. Toată lumea înţelege acest contract social democratic, mai puţin guvernarea PSD-ALDE, care vede bugetul statului ca pe propria puşculiţă, cu ajutorul căreia mituiesc anumite categorii de alegători şi oprimă pe cele care nu sunt pro coaliţia Dragnea. Trezirea Moldovei, în chip unic şi definitiv, poate însemna un nou start pentru întreaga Românie. Nu există cetăţeni de mâna întâi şi de mâna a doua, iar Guvernul PSD-ALDE nu mai poate continua la nesfârşit să îşi bată joc de resursele naţionale, în beneficiul unei camarile strânse în jurul autocratului din Alexandria. Trebuie să fim realişti. Lupta nu se termină odată cu alegerile europarlamentare, chiar dacă şi la acestea PSD şi ALDE vor primi o lecţie usturătoare. Până la alegerile locale şi parlamentare din 2020, hotărâtoare şi ele pentru destinul democratic al României, este nevoie ca, alături de opoziţie, mediul antreprenorial şi societatea civilă să pună presiune continuă pe guvernanţi. Singurul lucru care îi sperie cu adevărat pe cei de la PSD-ALDE este revolta oamenilor şi trezirea acestora din amorţire.
Daniela Oteşanu "Guvernarea PSD susţine investiţiile private" Investitorii privaţi, în special românii, simt beneficiile măsurilor luate de Guvernul PSD, care a promovat un nou mecanism de acordare a ajutoarelor de stat. Acum, şi companiile româneşti au acces facil la resursele financiare pe care statul le alocă pentru dezvoltare, iar beneficiile încep să se vadă. În ultimul an, 30 de companii au primit sprijin pentru dezvoltare. Valoarea investiţiilor făcute de acestea, susţinute prin ajutorul de stat, se ridică la peste 5 miliarde de lei. Schema care sprijină investiţiile cu impact major în economie, promovată de Guvernul actual, a scăzut pragul minim de investiţie de la 10 milioane la 3 milioane de lei, aşa cum au cerut antreprenorii români, care astfel îi califică şi ei pentru obţinerea de ajutor de stat, nu doar pe investitorii străini. În ceea ce priveşte susţinerea investiţiilor publice, pentru acest an bugetul prevede cea mai mare sumă alocată din ultimii 10 ani, respectiv 46,8 miliarde lei, echivalentul a 4,57% din PIB. Acest lucru se vede şi în decizia companiilor străine care activează în România, pentru majorarea salariilor angajaţilor. Aşadar, se face odată în plus dovada că Programul de guvernare al PSD, în special măsura de creştere a salariului minim, determină venituri mai mari pentru salariaţi şi deci o creştere a bunăstării, inclusiv în mediul privat. Iar faptul că firme particulare pot şi dau salarii minime consistent mai mari decât cele din sistemul de stat, invalidează teoriile economiştilor liberali care prevedeau exodul firmelor private din România, pe motiv de creştere a costurilor cu forţa de muncă. Este evident că, în timp ce opoziţia şi domnul Iohannis tot încearcă să blocheze guvernarea, PSD aplică consecvent decizii care cresc veniturile populaţiei, dar şi eficienţa economiei româneşti. Principalul obiectiv al Programului de guvernare pentru 2016-2020 este ieşirea din cercul vicios al salariilor mici. În 2017, de exemplu, creşterea câştigului salarial nominal a fost de 24,6% în sectorul public şi 13,7% în sectorul concurenţial. Există argumente puternice pentru a continua această creştere a salariului minim pe economie. Creşterea salariului minim nu a condus la reducerea locurilor de muncă, ci dimpotrivă. Cu toate că în ultimii 5 ani salariul minim s-a dublat, numărul salariaţilor s-a majorat cu peste 550.000. Este demonstrat că majorările normale ale salariului minim conduc la reducerea inegalităţilor de venituri.
Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Contul de economii «Junior Centenar», o investiţie pe termen lung, pentru copiii României" Copiii sunt viitorul României, însă nu doar părinţii sau reprezentanţii legali trebuie să aibă grijă de ei, ci şi statul român. Recent, am avizat favorabil, în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, un proiect de lege care face referire la implementarea Programului guvernamental "gROwth - Contul individual de economii «Junior Centenar»", gândit de Partidul Social Democrat, pentru viitorul adulţilor tineri de mâine. Programul este unul care ar fi trebuit să existe de mult în România, aşa cum există de ani buni în ţările dezvoltate din Europa şi nu numai. Iată că a venit momentul ca şi ţara noastră să îl implementeze. El se referă la deschiderea automată a unui cont la Trezoreria Statului pentru copiii care nu au împlinit încă 18 ani, cont în care pot fi depuse sume care vor putea fi folosite după ce titularul devine major. Pentru a încuraja depunerea de bani în acest cont şi pentru a-i face pe părinţi sau pe reprezentanţii legali să se gândească la o rezervă financiară pentru studii, pregătire personală sau orice alte necesităţi, statul nu face doar să creeze aceste conturi. Dacă suma depusă anual în cont este de minimum 1.200 de lei, statul acordă o primă de 600 de lei. Astfel, acesta se implică activ în viitorul copiilor. O a doua manieră prin care autorităţile se implică în acest program este aceea de a acorda o dobândă de 3%, care se aplică sumei din cont, mai puţin primei oferite de stat. Astfel, de-a lungul anilor, se pot economisi sume consistente, de care copilul va beneficia atunci când legea îi va permite. Partidul Social Democrat a mers pe ideea de a crea un sistem de egalitate de şanse pentru toţi cetăţenii, indiferent de statutul lor social şi de posibilităţile lor. De aceea, Contul individual de economii «Junior Centenar» nu se adresează doar copiilor care au avut şansa de a se naşte şi de a creşte într-o familie adecvată. Guvernul României şi Partidul Social Democrat i-au luat în considerare şi pe cei care sunt instituţionalizaţi, care nu au posibilităţile de dezvoltare ale unor tineri care trăiesc, sunt educaţi şi cresc în medii propice. Astfel, şi pentru beneficiarii ocrotiţi de sistemele publice şi private de protecţie a copilului, statul va crea conturi la Trezorerie, iar suma minimă care trebuie depusă, 1.200 de lei, va fi plătită de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. La aceasta, se va adăuga şi prima anuală şi, totodată, şi dobânda. Consider că acest program merită toată susţinerea noastră, indiferent de culoarea politică a fiecărui parlamentar. Această lege trebuie să intre cât mai curând în vigoare, pentru a-şi produce efectele şi pentru a-i susţine pe cei care vor beneficia de ea. Personal, mă bucur că un astfel de program va exista şi în România şi voi susţine întotdeauna astfel de iniţiative, în care statul şi cetăţenii îşi dau mâna pentru a clădi un viitor mai bun pentru cei ce ne vor urma.
Alexandra Presură "Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, o preocupare principală a Guvernului României, în acest an" Obiectivul României pentru perioada următoare este fundamentarea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, care să creeze condiţiile consolidării unui stat puternic, proactiv şi a unei societăţi echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării, este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid, cu autostrăzi şi drumuri expres. România are în acest moment puţin peste 500 de kilometri de autostradă în operare şi aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcţie. Strategia Guvernului în domeniul transporturilor pune accent pe asigurarea infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii, în scopul creării unei infrastructuri rutiere de înaltă calitate. Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport rutier constituie o preocupare principală a Guvernului României, în acest an. Îmbucurător pentru judeţul nostru este faptul că Executivul a aprobat continuarea investiţiilor la proiectele drumurilor expres Piteşti - Craiova şi Craiova - Târgu Jiu, de supravegherea cărora se va ocupa doamna Lia Olguţa Vasilescu, în calitate de consilier onorific al premierului pe probleme de infrastructură. Sunt convinsă că implicarea doamnei Vasilescu în acest domeniu va fi de bun augur şi va avea rezultate pozitive, având în vedere profesionalismul şi expertiza sa în administraţie şi Guvern. Bugetul de stat pentru 2019 prevede finanţarea Drumului Expres Craiova-Piteşti cu suma de 151 milioane lei şi, de asemenea, a fost semnat contractul pentru finanţarea Drumului Expres Craiova - Târgu Jiu. Aceste două investiţii de proporţii reprezintă o dovadă indiscutabilă a faptului că PSD îşi respectă angajamentele luate în faţa românilor prin Programul de guvernare, iar cetăţenii din judeţul Dolj pot constata că promisiunile făcute în campania electorală încep să prindă contur. Pentru ca lucrările de infrastructură să fie realizate cât mai repede, Guvernul a decis modificarea actelor normative care, până acum, au condus la întârzierile nejustificate în execuţia propriu-zisă a investiţiilor. S-a luat hotărârea de a se urgenta finalizarea lucrărilor deja începute pe sectorul de autostrăzi şi drumuri expres, precum şi demararea unor noi construcţii, deoarece România nu îşi mai permite să fie privată de beneficiile unui transport rapid şi de nivel european. Creşterea economică susţinută, din ultimii doi ani, a avut, pe lângă îmbunătăţirea vieţii românilor, şi efectul aglomerării semnificative a drumurilor, pe fondul dinamizării circulaţiei mărfurilor. Sunt încrezătoare că în acest an se vor realiza paşi importanţi în ceea ce priveşte finalizarea celor două drumuri expres din Oltenia, precum şi a altor sectoare de autostrăzi aflate în derulare, astfel încât românii să fie mulţumiţi de modul în care se desfăşoară aceste investiţii. După cum se ştie, dezvoltarea infrastructurii reprezintă un indicator fundamental în orice ţară care se respectă, iar bugetul alocat în acest an pentru lucrările la drumuri şi autostrăzi reprezintă o dovadă indiscutabilă a faptului că Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD au o preocupare primordială pentru modernizarea acestui domeniu vital.
