Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare. Declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal şi acestea nu pot depăşi trei minute, iar ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Începem cu Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Camelia Gavrilă. Vă rog.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi se referă la o categorie socială importantă. "Profesorii. Roluri, modele, dar şi responsabilităţi ale societăţii vizavi de aceştia". Sigur că în complexitatea sistemului educaţional, în istoria şi devenirea unei naţii, profesorii reprezintă modele, repere - este o profesie cu har şi predestinare -, ei sunt cei care modelează conturul personalităţii umane, orientează copiii şi tinerii în labirintul cunoaşterii, al înţelegerii lumii, dar şi al înţelegerii de sine. A fi profesor înseamnă certitudinea, dar şi neliniştea că ai ales o profesie complexă, că vei parcurge un drum cognitiv de-a lungul întregii activităţi, dar şi că ai puterea de a dărui, de a oferi ceva din preaplinul fiinţei tale, de a căuta soluţii care se află de multe ori între artă şi ştiinţă, între vocaţie şi cunoaştere, între raţionalitate şi intuiţie. În acest complicat secol XXI, condiţia profesorului înseamnă şi dimensiunea cognitivă constantă, înseamnă şi o preocupare pentru dimensiunea pedagogică şi psihologică, prin care tânărul profesor adaptează ceea ce a învăţat în anii universitari în spaţiul şcolii, al facultăţii, apoi în relaţia cu elevii sau cu studenţii. Declaraţia mea nu este doar o pledoarie pentru categoria profesorilor, un laudatio la acest sfârşit de an şcolar sau universitar, este şi un semnal spre clasa politică, spre guvernanţi, asupra responsabilităţii de a asigura cu multă consecvenţă prestigiul şi respectul meritat de profesori, o salarizare corectă şi decentă a acestora, modalităţi de selecţie şi evoluţie în carieră, pentru că este foarte important modul în care treptele ierarhice se conturează într-o carieră pentru a exista şi competiţie, şi stimulare, şi interes constant. Remarcăm mai departe o finanţare destul de modestă, complicată la acest moment de absenţa fondurilor cu finanţare externă, care să echilibreze zonele de deficit din educaţie, întârzieri în reconfigurări curriculare şi proiecte pe care încă le aşteptăm de la Ministerul Educaţiei, în sensul formării, conturării de strategii pentru elevii şi studenţii societăţii actuale. Dar mai ales vreau să insist asupra nevoii de formare iniţială şi de regândire a acesteia, cu accent mai mare asupra laturii psihopedagogice şi cu conturarea, în cele din urmă, a masteratului didactic, a anului de mentorat, care înseamnă ucenicie pe lângă un profesor cu experienţă, care înseamnă transfer de bune practici şi posibilitatea de a adapta ceea ce înveţi în spaţiul academic, la colectivele diferite, la nivele de vârstă, la elevi, la studenţi, care sunt fie foarte mici şi spiritul ludic este necesar, fie vorbim de rebeliunea adolescentină, fie vorbim de universul complicat şi nuanţat al studenţilor. Mai vreau să subliniez şi importanţa acestei Legi a salarizării pe care o discutăm astăzi şi care poate să acorde prestigiu şi ierarhizare corectă, o Lege a salarizării care are şi lucruri bune, dar şi lucruri pe care le-am fi aşteptat cumva în categoria profesională pe care o reprezint, puţin mai adecvate pentru profesori. Mă refer la diferenţele dintre coeficientul maxim de 2,76 pe o scară de la 1 la 12, în zona noastră, a educaţiei şi coeficienţi...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute regulamentare.
Camelia Gavrilă O concluzie. ... şi coeficienţii din alte zone. Chiar dacă efortul bugetar este mare, în condiţiile în care vorbim de aproape 240.000 de cadre didactice, este important că promisiunile guvernamentale se realizează, că acele creşteri salariale se conturează, inclusiv acordarea sporului de stres neuropsihic, a primelor, a voucherelor de vacanţă, rămâne însă nevoia de a corela decent profesiile care asigură, pe de o parte, sănătatea cetăţeanului, dar şi sănătatea morală a formării, sănătatea educaţională, sănătatea civică, metaforic vorbind, pe care le reprezintă profesorii, cadrele didactice. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Mugur Cozmanciuc nu este. Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu? Doamna deputat Florica Cherecheş? Doamna deputat Antoneta Ioniţă? Domnul deputat Sorin Moldovan? De la PNL este cineva, să nu iau toată lista?! Deocamdată nu este nimeni. Grupul parlamentar al USR? Doamna Lavinia Abu-Amra? Vă rog.
Lavinia-Corina Cosma Bună dimineaţa! Vă mulţumesc. Spuneam acum câteva zile faptul că Legea salarizării este o Cenuşăreasă care de 27 de ani nu-şi găseşte pantoful. A fost curtată de toate guvernele, însă a rămas închisă într-un turn. Vorbeam despre faptul că trebuie să pornim de la principiile care stau la baza ei sau care ar trebui să stea la baza ei, de la filozofia ei, de la echitate, de stabilirea rolurilor în societate, de a acorda fiecărei categorii profesionale importanţa cuvenită. Această formă propusă nu ţine cont de aceste lucruri. Din păcate, realitatea acestor zile confirmă toate aceste lucruri. În campania electorală PSD-ul a câştigat alegerile făcând promisiuni. Azi aceste promisiuni s-au dovedit a fi deşarte. Minciuni, simple minciuni! De cinci luni de zile aţi prostit poporul cu televizorul! Aţi creat multe breaking news-uri pe această lege. Comentatori, analişti politici, noi inclusiv, politicienii, toţi ne-am dat cu părerea încercând să ajungem la o variantă mai bună. În zadar! I-aţi minţit pe bugetari că le veţi dubla sau tripla, în unele cazuri, salariile. Profesori, medici, categorii întregi profesionale care v-au crezut din nou. Aţi ajuns în situaţia să recunoaşteţi astăzi că, de fapt, nu sunt bani, n-au fost niciodată, lucru pe care noi îl spunem din decembrie încoace, dar i-aţi ţinut ocupaţi timp de cinci luni, aţi creat haos în societate, aţi produs şi mai multă ură şi dezbinare prin promovarea acestei legi într-o formă atât de proastă. V-aţi bătut joc de speranţele oamenilor! Aţi multiplicat ura privatului faţă de bugetari! Aţi promovat, din păcate, oameni care şi-au dovedit incompetenţa! Acum vă bazaţi pe faptul că noi, toţi, vom uita. Până peste trei ani vor uita şi cei care v-au votat şi vor vota din nou. Vă vor vota din nou! Să vă fie ruşine! Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Biró Rozália. Vă rog.
Rozália-Ibolya Biró Mulţumesc. Titlul declaraţiei politice: "Şi nepăsarea poate ucide". Realitatea din România de astăzi - la fiecare 30 de secunde este lovită o femeie. Realitatea din România de astăzi - anual peste 200 de femei mor din cauza agresiunilor domestice. Realitatea din România de astăzi - una din patru femei din ţară a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puţin o dată în viaţă, iar peste 70% dintre aceste cazuri nu au fost soluţionate. Realitatea din România de astăzi - 15.933 de victime ale infracţiunilor de lovire şi alte violenţe în familie în anul 2015. Realitatea din România de astăzi - la sfârşitul anului 2016, Ministerul de Finanţe a respins aprobarea Programelor de Interes Naţional în domeniul violenţei în familie şi egalităţii de şanse. Motivul: lipsa resurselor financiare. Realitatea din România de astăzi - nu vorbim despre acest fenomen amplu, complex, înspăimântător, sperând că putem să trecem cu vederea agresiunea, hărţuirea, chiar decesul sau omorârea femeilor, victime ale violenţei domestice, şi nu numai. Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România la achitarea sumei de 9.800 de euro, daune morale, către Angelica Bălşan, o femeie din Petroşani care a reclamat că, în pofida numeroaselor sale plângeri, autorităţile române nu au protejat-o împotriva violenţelor soţului său şi nu l-au făcut pe acesta să răspundă pentru faptele sale. Angelica Bălşan a fost agresată de opt ori de soţul ei şi a suferit lovituri despre care documentele medicale arată că necesita între două şi zece zile de îngrijiri medicale. În perioada 2007-2008, doamna a cerut ajutor, apelând la numărul de urgenţă al Poliţiei, a solicitat protecţie şi a înaintat oficial plângere penală împotriva soţului ei. Instanţele au apreciat că ea ar fi provocat respectivele violenţe domestice şi că acestea nu sunt suficient de grave pentru a fi supuse prevederilor Dreptului penal. În privinţa a trei incidente petrecute în 2007, Tribunalul a decis definitiv să îl achite pe soţ, iar pentru alte cinci agresiuni petrecute în 2008, Parchetul a decis să nu îl pună sub acuzare pe bărbat. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că violenţele fizice la care a fost supusă femeia în mai multe rânduri de către soţ şi rănile care i-au fost produse, aşa cum rezultă din rapoartele medicale şi ale Poliţiei, aveau nivelul de gravitate necesar aplicării art. 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. CEDO a concluzionat că violenţa domestică este tolerată în România şi este percepută drept normală de majoritatea oamenilor, că opinia publică nu este suficient de informată în legătură cu cadrul juridic care există în România, în ceea ce priveşte eliminarea violenţei şi a discriminării faţă de femei, şi că femeile însele nu îşi cunosc drepturile. Astfel, în temeiul art. 41 din Convenţia Europeană, CEDO a condamnat România la plata de 9.800 de euro, daune morale. Oare suma acoperă suferinţa doamnei Angelica Bălşan şi ai celor patru copii? Oare există o sumă suficientă pentru a acoperi gravele suferinţe fizice şi psihice prin care trec femeile şi copiii agresaţi? În niciun caz. Oare câte femei avem în România care suferă ca doamna Bălşan şi aşteaptă, au speranţa că cineva - statul, justiţia, rudele, vecinii, cineva - le va proteja, le va apăra de agresori. Pornind de la situaţia realităţii de astăzi...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute regulamentare. Vă rog să încheiaţi!
Rozália-Ibolya Biró Da. Organizăm Conferinţa internaţională cu tema intitulată "Legi eficiente pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor", pe 12-14 iunie, la Camera Deputaţilor. Rugămintea mea este, stimaţi colegi, să participăm la această conferinţă şi să ne asumăm un rol activ în regiunile pe care le reprezentăm pentru reducerea acestui fenomen inuman. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Grupul parlamentar al PMP. Domnul Petru Movilă a depus în scris. Domnul Marius Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Doamnă preşedinte, Declaraţia mea politică se intitulează "Nu turnaţi gaz pe focul supărărilor interetnice!". De 27 de ani avem parte de politica etnocentristă, separatistă, cu caracter segregaţionist a UDMR, ostilă Constituţiei României, potrivnică unor legi fundamentale ale ţării. A început cu agresivitate, iredentism şi conflicte interetnice în centrul ţării, a continuat cu separarea învăţământului, cu izolarea copiilor, a elevilor maghiari de cei români, cu diverse şicane şi presiuni de natură profesională şi identitară asupra românilor care exasperaţi au părăsit masiv judeţele Harghita şi Covasna. Se simt şi astăzi abandonaţi aceşti români, minoritari în propria lor ţară, identificaţi bizar cu o zonă care şi-a atras un renume problematic, conflictualist - Harcov. În tot acest timp, UDMR şi-a consolidat autoritarist poziţiile prin administraţiile publice locale, are propriile firme de casă, care câştigă cu dedicaţie de ani de zile licitaţiile pentru cele mai importante lucrări de investiţii. Prin ministere şi agenţii ale statului, în administraţia publică centrală şi-a statornicit peste 1.500 de funcţionari şi diverşi specialişti, prin intermediul cărora uniunea cultural-politică participă dintotdeauna la guvernarea României şi prosperă - fie în prima linie, ca partid-balama, care asigură majoritatea unei guvernări, fie politic în linia a doua, strategic în aşteptare, nepărăsind însă vreodată funcţiile de la vârful unor ministere, cum se întâmplă şi azi -, ocupând poziţii şi funcţii de secretari de stat, secretari generali, directori prin agenţii ale statului sau şefi ai unor servicii deconcentrate de prin teritoriu. Un funcţionar sau un demnitar UDMR-ist este din start privilegiat, discriminat pozitiv ca minoritar, iar când ajunge să fie acuzat sau cercetat prin justiţie pentru fapte de natură penală, panica UDMR se aude până pe la Consiliul Europei, prilej cu care aflăm stupefiaţi de câte abuzuri şi discriminare etnică au parte minorităţile din România. În rest, politicienii uniunii o duc foarte bine, şi-au consolidat o încrengătură economică extrem de profitabilă, iar unii dintre liderii săi sunt în topul celor mai bogaţi oameni din generoasa şi atât de toleranta noastră patrie. Astăzi însă, UDMR culege roadele politicii separatiste pe care a purtat-o consecvent timp de aproape trei decenii. Izolându-i etnic pe copii şi elevi, aceştia parcurg toate etapele învăţământului în limba maghiară, iar la absolvire nu cunosc elementar limba română pentru a fi capabili să participe la un concurs nediscriminatoriu etnic pentru obţinerea unui loc de muncă. Astfel că tinerii sunt nevoiţi să plece din România sau să rămână în judeţele de domiciliu, cu populaţie preponderent maghiară, unde oferta de locuri de muncă este raportabilă şi nivelului de dezvoltare economică. Spre exemplu, Harghita şi Covasna, cu toţi UDMR-iştii perindaţi consecvent prin guvernările României, rămân printre cele mai sărace judeţe ale României, fiind prea puţin ofertante din perspectiva locurilor de muncă. Aceasta este, de fapt, măsura performanţelor şi a eficienţei politicienilor care reprezintă aceste comunităţi. Încercând să găsească soluţii la efectele distructive ale propriei politici separatiste, UDMR promovează, astăzi, proiecte legislative menite a "oficializa" utilizarea limbii maghiare în toate instituţiile publice.
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute regulamentare! Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Stimaţi colegi parlamentari care compuneţi astăzi guvernarea şi majoritatea parlamentară, daţi dovadă de luciditate, realism şi nu vă lăsaţi împinşi politic în capcana unor astfel de proiecte legislative conflictualiste, neavenite, care promovează iredentismul, intoleranţa, separatismul şi segregaţionismul! Nu turnaţi gaz pe focul supărărilor interetnice, care oricum mocnesc, îi învrăjbesc politic, îi întărâtă şi îi dezbină pe cetăţeni în centrul ţării! Nu-i mai radicalizaţi pe români! Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna deputat Victoria Longher nu a ajuns. Domnul deputat Marius Budăi. Vă rog. Vă cer scuze! Doamna deputat Victoria Longher. Mulţumesc.
