3 octombrie 2018 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi şi vă anunţ următoarele. De la Grupul PSD au depus scris: doamna deputat Elena Hărătău, Cristina Burciu, Aida Căruceru, Corneliu Ştefan, Camelia Gavrilă, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Mihai Weber, Cristina Dinu, Claudia Gilia, Georgeta Holban, Alexandru Rotaru, Răzvan Rotaru, Tamara Ciofu, Marius Budăi, Elvira Şarapatin, Florinel Stancu, Claudiu Ilişanu, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Mihăiţă Găină, Ciprian-Constantin Şerban, Liviu Balint. De la Grupul PNL: Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Robert Boroianu, Ioan Balan, Dănuţ Bica, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Bogdan Huţucă, Viorica Cherecheş, Florin Stamatian, Dumitru Oprea, Mugurel Cozmanciuc, George Şişcu, Dumitru Mihalescul, Florin-Claudiu Roman, Ionuţ Stroe, Mara Calista, Nicolae Neagu, Florica Cherecheş, Corneliu Olar. De la Partidul Mişcarea Populară: Eugen Tomac, Adrian Todoran, Cătălina Bozianu. De la Grupul ALDE: Daniel Olteanu, Mihai Niţă, Florică Calotă, Avram Constantin. Şi, în ordinea înscrierilor, de la Grupul PSD, doamna Adriana Diana Tuşa. Se pregăteşte domnul Sorin Bumb, de la Grupul PNL. Vă rog, aveţi trei minute, doamnă.

Adriana Diana Tuşa Mulţumesc mult. Bună dimineaţa, dragi colegi. Declaraţia mea politică de astăzi priveşte un subiect de maximă importanţă, cred eu, pentru toţi românii, zilele acestea, şi anume votul la referendum, care este un gest de responsabilitate pentru viitorul nostru. Dragi colegi, România se află în faţa unei provocări imense, aceea de a lua decizia corectă în vederea apărării şi perpetuării sistemului de valori în care am fost educaţi de părinţii noştri. Cu atât mai mult acum, în anul Centenarului, avem o responsabilitate uriaşă în definirea societăţii pe care vrem să o lăsăm moştenire copiilor noştri. Încercările de a dezbina românii în două tabere - pro şi contra referendum - nu îşi au locul acum, când celebrăm 100 de ani de la făurirea României Mari. Vreau să cred că suntem capabili să îi facem mândri pe înaintaşii noştri, prin respectul pe care îl acordăm valorilor morale şi principiilor creştine în care am fost crescuţi. Este obligaţia noastră, a oamenilor politici, să dăm un exemplu de unitate şi să arătăm faptul că înţelegem că gestul celor 3 milioane de români, semnatari ai iniţiativei de revizuire a Constituţiei, reprezintă, de fapt, esenţa democraţiei. Iniţiativa cetăţenească şi referendumul sunt, aşadar, cele mai democratice metode prin care un popor îşi poate exprima voinţa într-o chestiune de interes naţional. Dezbaterile sterile, care îndeamnă la boicot sau la nerespectarea voinţei celor peste 3 milioane de români, fac rău şi creează tensiuni inutile în rândul societăţii. Trebuie să înţelegem că prin acest referendum suntem chemaţi să arătăm cum dorim să arate societatea în care vrem să trăim, şi nicidecum acest referendum nu este un instrument prin care se doreşte limitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Şi pentru că tot suntem astăzi în Parlamentul României, trebuie să înţelegem, o dată mai mult, că referendumul nu este al vreunui partid, fie el PSD, PNL, USR, ALDE, PMP sau UDMR, referendumul este despre români, despre identitatea noastră naţională! De aceea, iniţierea acestui referendum nu este un simplu moft sau un gest politic, aşa cum încearcă unii să acrediteze ideea, zilele acestea, ci este singura modalitate democratică prin care ne putem arăta susţinerea pentru familie, în sensul că aceasta se întemeiază "pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". În acest weekend, pe 6 şi 7 octombrie, suntem chemaţi pentru a defini prin Constituţie ceea ce ar trebui să reprezinte instituţia căsătoriei în societatea românească. Suntem chemaţi să votăm pentru definirea familiei, ca element fundamental al societăţii. Pe 6 şi 7 octombrie, nimeni nu va da un vot pentru vreo persoană, pentru a fi cu sau împotriva cuiva, ci pentru a defini un concept simplu, acela al căsătoriei. În ceea ce mă priveşte, cred cu tărie că valorile creştine au contribuit la conturarea naţiunii noastre. Aceste valori nu pot fi negociate şi consider că este de datoria noastră să le respectăm şi să le transmitem generaţiilor viitoare, din simplul motiv că ele reprezintă coloana vertebrală a naţiunii noastre. Prin urmare, dragi colegi, în weekendul acesta, pe 6 şi 7 octombrie, mergem la vot. De această dată nu ne exercităm doar un drept constituţional, ci avem, din punctul meu de vedere, o obligaţie morală. Luaţi-vă familia, rudele, prietenii şi mergeţi la vot! Decideţi cum vreţi să arate viitorul României! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Sorin Bumb, Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Silviu Dehelean. Sau domnul Duruş. Domnul Duruş.

Sorin-Ioan Bumb Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Dragnea îşi plăteşte libertatea cu gazele din Marea Neagră". În timp ce dumneavoastră sunteţi ocupaţi să dezbateţi dacă e bine sau nu să mergeţi la referendum sau în ce fel să votaţi, întâiul patriot cu mustaţă al ţării tocmai a început o serie de negocieri dure pe Legea privind exploatarea gazelor din Marea Neagră. După ce, în vară, Dragnea ne spunea că gazul este avuţia noastră naţională şi este inadmisibil ca străinii lacomi să ni-l exploateze, a dat totuşi o lege, care nu avea nicio legătură cu aceste declaraţii, pe care preşedintele Iohannis a refuzat să o promulge tocmai pentru că era foarte proastă. Legea s-a întors în Parlament pentru reexaminare. Şi aici, ce să vezi? Senatorii PSD au propus o serie de amendamente, care au şi fost aprobate, prin care firmele ce vor exploata gazele din Marea Neagră primesc o serie de înlesniri, mai favorabile chiar decât ceruseră la prima negociere. După ce Dragnea a primit vizita "licuriciului", şi termenul din dosarul său a fost stabilit peste mai puţin de două săptămâni, acesta a devenit brusc prietenul companiilor străine, acordându-le acestora toate înlesnirile cerute. În fapt, ceea ce s-a petrecut a fost doar o negociere pentru ca domnul Dragnea să scape basma curată, dând la schimb avuţia ţării, la fel cum au făcut-o şi înaintaşii din partidul său, în anii tulburi de după Revoluţie. Eu sunt categoric pentru realizarea acestor exploatări, mai ales că România va beneficia de bani de pe urma acestor rezerve doar dacă ele sunt exploatate. Nu sunt însă de acord ca românii să fie înşelaţi şi să se aleagă cu praful de pe tobă, în timp ce geniul din Teleorman şi gaşca lui se vor putea retrage liniştiţi la Belina să-şi numere milioanele furate, aflate prin te miri ce conturi offshore. Ne aflăm însă exact în situaţia ţărilor bananiere, unde un satrap, instalat în fruntea ţării, negociază după bunul plac cine exploatează petrol sau diamante. Prin modificările aduse legii, de PSD, România este sărăcită de resurse fără să primească nimic în schimb. Practic, prin modificările aduse legii, PSD a dictat ca regimul fiscal aplicabil acestor exploatări să rămână acelaşi cu cel de acum, pentru o perioadă de 30 + 15 ani, în condiţiile în care preţul gazelor creşte de la lună la lună. Normal ar fi fost ca o renegociere să aibă loc după 10 ani. În plus, prevederea PSD, ca firmele ce exploatează să-şi poată deduce investiţiile realizate în cotă de maxim 60% din impozitul pe venitul suplimentar total, face ca aceste firme să nu plătească nimic la bugetul de stat pentru o perioadă de minim 10 ani. Normal ar fi fost ca deducerea să vizeze 60% din impozitul pe venitul suplimentar anual; atunci şi România ar fi beneficiat de fonduri la buget. Personal am propus şi un amendament prin care sumele încasate din redevenţe şi impozitul pe veniturile suplimentare să fie folosite doar pentru finanţarea de noi reţele de gaze, realizate în localităţile din România, prin care cetăţenii să poată avea un beneficiu direct de pe urma acestor resurse. Iată, deci, că Dragnea face pe patriotul la televizor, urmărind un scop cât se poate de personal, iar toată ura cu care acesta loveşte în ciocoi este doar un teatru ieftin care-i oferă o marjă mai mare de negociere pentru interesul său şi al găştii care îl înconjoară. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Vlad Duruş, Grupul USR. Se pregăteşte domnul Biro Istvan, de la UDMR.

Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se adresează guvernanţilor, în speţă Guvernului. Acum, să spunem, aproximativ o lună s-a redeschis aeroportul din Baia Mare. Trecem peste faptul că trebuia redeschis acum aproape trei ani, peste faptul că costurile s-au ridicat, până la urmă, cu mult peste estimări, că sunt mai puţine curse ca înainte. În fine, e bine că s-a redeschis. Problema, stimaţi colegi şi guvernanţi, membri ai Guvernului, este că acest aeroport este internaţional doar în acte, doar cu numele. În fapt, el nu poate să aibă curse internaţionale, deoarece este nevoie de o hotărâre de Guvern privind trecerea unei fâşii de teren din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Maramureş. Partea revoltătoare este că acest proiect de hotărâre, fără de care nu se poate, se află pe circuitul intern al ministerelor de aproape doi ani de zile. Anul trecut a primit chiar un aviz negativ din partea Ministerului Justiţiei, condus de Tudorel Toader. Nu pot să înţeleg acest lucru, cum, de doi ani de zile, un proiect de hotărâre, un simplu document, este aşteptat de atât de multă lume? De ce Guvernul nu se sinchiseşte să redacteze această hotărâre fără de care aeroportul nu poate să aibă curse internaţionale? De ce nu înţelegeţi faptul că aeroportul este extrem de important pentru maramureşeni şi pentru economia locală? De ce vă bateţi joc de maramureşeni? De ce nu-i respectaţi? De ce îi neglijaţi şi ţineţi de doi ani de zile, la sertar, o hotărâre? Acesta este declaraţia mea. Şi sper ca cineva să audă cele ce am spus şi să rezolve această problemă. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, domnul Biro Istvan. Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, Grupul ALDE.

Zsolt-Istvan Biro Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pe 6 şi 7 octombrie 2018 va avea loc un referendum în România, prilej cu care, prin consultare directă, cetăţenii acestei ţări vor avea posibilitatea să se pronunţe în legătură cu schimbarea Constituţiei, în vederea definirii clare a noţiunii de familie. Poziţia noastră este limpede şi clară. Partidul Civic Maghiar, împreună cu toate bisericile şi cultele creştine maghiare îndeamnă la apărarea valorilor creştine. În concepţia noastră familia se bazează pe căsătorie, iar căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Clarificând acest lucru nu ne pronunţăm împotriva nimănui, dar ne pronunţăm pentru apărarea şi promovarea familiei, ca instituţie umană fundamentală. Familia bazată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie a fost binecuvântată şi cinstită de Dumnezeu, spre a cultiva iubirea reciprocă şi a da naştere la copii, este deci izvor de viaţă pentru fiecare popor şi pentru întreaga umanitate. Astfel, pe 6 şi 7 octombrie avem prilejul să ne exprimăm asupra unui lucru care ne uneşte şi nu care ne dezbină. Suntem ferm convinşi că înainte să fim maghiari, sau români, sau de altă naţionalitate, suntem, în primul rând, creştini şi trebuie să apărăm valorile fundamentale ale creştinismului, valori care stau şi la baza valorilor europene. Permiteţi-mi să-l citez pe Robert Schuman, care este numit tatăl Uniunii Europene, şi a avertizat că atunci când vom fi decuplaţi de rădăcinile noastre creştine, acest lucru ar putea să conducă la tiranie sau anarhie. Miza este deci foarte mare. Vom decide nu numai asupra unei întrebări aparent simple, ci vom decide viitorul. "Europa va fi creştină, sau nu va mai fi Europa" - spunem împreună cu Robert Schuman. Noi ştim ce viitor vrem pentru copiii noştri! Noi îndemnăm să spunem "da" vieţii! Mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Daniel Olteanu, de la ALDE. Au depus, în scris, Viorel Stan, de la PSD, Silviu Macovei şi Tudor Ciuhodaru. Vă rog, domnule deputat.

Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi...

Florin Iordache Se pregăteşte domnul... Numai puţin. Se pregăteşte domnul Constantin Codreanu, de la PMP. Vă rog.

Daniel Olteanu Stimaţi colegi, Salut deschis modul în care au fost elaborate condiţiile pentru antreprenorii care doresc să acceseze sprijinul guvernamental prin intermediul Programului "Start-Up Nation", un proiect aflat spre consultare. De-a lungul timpului, cred că am putut număra pe degete iniţiativele de impact izvorâte la nivel guvernamental, prin care regiunile defavorizate să fi primit şanse de a recupera decalajul care le separă de Bucureşti şi judeţele bogate. Conform unor informaţii publice, de la momentul sesiunii anterioare a "Start-Up Nation", erau 44 de proiecte în Vaslui, iar în Cluj, un judeţ cu o populaţie cam de două ori mai mare, erau de peste 25 de ori mai multe proiecte. La fel şi în Bucureşti - de peste 30 de ori mai multe proiecte decât în Vaslui, deşi populaţia e doar de aproximativ cinci ori mai mare. Dar iată că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat face acum, prin intermediul ordonanţei aflate în consultare, paşi concreţi către sprijinirea regiunilor rămase în urmă. Este de felicitat, în condiţiile unei presiuni publice, pe care am sesizat-o deja, curajul de a pune în consultare un proiect de ordonanţă prin care vor primi punctaj maxim, 20 de puncte, acei antreprenori din localităţile din mediul rural sau urban, din judeţele cu o densitate redusă a întreprinderilor mici şi mijlocii. De ce spun acest lucru? Pentru că, spre deosebire de antreprenorul din Bucureşti sau Cluj, cel din Vaslui trebuie să facă performanţă într-un judeţ lipsit de miliardele de euro investite, de la bugetul de stat, în infrastructură. Şi sper ca aceste condiţii din program să nu fie schimbate. Criticii acestor condiţii trebuie să înţeleagă că nu este posibil ca doar anumite zone ale ţării să aibă parte de sprijin de miliarde de euro, cum sunt investiţiile în infrastructură, iar altele să nu beneficieze de nicio investiţie. Atunci când au fost alocate miliarde de euro pentru autostrăzi, inclusiv din contribuţiile vasluienilor, n-am văzut pe nimeni revoltat că, din sărăcia lor, vasluienii susţin construcţia autostrăzilor în regiunile bogate. Desigur, finanţările prin intermediul Programului "Start-Up Nation" nu pot înlocui investiţiile în infrastructură, dar sunt un început foarte bun, prin care Guvernul nu doar conştientizează, dar şi ia măsuri pentru a scădea decalajul între săraci şi bogaţi. Bucureştenii, timişorenii, clujenii trebuie să înţeleagă faptul că nu se poate ca fondurile pentru marile proiecte de infrastructură să fie alocate exclusiv zonelor în care locuiesc ei, iar fondurile pentru sprijinirea afacerilor, tot acestor zone. Aş fi apreciat aceste puncte de vedere vehemente dacă le-aş fi văzut şi în momentul în care, an de an, judeţul Vaslui şi Moldova primeau 0 euro pentru mari proiecte de infrastructură. Asta, da, ar fi fost o dovadă de solidaritate. Din păcate, Programul "Start-Up Nation" nu şterge decalajul cauzat de faptul că, din peste 700 de kilometri de autostradă, Moldova are 0. Este, repet, un început pentru care Ministerul pentru Mediul de Afaceri merită felicitat, dacă "Start-Up Nation" rămâne în aceeaşi formă. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Da. Domnul Constantin Codreanu. Se pregăteşte doamna deputat Victoria Longher, de la Minorităţi. Vă rog, domnule deputat.

Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Distinşi colegi, În noaptea de 1 spre 2 octombrie a.c., un cetăţean român a fost declarat indezirabil pentru următorii cinci ani şi îndepărtat de pe teritoriul Republicii Moldova. Este vorba despre George Nicolae Simion, preşedintele platformei unioniste "Acţiunea 2012", văzut de regimul Plahotniuc-Dodon drept un pericol pentru securitatea naţională şi ordinea publică. Cetăţeanul român George Simion a fost escortat până în Vama Albiţa, îndepărtarea făcându-se într-o manieră susceptibilă de aplicare a forţei fizice de angajaţi ai Biroului "Migraţie şi azil" din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Cele întâmplate sunt abuzuri de natură să limiteze drepturile cetăţenilor români la libera circulaţie şi la exprimarea opiniilor. Aceste abuzuri pot conduce la deteriorarea relaţiilor speciale şi privilegiate dintre cele două state româneşti ale noastre. Ele urmăresc descurajarea şi suprimarea mişcării unioniste din Republica Moldova, susţinută tot mai mult de românii de peste Prut. Liderul platformei unioniste "Acţiunea 2012" nu a întreprins niciodată acţiuni care să prezinte pericol pentru securitatea naţională şi ordinea publică din Republica Moldova. Singurele sale activităţi publice, în Republica Moldova, se înscriu perfect în limitele legale. Opiniile unioniste exprimate de George Simion, ca şi militantismul unionist, în general, nu pot prezenta niciun fel de pericol real pentru securitatea naţională şi ordinea publică din Republica Moldova. Cel mai convingător argument, în acest sens, este existenţa unor partide unioniste înregistrate legal la Chişinău. Autorităţile române au obligaţia de a verifica dacă există sau nu vreun pericol real, din partea unui cetăţean român, la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a celui de-al doilea stat românesc, aşa cum ar lăsa să se înţeleagă, absolut neîntemeiat, autorităţile în exerciţiu de la Chişinău. Întrebarea noastră firească este dacă regimul Plahotniuc-Dodon luptă doar cu un cetăţean al României, care nu a comis nimic reprobabil, sau luptă cu ideea unionistă în general? În ultimul timp, a devenit tot mai clar că militantismul unionist este văzut la Chişinău drept un pericol la adresa regimului Plahotniuc-Dodon, ceea ce înseamnă că acest regim va putea recidiva în cazul oricărui cetăţean român care militează pentru unire. Astfel, am ajuns în situaţia în care regimul antidemocratic Plahotniuc-Dodon reprezintă el însuşi o problemă de securitate pentru România şi pentru români. Ieri am interpelat Ministerul Afacerilor Externe, asupra cazului, cerând luare de măsuri, conform legii, pentru clarificarea situaţiei, solicitarea de explicaţii şi remedierea cazului. Ideea unionistă este una legitimă. Ea reprezintă un test pentru orice guvernant de la Bucureşti şi Chişinău, mai ales în acest an, în care marcăm Centenarul Marii Uniri. Or, cine luptă împotriva acestei idei va pierde. Reunirea României cu Republica Moldova este un ideal sfânt şi perfect democratic. Nimeni şi nimic nu-i va putea sta în cale. Reunirea este iminentă. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu.

Florin Iordache Mulţumesc. Doamna Victoria Longher. Se pregăteşte doamna Oana Bîzgan, din partea colegilor neafiliaţi.

Victoria Longher Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În perioada 19-23 septembrie, am participat la cel de-al V-lea Congres al Diasporei Poloneze şi al Polonezilor din Străinătate, care a avut loc la Varşovia, Polonia. Organizat în anul împlinirii a 100 de ani de când Polonia şi-a recâştigat Independenţa, congresul s-a desfăşurat sub deviza "Ne uneşte Independenţa". Ceremonia de deschidere a avut loc pe 20 septembrie a.c., cu Sfânta Liturghie, celebrată în intenţia Patriei, în Arhicatedrala "Sf. Ioan" din Varşovia, slujba fiind concelebrată de cardinalul Karzimierz Nycz, împreună cu peste 50 de preoţi polonezi din întreaga lume, printre care şi pr. dr. Stanislav Cucharek - vicedecan de Bucovina. După încheierea Sfintei Liturghii delegaţiile prezente s-au îndreptat spre Seimul Poloniei. Aici, polonezii din toată lumea au fost salutaţi, printre alţii, de: Stanisław Karczewski - Mareşalul Senatului Republicii Polone, Dariusz Piotr Bonisławski - preşedintele Asociaţiei "Wspólnota Polska", şi de Teresa Berezowski - preşedintele Consiliului Diasporei Mondiale. În cuvântul său, mareşalul Republicii Polone a precizat că: "Al V-lea Congres al Diasporei Poloneze şi al Polonezilor din Străinătate cade exact în anul jubiliar în care Polonia sărbătoreşte 100 de ani de la recâştigarea independenţei. În calitate de patron de onoare a celui de-al V-lea Congres al diasporei poloneze şi al polonezilor din străinătate, vă asigur că patria mamă vă primeşte mereu cu braţele deschise". După deschiderea oficială a Congresului, cu toţii ne-am deplasat la Palatul Prezidenţial, pentru a ne întâlni cu Preşedintele Poloniei - Andrzej Duda - şi soţia sa. Acesta a evidenţiat importanţa organizaţiilor diasporelor poloneze, precizând că acestea sunt ambasadori ai Poloniei în lume şi că le mulţumeşte pentru faptul că se implică în promovarea patriei mamă, îmbunătăţind imaginea acesteia în rândul cetăţenilor altor state. "Mă bucur enorm că putem să vă găzduim în aceste zile, aici, la Palatul Prezidenţial, pentru a vă ura bun venit, dar mai ales să vă mulţumim şi să vă felicităm. Trăiţi adesea în afara graniţelor ţării de mulţi ani. Mulţi dintre dumneavoastră, mai ales tinerii, s-au născut în afara graniţelor ţării, dar vă simţiţi polonezi şi mereu sunteţi în legătură cu aceştia. Pentru acestea vă mulţumesc vouă, apropiaţilor voştri, părinţilor, celor care au educat în spirit polonez, şcolilor în care se învaţă limba polonă şi istoria Poloniei, profesorilor şi preoţilor polonezi". Vă mulţumesc. Longher Victoria, deputat, Uniunea Polonezilor din România.

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. O invit, în continuare, pe doamna Oana Bîzgan. Se pregăteşte doamna Maricela Cobuz, de la PSD.

Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Stimate colege, Stimaţi colegi, România este, în acest moment, polarizată de noi, sfera politică. Am ajuns la un nivel greu de îndurat al discursurilor instigatoare la ură, pentru a ne împărţi în tabere pro, contra sau boicot. Este trist că această dezbinare are loc exact în anul Centenarului. În loc să ne unim, să ne apreciem reciproc, suntem mai determinaţi ca oricând să-l arătăm cu degetul pe omul de lângă noi, să-i intrăm cu forţa în viaţă şi să decidem ce trebuie şi cum trebuie să gândească. Este omul "la fel de egal ca noi", pe care până ieri îl apreciam, îl asociam cu lucruri bune în familie, în comunitate, în ţară, şi, peste noapte, acelaşi om devine inamicul care trebuie înlăturat cu orice chip. Ne batem cu pumnii în piept că deţinem adevărul suprem în orice şi oricând, dar cu ce drept decidem noi cine pe cine iubeşte sau cine în cine crede? Cum ne permitem să intrăm "cu bocancii" în viaţa şi credinţa oamenilor? Cum ne putem declara mai buni dacă facem pentru celălalt exact ceea ce nu vrem să ni se facă nouă? Am uitat de ce se întâmplă cu adevărat în România, la doar câteva sute de metri de această clădire impunătoare, cu care nu ezităm niciodată să ne lăudăm în străinătate? Ne prefacem cu toţii că nu vedem realitatea cruntă - cote alarmante ale violenţei domestice, sărăcie lucie, abandon şcolar galopant, mii de copii abandonaţi, înconjuraţi de tristeţe şi durere, sute de mii de copii cu părinţi plecaţi în străinătate - aceştia trec prin drame inimaginabile. Acestea sunt adevăratele probleme ale familiei care ar trebui să ne preocupe, şi nu ce orientare sau comportament intim să aibă cetăţenii. Am uitat cu toţii că singurele lucruri care nu trebuie să lipsească dintr-o relaţie sunt respectul şi dragostea, şi nimic altceva? Drepturile fundamentale ale omului nu se votează, ele doar se respectă. Vă reamintesc că avem deja o legislaţie în vigoare care încă mai condiţionează recunoaşterea unor drepturi civile de instituţia căsătoriei. Recensământul din 2011 ne arată că există cel puţin 800.000 de români care trăiesc în uniune consensuală, fără să fie căsătoriţi. 37% din copiii României, ai noştri, se nasc în astfel de relaţii. Chiar vreţi să închidem cu toţii ochii la acest fapt? Chiar credem cu toţii că laşitatea ne va aduce un somn lin, noaptea, ca şi cum nimic nu s-a întâmplat? Uităm că trebuie să sprijinim relaţiile construite pe respect, indiferent de genul sau de orientarea partenerilor? Mai mult, avem responsabilitatea legală să o facem? În curând cetăţenii români vor ieşi sau nu la vot pentru acest referendum. Însă fac un apel la dumneavoastră, în calitate de reprezentanţi ai tuturor românilor - un apel la decenţă în discursul politic, la toleranţă de ambele părţi ale baricadei şi la respect. Indiferent de rezultatul acestui referendum, este de datoria noastră să propunem soluţii nediscriminatorii şi care să nu dezbine. Sper că vom găsi împreună înţelepciunea şi pârghiile să ne asigurăm că dragostea învinge ura. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, stimaţi colegi, să vă încadraţi, totuşi, în trei minute. Sunt mai mulţi colegi care trebuie să vorbească. Doamna Maricela Cobuz. Se pregăteşte domnul Ovidiu Raeţchi, PNL.

Maricela Cobuz Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se intitulează "Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice a fost sărbătorită şi la Suceava". An de an, pe data de 1 octombrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, o dovadă sinceră de respect şi preţuire pe care naţiunile lumii o datorează persoanelor vârstnice. La invitaţia Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice Suceava, am participat, luni, la şedinţa festivă dedicată celebrării persoanelor vârstnice din judeţul Suceava, care s-a desfăşurat în Sala "Ştefan cel Mare" din cadrul Palatului Administrativ. A fost un privilegiu pentru mine de a fi alături de persoanele vârstnice, de a le adresa un mesaj de preţuire şi respect pentru ceea ce reprezintă. De asemenea, am participat şi la întâlnirea cu membrii Organizaţiei Pensionarilor Social Democraţi din Suceava. OPSD reprezintă o structură importantă a Partidului Social Democrat, care a contribuit, an de an, la desfăşurarea acţiunilor partidului. Membrii organizaţiei au fost şi vor rămâne o forţă politică, o voce a electoratului social-democrat. Sunt o parte vitală pentru partid, care îşi asumă eforturi uriaşe, în pofida vârstei. Pentru aceasta felicit membrii şi simpatizanţii OPSD Suceava. Pentru toate aceste eforturi, Partidul Social Democrat nu a încetat niciodată să îşi arate respectul şi aprecierea pentru persoanele vârstnice. Guvernul României, condus de Coaliţia PSD-ALDE, a crescut punctul de pensie considerabil, de la 871 de lei, cât era în decembrie 2016, la 1.100 de lei în iulie 2018, iar pensia minimă a crescut de la 400 de lei, cât era în ianuarie 2017, la 640 de lei în luna iulie 2018. Toate aceste măsuri au venit în beneficiul a peste 6,1 milioane de pensionari. Mai mult decât atât, s-a eliminat plata contribuţiilor asigurărilor sociale de sănătate pentru peste 2,2 milioane de pensionari şi scutirea de impozit a pensiilor sub 2.000 de lei pentru 1,2 milioane de pensionari. De asemenea, în luna iunie a acestui an, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a adoptat două programe de interes naţional de asistenţă pentru persoanele vârstnice, printr-o hotărâre de Guvern. Este vorba despre "Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice" şi "Sprijin pentru autorităţile administraţiei publice locale din unele unităţi administrativ-teritoriale în care nu s-au înfiinţat sau nu au fost acreditate serviciile publice de asistenţă socială". Cele două programe vor fi implementate în perioada 2018 - 2020, iar Guvernul a alocat un buget de 115 milioane de lei. Primul program vizează creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice singure sau a căror familie nu poate asigura îngrijirea necesară, cât şi prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice. Al doilea program naţional vine în sprijinul autorităţilor publice locale în a-şi îndeplini atribuţiile privind organizarea, administrarea şi acordarea serviciilor sociale. Guvernul actual continuă să sprijine pensionarii din România, iar noul Proiect de Lege privind sistemul public de pensii este o dovadă a acestui fapt. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Suceava, Maricela Cobuz.

Florin Iordache Domnul Ovidiu Raeţchi. Se pregăteşte domnul Mihai Botez, USR.

Ovidiu Alexandru Raeţchi Vă mulţumesc. România traversează în aceste zile un mic ev întunecat post-decembrist pe care nu-l mai credeam posibil. Auzim declaraţii de ură şi dispreţ faţă de Europa. Auzim solicitări articulate de a părăsi Uniunea Europeană, deşi cetăţenii cred, într-o măsură covârşitoare, în această instituţie. Auzim atacuri la adresa unor state partenere şi la adresa unor diplomaţi. Observăm înlănţuindu-se o serie de argumente agresive şi discriminatoare la adresa minorităţilor sexuale. Demnitari pe care, în mod normal i-am prezuma ca sănătoşi la cap, propagă fake news despre legalizarea căsătoriei cu animale, pentru a-şi justifica poziţiile antioccidentale. Avem epidemii grave, pentru că majoritatea PSD-ALDE a îngropat în Parlament Legea vaccinării, influenţată de argumente obscurantiste pe care nu şi le asumă public. În acest context întunecat, periculos, în care poţi simţi un frig tot mai asumat, suflând dinspre Moscova, e esenţial să reafirmăm o serie de principii de bază ale gândirii liberale, principii pe care şi Partidul Naţional Liberal, dominat astăzi de o majoritate conservatoare, ar trebui să le afirme răspicat, aşa cum cere societatea civilă. Libertăţile individuale sunt esenţiale şi statul trebuie să stea cât mai departe de dreptul nostru la fericire, de viaţa privată, de suprareglementarea moralei publice. Argumentele ştiinţifice, filosofice, logice trebuie să stea la baza legislaţiei, nu universul atât de divers al credinţelor religioase intime. Există un singur destin conceptibil pentru România, alături de Uniunea European şi de NATO. România poate să se dezvolte doar ca stat cosmopolit, modern, capabil de dialog inteligent cu toţi partenerii externi, nu închizându-se în sine, după modelul legionaroid sau comunist, considerându-se victima unor conspiraţii şi centrul neînţeles al universului. Demagogia este un instrument jalnic şi inacceptabil. Mai bine stai alături de cei puţini şi slabi, decât să te bucuri de putere, vânzând iluzii toxice. Libertatea de a protesta este esenţială într-un stat liberal şi tentativele de a o restrânge, prin legi nedrepte şi antieuropene, vor fi respinse cu toată energia noastră. Libertatea presei este o valoare inestimabilă, pentru a proteja o democraţie fragilă ca a noastră. Organizaţiile non-guvernamentale sunt vitale pentru a bloca puseurile autoritariste ale oricărui stat. Organele de represiune ale statului, aşa cum este jandarmeria, nu trebuie întărite prin legi servile, pe model asiatic, pentru că suntem o societate abia ieşită din decenii nesfârşite de totalitarism şi trebuie să ne protejăm cu mare atenţie caracterul liberal al statului. Aşa arată un crez liberal pe care mă tem că va trebui să-l apărăm împreună, cu tot mai mari eforturi în următoarea perioadă. Dar este singura cale. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Mihai Botez. Se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca.

Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, dar mai ales dragi români, Zilele acestea ne confruntăm cu o dezbatere foarte importantă pentru noi, ca ţară, dar nocivă prin intensitatea trăirilor celor implicaţi şi a urii ce se revarsă între susţinătorii celor două tabere. Îmi place să văd atât de multă pasiune şi atât de multă dorinţă de implicare, dar din păcate vom vedea că e un foc de paie. După data de 7 octombrie nu vom mai vedea atât de multă implicare. Subiectul referendumului este unul important, dar cu un puternic potenţial dezbinator. Ceea ce cred că este important să avem în minte este să înţelegem că puterea modernizatoare a ţării stă în unitatea noastră ca popor, că bunăstarea noastră nu depinde de rezultatul referendumului, oricare va fi acela. Ideea asupra căreia aş vrea să medităm cu toţii mai mult este că ne erodăm ca naţiune, ca popor. Am trecut prin două epurări masive, una generată de instalarea regimului comunist, când o întreagă clasă de intelectuali, dar şi oameni din clasa de mijloc au fost ucişi, iar a doua a avut loc după ani '90, când milioane de români au început să-şi facă un rost prin alte zări. Au plecat mulţi oameni cu spirit de iniţiativă, cu spirit civic, oameni muncitori şi cu o bună moralitate. Oamenii care pleacă din România pleacă ori pentru că au nevoie să-şi asigure nevoile de bază, iar asta este trist, dar şi mai trist este că pleacă români care îşi pot satisface decent nevoile primare, dar nu se mai regăsesc în valorile şi modul de viaţă autohton. Nerespectarea legii, sentimentul de injustiţie, politicile publice incoerente cred că sunt cele care mai des ne fac să ne gândim la zări mai senine. Apelul meu se îndreaptă către toţi cei care iubesc România: să rămână acasă, să caute să se implice în comunitate, să caute oameni care le seamănă şi să încercăm împreună să facem din România un loc mai bun. Dezbaterea care ar trebui să ne consume atât de multă energie, acum în anul Centenar, ar trebui să fie cum reuşim să fim mai uniţi, cum facem să evoluăm şi să ne dezvoltăm fiecare dintre noi. Cum facem să fim nişte fraţi, surori, soţi, colegi... cetăţeni mai buni. Un fel de lehamite se instalează uşor, uşor şi ne macină din interior. Multă lume este nemulţumită de clasa politică şi aşteaptă una mai bună, mai demnă, pentru care să vină la vot. O schimbare nu se va produce peste noapte. Îndemnul meu este să facă ei parte din această clasă politică pe care o vor sau să-şi motiveze prietenii să intre în politică şi să fie modele de urmat şi de votat, iar treptat, prin sacrificii personale şi dăruire, vom ajunge să facem din România un loc în care să-ţi faci planuri de viitor, nu bagajele să pleci peste hotare. Vă propun să lăsăm ura la o parte şi să ne preocupe mai mult valorile ce ne unesc şi ne fac puternici împreună. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR, Vaslui.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Ionuţ Simionca. Se pregăteşte domnul Giureci Ghera. Este? Nu. Atunci domnul Petreţchi. Vă rog.

