Carmen-Ileana Mihălcescu Continuăm cu prezentarea interpelărilor. Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi. Alternativ va fi intervenţia. Domnul deputat Constantin Şovăială - cinci interpelări depuse. Este prezent? Nu. Domnul Daniel Vasile? Nu. Domnul Adrian Dohotaru - neafiliat? Nu. Domnul Daniel Olteanu? Nu. Domnul Predoiu? Nu. Domnul Pirtea? Nu. Domnul Codreanu? Două interpelări depuse, una citită, potrivit Regulamentului. Vă rog.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului George Vladimir Ivaşcu, ministrul culturii şi identităţii naţionale, şi doamnei Andreea Lambru, secretar general al Guvernului. Obiectul interpelării este următorul: "Fondurile alocate editării publicaţiilor dedicate Centenarului Marii Unirii, de către statul român". Conform documentului "Sinteză privind priorităţile strategice pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 şi perspectiva 2018-2020", un punct central în activitatea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale îl va constitui pregătirea Centenarului Marii Uniri. În acest sens, se vor avea în vedere activităţi care fac referire la restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea lăcaşuri, acolo unde este cazul, şi amplasarea de plăci comemorative pe case şi clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia, inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand. În ceea ce priveşte editarea publicaţiilor dedicate Centenarului Marii Uniri, priorităţile Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale sunt legate de lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă. Ţinând cont de faptul că Centenarul Marii Uniri vizează un eveniment crucial, de o semnificaţie deosebită pentru România, vă rugăm respectuos să transmiteţi: Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Băişanu este prezent? Nu. Avem o interpelare depusă de mai mulţi colegi - domnul Rodeanu, domnul Lupescu, domnul Popescu - USR. Dacă vreunul dintre ei...? Nu vor să susţină. Doamna Oana Bîzgan este? Nu. Toate acestea se vor depune în scris. Domnul Nicolae Popescu? Nu este. Este! Vă rog.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea este adresată Guvernului României, doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, şi are ca obiect "Programul de celebrare a Centenarului Marii Uniri 1918-2018". Stimată doamnă prim-ministru, Având în vedere importanţa anului 2018, din punct de vedere al celebrării Centenarului, vă rog respectuos să-mi comunicaţi următoarele date, care deocamdată nu se regăsesc pe site-ul dedicat Centenarului, centenar.gov.ro. 1. Calendarul şi programul oficial, defalcat pe luni, săptămâni şi zile; 2. Vă rog să-mi indicaţi motivul pentru care site-ul oficial al Centenarului nu este adus la zi cu cele enunţate la punctul 1? 3. În documentul programatic privind Centenarul aţi conturat dimensiunea României din afara graniţelor - Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria - dimensiunea numărul 6, incluzând în cadrul acesteia noua diasporă. În cadrul acestei dimensiuni, aţi marcat ca latură esenţială programele care vizează încurajarea revenirii românilor din noua diasporă în ţară, inclusiv în forma asistenţei financiare şi a unor măsuri concentrate de stimulare a economiei în zonele afectate de emigrarea masivă. Ca reprezentant ales al diasporei, vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri concrete intenţionaţi să dispuneţi pentru implementarea acestor direcţii şi care este calendarul acestora? 4. Întrucât în acest moment informaţiile privind Centenarul sunt disparate pe site-urile diverselor instituţii - ministere -, cum ar fi Ministerul Culturii, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, vă rog să apreciaţi ca oportună unificarea tuturor acestor informaţii într-un spaţiu portal, precum cel deja existent, centenar.gov.ro, şi să-mi comunicaţi opinia dumneavoastră faţă de această sugestie. Ultimul punct, 5. Vă rog să-mi comunicaţi ce instrumente puteţi indica pentru a îmbunătăţi şi populariza acest Centenar, în rândul cetăţenilor români de pretutindeni, inclusiv în noua diasporă. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Steriu? Nu este. Depune în scris. Domnul Petru Movilă? Nu este. În scris. Domnul Neculai Iftimie? Nu este. În scris. Doamna Beatrice Tudor? Nu este. În scris. Domnul Ilie Toma? Vă rog.