Victoria Longher Stimaţi colegi, Ziua de 1 iunie, cunoscută drept Ziua internaţională a copiilor, a fost o zi specială pentru toţi copiii de etnie poloneză din Bucovina. La iniţiativa Uniunii Polonezilor din România - care a adunat copii, începând de la grădiniţă şi până la clasa a VIII-a - s-a organizat un carnaval în aer liber. Au fost prezenţi elevi ai Şcolii gimnaziale "Krystyna Bochenek" din Poiana Micului şi, de asemenea, elevii Şcolii gimnaziale "Henryk Sienkiewicz" din Soloneţu Nou. La rândul lor, cei mai mici membri ai Ansamblului de cântece şi dansuri munteneşti "Solonczanka" au pregătit un program artistic dedicat tuturor copiilor. De asemenea, cei mari au fost şi ei pregătiţi de cadre didactice cu un repertoriu de cântece special pentru această zi. Surprize frumoase au venit şi din partea copiilor cu abilităţi artistice şi care au vrut să prezinte individual diferite dansuri, dar şi cântece din repertoriul internaţional. Pentru cei peste 300 de copii şi-au făcut apariţia mascotele personajelor Disney World, un imens tobogan gonflabil şi nelipsitul clown. Cu toţii au întreţinut o atmosferă de sărbătoare, cu diferite jocuri educative şi interactive, iar petrecerea a fost una reuşită. Alături de reprezentanţii Uniunii Polonezilor din România, am fost onoraţi de prezenţa unei delegaţii din Polonia, condusă de domnul Adam Fetkovsky, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prezidenţiale a Republicii Polone, care a adus copiilor cadouri. Vă mulţumesc. Victoria Longher, deputat, Uniunea Polonezilor din România.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Marius Budăi. Vă rog.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Actuala coaliţie de guvernare şi parlamentarii PSD-ALDE şi-au respectat toate promisiunile pentru prima parte a anului 2017". Stimaţi colegi, Rata şomajului în România este la cel mai scăzut nivel din ultimii 23 de ani. În primele patru luni ale acestui an şomajul a scăzut continuu, ajungând la 470.887 de persoane la nivel naţional. Este un nou indicator economic, obiectiv care demontează previziunile apocaliptice ale celor care au criticat majorările de salarii şi măsurile de reducere a taxelor şi impozitelor introduse de la începutul anului în guvernarea PSD-ALDE. Când am majorat salariul minim au fost mulţi critici care spuneau că vor pleca firmele străine care mizau pe salariile mici din România şi că va creşte şomajul din ţara noastră. Iată că datele economice contrazic aceste teorii simpliste care nu luau în calcul celelalte măsuri de relaxare fiscală din România. În prezent, România este pe locul II în Uniunea Europeană, având cea mai mică povară fiscală, după Irlanda. Măsurile adoptate de Guvernul Grindeanu impulsionează investitorii să vină în ţara noastră, nu însă pentru salarii mici, cum era până acum, ci pentru un mediu de afaceri prietenos. Problema principală nu mai este şomajul, ci nivelul salariilor. Investiţiile care se fac acum sunt în industrii cu valoare adăugată mare: IT, auto, energii regenerabile, care înseamnă, implicit, salarii mai mari. Toate aceste realităţi economice pe care vi le-am prezentat sunt comunicate de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat. Aşadar, fiecare român poate simţi, după primele şase luni de guvernare PSD-ALDE, că viaţa lui s-a îmbunătăţit, iar acest lucru se datorează în mare parte măsurilor adoptate de Executiv şi de Parlament. Şi aici enumăr creşterea salariilor şi a pensiilor, eliminarea plafonului la 5 salarii medii pentru baza de calcul a CASS şi CAS, eliminarea impozitului pentru angajaţii sezonieri menţinuţi pentru tot anul, eliminarea CASS pentru venituri suplimentare, eliminarea plăţii CASS pentru toţi pensionarii şi a impozitului pentru pensiile mai mici de 2.000 lei, impozit 1% pentru IMM-uri, creşterea veniturilor pentru asistenţii persoanelor cu handicap, lansarea Programului PNDL II, demararea construcţiei a 1.500 de locuinţe pentru tineri, alocarea a 2% din PIB pentru apărare, lansarea a 15 apeluri pentru care se pot depune proiecte europene pentru atragerea fondurilor, precum şi multe altele. Toate aceste proiecte aprobate şi implementate arată că ne-am ţinut de cuvânt. Cu toate acestea, suntem conştienţi că mai sunt încă multe lucruri de îndreptat în urma guvernării dezastruoase a echipei tehnocrate conduse de domnul Dacian Cioloş, şi mai avem de adoptat o serie de programe importante, astfel încât să aducem cât mai mulţi români în clasa de mijloc, iar România să fie în primele zece state din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de salarizare, educaţia şi sănătatea. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Constantin Budăi, Botoşani.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Mugur Cozmanciuc a depus în scris. Doamna deputat Antoneta Ioniţă. Vă rog.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Despre criza citostaticelor, şi nu numai". În urmă cu două luni îi adresam o întrebare în scris domnului ministru al sănătăţii Florian Bodog, referitoare la criza citostaticelor din România, la care, iată, nici până acum nu am primit răspuns. Îi atrăgeam atunci atenţia domnului ministru despre faptul că tot mai mulţi medici oncologi şi pacienţi diagnosticaţi cu cancer fac apeluri disperate în legătură cu lipsa de medicamente oncologice. Avertizam despre numărul mare de pacienţi diagnosticaţi cu cancer - peste 850.000 de bolnavi -, dintre care 5.000 de copii care riscă să fie condamnaţi din cauza lipsei tratamentului specific. Despre criza citostaticelor ce risca să apară nu am fost singura care am atras atenţia oficialilor din minister. Iată că acum, după două luni în care nu am primit niciun răspuns la acea întrebare, un spital renumit din Bucureşti a trimis pacienţii la domiciliul lor, fără a mai putea să le administreze acestora un medicament citostatic vital lor, întrucât acesta nu mai există în nicio farmacie şi depozite farmaceutice. Mai puţin mă interesa să primesc un răspuns oficial în scris. Ce îmi doream era să nu se ajungă în această situaţie disperată! E trist, dar adevărat, în România secolului al XXI-lea. Iar citostaticele nu sunt singurele medicamente lipsă din farmaciile din România, şi asta o ştiu şi o simt pe pielea lor bolnavii, familiile lor şi medicii care fac eforturi supraomeneşti să-i salveze! Adresez pe această cale un apel şi un semnal de alarmă domnului ministru al sănătăţii, Florian Bodog, să trateze cu maximă seriozitate această problemă de interes naţional, ce pune în pericol viaţa şi siguranţa cetăţenilor României! Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Octavian Dohotaru. Vă rog.
Adrian-Octavian Dohotaru Stimată doamnă Turcan, Stimaţi deputaţi PNL, Instigaţi la ură de clasă. De ce doriţi să luaţi oamenilor venitul minim garantat, şi acela meschin de mic, printr-un proiect legislativ populist? Aşa cum instigau comuniştii în anii '50, la fel o faceţi voi, dar dintr-o perspectivă neoliberală şi neoconservatoare. În lipsa dumneavoastră de viziune, doamnă Turcan, beneficiarii de venit minim garantat - VMG - sunt nişte leneşi care refuză locuri de muncă, dar care de fapt nu există. În lipsa dumneavoastră de viziune, doamnă Turcan, beneficiarii de VMG stau prin conace şi limuzine. Chiar dacă există abuzuri, şi acelea exagerate politic şi mediatic, acestea pot fi corectate, dar abuzurile nu justifică renunţarea la o minimă solidaritate socială. Ce sens are acest proiect legislativ, altul decât unul populist, din moment ce venitul minim de inserţie va înlocui oricum VMG din 2018? Doamnă Turcan, blamaţi persoanele nevoiaşe pentru deprivarea cu care se confruntă, deşi deprivarea rezultă din cauze structurale, macroeconomice şi sociale pe care ei înşişi nu au cum să le modifice. Cât aţi fost la guvernare puteaţi să creaţi mai multe locuri de muncă, nu să luaţi acum firimiturile săracilor! Pentru că în România solidaritatea este chiar minimă, după cum daţi dovadă dumneavoastră, prin demonizarea categoriilor sărace. Ştiţi care sunt cheltuielile pentru combaterea excluziunii sociale, doamnă Turcan? România cheltuieşte 0,2% din PIB, faţă de 0,8% media în UE 28, în 2015, pentru astfel de cheltuieli precum VMG-ul. La fel de penibil stăm şi raportat la cheltuielile bugetare în privinţa VMG: avem 0,4%, faţă de 1,8 - media UE. Este România un stat de asistaţi sociali atunci, doamnă Turcan? Doar în propaganda dumneavoastră, care căutaţi un ţap ispăşitor facil pentru a explica incompetenţa dumneavoastră politică, valabilă, de altfel, şi pentru PSD în politicile sale sociale, pentru că suntem ţara - după mai mulţi indicatori - cea mai inegală ţară din Uniunea Europeană. Cui îi pasă de inegalitate, îi pasă de democraţie. Cui îi pasă de democraţie, se solidarizează cu cele mai marginale categorii, pentru că nu o vom duce bine ca naţie într-o societate extrem de polarizată. Ştiţi ce număr de beneficiari de VMG avem? 243.000. Suma lunară este de 15 milioane de euro. Vi se pare mult? Suma medie de beneficiar este de 280 de lei. Pentru banii ăştia refuză românii să muncească, sau din cauză că partidele care s-au succedat la guvernare nu au creat locuri decente de muncă?! Valoarea VMG în România este printre cele mai mici din UE, ca pondere la salariul minim. În 2017, ponderea VMG în salariul minim brut este de 10%. În 2012, ponderea era de 21%, iar România era deja pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea. Spre comparaţie, VMG-ul, raportat la salariul minim, în Austria este de 77%, în Italia de 50%, în Slovacia de 50%. Valoarea venitului minim garantat pentru o persoană singură este de 142 de lei, iar valoarea pragului de sărăcie pentru o persoană singură este de circa 530 de lei, fără a lua în calcul plata unei chirii.
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute regulamentare. Vă rog să încheiaţi!
Adrian-Octavian Dohotaru Vă mulţumesc. S-ar putea să crape Parlamentul de la prea multe date statistice! Am făcut interviuri, ca cercetător şi activist, cu beneficiari de VMG, cu oameni săraci, în general, şi îi înţeleg de ce se întorc spre PSD, care doar declarativ îi ajută. În condiţiile în care aproape jumătate din ţară e săracă şi în risc de excluziune socială, doamnă Turcan, când mai propuneţi proiecte legislative populiste, documentaţi-vă în prealabil. Cu astfel de măsuri, nu e de mirare că PSD e la guvernare, iar PNL în vrie. USR va creşte doar dacă va sprijini jumătatea săracă a României şi doar atunci va uni ţara.
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit trei minute!
Adrian-Octavian Dohotaru Cu respect, Adrian Dohotaru. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Şi eu vă mulţumesc, dar trebuie să ştiţi că există un regulament pe care trebuie să-l respectaţi şi, potrivit acestuia, intervenţia dumneavoastră trebuie să se limiteze la trei minute; şi nu numai a dumneavoastră. Mulţumesc. Mai departe, domnul deputat Márton Árpád. Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum 450 de ani, în sâmbăta dinaintea duminicii de Rusalii, secuii se adunaseră la Şumuleu Ciuc pentru a mulţumi Sfintei Fecioare Maria că i-a ajutat în lupta lor pentru menţinerea religiei strămoşeşti. De atunci, an de an, pelerinajul credincioşilor se repetă. Acum aproape 70 de ani, când episcopul Márton Áron se lupta pentru menţinerea şcolilor bisericeşti şi se îndrepta către locul de pelerinaj, se zvonea că va fi arestat. Atunci 7.000-8.000 de ceangăi l-au împrejmuit, împiedicând astfel arestarea lui, însă cu puţin timp după acest episod episcopul a fost totuşi arestat şi condamnat la ani buni de închisoare. În februarie 1948, Papa Pius al XII-lea acordă bisericii din Şumuleu rangul de "Catedrala Minor", iar în primăvara aceluiaşi an au fost desfiinţate toate şcolile bisericeşti şi naţionalizate clădirile în care funcţionau acestea. Aşa procedau comuniştii. Dar astăzi? Duminica trecută sute de mii de credincioşi se rugau: "Păstrează-ne, Doamne, în credinţa strămoşilor noştri". Însă un funcţionar de la Alba Iulia, oraşul în care în 1009 a fost înfiinţat şi funcţionează şi acum primul episcopat de pe teritoriul României de astăzi, respinge un proiect, cică, pentru că nu i-a fost ataşat actul doveditor al existenţei bisericii catolice. La Târgu Mureş un procuror vrea să desfiinţeze un liceu catolic abia reînfiinţat. Tot aici prefectul dispune înlăturarea inscripţiilor bilingve ale străzilor, iar cu două zile înainte de Rusalii, pe un post naţional de televiziune se întreabă cineva de ce ar trebui să se comunice cu pacienţii în limba lor maternă. Păi, stimaţi concetăţeni cu frica lui Dumnezeu, pentru că la 50 de zile de la Învierea lui Hristos, Sfântul Duh a coborât asupra apostolilor şi i-a înzestrat cu puterea de a vorbi în limbi pe care nu le cunoşteau până atunci, pentru a comunica cu fiecare popor în limba lui maternă. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Corneliu Bichineţ? Nu este. Domnul Constantin Codreanu. Vă rog.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Libertate pentru Maria şi Mihai Smicală". Cazul dramatic al familiei Smicală din Finlanda ne reţine atenţia de câteva luni de zile. Prin acest caz, autorităţile finlandeze au provocat numeroase acţiuni de protest, în România şi peste hotare, dar şi o adevărată furtună mediatică. Instituţia finlandeză pentru protecţia copilului i-a separat forţat şi brutal de mama lor, în baza unor simple şi nefondate suspiciuni de intenţie de a emigra în România, pe copiii minori ai doamnei doctor Camelia Smicală - Maria, de 10 ani, şi Mihai, de 11 ani. Doamna Camelia Smicală şi copiii minori ai acesteia deţin dublă cetăţenie - română şi finlandeză. Cei doi copii răpiţi familiei au fost separaţi şi plasaţi forţat în instituţii de tip închis. Nedreptatea care li s-a făcut acestor copii români şi suferinţa morală îndurată de ei ne-au determinat să luăm atitudine, să ne solidarizăm cu ei, să încercăm o rezolvare amiabilă a cazului, în interesul suprem al copiilor. În perioada 30 mai - 1 iunie am condus delegaţia Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, în Finlanda, pentru a ne documenta la faţa locului asupra acestui caz dramatic. Am avut întâlniri cu doamna Camelia Smicală în locuinţa ei din Tampere, cu Excelenţa Sa ambasadorul României la Helsinki, domnul Răzvan Rotundu, cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Justiţiei, ai Ministerului Afacerilor Sociale şi Sănătăţii din Finlanda, ai Serviciului Social din cadrul Primăriei Tampere, precum şi cu membrii Comisiei pentru probleme sociale a Parlamentului Finlandei. Ca urmare a vizitei delegaţiei noastre parlamentare, am înregistrat o victorie mică, dar importantă. Autorităţile finlandeze au acceptat să-i permită ambasadorului român în Finlanda să-i viziteze pe cei doi copii minori. Cu toate acestea, în continuare constatăm, cu profund regret şi stupoare, că Finlanda încalcă, în cazul copiilor Cameliei Smicală, prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului şi ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. În acelaşi timp, doamna Smicală, condamnată cu suspendare la şase luni de închisoare, sub pretextul că i-ar fi defăimat şi agresat pe asistenţii sociali care i-au răpit copiii, a fost concediată, în urma presiunilor exercitate de autorităţile finlandeze asupra angajatorului. În această situaţie, îndemn toate instituţiile statului român să ne mobilizăm exemplar pentru a obţine eliberarea acestor copii din captivitatea instituţională şi readucerea lor în sânul familiei, alături de mama lor. Să sesizăm Parlamentul European, Consiliul Europei, dar şi Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului. Manifestaţiile publice de protest trebuie să continue! Fac apel către reprezentanţii presei şi către întreaga societate românească, din ţară sau de peste hotare, să fim alături de Camelia Smicală pentru recuperarea copiilor din aşezămintele concentraţionare. Finlanda trebuie să înţeleagă că Mihai...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi epuizat cele trei minute. Vă rog să încheiaţi.
Constantin Codreanu Imediat. Finlanda trebuie să înţeleagă că Mihai şi Maria Smicală sunt şi copiii noştri, ai României, şi nu vom permite să fie trataţi injust, în dispreţul normelor internaţionale şi al elementarului bun-simţ omenesc. Libertate pentru Maria şi Mihai Smicală! Deputat Constantin Codreanu, PMP.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Vasile Cîtea. Vă rog.