Claudiu-Vasile Răcuci "O ţară întreagă blocată din cauza nepăsării PSD-ALDE!" Suntem la jumătatea lunii martie şi România nu are buget! Nu cred că are cineva vreo minimă îndoială că PSD şi ALDE au premeditat, încă de anul trecut, întârzierea bugetului de stat, pentru că banii publici strânşi din taxe şi impozite tot mai mari sunt tot mai puţini, iar promisiunile mincinoase nu pot fi onorate nici în cel de-al treilea an de guvernare. Consecinţele întârzierii premeditate a bugetului, de către Dragnea, sunt extrem de toxice. Administraţiile publice din toată ţara sunt blocate, bugetele locale sunt în aer, investiţiile noi nu pot demara, proiectele sunt suspendate, iar toată lumea aşteaptă ca PSD-ALDE să iasă din ipocrizie şi să recunoască faptul că ei sunt singurii vinovaţi pentru această situaţie. Oare de ce nu dă Dragnea ochii cu proprii săi primari din PSD, ca să vadă cât de mulţumiţi sunt aceştia pentru că stau cu primăriile blocate? Oare de ce nu mai are Dragnea curaj să spună primarilor să se descurce cum pot cu cheltuielile comunităţilor locale, pentru că bani de la buget nu vor primi, decât poate nişte firimituri? Personal, îi văd şi acum pe Dragnea şi cei din gaşca lui, aşezaţi în jurul unei mese, mimând că întocmesc un proiect de buget bun şi promiţând că "viitorul arată bine!". Nu ştiu la care viitor s-au referit atunci când au spus că viitorul arată bine?! Poate viitorul găştilor pe care le patronează, care câştigă contracte profitabile cu statul pe bandă rulantă sau sunt angajaţi pe salarii nesimţite şi nemuncite. Cert este că pentru ţară viitorul nu arată deloc bine, ci, dimpotrivă, norii negrii se adună tot mai mulţi deasupra României. Preşedintele României a solicitat reexaminarea Legii bugetului în Parlament. A fost o decizie grea, dar responsabilă. Preşedintele le-a mai oferit celor din PSD şi ALDE încă o ocazie ca să poată îmbunătăţii bugetul ruşinii naţionale, construit pe date visate de Teodorovici, pe venituri prevăzute de Vâlcov şi pe cheltuieli cu totul nejustificat de mici pentru priorităţile zero ale României: spitale, şcoli, autostrăzi, căi ferate, infrastructură de comunicaţii sau infrastructură în sectorul agricol. Noi, cei din PNL, vom da o mână de ajutor Guvernului şi vom depune un set de amendamente care să corecteze cel mai slab buget pe care l-a avut vreodată ţara. Vom propune alocarea de sume pentru construcţia de şcoli şi spitale regionale, pentru finalizarea autostrăzilor începute cu 7-8 ani în urmă, pentru demararea autostrăzilor construite doar pe hârtie şi pentru o bună finanţare a primăriilor. Ar fi bine pentru ţară dacă PSD şi ALDE ar renunţa la minciună şi ar fi de acord cu aprobarea amendamentelor noastre. Ar fi bine dacă PSD şi ALDE ar urgenta dezbaterile, astfel încât copiii să ia alocaţii mărite cât mai repede, administraţiile locale să primească ceea ce li se cuvine şi dacă şantierele ar începe să lucreze din nou. Nu am mari aşteptări de la cei care au dus ţara în cea mai gravă fundătură economică din ultimii 30 de ani. Vă daţi seama pe mâna cui a picat soarta Uniunii Europene? Vă daţi seama că dacă Dragnea şi Dăncilă nu au fost în stare să facă un buget la termen, nici măcar pentru România, cum vor fi ei în stare să negocieze şi să elaboreze bugetul multianual, pe următorii 6 ani, la nivelul întregii Uniuni Europene? Dacă nu ar fi de plâns, cu siguranţă că ne-am amuza copios de tragi-comedia pe care o trăieşte această ţară şi aproape tot vechiul continent.
Aurel-Robert Boroianu "Înfiinţarea abatoarelor mobile, necesară pentru fermierii şi gospodăriile din România!" După catastrofa produsă de epidemia pestei porcine africane în România, care a reuşit să facă efectiv ravagii atât în fermele româneşti ale crescătorilor de porci, cât şi în mii de gospodării - pagubele ridicându-se la zeci de milioane de euro şi sute de mii de porci sacrificaţi -, măsurile şi soluţiile Guvernului Dăncilă ar fi trebuit să fie cât mai viabile şi mai rapid implementate, astfel încât epidemiile de acest gen să nu ne mai ia pe neaşteptate. Dar cu toate că focarele pestei porcine încă nu au fost complet stopate, iar boala continuă să se extindă şi astăzi în ţară, deşi autorităţile au ucis deja preventiv în jur de 400.000 de animale, Guvernul mai şi refuză să ia în considerare o iniţiativă legislativă importantă, care ar fi contribuit substanţial la ţinerea sub control a oricărei epidemii de acest gen. În acest sens, am iniţiat, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari liberali, Propunerea legislativă privind înfiinţarea abatoarelor mobile, având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii. Prin acest demers legislativ, noi, liberalii, propunem înfiinţarea unui abator mobil în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, în subordinea direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, având ca obiect de activitate abatorizarea animalelor şi comercializarea cărnii. Potrivit propunerii legislative pe care am iniţiat-o, considerăm că sumele necesare pentru înfiinţarea abatoarelor mobile se pot asigura fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene sau din fonduri legal constituite. În condiţiile în care Uniunea Europeană a atras atenţia autorităţilor române că evoluţia pestei porcine a avut în ţara noastră cea mai agresivă evoluţie, este foarte clar că cei îndrituiţi să ia măsurile necesare nu au făcut tot ceea ce trebuie ca această boală să fie izolată şi oprită înainte de a produce asemenea pagube fermierilor români. Îi solicit încă o dată, pe această cale, ministrului agriculturii, domnului Petre Daea, să nu ignore această propunere legislativă şi s-o susţină ca pe o măsură care ar putea ajuta foarte mult fermierii, cu nişte costuri foarte reduse, în cazul sacrificării animalelor. Îi rog pe toţi colegii parlamentari din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, al cărei membru sunt şi eu, să aprobe un raport favorabil pentru acest proiect şi să le solicite colegilor din grupurile lor parlamentare să ni se alăture cu vot pentru adoptare, atunci când Propunerea legislativă privind înfiinţarea abatoarelor mobile va fi votată în plen. Fermierii şi gospodăriile mici din România au nevoie de suport real din partea noastră a parlamentarilor, dar mai ales din partea autorităţilor de resort, pentru a veni în sprijinul acestora cu cele mai bune soluţii, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.
Răzvan-Ilie Rotaru "Gestul preşedintelui Iohannis, de a respinge Bugetul pentru 2019, declarat constituţional, este o sfidare la adresa românilor care aşteaptă investiţii şi un nivel de trai mai bun!" Este incalificabil gestul preşedintelui Iohannis, de amânare în continuare a bugetului pentru 2019, deşi Curtea Constituţională a României a respins sesizarea acestuia şi a declarat Legea bugetului ca fiind constituţională. Ipocrizia şi atitudinea demolator-duşmănoasă a lui Iohannis, care blochează adoptarea bugetului naţional, reprezintă un fapt fără precedent în istoria ţării. Respingerea de către judecătorii constituţionali a sesizării lui Klaus Iohannis şi, implicit, confirmarea că Legea bugetului este deplin constituţională arată fără dubii că, dacă era un preşedinte onest, căruia îi pasă de ţară şi de oameni, domnul Iohannis ar fi trebuit să promulge bugetul. Este ipocrizie să ţipi că bugetul naţional este votat, adoptat cu întârziere, apoi tu însuţi să faci tot ce poţi să prelungeşti această întârziere cât mai mult, deşi ştii bine că nu ai motive temeinice! Aşa a făcut domnul preşedinte şi probabil că va continua să facă în privinţa bugetului ţării. O astfel de atitudine nu este decât demagogie, denotă inconştienţă şi populism nociv pentru interesul naţional. Cui foloseşte blocarea bugetului ţării? Dacă ar mai avea un minim de decenţă, domnul Iohannis ar trebui să-şi ceară scuze, macar faţă de copiii cărora le-a amânat acordarea alocaţiilor majorate, nemaivorbind de milioanele de români din comunităţile care aşteaptă investiţii vitale pentru o viaţă decentă, canalizare, apă, drumuri, iluminat, dispensare, grădiniţe, şcoli. Niciun buget local nu poate fi constituit, adoptat şi aplicat cât timp bugetul naţional nu este promulgat. Decizia Curţii Constituţionale, prin care este respinsă plângerea preşedintelui împotriva bugetului de stat, arată că singura raţiune de a fi a preşedintelui Iohannis este doar cea electorală, să blocheze guvernarea PSD, aşa cum s-a văzut şi în cazul blocării nominalizărilor miniştrilor la Transporturi şi Dezvoltare, ori a altor proiecte esenţiale. PSD nu va renunţa şi va continua să îndeplinească Programul de guvernare votat de cetăţeni! Deşi a primit o palmă constituţională pe tema bugetului, domnul Iohannis pune aceeaşi placă stricată cu bugetul ruşinii naţionale. Dânsul încearcă cu disperare să acopere gravitatea demersului său, de a bloca bugetul ţării, prin ţipete electorale. Acesta se declară preocupat de binele ţării şi al românilor, dar face exact contrariul, prin acţiuni sistematice de blocare, de întârziere la maximum posibil, a tuturor legilor importante, inclusiv a bugetului ţării, doar pentru că sunt promovate de PSD, adversarul său politic. Degeaba îmbracă domnul Iohannis în acuze şi în minciuni retrimiterea bugetului în Parlament. Degeaba, domnul Iohannis, face responsabil PSD de tot ce-i trece prin cap. Oamenii nu pot fi păcăliţi. Ei văd clar cum preşedintele Iohannis, candidatul disperat după voturi, este dispus să distrugă tot, să sacrifice orice, sub pretextul că, dacă vine de la PSD, este rău. Nici nu mai contează că este bugetul ţării, că sunt periclitate investiţii necesare, că se întârzie majorarea alocaţiilor pentru copii, că sunt afectate comunităţi şi economia ţării poate suferi. Domnul Iohannis uită că este preşedintele ţării. Dânsul uită că declaraţiile sale, acţiunile sale sunt urmărite şi interpretate şi pot face rău ţării, fie şi numai la nivel de percepţie, pentru că se transpun în reevaluări ale României, în prognozele agenţiilor de rating internaţional.