Ilie Toma Vă mulţumesc. Doamnă preşedinte de şedinţă, Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor şi vine într-o situaţie grea pentru municipiul Hunedoara, unde se pare că s-au anulat absolut toate trenurile de transport pe ruta Simeria-Hunedoara. În urma audienţelor de la Cabinetul parlamentar din municipiul Hunedoara, vă supun atenţiei următorul aspect: de la 1 martie 2018, CFR Călători, Regionala Timişoara, anulează, total sau parţial, o serie de trenuri. La nivelul judeţului Hunedoara, pe ruta Simeria-Hunedoara şi retur, în acest moment s-au anulat permanent şase trenuri: trenurile 2.141, 2.142, 2.143, 2.144, 2.145, 2.146, pe ruta Simeria-Hunedoara sau Hunedoara-Simeria. Ele au fost anulate permanent. Motivul invocat de reprezentanţii CFR Călători este că traficul de pasageri este redus sub 10 pasageri pe tren şi circulaţia trenurilor nu se justifică financiar. Menţionez că această afirmaţie nu poate fi susţinută, din cauza lipsei de monitorizare audio-video a angajaţilor, biletele comercializându-se şi în tren, nu doar prin casieria societăţii. Municipiul Hunedoara a fost un oraş puternic industrializat, iar în urma reducerii activităţii Combinatului siderurgic, forţa de muncă a migrat spre oraşele învecinate, unde a avut loc alternativa locului de muncă în fabricarea componentelor auto, cu precădere. În parcul industrial care urmează să se extindă la Simeria, o mare companie germană urmează să construiască o fabrică de produse electrocasnice. Discuţiile cu autorităţile din judeţul Hunedoara sunt avansate, iar demararea investiţiei care atrage masiv forţa de muncă din municipiul Hunedoara este într-un stadiu avansat. Investiţia de la Simeria ar presupune crearea a 2.000-2.500 de locuri de muncă în noul parc industrial, conform declaraţiei reprezentanţilor judeţului Hunedoara. Aceste locuri de muncă atrag locuitorii din tot judeţul, majoritari fiind cetăţenii municipiului Hunedoara, şi care vor fi nevoiţi să facă naveta Hunedoara-Simeria şi invers. Faţă de cele de mai sus, atrag atenţia că majoritatea locuitorilor sunt dependenţi de navetă, naveta pe calea ferată fiind un mijloc mai puţin costisitor de deplasare. Pe de altă parte, turismul este în plină dezvoltare. Castelul Corvinilor din Hunedoara a avut anul trecut aproape 400.000 de turişti, cu 10% mai mult decât în anul 2016. Menţionez că cetăţenii care vin din alte judeţe, până în Simeria, nu au alternativa continuării călătoriei cu trenul până la Hunedoara, respectiv, atât navetiştii, cât şi turiştii sosiţi în municipiul Hunedoara, sunt obligaţi să folosească alte mijloace de deplasare, mai costisitoare şi riscante, pe tronsonul de drum Hunedoara-Sântuhalm-Simeria fiind numeroase accidente rutiere. Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul celor peste 100.000 de cetăţeni, locuitori ai arealului municipiului Hunedoara, vă rog să-mi comunicaţi care ar fi modalitatea şi procedura prin care ar putea fi reluată circulaţia trenurilor, cu precădere la orele de vârf 6,00 - 8,00, 14,00 - 16,00, 22,00 - 24,00 şi vă rog să ne sprijiniţi în demersurile noastre, pentru a relua circulaţia pe calea ferată a trenurilor pe ruta Hunedoara - Simeria şi retur şi, totodată, să ne comunicaţi perioada de timp şi paşii care trebuie urmaţi, în conformitate cu prevederile legale, pentru ca acest fapt să fie posibil în cel mai scurt timp. Solicit răspuns verbal şi în scris. Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Simona Oprescu? Nu este. Depune în scris. Domnul Mihăiţă Vîrză. Vă rog.