Ionuţ Simionca Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Criza lemnelor de foc loveşte din nou". Prima datorie pe care o avem faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm în Parlament este să ne asigurăm că aceştia au resursele necesare pentru a supravieţui, indiferent de vârstă, gen, locaţie sau de obiceiurile lor sociale. Când spun acest lucru am în vedere faptul că temperatura a scăzut, că sezonul rece bate la uşă şi că există, în România anului 2018, oameni care nu au lemne de foc pentru a-şi încălzi locuinţa şi nu văd nicio soluţie pentru a trece peste iarnă. Criza lemnelor de foc nu este o criză nouă pentru locuitorii satului Rusu Bârgăului din comuna Josenii Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud. Anul trecut, o femeie din sat a murit îngheţată, deoarece nu avea cu ce să se încălzească. Oamenii din sat mi-au spus zilele trecute că nu beneficiezi de ajutorul de urgenţă de la Primărie, constând în lemne de foc, decât dacă ai relaţii. Lucru de neacceptat, cu atât mai mult cu cât cei aflaţi în această situaţie sunt moştenitorii grănicerilor, iar pădurile din localitate le aparţin, nefiind naţionalizate vreodată. Din păcate, criza lemnelor de foc îşi face simţită prezenţa şi în Valea Bârgăului, şi în Valea Ilvelor, precum şi în alte localităţi binecuvântate de Dumnezeu şi uitate de oamenii din judeţul Bistriţa-Năsăud şi din alte judeţe din România. Stimaţi colegi, De la tribuna Parlamentului, spun cu mâna pe inimă că este un mare păcat să laşi o văduvă, un bătrân, o fiinţă omenească să moară de frig. Pe această cale, fac un apel la autorităţile locale să se îngrijească de persoanele sau familiile aflate în dificultate şi să le acorde un sprijin legal şi moral, constând în lemne de foc cu care oamenii necăjiţi să treacă peste iarnă. Suntem politicieni, dar, înainte de asta, trebuie să demonstrăm că suntem oameni. Compasiunea şi ajutorul faţă de cei aflaţi în nevoie nu trebuie să aibă culoare politică, ci trebuie ridicată la rang de politică de stat. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Petreţchi. Se pregăteşte domnul Ilie Toma. Reluăm. Domnul Ilie Toma, PSD.

Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Tema declaraţiei politice: "Educaţia şi statul de drept". În această săptămână celebrăm Ziua Mondială a Educaţiei. Evenimentul aniversar succede altor evenimente importante în sfera educaţiei: începutul anului şcolar şi începutul anului universitar. În 2018 există şi un al patrulea eveniment semnificativ legat de educaţie: vacantarea portofoliului de ministru al educaţiei naţionale. Mai mult sau mai puţin ironic putem spune că şi acesta este un eveniment ce poate fi sărbătorit. Curajul Guvernului şi al coaliţiei majoritare de a se lipsi de serviciile domnului Valentin Popa, exact în perioada în care prezenţa sa fizică ar fi fost de neevitat la festivităţile şcolar-universitare, trebuie salutat ca un triumf al regulilor democraţiei şi statului de drept. Mandatul ultimului ministru de resort e încărcat de performanţe negative. De la incultura propriei exprimări la greşelile antologice din noile manuale şcolare - impuse prin "reformele" Domniei Sale - şi de la extazul fabricilor de diplome din momentul învestirii până la gafa Ordonanţei Guvernului nr. 9 din 23 august a.c., mandatul domnului Popa a fost unul al regresului continuu. Înţelesul acestui eşec este însă mai adânc. Non-profesionalismul s-a completat într-un mod cât se poate de nefericit cu tendinţele sale de încălcare a unor drepturi constituţionale intrinseci democraţiei şi spiritului european contemporan. I-am adresat de la această înaltă tribună o interpelare sinceră, semnalându-i caracterul neconstituţional al Ordonanţei nr. 9, al cărui iniţiator a fost. Nu mi-a răspuns. Din fericire, Guvernul a procedat cu responsabilitate, abrogând acel act normativ periculos, învrăjbitor. Morala cred că este evidentă: educaţia şi statul de drept sunt de nedespărţit. Lumina culturii exclude practicile şicanatorii asupra drepturilor şi libertăţilor câştigate, consolidate. Să sperăm că viitorul ministru al educaţiei va respecta principiile statului de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale, consecvent şi sincer, neafectat de demagogie, subiectivism ori şovinism. Comunităţile etnice fac parte din existenţa, cultura şi educaţia acestei ţări. Mulţumesc. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Florin Iordache Domnul Ilie Toma. Se pregăteşte doamna Antoneta Ioniţă, de la PNL. Vă rog. Aveţi trei minute. Vă rog să fiţi mai concis, să poată vorbi toţi colegii.

Ilie Toma Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Declinul Văii Jiului trebuie oprit! Spunem «Nu» închiderii minelor din Valea Jiului!" Alături de colegii mei, parlamentari de Hunedoara, spun un Nu categoric închiderii minelor din Valea Jiului! Eşecul Guvernului Cioloş este evident în toate domeniile, mai ales în ceea ce priveşte soarta minerilor şi a minelor din Valea Jiului. Dacian Cioloş, în calitate de prim-ministru al României la acea vreme, a bătut palma pentru închiderea minelor, întocmind un calendar al măcelului. Dintr-o zonă importantă economic, Valea Jiului, cel mai mare bazin carbonifer al României, prin închideri de mine şi concedieri colective, devine o ruină. Destinul oamenilor din zonă este schimbat cu forţa. Declinul Văii Jiului trebuie oprit! De ce Guvernul Cioloş a luat hotărârea ca exact cele două mine care sunt mai productive, rentabile şi furnizoare de cărbune cu cel mai mare potenţial energetic să fie incluse în programul de închidere; exploatările miniere Lonea şi Lupeni? România nu trebuie să devină dependentă de importuri, să plece capul şi să suporte majorări de tarife pentru energia electrică. Trebuie să se ţină cont de veniturile salariale ale românilor. Guvernul PSD măreşte salariile şi pensiile, dar dacă deciziile Guvernului Cioloş, conform calendarului, se aplică, să nu ne mirăm de rata inflaţiei, de majorările de preţuri, şi să nu ne mirăm că banii primiţi în plus conform Programului de guvernare nu se simt în buzunarele românilor. Sezonul rece vine la pachet cu deficit de stocuri de energie. Pentru acoperirea acestuia se apelează la importuri, generând costuri mai mari pentru consumatori. Principala resursă de producţie a energiei electrice este cărbunele. Cum putem asigura necesarul de energie electrică, îndeosebi pe timp de iarnă, dacă închidem minele şi nu punem nimic în loc? Cu ce înlocuim minele închise pentru ca Sistemul Energetic Naţional să nu fie afectat? Ce facem cu oamenii care rămân fără locuri de muncă? Închiderea minelor din Valea Jiului fărâmiţează Complexul Energetic Hunedoara, ceea ce duce la fapte şi mai grave. Este posibil ca, parţial, populaţia din Valea Jiului care încă se încălzeşte cu agent termic furnizat de CEH să nu aibă cu ce se încălzi la iarnă. Să nu aruncăm oamenii din Valea Jiului înapoi în timp! Ca oameni, în primul rând, şi în calitate de parlamentari ai PSD ai judeţului Hunedoara, suntem împotriva închiderii minelor şi condamnăm orice demers efectuat pentru închiderea minelor din Valea Jiului! Alături de toţi colegii mei, parlamentari ai PSD ai judeţului Hunedoara, rog toţi factorii decidenţi să susţină demersul de a opri transformarea Văii Jiului într-o vale a plângerii! Deputat al PSD, Hunedoara, Ilie Toma.

Florin Iordache O invit pe colega noastră, doamna Antoneta Ioniţă. Se pregăteşte, din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Mihaela Huncă.

Antoneta Ioniţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "România, în zodia derapajelor". Derapaj. Acesta este cuvântul pe care l-am auzit cel mai des în ultimul timp, când s-a vorbit despre conducerea ţării de către Alianţa PSD-ALDE, de la limbajul diplomatic al reprezentanţilor României, până la acţiunile jandarmeriei, de la comportamentul şi gafele prim-ministrului, până la dezinformările unor europarlamentari. Derapaje de la etică sau de la valorile europene, derapaje de la Programul de guvernare sau de la solemnitatea unor sesiuni parlamentare. Pe toate le-am urmărit cu indignare, cu tristeţea de a nu putea face altceva decât să-mi arăt dezacordul faţă de astfel de comportamente. România a fost criticată de aproape toţi eurodeputaţii prezenţi la Strasbourg, în frunte cu prim-vicepreşedintele Timmermans, un reprezentant de seamă al social-democraţilor europeni. Dânsul a vorbit despre derapajele înregistrate în lupta anticorupţie, afirmând că GRECO şi Comisia de la Veneţia sunt în total acord cu punctul de vedere al Comisiei Europene. "Nu criticăm naţiunea, poporul, criticăm propuneri legislative concrete. Vă ascundeţi în spatele naţiunii. Am văzut şi premierul făcând asta", a declarat Frans Timmermans de la înălţimea funcţiei pe care o ocupă. Răspunsul oficialilor, care nu a întârziat să apară, a reprezentat un alt exemplu de derapaj politic. S-a vorbit despre ameninţări brutale, despre afectarea imaginii României, despre rea-credinţă şi dezinformare. Social-democraţii români au atacat un important membru al familiei europene din care fac parte, fără a avea niciun fel de logică politică. Mai mult, din rândul PSD s-a desprins chiar şi un atac la ambasadorul SUA, cel mai important aliat al ţării noastre, motivul fiind acela că Hans Klemm ne-a arătat oglinda. A fost suficient pentru ca un parlamentar social-democrat să-l catalogheze pe oficialul american ca având un discurs securistoid şi să-i ceară expulzarea din România. Derapaje peste derapaje! Şi toate făcute în numele poporului, în numele votului primit în 2016. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Doamna Mihaela Huncă. Se pregăteşte, de la Grupul USR, domnul Silviu Dehelean.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte.

Florin Iordache Nu. Depune în scris. Bun. Numai puţin, doamnă, ca să anunţ următorul coleg. V-am văzut, doamnă! Doamna Cristina Iurişniţi. Vă rog. Eram la dumneavoastră.

Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice: "Lipsa motivării unităţilor de învăţământ cu profil sportiv duce la anularea şanselor de a face performanţă sportul românesc". Stimate colege şi stimaţi colegi, În România, conform legislaţiei în vigoare, educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat, iar sportul de performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă pe plan naţional, îndeplinind o funcţie reprezentativă pentru ţară. Acesta este motivul pentru care statul român are obligaţia de a asigura toate mijloacele necesare pentru pregătirea sportivilor de performanţă. În ciuda acestui fapt, unităţile de învăţământ cu profil sportiv, bază a selecţiei şi a pregătirii iniţiale, sunt finanţate necorespunzător şi se chinuiesc de ani buni să reziste, iar profesorii-antrenori, cu activităţi profesionale mult mai complexe decât ale colegilor din celelalte unităţi şcolare, îşi pierd motivaţia de a mai munci pentru performanţa sportivă. Este suficientă o diagnoză a sistemului de învăţământ cu profil sportiv pentru a înţelege lipsa de performanţă a sportului românesc din ultimii ani. Cred că, atât pentru a reveni la rezultatele obţinute odinioară de sportivii noştri pe plan internaţional, cât şi pentru dezvoltarea acestui domeniu de activitate complementar educaţiei, se impun urgent o serie de măsuri cu caracter de obiective prioritare ale Ministerului Educaţiei Naţionale: stimularea profesorilor-antrenor, prin acordarea unui spor financiar de minimum 15% la salariul de bază; stabilirea unor programe de formare continuă specifice; renunţarea la finanţarea per elev în cazul liceelor vocaţionale şi înlocuirea acesteia cu o măsură financiară care să facă faţă atât necesităţilor specifice, cât şi înaltei performanţe; posibilitatea acordată elevilor-sportivi de a opta pentru disciplina educaţie fizică şi sport la proba la alegere a profilului şi specializării din cadrul examenului naţional de bacalaureat şi stabilirea unor burse capabile să acopere cheltuielile de masă, cazare şi echipament pentru elevii sportivi. Dragi colegi, sportul românesc se află, în acest moment, în colaps. Singura şansă rămasă pentru a-l readuce acolo unde a fost cândva este sprijinirea necondiţionată şi lipsită de ipocrizie a unităţilor de învăţământ cu profil sportiv - unicele pepiniere ale excelenţei sportive. Vă mulţumesc. Deputat neafiliat, profesor Mihaela Huncă.

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Doamna Cristina Iurişniţi, USR. Se pregăteşte, de la PMP, domnul deputat Petru Movilă, de la Iaşi.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Totul porneşte de la educaţie: educaţie pentru valorile europene care sunt în aceste zile erodate de statul autoritarist al unei guvernări toxice care ne aruncă, cu fiecare zi, tot mai departe de ceea ce înseamnă Uniunea Europeana pentru români; libera exprimare; respectarea libertăţilor fundamentale; respectarea statului de drept şi inclusiv a educaţiei pentru mediu, pentru colectarea selectivă şi iată un alt capitol unde suntem printre ultimii în Europa. La momentul actual, România se confruntă cu o problemă de mediu profundă care generează efecte negative pe termen scurt, mediu şi lung - lipsa colectării şi reciclării selective a deşeurilor. România are a doua cea mai slabă rată de reciclare din Europa. Producem anual peste 5,8 milioane de deşeuri, 83% dintre acestea ajung la gunoi, iar procentul de reciclare este de doar 3% dintre deşeurile colectate. România şi-a asumat, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, o cotă de reciclare de cel puţin 50% din hârtia, metalele, sticlele şi materialele plastice provenite din deşeuri menajere. Ca urmare a gestionării deficitare a acestor probleme cauzate de depozitele de gunoi neconforme, ştim foarte bine că ţara noastră riscă sancţiuni enorme din partea Comisiei Europene, întrucât, din totalul celor 68 de depozite neconforme din municipiile României, doar 11 au reuşit să fie închise de către Ministerul Mediului. Ţara noastră riscă, astfel, penalităţi în valoare de 300.000 de euro pe zi, din cauza nesoluţionării problemei depozitării şi colectării selective a gunoaielor; 200.000 de euro pe zi pentru absenţa colectării selective a deşeurilor. Şi fiindcă totul porneşte de la educaţie, ne dorim să creştem gradul de informare şi de conştientizare, precum şi educarea cetăţenilor cu privire la colectarea selectivă şi managementul deşeurilor. Având în vedere cele menţionate, propun modificarea şi completarea Legii nr. 132/2010, o iniţiativa legislativă susţinută transpartinic de peste 50 de parlamentari din tot spectrul politic, privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice. Propunerea legislativă prevede introducerea obligativităţii dotării de către autorităţile locale, în speţă autorităţile locale judeţene, a tuturor unităţilor şcolare din administrare cu pubele colorate şi inscripţionate corespunzător, pentru selectarea la sursă a deşeurilor. Astfel, în fiecare sală de clasă, laborator, cancelarie, cabinet, bibliotecă şi sală de sport ar urma să existe coşuri de gunoi colorate şi inscripţionate corespunzător, pentru selectarea pe categorii a deşeurilor rezultate în urma activităţilor elevilor şi/sau profesorilor, în vederea reciclării selective. Finalitatea unei astfel de măsuri va fi reprezentată de educarea tinerelor generaţii în sensul conştientizării riscurilor pe care poluarea le poate avea asupra mediului şi inerent asupra educaţiei pentru sănătate şi mediu în şcoli, a creşterii gradului de implicare a acestora în procesul de colectare selectivă a deşeurilor din şcoli. Efectele imediate ale unei astfel de măsuri vor fi reprezentate de creşterea ratei de colectare selectivă a deşeurilor, ducând la promovarea şi conştientizarea, în rândul elevilor, a familiilor acestora şi a comunităţii respective a importanţei protejării mediului, a grijii faţă de natură, responsabile, prin respectarea unor norme europene la care ne-am angajat şi pe care nu le-am respectat până acum. În ceea ce priveşte efortul bugetar, acesta este unul mic, raportat la beneficiile pe care le-ar aduce implementarea prezentului proiect de lege. Dacă s-ar investi, în medie, 1.000 de euro în fiecare unitate de învăţământ, în vederea achiziţionării de pubele colorate necesare colectării selective, impactul bugetar s-ar ridica la aproximativ 6 milioane de euro, echivalentul a 20 de zile de penalizări din partea Uniunii Europene. Mai mult decât atât, impactul benefic pe care acest proiect îl va avea în şcolile din România va reprezenta o investiţie fundamentală în educaţia viitorului cetăţean european responsabil, implicat şi educat. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, deputat de Bistriţa-Năsăud.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Petru Movilă. Se pregăteşte domnul Andrei Pop, PSD.

Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se referă la Legea pensiilor. După cum am spus de nenumărate ori, este absolut necesar ca, înainte de a creiona un proiect pentru Legea pensiilor, Guvernul României împreună cu patronatele, sindicatele, cu alte structuri care pot fi implicate, bineînţeles, cu noi, Parlamentul, să aducă toate corecţiile la Legea salarizării, pentru că, cel puţin la Legea salarizării bugetarilor, avem încă foarte multe categorii de bugetari care nu sunt incluşi în această lege sau avem categorii de bugetari cărora nu numai că nu le-au crescut salariile, le-au scăzut. Şi vă dau ultimul exemplu, de acum două săptămâni. În Comisia pentru sănătate, am discutat despre corecţiile la Legea salarizării - pentru biologi, pentru chimişti, pentru farmacişti, pentru psihologi. Din acest punct de vedere, fundamentul pentru o nouă Lege a pensiilor este o Lege corectă a salarizării. Încă avem discrepanţe, avem discriminări pe actuala lege. Iar dacă noi vom face o Lege a pensiilor bazată pe actuala Lege a salarizării, nu vom face decât să discriminăm în continuare români care lucrează în sistemul bugetar, nu vom face decât să mărim decalajul de venituri între românii care lucrează în sistemul bugetar. De asemenea, este foarte important ca noua Lege a pensiilor să includă şi să aducă toate corecţiile pentru cei din mediul privat. Şi mă refer la cei care au lucrat în diverse grupe de muncă, cei care au prestat activităţi, ore suplimentare pentru care au plătit contribuţiile la asigurările sociale. Partidul Mişcarea Populară va vota un Proiect de Lege a pensiilor, după ce vor fi îndeplinite cumulativ toate aceste lucruri. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Andrei Pop, PSD. Se pregăteşte domnul Pavel Popescu, PNL.

Andrei Pop Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la referendumul pentru familie, care nu este un demers împotriva unei minorităţi, ci pentru valorile tradiţionale ale poporului român. Se discută mult în această perioadă despre referendumul pentru familie, mult şi înverşunat. Însă eu spun că acesta nu trebuie să fie un subiect care să dezbine, ci unul care să unească. Referendumul pentru familie nu este un demers împotriva unei minorităţi, ci unul pentru valorile tradiţionale ale poporului român şi pentru identitatea creştină a românilor. Cât priveşte oportunitatea organizării unui referendum, întreb retoric. Ce poate fi mai democratic decât o iniţiativă civică pe o temă precum familia şi căsătoria? Cât priveşte importanţa referendumului din 6-7 octombrie, am să vă ofer trei motive. 1. Cred în căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, ca bază a familiei creştine, însă cred, de asemenea, că toleranţa este o valoare umană, creştinească şi democratică. 2. Cred că iniţiativa a milioane de români şi participarea la referendum trebuie respectate, pentru că România este o democraţie. 3. Şi, nu în ultimul rând, cred că este important că toate partidele politice mari au spus "da", în Parlament, pentru aceleaşi valori şi credinţe. Aşa că eu voi merge la referendum pentru a spune "da" pentru o familie creştină unită, şi nu pentru a fi împotriva cuiva. Andrei Pop, deputat al PSD, Ialomiţa.

Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Îl invit pe domnul Pavel Popescu, PNL. Domnul Emil Paşcan se pregăteşte, de la PMP.

Pavel Popescu Stimaţi colegi, Îngăduiţi-mi, vă rog, ca prin declaraţia mea politică de astăzi să vă supun, nu atenţiei, cât mai ales reflecţiei, cea mai profundă criză cu care România se confruntă de mai bine de un deceniu, şi anume, românii relocaţi din ţară. Nu fac asta doar în numele celor care m-au învestit cu încrederea lor, ci în numele tuturor oamenilor de bună-credinţă. În ultimii 12 ani - conform datelor oficiale prezentate de Institutul Naţional de Statistică - 2,6 milioane de români - repet, 2,6 milioane de români - au părăsit ţara. Ca să aveţi dimensiunea reală a acestui fapt, imaginaţi-vă regiunea de vest a acestei ţări; imaginaţi-vă patru judeţe - Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin, complet depopulate. Neoficial, se pare că numărul total al românilor care şi-au părăsit ţara este de 4,5 milioane. În acest exerciţiu imaginar - la care vă invit să adăugaţi şi regiunea de nord-vest, adică alte şase judeţe - Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, complet depopulate; 10 judeţe, goale. Singura ţară din lume care se confruntă cu un exod asemănător sau chiar mai mare este Siria. Dar Siria se află în război. România cu cine îşi poartă războiul? Păi, la fiecare 50 de minute, nouă români părăsesc ţara, din cauza lipsei de perspectivă, din cauza modelului societal nesatisfăcător. Cei care pleacă în lume pleacă pentru o viaţă mai bună. Pleacă pentru o viaţă mai sigură. Pleacă pentru condiţii de studiu şi servicii de sănătate mult superioare celor din ţara aceasta. Pleacă din cauza corupţiei generalizate. Pleacă într-acolo unde sunt respectaţi, unde munca lor este recunoscută, apreciată şi plătită la justă valoare. Aşadar, România îşi poartă războiul cu acei puţini români aflaţi în funcţii publice, care, în loc să îşi servească ţara, o batjocoresc. Dar sigur că acelor puţini români nu le pasă, iar costurile nepăsării lor devin zilnic imposibil de măsurat. Ştiţi cum îmi pare mie ţara aceasta? Asemenea unui bolnav al cărui medic sau aşa-zis medic, în loc să-l treacă urgent pe tratament, îi dă să bea, ca să-i fure nu doar banii din buzunar, ci şi viitorul. Această realitate nu mai este nici măcar tristă, este de-a dreptul dramatică. Acesta este motivul pentru care eu socotesc că relocarea românilor din ţară, defrişarea populaţiei acestei ţări, numiţi-o dumneavoastră cum doriţi, este o chestiune de siguranţă naţională şi ar trebui introdusă pe ordinea de zi, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În plus, invit toate partidele politice, la elaborarea unui plan comun pentru stoparea acestui fenomen devastator pentru ţara noastră.

Florin Iordache Mulţumesc.

Pavel Popescu Mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Emil Paşcan. Se pregăteşte domnul Nicolae Velcea, PSD.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează: "Se pregăteşte, «aniversar», prohodul naţiunii centenare!". Pe lângă doamna premier "Veorica" Dăncilă, ne-am mai trezit cu un prim-ministru, prin "protocol", un şef al Guvernului României din umbră, mult mai puternic, influent şi periculos, câtă vreme este păpuşarul intereselor Budapestei în ţara noastră. Kelemen Hunor a solicitat imperativ înfiinţarea neconstituţională a Liceului Teologic Romano-Catolic la Târgu-Mureş şi s-a rezolvat, evident, după ce Viktor Orban s-a făcut ecoul acestei impuneri legislative inadmisibile şi i-a dat un ordin "mândrului" român Liviu Dragnea. Deşi Curtea Constituţională a constatat prin decizie că legea este neconstituţională, Kelemen Hunor a revenit şi a impus, pe temelia aceleiaşi legi, o ordonanţă de urgenţă, chiar în vacanţa parlamentară, deşi în promovarea actului normativ, cu dedicaţie pentru UDMR, nu există niciun argument care să justifice această urgenţă. Mai apoi, Kelemen Hunor a cerut imperativ, în numele UDMR, remanierea ministrului educaţiei naţionale, Valentin Popa, pentru că a cutezat să impună tot prin ordonanţă, ca limba română să fie predată în unităţile de învăţământ, implicit în cele purificate etnic, de cadre didactice specializate. După o întrevedere cu tătucul Liviu Dragnea, ministrul "pamblică" a anunţat că pleacă din funcţie. Ministrul educaţiei naţionale constatase în sfârşit evidenţa, şi anume, circa 40% dintre absolvenţii maghiari din zilele noastre nu cunosc nici măcar elementar limba română, limba oficială a statului român, şi obţin la examenele susţinute pentru această materie note între 1 şi 3. Cauza principală a acestei situaţii o reprezintă chiar cadrele didactice de etnie maghiară, care predau această materie de studiu obligatorie şi nu cunosc, la rândul lor, limba română. Liderul UDMR şi-a anunţat triumful: "Am reuşit! La cererea noastră, Guvernul a abrogat articolul din ordonanţa din luna august, care discrimina elevii din clasele maghiare. Din nou, profesorii maghiari predau limba română!", a scris Kelemen Hunor, pe Facebook. Adică, s-a revenit, culmea, la predarea limbii române, în limba maghiară, un eşec revoltător, demonstrat prin rezultatele de până acum. Domnule Kelemen Hunor, Nu îi cereţi liderului PSD-ist să o înlăture şi pe doamna premier decorativ, Veorica, dacă tot conduceţi prin şantaj politic România? Nu îi cereţi să înfăptuiască şi autonomia teritorială etnică, la superoferta politică PSD-istă a trădării noastre naţionale?! Hai, că, la disperarea sa penală, Dragnea a ambalat România la pachet! Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, pregăteşte fastuos şi prohodul naţiunii române. Îndrăzneşte să crezi! Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Nicolae Velcea, PSD. Se pregăteşte domnul Vasile Gudu, PNL. Şi apoi, Cătălin Nechifor.

Nicolae Velcea Domnule preşedinte, Stimate doamne, Stimaţi domni deputaţi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Votăm familia tradiţională!". Referendumul pentru redefinirea familiei este efectul unui demers cetăţenesc făcut de 3 milioane de români care doresc să protejeze şi să întărească familia. Acest referendum nu este împotriva minorităţilor sexuale, aşa cum încearcă unii să speculeze, ci reprezintă voinţa cetăţenilor de a respecta căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Familia normală este creată pentru a ne învăţa şi a ne transmite valorile culturale, etice, sociale şi spirituale care sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi bunăstarea membrilor unei societăţi. Avem dreptul şi obligaţia de a transmite copiilor noştri credinţa religioasă şi valorile moral-creştine moştenite de la bunii şi străbunii noştri. Invit, aşadar, toţi cetăţenii de bună-credinţă să participe la referendum, să-şi exercite responsabilitatea în slujba familiei, pentru o societate românească normală care îşi respectă valorile culturale, morale şi creştine! Vă mulţumesc. Deputat Nicolae Velcea, Argeş.

Florin Iordache Domnul Vasile Gudu. Se pregăteşte domnul Cătălin Nechifor. Repet. Mai avem nouă minute. Restul colegilor care sunt în sală o să depună scris.

Vasile Gudu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Limba română, monedă de schimb pentru guvernanţi". Pentru a păstra o majoritate parlamentară supusă intereselor meschine ale unor persoane, Guvernul PSD-ALDE demonstrează, în an aniversar, că poate transforma chiar şi un element de identitate naţională în monedă de schimb. Conducătorii partidelor care compun o coaliţie a trădării de neam au reuşit într-o zi ceea ce nici partenerii lor nu realizaseră în aproape 29 de ani. Limba şi literatura română va fi predată, în învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, de profesori fără studii superioare de specialitate. "Am fost la deschiderea anului şcolar în judeţul Harghita şi am intrat în trei clase a V-a şi a VI-a şi am încercat să dialoghez cu elevii în limba română, însă fără niciun fel de succes. Nici când am plecat şi am spus la revedere, elevii nu au răspuns decât după ce li s-a tradus şi au repetat salutul după profesoara de la clasă. Nivelul de cunoaştere al limbii române era aproape de zero". Acestea erau cuvintele ministrului demisionar la deschiderea anului şcolar, într-o zonă cu minorităţi naţionale. Astfel, am asistat la o demisie mult întârziată şi care nu a contat. Pentru a menţine liniştea în Parlament, atât de necesară şefului suprem, doamna premier a procedat la eliminarea prevederii conform căreia orele de limba şi literatura română sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Confirmarea trocului politic a venit chiar de la preşedintele uneia dintre minorităţile naţionale care contează: "Am reuşit! La cererea noastră, Guvernul a abrogat articolul din Ordonanţa din luna august, care discrimina elevii maghiari din clasele primare. Limba română va fi predată din nou de învăţători maghiari!". Un trio de excepţie care nu înţelege limba română. Unde este discriminarea şi unde începe trădarea? Cine răspunde pentru astfel de decizii, eronate şi grave în acelaşi timp, după părerea mea? Ce mai are de oferit şi de tranzacţionat această Coaliţie cu acest Guvern, pentru a rămâne la putere? Domnilor guvernanţi, Sunteţi datori cu răspunsuri şi explicaţii cetăţenilor acestei ţări pentru care sentimentul de identitate naţională este foarte puternic, care asistă neputincioşi la fiecare derapaj al acestei guvernări. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Tulcea, Vasile Gudu.

Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Cătălin Nechifor. Se pregăteşte, de la Grupul PSD, doamna Beatrice Tudor, da?

Cătălin-Ioan Nechifor Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Declaraţia politică este despre România, făcută praf, din păcate, astăzi şi zilele acestea, la Parlamentul European. Am ajuns în situaţia de a nu mai fi credibili în ochii partenerilor noştri, timp în care foarte mulţi dintre cei care fac politică în România se dau de ceasul morţii prin televiziuni naţionale. Chiar şi demersul doamnei prim-ministru de a fi astăzi la Strasbourg, şi ieri, de a vorbi cinci minute în Parlamentul European, cred că nu este suficient, din păcate. Pentru că, totuşi, Uniunea Europeană este despre lobby, în primul şi în primul rând. Şi pare, din păcate, o lipsă gravă de orientare politică, de înţelegere a mecanismelor care stau în spatele funcţionării instituţiilor europene. De parcă Timmermans sau Junker s-ar uita la Antena 3, la Digi sau RTV, aşa jucăm noi. Pentru că nu ştim să ne facem lobby. Pentru că nu ştim să ne facem prieteni. Pentru că, din păcate, ceea ce este astăzi la Bruxelles este un caz-şcoală. România - făcută praf, pusă la colţ, din păcate, pentru motive foarte simple. 1. Pentru că parlamentarii europeni români nu sunt uniţi. Este iarăşi o gravă greşeală a noastră, ca ţară. Şi, în al doilea rând, România nu şi-a găsit prieteni, nici măcar aici, în vecinătate, nici în "Visegrad +", nici măcar în Balcani, cu Bulgaria. Apropo, Bulgaria se pare că va scăpa de Mecanismul MCV, va fi decuplată de România, spre surprinderea unora. Care este obiectivul? Ce se urmăreşte? Cred, din punctul meu de vedere, că nu se doreşte ca ţara noastră, România, să aibă un mandat semestrial - acea rotativă a preşedinţiei Consiliului European - de succes. Vom asista la decizii luate de alţii. Vom fi în măsură probabil să punem doar covorul roşu la Sibiu, la Summit-ul european, când Klaus Iohannis va fi ales din nou preşedinte. Cine sunt vinovaţii? Cu siguranţă, cei care conduc România. Pentru că, n-au fost în stare să-şi impună agenda; să aibă guvernare coerentă pentru majoritatea românilor; iar Klaus Iohannis, din dorinţa de a deveni din nou preşedinte, calcă totul în picioare. România pierde. Pierdem cu toţii. Din păcate, astfel de momente nu se mai întorc şi rămânem din nou păgubiţi. Cătălin Nechifor, deputat al Pro România de Suceava.

Florin Iordache Mulţumesc. Doamna Beatrice Tudor, PSD. Se pregăteşte domnul Robert Turcescu, PMP.

Beatrice Tudor Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În câteva zile, românii vor fi chemaţi la urne să se pronunţe în legătură cu modificarea Constituţiei, în primul demers de modificare a Legii fundamentale, din 2003 încoace. Pentru că este un moment cu mare încărcătură simbolică, pentru că este un demers care are loc în anul Centenarului Marii Uniri şi pentru că este o temă importantă pentru România şi pentru societatea românească, cred că noi, parlamentarii acestei ţări, avem datoria să ne facem cunoscute poziţiile faţă de acest referendum şi avem obligaţia să le argumentăm, pentru ca toţi românii să ştie în ce credem şi pentru ce ne luptăm. Voi merge la referendum şi voi vota DA pentru revizuirea Constituţiei, astfel încât în Legea fundamentală să fie menţionat negru pe alb - "căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie". Pentru cei mai mulţi dintre români, raţiunile unei astfel de decizii sunt evidente. Pentru cei care încă nu sunt convinşi sau care sunt seduşi de lozincile unei minorităţi gălăgioase antireferendum, aş vrea să explic în detaliu cum văd eu lucrurile. Instituţia căsătoriei, aşa cum o avem astăzi, s-a născut în Grecia Antică şi în Roma, având ca principală raţiune protejarea femeii şi a copiilor cărora aceasta ar fi putut să le dea naştere. Dincolo de reglementarea relaţiilor patrimoniale, căsătoria a fost o formă de responsabilizare a soţului faţă de soţia sa şi faţă de eventualii copii care s-ar fi născut în cadrul căsniciei. Femeia primea astfel, din partea legii, garanţii suplimentare că ea şi copiii ei nu rămâneau pe drumuri din capriciile soţului, că moştenitorii legitimi primeau partea cuvenită din bunurile tatălui şi că, în general, drepturile şi statutul mamei şi al copiilor erau protejate. Astăzi, femeia se bucură de un grad de protecţie din partea societăţii, care nu mai decurge primordial din reglementarea căsătoriei. Însă copiii care apar în cadrul unei căsnicii au nevoie în continuare de protecţia pe care le-o conferă această instituţie. De altfel, acesta este şi sensul articolului din Constituţie, unde se spune că familia se întemeiază nu doar pe căsătoria liber consimţită, ci şi pe "dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Vorbim, aşadar, nu doar despre drepturi, cât mai ales despre îndatoriri - a creşte, a educa şi a instrui copiii care se nasc în interiorul acestei instituţii care este căsătoria. Sigur că unirea destinelor la Oficiul Stării Civile nu este o garanţie că totul va funcţiona aşa cum trebuie. Sigur că există familii monoparentale, există divorţuri, există familii care, din motive medicale, nu pot da naştere unor copii. Evident că acestea nu sunt mai puţin familii decât celelalte. Tocmai de aceea legea şi Constituţia prevăd forme speciale de protecţie şi sprijin pentru astfel de cazuri. Însă nu vorbim aici despre familie, ci despre căsătorie. Iar căsătoria este, repet, principalul mijloc prin care statul şi comunitatea se asigură că părinţii îşi asumă responsabilităţile care le revin faţă de copiii cărora le-au dat viaţă. În concluzie, căsătoria nu este un serviciu prestat de stat către cetăţean; nu este un privilegiu garantat plătitorilor de taxe; nu este o chestiune care să ţintească binele, confortul sau capriciul individual. Căsătoria nu se referă doar la drepturi, ci mai ales la obligaţii. Şi nu doar ale soţului faţă de soţie, cât mai ales ale părinţilor faţă de copiii care s-ar putea naşte în interiorul căsătoriei. Iată de ce simt nevoia ca în Constituţie toate aceste aspecte să fie stipulate clar, dincolo de orice semn al întrebării. Vă mulţumesc. Beatrice Tudor, deputat al PSD.

