14 noiembrie 2018 – Declaraţii politice şi intervenţii ale domnilor deputaţi:

Eugen Nicolicea Bună dimineaţa! Declar deschisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice. Dau cuvântul domnului Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.

Levente Vass Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect "Inechitatea existentă între văduvele de război şi văduvele de veteran de război în acordarea drepturilor aferente asigurării de sănătate". Conform legislaţiei în vigoare, văduvele de război, respectiv văduvele veteranilor de război se legitimează cu acelaşi tip de document - legitimaţia de "veteran de război". Ministerul Apărării Naţionale eliberează şi în prezent aceeaşi legitimaţie de veteran de război, atât pentru văduvele de război, cât şi pentru văduvele de veteran de război. Însă, din punctul de vedere al asigurărilor sociale de sănătate, aceste persoane se încadrează în categorii diferite. În cazul prezentării la consultaţii sau cu scopul de a beneficia de indemnizaţie şi de medicamente compensate, văduvele de război au dreptul la compensare 100%, iar văduvele de veteran de război mai puţin. Medicul de familie nu este şi nici nu trebuie să fie organul competent de a departaja şi de a explica acestor cetăţeni respectabili faptul că legitimaţia lor de veteran de război nu are aceeaşi valoare, din punct de vedere al beneficiilor şi drepturilor. Chiar şi în aceste condiţii, consider că văduvele de veteran de război trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi privind serviciile medicale, ca şi văduvele de război. Mă întreb: oare, din punct de vedere al omeniei, am putea stabili noi, nepoţii lor, care a fost fapta mai măreaţă - să ai un soţ decedat pe front sau un soţ care a supravieţuit, dar a avut nevoie tot restul vieţii de îngrijirile unei soţii? Sunt ferm convins că amândouă au fost fapte care merită respectul şi recunoştinţa noastră. Luând în calcul cele expuse mai sus, îmi exprim dezacordul faţă de voinţa caselor judeţene de asigurări de sănătate să amendeze şi să colecteze retroactiv contravaloarea reţetelor eliberate de medicii de familie, în condiţia existenţei acestor legitimaţii la purtător. Prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, reglementate în art. 16 lit. j) nu pot fi un argument sustenabil în aceste condiţii, iar omisiunea legiuitorului de a legifera sau de a administra coerent ar putea fi corectată prin două modalităţi: prin schimbarea legitimaţiilor eliberate pentru aceste persoane respectabile şi în vârstă; sau prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă în care se includ, în articolul sus-amintit, şi văduvele de veteran de război, în care se prevede şi introducerea unei amnistii fiscale retroactive pentru reţetele eliberate în ultimii trei ani de către medicii de familie categoriei "văduvă de veteran de război". Având în vedere numărul tot mai scăzut al văduvelor de război şi al văduvelor de veterani de război, dar şi cu gândul la celebrarea Centenarului Marii Uniri, consider că emiterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului în acest sens ar fi oportună şi salutară. Mulţumesc.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului deputat Ionuţ Simionca, PMP. Nu este. Domnul Petru Movilă, PMP. Nu este. Domnul Emil-Marius Paşcan, PMP. Nu este.

Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa, distinşi colegi. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "Depinde doar de noi!". Când în spaţiul public există atâta conflictualitate, când românii se luptă atât de mult unii cu ceilalţi, iar de dezbinarea şi dezunirea lor profită duşmanii ţării, vă spun câteva dintre lucrurile importante pentru mine şi judeţul Mureş, pe care-l reprezint şi slujesc. Cercetările şi săpăturile arheologice au atestat existenţa vieţii şi a activităţii umane pe meleagurile mureşene încă din neolitic. Aici sunt urme ale existenţei aşezărilor prototracice, tracice şi geto-dacice. În perioada migraţiilor au trecut ori s-au aşezat vremelnic pe meleagurile mureşene unele populaţii migratoare: goţii şi gepizii, apoi slavii. Ulterior, teritoriul judeţului Mureş a fost cuprins în formaţiunea politică voievodală condusă de Gelu Românul şi apoi de Gyla, menţionaţi de cronicarul Anonymus ca duci sau voievozi ai Transilvaniei. Originea noastră trebuie să constituie un prilej de mândrie. Nu exişti fără rădăcini, cum nu reprezinţi mare lucru fără valori culturale identitare. Oameni de seamă, cărturari al căror spirit a fost înainte-mergător pentru fiinţa neamului au călăuzit destinul mureşenilor: Gheorghe Şincai, Petru Maior - reprezentanţi de seamă ai Şcolii Ardelene, promotori ai învăţământului românesc; patriarhul Miron Cristea - fost prim-ministru al României; istoricul Vasile Netea, Alexandru Papiu Ilarian, reprezentanţi din elita filantropică a despărţămintelor Astrei; artistul şi scriitorul Ion Vlasiu şi mulţi alţii au făcut cinste judeţului meu şi neamului românesc. Au fost şi ei oameni simpli, prin originea lor, sunt mureşeni care au aşezat destinul naţional alături de propria lor mântuire, iar numele lor stă gravat în cartea de aur a istoriei neamului românesc. Muzeul Judeţean Mureş deţine o comoară unică în lume - Fibula de la Suseni, un accesoriu vestimentar fără pereche cu care se prindea haina în partea superioară a corpului, lângă umăr, datând din sec. al XII-lea î.Hr., adică cu o mie de ani înaintea invaziei romanilor în Dacia. Săptămâna trecută a fost descoperit, în comuna Ernei din judeţul Mureş, un nou tezaur dacic complex, conţinând peste 60 de piese din argint şi trei obiecte din aur, specialiştii fiind de părere că datează de la jumătatea secolului I, înainte de Hristos. Iată câteva dintre argumentele şi însemnele arheologice reprezentative ale existenţei strămoşilor românilor pe meleagurile mureşene. Avem datoria sacră de a ne cunoaşte istoria şi putem să ne mândrim cu identitatea noastră. Depinde doar de noi să fim demni de sacrificiul, pilda şi memoria înaintaşilor noştri! Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Au mai depus în scris domnul Eugen Tomac şi Nicoleta-Cătălina Bozianu, de la PMP. Mai sunt doi vorbitori din partea grupului. Din partea minorităţilor naţionale, vorbeşte domnul Nicolae- Miroslav Petreţchi.

Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice: "Centenarul şi drepturile minorităţilor naţionale". Se apropie marea sărbătoare naţională a României. Cetăţeni fideli patriei lor de adopţie, etnicii ucraineni, sunt cu inima şi cu gândul alături de întreaga societate românească. Preţuim cu atât mai mult convieţuirea într-un stat consolidat, cu cât tensiunile geopolitice de strictă actualitate, accentuate chiar acum, în anul Centenarului, impun şi mai mult ca România să fie şi să rămână un stat consolidat. Noi, ucrainenii din această ţară, vedem în conceptul de stat consolidat şi consecvenţa cu care se asigură drepturile şi libertăţile minorităţilor etnice. Vreau să confirm, de la această tribună, adevărul că România se străduieşte să fie "un exemplu de bune practici" în domeniul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ei, indiferent de naţionalitate. Aşa este şi aşa este bine să rămână în continuare, indiferent de situaţia geopolitică sau de anumite trepidaţii în relaţiile internaţionale. Eventualele încercări de atragere sau de împingere într-o competiţie de rele practici ar avea efecte dintre cele mai nefericite. Nu există cetăţean onest, majoritar etnic sau minoritar etnic, care să dorească intrarea politicii naţionale a României într-o cursă a relelor practici. Interesul comun este să întâmpinăm sărbătoarea naţională a României, confirmând, în anul Centenarului, că suntem consecvenţi în bunele practici democratice, că prin aceasta statul român devine tot mai puternic şi respectat. Vă mulţumesc. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Eugen Nicolicea Mulţumesc. Dau cuvântul domnului Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Dragi cetăţeni ai României, Am propus spre dezbatere un proiect de lege care presupune ca cetăţenii participanţi la trafic să poată trimite, sesiza către Poliţia Română diverse abateri de la regulile de circulaţie pe care le surprind cu aparatele montate în maşină - camere de bord sau poate chiar telefoane mobile ale celorlalţi pasageri. Această idee cred că ne-ar ajuta să sesizăm, de fapt, neregulile şi să ajutăm cumva prin acest comportament preventiv. Avem nevoie ca, după o perioadă, să spunem, de contravenţii mai numeroase, să putem ajunge la un comportament preventiv din partea participanţilor la trafic. Există un sistem similar, care funcţionează deja în Anglia şi în alte câteva ţări, şi cred că am putea beneficia deja de avantajele tehnologiei, şi cu acest sistem - integrat, desigur, cum trebuie de către autorităţi - străzile din România ar putea fi mai sigure. O statistică din anul 2017 ne pune pe primul loc în ceea ce priveşte mortalitatea pe şosele. În 2017 s-au produs 8.696 de accidente rutiere grave. Au fost implicate 8.285 de persoane, şi dintre acestea 1.913 şi-au pierdut viaţa. Nu este în regulă şi cred că ar trebui să luăm act de această situaţie, iar această lege ar putea ajuta. Am pus în dezbatere publică acest proiect, se găseşte deja în presă, există pe pagina mea de Facebook şi pe site-ul meu. Pe colegi şi pe cetăţeni îi invit să consulte acest proiect, şi, în măsura în care se consideră că va fi unul util, poate că vom ajunge să facem o lege din această iniţiativă. Nu consider că deţin adevărul absolut, dar pe cei interesaţi îi invit să verifice proiectul de lege şi, în măsura în care se poate, să-şi aducă aportul, prin amendamente şi, desigur, prin susţinere. Vă mulţumesc mult. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Domnul Adrian-Octavian Dohotaru.

Adrian-Octavian Dohotaru Declaraţia mea politică se numeşte "Mii de case goale, mii de oameni în stradă. Unde e dreptatea?". 45 de persoane, printre care copii, vârstnici şi persoane bolnave, au fost evacuate forţat dintr-un imobil situat la câteva sute de metri de Casa Poporului. M-am dus alături de ei, în speranţa că pot discuta cu autorităţile prezente şi să îi ajut. Am constatat, însă, neputinţa autorităţilor publice în a soluţiona măcar o mică parte a problemelor semnalate de aceşti oameni. Adică, lipsa unor forme de protecţie socială pentru cei care nu aveau buletine aferente sectorului sau judeţului, locurile insuficiente pentru a adăposti familii în centrele de adăpost, lipsa unor soluţii de depozitare a puţinelor bunuri pe care aceşti oameni le aveau: saltele, pături, butelii, dar mai ales lipsa unui fond de locuinţe publice, sociale şi de necesitate, care să poată fi folosite în astfel de situaţii. Tema locuirii se află la coada priorităţilor actualei coaliţii de guvernare. Deşi discutăm de trei ani despre necesitatea unei strategii pe locuire, Guvernul PSD-ALDE nu a adoptat niciuna. Procentul locuinţelor vacante din România, de 16%, este printre cele mai ridicate din lume. Locuinţele publice reprezintă sub 2% din fondul imobiliar, sunt insuficiente şi nu satisfac cererea, aşa cum reiese din listele de aşteptare pentru închirierea de locuinţe sociale. La Cluj, anul trecut s-au acordat doar 10 locuinţe sociale. Astfel, putem constata eşecul privatizării în domeniul locuirii. În 2014, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre ţările UE, depăşind de trei ori media de 16,9%. Piaţa de închiriere de locuinţe este, în mare parte, neoficială şi dereglementată. Cifra oficială a locuinţelor închiriate este de 3% din fondul imobiliar. Dar estimările neoficiale situează cifra între 7 şi 15% la nivel naţional şi între 15 şi 20% în oraşele mai mari, precum Bucureşti şi Cluj. Deprivarea severă de locuire afectează 23% din populaţie, de patru ori mai ridicată decât media UE. Un singur partid, Demos, spune răspicat, în programul său, că trebuie să recunoaştem "dreptul la locuinţă, ca drept constituţional". Cum aceste probleme trebuie rezolvate de urgenţă printr-un consens al clasei politice din România, am depus două iniţiative legislative, prin care propun recunoaşterea aşezărilor informale, care să permită oamenilor care locuiesc în condiţii vitrege să obţină acte de identitate şi să poată accesa servicii publice elementare, dar şi una care propune creşterea stocului de locuinţe publice, plus schimbarea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale. De asemenea, lucrez la o serie de modificări legislative pentru o locuire mai accesibilă. Una dintre propunerile pe care le fac vizează acordarea a 10% din locuinţele construite de privaţi către stat, care le închiriază în baza unor criterii sociale, sub preţul pieţei, aşa cum fac deja destule state vestice. În acest sens, salut Forumul "Împreună pentru justiţie locativă", care se desfăşoară la Cluj, la finalul săptămânii, şi vă propun ca situaţiile structurale de criză a locuirii să fie dezbătute şi în Parlamentul României. Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dau cuvântul doamnei Florica Cherecheş, Grupul parlamentar al PNL.

Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Este educaţia cu adevărat o prioritate naţională?". Stimaţi colegi, România ocupă un nedorit loc 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul tinerilor care nici nu studiază şi nici nu sunt integraţi în câmpul muncii, iar acest lucru costă ţara noastră nu mai puţin de două miliarde de euro, conform datelor Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. Este vorba de 376.000 de tineri între 18-24 de ani care nu muncesc şi nici nu urmează o formă de învăţământ. Aceste statistici, precum şi cele legate de rata mare a abandonului şcolar, sunt consecinţele lipsei de viziune a Ministerului Educaţiei Naţionale de-a lungul multor ani, în care unica preocupare a fost întărirea unui singur traseu educaţional, în care toţi elevii sunt văzuţi ca potenţiali clienţi ai universităţilor. Obsesia ministerului, de a ignora orice alte trasee educaţionale, a dus la distrugerea şcolilor profesionale şi are drept consecinţă lipsa forţei de muncă calificată din ţara noastră. Subfinanţarea cronică a învăţământului contribuie pe deplin la atingerea acestor rezultate ruşinoase pentru ţara noastră. Lipsa consilierii în orientare profesională, slaba pregătire a multor cadre didactice, infrastructura jalnică şi învăţământul bazat pe memorare, şi nu pe experimentare produc în fiecare an pierderi imense. De exemplu, din cei 140.000 de absolvenţi de liceu din acest an, doar 86.818 au promovat examenul de bacalaureat şi doar 19.400 de tineri au absolvit o formă de învăţământ profesional. Raportul dintre aceste cifre vorbeşte de la sine. În jurul nostru vedem alternative fericite pe care ar trebui doar să le adaptăm contextului românesc. Modelul german, de exemplu, şi-a demonstrat eficienţa în a crea profesionişti pentru piaţa muncii, prin sistemul profesional dual. Mediul de afaceri din ţara noastră cere de ani buni dezvoltarea învăţământului profesional şi al celui dual, însă cifrele arată că Ministerul Educaţiei Naţionale mimează un fals interes pentru acest domeniu. Angajatorii au cerut 45.000 de locuri în şcoli profesionale, numărul realizat a fost de 27.900. În acest an şcolar, agenţii economici au oferit 6.146 de locuri pentru parteneriate în cadrul învăţământului dual, dar din cauza lipsei de promovare s-au ocupat doar 4.244. Nu este de mirare, în aceste condiţii, ca angajatorii să se orienteze spre alte ţări pentru a găsi forţa de muncă necesară. Avem nevoie de politici care să coreleze oferta educaţională cu cererile reale ale pieţei muncii. Avem, de asemenea, nevoie de o dublare a numărului de consilieri şcolari, care să facă orientare în carieră, ca să putem dezvolta trasee educaţionale adaptate tuturor elevilor.

Eugen Nicolicea Vă rog să limitaţi intervenţia.

Florica Cherecheş Învăţământul profesional are nevoie de finanţare suplimentară şi pentru a asigura internate gratuite elevilor care provin din mediul rural. Este important să susţinem cu toţii un învăţământ modern, adaptat secolului XXI şi să renunţăm la derapajele care duc România în urmă cu 30 de ani, cum ar fi manualul unic şi editura unică. Numai astfel asigurăm o educaţie de calitate copiilor noştri şi le asigurăm integrarea deplină în societate. Vă mulţumesc.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Din partea Grupului ALDE, domnul Daniel Olteanu. Mai este cineva din partea Grupului ALDE? Nu este. Dau cuvântul doamnei Aida-Cristina Căruceru, Grupul PSD.

Aida-Cristina Căruceru Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Criticarea României, bucuria nesăbuiţilor sau a celor care nu-şi iubesc ţara". Stimaţi colegi, Astăzi suntem la o zi după prezentarea publică a concluziilor raportului MCV la Bruxelles, un eveniment care a fost amplu pregătit prin tot felul de delaţiuni, manipulări, intoxicări şi lobby antiromânesc la Bruxelles de către cei care îşi doresc cu orice preţ îndepărtarea PSD de la guvernare, prin mijloace nedemocratice. Declaraţia mea politică de astăzi este un semnal de alarmă care doreşte să sublinieze faptul că politica partizană, în special cea de opoziţie, nu trebuie, sub nicio formă, să submineze interesul naţional, pentru că acest lucru echivalează, practic, cu sabotarea României pe plan extern. Sunt foarte mulţi politicieni de opoziţie pentru care instituţiile europene nu reprezintă altceva decât un fel de bâtă sau de câine de atac numai bun de asmuţit împotriva PSD. Acest mod de a privi Europa este cinic şi profund greşit. Să-ţi doreşti umilirea ţării tale, prin acest Mecanism de Cooperare şi Verificare în justiţie, unic pentru România şi Bulgaria, este la fel de cinic şi la fel de profund greşit. Să-ţi doreşti să vezi cum România este ponegrită şi denigrată la Bruxelles şi Strasbourg doar pentru ca apoi să te baţi cu pumnul în piept la televizor, la Bucureşti, este de neacceptat. Cei care se comportă astfel nu sunt nici oameni politici, nici oameni de stat, sunt nişte oameni mici cu orgolii mai mari decât funcţiile pe care doresc să le ocupe. Stimaţi colegi, Lupta politică nu trebuie să ajungă să devină o luptă împotriva interesului naţional. Cu atât mai mult, această luptă politică trebuie stopată într-un moment atât de important precum pregătirea preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Ca să fiu clar înţeleasă, nu susţin deloc practica batistei pe ţambal. Cred că dacă sunt probleme adevărate, ele trebuie aduse la lumină şi discutate. Dar de aici şi până la a accepta ca ţara mea să fie sabotată şi denigrată în Europa, pentru ca un partid de opoziţie sau altul, sau pentru ca un candidat la prezidenţiale sau altul să poată să-şi facă campanie electorală este o cale lungă, pe care eu, una, în calitate de deputat, dar mai ales în calitate de cetăţean român, refuz să o parcurg. Celor care s-au bucurat, după ce România a fost criticată ieri, le spun atât: să vă fie ruşine! V-aţi vândut ţara pentru o postare de Facebook sau un comunicat de presă şi un interviu la televizor! Nimic nu poate fi mai ruşinos în anul Centenarului! Deputat Aida Căruceru, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti. Mulţumesc.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Domnul Ion Spânu, PSD.

Ion Spânu Titlul declaraţiei mele politice este "Autonomia Transilvaniei în anul Centenarului". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În spaţiul public a apărut, recent, o declaraţie privind autonomia Transilvaniei. Semnată atât de cetăţeni de etnie maghiară, cât şi de cetăţeni români, declaraţia susţine atât autonomia economică a Transilvaniei, cât şi cea teritorială. Subiectul nu este nou, apare public din când în când şi sunt, în mare măsură, aceleaşi persoane care îl promovează. Cu toate acestea, nu pot să nu remarc reiterarea acestei teme acum, la mai puţin de o lună şi jumătate distanţă de sărbătorirea Marii Uniri de la 1918. În plus, documentul poartă, destul de ostentativ, denumirea: "Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului". În deschiderea declaraţiei ni se atrage atenţia că: "Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 şi continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînţelegerea în relaţiile dintre cele două comunităţi". Evident, nu se oferă niciun exemplu concret, foarte probabil pentru că nu există unul. În mod bizar, proclamarea autonomiei Transilvaniei are menirea, în viziunea semnatarilor, de a linişti apele, astfel încât închipuitele accente antimaghiare să dispară definitiv. O logică mai mult decât rudimentară din partea unui grup cu pretenţii de intelectuali. Manifestările legate de Centenar au în mare parte o componentă culturală, cinstind memoria unor personalităţi ale vieţii artistice româneşti. De asemenea, există activităţi ale Ministerului Apărării Naţionale care comemorează vitejia soldaţilor români căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă. Nu este precizat în textul declaraţiei dacă accentele antimaghiare s-au manifestat în timpul ceardaşului executat pe Monumentul Ostaşului Român din Carei sau în timpul paradei militare de la Sfântu Gheorghe, unde soldaţii români au defilat printre colaci secuieşti. Un alt motiv, care se invocă în favoarea autonomiei Transilvaniei, este cel al pluralismului cultural şi religios, pentru că "promovarea identităţilor şi tradiţiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul şi al românilor, şi al maghiarilor. Departe de a minimaliza importanţa minorităţilor din Transilvania şi contribuţia acestora la viaţa socială şi economică din regiune. Vreau să fac precizarea că în Dobrogea, de exemplu, trăiesc laolaltă români, aromâni, bulgari, turci, tătari, ţigani, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi şi unguri. În Dobrogea, reprezentanţii bisericilor ortodoxe şi catolice, împreună cu cei ai religiei musulmane au creat "Forumul celor trei religii", în care liderii religioşi îşi aduc credincioşii laolaltă. De altfel, pe tot cuprinsul României întâlnim astfel de situaţii, de comuniune perfectă între cetăţeni români de etnii şi credinţe diferite, Transilvania nefiind din acest punct de vedere un caz aparte. Deşi este o problemă desfăşurată pe teritoriul României şi, în consecinţă, rezolvarea ei ţine de noi, cetăţenii acestei ţări, textul declaraţiei, coborând cu viteză maximă pe panta logicii elementare, aduce în discuţie Ungaria. Astfel, se precizează că "nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României şi Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăţilor noastre. (...) Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea şi plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim". Chiar dacă lucrurile ar sta aşa, îmi este destul de greu să înţeleg cum ar putea tranşa o terţă parte o problemă administrativ-teritorială internă a unei ţări membre NATO şi UE, aşa cum este România? De ce ar interveni un alt stat în rezolvarea unui diferend care, după cum ni se spune, este chiar în favoarea românilor? Pendulând între o dorinţă arzătoare comună româno-maghiară şi una strict maghiară, semnatarii declaraţiei par să se decidă, în final, că autonomia Transilvaniei este, de fapt, visul acestora din urmă, deşi, dacă materialul ar mai fi continuat, este foarte posibil ca lucrurile să se schimbe din nou. Aşadar, "maghiarii din această ţară sunt cetăţeni ai statului român, având drepturi egale şi inalienabile de a propune modelele de reconstrucţie a statului-patrie comun (...) este firesc să facem din acest an unul de bilanţ şi să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorităţii, acestea necontravenind intereselor generale, permiţându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei ţară". Acest ultim paragraf este, practic, o chintesenţă a inconsecvenţei în gândire a unui grup de oameni, fie ei intelectuali sau nu. Pe de o parte, există o comunitate interesată să-şi exprime dreptul de a trăi mai bine în propria ţară, iar pe de altă parte îşi doreşte cu ardoare independenţa teritorială şi, deci, să nu mai facă parte din statul respectiv. Totodată, dacă la începutul declaraţiei românii şi maghiarii îşi dădeau mâna într-un soi de frenezie generală şi cereau într-un glas autonomia Transilvaniei, spre sfârşit, în mod ciudat, românii nu se mai regăsesc în propoziţie. Sunt de formaţiune economist. Am evitat să mă refer, de această dată, la implicaţiile economice negative pe care le-ar avea asupra Transilvaniei autonomia administrativă. De asemenea, nu aş vrea să se înţeleagă că această declaraţie este în vreun fel îndreptată asupra comunităţii maghiare din România. Declaraţia mea este strict o analiză asupra unui text cu foarte mari lacune logice, dat publicităţii într-un moment mai mult decât nefericit. Ion Spânu, deputat de Caraş-Severin. Vă mulţumesc.

Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Aţi depăşit timpul. Aţi vorbit cât pentru doi deputaţi ai PSD. Vă rog să luaţi loc în bancă, să vă convingeţi de ceea ce v-am spus. Doamna Camelia Gavrilă, vă rog. Urmează doamna Laura-Mihaela Moagher. Dacă nu este, doamna Elena Hărătău.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi, intitulată "Paşi importanţi către un sistem european de formare profesională", şi, ca subtitlu, "Învăţământul dual pare să câştige teren în România", ar fi într-o complementaritate cu viziunea mai pesimistă, rostită de colegii din opoziţie, dar cu focalizare pe ceea ce înseamnă aspecte constructive şi deschideri pe care învăţământul dual, ca o alternativă posibilă pentru recredibilizarea învăţământului profesional, care se află în faţa noastră. Şi, tocmai în perioada recentă, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a analizat cu responsabilitate şi a întocmit un raport favorabil asupra Ordonanţei de urgenţă pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România, această creare de instituţie venind, într-o completare a pachetului legislativ şi metodologic, destinat funcţionarii acestui sistem profesional extrem de important, care înseamnă preocuparea pentru calitatea resursei umane, colaborarea în parteneriat cu mediul privat, cu agenţi economici care devin furnizori de formare profesională iniţială, în parteneriat cu şcoala, şi, de altfel, o garanţie pentru ca absolvenţii de învăţământ profesional, de învăţământ liceal tehnologic, în perspectivă, să-şi găsească inserţia pe piaţa muncii foarte repede. Autoritatea va fi proactivă, implicată şi va avea un rol de colaborare interministerială, de a gestiona aceste politici sectoriale care presupun colaborări şi implicări ale mai multor ministere şi autorităţi regionale, în aşa fel încât obiectivul unei formări profesionale de calitate, corelate cu o piaţă a muncii incluzive, fără inegalităţi, să se poată realiza în perspectivă. Este dificil şi sigur că un început de acest tip nu trebuie nici idealizat, nici considerat ca o soluţie miraculoasă, pentru că importantă este şi formarea, modelarea unei mentalităţi favorabile ideii de şcoală profesională, de pregătire practică, o cultură a parteneriatului şi o implicare a agenţilor economici. Cifrele nu sunt atât de deprimante, aşa cum le-am auzit într-o declaraţie anterioară. Este de spus chiar faptul că multe inspectorate şcolare au propus cifre pentru învăţământul dual, dar nu s-a optat, din perspectiva părinţilor. Deci consider că această filozofie educaţională extrem de importantă şi care ia în calcul 3 elemente - elevul, companiile şi statul -, fiecare cu beneficiile necesare, în sensul că elevul îşi alege calificarea şi agentul economic, companiile beneficiază de facilităţi fiscale, dar şi de pregătirea unei forţe de muncă în acord cu ceea ce-şi doreşte de la această forţă de muncă, iar statul încurajează o dezvoltare economică sustenabilă şi predictibilă - deci spuneam că această filozofie şi aceste demersuri instituţionale trebuie să fie corelate cu câţiva paşi, pe care îi subliniem: Este important modul în care practica şi teoria pot coexista în formarea elevilor şi modul în care aceştia se pot regăsi mai departe, după cum şi speranţa că tinerii pe care îi numim NEET -"Not in Education, Employment or Training", aceştia vor putea să se regăsească mai târziu, prin formare adecvată şi prin tentaţia unui loc de muncă bine plătit. Sunt foarte multe presiuni asupra sistemului educaţional, presiuni care vin dinspre elevi, dinspre părinţi...

Eugen Nicolicea Vă rog să limitaţi expunerea.

Camelia Gavrilă ... şi, de asemenea, dinspre Uniunea Europeană, care doreşte modernizarea sistemului educaţional, pentru a creşte competitivitatea şi coeziunea socială. Iar paşii pe care îi facem treptat cred că deschid perspectivele acestei posibilităţi de recredibilizare a învăţământului profesional, mai ales pe filiera duală. Mulţumesc. Deputat al PSD Iaşi, Camelia Gavrilă.

Eugen Nicolicea Vă rog să luaţi cuvântul.