Mihăiţă Vîrză Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului. Stimate domnule ministru, Potrivit datelor oficiale, ponderea industriei turismului în produsul intern brut a crescut de la 1,5% în 2016, la aproximativ 2,6% în 2017, iar pentru acest an sunt preconizate alte creşteri importante, bazate pe măsurile aplicate în cursul anului 2017. Experţii din domeniu apreciază că în prezent industria de turism este asaltată de un val de schimbări, - ca un macromediu extrem de imprevizibil - atât legate de tehnologie, cât şi de comportamentul consumatorilor. Printre aceste schimbări, sunt câteva care ajută companiile să se pregătească pentru provocările viitoare şi să creeze noi strategii: schimbarea obiceiurilor de consum, noile modele de afaceri, ţintirea pieţei, în funcţie de noile tendinţe. În ciuda acestor imprevizibilităţi, există o mulţime de oportunităţi pentru companiile de turism dispuse să investească în noile tehnologii, în dezvoltarea noilor produse turistice, în dezvoltarea relaţiei cu clienţii şi chiar să adopte noi modele de afaceri. Cu toate acestea, se constată o serioasă lipsă a personalului calificat în acest domeniu, oamenii de afaceri din industria turismului solicitând, în mod repetat, ministerului de resort, soluţii în acest sens. Având în vedere cele enunţate mai sus, vă rog să ne transmiteţi un răspuns la următoarele întrebări: 1. Care este în prezent viziunea Ministerului Turismului pe această temă? Şi 2, în cadrul conferinţei "Dezvoltarea durabilă a turismului în România din 2017", Ministerul Turismului afirmă că are în plan realizarea unor centre de pregătire profesională. A fost elaborat, în acest sens, un plan de măsuri? Care este stadiul acestei iniţiative? Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Costel Alexe depune în scris. Domnul Florin Roman depune în scris. Domnul Laurenţiu Nistor - în scris. Domnul Gabriel Andronache - în scris. Domnul Ilie Dan Barna - în scris. Domnul Iulian Bulai? Doamna Lavinia-Corina Cosma? Depune în scris. Doamna Cristina Iurişniţi? În scris. Domnul Claudiu Năsui? În scris. Domnul Sergiu Vlad? În scris. Nu? O susţineţi. Vă rog.
Sergiu Cosmin Vlad Interpelare adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului şi sportului. Stimată doamnă ministru, În urma sesizării pe care am primit-o din partea unui club sportiv de drept privat, constituit în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii, vă înaintez solicitarea care urmează. Vă solicit, cu respect, să-mi comunicaţi un răspuns scris, motivat în fapt şi în drept, cu privire la eligibilitatea, în accepţiunea Legii nr. 350/2005, respectiv dacă sunt acceptate şi dacă se pot achita de către primărie, prin intermediul Centrului Municipal de Cultură Arad, în această speţă, cheltuielile izvorâte sau sumele de bani care se vor plăti de Clubul sportiv de drept privat, în baza contractelor de activitate sportivă care sunt încheiate în baza prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului. În sprijinul solicitării noastre, precizăm că legiuitorul nu a prevăzut în Legea nr. 350/2005 nicio interdicţie de plată a salariilor sau a altor drepturi băneşti izvorâte din contractul de activitate sportivă. Ca urmare, considerăm că este aplicabil principiul conform căruia "unde legea nu interzice, înseamnă că permite". Prezenta solicitare a fost formulată, luând în considerare şi următoarele prevederi legale incidente în domeniul respectiv. Articolul 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului: "Sportivii de performanţă încheie cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă". Şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care menţionează: "Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea activităţii, potrivit alin. (1) şi (2), în limita a maximum 5% din bugetul aprobat". Având în vedere cele prezentate, aştept răspunsul dumneavoastră, doamnă ministru. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Tudor Pop. Vă rog.