Florin Iordache Da. Domnule Turcescu, vă rog frumos. Aveţi trei minute.

Robert-Nicolae Turcescu Mulţumesc frumos. Mă bucur că e prezent în sală şi ministrul finanţelor, domnul Eugen Teodorovici, că poate aude ceea ce am să spun, cu referire la judeţul Constanţa. Sunt două mari probleme cu care se confruntă în prezent judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României. Şi este vorba despre judeţul Constanţa. De prima aţi auzit, cu siguranţă, cu toţii. De mai bine de o săptămână, poate chiar mai mult, constănţenii nu mai au apă caldă. Vorbim despre 150.000 de persoane afectate, care trăiesc în 60.000 de locuinţe. Electrocentrale Constanţa a sistat furnizarea apei calde, astfel că RADET s-a aflat în imposibilitatea de a asigura apa caldă la robinetele constănţenilor. La mijloc ar fi, oficial, nişte datorii istorice. Cred că deja vă sună cunoscut. De fapt, de vină este un război surd între CET Constanţa, RADET şi Primăria Constanţa. Nu ştiu care este miza, nu cunosc adevărul absolut, dar ştiu doar că victimele sunt cetăţenii de bună- credinţă care au rămas branşaţi la sistemul public de termoficare. Au tot fost discuţii, s-au căutat soluţii de moment. Cred însă că Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice, domnule Teodorovici, RADET, Electrocentrale Constanţa şi Primăria Constanţa trebuie să stea la aceeaşi masă şi să gândească o strategie pe termen lung, astfel încât constănţenii să nu mai treacă prin aşa ceva niciodată. A doua problemă, domnule Teodorovici, poate o auziţi şi pe aceasta - este, de asemenea, delicată şi durează de vreo opt ani. Încă din noiembrie 2010, Guvernul României a aprobat, prin Hotărârea nr. 1145, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Varianta de ocolire Mangalia". Despre ce este vorba? Realizarea unei infrastructuri rutiere proiectate pentru a trece prin partea de nord a municipiului Mangalia, pe o lungime de 7,9 km, cu două benzi de circulaţie, valoarea totală a investiţiei fiind de 27 de milioane de euro. Din 2010 şi până în prezent, Primăria Mangalia a făcut numeroase demersuri la Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării, CNADNR, Senat, Camera Deputaţilor, prim-ministru, ministrul finanţelor, însă nu a reuşit să obţină fondurile necesare pentru construcţia variantei de ocolire a municipiului Mangalia. Sunt opt ani şi vorbim despre un proiect cu o importanţă vitală, atât pentru dezvoltarea municipiului Mangalia, cât şi a staţiunilor din aria sa administrativă - le ştiţi prea bine: Olimp, Neptun, Cap Aurora, Jupiter, Venus şi Saturn - în care există peste 120 de unităţi de cazare care pot găzdui peste 50.000 de turişti. Sunt opt ani plini de promisiuni, de guverne formate din diverse partide, dar în care acest proiect a rămas blocat din lipsa fondurilor. Mi se pare absolut strigător la cer şi de aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, le solicit instituţiilor abilitate să aloce urgent fonduri pentru construcţia variantei ocolitoare a municipiului Mangalia. Tăiaţi din pomenile electorale, pe care cu siguranţă le pregătiţi, şi alocaţi bani pentru acest proiect de importanţă majoră! Vă mulţumesc. Robert Turcescu, deputat al PMP, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Ora 10,00 a sosit. Şi vă spun aşa. Colegii mei de la PSD - Nicolae Georgescu, Ion Spânu, Vasile Cîtea, Alina Teiş, Costel Lupaşcu, Ştefan Popa, Alexandra Presură, Ştefan Muşoiu, Mirela Furtună, Nicu Niţă le depun scris, pentru că am ieşit din timp. De la PNL - domnul Marius Bodea. De la neafiliaţi - doamna Gabriela Podaşcă şi domnul Adrian Dohotaru. Am încheiat aici prima parte a şedinţei noastre. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Liviu-Ioan Balint "1 octombrie, Ziua internaţională a persoanelor vârstnice" Declaraţia mea politică de astăzi face referire la Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, pentru că şi în România sărbătorim vârstnicii, îi respectăm şi încercăm să le oferim tot suportul de care au nevoie. Acum 27 ani, în 1991, Organizaţia Naţiunilor Unite consacra ziua de 1 octombrie ca Ziua internaţională a persoanelor în vârstă şi stabilea principiile şi drepturile care ar trebui să stea la baza oricărei politici privind persoanele vârstnice: dreptul la hrană, la condiţii de locuit, la îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, dreptul de a se exprima, dreptul de a participa în activităţi sociale după pensionare, accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei. Şi România are datoria de a respecta aceste principii şi de a le asigura persoanelor vârstnice un mod de viaţă demn şi activ. Pensiile, serviciile de asistenţă şi de îngrijire, programele de subvenţii, susţinerea ONG-urilor care se ocupă de acest segment al populaţiei - toate acestea sunt esenţiale şi, desigur, mereu este loc de mai bine. Alături de colegii mei din Parlamentul României, dar în mod special în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, în cadrul căreia sunt membru, tot timpul am susţinut orice iniţiativă legislativă menită să aducă îmbunătăţiri în viaţa pensionarilor şi a persoanelor vârstnice în general. Consider că este de datoria noastră să fim solidari cu seniorii noştri şi să le arătăm aprecierea noastră pentru importanţa pe care au avut-o în formarea societăţii de astăzi. Pentru cei mai tineri, vă doresc să vă preţuiţi bunicii sau părinţii, să învăţaţi din experienţele lor de viaţă şi să ascultaţi sfaturile lor! Iar de ziua dumneavoastră, dragi seniori, vă doresc tuturor multă sănătate şi bucurii!

Marius Bodea "Democraţia nu poate fi bună doar atunci când ne convine nouă!" Am votat în Parlament în favoarea organizării referendumului pentru redefinirea căsătoriei în Constituţie. Democraţia ne obligă mai ales pe noi, reprezentanţii poporului, să înţelegem că suverani sunt cetăţenii. Art. 150 din Constituţia României explică foarte clar în ce condiţii poate fi iniţiat referendumul pentru revizuirea Constituţiei. Faptul că 3 milioane de cetăţeni au strâns semnături pentru organizarea unui referendum, pe o temă considerată constituţională de Curtea Constituţională, reprezintă o obligaţie pentru mine, ca parlamentar, să mă asigur că dorinţa legitimă a acestor oameni este pusă în practică. Aşadar, a fi de acord cu acest referendum este un act democratic, o obligaţie morală şi politică faţă de 3 milioane de oameni care au solicitat convocarea unui referendum. Totodată, voi spune că voi vota DA la referendum. Căsătoria heterosexuală nu este o instituţie de ieri de azi, ci una multimilenară. Ea înseamnă efecte, valori şi semnificaţii emoţionale care nu pot fi ignorate cu uşurinţă. De ce se doreşte confiscarea acestui termen, care are o tradiţie multimilenară? Nici nu pot avea o altă opţiune de vot. Acestea sunt valorile mele cu care am crescut. Bunicul meu a fost ofiţer al Armatei Române în timpul războiului, director de şcoală, apoi preot, slujind neîntrerupt 58 ani în biserică. În spiritul acestei educaţii, acestor valori familiale a uniunii între un bărbat şi o femeie, ca temelie a familiei, m-am format ca om. Referendumul pentru redefinirea căsătoriei nu este referendumul lui Liviu Dragnea sau al PSD. Referendumul din 7 octombrie este referendumul celor 3.000.000 de cetăţeni care l-au convocat, nu referendumul PSD, nu e referendumul lui Dragnea. Şi în 2019, şi în 2020 vom merge la alegeri organizate de un Guvern PSD. Asta nu înseamnă că trebuie să le boicotăm pentru că sunt organizate de PSD. Şi Iliescu, şi Năstase au semnat aderarea României la NATO, asta nu înseamnă că nu sunt mai puţin detestabili ca oameni politici. La fel, şi Dragnea, şi Tăriceanu, dacă au parafat convocarea acestui referendum, nu sunt mai puţin nocivi decât erau până acum. Valorile în care cred şi după care mă ghidez în viaţa politică sunt valorile a milioane de români: libertatea, familia, credinţa, capitalismul, patriotismul. Sunt valorile adevăratei drepte şi valorile lui Ion Raţiu şi Corneliu Coposu, ale lui Konrad Adenauer şi Margaret Thatcher.

Bogdan-Iulian Huţucă "PNL susţine eliminarea taxelor de pod, discriminatorii, de la Giurgeni-Vadu Oii şi Feteşti-Cernavodă" Am depus, sesiunea trecută, în Parlamentul României, spre dezbatere şi adoptare, împreună cu colegul meu Robert Boroianu, deputat de Constanţa, dar şi cu alţi colegi parlamentari liberali, Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei 3 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Mai precis, această iniţiativă are rolul de a remedia o dublă impunere pentru cei care circulă pe drumurile publice naţionale, prin eliminarea taxelor de pod de la Giurgeni-Vadu Oii, respectiv Feteşti-Cernavodă. Considerăm că această taxă reprezintă o discriminare, în special pentru riveranii care tranzitează aceste poduri în/dinspre localităţile lor de reşedinţă, fie că aceştia sunt persoane fizice sau juridice, fie că sunt turişti, în condiţiile în care toţi aceştia plătesc o rovinietă pentru a putea circula în afara localităţilor lor. Este limpede faptul că aceste suprataxe au fost introduse strict din raţiuni financiare pentru CNAIR, având în vedere că podurile respective se află într-o stare avansată de degradare. Adică banii colectaţi nu au vreo legătură cu întreţinerea sau repararea podurilor respective! Susţin acest lucru cu atât mai mult cu cât am adresat o întrebare ministrului transporturilor, prin care am solicitat să precizeze ce sumă s-a încasat în anul 2017, în total, din taxa de pod de la Feteşti-Cernavodă, şi care a fost destinaţia de cheltuire a acesteia, iar răspunsul este elocvent în acest sens. Astfel, ministrul transporturilor mi-a răspuns că sumele colectate din taxele de pod se utilizează pentru "repararea drumurilor naţionale sau a autostrăzilor, sau pentru achitarea unor credite aferente unor contracte încheiate pentru proiectarea, repararea, administrarea, întreţinerea, exploatarea şi modernizarea" acestor drumuri. Prin acest răspuns, avem confirmarea faptului că bugetul CNAIR este un sac fără fund în care se colectează diverse taxe - rovinietă, taxe de pod etc. -, aceste sume fiind cheltuite neprofesionist. Dacă ar exista un management performant, sumele colectate s-ar regăsi în proiecte de investiţii în infrastructura rutieră, iar România ar beneficia de o reţea de drumuri dezvoltată şi modernă. Este inacceptabil să impui taxe peste taxe şi să nu fii capabil să gestionezi în mod responsabil banii! Oare aceste suprataxe nu ar trebui să poarte numele de taxe de autostrăzi sau taxe de drumuri naţionale?! De ce ele se taxează în mod discriminatoriu, pentru o anumită parte dintre cetăţenii sau întreprinzătorii privaţi ai ţării, dacă banii colectaţi sunt utilizaţi ulterior în beneficiul tuturor drumurilor naţionale şi al autostrăzilor?! Nu suntem toţi cetăţeni cu drepturi şi obligaţii egale în această ţară?! Sau unii dintre noi trebuie să plătim o taxă specială doar pentru faptul că locuim într-o anumită zonă a ţării?! Această taxă de pod trebuie eliminată, pentru că este abuzivă şi nedreaptă! Din aceste motive, îi invit pe toţi parlamentarii din toate partidele parlamentare să susţină şi să voteze, alături de noi, iniţiativa de eliminare a dublei impuneri în cazurile menţionate, adică a eliminării taxelor de pod de la Giurgeni-Vadu Oii, respectiv Feteşti-Cernavodă.

Marius-Constantin Budăi "De ce era nevoie de actualizarea Legii insolvenţei?" Noua Lege a insolvenţei va pune capăt acelora care aveau datorii uriaşe la stat, dar care foloseau insolenţele succesive pentru amânarea şi tergiversarea achitării obligaţiilor către stat. De asemenea, elimină avantajul neconcurenţial pe care îl avea o firmă în insolvenţă care nu îşi achita datoriile către stat, faţă de celelalte firme care îşi plăteau la zi obligaţiile către ANAF. Aveam nevoie de o actualizare a Legii insolvenţei pentru eficientizarea procedurilor de insolvenţă şi pentru îmbunătăţirea protecţiei drepturilor creditorilor. Modificările aduse de Guvern, săptămâna trecută, care vor intra în dezbaterea Parlamentului în cel mai scurt timp, contribuie în mod substanţial la îmbunătăţirea climatului de afaceri, creând, astfel, premisele pentru redresarea afacerilor viabile şi pentru recuperarea mai rapidă a creanţelor, inclusiv a celor bugetare, fiind în concordanţă atât cu interesul bugetar, cât şi cu interesul financiar al întreprinzătorilor care au contracte cu firme intrate în insolvenţă. În primul rând, prin noile reglementări se va pune capăt insolvenţelor succesive, cu scopul de a eluda plata obligaţiilor către parteneri şi bugetul de stat. În al doilea rând, se elimină avantajul neconcurenţial al unei companii care nu îşi achită datoriile către parteneri sau către stat, comparativ cu alte firme care plătesc datoriile la zi. În al treilea rând, este vorba de salvarea locurilor de muncă ale firmelor aflate în insolvenţă, în care nu se iau măsuri pentru redresarea societăţii. În prezent sunt peste 28.000 de societăţi comerciale sub incidenţa Legii insolvenţei. Modificările principale se referă la procedura de insolvenţă, care poate fi deschisă doar de companiile ale căror datorii către stat sunt mai mici de 50% din valoarea totală a datoriilor. Astfel, se limitează deci folosirea abuzivă a acestei proceduri. De asemenea, a fost introdusă interdicţia ca administratorul sau lichidatorul unui firme în insolvenţă să aibă aceeaşi funcţie la o altă firmă în insolvenţă care a are de recuperat o datorie de la prima. În acelaşi timp, apar noi obligaţii ale administratorului sau lichidatorului, de a cuprinde mai multe informaţii, care să asigure transparenţa în conduita sa faţă de stat, respectiv informaţii despre obligaţiile fiscale, despre actualizarea autorizaţiilor de funcţionare, despre controalele organelor de control şi despre onorariul administratorului judiciar. Totodată, se poate realiza conversia datoriilor către buget în acţiuni, la valoarea reală şi în anumite condiţii, pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăţi cu potenţial de viabilizare şi cu consecinţe grave în plan economic şi social. Aşadar, în urma aprobării de către Guvern a unui nou act normativ în domeniul insolvenţei, vom avea parte în următoarea perioadă de o îmbunătăţire a mediului de afaceri, dar şi de o creştere a nivelului de colectare a veniturilor bugetare.

Cristina Burciu "Respect şi gratitudine pensionarilor!" România a marcat la 1 octombrie cea de-a 28-a aniversare a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice, un moment de conştientizare a faptului că oamenii în vârstă sunt folositori oricărei societăţi şi încă mai pot să îşi aducă un aport important la dezvoltarea globală a umanităţii. Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită, la 14 decembrie 1990, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în baza Rezoluţiei nr. 45/106. Lansarea acestei zile a fost precedată de alte iniţiative, precum Planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea, de la Viena, adoptat de Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea, în 1982, şi aprobat, în acelaşi an, de Adunarea Generală a ONU. În 1991, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 46/91, a adoptat Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă. Pe fondul dezvoltării urbane din ultimii ani, este vital ca reorganizarea oraşelor din România să fie corelată şi de crearea unor oportunităţi viabile pentru participarea persoanelor în etate la activităţile economice şi sociale ale comunităţilor. Speranţa de viaţă la nivel mondial a crescut de la 46 la 68 de ani în ultimii 60 de ani, iar până la finalul acestui secol se estimează că va ajunge la 81 de ani. În aceste condiţii, se preconizează că numărul persoanelor în vârstă va ajunge, în anul 2050, la peste 20% din populaţia omenirii, şi va fi mai mare decât numărul copiilor. Evoluţia respectivă presupune automat creşterea nivelului de atenţie care trebuie acordat de fiecare stat nevoilor speciale ale persoanelor în vârstă, precum şi problemelor specifice cu care se confruntă acestea. Consider că respectul pentru părinţii şi bunicii noştri trebuie să fie şi în România un barometru al civilizaţiei şi democraţiei. Din acest punct de vedere, trebuie subliniate eforturile din ultimul an şi jumătate făcute de autorităţile statului, în vederea îmbunătăţirii vieţii pensionarilor, atât prin majorarea pensiilor de la 1 iulie a.c., cât şi plata corespunzătoare a pensiilor celor care au muncit în condiţii speciale, prin eliminarea inechităţilor existente până acum între aceleaşi categorii de pensionari. Una din preocupările primordiale ale Partidului Social Democrat a fost dintotdeauna rezolvarea problemelor pensionarilor, fără îndoială categoria cea mai defavorizată a României post-revoluţionare. Toate guvernele perindate până acum la conducerea ţării şi-au făcut un titlu de glorie din promisiunile că vor îmbunătăţi nivelul de trai al celor şase milioane de vârstnici, dar majoritatea acţiunilor au rămas la stadiul de vorbe goale de campanie electorală. De această dată, Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD au demonstrat concret, prin elaborarea unor acte normative, contribuţia la îmbunătăţirea vieţii pensionarilor. Cea mai importantă dintre măsurile luate în acest an este modificarea Legii pensiilor, proiect legislativ care va intra în dezbaterea parlamentară în cel mai scurt timp. Conform documentului, valoarea punctului de pensie va fi actualizată, potrivit prevederilor cuprinse în Programul de guvernare al PSD, la 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020 şi 1.875 de lei în 2021.

Aida-Cristina Căruceru "Studenţii de azi, profesioniştii de mâine" Aproape jumătate dintre tineri au început anul universitar în urmă cu doar două zile, la toate cele trei cicluri de învăţământ, adică licenţă, masterat şi doctorat. Aceşti 500.000 de tineri sunt mai mult decât studenţi, ei sunt viitori ingineri, medici, avocaţi, manageri, finanţişti şi de ce nu, viitori parlamentari. Pe scurt, ei sunt viitorii profesionişti ai României. Există o preocupare din ce în ce mai pronunţată despre cum va arăta viitorul forţei de muncă din România şi despre cum vor arăta meseriile viitorului. Este o întreagă dezbatere în ceea ce priveşte modul în care se vor transforma profesiile tradiţionale sub imperiul tehnologiei, precum şi a modului în care vor trăi şi vor munci profesioniştii de mâine. Personal, cred că toate aceste dezbateri sunt false, pentru că tinerii vor găsi mereu o modalitate să se adapteze şi să aibă succes, acolo şi atunci când cei mai în vârstă se îndoiesc de ei, vor reuşi mereu să inoveze, atunci când soluţiile tradiţionale nu vor mai fi satisfăcătoare, vor reuşi să genereze progres şi dezvoltare, atunci când cei mai conservatori se vor arăta sceptici. Personal, cred că meseriile viitorului nu sunt încă pe deplin inventate şi cred că generaţia de studenţi de astăzi va avea un cuvânt greu de spus în legătură cu acest lucru. Motivul pentru care cred toate aceste lucruri este pentru că am încredere deplină în puterea educaţiei şi în puterea învăţământului superior. Am încredere că în facultate curiozitatea tradiţională a tinerilor reprezintă cel mai mare atu al lor şi că pasiunea lor reprezintă cel mai solid fundament al unei viitoare cariere. Educaţia reprezintă răspunsul la cele mai multe dintre problemele societăţii, dintre care unele nici măcar nu au fost încă concret formulate. Educaţia reprezintă soluţia pentru mai multă prosperitate în societate şi pentru mai multă echitate, pentru o redistribuire mai corectă a acestei prosperităţi, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Educaţia reprezintă modalitatea prin care studenţii se transformă în profesionişti. Educaţia este un angajament al prezentului pentru un viitor mai bun, de aceea am susţinut mereu importanţa, locul şi rolul acesteia în societate. Am fost studentă şi am preţuit cu multă bucurie vremea facultăţii, am trăit cu intensitate fiecare moment al acelei perioade, însă niciodată nu am pierdut din vedere obiectivul esenţial: facultatea este anticamera carierei. Cu acest gând în minte, am muncit mult, am învăţat mult şi am avut multă încredere în mine şi în viitor. Toate aceste lucruri le doresc şi studenţilor de astăzi şi îi îndemn să îndrăznească să creadă în România, în educaţia şi în viitorul lor. Succes, dragi studenţi! Viitorul este al vostru şi vă aşteaptă!

Tamara-Dorina Ciofu "Validarea referendumului pentru modificarea Constituţiei va consolida funcţia naturală a familiei, de procreare, bazată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie" În calitate de medic şi de parlamentar, susţin iniţiativa cetăţenească a celor 3 milioane de români care consideră că familia se bazează pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Consider că unitatea de bază a societăţii trebuie să fie familia, care se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Decât să venim cu tot felul de iniţiative după modelul altor ţări, mai bine ne concentrăm la iniţiativa cetăţenească realizată de milioane de români, pentru care vom merge să votăm la finalul acestei săptămâni. Acest proiect se referă la definiţia căsătoriei ca o unitate formată dintre un bărbat şi o femeie. Astfel, se consolidează funcţia naturală a familiei şi anume, aceea de a promova ca scop fundamental procrearea şi perpetuarea neamului omenesc. Funcţia principală a unei familii în societate este aceea de a aduce pe lume copii care, la rândul lor, să contribuie la bunăstarea societăţii şi să contribuie la dezvoltarea socială şi economică a ţării noastre. Atât în judeţul Botoşani, cât şi la nivelul României, datele statistice arată că avem un spor natural negativ. De mai mulţi ani, România înregistrează un trend negativ în ceea ce priveşte natalitatea, astfel că numărul deceselor depăşeşte în fiecare lună numărul naşterilor. Este datoria noastră, a oamenilor politici, să ne preocupe dezvoltarea familiei şi susţinerea creşterii natalităţii, iar acest lucru se poate face numai prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Sunt multe confuzii şi interpretări legate de faptul că pe formularul de vot întrebarea la care oamenii trebuie să răspundă cu DA sau NU este: "Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României, în forma adoptată de Parlament?" Întrebarea nu se putea formula altfel, pentru că nu permite legea. În lege, regula este generală pentru orice situaţie de revizuire a Constituţiei - deci şi pentru cele în care se modifică un singur articol, dar şi pentru cele care vizează modificarea mai multor articole. Referendumul validează un proiect de revizuire în integralitatea sa, indiferent câte modificări se fac. Ce înseamnă DA la referendum? Se validează proiectul de revizuire a Constituţiei, care prevede modificarea art. 48 alin. (1). Deci se înlocuieşte sintagma "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi", cu sintagma "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie". Ce înseamnă NU la referendum? Se respinge proiectul de revizuire a Constituţiei, care nu se mai modifică şi rămâne forma actuală, respectiv "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi". În ultima perioadă, au circulat o serie de mesaje de manipulare cu privire la acest referendum. De aceea, doresc să fac câteva precizări, pentru a nu induce românii în eroare. Referendumul nu se referă la libertatea opţiunii sexuale. Fiecare cetăţean poate opta liber privind relaţiile sexuale. Revizuirea Constituţiei nu se referă şi nici nu interzice în vreun fel relaţiile între persoane de acelaşi sex. Se spune că referendumul este inutil, pentru că şi acum căsătoriile între persoane de acelaşi sex sunt interzise de Codul civil. În realitate, se ştie bine că orice prevedere din Codul civil se poate modifica în orice moment de o majoritate simplă din Parlament sau de Guvern. Constituţia însă nu poate fi modificată decât cu 2/3 din Parlament sau cu o iniţiativă cetăţenească de 500.000 de semnături, urmată de un vot popular. Referendumul nu este o discriminare a minorităţilor sexuale. Nici în prezent persoanele de acelaşi sex nu se pot căsători, fiind interzis în Codul civil, deci nu se poate restrânge un drept care nu există în prezent. Se spune că referendumul ar supune la vot acceptarea sau interzicerea unor relaţii afective. În realitate, referendumul nu se referă la relaţiile afective, ci la recunoaşterea socială, oficială şi instituţională a unor relaţii de cuplu. Şi acum relaţiile sexuale şi afective dintre persoane de acelaşi sex au loc şi vor putea avea loc şi după o eventuală revizuire. Se spune că referendumul este antieuropean. Este cu totul fals! Foarte multe state din Uniunea Europeană au organizat astfel de referendumuri, iar cu excepţia Irlandei, în toate celelalte rezultatul a fost pentru căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

Tudor Ciuhodaru "Toate mamele din România vor beneficia de această lege. Vârsta de pensionare va fi redusă în funcţie de numărul de copii. Aşa prevede proiectul meu de lege, care a intrat în dezbaterea Senatului." Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că femeile care muncesc şi au realizat stagiul complet de cotizare la sistemul de pensii să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare în funcţie de numărul de copii. Concret, proiectul prevede posibilitatea scăderii vârstei de pensionare cu câte 2 ani pentru fiecare copil născut şi crescut cel puţin până la vârsta de 10 ani, aşa cum prevedea vechea Lege nr. 19/2000 abrogată prin măsurile de austeritate introduse în 2010 prin Legea nr. 263/2010. Motivaţia acestui demers legislativ este legată de: Proiectul legislativ va avea impact favorabil asupra: Vă reamintesc doar că, în forma actuală, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu mai prevede posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul complet de cotizare în funcţie de numărul de copii născuţi, aşa cum prevedea veche lege, în prezent abrogată, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Acest proiect legislativ se alătura celorlalte măsuri pe care le-am iniţiat în sesiunea parlamentară precedentă, măsuri de încurajare a natalităţii, în cadrul Programului naţional de stimulare a natalităţii. Acesta prevede alte 4 lucruri esenţiale: facilităţi fiscale reale acordate în funcţie de numărul de copii în familiile care muncesc, creşterea alocaţiilor pentru copii, prin majorarea Indicatorului Social de Referinţă, cât şi asigurarea de consultaţii şi tratamente medicale gratuite pentru toate gravidele şi nou-născuţii; acordarea "cutiei nou-născutului" pentru mamele care se prezintă corect la consultaţiile prenatale. România are nevoie în acest moment de politici publice şi strategii clare, concretizate în acest Program naţional de stimulare a natalităţii. Vă solicit tuturor sprijinul pentru adoptarea acestui demers legislativ!

Corneliu Olar "PSD-ALDE este în permanentă campanie electorală!" Dacă nu ai şti că PSD şi ALDE se află la putere de aproape 2 ani, ai fi tentat să crezi că ei sunt în opoziţie şi au intrat în campanie electorală, ca să preia guvernarea în anul 2021. Vorbele şi faptele lor demonstrează acest lucru! Salariile se dublează sau se triplează, nu de anul acesta, nu de anul viitor, ci după anul 2022. Anul trecut şi anul acesta, am constatat cu toţii că angajaţii din sectorul public au primit 3-4% în plus la salarii, iar aproape două milioane de angajaţi din sectorul privat şi-au văzut salariile scăzute, prin transferul contribuţiilor. Pensiile se dublează sau se triplează şi ele, nu de acum, nu de anul viitor, ci după anul 2021. Până atunci, punctul de pensie se majorează cu încălcarea Legii pensiilor, nu de la 1 ianuarie, ci de când vrea domnul Dragnea şi doamna Olguţa. Aşadar, pensionarii mai vârstnici să se roage la Dumnezeu să-i ţină sănătoşi, că poate aşa apucă şi ei câţiva lei în plus la pensie. Autostrăzile, drumurile naţionale sau căile ferate se vor construi tot după anul 2021, căci acum Guvernul nu are timpul şi priceperea să le facă. Până după anul 2021, şantierele începute se vor umple de rugină, iar cele care trebuiau demarate vor rămâne fără bani europeni, căci bugetul european se încheie oficial în anul 2020, adică mai devreme. Spitale regionale sau şcoli moderne nu se vor face decât, poate, după anul 2021. PSD şi ALDE se gândesc că oamenii ar trebui să se trateze cu ceaiuri medicinale şi leacuri băbeşti, căci aşa este mai ieftin şi se face economie la buget. Şcoli moderne şi grădiniţe noi nu o să vedem vreodată construite de un Guvern PSD-ALDE, căci liderii lor fac tot posibilul să alunge tinerele familii din ţară. Numai anul trecut au plecat în pribegie peste 200.000 de tineri. Românii nu pot fi păcăliţi aşa uşor. Văd cu ochii lor că s-a ales praful şi pulberea de promisiunile lui Dragnea, făcute în anul 2016. Astăzi văd numai amânări peste amânări, numai eşecuri şi numai promisiuni uitate. Minciuna, că nu-i lasă statul paralel să facă bine românilor, nu mai ţine, domnule Dragnea! Guvernele PSD-ALDE sunt doar incompetente şi nimic mai mult!

Dănuţ Bica "În epoca PSD-ALDE, pe fondul creşterii economice, standardul de viaţă scade, iar investiţiile în infrastructură lipsesc cu desăvârşire" Modul absolut păgubos în care guvernează coaliţia PSD-ALDE a ajuns să nu mai surprindă pe nimeni. În acest context, cel mai condamnabil este faptul că, deşi a preluat puterea într-un context economic favorabil, nu a reuşit să fructifice creşterea economică în favoarea românilor. Economia a crescut anul trecut, cel puţin pe hârtie, şi pare că se încăpăţânează să crească şi anul acesta, în ciuda măsurilor nocive adoptate de Guvernul Dragnea-Dăncilă. Din păcate, această creştere nu a adus în viaţa celor mai mulţi dintre români sporul de bunăstare aşteptat, fie că sunt angajaţi în economia privată, fie că sunt pensionari, elevi sau studenţi. Majorările de venituri pe care le-a acordat Guvernul unor categorii sociale au fost înghiţite peste noapte de creşterile galopante ale preţurilor. Cu ceva bani în plus, românii de rând duc acasă mai puţin decât în urmă cu doi ani. În aceste condiţii, cum să mai aibă aceştia încredere în guvernanţi, când Institutul Naţional de Statistică ne spune că aproape 80% din populaţie face cu greu faţă cheltuielilor curente ale gospodăriei? Cum să nu-şi piardă cetăţenii încrederea în cei care îi conduc, când miliarde de euro din fondurile europene, care au fost destinate dezvoltării României, stau în sertarele de la Bruxelles, pentru că liderii PSD sunt mai preocupaţi de răfuielile interne de partid, decât de prosperitatea românilor şi de modernizarea ţării. Sunt deputat ales în Argeş, un judeţ cu o dinamică economică superioară la nivelul României, dar care resimte tot mai puternic piedicile puse de Guvern în calea dezvoltării sale. Pentru argeşeni, expresia neputinţei guvernanţilor are un nume - autostrada Piteşti-Sibiu. Dacă în anul 2012 documentaţia era gata, banii alocaţi de Uniunea Europeană pentru această investiţie aşteptau să fie cheltuiţi, iar constructorii puteau să înceapă lucrările, astăzi aflăm cu tristeţe că acestea nu vor demara prea curând, deoarece incompetentele personaje care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Transporturilor au făcut proiectul praf. Pentru Compania Dacia-Renault, cel mai performant producător de automobile din Sud-Estul Europei, pentru economia judeţului Argeş, dar şi pentru întreaga economie a României, nerealizarea celui mai necesar obiectiv de infrastructură rutieră din ţara noastră reprezintă un eşec naţional, pe care Victor Ponta, Liviu Dragnea şi miniştrii de resort numiţi de ei trebuie să şi-l asume. Nici măcar somaţiile disperate pe această temă ale doamnei comisar european Corina Creţu se pare că nu-i mai deranjează pe membrii Guvernului Dragnea-Dăncilă. Poate că mediul de afaceri din Muntenia nu ar suferi atât de mult din cauza nerealizării autostrăzii Piteşti-Sibiu, dacă ar exista în zonă alte alternative pentru transport rutier rapid sau pentru transportul mărfurilor şi călătorilor pe calea ferată. Din păcate, majoritatea drumurilor naţionale din Argeş şi din judeţele învecinate arată foarte rău, nemaifiind modernizate sau reabilitate în ultimii 30 de ani. Drumurile naţionale Piteşti-Câmpulung-Braşov sau Piteşti-Craiova descurajează, prin calitatea lor, orice investitor care ar dori să se implice în această parte a României. Drumurile Piteşti-Râmnicu, Vâlcea-Sibiu, pe care pleacă la export cea mai mare parte a producţiei de pe platforma Dacia-Renault, rămâne în continuare drumul european pe care se circulă cu cea mai mică viteză. Drumurile naţionale Târgovişte-Câmpulung-Curtea de Argeş-Râmnicu Vâlcea şi Piteşti-Drăgăşani-Târgu Jiu arată ca după război. Dacă vorbim despre transportul pe calea ferată, realitatea în zona Argeşului este şi mai cruntă. De la Piteşti la Câmpulung viteza de deplasare este de sub 30 km/h, iar pe ruta Piteşti-Curtea de Argeş, pe care Guvernul a vrut să o închidă anul trecut, mai circulă astăzi doar câteva vagoane pe zi, iar superba Gară Regală din oraşul basarabilor a ajuns într-o stare jalnică. Şinele sunt proaste, electrificarea nu există, iar investiţii nu s-au mai făcut de aproape 40 de ani. Cel mai ieftin tip de transport, cel feroviar, este aproape de dispariţie în România, în vreme ce vecinii noştri construiesc trenuri de mare viteză, pe banii Uniunii Europene. De când am devenit parlamentar, m-am adresat în mod repetat, prin întrebări şi interpelări, miniştrilor care gestionează infrastructura din domeniul transporturilor, solicitându-le să adopte măsurile care se impun pentru construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu şi pentru aducerea la standardele funcţionale normale a tuturor căilor de transport de interes naţional, rutier şi feroviar, care străbat judeţul nostru. De fiecare dată am primit răspunsuri diplomatice, pline de asigurări, garanţii şi promisiuni frumoase. În realitate, nu s-a realizat practic nimic în aceşti aproape doi ani. Într-o astfel de situaţie, ce încredere să mai ai şi cum să nu-i critici pe miniştrii lui Liviu Dragnea? Nu i-am criticat de dragul criticii, ci am aşteptat să se trezească la realitate şi să vadă că fără investiţii nu moare doar infrastructura, ci se îmbolnăveşte întreaga economie. Degeaba, pentru că au tăiat, an de an, banii destinaţi investiţiilor, miniştrii respectivi au făcut din România ţara cu cel mai slab potenţial de competitivitate economică din Uniunea Europeană! În această situaţie, de ce oare se mai plâng guvernanţii că peste 4 milioane de tineri au plecat din ţară? Coaliţia PSD-ALDE a reuşit să omoare până şi speranţa!