Vasile Cîtea Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea de astăzi se va numi "Terorismul, ameninţarea anului 2017 pentru Europa!". Dragi colegi, Tot de la tribuna Parlamentului României, la data de 16 mai 2017, am atras atenţia asupra luptei cu acest duşman ascuns al lumii civilizate - terorismul fundamentalist. Nici bine nu s-au uitat ecourile atacului terorist cibernetic, că Manchesterul a devenit, din păcate, un oraş martir, oraş al victimelor fundamentalismului lipsit de raţiune. Au fost destui oficiali europeni care au atras atenţia asupra faptului că acceptarea refugiaţilor de război şi încurajarea refugiaţilor economici reprezintă cel mai bun paravan pentru invadarea bătrânului continent, cu elemente fundamentaliste pentru care jertfa supremă este singurul ideal. Astfel, atacurile teroriste de tip kamikaze s-au înmulţit în Europa şi au devenit din ce în ce mai violente, mai ales după măcelul din Clubul parizian Bataclan, din noiembrie 2015. Luna martie a anului 2016 a fost marcată de evenimentele sângeroase de la Bruxelles pentru ca, în iulie 2016, peste 87 de persoane să îşi găsească sfârşitul sub roţile unui camion, la Nisa. Luna sărbătorilor de iarnă nu a fost nici ea uitată de fundamentaliştii ISIS, la data de 19 decembrie Berlinul căzând victima acestora, într-un atentat soldat cu 12 morţi şi 48 de răniţi. Având în vedere aceste precedente periculoase, experţii europeni pe probleme de securitate au precizat că, în anul 2017, nivelul de risc de securitate va fi maxim, un eventual atac terorist, pur şi simplu, plutind în aer. Conform lui "The Guardian", faţă de anul 2015, atentatele sinucigaşe au înregistrat în anul 2016 o creştere de 19%, iar numărul victimelor o creştere de 78%. Încă din prima zi a anului 2017, organizaţia teroristă ISIS a mai îndoliat încă un oraş, Istambulul, unde, în districtul Besiktaş, au căzut victime 39 de persoane şi 65 de răniţi. A venit apoi rândul capitalelor europene, Paris şi Londra, în cazul capitalei Franţei înregistrându-se un atac terorist asupra unei maşini de poliţie chiar cu trei zile înaintea scrutinului prezidenţial, pentru ca atacul de la Londra să aducă veşti triste pentru familiile celor patru morţi şi câtorva zeci de răniţi. Unul dintre cele mai sângeroase atacuri din anul 2017 s-a înregistrat însă zilele trecute, la Manchester, unde au murit, din păcate, 22 de persoane şi 59 au fost rănite. Nu putem să trecem cu vederea mesajele triumfătoare prezente în mediul online şi asumate de organizaţiile teroriste şi care poartă o singură temă: "Acesta este doar începutul!". România a fost, din fericire, ferită de astfel de evenimente, însă nu aceeaşi este situaţia în care se găsesc cetăţenii români din străinătate, unii dintre ei căzând victime ale acestor atacuri teroriste. Suntem alături de familiile îndurate şi ne dorim ca, în timpul cel mai scurt, Europa să găsească soluţia pentru ca orice cetăţean european să se considere în deplină siguranţă, în orice parte a acestui continent! Vă mulţumesc. Deputat Vasile Cîtea, Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Florica Cherecheş. Vă rog.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Conectarea oamenilor la natură". Aceasta este tema aleasă în 2017 pentru a marca Ziua Mondială a Mediului. Suntem astfel încurajaţi să petrecem timp în natură, să ne conectăm cu aceasta, dar uneori acest lucru este împiedicat de lipsa de responsabilitate a unor agenţi economici care poluează şi nu sunt defel preocupaţi de asigurarea unui aer curat. Mă voi referi în cele ce urmează la poluarea olfactivă de care au parte zeci de mii de locuitori din municipiul Oradea şi din alte localităţi bihorene, provocată de fermele de porci care aparţin unui grup de firme locale. De aproximativ 10 ani, cetăţenii nemulţumiţi de duhoarea care cuprinde cartiere şi localităţi întregi, s-au plâns autorităţilor locale, Agenţiei de Mediu, Gărzii de Mediu, au făcut petiţii peste petiţii, au blocat drumuri, dar nu s-a întâmplat nimic, deşi toate demersurile lor au fost cunoscute şi relatate de presa locală. M-am alăturat şi eu în ultimul an acestor eforturi şi, la sesizările şi memoriile pe care le-am trimis Agenţiei de Mediu, Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii, am primit răspunsuri evazive, din care reiese că s-au respectat prevederile autorizaţiei de mediu şi că mirosul nu poate fi cuantificat şi nu face rău oamenilor. Aceste instituţii ignoră furia populară şi faptul că mirosul emanat de fermă conţine în proporţii mari amoniac şi hidrogen sulfurat, cu efect nociv asupra sănătăţii populaţiei, că preţurile apartamentelor în cele mai afectate cartiere a scăzut şi că localnicii nu se pot bucura de proprietăţile lor. Duhoarea emanată afectează serios evenimentele în aer liber, periclitează activitatea agenţilor economici din domeniul alimentaţiei publice din zonă, deranjează turiştii care ne vizitează oraşul şi umbresc eforturile municipalităţii de a pune în valoare această minunată poartă de intrare în România. Problema mirosurilor neplăcute emanate de fermele de porci nu se regăseşte doar la Oradea, presa relatând despre astfel de situaţii şi în judeţele Timiş, Vaslui, Neamţ, Prahova, Mehedinţi, Buzău şi multe altele. Îi apreciem pe producătorii români de carne de porc, pentru că ei satisfac atât nevoi interne de consum, cât şi externe, dar e inadmisibil ca activitatea generatoare de profit a unui agent economic să polueze şi să deranjeze de ani de zile cetăţenii care locuiesc pe o rază de 5-10 Km distanţă de fermele de porci. În concluzie, solicit cu toată fermitatea Guvernului României, prin ministerele de resort, să modifice condiţiile de autorizare ale fermelor de porci, impunând utilizarea unor tehnologii care să asigure protecţia mediului şi calitatea corespunzătoare a aerului, stabilind criterii clare, precum: amplasarea, delimitarea spaţiului utilizat printr-o perdea forestieră vizibilă şi armonizarea cu legislaţia europeană în privinţa substanţelor neutralizatoare a compuşilor organici volatili care provoacă mirosurile deranjante. Cer, de asemenea, ca normele metodologice de aplicare a recentei iniţiative a Guvernului de a acorda ajutoare de stat crescătorilor de porci, să impună utilizarea unei părţi din sumele primite pentru retehnologizare, în vederea reducerii emisiilor de gaze poluatoare, care deranjează populaţia. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Matei Dobrovie. Vă rog.
Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Ministerul Justiţiei nu rezolvă complet problema cetăţenilor noncetăţeni". După îndelungi insistenţe, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991. Necesitatea modificării acestei legi a rezultat din blocajul apărut la nivelul eliberării unor noi documente oficiale româneşti persoanelor care, minore fiind, au dobândit cetăţenia română odată cu părinţii lor, pe motiv că nu au fost trecute în certificatul de cetăţenie al acestora. Citind proiectul de lege, există o veste bună şi o veste rea. Vestea bună este că a fost clarificată modalitatea prin care minorii pot deveni, pe viitor, cetăţeni români, odată cu părinţii sau părintele lor, astfel încât aceste persoane nu ar trebui să se mai confrunte cu un refuz la eliberarea unor acte noi româneşti. Vestea proastă, însă, este că cei afectaţi, la momentul actual, de comunicarea deficitară dintre Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Direcţia Generală de Paşapoarte nu au primit nicio soluţie concretă pentru deblocarea situaţiei care îi pune în imposibilitatea de exercitare a vocaţiei de cetăţeni români. Pe de o parte, prin art. II din proiect sunt recunoscuţi ca fiind cetăţeni români: 1. Cei care au obţinut înscrierea ori transcrierea certificatelor sau extraselor de stare civilă străine în registrele româneşti, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către părinţi; 2. Cei ale căror cereri de înscriere ori transcriere sunt în curs de soluţionare; Sau, cazul 3, au fost respinse, dar sunt urmate de depunerea unor noi cereri. Pe de altă parte, ministerul reglementează doar posibilitatea încheierii unor protocoale de colaborare între autorităţile publice competente în materie şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care se aprobă prin ordin al miniştrilor de resort. Deci practic li se recomandă acestor instituţii să funcţioneze şi să colaboreze mai bine, deşi acest lucru până acum nu s-a întâmplat. În acest context, ne întoarcem practic de unde am plecat: persoanele neincluse în certificatul de cetăţenie al părinţilor sunt cetăţeni români la nivel teoretic, însă la nivel practic se aşteaptă soluţia salvatoare venită din partea colaborării instituţiilor competente, care trebuiau să colaboreze până acum bine şi n-au făcut-o. De aici rezultă următoarea întrebare: era necesară o prevedere legală pentru ca ANC şi DGP să colaboreze, pentru a elimina necorelările dintre bazele lor de date? Eu cred că nu. Dacă nu s-au făcut paşi concreţi până acum, a fost pentru faptul că sunt greu de identificat cazurile în care minorii au dobândit cetăţenia română odată cu părinţii, fără a fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al acestora. Pentru depistarea acestor cazuri, sunt necesare sesizări din partea persoanelor implicate. Acesta este motivul pentru care am depus în luna aprilie o propunere legislativă care urmăreşte exact introducerea unei proceduri de recunoaştere a dobândirii cetăţeniei române, odată cu părinţii. Prin depunerea de către persoana interesată a unei cereri de recunoaştere, care urmează a fi soluţionată într-un termen cât mai scurt, vor fi eliberate certificate doveditoare ale cetăţeniei române, astfel încât se va putea face o actualizare corespunzătoare a evidenţelor Direcţiei Generale de Paşapoarte. În concluzie, chiar dacă Ministerul Justiţiei a bifat elaborarea acestui proiect de lege, acesta nu rezolvă în mod concret şi rapid problema miilor de persoane aflate, din păcate, într-o situaţie total absurdă şi nedreaptă, în prezent, în imposibilitatea de exercitare a vocaţiei de cetăţean român. Aceştia nu-şi pot exercita dreptul...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele trei minute.
Matei-Adrian Dobrovie Imediat închei. ...nu-şi pot exercita dreptul de călătorie, dreptul de a munci în alte state europene, în virtutea cetăţeniei române, şi practic soluţionarea acestei probleme este lăsată de Ministerul Justiţiei, din păcate, la latitudinea Autorităţii Naţionale de Cetăţenie şi a Direcţiei Generale Paşapoarte care, până în prezent, nu au colaborat cum trebuie în această chestiune. Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Biro Zsolt-Istvan. Vă rog.
Zsolt-Istvan Biro Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi vizează două obiective: planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018 al judeţului Mureş, respectiv funcţionarea Liceului romano-catolic din Târgu Mureş. Pe aceste obiective am adresat o întrebare şi în scris domnului ministru Pavel Năstase. Revin cu această întrebare, deoarece situaţia cu care ne confruntăm la Târgu Mureş şi în întreg judeţul Mureş se agravează pe zi ce trece. Stimate domnule ministru, Atât Constituţia, cât şi Legea educaţiei naţionale asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, fără nicio formă de discriminare. Tot potrivit prevederilor legale, trebuie asigurată egalitatea de şanse. Aceste drepturi şi principii sunt încălcate de către ISJ Mureş, care, în planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018, nu asigură locuri suficiente, în cazul elevilor care termină clasa a VIII-a la secţia maghiară. Pentru 1.653 de elevi sunt planificate doar 1.400 de locuri, deci un minus de 253 de locuri. Nu putem omite faptul că, în acelaşi timp, ISJ Mureş, la secţia română propune cu 132 de locuri mai multe decât sunt necesare pentru cei 3.060 de elevi care termină ciclul. Domnule ministru, Programul de guvernare pe care l-aţi asumat odată cu investirea în funcţie, propune aplicarea Legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, totodată Programul de guvernare propune şi sprijinirea şcolilor confesionale. Punerea în practică a acestor principii ar însemna normalitate. La Târgu Mureş, în schimb, aceste principii, cum v-am spus, sunt încălcate, ba mai mult, călcate cu piciorul chiar de ISJ Mureş, care nu numai că a propus cifre de şcolarizare discriminatorii, dar, odată cu interdicţia de a şcolariza elevi în clasele începătoare de ciclu de la Liceul romano-catolic, a blocat tot sistemul. În momentul de faţă, Târgu Mureş nu are reţea de şcolarizare. Mâine se aude ultimul clopoţel pentru elevii din clasa a VIII-a, indiferent de naţionalitate sau de limba de predare în şcoală, şi începe sesiunea de examene. Fără reţea de şcolarizare, unde şi în ce condiţii legale se pot înscrie elevii acestui ciclu? Cum doriţi să asiguraţi egalitatea de şansă a elevilor şi până când toleraţi să se joace ISJ Mureş cu soarta copiilor? Biro Zsolt, deputat de Mureş. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Robert Turcescu. Vă rog.
Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Săptămâna trecută v-am vorbit despre situaţia Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Constanţa, al cărei buget aprobat în 2017 pentru Titlul II - "Cheltuieli materiale" - este de 6.491 mii lei, ceea ce înseamnă 54,09% din bugetul solicitat, care era de 12.000 lei şi doar 61,38% din bugetul anului 2016, adică 10.575 mii lei, aprobat pentru aceeaşi destinaţie. În urma declaraţiei mele politice şi a unei interpelări pe această temă pe care am transmis-o ministrului sănătăţii, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, domnul Horia Ţuţuianu, chiar cel care mi-a semnalat situaţia, s-a arătat supărat că am îndrăznit să critic Guvernul Grindeanu pentru bugetul subdimensionat din acest an. Ba mai mult, m-a acuzat că m-aş fi folosit de demersul său pentru un atac politic. Nimic mai fals! Tot ceea ce îmi doresc e ca situaţia să se rezolve cât mai repede cu putinţă, pentru că sezonul estival a început deja şi această unitate trebuie să fie funcţională la parametri maximi. Şi nu cred că este loc de laşitate aici, pentru că acuzele domnului Ţuţuianu reprezintă o dovadă de laşitate. Domnia Sa susţine că le-a scris tuturor parlamentarilor, însă eu am fost singurul care a adus problema în Parlament. Cel mai probabil domnul Ţuţuianu a fost tras de urechi de liderul suprem, Liviu Dragnea. Pentru ca situaţia să se rezolve, trebuie ca Guvernul să fie tras de mânecă şi presat să facă ceva de urgenţă! Este singura instituţie care poate rezolva această situaţie gravă. Gândiţi-vă că doar în acest sfârşit de săptămână pe litoralul românesc au fost peste 130.000 de turişti! Unde vor fi trataţi toţi aceşti oameni, dacă Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Constanţa va deveni nefuncţională? Fac un apel la dumneavoastră să mă sprijiniţi în demersurile pe care le fac către Guvern, în vederea suplimentării bugetului unităţii medicale menţionate, cel puţin la nivelul execuţiei bugetare a anului 2016, astfel încât să permită desfăşurarea în condiţii normale a actului medical şi trimestrializarea acestuia să ţină cont de specificul zonei şi a activităţii UPU Constanţa, şi anume creşterea numărului de pacienţi în timpul sezonului estival. Vă mulţumesc. Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Silviu Macovei. Vă rog.