Elvira Şarapatin "Afacerile de familie iau avânt" Analiza unei reputate agenţii de evaluare ilustrează cum beneficiile bunei guvernări asigurate de PSD se reflectă în consolidarea şi creşterea afacerilor de familie din România. Astfel, se arată că 74% dintre afacerile de familie din România sunt încrezătoare în perspectivele de creştere pe următorii 5 ani. Aceasta este una dintre concluziile esenţiale ale studiului. De asemenea, 69% dintre antreprenorii care au afaceri de familie au declarat că au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri, în ultimul an financiar. În acelaşi timp, se arată în acest studiu că 24% dintre afacerile de familie din România au reuşit o diversificare multisectorială şi totodată îşi desfăşoară activitatea în mai multe ţări. Este evident că această percepţie pozitivă are ca temei deciziile majore adoptate de actuala coaliţie de guvernare în ultimii 2 ani şi a avut consecinţe benefice asupra mersului afacerilor prin: reducerea TVA de la 24% la 19%, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea şi generalizarea impozitului de 1% pentru microîntreprinderi, creşterea plafonului la un milion de euro, cifră de afaceri pentru microîntreprinderi. Aşadar, economia merge bine, fapt care este atestat de datele macroecomice, iar afacerile merg bine, inclusiv cele de familie. În acest context, doresc să aduc câteva clarificări privind modificările de legi care să permită majorarea alocaţiilor copiilor. Pentru orice cheltuială trebuie indicată sursa de venit. PNL, propusese greşit şi ilegal, în amendamentul său, ca alocaţiile copiilor să fie majorate din excedentul fondului de pensii. Aşa ceva nu este posibil, pentru că fondurile de pensii reprezintă un drept patrimonial care nu poate afecta, potrivit deciziei CCR, dată în 2010, care a calificat ca ilegale tăierile de pensii făcute de Boc şi Băsescu. Pentru a face posibilă majorarea alocaţiilor pentru copii, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a propus şi plenul Parlamentului a aprobat modificarea Legii plafoanelor bugetare, pentru a crea spaţiu fiscal necesar, respectiv resursa pentru finanţarea alocaţiilor. În acest sens, era necesară o astfel de modificare, pentru că, potrivit Legii nr. 269/2017, plafonul deficitului bugetar era de 2,58% din PIB. În egală măsură, pentru creşterea alocaţiilor copiilor era necesară modificarea Legilor nr. 61/1993 şi nr. 448/2006, care stabilesc formulele de calcul. Acest lucru s-a făcut prin O.U.G. nr. 9/2019, care a precizat inclusiv că majorarea va intra în vigoare de la data de 1 a primei luni succesive promulgării bugetului. În urma precizărilor pe care le-am făcut, se poate constata clar că Guvernul a făcut pasul decisiv prin care vor creşte alocaţiile copiilor, după votul din Parlament. Mărirea alocaţiilor pentru copii se face prin Legea bugetului de stat, adoptată în Parlament şi promulgată în Monitorul Oficial. PNL, USR şi PMP au vot împotriva Legii bugetului de stat pentru 2019. În consecinţă, au votat împotriva măririi alocaţiilor pentru copii. Discuţiile demagogice privind introducerea de către PNL a unui amendament privind majorarea alocaţiilor nu produc efecte. Alocaţiile se măresc prin legi adoptate, votate de majoritate, în Parlament, nu prin discuţii demagogice despre amendamente populiste.
Ciprian-Constantin Şerban "De Ziua mondiala a drepturilor consumatorilor, să-i încurajăm pe cetăţeni să ia atitudine atunci când constată că produsele pe care le cumpără nu îndeplinesc normele în vigoare!" Vineri 15 martie vom celebra Ziua mondială a drepturilor consumatorilor. Încă din 15 martie 1962, vorbim despre atitudini pentru protejarea drepturilor consumatorilor: într-un discurs al preşedintelui american J.F. Kennedy către Congresul American acesta încuraja drepturile fundamentale ale consumatorilor. Începând cu data de 15 martie 1983, Ziua mondială a drepturilor consumatorilor a fost marcată de mişcarea consumatorilor "Consumers International", care, în prezent, cu peste 200 de organizaţii membre în peste 100 de ţări, reprezintă o mişcare internaţională al cărei scop este de a sprijini protejarea consumatorilor de pretutindeni. De asemenea, Rezoluţia nr. 39/248 din 1985 a Adunării Generale a ONU, cu titlul "Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor", a fundamentat şi ea protecţia drepturilor consumatorilor, şi anume, de a alege, de a fi informat, de a nu fi înşelat, dreptul de a fi despăgubit şi dreptul de asociere. În România, primele acte normative în domeniul protecţiei consumatorului au apărut în anul 1990, când, la scurt timp, printr-o ordonanţă de urgenţă, va fi înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor în anul 2001. De-a lungul timpului, vânzarea şi cumpărarea produselor au cunoscut o evoluţie extraordinară, ajungându-se astăzi la vânzările on-line care au adus cu sine noi provocări neîntâlnite anterior. Fenomenul comerţului virtual trebuie tratat cu toată seriozitatea, deoarece acesta reprezintă peste 15% din piaţa de vânzări. De aceea, pentru ca acest tip de comerţ să se desfăşoare ca şi celelalte, pe bază de echitate a raportului preţ-calitate, este nevoie un cadru corect şi eficace. Atunci când acest cadru este perturbat de una dintre părţi sau de orice alţi factori, trebuie să se ia atitudine pentru a se proteja siguranţa cumpărătorului, dar şi a vânzătorului. Ca atare, Ziua mondială a drepturilor consumatorilor ne arată că nu suntem singuri în lupta cu cei care nu sunt loiali principiilor unui comerţ just, care intenţionează să vândă produse de o calitate îndoielnică şi de cele mai multe ori la preţuri nejustificat de mari. Fiecare cetăţean trebuie ia atitudine, să facă cunoscută orice intenţie care lezează cadrul corect al raportului preţ-calitate. Există entităţi care promovează această relaţie, apărând drepturile consumatorilor, monitorizând piaţa, testând produsele şi serviciile şi venind în ajutorul celor care se simt neîndreptăţiţi ca şi cumpărători. Ziua mondială a drepturilor consumatorilor aduce de fiecare dată în discursul internaţional un drept fundamental, acela că pentru preţul pe care îl achită, cumpărătorul trebuie să beneficieze de serviciul pe care l-a achiziţionat, în condiţii optime.
Sorin-Ioan Bumb "PSD îşi bate joc de militarii României" Am fost, de curând, martorii unui nou episod de grobianism şi mârlănie marca PSD. Dacă gafele "Veoricăi", cu fiţuică sau fără, deja nu mai surprind pe nimeni, luarea la mişto a unor soldaţi de elită ai României chiar de către politrucul care le este vremelnic ministru, denotă un cinism şi o lipsă de respect care ne aduc aminte de comisarii politici puşi în fruntea armatei de ocupaţia sovietică. Gestul ministrului apărării naţionale, Gabriel Leş, de a-şi butona telefonul în timp ce ostaşii din batalionul Şoimii Carpaţilor îi prezentau onorul, reprezintă mai mult decât lipsă de respect. Este o veritabilă batjocură, un afront direct la adresa celor care îşi riscă viaţa şi sănătatea în teatrele de război de pe tot mapamondul, ca să apere alianţele la care România este parte şi să susţină astfel securitatea şi siguranţa ţării şi a noastră, a tuturor. De altfel, însăşi numirea lui Gabriel Leş în fruntea Armatei, fără ca acesta să fi făcut vreo zi de pregătire militară, este o bătaie de joc la adresa acestei instituţii a României şi a întregului său istoric de luptă pentru apărarea patriei. În plus, episodul mânărelilor făcute de PSD cu fregate, rachete şi alte elemente din dotarea Armatei, de unde băieţii deştepţi au încercat "să-şi tragă" ceva, este o altă palmă pe obrazul bravilor ostaşi români. PSD a mers până acolo încât a creat un imens scandal, lăsând Armata fără Şef de Stat Major, doar ca să-şi vadă afacerile încheiate, fără să se gândească vreo secundă la cât de mult afectează credibilitatea României în cadrul NATO şi al structurilor de securitate în care aceasta este parte. Nu pot să nu mă întreb ce exemplu poate da cetăţenilor, în caz de mobilizare, domnul Gabriel Leş? De curaj, onoare sau bărbăţie nu poate fi nicidecum vorba. De aceea, îi solicit domnului Gabriel Leş să le ceară scuze în mod public ostaşilor pe care i-a jignit prin atitudinea sa necivilizată, iar apoi să-şi prezinte demisia din fruntea Ministerului Apărării Naţionale.
Vasile-Florin Stamatian "A doua opinie medicală, un subiect tabu în România" Aduc în faţa dumneavoastră un subiect care a ţinut ocupat paginile de ştiri din ultima perioadă - românii, puşi să plătească pentru dreptul lor legal la a doua opinie medicală. Accesul acestora la acest serviciu ar trebui să fie gratuit, dar pentru că de 16 ani legea prin care a fost introdus acest drept nu a primit norme de aplicare, el poate fi obţinut doar contra cost în cabinetele private. Ceea ce nu este deloc în regulă! Această prevedere a fost introdusă de Parlament în Legea nr. 46/2003 şi a trecut neobservată atât de pacienţi, cât şi de medici. Un studiu realizat de Intermedicas arată că 95% dintre pacienţii români nu ştiu că au acest drept. Chiar dacă acest serviciu ar trebui să fie gratuit în sistemul public de sănătate, pacienţii plătesc, pentru că nu pot primi încă un bilet de trimitere de la medicul de familie către un specialist pentru acelaşi diagnostic, decât dacă starea lor de sănătate se înrăutăţeşte sau dacă trece mai mult timp. Ştim cu toţii că sistemul medical din România nu este tocmai de lăudat, dar, în cazurile în care pacientul doreşte a doua opinie, în cazurile în care există boli grave, a doua opinie este foarte utilă. Există totuşi destui medici care sunt deranjaţi şi se simt jigniţi de acest lucru, iar erorile medicale încă reprezintă un subiect destul de sensibil şi puţin discutat, influenţând pacienţii şi şansele lor de a fi trataţi corect. Pe de altă parte, medicii cărora li se solicită cea de-a doua opinie sunt rezervaţi în a o acorda, percepând acest lucru ca pe un fel de încălcare "a teritoriului " altui coleg. Şi pentru a ne alinia şi noi la legislaţiile vecinilor europeni, cred şi sper ca Ministerul Sănătăţii să elaboreze cât mai urgent un set de norme de aplicare a Legii pacientului.