Cristina-Elena Dinu "Campania «Informare acasă! Siguranţă în lume!», promovată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a ajuns în judeţul Giurgiu" În această primăvară, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu mai multe instituţii publice, a lansat Campania Naţională "Informare acasă! Siguranţă în lume!", ediţia 2018. Conform itinerarului, săptămâna trecută, a fost rândul judeţului Giurgiu în această amplă campanie de informare. Ne-am bucurat de prezenţa doamnei ministru Natalia Intotero, pe care vreau să o felicit, încă o dată, pentru această iniţiativă! După cum arată statisticile, avem cam 10 milioane de români în afara graniţelor, mulţi dintre aceştia plecaţi după deschiderea graniţelor, în 1989, sau după aderarea României la Uniunea Europeană, când românii au fost acceptaţi pe piaţa muncii din Europa. Mulţi dintre ei au plecat la îndemnul unor prieteni sau rude, fără a cunoaşte nimic despre ţările în care urmau să trăiască, fără să-şi cunoască drepturile sau îndatoririle într-o societate şi o cultură diferită de cea din care proveneau ei. În aceste cazuri, unii dintre ei au devenit victime sigure, fiind supuşi diferitelor abuzuri, fie la locul de muncă sau, mai grav, abuzul sexual sau traficul de persoane. Şi nu puţine au fost cazurile sfârşite tragic sau cele în care autorităţile române au fost nevoite să intervină pentru a rezolva aceste conflicte. Faptul că această campanie îşi propune informarea cetăţenilor români asupra riscurilor la care se pot expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau de a se stabili în afara graniţelor României, acest lucru poate duce la evitarea multora dintre aceste situaţii. Consider că întâlnirea doamnei ministru cu autorităţile locale şi judeţene, cu prefectul şi, foarte important, cu primarii localităţilor giurgiuvene, discuţiile avute şi materialele de campanie promovate pot face ca această informare a cetăţenilor să fie mai eficientă. În comunităţile mici, aşa cum sunt satele şi comunele noastre, este mai uşor să cunoşti situaţia celor plecaţi în străinătate, situaţia familiilor lor sau pe cei care intenţionează să plece. Dacă autorităţile locale sunt informate cu privire la drepturile şi la responsabilităţile pe care românii le au în ţările în care intenţionează să muncească, să studieze sau să locuiască, inclusiv la drepturile sociale, ele pot deveni, la rândul lor, o sursă de informare pentru cetăţeni. Mai trebuie remarcat faptul că este pentru prima dată când toate ministerele care au competenţă în problematica românilor care lucrează, studiază sau locuiesc în afara graniţelor ţării s-au reunit într-o campanie comună, care vizează în mod esenţial informarea cetăţenilor români cu privire la potenţialele riscuri la care se supun în momentul în care iau decizia de a lucra în străinătate, fără a avea un contract de muncă legal, fără a cunoaşte limba statului de rezidenţă, fără a şti care le sunt drepturile, libertăţile, dar şi responsabilităţile în calitate de cetăţeni europeni.

Adrian-Octavian Dohotaru "Toţi cetăţenii au dreptul la locuire decentă - primul pas pentru recunoşterea şi reglementarea aşezărilor informale în România" Depun astăzi, alături de deputatul Petre-Florin Manole, o iniţiativă legislativă care recunoaşte pentru prima dată necesitatea reglementării aşezărilor informale. Fundaţia PACT şi MKBT - Make Better, în parteneriat cu GAL Reşiţa, Asociaţia DEP Bumbeşti-Jiu, Grupul de Iniţiativă Valea Corbului - au muncit vreme de mai bine de doi ani la un proiect de documentare şi recunoaştere publică a acestui tip de aşezări. Din cercetările făcute de aceste asociaţii ştim că sunt cel puţin 64.000 familii, peste 200.000 de persoane care locuiesc în astfel de aşezări informale, şi asta în condiţiile în care doar 50% dintre localităţi au oferit date privind familiile afectate de locuirea informală. Acestor persoane le lipsesc actele de identitate permanente, au acces limitat la infrastructură şi servicii de bază precum electricitatea sau apa curentă. România este singura ţară din Uniunea Europeană care condiţionează identitatea, deţinerea unor documente de identitate definitive, de proprietate - deţinerea de acte de proprietate. Propunerea noastră va modifica Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Practic, creăm cadrul pentru ca Guvernul, consiliile judeţene, prefecturile, consiliile locale şi primăriile să înceapă procesul de recunoaştere a aşezărilor informale, să le permită oamenilor care locuiesc în condiţii vitrege să-şi obţină acte de identitate şi să poată accesa servicii elementare de locuire decentă. Accesul la apă curentă, la electricitate, la servicii de salubritate, la canalizare sunt vitale pentru un trai decent. Odată cu intrarea în vigoare a acestor prevederi, fenomenul locuirii informale urmează să fie limitat, iar condiţiile de viaţă să fie îmbunătăţite. Astăzi facem un prim pas important, pentru a asigura o viaţă mai bună familiilor vulnerabile din România. Iniţiativa legislativă a fost semnată atât de parlamentari de la putere, cât şi din opoziţie, cu susţinerea societăţii civile.

Dumitru Oprea "În sfârşit, reglementarea criptomonedelor şi în România!" Anul 2018 a fost unul în care s-a discutat, pe larg despre criptomonede, în special pe fondul fluctuaţiilor foarte mari ale "fanionului" Bitcoin. Tehnologia ajunge să schimbe radical economia mondială, cu efecte pe care le vedem în viaţa de zi cu zi. Platforme de tip Uber sau Airnb ajung să influenţeze comportamentele consumatorilor şi să devină un important factor disruptiv în industria serviciilor. Prin intermediul aplicaţiilor mobile şi al tehnologiilor inteligente nu mai suntem atât de dependenţi de regulile impuse de furnizorii clasici de bunuri şi servicii, cum este şi cazul serviciilor bancare. Oamenii caută, în mod natural, servicii, "aici", "acum" şi "personalizare", iar reglementările trebuie să îi sprijine şi să le ofere siguranţă, nu să se transforme în piedici. Evoluţia vine şi cu factori de risc de care consumatorii aproape niciodată nu sunt conştienţi. Astfel, se aprind dezbateri privind modul în care organismele de reglementare pot interveni pentru a proteja, pe de o parte, interesele cetăţenilor, dar şi pentru a găsi căi suficient de inteligente de instituire a unor noi reguli care să ţină seama de faptul că timpul nu mai poate fi dat înapoi. În acest context, orice iniţiativă legislativă prin care se încearcă scoaterea în afara legii a unor servicii furnizate, prin instrumente tehnologice avansate, dovedesc că reglementatorii, indiferent cine sunt ei, nu reuşesc să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă în viaţa reală. În cazul particular al criptomonedelor, trebuie să salutăm faptul că în ultimele luni mediul financiar, inclusiv Banca Naţională a României, BNR, face eforturi pentru a se înscrie în trendurile reglementării inteligente. România este parte din lumea digitală globală. Un exemplu elocvent este chiar faptul că unele dintre cele peste 2.000 de criptomonede existente la nivel internaţional sunt rodul iniţiativelor unor cetăţeni români. Tranzacţionarea Bitcoin sau a altor criptomonede este o realitate la care trebuie să participe şi România. Ca politicieni, este de datoria noastră să sprijinim evoluţia tehnologică a ţării, care, însă, nu este lipsită de riscuri. Iată de ce reglementarea inteligentă a criptomonedelor, prin acţiunea BNR, cu ajutorul Legislativului, înseamnă o plasă de siguranţă pentru cetăţeni, nu o îngrădire a dezvoltării!

Dumitru Mihalescul "Legile şi politicienii trebuie să se întoarcă la valorile creştine!" Cunoaştem toţi problemele pe care le întâmpină societatea românească astăzi şi de 28 de ani politicienii nu fac altceva decât să se eschiveze în rezolvarea lor sau să trateze efectele, nu şi cauzele. Timp de 28 de ani, ţara nu scapă de polarizare socială, ci parcă se afundă şi mai tare în ea. Tot de 28 de ani de zile luptăm cu sărăcia, cu prăduirea banului public, cu subdezvoltarea sistemului de educaţie şi de sănătate. De aproape 3 decenii se fac planuri măreţe pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate, însă, în realitate, autostrăzile sunt mai puţine, căile ferate se scurtează, trenurile dispar, iar românii pleacă de acasă în număr tot mai mare, să-şi găsească împlinirea pe meleaguri străine, căci în România şi-au pierdut orice speranţă. Împărtăşesc tot mai puternic opinia că politicienii şi legile care s-au făcut şi încă se fac în Parlament au ajuns să se îndepărteze tot mai mult de valorile creştine, de valorile pe care s-a construit România, în urmă cu 100 de ani. Dacă legile şi faptele politicienilor s-ar întoarce la valorile creştine, atunci cele mai multe dintre problemele care fac viaţa românilor un calvar, nu ar mai fi existat! Valorile creştine ne învaţă foarte clar ceea ce înseamnă iubirea faţă de aproapele tău, iar un politician ghidat de aceasta s-ar dedica şi ar lupta cu toate resursele pentru drepturile cetăţenilor care au crezut în el şi care i-au acordat încrederea. Credinţa noastră creştină ne spune, cât se poate de clar, cât este de important să nu risipeşti. Dacă aleşii poporului nu ar uita acest lucru, atunci nu am avea nici corupţie, nici prăduirea banilor publici şi nici legi prin care să se lase portiţe deschise pentru şmecherii abonaţi la banii românilor! Dacă politicienii şi-ar cinsti părinţii şi bunicii, atunci nu am avea şi astăzi cei mai săraci pensionari din Uniunea Europeană, umiliţi cu pensii de câteva sute de lei, în vreme ce miliarde de lei se duc în fiecare an pe apa sâmbetei. Dacă politicienii ar mai crede în puterea şi în dragostea familiei, atunci nu ar mai avea dileme dacă o familie este întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, ci s-ar orienta cu toată energia spre viitorul copiilor acestei ţări şi nu ar permite ca, din cauza lipsurilor, unul din cinci copii să nu poată merge la şcoală sau ca un sfert dintre micuţi să meargă seara la culcare flămânzi. Nu ar permite ca sute de mii de copii să crească singuri, pentru că părinţii lor trudesc prin străinătate pentru a le pune mâncare pe masă. Dacă politicienii ar înţelege cât de important este să nu mintă, atunci populaţia nu ar mai fi înşelată cu programe de guvernare mincinoase, în care oamenii să-şi pună toate speranţele, pentru ca mai apoi să constate că totul a fost doar o iluzie. Nu îmi place să generalizez şi cred că există mulţi oameni pregătiţi, oneşti şi bine intenţionaţi în politica românească, dar, dacă nu îi încurajăm şi nu îi promovăm ca repere ale identităţii noastre naţionale, nu vom reuşi să obţinem cele mai bune rezultate. Dacă politicienii şi legile elaborate de ei ar fi făcute cu credinţă în valorile noastre creştine, atunci minciuna ar dispărea din politică, încrederea în instituţii ar creşte, înşelarea cetăţenilor nu ar mai fi permisă, furtul din bani publici ar fi condamnat în mod real, nu doar declarativ, iar şcoala, familia şi părinţii ar fi respectaţi aşa cum se cuvine.

Eugen Tomac "Referendumul trebuie susţinut!" Mai sunt doar câteva zile până la referendumul pentru redefinirea familiei. Românii sunt chemaţi să îşi exprime opinia în legătură cu modificarea art. 48 din Constituţie, la iniţiativa, perfect valabilă, a 3 milioane de români care au cerut această clarificare. Nimic greşit. Dimpotrivă, consultarea cetăţenilor este un exerciţiu caracteristic şi obişnuit societăţilor democratice. Observ însă atâta ură şi demagogie în legătură cu acest referendum, încât este clar că societatea românească va fi, după 7 octombrie, şi mai dezbinată. Nu cred că este cazul să intrăm în polemici, mânaţi de ură şi folosind argumente care nu ţin în faţa realităţii vieţii de zi cu zi. Da, PSD a vrut să confişte acest demers cetăţenesc. Da, ei nu cred decât în bani şi funcţii. Da, PSD vrea să controleze justiţia. Da, au ales această perioadă în mod intenţionat, pentru a acoperi mizeriile pe care le-au făcut. Ştim foarte bine că PSD este urmaşul PCR, iar comuniştii au prigonit cel mai mult creştinii în secolul trecut. De aceea, mesajul lor nu este nici sincer şi nici credibil. Aşa este, politicienii, deşi nu l-au iniţiat, încearcă să profite de acest referendum. PSD, mai ales, este campion european la tehnici de manipulare. În acest caz însă nu este vorba despre ce spune un lider politic sau altul, la acest referendum este vorba despre respectul pe care trebuie să-l oferim, prin participare, celor 3 milioane de români care au cerut modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţie, în sensul eliminării cuvântului "soţi" şi înlocuirea acestuia cu sintagma "un bărbat şi o femeie". Nu va scoate nimeni România din UE, locul nostru este aici şi trebuie să facem România mai puternică şi mai performantă. Nu suntem singura ţară din Europa care supune unei dezbateri publice acest subiect. Referendumul este forma cea mai reprezentativă de consultare a populaţiei în democraţie. Mi-aş dori să avem un referendum şi pentru alocarea a 6% pentru educaţie. Mi-aş dori să avem un referendum şi pentru transparenţă totală în cheltuirea banilor publici. Mi-aş dori să avem un referendum şi pentru privatizarea totală a sistemului medical, spre a salva vieţi. Mi-aş dori să avem un referendum şi pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale. Mi-aş dori să avem un referendum şi pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Mi-aş dori să avem un referendum şi pentru introducerea votului electronic. Sunt multe teme urgente care trebuie dezbătute. Deocamdată, cultele creştine au reuşit să se mobilizeze şi să ne invite la vot. Nu trebuie să ignorăm acest instrument democratic, ci, dimpotrivă, să-l apărăm, indiferent ce facem în cabina de vot. Boicotul înseamnă cedare şi neputinţă, resemnare şi fugă din calea unei realităţi pe care o ştim şi o trăim, dar pe care vrem s-o interpretăm altfel. Referendumul nu este despre politicieni sau împotriva acestei coaliţii monstruoase. Referendumul este despre noi. Scăpaţi de prejudecăţi şi apăraţi democraţia, prin vot! Eu particip la acest referendum nu pentru că mă îndeamnă sau mă convinge cineva, ci pentru că aşa îmi dictează conştiinţa. Indiferent care este opinia dumneavoastră, ieşiţi la vot. Doar aşa demonstrăm că suntem profund ataşaţi valorilor democratice. În cazul de faţă, boicotul este soluţia celor slabi care fug de confruntare. Eu merg la vot şi vă îndemn pe toţi să faceţi la fel!

Florin-Claudiu Roman "Statul lui PSDragnea întâi ia cu două mâini şi vede el când îţi explică de ce..." Guvernele PSD-ALDE, prin Ministerul Finanţelor Publice, obligă, prin lege, ca peste 800.000 de firme din România să se doteze cu aparate de marcat cu jurnal electronic. Termenul implementării acestei obligaţii a fost amânat, de câteva ori, de la intrarea în vigoare a legii respective, până de curând. Dar acum, deşi acest termen este deja în vigoare, se constată că nici 10% dintre întreprinzătorii privaţi nu au reuşit să-şi schimbe vechile aparate de marcat, având în vedere că majoritatea dintre ei sunt mici comercianţi, iar pentru aceştia costul unui aparat nou de marcat chiar reprezintă o cheltuială importantă. Eu cred că statul ar fi trebuit întâi să pregătească nişte facilităţi fiscale în acest sens, înainte de a-i obliga pe toţi să se "upgradeze" cu alte aparate noi şi mult mai scumpe, deşi cu puţini ani în urmă au fost, tot aşa, obligaţi să-şi ia alte case de marcat, pe care sunt nevoiţi acum să le arunce. Mai mult decât atât, cred că acest stat de buzunar al PSDragnea ar fi trebuit să aibă până la această oră un sistem IT modern şi performant în cadrul ANAF şi apoi să le ceară celor pe spatele cărora supravieţuieşte economia şi ţara, să-şi bage iar mâna adânc în buzunare. Eu aş vrea să-i întreb pe guvernanţi de ce ajung să dea o lege care nu poate fi implementată?! De ce se instituie o obligaţie care mai mult reuşeşte să încurce decât să descurce lucrurile în ANAF, dacă acesta nu este pregătit cum trebuie, pentru că azi i se blochează serverele, iar mâine îi crapă calculatoarele sau tot sistemul?! Să ne răspundă ministrul finanţelor publice dacă are ANAF, într-adevăr, capacitatea de a prelua datele transmise prin aceste aparate noi de marcat?! Adică, dacă ANAF are actualmente sistemul său operaţional 100%, pentru a putea prelua datele de la sute de mii de comercianţi, dacă tot le impune tuturor să-şi cumpere aceste aparate de marcat cu jurnal electronic?! Oare are de gând ANAF să aplice acele amenzi usturătoare întreprinzătorilor privaţi, cu sume cuprinse între 8.000-10.000 lei sau chiar să le sisteze acestora temporar activitatea, în condiţiile în care instituţia nu are un server operaţional în acest sens, adică nu este pregătită pentru a prelua toate tranzacţiile efectuate de toţi comercianţii?! Sau nu cumva această grabă ciudată de a implementa ceva ce n-are cum să funcţioneze, cel puţin deocamdată, are de fapt legătură cu o nouă afacere cu dedicaţie a PSDragnea, prin achiziţionarea a sute de mii de case de marcat cu jurnal electronic exclusiv de la anumite firme de casă ale sale?!

Mihăiţă Găină "Prin referendum, decidem tipul de societate în care vom trăi" Am constatat că tematica referendumului naţional a fost transformată, prin diverse căi manipulative, într-un subiect de dispută şi chiar de campanii publicitare, mai mult sau mai puţin mascate, de unele mari companii partizane ale unei anumite părţi. Trebuie să vă mărturisesc că mă deranjează că cea mai democratică formă posibilă de consultare şi de exprimare a voinţei poporului român este pur şi simplu diabolizată în fel şi chip, după voia fiecăruia. Dincolo de patosurile personale, de agresivitatea de limbaj şi de atitudine, probate de unii combatanţi în repetate rânduri, trebuie să avem în vedere că avem de-a face cu o problemă spirituală profundă. Mai mult decât atât, prin votul pe care îl vom oferi în weekend, vom stabili cum ne dorim să arate societatea în care vom trăi şi în care vom evolua alături de copiii noştri. Aşadar, această decizie nu aparţine nici Guvernului, nici majorităţii parlamentare, nici PSD, nici ALDE şi nici celor 3 milioane de români care au avut iniţiativa revizuirii Constituţiei, în sensul redefinirii familiei, în textul legii fundamentale. Această decizie va aparţine tuturor românilor! Ţin să subliniez că acest referendum nu este unul ţintit împotriva unei minorităţi sexuale şi nici nu are ca efect restrângerea unor drepturi şi libertăţi, ci este vorba strict de consacrarea conceptului de familie, de importanţa care se mai atribuie valorilor sociale acum, în zilele noastre, pentru viitor. Referendumul pentru familie nu este o incitare la ură, la violenţă, la homofobie. Mai mult decât atât, trebuie avută în vedere solicitarea expresă a celor 3 milioane de români care au depus această iniţiativă pentru revizuirea Constituţiei. Prin urmare, organizarea referendumului este o obligaţie legală şi nu vreo alegere a Executivului de a cheltui bani, după cum este acuzat. În încheiere, doresc să reiterez faptul că prin acest demers se doreşte o garanţie în plus că nicio putere politică nu va lua decizii care să contravină voinţei poporului român. Însă doar prin consultarea democratică şi prin participarea la vot vom afla ce decizie va lua poporul pentru viitorul nostru.

Camelia Gavrilă "Un nou an universitar - provocări, reflecţii, soluţii" "Universitas" reprezintă un concept cuprinzător şi simbolic pentru ideea de întreg, de lume completă, dar se asociază şi cu istoria învăţământului academic, cu trimitere spre sute de ani de excelenţă, atât pe plan european, cât şi la nivel naţional. Este vorba, în esenţă, despre o comunitate intelectuală a spiritelor alese, a minţilor strălucite, o simbioză între profesori şi studenţi, maeştri şi discipoli, o lume a ideilor, a proiectelor, a devenirii prin cunoaştere, ştiinţă, cultură. Deschiderea noului an universitar 2018-2019 reprezintă o sărbătoare a educaţiei, un prilej de bucurie pentru cadrele didactice, prin revenirea la catedră, în miezul unor profesii alese din pasiune şi susţinute cu dăruire intelectuală, prilej de descoperire a unor noi generaţii de tineri, provocări ale noilor întâlniri, devenire continuă într-un univers al pregătirii profesionale de nivel înalt. Deschiderea unui an academic sugerează o formă de geneză, de "renaştere" a oraşelor universitare din ţară, prin atmosfera de sărbătoare, efervescenţa ideilor şi a activităţilor, freamătul studenţesc, ineditul proiectelor, forţa viselor care devin de multe ori realităţi incontestabile. Acest început de an universitar înseamnă, în aceeaşi măsură, şi continuitate, proiecte valoroase, dar şi dificultăţi, inevitabile polemici educaţionale, decizii amânate în domeniul învăţământului superior, preocupări diferite şi probleme specifice pentru fiecare comunitate universitară. Totuşi, ne adună împreună gândurile îndreptate spre studenţi, spre generaţiile aflate pe drumul devenirii profesionale, cărora le urăm reuşite, putere de muncă, pasiunea studiului, regăsirea în ipostaze profesionale de succes, o implicare activă educaţională, dorinţă profundă de cunoaştere şi dezvoltare, atât personală, cât şi în raport cu cei din jur. Dincolo de frumuseţea şi vibraţia momentului, în acest an, al Centenarului Marii Uniri, reflecţia atentă şi privirea critică sunt necesare pentru a desluşi valenţele învăţământului superior românesc, cu aspectele pozitive sau negative, cu împliniri sau nemulţumiri, cu interogaţii şi provocări. În acest context, sunt fireşti câteva aprecieri şi constatări esenţializate: 1. Şcoala universitară românească - valoare, competenţă, deschidere spre cercetare şi inovare, dimensiune europeană Analizele şi evaluările, datele statistice, interpretările comparative subliniază nivelul ridicat al învăţământului superior românesc, puterea tradiţiei, consecvenţa şi seriozitatea academică a universităţilor de prestigiu, pregătirea ştiinţifică a profesorilor, dar şi valoarea lor pedagogică, dăruirea, pasiunea, modelarea studenţilor spre statutul de absolvent bine pregătit. Sistemele eficiente de educaţie şi de formare sunt fundamentale pentru societăţi echitabile, deschise şi democratice, precum şi pentru o creştere economică şi o ocupare durabilă a forţei de muncă, educaţia şi competenţele fiind o prioritate pentru cooperarea europeană. Fără instituţiile de învăţământ superior şi sistemele de cercetare şi inovare, Europa nu poate răspunde provocărilor sociale şi ale globalizării din secolul XXI. Spaţiul european al educaţiei trebui să contribuie la promovarea mobilităţii şi cooperării transfrontaliere în domeniul educaţiei şi formării profesionale, să ajute la depăşirea obstacolelor care îngreunează învăţarea, formarea sau munca în altă ţară, atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice, să sprijine statele membre în îmbunătăţirea sistemelor lor de educaţie inovatoare, bazate pe învăţarea pe tot parcursul vieţii şi favorabile incluziunii. 2. Schimbări succesive ale miniştrilor educaţiei Un domeniu complex, aflat la confluenţa tradiţiilor consacrate cu reformele modernităţii, educaţia a trezit constant preocuparea societăţii, implicarea pasională, polemici virulente, opinii contrastante, nemulţumiri. De aici fragilitatea portofoliului, schimbări legislative, succesiunea derutantă a miniştrilor, veşnice demersuri de reformă, de reconfigurare mai mult sau mai puţin inspirată a sistemului educaţional, chiar dacă buna-credinţă, dorinţa de îmbunătăţire a sistemului educaţional nu pot fi contestate. Acest nou an universitar începe cu o demisie a ministrului educaţiei naţionale, după numai 8 luni de mandat, după cum şi predecesorul acestuia a avut aproape 6 luni de mandat. Într-un stat european, democratic, modern şi cu o viziune a învăţământului superior orientată spre valorile occidentale ale Europei, spre deschiderile unui spaţiu european al modelelor de succes, a avea 25 de miniştri în aproape 30 de ani de democraţie reprezintă un mare semn de întrebare, un prilej de reflecţie critică în legătură cu viziunea societăţii, a guvernelor, indiferent de culoarea lor politică, asupra educaţiei, pentru că învăţământul superior românesc, şcoala românească în întregul ei au nevoie de o anume stabilitate, de consecvenţă, timp de reformare şi validare a schimbărilor, dar mai ales de credibilitate a politicilor sociale şi a programelor care urmează să fie aplicate concret în universul educaţional. 3. Universităţile creează studenţi competenţi pentru piaţa muncii? Un stat în ansamblul său este reprezentat de o multitudine de valenţe de ordin economic, social, cultural etc., iar comentariile vehiculate constant în analize ale specialiştilor, dezbateri, aprecieri din media, măsurări sociologice sugerează că actuala criză de resurse umane reprezintă şi efectul unui sistem de învăţământ necorelat suficient cu cerinţele angajatorilor, cu realităţile practice, concrete din domeniile de studiu. Credem că generalizarea este incorectă, cultura parteneriatelor este deja consistentă, la unele universităţi, practica în specialitate aduce alături angajatori, mediul economic, studenţii, profesorii şi cercetătorii. Totuşi, trebuie să precizăm că, într-o anumită măsură, demersurile excesiv teoretice există, că încă se observă un anume paralelism al evoluţiilor între traseele universitare, de studiu, pe de o parte, şi mediile economice sau sociale, pe de altă parte. 4. Semnificaţia şi rolul specializărilor Anul universitar început acum trebuie să fie un moment de analiză pentru viaţa academică, un nou moment în care evaluăm eficienţa programelor de studii, a specializărilor realizate, a curriculei prezentate studenţilor şi a relevanţei conţinuturilor şi informaţiilor, în raport cu evoluţiile de pe piaţa muncii, cu dinamica mediului economic naţional şi european, cu provocările mediilor profesionale, de cercetare, de producţie, de business. În acest sens, este necesară o implicare mai atentă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, în acreditarea programelor de studii. Paradoxul este reprezentat de faptul că vedem specializări care sunt mai puţin solicitate sau relevante pe piaţa muncii, dar care sunt atractive la nivel teoretic, al opţiunii, au un număr mare de studenţi, fără a exista şi o finalitate a angajărilor. Aceste aspecte şi contraste au rezultat în urma analizelor privind orientarea în carieră a studenţilor, pe baza monitorizării legate de angajarea absolvenţilor la finalizarea studiilor universitare. 5. "Exodul creierelor" Nu este o noutate constatarea că, în continuare, pleacă din ţară studenţii şi absolvenţii spre un loc de muncă sau spre studiu, la universităţile europene. În perspectivă europeană, fenomenul este firesc, ţine de mobilitatea studenţilor pentru experienţa de învăţare, de studiu şi de formare. În aceeaşi măsură, nu reprezintă o noutate faptul că nu reuşim să creionăm politici coerente care să îi determine pe tineri să îşi construiască o carieră în ţara lor. Datele din Global Competitiveness Report pentru perioada 2013-2014 arată că România se află pe locul 138 în clasamentul ţărilor cu capacitate de păstrare între graniţele statului a generaţiilor de intelectuali, iar evoluţiile ulterioare până în 2018 nu sunt semnificative în acest sens. Fiind într-un an simbol pentru naţiunea română, cred că privirea spre trecut este necesară. Opiniile academicianului Dinu C. Giurescu referitoare la educaţia tinerilor sunt semnificative: "Tinerii cu bune rezultate, nu neapărat cu avere, mergeau la specializare în Franţa şi Germania, unii în Italia sau Anglia. Din 100 de tineri plecaţi la stagii sau doctorate, cel puţin 98 se întorceau în România. Aici îşi aveau familia, un viitor în profesie şi posibilitatea unui trai decent." Modelul cultural şi educaţional paşoptist şi, mai aproape cel interbelic, sugerează un timp al studiului, al experienţelor în spaţii culturale şi universitare străine, urmate de întoarcerea firească în propriul spaţiu naţional de existenţă. Astăzi, observăm, însă, cum globalizarea, multiculturalismul, internaţionalizarea învăţământului contribuie şi la "exodul creierelor" spre alte ţări. 6. Finanţarea educaţiei sau drumul dificil spre dezideratul de 6 % din PIB pentru educaţie Deşi Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi Pactul Naţional pentru Educaţie, semnat de toate partidele parlamentare în 2008, au prevăzut alocarea a 6% din PIB-ul României pentru educaţie, acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent, urmând ca la solicitarea şi pledoaria Consiliului Naţional al Rectorilor, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, creşterea să aibă loc în etape, eşalonat. Pentru anul universitar 1938-1939 se pare că statul aloca în jur de 17% din buget pentru educaţie. Astăzi, după 80 de ani, statul alocă 3% - 3,5%, în contextul în care media Uniunii Europene este de 5%. Gradul de cultură şi civilizaţie al unei ţări este caracterizat de nivelul de educaţie al cetăţenilor, de valenţele şi oportunităţile oferite prin sistemul de învăţământ, iar prezenţa şi rolul universităţilor cu tradiţie, finanţarea adecvată, viziunea educaţională, proiectele de succes sunt repere esenţiale. Între oraşele istorice universitare, municipiul Iaşi păstrează locul primordial, de geneză a învăţământului superior modern, distincţia intelectuală şi culturală, forţa unor instituţii educaţionale de anvergură. Conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2017, învăţământul superior ieşean este reprezentat de 5 instituţii de învăţământ universitar de stat, incluzând şi prima universitate din România - Universitatea "Al. I. Cuza", în jur de 40 de facultăţi care acoperă o gamă variată a specializărilor, peste 41.000 de studenţi înscrişi la ciclurile de licenţă, peste 12.000 de studenţi la ciclurile de master şi doctorat, cu un efectiv de peste 2.800 de cadre didactice. Inevitabil, când vorbim despre aceste cifre, putem să ne imaginăm un mic oraş al educaţiei, un oraş într-un alt oraş, format din peste 50.000 de locuitori, cifră ce reprezintă totalul studenţilor şi personalului didactic ieşean. În prezent, în Iaşi, există un deficit uriaş între cererile studenţilor şi numărul disponibil de locuri de cazare. Prin diferite demersuri politice, prin dialogul continuu cu ministerul de resort, am prezentat situaţia dificilă a numărului de locuri de cazare pentru studenţii ieşeni, dar şi calitatea celor existente. Acest fenomen este regăsit şi la nivelul altor centre universitare, precum Cluj, Timişoara sau Bucureşti. Programul de guvernare al PSD include realizarea a 30 de cămine studenţeşti în centrele universitare în care spaţiul nu este suficient, municipiului Iaşi fiindu-i alocate 3 cămine. La nivelul proiectelor dezvoltate şi al exemplelor de bune practici, Iaşiul este un centru universitar internaţional prin calitatea europeană a programelor de studii, a cursurilor, prin numărul mare de studenţi care vin să studieze aici, dar şi prin numărul celor care studiază în alte ţări, în cadrul Programelor de tip Erasmus. La Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi, studiază 2.581 de studenţi străini din 50 de ţări (Franţa - 658, Israel - 605, Maroc - 299, Grecia - 249, Tunisia - 236), într-o deschidere multiculturală autentică. Un al proiect de succes pentru domeniul cercetării este reprezentat de renovarea Observatorului Astronomic din Iaşi, prin Ministerul Dezvoltării Regionale - Compania Naţională de Investiţii. Observatorul urmează să fie deschis publicului larg la începutul anului 2019, astfel ieşenii vor avea posibilitatea, pentru prima dată în istoria recentă a Iaşiului, să viziteze acest centru de cercetare modernizat şi integrat deplin în cercetarea ştiinţifică de nivel înalt. Polivalenţa mediului universitar deschide cel puţin un triplu rol în societate, de fapt orice dezbatere asupra sistemului de învăţământ superior din România trebuie să pornească de la explorarea acestor 3 teme. Prima dintre ele este reprezentată de valorificarea dimensiunii intelectuale, a întregului potenţial de dezvoltare profesională, personală, al tinerei generaţii, prin intermediul universităţilor. A doua temă vizează valenţa economică şi rolul universităţilor în creşterea economică, progresul tehnologic, dezvoltare printr-o coeziune dintre studiu, cercetare şi inovare, conţinuturi curriculare şi piaţa muncii, mediul de afaceri, domeniul producţiei etc. A treia zonă este reprezentată de dimensiunea socială a comunităţilor academice, universitatea fiind un spaţiu al ideilor noi, al comunicării, al preocupărilor faţă de valorificarea individului, integrarea socială şi bunăstarea acestuia. Toate aceste roluri înseamnă valori şi principii etice fundamentale pentru dezvoltarea unei comunităţi. Dacă şcoala reprezintă centrul de educaţie, socializare, dezvoltare cognitivă şi atitudinală a tinerilor într-o comunitate, universitatea este principalul spaţiu de învăţare, dezvoltare complexă şi cunoaştere superioară, dar şi de inovare continuă. În sensul reflecţiilor de început, într-o lume a cifrelor şi a statisticilor, studentul nu trebuie privit ca un număr, ci ca o sursă continuă de energie, de creativitate, inovare şi implicare, dacă este orientat, pe drumul formării, de mentori autentici, prin politici educaţionale corecte şi coerente. Spaţiul universitar înseamnă concret o dimensiune spaţială, delimitare clară caracterizată de clădiri, amfiteatre, laboratoare, birouri, elemente arhitecturale, dar este, mai ales, un spaţiu simbolic al ideilor şi dialogului, locul unde se receptează, se conturează şi se multiplică valori culturale, cognitive, civice, morale, printr-o nesfârşită acumulare calitativă şi cantitativă în sfera cunoaşterii. Acesta este sensul firesc al unui proces de devenire, un proces dinamic şi continuu, care presupune şi redimensionarea obiectivelor personale sau a celor specifice comunităţii, realizându-se de fapt o adaptare şi transformare neîntreruptă, atât a individului, cât şi a comunităţii înseşi.