Elena Hărătău Distinse domnule preşedinte, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Investim în oraşul Bacău. De data aceasta, în sistemul de iluminat public stradal". Investiţiile reprezintă cel mai important stimul pentru orice activitate economică. Sunt cele care duc la dezvoltarea unei societăţi, la progresul ei. Dar şi cele care le aduc cetăţenilor un trai mai bun. Condiţii de viaţă mai bune ne dorim şi pentru locuitorii oraşului Bacău. Şi tocmai de aceea facem, pe zi ce trece, investiţii. Cele mai recente se ridică la 11 milioane de euro. Cu aceşti bani, cetăţenii Bacăului vor fi mai în siguranţă. Vor plăti facturi mai mici la electricitate. Dar şi mediul înconjurător va avea de câştigat, pentru că emisiile de carbon se vor înjumătăţi. Investiţia de care vă vorbesc se referă la modernizarea iluminatului public din oraş. Astfel, toate becurile cu vapori de mercur se vor înlocui cu tehnologia LED, pe 60 de străzi din zone prioritare din centrul oraşului, pe o suprafaţă de aproximativ 40 de kilometri. Vorbim de peste 9.000 de corpuri de iluminat, cu tehnologie inteligentă LED, care vor fi amplasate. Contractul a fost semnat cu oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cel mai mare investitor instituţional din România, dar şi cu Fondul Special pentru Energie Verde. Ei sunt cei care vor acorda oraşului împrumutul de 11 milioane de euro. Urmează ca, în cea mai scurtă perioadă de timp, să se aleagă şi firma care va realiza modernizarea sistemului de iluminat public. În termenul de 18 luni de zile se estimează că vor fi executate lucrările. Aşa că, după această perioadă, Bacăul va avea un sistem de iluminat public ridicat la standarde europene. Este o investiţie de care băcăuanii chiar aveau nevoie. În felul acesta, nu vor mai avea parte de incidente neplăcute, cum ar fi penele de curent. Şi nu vor mai trebui să scoată atât de mulţi bani din buzunar atunci când îşi achită facturile la energie electrică. Cu respect, deputat al PSD Bacău, Hărătău Elena.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dau cuvântul doamnei Elena-Cristina Dinu. Nu este. Doamna Alina Teiş.

Alina Teiş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi - "Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România". La 100 de ani de la Marea Unire, ne îndreptăm mai mult ca oricând atenţia către ceea ce are mai valoros ţara noastră, către frumuseţile la care alţii doar visează, dar pe care noi le avem chiar în România. În ţara noastră regăsim locuri, clădiri, monumente istorice deosebite, tradiţii care au atras atenţia internaţională. Aşa că nu e de mirare că România are înscrise pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO mai multe obiective culturale, dar şi obiceiuri păstrate din moşi-strămoşi. Aceste obiective culturale, înscrise în Patrimoniul UNESCO, sunt promovate, valorificate şi conservate de statul român, iar acest lucru ni-l amintim în fiecare an, pe data de 16 noiembrie, când este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 160/2013. Data nu a fost stabilită întâmplător. La 16 noiembrie 1972, la Paris, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. Aceeaşi dată reprezintă, de asemenea, şi momentul constituirii UNESCO. Se doreşte ca, prin declararea la nivel naţional a Zilei Patrimoniului Mondial, să se promoveze elementele de patrimoniu mondial. Frumuseţile României, dar şi tradiţiile ei să poată fi mai bine cunoscute şi apreciate. De asemenea, se doreşte protejarea şi conservarea lor, dar şi promovarea la nivel internaţional. În prezent, România are înscrise, pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, mai multe obiective culturale. Vorbim despre biserici cu pictură murală, din nordul Moldovei, din prima jumătate a secolului al XVI-lea, despre Mănăstirea Horezu, de sate cu biserici fortificate, din Transilvania. De asemenea, din listă mai fac parte cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al Sighişoarei şi ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş. Pe lângă acestea, România are înscrise pe lista UNESCO trei rezervaţii ale biosferei: Pietrosul Mare, Retezat şi Delta Dunării. De asemenea, România are înscrise şi 6 bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial. Printre acestea se numără: Doina, Ritualul Căluşului, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată, Dansul Fecioresc din Ardeal, Meşteşugul ţeserii covoarelor de perete. Ziua de 16 noiembrie ne aduce aminte de obligaţiile pe care le avem faţă de frumuseţile acestei ţări, de faptul că trebuie să le protejăm, conservăm, promovăm, mai ales că tradiţiile şi obiectivele culturale sunt cele datorită cărora reuşim să ne remarcăm pe plan internaţional. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Mehedinţi, Alina Teiş.

Eugen Nicolicea Mulţumesc. Dau cuvântul doamnei Luminiţa-Maria Jivan. Nu este. Dau cuvântul domnului Tudor Ciuhodaru.

Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, domnule preşedinte. Cutia nou-născutului devine realitate. Toate gravidele care se vor prezenta corect la consultaţiile prenatale vor beneficia de o cutie cu produse de imediată necesitate pentru fiecare nou-născut. Şi aici vorbesc despre produse de igienă, alimentaţie şi cele legate de îmbrăcăminte. Este parte a unui pachet legislativ mai amplu, pe care l-am propus Parlamentului României, un program naţional care se referă la sănătatea mamei şi copilului. Această cutie finlandeză, în valoare de 1 ISR, adică Indicator Social de Referinţă, şi, mai exact, în valoare de 500 de lei, este un stimulent pentru prezentarea, la consultaţiile prenatale, a gravidelor din România. Pentru că realitatea ne arată că doar o femeie din 3 ajunge la aceste consultaţii, iar, din acest punct de vedere, mortalitatea maternă şi mortalitatea fetală sunt greu de imaginat, ca valori, în această ţară. Pentru comparaţie, o femeie din 2.600 moare în România la naştere, de 3 ori mai multe femei mor la naştere în România, decât în Uniunea Europeană, iar mortalitatea maternă pe durata sarcinii este comparabilă cu cea din Iran. Dacă vorbim despre copii, este şi mai grav. Vorbim despre o mortalitate infantilă dublă faţă de media Uniunii Europene şi cele mai multe cauze de mortalitate sunt legate de prematuritate. Gândiţi-vă că un copil moare la 5 ore, în România, în primii ani de viaţă şi că aceste lucruri au cauze reale, incriminată în principal, prematuritatea. Eu cred că prin această stimulare a prezentării gravidelor la consultaţiile prenatale se poate rezolva o problemă de sănătate publică. Şi vă reamintesc faptul că în acest Program naţional privind sănătatea mamei şi a copilului am inclus şi faptul ca toate consultaţiile, investigaţiile şi tratamentele necesare mamei şi copilului să fie gratuite, toate consultaţiile stomatologice ale copilului să fie gratuite. În plus, tot ceea ce înseamnă educaţie pentru sănătate să fie asigurată încă de la şcoală, pentru a şti fiecare dintre cei care vor deveni părinţi ce trebuie să facă în astfel de situaţii. Eu zic că sănătatea trebuie tratată cu măsuri concrete. Şi astăzi, după ce proiectul meu de lege a trecut de Senat, vă solicit să-l votaţi şi în Camera Deputaţilor. Dacă nu reuşim, ca Parlament, dacă nu reuşim, ca stat, să asigurăm măcar sănătatea mamei şi a copilului, mă întreb şi eu, pentru ce mai este stat? Vă mulţumesc.

Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. S-a terminat o primă rundă. Începem runda a doua, cu reprezentanţii puterii. Doamna Maricela Cobuz.

Maricela Cobuz Bună dimineaţa! Domnule preşedinte... (Vociferări.)

Eugen Nicolicea Văd că... îmi pare rău că nu ştiţi timpii cum se alocă. Deci jumătate - putere, jumătate - opoziţie. Am luat, erau 6 de la opoziţie, au fost 6 de la putere. Faptul că sunt mai mulţi de la acelaşi partid, tot 6 sunt. Cred că trebuia să ştiţi acest lucru.

Maricela Cobuz Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Ziua mondială a diabetului". Ziua mondială a diabetului se sărbătoreşte în fiecare an, pe data de 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, începând din anul 1991. Anul acesta, Ziua mondială a diabetului are ca temă de dezbatere "Diabetul şi familia". Această zi este marcată, la nivel internaţional, de toate asociaţiile membre ale Federaţiei Internaţionale de Diabet, cât şi de persoanele afectate de diabet. La nivel mondial, conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, sunt peste 422 de milioane de persoane bolnave de diabet. Anual, mor peste 1,6 milioane de pacienţi, din cauza complicaţiilor acestei boli. În România sunt peste două milioane de persoane care suferă de diabet, din care peste jumătate sunt femei şi peste 5.000 sunt copii. Judeţul Suceava are în prezent aproximativ 30.000 de pacienţi care au diabet zaharat. Diabetul este o boală extrem de severă, atunci când nu este bine monitorizată, complicaţiile afectând pacientul, în mod direct şi, indirect, întreaga familie. Pentru a veni în sprijinul pacienţilor cu diabet, Guvernul României a reorganizat Programul naţional de diabet zaharat, derulat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care este finanţat din bugetul Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Ministerul Sănătăţii a decis acordarea de pompe de insulină şi senzori de monitorizare continuă a glicemiei, copiilor bolnavi de diabet, pentru a-i ajuta pe aceştia în tratamentul bolii, scăpând de numărul mare de injecţii şi de înţepăturile necesare controlului glicemic. Este pentru prima dată când Ministerul Sănătăţii acordă importanţă maximă pacienţilor cu diabet şi, în special, copiilor. Ca deputat în Comisia pentru sănătate şi familie, dar şi ca medic pediatru, voi susţine legislaţia din domeniul sănătăţii, încurajând populaţia spre o alimentaţie şi un stil de viaţă sănătoase. Vă mulţumesc. Deputat, doctor Maricela Cobuz, PSD Suceava.

Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului Olteanu Daniel, ALDE. De asemenea, anunţ că au mai depus în scris, din partea Grupului ALDE, domnii Calotă Florică Ică şi Niţă Mihai.

Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În funcţie de instituţia căreia îi solicităm informaţiile, avem un număr diferit al angajaţilor din sistemul bugetar - am constatat asta nu o dată. Toată lumea este însă de acord asupra unui fapt - raportat la numărul salariaţilor de la stat, serviciile care se primesc de contribuabili sunt sub nivelul de performanţă şi eficienţă pe care ni-l dorim. Perioadele de creştere economică, deciziile nechibzuite sau nevoile de moment au determinat, de-a lungul timpului, creşterea numărului angajaţilor la stat până la un nivel nesustenabil, iar majorările salariale din ultima perioadă au atras şi mai mult atenţia asupra faptului că nu putem avea, în acelaşi timp, un număr mare de bugetari, salarii mari şi eficienţă. Fie că discutăm despre aparatul central, fie că discutăm despre administraţia locală, despre instituţiile deconcentrate sau despre companiile aflate în subordinea primăriilor şi a consiliilor locale, s-a creat, din păcate, un aparat de stat care, de multe ori, în loc să susţină demersurile private, le sufocă. Şi am ajuns la momentul în care trebuie să luăm măsuri. Cea mai facilă pare propunerea de a se elimina posturile neocupate şi de a se face disponibilizări. Trebuie să găsim însă alte soluţii, pentru că nu cred că mai vrea cineva să trecem, stimaţi colegi, prin acei ani în care măsurile de diminuare a salariilor şi disponibilizările au dus la drame sociale, la emigrare, la sinucideri. Un cetăţean român care şi-a construit viaţa profesională după regulile stabilite de stat nu trebuie să sufere, dacă statul constată ulterior că regulile au fost greşite. Există o cale de mijloc, cred eu, care implică cel puţin două direcţii. Prima ar fi ca instituţiile responsabile, poate sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice sau poate sub coordonarea Curţii de Conturi, să ne prezinte un raport din care să reiasă motivul pentru care, după investiţii de zeci şi sute de milioane de euro în informatizare, avem un număr mai mare de angajaţi la stat, şi nu mai mic. Dacă am înlocuit activitatea manuală cu diverse aplicaţii, este normal să vedem eficienţă sporită şi economisire. A doua măsură ar fi diminuarea anuală a numărului angajaţilor la stat, dar nu prin disponibilizări, ci prin blocarea parţială a angajărilor, desfiinţarea instituţiilor inutile şi redistribuirea personalului în acele instituţii unde este o încărcare sporită - desigur, ţinând cont şi de calificarea personalului. Dintr-o analiză de acum câţiva ani rezultă că, anual, ies din sistem din cauze naturale - pensie, încetarea raporturilor de muncă, deces - aproximativ 50.000 de salariaţi la stat. Dacă în locul acestora sunt angajaţi doar 20.000-30.000, vom avea anual o economie consistentă, fără a genera drame sociale - aceasta, până ajungem la nivelul optim de angajaţi, poate 800.000 de salariaţi, nivel care să includă atât aparatul central, cât şi deconcentratele, administraţia locală şi companiile din subordinea primăriilor şi consiliilor locale. Dacă nu avem în vedere toţi aceşti angajatori, ci doar pe unii, înseamnă că demersul este unul politicianist. Resping total ideea unor scăderi salariale sau a unor disponibilizări...

Eugen Nicolicea Vă rog să limitaţi timpul.

Daniel Olteanu ... precum în anii crizei, în care familii tinere, cu rate, s-au trezit în stradă, în condiţiile în care nu greşiseră cu nimic. Soluţiile sunt aceste căi de mijloc, care să fie asumate pentru următorii ani, indiferent de culoarea politică a Guvernului. Mulţumesc frumos. Daniel Olteanu, deputat al ALDE, Vaslui.

Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Doamna Luminiţa-Maria Jivan.

Luminiţa-Maria Jivan Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi - "Legea minelor, un proiect vital pentru dezvoltarea economică a României". Stimaţi colegi, Exploatarea minieră reprezintă o importantă componentă a activităţii economice a unei ţări, iar în România există judeţe întregi care se bazează aproape exclusiv pe astfel de activităţi. Activitatea minieră în România se desfăşoară în baza Legii nr. 85, care este în vigoare din 2003 şi care ar necesita o modificare substanţială, pentru a răspunde cerinţelor socio-economice actuale. În acest sens, Ministerul Economiei a pregătit un proiect de lege prin care se îmbunătăţeşte şi se modernizează cadrul legislativ actual. Beneficiile sociale ale noului proiect de act normativ sunt ample, acesta răspunzând unei nevoi identificate în societate pentru o mai bună informare şi un mai bun control asupra gestiunii resurselor naturale naţionale, precum şi pentru o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte practicile de exploatare a resurselor utilizate. Prin prezentul proiect, cetăţeanul capătă un cuvânt de spus în acordarea licenţelor de prospectare şi exploatare a resurselor naturale, obţine acces la toată informaţia relevantă şi este pus la adăpost de exproprieri abuzive şi de practici de exploatare dăunătoare sănătăţii şi mediului înconjurător. Mai mult, prin măsurile propuse, locurile de muncă create prin proiectele de exploatare a resurselor naturale naţionale vor fi sustenabile, accentul va fi pe dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonele de exploatare, iar în urma încheierii proiectului, cei care au lucrat în cadrul său vor fi recalificaţi şi reinseraţi pe piaţa muncii. Tot Proiectul Legii minelor, se instituie măsuri mai bune de protecţie socială a comunităţilor din zonele de exploatare. Astfel, s-a introdus obligaţia ca titularul, în cazul în care, prin dobândirea drepturilor de folosinţă, o comunitate nu-şi mai poate desfăşura activitatea pe suprafaţa de teren respectivă ori activitatea acesteia este semnificativ afectată, să asigure, pe cheltuiala sa, refacerea vieţii comunitare, fie în aceeaşi locaţie, fie într-o altă locaţie. De asemenea, noul proiect pune un accent deosebit pe protecţia mediului, prin instituirea de obligaţii exprese, referitoare la refacerea mediului afectat de activităţi miniere efectuate în perimetrul de exploatare şi înfiinţează garanţia pentru refacerea mediului, ca o măsură asiguratorie că poluatorul va fi implicat direct în activităţi de protecţie şi refacere a mediului. În plus, instituie, în sarcina titularului, obligaţia să acopere integral costurile oricărui accident ecologic. Nu în ultimul rând, patrimoniul arheologic este mult mai bine protejat prin instituirea obligativităţii de cercetare arheologică preventivă a terenurilor cu patrimoniu arheologic reperat, situate în cadrul perimetrelor de exploatare aferente proiectelor miniere. Din punct de vedere economic, se prevede posibilitatea redeschiderii unor exploatări miniere închise, cu respectarea condiţiilor de mediu, menţionate în proiect. Având în vedere elementele prezentate mai sus, sunt convinsă că acest proiect de lege va fi vital pentru dezvoltarea activităţii miniere în România, cu beneficii atât pentru comunităţile locale, cât şi pentru mediul înconjurător. Vă mulţumesc. Deputat Luminiţa-Maria Jivan, Caraş-Severin.

Eugen Nicolicea Da. Mulţumesc. Din runda a doua, au vorbit din partea puterii 3 persoane, la care se adaugă timpul consumat de alţi colegi, deci au vorbit 5 persoane din partea puterii. Trecem la opoziţie, o rundă de 5 persoane. Începem cu PNL, domnul George Şişcu. Se pregăteşte domnul Pavel Popescu.

George Şişcu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţie politică, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Anul Centenarului, 2018 aduce pentru noi, dobrogenii, o bucurie în plus, împlinirea a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Ca etapă a realizării Statului Naţional Unitar Român, importanţa momentului 14 Noiembrie 1878 trebuie întotdeauna amintită şi subliniată. În 1859, când Alexandru Ioan Cuza era ales, pe 5 ianuarie, ca domnitor al Moldovei, şi pe 24 ianuarie, ca domnitor al Ţării Româneşti, se punea temelia statului român modern, numit România. Pentru guvernanţii români, declanşarea în 1877 a unui Război ruso-turc a însemnat marea şansă de a proclama independenţa de stat a României, ceea ce s-a şi întâmplat, în mai 1877, când ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a rostit în faţa Parlamentului faimosul discurs prin care arăta că Guvernul renunţă la suzeranitatea otomană: "În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare". O zi mai târziu, Parlamentul vota Declaraţia de independenţă. Aşa cum au afirmat istoricii, Unirea Dobrogei, a Deltei Dunării şi a Insulei Şerpilor cu România a însemnat o primă fază pentru desăvârşirea naţiunii noastre. Sigur că integrarea Dobrogei, un ţinut aflat sute de ani sub stăpânirea otomană, nu se putea face rapid, drept pentru care, în 1880 era emisă o lege specifică, Legea pentru organizarea Dobrogei sau "Constituţia Dobrogei", care a fost în vigoare până în 1909, când dobrogenilor li s-au acordat drepturile politice fundamentale. Provincia a fost românizată, aşadar, pe parcursul a 30 de ani, eforturile integratoare au fost multiple, iar guvernanţii au înţeles că modernizarea Dobrogei este cu totul şi cu totul necesară în perspectiva constituirii naţiunii noastre. Importanţa revenirii Dobrogei la România a fost de altfel confirmată, în 2015, şi de Parlamentul României care, la iniţiativa deputaţilor şi a senatorilor tulceni şi constănţeni, adopta Legea privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei. Acum mai bine de 100 de ani, Ion Bănescu, vrednicul primar al Constanţei, lăsa aceste cuvinte: "Pentru dezvoltarea noastră naţională, politică şi economică, Dobrogea este prispa României înspre largul lumii. Vrăjmaşii noştri pot să discute mult şi bine geneza neamului românesc pe aceste ţărmuri; românul s-a înfipt adânc în Dobrogea. Aici este în patria lui. Să se ştie aceasta". La mulţi ani, Dobrogea! (Aplauze.) Mulţumesc foarte mult. Deputat de Tulcea, George Şişcu.

Eugen Nicolicea Mulţumesc. Domnul Pavel Popescu.

Pavel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Dragi colegi, Declaraţia politică pe care o fac astăzi are un singur scop, clar şi foarte precis - condamn ferm orice demers al actualei puteri de a încălca sau ameninţa una din valorile democratice fundamentale, şi anume, independenţa presei. Domnule Dragnea, dragi colegi, încetaţi să vă mai folosiţi de instituţiile statului, pentru a închide gura presei, a presei independente, care refuză să vă servească. Presa, domnilor, peste tot în lumea civilizată, este "câinele de pază al democraţiei", nu câinele de companie al unui guvern sau al altuia. Aţi cerut investigaţii privind modul de finanţare al anumitor publicaţii. Aici mă gândesc la G4Media, Rise Project, Realitatea TV, HotNews, Press One, Digi24, Epoch Times şi multe, multe altele. Apoi, domnule Dragnea, când v-a explodat valiza în faţă, aţi somat jurnaliştii de la Rise Project să-şi dezvăluie sursele, invocând respectarea Regulamentului european privind protecţia datelor personale, ameninţându-i pe aceştia cu o amendă colosală. Doar că, ce să vezi, până şi Comisia Europeană apreciază că amenda pe care platforma de investigaţii Rise Project ar urma să o primească ar fi un abuz de legislaţie, un abuz împotriva Regulamentului privind protecţia datelor personale. Presa a fost şi trebuie să rămână un arbitru al cetăţii. Ştiu, dragi colegi, că aveţi în ADN-ul vostru politic frauda. Ştiu că v-aţi găsit arbitrii care au putut fi tocmiţi, pe care...

Eugen Nicolicea Mă scuzaţi...

Pavel Popescu ... i-aţi putut tocmi...

Eugen Nicolicea Mă scuzaţi că intervin. Chiar dacă citiţi, insultele nu sunt permise.

Pavel Popescu ... dar vă cer şi vă rog să vă opriţi din încercarea de a elimina, prin metode murdare, restul arbitrilor oneşti din presă. Ocupaţi-vă de treburile ţării, de aceea sunteţi la guvernare. Pentru asta sunteţi aici, pentru asta v-au votat oamenii! Ocupaţi-vă de construcţia şi reparaţia drumurilor, de şcoli şi de spitale! Lăsaţi presa şi justiţia să-şi îndeplinească menirea! Ştiţi, în epocă, Balzac spunea că, pentru el, Rusia este o autocraţie care se sprijină pe alcool. Parafrazându-l, eu aş spune că România de azi, cu voi la guvernare, se îndreaptă spre o autocraţie care se sprijină pe abuz, minciună şi fraudă. Domnule preşedinte, Suntem la declaraţii politice... cred că pot să fac orice declaraţie!

Eugen Nicolicea Cu excepţia insultelor, dacă n-aţi înţeles acest lucru. Aceasta este o insultă, nu este o declaraţie politică. Dau cuvântul domnului Victor Paul Dobre, PNL.

Victor Paul Dobre Declaraţia mea politică se numeşte: "Alegerea primarilor în două tururi, expresia democraţiei consolidate". Stimaţi colegi, În România, după 1989, democraţia s-a instaurat şi s-a consolidat având suportul necondiţionat al întregii populaţii. Constituţia României a consfinţit principiile şi regulile democratice de participare a cetăţenilor la conducerea destinelor ţării şi la alegerea conducătorilor, atât la nivel central, cât şi la nivel local. După aproape două decenii, clasa politică, din dorinţa de a conserva sau de a monopoliza elementele conducerii locale, a decis ca primarii să fie aleşi într-un singur tur. Consider că în acest fel a fost afectată competiţia electorală, prin reducerea opţiunilor. Ca urmare a acestui fapt, s-a redus gradul de interes pentru alegerile locale, efectul fiind alegerea primarului chiar cu 10%-15% din numărul total de alegători şi deci imposibilitatea de a realiza o majoritate care să-i sprijine acestuia acţiunile şi programul electoral. Paradoxal, neparticiparea la vot are rolul de a favoriza unul dintre candidaţi, în condiţiile în care absenţa de la vot, prin redistribuire, se transformă în avantaj pentru acel candidat şi anulează votul cetăţenilor acordat celorlalţi. Trebuie să eliminăm aceste neajunsuri şi să dăm posibilitatea organizării unor scrutine corecte, cu egalitate de şanse pentru toţi candidaţii, având ca rezultat alegerea candidatului cu un program care răspunde necesităţilor şi năzuinţelor cetăţenilor. Săptămâna trecută, PNL a repurtat în plenul Camerei Deputaţilor o victorie importantă, reuşind, prin mobilizarea partidelor de opoziţie, dar şi a ALDE, să retrimită comisiilor Proiectul de Lege privind alegerea primarilor în două tururi. Solicit, pe această cale, parlamentarilor din Partidul Social Democrat, să lase deoparte interesele politice de moment şi să susţină acest proiect de lege care nu face altceva decât să întărească democraţia şi să crească gradul de reprezentativitate a aleşilor locali. Alegerea primarilor în două tururi ar aduce în plus:

Eugen Nicolicea Vă rog să limitaţi expunerea.

Victor Paul Dobre ... şi preluarea unor obiective ale altor candidaţi - din turul I; - crearea oportunităţii de a conduce administraţii locale pentru candidaţi care nu sunt afiliaţi politic şi nu sunt promovaţi de partide, dar care au capacitatea de a conduce, a administra şi a dezvolta localităţile, fiind apreciaţi de cetăţeni. Victor Paul Dobre, deputat al PNL, Galaţi.

Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului Ionuţ Simionca, PMP.

Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi - "Vă somez să nu închideţi până şi patiseriile românilor!" Puterea actuală, PSD-ALDE, a pus gând rău micilor întreprinzători din România, atacându-i, în acest an, în valuri succesive, cu modificări legislative şi fiscale care au produs grave dezechilibre în economia şi în societatea românească. Luna trecută, proprietara unei mici patiserii îl scotea afară din magazinul său pe un fost prim-ministru, reproşându-i, printre altele, regimul împovărător al fiscalităţii şi lipsa forţei de muncă. M-am gândit la această femeie admirabilă, care munceşte toată ziua şi îşi asumă riscuri, când am văzut una dintre ultimele schimbări impuse de ANAF. Este vorba despre obligativitatea dotării micilor contribuabili, de la 1 noiembrie 2018, cu aparate de marcat cu jurnal electronic. Cum credeţi că a primit această veste respectabila antreprenoare cu patiseria? Autorităţile au estimat că trebuie înlocuite aproximativ 800.000 de case de marcat, din care 100.000 pentru firmele mari şi mijlocii şi 700.000 pentru firmele mici. Acest ultim episod al "Marii Ţopăieli Fiscale" are cel puţin trei neajunsuri majore: Stimaţi colegi de la PSD-ALDE, Întreprinderile mici şi mijlocii constituie coloana vertebrală şi motorul economiei româneşti. Încetaţi să-i mai hărţuiţi pe micii întreprinzători! Încetaţi să mai decimaţi afacerile româneşti care s-au construit cu mult efort şi cu multe sacrificii! Vă somez să nu închideţi până şi patiseriile românilor! Deputat Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.

Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Doamna Mihaela Huncă, deputaţi neafiliaţi.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice - "Rezoluţia Parlamentului European privind statul de drept în România". Stimate colege şi stimaţi colegi, Parlamentul European a adoptat marţi, 13 noiembrie, în plenul de la Strasbourg, Rezoluţia privind statul de drept din România, fiind prezentat totodată Raportul MCV, de Comisia Europeană. În contextul în care ambele texte sunt de o duritate fără precedent pentru ţara noastră, iar România urmează să preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, este limpede că îngrijorarea partenerilor noştri europeni nu face altceva decât să sublinieze lipsa de credibilitate şi de predictibilitate a actualului Guvern. Dragi colegi, Demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene, iar ele nu sunt negociabile! Într-o societate în care trebuie să primeze toleranţa, justiţia, solidaritatea, România nu îşi permite derapajul pe care actualul Guvern îl confundă cu dezvoltarea. Suntem membrii familiei europene, iar această calitate aduce cu sine nu doar drepturi, ci şi obligaţii. Iar obligaţiile, cel puţin în ultimul an, au început să fie neglijate. Ne aflăm în An Centenar. Din păcate, ne amintim tot mai rar că întemeietorii politicii moderne româneşti au stabilit, în anul 1918, un traseu european pentru ţara noastră. Este datoria noastră, a tuturor oamenilor politici, să nu jucăm rolul epigonilor, ci pe cel al continuatorilor responsabili! Vă mulţumesc. Deputat al Pro România, Mihaela Huncă.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi este? Nu este. Dau cuvântul domnului Robert-Nicolae Turcescu.

Cristina-Ionela Iurişniţi Vin acum. Sunt aici.

Eugen Nicolicea Domnul Petru Movilă, vă rog. Doamna va lua cuvântul...

Cristina-Ionela Iurişniţi Nu o să vă reţin mult, numai două minute.