Silviu Nicu Macovei Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi parlamentari, Vă prezint astăzi declaraţia politică intitulată "Preşedintele Iohannis continuă să ignore cutumele democratice". Stimaţi colegi parlamentari, În declaraţia politică anterioară am tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că Preşedinţia României, deşi şi-a asumat conturarea direcţiilor strategice pentru preluarea preşedinţiei Consiliului European în 2019, nu a realizat niciun pas concret în această direcţie. Din păcate, din nou mă văd nevoit să iau atitudine vizavi de modul în care Klaus Iohannis, Preşedintele României, înţelege să alcătuiască agenda politică externă a ţării noastre. Prezentată ca fiind prima vizită a unui preşedinte de stat din estul Europei, deplasarea lui Klaus Iohannis la Casa Albă ridică câteva întrebări care necesită impetuos răspunsuri. În primul rând, vizita a fost realizată din scurt, fiind anunţată opiniei publice foarte târziu. Acest lucru trezeşte mirări faţă de tema şi agenda întâlnirii. Mai mult, o vizită oficială la preşedintele american impune discutarea unor subiecte de importanţă majoră, cu consecinţe importante atât pe plan intern, naţional, cât mai ales pe plan regional şi internaţional. Din moment ce România nu are o agendă clară, nu are un proiect clar de ţară, ce s-a dus să obţină Klaus Iohannis de la Donald Trump? Sau, măcar, ce şi-a propus să discute? Nu ştim. Secretomania şi modul lui Klaus Iohannis de a conduce instituţia prezidenţială din România nu aduc niciun beneficiu dezbaterii publice şi consultărilor, aşa cum prevăd prerogativele preşedintelui şi democraţia, în ansamblul ei. Preşedintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să se consulte cu principalii actori politici, cu Ministerul de Externe, nu doar pentru a asculta nişte puncte de vedere pertinente, ci şi pentru a informa asupra intenţiilor sale. De altfel, prin însăşi Constituţia României, legea fundamentală a acestei ţări, preşedintele are rolul de mediator, o funcţie menită să aducă consens în ceea ce priveşte proiectele majore, de viitor, ale ţării. De aceea, insist pe un model colaborativ şi unificator al consultărilor generate de instituţia prezidenţială, nu doar pe probleme de politică internă, ci şi pe cele de politică externă. Traseul nostru este unul european şi internaţional, nu unul izolaţionist şi, de aceea, încurajez consultările şi pe probleme externe, inclusiv vizite la nivel înalt, cu partenerii importanţi ai ţării noastre. România este o ţară democratică, dar trebuie condusă şi administrată responsabil, în folosul şi interesul cetăţenilor, şi nu ca o firmă particulară. Vă mulţumesc pentru atenţie. Silviu Macovei, deputat al PSD Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Sorin Moldovan? Doamna Mara Mareş, domnul Nicolae Neagu au depus în scris. Domnul Marilen Pirtea este? Nu. Domnul Costel Alexe? Nu a sosit. Doamna Tudoriţa Lungu? Nu a sosit. Domnul Marius Bodea a depus în scris. Domnul Daniel Gheorghe? Nu este. Au mai depus în scris: Viorica Cherecheş, Sorin Bumb, Robert Boroianu, Bogdan Huţucă, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Glad Varga, Dumitru Mihalescul, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Constantin Şovăială, Romeo Nicoară. Domnul deputat Iulian Bulai. Vă rog.
Iulian Bulai Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Declaraţia mea politică se numeşte "Moldovenii vor şosele, nu în funcţii beizadele". Poate o să vi se pară un clişeu să amintesc celebra frază a celui mai mare domnitor moldovean, Ştefan cel Mare, dar aceste cuvinte se potrivesc atât de bine astăzi: "Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor, urmaşilor voştri în veacul vecilor". Iată că istoria bogată a Moldovei este pătată permanent de atitudinea ostilă pe care actualii conducători o au faţă de această regiune. Ce le lăsăm urmaşilor noştri dacă Moldova este ocolită mai mereu când vine vorba despre investiţii majore? Neamţul, judeţul în care am fost ales deputat, este în coada clasamentului după salariul mediu plătit de angajatori. Sunt ani de zile de când această regiune este lăsată mereu la urmă în momentul alocării de fonduri pentru construirea unei autostrăzi care să ne lege de vestul României şi al Europei, şi care să aducă investitori puternici şi la noi. Dar suntem campioni naţionali la primit funcţii publice importante pentru personaje care nu dau dovadă că le merită. Metoda folosită este aceeaşi cu care PSD ne-a obişnuit: fără transparenţă, fără justificare, fără ruşine, fără să îi intereseze. Mass-media a abundat săptămâna trecută de informaţii despre deciziile Guvernului Grindeanu de a numi persoane fără experienţă în funcţii cheie. Din păcate, asistăm neputincioşi în faţa aceloraşi scheme de interese în care ei profită de funcţii, noi ne scandalizăm, comentăm, dar nu putem face nimic concret ca să le stopăm jocurile. Primul caz elocvent este cel al numirii fiicei doamnei senator al PSD de Neamţ, Emilia Arcan, în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu rang de subsecretar de stat. Prezentatoare TV, în vârstă de 27 de ani, cu o scurtă experienţă în mediul privat, în formarea profesională, primeşte putere decizională asupra activităţii sutelor de mii de funcţionari publici din ţară. Fără explicaţii. De ce? Cu câteva zile în urmă, domnul Grindeanu îl numeşte pe un tânăr vasluian de 32 de ani, membru PSD şi cu relaţii bine închegate cu liderii partidului în teritoriu, fără experienţă în funcţii publice, la conducerea judeţului, în calitate de prefect. Două decizii nejustificate, luate legal, din punctul lor de vedere, dar imoral pentru românii care speră să aibă parte de o administraţie profesionistă şi competentă. Tot astăzi voi adresa o întrebare scrisă prim-ministrului pe această temă, pentru că dacă există numiri trebuie să existe şi explicaţii care să le justifice. Vă mulţumesc. Deputat Iulian Bulai.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Andrei Nicolae? Domnul deputat Ştefan Muşoiu. Vă rog. Au mai depus în scris următorii colegi: Vasile Axinte, Florinel Stancu, Anişoara Radu. Domnule Axinte, citiţi.
Ştefan Muşoiu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Bună ziua, dragi colegi. Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Avem strategie de dezvoltare teritorială pentru următoarele două decenii". Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Încă unul din marile obiective ale PSD anunţate în toamna anului trecut a fost definitivat şi este gata de pus în aplicare. Strategia de dezvoltare teritorială a României, documentul-cadru care însumează planurile sectoriale naţionale, precum şi orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt şi mediu, cum ar fi exerciţiile bugetare ale Uniunii Europene, a fost aprobată de Guvern. În calitatea mea de membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, precum şi în Comisia pentru afaceri europene, ţin să le dau asigurări românilor că planul "România policentrică" este cea mai bună variantă pentru ţara noastră. Aceasta include toate aspectele dezvoltării, în speţă problemele, tendinţele, potenţialul de dezvoltare şi riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exerciţiilor bugetare naţionale şi al Uniunii Europene. Potrivit documentului Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, planul "România policentrică" urmăreşte, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri, respectiv la nivelul oraşelor mari sau medii, şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene. De asemenea, se urmăreşte acordarea de sprijin necesar interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi şi broadband, creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi a serviciilor publice, în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi inclusive, dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale şi formarea zonelor urbane funcţionale, protejarea patrimoniului natural şi construit, şi valorificarea elementelor de identitate teritorială, cât şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială. Prin aceste 5 targeturi generale, cele 18 obiective specifice şi cele 10 linii directoare de planificare avem o radiografie cât se poate de clară a procesului de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii, stabilind o serie de acţiuni concrete, măsuri teritoriale la nivel naţional, măsuri teritoriale integrate la nivel zonal şi un plan de acţiuni prioritare pe termen scurt, mediu şi lung - mai mult de 10 ani. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Maricela Cobuz? Vă rog.
Maricela Cobuz Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Realizările PSD în Sănătate". PSD a realizat şi continuă să-şi îndeplinească promisiunile din Programul de Guvernare. În domeniul sănătăţii, Guvernul României a realizat tot ceea ce şi-a propus pentru primul trimestru. Încă de la început au fost alocate fonduri pentru programele de sănătate publică, incluzând şi segmentul de boli rare, şi a fost extins Programul naţional de Hepatită C, în baza căruia sunt sprijiniţi şi pacienţii cu gradul de fibroză F4. De asemenea, au fost eliminate comisiile de specialitate la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea accesului mai rapid al pacienţilor la tratament. La începutul lunii martie, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au semnat Ordinul privind copiii cu dizabilităţi, astfel încât copiii diagnosticaţi cu Sindromul Down şi alte dizabilităţi similare să beneficieze în continuare de însoţitor cu indemnizaţia aferentă. Tot în prima parte a acestui an a fost suplimentat fondul bugetar pentru sănătate, datorită creşterii salariale pentru personalul medical şi datorită necesităţii dotării unor spitale judeţene cu un computer tomograf. A fost actualizată lista cu medicamentele compensate şi a fost adoptată Legea privind stabilirea preţurilor la medicamente, în baza Ordinului ministrului sănătăţii nr. 368 din 28 martie 2017. Cea mai mare investiţie pe care o promite Guvernul prin Programul de Guvernare este construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale, urmând a fi alocate prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, o noutate pentru România, peste 3,5 de miliarde de euro şi create noi locuri de muncă, una din priorităţi fiind readucerea medicilor în ţară. În luna martie a acestui an, am susţinut, în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, declaraţia politică cu privire la "Importanţa dieteticianului în sistemul de sănătate românesc" şi am adresat o interpelare ministrului sănătăţii, domnul Florian-Dorel Bodog, cu privire la Normele metodologice de aplicare a Legii dieteticianului nr. 256/2015. Astfel, am contribuit la punerea în aplicare a acestor norme fără de care nu se pot exercita profesiile noi din sănătate, respectiv dietetician-nutriţionist. Toate obiectivele PSD din domeniul sănătăţii sunt realizabile şi vin în sprijinul României, ajutând la dezvoltarea unui sistem de sănătate mai eficient, mai modern, la un trai mai bun pentru fiecare cetăţean. Deputat al PSD Suceava, dr. Maricela Cobuz. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Andrei Nicolae. Vă rog.
Andrei Nicolae Mulţumesc, doamnă preşedinte. Voi prezenta declaraţia politică "100 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Danemarcei". Stimate colege, Stimaţi colegi Pe data de 5 iunie s-a serbat Ziua Constituţiei Regatului Danemarcei, ce are statut de zi naţională, pe lângă ziua de 16 aprilie, când este aniversată Majestatea Sa Regina Margareta a II-a a Danemarcei. Anul acesta este unul cu o însemnătate deosebită pentru relaţiile dintre ţara noastră şi regatul scandinav. Chiar dacă la 31 mai 1879, trimisul special al Danemarcei la Viena se prezenta în faţa Regelui Carol I, în misiune specială, pentru a notifica recunoaşterea de către Danemarca a independenţei de stat a României, iar ulterior, în anul 1880, s-a înfiinţat primul Consulat Diplomatic danez la Bucureşti, relaţiile diplomatice dintre România şi Danemarca au fost stabilite abia la 1 mai 1917, când ambasadorul român cu reşedinţa la Stockholm a fost acreditat şi în Danemarca. Marcăm, aşadar, în prezent, un secol de când cele două ţări comunică oficial în plan diplomatic. Cu siguranţă sunt bine cunoscute legăturile de rudenie şi apropierea dintre Familia Regală a României şi cea a Danemarcei, la fel cum este cunoscut şi faptul că, după 1989, regatul scandinav a devenit un partener apropiat al României şi un important susţinător al proceselor de reformă din ţara noastră şi al integrării României în organizaţiile euroatlantice şi europene. În prezent, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, în Regatul Danemarcei locuiesc şi muncesc peste 25.000 de români, iar în ceea ce priveşte relaţiile economice, danezii se află pe locul 23 în topul investitorilor străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris. Ceea ce merită realmente subliniat este însă caracterul cu adevărat social al statului danez. Grija faţă de cetăţean pare a fi prioritatea primordială a acestei societăţi. De la naştere până la pensionare, autorităţile se îngrijesc ca fiecărui cetăţean să-i fie asigurate toate condiţiile necesare unui trai decent şi liniştit. Nivelul de egalitate al veniturilor ne determină să privim regatul scandinav ca pe un adevărat stat al bunăstării. Nu de puţine ori locuitorii acestei ţări au fost clasaţi în topul cetăţenilor cu cele mai mari venituri, dar şi în topul celor mai fericiţi cetăţeni ai unui stat. Cu toate acestea, au avut capacitatea de a păstra nealterate elementele de identitate culturală naţională, dar şi drepturile şi libertăţile civile. De aceea, cred că, în lumina unui secol de bună colaborare, România poate apela la vasta experienţă daneză în ceea ce priveşte construirea spiritului consensual, cu precădere în politică. Chiar dacă sistemele politice ale celor două state sunt diferit construite, cu siguranţă pot fi adaptate modelele care au avut succes în plan economic, al protecţiei sociale şi în plan educaţional. Vă mulţumesc. Andrei Nicolae, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31 Vălenii de Munte, Prahova.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Bogdan Huţucă? Nu este. Doamna Valeria Schelean? Nu este. Domnul Robert Sighiartău? Şi domnul Gabriel Andronache nu este. Domnul deputat Tudor Ciuhodaru? Vă rog. Şi au mai depus în scris următorii colegi: Florinel Stancu, Anişoara Radu, Laurenţiu Nistor, Mihaela Huncă, Simona Bucura-Oprescu, Nicolae Velcea, Natalia Intotero, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru şi Costel Lupaşcu. Vă rog.
Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Pentru mulţi copii, tratamentul stomatologic a devenit un lux. Sănătatea trebuie tratată cu măsuri concrete. De aceea, vă propun un nou proiect de lege - "Gratuit la stomatolog". Astfel, toţi copiii ar putea avea dinţi mai sănătoşi. Prin acest proiect, toate consultaţiile, investigaţiile şi tratamentele stomatologice ale tuturor copiilor vor fi gratuite. Motivaţia acestui demers legislativ este legată de datele negative privind sănătatea dentară. Apariţia cariilor dentare a ajuns boala cea mai răspândită la copii - de 5 ori mai frecventă decât astmul. Majoritatea copiilor au carii: 3 sferturi pe dinţii temporari, iar 4 din 10, pe dentiţia definitivă. Şi, subliniez acest lucru, majoritatea sunt din mediul rural. Puţine familii îşi permit toate costurile legate de asistenţa medicală a copiilor, ce poate ajunge, chiar pentru un tratament banal, la 10-20% din salariu. Câteva tarife sunt în măsură a descuraja mersul la stomatolog pentru mulţi părinţi care doresc să aibă copii cu dinţi sănătoşi: simpla consultaţie ajunge la 90 de lei, iar o extracţie este între 135 şi 480 de lei. Din această cauză se temporizează prezentarea la consultaţii, se recurge la tratamente după ureche şi apar complicaţii, unele severe. Iar complicaţiile merg de la infecţii locale, precum abcesul sau gangrena, până la cele diseminate la nivel cerebral sau sistemic. Copiii care nu beneficiază de tratamentul corect al cariilor pot asocia tulburări de masticaţie şi fonaţie şi pot dezvolta infecţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale rinichilor şi articulaţiilor, şi chiar severe afecţiuni cardiovasculare. Nu este de neglijat nici efectul negativ al durerilor dentare asupra capacităţii de concentrare şi a rezultatelor şcolare sau de modificare a obiceiurilor alimentare - consumul de alimente mai uşor de mestecat, dar mai proaste din punctul de vedere al valorii nutritive, adesea cu niveluri crescute de zahăr - şi care au drept consecinţă apariţia problemelor de creştere şi dezvoltare, şi chiar a obezităţii. Prin acest proiect de lege, ce oferă acces gratuit la toate tratamentele pentru toţi copiii, ofer soluţia sănătoasă pentru o mare problemă socială şi de sănătate publică: sănătatea dentară a copiilor. Nu uitaţi că sănătatea copiilor nu are culoare politică. Şi o să vă invit pe toţi, nu doar pe cei prezenţi astăzi, să vă alăturaţi acestui demers legislativ. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Andreea Cosma.