Găvrilă Ghilea "«Start-up Nation 2017», mulţi chemaţi, dar câţi aleşi?" Am fost sesizat, nu de puţine ori, de tineri antreprenori, în legătură cu unele anomalii din calendarul primei ediţii a Programului "Romania Start-up Nation", aprobat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin Ordinul ministrului nr. 692/2017. Conform acestui act normativ, semnarea contractelor de finanţare a planurilor de afaceri eligibile în cadrul primei ediţii a Programului "Romania Start-up Nation" trebuia să aibă loc în intervalul iunie-august 2017, urmând ca implementarea acestora să se facă pe parcursul următoarelor 12 luni, dar nu mai târziu de finele lunii septembrie 2018. Cu toate acestea - şi nu din cauza mediului antreprenorial - semnarea contractelor de finanţare a fost amânată succesiv, prin Ordinul ministrului nr. 1199/2017, până la data de 15 octombrie 2017, respectiv prin Ordinul nr. 1295/2017, până la data de 15 noiembrie 2017. Aplicanţii eligibili în cadrul acestui program erau, pe bună dreptate, îngrijoraţi, deoarece modificarea în cascadă a calendarului Schemei de ajutor de minimis, prevăzută în Programul pentru stimularea înfiinţării IMM "Start-up Nation Romania", fără prelungirea corespunzătoare a termenului de implementare a planurilor de afaceri, de la finele lunii septembrie 2018, până la jumătatea lunii decembrie 2018, adică exact perioada cu care s-a amânat termenul iniţial de semnare a contractelor de finanţare, va avea ca şi consecinţă ratarea finalizării acestui proiect, prin imposibilitatea depunerii la scadenţă a documentaţiei aferente cererii de plată/rambursare a cheltuielilor la sediile Agenţiilor pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului. L-am interpelat, în primăvara acestui an, pe titularul Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prezentându-i îngrijorările legitime ale comunităţii antreprenoriale, precum şi solicitarea firească de prelungire cu 2,5 luni a termenului iniţial de implementare a planurilor de afaceri eligibile în Start-up Nation 2017. Suprinzător, deşi sinuozităţile calendarului de semnare a contractelor de finanţare în cadrul acestei ediţiei pilot au ţinut capul de afiş al mediilor de comunicare economico-financiare pe toată durata implementării acestora, ministrul de resort susţinea în răspunsul său că "programul se desfăşoară în conformitate cu procedura de implementare şi nu există întârzieri în desfăşurarea acestuia", apreciind că "la acest moment - martie 2018 (n.a.) - nu se preconizează prelungirea termenului de implementare a planurilor de afaceri". Cu toate acestea, după ce la finalul lunii septembrie 2018 a expirat termenul până la care beneficiarii Programului "Romania Start-up Nation 2017" aveau obligaţia să efectueze cheltuielile şi să depună documentaţia aferentă cererii de plată/rambursare a acestora, domnul ministru trebuie să precizeze câţi dintre cei aproape 8.500 de antreprenori care au semnat până la data de 15 noiembrie 2017 contracte de finanţare nu s-au încadrat în această scadenţă şi să identifice o modalitate eficientă de alocare a fondurilor neutilizate în cadrul ediţiei pilot pentru suplimentarea numărului de beneficiari eligibili ai Programului "Romania Start-up Nation 2018".

Nicolae Georgescu "Dezvoltarea învăţământului profesional din România" Lipsa forţei de muncă devine gravă îndeosebi la nivelul personalului calificat. Ani în şir muncitorii români s-au îndreptat către alte ţări, în căutarea unui salariu mai bun pe care angajatorii din ţara noastră nu-l puteau oferi, iar foarte puţini elevi au optat în ultimii 25 de ani pentru şcolile de meserii şi studii tehnice. Toţi aceşti factori au făcut ca România să devină necompetitivă din punctul de vedere al disponibilităţii muncitorilor calificaţi, după cum declara zilele trecute Consiliul Investitorilor Străini. Noi încercăm să remediem cât putem, în această legislatură, situaţia învăţământului profesional. Susţinem măsurile Guvernului şi căutăm soluţii eficiente, menite să amelioreze deficitul de muncitori calificaţi. În ultimii doi ani, am adoptat decizii importante, menite să rezolve lipsa personalului calificat pe piaţa muncii şi să instruiască noile generaţii pentru viitor. Am relansat numeroase şcoli profesionale, am repus în funcţiune învăţământul profesional dual care implică toţi actorii din economie interesaţi să mărească forţa de muncă calificată, am majorat bursele, am stimulat reprofesionalizarea celor care nu îşi găseau un loc de muncă cu profesia lor şi am facilitat condiţii mai bune pentru cetăţenii care vor să muncească şi după vârsta de pensionare. Ultima noastră acţiune a fost modificarea Hotărârii de Guvern nr. 855/1998 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, unde, la art. 3, am introdus o nouă literă, având următorul cuprins: "...instituţia sprijină promovarea învăţământului profesional şi tehnic, consilierea şi orientarea profesională a elevilor, în scopul creşterii participării acestora în învăţământul profesional şi tehnic şi monitorizează acţiunile de informare şi publicitate de la nivel naţional şi judeţean, destinate promovării învăţământului profesional şi tehnic". Este o prerogativă cu ajutorul căreia Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic va putea contribui mai bine la creşterea relevanţei sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială, în raport cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel naţional, regional şi local şi a atractivităţii acestuia, în condiţiile asigurării de şanse egale de dezvoltare personală şi profesională a tuturor elevilor. Între timp, trebuie să avem o dezbatere serioasă cu investitorii români şi străini, bazată pe fapte, fără nostalgii şi iluzii, pentru a crea posibilitatea de a identifica şi mai clar problemele cu care ne confruntăm şi a stabili o ierarhie de priorităţi care trebuie implementate de stat şi de mediul privat, pentru ca România să fie atractivă pentru tinerii săi.

Claudia Gilia "Referendumul din 6-7 octombrie 2018, un demers necesar pentru a ne reafirma valorile noastre creştine" Referendumul din 6-7 octombrie reprezintă ultima etapă a unui proces constituţional iniţiat de 3.000.000 de cetăţeni, de aceea este legal, legitim şi profund democratic. Voi merge la acest referendum şi voi susţine valorile fundamentale pe care s-a sprijinit poporul nostru de mii de ani. La referendum nu voi merge pentru a interzice unele drepturi ale celor care sunt altfel. Voi merge pentru a apăra acest tip de civilizaţie creştină, care, în unele ţări europene a fost răpus în favoarea desfrânării şi imoralităţii. Dacă vom ceda puţin câte puţin, vom descoperi în scurt timp că nu a mai rămas nimic din moştenirea înaintaşilor noştri. În acest context, este imperativ să definim juridic, explicit, prin Constituţie, instituţia cea mai importantă, familia. Suntem chemaţi la referendum să spunem clar faptul că familia se întemeiază pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Să nu picăm în capcanele propagandei şi ale politicii. La referendum se va defini căsătoria, nu se vor interzice drepturile familiilor formate dintr-o mamă şi un copil, bunică şi nepoţi sau tată şi copii, atât! Ordinea morală a unei societăţi este dată de instituţia căsătoriei. Participarea la referendum, a fiecăruia dintre noi, este un exerciţiu democratic, un drept şi o obligaţie civică şi morală. Referendumul a fost cerut de 3 milioane de români şi a fost nevoie de 3 ani până a ajuns să fie pus în practică. Voi merge la referendum pentru a vota normalitatea, firescul şi lumea în care vreau să trăiască noua generaţie, copiii noştri. Familia trebuie să rămână mediul în care toţi să ne simţim în siguranţă! Acest referendum este al întregului popor, iar în anul Centenarului se pot repune bazele unei societăţi normale, bazele unui viitor predictibil şi sigur pentru copiii noştri. Boicotul nu este o opţiune. Aşadar, voi merge la referendum alături de România responsabilă. Vă îndemn să mergeţi la vot!

Elena Hărătău "Bacăul se dezvoltă pe zi ce trece" Infrastructura reprezintă cheia dezvoltării unui oraş. E cea care oferă un transport mai rapid, poluare mai puţină, locuri de muncă, dar şi atragerea turiştilor şi a investiţiilor. E una din componentele esenţiale, în care e nevoie vitală de investiţii pe termen lung. Pentru că beneficiile sunt nenumărate. Şi pentru că reprezint judeţul Bacău, vreau să prezint un proiect de infrastructură care vizează acest oraş. Un proiect mult aşteptat de cetăţeni şi care va aduce ordine în trafic, dar va schimba şi faţa oraşului. Mă refer la lucrările care vor avea loc în Parcul Catedralei din Bacău. Acolo vor fi amenajate o parcare şi o zonă de recreere. Zona ce urmează să fie amenajată este delimitată de străzile Bulevardul Unirii, strada George Bacovia şi strada Lucreţiu Pătrăşcanu. Acolo, vor fi construite peste o sută de locuri de parcare, iar accesul autoturismelor în incintă se va realiza din strada Lucreţiu Pătrăşcanu. O parcare ce cu siguranţă va duce la fluidizarea traficului. Pe lângă această parcare, vor fi amenajate şi alei care vor lega diferite zone ale parcului. Spaţiile verzi vor fi amenajate cu gazon, plante floricole perene, arbuşti şi răşinoase de talie medie. În plus, vor fi realizate platforme prevăzute cu rampe de gunoi. Trotuarele vor arăta şi ele bine. Vor fi amenajate din pavele de beton vibropresat, montate pe un pat de nisip, iar în lateral vor fi montate elemente de mobilier urban, precum bănci sau coşuri menajere. Valoarea totală a proiectului este de 1.033.571,60 de lei, fără TVA, iar în această sumă sunt incluse proiectarea şi execuţia lucrărilor. Contractul a fost deja încheiat cu Societatea de Servicii Publice Municipale Bacău, iar durata acestuia este de 6 luni. La finalul lucrărilor, Parcul Catedralei va deveni o zonă de promenadă şi de recreere pentru băcăuani. Zona va arăta mult mai bine, cu mai mult aer curat şi spaţiu verde, de care se vor bucura pietonii, iar şoferii vor fi şi ei mulţumiţi de eficienţa proiectului. Este un proiect care arată clar că Bacăul se dezvoltă şi progresează pe zi ce trece.

Georgeta-Carmen Holban "Votând DA la referendum, redăm familiei valoarea meritată în societatea românească!" Referendumul pentru redefinirea familiei, iniţiat de Guvernul şi de majoritatea parlamentară a PSD, constituie un punct de referinţă al istoriei post-decembriste a României. În acest context, importanţa prezenţei în număr cât mai mare la vot a românilor, în zilele de 6 şi 7 octombrie, este esenţială din mai multe puncte de vedere. Consider că pentru fiecare român nu există altă variantă decât de a vota DA la acest scrutin, deoarece referendumul, dincolo de legiferarea familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, este şi prilejul unei reconfirmări naţionale a tradiţiei şi moştenirilor neamului românesc. Referendumul pentru modificarea Constituţiei este organizat în urma celei mai mari mobilizări cetăţeneşti de după 1989, peste trei milioane de români exprimându-şi în scris acordul. De-a lungul istoriei noastre, poporul român a fost definit de trei valori fundamentale: familia, şcoala şi biserica. Acestea au reprezentat dintotdeauna coloana vertebrală a românismului, fiind elementele nepreţuite care ne-au asigurat rezistenţa şi continuitatea în timp. România este o ţară creştin ortodoxă, care şi-a respectat cu sfinţenie părinţii, bunicii, familia. Naşterea într-o familie normală, firească, compusă, aşa cum a lăsat Dumnezeu, dintr-un bărbat şi o femeie, este o etapă vitală a dezvoltării şi a desăvârşirii umane. Orice alte forme ale căsătoriei, în afara celei dintre un bărbat şi o femeie, sunt contra naturii umane şi nu reprezintă altceva decât excepţii post moderniste, impuse într-o mare măsură de exemplele negative împrumutate din ţările vestice. Nu în ultimul rând, votul pentru căsătoria normală va scoate ţara noastră din marasmul manifestat în ultima perioadă în societatea românească, care a influenţat negativ şi planurile de constituire a familiilor. Este evident că familia în România se află într-un impas major, din diverse cauze, de la migraţia forţei de muncă, divorţ, abandon familial, sărăcie, lipsuri sau paradigma importată a parteneriatelor civile. Toate acestea au afectat major ideea de familie bazată pe principiile sănătoase de viaţă, moştenite de noi din moşi-strămoşi şi perpetuate din generaţie în generaţie. Trebuie să votăm DA la referendumul pentru redefinirea familiei, pentru ca tinerii noştri să poată studia, să se poată angaja şi să-şi întemeieze o familie într-o societate bazată pe credinţă, decenţă, echitate şi normalitate. Orice derapaj de la firescul unei familii clasice, formată dintr-un bărbat şi o femeie, este extrem de dăunătoare pe termen lung, mai ales în contextul problemelor de depopulare şi îmbătrânire a populaţiei cu care se confruntă ţara noastră! În consecinţă, este vital să fim prezenţi şi să votăm la acest referendum din 6-7 octombrie a.c., deoarece modificarea Constituţiei va rezolva problematica definirii corecte a familiei, conferindu-i astfel valoarea binemeritată în cadrul societăţii româneşti.

Florică Ică Calotă "Agroturismul în Delta Dunării" Ca să înţelegi o părticică din ceea ce înseamnă complexitatea Deltei Dunării, nu este de ajuns să citeşti despre acest loc, ci trebuie să vizitezi acest vast şi complex mediu natural, să te plimbi cu barca pe canale şi lacuri, să asculţi freamătul stufului şi zgomotele naturii şi abia atunci iţi vei da seama cât de bogaţi suntem cu un asemenea loc mirific supranumit paradisul dintre ape, un loc pe care trebuie să-l păstrăm şi pentru generaţiile următoare, măcar aşa cum este el acum. În ceea ce priveşte agroturismul din Delta Dunării, s-au alocat fonduri de peste 4 milioane de euro pentru construcţia şi modernizarea agropensiunilor. Întreprinzătorii din mediul rural, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici din zona ITI Delta Dunării, au la dispoziţie 4,39 de milioane de euro prin PNDR 2020, pentru dezvoltarea afacerilor. Pot fi finanţate servicii turistice şi agroturistice de cazare, servicii de catering, servicii de ghid turistic. Sunt susţinute şi investiţiile pentru infrastructura în unităţile de primire turistică tip agroturistic. Aceşti bani sunt disponibili pe două linii de finanţare, prin submăsurile 6.2 şi 6.4. Pentru submăsura 6.2 - Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale - alocarea financiară disponibilă este de 1,4 milioane de euro. Fondurile alocate pentru submăsura 6.4, referitoare la "Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole", sunt în valoare de 2,99 milioane de euro. Microîntreprinderile mici şi întreprinderile mici, atât cele existente, cât şi cele nou înfiinţate trebuie să îşi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural din teritoriul ITI Delta Dunării, punctul de lucru pentru activităţile aferente investiţiei finanţate prin proiect. Trebuie de asemenea să fie amplasate în spaţiul rural din teritoriul ITI Delta Dunării. Pot accesa aceste linii de finanţare şi fermierii sau membrii unor gospodării agricole care îşi diversifică activitatea de bază agricolă, prin dezvoltarea unei activităţi neagricole în zona rurală din teritoriul ITI Delta Dunării, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în microîntreprinderi şi întreprinderi mici, cu excepţia persoanelor fizice neautorizate. Sesiunile de primire a proiectelor se deschid după cel puţin 7 zile de la data publicării versiunii finale a Ghidului solicitantului pe pagina de internet a AFIR. Delta Dunării reprezintă, din punctul de vedere al agroturismului, un izvor nesecat în alimentarea dezvoltării turismului românesc şi european.

Neculai Iftimie "Triunghiul vieţii, Soare - Pământ - Apă, a devenit mai puţin binevoitor cu omul" Oamenii cuceresc spaţiul, au depăşit pragul sonic şi tânjesc după viteza luminii. Medicii obţin în laborator "piese de schimb umane", iar oamenii de rezervă, clonele, sunt pe drum. În timp ce ochii se înalţă spre stele, jos pe Pământ lucrurile merg tot mai rău, pentru că "Mama Natură", care s-a săturat să tot fie dispreţuită, ripostează brutal, iar omul, cu tot arsenalul său tehnic este redus la plăpânda statură de trestie de către stihiile dezlănţuite. Cu câţiva ani în urmă, savantul Wallace Broecken de la Universitatea din Columbia reflecta asupra felului în care activitatea oamenilor ajunge să afecteze clima şi avertiza: "Sistemul climatic este un animal fioros pe care noi îl întărâtăm într-una". Pentru că am întărâtat într-adevăr acel "animal fioros", sistemul climatic extrem, civilizaţia umană se confruntă azi cu cel puţin nouă tendinţe ambientale primejdioase şi greu de controlat, cum ar fi: Aş dori să subliniez că toate aceste tendinţe au devenit probleme şi fenomene globale, se combină şi se potenţează reciproc, influenţând nu numai securitatea alimentară, dar şi civilizaţia umană în general. "Când o problemă se combină una cu alta, rezultatul pare să nu fie o problemă dublă, ci o superproblemă" (Norman - ecologist Oxford). Tot ce am enumerat mai sus reprezintă, prin urmare, "superprobleme" pentru omenire, de vină fiind omul, în cea mai mare măsură.

Claudiu-Augustin Ilişanu "Referendumul este un drept al poporului, iar familia este un element fundamental cu privire la care românii trebuie să se exprime cu maximă conştiinţă, cu credinţă faţă de valorile trecutului şi ale prezentului şi cu viziune pentru viitor" Familia este un principiu fundamental al societăţii, din care izvorăşte şi se dezvoltă viitorul unei ţări. Grija noastră faţă de societatea în care trăim trebuie să se regăsească în grija pe care o acordăm instituţiei familie. Vremurile în care trăim sunt foarte dinamice şi schimbătoare, iar aceste aspecte pot fi observate de fiecare dintre noi, dacă se uită la proprii copii şi la modalitatea prin care aceştia receptează zilnic noutăţile din mediul online. Viitorul României depinde de generaţiile sale tinere, iar acestea trebuie să fie conştiente că tot ceea ce au primit de la părinţii lor au primit în familie, iar ei trebuie să ducă aceste valori mai departe. Coaliţia de guvernare crede în valorile tradiţionale româneşti şi doreşte să le transmită peste veacuri neschimbătoare, iar acest lucru se poate face numai prin acordarea unei importanţe deosebite acestei realităţi a familiei şi poziţionarea ei faţă de tendinţele actuale. Familia reprezintă un pilon fundamental al societăţii, fără de care viitorul societăţii noastre pare incert. A sprijini familia tradiţională, formată dintre - un bărbat şi o femeie nu reprezintă altceva decât dreptul copiilor noştri la o familie morală şi sănătoasă şi la un mediu prielnic evoluţiei şi dezvoltării. Ţara noastră trebuie să rămână mediul unde tradiţia se îmbină cu spiritualitatea, unde valorile tradiţionale nu se pierd, unde demnitatea este respectată, unde bucuria naşterii de prunci trebuie păstrată, unde copiii trebuie să îi cinstească pe părinţii lor, şi unde de asemenea părinţii trebuie să se bucure de realizările copiilor lor. Acestea sunt valorile esenţiale ale poporului român, bazate pe morală, pe onoare şi pe virtuţi creştine. Toate acestea se cultivă în familie, prin părinţi şi prin tot ceea ce înseamnă mediile educative din jurul familiei şi al şcolii. Pentru aceste lucruri, românii trebuie să se pronunţe clar şi fără echivoc, iar noi, dragi colegi, să avem conştiinţa împăcată că am contribuit la faptul ca acest referendum să aibă loc pentru ca România să decidă că este în continuare legată de valorile sale tradiţionale. Numai într-o familie tradiţională se pot naşte prunci care să asigure continuitatea ţării noastre. Fără copii, rodul unei familiei tradiţionale, nu există viitor şi nici viziune pentru viitor. Ştim cu toţii că România nu este singura ţară care vrea să impună în Constituţie căsătoria formată dintre - un bărbat şi o femeie. Nu suntem singurii din Europa care doresc să ia o atitudine clară cu privire la familia tradiţională. Referendumuri pe teme similare au fost organizate în Croaţia, Slovenia, Australia, Elveţia etc. Nu numai atât, dar sunt state din Europa care nu au legiferat căsătoria dintre persoane de acelaşi sex, precum: Monaco, San Marino, Vatican, Polonia, Grecia, Rusia, Ucraina, Lichtenstein etc. După cum se poate observa, printre acestea se regăsesc şi state vestice, evoluate din punctul de vedere al dezvoltării pe toate planurile, dar care au decis, conştienţi de importanţa familiei, să nu legifereze astfel de uniuni. Referendumul este un drept al poporului, iar familia este un element fundamental despre care românii trebuie să decidă cu maximă conştiinţă, cu credinţă faţă de valorile trecutului şi ale prezentului şi cu viziune pentru viitor.

Natalia-Elena Intotero "Muzeul Românilor de Pretutindeni - o călătorie peste timp şi peste graniţe a poporului minunat din care facem parte" Pe 1 octombrie 2018, în Italia, la Roma, a fost lansată platforma online a Muzeului Românilor de Pretutindeni. Roma este un oraş care reprezintă un important izvor al originii poporului român, unde stă săpată în piatră şi întipărită pe veci istoria noastră comună, prin Columna lui Traian. Poate nu întâmplător, la peste 1.900 de ani de când Dacia a devenit parte a Imperiului Roman, în Italia trăieşte acum cea mai numeroasă comunitate românească din diaspora - în jur de 1.200.000 de conaţionali. Acesta este motivul pentru care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a ales să lanseze la Roma acest proiect de suflet, pe care românii şi l-au dorit mult, Muzeul Românilor de Pretutindeni. Sunt deja ani buni de când comunităţile de peste hotare au transmis mesaje şi solicitări de a avea un asemenea muzeu. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a venit, în prima etapă, cu o platformă online a muzeului, accesibilă românilor de pretutindeni, o punte de legătură în anul Centenar. Site-ul - www.muzeulromanilordepretutindeni.gov.ro îşi propune să ofere fiecărui vizitator o călătorie peste timp şi peste graniţe a poporului minunat din care facem parte. Este o mare bucurie faptul că, în anul Centenar, s-a reuşit realizarea acestei platforme atât de cerută de românii noştri plecaţi din ţară. Proiectul Muzeului Românilor de Pretutindeni face parte din Programul "Cultură pentru diaspora", derulat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, MRP. Scopul acestuia este acela de a păstra şi de a promova identitatea lingvistică, etnică, culturală şi religioasă a românilor din afara graniţelor. Avem peste hotare milioane de etnici şi cetăţeni români care au nevoie de sprijinul statului român, în efortul lor de păstrare a identităţii româneşti. Încercăm să oferim acest sprijin prin programele şi proiectele pe care le finanţăm în cadrul MRP. Această parte a proiectului Muzeului pentru Românii de Pretutindeni este doar un prim pas. Vom continua să lucrăm, cu sprijinul românilor din toată lumea, pentru a-l îmbogăţi zi de zi, iar muzeul propriu-zis să îşi deschidă porţile în cursul anului 2019. Numărul românilor din afara graniţelor este estimat în acest moment la aproape 10 milioane, incluzându-i atât pe românii care trăiesc în diaspora, cât şi pe cei care trăiesc în comunităţile istorice. În aceste condiţii, este necesar ca România să fie prezentă în orice loc trăieşte un român, România va fi mereu acolo unde şi când orice român va avea nevoie. Trebuie să le oferim românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele identităţii noastre culturale şi spirituale, să respecte tradiţiile româneşti şi să devină adevăraţii ambasadori ai poporului român în ţările în care trăiesc. Românii noştri au nevoie de susţinerea noastră în procesul de integrare în comunităţile în care trăiesc, muncesc sau studiază, dar să-i şi păstrăm conectaţi la realităţile romaneşti. Ne vom strădui să găsim căile prin care aceşti români să continue să se implice în dezvoltarea societăţii romaneşti, iar Muzeul Românilor de Pretutindeni este încă un pas în demersul nostru de a fi cât mai aproape de conaţionalii noştri.

Ioan Balan "Guvernul PSD-ALDE împrumută şi copiii încă nenăscuţi!" Ori de câte ori cetăţeanul simplu se împrumută pe la prieteni sau în bănci, el are o motivaţie foarte puternică - ori trece printr-o situaţie economică dificilă şi nu mai poate să susţină temporar cheltuielile familiei, plata facturilor sau a întreţinerii, ori face un împrumut ca să cumpere un bun de folosinţă îndelungată sau chiar face o investiţie generatoare de venituri, pe care nu le poate susţine din salariu sau din pensie. Aşadar, împrumutul nu-i un lucru deloc rău, dacă el ajută într-o situaţie nefavorabilă sau sprijină la realizarea unor investiţii de lungă durată. Împrumutul nu este un lucru rău, atâta vreme cât acesta nu descrie un obicei, adică traiul pe datorie. În aceeaşi logică, şi Guvernul ar trebui să se comporte tot ca un cetăţean raţional, care-şi drămuieşte cu prisosinţă fiecare bănuţ şi care ştie că niciun împrumut nu este pe gratis şi el trebuie rambursat mai devreme sau mai târziu. Din păcate, însă, în ultimii 6 ani, Guvernul României a intrat într-o logică extrem de păguboasă, împrumutând România şi pe români cu 100 de miliarde de lei, datoria totală ajungând la începutul acestui an la peste 306 miliarde de lei. Tot în ultimii 6 ani, Guvernul a plătit din banii românilor dobânzi de peste 66 de miliarde de lei, iar numai în ultimii doi ani de guvernare PSD-ALDE, ţara este mai datoare cu peste 40 de miliarde de lei, iar dobânzile plătite au urcat la peste 23 de miliarde. Dacă împărţim stocul de datorie publică de 306 miliarde de lei la 19 milioane de locuitori, atunci vom constata că fiecare român este dator cu peste 16.100 de lei şi, din cele 14 miliarde de lei plătite anul acesta pentru dobânzi, fiecare român plăteşte circa 730 de lei. Banii aceştia nu vin din buzunarele liderilor PSD-ALDE, ci din banii românilor. Numai din dobânzile plătite anul acesta pentru datoria publică, se putea construi o autostradă de 600 de Km, adică de la Giurgiu şi până la Siret, şi chiar mai rămâneau şi ceva bani. Nu mai spun câte şcoli sau grădiniţe noi se puteau face. Fiecare dintre noi se întreabă, în mod legitim, oare de ce ne împrumută Guvernul? A venit criza peste noi şi nu ne-a anunţat? A rămas bugetul fără bani de pensii, de salarii şi fără finanţări pentru administraţia locală? A demarat Guvernul vreun proiect de infrastructură mare şi are nevoie de bani? S-a terminat vreo autostradă şi trebuie plătit constructorul? Din păcate, împrumuturile nu vin să răspundă vreuneia dintre aceste întrebări! Domnul Teodorovici ne-a asigurat că are suficienţi bani în buget pentru pensii şi salarii. Asta este o veste bună şi să sperăm că aşa este! Pentru primării, bani nu sunt, căci Guvernul nu numai că nu le-a dat, ci le-a luat şi apoi i-a trimis pe primari să se împrumute şi ei, dacă vor să nu închidă primăriile. Aşadar, Guvernul nu se împrumută pentru a ajuta administraţiile locale. Autostrăzi nu se construiesc nici măcar pe hârtie, aşa cum odinioară Ponta şi Şova îşi băteau joc de harta ţării, mâzgălind-o cu autostrăzi imaginare. Guvernul ne împrumută în plină creştere economică, însă banii luaţi cu împrumut nu se văd nici în buzunarele celei mai mari părţi din populaţie, nici în investiţii care ar fi putut să schimbe România la faţă. În luna octombrie, Guvernul PSD-ALDE ne împrumută cu 4,7 miliarde lei, adică cu 151 milioane de lei pe zi, cu 6 milioane de lei pe oră! Nu este deloc greu să conduci o ţară, pe datorie, în plină creştere economică, ştiind că Guvernul PSD-ALDE utilizează astăzi banii împrumutaţi, însă factura acestor împrumuturi va fi plătită de copii, care poate încă nici nu s-au născut. Nu este greu să scoţi din buzunarele românilor miliarde de lei, pentru a plăti creditorilor dobânzile uriaşe. Greu este ca o guvernare responsabilă să profite de momentul economic favorabil prin care trece România şi UE şi să facă din creşterea economică un motor pentru investiţii şi pentru creşterea reală a veniturilor populaţiei. Greu este să aduci în ţară banii europeni, miliardele de euro care stau nefolosiţi, şi să pui în practică proiectele de autostrăzi, căi ferate, spitale regionale, aeroporturi şi multe altele, care ne-ar face să arătăm şi noi ca un stat membru al UE de zece ani. Dar atâta poate PSD-ALDE. În loc să întindă mâna să ia banii gratuiţi de la UE, ne împrumută pentru zeci de ani de acum încolo.

Luminiţa-Maria Jivan "Proiecte pentru infrastructură, finanţate cu bani europeni" România este un stat care nu stă foarte bine la capitolul infrastructură şi, din această cauză, toate fondurile care ne sunt puse la dispoziţie de Uniunea Europeană trebuie folosite. Îmbunătăţirea infrastructurii este o prioritate a Guvernului PSD-ALDE, iar proiectele principale sunt prevăzute în Programul de guvernare. În acest sens, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, POIM, au fost alocaţi României cca. 11,6 miliarde euro. Această alocare se împarte în 8 Axe principale, dintre care doar primele două se referă la dezvoltarea infrastructurii de transport. Pentru primele două axe au fost alocaţi 6,676 miliarde euro. Săptămâna trecută au apărut informaţii conform cărora România riscă să piardă fonduri europene pe infrastructură, din cauza faptului că nu a depus proiecte pentru finanţare. Domnul ministru Lucian Şova, a susţinut că acest risc nu există, deoarece România a transmis spre finanţare 14 proiecte mari, în valoare de 3,783 miliarde euro, alături de care mai există proiecte în desfăşurare, care, cumulat, depăşesc 7 miliarde de euro. Vreau să menţionez 12 dintre cele 14 proiecte mari, care au fost transmise Comisiei Europene pentru finanţare şi a căror construcţie va începe într-un termen relativ scurt: Toate aceste proiecte mari de infrastructură se regăsesc în Programul de guvernare şi reprezintă priorităţi pentru România. Este evident că nu se vor finaliza până în 2020, unele nu vor fi finalizate nici până în 2024, dar este foarte important să începem lucrările la aceste proiecte mari de infrastructură şi să le finanţăm cu ajutorul fondurilor europene. În această privinţă, Ministerul Transporturilor poartă o responsabilitate majoră pentru felul în care implementează şi finanţează proiectele. Capacitatea Ministerului Transporturilor de a accesa finanţările europene a fost relativ scăzută în exerciţiul financiar multianual anterior, dar cu actuala conducere sunt convinsă că proiectele vor demara şi nu vor exista dezangajări ale fondurilor europene. Prin eforturile pe care le-a depus conducerea ministerului şi Guvernul, PSD demonstrează încă o dată că nu este doar interesat de dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii din România, dar are şi capacitatea de a promova astfel de proiecte majore de infrastructură, ceea ce îl diferenţiază clar de celelalte partide care se află pe scena politică din România astăzi.

Costel Lupaşcu "Necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor pentru îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la urgenţele medicale în România’’ În Programul de guvernare al PSD, sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. În acest sens, în urma demersurilor făcute alături de colegii din PSD, Guvernul României a aprobat în şedinţa de joi, 13 septembrie 2018, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor pentru îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la urgenţele medicale în România prin achiziţionarea a peste 1.200 de ambulanţe. Scopul acestei investiţii este de creştere a calităţii serviciilor medicale din faza prespitalicească, prin îmbunătăţirea nivelului de dotare cu echipamente de transport şi alte echipamente specifice pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi prim-ajutor calificat. Toate maşinile, indiferent că este vorba de autospeciale sau de ambulanţe, vor fi dotate cu sisteme integrate moderne pentru asistenţă medicală. Astfel, se va asigura legătura directă între serviciile SMURD şi serviciile de ambulanţă judeţene, se vor aplica proceduri de lucru unitare în utilizarea echipamentelor, inclusiv a celor care permit transmiterea la distanţă a datelor privind starea victimelor şi se va asigura o reducere semnificativă a costurilor cu mentenanţa. Este cunoscut la nivel naţional faptul că parcul ambulanţelor este extrem de învechit, iar majoritatea autospecialelor au fost achiziţionate în 2007-2008, iar o parte între 2009-2013. La acest moment, Serviciul Judeţean de Ambulanţă din Botoşani deserveşte o populaţie de aproape 400.000 de locuitori care sunt împânziţi pe o suprafaţă de peste 4.900 de km pătraţi. Pentru a ajunge la cazurile apărute pe raza judeţului Botoşani, SJA are la dispoziţie 24 de ambulanţe, din care 20, deja aflate în uz, dau semne de "oboseală" şi au depăşit cu mult numărul de kilometri admişi. Prin dotarea corespunzătoare a parcului auto de ambulanţe, medicii vor avea posibilitatea de a interveni mult mai rapid la situaţiile de urgenţă apărute şi totodată vom putea asigura personalului medical cele mai bune condiţii pentru a putea lucra la cel mai performant nivel. Totodată, în calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, consider că siguranţa pacienţilor este vitală pentru menţinerea şi dezvoltarea sistemului medical. Fără asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare fiecărui pacient, pericolele asociate răspândirii şi agravării bolilor depistate vor creşte semnificativ. În acest sens sunt, convins că Guvernul, sprijinit de majoritatea parlamentară PSD, va depune toate eforturile necesare pentru continuarea investiţiilor şi dezvoltarea sistemului sanitar.