Eugen Nicolicea Şi aşa timpul este scurt. Haideţi să nu mai dialogăm, pentru că v-am strigat o dată, la început, vă mai strig o dată, acum, se termină şedinţa.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În declaraţia mea politică este vorba despre drepturile copiilor, Legea nr. 272 din 2004. Este un pro domo pentru ceea ce ar trebuie să fie demult în sistemul de educaţie şi în orice sistem de învăţământ din lume şi, din păcate, România nu face parte dintre acestea, adică obligatoriu acces la educaţia pentru sănătate, pentru copiii noştri. Astfel, în ultimii ani, instituţiile statului împreună cu organizaţii mondiale, ONG-uri, reprezentanţi ai societăţii civile, şi-au asumat implementarea unor direcţii strategice, menite să vină în sprijinul copiilor, al tinerilor, prin intermediul unei informări corecte, obiective, corelate, bineînţeles, cu gradul lor de înţelegere şi dezvoltarea lor fizică. Vă reamintesc, dragi colegi, că avem o Strategie naţională de sănătate 2014-2020, semnată, asumată de Ministerul Sănătăţii, dar şi de Ministerul Educaţiei Naţionale; mai avem un Plan multianual integrat de promovare a sănătăţii şi a educaţiei pentru sănătate în şcoli, elaborat de Administraţia Prezidenţială, de UNICEF, de Ministerul Educaţiei Naţionale, de Ministerul Sănătăţii. Prin urmare, ce credeţi că s-a întâmplat? Nimic, până aici, deşi în 2017 erau asumate modificări legislative. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat, în 2008, "Standardele pentru o educaţie sexuală în Europa", prin care stabilea cadrul de referinţă cu privire la introducerea acestui tip de curs care trebuie să urmărească în mod explicit capabilitatea copiilor de a nu fi doar subiecţi de drept, ci şi actori ai drepturilor lor, iar pentru aceasta ei sunt nevoiţi să aibă acces la informaţii relevante care să-i pregătească pe deplin şi în mod liber să-şi asume responsabilităţi şi alegerile, într-un spirit de înţelegere şi toleranţă. Deşi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii şi-au asumat strategii naţionale cu privire la implementarea acestor tipuri de educaţie în programa şcolară, acestea nu au generat efecte palpabile în sistemul de învăţământ, în special, elevii neavând acces la aceste informaţii de calitate, corecte, controlate, cu privire la noţiunile de educaţie pentru sănătate, educaţie pentru sănătate sexuală. În consecinţă, scopul unui demers legislativ pe care mi-l propun şi care vine în întâmpinarea provocărilor actuale cu care se confruntă părinţii - ştiţi că suntem pe locul I la mamele minore cu copii, în Europa; este un loc ruşinos şi o stare de fapt la care trebuie să reacţionăm, este o nevoie, iar la situaţii excepţionale, trebuie să avem măsuri excepţionale - astfel că propun o modificare a Legii nr. 272 din 2004, în sensul atribuirii responsabilităţii informării şi autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi oricăror alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul educaţiei, de a derula în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, deci o dată în "Şcoala altfel" şi încă o dată, cel puţin, programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii. Această sintagmă există deja în lege, dar nu s-a întâmplat nimic. Din 2004 există această sintagmă în Legea protecţiei copilului. Şi iată că propun, cel puţin o dată pe semestru, să avem aceste programe educaţionale, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor, evident, cu dezvoltarea capacităţilor psiho-emoţionale, a capacităţilor de relaţionare şi tot ceea ce înseamnă o bună dezvoltare fizică şi psihică a copiilor noştri. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, Bistriţa-Năsăud.

Eugen Nicolicea Da. Mulţumesc. Domnul Petru Movilă, Grupul PMP.

Petru Movilă Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Declaraţia politică se intitulează: "Autostrada Unirii, mai aproape de realitate". În calitate de iniţiator al Legii privind realizarea Autostrăzii Unirii, Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, vreau să mulţumesc tuturor colegilor parlamentari pentru votul aproape unanim care a fost exprimat pe acest proiect de lege, un proiect de lege foarte important pentru Iaşi, Moldova şi pentru România. Vreau, de asemenea, să mulţumesc tuturor colegilor parlamentari de Iaşi, indiferent de culoarea politică, chiar dacă atunci când le-am înmânat proiectul de lege spre semnat aveau alte idei, alte filozofii privind Autostrada Ungheni- Iaşi-Târgu Mureş. De asemenea, vreau să mulţumesc societăţii civile, ieşenilor şi mass-mediei, în special mass-mediei din Iaşi, dar şi mass-mediei naţionale, pentru modul în care au reuşit şi au consumat energie să convingă parlamentarii, în primul rând, pe cei din Iaşi şi din Moldova, că acest proiect de lege este un reper foarte important în construcţia viitorului proiect de infrastructură - Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. De asemenea, încă o dată vreau să vă mulţumesc şi vreau să cred că votul pe care colegii din Camera Deputaţilor l-au dat pe Proiectul de Lege "Autostrada Unirii, Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş", este ca o recunoştinţă a sacrificiilor pe care Iaşiul şi Moldova le-au făcut în vederea realizării României Mari, în vederea realizării statului român actual. Nu în ultimul rând, vreau să fac un apel la membrii Cabinetului Dăncilă, la colegii din majoritatea parlamentară, să susţină implementarea efectivă a acestei legi care, sigur, este o obligaţie pentru Guvern, şi la colegii mei şi prietenii ieşeni, că trebuie să înţeleagă şi primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Maricel Popa, şi toţi ceilalţi parlamentari şi lideri de opinie, că doar împreună, uniţi, vom putea face ca Iaşiul, Moldova şi, bineînţeles, România, să aibă parcursul pe care ni-l dorim. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Domnul Robert Turcescu nu este. Domnul Constantin Codreanu.

Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică vizează viitoarea şedinţă comună a Guvernelor celor două state româneşti. Până la sfârşitul lunii noiembrie, va fi stabilită data şedinţei comune a Guvernului României şi Guvernului Republicii Moldova. Relaţiile speciale şi privilegiate dintre cele două state ale naţiunii noastre divizate determină o reflecţie profundă la capitolul nerealizări şi deschid un orizont de aşteptare firesc, mai ales acum, în anul Centenarului Marii Uniri. Aşadar, ce aşteptăm de la Guvernul României, cu ocazia şedinţei comune cu Guvernul de la Chişinău? Aşteptăm nu doar oferte generoase, cum ar fi renovarea clădirii Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău şi a clădirii Sfatului Ţării, pe banii românilor din dreapta Prutului, sau avansarea pe calea interconectării energetice, ci şi o serie de proiecte noi. Cel mai mult însă aşteptăm o abordare demnă din partea Guvernului României, constând în condiţionări rezonabile. Concret, aşteptăm un minimum de decizii comune în interesul şi beneficiul românilor basarabeni privind: Avem nevoie de o relaţie bilaterală în care Chişinăul să nu apară doar ca rudă coruptă şi săracă a Bucureştiului...

Eugen Nicolicea Vă rog să limitaţi expunerea.

Constantin Codreanu ... ci ca partener credibil, cu deschidere către România şi interesele ei legitime, de promovare a drepturilor şi libertăţilor românilor din stânga Prutului. Vă mulţumesc.

Eugen Nicolicea Mulţumesc. Dau cuvântul domnului Marius Bodea. Se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe. Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi va fi scurtă. Se intitulează astfel: "România nu trebuie să fie parte în Pactul ONU privind migraţia". În ultimele luni, s-a dezbătut, la nivel internaţional, un pact al Naţiunilor Unite care prevede un tratat prin care migraţia va fi definită ca drept fundamental al omului, ceea ce este total absurd. Prin semnarea acestui tratat, care se preconizează a avea loc la 10-11 decembrie anul acesta, în Maroc, se va ajunge la o situaţie în care statele naţionale vor delega la un nivel supranaţional responsabilitatea pentru gestionarea fluxurilor migratorii şi a crizelor generate de afluxul de migranţi, cât şi de imigraţia ilegală. Acest fapt contravine principiului suveranităţii, înscris în Constituţia României, şi contravine şi unui alt principiu, înscris tot în Constituţia României, cel care prevede interdicţia cu privire la strămutarea de populaţii străine pe teritoriul României. Aşadar, odată cu acest pact pe care ONU îl doreşte spre a implementa o serie de măsuri şi o serie de norme internaţionale care pun dreptul la migraţie - un aşa-zis drept - mai presus de suveranitatea naţională şi de dreptul statului de a-şi gestiona propriile sale frontiere, vom ajunge pur şi simplu la un concept dintr-acesta internaţionalist, un concept care a existat la un moment dat şi într-o anumită zonă ideologică - fără frontiere, fără state, fără autorităţi, fără armate, fără legi. Putem ajunge la o anarhie internaţională dacă noi dăm curs semnării acestui tratat. Nu întâmplător Statele Unite şi încă şase state membre ale Uniunii Europene, deci, iată, şi statul american, au refuzat să mai facă parte din acest pachet de negociere a Tratatului ONU privind migraţia şi s-au retras pentru că, pe bună dreptate, consideră că acesta contravine dreptului fundamental al naţiunilor de a-şi gestiona propriile interese. Cred că România nu trebuie să semneze acest Pact ONU privind migraţia, acest pact care încalcă grav suveranitatea naţională şi transformă migraţia într-un fel de valoare, aşa, pe deasupra legii, şi sunt convins că această semnare nu ar putea să aducă decât consecinţe grave României. Dar, nu mă mir, PSD, în ultima perioadă, ne-a demonstrat că este mai puţin interesat de ceea ce înseamnă readucerea românilor plecaţi peste hotare înapoi în ţara lor, ci este interesat, iată, mai nou, să atragă imigranţi din întreaga lume. Şi mă tem că acest guvern iresponsabil va semna acest tratat, la fel cum a făcut şi cu alte tratate internaţionale despre care am aflat mai târziu. Aşadar, cer public Guvernului României să se retragă din tratativele privind Pactul ONU pe migraţie. Vă mulţumesc.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dau cuvântul doamnei Oana-Mioara Bîzgan-Gayral. Şi cu aceasta se încheie a treia rundă din partea opoziţiei; urmează o rundă pentru reprezentanţii puterii.

Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Pe 18 noiembrie este marcată Ziua pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi abuzului sexual. Abuzurile şi exploatările sexuale asupra copiilor reprezintă grave încălcări ale drepturilor acestora, iar amprentele distrugătoare sunt purtate pe tot parcursul vieţii de către victime. Investigaţiile jurnaliştilor români au relatat drama unor copile de 10, 13 sau chiar 9 ani, abuzate sexual, dar mai ales au relatat indulgenţa cu care au fost trataţi agresorii. Doar în ultimii doi ani s-a ajuns la 77 de cazuri de prădători sexuali de copii care nu au fost condamnaţi nici măcar la o zi de închisoare. Aceşti prădători se află zilnic printre noi, printre copiii noştri, iar justiţia şi societatea întorc capul şi aleg să nu facă nimic, fără a înţelege riscul la care suntem expuşi. Conform datelor furnizate de către Ministerul Justiţiei, în 2017, pe rolul judecătoriilor s-au înregistrat 296 de cazuri de infracţiuni sexuale asupra minorilor, de două ori mai multe faţă de anul 2014, când au fost 155 de cazuri sesizate. Abuzurile sexuale asupra unui copil au efecte grave pe tot parcursul vieţii sale, sentimente şi stări emoţionale negative, neîncredere în persoanele din jur, comportamente sexuale şi generale deviante, agresivitate, delincvenţă şi, bineînţeles, din păcate, mulţi dintre ei ajung la suicid. Cât timp în România abuzatorii sexuali primesc cel mult doi sau trei ani de închisoare cu suspendare, în alte ţări din Uniunea Europeană, ca Belgia sau Franţa, se acordă pedepse de până la 30 de ani. Un sistem politic şi judiciar care nu apără cetăţenii şi nu pedepseşte infractorii duce la instaurarea fricii, neîncrederii şi frustrării. Avem o rată de recidivă de 70%, însă statul român nu are pus la punct un sistem coerent şi competent pentru ca aceste cazuri să nu se repete. Unul dintre paşii făcuţi în acest sens este un registru naţional automatizat pentru astfel de infractori. Iniţiativa a fost adoptată de Senat, iar acum avem nevoie de susţinerea dumneavoastră pentru a preveni şi combate împreună infracţiunile care în fiecare zi distrug vieţile a zeci de copii. De asemenea, statul ar trebui să crească pedeapsa minimă pentru agresor, să asigure asistenţă socială, psihologică şi suport financiar pentru familiile afectate, dar mai ales să interzică accesul agresorului în apropierea altor minori din familie sau a altor minori, în viaţa profesională. Este de datoria noastră, dragi colegi, să ne asumăm aceşti paşi cât mai repede, pentru ca fiecare copil din România să aibă şansă la o viaţă demnă, fără abuzuri, şi cu soluţii pentru a trăi decent. Este datoria noastră să demonstrăm că avem zero toleranţă pentru violenţă. Mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.

Eugen Nicolicea Mulţumesc. Dau cuvântul domnului Vasile Cîtea, PSD. Trecem la ultima rundă din partea puterii. Nu este? Domnul George-Gabriel Vişan.

George-Gabriel Vişan Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi face referire la aniversarea a 140 de ani de când Dobrogea a revenit la Ţara-mamă. Marea Unire de la 1918 reprezintă încununarea a trei mişcări naţionale care au readus în sânul naţiunii române Basarabia, nordul Bucovinei şi Transilvania, după vremuri îndelungate de ocupaţii nelegitime şi nefaste. România Mare s-a constituit în urma unor îndelungate vremuri de ocupaţie nelegitimă. România Mare s-a constituit în urma unor şiruri de uniri succesive. Din păcate, amintim rareori că, între unirea de la 1859 şi cea de la 1918, a avut loc, la 14 noiembrie 1878, unirea Dobrogei cu Ţara-mamă. Spaţiu de întrepătrundere a civilizaţiilor greacă, romană şi tracă, apoi de formare a naţiunii române şi punte de legătură cu ultimul stat roman, Imperiul Bizantin, Dobrogea s-a aflat de la început în procesul formării statalităţii române. Din acest punct de vedere, statutul juridic al Dobrogei a fost de posesiune a lui Mircea cel Bătrân, cel mai glorios domnitor al familiei domnitoare româneşti a Basarabilor. Acest drept este subliniat de titulatura domnitorului, care includea sintagma "a toată ţara lui Dobrotici", ceea ce însemna că Ţara Românească se întindea până dincolo de Balcic. Dobrogea a căzut curând în calea expansiunii otomane, fapt ce nu i-a afectat doar apartenenţa naturală şi legitimă la o formă statală românească, dar i-a modificat, din păcate, parcursul istoric. Porturile euxine, altădată amenajate şi colindate de greci şi, apoi, bunăoară, de genovezi, au decăzut, iar Dobrogea a devenit o simplă poartă a Europei spre Orient. Deşi până la momentul Unirii pământul dintre Dunăre şi mare fusese, timp de 450 de ani, provincie otomană, la 1878 statul român regăsea în Dobrogea fundamentele naţiunii române, aşa cum rezultaseră ele la începutul erei noastre. Din păcate, jocurile marilor puteri şi ostilitatea aliatului din timpul războiului ruso-turc, din 1877-1878, care, pentru români, a fost un război de independenţă, au făcut ca Dobrogea să se unească, urmare a Tratatului de la Berlin (art. 46), cu România, în schimbul cedării către Imperiul Ţarist a Bugeacului (sudul Basarabiei), de asemenea o veche posesiune românească a familiei Basarabilor. Regele Carol I, guvernele succesive din timpul domniei sale, Parlamentul, administraţia şi, nu în ultimul rând, biserica şi armata au înţeles însemnătatea istorică a acestei uniri, dorite de populaţie, precum şi importanţa de ordin economic şi strategic. Astfel, numind Dobrogea "mărgăritarul coroanei române", Carol I a impus o politică accelerată de modernizare a acestui ţinut, prin mari lucrări de infrastructură, ca dezvoltarea portului Constanţa şi podul de cale ferată de la Cernavodă, capodopere ale inginerului român Anghel Saligny. În 1913, ca urmare a Tratatului de Pace de la Bucureşti, România primea sudul Dobrogei, delimitarea acestui ţinut românesc revenind la forma legitimă din vremea lui Mircea cel Bătrân. În timpul Primului Război Mondial, Dobrogea a căzut sub ocupaţie bulgară, dar sistemul de tratate de la Versailles a recunoscut apartenenţa legitimă, din punct de vedere naţional şi juridic, a întregii Dobroge la România Mare. Din păcate, în 1940 totalitarismul nazist a impus semnarea Tratatului de la Craiova, prin care România era obligată să cedeze Bulgariei sudul Dobrogei.

Eugen Nicolicea Vă rog să vă limitaţi expunerea.

George-Gabriel Vişan Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În încheiere, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu Ţara-mamă, doresc să subliniez că, deşi în Dobrogea trăiesc, alături de români, alte etnii, în această provincie istorică nu s-a pus niciodată problema separatismului. De asemenea, românii din Dobrogea nu au putut fi niciodată acuzaţi de luări de poziţie sau acţiuni şovine, iar cum în Dobrogea nu s-a întâmplat aşa ceva, daţi-mi voie să cred că şi în celelalte provincii istorice românii au dat dintotdeauna dovadă de îngăduinţă şi preocupare pentru cel de lângă ei, indiferent de etnie şi religie. Dobrogea a trebuit să aştepte 450 de ani reîntoarcerea la Ţara-mamă. Şi s-a întors, dar ciuntită! La mulţi ani, Dobrogea! La mulţi ani, dobrogeni!

Eugen Nicolicea Vă mulţumim pentru mesaj. Domnul Laurenţiu Nistor? Nu este. Doamna Cristina-Elena Dinu? Domnul Silviu Nicu Macovei? Domnul Nicu Niţă. Domnul Alexandru-Ioan Andrei? Domnul Viorel Stan? Domnul Buicu Florin.

Corneliu-Florin Buicu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Astăzi este Ziua mondială a diabetului, de fapt Ziua de luptă împotriva diabetului. În datele înregistrate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, peste 900.000 de români beneficiază de tratament pentru diabet. Se estimează că diabetul are o incidenţă de 10% din populaţie. Aceasta înseamnă că unul din zece români suferă de această boală. Gândiţi-vă că, în această sală, unul din zece poate suferi de diabet. Mesajul pe care-l transmitem către colegi şi către populaţie este ca, la primele semne, să se adreseze medicului. În Programul naţional de diabet, Partidul Social Democrat a inclus un program nou, prin care toţi copiii suferinzi de diabet tip I pot beneficia de monitorizare şi de tratament pentru această categorie de copii. Este un program susţinut de Ministerul Sănătăţii, de Ministerul de Finanţe şi cu care Partidul Social Democrat se mândreşte. Un mesaj către populaţie şi către dumneavoastră: la cel mai mic semn de boală adresaţi-vă medicului. Mulţumesc.

Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Fac următorul anunţ. Doamna Anişoara Radu, Cristina Burciu, domnii Mihăiţă Găină, Ştefan-Ovidiu Popa, Petru-Sorin Marica, Costel Lupaşcu, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Tamara-Dorina Ciofu, Răzvan-Ilie Rotaru, Marius-Constantin Budăi, Elvira Şarapatin, Daniela Oteşanu, Nicolae Velcea, Ciprian-Constantin Şerban, Claudiu-Augustin Ilişanu, Ioan Dîrzu, Liviu-Ioan Balint, Florinel Stancu, Ştefan Muşoiu, Mihai Weber, Natalia-Elena Intotero, Georgeta-Carmen Holban, Radu Babuş, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu - 25 de colegi de la PSD au depus declaraţii politice în scris. Reiau. Doamna Laura-Mihaela Moagher este? Nu este. Domnul Laurenţiu Nistor? Doamna Cristina-Elena Dinu? Domnul Silviu Nicu Macovei? Domnul Nicu Niţă? Domnul Alexandru-Ioan Andrei? Domnul Viorel Stan? Domnul Vasile Cîtea? Bun. Cu aceasta, am epuizat lista celor înscrişi. Consider că această activitate a parlamentarilor, de a face declaraţii politice, este foarte importantă şi ţine de parlamentarism, de aceea, chiar dacă am mai întârziat puţin, am vrut să le dau ocazia tuturor să se exprime şi le mulţumesc colegilor care i-au ascultat cu atenţie. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Radu Babuş "De Ziua Dobrogei, reiterez importanţa geopolitică a regiunii de Sud-Est!" În calitate de deputat de Constanţa, sunt mândru de importanţa geopolitică a regiunii de Sud-Est a României, care, de-a lungul timpului, a căpătat valenţe de o însemnătate deosebită, în primul rând prin ieşirea la mare a ţării noastre prin portul Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră. Avem chiar şi Ziua internaţională a Mării Negre, celebrată la 31 octombrie, care, începând cu anul 1996, a fost declarată, prin semnarea unui Plan Strategic de Acţiune, de cele 6 ţări riverane: Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. De asemenea, sunt mândru pentru că am fost cosemnatarul unei legi care, pentru dobrogeni, şi nu numai, are o rezonanţă aparte şi anume, declararea zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei", ziua în care, în anul 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componenţa statului român modern. Astfel, prin intermediul declaraţiei politice de astăzi vreau să reiterez importanţa pe care a căpătat-o ţara noastră, respectiv regiunea de Sud-Est, după aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, în anul 2004, ca partener strategic la graniţa de est a Alianţei. Cel mai mare exerciţiu NATO organizat pe flancul sud-estic al Alianţei Nord Atlantice, în 2018, a avut loc în România, la Marea Neagră, în luna mai. În acest fel, tradiţia şi valorile istorice ale Forţelor Armate Române, ale Forţelor Navale cu precădere, sunt puse în valoare, alături de aliaţii din Alianţa Nord-Atlantică şi de partenerii occidentali. Prin participarea României la diversele exerciţii ale NATO, prin Programul "BLACKSEA PARTNERSHIP 09", s-a reconfirmat contribuţia Forţelor Navale Române la creşterea prestigiului României în cadrul efortului general de sporire a rolului de factor de stabilitate în regiune, de dezvoltare a cooperării şi dialogului între toate statele riverane Mării Negre, contribuind atât la securitatea regională, cât şi la întărirea relaţiilor de bună vecinătate. Amplul proces de reformă a Armatei României, început în anul 1990, cu scopul dezvoltării interoperabilităţii cu forţele armate ale statelor membre ale NATO, a implicat, evident, şi finanţarea adecvată a programelor de achiziţii de echipamente şi tehnică de luptă, esenţiale pentru înzestrarea şi revitalizarea structurii de forţă existente. Conform statisticilor NATO, România, sub actuala guvernare, a cheltuit un procent de 33% pentru înzestrarea armatei, ceea ce face ca ţara noastră să se situeze pe primul loc la acest capitol, respectându-şi angajamentele asumate în cadrul Alianţei, demonstrând, de asemenea, că politica militară de securitate şi apărare condusă de Guvernul României, care face parte dintr-un cadru mai larg de consolidare a stabilităţii regiunii Mării Negre, este corectă şi predictibilă.

Liviu-Ioan Balint "Ziua mondială a diabetului" Astăzi, 14 noiembrie, este Ziua mondială a diabetului. Lansată în 1991 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Federaţia Internaţională de Diabet, Ziua mondială a diabetului este sărbătorită astăzi în peste 160 de ţări, inclusiv în România. Mesajul pentru anul acesta este unul simplu şi de mare impact: "Familia şi Diabetul - diabetul afectează familia". În condiţiile în care, la nivel mondial, aproximativ 425 de milioane de adulţi suferă de diabet, număr care va creşte la 629 de milioane până în 2045, iar peste 200 de milioane trăiesc cu această boală fără a şti că o au, ceea ce creşte riscul de deces, ajungându-se la 4 milioane de decese în anul 2017, la nivel global, cauzate de această boală, scopul unor astfel de campanii este atât de prevenire a acestei boli, prin recomandări referitoare la un stil de viaţă sănătos, cât şi de diagnosticare, deoarece tipul 2 de diabet este unul care poate fi prevenit, dar şi tratat. În 2015, Ministerul Sănătăţii indica numărul persoanelor din România cu diabet aflate în evidenţe la 999.192 şi numărul de persoane diagnosticate în cursul anului 2015 a fost de 73.740 - 202 cazuri noi pe zi). Conform CNAS, între anii 2006 - 2016 numărul persoanelor pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat, iar costurile au crescut de 6 ori. Este de datoria noastră să atragem atenţia populaţiei asupra pericolelor acestei boli, să îi încurajăm pe cetăţeni ca, periodic, să efectueze o serie de analize: glicemie pe nemâncate, creatinina sanguină, proba de urină, examen clinic şi tensiunea arterială. Astfel, am putea avea o imagine reală a prediabetului şi diabetului, iar persoanele cu probleme ar putea fi luate în evidenţă, evoluţia bolii ar putea fi urmărită, în vederea reducerii severităţii complicaţiilor. În privinţa cauzelor, acestea sunt multiple şi ţin de stilul modern, dezechilibrat de viaţă: alimentaţie nesănătoasă, stres, sedentarism, obezitate. Este absolut necesar să încurajăm un stil de viaţă activ şi sănătos, atât în rândul copiilor, cât şi în rândul adulţilor, în vederea stopării creşterii numărului de persoane cu diabet zaharat.

Bogdan-Iulian Huţucă "Îi solicit premierului Dăncilă să verifice ce se întâmplă la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale!" Am constatat cu stupoare că actualul ministru al culturii, domnul George Ivaşcu, în loc să se ocupe, aşa cum ar trebui, de cel mai important eveniment al anului, Centenarul Marii Uniri, dar şi de conservarea, recondiţionarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice cu importanţă istorică deosebită pentru poporul român, dumnealui dă avize favorabile pentru construcţii aflate pe terenuri la doar câţiva metri de unele obiective istorice cu o valoare inestimabilă! Astfel, una dintre cele mai mari şi importante descoperiri arheologice din judeţul Constanţa, respectiv Poarta Mare a Cetăţii Tomis, în loc să fie valorificată din punct de vedere istoric, cultural, muzeistic, şi, bineînţeles, turistic, urmează a fi acoperită de o construcţie foarte mare, care s-ar afla în proximitatea acestui important vestigiu istoric, prin "bunăvoinţa" şi "grija" ministrului culturii. Susţin acest lucru, deoarece ministrul culturii, domnul George Ivaşcu, şi colegii săi din minister, au dat, în luna iunie a acestui an, un aviz favorabil, nr. 247/U/2018, pentru PUD-ul construcţiei care urma să fie ridicată la doar 0,87 metri în vecinătatea monumentului istoric Grupa A - Poarta principală a Cetăţii Tomis - Poarta mare nord-est. Cu alte cuvinte, reprezentanţii Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale au găsit de cuviinţă să fie de acord cu ridicarea unei construcţii într-o zonă unde se află un sit arheologic de o mare importanţă pentru comunitatea constănţeană. Mai mult decât atât, aceşti reprezentanţi ai ministerului, împreună cu ministrul George Ivaşcu, ar fi trebuit să fie preocupaţi în primul rând de importanţa istorică a acestei descoperiri arheologice deosebite, şi nu să se comporte ca nişte simpli funcţionari ai unei instituţii care se ocupă strict de urbanism şi de amenajarea teritoriului. Realizarea unei astfel de construcţii, aşa cum a fost ea aprobată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, nu răspunde nicidecum interesului public de a proteja şi de a pune în valoare monumentul istoric Poarta de nord-est (principală) a zidului de incintă al Cetăţii Tomis. În plus, ridicarea unei clădiri, exact lângă această Poartă a Cetăţii Tomis, ar reduce, în mod indubitabil, posibilitatea conservării şi punerii în valoare a monumentului respectiv! În aceste condiţii, vă întreb, domnule ministru George Ivaşcu, cum este posibil ca un ministru al culturii să dea astfel de avize favorabile?! Care mai este, de fapt, rolul unui ministru al culturii, care dă avize absolut revoltătoare pentru construcţii în locuri nepermise?! Oare nu ar trebui, în speţă, să vă ocupaţi de cu totul altceva, şi anume, să promovaţi cultura, istoria şi conservarea monumentelor şi a vestigiilor?!