Andreea Cosma Doamnă preşedinte, Declaraţie politică: "Arhiva SIPA trebuie să urmeze modelul gestionării arhivei de la CNSAS". Abordarea arhivei Serviciului Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie nu trebuie nici distrusă, dar nici să rămână secretă, astfel încât datele de acolo să fie folosite pentru a-i şantaja pe magistraţi. Gestionarea arhivei SIPA nu trebuie să lovească în destine personale, ci să rezolve o problemă de sistem. Respectiv folosirea abuzivă a acelor date pentru a-i şantaja pe magistraţi, ceea ce ar însemna că aceştia sunt controlaţi în mod abuziv. În mod cert trebuie să existe şi nişte urmări, dacă s-au făcut abuzuri. Lucrurile nu pot rămâne doar la nivelul de constatări. Dacă după desecretizare se stabileşte o răspundere legală, atunci cei suspectaţi vor trebui cercetaţi şi trimişi în judecată. Combaterea corupţiei trebuie să fie intransigentă şi să continue. Dar trebuie să separăm sămânţa de neghină. Este dificil să iei o decizie privind arhiva SIPA, având în vedere că nu se cunoaşte ce fel de informaţii conţine. Eu consider că o abordare corectă ar trebui să fie modelul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Este bine-venită decizia actualului ministru al justiţiei, Tudorel Toader, şi a prim-ministrului, Sorin Grindeanu, care au promovat o hotărâre de Guvern pentru desecretizarea acestei arhive. Oamenii trebuie să afle dacă s-au făcut ilegalităţi în legătură cu această arhivă, dacă cineva a sustras, a copiat, ori a folosit informaţii pentru a şantaja judecători, procurori, avocaţi sau oameni politici. Dacă DIICOT a început o anchetă înseamnă că există indicii că s-au produs abuzuri şi ilegalităţi cu această arhivă. Astfel, demersul desecretizării raportului comisiei care a gestionat arhiva SIPA este justificat. Ar trebui desecretizat şi raportul Chiuariu-Predoiu, invocat în întregul scandal ca document oficial care atestă nereguli grave în legătură cu arhiva SIPA. E important de făcut o distincţie, pentru că toată lumea vorbeşte de "desecretizare", dar nimeni nu ştie ce se desecretizează. E important să desecretizăm raportul privind activitatea comisiei care a gestionat arhiva SIPA. Nu e de interes public ce făcea un magistrat în viaţa privată, dar ne interesează pe noi toţi dacă cineva a folosit această informaţie pentru a-l şantaja pe acel magistrat, cu scopul de a schimba o decizie în sala de judecată. Consider că trebuie să acordăm garanţii totale judecătorilor că pot judeca după lege şi după propria conştiinţă, fără nicio influenţă din afara sălii de judecată. Dezvăluirile din mass-media aparţin unui ofiţer SIPA - deci nu mai suntem deloc pe tărâmul speculaţiilor, ci în domeniul probelor care au greutate juridică. Este important ca DIICOT şi celelalte instituţii implicate în investigarea acestui caz să cerceteze şi aceste informaţii care au fost făcute publice. PSD rămâne consecvent cu enunţul că este absolut necesar ca reforma din justiţie să asigure independenţa absolută a judecătorilor şi să înlăture orice forme de presiune asupra acestora. Judecata trebuie să se facă în sala de judecată, conform legii şi după propria conştiinţă a judecătorului. Orice alt factor care influenţează decizia unui judecător reprezintă o cale abuzivă şi ilegală. Mulţumesc. Andreea Cosma, deputat, Prahova.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Nicolae Georgescu? Este? Nu. Domnul deputat Vasile Axinte. Vă rog.
Vasile Axinte Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Omenirea «dă teste» mediului înconjurător!". Dragi colegi, în anul 1972, Organizaţia Naţiunilor Unite hotăra ca, în fiecare an, la data de 5 iunie, să fie sărbătorită Ziua Mondială a Mediului Înconjurător. Cu acest prilej, în peste 100 de ţări, cât şi în România, au avut loc manifestări de conştientizare a populaţiei privind problemele de mediu. Tema hotărâtă de ONU în acest an a fost "Conectarea oamenilor la natură", scopul final fiind protejarea Pământului de acţiunile iresponsabile care aparţin, din păcate, tot oamenilor. Astfel, într-un mod total lipsit de coincidenţă, cu numai câteva zile înaintea datei de 5 iunie 2017, al doilea poluator al lumii, Statele Unite ale Americii, prin vocea preşedintelui său, a anunţat retragerea Statelor Unite din Acordul pentru Climă de la Paris. Deşi tema principală a Acordului de la Paris a fost reducerea cantităţii de emisie de gaze cu efect de seră, al doilea poluator din lume după China, cu un total de 18% din totalul noxelor emise, nu a mai dorit să îşi asume obligaţii colective, insistând totuşi că va lupta, în continuare, împotriva poluării mediului. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât Acordul de la Paris fusese semnat de 187 de ţări, care şi-au asumat, prin aceasta, obligaţii colective, doar două ţări nefiind parte la acest acord, anume Siria şi Nicaragua. Prin acest acord, guvernele lumii au hotărât să menţină creşterea temperaturii medii la nivel global sub 2 0 pentru nivelurile preindustriale şi să continue eforturile a o limita la 1,5 0 C. Experţii în probleme de mediu estimează că această măsură ar putea conduce la creşterea suplimentară a temperaturii globale cu 0,3 0 , în situaţia în care, chiar şi cu Statele Unite semnatare, obiectivele asumate erau greu de îndeplinit. Încălzirea globală, dragi colegi, este la fel de periculoasă ca şi pericolul terorist, poate chiar mai periculoasă pe termen mediu şi lung. Dezvoltarea industrială a adus cu sine mai multe probleme decât rezolvarea altora, iar scăderea calităţii vieţii pe glob a însemnat creşterea costurilor şi sărăcie, în situaţia în care mai multă poluare nu înseamnă altceva decât scăderea posibilităţii de apărare a sistemului imunitar. Din păcate, tabloul general este cel al unui experiment de laborator scăpat complet de sub control, cu rezultate dezastruoase, care se propagă zilnic. Soluţia pentru această problemă aparţine tot factorului decizional, voinţei politice, cum spunem noi, deoarece o strategie în care omenirea "dă teste" naturii nu poate fi alta decât una falimentară. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Iaşi, Axinte Vasile.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Şi ultimul coleg, domnul Florin Buicu. Vă rog.
Corneliu-Florin Buicu Sărut mâna, doamnă preşedinte! Stimate colege, Stimaţi colegi, Programul de Guvernare PSD-ALDE, pentru care românii au votat, trebuie pus în practică, cuvânt cu cuvânt şi punct cu punct. Banca Mondială a revizuit estimarea privind creşterea economică a României de la 3,7%, în luna ianuarie, la 4,4%, în prezent. O publicaţie financiară din România ne spunea zilele trecute că creşterea salariului minim este cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani. Aşa arată graficele BNR, şi nu graficele prezentate de un partid sau altul. Fondul Monetar Internaţional a revizuit estimarea creşterii economice de la 3,8% la 4,1%; BERD-ul a revizuit în creştere estimarea, de la 3,6% la 4,4%; Banca Transilvania - de la 4,1% la 4,5% şi Comisia Europeană - de la 3,9% la 4,4%. Banca Naţională a României arată că majorările de salarii au fost o decizie bună şi nu au descurajat mediul privat. Dimpotrivă, din 2012 şi până în prezent, au fost create peste 500.000 de locuri de muncă. S-a dovedit că Partidul Social Democrat are specialişti buni în domeniul economic, iar deciziile luate au fost bune. Acest fapt a fost dovedit de către instituţii financiare de prestigiu, confirmând faptul că Programul de Guvernare PSD-ALDE aduce beneficii certe în economie. Este evident acum că dacă Guvernul, în ansamblul său, urmează punct cu punct Programul de Guvernare, vom avea creştere economică şi că această creştere economică va ajunge în buzunarele românilor. Legea salarizării va fi adoptată şi salariile românilor vor creşte în continuare; şi în educaţie, şi în sănătate, şi în toate domeniile. Va creşte astfel şi numărul românilor din clasa de mijloc. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Mihăiţă Găină "Guvernul oferă noi stimulente pentru elevii merituoşi" Încă o premieră pentru învăţământul românesc vine din partea Cabinetului Grindeanu şi trebuie salutată! Vorbesc despre faptul că tinerii absolvenţi de liceu cu rezultate deosebite la învăţătură pot primi granturi de cercetare, potrivit unei hotărâri adoptate de Executiv. Programul "Grantul pentru tinerii cercetători Regele Carol I" este destinat absolvenţilor care, pe parcursul celor 4 ani de liceu, au avut rezultate deosebite la diverse olimpiade naţionale şi internaţionale. Nu doar că salut această oportunitate pe care mulţi dintre noi nu au avut-o în şcoală, dar ţin să atrag atenţia că sunt eligibili pentru acordarea grantului absolvenţii de liceu care au obţinut cel puţin o dată, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele internaţionale sau naţionale de ştiinţe şi care sunt înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România, începând cu anul universitar 2017-2018. De menţionat că subvenţia acordată se atribuie fiecărui candidat înmatriculat într-o instituţie de învăţământ superior, acreditată, din România, pe întreaga durată a studiilor universitare din ciclul 1, respectiv licenţă, şi, după caz, conform deciziei studentului, şi din ciclul 2, cel al masteratului. Valoarea anuală a recompensei se stabileşte pentru fiecare candidat în parte, în funcţie de performanţa obţinută la liceu. O altă informaţie deosebit de importantă este că pentru laureaţii la olimpiadele internaţionale se acordă sume cuprinse între 1.500 de euro şi 3.500 de euro pe an. Suplimentar faţă de aceste sume, se mai pot acorda încă 500 de euro/an, pentru fiecare student, pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală. Ministerul Cercetării şi Inovării este cel care va acorda aceste sume în lei, la cursul stabilit de Banca Naţională a României, la data începerii fiecărui an universitar. Programul se va derula timp de 10 ani, iar în baza evaluării succesului lui va putea fi continuat. Acest plan de activităţi reprezintă o componentă a unui Program mai amplu, denumit "Brain Return", care, prin implementarea sa, certifică preocuparea executivului român pentru păstrarea în ţară a "vârfurilor" acestui popor, precum şi strategia pentru întoarcerea acasă a celor care deja constituie diaspora ştiinţifică.
Nicolae Georgescu "Autostrada Piteşti - Sibiu" Cred că existenţa unei reţele de transport rutier rapid este esenţială pentru dezvoltarea României. De aceea, am ales să vă prezint astăzi unul dintre proiectele hotărâtoare pentru ţara noastră. Este vorba despre Autostrada Piteşti-Sibiu, o lucrare cu prioritate zero, atât de aşteptată de toată lumea, nu doar din prisma nevoilor româneşti, cât şi din perspectivă europeană. Prin gradul său ridicat de importanţă, proiectul de infrastructură a atras şi atenţia Comisiei Europene, care insistă ca această autostradă să se realizeze cât mai repede, aceasta întrucât, în prezent, este un segment lipsă al Coridorului Pan-European Rin - Dunăre, parte a reţelei transeuropene de transport. Însuşi comisarul pentru politică europeană, Corina Creţu, a precizat că Tronsonul Piteşti-Sibiu are întâietate în privinţa investiţiilor. Costul total al construcţiei este estimat la aproape două miliarde de euro, suma fiind prevăzută în Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, iar suma venită din partea Uniunii Europene este una semnificativă, mai exact 1,25 miliarde de euro, contribuţia nerambursabilă de până la 85% reprezentând un avantaj financiar direct pentru statul român care, practic, va câştiga bani din acest proiect. Cred că insistenţele venite din partea Comisiei Europene ar trebui să ne impulsioneze şi mai mult pentru ca această autostradă să fie gata în cel mai scurt timp, pentru că, până acum, acţiunile s-au lăsat aşteptate sau au venit greu şi s-au lovit de multe obstacole. Autostrada de la Piteşti la Sibiu, care urmează să unească portul Constanţa, capitala Bucureşti şi Uzina Dacia de graniţa de vest şi Occidentul european, este unul dintre cele mai discutate şi controversate planuri de infrastructură. În decursul a aproximativ 10 ani, s-au tot realizat studii de fezabilitate, s-au lansat licitaţii, s-au făcut presiuni europene. Acţiunile au fost pornite, anulate şi iar reluate, dar şi supuse unor şicane birocratice. Vreau să vă reamintesc că luna asta ar trebui să fie lansate licitaţiile pentru proiectarea şi construcţia capetelor acestei autostrăzi, conform declaraţiilor premierului Sorin Grindeanu. Sper ca aceste declaraţii să se concretizeze şi fac chiar un apel către Ministerul Transporturilor pentru a duce la bun sfârşit proiectul de infrastructură. Îmi doresc ca Autostrada Piteşti-Sibiu să depăşească stadiul de simplu plan şi să se materializeze în kilometri de asfalt, pe care să-i putem folosi, pentru că tronsonul este important nu doar pe plan naţional, ci şi pentru infrastructura europeană, iar odată cu realizarea sa, traseul va fi inclus pe hărţile şi coridoarele europene prioritare. Comisia Europeană a oferit deja prioritate rutei Piteşti-Sibiu. Cred că asta ar trebui să facem şi noi. Să fim consecvenţi în acţiuni şi să nu ne punem singuri beţe în roate.
Aurel-Robert Boroianu "Legea salarizării unitare, o nouă cârpeală a guvernării PSD-ALDE" În România guvernată de PSD toate marile promisiuni din Programul de guvernare al actualului Executiv se dovedesc simple minciuni. O astfel de situaţie o regăsim şi în ceea ce priveşte proiectul aşa zisei legi a salarizării unitare, care de fapt nici măcar nu a mai păstrat în titlu referirea la caracterul său unitar, care cel mai probabil s-a pierdut pe drum. Conştienţi fiind că nu au cum să îşi îndeplinească obiectivul asumat cu atât aplomb, cei din PSD au redenumit-o şi i-au spus simplu Proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. La fel de grav este şi faptul că liderii coaliţiei guvernamentale îi mint în continuare pe angajaţii din sectorul bugetar, promiţându-le majorări salariale, deşi în mai multe cazuri, conform grilei de salarizare aflată în dezbaterea Parlamentului, se vor înregistra de fapt scăderi ale veniturilor pentru diverse categorii. În acest context, ţin să precizez că parlamentarii PSD-ALDE au respins în cadrul comisiei amendamentul iniţiat de PNL prin care se propunea ca niciun salariu aflat în plată să nu scadă. Este mai mult decât edificator acest gest al puterii! Mai mult decât atât, în cazul în care Guvernul PSD va muta în responsabilitatea angajatului şi plata contribuţiilor sociale pe care le făcea angajatorul către bugetul de stat, vom avea de-a face cu o scădere a salariilor pentru toate categoriile de bugetari. Constatăm astfel că, în realitate, PSD se preface că dă ceva, dar de fapt îşi bagă ambele mâini în buzunarele angajaţilor din sectorul public. Dublul limbaj a devenit o politică de stat pentru cei din PSD şi din ALDE, iar românii vor fi singurii care vor pierde în urma unei astfel de atitudini iresponsabile de care dau dovadă aceştia. În viziunea PNL, România şi sectorul bugetar au nevoie de o lege a salarizării corecte, unitare şi care să asigure echitabilitate pentru toţi angajaţii. Din păcate, cei din PSD refuză să înţeleagă şi să corecteze problemele pe care PNL le-a semnalat punctual la dezbaterile de până acum, respingând amendamentele liberalilor care urmăreau tocmai să corecteze legea în ansamblul său. Le solicit, pe această cale, parlamentarilor puterii, ca la dezbaterile generale care vor avea loc în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor să dea dovadă de mai multă deschidere şi responsabilitate şi să susţină propunerile PNL de amendare a legii. Avem nevoie de Legea salarizării unitare aplicabilă şi predictibilă, şi care să nu rămână la stadiul de promisiune neîndeplinită!