Viorel Stan "Campania «Europa, casa noastră»" "Europa, casa noastră" este o campanie de informare şi comunicare anuală a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, derulată în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Scopul campaniei este acela de a informa elevii şi profesorii cu privire la Proiectul de integrare europeană, istoria, prezentul şi viitorul acestuia, priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene, dar şi informaţii care îi privesc direct - posibilitatea de a studia şi de a lucra în statele membre, implicarea în activităţi de voluntariat, schimburi între tineri, participarea la internship-uri, implicarea în proiecte comunitare. Campania este deschisă tuturor şcolilor, primare şi gimnaziale, precum şi liceelor din România. Elevii participanţi trebuie să fie coordonaţi de învăţători sau profesori. Anul acesta, activităţile din cadrul acestui program sunt structurate în două campanii principale, Competiţia "Euro Quiz" şi Concursul "Lider European" şi au ca scop comunicarea politicilor europene şi a subiectelor de interes pentru copii şi tineri, încurajându-i să devină cetăţeni europeni activi, să se implice în activităţi de voluntariat şi în proiecte europene de schimburi interculturale. Campania "Europa, casa noastră" este gândită ca un exerciţiu pe mai mulţi ani şi urmăreşte derularea de activităţi cu dimensiune europeană, prin care elevii sunt încurajaţi să se informeze despre Uniunea Europeană, despre istoria şi politicile acesteia, despre evoluţiile din domeniul afacerilor europene. Prima campanie, competiţia "Euro Quiz", se adresează elevilor de clasa a Vl-a din toate şcolile din România. Prima ediţie din acest an, înscrierea echipelor în concurs se face până la data de 9 mai 2019. Competiţia se desfăşoară on-line în data de 17 mai 2019. Cea de-a doua campanie, concursul "Lider European" este un concurs de proiecte, se adresează elevilor din clasele IX-XII şi se desfăşoară în perioada octombrie-noiembrie a fiecărui an. Ministerul Educaţiei Naţionale coordonează programele naţionale, inclusiv extraşcolare şi extracurriculare, de educaţie pentru sănătate, educaţie cultural-artistică şi ştiinţifică, educaţie ecologică, educaţie prin sport, educaţie rutieră, educaţie pentru dezvoltarea durabilă, educaţie financiară, promovarea voluntariatului, a educaţiei civice şi a implicării sociale, precum şi activităţile stabilite prin protocoalele încheiate cu diferite instituţii şi asociaţii.
Angel Tîlvăr Ziua internaţională a drepturilor consumatorului ar trebui marcată frecvent, printr-o protecţie sporită a consumatorului român şi prin a lua atitudine, de fiecare dată când drepturile nu sunt respectate. Protecţia consumatorului reprezintă un element esenţial în realizarea unei pieţe interne aprofundate şi echitabile. Ceea ce trebuie să ghideze acţiunile noastre, ca state membre ale UE, cu putere de decizie şi acţiune, este interesul suprem al cetăţeanului european. Nu putem avea o Piaţă Internă echilibrată, fără standarde europene armonizate privind drepturile consumatorului, în toate domeniile-cheie: produsele alimentare, cosmetice sau chimice, energia, servicii financiare, transport, digital etc. Consumatorii trebuie să fie egali în drepturi, pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Potrivit unor studii comparative, există, practic, standarde duble în calitatea produselor în Uniunea Europeană, care par să corespundă unei divizări Est-Vest. Astfel, până la jumătate dintre produsele din Est prezintă diferenţe în conţinut şi calitate, fiind, uneori, mai scumpe decât aceleaşi produse vândute pe segmentul vestic al pieţei UE. Aici intervine nevoia ca autorităţile să garanteze aceste drepturi. Aşa cum afirma şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, "Într-o Uniune în care toţi suntem egali, nu pot exista consumatori de categoria a doua". În februarie 2017, statele din Grupul de la Vişegrad, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, au făcut apel la celelalte state din Europa Centrală şi de Est, să se alăture iniţiativei împotriva standardelor duble practicate de marile brand-uri. În România, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi a anunţat că va efectua o anchetă privind respectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, după protestul Grupului de la Vişegrad. În sectorul alimentar, în urma analizelor comparative realizate în anul 2017, în România, au fost identificate 9 din 29 de produse alimentare din categorii precum lactate, carne, peşte şi ciocolată, cu standard dublu de calitate faţă de produsele similare din alte ţări ale UE, fiind identificate diferenţe din punctul de vedere al conţinutului de grăsimi şi de proteine. Comisia Europeană a pus la punct un regulament care sancţionează dur producătorii care scot aceleaşi produse, dar la calităţi diferite, pe diverse pieţe din UE. În plus, statele membre ale UE au libertatea de a introduce amenzi maxime mai mari. Dublul standard în privinţa produselor a constituit o preocupare majoră şi pentru Preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene. Tema se regăseşte şi pe agenda Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi, de altfel, a constituit subiectul unei ample campanii de dezbateri publice desfăşurate anul trecut, în marja pregătirii Preşedinţiei. "Problema dublului standard al produselor alimentare va fi rezolvată în perioada în care România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene", conform afirmaţiei ministrului economiei, prezent la Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, IMCO, din Parlamentul European, din ianuarie 2019. Pe 1 martie, anul acesta, ambasadorii statelor membre reuniţi în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai UE au convenit asupra poziţiei Consiliului cu privire la un proiect de directivă de modificare a patru directive în vigoare ale UE, care protejează interesele consumatorilor, în cadrul Pachetului "Noile avantaje pentru consumatori", lansat de Comisie în 2017. Urmează ca Preşedinţia română a Consiliului să examineze, împreună cu Parlamentul European, posibilitatea de a conveni asupra adoptării directivei. Având în vedere faptul că problema calităţii duale a produselor este legată de funcţionarea sistemului Pieţei unice, este evidentă necesitatea colectării şi centralizării datelor la nivel european, precum şi o abordare comună. Dar, dincolo de ceea ce se face la nivel european, este important să reglementăm piaţa internă, în avantajul consumatorului român. Chiar dacă vorbim despre o metodologie comună de testare a calităţii produselor, tot autorităţile naţionale sunt chemate, sub aceste directive europene, să verifice cum sunt protejaţi propriii cetăţeni. Trebuie să venim în sprijinul autorităţilor naţionale, în demersul lor de a elimina orice practici ilegale, conferindu-le competenţe sporite, prin norme mai clare şi dispoziţii explicite, potrivit cărora să fie sancţionată comercializarea ca produse identice a unor produse care prezintă diferenţe semnificative sub aspectul compoziţiei sau al caracteristicilor, faţă de acelaşi produs comercializat în alte state membre.
Tudoriţa Lungu "Stop experimentelor pe copiii României!" În România ultimilor ani nu a fost domeniu mai încercat de lipsa de predictibilitate, de viziune şi coerenţă pe termen mediu şi lung, aşa cum a fost şi este educaţia. Fiecare ministru care a ocupat vremelnic acest portofoliu - şi au fost 26 în ultimii 30 de ani! - calificat sau nu, cu experienţă sau nu, a venit cu propriile sale idei, a eliminat tot ce făcuse predecesorul şi a iniţiat propriile aşa-zise reforme, care reforme nu au făcut altceva decât să bulverseze elevul, profesorul şi părintele. Numai că, dacă până acum elevul părea că se supune cu bună ştiinţă deciziilor ministeriale, ei bine, generaţiile se schimbă, iar astăzi elevul vorbeşte, elevul ia atitudine, elevul se răzvrăteşte. O primă lecţie o dau cei mici chiar în aceste zile. Cu ocazia simulărilor pentru evaluarea naţională, Consiliul Naţional al Elevilor i-a îndemnat pe cei aflaţi în clasa a VII-a şi a VIII-a să boicoteze examenul şi să predea foile goale. Cred că este momentul unei îngrijorări serioase şi să aprofundăm cauzele acestui protest. Vorbim despre noile generaţii, despre ceea ce construim şi formăm pentru viitor, despre ce fel de ţară vrem să avem şi consider că aceşti tineri trebuie ascultaţi cu toată responsabilitatea. Ei spun răspicat - metodele de evaluare din sistemul nostru de învăţământ nu se pliază pe nevoile şi interesele actuale. Ei se consideră nişte cobai ai Ministerului Educaţiei Naţionale, iar dacă un Consiliu al elevilor, format, în general, din elevi de liceu, declară că organizează acest protest pentru generaţiile care vin din urmă, ar trebui ca acest lucru să ne sensibilizeze. Pentru că, în spatele unei astfel de atitudini, se află, pe de o parte, începutul unui spirit civic de care România avea nevoie, dar şi o lipsă gravă de speranţă. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi citit protestul elevilor. Îmi permit să citez din el: "Nu vor să ne evalueze capacitatea de a gândi critic, ci doar capacitatea de a reproduce informaţiile care ne-au fost dictate la clasă. Simulările au ajuns să fie experimentul ministerului, nu experienţele noastre de învăţare, iar acest lucru ne motivează să ne ridicăm în faţa tuturor acestor nedreptăţi, printr-un protest, fie dând foaia goală, fie scriind tot ceea ce este greşit la sistem, transformându-ne foaia de examen într-un manifest faţă de învăţământul românesc. Dăm foaia goală, pentru că schimbările nefundamentate nu sunt soluţia în educaţie, pentru că atunci când regulile se schimbă în timpul jocului, eşti îndreptăţit să ieşi din joc. Itemii de tip obiectiv nu au fost etalonaţi, iar noi, deşi suntem beneficiarii direcţi ai educaţiei, nu am fost consultaţi. Mai mult decât atât, suntem constrânşi să acceptăm schimbările făcute din pix care încep să caracterizeze sistemul de învăţământ românesc". Este aceasta o realitate? Din păcate, da! Iar revolta neaşteptată a elevilor este complet justificată, mai ales dacă ţinem cont că actualul sistem educaţional produce un procent de peste 40% de analfabeţi funcţionali. Elevii noştri sunt învăţaţi doar să reproducă. Abandonul şcolar a atins aceeaşi cotă, de 40%, din cinci elevi doar doi termină liceul şi nu putem invoca aici doar cauze sociale. Am urmărit declaraţiile doamnei ministru Andronescu care, cu referire la acest protest, afirma că şcoala este prietenoasă cu elevii. Total fals, doamnă ministru! Şcoala nu este deloc prietenoasă cu elevii, şcoala este un loc în care copiii nu mai vin cu plăcere şi de aceea nici nu-i de mirare că mulţi aleg să-şi continue studiile în alte ţări. Dacă până acum studiile în străinătate începeau din faza facultăţii, astăzi tot mai mulţi părăsesc România încă din anii de liceu. Ca parlamentar de Bacău, am stat de vorbă cu foarte multe organizaţii neguvernamentale ale tinerilor, m-am implicat în activităţile lor, o parte din problematica ridicată am adus-o aici, în Parlament. Şi eu, la fel ca ei, gândesc că educaţia, alături de sănătate, trebuie să devină o prioritate naţională, nu la nivel declarativ, ci o prioritate regăsită în măsuri concrete şi coerente, care să facă din sistemul de învăţământ românesc unul modern, racordat la trendurile mondiale şi care să aibă ca rezultat tineri adaptabili şi pregătiţi pentru o piaţă a muncii aflată în această extraordinară dinamică. Şcoala românească nu este prietenoasă cu elevii. Este o şcoală adeseori anchilozată, pe care 26 de miniştri au încercat, în 30 de ani, să-şi lase propria amprentă, dar prea puţini dintre ei au avut capacitatea şi buna-credinţă să deschidă învăţământul românesc spre epoca internetului şi a globalizării!