Marius-Constantin Budăi "PSD îşi respectă promisiunile şi transferă creşterea economică în buzunarele românilor" Ne respectăm promisiunile şi transferăm creşterea economică în buzunarele românilor. În acelaşi timp, demonstrăm manipularea celor care acum câteva zile anunţau plafonarea salariilor bugetarilor. Devansăm creşterea salariului minim şi aplicăm Legea salarizării prin majorări succesive de 25 de procente, anual, până la grila din 2022. În privinţa majorării salariului minim, s-a demonstrat deja, în ultimele 20 de luni că măsura are un impact pozitiv, prin îmbunătăţirea potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Salariul minim în România este extrem de redus, situându-ne pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană. Din punct de vedere social, este o măsură benefică, pentru că aproximativ 30% dintre salariaţi obţin venituri la nivelul salariului minim. În acelaşi timp, vreau să vă anunţ că puterea de cumpărare a crescut cu 8%. Economia ţării evoluează constant, bine, iar aplicarea consecventă a Programului de guvernare consolidează beneficiile obţinute de români, în pofida isteriilor politice ale opoziţiei şi ale propagandei anti-PSD. Salariul mediu brut lunar a depăşit 1.000 de dolari şi se apropie de 1.000 de euro. În septembrie, a ajuns la 4.482 de lei, cu 13,1% mai mare decât anul trecut. În termeni reali, creşterea este 7,7%. Deci nivelul de trai al românilor a crescut în mod real cu aproape 8% faţă de anul trecut, după ce, în 2017, crescuse cu 12% faţă de guvernarea tehnocrată. Practic, în pofida inflaţiei, românii îşi pot cumpăra mai multe bunuri faţă de anul trecut, deci au un nivel de trai mai ridicat. Acest lucru demonstrează creşterea şi menţinerea puterii reale de cumpărare a salariului mediu, altfel spus, creşterea economică se regăseşte şi se simte real şi efectiv în buzunarele românilor. Totodată, inflaţia va fi sub 3,5% în acest an. Odată în plus, se confirmă ceea ce a susţinut PSD. La nivelul întregului an, inflaţia va avea un nivel absolut rezonabil, 3,5%, specific unei evoluţii fireşti pentru o reală economie de piaţă, cum este cea a României. Oamenii au simţit la propriu că niciunul dintre anunţurile apocaliptice pe care propaganda le-a rostogolit periodic despre "ravagiile" creşterii inflaţiei nu se confirmă. Preţurile, mai ales la bunurile şi produsele de larg consum, au fost relativ constante. Statisticile confirmă că în acest an, inflaţia a evoluat în termeni absolut normali şi că relatările alarmiste despre niveluri de inflaţie lunară de peste 5% erau în fapt rezultatul influenţelor din toamna anului trecut şi a modalităţii de calcul/raportare şi în niciun caz creşteri sistematice de preţuri de la lună la lună. Banca Naţională, în noul scenariu al prognozei, "reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei până spre limita superioară a intervalului ţintei de inflaţie în decembrie 2018, urmată de coborârea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului prognozei". Toate aceste date sunt o confirmare a faptului că ne-am făcut treaba şi economia este pe un trend ascendent permanent, de la preluarea guvernării în 2016 şi până în prezent. Astfel, afirmaţiile domnului preşedinte Iohannis, - "Programul de guvernare a devenit manual de manipulare" - nu au niciun suport, ci sunt simple mesaje politicianiste care urmăresc denaturarea realităţilor economice confirmate de statisticile şi datele oficiale confirmate de instituţiile financiare interne şi externe.

Georgeta-Carmen Holban "Semnal de alarmă în cazul acreditării medicilor de familie şi a medicilor stomatologi" Pe fluxul legislativ se află, actualmente, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, care vizează exceptarea cabinetelor de medicină de familie şi a cabinetelor medicale dentare de la acreditarea prevăzută de Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate. De asemenea, actul normativ prevede menţinerea obligativităţii acreditării ambulatoriilor de specialitate, fără a ţine cont de existenţa sau inexistenţa contractelor cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Iniţiativa legislativă a fost votată de Senat, urmând ca în zilele următoare să fie dezbătută de Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, care va elabora un raport, înaintea votului final din plen. Potrivit acestei iniţiative, s-a subliniat necesitatea modificării art. 7 alin. (5) din Legea nr. 185/2017, care urmează să aibă următorul cuprins: "Acreditarea este o condiţie obligatorie pentru unităţile sanitare, care prestează sau nu servicii în relaţie cu sistemul public de asigurări de sănătate, cu excepţia cabinetelor de medicină de familie şi a cabinetelor medicale dentare". De asemenea, iniţiativa legislativă, elaborată împreună cu colegii din Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, prevede că "CNAS încheie contracte numai cu unităţile sanitare acreditate, inclusiv cu cabinetele de medicină de familie şi cabinetele medicale dentare". n opinia mea, Legea nr. 185/2017 impune obligaţii suplimentare exagerate cabinetelor de medicină generală, faţă de cerinţele deja solicitate la încheierea contractului, însă nu se iau aceleaşi măsuri de condiţionalitate sistemului privat de furnizare a serviciilor de sănătate, nedoritoare de relaţii contractuale cu Casele de Asigurări Sociale de Sănătate Judeţene. Acreditarea cabinetelor de medicină de familie, a cabinetelor de stomatologie este una forţată şi nesustenabilă în prezent, în raport cu realitatea din sistem. În consecinţă, am solicitat exceptarea formelor de exercitare a profesiei de medic care prestează servicii de medicină de familie şi medicină dentară de la aplicarea prevederilor Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate şi menţinerea obligativităţii acreditării ambulatoriilor de specialitate, fără a ţine cont de existenţa sau inexistenţa contractelor cu Casele Judeţene de Asigurări Sociale de Sănătate. Consider că nu este acum momentul să bulversăm medicii de familie şi medicii stomatologi cu un proces birocratic suplimentar de evaluare şi acreditare. Proiectul de lege a fost votat în unanimitate de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi sunt încrezătoare că şi colegii deputaţi vor da un vot favorabil acestuia.

Nicoleta-Cătălina Bozianu "Prin numirea Ecaterinei Andronescu, ca ministru, PSD şi Liviu Dragnea continuă bătaia de joc faţă de şcoala românească" După o lună şi jumătate de vacanţă a postului de ministru al educaţiei naţionale, unul dintre portofoliile-cheie ale unei guvernări, Liviu Dragnea şi PSD au hotărât să folosească această funcţie ca mijloc de plată în reglările de conturi din interiorul partidului. Astfel şi numai astfel se poate explica numirea doamnei Ecaterina Andronescu în funcţia de ministru, la nici patru luni de când se manifesta ca unul dintre PSD-iştii "dizidenţi" la actuala conducere de partid şi de stat. Afirm că altfel nu se poate explica o asemenea numire, pentru că istoria recentă şi experienţele fiecăruia dintre noi, părinţi de copii cu vârstă şcolară în ultimii 15 ani, ne învaţă că doamna Andronescu a fost nu doar unul dintre miniştrii de pe lunga listă de incompetenţi propuşi de PSD la Ministerul Educaţiei Naţionale, ci un personaj-cheie în distrugerea învăţământului românesc. Doamna Andronescu a condus destinele şcolii româneşti în trei momente-cheie. Mai întâi, în perioada guvernării Năstase, între anii 2000-2003, apoi în Guvernul Boc, 2008-2009, şi sub guvernarea Ponta. Fiecare dintre aceste mandate a însemnat câte un episod de haos pentru învăţământ. Programe şcolare date peste cap, metodologii şi moduri de susţinere a examenelor schimbate peste noapte, degradarea învăţământului tehnic, eliminarea logicii din materiile obligatorii de studiu la liceu - sunt câteva dintre faptele şi realităţile care definesc epocile "Andronescu" din educaţie. Pentru asemenea "realizări", doamna Andronescu nu numai că nu ar fi trebuit numită în această funcţie, dar ar fi trebuit ţinută cât mai departe de sediul ministerului. În calitatea mea de preşedinte al organizaţiei de femei a Partidului Mişcarea Populară, susţin fără drept de apel promovarea femeilor în funcţiile publice. Însă această promovare trebuie să se producă pe criterii de competenţă dovedită, de viziune probată, şi nu pe criterii politice, fie că este vorba despre obedienţă totală, cazul doamnei Dăncilă, fie că este vorba despre cumpărarea liniştii, cazul doamnei Andronescu. Domnia Sa şi-a dovedit cu vârf şi îndesat incompetenţa în precedentele trei mandate de ministru, incompetenţă abil camuflată sub masca teatrală a unui comunicator abil. Această realitate constituie un temei suficient pentru a-i cere doamnei Andronescu demisia, chiar înainte ca procedurile constituţionale de desemnare să fie epuizate, un temei suficient pentru a le cere lui Liviu Dragnea şi PSD să înceteze bătaia de joc faţă de şcoala românească.

Tamara-Dorina Ciofu "Ziua mondială a diabetului, motiv de conştientizare pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, bazat pe prevenţie şi control medical periodic" Ziua mondială a diabetului este celebrată în fiecare an, în data de 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Marcarea acestui eveniment are ca scop oferirea unei mai bune informări a persoanelor care suferă de diabet, dar reprezintă şi o manieră de implicare şi de informare a publicului larg, a profesioniştilor din domeniul sănătăţii, precum şi a autorităţilor publice. Este important ca Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Direcţiilor de Sănătate Publică, să deruleze campanii publice de informare a populaţiei cu privire la semnele precoce de diabet, consecinţele diabetului, modalitatea de prevenire a acestei afecţiuni şi complicaţiile care pot să apară. Diabetul zaharat a devenit o boală foarte frecventă. În momentul de faţă, în lume sunt 425 de milioane de persoane cu diabet, în România fiind peste un milion de oameni afectaţi de această maladie. În primul rând, trebuie să îi facem pe oameni să conştientizeze faptul că această boală poate fi prevenită printr-o serie de acţiuni aflate la îndemâna fiecăruia, în special prin alimentaţia consumată, iar apoi prin controlul anual bazat pe analizele de rutină, care pot depista boala în faza incipientă. Un aspect important de consemnat îl reprezintă decizia Guvernului, din acest an, de a subvenţiona achiziţia senzorilor de glicemie. Toţi copiii cu diabet zaharat tip I vor avea acces la senzori pentru monitorizarea continuă a glicemiei, precum şi la pompe de insulină prevăzute cu sistem integrat de monitorizare. Folosirea unui senzor de glicemie poate schimba radical viaţa unui bolnav de diabet, care îşi poate monitoriza astfel permanent nivelul glucozei din sânge. Un mare avantaj este că acest senzor oferă informaţii non-stop, inclusiv noaptea, dacă este nevoie, fără să fie nevoie de alte teste pentru glicemie. De asemenea, există posibilitatea de a transmite de la distanţă, prin wireless, datele despre nivelul glicemiei utilizatorului unei rude sau unui prieten, pentru a-l alerta în cazul în care apar valori anormale. Totodată, senzorul are o alarmă pentru hipoglicemie, care se declanşează automat când nivelul glucozei din sânge scade sub 55 mg/dl. Un alt detaliu important este că pacientul care foloseşte un senzor de glicemie poate observa cum a evoluat nivelul glicemiei sale în timpul nopţii sau în timp ce a făcut sport, ori după ce a mâncat. El are acces la aceste informaţii, care sunt memorate în dispozitiv. Datele stocate pot fi analizate prin intermediul unui program, care oferă posibilitatea colaborării cu medicul şi interpretarea corectă a graficelor furnizate.

Constantin Şovăială "Prioritatea PSD este de a ne face de ruşine în Europa!" După ce au anunţat că cele trei spitale regionale au fost amânate, că majoritatea proiectelor pe infrastructură sunt doar pe hârtie şi nu au habar când le vor termina, că pensiile şi salariile cresc odată cu inflaţia, astfel încât creşterile sunt artificiale, că Leul este într-o continuă scădere, acum vin cu o altă bombă. România nu stă bine cu pregătirile pentru EURO 2020, cele trei stadioane fiind tot doar pe hârtie. Inspectorii UEFA au fost nemulţumiţi de modul cum decurg lucrurile în România, după cel de-al treilea control din ultimii 2 ani, fix de când a preluat PSD guvernarea ţării. Însă, despre aceste lucruri nu am văzut să se fi scris în mass-media, ci doar că ne îndreptăm spre o direcţie bună. Sunt 18 proiecte-capitol ale EURO 2020, pe care autorităţile trebuie să le implementeze, însă pot spune de pe acum că nu vor reuşi, deoarece sunt incompetenţi. Ar fi trebui ca reprezentanţii UEFA să fi văzut meciul din weekend disputat pe un gazon de nisip. Nici în Liga a III-a nu vedem aşa ceva, dar ne dorim să găzduim meciurile de la Euro. Mai avem un an şi jumătate şi autorităţile nu au pregătit, măcar pe hârtie, orientativ, managementul stadioanelor, accesul spectatorilor, ceremoniile de meci, facilităţile de cazare, siguranţa şi securitatea echipelor şi spectatorilor, regimul comercial, facilităţile media, angrenarea voluntarilor şi altele. Posibilitatea de a ne face de râs sau de a se anula găzduirea meciurilor este una ridicată, aşa cum se prezintă lucrurile în momentul de faţă. Totodată, planul de adaptare şi de actualizare a infrastructurii arenei, pentru a atinge exigenţele unui campionat european, nu este încă gata. Viitoarea inspecţie va avea loc în primăvara anului 2019, cu 12 luni înainte. În luna mai a anului 2020, UEFA va prelua managementul Arenei Naţionale, iar pe 14, 18, 22 şi 29 iunie 2020 se vor disputa meciurile propriu-zise. Să nu uităm că, în 2016, Guvernul PSD şi-a asumat construirea de noi stadioane pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Rămâne de văzut dacă această promisiune se va concretiza. O altă problemă ar fi Magistrala 6. Aceasta nu va fi gata până în 2020, aşa cum au anunţat în 2016 autorităţile de la Bucureşti, ci în 2021 sau 2022, cu mult noroc. Aşa cum se mişcă lucrurile cu Guvernul PSD, am o vagă impresie că este un termen care va fi cu mult depăşit! Priorităţile PSD nu sunt investiţiile, ci subminarea justiţiei şi, mai nou, subminarea ANAF, care a devenit un opozant al guvernării cu ajutorul tehnocraţilor din subordine.

Corneliu Olar "Domnul Daea să-şi ceară singur remanierea!" De mai bine de o lună, domnul Liviu Dragnea promite că va face o remaniere cu multe "surprize", pentru a-i înlocui pe miniştrii care au făcut praf actul de guvernare. Domnia Sa ar cam trebui să se grăbească, pentru că mai sunt doar două luni până când cei mai incompetenţi miniştri pe care i-a avut vreodată România vor trebui să prezideze întâlnirile Consiliului de miniştri ai Uniunii Europene. Lumea râde de Andruşcă, pentru că nu poate să vorbească. Se fac glume pe seama miniştrilor de la transporturi sau de la fonduri europene. De asemenea, toată lumea aşteaptă ca ministrul justiţiei, care a dus independenţa justiţiei în urmă cu 20 de ani şi care s-a pierdut între Lazări, să fie dat afară. Din păcate, nu am auzit nici măcar la nivel de zvon ca domnul Petre Daea să fie pe vreo listă de remaniere. Nu cred că am avut în ultimii 29 de ani un ministru al agriculturii care să facă atât de mult rău sectorului pe care îl conduce! A distrus cu totul zootehnia românească, nu numai prin incapacitatea de a limita extinderea pestei porcine, ci şi pentru sectorul ovinelor sau pentru bovine. Niciodată românii nu au mâncat atâta carne, lapte, brânză şi ouă din importuri, în vreme ce crescătorii de animale dispar, unul câte unul. Apoi, deşi s-a lăudat că el este cel mai priceput ministru la acordat subvenţii, a reuşit să facă praf şi singurul lucru care mergea de la sine în agricultură. Subvenţia pentru motorină nu s-a plătit decât în procent de 70%, iar subvenţia suplimentară de 23 de euro s-a dovedit o mare minciună. Deşi au fost şi sunt bani europeni pentru investiţii şi deşi PSD a promis că va iriga peste două milioane de hectare, abia dacă s-au deschis câteva staţii de pompare, care nu asigură apă decât pentru câteva zeci de mii de hectare. În jumătate din ţară nu se pot face însămânţări din cauza secetei, iar cei mai mulţi fermieri nu au bani pentru lucrările de toamnă, pentru că ministerul nu a făcut nimic pentru a-i ajuta să îşi vândă produsele la preţuri bune. Ştim cu toţii că domnul Petre Daea este preferatul şi protejatul domnului Dragnea şi am înţeles cu toţii de cel îl iubeşte preşedintele PSD atât de mult, atunci când a izbucnit pesta porcină, iar Teleormanul a fost ocolit de boală, până şi-au vândut unii porcii. Dacă domnul Daea ar renunţa la minciunile pe care le propagă zilnic în spaţiul public şi dacă ar avea măcar o minimă demnitate, atunci s-ar duce singur şi şi-ar cere remanierea, recunoscând că a pus pe butuci aproape tot sectorul agricol din România.

Costel Alexe "«Moldova Contează» - Povestea merge mai departe!" În anul Centenarului, după numeroase încercări de blocare şi tergiversare, după respingeri sistematice ale amendamentelor la Legile bugetelor de stat din ultimii ani, iată că miercuri, 7 noiembrie, putem afirma că în Camera Deputaţilor s-au făcut primii paşi spre asigurarea unui climat de normalitate în raport cu regiunea Moldovei. Graţie eforturilor şi presiunilor făcute de reprezentaţii opoziţiei, Legea privind finanţarea Autostrăzii A8, Iaşi-Târgu Mureş a fost adoptată şi astfel Guvernul PSD este efectiv obligat, constrâns, să deblocheze proiectul şi să intre în teren. Partidul Naţional Liberal este consecvent în privinţa deciziilor asumate şi, deşi mulţi priveau cu reticenţă prioritizarea Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, iată că noi, liberalii, reuşim şi din opoziţie să luptăm pentru acest obiectiv! Vreau să îi asigur pe toţi ieşenii, pe toţi moldovenii, că pentru Partidul Naţional Liberal acest obiectiv de infrastructură este prioritate naţională şi toţi parlamentarii liberali vom continua să facem lobby, vom pune presiune pe autorităţi şi vom căuta pârghiile legale pentru concretizarea autostrăzii şi altor proiecte de infrastructură secundare: şosele ocolitoare pentru reşedinţele de judeţ şi drumuri de viteză care să conecteze oraşele la autostradă în deplină siguranţă. Avem o frumoasă victorie de etapă, dar, până la primul kilometru de drum european, trebuie insistat şi nu trebuie slăbită presiunea pe Guvern pentru alocarea fondurilor, căci nu trebuie uitat ca avem un Pact naţional care obligă statul să aloce 6% din PIB Educaţiei şi, cu toate acestea, Guvernele au alocat greu 3%. Ne-am angajat că alocăm anual 2% Armatei Române şi nici aici Guvernul PSD nu şi-a îndeplinit misiunea. Avem numeroase precedente de legi care nu sunt puse în aplicare fie din rea-voinţă, fie din dezinteres. Ştim cu toţii că Guvernele lui Dragnea au prăduit ţara cu pomeni electorale şi sinecuri, au secat finanţele publice şi au îndatorat populaţia cât pentru două generaţii. Uniunea Europeană ne invită efectiv să le accesăm fondurile nerambursabile, dar Partidul Social Democrat refuză obsesiv să depună documentaţiile pentru marile proiecte naţionale: autostrăzi, spitale regionale, modernizarea infrastructurii feroviare, metrou, poduri peste Dunăre etc. Iniţial, am fi tentaţi să îi acuzăm de incompetenţă, dar în realitate adevăratul obstacol este miza economică: fondurile europene sunt atent monitorizate de Bruxelles şi este tot mai greu să te înfrupţi direct sau prin firme căpuşă. În schimb, prin parteneriate public-private, lucrurile sunt gestionate de autorităţile române, departe de vigilenţa auditorilor europeni. Nu vă imaginaţi că România duce lipsă de specialişti, ei sunt în toate ministerele, dar presiunea politică şi firmele abonate blochează toată dezvoltarea ţării! Un alt aspect de luat în calcul este potenţialul electoral, căci nu trebuie să fim naivi şi să nu conştientizăm că mulţi vor încerca să capaciteze politic acest măreţ proiect, mulţi îi pun deja beţe în roate din invidie şi frustrare, iar alţii îl vor tergiversa până în preajma alegerilor, pentru a-l transforma în rampe de lansare politice, dar oamenii de rând, moldovenii noştri s-au săturat de demagogie şi trândăvie. O spun răspicat peste tot - Moldovei nu îi lipsesc politrucii, ci politicienii de bună-credinţă, căci un parteneriat durabil şi onest este atunci când politicienii de bună-credinţă şi cetăţenii implicaţi îşi dau mâna pentru binele comunităţii! Nouă ne pasă, iar prin votul din plenul Camerei Deputaţilor le-am demonstrat tuturor că Moldova Contează şi nu vrem decât să fim trataţi cu demnitate şi respect!

Costel Lupaşcu "Ziua mondială a diabetului" Ziua mondială a diabetului are loc în fiecare an, în data de 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet, IDF, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Această zi este marcată la nivel internaţional de toate asociaţiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât şi de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului. Acest eveniment are ca scop oferirea unei mai bune informări a persoanelor care suferă de diabet, reprezentând şi o manieră de implicare şi de informare a publicului, în general - cei care au persoane apropiate care suferă de această boală, publicul larg, profesioniştii din domeniul sănătăţii şi autorităţile publice. Diabetul este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile ale secolului XXI, din categoria bolilor endocrine, care afectează în prezent peste 346 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit ultimelor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Prin complicaţiile sale, diabetul este principala cauză a orbirii, a amputaţiilor şi a insuficienţei renale. Prevalenţa diabetului este în continuă creştere, iar OMS estimează că până în 2030 numărul deceselor cauzate de diabet se va dubla. În România, diabetul afectează peste un milion de persoane. Aproximativ 2.800 sunt copii, iar numărul lor este în creştere, ca urmare a stilului de viaţă nesănătos. Ziua mondială a bolnavilor de diabet aduce noi statistici îngrijorătoare la Botoşani. Numărul bolnavilor de diabet a depăşit deja bariera de 10.000, judeţul fiind pe un loc fruntaş pe ţară şi la această boală. Datele statistice prezentate de Direcţia de Sănătate Publică, DSP, arată că, la finalul primei jumătăţi a acestui an, nu mai puţin de 10.861 de persoane figurau în evidenţa medicilor specialişti ca suferind de diabet zaharat, în medie, lunar, înregistrându-se 90-100 de cazuri noi în fiecare lună. Dintre bolnavii cu diabet, 2.037 sunt insulino-dependenţi şi alţi 8.763 sunt noninsulino-dependenţi. Printre diabetici se numără şi copii, 33 având vârste între 0-14 ani. Modul de alimentaţie complet nesănătos şi stilul de viaţă din această perioadă fac ca majoritatea bolnavilor să fie din rândul populaţiei active. Totodată, l-am interpelat pe ministrul sănătăţii, pentru a găsi posibilităţi de creare a unor programe de prevenţie, depistare şi mai ales de dezvoltare a programelor de informare, prin care să le aducă la cunoştinţă bolnavilor ce li se poate întâmpla dacă neglijează o boală precum diabetul. Mă declar ferm în favoarea unei educaţii active de prevenire şi combatere a diabetului şi îi încurajez pe cei care suferă de această maladie, familiile şi prietenii lor, să continue să lupte cu boala şi urmările ei şi să fie exemplu pentru ceilalţi, pentru că ei trebuie să controleze boala şi nu să se lase controlaţi de ea.

Cristina Burciu "Copiii abandonaţi au şanse sporite la o viaţă normală!" Am semnat, alături de doamnele din toate partidele reprezentate în Parlament, o iniţiativă legislativă a colegei Oana Bîzgan, de modificare a Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Iniţiativa a fost votată în unanimitate de Camera Deputaţilor şi prevede modificarea art. 64 alin. (1) şi alin. (2), în sensul prelungirii de la 3 la 7 ani a vârstei minime în care copiii orfani pot fi trimişi din sistemul centralizat de protecţie în servicii de tip rezidenţial. Legea stipulează că plasamentul copiilor care nu au împlinit vârsta de 7 ani poate fi dispus doar la familia extinsă, substitutivă, sau la un asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis, cu excepţia copiilor care prezintă handicapuri grave, cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate. Această iniţiativă legislativă, care urmează să fie dezbătută de Senat, în calitate de for decizional, vine în sprijinul demersurilor pe care statul român le derulează în vederea reducerii procentului copiilor aflaţi în centre de plasament, capitol la care România ocupă primul loc în Europa. În acest sens, Guvernul a declanşat acţiuni concrete, menite să ducă la dezinstituţionalizarea copiilor şi la trecerea treptată a acestora din sistemul centralizat în centre de tip parental, mai suple şi mai uşor de suportat pentru copiii aflaţi în astfel de situaţii dificile. De altfel, recomandările unui recent studiu al UNICEF şi al Băncii Mondiale susţin mutarea celor aproximativ 20.000 de copii aflaţi actualmente în centre rezidenţiale în organizări mai restrânse, de tip parental, cu asistenţi sociali sau în plasament familial. În paralel, se prefigurează închiderea vechilor centre de plasament, de tip rezidenţial, până în anul 2020. Această operaţiune de transfer al copiilor din centrele rezidenţiale la îngrijirea familială, familii substitutive sau asistenţi maternali, are un avantaj net pentru copii. Una dintre motivaţiile elaborării acestei iniţiative legislative este nocivitatea instituţionalizării copiilor, fapt care produce efecte ireversibile şi negative atât asupra comportamentului, cât şi asupra dezvoltării ulterioare a minorilor. Cercetările de specialitate au relevat că aceşti copii crescuţi în centre de plasament au rezultate mai slabe din toate punctele de vedere faţă de cei care au trăit de la vârste fragede în îngrijirea de tip familial. Atât din punctul de vedere al sănătăţii, cât şi al dezvoltării şi al acumulării cunoştinţelor şcolare, este mai indicată creşterea şi evoluţia acestor copii în centre mai restrânse numeric, cât mai apropiate de o familie normală. De asemenea, şi statul va câştiga din procesul de dezinstuţionalizare a copiilor, deoarece costurile cu plasarea în centre sunt de şase ori mai mari decât în situaţiile în care minorii sunt îngrijiţi în familia extinsă sau substitutivă, şi de trei ori mai mari faţă de situaţia de plasament la asistenţi maternali. Sunt încrezătoare că şi colegii senatori vor vota această iniţiativă benefică copiilor orfani şi abandonaţi din România, deoarece fiecare zi petrecută de ei într-un mediu familial, cât mai apropiat de normalitate, constituie o şansă la o viaţă mai bună şi la uşurarea integrării lor în societate şi, ulterior, în piaţa muncii şi în viaţa de adulţi.

Cristinel Romanescu "Economia românească de-abia mai respiră!" Cele mai recente prognoze ale FMI au corectat în creştere prognoza deficitului bugetar pe 2018, care este estimat acum la 3,6%, peste ţinta de 3% din PIB. Constatăm deteriorarea structurii bugetare, care produce vulnerabilităţi severe în timp, mai ales prin creşterea ponderii cheltuielilor permanente în veniturile fiscale, peste nivelurile de dinaintea crizei din 2009. Cheltuielile salariale au ajuns la 6,7% din PIB la sfârşitul primelor 9 luni din 2018, în timp ce ponderea acestora, în total, tinde spre 30%, tendinţe care se vor accentua în ultimul trimestru al anului 2018, subliniază acesta. Guvernanţii vorbesc permanent despre bunăstarea românilor bugetari, susţinută prin creşteri salariale succesive, dar uită intenţionat să recunoască faptul că aceste creşteri salariale sunt imediat urmate de inflaţie, deficit comercial, scumpirea creditării şi creşterea preţului energiei. În fapt, bunăstarea generală are o tendinţă real negativă, ca efect final al acestei politici economice. România este pe ultimul loc în UE ca pondere a veniturilor fiscale în PIB - 26%, faţă de media UE de 40% -, fiind o dovadă clară că Ministerul Finanţelor Publice nu este interesat pentru sănătatea economiei. Din perspectiva încetinirii economice pe care o estimează atât FMI, cât şi Comisia Europeană, Executivul trebuie să realizeze cu prioritate investiţii publice şi să se preocupe cu maximă seriozitate, nu doar la nivel declarativ, de atragerea fondurilor europene. Ponderea investiţiilor publice în Produsul Intern Brut se află la minime istorice şi în 2018, fiind cea mai importantă caracteristică negativă a politicii economice populiste a guvernării PSD-ALDE - ponderile acestor doi ani, de 3-4% din PIB, se situează la jumătate faţă de nivelul investiţiilor publice din perioada revirimentului din anii 2008-2012. Fondurile atrase de guvernanţi, prin proiecte cu finanţări UE, sunt extrem de reduse, mai ales pentru proiectele structurale şi de coeziune. Este o contraperformanţă îngrijorătoare, mai ales că au trecut deja 5 ani din cei 7 ai acestui exerciţiu financiar european, iar din cele 22 miliarde de euro bugetate pentru România, având ca destinaţie proiectele structurale şi de coeziune, pentru planul european de 7 ani, au fost atrase până acum doar 1,4 miliarde de euro, adică 6,5% din totalul sumei. Guvernanţii evită tactic să amintească de contraperformanţele economice pentru care sunt responsabili, spunând mereu că sănătatea economiei noastre este demonstrată prin creşterea economică permanentă, ceea ce este absolut fals. Peste 81% din totalul gospodăriilor din România nu resimt nimic din beneficiile creşterii economice. Singura certitudine pe care aţi reuşit să o oferiţi este aceea că viaţa românilor este tot mai scumpă de la o zi la alta, România ajungând campionul european al creşterii preţurilor. Cel mai simplu şi lipsit de imaginaţie a fost să împrumutaţi ţara, la costuri tot mai mari. Vă lăudaţi că aţi redus fiscalitatea, însă împrumutul înseamnă un transfer al fiscalităţii pentru viitor! Cine va plăti împrumuturile de zeci de miliarde contractate anul acesta?