Silviu Nicu Macovei "Moldova trebuie legată de Europa!" În acest an Centenar, mai mult ca oricând, toate gândurile, planurile şi proiectele românilor trebuie să fie convergente în acelaşi sens, spre acelaşi obiectiv, o Românie cât mai unită şi mai puternică. Dacă vorbim despre unitate, trebuie să luăm în considerare câteva necesităţi urgente ale oamenilor care ne-au votat. Mai întâi, reducerea decalajelor de dezvoltare economică între diferitele pături sociale, în special cele aflate în risc mare de sărăcie. Datele statistice oficiale arată o creştere economică susţinută, lucru care a permis Guvernului nostru să realizeze o creştere semnificativă a veniturilor cetăţenilor. În al doilea rând, însă, este nevoie de o reducere a decalajelor între diferitele regiuni ale ţării. Se ştie de prea mulţi ani că regiunea de nord-est este practic cea mai săracă zonă nu doar a ţării, ci chiar a Europei. Reducerea acestui ecart de dezvoltare se poate face doar prin investiţii masive şi prin racordarea infrastructurii de transport la marile rute comerciale europene. În calitate de parlamentar al României, dar şi ca ieşean sunt trimis să reprezint dorinţele şi aspiraţiile românilor din judeţul Iaşi. Întreaga regiune de nord-est, dar mai ales Iaşiul, ca pol principal de dezvoltare a întregii regiuni, au nevoie să fie conectate la restul regiunilor istorice ale Românei şi, mai ales, la marile rute comerciale din Uniunea Europeană. În acest sens, am fost constant interesat şi am luptat pentru realizarea acestor legături fie ele prin aer, pe calea ferată sau rutieră. Podul aerian între Iaşi şi Timişoara a fost la un moment dat suspendat din raţiuni comerciale particulare. Am reuşit să determinăm TAROM să se implice, iar acum zborurile în interes de afaceri sau chiar medical sunt o cale funcţională de comunicare rapidă. De asemenea, am acordat atenţie atât transportului feroviar de persoane, cât şi celui de marfă. Însă cel mai important proiect de care are nevoie urgentă zona de nord-est este autostrada. Celebra deja A8 Muntenia este vitală pentru legătura rutieră comercială a Iaşiului şi a întregii regiuni cu vestul ţării. La fel de important este şi proiectul de modernizare al E85, care leagă nordul ţării de Bucureşti. În această perioadă, E85 a devenit una dintre cele mai aglomerate şi mai periculoase şosele din România, cu zeci de morţi şi răniţi săptămânal. În ultimii doi ani, numărul maşinilor din ţara noastră a explodat. Foarte multe familii au chiar două maşini. Preţurile foarte mici ale autoturismelor vechi din străinătate au făcut ca oraşele şi legăturile rutiere dintre ele să devină supraaglomerate. În plus, dinamica economică în creştere a determinat şi o intensificare a schimburilor de mărfuri, iar aceasta, coroborată cu declinul transportului feroviar de marfă, a umplut drumurile de mii de tiruri. Toate aceste date concrete ne duc către o concluzie simplă şi de bun-simţ - Moldova are nevoie de autostradă. Nu avem nevoie să ne spună preşedintele Iohannis la Iaşi că ne trebuie autostradă. Pentru Domnia Sa este doar un subiect electoral. Pentru noi, însă, partidul de la guvernare, o autostradă pornind de la Iaşi trebuie să devină fapt concret, atât pentru a ajuta la dezvoltarea economică şi reducerea decalajelor, cât şi pentru a nu mai lăsa zeci, chiar sute de români să moară pe şoselele supraaglomerate. Vorbeam la început despre o Românie unită şi puternică. Pentru aceasta, este nevoie de legături solide între toate regiunile, iar primul pas este infrastructura.

Mara-Daniela Calista "Redefinim familia prin referendum şi aruncăm în derizoriu drama din interiorul ei, violenţa domestică" Referendumul privind revizuirea Constituţiei pentru redefinirea familiei a generat în aceste zile un val de declaraţii şi atitudini contradictorii, atitudini ce invadează spaţiul public, bulversând până la scindare societatea românească. Cel mai grav mi se pare faptul că organizaţia care susţine că apără familia, "Coaliţia pentru familie", în înverşunarea cu care militează pentru redefinirea familiei, bagatelizează o problemă reală a societăţii, respectiv fenomenul violenţei în familie. Nu pot să trec cu vederea şi să nu mă revolt când asist la o campanie de manipulare a oamenilor prin declaraţii şi atitudini care denotă o gândire obtuză, primitivă, faţă de ceea ce trebuie să fie familia, faţă de nevoia de demnitate şi de respect a membrilor ei. Când spui că zecile de mii de agresiuni comise în familie faţă de femei şi copii sunt doar accidente, când arunci în derizoriu suferinţa şi umilinţa victimelor, mă văd nevoită să vă amintesc că, înainte să ne ocupăm de definiţii şi să stigmatizăm oameni pentru că sunt diferiţi, trebuie să recunoaştem că avem datoria legală, morală şi creştină să îi apărăm pe cei agresaţi şi să pedepsim agresorii, pornind de la a accepta realitatea. Datele oficiale arată că numai anul trecut au fost raportate la poliţie peste 20.000 de fapte de violenţe între membrii familiei, care includ loviri, violuri, agresiuni sexuale şi omoruri. În realitate, 75% dintre cazuri sunt neraportate. O femeie din 10 este agresată în interiorul familiei, iar singurul instrument de apărare este ordinul de protecţie, încălcat adesea de agresori. Avem în ţară doar 60 de centre care oferă adăpost victimelor violenţei în familie, iar în 6 judeţe nu există vreun centru. Prin Programul de guvernare al PSD-ALDE, ni s-au promis încă 20 de locuinţe protejate pentru victimele violenţei în familie până în 2020 şi 8 centre regionale pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament. Sunt doi ani de când au preluat guvernarea şi abia acum s-au deschis două linii de finanţare pentru amenajarea unei reţele de locuinţe protejate. Când decidenţii nu văd mai departe de propriul interes, victimele sunt fără apărare şi aleg să tacă, din neputinţă, deznădejde şi/ sau instinct de autoapărare. Nu numai că victimele sunt lăsate în voia sorţii şi a agresorilor de instituţiile care trebuie să le apere, dar acestea sunt nevoite să suporte şi umilinţa publică venită din partea unor indivizi blocaţi în trecut, cu o mentalitate neadecvată realităţilor anului 2018! Degeaba schimbăm definiţii ale familiei, dacă majoritatea încă mai crede că "bătaia e ruptă din Rai", iar o palmă, două nici nu contează. Aceasta să fie familia tradiţională pe care o apărăm, în care punem gunoiul sub preş şi dăm muzica mai tare, să nu se audă suspinele femeilor şi ale copiilor?

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Deschiderea anului universitar, altădată un motiv de bucurie pentru studenţi şi profesori" La 1 octombrie s-a deschis noul an universitar, altădată un motiv de bucurie pentru noi toţi. Nu doresc ca declaraţia politică de astăzi să fie interpretată ca o critică adusă învăţământului superior din România, dar, în aceeaşi măsură, nu pot să nu prezint faptele aşa cum sunt. Guvernarea ultimilor ani evidenţiază incompetenţa care s-a manifestat constant în domeniul educaţiei. O radiografie a sistemului educaţional superior scoate în evidenţă probleme care par a fi rămas încremenite în tiparele dinainte de 1990. Pe lângă latura curriculară, neadaptată la cerinţele pieţei muncii, se adaugă cea a infrastructurii, unde tavanele cad în capul studenţilor şi profesorilor la propriu. Din punctul meu de vedere, învăţământul superior din România se confruntă cu următoarele probleme cronice: a) Arhitectură curriculară şi instituţională învechită, neconcordantă cu realitatea şi care nu corespunde cerinţelor şi nevoilor societăţii în actuala sa etapă de evoluţie; latura teoretică sau "a învăţa pentru a ştii" este dominantă în faţa laturilor aplicativă-practică sau interdeisciplinară. Facultăţile din România scot studenţi pe bandă rulantă, mulţi dintre ei neactivând în domeniul de activitate pentru care s-au pregătit sau, mai mult, aleg să plece în afară; b) Resursele alocate învăţământului superior sunt insuficiente şi de multe ori managementul defectuos face ca acele resurse să dispară, aceasta pentru că nu avem un mecanism eficient de evaluare a cheltuielilor banilor destinaţi educaţiei; c) Politizarea managementului şcolar, poate cel mai nociv lucru pentru educaţia în sine. Altfel spus, viitorii studenţi par a fi condamnaţi să se confrunte cu aceleaşi probleme care există de mai bine de două decade. Educaţia rămâne cea mai puternică armă a unui popor. Fără a ne educa tinerii în mod corespunzător, nu putem avea un viitor frumos şi, mai mult, nu putem genera dezvoltare durabilă. Cred că politica de partid cu care ne-a obişnuit actuala coaliţie de guvernare ar trebui să-şi concentreze eforturile pe problemele cu adevărat reale cu care se confruntă ţara noastră, iar educaţia este fără doar şi poate una dintre ele!

Ştefan Muşoiu "Sărbătorim educaţia, nu doar pe 5 octombrie!" Ziua mondială a educaţiei, celebrată pe 5 octombrie, este cea mai bună ocazie să ne demonstrăm direct aprecierea şi recunoştinţa faţă de foştii noştri profesori, învăţători şi educatori, care ne-au însoţit în călătoria magică a cunoaşterii. Ziua mondială a educaţiei este prilejul perfect să încurajăm dascălii şi educatorii să continue a susţine cu pasiune, dăruire şi tărie pregătirea elevilor, să perfecţioneze studenţii şi să-i facă eminenţi, dar şi să îndrepte cu răbdare caligrafia micuţilor boboci. Sărbătoarea educaţiei este şi momentul în care urez un călduros la mulţi ani şi multă putere de muncă întregului personal didactic de la noi din ţară! Declaraţia mea politică este un gest de recunoaştere a meritelor tuturor profesorilor în dezvoltarea armonioasă a omului. De asemenea, ţin să subliniez şi rolul pe care întreg sistemul educaţional îl are în formarea armonioasă a tinerilor, iar educaţia este parte integrantă a Programului de guvernare 2017-2020 al Partidului Social Democrat. PSD dezvoltă numeroase programe pentru susţinerea învăţământului, unul dintre acestea fiind "Garanţia pentru tineri". Derularea acestui plan implică acordarea de sprijin financiar pentru continuarea studiilor pentru tinerii din familiile sărace, respectiv alocaţii pentru terminarea gimnaziului şi unele burse profesionale. Finanţarea este prevăzută în Programul Operaţional Regional 2017-2020, fiind destinat unui număr de 450.000 de tineri beneficiari, care se încadrează în segmentul de vârstă cuprins între 16 şi 25 de ani. Noi, cei de la PSD, suntem conştienţi de impactul major pe care instruirea şcolară îl are în pregătirea generaţiei viitorului, în crearea specialiştilor atât de necesari dezvoltării societăţii. Din acest raţionament, pe lângă diversele programe de îmbunătăţire a actului pedagogic, vom garanta accesul la un sistem de învăţământ de calitate, vom valorifica şi mai mult potenţialul educaţiei şi al cercetării prin sprijinirea tinerilor performanţi şi prin deschiderea sistemului de învăţământ universitar către partenerii educaţionali internaţionali. Dincolo de propaganda nocivă a opoziţiei, trebuie să salutăm faptul că guvernarea PSD-ALDE a dat startul politicilor publice în domeniul învăţământului, la nivel primar, gimnazial, universitar şi postuniversitar. Mai mult, aceste decizii benefice nu au fost promovate doar imediat după accederea la guvernare, ci continuu, fiind corelate în mare măsură cu necesităţile societăţii în care trăim şi permanent actualizate cu cerinţele forţei de muncă. De ce? Pentru că, investind în educaţie, investim în tineri, în viitorul nostru, al tuturor românilor!

Nicolae Giugea "PSD-ALDE reprogramează şi Centenarul!" Mai sunt doar două luni până la 1 decembrie, ziua în care ar fi trebuit să sărbătorim cum se cuvine 100 de ani de la înfăptuirea celui mai mare vis al neamului românesc, unirea tuturor românilor într-o singură ţară, România Mare. Un asemenea eveniment ar fi trebuit sărbătorit nu numai prin manifestări sobre, prin evenimente culturale interne şi externe, prin care să cinstim memoria eroilor care s-au jertfit pe România. Centenarul Marii Uniri ar fi trebuit să fie prilejul prin care să demonstrăm înaintaşilor noştri că şi noi am adus o contribuţie la modernizarea României. Din păcate, însă, Centenarul Marii Uniri ne găseşte mai rău decât ne-am fi putut imagina vreodată. Provinciile istorice ale României, la un secol de la Unire, nu sunt conectate nici astăzi prin căi de comunicaţii, prin drumuri rapide şi prin căi ferate moderne. Traversarea Munţilor Carpaţi este la fel de sinuoasă ca în urmă cu un secol, atât pentru moldoveni, cât şi pentru munteni şi olteni. Centenarul ne găseşte, de asemenea, cu dezechilibre uriaşe de dezvoltare chiar în interiorul ţării, între regiunile istorice ale României. Oltenia şi Bucovina conduc în continuare în topul european al celor mai sărace regiuni, în vreme ce unele zone, mai favorizate, s-au dezvoltat şi au crescut mai repede chiar şi faţă de media europeană. Centenarul Marii Uniri ne găseşte cu aproape un sfert dintre români plecaţi din ţara lor mamă, căci cei mai mulţi s-au săturat să mai aştepte sau să spere că România va fi guvernată vreodată în interesul românilor. Cei care au sperat că se vor întoarce, au fost bătuţi, gazaţi şi umiliţi. Responsabilitatea cinstirii Centenarului Marii Uniri a revenit lui Liviu Dragnea, căci Domnia Sa conduce Parlamentul, conduce Guvernul şi conduce, prin interpuşi, mai mult de trei sferturi dintre instituţiile centrale ale statului român. Din păcate, însă, aşa cum Dragnea a amânat majorările salariale pentru cei mai mulţi dintre bugetari după anul 2021, creşterea pensiilor a dus-o tot după anul 2021, construcţia infrastructurii va începe după anul 2021, se pare că Dragnea vrea să reprogrameze şi Centenarul Marii Uniri, la o dată ulterioară, poate tot după anul 2021. O astfel de atitudine, completată de toate gesturile pe care le-a făcut Liviu Dragnea în ultimii doi ani, îmi aduce aminte de "marele şi iubitul conducător" comunist, care, prin anii ’80, îşi propusese să reprogrameze Revelionul, pentru că-i strica lui programul. Modul în care Guvernul Dragnea a gestionat anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri arată dimensiunea incompetenţei miniştrilor propuşi de el, precum şi dispreţul pe care-l poartă pentru 100 de ani de istorie românească. Majoritatea manifestărilor organizate de Guvern pentru această sărbătoare naţională au fost mai degrabă nişte paranghelii, plătite din mulţi bani publici, la care nu au lipsit micii, berea, fasolea şi maneliştii celebri. În doi ani de când conduc Guvernul, Dragnea şi Olguţa nu s-au gândit măcar pentru un moment să-i cinstească pe veteranii sau pe invalizii de război, sau pe văduvele acestora, cei care mai trăiesc, pentru care statul nu a găsit decât puţin peste 230 de lei lunar, ca indemnizaţie de recunoaştere a meritelor lor. În doi ani de zile, Dragnea şi caricaturile de miniştri ai transporturilor nu au făcut nici măcar pe hârtie, un proiect de autostradă sau cale ferată care să lege provinciile istorice. În doi ani de zile, Dragnea şi grupurile infracţionale de interese nu ştiu ce să mai vândă din ţara asta, nu pe bani, ci să scape el şi partenerii lui de afaceri de puşcărie. În doi ani de zile, pompând în creşterea preţurilor, PSD-ALDE a făcut şi mai mare numărul de români săraci. În doi ani de zile, România a mai pierdut încă 400.000 de români care au plecat din ţară, deşi românii sunt cea mai valoroasă resursă a acestei ţări. Aşa cum arată România astăzi, după doi ani de sinistră guvernare PSD-ALDE, chiar că nu ar fi rău să reprogramăm Centenarul, până când Dragnea şi ai lui vor pleca de la guvernare. Nu sunt apţi să înţeleagă nici solemnitatea momentului şi nici prăpastia în care au dus ţara.

Laurenţiu Nistor "Referendumul din 6-7 octombrie 2018, votul care va arăta societatea în care ne dorim să trăim" Referendumul pentru modificarea Constituţiei, în sensul redefinirii familiei, care va avea loc pe 6 şi 7 octombrie 2018, nu reprezintă un demers antieuropean, ci este expresia cererii a peste 3 milioane de români, o cerere care nu poate fi ignorată, scopul ei final fiind introducerea în Constituţie a unor prevederi care să blocheze orice posibilitate a legiferării căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Familia tradiţională nu este o temă politică. Familia tradiţională este o chestiune profundă, care ţine de însăşi societatea românească. Referendumul pentru redefinirea familiei nu este un vot împotriva cuiva sau împotriva unor categorii de oameni, ci este votul care va arăta societatea în care ne dorim să trăim, dorinţa cetăţenilor exprimată liber şi democratic. Astfel, forma actuală din Constituţia României prevede: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Varianta propusă pentru aprobare prin referendum este: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Astfel, pe 11 septembrie, plenul Senatului a votat propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Iniţiativa cetăţenească, pentru care era necesară susţinerea a cel puţin două treimi din numărul senatorilor, a fost votată prin vot nominal, cu 107 voturi pentru şi 13 voturi contra. Şapte senatori s-au abţinut. Modificarea propusă pentru art. 48 din Constituţie are următoarea formă: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Ulterior, pe 17 septembrie, Curtea Constituţională s-a pronunţat, din oficiu, asupra Legii de revizuire a Constituţiei României. În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, CCR a constatat că Legea de revizuire a Constituţiei României respectă dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire. Demersul de revizuire a Constituţiei nu este unul homofob, aşa cum afirmă rău-voitorii şi nu îşi propune altceva decât reafirmarea identităţii creştine. Este un demers la care au apelat şi alte state cu democraţie puternică. Referendumul are în vedere păstrarea familiei româneşti în forma ei tradiţională şi spirituală. Pentru noi, românii, familia a fost mereu în centrul preocupărilor, iar faptul că 3 milioane de cetăţeni au semnat pentru definirea ei legală confirmă importanţa deosebită acordată nucleului societăţii noastre.

Mihai Niţă "Educaţia întregii lumi este mai presus de orice" În fiecare an, la 5 octombrie, dascălii sunt sărbătoriţi în toată lumea. Ziua mondială a educaţiei a fost instituită de UNESCO în anul 1994. La aceeaşi dată, în 1966, a fost semnat actul privind condiţiile de muncă şi statutul cadrului didactic, în baza recomandărilor făcute de UNESCO şi de Organizaţia Internaţională a Muncii. Stabilirea unei zile în care salariaţii din învăţământ şi educaţie merită să fie sărbătoriţi înseamnă recunoaşterea rolului lor în formarea valorilor societăţii. Învăţământul românesc a suferit, din păcate, un recul în ultimele trei decenii, raportându-ne la perioada în care s-au pus bazele învăţământului modern în ţara noastră. Amintim, aşadar, că istoria învăţământului românesc gratuit şi obligatoriu datează din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Este de notat faptul că România se află printre primele state europene care promovează ideea alfabetizării maselor prin gratuitatea a 4 ani de educaţie, înaintea Italiei, Franţei sau Angliei. Legea din 1864 a fost completată de legile lui Spiru Haret în privinţa îmbunătăţirii învăţământului secundar şi universitar, legi care vor funcţiona până în perioada interbelică. Cred că ar fi bine de ştiut ce consemnau istoricii antici, cu privire la învăţământ, referindu-se la înaintaşii noştri daci - Regele Zamolxis a înfiinţat prima şcoală de stat din lume." Avem, aşadar, tradiţii onorante. O reevaluare radicală a Legii învăţământului s-a efectuat în perioada comunistă, timp în care au fost săvârşite şi unele greşeli, cauzate de doctrina politică a vremii. După 1989, sistemul a fost perturbat aproape integral, fiecare nou ministru dorind să-şi pună amprenta asupra sistemului liber al educaţiei şi învăţământului. S-au tratat de-a valma toate principiile instituţiei, înlocuindu-se cu măsuri neadecvate realităţilor epocii. Nici părinţii şi nici copiii nu mai au o perspectivă clară asupra viitorului apropiat. Cadrele didactice n-au revendicat decât condiţii rezonabile pentru asigurarea viitorului României. Căci, după cum spunea pedagogul francez Larousse, "... educaţia întregii lumi este mai presus de orice". Cât priveşte regândirea materiilor de studiu şi a metodicii, este suficient să amintim ce constata chiar Eminescu, în vremea când se confrunta cu probleme similare: "Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat". Examenul de bacalaureat din ultimii ani ne-a pus în faţa unei realităţi asupra căreia am mai atras atenţia şi cu alte ocazii, când am semnalat necesitatea urgentă a revizuirii sistemului nostru de învăţământ. Fenomenul abandonului şcolar este nu îngrijorător, ci revoltător. Se constată o rată de creştere inadmisibilă pentru o ţară europeană aflată în mileniul trei, în timp ce, pe plan mondial, se fac eforturi considerabile în vederea alfabetizării copiilor şi adulţilor neştiutori de carte. Miniştrii de resort din ultimii ani au încercat, după puteri, se modernizeze învăţământul, căutând să armonizeze sistemul românesc cu sistemul occidental. Rezultatul, după cum se vede, n-a fost cel dorit, cel necesar. Dintre elevii care frecventează şcoala, prea puţini se arată dornici de carte, ci mai degrabă interesaţi de socializare. Pentru foarte mulţi elevi, mai ales în mediul urban, şcoala este privită ca un club de zi. Iar noaptea, mulţi elevi se regăsesc în cluburi. Responsabilitatea pentru actuala situaţie revine statului, care nu reuşeşte să adopte un sistem de învăţământ funcţional, capabil să asigure României promoţii de tineri bine instruiţi, pregătiţi profesional pentru toate domeniile de activitate. S-au creat, în schimb, posibilităţi multiple pentru obţinerea diplomelor, fără acoperire în educaţie şi deseori inutile. Acestea, fără învăţătură, nu pot genera progres. Rolul profesorilor şi al celorlalte categorii de personal din educaţie este vital pentru reconstrucţia socială, economică şi intelectuală a fiecărei ţări. De Ziua mondială a educaţiei, amintindu-ne cu dragoste şi nostalgie de cei care ne-au fost mentori şi cărora le vom fi mereu datori, urăm dascălilor români şi celor din întreaga lume, de ziua lor, la mulţi ani!

Nicu Niţă "Podul peste Dunăre" În data de 15 ianuarie 2018, în ultima zi a mandatului premierului Mihai Tudose, a fost semnat cel mai important proiect de infrastructură, investiţie excepţională şi extrem de necesară, demarat în estul României după 1989. Cârcotaşii din opoziţie, evident, nu sunt fericiţi şi speculaţii că podul nu se mai face sunt la ordinea zilei. Pentru că interesele sunt foarte mari, operatorii navali privaţi, cei care au bacuri, nu sunt interesaţi de construirea podului peste Dunăre, în special cei de la Galaţi. Proiectul nu a fost depus încă la Bruxelles, dar suntem încă în termen. Cei care s-au angajat la construcţie au avut la dispoziţie un an pentru proiectare şi trei ani pentru execuţie. În luna septembrie se va termina proiectul, urmând să îl depună la Ministerul Transporturilor pentru validare. Podul peste Dunăre este asumat de PSD, pe care ne-o vom duce la bun sfârşit. Românii trebuie să ştie că Programul de guvernare merge înainte şi alianţa PSD-ALDE este hotărâtă să îl ducă la îndeplinire aşa cum a fost el votat în 2018.

Gabriela-Maria Podaşcă "Lipsa vaccinării afectează sănătatea cetăţenilor" Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 123 de milioane de copii au fost imunizaţi în 2017 la nivel global, însă alte milioane nu au încă acces la vaccinul care le-ar putea salva viaţa. Imunizarea este una dintre cele mai cost-eficiente intervenţii de sănătate publică până în prezent, evitând aproximativ două până la 3 milioane de decese în fiecare an. Ca rezultat direct al imunizării, lumea este mai aproape ca niciodată de eradicarea poliomielitei şi de prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinare anti-HPV. La nivelul Uniunii Europene se iau decizii în direcţia asigurării sănătăţii publice conexe vaccinării. Astfel, comisarul pe sănătate şi siguranţă alimentară, domnul Vytenis Andriukaitis, a prezentat o iniţiativă de politică care vizează creşterea gradului de acoperire a vaccinării şi asigurarea accesului tuturor persoanelor din UE la informaţiile relevante privind vaccinarea, în special prin intermediul unui portal european de informare, care să furnizeze dovezi independente privind vaccinurile, beneficiile şi siguranţa populaţiei. În România, în ultimii ani, rata de vaccinare la nivel naţional a scăzut, fapt dublat şi de izbucnirea unei epidemii de rujeolă, cazurile confirmate până la data de 28 septembrie 2018 ajungând la 15.367 din care 59 de decese. În doar 5 zile, în perioada 24 septembrie - 28 septembrie 2018, au fost raportate încă 15 de cazuri nou confirmate în două judeţe şi în municipiul Bucureşti. De asemenea, cât priveşte cancerul de col uterin, România ocupă primul loc în Europa atât la incidenţă, cât şi la mortalitate, cu o mortalitate de 10,8/100.000, de 3 ori mai mare faţă de media europeană şi de peste 1,5 ori mai mare decât media din Europa Centrală şi de Est 6,8/100.000. UNICEF România şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi exprimă îngrijorarea că în România rata de vaccinare împotriva rujeolei este cu mult "sub pragul de 95% care asigură protecţie pentru fiecare membru al comunităţii" şi au iniţiat o campanie de informare şi provaccinare în acest sens. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, IRES, în anul 2017, pentru a evalua opiniile populaţiei cu privire la subiectul imunizării copiilor, 87% dintre cei intervievaţi consideră că afirmaţia "beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacţiilor adverse" este adevărată şi aproape trei sferturi dintre participanţii la studiu cred că obligaţia de a informa cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile şi riscurile vaccinurilor este în primul rând a medicilor de familie - 72%. Principalele cauze pentru care rata vaccinării a scăzut în România, în ultimii ani, conform celor intervievaţi, sunt acelea că lipsesc vaccinurile 27% şi că au fost mediatizate unele cazuri de îmbolnăviri în urma vaccinării 27%; mai sunt amintite drept cauze părerile personale ale părinţilor 17%; campaniile antivaccinare promovate de anumite personalităţi publice - 10%, dar şi slaba calitate a informării părinţilor 7%; 6% dintre respondenţi învinovăţesc sistemul naţional de sănătate, în general, pentru rata scăzută de vaccinare - dezinteresul instituţiilor statului - 3%, lipsa comunicării cadrelor medicale cu pacienţii - 2% sau lipsa reglementărilor adecvate de către instituţiile statului - 1%. România are nevoie să alinieze politicile de sănătate cu referire la vaccinare cu cele de la nivel european, dacă dorim ca cetăţenii să aibă un standard de viaţă calitativ. Avem nevoie de implicarea autorităţilor în campanii care să transmită informaţii corecte şi documentate ştiinţific cu privire la importanţa şi beneficiile vaccinării către cetăţeni, precum şi de o dezbatere reală cu privire la necesitatea unei legi a vaccinării în România. De asemenea, Ministerul Sănătăţii trebuie să transpună în acţiuni concrete concluziile campaniilor şi dezbaterilor cu privire la vaccinare.

Ştefan-Ovidiu Popa "Ziua mondială a educaţiei" Ziua de 5 octombrie este desemnată, pe plan mondial, sărbătoarea profesională a cadrului didactic. În anul 1994, UNESCO a inaugurat pentru prima dată Ziua mondială a educatorilor, pentru a marca semnarea, în 1996, a recomandării făcute de UNESCO şi Organizaţia Internaţională a Muncii privind condiţiile de muncă ale personalului didactic. Această zi se sărbătoreşte în peste 200 de ţări. Ziua mondială a educaţiei nu are rolul de a omagia doar munca profesorilor şi a dascălilor, ci trebuie să fie un prilej de reconştietizare a rolului pe care educaţia în sine îl are pentru orice stat. Cadrele didactice contribuie în mod esenţial la dezvoltarea unei ţări, asigurând transmiterea de cunoştinţe. De asemenea, joacă un rol civic de mare importanţă, contribuind la păstrarea coeziunii sociale. Organizaţia Naţiunilor Unite insistă ca dascălii să fie recrutaţi şi remuneraţi în mod adecvat, pentru a fi motivaţi. Trebuie să beneficieze de o formare profesională satisfăcătoare, completată de resurse şi materiale educaţionale suficiente. Se estimează că până în 2030 vor fi necesare 3,2 milioane de cadre didactice suplimentare, pentru a asigura învăţământul primar universal, şi încă 5,1 milioane de profesori, pentru asigurarea învăţământului secundar general, gimnaziu. În urma celor menţionate mai sus, vreau să fac precizarea că România respectă solicitarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi anume, de a respecta munca dascălilor, acest lucru fiind evidenţiat prin crearea unor condiţii mai bune în desfăşurarea activităţii, prin creşterea salariilor cu 20% de la 1 iulie 2017 şi cu 30% de la 1 ianuarie 2018, media fiind de 25%. De la 1 decembrie, cadrele didactice vor primi şi un spor de suprasolicitare de 10%. De la 1 ianuarie 2019, va intra în vigoare regulamentul de acordare al sporurilor pentru condiţii vătămătoare. Practic, în anul 2022, va exista o creştere în medie în sistemul preuniversitar de aproximativ 90%, comparativ cu salariile din 2016. Este o creştere semnificativă şi un pas important spre valorificarea resursei umane.

Alexandra Presură "Să votăm DA pentru redefinirea familiei şi pentru viitorul copiilor noştri!" Voi fi prezentă la referendumul de la sfârşitul acestei săptămâni pentru modificarea Constituţiei, prin redefinirea familiei întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, şi voi vota cu hotărâre DA! Acest scrutin este extrem de important pentru societatea românească, pentru fiecare român, şi mai ales pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri! Ca femeie tânără îmi doresc, la fel ca şi marea majoritate a tinerilor români, să îmi întemeiez o familie şi să îmi cresc copiii într-un mediu familial firesc, bazat pe principiile morale şi spirituale moştenite de noi din generaţie în generaţie. Susţin cu tărie valorile care stau la baza unei societăţi sănătoase şi a dezvoltării unui popor: familia, şcoala şi credinţa, ca forme de coeziune socială, ordinea de drept şi legalitatea, ca garanţii ale instituţiilor fundamentale ale statului. În opinia mea, opţiunile sexuale ale oricărui cetăţean sunt acceptate şi respectate în România, dar de aici până la a adopta legi speciale pentru aceste categorii minoritare este o cale mult prea lungă şi de neconceput. Subliniez că, în paralel cu organizarea acestui referendum din 6-7 octombrie, Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD s-a implicat şi se va implica activ în continuare în crearea premiselor necesare dezvoltării armonioase a familiei, prin iniţiative legislative care să vină în sprijinul creşterii natalităţii şi a încurajării căsătoriilor normale. Sunt convinsă că dezbaterea realităţilor cu care se confruntă familiile din ţara noastră, şi ulterior, rezultatul votului de la referendum, vor fi în măsură să îndrepte carenţele manifestate în ultima perioadă în societate, prin iniţierea unui cadru legislativ pozitiv pentru sprijinirea constituirii familiilor şi creşterea numărului nou-născuţilor. Dincolo de tradiţia istorică a familiei din România, referendumul constituie un examen de maturitate al întregii societăţi româneşti. Faptul că era nevoie de această legitimizare a familiei este confirmat şi de formaţiunile politice din opoziţie, care şi-au exprimat susţinerea pentru acest demers firesc şi benefic. Familia are ca prim scop asigurarea continuităţii noastre şi viitorul copiilor noştri, iar instituţiile statului sunt datoare să contribuie la dezvoltarea ei, cu atât mai mult cât ne confruntăm cu un proces accentuat de îmbătrânire şi cu o scădere importantă a populaţiei. În aceste condiţii, definirea căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie, prin modificarea Constituţiei, este un demers perfect justificat, cu atât mai mult cu cât milioane de români au semnat această iniţiativă. Îi îndemn toţi românii, şi îndeosebi pe tineri, să se prezinte la acest scrutin fundamental pentru viitorul nostru şi să voteze DA la referendumul pentru redefinirea familiei. Trebuie să demonstrăm că suntem un popor care gândeşte matur, raţional şi pragmatic, să votăm pentru continuitatea noastră ca popor, în spiritul perpetuării tradiţiilor moştenite de veacuri! Referendumul pentru redefinirea familiei este un moment istoric, în care avem şansa uriaşă de a demonstra că suntem o naţiune cu coloană vertebrală în Europa şi suntem capabili să alegem ceea ce este frumos şi înălţător din patrimoniul valorilor definitorii ale umanităţii. Să votăm cu încredere şi speranţă, DA la referendum!