Viorica Cherecheş "Învăţământul românesc, departe de standardele europene!" România are unul dintre cele mai slabe sisteme de educaţie din Uniunea Europeană. O confirmă un raport al Comisiei Europene, raport care arată că învăţământul nu s-a apropiat de niciuna dintre ţintele stabilite pentru anul 2020. La abandonul şcolar suntem în continuare în aceeaşi situaţie din 2014, cu un procentaj de 18,1%. În ceea ce priveşte numărul de absolvenţi de studii superioare, suntem tot pe ultimul loc în Uniune, doar 26% dintre tinerii până în 34 de ani nu au făcut o facultate. Sistemul de învăţământ este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate. Dacă se continuă slaba finanţare a educaţiei, România este pusă în pericol. Este o realitate pe care ar trebui să o vadă toată lumea cu ochii deschişi şi să ia măsuri, până când nu este tardiv. Nu în ultimul rând, sistemul de învăţământ din România este depăşit şi nu pregăteşte tinerii pentru piaţa muncii, iar tranziţia de la educaţie la angajare este o etapă dificilă pentru aceştia. De aceea, de cele mai multe ori, tinerii aleg să plece din ţară. Accesul la educaţia de calitate este o mare provocare pentru elevii din mediul rural şi pentru cei de etnie romă, pe care sărăcia îi împiedică să aibă o educaţie corespunzătoare. Prea multă discrepanţă între învăţământul din mediul urban şi cel rural, prea multe diferenţe sociale şi oportunităţi inegale, o infrastructură precară - sunt doar câteva dintre minusurile pe care voi, domnilor guvernanţi, ar trebui să le eliminaţi urgent. O altă problemă, deloc de neglijat, este că resursa umană îmbătrâneşte, iar calitatea prestanţei este, în general, slabă. Vezi cazul recent patinoar sau patinoar, unde un învăţător corectează greşit lucrarea unui elev de scoală primară. Statutul profesorilor este la pământ, tot mai puţini tineri îşi doresc să îmbrăţişeze cariera didactică. În lumea civilizată a acestui secol, profesorii sunt susţinuţi din toate punctele de vedere - moral, material, intelectual - în procesul educativ. La noi nu se întâmplă aceste lucruri. Guvernul nu finanţează suficient educaţia. Nu vrea sau nu poate să pună accent pe calitate şi performanţă, România fiind ţara cu cel mai ridicat procent de analfabeţi funcţionali. Sistemul de educaţie trebuie să rămână o oglindă a societăţii, un domeniu prioritar, să reprezinte un element fundamental care să definească spiritul românesc, mentalităţile şi opţiunile culturale specifice poporului român. Învăţământul românesc este încă departe de standardele europene, iar subfinanţarea acestuia ameninţă viitorul ţării. Când va fi învăţământul o prioritate pentru conducătorii actuali? Oare va putea România să spere la un sistem de educaţie mai bun şi la şcoli decente, aduse la standarde europene? Aşteptăm şi sperăm ca generaţiile viitoare să aibă parte de o educaţie de calitate.
Adrian-Mihăiţă Todoran "Totul s-a terminat, dacă PSD pune mâna pe justiţie!" Punerea sub control a justiţiei, în folosul personal al celor din PSD-ALDE, prin ordonanţe de urgenţă, rămâne adevărata prioritate a guvernării actuale. Subordonarea justiţiei este scopul final prin care vor să îngenuncheze poporul român, să se asigure că îşi conservă averile, că vor scăpa de puşcărie şi nimeni nu-i va îndepărta de la putere, instaurând astfel dictatura partidului unic. Ordonanţa nr. 7 privind activitatea Secţiei Speciale pentru Magistraţi, care a determinat proteste ale judecătorilor, fără precedent în România, a fost gândită tot pentru Dragnea, pentru a-i oferi plutonul de execuţie cu care să-şi elimine adversarii din partid şi din afara lui sau pe magistraţii care-l incomodează. Este important ca românii să-şi aducă aminte care a fost deviza USL în 2012, ce îşi doreau atunci, cu orice preţ, cei din PSD şi PNL - "Nu avem toată puterea, până nu avem justiţia - a rămas şi astăzi singurul obiectiv pentru care PSD luptă cu adevărat, iar toate deciziile ministrului Toader sunt în beneficiul lui Dragnea, întreaga sa activitate fiind prioritizată, astfel încât să-i folosească în primul rând lui Dragnea pentru rezolvarea problemelor personale. În paralel cu lupta antijustiţie, Guvernul PSD a ajuns la fundul sacului, iar măsurile Programului de guvernare se dovedesc a fi nişte promisiuni deşarte prin care nu au făcut altceva decât să înşele populaţia. Ieşirile nervoase şi de-a dreptul brutale ale lui Liviu Dragnea denotă graba şi disperarea cu care şeful PSD încearcă să nu piardă partidul şi să pună mâna mai repede pe justiţie, cu atât mai mult cu cât nu mai are ce să ofere electoratului pentru a-l ţine captiv şi manipulat. De cealaltă parte suntem noi, toţi oamenii de bună-credinţă din această ţară, care vrem o justiţie independentă, fără abuzuri, unde doar cel care este vinovat să fie tras la răspundere, iar cei care fură bani de la bugetul de stat să ajungă la închisoare, iar la închisoare să nu aibă condiţii de 4 stele. Nu putem accepta ca Guvernul să saboteze instituţiile fundamentale ale statului român, să distrugă tot ce s-a realizat în privinţa independenţei justiţiei în ultimii 10 ani. Este nevoie mai mult ca niciodată să conştientizăm pericolul pe care PSD îl reprezintă pentru ţara noastră, iar românii să acţioneze în consecinţă la vot.
Constantin Codreanu "Repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale Reginei Elena şi reînhumarea în Necropola Regală de la Curtea de Argeş constituie un gest necesar, de demnitate naţională" Sâmbătă, 9 martie 2019, rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol al II-lea al României au fost reînhumate în Necropola Regală de la Curtea de Argeş, într-un gest firesc de asumare lucidă şi completă a istoriei naţionale, aşa cum a fost ea. Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Nifon, care a condus ceremonia religioasă de mutare a sicriului Regelui Carol al II-lea dintr-o capelă izolată în Necropola Regală, a subliniat faptul că "reprezintă un moment de recuperare istorică şi de integrare în tradiţia monarhică românească". În acest context, aş dori să amintesc că acum mai bine de un an, mai exact la 6 februarie 2018, l-am interpelat pe ministrul afacerilor externe asupra necesităţii repatrierii rămăşiţelor pământeşti ale Reginei Elena a României şi reînhumării lor în Necropola de la Curtea de Argeş. Aşa cum se cunoaşte, Regina Elena, consoarta Regelui Carol al II-lea şi mama Regelui Mihai I, s-a născut la 2 mai 1896, la Atena, şi a decedat în exil, la 28 noiembrie 1982, la Lausanne, în Elveţia, fiind în prezent singurul membru decedat al Casei Regale a României care zace în pământ străin. Regina Elena a României, născută Principesă a Greciei şi a Danemarcei, a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei. Regina Elena a fost sora regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei, strănepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi stră-strănepoata ţarului Nicolae I al Rusiei. De asemenea, amintim că Regina Elena a României este singurul membru al Casei Regale a României căruia i s-a atribuit titlul onorific "dreaptă între popoare", pentru implicarea sa în salvarea vieţii multor români de origine evreiască pe durata celui de-al Doilea Război Mondial. La 23 februarie 2018, Ministerul Afacerilor Externe ne-a comunicat că în conformitate cu prevederile art. 80 al Codului civil, "orice persoană poate determina felul propriilor funeralii şi poate dispune cu privire la corpul său după moarte, iar "în lipsa unei opţiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectată, în ordine, voinţa soţului, părinţilor, descendenţilor, rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal", subliniind că, din punct de vedere juridic, decizia cu privire la o eventuală aducere în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale Reginei Mamă Elena a României aparţine exclusiv Familiei regale. De asemenea, ni s-a precizat că, până la 23 februarie 2018, "Ministerului Afacerilor Externe nu i-a parvenit o solicitare în acest sens din partea Casei Regale", iar dacă MAE va recepţiona o astfel de solicitare, acesta va acorda "întreaga asistenţă necesară, în vederea soluţionării formalităţilor aferente, în limitele propriilor competenţe legale". Nu cunoaştem dacă în ultimele 13 luni Casa Regală a României sau vreun descendent al Familiei regale a întreprins demersurile necesare, în vederea repatrierii rămăşiţelor pământeşti ale Reginei Elena a României şi reînhumării acestora în Necropola Regală de la Curtea de Argeş. Considerăm, însă, că asemenea demersuri sunt mai mult decât necesare, iar lipsa lor nu s-ar putea justifica prin nimic. Dincolo de orice formalitate legală care ar deriva din Codul civil şi care ţine de domeniul privat, este de interesul superior al statului naţional român ca această chestiune să fie rezolvată corect, cu demnitate şi fără amânări. În această situaţie, fac apel la toţi descendenţii Reginei Elena, la Casa Regală a României, la Guvernul ţării noastre şi la toate celelalte autorităţi naţionale executive sau diplomatice, precum şi la Biserica Ortodoxă Română, al cărei membru a fost Dreapta între popoare Regina Elena a României, să trateze cu prioritate chestiunea repatrierii rămăşiţelor pământeşti ale fostei noastre Regine Mamă şi reînhumării acestora în Necropola Regală de la Curtea de Argeş. Cel puţin, ar trebui să ţinem cont de faptul că dorinţa rostită explicit de Regele Mihai, de a-şi dormi somnul de veci lângă mama sa, Regina Elena, rămâne neîmplinită. Mormântul Reginei Elena, atât de iubită de români în perioada interbelică, inclusiv de românii din cele 11 judeţe ale ţării ocupate de fosta URSS, este acum aproape uitat, în cimitirul din Lausanne, Elveţia. Suntem convinşi că, în ordinea superioară a lucrurilor, repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale Reginei Elena ne va da nouă, românilor din ţară şi din afară, un motiv în plus pentru împăcarea cu noi înşine.