Daniel Constantin La 15/28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român a convocat Congresul General al Bucovinei, ţinut la Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, sub preşedinţia lui Iancu Flondor, care a votat în unanimitate, cu sprijinul majorităţii reprezentanţilor germani şi polonezi, Unirea cu România: "După sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi, s-au întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile (care n.a.) şi-au câştigat dreptul la libera hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României [...] De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Ţării şi fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României". În anul Centenar, este important să ne raportăm cu mai multă atenţie şi responsabilitate la trecut şi să conştientizăm identitatea pe care o avem, dobândită, mai ales, prin jertfa celor care au trăit înaintea noastră. La 100 de ani distanţă, România trebuie să facă o nouă unire, cea a spiritului fiecăruia dintre noi, împlinit de apartenenţa la o comunitate în care lucrurile funcţionează, iar decenţa vieţii de zi cu zi este o realitate. România trebuie să continue procesul de modernizare şi de occidentalizare instituţională, economică şi culturală, dar să rămână, în acelaşi timp, cu o identitate statală proprie şi puternică, aptă să ne facă nişte parteneri credibili şi demni de luat în seamă la oricare masă politică a lumii la care ne-am aşeza. Cred cu tărie că numai confruntarea cu adevărul şi cu ceea ce suntem ne poate ajuta să fim liberi şi să renaştem ca ţară. Aşadar, la 100 de ani de la Marea Unire, România are nevoie de o nouă Unire, cea sufletească, iar Unirea Bucovinei cu Patria-mamă a fost, în primul rând, acest lucru. Mai mult decât atât, trebuie să ne reconectăm cu cei plecaţi peste hotare, în căutarea unui trai mai bun şi să cream premisele revenirii lor în ţară. Aşadar, avem nevoie de lucruri concrete în anul Centenar 2018, şi de gândirea unor proiecte de ţară deosebit de importante. Mai mult ca niciodată, trebuie să fim Pro România!

Dănuţ Bica "Pentru construcţia autostrăzilor Piteşti-Sibiu şi Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, amânările nu mai pot fi acceptate" Miercuri, 7 noiembrie, în Camera Deputaţilor a fost adoptat, cu majoritate covârşitoare, Proiectul de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, Autostrada Unirii. Aceasta va fi construită cu fonduri europene nerambursabile şi fonduri de la bugetul de stat. Parlamentarii Partidului Naţional Liberal au solicitat şi au reuşit să pună pe ordinea de zi acest proiect crucial, atât la Comisia pentru transporturi, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor. În timpul dezbaterilor, au fost colegi care au întrebat de ce este necesară o lege specială pentru a-i spune Guvernului că trebuie să îşi facă datoria şi să construiască această autostradă. Până la urmă, aproape toţi deputaţii au înţeles că, în condiţiile în care Guvernele PSD, aflate la putere de peste 6 ani şi jumătate, nu au construit nimic în România, actualul Cabinet trebuie obligat prin lege să demareze proiectele pentru realizarea infrastructurii de transporturi şi tot prin lege să i se impună şi termene precise pentru execuţia acestora. Am votat acest proiect de lege, iniţiat de un grup de 71 de parlamentari, printre care mă regăsesc şi eu, deoarece, aşa cum am demonstrat în întreaga mea activitate de deputat, consider că, fără a deţine o infrastructură de transporturi de calitate, economia României nu va putea creşte în mod sănătos. Fără autostrăzi şi drumuri moderne, fără căi ferate rapide, fără aeroporturi şi porturi care să corespundă standardelor actuale, produsele şi serviciile româneşti vor rămâne în continuare necompetitive, iar investitorii străini se vor orienta spre alte zone. Ca deputat de Argeş, atunci când am votat pentru Autostrada Unirii, nu am putut să nu mă gândesc şi la realizarea celei mai necesare investiţii în domeniu, tronsonul Piteşti-Sibiu al Autostrăzii A1. Este proiectul meu de suflet, dar şi proiectul de care depinde creşterea economică a regiunilor din sudul Carpaţilor. Este obiectivul pentru care în anul 2008 studiile de fezabilitate erau finalizate, pentru care, la începutul anului 2012, licitaţiile puteau fi demarate, dar pe care Guvernele formate ulterior de PSD l-a compromis în totalitate. Pe de altă parte, Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş este investiţia care va ajuta regiunea Moldovei să iasă din starea actuală de sărăcie. Cele două autostrăzi ar fi trebuit să unească, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri, provinciile istorice ale României, dar şi pe acestea cu Vestul Europei, să aducă în ţară investitori străini şi să contribuie la crearea de locuri de muncă bine plătite. Amândouă pot fi construite cu fondurile europene nerambursabile care ne stau la dispoziţie, aşa cum de mai multe ori a confirmat doamna Corina Creţu, comisarul european pentru politica regională. Din păcate, Guvernele PSD-ALDE le-au ratat până în prezent pe amândouă. Este bine că Parlamentul a adoptat o asemenea lege. Votul favorabil acordat de reprezentanţii tuturor grupurilor politice poate fi considerat ca o decizie istorică, de consens naţional, în urma căreia, indiferent cine va guverna România de acum înainte, indiferent de interesele şi de orgoliile liderilor naţionali sau locali ai partidelor parlamentare, marile proiecte de infrastructură ar trebui să fie realizate având ca temei numai argumente de interes naţional. În acest sens, este de remarcat faptul că până şi domnul Varujan Vosganian, care a vorbit în numele ALDE, partenerul fidel de guvernare al PSD, a declarat miercuri că partidul său va condiţiona votul asupra bugetului pentru anul 2019 de alocarea corespunzătoare a fondurilor pentru construcţia de autostrăzi. Această poziţie este de apreciat, însă, dacă senatorii şi deputaţii ALDE sunt preocupaţi cu adevărat de binele naţional, ar trebui fie să se retragă de urgenţă din cea mai păguboasă coaliţie de guvernare care a condus ţara după 1989, fie să voteze pentru adoptarea moţiunii de cenzură pe care PNL o va iniţia în această sesiune parlamentară. România trebuie să revină la starea de normalitate, în care Parlamentul să se întoarcă la principala sa prerogativă, adoptarea legilor, iar Guvernul, care este autoritatea publică a puterii executive, să renunţe la modificarea peste noapte a acestora şi să se ocupe de aducerea la îndeplinire a prevederilor legilor votate de Parlament. Din ceea ce ne-au demonstrat până acum Guvernele PSD-ALDE, optimismul provocat de adoptarea Legii privind aprobarea Obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, Autostrada Unirii, nu poate fi decât unul reţinut. Prin urmare, consider că trebuie să-i cerem cu toţii Guvernului să demareze de urgentă construcţia celor două autostrăzi şi să demonstreze că pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri ştie să facă mai mult decât statui şi petreceri câmpeneşti. Dar ştie oare?

Cristina-Elena Dinu "Dezinstituţionalizarea copiilor aflaţi în centrele de plasament, o preocupare a Guvernului PSD-ALDE" În România, aproximativ 19.000 de copii beneficiază de servicii de tip rezidenţial. Instituţionalizarea copiilor mici produce modificări în structura creierului, aceştia au probleme de discernământ, de control al impulsurilor şi de păstrare a amintirilor, dar şi un coeficient de inteligenţă scăzut - rezultă dintr-un studiu realizat de trei cercetări americani pe copii români. Sunt deja bine cunoscute dovezile ştiinţifice. Cu cât sunt plasaţi mai devreme în sistemul rezidenţial, cu atât copiii, în special cei cu vârste sub trei ani, sunt mai expuşi riscului de întârziere în dezvoltarea cognitivă, socială şi emoţională. De asemenea, prin plasarea copiilor în asistenţă maternală s-a constatat o îmbunătăţire în multe aspecte, iar vârsta la care copiii au fost scoşi din instituţii şi plasaţi în familie a jucat rolul cel mai important în recuperarea lor. Pentru perioada 2014-2020, România a stabilit o serie de priorităţi cu privire la închiderea instituţiilor de tip vechi şi asigurarea tranziţiei la servicii comunitare, intervenţii timpurii şi măsuri de prevenţie menite să asigure dreptul copilului de a creşte într-un mediu familial. Preocupat de situaţia acestor copii, Guvernul PSD-ALDE a luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea vieţii acestora, pentru ca ei să poată să se dezvolte simţind căldura unei familii. Prin votul dat în Camera Deputaţilor la începutul acestei luni, au fost modificate alin. (1) şi alin. (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, astfel încât plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani va putea fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis. În acelaşi scop, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în parteneriat cu cele 47 de Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din ţară, au profitat de oportunitatea oferită de fondurile europene, pentru a extinde şi a profesionaliza actuala reţea de asistenţă maternală. Aşa se face că, pe data de 8 noiembrie 2018, a fost semnat contractul de finanţare pentru Proiectul "TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor", depus de ANPDCA - "Reducerea numărului de copii şi de tineri plasaţi în instituţii, prin consolidarea reţelei de asistenţi maternali". Proiectul se va derula pe o perioadă de 5 ani şi are un buget de 568.985.570 de euro. Prin intermediul acestui proiect, până la sfârşitul anului 2023, actuala reţea de asistenţă maternală va fi extinsă cu aproximativ 4.000 de persoane, iar 15.000 de asistenţi maternali din sistem vor beneficia de formare profesională continuă. În condiţiile în care continuarea procesului de dezinstituţionalizare şi închiderea tuturor instituţiilor de tip vechi reprezintă angajamente asumate de Guvernul României, proiectul vine în sprijinul dezvoltării şi profesionalizării actualei reţele de asistenţi maternali, care reprezintă una dintre cele mai bune opţiuni pentru asigurarea creşterii şi îngrijirii copiilor aflaţi în sistemul de protecţie specială.

Ioan Dîrzu "Salariul mediu brut de 1.000 de dolari şi creşterea puterii de cumpărare cu 8%" Economia ţării evoluează constant, bine, iar aplicarea consecventă a Programului de guvernare consolidează beneficiile obţinute de români, în pofida isteriilor politice ale opoziţiei şi ale propagandei anti-PSD. Salariul mediu brut lunar a depăşit 1.000 de dolari şi se apropie de 1.000 de euro. În septembrie, a ajuns la 4.482 de lei, cu 13,1% mai mare decât anul trecut. În termeni reali, creşterea este de 7,7%. Deci nivelul de trai al românilor a crescut în mod real cu aproape 8% faţă de anul trecut, după ce în anul 2017 crescuse cu 12% faţă de guvernarea tehnocrată. Practic, în pofida inflaţiei, românii îşi pot cumpăra mai multe bunuri faţă de anul trecut, deci au un nivel de trai mai ridicat. Acest lucru demonstrează creşterea şi menţinerea puterii reale de cumpărare a salariului mediu. Altfel spus, creşterea economică se regăseşte şi se simte real şi efectiv în buzunarele românilor. În sectorul bugetar, s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă - în învăţământ - +3,3%, ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice; în sănătate şi asistenţă socială (+0,2%), respectiv în administraţie publică (+0,1%). În luna septembrie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna august 2018, ca urmare a acordării premiilor ocazionale - prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru Ziua petrolistului -, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri, inclusiv tichete de masă şi tichete cadou. De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari, în funcţie de contracte sau proiecte, cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice. Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 21,1% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 5,0% şi 10,0% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, alte activităţi extractive, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de editare, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 2,5% şi 4,5% în fabricarea produselor textile, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, cercetare-dezvoltare, tăbăcirea şi finisarea pieilor, inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicalǎ, inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe, activităţi de spectacole, culturale şi recreative. Aceste creşteri dovedesc echilibrul pe care Executivul îl urmăreşte între sectorul public şi privat, echilibru social şi economic care asigură bunăstare palpabilă pentru noi românii.

Florică Ică Calotă "Autorităţile europene vin în ajutorul fermierilor" Comisia Europeană a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol. Prin acest raport, se arată că autorităţile europene de concurenţă îi pot ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune pentru a-şi vinde produsele marilor cumpărători sau cooperativelor. Raportul publicat de Comisie este primul care se axează în mod specific pe aplicarea normelor UE în materie de concurenţă în sectorul agricol. Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a declarat că este foarte important să se consolideze poziţia fermierilor în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente. Acest raport evidenţiază modul în care legislaţia din domeniul agricol şi cel al concurenţei merg mână în mână, în vederea obţinerii unor rezultate echitabile pentru producători, dar şi pentru consumatori. Una dintre principalele constatări ale raportului a privit activitatea autorităţilor europene de concurenţă. Astfel, autorităţile europene de concurenţă au efectuat 178 de investigaţii în sectorul agricol. Aproape jumătate din toate cazurile de încălcare a normelor în materie de concurenţă identificate în urma investigaţiilor au vizat acorduri privind preţurile. De asemenea, raportul a constatat că activitatea de asigurare a respectării legislaţiei, desfăşurată de autorităţile europene, a adus beneficii fermierilor, aceştia obţinând oferte mai avantajoase pentru produsele lor. O altă acţiune a autorităţilor europene a privit protecţia pieţei interne, care a generat beneficii atât pentru consumatorii din statele membre, în care importurile ar fi putut fi restricţionate, cât şi pentru fermierii din toate celelalte state membre care ar fi fost afectaţi de încercarea de a împiedica vânzările transfrontaliere. Autorităţile europene de concurenţă au furnizat orientări fermierilor, altor operatori şi Guvernelor naţionale privind modul de interpretare şi aplicare a dreptului concurenţei în acest sector. În cuprinsul raportului se regăsesc derogări de la normele în materie de concurenţă pentru organizaţiile de producători şi organizaţiile interprofesionale, acestea putând să contribuie la consolidarea poziţiei fermierilor şi la eficientizarea lanţului de aprovizionare cu produse alimentare. Raportul confirmă faptul că instrumentele sectoriale specifice care sunt disponibile în industria agricolă sunt utilizate în beneficiul fermierilor şi al sectorului în general - deci, un semn bun pentru producătorii agricoli!

Florin-Claudiu Roman "Legislaţia în vigoare aplicabilă PFA-urilor nu încurajează crearea de locuri de muncă" În condiţiile în care România se confruntă, de ceva vreme, cu o criză acută a forţei de muncă, consider că şi legislaţia cu privire la crearea de noi locuri de muncă trebuie actualizată şi adaptată noilor cerinţe şi situaţii. Astfel, având în vedere faptul că modul în care au fost reglementate, în anul 2008, activităţile economice desfăşurate de Persoanele Fizice Autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, tinde să nu mai corespundă realităţilor economice actuale, consider că trebuie modificată legislaţia aflată în vigoare, pentru a putea corespunde noilor cerinţe. În acest sens, am iniţiat şi am depus în Parlamentul României, spre dezbatere şi adoptare, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 17 şi alin. (2) al art. 24 din Ordonanţa de urgenţă nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către Persoanele Fizice Autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Am considerat absolut necesar acest demers legislativ, deoarece limita impusă Persoanelor Fizice Autorizate, de a nu depăşi 3 angajaţi în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat şi înregistrat în condiţiile legii, creează disfuncţii majore în dezvoltarea PFA-urilor, iar acelaşi lucru este valabil şi pentru limita de 8 angajaţi, impusă întreprinderilor individuale. Ţinând cont de faptul că piaţa muncii din România se confruntă din ce în ce mai mult cu o criză a forţei de muncă, iar acest lucru reclamă o mai mare flexibilitate a legislaţiei în privinţa contractelor de muncă, propun modificarea art. 17 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către Persoanele Fizice Autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, în vederea majorării limitelor, după cum urmează: pentru Persoane Fizice Autorizate, numărul de angajaţi să crească de la 3 la 5; iar în cazul întreprinderilor individuale, numărul angajaţilor cu care se poate încheia un contract de muncă să crească de la 8 la 15. Consider că aceste măsuri vor susţine în mod real creşterea numărului de contracte de muncă din economie, în mod special în zonele defavorizate economic, unde numărul Persoanelor Fizice Autorizate şi al întreprinderilor individuale este mult mai important decât al întreprinderilor mici şi mijlocii. Îi invit pe toţi colegii parlamentari să susţină această iniţiativă legislativă, care vine, în mod evident, în sprijinul micilor întreprinzători şi, implicit, al economiei româneşti.

Vasile-Florin Stamatian "Campioni la spitale construite pe... hârtie!" Românii s-au săturat de promisiunile PSD-ALDE, s-au săturat de marele Program de guvernare, care nu este altceva decât o înşiruire de obiective, fără termene de începere sau de finalizare. Suntem campioni la spitale construite doar pe hârtie şi, chiar dacă au trecut ani, ele rămân la stadiul de desen, iar lucrurile se pare că se mişcă din ce în ce mai încet. Pierdem bani europeni destinaţi construirii acestor spitale regionale. Aţi promis construirea acestora şi nu v-aţi ţinut de promisiune! Nu pot uita declaraţia domnului preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, în timpul campaniei electorale, care promitea construirea unui spital cu 2.500 de paturi, mai mare decât celebrul AKH din Viena. Nu pot uita nici promisiunea doamnei Gabriela Firea, primarul general al capitalei, care ne vorbea, tot în campania electorală, despre construirea unui spital metropolitan de 2.000 de paturi. La 326 de milioane de euro se cifrează fondurile europene alocate de Uniunea Europeană sistemului de sănătate din România, în actualul exerciţiu financiar. Din păcate, aproape jumătate din aceşti bani, 150 milioane de euro, ar putea fi pierduţi, întrucât în 4 ani nu au fost realizate nici măcar studiile de fezabilitate necesare celor 3 spitale regionale şi este puţin probabil ca lucrările să demareze în anul 2019. Doamna ministru Rovana Plumb ne comunica, acum câteva zile, că suntem pregătiţi să transmitem Uniunii Europene studiile de fezabilitate aferente acestor 3 spitale, iar în 2019, împreună cu Banca Europeană de Investiţii, se va finaliza şi proiectul de execuţie, după care se va face licitaţia în vederea atribuirii pentru construcţia lor. La câteva zile distanţă, acelaşi ministru declara că perioada de timp cu construirea acestor spitale se întinde până la jumătatea anului 2020 şi se vor lua în calcul etapizarea şi pentru perioada următoare de programare care va începe în anul 2021. Până nu vedem, noi nu mai credem nimic. Să sperăm că nu ajungem în 2030! Comisia Europeană doreşte să susţină reforma din sănătate şi nu este nimic greu de înţeles că aceste spitale sunt benefice tuturor românilor care îşi doresc să poată beneficia, în ţara lor, de un sistem medical de calitate. V-aţi asumat construirea a 8 spitale regionale, iar după prea multe amânări, Bruxelles-ul aşteaptă documentaţia tehnică, măcar pentru cele 3 care se vor construi la Cluj, Craiova şi Iaşi.

Mihăiţă Găină "Guvernul operează noi creşteri salariale" PSD a făcut dovadă că ştie cum să-i motiveze pe angajaţii români, să rămână în ţară, prin majorările salariale acordate. De creşteri ale recompenselor lunare au beneficiat şi pensionarii, din momentul în care PSD şi ALDE au preluat guvernarea. Însă veştile bune nu s-au oprit aici. Spre deosebire de majoritatea Guvernelor care s-au succedat după 2004, Cabinetul Dăncilă a lucrat, constant, şi lucrează pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei. Astfel, Guvernul va majora salariul minim pe economie de la 1 decembrie, iar de la 1 ianuarie 2019, salariile vor creşte cu 25% din diferenţa între ce este acum în plată şi grila din 2022, aferentă fiecărei familii ocupaţionale. Şi pentru că Programul de guvernare al partidului s-a axat pe domenii precum educaţia sau sănătatea, vom avea, din nou, salarii mai mari şi în sistemul educaţional. Un profesor cu 25 de ani vechime va avea o creştere de 327 de lei, ajungând la un salariu de peste 5.300 de lei. Profesorilor cu studii superioare de lungă durată li se va acorda o creştere de 343 de lei şi vor ajunge la 4.477 de lei. Şi profesorilor debutanţi li se va aplica o creştere de peste 1.400 de lei. Profesorii universitari vor beneficia de un plus de 693 de lei şi vor câştiga 9.289 de lei. Şi o parte din personalul din sistemul sanitar va fi inclus în schema majorărilor salariale. Biologii, chimiştii, farmaciştii vor avea venituri mai mari, începând cu 1 ianuarie 2019. Tot în materia salarizării, de la 1 ianuarie 2019 se va mări salariul minim brut pe economie, la 2.080 lei. În plus, prin modificarea Codului muncii se va introduce în legislaţia specifică instituţia salariului minim brut diferenţiat, în funcţie de studii şi de vechime. Astfel, pentru angajaţii cu 15 ani vechime, salariul minim brut va avea valoarea de 2.350 de lei, ceea ce înseamnă un plus la net de aproape 200 de lei, mărire aplicabilă atât sectorului de stat, cât şi sectorului privat. De acelaşi tratament juridic se vor bucura şi angajaţii care au o vechime mai mică de 15 ani, dar au studii superioare finalizate. Pentru această categorie, salariul minim brut se va ridica la valoarea de 2.350 lei. Şi punctul de pensie se va bucura de o creştere spectaculoasă. Acesta va atinge, anul viitor, valoarea de 1.265 de lei. Ulterior, în 2020, punctul de pensie se va majora din nou, în două etape, atingând mai întâi valoarea de 1.400 de lei, iar de la 1 octombrie va atinge valoarea de 1.775 de lei. Mai mult, pensia minimă obligatorie va fi indexată, în fiecare an, cu minim 10%. Odată cu aceste creşteri, PSD confirmă, din nou, că munca românilor este apreciată, dar şi faptul că partidul reuşeşte să-şi ducă la bun sfârşit promisiunile şi Programul de guvernare.

Găvrilă Ghilea "Salariul minim, majorat din pix?" Majorarea salariului minim pe economie, de la 1 decembrie 2018, şi diferenţierea acestuia în funcţie de studii şi de vechime, de la 1 ianuarie 2019, nu sunt decât două noi măsuri populiste ale guvernării PSD-ALDE, care vor mări haosul salarizării în sectorul bugetar şi vor crea presiuni fiscale pe mediul de afaceri privat. Din prima zi a acestui an, salariul minim brut a crescut de la 1.450 lei la 1.900 lei, însă doar prin transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, majorarea reală resimţită în buzunare fiind mai mică de o sută de lei. O nouă majorare a salariului minim brut, la 2.080 lei, va genera, de la 1 decembrie 2018, un salariu net de 1.263 lei, după plata contribuţiilor, deci cu 100 de lei mai mare decât în prezent. În acelaşi timp, statul va colecta, suplimentar, nu mai puţin de 80 de lei sub formă de contribuţii sociale. Pe de altă parte, diferenţierea salariului minim în funcţie de studii şi vechime, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019, va crea haos în economie, deoarece foarte mulţi absolvenţi de studii superioare sunt încadraţi pe posturi care nu necesită această pregătire. De altfel, nici angajatorii nu se vor grăbi să recunoască şi să impună obligativitatea absolvirii studiilor superioare pentru ocuparea unui anumit post, atâta vreme cât, din cele peste 4.000 de meserii indexate în Clasificarea Ocupaţiilor din România, doar pentru practicarea a 40 dintre acestea este imperios necesar un nivel de pregătire academic. Pe de altă parte, pentru bonificarea vechimii, la salariaţii bugetari există şi se aplică schema de gradaţii, care stimulează financiar angajaţii cu experienţă în muncă, iar în sistemul privat se practică bonusarea veniturilor în funcţie de productivitatea, stabilitatea şi loialitatea salariatului. Nu în ultimul rând, deoarece veniturile din sectorul bugetar sunt ierarhizate în funcţie de salariul minim, dar ţinând cont de faptul că, nu peste mult timp, vor exista două salarii minime - 2.080 lei de la 1 decembrie 2018, respectiv 2.350 lei de la 1 ianuarie 2019 pentru cei cu studii superioare şi/sau vechime de cel puţin 15 ani - nu se ştie exact ce se va întâmpla cu salariile angajaţilor care ocupă posturi care necesită absolvirea de studii superioare şi nici modul în care acestea se vor ierarhiza, raportându-se la venitul minim pe economie ori la salariul minim pentru cei cu studii superioare sau vechime de peste 15 ani? Cert este faptul că preconizata majorare a salariului minim va afecta aproape jumătate dintre salariaţii din România, care sunt plătiţi la acest nivel derizoriu, şi va crea panică şi nesiguranţă în mediul privat. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a anunţat deja că intenţia Guvernului de a majora din nou salariu minim, "aleatoriu şi fără un studiu de impact prealabil", va determina unele companii germane din România, mai ales pe cele din industria prelucrătoare, să-şi reducă anumite activităţi sau pe viitor să renunţe complet la ele.

Neculai Iftimie "Gospodăria ţărănească, o binecuvântare!" Cheia înţelegerii rostului imens pe care i-l atribuim gospodăriei ţărăneşti stă în semnificaţiile faptului că aceasta s-a dovedit, fără dubiu, o binecuvântare a şansei noastre existenţiale şi o realitate istorică şi socială, mai ales în zona de munte. Conceptul de gospodărie ţărănească are istoric, lingvistic şi juridic, conotaţii fluide la fel ca cel de cooperativă agricolă. Cred că gospodăria ţărănească este, dintre toate, conceptul cu cea mai mare încărcătură emoţională, întreţinută de înţelepciunea populară, de etosul rural, şi de mitologia satului. Este conceptul care vine din trecutul hominizării, dar ţine şi de fibra noastră strămoşească, fiind însufleţit de o figură mitică, figura gospodarului. Familia şi gospodăria şi munca pământului sunt faţete ale aceluiaşi lucru miraculos în evoluţia multimilenară. Pe bună dreptate, vom rămâne o naţiune de ţărani harnici. De aici, binecuvântarea căreia îi datorăm profilul complet conturat! În particular, gospodăria ţărănească a fost unitatea lucrativă a familiei de ţărani, care a asigurat nu numai subzistenţa, ci şi continuitatea unui neam pe acelaşi teritoriu. Dar, esenţial, gospodăria ţărănească a fost la noi forma primordială de economie, cea mai conformă cu sensul străvechi. Etimologic vorbind, gospodăria este oikos, sintagmă care vine de la greci şi care dă numele ştiinţei pe care o slujim, economia. În istoria României, gospodăria ţărănească a fost nucleul de elan inventiv din care s-au născut meşteşugurile, nu doar cele legate de uneltele agricole, dar şi cultura şi arta populară. La noi, spre deosebire de alte locuri, emanciparea economică şi-a găsit solul fertil în tradiţia gospodăriei ţărăneşti şi în figura legendară a ţăranului gospodar. Merită, totodată, menţionat şi faptul că în gospodăria ţărănească s-au născut cele mai strălucitoare figuri care au desăvârşit procesele specifice formării statului naţional modern în secolele XIX şi XX. Astăzi, gospodăria ţărănească este pe cale să ajungă fermă familială. Problema nu este de rebotezare a ceea ce este peren, ci de modul de intrare pe o piaţă concurenţială pentru profit, fără nicio protecţie pentru cel care intră pentru prima dată în acest joc. În această bătălie pentru supraconsum, perdantul este hotărât dinainte. Pentru a nu avea perdant - gospodăria ţărănească - trebuie să favorizăm prin mijloace materiale, locale, naţionale, spirituale, personale sau ale guvernanţilor, refacerea potenţialului uman al gospodăriei. Regenerarea forţei gospodăriei ţărăneşti presupune dezvoltarea structurilor instituţionale de asistenţă specifice producţiei tradiţionale, deopotrivă cu structuri de promovare internă şi externă a acestor produse. Aici statul trebuie să se alăture bunelor practici dezvoltate spontan. Cred că nu este prea târziu şi nu este o problemă să renască forţa creativă a gospodăriei ţărăneşti şi a ţăranului gospodar. Trebuie să avem voinţă să facem ce avem la îndemână. Trebuie să facem ca gospodăria ţărănească să fie competitivă, în contextul european!