Tudor Rareş Pop Interpelarea se adresează domnului ministru Mihai Fifor, iar obiectul interpelării este "Planul de management al Institutului «Cantacuzino»". Domnule ministru, Este de notorietate criza imunoglobulinelor din România şi activarea mecanismului de protecţie civilă în caz de dezastre, de către doamna ministru a sănătăţii, Sorina Pintea, tot aşa cum este de notorietate şi faptul că doamna ministru declara că la Institutul "Cantacuzino" s-ar putea produce imunoglobulinele, esenţiale pentru salvarea vieţilor pacienţilor dependenţi de acestea. Ştim, însă, că acest mecanism de protecţie civilă nu va funcţiona decât pe o perioadă scurtă de timp - 6-12 luni -, urmând ca după aceea să ne descurcăm singuri. Soluţia pe care doamna ministru Sorina Pintea, dar şi noi, o vedem, este repunerea în funcţiune a liniei de producere a imunoglobulinei la Institutul "Cantacuzino". În luna noiembrie, în urma Hotărârii de organizare a Institutului "Cantacuzino", acesta a fost trecut în subordinea ministerului pe care îl conduceţi şi, în data de 22 decembrie 2017, fostul ministru al sănătăţii, Florian Bodog, împreună cu dumneavoastră, aţi semnat Protocolul de predare-primire a Institutului "Cantacuzino". La acea dată declaraţi că: "Este o instituţie intrată, din păcate, în umbră, în ultimii ani, dar este importantă pentru securitatea în sănătate. Avem un plan riguros de reaşezare a acestei instituţii. După sărbători începem să lucrăm pe programul de management şi vom porni motoarele. Este un institut strategic pe care ni-l dorim relansat". Vă solicit, aşadar, stimate domnule ministru, la trei luni de la aceste declaraţii, să ne transmiteţi planul de reaşezare despre care vorbeaţi în 22 decembrie 2017 şi programul aferent de management. Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Dan Rădulescu? În scris. Domnul Cornel Zainea? În scris. Domnul Corneliu Olar? În scris. Domnul Ştefan Popa? Vă rog.
Ştefan-Ovidiu Popa Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Anton Anton, ministrul energiei. Obiectul interpelării este "Înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în judeţul Vâlcea nu mai suportă amânare". Stimate domnule ministru, În judeţul Vâlcea, de aproximativ patru ani au fost depuse de către unităţile administrativ-teritoriale proiecte pentru înfiinţarea de reţele de gaz pentru care nici în momentul de faţă nu s-au dat avize. Locuitorii vâlceni, din mai multe comune, au solicitat înfiinţarea reţelei de gaz, însă aceste solicitări au rămas fără răspuns, deşi primăriile au depus documentaţia pentru introducerea gazului metan în localităţi. În prezent, în mai multe zone ale judeţului Vâlcea, încălzirea, prepararea hranei şi a apei calde se face cu lemne, în sobe de teracotă, la consumatorii casnici şi cu centrale termice pe combustibil solid, la majoritatea obiectivelor social-culturale şi agenţilor economici importanţi. Localităţile în plină dezvoltare industrială, cu aproximativ 7.000 de locuitori, unele aflate în vecinătatea municipiului Râmnicu Vâlcea, nu ar trebui să întâmpine astfel de obstacole, în anul 2018. Aceste investiţii nu sunt moft, ci o reală necesitate. Astfel, domnule ministru, vă rog să ne comunicaţi soluţiile şi termenele pe care le găsiţi oportune pentru rezolvarea acestor solicitări, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor vâlceni. Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc. Ştefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Sorin Bota? În scris. Domnul Daniel Gheorghe. Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc. Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Doamnă preşedinte, Interpelarea mea se adresează doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica Dăncilă. Obiectul interpelării: "Statul român renunţă, în faţa corporaţiilor, la un atribut al suveranităţii sale". Doamnă prim-ministru, În data de 11 octombrie 2017, prim-ministrul Mihai Tudose adoptă o hotărâre prin care trimite spre adoptare Parlamentului Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere, referitoare la perimetre petroliere offshore. Proiectul de lege prevede o serie de reglementări cu privire la autorizările necesare pentru lucrări la sondele marine, autorităţile competente, diverse proceduri şi o lungă serie de dispoziţii derogatorii de la normele de drept comun în domeniul proprietăţii private, al mediului şi altele. Să luăm punctual cele mai spinoase probleme din această propunere legislativă. La art. 18 se prevede mai întâi că: "Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază pe toată perioada derulării acestora de niveluri de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferentă acestor cote şi de reglementările fiscale existente de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Cu alte cuvinte, atâta vreme cât va exista un strop de petrol şi/sau gaz în perimetrul pe care îl exploatează, corporaţiile americane, austriece, ruseşti mari - Exonn Mobil, OMV, Lukoil - vor beneficia de niveluri de redevenţe şi impozite stabilite la nivelul anului 2018, ştiut fiind că la acest moment avem redevenţe şi impozite la niveluri infime, faţă de toate ţările producătoare de petrol şi gaze din Uniunea Europeană. Să luăm redevenţa la gaze care, în România, în anul 2018, este stabilită la nivelul preţului la gaz din anul 2012, statul încasând o redevenţă, în medie, de 7% - între 3,5% şi 13,5% -, calculată la nivelul unui preţ neactualizat de şase ani, respectiv 45,71 lei/MWh. Asta în condiţiile în care la data la care vorbim producătorii vând gazul la preţul pieţei, respectiv cu 89 de lei/MWh. Or, preţul pieţei fiind de două ori mai mare decât cel de referinţă, rezultă că la această dată România atinge o redevenţă situată între 1,75% şi 6,75%, în medie 3% din preţul gazelor extrase de la noi. Cu alte cuvinte, statul nu renunţă în faţa corporaţiilor la un atribut al suveranităţii sale, acela de a legifera şi de a stabili în materia prevederilor referitoare la impozitarea directă, ştiut fiind că, la nivelul Uniunii Europene, reglementările fiscale cu privire la impozitele directe sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru, în funcţie de necesitatea de resurse a acestuia. Mai mult, în acelaşi art. 18 se prevede şi că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare, obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele 3 minute, vă rog...
Andrei Daniel Gheorghe Am depăşit!
Carmen-Ileana Mihălcescu ... să încheiaţi.
Andrei Daniel Gheorghe Prezentul proiect de lege, la data de 12 februarie, a fost adoptat de Senatul României. Cu alte cuvinte, corporaţiilor care extrag zăcămintele româneşti de pe platoul continental al Mării Negre nu doar că nu li se vor putea modifica reglementările fiscale în anul viitor, dar şi în prezent le sunt aplicabile exclusiv cele favorabile. În această formă, doamnă prim-ministru, vă rog să luaţi măsurile necesare, legale, prin care să corectaţi acest prejudiciu major adus statului român şi cetăţenilor săi. Solicit răspuns verbal şi în scris. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Radu Anişoara? În scris. Domnul Sorin Bumb? În scris. Domnul Dobrovie? În scris. Domnul Prisnel? În scris. Domnul Viziteu? În scris. Domnul Duruş? Vă rog.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor. Stimate domnule ministru, Vă supun atenţiei situaţia în care se găseşte reabilitarea DN 18, care leagă Maramureşul de Suceava, prin Pasul Prislop, un drum extrem de important pentru localnici, dar şi pentru turişti. Domnule ministru, La finalul lunii februarie 2018, CNAIR a publicat stadiul proiectelor aflate în derulare pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. Şi, contrar aşteptărilor, finalizarea investiţiilor pe tronsoanele de pe DN 18 - Baia Mare - Sighetul Marmaţiei şi Moisei - Iacobeni - nu mai este posibilă în acest an, din cauza lipsei alocării bugetare. Conform datelor furnizate de