Nicoleta-Cătălina Bozianu "Să ieşim din ipocrizia generată de actuala formă a legislaţiei electorale!" De aproape o lună, România trăieşte un fenomen bizar - marile oraşe s-au umplut de bannere, panouri şi corturi cu conţinut electoral. Aceasta, deşi, de la momentul când partidele au început să tapeteze străzile cu materiale publicitare, şi până la ziua de începere a campaniei electorale oficiale, mai erau mai bine de două luni. Toţi cei implicaţi în fenomenul politic, de la vechile partide până la cei care pretind că vin cu oameni noi, care au comportamente noi, am ajuns să furăm startul campaniei electorale cu multe luni. Ne obligă o legislaţie absurdă şi ipocrită, a cărei schimbare am cerut-o, în urmă cu doi ani, de la tribuna Camerei Deputaţilor. Modificările operate la Legile electorale, în anul 2015, plasează România, mai degrabă, în rândul ţărilor bananiere. Partidelor le este interzisă publicitatea stradală sau distribuirea de materiale promoţionale pe durata campaniei propriu-zise, dar nimeni nu le împiedică să folosească aceste mijloace până în ziua de începere a acesteia. Cu excepţia îndemnului la vot, totul este permis. Şi nici măcar nu intră sub incidenţa verificărilor financiare la sânge, operate de Autoritatea Electorală Permanentă. Practic, suntem singura ţară din lume în care, de fapt, campania electorală se sfârşeşte exact în ziua în care, potrivit legii, începe. Dincolo de ridicolul involuntar generat de această lege, se ridică, totuşi, o problemă serioasă. Pentru că a limita, pe perioada celor 30 de zile prevăzute de lege pentru campania electorală, mijloacele de comunicare publică pe care le au partidele la dispoziţie, este de natură să afecteze gradul de informare a opiniei publice. În campania electorală, şansele oamenilor de a afla când sunt alegerile, ce partide sau ce oameni candidează şi ce propun aceştia, scad dramatic, întrucât publicitatea stradală, cea care îi atrage omului atenţia asupra unui eveniment, lipseşte cu desăvârşire. Pesemne că legiuitorul din 2015 a uitat un fapt elementar - pe stradă, trece toată lumea, internet politic consumă puţini, iar televiziunile de ştiri şi mai puţini. Reiau, pe acest temei, concluzia declaraţiei mele de acum doi ani - în forma actuală, Legea electorală nu generează egalitate de şanse între partide sau candidaţi şi nici nu elimină metodele de campanie electorală cu conotaţie contravenţională sau penală, ci limitează, doar, accesul la informaţie al alegătorilor. De aceea, fac apel la toţi colegii parlamentari, indiferent de culoarea lor politică, să modificăm această legislaţie absurdă, astfel încât anul electoral să nu mai fie o perioadă de ipocrizie, în care partidele fac campanie "pe bune" doar până când mai sunt 30 de zile până la ziua votului.
Cătălin Cristache "S.O.S., fondurile europene! Ne apropiem de sfârşitul exerciţiului bugetar al UE şi absorbţia este un dezastru colosal!" Intrarea României în Uniunea Europeană şi accesarea fondurilor europene ar fi trebuit să reprezinte panaceul tuturor problemelor de infrastructură cu care se confruntă, deopotrivă, cetăţenii şi mediul de afaceri. După mai bine de doisprezece ani de la momentul 1 ianuarie 2007, putem trage concluzia că guvernele care s-au succedat nu au reuşit să profite de această şansă uriaşă. Dacă în exerciţiul bugetar 2007-2013, puteam să discutăm despre elemente de noutate, despre necesitatea construirii unor instituţii noi, precum autorităţile de management şi despre lipsa unor proceduri, situaţia exerciţiului bugetar 2014-2020 al UE, aflată în gestiunea aproape exclusivă a PSD, arată că parcă aceşti bani nu sunt doriţi dintr-un motiv sau altul. Realitatea obiectivă este că absorbţia fondurilor europene, cu doar un an înainte de terminarea exerciţiului bugetar, este un dezastru colosal. În ciuda minciunilor expectorate cu mare plăcere de premierul Dăncilă sau de ministrul Plumb, absorbţia efectivă se află la un nivel de doar 14,16%, la 1 martie 2019. Programul Operaţional Regional are o absorbţie efectivă de 11,5%. Din cele 6,86 de miliarde de euro puse la bătaie de UE, în România au intrat doar 789 de milioane de euro. Cu banii aceştia se puteau face drumuri judeţene, se puteau construi sisteme de apă, canal şi gaze, iar partea rurală a ţării putea fi scoasă din noroaie. S-a preferat însă varianta PNDL, pentru că banii europeni pot fi mult mai greu sifonaţi către firmele de partid. Cazuri precum cel al preotului denumit de către presă "Dumnezeul achiziţiilor" dovedesc lipsa de voinţă a guvernanţilor pentru fonduri europene şi apetenţa către folosirea discreţionară a banilor. Nici Programul Operaţional Infrastructura Mare nu stă cu mult mai bine, având o rată de absorbţie de 15,97%. Din cele 9,21 de miliarde de euro care puteau fi accesate de la UE, în ţară au intrat doar 1,47 de miliarde. Cu banii aceştia se puteau construi peste 600 de km de autostradă. În timpul guvernării PSD, s-au construit doar 73,4 km, 58 de km în 2017 şi 15,4 km în 2018. Am ajuns în situaţia în care un om de afaceri trebuie să recurgă la gesturi spectaculoase, pentru construirea unui metru de autostradă, să atragă atenţia autorităţilor. Nici când vine vorba de o mai bună pregătire a românilor, din punct de vedere profesional, lucrurile nu stau aşa cum ar trebui. Programul Operaţional Capital Uman are o absorbţie efectivă de 13,38%. Uniunea Europeană oferă fonduri în cuantum total de 4,37 de miliarde de euro, iar Guvernul a adus în ţară doar 584 de milioane de euro. Şi se mai miră apoi Viorica Dăncilă că oamenii au salarii mici, din cauza unei productivităţi scăzute sau că sunt mulţi care trăiesc din salariul minim pe economie, în condiţiile în care Guvernul nu vrea să investească în propriii cetăţeni. Nu sunt veşti bune nici pentru dezvoltarea instituţională. Uniunea Europeană a alocat peste 553 de milioane de euro, prin Programul Operaţional Capacitatea Administrativă, pentru îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale. Pentru că nu-i interesează procedurile şi nici funcţionarea mai eficientă a aparatului birocratic, pentru că dosarul cu şină şi ştampila de la zece ghişee reprezintă în continuare standardul de aur, absorbţia efectivă pe acest palier este de doar 11,66%, reprezentând doar 64 de milioane de euro. În ritmul acesta, digitalizarea administraţiei se va produce în secolul al XXII-lea. Toate aceste cifre pe care vi le-am oferit prezintă tabloul general al dezastrului absorbţiei fondurilor europene. Nu numai că avem de-a face cu un Guvern de incompetenţi, dar temerea mea cea mare este că actuala putere, PSD-ALDE-UDMR, nici nu vrea aceşti bani europeni. Pe de o parte, pentru că sunt greu de furat şi preferă programe autohtone scoase de sub un eventual control al Bruxelles-ului, iar pe de altă parte, pentru că ni se pregăteşte o scoatere brutală din Uniunea Europeană, tocmai pentru că Dragnea şi şleahta sa încearcă să-şi protejeze feuda. Trag un semnal de alarmă că aşa nu se mai poate - risipim cea mai importantă şansă pentru dezvoltarea României şi reducerea decalajelor faţă de Vestul Europei. Cu cât pierdem mai mult timp, cu atât ne va fi mai greu, odată ce aceste fonduri europene se vor împuţina.
Ionuţ Simionca "Unde-s banii, domnilor de la PSD?" Atunci când în Parlament s-a dezbătut Codul administrativ, le-am explicat susţinătorilor acestui proiect că este imoral şi neconstituţional să inventeze o nouă categorie de privilegiaţi, pe cea a aleşilor locali. Dar legea a trecut de Parlament şi noi, cei de la PMP, am contestat-o la Curtea Constituţională. Curtea ne-a dat dreptate, astfel că am reuşit blocarea acordării de pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, în total vreo 58.000 de oameni care au ocupat aceste fotolii de la Revoluţie până în prezent. Dacă nu am fi contestat legea, fiecare dintre cei amintiţi ar fi ajuns să încaseze o pensie lunară de aproximativ 1.500 de euro, aşa cum ar fi vrut Guvernul PSD, alocându-se pentru asta aproape 90 de milioane de euro în fiecare lună. Sunt destul de multe lucruri pe care Guvernul Dăncilă ar fi putut să le facă cu banii economisiţi. Având în vedere că în România sunt cam 4 milioane de copii care beneficiază de alocaţie de la stat, fiecare copil ar fi putut primi cam 100 de lei în plus în fiecare lună. Tot aşa, fiecare pensionar din ţara noastră ar fi putut primi 1.000 de lei în plus în fiecare an şi nu mai era nevoie să se împrumute pentru a avea sărbători decente. Sau, dacă repartizau fondurile doar celor cu pensiile foarte mici, probabil că nu ar mai fi fost niciun pensionar care să încaseze mai puţin de 1.000 de lei pe lună. Dacă ne gândim că un kilometru de autostradă costă aproximativ 1,2 milioane de euro, atunci cu banii economisiţi s-ar fi putut finanţa construcţia a 70 de kilometri pe lună, adică 840 de kilometri pe an. Într-un an legam Transilvania de Vestul Europei şi cu Bucureştiul, cu autostrăzi perfecte, şi mai rămâneau suficienţi bani şi pentru finalizarea altor investiţii. Tot din banii care nu se duc la pensiile speciale ale primarilor, Guvernul avea destui bani să finanţeze tot ceea ce înseamnă studii de fezabilitate, proiectare, construcţie şi dotarea cu tehnologii medicale de vârf a două spitale regionale în fiecare an, şi asta fără a beneficia şi de finanţări europene sau din alte surse. Cu cei aproape 90 de milioane de euro economisiţi în fiecare lună, PSD-ALDE ar fi putut branşa la canalizare, în cel mai scurt timp, cele 1,8 milioane de locuinţe care nu au astăzi asemenea utilităţi. Nu în ultimul rând, cu banii care nu au mai fost cheltuiţi pentru pensiile speciale ale primarilor, peste 2.400 de şcoli din România care au toaletele în curte puteau fi aduse, în cel mai scurt timp, în secolul în care trăim, iar copiii noştri s-ar fi dus la şcoală în condiţii decente. După toate acestea, eu am o singură întrebare: Ce faceţi, domnilor de la PSD, cu banii pe care nu-i cheltuiţi pe pensiile speciale blocate de noi? Dacă trebuia să îi plătiţi, îi aveaţi. Acum, când se pune problema să îi direcţionaţi spre investiţii, fondurile au dispărut!