Natalia-Elena Intotero "Măsuri benefice, care vizează reducerea abandonului şcolar" Reducerea abandonului şcolar trebuie să fie o prioritate pentru sistemul educaţional românesc. Atât Guvernul, cât şi Parlamentul se străduiesc să vină cu măsuri în vederea stopării acestui fenomen îngrijorător. Şi se fac paşi importanţi în această direcţie. Astfel, în timp ce în Parlament au loc îmbunătăţiri legislative privind accesul la educaţie, Guvernul sprijină prin ordonanţa de urgenţă Programul-pilot "Masă caldă în şcoli", program care vizează şi el reducerea abandonului. De curând, Parlamentul României a adoptat două proiecte importante în sprijinul copiilor care nu sunt înscrişi în registrele de stare civilă. Cele două proiecte de lege reglementează situaţia copiilor fără CNP, care vor putea să beneficieze gratuit, ca toţi copiii din România, de serviciile medicale şi de accesul la educaţie. Anual, în România, sunt abandonaţi în maternităţi sau spitale de pediatrie copii care nu au identitate. Conform datelor unui studiu efectuat de UNICEF, aproximativ 60% din nou-născuţii abandonaţi în maternitate nu aveau identitate. Există, de asemenea, un procent de 10% dintre minorii aflaţi în centrele de plasament care nu au certificat de naştere. În prezent, în ţara noastră sunt peste 7.300 de persoane care nu au CNP, cei mai mulţi sunt copii cu vârsta cuprinsă între 30 de zile şi un an, care nu au acces la servicii medicale. Prin adoptarea celor două proiecte legislative, de către Parlament, se face un prim pas în identificarea şi sprijinirea copiilor fără CNP, astfel încât cei mici să aibă acces la educaţie şi la sănătate, la fel ca orice alt copil. Pe 9 noiembrie, Guvernul a adoptat prin ordonanţă de urgenţă continuarea Programului-pilot "Masă caldă în şcoli", în care sunt incluse 50 de şcoli. Una dintre modificările aduse programului este creşterea valorii pachetului pentru fiecare copil, de la 7 la 10 lei. Astfel, bugetul alocat programului va creşte de la 30,7 milioane de lei la 46, 7 milioane de lei. O altă noutate introdusă prin acest act normativ, pentru a simplifica procedurile de atribuire a contractelor, de compartimentele de specialitate din administraţiile locale, vizează trecerea de la an şcolar la an calendaristic, asigurându-se continuitatea acestui program-pilot. Rolul Programului "Masă caldă în şcoli" este scăderea abandonului şcolar, diminuarea absenteismului, formarea unei alimentaţii sănătoase în rândul elevilor. O societate educată este o societate salvată. Copiii de azi sunt adulţii de mâine, iar educaţia continuă, pe tot parcursul vieţii, reprezintă o garanţie a evoluţiei lor, întrucât pot participa astfel, constant şi activ, la procesul de dezvoltare al societăţii.

Ioan Balan "Diferenţe esenţiale între România condusă de PSD şi cum ar arăta România condusă de PNL" PSD este la guvernare nu de 2 ani, aşa cum spun unii, ci de peste 6 ani şi jumătate, mai precis din luna aprilie a anului 2012. PSD a avut Guvernele conduse de Victor Ponta, a susţinut şi a condus Guvernul de tehnocraţi, în care PSD a avut chiar viceprim-ministru şi, de doi ani, schimbă guverne şi miniştri, în funcţie de mofturile şi de interesele preşedintelui de partid. În peste 6 ani şi jumătate, nu s-a demarat niciun proiect major de investiţii, nu s-au atras mai nimic din fondurile europene aferente Cadrului financiar 2014-2020, nu s-au construit spitale, nu s-au modernizat şcoli, nu s-a făcut practic nimic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru români. Pentru a ascunde incompetenţa şi neputinţa, PSD se laudă că a majorat unele venituri ale populaţiei, însă oamenii se uită în sacoşa de cumpărături şi constată că sunt şi mai săraci, din cauza creşterii ameţitoare a preţurilor. Ori de câte ori PSD s-a aflat la guvernare, ţara nu a avansat, ci a involuat, adică s-a pierdut şi ceea ce se construise bine. Din păcate, această caracteristică a PSD nu este numai la nivelul central, ci şi la nivelul administraţiei locale. Unde avem comunităţi locale conduse de primari roşii, subdezvoltarea este la ea acasă: şcolile sunt ignorate, străzile sunt pline de gropi, utilităţile nu există, iar numărul de beneficiari de ajutor social este mare. Acolo unde soarta comunităţilor locale este condusă de un primar al PNL, lucrurile sunt exact invers: strada, şcoala şi spitalul sunt renovate, mediul de afaceri se dezvoltă, proiectele pe bani europeni nerambursabili vin unul după altul, iar ajutoarele sociale sunt puţine, pentru că oamenilor li se oferă locuri de muncă cu salarii bune. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi aflat despre constituirea Alianţei Vestului. Este vorba despre o alianţă creată între cei mai performanţi primari din România, respectiv între primarii PNL ai municipiilor Cluj-Napoca, Oradea, Arad şi Timişoara, care s-au săturat să mai aştepte rezultate concrete şi nu vorbe, de la Guvernul PSD-ist de la Bucureşti. Împreună, cele 4 oraşe, cele mai dezvoltate din România, vor să construiască împreună infrastructură de transporturi modernă şi rapidă, infrastructură de comunicaţii, şi să stimuleze şi mai puternic investiţiile private, româneşti sau străine. Oricum, cele 4 oraşe s-au desprins cu totul de România, dacă ne uităm la viteza cu care se modernizează şi la nivelul salariilor pe care le câştigă angajaţii. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a privit cu mare deschidere iniţiativa celor 4 primari ai PNL, care au demonstrat deja, în oraşele lor, că au construit o viaţă mai bună pentru cetăţeni: şcoli şi universităţi moderne, spitale renovate şi dotate cu aparatură modernă, străzi reabilitate şi locuri de parcare, clădiri reabilitate şi utilităţi pentru toţi locuitorii. Dacă ar fi să pariez, atunci aş spune că Emil Boc va face metrou în Cluj-Napoca mult mai repede decât va face Guvernul autostrăzile Moldovei! Diferenţa orbitoare dintre neputinţa politicienilor PSD şi performanţa aleşilor locali ai PNL se vede şi în Moldova. De pildă, sucevenii văd cu ochii lor ce înseamnă să ai un primar al PNL, dar şi un preşedinte de consiliul judeţean, şi compară acest lucru cu unele judeţe învecinate. Diferenţele sunt incontestabile. Dacă modernizarea judeţului şi municipiului Suceava merge cu pedala de acceleraţie apăsată la maximum, nu acelaşi lucru putem spune despre cea mai mare parte a Moldovei, unde lucrurile se mişcă cu greutate şi ghidate parcă de principiul "un pas înainte şi doi paşi înapoi". România nu mai poate aştepta ca PSD să se reformeze şi să guverneze în interesul cetăţenilor. Nu au reşit să se schimbe în 29 de ani, cu siguranţă nu vor reuşi niciodată! Astfel, este de datoria Partidului Naţional Liberal să înlăture de la guvernare acest partid păgubos, învechit şi cu metehne grele şi să conducă ţara pe drumul european al modernizării, pe care cu toţii îl aşteptăm de aproape 3 decenii.

Laurenţiu Nistor "Klaus Iohannis vede România «cu mai multe viteze»" Săptămâna trecută, preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat în cadrul Galei Topului Naţional al Firmelor că nu mai poate accepta o Românie cu mai multe viteze. Ţara noastră nu are o problemă cu viteza. În schimb, dumneavoastră, domnule preşedinte, aveţi o problemă în a ţine pasul cu realitatea. Aţi afirmat că există "lipsă de viziune, de anticipaţie şi de prevedere în planul finanţelor publice şi folosirea fondurilor europene este dezamăgitoare, iar investiţiile publice rămân pe hârtie...". Să le luăm pe rând. Execuţia bugetară pe primele şase luni arată trei factori determinanţi pentru guvernarea noastră. Acordăm atenţia cuvenită investiţiilor, suntem preocupaţi de absorbţia fondurilor europene, ne onorăm angajamentele privind majorarea veniturilor populaţiei. Investiţiile publice pe primele şase luni ale anului 2018 au crescut cu 50%. Cât priveşte fondurile europene, rata de absorbţie a României este 20%, faţă de 23% cât este media UE. Ne respectăm Programul de guvernare şi în privinţa veniturilor populaţiei - salariile şi pensiile cresc, iar şomajul a ajuns la un minim istoric. Toate aceste lucruri sunt lipsă de viziune, domnule preşedinte? Aţi mai afirmat că mediul de afaceri nu este susţinut. Vă enumăr doar câteva dintre proiectele care se adresează acestui sector - "Start-up Nation", "IMM Invest România" - măsuri legislative care vin în sprijinul acestui sector, măsuri de protejare a agenţilor economici care funcţionează în regim de franciză, Programul de Internaţionalizare şi multe altele. Poate nu sunteţi la curent nici cu rectificarea bugetară care a fost pozitivă, avem venituri în plus la bugetul general consolidat, de aproape 6 miliarde de lei. Aşadar, România este bine, domnule preşedinte. Aţi putea vedea şi dumneavoastră asta, dacă aţi urmări realitatea din ţară şi nu aţi fi preocupat doar de "fake news!".

Petru-Sorin Marica "Parlamentul şi Guvernul, în tandem pentru o politică de mediu coerentă" Provin dintr-un judeţ în care conservarea şi protejarea mediului natural este condiţie obligatorie şi o prioritate permanentă. Cel mai bun argument îl reprezintă faptul că în judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional, reprezentând circa 39% din toată suprafaţa judeţului. În aceste condiţii, politica de mediu a fost mereu în atenţia autorităţilor locale şi a locuitorilor. Şi, din cauza lacunelor, contradicţiilor sau a neconcordanţelor legislative, la începutul acestui an, se ajunsese ca în zonele cu arii naturale protejate să se acumuleze foarte multe probleme. Deşi există mereu voci care susţin că nu s-a făcut nimic în ceea ce priveşte politica de mediu, pot să afirm contrariul. Recent, în judeţul Hunedoara, Guvernul României a organizat prima Conferinţă a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în cadrul căreia au fost prezentate detalii în legătură cu structurile teritoriale nou-înfiinţate. Scopul lor principal este aplicarea unitară a legislaţiei de mediu pe întreg teritoriul României. Guvernul doreşte să elimine prin această măsură cazurile de proiecte blocate, de avize eliberate cu întârziere, de avize neconforme cu legislaţia în vigoare, sau de interpretări excesive şi neunitare ale legislaţiei. Noi, hunedorenii, sperăm că noile reglementări să aducă o ameliorare substanţială a situaţiei dificile existente în prezent în zonele cu arii protejate. Nu doar Guvernul se preocupă de politica de mediu. De cealaltă parte, şi Parlamentul României înţelege importanţa protejării mediului şi susţine iniţiativele care promovează astfel de măsuri. Am adoptat recent, în Camera Deputaţilor, Proiectul de Lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, proiect care transpune două directive europene. Noua lege va reglementa modul de evaluare a efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, datorită, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizării lor, vor face obiectul unei solicitări de aprobare de dezvoltare şi al unei evaluări a impactului lor asupra mediului, înaintea emiterii acestei aprobări. Şi pentru o necesară transparenţă decizională, legea prevede, de asemenea, ca, odată la şase ani, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului să informeze Comisia Europeană cu privire la numărul proiectelor care au făcut obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului, defalcarea evaluărilor impactului asupra mediului în funcţie de categoriile de proiecte, durata medie a procesului de evaluare a impactului asupra mediului, alte estimări generale, inclusiv a impactului pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Legea este acum în procedură de promulgare şi, dacă nu intervin alte obiecţii, va intra foarte curând în vigoare. Cei care mai susţin că nu s-a făcut nimic pentru protecţia mediului nu vor să recunoască nişte eforturi guvernamentale şi legislative evidente. Poate că mai sunt şi alte lucruri de făcut, poate că nu s-a făcut încă destul, dar, cu certitudine, există o preocupare politică constantă pentru a rezolva situaţiile de blocaj create în acest domeniu, fapt demonstrat şi demonstrabil. Legătura noastră, a românilor, cu natura este milenară. Codrul a fost mereu, în istoria noastră, frate cu romanul. Este, cu certitudine, necesar să refacem această relaţie şi să înţelegem realitatea faptului că pe măsură ce ne îndepărtăm de natură, ne îndepărtăm cumva şi de noi înşine. Rămân la părerea că, în orice problemă legată de conservarea mediului, cea mai bună soluţie rezultă doar în urma unui dialog deschis şi echilibrat, la care ar trebui să participe ecologişti, comunităţile locale, administraţiile locale şi centrale, reprezentanţii Guvernului. Doar în acest cadru de dialog instituţional, dar şi cetăţenesc, putem concepe un proiect de dezvoltare locală durabilă, care să respecte şi să conserve natura, şi să menţină relaţia om-natură într-un raport optim care să nu epuizeze resursele naturale.

Mihai Niţă "Toleranţa, condiţia esenţială a păcii, democraţiei şi dezvoltării durabile" Ziua internaţională a toleranţei este o sărbătoare anuală, celebrată pe 16 noiembrie. În 1995, când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie ca Ziua internaţională a toleranţei, au fost identificate nu mai puţin de 16 tratate, convenţii, declaraţii şi recomandări, toate legate de necesitatea toleranţei. Societatea contemporană, fie că se îndreaptă sau nu spre globalizare, cunoaşte efectele nefaste ale războiului, ale terorismului, ale crimelor împotriva umanităţii, ale epurării etnice, ale discriminării minorităţilor şi imigranţilor, alte abuzuri împotriva fiinţelor umane. Globalizarea însăşi, în timp ce uneşte popoarele, poate să inducă diferitelor etnii un plus de ipohondrie şi ermetism, cauzate de lipsa încrederii. Noţiunea de toleranţă, pe care o invocăm azi, este tocmai virtutea care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Mult mai simplu, Mahatma Gandhi, părintele independenţei Indiei spunea că "toleranţa este celălalt nume al libertăţii". Dar, pentru a deveni eficientă, toleranţa trebuie să fie practicată la nivel de indivizi, grupuri şi state. Liderii mondiali au recunoscut această necesitate prin adoptarea Declaraţiei Mileniului în anul 2000. Ei au plasat toleranţa printre valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor internaţionale în secolul al XXI-lea. Ziua toleranţei se constituie într-o ocazie de a aduce aminte şefilor de stat faptul că ei şi-au luat angajamente şi că au obligaţii faţă de cetăţenii pe care-i reprezintă. În timp ce sărbătorim Ziua internaţională a Toleranţei, să ne amintim că în chiar acest moment avem obligaţia de a fi toleranţi. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranţa nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunţa la propriile convingeri, nici a face concesii în această privinţă. Căci "nu este tolerant acela care nu tolerează intoleranţa", după cum zicea un filosof spaniol. Este nevoie să fim mereu conştienţi că, deşi tot mai necesară, toleranţa are limitele ei. Acţiunile noastre consensuale, dedicate progresului, de pildă, pot constitui un model de toleranţă. Marcarea Zilei internaţionale a toleranţei este axată pe acţiuni educative, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Această zi are menirea să reamintească omenirii că intoleranţa este generatoare de violenţă şi, totodată, îndeamnă comunităţile să trăiască în pace şi respect. Educaţia este mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei. În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranţei trebuie să fie dialogul, atât între indivizi, cât şi între diferite culturi şi civilizaţii. Trebuie să învăţăm să ne respectăm reciproc şi să ne recunoaştem unii altora drepturile şi convingerile, câtă vreme acestea nu contravin drepturilor omului, respectiv statului de drept. Este necesar să ne unim împotriva pornirilor nefaste cauzate de incapacitatea înţelegerii, iar soluţiile sunt la îndemâna noastră, de la şefii de stat până la ultimul cetăţean onest şi conştient de ceea ce se întâmplă. Suntem cu toţii responsabili pentru viitorul comun, care poate fi mai bun doar prin înţelegere, încredere, colaborare şi pace!

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Centenarul Marii Uniri, un proiect aruncat în derizoriu de actuala coaliţie de guvernare" "Istoria este un tribunal în care se judecă popoarele şi naţiunile" - spunea Nicolae Iorga. Centenarul Marii Uniri ar fi trebuit să reprezinte o emoţie puternică pentru fiecare dintre noi. Marea Unire, eveniment sublim al istoriei şi al desăvârşirii noastre naţionale, trebuie să fie un moment de reflecţie pentru ceea ce au făcut înaintaşii noştri, cărora le datorăm respectul nostru profund, pentru cugetul, curajul, onoarea şi dragostea de ţară. Privesc cu mândrie şi recunoştinţă spre trecut, şi cu încredere şi speranţă spre viitor, un viitor pe care noi, ca naţiune, alegem să-l construim. Unitatea ar fi trebuit să guverneze societatea în anul Centenar, pentru că 2018 este, prin excelenţă, un îndemn la unitate, solidaritate, cumpătare şi mândrie naţională. Cred că naţiunea română are resurse umane şi materiale pentru a-şi îndeplini idealurile. Nimeni nu le poate lua românilor curajul, jertfa şi spiritul de sacrificiu, elemente adânc înrădăcinate în fiinţa naţională. Din nefericire, coaliţia de guvernare a demonstrat puţină responsabilitate şi maturitate. Îmi doresc o Românie stabilă, având în centrul ei cetăţeanul. Avem nevoie de profesionalism şi de responsabilitate în ceea ce facem şi ne propunem să facem, de încredere şi devotament faţă de valorile noastre comune. Ţara noastră este un partener de încredere, respectat la nivelul instituţiilor din care face parte, prin modul cum şi-a îndeplinit atribuţiile. România nu are nevoie de egoism, şi, mai ales de egoism politic, nu are nevoie de lupte interne care să servească interese personale. Momentele de inflexiune politică şi luptele de partid au dominat agenda politică a ţării. Cei care guvernează s-au concentrat pe interese personale şi mai puţin pe cele naţionale. Nu există nicio investiţie de substanţă care să demonstreze, cel puţin la nivel simbolic, ideea de Unire. Declaraţiile lipsite de conţinut şi de substanţă au primat în faţa lucrurilor concrete. În final, cuprins de mâhnire, constat că Centenarul Marii Uniri este un subiect aruncat în derizoriu de actuala coaliţie de guvernare.

Ştefan Muşoiu "Adio barierelor birocratice din calea adopţiilor!" Adopţiile au constituit, o lungă perioadă de vreme, un subiect spinos. Pe de o parte, comunitatea internaţională a criticat, ori de câte ori a avut posibilitatea, cadrul legislativ românesc privind acest domeniu extrem de sensibil, iar pe plan intern, legislaţia era suficient de complicată şi bulversantă pentru cuplurile care doreau să înfieze un copil. Nu de puţine ori, unele familii au renunţat la acest demers din cauza traseului anevoios pe care îl presupunea birocraţia. Şi totuşi, PSD a reuşit, acum, să modifice Legea adopţiei, în asemenea măsură încât să elimine majoritatea asperităţilor din procedură şi să le ofere, din nou, unor copii năpăstuiţi de soartă, şansa să aibă o familie în care să evolueze, dar şi să încurajeze românii să adopte copii. Executivul a aprobat un proiect legislativ ce vizează modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, care va asigurarea flexibilizarea, dobândirea şi menţinerea mai facile a statutului copiilor adoptabili. Prin decizia Guvernului, a fost eliminată identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea din procedura adopţiei, în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia. O altă prevedere pozitivă a acestui act normativ este majorarea de la doi la cinci ani a termenului de valabilitate a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte. De asemenea, prin noua formă a legii propusă de Executiv, se acordă noi stimulente financiare, prin care vor fi încurajate familiile să decidă adopţia unor copii. Este vorba despre o indemnizaţie lunară raportată la Indicatorul Social de Referinţă, de 600 de lei pentru fiecare copil adoptat cu vârsta între 3 şi 6 ani, sau care este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu, sau face parte dintr-un grup de doi fraţi adoptabili împreună. Demn de apreciat este şi faptul că indemnizaţia lunară a fost majorată cu 50%, ajungând la 900 de lei pentru fiecare copil adoptat care a împlinit 7 ani sau care este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat cu HIV sau bolnav SIDA, ori face parte dintr-un grup de cel puţin trei fraţi adoptabili împreună. Acest sprijin financiar se acordă până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de copilul adoptat, respectiv până la vârsta de 18 ani, iar în situaţia în care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani. În noua sa formă, cadrul legislativ al adopţiilor mai prevede şi o serie de beneficii financiare de care se va bucura familia sau persoana care va adopta. 1.500 de lei pe an le vor fi acordaţi acestora pentru asigurarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură. Şi tot pentru stimularea familiilor ca să adopte copii, se va acorda suma de 200 lei pe zi/persoană pentru maximum zece zile, care să acopere cheltuielile de transport şi cazare ale adoptatorului şi familiei adoptatoare, pe durata participării la procedura de potrivire practică cu un copil din alt judeţ. Guvernul a operat modificări şi pentru flexibilizarea procedurii adopţiei internaţionale pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani. Aşadar, decizia Executivului în această privinţă este mai mult decât îmbucurătoare şi mă face să mă declar convins că noua Lege a adopţiei va diminua numărul copiilor din sistemul instituţionalizat de protecţie, că aceştia îşi vor găsi mult mai uşor noi familii, iar cuplurile care nu pot avea urmaşi îşi vor rezolva şi ele, în mod fericit, acest neajuns.

Nicolae Neagu "Valiza cu «gogoşi», oferită de premierul Viorica Dăncilă în ţările arabe, după modelul liderului suprem al PSD, Liviu Dragnea" În turneul din ţările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în parteneriat public-privat, PPP, printre acestea numărându-se şi o autostradă, Târgu Neamţ-Suceava-Siret, care nu există în MasterPlanul General de Transport. Documentele prezentate oficialilor şi oamenilor de afaceri din Oman şi Qatar sunt pline însă de date vechi, incorecte sau înşelătoare precum: Guvernul promite un randament investiţional de 10% pentru toate proiectele propuse investitorilor arabi, indiferent de domeniul specific, fie că este vorba despre un resort de schi, fie că proiectul propus este un spital, sau o autostradă, investitorii ar urma să câştige o zecime din suma cheltuită pe un orizont de timp, care variază de la 17 la 56 de ani. Şi multe alte "gogoşi" livrate din valiza de călătorie a premierului Dăncilă, arabilor, după modelul valizei lui Liviu Dragnea...! Dacă ar fi ştiut că în scurt timp, la propunerea PNL, Parlamentul adoptă Legea specială de construire a Autostrăzii Unirii - A8, Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, ar fi pus-o, cu siguranţă şi pe aceasta în oferta către arabi. De neînţeles este motivul pentru care se caută soluţii de finanţare pentru aceste proiecte în lumea arabă când, o parte dintre ele, cele reale, care se găsesc în masterplan, pot fi finanţate cu bani europeni. Condiţia impusă de Bruxelles este să depui proiectele şi să te încadrezi în regulile standardelor de cost şi a verificărilor impuse de Comisia Europeană. O, da, asta se pare că nu convine Executivului PSD-ALDE, Dragnea-Dăncilă-Vâlcov, de la Bucureşti! Îmi reamintesc cum, tot în guvernarea PSD, cu Năstase premier, respectiv Ponta premier, se căutau în China soluţii de finanţare a unor proiecte mari de infrastructură, spre exemplu celebra linie de metrou Otopeni- Bucureşti pentru Campionatul european de fotbal 2020, sau infrastructură feroviară pentru trenuri de mare viteză care trebuiau să fie făcute cu chinezii. Ce să vezi, mai ştim ceva de ele? Ştim altceva, însă, că tocmai ce Guvernul Dăncilă şi majoritatea PSD-ALDE a susţinut şi a votat Legea pentru acceptarea Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în infrastructură, încheiat la Beijing, la 29 iunie 2015, prin care României i se admite poziţia de membru contra sumei de 153 milioane de dolari. Cu 153 de milioane de dolari, spre exemplu, Sibiul ar putea avea un spital judeţean nou-nouţ. Pe acest model să ne aşteptăm că în scurt timp vom deveni noi românii investitori în vreo bancă de investiţii în infrastructura din lumea arabă? Ceea ce îngrijorează nu este doar dorinţa evidentă a Guvernului actual, de a căuta soluţii de finanţare a unor proiecte naţionale în afara Europei, când poţi absorbi toţi cei 37 miliarde de euro prevăzuţi pentru România în exerciţiul financiar 2016-2020 al Comisiei Europene, ci şi lipsa mesajului care ar trebui transmis românilor din diaspora europeană, în special celor din Anglia şi celor care au nevoie de un sprijin puternic, ţinând cont că România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene începând cu 01 ianuarie 2019, iar Sibiul va fi gazda Summitului care va consimţi Brexitul. Este foarte bine să avem relaţii diplomatice, politice, economice şi culturale cu China sau cu ţările arabe, este foarte bine să susţinem firmele româneşti sau care capitalizează în România, să fie prezente în pieţele bogate ale lumii arabe sau în imensa piaţă din China, dar, a crede că vei obţine finanţări din acele zone mai repede şi mai ieftin decât cele care îţi sunt rezervate prin Comisia Europeană, este cel puţin o prostie, ca să nu spun rea-intenţie! De aceea, PNL spune ferm: guvernarea Dragnea-Dăncilă nu oferă garanţia unei Preşedinţii de succes a României pentru Consiliul UE şi implicit nici oportunităţile acestei preşedinţii pentru România şi români. Cu cât îşi încheie mandatul mai repede, cu atât mai bine!

Nicolae Giugea "Incompetenţii lui Dragnea îngroapă Proiectul Spitalului Regional de la Craiova" Guvernul Dăncilă trebuie demis cât mai repede! Fiecare zi care mai trece cu această gaşcă de incompetenţi la conducerea ţării, ne costă miliarde de euro şi ne distruge orice proiect de modernizare a ţării. Au trecut doi ani de când monstruoasa coaliţie PSD-ALDE a păcălit populaţia cu promisiuni ademenitoare, dar utopice. Au promis populaţiei venituri mai mari şi o viaţă mai uşoară. Au oferit, însă, creşteri nesemnificative de venituri, dar preţuri şi de două ori mai mari. Oamenii trăiesc mai prost decât în urmă cu doi ani. Au promis investiţii publice la care nici regimul Ceauşescu nu s-ar fi încumetat să se gândească, însă, de doi ani, dispar unul câte unul proiectele la care s-a muncit în anii precedenţi şi pentru care s-au cheltuit sute de milioane de euro. Au îngropat proiectul Autostrăzii Olteniei, transformându-l în prima etapă doar într-un drum expres, mai scump şi mai ineficient, dar care, într-un final, nu se va mai realiza niciodată. Au distrus proiectul Autostrăzii Piteşti-Sibiu, cea mai aşteptată autostradă din ţară, pentru că au încercat să-i păcălească pe cei din Comisia Europeană cu studii şi proiecte prost făcute. Au abandonat Proiectul Autostrăzii Unirii, culmea, tocmai în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, argumentând că traversarea Carpaţilor ar costa mult prea mult. Au îngropat Proiectul Autostrăzii Comarnic-Braşov, pe care ba o făceau în parteneriat public-privat, ba din împrumuturi de la Banca Mondială, pentru ca, într-un final, să nu se mai facă deloc. Pentru că au abandonat orice proiect de modernizare a căilor ferate, să nu ne mai mirăm când trenurile cad după poduri sau când trenul ajunge în gară cu mai puţine vagoane decât a plecat. Au abandonat reabilitarea şi modernizarea şcolilor şi nu le pasă deloc de faptul că infrastructura sanitară este la fel ca în urmă cu peste 30 de ani. Proiectul Spitalului Regional de la Craiova a fost abandonat, cel puţin pentru următorii 5 ani, din incompetenţa Guvernelor Dragnea. Din păcate, nu este singurul spital care nu se va mai face, căci noi, oltenii, nu ne-am fi supărat dacă s-ar fi construit spitale mari, mai întâi la Cluj, Iaşi sau în alte judeţe şi am fi rămas noi ultimii. Proiectele pentru toate cele 8 spitale regionale au fost distruse de nişte miniştri analfabeţi funcţional, care nici măcar după hârtie nu ştiu să citească ceea ce le scriu alţii. Degeaba a bocit doamna Corina Creţu şi a avertizat, încă de anul trecut, că vom pierde banii gratuiţi pentru aceste spitale. Niciun ministru nu a mişcat vreun deget pentru ca aceste spitale să se realizeze. Doamna Rovana Plumb, cunoscută pentru priceperea sa de a distruge orice instituţie pe care a condus-o, ne consolează că din banii europeni pe care-i putem lua până în anul 2023, abia dacă se vor putea realiza studiile de fezabilitate. Guvernelor PSD-ALDE le trebuie minimum 7 ani numai să facă un proiect! Dacă am "îndrăzni să credem" că PSD ar putea să construiască un spital, atunci ne putem imagina că va mai dura încă 10-15 ani până vom avea un spital regional în inima Olteniei, la Craiova! Nu mai încape vreo urmă de îndoială că eşecul total al realizării spitalelor regionale arată la câtă bătaie de joc ne supune o guvernare profund incompetentă. În timp ce în Germania, în Franţa sau în Italia un spital de mare capacitate se construieşte în 2-3 ani, cu PSD la guvernare, un spital regional nu se face nici măcar în 20 de ani! Cu o creştere economică mai mare decât media europeană, cu peste 30 de miliarde de euro necheltuite încă din fondurile europene şi cu 10 miliarde de euro împrumutaţi în acest an, Guvernul Dragnea 3 a reuşit contraperformanţa de a ne duce la cel mai slab ritm investiţional din ultimii 15 ani, adică de 1,5% din PIB, în primele 10 luni. Acesta este motivul pentru care România, în loc să progreseze, în loc să se modernizeze, pare că a luat-o înapoi, spre anii ’90. De aceea, PSD, Dragnea, Dăncilă, Vâlcov, Olguţa, Plumb şi toată gruparea de incompetenţi din jurul lor trebuie trimisă în şomaj, pe termen lung, pentru că în economia reală nu i-ar angaja nimeni!