Bogdan-Iulian Huţucă "De ce nu le spuneţi adevărul bugetarilor, domnilor guvernanţi?!" PNL a încercat, în ultimele săptămâni, să-i cheme în faţa Parlamentului şi, implicit, a opiniei publice, atât pe ministrul finanţelor publice, domnul Viorel Ştefan, cât şi pe premierul României, domnul Sorin Grindeanu, pentru a face clarificări în privinţa sustenabilităţii financiare a implementării Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, dar aceştia au refuzat în mod sistematic o dezbatere parlamentară pe această temă. De ce credeţi că guvernanţii PSD-ALDE fug realmente de răspunderea în faţa Parlamentului şi a opiniei publice atunci când vine vorba de dezbaterea unor teme sensibile şi de problemele reale legate de ceea ce promovează dumnealor, fără a lua în calcul consecinţele grave ale unor demersuri nesustenabile şi pline de greşeli?! Mai mult decât atât, Constituţia României stipulează faptul că "Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului", iar Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede foarte clar faptul că atât miniştrii, cât şi prim-ministrul trebuie să răspundă într-un anumit termen, atât la întrebările şi interpelările care le sunt adresate de parlamentari, cât şi să participe la dezbaterile politice în cadrul "Orei Guvernului" sau a "Orei prim-ministrului", la solicitarea grupurilor parlamentare. Dar Guvernul Grindeanu cred că se ascunde, de fapt, prin aceste refuzuri de a participa la dezbaterile din Parlament, de întrebările incomode sau de teama de a fi nevoiţi să spună adevărul bugetarilor, şi anume, că le vor fi micşorate considerabil salariile atunci când se va aplica şi propunerea Guvernului PSD-ALDE de a modifica prevederile din Codul fiscal, în sensul preluării de către salariat, în totalitate, a sarcinii de plată a contribuţiilor de asigurări. Cu alte cuvinte, dacă Guvernul PSD-ALDE păstrează această intenţie de modificare a Codului fiscal, Legea salarizării unitare se va dovedi doar o mare păcăleală pentru toţi angajaţii, deoarece o mare parte dintre aceştia vor câştiga în realitate mai puţini bani decât primesc acum, deoarece vor plăti la contribuţii ce vor câştiga prin aceste măriri de salarii promise în noua Lege a salarizării. După cum bine ştim, în prezent contribuţiile sociale sunt plătite atât de angajator, cât şi de angajat. Adică în afară de ceea ce plăteşte fiecare angajat statului din salariul său, angajatorul mai plăteşte pentru angajat contribuţia la pensii (CAS) - 15,8%, contribuţia la sănătate (CASS) - 5,2%, contribuţia la şomaj - 0,5%, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate FNUASS - 0.85%, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale - 0,15% - 0,85%, contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale - 0.25%. Deci toate aceste contribuţii ar urma să fie trecute în sarcina angajatului de la începutul anului viitor, iar creşterea salariilor din sistemul bugetar va reprezenta în realitate doar o diminuare efectivă a veniturilor obţinute de bugetari. Mai precis, PSD aplică din nou singura politică pe care o ştie cel mai bine, şi anume: ce dă cu o mână, ia înapoi cu două.
Găvrilă Ghilea "Cine vrea să pună pe butuci un sistem medical de urgenţă pus pe roate?!" Situaţia dezastruoasă a parcului auto al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Oradea, care dispecerează peste 60 de autospeciale medicale de urgenţă, a fost în nenumărate rânduri prezentată în presa locală din judeţul Bihor. Conform declaraţiilor unor persoane cu funcţii de conducere în cadrul instituţiei amintite, mai mult de două treimi dintre autovehiculele de intervenţie la urgenţe din dotare au depăşit durata de exploatare, acestea reprezentând un real pericol atât pentru viaţa pacienţilor pe care îi transportă, cât şi pentru echipajele de medici şi paramedici care le deservesc. Aceleaşi surse citate susţin că ultimele autospeciale medicale au fost achiziţionate în urmă cu 10 ani, iar în condiţiile în care acestea parcurg anual aproape 3 milioane de kilometri, rulajul majorităţii dintre ele depăşeşte constant 600.000 kilometri, ridicându-se, în unele cazuri, chiar şi la 800.000 kilometri. În ultimele săptămâni, am aflat chiar din declaraţiile publice ale secretarului de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru situaţii de urgenţă, că situaţia semnalată de presa din judeţul Bihor nu este singulară, fiind sesizate probleme similare şi la pacurile auto din subordinea Serviciilor de ambulanţă din Bucureşti, Cluj, Iaşi, dar nu numai. Astfel, potrivit şefului DSU, la nivelul întregii ţări există în prezent mai mult de 500 de ambulanţe care au un rulaj de peste 600.000 kilometri, în timp ce vechimea parcului auto al Serviciilor judeţene de ambulanţă şi SMURD, care depăşeşte constant opt ani, generează costuri de întreţinere exorbitante. De neacceptat este însă faptul că cel puţin aceeaşi vechime o au şi echipamentele din dotarea acestor autospeciale, prevăzute să funcţioneze independent, ca unităţi mobile de acordare a asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat. Mai grav îmi pare însă, în acest moment, demersul Ministerului Sănătăţii, soldat cu suspendarea de către Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice a licitaţiei organizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea înnoirii parcului auto la nivelul Serviciilor judeţene de ambulanţă. Intervenţia Ministerului Sănătăţii în procedura de achiziţie a autospecialelor medicale ridică serioase semne de întrebare asupra intenţiei de politizare a acestei acţiuni, după modelul deja patentat al microbuzelor şcolare. Sau poate chiar aceasta e "cheia de contact" a întregii afaceri: nu cumva furnizorii de microbuze şcolare agreaţi de coaliţia de guvernare şi-or fi manifestat interesul şi disponibilitatea şi pentru furnizarea de ambulanţe? Sunt suficiente ipoteze pentru a trage un semnal de alarmă: de ce, când abia am reuşit să punem un sistem medical de urgenţă pe roate, vin unii şi se căznesc să ni-l pună pe butuci?
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Banii acordaţi cu titlu de ajutor social cresc anual, în timp ce sărăcia se adânceşte. E nevoie de reformă pentru a stopa risipa!" În anul 2001 a fost promulgată Legea nr. 416 prin care s-a încercat reformarea amplă a domeniului asistenţei sociale. Prin această lege s-a dorit să se asigure venitul minim garantat persoanelor cu domiciliul în România care să se realizeze, potrivit principiului solidarităţii sociale, prin acordarea ajutorului social lunar în perioade în care familiile şi persoanele singure nu au venituri sau veniturile sunt foarte mici. Scopul ajutorului social, reglementat de Legea nr. 416 privind venitul mediu garantat, este acela de acordare de resurse financiare celor mai sărace categorii ale populaţiei, în scopul de a le ajuta să depăşească starea de sărăcie în care se află. Însă, dacă facem o comparaţie între scopul declarat şi ultimele rapoarte cu privire la riscul de sărăcie şi excluziune socială, vom constata că reforma gândită iniţial, prin intermediul acestei legi, este de fapt un regres. În ultimul Raport de ţară publicat anul acesta de Comisia Europeană, în luna februarie, se punctează faptul că sărăcia şi excluziunea socială rămân la un nivel ridicat, mai ales în rândul tinerilor, familiilor cu copii şi al persoanelor cu dizabilităţi. Situaţia ne arată că, deşi au trecut 16 ani, scopul ajutorului social nu şi-a atins ţinta. Acest lucru poate fi dovedit şi cu cifre concrete furnizate de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. În ultimii cinci ani sumele plătite cu titlu de ajutor social au crescut cu aproximativ 100 de milioane anual. Adică banii au fost alocaţi cu scopul de a-i ajuta pe cei săraci să o ducă mai bine şi totuşi rapoartele de ţară ne arată că riscul de sărăcie s-a adâncit. Situaţia relevă de fapt că există o problemă gravă, că este nevoie de o reformă reală a domeniului asistenţei sociale, astfel încât sumele alocate cu titlu de ajutor social să îşi atingă ţinta. Un studiu elaborat de Institutul Naţional de Statistică arăta că, în 2015, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în zonele Nord-Est 35,9%, Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia - 32,1%, deşi banii acordaţi cu scopul de a-i ajuta pe cei vulnerabili să depăşească starea de sărăcie au crescut anual. Exemple concrete: Ca parlamentar ales în zona Moldovei, este datoria mea să atrag atenţia asupra acestor aspecte care ne arată că situaţia nu se rezolvă, ci din contră se agravează. Ca deputat liberal, vreau să subliniez faptul că este nevoie stringentă de o reformă adevărată în domeniul asistenţei sociale, să fie ajutaţi cei care au nevoie cu adevărat, să fie stabilite criterii clare de evaluare, pentru că, altfel, după cum am încercat să demonstrez mai sus, se alocă anual tot mai mulţi bani, însă, în practică, sărăcia se adânceşte şi oamenii o duc tot mai rău. Şi, dincolo de reforma în acest domeniu, este nevoie de o strategie prin care persoanele expuse sărăciei şi riscului de excluziune socială să fie integrate pe piaţa muncii, pentru a avea un trai de viaţă mai bun, iar asta înseamnă investiţii alocate pentru crearea de noi locuri de muncă. Vă îndemn să fim conştienţi că nu este o soluţie viabilă să secăm bugetul de stat prin acordarea de ajutoare sociale, fără a rezolva de fapt problema de fond!
Mara Mareş "Atacurile teroriste din Marea Britanie şi regândirea măsurilor de securitate" Evenimentele recente de la Londra ne readuc în acea dimensiune a lumii de azi, pe care cei mai mulţi dintre noi preferăm să o lăsăm în plan secund şi anume, cea a ameninţării teroriste permanente şi iminente. Londra este oraşul care m-a format, un oraş cosmopolit în care am trăit alături de cetăţeni de diferite naţionalităţi şi în care am văzut că, oricât de diferiţi suntem ca oameni, putem studia împreună sau ne putem uni pentru o cauză comună. Din păcate, în ultimele trei luni Marea Britanie a trecut prin nu mai puţin de trei atacuri teroriste: atacul de pe podul Westminster Bridge din Londra soldat cu 4 morţi, atacul de la Manchester soldat cu 22 de morţi şi cel din acest sfârşit de săptămână, de la Londra, soldat cu 7 morţi. Îmi exprim pe această cale condoleanţe pentru victimele celui mai recent atac terorist. Dincolo de regretul pe care îl simţim cu toţii faţă de pierderile de vieţi omeneşti, nu putem să nu observăm că ne confruntăm cu manifestarea mai multor tipuri de atacuri teroriste, fiecare periculos în felul său. Atacul de la Manchester a fost un atac coordonat. Este genul de atac care urmăreşte să producă multe victime şi este pregătit din timp. Necesită procurarea de material explozibil, motiv pentru care se expune mai mult în faza de pregătire şi poate fi, prin urmare, relativ mai facil de depistat. Atacul din acest sfârşit de săptămână de la Londra este un atac care nu a necesitat pregătire, obiectele cu care a fost operat atacul sunt din uzul curent. Din păcate, deşi victimele sunt în număr mai mic, toate celelalte elemente îl fac mai greu de anticipat şi oprit. Mai mult, pericolul imitaţiei este unul foarte mare. Probabil nu este întâmplător faptul că frecvenţa atacurilor a crescut recent, odată cu pierderea de teren a ISIS în Siria şi Irak - până acum a fost pierdut Mosul şi ieri a fost pornită o nouă campanie în Raqqa. În acest context, se impune o regândire a măsurilor de securitate, în vederea preîntâmpinării unor noi atacuri. Este clar că e nevoie de o mai mare preocupare la nivel de micro-identificare a potenţialelor ameninţări şi de prevenire a acestora. De asemenea, educaţia poate fi privită ca un instrument de soft power în combaterea terorismului. Educaţia pentru toleranţă şi pentru o mai bună înţelegere a problemelor socio-economice cu care se confruntă oameni din toată lumea, precum şi sprijinirea indivizilor în a-şi forma capacităţi de a gestiona aceste probleme în comunitate sunt vitale pentru viitorul acestei lumi.
Nicolae Neagu "Sistemul bolnav de sănătate al României" Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020, al cărei scop principal este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei României, ar trebui să reprezinte o prioritate a Guvernului Grindeanu, în special a Ministerului Sănătăţii, însă, autorităţile competente evită să acţioneze în acest sens. O primă măsură cuprinsă în Programul de reformare a sistemului de sănătate este construcţia spitalelor regionale. Însă derularea proiectelor este încetinită din motive birocratice, cu toate că Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană susţin financiar dezvoltarea sistemului sanitar din România, avertizând însă, că fondurile trebuie epuizate până în 2020, în cazul spitalelor regionale viitoare din Cluj, Iaşi şi Craiova. Ministerul Sănătăţii evită însă subiectul spitalului regional care ar trebui construit în Bucureşti, neprecizând modul de finanţare al proiectului şi momentul începerii execuţiei acestuia. În plus, o altă problemă evidentă este în cazul spitalelor judeţene, precum Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu, aflat în administrarea Consiliului Judeţean, care are o vechime de peste 100 de ani. În acest sens, construcţia unui nou spital în Sibiu reprezintă o prioritate pentru judeţ, dar acest demers a fost încetinit, chiar blocat, în momentul alocării fondurilor de investiţii din bugetul de stat. În acest sens, cooperarea îngreunată a autorităţilor de la nivel central cu cele locale şi birocraţia necesară pentru pregătirea documentelor proiectelor duc la imposibilitatea începerii lucrărilor pentru construirea celor trei spitale, cu toate că fostul premier preconiza ca dată de începere a proiectelor cea de-a doua jumătate a anului 2017. De asemenea, Ministerul Sănătăţii nu este capabil să remedieze situaţia de criză a medicamentelor de pe piaţa din România, care se adânceşte pe zi ce trece. Lipsa multor medicamente este o realitate de necontestat, iar acest adevăr a fost evidenţiat după ce mai multe companii internaţionale, furnizoare de medicamente, şi-au retras produsele de pe piaţă sau exportă în cantităţi mult mai mici, invocând motive comerciale şi anume, faptul că Guvernul României decontează la preţ mult prea mic medicamentele. Acest demers reprezintă şi răspunsul companiilor, în urma deciziei Guvernului de a micşora preţul medicamentelor inovative, multe pentru boli cronice, cu 35%, măsură luată pentru a respecta una dintre promisiunile electorale. Măsura care se dorea a fi în folosului românilor este acum împotriva lor, bolnavii aflându-se în imposibilitatea de a se trata. Criza medicamentelor a fost intensificată şi de decizia luată de Guvern de a restricţiona desfăşurarea de activităţi de vânzare, prin intermediul depozitelor integrate autorizate de Agenţia Naţională a Medicamentului, a societăţilor farmaceutice, începând cu 1 ianuarie 2017. Criza acutizată din ultima perioadă a medicamentelor pe piaţa românească nu este reflectată doar în cazul citostaticelor, ci şi în cazul vaccinurilor, dar şi a medicamentelor pentru boli neurologice, a căror rată de import în România este foarte scăzută, în ciuda preţului accesibil. Această situaţie critică afectează viaţa cetăţenilor români şi se datorează în primul rând Ministerului Sănătăţii, care nu a binevoit a asculta semnalele de alarmă trase de specialiştii Pharma, în cazul în care vor adopta această serie de măsuri. O altă problemă care necesită o rezolvare imediată şi încheierea conflictelor deschise dintre Ministerul Sănătăţii, respectiv funcţionarii Ministerului, şi Secretarul de Stat, Raed Arafat, este achiziţia de noi ambulanţe. Serviciile de ambulanţă se folosesc de tehnologii învechite, iar din această cauză viaţa pacienţilor este pusă în pericol. Utilizarea maşinilor cu peste 600.000 de km la bord, care depăşesc cu mult durata de utilizare a acestora, reprezintă o ameninţare. Altfel, procesul de achiziţie de ambulanţe trebuie să devină o prioritate pe agenda de lucru a Ministerului Sănătăţii. Lipsa spitalelor, criza medicamentelor şi degradarea sistemului de urgenţă ameninţă sănătatea românilor şi demonstrează impotenţa Guvernului Grindeanu, în special a Ministerului Sănătăţii. Guvernul trebuie să îşi asume responsabilitatea în realizarea obiectivelor strategice prevăzute de Strategia Naţională a Sănătăţii şi de Programul de guvernare asumat de PSD-ALDE, luând măsuri care vin în folosul cetăţenilor, nu împotriva lor. De asemenea, Guvernul trebuie să găsească soluţii fezabile, nu scuze, pentru a scăpa de fantoma unui sistem de sănătate bolnav, în România.