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Coaliţia de la guvernare sufocă economia românească, prin O.U.G. nr. 114" Dacă privim spre economia ţării, putem decela că este asemenea unei piramide inverse. Aproximativ trei milioane de oameni angajaţi în mediul privat susţin celelalte categorii sociale ale României, fără a mai vorbi despre românii care se află la muncă în afara graniţelor ţării. Problema este că mediul de afaceri este grav afectat de măsurile legislative ale coaliţiei de guvernare care, aşa cum ne-a obişnuit, guvernează prin ordonanţe de urgenţă. În data de 29 decembrie 2018, s-a publicat O.U.G. nr. 114 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Actul normativ instituie o serie de măsuri, atât cu caracter economic, cât şi fiscal. Printre altele, se instituie o taxă pe activele din sistemul bancar şi se modifică contribuţiile băneşti datorate de titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi termice. Multe dintre modificările aduse de O.U.G. nr. 114 necesită clarificări suplimentare în ceea ce priveşte modalitatea de implementare preconizată pentru fiecare dintre acestea, precum şi o analiză aprofundată în ceea ce priveşte măsura în care respectivele modificări corespund în mod complet reglementărilor europene în materie şi/sau principiilor statuate la nivel jurisprudenţial de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Contextul economic regional nu permite astfel de măsuri care "sufocă" economia românească. Un guvern trebuie să guverneze transparent şi predictibil, să încurajeze investiţiile, autohtone sau străine, într-o economie de piaţă liberă. Guvernul României a demonstrat contrariul, a crescut fiscalitatea şi a descurajat mediul privat. În final, doresc să subliniez că absenţa reformelor structurale de substanţă în materie economică, politicile economice elaborate în mod neprofesionist şi populist generează dezechilibre economice, subminează coeziunea socială, acumulează deficite comerciale, erodează investiţiile private, autohtone sau străine, în economie. Altfel spus, nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă, atât timp cât nu există profesionalism şi responsabilitate în rândul celor care guvernează.
Emil-Marius Paşcan "No, gata, no, hai!" A existat o scurtă perioadă a istoriei în care românii au fost apropiaţi mai mult decât oricând de maghiarii din Ungaria. Se întâmpla în urmă cu 171 de ani, la începutul Revoluţiei paşoptiste, care a cuprins şi Imperiul Austriac şi Regatul Ungariei. La 15 martie 1848, Revoluţia a răbufnit sângeros în Pesta şi Buda, urmată de răscoale şi confruntări cu autorităţile imperiale. Revoluţionarii maghiari au formulat programatic 12 revendicări, arătând "ceea ce vrea naţiunea maghiară". În rândul acestora se făcea vorbire despre: egalitate civilă şi religioasă în faţa legii, plată universală şi echitabilă a impozitelor, desfiinţarea iobăgiei, curţi cu juri bazate pe reprezentativitate juridică egală. Acestea au stârnit ecou în Transilvania şi au fost îmbrăţişate cu simpatie de intelectualii români. După cum consemnează istoricul şi jurnalistul Florian Bichir, "George Bariţ va declara că ziua de 15 martie a fost cea mai fericită din viaţa lui, iar Avram Iancu saluta discursurile emoţionante, anunţând: "Fraţi maghiari! În aceste două patrii-surori, de existenţă şi viitor, maghiarul nu poate vorbi fără români, şi nici românul fără maghiari". Dar, peste numai zece zile, la 25 martie, românii ardeleni s-au îndepărtat de revoluţia ungară şi au pus bazele unei revoluţii paralele, româneşti. De ce oare?! Pentru că revoluţionarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremaţii maghiare, nu a vrut să acorde drepturi şi românilor! De altfel, Kossuth a declarat: "În Ungaria nouă poate exista numai o singură naţiune politică, cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naţionalităţi care se pot bucura de toată egalitatea în faţa legii şi un anumit grad de autonomie în religie şi învăţământ, dar nu vor putea deveni niciodată naţiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei". Fără să fie consultaţi, românii s-au trezit că revoluţionarii maghiari au hotărât Unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar comisarii maghiari au plecat în diferite localităţi cu ordinul să extermine persoanele capabile şi instruite. În programul Revoluţiei paşoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12 al Proclamaţiei, care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania. În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulţumit, deopotrivă, pe români şi pe saşi, dar şi o parte a maghiarilor. Însuşi poetul Sándor Petőfi se ridicase împotriva hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în Dieta care luase decizia s-au aflat, din 300 reprezentanţi, numai 3 români şi 24 de saşi. După această decizie, a început, în Transilvania, prigoana antiromânească, iar cine protesta împotriva "unirii" era arestat, bătut şi chiar spânzurat, adevărate masacre pentru vina de a fi român şi a nu fi de acord. Liderii românilor din Transilvania nu au împărtăşit ideea creării unui stat naţional maghiar de acest tip, unde românii ardeleni, majoritari în Ardeal, ar fi urmat să rămână mai departe fără drepturi politice egale cu ale maghiarilor, minoritari în Transilvania. Replicând organizatoric, au convocat o adunare proprie a românilor transilvăneni, care a avut loc pe câmpia de la Blaj, la 15 mai 1848. Concomitent, se formează în Munţii Apuseni o armată de voluntari români condusă de avocatul Avram Iancu. Aceştia reuşesc două victorii importante împotriva armatelor revoluţionare maghiare, la Abrud şi Mărişel. Pe lângă români, se ridicaseră la luptă, în Croaţia, şi croaţii, fiindcă nici ei nu doreau să facă parte din statul naţional ungar, preconizat de revoluţionarii maghiari ai lui Kossuth. Nicolae Bălcescu s-a dus chiar la Budapesta, pentru a încerca aplanarea conflictului revoluţionar româno-maghiar, dar Kossuth şi membrii nobilimii maghiare au refuzat să le acorde drepturi egale românilor transilvăneni. În acest context, după înfrângerea Revoluţiei maghiare de la 1848, condusă de Kossuth Lajos, o parte dintre revoluţionarii maghiari şi secui au încercat să se reorganizeze sub conducerea lui József Makk, în 1851. Populaţia însă a răspuns foarte slab la chemarea grupării sale pentru înarmare şi răsculare. Conspiratorii au fost prinşi de autorităţile austriece, care i-au executat mai apoi pe trei secui la Târgu-Mureş, în 10 martie 1854, alţi doi au fost executaţi la Sfântul Gheorghe, ceilalţi conspiratori fiind condamnaţi la pedepse între 5 şi 18 ani de închisoare. Este bizar să constatăm cum respectivele evenimente, pentru care românii nu poartă nicio vină, au devenit în prezent pretext pentru mişcări consecvente cu caracter neorevizionist la Târgu-Mureş, instigatoare pentru enclavizare teritorială pe criterii etnice şi subminatoare la adresa statului român. Cu atât mai mult, este foarte gravă implicarea făţişă a Guvernului Ungariei în susţinerea acestor manifestări segregaţioniste, precum şi declaraţiile instigatoare ale oficialilor ungari, care încurajează şi susţin în mod oficial, cu un tupeu inadmisibil, realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, amestecându-se provocator în chestiuni care ţin exclusiv de problemele interne ale României. Ultimul recensământ al populaţiei indică puţin peste 500 dintre cetăţenii români care s-au declarat etnici secui, prin urmare, despre ce Ţinut Secuiesc vorbim?! Dar, peste toate, constatăm o paralizie generală a Guvernului României, a Preşedinţiei, în raport cu aceste atacuri făţişe, extrem de periculoase la adresa României. Guvernul este iresponsabil şi trădător al intereselor noastre naţionale, fiind evident dependent de voturile şi majoritatea parlamentară asigurate de UDMR, însă anestezia preşedintelui Klaus Iohannis este absolut de neînţeles. Aşadar, vineri, 15 martie, maghiarii şi UDMR vor aniversa Revoluţia lor din 1848-1849. Să nu uităm însă semnificaţia acesteia pentru istoria românilor! Să nu uităm că Dieta de la Cluj a proclamat atunci că există o singură naţiune, cea maghiară, şi au declarat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să ţină cont de dorinţele şi protestele celorlalte etnii din Transilvania, românii, majoritari şi saşii. În acest context, să nu uităm nici de Avram Iancu, care a fost cancelist la Târgu-Mureş, unde a fost pregătită şi adunarea de la Blaj, dar şi de moţii săi monumentali, să nu uităm de strigătul său de chemare la luptă: "No, gata, no, hai!", cu toate implicaţiile şi semnificaţiile sale extraordinare pentru naţiunea română! Sus inima, români!
Eugen Tomac "Iliberalismul de aprozar" Declaraţia mea de astăzi se întitulează "Iliberalismul de aprozar", prin care vreau să trag un semnal de alarmă cu privire la măsurile dezastruoase ale guvernării PSD, care afectează în primul rând cetăţenii. În România, preţurile, în luna februarie 2019, comparativ cu luna februarie 2018, au crescut cu 3,8%. Legumele şi conservele de legume s-au scumpit faţă de decembrie 2018 cu 15,77%, cartofii cu 21%, fructele şi conservele de fructe cu 5,16%, citricele cu 5,53%, combustibilii cu 2,66%, tutunul şi ţigările cu 2,62%, serviciile de apă, canal şi salubritate cu 1,9%, serviciile de telefonie cu 2,04%, pâinea, produsele de franzelărie şi specialităţile cu 1,27%. Rata inflaţiei a crescut în februarie la 3,8%. Aceste creşteri de preţuri sunt consecinţe ale măsurilor economice dezastroase impuse de Daddy, după modelul turcesc. Liderul PSD a presat Banca Centrală să menţină ROBOR-ul la un nivel scăzut, a impozitat capitalul străin şi companiile, a demonizat băncile, ba chiar a propus înfiinţarea de aprozare la care marfa se vinde la un preţ impus de stat. Măsuri similare au împins însă Turcia în recesiune. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu România, dacă PSD-ALDE va continua să prigonească investitorii şi să ignore valorile pieţei libere. Mai devreme sau mai târziu, vom intra în criză! Şi Dragnea, şi Erdogan îşi doresc, în egală măsură, o societate controlată, în care preţul de aprozar să nu fie sensibil la erorile politice şi economice majore ale regimurilor pe care le conduc.