Silviu Nicu Macovei "Este momentul să nu ne mai risipim resursele naturale!" Este suficient să privim la subiectele mass-media care îi preocupă pe români, în ultima perioadă, ca să ne dăm seama că oamenii aşteaptă de la noi, reprezentanţii lor, o atitudine cumpătată şi orientată spre viitor în ceea ce priveşte resursele României. Ştim cu toţii că în Parlament au avut loc dezbateri ample, complexe şi nu uşoare referitoare la resursele minerale din platoul continental al Mării Negre. Poziţia Partidului Social Democrat a fost clar îndreptată spre obţinerea de către statul român a cât mai multor avantaje din exploatarea de către privaţi, români sau străini, a resurselor naturale ale ţării noastre. Şi cred, sincer, că aceasta trebuie să fie poziţia noastră faţă de orice fel de exploatare a materiilor prime pe care încă le mai avem în ţară. Având toate acestea în minte, am urmărit foarte îngrijorat ultimele demersuri ale presei referitoare la exploatarea resurselor de material lemnos din România. Este evident pentru toată lumea că acest subiect al defrişărilor este extrem de sensibil în ochii opiniei publice, iar impactul emoţional este pe măsura abuzurilor în exploatare. Seria de reportaje dedicate defrişărilor din seria produsă de ProTv, "România, te iubesc!", a tras un nou semnal de alarmă îngrijorător. România are în acest moment 6.405.814 hectare de pădure. Asta înseamnă că puţin peste 27% din suprafaţa ţării este acoperită de păduri, sub media europeană care este de 32%. Conform datelor Greenpeace, în ţara noastră se taie ilegal 3 hectare de pădure pe oră. Aproape jumătate de milion de hectare au fost defrişate abuziv. Tot presa semnalează faptul că aplicaţia "Inspectorul pădurii" nu mai funcţionează. Prin această aplicaţie de mobil, orice posesor al unui telefon inteligent putea verifica în timp real dacă un transport de lemne întâlnit în trafic avea avize sau era ilicit. Acest instrument simplu şi la îndemâna oricui suplimenta extrem de eficient deficitul de personal şi imposibilitatea autorităţilor de a verifica fiecare transport de lemne. Sunt curios de ce acest instrument, această aplicaţie, nu funcţionează la acest moment, şi, de aceea, în acest sens voi adresa întrebări miniştrilor de resort. Dacă tot ne dorim să ne protejăm resursele noastre naţionale, atunci trebuie să acţionăm în consecinţă. Nu putem pasa vina pentru lipsa exportului de materie primă din România, doar pe companiile străine. Este datoria noastră, ca cetăţeni, şi a instituţiilor statului să veghem la beneficiul ţării şi al locuitorilor ei!

Daniela Oteşanu "Integrarea în comunitate şi creşterea accesului la servicii medicale şi educaţionale de calitate pentru copiii din sistemul de protecţie socială" Odată cu ratificarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului în 1990, România şi-a luat ca angajament protejarea şi promovarea drepturilor copilului, aşa cum au fost ele trasate la nivel global de organismele internaţionale. Încă din primii ani de democraţie, ţara noastră a făcut şi continuă să facă eforturi considerabile pentru protejarea intereselor şi drepturilor copiilor, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi pentru accesul facil şi egal la educaţie şi sănătate. Consider că atunci când vorbim despre drepturile copilului, indiferent de situaţia economică, trebuie să avem în vedere, în primul rând, integrarea în comunitate şi facilitarea accesului la servicii de sănătate şi educaţie a celor din categoriile vulnerabile. Aşa cum s-a luptat de-a lungul timpului, prin acţiuni sociale şi legale, împotriva violenţei, fiind o componentă fundamentală a luptei femeilor pentru un statut egal, aceeaşi luptă trebuie să se ducă şi pentru drepturile copilului. În acest context, actualul Executiv este interesat de situaţia copiilor care se regăsesc în sistemul de protecţie socială. Săptămâna trecută, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în parteneriat cu cele 47 de Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din ţară, a semnat contractul de finanţare pentru Proiectul "TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor", depus de ANPDCA - "Reducerea numărului de copii şi tineri plasaţi în instituţii, prin consolidarea reţelei de asistenţi maternali". Astfel, vor fi utilizate fonduri europene pentru a extinde şi pentru a profesionaliza actuala reţea de asistenţă maternală. Proiectul se va derula pe o perioadă de 5 ani şi are un buget de 568.985.570 de euro. Obiectivul principal îl reprezintă dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală cu 4.000 de persoane şi 15.000 de asistenţi maternali din sistemul de protecţie a copilului, care vor beneficia de formare profesională continuă. Este esenţial ca în cel mai scurt timp să dezinstituţionalizăm copiii care se mai află în acest tip de instituţii şi să oferim suport pentru profesionalizarea asistenţilor maternali, care pot asigura în condiţii bune creşterea şi îngrijirea copiilor aflaţi în sistemul de protecţie specială. Respectarea, promovarea şi exercitarea drepturilor copilului trebuie să asigure o dezvoltare deplină şi armonioasă a personalităţii fiecărui copil. Drepturile copilului în România înseamnă realizarea unui echilibru între trei componente esenţiale: copilul, familia şi societatea. Fără o legislaţie completă şi un suport adecvat, oferit prin programe permanente, care să protejeze interesele copiilor, nu putem avea o societate sănătoasă!

Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Sănătatea nu trebuie tratată superficial în domeniul audiovizualului!" Sănătatea populaţiei este unul dintre lucrurile cele mai importante de care trebuie să ne îngrijim, iar asta înseamnă pe cât posibil să încercăm să protejăm cetăţenii din România de orice influenţă negativă care vine spre ei. O propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art. 261 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 a fost iniţiată de mai mulţi dintre colegii mei, atât senatori cât şi deputaţi, ea fiind mai mult decât bine-venită în contextul actual din România. Este vorba despre introducerea în legea amintită a obligaţiei radiodifuzorilor "de a face distincţia clară între opinii şi fapte, de a încuraja argumentele medicale bazate pe dovezi şi de a include în program perspectiva unui medic specialist cu experienţă în tema abordată". Subiectul în cauză este mai mult decât important şi deloc întâmplător, având în vedere cifrele oficiale legate îndeosebi de virusul rujeolic. Ultimele statistici au arătat că există 15.446 de cazuri de rujeolă, dintre care 59 de decese provocate de această boală în România. Consider că această situaţie este incalificabil de gravă, iar măsurile de prevenire, oricum ar fi ele făcute, trebuie luate extrem de rapid. Statisticile ne spun că aceste cifre au ajuns atât de îngrijorătoare, din cauza influenţei pe care informaţiile din mass-media o au asupra părinţilor. Ştim cu toţii că există voci, figuri publice, cărora li se permite, deşi nu au o specializare în acest sens, să îndemne părinţii să nu-şi vaccineze copiii, sugerând că injecţiile pot provoca boli extrem de grave. Grav nu este, însă, doar faptul că există persoane care şi-au asumat să se joace într-atât cu părerile lor, strict subiective, ci că există posturi în mass-media care le difuzează opiniile nespecializate sub formă de sfaturi bine intenţionate. Nu consider că sănătatea populaţiei este un lucru cu care cineva să se joace precum doreşte şi, de aceea, sunt de părere că prezenţa persoanelor specializate în studiourile radio sau TV, atunci când sunt tratate probleme legate de sănătate, este mai mult decât necesară. Ca orice dezbatere, o astfel de discuţie trebuie purtată cu argumente oferite de ambele părţi, iar faptele să fie delimitate în mod clar de opinii. Îmi exprim speranţa ca, până la adoptarea acestei modificări legislative, televiziunile şi radiourile să îşi dea seama de gravitatea situaţiei şi să nu lase sănătatea şi vieţile oamenilor în mâinile persoanelor nespecializate. Bunul-simţ, responsabilizarea şi conştientizarea problemelor grave nu ar trebui legiferate, însă, acolo unde situaţia se agravează, este de datoria statului şi a Legislativului să intervină.

Ştefan-Ovidiu Popa "Ziua mondială a diabetului" Ziua mondială a diabetului are loc în fiecare an, în data de 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet, IDF, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind marcată pentru prima dată în 1991. Această zi reprezintă un prilej de a ne reaminti că această afecţiune este o problemă majoră de sănătate publică, deoarece numărul persoanelor care suferă de diabet s-a dublat în ultimele trei decenii, un studiu estimând că în anul 2011 existau 347 de milioane de diabetici la nivel mondial, faţă de 171 de milioane câţi erau în anul 2000. Conform unor studii recente, 1,7 milioane de români au diabet, iar alte 3 milioane de persoane suferă de prediabet, urmând să dezvolte această boală în următorii zece ani, dacă nu iau măsuri pentru a-şi proteja sănătatea. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecţia cu insulină, a salvat milioane de vieţi. Diabetul nu ţine cont de vârstă şi, din păcate, cu această afecţiune se confruntă chiar şi copiii de un an. În luna septembrie a.c., în urma adoptării de către Guvern al unui proiect de modificare al Programului Naţional de Diabet Zaharat, pacienţii dependenţi de insulină au beneficiat de sisteme de monitorizare a glicemiei şi de administrare a insulinei, decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, CNAS, în scopul asigurării unui tratament optim şi a monitorizării evoluţiei bolii pacienţilor care suferă de această afecţiune. Noile măsuri luate prin această modificare legislativă asigură, de asemenea, limitarea evoluţiei bolii şi apariţiei complicaţiilor specifice diabetului zaharat dezechilibrat, insuficient controlat, precum şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Claudiu-Vasile Răcuci "Noua Lege a pensiilor, făcută doar pentru televiziuni!" Încă din anul 2015, PSD a promis că va propune spre aprobare Parlamentului o nouă Lege a pensiilor, mai bună, mai dreaptă, care să înlăture orice discriminări şi injusteţi între oameni care au muncit o viaţă întreagă. Odată cu plecarea lui Victor Ponta, a dispărut şi proiectul de lege cu care se lăuda doamna Rovana Plumb. E drept, Domnia Sa se tot lăuda cu un proiect pe care nu-l văzuse nimeni şi asupra căruia avem îndoiala că nu a existat niciodată. Nici când PSD l-a susţinut pe Dacian Cioloş ca prim-ministru şi a avut chiar un viceprim-ministru priceput la politici sociale, PSD nu a reuşit să găsească un proiect de lege bun pentru pensionari. În aceste condiţii, după alegerile din 2016, doamna Olguţa Vasilescu a scotocit bine prin sertarele prăfuite şi a reuşit să facă, până la urmă, o încropeală, pe care Domnia Sa o numeşte revoluţia pensiilor. Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, care s-a depus la Parlament, este un proiect care nu reuşeşte să rezolve cea mai mare problemă a sistemului de pensie şi anume, inechităţile pe care le trăiesc oamenii. De peste 20 de ani, niciun Guvern nu a reuşit să construiască un sistem de pensii care să pună, pe trepte corespunzătoare, pensionarul care a muncit 15 ani, pe cel care a muncit 30 de ani sau pe cel care a muncit peste 40 de ani. Este de condamnat că şi astăzi cel care a muncit 15-20 de ani câştigă o pensie similară sau chiar mai mare decât colegul lui care a muncit 40 de ani. Au fost chiar mai multe situaţii ca cel care a muncit mai puţin a obţinut o pensie mai bună, doar pentru că a ieşit la pensie într-un moment favorabil. Legea care este acum în vigoare a încercat să repare o parte dintre aceste probleme. Pe unele le-a rezolvat, pe altele le-a agravat şi mai tare. Ne aşteptam cu toţii ca după aproape 4 ani, de când PSD a promis o Lege corectă a pensiilor, să avem pe masa comisiilor din Parlament un proiect bun, de care să se bucure toată lumea. Din păcate, nu mi-a luat prea mult timp să observ că proiectul propus de doamna Olguţa Vasilescu este chiar mai prost decât legea în vigoare, deoarece va crea profunde inechităţi pentru peste 3 milioane de pensionari. Păcălindu-i pe oameni că legea va instaura o pensie minimă, raportată la salariul minim pe economie, de fapt PSD duce cu forţa peste 60% dintre pensionari, în categoria pensiei de subzistenţă. Mai mult, legea îi avantajează pe cei care au muncit puţin, adică minimum 15 ani, pe un salariu mic, sancţionându-i pe cei care au muncit peste 25 de ani. Şi unii şi alţii vor avea pensii aproximativ egale. Normal este ca fiecăruia să i se dea exact în funcţie de cât a muncit şi în funcţie de salariul obţinut în activitate. Or, Legea PSD nu corespunde acestui criteriu, pentru mai mult de jumătate dintre pensionari. Stimaţi colegi din PSD, aţi propus o lege pe care să o tot promoveze doamna Vasilescu, duminica seara, pe la televiziuni! Vă solicit să încetaţi să mai păcăliţi oamenii că voi veţi aduce justiţie socială. Vă solicit să nu mai minţiţi! Vă solicit să acceptaţi dialogul real pe această lege şi să nu vă mai bateţi joc de părinţii şi de bunicii noştri. Lor le datorăm România pe care noi o avem astăzi şi au dreptul la o viaţă decentă acum, nu peste 4-5 ani, când vrea PSD!

Robert-Nicolae Turcescu "Ruşinea din anul Centenarului - Întoarcerea în epoca Rodicăi Stănoiu" Ieri, am trăit din nou "marţea neagră". Parlamentul European a votat rezoluţia care amendează comportamentul Guvernului şi Parlamentului din România privind statul de drept, un document extrem de critic la adresa puterii din ţara noastră, iar Comisia Europeană a dat publicităţii cel mai dur raport MCV despre situaţia justiţiei din România. Şi, pentru ca dezastrul să fie complet, la câteva ore după ce acele documente au fost făcute publice, Finlanda s-a oferit să preia preşedinţia Consiliului UE în locul ţării noastre. Am rezumat cam cât de mare este haosul din România. Mă voi opri asupra situaţiei din justiţie. Ieri, ne-am întors exact în epoca din care am plecat, cea în care justiţia era condusă de Rodica Stănoiu. Vorbim despre o perioadă în care partidul aflat la putere - tristă coincidenţă, tot PSD - dirija procesele şi îşi subjuga magistraţii. Procurorii erau în acea perioadă în subordinea ministrului justiţiei, iar presa vremii a publicat atunci stenograme care au dovedit că se decidea cine să fie anchetat şi cine nu, la sediul PSD. Sună cunoscut? Eforturile şi progresele din ultimii 11 ani, făcute în timpul celor două mandate ale preşedintelui Traian Băsescu, au fost ieri şterse cu buretele. Instituţiile europene ne solicită să stopăm Legile justiţiei, numirea şi revocarea procurorilor-şefi, să nu mai modificăm aiuritor Codurile penale. Europa ţipă la noi să lăsăm statul de drept în pace, să revenim cu picioarele pe pământ, dar noi avem la conducerea ţării un ministru al justiţiei care ieri a tăcut mâlc, un premier care până şi în conferinţele de presă îi cere voie lui Liviu Dragnea să vorbească, doi şefi ai celor două Camere ale Parlamentului cercetaţi penal care nu iau în seamă sfaturile instituţiilor europene şi chiar şi un Iordache care îi numeşte pe autorii MCV-ului "experţi necunoscuţi". Nişte neica nimeni care ne distrug cu orgoliul lor nemăsurat, cu lăcomia nelimitată şi cu dorinţa absurdă de a controla justiţia. A aştepta, în acest moment, să vedem din partea găştii lui Dragnea că deja nu mai poate fi numit partid, semne de căinţă, paşi înapoi în legătură cu ceea ce au făcut, cred că este o iluzie foarte periculoasă. "Nu avem toată puterea, până nu punem mâna pe justiţie" - spunea Dan Voiculescu în iunie 2012. Şase ani mai târziu, PSD a reuşit să pună mâna pe justiţie şi să ducă România în colţul celor mai hulite şi mai criticate ţări din Uniunea Europeană. Şi, atenţie, MCV şi rezoluţia Parlamentului European ne vor costa scump! Ne-am pierdut orice urmă de credibilitate în faţa partenerilor europeni, iar costurile politice vor fi dramatice. Singura soluţie pe care o mai avem acum este crearea unei noi majorităţi parlamentare, astăzi, dacă putem, o nouă majoritate care ar putea chiar să adopte o rezoluţie prin care să fie de acord cu încercarea de a repara acest mare rău făcut României de Liviu Dragnea şi camarila lui în aceşti doi ani. Altfel, ne îmbătăm cu apă chioară! Gaşca lui Dragnea este gata să meargă până într-acolo încât să scoată România de pe drumul ei european, de a târî ţara într-o criză economică, orice, doar să aibă justiţia la mâna lor. Este cu adevărat al 12-lea ceas şi este timpul, stimaţi colegi din PNL şi USR, să depunem o moţiune de cenzură. Gata, nu vă mai eschivaţi, nu mai motivaţi că nu este momentul. Este acum ori niciodată! Avem această datorie faţă de poporul pe care îl reprezentăm în Parlamentul României!

Răzvan-Ilie Rotaru "Începe Programul «Start-up Nation» 2018!" Programul "Start-up Nation" urmează să fie pus în aplicare, începând de săptămâna viitoare. Principalele elemente ale programului privesc îmbunătăţirea acestuia prin introducerea unor măsuri suplimentare faţă de ediţia de anul trecut şi anume: acordarea unui avans de până la 30% la solicitarea beneficiarului, simplificarea procedurii de achiziţie şi a planului de afaceri, prin eliminarea proiecţiilor financiare, stabilirea unei noi grile de punctaj, prin care sunt favorizaţi antreprenorii din zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic; introducerea serviciilor ca activităţi eligibile care acordă şanse egale de obţinere a finanţării pentru afacerile pornite în producţie şi industrii creative; realizarea procesului de selecţie doar pe bază de clasament; introducerea de criterii de departajare transparente. Industria continuă să fie principalul motor al creşterii economice, ceea ce demonstrează că România este pe drumul cel bun. Cifrele demontează, încă odată, minciunile promovate de liderii opoziţiei. Toţi indicatorii economici, asupra cărora se îndreaptă îngrijorările reprezentanţilor PNL şi USR, arată exact contrariul, respectiv faptul că ne îndreptăm în direcţia bună. De la începutul acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2017, producţia industrială a fost mai mare cu 4,5%, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut în termeni nominali cu 9,2%, iar pentru serviciile de piaţă, prestate în principal întreprinderilor, a crescut în termeni nominali cu 8,7%. Cu toate acestea, este nevoie de susţinerea formării unei noi generaţii de antreprenori locali, care să aibă în primul rând acces la finanţare. În prezent întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 99,7% din totalul companiilor de pe piaţa financiară din ţara noastră. Marea majoritate a IMM-urilor sunt microîntreprinderi cu până la 10 angajaţi. Având în vedere aceste statistici, consider că este nevoie să construim un cadru legal favorabil realizării unei creşterii economice inteligente, sustenabile şi incluzive, bazate pe o forţă de muncă calificată şi bine plătită. În orice industrie, cunoştinţele dublate de talent reprezintă calea spre succes în carieră. În opinia mea, răspunsul la actuala criză de forţă de muncă din domeniul construcţiilor şi turismului în special, dar şi din alte domenii de activitate îl reprezintă programele de dezvoltare personală. Acestea sunt cheia atragerii persoanelor potrivite spre locurile de muncă pentru care există un deficit în prezent. Recrutarea celor mai buni candidaţi este un bun început, însă neinstruirea acestor talente poate avea rezultate dezastruoase în ceea ce priveşte realizarea proiectelor companiilor care au nevoie de forţă de muncă specializată. De aceea, consider că investiţia în educarea şi în pregătirea angajaţilor este o oportunitate pe care antreprenorii de astăzi nu ar trebui să îşi permită să o ignore.

Elvira Şarapatin "Noile date ale execuţiei bugetare atestă cât de bine se păstrează echilibrul macroeconomic şi reconfirmă performanţele financiar-bugetare" Cifrele demonstrează atenţia acordată de coaliţia PSD-ALDE, investiţiilor, absorbţiei fondurilor europene şi îndeplinirii angajamentelor de a creşte veniturile populaţiei. În economia ţării au intrat cu 20% mai multe fonduri europene decât anul trecut, respectiv 9,4 miliarde lei, în contul plăţilor efectuate. Creşterile consistente de salarii din educaţie şi sănătate, acordate începând cu 1 martie, dar şi majorările succesive ale punctului de pensie, la 1.000 de lei, de la 1 iulie 2017, respectiv la 1.100 lei, de la 1 iulie 2018, ori a indemnizaţiei sociale, de la 520 lei la 640 lei, au, în mod firesc, o influenţă importantă în cheltuielile bugetare. Este evident că după nouă luni de execuţie bugetară nu există riscul nerespectării obiectivului de 3% deficit anual, dat fiind realitatea că la sfârşitul lunii septembrie acesta era de 1,77% din PIB. Dacă s-ar aplica aritmetic media lunară a deficitului înregistrat până acum, la sfârşit, România ar avea un deficit de numai 2,36%, adică semnificativ mai puţin decât ţinta asumată de 3%. Veniturile bugetare pentru lunile ianuarie-septembrie, de 205 miliarde de lei, sunt cu 13,6% mai mari decât anul trecut. Totodată, s-au înregistrat creşteri la încasările din contribuţiile de asigurări, + 37,3%, şi din veniturile nefiscale, + 19,4%. Scăderea accentuată a şomajului demonstrează eficienţa măsurilor de guvernare care au dus la crearea de noi locuri de muncă şi la majorarea salariilor. Pentru prima dată în ultimii ani, nu mai este vorba despre migraţia forţei de muncă, ci despre o ofertă atractivă şi variată de noi locuri de muncă, determinată de creşterea economică şi de salariile majorate. De asemenea, au fost oferite facilităţi pentru ca cetăţenii din zonele mai defavorizate să poată obţine locuri de muncă în zonele mai dezvoltate. În acelaşi timp, investiţiile au fost de 15,2 miliarde de lei, cu 25,7% mai mari decât anul trecut, când, de asemenea, investiţiile au fost mai mari decât în 2016, fapte care atestă transpunerea în realitate a acestei priorităţi asumate explicit de coaliţia PSD-ALDE.

Ciprian-Constantin Şerban "De Ziua internaţională a toleranţei, celebrată vineri, 16 noiembrie, să nu uităm că demnitatea umană este dincolo de orice categorie socială, culturală sau religioasă!" În anul 1995, Organizaţia Naţiunilor Unite a atras atenţia asupra acestui important principiu, dedicându-i o zi în care să fie marcată anual, la nivel internaţional. Bazată pe numeroase tratate, convenţii şi recomandări, Organizaţia Naţiunilor Unite subliniază necesitatea toleranţei la nivel global, pentru respectarea drepturilor omului, pentru pace, înţelegere între popoare şi comunităţi religioase. Este cert că fiecare popor sau comunitate etnică îşi are specificul său, tradiţiile sale şi istoria sa. Acest lucru nu înseamnă, însă, că unele comunităţi trebuie să fie receptate în termeni pozitivi, iar altele în termeni negativi. Diversitatea nu trebuie să implice aspecte de intoleranţă. În societăţile complexe din punct de vedere etnic, cultural şi religios, toleranţa este întotdeauna premisa pentru o viaţă în pace şi pentru dezvoltare socială. Aceasta înseamnă respect reciproc faţă de tradiţia celuilalt, faţă de istoria şi de necesităţile sale. Toleranţa înseamnă să evaluăm grupurile şi realităţile societăţii în care trăim, înainte de toate, pe baza principiului demnităţii umane. Înainte de a vedea diferenţele, trebuie să vedem ce ne uneşte. Diversitatea nu trebuie să nască aversiuni. Solidaritatea tuturor este termenul cheie ce trebuie să dea expresie acestei diversităţi. De multe ori, vedem în anumite regiuni ale Globului, politici locale iresponsabile ale unor comunităţi etnice şi religioase, ce duc la extrem elementele de autodefinire în ceea ce priveşte credinţa şi istoria proprie. Se fac eforturi permanente, la nivel internaţional, pentru ca multiculturalismul şi varietatea religioasă şi confesională să nu mai fie factori de conflict, ci de coeziune socială. Orice formă de promovare a principiului toleranţei trebuie să fie apreciată, pentru a putea conduce la reducerea tendinţelor de conflict din comunităţile mixte şi la pace socială. Astfel, este de lăudat iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite care, în colaborare cu YouTube, a creat Proiectul "Creatori pentru schimbare", invitând numeroase licee, vineri, 16 noiembrie 2018, între orele 10:00 şi 12:00, să participe la un eveniment care să marcheze Ziua Internaţională a toleranţei. În colaborare cu YouTube, Organizaţia Naţiunilor Unite va găzdui o vizionare a videoclipurilor din cadrul Proiectului de impact "Creatori pentru schimbare" 2018, videoclipuri ce iau atitudine împotriva discursurilor de ură, xenofobie, sau extremism prin diferite forme creative. De asemenea, patru dintre creatori şi un reprezentant al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului vor participa la o discuţie cu publicul. Astfel, promovarea principiului toleranţei în cadrul generaţiilor tinere este premisa înţelegerilor dintre oameni, naţiuni, culturi şi religii în viitorul apropiat. O altă iniţiativă notabilă în acest sens este Premiul UNESCO - Madanjeet Singh pentru promovarea toleranţei şi nonviolenţei, care este acordat din doi în doi ani, anul acesta fiindu-i atribuit, la 16 noiembrie 2018, în cadrul unei ceremonii la sediul general UNESCO din Paris, antreprenorului social şi cineastului Manon Barbeau (Canada) şi ONG-ului "Coexist Initiative" (Kenya) pentru recunoaşterea activităţii în domeniul drepturilor omului, a promovării toleranţei şi incluziunii. Societatea românească are şi ea nevoie, în anul Centenarului, de mai multă toleranţă din partea fiecăruia dintre noi. Să renunţăm întru totul, sau să reducem atitudinile noastre negative faţă de noi înşine, dar şi faţă de alţii. Este datoria noastră ca, la 100 de ani de la Marea Unire, să arătăm maturitate în combaterea discursului de ură şi învrăjbire şi să privim înapoi către actul de unitate creat de înaintaşii noştri, dar şi înainte, către dezvoltare socială şi înţelegere umană.