CNAIR, tronsonul Baia Mare - Sighetul Marmaţiei are un stadiu fizic de realizare de 93% şi un stadiu al plăţilor de 80%, lucrările fiind începute în septembrie 2011 şi ar fi trebuit finalizate în 2015. S-a dat un nou termen - vara lui 2017. Din lipsă de fonduri, anul trecut s-a anunţat decalarea lucrărilor cu încă un an. Cu toate acestea, în nota CNAIR din februarie 2018 se arată că nu sunt suficienţi bani nici anul acesta. Cele 4 loturi ale tronsonului Moisei - Iacobeni au o situaţie şi mai îngrijorătoare. Execuţia lucrărilor se situează între 70% pentru lotul 2 şi 10% pentru lotul 4. Stadiul financiar este între 55% - lotul 1 şi 4% - lotul 4. Toate cele 4 loturi ar fi trebuit să fie finalizate în acest an. În acest moment, fără finanţare şi cu întârzieri în execuţie, este foarte clar că investiţia nu doar că nu va fi finalizată la termen, ea nu va fi predată anul acesta, şi, la cum merg lucrurile, termenul realist de terminare a lucrărilor este 2020. Domnule ministru, Situaţia este una deosebit de gravă. Prin întârzierile pe care le provocaţi investiţiei de pe DN 18, prin nealocarea sumelor necesare finalizării lucrărilor în acest an, produceţi pagube economiei din zonă. La fel, turismul între două provincii de o importanţă deosebită la nivelul României - Maramureşul istoric şi Bucovina - este grav afectat. Este inacceptabilă atitudinea pe care o manifestă constant Ministerul Transporturilor faţă de judeţul pe care îl reprezint în Parlament. Maramureşul nu are aeroport funcţional de 27 de luni; Maramureşul nu este cuprins în niciun proiect aflat în derulare pentru autostrăzi sau drumuri rapide, iar de 7 ani ministerul derulează o investiţie, pe DN 18, care trebuia să fie gata în 4 ani. Sunt convins că maramureşenii merită mai mult respect decât le oferiţi, măcar pentru simplul fapt că au votat, în proporţie de 43%, reprezentanţii PSD, la ultimele alegeri generale. Având acestea în vedere, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări. 1. Ce sume s-au alocat în acest an tronsoanelor de investiţii aduse în discuţie şi cât la sută reprezintă din necesar, pentru a putea fi finalizate lucrările la termen? 2. Care este termenul, pe fiecare sector în parte, pe DN 18, la care previzionaţi că va fi predată lucrarea? Şi 3. Care sunt investiţiile majore legate de Maramureş, pe care Ministerul Transporturilor le are în vedere - obiective şi termene? Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Silviu Dehelean? În scris. Domnul Cristian Ghinea? În scris. Domnul Antal János? Vă rog.
István-János Antal Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea - către Ministerul Justiţiei, în atenţia domnului ministru Tudorel Toader. Se referă la procedura Camerei de Consiliu. Stimate domnule ministru, Încă de la adoptarea noului Cod de procedură civilă, Camera de Consiliu a fost o instituţie prevăzută de acesta, cu toate că nu existau spaţii necesare pentru aplicarea ei, iar, în acest sens, aplicarea acesteia a fost amânată din 2010 până în prezent. În luna decembrie a anului 2016, Guvernul a stabilit, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95, că sunt prorogate, pentru o perioadă de 2 ani, până la data de 1 ianuarie 2019, termenele prevăzute de Legea nr. 2 din 2013 privind degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134 din 2010 privind Codul de procedură civilă, şi prorogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62 din 2015. În interpelarea scrisă am făcut referire la art. 12, 13. Sunt în scris. Trec la întrebări, pentru că nu mă încadrez în 3 minute. Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări. Aş dori un răspuns în scris. Antal István, deputat al UDMR Constanţa. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Florinel Stancu? În scris. Domnul Ungureanu, Emanuel Ungureanu? În scris. Domnul Turcescu? În scris. Domnul Adrian Todoran? În scris. Domnul Eugen Tomac? În scris. Domnul Marius Paşcan? Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună seara, distinşi colegi. Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Şova. Am aflat cu stupefacţie, dintr-un comunicat public al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, că a fost reziliat contractul de execuţie a centurii ocolitoare a Municipiului Târgu Mureş, după 4 ani de conflicte, tribulaţii şi cazne pe care le-a cunoscut acest proiect contractat, în calitate de executant, de o firmă spaniolă. În respectivul comunicat se arată că: "Având în vedere necesitatea revizuirii proiectului tehnic, precum şi costurile mari legate de execuţia lucrărilor, conform proiectului revizuit, beneficiarul a încheiat cu antreprenorul un acord de voinţă al părţilor privind încetarea contractului de execuţie "Construcţia variantei de ocolire Târgu Mureş" şi că se va proceda la demararea unei alte proceduri de achiziţie publică pentru finalizarea obiectivului. Domnule ministru, În luna octombrie a anului trecut, compania comunica tocmai că progresul fizic total în privinţa acestei lucrări este de doar aproximativ 35%, după 4 ani de lucrări. Nu se făcea, la vremea respectivă, vorbire de niciun fel de sancţiune care ar fi fost aplicată executantului pentru întârzieri sau lucrări neconforme, iar de atunci se pare că nu s-a mai întâmplat nimic semnificativ în privinţa acestui proiect, până la această soluţie ultimativă, de reziliere a contractului pe cale amiabilă. Vă solicit imperativ să mă informaţi cu celeritate: Cine se face vinovat pentru această situaţie? Ce sancţiuni s-au aplicat pe baza contractului respectiv, pentru întârzierile în execuţia lucrărilor? Când se vor relua procedurile de licitaţie? Care este valoarea estimativă a lucrărilor rămase? Şi dacă există fondurile necesare în acest sens? Nu în ultimul rând, în numele mureşenilor care aşteaptă de 4 ani să vadă finalizată o centură rutieră ocolitoare, ale cărei lucrări au fost inaugurate cu surle şi trâmbiţe în campania electorală a PSD din 2014, vă solicit să mă informaţi, când estimaţi, totuşi, sub cuvânt de onoare, că această lucrare va fi dusă la bun sfârşit? Vă mulţumesc. Solicit răspuns oral şi în scris. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Corneliu Bichineţ, vă rog.
Corneliu Bichineţ Doamnă preşedinte de şedinţă, Când am văzut cum se răresc parlamentarii în sală, cum pleacă ziariştii, au plecat televiziunile, am fost puţin îngrijorat şi m-am gândit să rămân până la sfârşitul programului, în caz că adormiţi, singură, la pupitru, acolo, să aibă cine să vă trezească, după o zi atât de lungă şi de grea. Interpelarea mea este adresată unui ministru foarte sprinţar şi simpatic, de altfel, domnul Eugen-Orlando Teodorovici. Ştiu că aveţi o viaţă grea, domnule ministru, foarte, foarte grea. Şi nu vreau să v-o fac eu şi mai grea. S-au dus vremurile când cutreieraţi, tânăr şi neliniştit, lăcaşurile de cultură, teatru, muzeele, bibliotecile, cluburile, discotecile şi aşa mai departe. Vă ocupaţi acum de finanţele acestei ţări vlăguite. Concret. Credeţi că ANAF, în 2018, va recupera vreun leu de la cei care au făcut evaziune? Credeţi, domnule ministru Orlando Teodorovici, că ANAF, în 2018, va recupera vreun ban de la cei pe care DNA i-a identificat ca fiind jefuitori ai acestei ţări? Dacă se va întâmpla să se recupereze vreun leu, deşi eu nu cred treaba aceasta, vă rog să-mi daţi un răspuns în scris, aici, şi nu îmi fixaţi întâlniri în altă parte, prin care să comunicaţi că toţi aceşti bani intră pentru drumurile naţionale şi judeţene din această ţară. Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Şi doamna deputat Tamara Ciofu, vă rog.