Claudiu-Vasile Răcuci "Dragnea şi Olguţa joacă alba-neagra cu speranţele pensionarilor!" Anul trecut, Dragnea şi Olguţa şi-au bătut joc de speranţele a peste un milion de angajaţi din sectorul public, promiţându-le că vor avea triplări de salarii, peste noapte. Triplarea a fost pentru cei mai mulţi dintre bugetari o scădere sau o creştere jignitoare de 3-4%, mai mică decât creşterea preţurilor din ultimul an. În sectorul privat, aproape două milioane de angajaţi au pierdut consistent din salarii, după năstruşnica mutare a poverii fiscale, de la angajator la angajat. Anul acesta, Dragnea şi Olguţa au pus gând rău speranţelor celor peste 5 milioane de pensionari, care au trudit o viaţă şi care aşteaptă de ani buni o pensie decentă. Nu aş vrea să se uite faptul că, încă din anul 2015, PSD a promis o lege justă a pensiilor, care să facă dreptate pensionarilor. Proiectul, despre care spuneau în urmă cu 4 ani că este gata, a apărut cu greu abia în această vară şi nu mică este surprinderea mea să constat că cinismul PSD pare să nu aibă nici de această dată limite. În primul rând, dacă în urmă cu 2 ani li se promiteau pensionarilor creşteri spectaculoase de pensii, acum aflăm că acestea nu vor creşte prea curând, ci abia după anul 2021, adică după ce Dragnea şi Olguţa vor fi intrat în istoria neagră a guvernărilor din România. Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară PSD-ALDE, aţi votat orbeşte o Lege strâmbă a salarizării. Nu procedaţi la fel şi cu Legea pensiilor, ridicând mâinile fără să ştiţi cât rău veţi face. Introducerea pensiei minime, care poate să păcălească pe foarte mulţi pensionari că aceasta le va garanta un trai decent, va însemna că mai mult de două treimi dintre pensionari vor avea o pensie egală cu cea minimă! Rezultă acest lucru atât din noua formula de calcul, cât şi din faptul că mai mult de 60% dintre angajaţi sunt încadraţi pe salariul minim. "Mai pe româneşte", aşa cum îi place doamnei Olguţa să spună, nu mai contează foarte mult cât ai cotizat, cât ţi s-a luat din salariu, căci foarte puţini pensionari vor avea o pensie peste cea minimă. Toţi angajaţii cu salarii sub cel mediu pe economie vor avea aceeaşi pensie, adică aproape toţi. Aşadar, după ce aţi făcut ceea nici comuniştii nu au reuşit, adică aţi egalizat salariile a peste două treimi dintre angajaţi, la nivelul minim, indiferent de studii, de experienţă sau vechime, acum vă pregătiţi să egalizaţi şi pensiile a peste două treimi dintre pensionari! Cine merita o pensie mai mică, i se dă una cu câţiva bănuţi mai mare, iar cine merita o pensie mai mare, i se dă una mai mică! Aţi transferat contribuţiile sociale în sarcina angajatului, ştiind că aşa salariul mediu brut va creşte, iar punctajul individual va scădea! Un angajat care avea anul trecut un salariu de 3.500 de lei brut, avea un punctaj de 1,12 puncte, pentru că salariul mediu brut pe economie era de 3.131 lei în 2017. După catastrofa transferului contribuţiilor, angajatul care are acelaşi salariu de 3.500 de lei brut în anul 2018, dar are un punctaj anual la pensie de 0,84, mai mic cu 0,28, căci salariul mediu brut a urcat, pe hârtie la 4.162 de lei. Aşadar, numai prin această înşelătorie aţi tăiat pensiile din viitor cu peste 25%, la care se adaugă şi tăierea pensiilor din Pilonul II cu cca. 20%. Pe lângă această nedreptate profundă, vă pregătiţi să aruncaţi peste 1,5 milioane de pensionari în categoria asistaţilor social, ca să beneficieze de indemnizaţia socială şi nu de pensie. Faptul că pensia celui care a muncit a rămas în urma ajutoarelor sociale, a indemnizaţiilor plătite de la buget, este vina guvernelor din ultimii 6 ani, care nu au crescut punctul de pensie aşa cum scrie în lege. Nu uitaţi că, în ultimii 6 ani, 5 ani voi aţi condus ţara! Nu în cele din urmă, mi-a atras atenţia şi una dintre minciunile în baza căreia pensionarii v-au votat în anul 2016. Aţi promis că punctul de pensie va ajunge la 45% din salariul mediu brut. Asta promitea şi se jelea toată propaganda voastră pe la televiziuni! Astăzi, după 2 ani de guvernare, punctul de pensie a scăzut de la 33%, în anul 2016, la 26% din salariul mediu brut, în anul 2018. Mai mult, prin Legea pensiilor, promiteţi un punct de pensie, peste 3 ani, de 1.875 lei, care va reprezenta cel mult 30% din salariul mediu brut pe economie. Vă atrag atenţia că, atunci când minţiţi, să o faceţi mai cu talent, căci minciunile încep să se lovească unele cu altele, iar victimele sunt milioanele de oameni care au sperat în promisiunile voastre.

Alexandru Rădulescu "Unitate în diversitate" Ne aflăm în săptămâna care se va încheia printr-un moment extrem de important pentru poporul român, moment în care acesta este chemat să decidă, printr-un referendum, modificarea Constituţiei României, în sensul redefinirii căsătoriei ca uniune liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Nu doresc să insist asupra argumentelor de ordin moral, spiritual, religios sau civic pentru acceptarea acestei definiţii, pentru că ele au constituit de veacuri reperele evoluţiei poporului român. Însă aş vrea să evidenţiez raportul dintre Partidul Social Democrat şi această iniţiativă cetăţenească promovată de peste 3 milioane de semnatari. De la început, Partidul Social Democrat şi-a exprimat clar adeziunea faţă de acest demers civic, şi-a asumat susţinerea în Parlamentul României, precum şi organizarea referendumului prin Guvernul social-democrat. Această poziţie a Partidului Social Democrat este determinată de obligaţia unui partid politic de a promova, de a reprezenta voinţa cetăţenilor pe care îi reprezintă şi care, în situaţia de faţă, doresc să-şi definească fără echivoc valorile culturale, spirituale, şi civice în care cred. De asemenea, Partidul Social Democrat, partid care şi-a asumat guvernarea, are obligaţia să asigure existenţa, perpetuarea poporului român, educaţia corectă a tinerilor care reprezintă viitorul României, fapt posibil doar prin fundamentarea familiei pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Partidul Social Democrat are şi obligaţia, asumată deja, de a susţine opţiunile culturale, spirituale ale poporului român, ca expresie a suveranităţii naţionale a României, în calitatea sa de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, instituţie a cărei deviză este "unitate în diversitate". Aş dori să remarc şi poziţia partidelor politice aflate în opoziţie, PNL, USR, PMP, care, mult timp după debutul acestui demers civic, şi-au exprimat clar opoziţia faţă de solicitările celor peste 3 milioane de iniţiatori, fapt demonstrat şi prin votul împotrivă exprimat, de unii lideri ai acestor partide, în Camera Deputaţilor şi în Senat sau prin îndemnul lor de a se boicota acest referendum. În ultimele zile, constatăm ipocrizia evidentă a reprezentanţilor acestor partide care şi-au schimbat poziţia şi îşi îndeamnă membrii să participe la vot văzând formarea unui val uriaş de susţinere a modificărilor Constituţiei, val susţinut de toate cultele din România şi de opiniile marii majorităţi a populaţiei. Sunt sigur că şi de această dată înţelepciunea şi ataşamentul poporului român faţă de adevăratele valori culturale şi civice vor triumfa, aşa cum s-a întâmplat şi în decembrie 2016, când românii au ales varianta Programului de guvernare al Partidului social democrat, aşa cum se întâmplă şi în prezent, prin susţinerea guvernării social democrate, ameninţată de interese antiromâneşti, prin mijloace nedemocratice.

Raluca Turcan "România se confruntă cu pericolul iminent al sancţiunilor europene" Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă subminează ordinea constituţională a României şi angajamentele noastre internaţionale. Prin acţiunile lor, Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă nu doar că se plasează în afara Constituţiei României, ci transmit şi mesajul că guvernarea PSD-ALDE şi-a asumat încălcarea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. Prin atacurile la adresa justiţiei, a statului de drept şi a libertăţilor fundamentale, prin inducerea în eroare a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă fac tot posibilul să genereze sancţiuni la adresa României. Represiunea brutală din Piaţa Victoriei, atacurile la adresa presei independente, pilon al democraţiei, ca şi acţiunile de subminare a statului de drept transmit mesajul că guvernarea PSD-ALDE nu doreşte respectarea criteriilor politice care au făcut posibilă aderarea noastră la Uniune Europeană. Consider că România se confruntă cu pericolul iminent al sancţiunilor europene, inclusiv de natură financiară, din cauza acţiunilor iresponsabile ale celor doi. Acţiunea antinaţională a infractorilor şi a interpuşilor lor semianalfabeţi trebuie oprită de urgenţă!

Aurel-Robert Boroianu "Ping-pongul autorităţilor de resort, în cazul despăgubirilor celor afectaţi de pesta porcină africană" La sfârşitul lunii septembrie a.c., adică cu circa trei luni înainte de Crăciun, România este pe cale de a rămâne fără porci, având în vedere că pesta porcină africană, PPA, se extinde, în continuare, cu mare repeziciune. Aceasta era deja semnalată în 223 de localităţi din 13 judeţe, cu 952 de focare, dintre care 15 în exploataţii comerciale. Este limpede faptul că haosul creat de incompetenţa ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, dar şi de autorităţile de resort nu se mai opreşte. Susţin acest lucru, deoarece, de data aceasta, din ce în ce mai mulţi crescători de porci acuză că au fost anunţaţi de autorităţile din domeniu asupra faptului că nu vor primi despăgubirile aferente pentru animalele lor ucise de autorităţi din cauza virusului pestei porcine africane. Astfel, acum două zile, mai mulţi crescători particulari de porci au anunţat că au primit câte un document de la autorităţile competente, în care scrie negru pe alb că nu vor primi niciun ban pentru animalele care le-au fost sacrificate tot de către acestea, deşi ministrul agriculturii trâmbiţase public cu totul altceva. Reprezentanţii DSVSA-urilor judeţene declară, mai nou, că despăgubirile nu se pot acorda în situaţia în care proprietarii porcilor sacrificaţi nu au un cod de exploataţie. Domnul Daea spune că nu ştie despre aşa ceva, iar proprietarii afectaţi susţin, în mod logic, că nu i-a anunţat nimeni până acum că trebuiau să-şi înregistreze undeva porcii, înainte ca aceştia să fie sacrificaţi, pentru a putea obţine un astfel de cod. Cu alte cuvinte, domnul Daea una spune la televizor şi alta face, când vine vorba despre decizii şi, în special, de bani! În plus, acelaşi domn Daea, când este prins public cu minciuna, aruncă vina ba pe ANSVSA, ba pe oricine îi mai iese în cale, ba susţine că nu ştia nimic despre asemenea cerinţe, cum este cazul acestui cod de exploataţie! Domnule ministru, Petre Daea, să încetaţi cu acest ping-pong jenant între dumneavoastră şi alţi responsabili guvernamentali şi să faceţi tot ceea ce trebuie pentru ca acest virus să fie stopat, măcar în al treisprezecelea ceas! De asemenea, vă solicit să luaţi urgent toate măsurile necesare, astfel încât toţi românii ai căror porci au fost sacrificaţi să fie despăgubiţi în conformitate cu promisiunile pe care le-aţi făcut!

Alexandru Rotaru "Convergenţa digitală - deziderat major ale «Societăţii Informaţionale privind dezvoltarea sectorului IT&C din România»" Se ştie că sectorul IT&C este unul dintre pilonii importanţi ai economiei ţării noastre şi totodată, reprezintă "coloana vertebrală" a tuturor proceselor şi serviciilor care se află în circulaţie în economia modernă, însă, din păcate, România se clasează deocamdată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de digitalizare. Cu toate că dezvoltarea sectorului IT&C a cunoscut un progres real în ultimii ani, există în continuare un potenţial foarte mare de creştere, având în vedere provocările cu care România încă se confruntă în acest domeniu, cum ar fi: emigraţia creierelor sau "brain drain" şi orientarea preponderentă spre servicii şi mai puţin spre produse. Din acest punct de vedere, consider că este imperios necesar să se acorde prioritate investiţiilor în domeniul IT&C, prioritizare care ar putea fi principala pârghie pentru convergenţa cu ţintele strategice ale Europei 2020. În vederea maximizării potenţialului României în sectorul creativ digital şi în scopul valorificării superioare a energiilor umane, Programul de guvernare al PSD-ALDE vine cu o serie de măsuri care să contribuie la dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii acestei ţări, prin demararea tuturor domeniilor de acţiune, pentru a asigura sinergiile dintre reforma administrativă şi introducerea conceptelor moderne de e-Guvernare, e-incluziune socială, promovarea inovării şi dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile digitale, implementarea de programe privind creşterea gradului de securitate a activităţilor din domeniul IT&C, precum şi realizarea de strategii şi programe privind accentuarea folosirii instrumentelor societăţii informaţionale în toate domeniile, dezvoltarea industriei locale IT&C, în special în domeniul producţiei de software. Care ar fi implicaţiile dezvoltării sectorului IT&C asupra creşterii economice? În primul rând, numărul de angajaţi din acest sector manifestă un trend ascendent, în plus, înzestrarea cu echipament poate fi făcută rapid, având costuri per angajat în general mai mici. Creşterea eficienţei utilizării capitalului şi a forţei de muncă angajată în IT&C s-ar putea realiza prin atragerea de resurse din alte activităţi, mai puţin productive, dar cu potenţial de a fi mai bine fructificate în acest sector. O importanţă majoră o are şi înclinaţia angajaţilor din IT&C de a optimiza constant procesele în curs, receptând cele mai noi practice şi inovând. Prin urmare, dezvoltarea sectorului IT&C are efecte favorabile asupra potenţialului de creştere a economiei, pe fondul unei dinamici ascendente a personalului din domeniu, a efectuării relativ facile de investiţii, dar şi a înclinaţiei angajaţilor de a optimiza procesele în derulare. Un impuls suplimentar s-ar putea realiza prin orientarea către activităţi de furnizare de soluţii informatice cu valoare adăugată mai mare, în detrimentul celor de implementare sau de outsourcing.

Răzvan-Ilie Rotaru "Programul «Rabla pentru electrocasnice»" PSD vine cu un nou program care va îmbunătăţi viaţa românilor, confortul acestora şi va stimula afacerile. Programul "Rabla pentru electrocasnice" este practic o versiune a unui program de mare succes, Rabla clasic pentru maşini, care a ajuns în acest an la a 14-a ediţie. Orice român care doreşte să-şi schime echipamentele electrocasnice va putea primi un voucher de până la 400 de lei/echipament, în anumite condiţii. Programul "Rabla pentru electrocasnice" este, în acelaşi timp, atât un instrument benefic creşterii calităţii vieţii şi protecţiei mediului, cât şi un stimulent pentru producţia autohtonă de electrocasnice, care are în acest moment şi o importantă componentă de export. Programul stimulează şi comportamentul fiscal corect al românilor. Solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: este persoană fizică cu domiciliul în România; nu are obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local; are vârsta de minimum 18 ani; este posesor al unei cărţi de identitate valabile. Persoanele care vor dori să îşi înlocuiască maşina de spălat rufe, aparatul de aer condiţionat sau frigiderul vechi cu aparate noi, mai performante, vor primi, la cerere, un voucher în sumă de până la 400 de lei, în funcţie de aparat, pe care îl vor prezenta la magazin, urmând să suporte din buzunar doar diferenţa de cost. Sunt condiţiile pregătite de Guvern în care va fi aplicat Programul "Rabla pentru electrocasnice", încă din acest an, după modelul Programului "Rabla pentru maşini". Va fi acordat un voucher în schimbul predării aparatului vechi, dar vor putea fi cumpărate mai multe aparate noi în schimbul predării unui număr echivalent de aparate vechi, cu mai multe vouchere, dar nu mai mult de un aparat pentru fiecare categorie. Voucherul va fi valabil pentru o perioadă de 60 de zile de la emitere. Lista magazinelor din care vor putea fi cumpărate aparate inclusiv pe baza voucherului va fi prezentată pe site-ul Administraţiei Fondului de Mediu. Programul va începe încă din acest an, Guvernul suplimentând în acest sens, recent, bugetul Administraţiei Fondului de Mediu.

Elvira Şarapatin "Primul an de guvernare PSD-ALDE este şi cel mai bun an pentru mediul de afaceri din istoria ţării" În primul an al actualei guvernări, companiile din România au avut cele mai bune rezultate. Cifra de afaceri totală a depăşit pragul de 300 de miliarde de euro. Niciun indicator nu este mai relevant pentru calitatea şi performanţa unei guvernări decât cel care provine din mediul de business, acolo unde starea economiei contează din plin şi totul se măsoară în bani. Iar din această perspectivă guvernarea PSD-ALDE înregistrează un rezultat excepţional, cel mai ridicat nivel valoric la care au ajuns afacerile din România din toată istoria ţării. În 2017, cu un total de 305 miliarde de euro, s-a reuşit performanţa depăşirii vârfului cifrei de afaceri totale din 2008, anul premergător crizei, dar în condiţii complet diferite, de echilibru şi deplină sustenabilitate economică. Datele oficiale demonstrează eficienţa Programului de guvernare, care a adus semnificativ mai mulţi bani în buzunarele românilor. Puterea de cumpărare a crescut cu aproape 10 procente, iar performanţa câştigului salarial mai mare este completată şi de un număr crescut al salariaţilor. Anul trecut, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4.945.900 persoane, în creştere cu 186.500 persoane, comparativ cu anul precedent. Aceasta este realitatea economică a ţării, simţită şi trăită de milioane de români. Schema de ajutor de stat în formula promovată de Guvernul PSD-ALDE îşi arată roadele. 32 de companii au făcut solicitări în valoare totală de 1,32 miliarde de lei. Proiectele de investiţii propuse se ridică la peste 800 de milioane de euro şi vor genera 5.200 de locuri de muncă. Se demonstrează încă o dată că Programul de guvernare al PSD este cel mai eficient program din ultimii 29 de ani. Toate măsurile din acest program au generat creştere economică, locuri de muncă şi bunăstare pentru români. Opoziţia trebuie să recunoască public că a greşit atunci când a criticat schema de ajutor de stat pentru firmele care angajează investiţii în România. Această măsură stimulează investiţiile şi determină apariţia de noi locuri de muncă. Finanţarea acestei scheme de ajutor, şi în 2019, garantează un an de investiţii care vor crea noi locuri de muncă bine plătite, inclusiv pentru românii din străinătate care au temei din ce în ce mai consistent să se întoarcă acasă.

Ciprian-Constantin Şerban "Ziua internaţională a luptei împotriva cancerului de sân, o realitate care necesită informare privind prevenţia" Luni, 1 octombrie, am marcat Ziua internaţională a luptei împotriva cancerului de sân, destinată conştientizării importanţei acestei boli cu care se confruntă anual sute de mii de femei, de soţii şi de mame. De fapt această zi este destinată a ne aduce aminte că programele de screening şi tratamentul în fazele iniţiale ale bolii pot salva şi salvează vieţi acolo unde sunt implementate. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS, cancerul la sân este, la nivel mondial, principala cauză de deces prin cancer, la femei. Trebuie să realizăm cu toţii că această maladie este o problemă majoră de sănătate publică, care, din fericire, are tratament dacă este descoperită în fazele incipiente ale sale, şi care, să nu uităm, în primele două stadii are o rată la supravieţuire la 10 ani de peste 95%, şansă care scade odată cu întârzierea diagnosticului. Conform unor studii relativ recente, realizate de echipa de consultanţă Deloitte pentru Roche România, membru în Coaliţia pentru Sănătatea Femeii, costurile directe anuale aferente cancerului de sân sunt mai mari în varianta cu screening, ca urmare a numărului mai mare de cazuri noi diagnosticate, dar, în acelaşi timp, mai multe persoane au acces la tratament adecvat, la costuri individuale de tratament mai mici, costurile totale fiind de fapt mai mici. Screening-ul pentru cancerul mamar nu numai că ar salva vieţi şi familii, dar ar duce la o scădere a costurilor cu până la 20% per pacient. Ceea ce este îngrijorător este că femeile nu cunosc importanţa unei mamografii făcute conform consensurilor europene şi americane, adică o dată pe an după vârsta de 50 de ani, astfel încât numai 5% dintre femei şi-au făcut o mamografie în ultimii 2 ani. Informarea femeilor prin toate mijloacele posibile - mass-media, programe publicitare, programe naţionale prin medicina primară, o imagistică radiologică simplă, nedureroasă o dată pe an, decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, dacă este realizată prin medicul de familie - poate să le salve viaţa este fundamentală. Este de datoria noastă, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, să venim în sprijinul unor campanii de promovare a prevenţiei cancerului mamar, pentru ca sănătatea societăţii în care trăim să se amelioreze. O dată în plus, ziua de 1 octombrie este un remember al importanţei cancerului la sân, dar care nu trebuie să fie prezent în gândurile noastre numai o zi pe an, ci în permanenţă, în acţiunile de screening permanent al populaţiei expuse la risc pentru această formă de cancer. Fiecare dintre noi are o mamă, o soţie, o soră, care ar putea fi afectată într-o zi de această boală. De aceea, trebuie să acţionăm astăzi prin prevenţie şi să organizăm evenimente şi programe gratuite de screening care să reducă şi să descopere la timp cancerul mamar. Dragi colegi, membri ai coaliţiei de guvernare şi nu numai, trebuie să sprijinim, prin programele noastre, acţiunile de educare şi informare a femeilor, dar şi de suport şi consiliere a femeilor diagnosticate cu cancer mamar. În anul Centenarului, să nu uităm de femeile aflate în lupta împotriva cancerului mamar. Viaţa este cel mai de preţ dar al omului şi trebuie preţuită!

Vasile-Florin Stamatian "Numărul cazurilor de cancer, în creştere - un semnal de alarmă adresat forurilor medicale competente, dar şi Guvernului României" Starea de sănătate a populaţiei continuă să fie nesatisfăcătoare, iar calitatea actului medical lasă de dorit. Multe prevederi ale Programului de guvernare, asumate de coaliţia PSD-ALDE şi necesare pentru eficientizarea sistemului de sănătate şi creşterea calităţii serviciilor medicale, au rămas la nivel de intenţie. În acest sens, aduc în discuţie un studiu realizat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină şi IMAS, care relevă faptul că 4,4% dintre români au fost diagnosticaţi cu cancer la un moment dat, în timp ce 21,8% au un membru al familiei diagnosticat cu cancer. Acest studiu a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1010 persoane, datele fiind colectate în perioada 9 mai-4 iunie 2018. 58% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au indicat prevenirea şi tratarea cancerului drept principal subiect care ar trebui promovat de ţara noastră, atunci când vom lua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. 43,7% au considerat ca un diagnostic de cancer este sinonim cu decesul, iar 77,5 % consideră că există tipuri de cancer care se pot vindeca. Această ultimă abordare optimistă în faţa bolii este strâns corelată cu o informare mai accelerată a inovaţiilor în domeniul oncologic: 44% dintre români afirmă că au auzit despre medicina personalizată, numărul românilor care declară că sunt familiarizaţi cu acest termen fiind mai mare cu 14% faţă de nivelul anului 2016. În ceea ce priveşte principala temere legată de cancer, respondenţii au pus pe primele locuri următoarele aspecte: rata scăzută de supravieţuire a celor care suferă de cancer - 27,8%, absenţa medicamentelor şi a altor materiale - 12,8%, teama de boala în sine -10,8% şi cheltuielile mari cu tratamentul - 4,3%. Nu în ultimul rând, românii se declară mulţumiţi de amabilitatea şi implicarea personalului medical - 89,9%, ceea ce îi bucură pe cei implicaţi în acest domeniu. Studiul a indicat şi un nivel crescut de informare asupra cancerelor care se pot preveni - 81,9% şi asupra cancerelor care se pot detecta în faze incipiente - 87,1%, ambele procente fiind la acelaşi nivel înregistrat în 2016. În calitatea mea de medic, dar şi deputat, şi membru în Comisia pentru sănătate şi familie, fac un apel la cei vizaţi direct în rezolvarea acestei probleme, să înţeleagă că implicarea lor în programele de informare, de prevenire şi de tratament precoce este vitală pentru societatea românească. România are nevoie de prevenţie. Ştim cu toţii că acesta este un principiu extrem de important în actul medical şi este un aspect de care guvernanţii ar trebui să ţină cont, chiar şi în perioadele dificile de restrângere a cheltuielilor bugetare. Pacienţii au nevoie urgentă de acces la informaţie, la un diagnostic precoce, dar şi la gratuitatea programelor de prevenţie, mai ales în zonele defavorizate. Nu în ultimul rând, tratamentele moderne şi noninvazive trebuie să fie o prioritate pentru aceştia. Viziunea Partidului Naţional Liberal este aceea de a obţine o stare mai bună a sănătăţii populaţiei, respectând principiul echităţii în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, în condiţiile asigurării nevoilor de diagnostic şi tratament la nivel european ale bolnavilor de cancer, fără discriminări legate de mediul de rezidenţă şi statutul social. Viaţa bolnavilor de cancer nu trebuie să fie legată de nicio rectificare bugetară, iar tratarea acestei maladii ar trebui să fie o prioritate pentru toţi responsabilii din sistemul de sănătate.

Florinel Stancu "Fabrica de Avioane de la Craiova va fi implicată în programele de înzestrare destinate realizării capabilităţilor operaţionale ale Armatei Române" Armata Română a jucat un rol deosebit în istoria acestei ţări. Acest fapt se datorează bravilor ostaşi români şi politicii militare a lui Al.I.Cuza, după înfăptuirea statului român modern prin Unirea de la 1859. Sacrificiile ulterioare pe care Armata Română le-a făcut în timpul Primului Război Mondial şi în cel de-al Doilea Război Mondial au fost ieşite din comun. De acolo se trag respectul şi încrederea noastră în această instituţie, iar de Centenarul României Mari suntem datori să vorbim despre ea. De Centenar, Partidul Social Democrat a continuat Programul de înzestrare a Armatei Române. Guvernul a adoptat o serie de proiecte, prin care forţele de apărare beneficiază de investiţii considerabile. Alocarea resurselor necesare şi punerea în aplicare a noii concepţii de restructurare, pentru a transforma instituţia într-un organism militar modern, cu o capacitate operaţională similară forţelor armate din ţările europene avansate din punct de vedere militar, face parte din programul nostru de guvernare. Vom crea o armată flexibilă şi dinamică, aptă să dea o ripostă eficace, dacă, ipotetic, cineva ar încerca să ne violeze teritoriul. Vom întări securitatea României şi vom creşte garanţia că ne vom îndeplini cu profesionalism misiunile care ne revin din obligaţiile internaţionale asumate de ţara noastră. Guvernul Dăncilă a investit în acest an sume imense în industria românească de armament. Concret, în primele şase luni ale anului 2018, industriei de apărare i-au fost alocate 69 de milioane de lei pentru investiţii, de peste trei ori mai mult decât în tot anul 2017 şi de peste patru ori mai mult decât în anul 2016. De fonduri au beneficiat Uzina Mecanică Bucureşti, Romaero, Aerostar Bacău şi alte fabrici din ţară. Subsemnatul, în calitate de parlamentar al judeţului Dolj, am adresat o întrebare şi o interpelare ministrului economiei şi ministrului apărării naţionale, pentru ca Fabrica de Avioane Craiova să fie inclusă în Programul de dezvoltare a Armatei Române. În acest sens, prin Hotărârea nr. 38 din 04 aprilie 2018, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Memorandumul cu tema "Dezvoltarea capabilităţii aeriene de şcoală şi antrenament avansat, sprijin aerian apropiat şi intervenţie împotriva ţintelor aeriene de viteză mică, pe baza platformei aeriene IAR-99" şi iniţierea "Programului de înzestrare pentru modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea Ministerului Apărării Naţionale în configuraţia IAR-99 Super Şoim". Atribuirea contractului pentru modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea Ministerului Apărării Naţionale în configuraţia IAR-99 Super Şoim se va realiza în urma derulării unei proceduri de achiziţie, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011. Având în vedere drepturile de proprietate intelectuală aferente aeronavelor IAR-99, a fost propusă realizarea programului prin implicarea Avioane Craiova S.A., fapt care va duce la renaşterea fabricii, noi locuri de muncă la Craiova şi o contribuţie mai mare din partea fabricii la bugetul local. Interesul nostru este ca, în cadrul programelor de înzestrare, să fie implicaţi operatorii economici naţionali, atât pentru realizarea sistemelor/subsistemelor, cât şi pentru asigurarea activităţilor de mentenanţă pe întreg ciclul de viaţă al produselor, Avioane Craiova S.A. fiind unul dintre operatorii economici naţionali care se poate implica în viitoarele programe de înzestrare destinate realizării capabilităţilor operaţionale ale Armatei Române. Acest lucru ne-a fost garantat de Ministrul Apărării Naţionale. Acesta este, din punctul meu de vedere, un adevărat proiect dedicat Centenarului Marii Uniri, o Românie puternică, susţinută de o armată bine înzestrată care ne poate asigura o mare parte din securitate, deoarece fără securitate nu există cooperare şi dezvoltare pentru nimeni în lumea asta.

Corneliu Ştefan "Referendumul, un cadou al românilor pentru români, în anul Centenar" Referendumul pentru redefinirea familiei nu reprezintă un moft, o idee naţionalistă, un concept antidemocratic, cum vor unii să acrediteze. Referendumul care se va desfăşura sâmbătă şi duminică reprezintă o părticică din chintesenţa acestui popor, o dorinţă manifestată de 3 milioane de români, creştini din toate confesiunile religioase, care vor ca familia să fie clar definită în ţara noastră, care vor ca familia să fie întărită constituţional. Referendumul din 6-7 octombrie 2018 este un cadou al românilor pentru români în anul Centenar. Am moştenit de la strămoşii noştri respectul faţă de familie, cea mai importantă celulă a societăţii, locul unde se formează destine, unde se crează idealuri, izvorul de continuitate al acestui popor. Referendumul pentru întărirea conceptului normal de familie, ca legătură bazată pe dragostea şi încrederea dintre un bărbat şi o femeie, este un semnal pe care-l dăm lumii, că nu ne dezicem de credinţa străbună. Românii au fost întotdeauna atenţi la valorile tradiţionale şi morale, iar insinuările unora, că am încălca drepturile minorităţilor sexuale, că am leza principiile democraţiei, ale libertăţii, sunt poveşti, petarde aruncate cu scopul de a ne destabiliza unitatea, pentru că, orice s-ar spune, referendumul pentru redefinirea familiei, ca fiind căsătoria între un bărbat şi o femeie, ne-a unit. Fac apel la fiecare dintre dumneavoastră să achiesaţi la acest demers cetăţenesc şi să-i îndemnaţi pe românii pe care-i reprezentaţi în Parlament să meargă la vot în acest weekend. Referendumul nu este al unui partid politic, este al nostru, al tuturor! Să demonstrăm că ne pasă!

Ionuţ-Marian Stroe "Investitorii au din ce în ce mai puţine oportunităţi în România" Un studiu foarte îngrijorător publicat de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arată că se înfiinţează tot mai puţine firme cu capital străin. Şi mai grav decât atât este faptul că 60% din investiţii se concentrează în zona Bucureşti - Ilfov, ceea ce înseamnă că 85% din populaţia României are acces la doar 40% din banii investiţi. Scăderea atractivităţii României pentru capitalul străin are câteva motive importante. Infrastructura deficitară sau fiscalitatea impredictibilă sunt piedici pe care practic le ridică însuşi statul român, din cauza lipsei de viziune, din cauza lipsei de competenţă şi nu arareori pur şi simplu din cauza corupţiei. Pentru prima dată după revoluţie, patronatele încep să ridice şi o altă problemă spinoasă, şi anume, lipsa forţei de muncă. Un sondaj în rândul membrilor Consiliului Investitorilor Străini indică faptul că România nu mai este competitivă din punctul de vedere al disponibilităţii forţei de muncă calificate. În opinia mea, două sunt cauzele principale pentru acest fenomen. Pe de o parte, emigraţia masivă a răpit de pe piaţa muncii din România câteva milioane de oameni, adesea cei mai calificaţi din branşa lor. Ne pleacă cei mai promiţători tineri de pe băncile şcolilor, ne pleacă medicii şi asistentele, ne pleacă cei mai pricepuţi constructori. Pe de altă parte, educaţia lasă mult de dorit. Avem încă un sistem educaţional bazat pe memorare şi reproducere mecanică a informaţiei, într-o lume în care flexibilitatea şi adaptabilitatea sunt calităţi vitale. Acesta este un semnal de alarmă pentru noi, ca ţară. Nu ni se vor întoarce copiii plecaţi peste hotare, dacă România nu le va oferi condiţiile pe care le merită. Nu vorbim aici doar despre condiţiile salariale, deşi sunt importante şi acestea. Avem nevoie de un stat care să îşi trateze corect cetăţenii, avem nevoie de o societate care să promoveze valorile!