Sorin-Ioan Bumb "La 3 ani de la tragedia din Clubul «Colectiv», în România încă se moare cu zile, din cauza birocraţiei şi incompetenţei" Au trecut trei ani de la dezastrul "Colectiv", dar în România, gestionată de PSD, încă se moare cu zile din cauza incompetenţei şi birocraţiei. Ocupaţi doar să-l salveze pe Dragnea de puşcărie, PSD-iştii au arătat că n-au învăţat nimic din această tragedie. În continuare locaţii publice funcţionează fără autorizaţii de incendiu, în continuare lipsesc clinicile specializate în tratamentul arşilor, în continuare se moare mai mult din cauza infecţiilor din spitale decât din cauza bolilor pentru care pacienţii ajung în spital. Încă un tânăr cu arsuri foarte grave a fost răpus, zilele trecute, de birocraţie şi de incompetenţă. De birocraţie, pentru că a fost nevoie de un spectacol grotesc, din care n-au lipsit nici lacrimile ministrului sănătăţii, pentru ca acest tânăr să aibă parte de tratament adecvat, dar şi de incompetenţă, pentru că şi-a găsit sfârşitul din cauza infecţiilor cu două bacterii pe care le-a luat în timpul în care era pasat prin spitalele româneşti. La fel ca în filmul "Moartea domnului Lăzărescu". Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, un nou caz paradoxal l-a avut în centru pe un iubit actor, care era să îşi piardă viaţa şi el din cauza birocraţiei şi incompetenţei PSD. Ajuns de urgenţă într-un spital de provincie, n-a avut cine să-l opereze. Deşi peste tot este nevoie de cadre medicale, sute de tineri medici din România iau în fiecare an calea străinătăţii pentru că numărul de posturi scoase la concurs pentru rezidenţiat este de aproape trei ori mai mic decât numărul de solicitanţi, iar numărul de adeverinţe şi ştampile de care un doctor are nevoie ca să profeseze în Vest e infinit mai mic decât în România. La toate astea se adaugă cazurile bolnavilor ajunşi să fie transportaţi în străinătate pe targă în avioane de linie, pline cu turişti, ca nişte refugiaţi de război, sau cazurile celor rămaşi fără imunoglobulină sau insulină pentru că vreun birocrat de la vreo casă de sănătate vrea ştampilă albastră pe formular verde, şi nu ştampilă roşie pe formular alb. În plus, PSD tocmai renunţă la construirea spitalelor regionale cu bani de la UE, pentru că nu-i profitabil. E greu să iei şpagă din bani europeni, aşa că PSD mai bine face un parteneriat pe persoană fizică şi mai face nişte studii de fezabilitate... că de spitale nici vorbă. În tot acest timp, în România lui Dragnea se moare cu zile pentru că singurul obiectiv al PSD este fuga de puşcărie şi subordonarea totală a justiţiei. Sănătatea - ca domeniu de competenţă al statului - nu mai este decât o vacă de muls din care PSD şi prietenii săi jefuiesc tot ce pot. Vezi cazul lui Sebi Ghiţă, cel care continuă să încaseze milioane de euro fără licitaţie pentru celebrul card de sănătate, sau cazul Hexi Pharma, unde s-au vândut întregii ţări soluţii pentru dezinfectare cu diluţii demne de homeopatie.

Florinel Stancu "Guvernul înlesneşte creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe" Una din cele mai inspirate decizii, pe care le-am adoptat de când am aderat la Uniunea Europeană, a fost Programul naţional pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Sectorul clădirilor este considerat unul din principalii consumatori de energie şi de emitere de gaze cu efect de seră şi CO 2 . Clădirile din România sunt responsabile pentru 45% din consumul total de energie al ţării, iar aproximativ 75% dintre ele nu sunt eficiente energetic, conform Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale. Asociaţiile de proprietari şi administraţiile publice locale, care au reuşit să investească în reabilitarea termică, au redus semnificativ consumul de energie pentru încălzirea blocurilor de locuinţe, respectiv au redus costurile de întreţinere cu încălzirea. De asemenea, au reuşit reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie, precum şi îmbunătăţirea aspectului oraşelor. Până acum finanţarea executării lucrărilor de intervenţie s-au realizat cu 60% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi 40% din fonduri de la bugetele locale, precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari. Ţinând cont de faptul că, prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate pentru finanţarea programului, în sumă 20.000.000 lei, au caracter anual, ceea ce permite angajarea sumelor şi efectuarea plăţilor exclusive în cursul anului bugetar 2018, putem asista la un blocaj ce conduce la nefinalizarea lucrărilor ce se desfăşoară şi pe parcursul anului 2019. În acest sens, Guvernul a adoptat Ordonanţa nr.72/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe. Prin acest act normativ a fost evitată blocarea programului şi punerea în dificultate a autorităţilor publice locale, care au în derulare contracte de lucrări ce se vor finaliza în 2019. Proiectul de Lege se află acum în Parlament şi trebuie votat de urgenţă. După intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice încheie cu autorităţile administraţiei publice locale, care au alocate fonduri de la bugetul de stat, contracte de finanţare anuale pentru finalizarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe cuprinse în program. În acest moment, Sectorul 3 din capitală este campion la atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică, iar Sectorul 1 este campion la reabilitare în general, deoarece va finaliza renovarea tuturor blocurilor de locuit în foarte scurt timp, ceea ce va constitui o premieră pentru România. Ei au reuşit datorită implicării Primăriei şi a proiectelor acoperite în mare parte din surse proprii, din banii alocaţi de la bugetul de stat şi dintr-un împrumut extern nu foarte mare. La fel îmi doresc să se întâmple şi în oraşul Craiova, iar în 2019 programul de reabilitare termică să se intensifice şi mai mult, deoarece acesta are un impact imens asupra facturilor în perspectiva unor costuri tot mai mari cu energia. Craiovenii merită să aibă parte de facturi mai mici şi de blocuri mai frumoase. Astfel am reuşi să contribuim şi la atingerea obiectivului de ţara, care constă într-o reducere a consumului de energie cu minim 27% până în 2030. Pentru a realiza acest lucru ne vom asigura ca proiectul de lege să fie adoptat, iar fondurile alocate de Guvern să fie majorate în fiecare an pentru o eficientizare energetică a tuturor clădirilor vechi din ţara noastră.

Angel Tîlvăr Defrişarea pădurilor este o problemă globală, care, din păcate, nu ne ocoleşte. În fiecare oră, în România sunt tăiate trei hectare de pădure şi se acţionează foarte puţin pentru a reîmpăduri zona exploatată, defrişarea abuzivă expunându-ne riscului dezastrelor naturale. În Vrancea, de exemplu, de mai bine de 15 ani, ploile, care altădată veneau ca o binecuvântare pentru oamenii care muncesc pământul, au ajuns, în prezent, să provoace inundaţii dezastruoase. Specialiştii pun aceste fenomene extreme pe seama defrişărilor masive care au loc în pădurile patriei, păduri al căror rol principal este menţinerea echilibrului ecologic. Potrivit acestora, tăierea necontrolată a pădurilor duce la erodarea solurilor, intensifică alunecările de teren, cu grave pierderi pentru economie, aduc seceta şi inundaţiile. Statistica din 2017 arată că în România s-au tăiat ilegal aproximativ 150.000 de hectare de pădure, adică tot cam pe atât cât reprezintă suprafaţa împădurită a Vrancei. Conform statisticilor recente, suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României este de 6.559 mii ha. şi reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării, media europeană fiind de 32%. O imagine adecvată asupra situaţiei pădurilor cere o analiză mult mai complexă decât articolele prin care aceasta este zugrăvită în mass-media sau pe reţelele de socializare, care să includă dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, regimul de exploatare, componenţa pe vârstă şi specii sau procesul de regenerare. Conservarea şi dezvoltarea fondului forestier reprezintă o necesitate, având în vedere rolul şi funcţiile pădurii, atât ca bogăţie naturală lent regenerabilă, cât şi ca mijloc de menţinere a echilibrului ecologic. În acest sens, activitatea privind dezvoltarea, gestionarea, conservarea şi protejarea pădurilor României devine o problemă de interes naţional. Perfecţionarea sistemului legislativ din România, conform noilor realităţi şi cerinţe din viaţa economică, socială şi politică, precum şi tendinţa de a alinia legislaţia naţională la principiile şi normele de drept aplicabile în Uniunea Europeană, au inclus şi legislaţia din domeniul silvic. Ca urmare, cadrul juridic cu specific silvic se concentrează pe ocrotirea patrimoniului silvic românesc, pe asigurarea respectării regimului silvic, pe apărarea intereselor publice şi private şi garantarea unei gestionări durabile a fondului forestier. Însă activitatea nu trebuie să se oprească aici, cade în sarcina organelor abilitate de lege să acţioneze pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de săvârşirea de infracţiuni şi contravenţii în domeniul silvic, să ia măsuri pentru recuperarea prejudiciilor cauzate, să stabilească şi să pună în aplicare măsuri preventive şi de combatere eficiente. În contextul realităţilor naţionale, europene şi internaţionale, răspunzând nevoii de redactare a unei noi strategii eficiente în concordanţă cu provocările actuale, Ministerul Apelor şi Pădurilor a finalizat la începutul acestui an elaborarea Strategiei Forestiere Naţionale 2018 - 2027. Aceasta s-a vrut a fi o soluţie pe termen mediu şi lung la problema tăierilor ilegale de păduri din ţara noastră, însă punerea ei în aplicare întârzie. Pentru a afla care este stadiul aprobării strategiei şi detalii despre etapele de implementare, am solicitat detalii Ministerului Apelor şi Pădurilor. Problema este că realitatea ne impune acţiuni concrete, imediate pentru promovarea unui management forestier responsabil în România, în contextul în care sunt judeţe profund afectate de tăierile ilegale, îndeosebi în pădurile nepăzite. Vă pot da un exemplu. În Vrancea, pădurile fără pază sunt defrişate sistematic de hoţii de lemne, aşa cum arată rapoartele recente ale Gărzii Forestiere Focşani: "În urma actelor de control au fost găsite 3.525 de cioate pe aceste suprafeţe, cu un volum de 700 metri cubi şi un prejudiciu estimat la 231 mii lei". Raportul Gărzii Forestiere arată că la nivelul judeţului, în primele 9 luni din acest an, au fost preluate în pază, prin acte de constatare, 800 hectare de pădure, dintre cele peste zece mii de hectare deţinute de mici proprietari pentru care nu erau asigurate servicii silvice, deoarece proprietarii nu au putut fi identificaţi sau au decedat şi nu a fost realizată dezbaterea succesorală. Conform raportului, în urma actelor de control au fost găsite 3.525 de cioate pe aceste suprafeţe, cu un volum de 700 metri cubi şi un prejudiciu estimat la 231 mii lei, întocmindu-se sesizări către organele de cercetare penală pentru depistarea hoţilor. Garda Forestieră a precizat că au mai fost preluate în pază, prin contracte de prestări servicii silvice, la solicitarea proprietarilor, încă 1.865 hectare de pădure. Ocoalele silvice au obligaţii clar stabilite prin Codul silvic. Astfel, la cererea proprietarului de pădure, Ocolul trebuie să asigure pază, pe bază de contract, pentru suprafeţele de pădure de maximum 30 hectare, care aparţin persoanelor fizice sau juridice de pe raza localităţilor, precum şi în cazul proprietarilor care nu pot fi identificaţi sau pentru cazurile în care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, costurile necesare asigurării serviciilor silvice pentru aceste cazuri fiind suportate de către bugetul de stat. O parte din suprafeţele de pădure sunt ameninţate cu defrişarea. Fie că proprietarii au o situaţie materială precară, fie din cauza lipsei simţului proprietăţii, fie din dorinţa unora de înavuţire, care, după ce au cumpărat păduri de la alte persoane, le exploatează acum în mod ilegal. Prejudiciul adus mediului din România, prin exploatarea necontrolată a pădurilor, are două componente: tăierile ilegale şi nerespectarea normelor tehnice de exploatare. Ştim cu toţii cât este de greu să se refacă rănile pământului cauzate de defrişările abuzive de suprafeţe de pădure. Dacă în fondul forestier privat fiecare procedează după cum îl taie capul, la nivelul pădurilor administrate de stat lucrurile stau oarecum diferit. În ultimii ani, aici s-au făcut o serie de lucrări de corectare a torenţilor, acolo unde se formează de obicei viiturile, acestea funcţionând ca o stavilă în calea apelor, care se scurg dirijat pe văi. Operaţiunea "Scutul Pădurii", derulată de autorităţile vrâncene în 2018, a avut ca rezultat reducerea cu aproape o treime a infracţiunilor din pădurile judeţului, conform unui raport al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vrancea. Poliţiştii susţin că, în primele nouă luni ale acestui an, a scăzut numărul infracţiunilor sesizate. Se menţionează că în această perioadă au fost aplicate 1.446 sancţiuni contravenţionale, cu o valoare de 1,7 milioane lei, fiind confiscată o cantitate de peste trei mii metri cubi de lemn, cu o valoare de 720 mii lei. În ceea ce priveşte împăduririle, pentru anul 2018, Garda Forestieră Focşani informează că există un program total de împăduriri de 1245,41 hectare. Contrar percepţiei, în prezent nu se exploatează peste capacitatea de producţie a pădurilor şi este evident că eforturi se fac. Problema majoră este că tăierile ilegale afectează sănătatea şi structura pădurilor în multe zone şi nu există un plan de acţiune concertat, coerent şi util, pe termen mediu şi lung, prin care să conştientizăm comunităţile despre efectul dezastruos al defrişărilor abuzive şi necontrolate şi prin care să ne implicăm cu toţii, în mod responsabil, în lupta pentru salvarea pădurilor din România. Consider că este nevoie ca toţi factorii decidenţi să sprijine acest sector al forestierilor din România. Am convingerea că pădurile României pot fi gospodărite durabil, printr-un management forestier fundamentat ştiinţific şi o legislaţie în deplină concordanţă cu realităţile româneşti.

Vasile Cîtea "Iaşiul, pe drumul cel bun în ceea ce priveşte infrastructura rutieră" Oraşul Iaşi se află pe drumul cel bun în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. Nu o spun eu, ci o arată proiectele demarate în ultima perioadă, dar şi investiţiile făcute în acest domeniu. Infrastructura rămâne un domeniu prioritar pentru noi, aşa că vom avea grijă ca, în continuare, s-o dezvoltăm. Unul dintre proiectele de anvergură pentru infrastructură, în care este inclus şi oraşul Iaşi, îl reprezintă autostrada A8, denumită şi Autostrada Unirii, tocmai pentru că leagă provinciile româneşti. Şoseaua de mare viteză va avea o lungime de peste 300 de kilometri şi va porni de la graniţa cu Republica Moldova, unde va începe cu un pod peste Prut. Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni reprezintă un câştig pentru toate judeţele Moldovei, o şansă reală pentru dezvoltarea economică a acestora, pentru atragerea investiţiilor, dar şi a forţei de muncă. Legea care prevede construcţia autostrăzii a fost deja adoptată. Iar aici ţin să menţionez faptul că am fost unul dintre iniţiatorii acestui proiect, că mi l-am dorit foarte mult şi că în niciun caz nu se poate vorbi de un boicot din partea mea privind votul pentru autostrada Unirii. Pe lângă acest proiect major de infrastructură, Guvernul României a avut grijă, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Locala PNDL II, şi de proiectele locale, mai mici, dar a căror importanţă este ridicată pentru oamenii care locuiesc în judeţul Iaşi. Astfel, prin intermediul PNDL II, reţeaua de drumuri judeţene reabilitate din judeţul Iaşi a căpătat un alt contur. S-a început reabilitarea a 9,2 kilometri de drum între Târgu Frumos şi Cucuteni. Valoarea acestor lucrări se ridică la 11,7 milioane de lei, iar reabilitarea cuprinde şi 2.900 de metri de trotuare, 12 podeţe, dar şi amplasarea a 1.300 de metri de parapet metalic de protecţie, alături de efectuarea marcajelor rutiere obligatorii. O altă lucrare, pe care vreau s-o anunţ, este reabilitarea Drumului Judeţean 281C, până la intersecţia cu Drumul Naţional 28 B, de la localitatea Blăgeşti până la localitatea Cotnari. Pentru această porţiune se vor da 44 de milioane de lei, bani care vor moderniza 25 de kilometri de drum, dar şi 7.400 de metri de trotuare. De asemenea, se vor efectua lucrări de modernizare pentru şase staţii de autobuz, 29 de podeţe şi 1.600 de metri de parapet metalic de protecţie. Nu în ultimul rând, trebuie să menţionăm şi faptul că a fost reabilitat drumul judeţean 248 A, până la limita cu judeţul limitrof Vaslui. În cadrul proiectului au fost reabilitate şi 12 podeţe, dar s-au efectuat şi marcaje rutiere. Lucrările au o garanţie de trei ani. În total, pentru judeţul Iaşi, doar pe Programul PNDL II, au fost reabilitaţi sau urmează să fie definitivată reabilitarea pentru 93 de kilometri de drum. Suma alocată este de 182 milioane de lei, la care se mai adaugă şi reparaţiile urgente la reţeaua de drumuri judeţene, care s-au decontat din Fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului României. Concretizarea acestor proiecte de infrastructură ne arată faptul că Guvernul României nu a uitat de judeţul Iaşi, de oamenii care locuiesc aici, dimpotrivă a alocat sume importante de bani pentru reabilitarea străzilor sau pentru construcţia de şosele noi. Iar în acest mod, nu le arătăm decât respect celor care se deplasează prin judeţul Iaşi şi care au parte de un trafic civilizat şi fluent.

Viorel Stan "Autostrada Unirii, cel mai important proiect de investiţii pentru România" În an Centenar, demarăm unul din cele mai mari proiecte de infrastructură din România. Un proiect la care noi, românii, visăm de multă vreme şi care, într-un final, s-a concretizat. Mă refer aici la autostrada 8 Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, supranumită şi autostrada Unirii. Se numeşte autostrada Unirii tocmai pentru că e menită să facă legătura între provincii. Şoseaua de mare viteză va fi prima care, plecând din Ardeal, ar tranzita Moldova, ajungând până la graniţa cu Republica Moldova. Autostrada va începe la graniţa României cu Republica Moldova, printr-un nou pod peste râul Prut, şi se va termina printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov - Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş. Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional final, a adoptat deja proiectul de lege, cu 261 de voturi pentru, iar Ministerul Transporturilor este obligat ca, în 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, să demareze procedurile de construcţie a autostrăzii. Autostrada Unirii va fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, dar şi din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi prin parteneriat public-privat Vorbim de o investiţie extrem de importantă, care se ridică la 8,9 miliarde de euro. Autostrada Târgu Mureş - Ditrău, cu o lungime de 92 de kilometri, va costa 2,12 miliarde euro, autostrada Ditrău - Târgu Neamţ, de 118 km, va fi 4,24 miliarde euro, iar autostrada Târgu Neamţ - laşi - Ungheni, cu o lungime de 101 km, va costa 2,52 miliarde euro. În total, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni va avea 320 de kilometri. Aşadar, demararea lucrărilor la această autostradă vor începe în cel mai scurt timp. Am încredere că Ministerul Transporturilor va face tot posibilul pentru a circula cât mai repede pe şoseaua de mare viteză, că va găsi fondurile şi forţa de muncă necesare construcţiei autostrăzii şi că nu ne vom lovi de proceduri birocratice care să întârzie lucrările. E un pas uriaş pe care îl facem, un pas care va duce la dezvoltarea economiei, la atragerea investiţiilor şi a turiştilor. Autostrada Unirii e un cadou pe care şi-l fac românii în an centenar şi care ne va reaminti tuturor de Marea Unire de la 1918.

Viorica Cherecheş "Nu ştim să promovăm tradiţiile şi turismul românesc!" România va prelua, de la 1 ianuarie 2019, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ceea ce înseamnă oportunităţi în plus pentru noi. Astăzi, doresc să vă vorbesc despre sectorul turistic, domeniu în care, surpriză, nu stăm deloc bine. România nu reuşeşte să utilizeze adevăratul său potenţial în turism, şi, dacă nu se schimbă nimic în modul de a acţiona, în modul de a promova, dar şi în investiţiile în infrastructură, turismul din România va continua să piardă, românii vor face călătorii şi îşi vor petrece concediile şi vacanţele în alte ţări, iar numărul străinilor, care vor dori să ne viziteze, nu va creşte semnificativ. Ministerul Turismului nu are nici astăzi o direcţie, banii alocaţi acestuia sunt insuficienţi pentru o promovare cât mai corectă a obiectivelor turistice din România. Nu poţi face performanţă şi să aduci bani la buget când faci cu maşina de la Bucureşti până la Baia Mare aproape 8 ore, când pe o distanţă de 160 de km., între Bucureşti şi Râşnov, faci aproape 5 ore. De râs sau de plâns?! Incapacitatea factorilor de decizie în turism în a crea politici durabile în acest sector, lipsa unei viziuni şi a unei strategii de dezvoltare, preţurile mari la servicii, lipsa şoselelor şi a autostrăzilor nu au generat altceva decât stoparea evoluţiei acestui sector. Strategia de promovare a turismului în România a rămas în urmă cu aproape 30 de ani şi se face exact ca pe vremea lui Ceauşescu. Pliante depăşite moral, cu oferte neatractive pe piaţa internaţională, în ideea în care dispunem de zone absolut fantastice, unice în lume şi care sunt aproape inexistente în mediul online. Degeaba avem un potenţial turistic uriaş dacă am rămas cu mult în urma statelor vecine, şi asta şi din cauza lipsei de strategii potrivite şi specifice tuturor tipurilor de turism practicabile în România. Este greu să aduci turişti în România, nu există nici zboruri către Bucovina sau Maramureş, nu avem strategii, nu existăm în mediul online. Ministerul Turismului a recunoscut cu nonşalanţă că nu s-a pus accent pe promovarea online, că acest lucru a fost o greşeală şi că va căuta acum realizatori pentru un nou clip de promovare turistică a României. Mai bine mai târziu, decât niciodată. Între timp, românii, care au afaceri în acest domeniu sau conexe acestuia, vor mai pierde cel puţin un sezon în care ar fi putut să atragă mii de turişti din străinătate. Sărbătorile de iarnă petrecute în România în zone precum Maramureşul sau Bucovina nu se compară cu nimic, dar în lipsa unei strategii coerente de promovare, turiştii, care ar fi putut să ajungă aici, vor merge în alte locuri. În al 12-lea ceas ar trebui să se trezească cei responsabili, să mai lase tăierile de panglici de la târgurile de turism, să înceapă cu adevărat să muncească pentru a atrage turişti în România.

Nicolae Velcea "Ziua de 14 noiembrie 1878 şi aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria-mamă" România serbează în acest an Centenarul Marii Uniri, care reprezintă, fără îndoială, unul dintre momentele importante pe care generaţia noastră le parcurge. Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiţii uşoare. Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit, în anul 1918, în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România. E important, însă, să ne amintim şi de momentele premergătoare Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Prima etapă preliminară a fost Mica Unire din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească, urmată de Unirea Dobrogei cu România, la 14 noiembrie 1878, care reprezintă a doua etapă în procesul de unire naţională a românilor. De altfel, Legea nr. 230/2015 instituie ziua de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei. Astăzi, 14 noiembrie 2018, aniversăm 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria-mamă. La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la Patria-mamă. Patru decenii mai târziu, la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, se desăvârşea unitatea naţională a românilor prin Marea Unire. Documentele epocii arată că "Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, face parte din România" . Revenirea Dobrogei la statul român a avut o importanţă istorică deosebită deoarece a devenit o cale de deschidere a României către restul lumii, prin cei 240 km. de faţadă maritimă, împreună cu portul Constanţa. Conform prevederilor tratatului de pace de la Berlin, din iulie 1878, Dobrogea, incluzând Delta Dunării şi Insula Şerpilor, urma să revină României după retragerea autorităţilor militare ruse care se aflau la acea dată în provincie. În anii 1877-1878 s-a desfăşurat conflictul militar dintre Imperiul ţarist şi Imperiul otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea Ţărilor Balcanice. România a intrat în acest război pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa proclamată în ziua de 9 mai 1877. La Congresul de pace de la Berlin, desfăşurat în perioada 13 iunie - 13 iulie 1878, a fost recunoscută independenţa României, dar în mod condiţionat. Dobrogea şi Delta Dunării au intrat în componenţa statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail. Încă din luna octombrie 1878 au început pregătirile pentru unire "când a fost promulgată şi o lege pentru reintegrarea Dobrogei. În ziua de 10 noiembrie, Domnitorul Carol I a prezidat întrunirea Consiliului de Miniştri, în care au fost stabilite normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei şi pentru primele organizări." Apoi s-a intrat pe făgaşul care ducea la momentul sublim. În ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziţii pentru intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, domnitorul a elaborat o proclamaţie către locuitorii Dobrogei şi un ordin de zi către armată. În Proclamaţia către dobrogeni, viitorul rege Carol I spunea: "Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân -, de astăzi, face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi, dar cu iubire, drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii (..)". Mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia astfel: "Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră". Sunt fapte eroice pline de jertfă şi patriotism ale înaintaşilor noştri, care fac parte din istoria noastră şi pe care nu trebuie să le uităm. La mulţi ani, Dobrogea!

Dumitru Oprea "Pericolul unei noi crize economice declanşate de guvernarea PSD-ALDE" Una dintre cele mai mari telenovele fiscale ale guvernărilor PSD-ALDE, aplicarea split TVA, este invalidată de Comisia Europeană deoarece este contrară Directivei UE privind TVA şi libertatea furnizării de servicii. În caz contrar, România riscă o procedură de infringement. Această decizie vine la capătul unei perioade de proteste din partea mediului economic, de repetate modificări legislative ale acestei măsuri şi pe fondul unui nivel extrem de redus de conformare voluntară a firmelor. Din păcate, split TVA se înscrie într-o serie nesfârşită de agresiuni la adresa mediului privat, pe care Guvernul PSD-ALDE le pune în operă cu precizie de ceasornic. Zi de zi, Ministerul Finanţelor Publice se laudă că economia României duduie, în vreme ce toate previziunile oficiale indică o încetinire a ritmului de creştere economică. În plus, Comisia Europeană estimează că ţara noastră nu va putea respecta ţinta de 3% a deficitului bugetar, din cauza creşterii salariilor în sectorul public şi a pensiilor. Cu siguranţă, ministrul Eugen Orlando Teodorovici va face posibilă respectarea ţintei de deficit, tăind orice leu de la investiţiile publice şi ajustând din pix cifrele. Însă, în faţa realităţii, orice contabilitate creativă ar pregăti Ministerul Finanţelor Publice, tot fake news se va numi. Economia României a mai duduit şi pe vremea când actualul lider al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se afla la cârma guvernării. Ne amintim că acesta a pârjolit bugetul public în timpul campaniei electorale din 2008, ignorând total criza economică anunţată, care avea să producă efecte uriaşe în România. De aceea, actualul ministru al finanţelor publice nu trebuie să apeleze la manuale de istorie, ci doar la propria memorie pentru a înţelege pericolul uriaş la care sunt expuşi românii. Creşterea bunăstării pe datorie, fie că e vorba de bani publici sau de credite de nevoi personale, se va traduce prin condamnarea la sărăcie pe termen mediu şi lung. Astfel, în lipsa unei creşteri economice sustenabile, şi nu bazată pe consumul bunurilor din import, ţara noastră nu va avea banii necesari pentru a finanţa proiectele mari de infrastructură care să îi asigure dezvoltarea!

Alexandru-Ioan Andrei "Paşi importanţi pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu" La aproape 30 de ani de la Revoluţia din 1989, Giurgiu rămâne unul din cele mai slab dezvoltate judeţe ale ţării, iar acest lucru se vede în toate statisticile naţionale. Ca urmare a faptului că mulţi primari din mediul rural au înţeles că proiectele sunt singurele ce pot aduce dezvoltarea localităţilor, lucrurile au început să se schimbe şi în judeţul Giurgiu, unde multe primării au reuşit să realizeze astfel de proiecte şi să primească fonduri prin Programul PNDL, dar şi prin diverse programe europene, rezolvând o serie de probleme majore, legate de infrastructură, sănătate şi educaţie. Sunt însă, în continuare, multe de făcut pentru judeţul Giurgiu, iar prioritară este, fără îndoială, dezvoltarea economică. Şi Giurgiu are potenţial. Una din posibilităţile de relansare economică a judeţului este construcţia unui aeroport în judeţ, mai exact la Adunaţii Copăceni, unde, de altfel, există terenul necesar unei astfel de investiţii. Este o investiţie despre care s-a mai vorbit în trecut şi care ar putea ajuta mult dezvoltarea judeţului. De altfel, construirea aeroportului Bucureşti Sud este pe lista aprobată de Guvern pentru proiectele în parteneriat public-privat, şi consider că cea mai bună soluţie este cea de la Adunaţii Copăceni, iar apariţia unui astfel de obiectiv de importanţă majoră ar fi mai mult decât benefică pentru dezvoltarea economică a judeţului Giurgiu. Iar aeroportul nu este singurul obiectiv ce ar putea aduce dezvoltarea economică în judeţul Giurgiu, i s-ar putea alătura reluarea lucrărilor la construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti, un alt proiect, aprobat deja de Guvern, pentru realizarea în parteneriat public-privat. Susţin, cu tărie, realizarea acestor două proiecte în judeţul Giurgiu şi sper ca aceste obiective să rămână în atenţia Guvernului. Odată cu realizarea lor, giurgiuvenii bucurându-se de o viaţă mai bună.