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Obiectul interpelării: "Oportunitatea unor modificări la Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului" şi este adresată doamnei ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan. Ministerul afacerilor interne a impus agenţilor de poliţie care vor să participe la concursurile din sursă externă pentru funcţiile de ofiţeri specialişti să facă dovada calificativelor de evaluare a activităţii în serviciu pe ultimii 2 ani - cel puţin "Bine". Această cerinţă a fost impusă exclusiv agenţilor de poliţie, nu şi candidaţilor veniţi din viaţa civilă. Aşadar, cei care nu au efectiv 2 ani vechime în poliţie, în lipsa altor prevederi, nu pot îndeplini aceste cerinţe care sunt diferite faţă de cei care vin din viaţa civilă şi cărora nu li se cere nicio astfel de condiţie, nici măcar o caracterizare de la ultimul angajator. În acest fel, deşi este lipsă de personal în structurile MAI, agenţii de poliţie încadraţi din sursă externă nu pot accede în corpul ofiţeresc. Situaţia descrisă a fost generată de art. 27 45 pct. d) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, care precizează că agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, inclusiv alin. (d), a obţinut calificativul de cel puţin "Bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu. Din cauza faptului că acest paragraf de lege nu prevede nicio excepţie în cazul agenţilor de poliţie care au mai puţin de 2 ani vechime în serviciu şi astfel nu pot face dovada celor două calificative necesare participării la concursurile din sursă externă, sunt agenţi de poliţie care nu au putut participa la concursurile de ofiţer din sursă externă, organizate de către structurile Ministerului Afacerilor Interne. De aceea, am propus, prin iniţiativa legislativă ataşată acestei interpelări, schimbarea situaţiei juridice lacunare din acest moment, cu propunerea completării art. 27 45 lit. d), cu încă o literă, lit. e), prin care să se introducă o excepţie de la prevederile pct. d), astfel că pct. e) să precizeze că, prin excepţie de la prevederile pct. d), agenţilor de poliţie cu o vechime mai mică de 2 ani în serviciu şi care nu pot face în aceste condiţii dovada calificativelor pe ultimii 2 ani de serviciu, le sunt aplicabile cerinţele de la pct. a), b) şi c). Cel de-al doilea aspect pe care doresc să vi-l prezint şi care face obiectul aceleiaşi propuneri legislative se referă la imposibilitatea poliţiştilor încadraţi din sursă externă de a li se modifica raporturile de serviciu prin mutare, delegare sau detaşare, pe o perioadă de cel puţin 3 ani de la numirea în prima funcţie. Este vorba de situaţia funcţionarilor publici cu statut special din MAI, reglementată de Ordonanţa de urgenţă nr. 3 din 24 februarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului. Atât poliţiştilor încadraţi din sursă externă, cât şi celor care au absolvit instituţiile de învăţământ ale MAI li se trasează, fără niciun fel de diferenţiere, sarcini şi atribuţii de serviciu specifice, drepturi şi obligaţii, conform legii. Poliţiştii definitivaţi în profesie au posibilitatea de a evolua în carieră, prin concursuri de trecere în corpul ofiţeresc, de ocupare a unor funcţii de conducere, prin mutare, delegare, detaşare şi transfer. Pentru stenogramă şi pentru secretariat, am ataşat întreaga interpelare. Şi aş vrea doar să închei prin a spune că prezentul proiect legislativ, pe care îl voi aduce la cunoştinţă colegilor mei, pentru a fi semnat şi depus, în vederea aprobării, propune o perioadă mai scurtă de restricţionare a acestor drepturi, de la 3 ani la 6 luni, timpul exact pe care îl parcurge astăzi un elev în şcolile postliceale de poliţie. Nu se mai justifică un interval de timp atât de lung, care poate declanşa inechităţi între cele două moduri de evoluţie în carieră a agenţilor de poliţie, şcoală de poliţie, respectiv sursă externă, cea de-a doua fiind oricum condiţionată de parcurgerea unei forme similare de iniţiere în carieră. Presupun că aceste două iniţiative, care nu cer efort financiar, vor fi studiate cu atenţie. Aştept răspuns scris. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Declar închisă şedinţa noastră de astăzi. La revedere! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,51.