Angel Tîlvăr Declinul demografic generează consecinţe cu efecte dramatice pe termen lung, iar elaborarea unei strategii naţionale în domeniul populaţiei a devenit o necesitate. România a devenit stat membru al UE de mai mult de 11 ani. Dezvoltarea economică şi socială din aceşti ani are repere bine conturate în strategiile, politicile şi programele UE. În anul 2007 nu părea că era nevoie de o abordare comună, unitară a problematicii populaţiei din ţările UE şi nici de crearea unui organism care să gestioneze situaţia demografică, ci de politici naţionale care să diminueze consecinţele negative ale schimbărilor demografice. Iată însă că realităţile europene se schimbă rapid şi delicata problemă a migraţiei internaţionale a devenit una sensibilă, în care dimensiunea demografică se îmbină cu cea economică şi politică. Studii numeroase ridică acum semnale de alarmă pentru evitarea intrării situaţiei populaţiei într-un iminent derapaj, având consecinţe greu de evaluat. De aceea, este necesară o viziune pe termen lung, cu cea mai bună abordare prospectivă a demograficului. Pentru Europa, conform statisticilor Eurostat, declinul demografic al populaţiei este dat de diminuarea cotei procentuale a populaţiei Uniunii Europene în raport cu populaţia lumii, procent în scădere, de la 6,9 % în 2015, la 5,1 % în 2060! Comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene, procesul de declin demografic este şi mai pronunţat în cazul României şi al altor state central şi est-europene. Cele două cauze sunt prăbuşirea natalităţii şi o tendinţă de emigrare a populaţiei tinere spre vestul continentului. Ambele cauze sunt strâns legate de strategia tranziţiei începute acum 25 de ani şi de noua structură economică şi socială rezultată în urma acesteia. Faţă de această situaţie de risc social, ne punem firesc întrebarea - ce-i de făcut? Analiştii spun că singurele modalităţi prin care Europa poate combate fenomenul este, fie să încurajeze migraţia, fie să stimuleze populaţia tânără să conceapă mai mult de un copil. Dacă statele europene vor să menţină beneficiile sociale, atunci au nevoie de mai mulţi angajaţi. România a pierdut 120.000 de persoane anul trecut - aproape jumătate dintre acestea au decedat, iar restul au plecat din ţară. Conform unui studiu al Institutului Naţional de Statistică, publicat la sfârşitul anului 2017, cea mai de încredere variantă asupra evoluţiei populaţiei este cea pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie rezidentă de 13,8 milioane locuitori. Populaţia regiunii sud-vest Oltenia ar urma să se reducă la jumătate în anul 2060, judeţele cu cei mai puţini locuitori vor fi Teleorman şi Olt. Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 97.800 persoane şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat. Nici pentru judeţul Vrancea viitorul nu arată prea bine, afectat semnificativ de sporul natural negativ şi de fenomenul de emigrare a populaţiei către alte ţări, în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Problema demografică afectează cu predilecţie comunităţile rurale, care se confruntă şi cu fenomenul depopulării. Judeţul Vrancea, mai ales în zona sa rurală, are o populaţie îmbătrânită, iar din cauza lipsei forţei de muncă tinere, care să lucreze, de exemplu, pământul, aceasta poate fi o zonă care pe viitor să fie condamnată la sărăcie. Îngrijorător este faptul că numărul copiilor născuţi în ţara noastră continuă să scadă, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în timp ce ponderea populaţiei vârstnice continuă să crească. Populaţia României dispare cu "viteza" de 248 de persoane pe zi! Continuă dramatic scăderea populaţiei României şi trebuie luate măsuri pentru a stopa fenomenul îngrijorător care poate duce, într-o sută de ani, la dispariţia fizică a poporului român. Consider că pentru creşterea demografică a României, care este legată direct de creşterea economică, este nevoie de un pachet de legi unitare. Demografia este indisolubil legată de creşterea economică. Un pachet de legi unitar pentru încurajarea creşterii natalităţii şi sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora este absolut necesar. Aplicarea unor măsuri demografice ar putea aduce acasă o parte dintre milioanele de români plecaţi. Politicile de suport pentru familiile cu copii reprezintă o temă de interes major la nivel european. Declinul demografic care a cuprins aproape întreg continentul ridică serioase probleme economice, sociale si politice, cum ar fi: scăderea numerică şi îmbătrânirea populaţiei, schimbări fundamentale pe piaţa forţei de muncă, reducerea creşterii economice, emigrarea/imigrarea, sustenabilitatea sistemelor de asigurări sociale, menţinerea coeziunii sociale şi politice. Similar schimbărilor climatice, declinul demografic intră în categoria problemelor cu efecte profunde pe termen lung, dar a căror oportunitate de intervenţie trebuie folosită înainte de manifestarea efectelor negative. Problema deficitului demografic din Europa nu este o noutate. Şi nu este prima oară când se discută despre migraţie ca fiind o soluţie a acestei probleme. Nu cred că aceasta este singura soluţie. Cred în eficacitatea unor politici ţintite pe sprijin, motivare şi asistenţă socială, în special pentru zonele rurale. Cred într-o politică de coeziune, care să remedieze schimbările demografice din Uniunea Europeană, tocmai pentru că această problematică se încadrează în domeniul de aplicare a sprijinului acordat prin intermediul politicii de coeziune art. 174 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi evidenţiată în cadrul legislativ pentru politica de coeziune 2014-2020. Un pas important pentru viitorul politicilor demografice ale Uniunii Europene îl reprezintă alocarea bugetară corespunzătoare. Tocmai de aceea, este nevoie de politici relevante şi cu rată ridicată de implementare, care să sprijine familiile, să ajute tinerii să se întoarcă acasă sau să rămână aici şi să îşi întemeieze familii în România. Fără politici de repatriere a tinerilor sau de încurajare în planning-ul familial, riscăm ca anumite zone din România să fie masiv depopulate. Măsurile luate de Guvern, începând cu anul 2003, pentru corectarea evoluţiilor demografice - concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului, noua alocaţie de stat pentru copii - nu au avut încă efectele scontate şi elaborarea unei strategii naţionale în domeniul populaţiei a devenit o necesitate. Guvernul a adoptat, în luna mai 2008, un Memorandum care prevedea elaborarea şi implementarea unei astfel de strategii. De asemenea, Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2030, document recomandat de Comisia Europeană, prevede şi ea la capitolul privind incluziunea socială, demografia şi migraţia nevoia elaborării unei strategii naţionale în domeniul populaţiei, "conţinând propuneri concrete, care să cuprindă un ansamblu de măsuri proactive, compatibile cu principiile dezvoltării durabile şi cu drepturile fundamentale ale omului, pentru stabilizarea şi redresarea situaţiei". Din păcate, sunt prea puţine astfel de măsuri. Avem nevoie de o întreagă strategie demografică a României.

Viorel Stan "5 octombrie 2018, o zi întemeietoare" "Întreaga viaţă este o şcoală." (J.A. Comenius) Fiecare zi a devenirii noastre are semnificaţia ei, absconsă, inefabilă, profundă sau evidentă, şi se adaugă cu folos devenirii noastre. Din anul 1994, ziua de 5 octombrie este ziua în care împreună punem semn, semn de carte, în calendar. Ne întoarcem la şcoală, locul în care ceva din sfinţenia şi lumina cărţii ne atinge şi ne face mai buni pe noi toţi. Părinţi, bunici, elevi, personal cu funcţii de îndrumare şi control, profesori, personal didactic-auxiliar şi nedidactic - cu toţii întoarcem privirea spre şcoală, spre spaţiul virtualităţilor infinite, dar, mai ales, spre oamenii neobosiţi, care trăiesc pentru ceilalţi, care trudesc în slujba binelui, a dreptăţii şi a adevărului cunoaşterii. Sărbătorind profesorul şi înnobilarea statutului acestuia, fapt recunoscut încă din 1966, elogiem eforturile prin care se modelează permanent suflete, conştiinţe, mentalităţi, cultivăm priceperi, meserii, principii şi valori solide copiilor noştri. Ce este şcoala, dincolo de metafore menite să creioneze frumosul din om? Templu al cunoaşterii, germene al învăţării continue, vizibile, portal spre lumi şi timpuri nebănuite, leagăn de suflet şi iniţiere pentru atâtea generaţii, izvor de pilde, loc al metamorfozei neofitului în mistagog ... Şcoala românească înseamnă atitudine faţă de cunoaştere, creativitate şi performanţe înalte, validate an de an. Şcoala românească semnifică un angajament solid şi responsabil al factorilor educaţionali pentru formarea de personalităţi şi caractere care să zidească, mai departe. Şcoala românească presupune un act pedagogic inovator, racordat la valorile europene, corelat cu nevoile reale de învăţare şi cu competenţele necesare omului din secolul al XXI-lea. Şcoala românească identifică miracolul din om şi îl preamăreşte, pregăteşte tânărul pentru viaţă, elevul pentru olimpiade şi concursuri, dar şi pentru meserii dintre cele mai diverse, pentru provocări emergente şi pentru increat , pentru un nou miracol. Şcoala românească adună nume de referinţă, dascăli ingenioşi şi cu dar de suflet, oameni aleşi să aducă lumina, prin experienţe profesionale întemeietoare, prin formarea riguroasă şi dorinţa de învăţare durabilă, cu rezultate bune şi foarte bune pentru toţi elevii. Vivat academia! Vivant professores! De Ziua mondială a educaţiei, recunoaşterea şi evidenţierea progresului în activitatea didactică din România se instituie ca un dat firesc, în buna tradiţie a colaborării dintre instituţii, dintre oameni, în solida încredere în profesionalismul şi colegialitatea tuturor celor care, cu pasiune şi motivaţie, determină schimbarea paradigmei culturale şi contribuie semnificativ, din umbra şcolii, la reuşita învăţării de durată. Ce le-am putea dori tuturor celor care au păşit pragul şcolii pentru a învăţa sau pentru a forma tineri, pentru a găsi consiliere ori pentru a oferi sprijin? Gratitudinea şi preţuirea noastră, a celor de astăzi, se îndreaptă spre toţi, deopotrivă. Cum am putea onora memoria celor care au clădit şcoala, şi-au zidit sufletele, şi-au închinat priceperea, idealurile, iubirea de semeni sub semnul de carte? Pioasă aducere-aminte, gând înălţător şi senin, ruga curată şi pomenirea înaintaşilor - sunt îndatoririle noastre, ale tuturor! Stimaţi colegi, aţi contribuit nemijlocit la desăvârşirea atâtor generaţii, la atingerea atâtor ţinte strategice, la depăşirea multiplelor provocări pe care societatea cunoaşterii le furnizează. Vă asigurăm de consideraţia şi de sprijinul nostru, de încrederea în comunicarea eficientă şi în colaborarea permanentă. Vă dorim sănătate, puterea de a vă reconfigura mereu, cu pricepere şi disponibilitate afectivă, pentru ca activitatea pe care o desfăşuraţi să fie bună şi foarte bună, ca şi până acum! Astăzi vă sărbătorim pe dumneavoastră, pe toţi cei care faceţi cinste educaţiei, profesori şi elevi. Ziua mondială a educaţiei este ziua profesorului, implicit, devine ziua elevului, a părintelui, a celor care iubesc semnul de carte! La ceas aniversar, elevi şi profesori dau trecutului ce este al lui, împliniri, eşecuri, nostalgii, şi, în acelaşi timp, deschid porţile viitorului cu tot ce înseamnă el, înfruntându-l pe Cronos şi toate tainele universului. Curajul, dorinţa şi "frumoasa inconştienţă" a elevilor, clădite pe experienţa şi valoarea profesorilor, aduc reevaluarea efectului pedagogic, a premiselor succesului, a impactului pozitiv pe care îl putem avea, cu toţii, asupra învăţării. Vivat membrum quodlibet; Vivant membra quaelibet; Semper sint in flore. Se nasc astăzi năzuinţe, se croiesc planuri şi se întrezăresc soluţii. Se schimbă generaţiile, se întorc filele din nou, gândurile se înalţă şi inimile bat puternic, vibrând la unison. Este ziua şcolii, clopoţelul sună mai des, ochii sclipesc necontenit, şcolarii dau mâna cu profesorii şi făgăduiesc din nou să fie cei mai buni, să cinstească Şcoala, Centenarul, România. La mulţi ani, stimaţi colegi! La mulţi ani, oameni ai şcolii!

Viorica Cherecheş "Cât costă «învăţământul gratuit» în România?" În luna septembrie 2017, fostul ministru al educaţiei naţionale a trimis inspectoratelor şcolare o notă prin care le anunţa că le este interzisă utilizarea manualelor şcolare neaprobate de minister. Câteva luni mai târziu, acelaşi minister reglementa procedura de utilizare a auxiliarelor în şcoli, iar cu acordul părinţilor, al cadrelor didactice puteau alege aceste materiale, care ajungeau apoi pe băncile elevilor. Acum, la început de an şcolar, din cauza faptului că Ministerul Educaţiei Naţionale nu a fost în stare să pună pe băncile elevilor manuale corecte şi la timp, profesorii recurg la aceleaşi auxiliare, care nu sunt deloc gratuite, iar părinţii sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru a le cumpăra. O afacere care se ridică la suma de 400 milioane de euro anual, bani pe care părinţii cu venituri mai mari sau mai mici îi pot folosi altfel pentru educaţia copiilor lor. Aceasta este dovada certă că învăţământul din România nu este deloc gratuit. Nu cred că există cineva în această ţară, care a trecut prin sistemul de învăţământ, căruia să nu i se fi cerut bani pentru fondul clasei, fondul şcolii, serbări, uniformă, imprimantă, bani pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare a şcolii, bani pentru eternele auxiliare şi lista poate continua. Sumele alocate de statul român sunt mici. România este ţara din Uniunea Europeană care alocă educaţiei cea mai mică sumă, banii fiind insuficienţi pentru ca accesul la educaţie să fie gratuit. Majoritatea părinţilor au de ales între a-şi lăsa copiii fără materiale de studiu sau vor cheltui sume însemnate pentru ca orele să se desfăşoare în condiţii ideale, iar cei mici să nu se simtă marginalizaţi şi excluşi din colectivul clasei. Unde este gratuitatea, domnilor guvernanţi? Toţi cunoaşteţi aceste probleme din învăţământul românesc şi nu faceţi nimic! Gratuitatea este doar pe hârtie, este scrisă negru pe alb în Constituţia României şi în Legea învăţământului aflată în vigoare. Încălcaţi cu bună ştiinţă o lege fundamentală, un drept înnăscut al copiilor români. Oare veţi răspunde pentru această nedreptate pe care o săvârşiţi? Un studiu realizat în anul 2017 arată că părinţii au cheltuit 2.500 lei/am/copil, o sumă însemnată, de care unii părinţi nu dispun, în consecinţă se ajunge în multe dintre cazuri la abandonul şcolar, mai ales acolo unde sunt mai mulţi şcolari în familie. Odată pentru totdeauna trebuie ca statul român şi cei care îl guvernează să iasă din paradigma "nu avem bani", atunci când vorbim despre educaţia copiilor noştri. Prosperitatea şi viitorul unui popor stă în educaţie, iar motorul scoaterii din sărăcie este tot educaţia.

Mihai Weber "Partidul Social Democrat investeşte în educaţie" Începerea noului an universitar îmi oferă ocazia de a evidenţia cât de important este pentru actuala guvernare domeniul educaţiei. Ştim cu toţii că educaţia a fost, este şi va rămâne pionul principal cu ajutorul căruia deschidem cartea vieţii, dar şi motorul prin care se dezvoltă talentul personal al fiecărui elev. Este domeniul care transferă valorile de referinţă necesare consolidării caracterului, care dezvoltă capacităţile creative. Făcând un calcul amplu, trăgând linie, concluzionăm că educaţia este ramura care merită susţinută, dezvoltată prin diferite programe care vin în ajutorul tuturor elevilor, de la mic la mare, programe care să contribuie la buna dezvoltare personală a fiecărui copil care calcă pragul unei şcoli din România. Pentru asta, Guvernul PSD vine cu schimbări majore pentru acest segment şi acţionează cu eficienţă atât pentru implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie, cât şi pentru formarea unui sistem de educaţie de calitate, relevant, care să ducă spre creştere economică. Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a ţării, faţă de care avem datoria morală de a le asigura toate condiţiile pentru a avea o viaţă decentă şi prosperă. Doar prin îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la educaţie, prin crearea de noi locuri de muncă, prin susţinerea familiilor tinere, prin stimularea natalităţii, putem asigura generaţiei tinere viitorul pe care şi-l doreşte, aici, în România. Prin măsurile Programului de guvernare, în ceea ce priveşte domeniul mai sus amintit, dorim asigurarea unui învăţământ de calitate în şcoli dotate corespunzător, care să ducă la modelarea intelectuală a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică şi socio-culturală - mobilier şcolar şi dotări didactice moderne pentru unităţile de învăţământ preuniversitar. Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie - construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe, unităţi after-school, extinderea educaţiei antreprenoriale de la şcolile vocaţionale şi tehnologice la toate şcolile din România, organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare, înfiinţarea unui Registru Naţional al Mentorilor Antreprenori, înfiinţarea de Societăţi Antreprenoriale Studenţeşti, SAS, în universităţi, concomitent cu stabilirea unui Fond Naţional de Investiţii în Afaceri Pornite de Studenţi, infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate care utilizează tehnologiile informării şi comunicării, realizarea de studii cu privire la nevoile agenţilor economici în ceea ce priveşte asigurarea cu personal calificat, precum şi la inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii, formarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în învăţământul preuniversitar şi universitar, regândirea modalităţilor de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii şi procese relevante, realizarea unor centre educaţionale care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivelul universitar - cămin, cantină, bază sportivă, locaţii pentru activităţi sociale, dar şi locuinţe pentru cadrele didactice -, prin finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri structurale - sunt doar câteva dintre obiectivele la care se lucrează în prezent, în domeniul educaţiei. Toate aceste măsuri sunt gândite pentru a le da tinerilor şansa de a duce o viaţă personală şi profesională împlinită, având acces la un învăţământ ancorat în realităţile de pe piaţa muncii, care pune accent pe competenţele profesionale, socio-emoţionale şi pe spiritul antreprenorial.

Constantin Avram Tot mai dese şi consistente sunt presiunile mediatice asupra ministrului justiţiei, Tudorel Toader, încât foarte mulţi comentatori politici şi nu numai, caută răspunsuri la întrebarea născută în spaţiul public, privind remanierea acestuia la prima ocazie şi fără prea multe explicaţii. Ştim bine cu toţii că procedura evaluării şi remanierii miniştrilor este atributul exclusiv al premierului Viorica Dăncilă, care până acum nu a scos o vorbă pe acest subiect! Atunci, de ce se insistă atât de mult pe schimbarea ministrului Toader şi, mai ales, de ce aceste presiuni vin tot mai des din partea unor lideri şi comunicatori publici ai PSD, principalul partid de guvernământ? S-a escaladat subiectul până într-acolo încât a fost invocat algoritmul politic stabilit între PSD şi ALDE, cum că portofoliul justiţiei era la PSD, chiar dacă iniţial, social democraţii au acceptat un independent sprijinit şi de ALDE. Atunci de unde atâta determinare în a-l schimba acum, după ce a clarificat situaţia de la DNA, şi înainte de evaluarea Procurorului General al României...?! Noi, cei de la ALDE, sprijinim în continuare rămânerea în Guvern a lui Tudorel Toader, iar preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a exprimat clar şi în multe ocazii acest sprijin. Pe cine deranjează atât de mult Tudorel Toader, încă nu s-a aflat, dar aceste presiuni extraordinare asupra sa, venite şi din partea PSD, generează în societatea românească, o mare îngrijorare, deoarece este greu de înţeles cum, într-un timp atât de scurt, unii lideri ai PSD şi-au schimbat radical punctul de vedere cu privire la prestaţia avută în mandatul de ministru al justiţiei al lui Tudorel Toader. Gurile rele spun, chiar şi în spaţiul public, că presiunile sunt în strânsă legătură cu apropiatul proces al liderului PSD, precum şi cu procedura de alegere a completelor de judecată... Eu nu prea cred acest lucru şi intuiesc că adevăratul motiv este legat de apropiata evaluare a Procurorului General, Augustin Lazăr! S-ar putea să nu fie aşa, s-ar putea să mă înşel, dar un lucru este sigur, acela că 100% vom afla foarte curând adevăratul motiv pentru care se solicită atât de des, remanierea ministrului Tudorel Toader... Discursul cu tentă colonială a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu privire la Legile justiţiei adoptate recent de Parlamentul României, pe mine personal, m-a lămurit. "Cozile de topor" româneşti, din Parlamentul European, lucrează intens la şubrezirea identităţii şi suveranităţii noastre naţionale, iar aşa ceva, înainte de 1989, se numea "amestecul în treburili interne ale României..."! Să ne înarmăm cu răbdarea necesară şi ne vom lămuri....

Nicoleta-Cătălina Bozianu "Pentru sănătatea democratică a României, este vital ca oamenii să se prezinte la referendum!" La sfârşitul acestei săptămâni, suntem chemaţi la urne pentru a ne pronunţa asupra revizuirii art. 48 din Constituţia României. Proiectul Legii de revizuire, pe care l-am votat şi eu, împreună cu o largă majoritate, de peste două treimi dintre parlamentarii de toate orientările politice, clarifică definiţia căsătoriei, ca uniune liber consimţită între un bărbat şi o femeie, faţă de termenul mai vag, de "soţi", prevăzut în forma actuală a Constituţiei. Referendumul ne dă nouă, cetăţenilor români, posibilitatea de a decide prin vot asupra modului în care definim căsătoria, pe care se întemeiază familia, cea mai importantă instituţie din viaţa noastră. În alte ţări, acest lucru a fost decis fie de Parlament, fie de magistraţi. Noi, românii, în virtutea procedurii de revizuire a Constituţiei care se încheie cu pronunţarea alegătorilor la referendum, putem decide prin votul fiecăruia dintre noi. În ciuda unei diversiuni ruşinoase, practicate zi de zi de adversarii referendumului, acesta nu este un demers politic, ci o iniţiativă a 3 milioane de cetăţeni, validată prin votul Parlamentului. De aceea, am afirmat şi repet, niciun partid, fie el PSD, PNL, PMP sau USR, nu are dreptul moral să confişte acest referendum. Este referendumul românilor, nu al lui Liviu Dragnea, Dacian Cioloş, Ludovic Orban sau Cătălina Bozianu. Este un exerciţiu normal, natural, firesc, al celui mai democratic vot prevăzut de sistemul nostru de drept, revizuirea Constituţiei prin votul cetăţenilor, după ce proiectul a fost votat de Parlament şi validat de Curtea Constituţională ca fiind conform cu litera şi cu spiritul celorlalte prevederi ale Legii fundamentale. De aceea, cred şi afirm că, pentru sănătatea democratică a României, este vital ca oamenii să se prezinte la referendumul de sâmbătă şi de duminică şi să-şi exprime opţiunea, indiferent dacă sunt de acord sau nu cu revizuirea Constituţiei cerută de 3 milioane dintre concetăţenii noştri şi aprobată prin toate procedurile constituţionale. Cred şi afirm că este de datoria fiecăruia dintre noi, a celor mandataţi de cetăţeni, cu încredere să îi îndemnăm pe români să participe la referendum, pentru că o democraţie funcţională nu poate fi înţeleasă fără exprimarea unui număr cât mai mare de opţiuni.

Alina Teiş "Spunem DA pentru viitorul copiilor noştri!" De-a lungul timpului, familia a însemnat extrem de mult în cadrul unei societăţi. A fost primul nucleu al civilizaţiei, mai ales că prima formă de organizare a societăţii a fost aceea bazată pe familie, iar legăturile de rudenie erau cele care făceau ca această societate să aibă o mai mare stabilitate în timp şi mai multă speranţă în viitor. Familia ne defineşte pe noi ca oameni. Este locul în care ni se formează caracterul, este mediul în care ne naştem, trăim primii ani ai existenţei personale, ne dezvoltăm şi ne formăm pentru viaţă, este cea cu ajutorul căreia ne stabilim primele interacţiuni cu mediul social, dar şi cea care ne asigură condiţiile necesare pentru a trece de la copilărie la adolescenţă şi mai apoi la maturitate. Aşa cum am învăţat de la strămoşii noştri, dar şi din învăţăturile bisericii, o familie este formată dintr-un bărbat şi o femeie. Este important ca cei mici să fie crescuţi de un bărbat şi o femeie. Pentru că, atât de la mamă, cât şi de la tată vor dobândi anumite calităţi. Vor primi siguranţă, linişte, afecţiune, seninătate, se vor dezvolta normal şi echilibrat. Părinţii sunt cei care îi vor pregăti pe copii pentru viaţa socială, îi vor face să-şi împlinească datoria, să-şi disciplineze voinţa, dându-le simţul ierarhiei şi ordinii. Familia naturală şi tradiţională se întemeiază, aşadar, pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, totul pentru a cultiva iubirea reciprocă şi a da naştere la copii. Doar în acest mod, familia asigură perpetuarea societăţii umane. De aceea, consider că organizarea acestui referendum pe 6 şi 7 octombrie este o ocazie bună pentru a consolida în societatea românească aceste valori. Trebuie să promovăm cu toţii conceptul de familie! Am tot auzit în aceste zile faptul că referendumul costă prea mult. Într-adevăr, este o sumă importantă de bani, însă eu cred că oamenii au dreptul să-şi spună părerea, mai ales că banii folosiţi pentru referendum fac parte din fondul de rezervă al statului, cel care are rolul de a susţine financiar orice referendum. Aşadar, banii din acel fond nu puteau fi folosiţi în alt context. Referendumul pentru familie 2018 are la bază iniţiativa cetăţenească demarată de Coaliţia pentru Familie. Aceasta este, de altfel, prima iniţiativă cetăţenească demarată în România de după anul 1989. Peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi să-şi exprime opţiunea. Potrivit legislaţiei, pentru ca referendumul să fie validat, este nevoie de o prezenţă de cel puţin 30% la urne, din numărul total de alegători. O altă condiţie ca Legea fundamentală să se modifice şi familia să fie redefinită ar fi ca 25% din românii cu drept de vot să pună ştampila pe DA. Cu alte cuvinte, cel puţin peste 4 milioane jumătate de români. În zilele de 6 şi 7 octombrie, suntem aşteptaţi să votăm la referendumul pentru revizuirea Constituţiei. Votul fiecăruia contează!

Silviu Dehelean "Diaspora paralelă" Politica Guvernului României, în ceea ce îi priveşte pe românii din afara ţării, cunoaşte un parcurs extrem de interesant în ultima perioadă. Recent, la Oradea, doamna Lilla Debelka, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a organizat o întâlnire parte a unei campanii intitulate "Informare acasă! Siguranţă în lume!" Apreciez efortul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, dar aş fi recunoscător acestuia dacă viitoarea campanie de informare despre drepturi şi capcane în străinătate s-ar face chiar pentru românii care trăiesc peste graniţă sau care sunt interesaţi să plece. Pentru că doamna Debelka s-a gândit ca la întâlnirea de la Oradea să invite membri ai PSD şi câţiva şefi de instituţii publice. Aşadar, dacă eşti deputat PSD, vicepreşedinte de consiliu judeţean sau fost ministru al sănătăţii, clar te încadrezi în grupul ţintă al campaniei de informare desfăşurată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, că doar - nu-i aşa? - ai planuri de emigrare şi trebuie să ştii ce pericole te pândesc în străinătate. Nu cunoaştem alte detalii din această campanie naţională, publică, pentru că nici presa nu a avut acces la întâlnirea din spatele uşilor închise. Dar ştim părerea doamnei secretar de stat despre protestul din 10 august, ştim cu exactitate că doamna îi condamnă pe cei care au ieşit în Piaţa Victoriei şi au fost gazaţi de Jandarmerie. Toate acestea le cunoaştem, doamna le-a declarat public, că doar este în fişa postului să înfiereze fix diaspora pe care ar trebui să o reprezinte şi ale cărei interese ar trebui să le apere! Sunt printre cei care au întrebat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni ce anume o recomandă pe doamna Debelka pentru funcţia ocupată. Sunt printre cei care a condamnat public numirile exclusiv politice în funcţii atât de importante în instituţii publice. Efectul acestora este evident şi în ţară şi în afara ei!

Ion Spânu "Referendumul care ne poate uni" Gradul de divizare al societăţii româneşti pare să fi ajuns, în momentul de faţă, într-un punct culminant. Scene din războiul româno-român pot fi văzute, zilnic, pe stradă, la televizor şi chiar în familie. Cu toate acestea, peste trei milioane de români şi-au unit forţele, au uitat de preferinţele politice, de dreapta sau de stânga, şi au semnat petiţia pentru modificarea Constituţiei, în sensul redefinirii instituţiei juridice a căsătoriei, ca fiind cea dintre un bărbat şi o femeie. Este un prim pas spre normalitate, este un prim pas spre o Românie unită. În calea înfăptuirii Marii Uniri de la 1918, au stat puteri si interese potrivnice dezvoltării României. Acestea s-au exprimat atât în plan politic, cât şi în plan social. În calea reconcilierii României de azi, apar puteri şi interese menite să păstreze acelaşi grad de divizare al societăţii, prin răspândirea de informaţii false, servite publicului ca adevăruri absolute. În cele ce urmează, voi demonta, rând pe rând, cele cinci mari minciuni despre referendumul pentru familie. Referendumul pentru familie este o iniţiativă antieuropeană. Ceea ce uită să ne spună cei care repetă la nesfârşit acest refren este faptul că, în luna octombrie a anului trecut, un grup de intelectuali de marcă ai Europei, provenind din ţări precum Franţa, Cehia, Ungaria, Polonia, Norvegia, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, dădeau publicităţii Declaraţia de la Paris, intitulată: "O Europă în care putem crede". Iată un scurt fragment din această declaraţie: "Adevărata Europă afirmă demnitatea egală a fiecărui individ, fără deosebire de sex, poziţie socială sau rasă. Tot din rădăcinile creştine reiese şi acest lucru. Blânde, virtuţile noastre sunt, fără îndoială, o moştenire creştină: dreptate, compasiune, milă, iertare, împăciuire şi caritate. Creştinismul a revoluţionat relaţia dintre bărbat şi femeie, apreciind iubirea şi fidelitatea reciprocă la un nivel fără precedent. Legătura căsătoriei îngăduie deopotrivă bărbatului şi femeii să înflorească întreolaltă. Majoritatea sacrificiilor pe care le facem sunt pentru partenerul de viaţă şi pentru copiii noştri. Acest spirit de sacrificiu este încă o contribuţie creştină la Europa pe care o iubim". Referendumul pentru familie este o temă falsă. În ultimii 12 ani, Parlamentul României a avut în dezbatere 6 iniţiative care au avut şi continuă să aibă ca subiect apărarea drepturilor minorităţilor sexuale şi stabilirea unor reglementări în ceea ce priveşte parteneriate civile, toate acestea ca urmare a unui puternic lobby din partea comunităţii LGBT. De altfel, dacă am face un exerciţiu de imaginaţie, am realiza că un referendum cu o astfel de temă ar fi fost de neconceput în urmă cu 20 de ani. Referendumul pentru Familie vine ea un răspuns direct la lobby-ul făcut de comunitatea LGBT din ultimii 12 ani. Referendumul pentru familie este referendumul PSD. Această afirmaţie poate fi foarte uşor demontată, dacă ne aducem aminte numai de faptul că iniţiatorii acestui referendum, cei care au strâns cele trei milioane de semnături, Coaliţia pentru Familie, sunt reprezentanţi ai societăţii civile. Citez de pe site-ul organizaţiei: "Coaliţia pentru familie este o iniţiativă civică fără personalitate juridică, independentă de orice partid politic şi neafiliată confesional, deschisă celor care împărtăşesc valorile familiei". Referendumul pentru familie nu este o prioritate pentru România. În momentul în care 3 milioane de cetăţeni români solicită modificarea Constituţiei, acest lucru devine o prioritate naţională. Evident, există lucruri mai grave care se petrec în societatea noastră, dar nimeni nu ne poate spune că mai multe probleme nu pot fi rezolvate în acelaşi timp şi fiecare trebuie să-şi aştepte rândul. În plus, există anumite deficienţe care se pot repara imediat, în timp ce altele necesită un timp mult mai îndelungat pentru a fi remediate. Referendumul pentru familie - un cost inutil. Datele statistice, furnizate de INS, arată că fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste, depăşind cu 350.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani. Foarte posibil ca, pe termen lung, costul pentru România să fie mult mai mare decât suma deja alocată de la buget, îmbătrânirea populaţiei putând avea consecinţe foarte grave asupra economiei în ansamblu. Voi încheia aici, nu înainte de a sublinia faptul ca referendumul pentru familie are în vedere clarificarea definiţiei instituţiei juridice a căsătoriei şi nu restrânge în vreun fel drepturile minorităţilor sexuale din România. Totodată, îmi exprim speranţa că România, cu acest prilej, va face pace cu sine şi va redeveni, aşa cum este scris şi în titulatura referendumului, o familie.

Giureci-Slobodan Ghera "Ziua mondială a educaţiei" La început de octombrie, sărbătorim o zi care ne arată cât de importantă este educaţia, care ne arată că fără oameni învăţaţi, fără oameni cu şcoală şi care să fie buni într-un anumit domeniu, nu putem să avem decât o societate care stagnează. Este vorba de 5 octombrie, Ziua mondială a educaţiei. UNESCO a creat această zi, constituind principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la nivel internaţional, dar şi pentru a atrage atenţia asupra muncii acestora, asupra faptului că profesorii sunt indispensabili unei educaţii de calitate. Tocmai de aceea, ei trebuie să fie remuneraţi aşa cum se cuvine, să fie motivaţi, susţinuţi şi dotaţi cu toate resursele de care au nevoie pentru ca actul educaţional să fie unul performant. Fără profesori, societatea n-a putut şi nici n-ar putea exista. Noi n-am fi avut de unde învăţa, copiii noştri n-ar avea acum de la cine să înveţe. Este una dintre cele mai nobile profesii, dar şi una dintre cele mai frumoase, pentru că dobândeşti cunoştinţe, le împărtăşeşti altora şi te simţi mai apoi mândru că ai făcut parte din procesul de formare profesională prin care a trecut o persoană. La ceas aniversar, elevi şi profesori dau trecutului ce este al lui, împliniri, eşecuri, nostalgii, şi, în acelaşi timp, deschid porţile viitorului cu tot ce înseamnă el. Curajul, dorinţa şi "frumoasa inconştienţă" a elevilor, clădite pe experienţa şi valoarea profesorilor, aduc reevaluarea efectului pedagogic, a premiselor succesului, a impactului pozitiv pe care îl putem avea, cu toţii, asupra învăţării. În Croaţia, nivelul de alfabetizare este aproape de 99%, cu o forţă de muncă de înaltă calificare, iar acest lucru evident se datorează profesorilor. De aceea, suntem datori să luăm exemple pozitive, precum Finlanda, să protejăm această meserie şi să profităm de tot ceea ce au mai bun de oferit profesorii noştri. Să-i ascultăm, să ţinem cont de ceea ce-şi doresc şi să încercăm să le oferim toate condiţiile pentru ca ei să-şi facă din ce în ce mai bine munca. Cred că, până acum, am reuşit să facem, pe alocuri, câte ceva bun pentru dascălii noştri. De la 1 martie 2018, salariile din educaţie s-au mărit cu 20%. Profesorii ar trebui să primească salarii mai mari şi începând cu 1 septembrie, potrivit unui proiect aprobat de Guvern. Salariul de funcţie al cadrelor didactice şi al personalului ştiinţifico-didactic din instituţiile de învăţământ finanţate de la buget va fi indexat cu 8%. De asemenea, veniturile profesorilor încadraţi în regim de plată cu ora cresc cu 25% faţă de nivelul de anul trecut, iar acestea fiind doar o parte dintre măsuri. Pe lângă ele, se doreşte şi consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţământul superior şi cel preuniversitar, regândirea modalităţilor de avansare în carieră şi redefinirea statutului şi rolul personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale etc. De Ziua mondială a educaţiei, vreau să le urez la mulţi ani tuturor celor care sunt implicaţi în actul educaţional. Meritaţi tot ce este mai bun, pentru că ne oferiţi tot ce este mai bun!