Vasile Varga "Construcţia de şosele şi autostrăzi, un test imposibil de trecut de ministrul Răzvan Cuc" De la această tribună s-a ridicat de multe ori problema stării deplorabile în care se află infrastructura rutieră din România, dar, mai ales, lipsa de perspective realiste în ceea ce priveşte reabilitarea, construcţia de şosele, drumuri expres şi autostrăzi. Deşi ne aflăm în continuare pe ultimul loc în Europa la acest capitol, Guvernul se arată incapabil să atragă fonduri europene. În schimb, guvernarea PSD-ALDE este prima la studii de fezabilitate şi, mai ales, la declaraţii care mai de care mai demagogice. Asistăm, la nesfârşit, la lipsa de implicare a Guvernului în această problemă stringentă pentru România, care ţine în loc dezvoltarea comunităţilor româneşti, drept pentru care refuzăm să mai asistăm la inaugurări triumfaliste, pentru câţiva kilometri de asfalt. L-am ascultat recent pe controversatul ministru al transporturilor, domnul Răzvan Cuc, care şi-a exprimat nemulţumirea la adresa directorilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi la adresa celor din Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri, oameni care, în opinia sa, s-ar face vinovaţi de ritmul prea lent în care se derulează construcţia de drumuri şi autostrăzi. Aşa o fi, poate că şi aceste instituţii or fi pline de oameni incompetenţi, numai că, dragi colegi de la PSD şi ALDE, aţi preluat guvernarea de mai bine de doi ani şi aţi avut tot timpul din lume să eficientizaţi activitatea Ministerului Transporturilor şi a direcţiilor din subordine! Aţi remaniat ce aţi vrut, aţi schimbat, aşa cum aţi dorit, miniştrii pe care i-aţi vrut. Aţi numit oamenii pe care i-aţi vrut. Aruncaţi, astăzi, vina asupra lor, pentru a scăpa de responsabilităţi, ceea ce dovedeşte infantilism politic şi administrativ, dar şi lipsă de bărbăţie. Da, lipsă de bărbăţie, pentru că nu aveţi curajul să recunoaşteţi că nu vă pricepeţi! Încruntat ca la o şedinţă foto, ministrul Răzvan Cuc le cere şefilor de instituţie o execuţie bugetară de 50% până la sfârşitul lunii iunie şi de 100% până la sfârşitul lunii decembrie a acestui an. Numai că, stimaţi colegi, Guvernul a întârziat cu trei luni adoptarea bugetului de stat pe anul 2019, iar când aţi venit cu proiectul în Parlament, v-aţi prezentat cu un buget nerealist, bazat pe cifre fanteziste. Astăzi, ministrul transporturilor caută vinovaţi în rândul oamenilor din subordine, care nu pot face nimic pentru că nu au buget, nu pot emite un ordin de începere a unei lucrări care nu poate fi decontată. Şi dacă în instituţiile din teritoriu sau de la Bucureşti, se mai găsesc încă specialişti care ştiu cum trebuie organizate lucrurile ca să intrăm în rândul ţărilor civilizate, incompetenţa guvernanţilor, absenţa marilor proiecte prin care să fie atrase fondurile europene rămâne problema reală, care ţine România pe loc. Reprezint în Parlament, judeţul Brăila. Aşa cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, oraşele Brăila şi Galaţi formează, după Bucureşti, cea mai mare aglomerare urbană din România. În fiecare an, noi, parlamentarii brăileni din opoziţie, am depus amendamente la proiectele de buget, pentru construcţia de drumuri expres Brăila - Focşani, Brăila - Slobozia. În fiecare an, ne-au fost respinse de majoritatea PSD-ALDE, care nu ia în calcul faptul că ne aflăm în inima Bărăganului, unde activitatea agricolă este intensă, iar transportul cerealelor trebuie să se facă rapid şi în condiţii de siguranţă. Nu ia nimeni de la putere în calcul că, în lunile iulie, august şi septembrie, sute de mii de maşini tranzitează judeţul Brăila, în drumul spre litoralul românesc sau cel bulgăresc. Iar astăzi, pentru că vă ştiţi repetenţi la construcţia de drumuri expres şi autostrăzi, încercaţi să scăpaţi de responsabilitate, încercaţi să pasaţi responsabilitatea şi căutaţi vinovaţi din categoria "Acarului Păun". Aţi câştigat alegerile, aţi format Guvernul cu o largă majoritate parlamentară. În doi ani, aţi operat patru numiri la Ministerul Transporturilor. Aţi început cu Răzvan Cuc, aţi continuat cu Felix Stroe şi Lucian Şova, aţi revenit la Răzvan Cuc. Situaţia a rămas aceeaşi - România este tot la coada Europei în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. Până şi doamna Corina Creţu, comisarul pentru politica regională al Comisiei Europene, şi-a arătat indignarea faţă de incapacitatea Guvernului de a scrie şi a promova proiecte. Sunt curios de câte schimbări ministeriale mai este nevoie, înainte de a mai inaugura doi, trei kilometri de autostradă, acolo unde vă îngrămădiţi cu toţii la tăieri de panglici, în faţa camerelor de luat vederi. Un lucru îmi este, însă, clar: construcţia de drumuri expres şi autostrăzi a fost şi rămâne un test imposibil de trecut de miniştrii social-democraţi care s-au perindat pe la transporturi!
Eugen Bejinariu "Bugetul de stat şi tradiţia creşterii economice, în mandatul PSD" Bugetul de stat şi Bugetul asigurărilor sociale reprezintă viziunea financiar-administrativă de a guverna ţara, aşa cum este aceasta transpusă în practică de către partidul său, în cazul nostru, de coaliţia aflată la putere. Legiuitorul, respectiv Parlamentul, majoritatea care guvernează, adoptă prin lege aceasta viziune, astfel încât bugetul să devină funcţional, urmând să influenţeze în mod direct viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean al României. Legea bugetului este instrumentul prin intermediul căruia coaliţia PSD-ALDE îşi asumă în mod responsabil atât felul în care va influenţa traiul românilor, cât şi consecinţele măsurabile ale viziunii sale de a genera creştere economică şi condiţii mai bune de viaţă pentru cetăţeni. Odată cu prezentarea şi adoptarea Legii bugetului pentru 2019, PSD-ALDE a consacrat tradiţia de a genera creştere economică, în ciuda predicţiilor amatoreşti şi îngrijorărilor ipocrite ale opoziţiei. PIB-ul României a depăşit o mie de miliarde şi a ajuns în mandatul nostru la cea mai mare valoare înregistrată în istorie, iar Legea bugetului pentru 2019 prevede felul în care creşterea economică se va transforma în bunăstare şi în îmbunătăţirea parametrilor de calitate a vieţii pentru români. Eforturile opoziţiei de a tergiversa implementarea Legii bugetului, declaraţiile partidelor de opoziţie, că vor contesta din nou la Curtea Constituţională această lege, reprezintă acte de iresponsabilitate şi politicianism ieftin. Prin tergiversarea implementării Legii bugetului 2019, sunt ţinute în loc investiţii, sunt afectate familii care aşteaptă banii din alocaţii prevăzute în buget, sunt întârziate mecanisme de funcţionare la nivelul întregii societăţi. Aşa cum a fost conceput şi votat de PSD-ALDE, bugetul de stat pentru 2019 alocă creşteri istorice în bugetul sănătăţii, ajuns până la aproape 5% din PIB şi, totodată, include cel mai mare buget de investiţii dedicat vreodată sănătăţii în România. Acelaşi lucru în domeniul educaţiei, unde bugetul a fost majorat cu aproape 50% faţă de bugetul anului trecut. PSD-ALDE a demonstrat românilor că ştie să administreze ţara, astfel încât să genereze consecvent creştere economică, având grijă ca această creştere să se regăsească în salariile şi pensiile oamenilor. Spre deosebire de tânguiala eternă a opoziţiei despre soarta medicilor şi profesorilor, PSD-ALDE a avut grijă ca guvernarea să însemne atât condiţii pentru creşterea economică, cât şi pensii mai mari, salarii crescute şi condiţii mai bune de funcţionare a domeniilor prioritare, sănătate şi educaţie. Reprezentanţi ai opoziţiei adoptă ciclic şi iresponsabil discursul legat de calcule pe care le-au făcut ei şi din care rezultă că "nu mai sunt bani de pensii şi salarii", infirmă toate scenariile optimiste de creştere economică, până când acestea sunt depăşite de realitatea pe care o confirmă atât autorităţile române, cât şi cele europene, reprezentanţi ai opoziţiei reclamă valorile deficitului sau pe cele ale colectării banilor la buget, până când realitatea îi obligă să accepte performanţele guvernării. Ar fi mai înţelept să-şi reprime pesimismul alarmist, ca să nu-i mai contrazică rezultatele noastre. Diferenţa între faptul că nouă ne pasă cu adevărat de viaţa oamenilor şi faptul că ei sunt preocupaţi doar să instige la ură se vede, mereu, la urne.
Petru Movilă În Ordonanţa nr. 124/1998 cu privire la organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale nu există nicio prevedere referitoare la asistenţii medicali/soră medicală/moaşă care sunt angajaţi în cabinetele medicale de familie, categorie socio-profesională neinclusă în noua Lege a salarizării unitare, nr. 153/2017, pe motiv că sunt angajaţi în cabinete private, în condiţiile în care, acestea sunt finanţate din bugetul de stat. Deşi asistenţii medicali din cabinetele medicilor de familie au aceeaşi formare de bază, au aceleaşi competenţe, peste 70% dintre aceştia trăiesc la limita subzistenţei, având salariul minim pe economie. Această discriminare are repercusiuni triste, chiar dacă medicina de familie a fost şi este considerată de toate guvernele "prioritate naţională". Având în vedere nivelul de salarizare şi gradul de nemulţumire, dispare motivaţia profesională şi mulţi dintre angajaţi preferă să se îndrepte către sistemul bugetar sau preferă să plece din ţară. Dată fiind această realitate îngrijorătoare, mă văd nevoit să-i adresez câteva întrebări doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii: La aceste întrebări avem nevoie de răspunsuri imediate şi pertinente, avem nevoie de răspunsuri constructive, care să reprezinte o soluţie reală la problema semnalată, astfel încât noi, parlamentarii, medicii şi Ministerul Sănătăţii, să acceptăm cea mai bună soluţie! Şedinţa s-a încheiat la ora 10,55.