Marius Bodea Reprezentanţii Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar din Iaşi, USLIP, protestează în stradă pentru că PSD nu şi-a respecta promisiunile din campania electorală şi din Programul de guvernare. Nemulţumirile pornesc de la falsele promisiuni privind remuneraţiile cadrelor didactice. Spre exemplu, majorările salariale de 20 de procente începând cu 1 iulie 2017, conform Programului de guvernare, nu au fost acordate nici până în prezent. De asemenea, calcularea incorectă a sporurilor salariale, la baza salarială din decembrie 2016 şi nu la cea din mai 2017, este o altă neregulă sesizată de salariaţii din învăţământ. Este un protest legitim, pentru că, având o majoritate zdrobitoare în Parlament, PSD şi sateliţii îşi permit să-şi încalce toate promisiunile din campania electorală. După ce au scos peste 45% la Iaşi, garantând prin cadre didactice puse pe listă la parlamentare sprijinirea educaţiei, după ce a primit un vot masiv, PSD a uitat complet de cei pe care spunea că vrea să îi reprezinte. Au minţit şi nu le pasă. Să nu-ţi baţi joc de oameni e mai important decât să nu-i poţi ajuta. Sper că cei doi profesori care au fost pe listele PSD la parlamentare, care spun elevilor şi studenţilor să nu înşele, să facă ei întocmai. Adică să ia atitudine! Dacă nu vor lua atitudine, înseamnă că girează minciuna! Domnilor parlamentari ai PSD, profesorii sunt în stradă din cauza promisiunilor nerespectate ale PSD. Nu vă faceţi că nu îi auziţi!
Ioan Balan "Dragnea, Grindeanu şi Bodog, emblema incompetenţei care ucide!" Ultima veste neagră pe care ne-a oferit-o mass-media zilele acestea ne spune că numărul deceselor copiilor nevaccinaţi nu s-a oprit şi creşte de la o săptămână la alta şi, până astăzi, 27 de micuţi s-au stins din viaţă, pentru că ţara are un Guvern condus de mai mulţi prim-miniştri, profund incompetenţi, care mai mult îşi pun piedici între ei decât să guverneze. De ce încă mor copiii în România anului 2017? Dintr-un motiv absolut banal: pentru că Guvernul, prin Ministerul Sănătăţii, nu a fost în stare, nici după jumătate de an de când a venit la putere, să asigure stocurile necesare de vaccinuri împotriva unei boli, eradicată de multe decenii în majoritatea statelor cât de cât dezvoltate - rujeola. Dacă aş fi văzut că vaccinurile apar ca prin minune, peste noapte, de la nu ştiu ce furnizor, prieten cu nu ştiu cine, cu un preţ de nu ştiu câte ori mai mare, aş fi înţeles imediat că nu mai este vorba despre incompetenţă, ci despre pură hoţie! Însă, nu pot să nu constat că şi la atâtea luni de la declanşarea deceselor copiilor, în România încă nu sunt vaccinuri suficiente! Una spune ministerul, una susţine propaganda şi alta se întâmplă în realitate. În prezent rujeola ucide fără milă orice prunc neimunizat, pentru care Guvernul se bucură că a mai făcut o economie bugetară. Rujeola continuă să ucidă orice şcolar pentru care părinţii nu au avut bani să comande de la mii de Km distanţă vaccinul care i-ar fi salvat viaţa. Repet! Este vorba despre rujeolă. Însă ameninţările la adresa micuţilor, mai ales în primii ani de viaţă, sunt multiple. De aceea ministerul ascunde adevărata situaţie a imunizării copiilor împotriva tuturor bolilor pentru care ştiinţa medicală are leacuri şi pentru care Guvernul are obligaţia să asigure imunizarea. De ani de zile atrag atenţia asupra faptului că în Bucovina, mai ales în şcolile din mediul rural, hepatita este o constantă! Oare câţi copii sunt imunizaţi împotriva virusului hepatitei, deşi, statistic, banii grei se cheltuiesc în acest scop? Acest dispreţ total pentru starea de sănătate a copiilor ne-a aruncat în topul european al ruşinii, care se referă la cea mai mare mortalitate a copiilor la nivelul Uniunii Europene. Aşa cum procedez de fiecare dată, m-am adresat ministrului Bodog pe calea unei interpelări, însă nu am nicio speranţă că ar avea soluţii la problemele sistemului public de sănătate sau că îşi va găsi cuvintele, ca să dea un răspuns decent. Corect ar fi fost să-şi dea demisia şi să plece chiar după primul deces. A demonstrat deja că funcţia de ministru este o pălărie mult prea mare pentru Domnia Sa, deşi provine, ca medic, din sistemul românesc de sănătate. Precizez faptul că nu este primul ministru al sănătăţii căruia i-am spus că dacă nu este în stare să gestioneze mortalitatea infantilă, să se ducă să-şi caute alt loc de muncă, pentru că nimeni nu-l obligă să fie ministru! Asist cu amărăciune la piesa proastă pe care o joacă PSD în legătură cu salarizarea în sistemul public. Cred că ne-am convins cu toţii ce viziune îngustă sau, mai bine spus, ce capacitate limitată de a înţelege lucrurile au cei care guvernează astăzi România. Promit şi amăgesc medicii cu salarii uriaşe, considerând că prin aceasta toate problemele sistemului de sănătate se vor rezolva. Dacă Dragnea, Grindeanu sau Bodog ar fi aruncat măcar un ochi pe studiile Colegiului Medicilor din România, ar fi constatat că problema salarizării este una importantă, însă nu este singura! Este una dintre cele multe! Zecile de mii de medici care au fugit din România mâncând pământul, au plecat şi pentru că în România nu şi-ar fi putut face meseria şi nu au vrut să fie părtaşi la un sistem care ucide, nu tratează. Sănătatea din România nu primeşte de ani buni de zile bani pentru investiţii, bani pentru cercetarea medicală, bani pentru instrumentar, medicamente şi tot ceea ce poate să contribuie la salvarea unei vieţi. Aşa cum văd liderii PSD sănătatea, ea se rezumă la nişte încă incerte majorări salariale, însă spitalele, clinicile şi infrastructura medicală rămâne aceeaşi. Adică medicii chirurgi de la Timiş sau nu mai ştiu de pe unde, să meargă să-şi ascută în continuare bisturiile la tocilărie, pacienţii cu urgenţe majore să fie în continuare transportaţi în portbagajul unei maşini vechi, incubatoarele pentru nou-născuţi să meargă tot cu remorca pentru deşeuri menajere. Da, aceasta este viziunea şi soluţia PSD pentru sănătatea românilor! Din păcate, nepăsarea şi nepriceperea celor doi prim-miniştri, Dragnea şi Grindeanu, precum şi incompetenţa demonstrată a ministrului de la sănătate continuă să facă victime, mai ales în rândul micuţilor. Nu vreau să repet obsesiv, însă am convingerea că voi, cei din coaliţia PSD-ALDE, cei care susţineţi Guvernul, ar trebui să vă ruşinaţi de fundătura în care acest Guvern împinge România.
Gabriel Andronache "Legea minciunilor unitare sau cum face PSD să ia cu două mâini ceea ce dă cu o mână" Legea privind salarizarea unitară în sistemul public este o colecţie de minciuni adunate sub formă de norme juridice. În campania electorală, PSD a promis că toate salariile din sectorul bugetar vor creşte, niciun salariu nu va scădea. Acum, ministrul muncii spune că "... unele salarii vor scădea." PSD a promis o lege echitabilă, iar acum introduce discriminări în familia salarială a magistraţilor, încălcând Constituţia. PSD a minţit că legea va fi aplicabilă de la 1 iulie 2017, iar acum amână aplicarea ei pentru perioada 2018-2022. PSD a minţit că va fi o lege unitară şi a introdus excepţii pentru unele categorii de funcţionari care vor fi remuneraţi, în continuare, după grile salariale stipulate în acte normative cu caracter special. PSD a promis o creştere reală a veniturilor prin noua lege de salarizare unitară, iar ministrul finanţelor publice afirmă, în presa străină, că această creştere va fi neutră, pentru că banii plătiţi în plus de stat vor fi returnaţi acestuia, de bugetari, prin noi taxe şi impozite. Apropo, domnule ministru Viorel Ştefan, cât de mult veţi creşte pragul minim, obligatoriu prin lege, de stabilire anuală a impozitelor şi taxelor locale? Îl veţi tripla sau îl veţi înzeci în următorii 2 ani? Aceasta va fi "echitatea" legii PSD? Ceea ce daţi cu o mână funcţionarilor din aparatul de stat veţi lua cu două mâini de la toţi românii care deţin un bun în proprietate? Quod erat demonstrandum ! Calculele sunt făcute. PSD şi-a suflecat mânecile şi a consacrat minciuna prin lege. La televizor şi pe hârtie, cifrele din "legea minciunii unitare" încântă, însă realitatea va demonstra că bugetarii au fost "făcuţi la buzunare", conform unei celebre sintagme din jargonul românesc, prin norme juridice mincinoase adoptate de majoritatea PSD-ALDE.
Claudiu-Vasile Răcuci "Guvernarea PSD-ALDE - circ fără pâine!" În toată istoria post-decembristă nu a mai existat un guvern care să îşi demonstreze mai flagrant incompetenţa într-un timp atât de scurt. Singurele "performanţe" notabile ale alianţei PSD-ALDE au putut fi văzute la mai puţin de o lună de la învestitura Guvernului, când, afişându-şi adevărata faţă şi adevăratul scop al guvernării, a reuşit să scoată în stradă şi să revolte sute de mii de români. De atunci şi până acum, în dreptul acestei guvernări nu putem contoriza decât minusuri şi paşi mari în direcţia înapoi: dezechilibrarea bugetului de stat pe termen lung şi foarte lung, niciun euro absorbit din fondurile europene, măsuri promise în Programul de guvernare uitate cu totul, stângăcii şi măsuri antieconomice luate aproape zi de zi, decontate de antreprenorii şi angajaţii din sectorul privat. În Roma antică, politica împăraţilor romani autoritari era aceea de a oferi poporului circ şi pâine, pentru a câştiga popularitate în rândul acestora şi pentru a-i face pe locuitorii cetăţii să uite de viaţa proastă pe care o duceau şi să uite total de faptul că nu aveau decât drepturile pe care le permitea împăratul. Şi în istoria noastră relativ recentă am mai avut guvernări ghidate de acest principiu, în care circul şi pâinea i-a ţinut la guvernare şi un mandat întreg. Cu toate acestea, alianţa PSD-ALDE ne oferă de circa şase luni un cu totul alt model şi el s-ar descrie în "circ fără pâine". Vă rog să faceţi un efort şi să-mi spuneţi dacă în afară de scandaluri, certuri, comisii de anchetă pentru motive care mai de care mai năstruşnice, intrigi de proastă calitate şi false piese de teatru între poliţistul rău Grindeanu şi poliţistul bun Dragnea, mai puteţi remarca altceva în tot răstimpul de când PSD-ALDE a preluat puterea. Nu vă străduiţi să căutaţi, pentru că nu găsiţi decât circ ieftin şi teme fără relevanţă pentru problemele reale ale cetăţenilor, fără impact şi relevanţă pentru cei care susţin economia reală şi încearcă să menţină vii afacerile, deşi Guvernul se luptă din răsputeri să-i prăbuşească, cu mai multă birocraţie şi cu bulversarea generalizată a politicii fiscale. Aşadar, de la PSD-ALDE avem circ mult, de proastă calitate, dar avem! Nu ne putem plânge! Dar pâine? Pâine oare avem? Răspunsul îl ştim cu toţii: nu! PSD nu a fost niciodată capabil să ofere oamenilor pâine. PSD a furnizat doar iluzii, doar promisiuni, pe care ulterior fie le-a uitat, fie le-a mutilat, iar mierea promisă s-a transformat în fiere. Astăzi se bat în piept cu legea salarizării personalului din domeniul public, însă uită să spună că, odată cu salariile, va creşte şi fiscalitatea pe salarii. Mai mult, nu mai punem la socoteală că majorările promise în campania electorală a se face până în anul 2020 sunt acum aruncate până în anul 2023 sau până la Sfântul Aşteaptă, iar majorările promise de la 1 ianuarie 2018 nu mai sunt aşa de mari cum s-a promis şi nu mai sunt toate de la 1 ianuarie, ci o vedea Guvernul de când ... Să sperăm că fiscalitatea nu va creşte înaintea salariilor. De fapt, ministrul Viorel Ştefan a şi spus acest lucru, în presa străină, căci acasă i-a fost teamă să recunoască. Aşadar, această mare promisiune, s-a transformat deja într-o mare înşelătorie naţională. În aceeaşi categorie intră şi alte minciuni, de tipul TVA 0% pentru locuinţe sau publicitate, abandonate între timp fie din incompetenţă, fie din cauza scopurilor ascunse care stăteau în spatele acestor măsuri. Despre dinamica afacerilor interne, ce să mai vorbim! Guvernul Dragnea-Grindeanu pare să nu înţeleagă faptul că falsa lui generozitate în care distribuie şi tot redistribuie resurse bugetare este alimentată de sudoarea mediului privat, de impozitele şi taxele plătite de sutele de mii de agenţi economici care dorm cel mult 4 ore pe noapte. Cu ce s-a remarcat până acum acest Guvern, profund incompetent, în a susţine afacerile româneşti? Cu nimic! Investiţiile publice, cele care ar fi trebuit să antreneze efecte economice pe orizontală, sunt cu zero şi ceva după virgulă în execuţia bugetară pentru acest an. Fondurile europene gratuite, injecţia cu vitamine a economiei româneşti sunt cu minus sute de milioane de euro. Singurele comenzi care mai menţin economia la perfuzii sunt cele care provin din exterior şi oxigenează doar afacerile centrate pe exporturi. Dacă Guvernul Dragnea-Grindeanu a făcut ceva pentru mediul de afaceri, atunci ceea ce a făcut a făcut rău, deoarece a diminuat mult din competitivitatea firmelor, în primul rând prin creşterea spectaculoasă a costurilor de producţie, deşi toate statele membre încearcă să-şi sprijine firmele, să diminueze costurile per produs. Este şi normal să fie aşa, pentru că PSD a dus mereu ţara pe drumul opus pe care mergea Uniunea Europeană. Aşadar, trista alianţă a incompetenţei care guvernează astăzi România, alianţa PSD-ALDE, furnizează circ mult, de proastă calitate, dar nu este capabilă să dea românilor pâine!
Constantin Şovăială "Nu ignoraţi sistemul medical!" Din păcate, în România, 60% dintre ambulanţe sunt uzate, iar oricând un astfel de vehicul poate deveni un real pericol pe patru roţi. Lipsa unui parc auto suficient de ambulanţe este o problemă la nivel naţional, inclusiv în Bucureşti. Totodată, Serviciul de Ambulanţă are mari probleme din cauza unui personal insuficient şi din cauza unor dotări insuficiente. Problema cea mare este faptul că sistemul medical este ignorat de Guvernul PSD-ALDE, iar acest lucru lasă pacienţii români pe drumuri. Cei de la PSD, în campania electorală, şi-au luat angajamentul că vor achiziţiona 3.000 de ambulanţe, una în fiecare sat. Aceia care au propus o astfel de soluţie decidenţilor politici nu au luat în considerare faptul că acestea implică angajări de personal şi că este necesară înlocuirea a peste 1.000 de ambulanţe învechite. Ca să avem în fiecare ambulanţă măcar un ambulanţier şi un asistent, înseamnă că va trebui să angajăm un număr de 30.000 de persoane noi la serviciile de ambulanţă, 15.000 de ambulanţieri şi 15.000 de asistenţi, pe considerentul că pentru fiecare post permanent trebuie 5 persoane care să acopere şi concediile şi să asigure o activitate continuă. De unde vom angaja 15.000 de asistenţi care să deservească cele 3.000 ambulanţe? Şi de unde cei 15.000 de ambulanţieri? Şi cum îi instruim într-un timp atât de scurt, să lucreze pe ambulanţe? Şi ce facem cu înlocuirea parcului actual de ambulanţe din municipii, oraşe şi sate, unde avem deja staţii şi echipaje? Acest proiect ar însemna că ne vor trebui în jur de 1.400 de ambulanţe ca să înlocuim ce avem învechit, la care să adăugăm 3.000 de ambulanţe suplimentare, în total 4.400 de ambulanţe, la care să suplimentăm paralel personalul ambulanţei de la 12.000, cât este actualmente, la 42.000. În concluzie, această propunere este nerealizabilă. Da, avem nevoie de ambulanţe, dar nu de 3.000. Cea mai bună soluţie este înlocuirea celor vechi! Trebuie să ne gândim că românii sunt în pericol în fiecare zi, în condiţiile în care parcul de ambulanţe este învechit şi insuficient la nivel naţional. Ministerul Sănătăţii trebuie să achiziţioneze ambulanţe pentru toată România, indiferent că vorbim de SMURD sau de Serviciul de Ambulanţă. Trebuie să găsim soluţiile optime pentru a rezolva urgent această situaţie critică în care ne aflăm şi care, chiar dacă nu a început deja să ucidă oameni şi să producă victime, va începe să aibă acest impact într-un timp foarte scurt. Vom ajunge într-o situaţie fără precedent în sistemul de urgenţă, situaţie care va pune viaţa pacienţilor în pericol. Asta ne dorim? Domnule ministru, Florian Bodog, când veţi lua o decizie?
Romeo Florin Nicoară Voi vorbi astăzi despre un aspect extrem de important, care afectează în mare măsură comunităţile urbane mici, cu populaţie sub 20.000 de locuitori. Oraşele din această categorie sunt astăzi, practic, condamnate la subdezvoltare. La acest moment, oraşele mici din România sunt excluse de la posibilitatea de a depune, spre finanţare, proiecte în cadrul Axei prioritare nr. 4 - Dezvoltare urbană durabilă, în condiţiile în care Programul Operaţional Regional prevede ca finanţarea aferentă acestei axe se va distribui exclusiv către municipiile reşedinţă de judeţ. Totodată, oraşele mici şi mijlocii, cu o populaţie de până la 20.000 de locuitori, sunt excluse şi de la posibilitatea de a depune spre finanţare proiecte în cadrul Axei prioritare - Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban - Prioritatea de investiţii 9.1, dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, ca urmare a propunerilor actuale ale Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional pentru actuala perioadă de programare. De asemenea, aceste comunităţi locale, sunt excluse şi de la posibilitatea de a depune spre finanţare proiecte în cadrul Axei prioritare nr. 6 - Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, ca urmare a obligativităţii existenţei unui parteneriat oraş - judeţ, fapt care restrânge drastic posibilitatea depunerii unor proiecte de autorităţile locale de la nivelul acestor oraşe. În cadrul Programului Operaţional Regional, oraşele pot beneficia de finanţări şi în cadrul Axelor Prioritare nr. 7, 8, 9, 10, însă aceste linii de finanţare nu se adresează cu exclusivitate acestora, ci tuturor unităţilor administrativ teritoriale, ceea ce face ca alocările financiare de care pot beneficia oraşele să fie nesemnificative în raport cu necesităţile lor. În concluzie, singura sursă de finanţare realistă pentru oraşele mici şi mijlocii, până în 20.000 de locuitori, este accesarea PNDL. Astfel, localităţile din mediul urban, altele decât municipiile, sunt condamnate la o diminuare dramatică a ritmului de dezvoltare prin reducerea numărului de investiţii, fapt care va atrage creşterea şomajului, diminuarea confortului în spaţiul public pe care îl vor oferi aceste oraşe. Având în vedere cele arătate mai sus, doresc să trag un semnal de alarmă şi în acelaşi timp cer urgent Guvernului să găsească soluţii rapide pentru finanţarea dezvoltării acestor tipuri de comunităţi, în contextul în care România are mari probleme, în continuare, în absorbţia fondurilor europene, iar regiunile de dezvoltare din ţara noastră se află pe primele locuri la nivel european în ceea ce priveşte sărăcia şi excluziunea socială.
Daniel Olteanu "Salvări sau sicrie pe patru roţi?" Îi atrag atenţia domnului prim-ministru Sorin Grindeanu că Guvernul pe care îl conduce nu a fost desemnat să livreze scandaluri interne, ci rezultate. Cu atât mai grav este atunci când neînţelegerile din cadrul Executivului au un efect direct, imediat, asupra celei mai importante teme: sănătatea populaţiei. Încă de la instalare, în interiorul acestui Guvern au existat conflicte, în urma cărora marii perdanţi au fost, ca întotdeauna, românii. De data aceasta, subiectul polemicii vizează şansele noastre la viaţă, şanse care acum se pierd într-o birocraţie disputată undeva între prim-ministrul Sorin Grindeanu, oficiali din Ministerul Sănătăţii şi din Ministerul Afacerilor Interne. Achiziţia de ambulanţe în sistemul de urgenţă reprezintă, în acest moment, o urgenţă pentru întreaga Românie. Nu însă şi pentru acest Guvern şi pentru premierul Sorin Grindeanu, care susţine că nu sunt bani pentru reînnoirea parcului auto la serviciile judeţene de ambulanţă şi la serviciul SMURD, cel puţin nu până la rectificarea bugetară. Cu alte cuvinte, avem un prim-ministru pentru care, la nivel declarativ, "este important ca pacienţii români să beneficieze cât mai rapid de servicii moderne de ambulanţă", dar care alege să pună în continuare viaţa acestora în pericol, cu bună ştiinţă, şi amână pe termen nedefinit achiziţia ambulanţelor. Domnule prim-ministru, pentru români şi în special pentru vasluieni, locuitorii unuia dintre judeţele cu privire la care dumneavoastră aţi decis că nu doriţi să fiţi informat la zi, important nu este dacă dumneavoastră hotărâţi să achiziţionaţi ambulanţe prin Ministerul Sănătăţii ori prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă! Important este ca noile maşini să fie funcţionale şi să aibă toate dotările corespunzătoare pentru a putea fi numite "salvări"! În acest moment, parcul auto al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Vaslui numără 29 de maşini, unele cu peste un milion de kilometri parcurşi. Deşi îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi date la casare, aceste ambulanţe transportă zilnic, pe lângă echipajele medicale, peste 140 de bolnavi, care nu au timp să cântărească riscul de a se afla în adevărate sicrie pe patru roţi. Dacă uzura acestor maşini nu vă este cunoscută, aflaţi că la Vaslui tot mai multe salvări cedează în trafic din cauza stării tehnice precare, unele rămân fără frâne, iar altele, pur şi simplu, iau foc în mers, aşa cum s-a întâmplat la începutul acestui an, pe drumul care face legătura între Negreşti şi Vaslui. Aceasta, fără a mai lua în considerare vechimea echipamentelor de pe maşinile de salvare, echipamente care se pot defecta şi ele, în orice moment, punând viaţa pacienţilor în pericol. A vorbi despre servicii moderne de ambulanţă, dar a trece acest subiect de importanţă vitală pentru noi toţi la capitolul "şi altele" este dovada unei complicităţi de neacceptat, în calitate de prim-ministru, la dezastrul de care numai Cel de Sus i-a ferit până acum pe pacienţii vasluieni. Cu ambulanţe vechi şi ruginite, care şi-au depăşit cu mult norma de casare, şi care parcurg zilnic mii de kilometri pe drumuri pietruite sau de pământ, vasluienii nu mai pot aştepta rectificarea dumneavoastră bugetară din toamnă, când, poate veţi reuşi să găsiţi bani şi pentru salvările din judeţul Vaslui. În lipsa unei atitudini responsabile faţă de acest subiect, salvarea cea mai sigură rămâne tot de la Cel de Sus!
Petru Movilă "Când PSD se întinde mai mult decât îi este plapuma" Astăzi nu vreau decât să întreb colegii din PSD următorul lucru: cum este să minţiţi o ţară întreagă? Cum este să ştiţi că aţi păcălit milioane de români, că bula de promisiuni s-a spart şi că singurii care vor suporta consecinţele veţi fi doar voi? Până acum, de fiecare dată când se întâmplă ceva rău spuneaţi că este vina lui Traian Băsescu şi a oamenilor săi. De data asta, nici măcar Traian Băsescu nu vă mai poate scăpa de nemulţumirea românilor. În cazul în care nu vă aduceţi aminte, în varianta iniţială a Proiectului Legii salarizării, variantă concepută de Guvern şi asumată de dumneavoastră, parlamentari ai PSD şi ai ALDE, primele majorări se acordau de la 1 iulie 2017. Concret, de acum o săptămână, trebuiau să se majoreze cu 20% soldele personalului militar şi cu 5% salariile de funcţie ale poliţiştilor. Tot de atunci, era preconizată majorarea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale şi personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale. Cât despre medici, cărora trebuia să li se dubleze salariile de la 1 ianuarie 2018, aceştia vor fi nevoiţi să se mulţumească cu 25% în plus la salariu. Acelaşi lucru şi pentru angajaţii în învăţământ, 25% în loc de 50%. Stimaţi colegi din PSD, aţi preferat să faceţi promisiuni nesustenabile şi să minţiţi fără cea mai mică doză de ruşine! Unde vă este programul de guvernare, stimaţi PSD-işti? Există măcar un singur punct din promisiunile dumneavoastră electorale care se poate îndeplini? Cum veţi explica unei ţări întregi ca acum, în al 12-lea ceas, aţi constatat că nu sunt bani la buget? Cum veţi explica faptul că în loc să fiţi responsabili şi mai întâi să identificaţi sursele necesare, v-aţi dat în stambă şi v-a luat gura pe dinainte, fără să verificaţi care este realitatea din spatele promisiunilor dumneavoastră? Sper ca acest moment să vă fie învăţătură de minte, iar pe viitor românii să nu mai fie cobaii ideilor megalomanice, ale unora care se cred mai deştepţi decât predecesorii lor. Luaţi aminte, stimaţi PSD-işti, şi reveniţi-vă! Până atunci, vă rog în numele tuturor românilor, nu ne mai minţiţi!
Florinel Stancu Declaraţie politică despre copiii cu abilităţi înalte din România. Săptămâna trecută am sărbătorit Ziua internaţională a ocrotirii copilului, iar mulţi dintre colegi, ca şi mine de altfel, au felicitat copiii din ţara noastră şi din întreaga lume. Pe lângă cuvintele frumoase pe care le-am transmis, am hotărât să mă documentez despre problemele pe care copiii din România le întâmpină. După cum probabil vă aşteptaţi, acestea nu sunt puţine şi toate merită luate în considerare pentru a fi cât mai urgent discutate şi rezolvate. Nu am să vorbesc astăzi despre sărăcia şi excluziunea socială în care se găsesc copiii acestei ţări. Sunt cifre înfiorător de mari pe care le-am semnalat în numeroase rânduri, fiind promotorul unei lupte insistente şi aplecate împotriva sărăciei din ţara noastră. Astăzi, vreau să aduc în discuţie o altă categorie de copii pe care România nu-i apreciază suficient şi nu ştie ce să facă cu ei. Este vorba despre copiii cu abilităţi înalte, supradotaţi. În ţara noastră, conform statisticilor Institutului Român de Studii şi Cercetări Avansate, unul din patru copii are coeficientul de inteligenţă de peste 130, însă viitorul nu confirmă aceste cifre, din cauza lipsei de şansă la o educaţie care să valorifice acest potenţial. Numărul impresionant de copii români premiaţi la olimpiadele internaţionale reprezintă un procent foarte mic. O excepţie. Sunt o mică parte din cei 4% dintre copiii care se nasc superinteligenţi în această ţară. Întrebarea este ce facem cu această bogăţie extraordinară? Cum gestionăm procesul de învăţare şi socializare a copiilor foarte inteligenţi, pentru a beneficia de cei mai buni inventatori, inovatori, matematicieni, genii în adevăratul sens al cuvântului? O lege slab implementată, un Centru Naţional de Instruire Diferenţiată care doar planifică şi un ONG preocupat de această categorie de copii nu sunt tot ce ne trebuie. În Statele Unite ale Americii, Israel, Franţa, Ungaria şi Bulgaria copiii supradotaţi sunt testaţi periodic, iar cadre didactice certificate se ocupă de ei pentru maximizarea abilităţilor. În Serbia, de exemplu, se investeşte anual un milion de dolari într-un centru care e considerat profitabil, pentru că generează progres economic cu ajutorul acestor copii extrem de talentaţi. La noi li se cultivă foarte puţin talentul, iar la şcoală sunt marginalizaţi, pentru că nu există o şcoală de excelenţă special creată pentru ei. Semnalez această problemă acum. Voi trimite o scrisoare în acest sens şi Ministerului Educaţiei Naţionale, cu speranţa că ne vom da seama, într-un târziu, cât de mult greşim când ignorăm aceşti copii pe care eu consider că trebuie să-i protejăm. Ei reprezintă cea mai sigură investiţie în viitor, de pe urma căreia am putea beneficia fiecare dintre noi. Propun să ne gândim la ei cu mai multă responsabilitate.
Mihaela Huncă "Adoptarea unui mecanism privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor din ciclul preuniversitar şi superior" Obiectivul principal al actualei coaliţii de guvernare şi a parlamentarilor PSD-ALDE este acela de a promova iniţiative pentru tineret, astfel încât copiii noştri să beneficieze de o educaţie de înaltă calitate, favorabilă incluziunii sociale şi orientată spre viitor. Toate deciziile adoptate de Executivul Grindeanu, precum şi de echipa din Parlament care susţine Guvernul au fost orientate spre creşterea accesului la educaţie şi a stimulării performanţelor elevilor şi studenţilor. Este pentru prima dată când tinerii din învăţământul preuniversitar care fac performanţă sunt recompensaţi cu fonduri pentru participarea la competiţii internaţionale şi pentru achiziţionarea de materiale şi echipamente care să le folosească în realizarea proiectelor ştiinţifice. Până acum, aceştia primeau doar o sumă simbolică pentru câştigarea concursurilor din ţară sau din străinătate. Acest lucru este dovada că PSD este interesat să oprească exodul tinerilor din ţară şi să ofere o şansă pentru a se dezvolta aici în România. Această măsură promovată de Ministerul Cercetării şi Inovării vine în completarea proiectelor de lege elaborate de Guvernul Grindeanu, care sunt în dezbaterea Parlamentului pentru a fi adoptate şi anume, Programul pentru tineri pentru însuşirea unei profesii, programul de subvenţionare a chiriilor şi utilităţilor pentru cei care se angajează la o distanţă mai mare de 50 km faţă de locul de reşedinţă şi Programul de internshipuri, prin care companiile sunt stimulate să angajeze tineri absolvenţi pentru minimum 2 ani. Cu toate acestea, consider că mai avem nevoie de o strategie prin care să adoptăm un mecanism pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor, atât la nivel preuniversitar, cât şi după finalizarea ciclului superior. Din acest punct de vedere, este important să ne preocupăm cu toţii, indiferent de partid, de promovarea unor măsuri pentru tineri, de garantare a faptului că la terminarea ciclului de învăţământ absolvenţii deţin toate competenţele de care au nevoie în contextul economiei locale şi naţionale. De aceea, trebuie să creăm premisele unui sistem de învăţământ superior favorabil incluziunii şi să ne asigurăm că toate instituţiile de învăţământ liceal şi toate facultăţile contribuie la procesul de inovare din sectorul economic. În sfârşit, cred că a venit timpul pentru a garanta că învăţământul românesc poate contribui la încurajarea creşterii şi creării de locuri de muncă. De aceea, liceele profesionale şi universităţile trebuie să îşi adapteze programele la nevoile actuale şi previzionate ale economiei şi ale societăţii. În acest sens, viitorii studenţi au nevoie de informaţii actualizate şi fiabile care să îi ajute să decidă pentru ce programe de studii să opteze. În consonanţă cu propunerile Comisiei Europene, învăţământul din ţara noastră, la fel ca cel din celelalte state ale Uniunii Europene, are nevoie de înfiinţarea unui sistem, la nivel naţional, de monitorizare a parcursului profesional al absolvenţilor, care îi va include, pe lângă absolvenţii de învăţământ superior, şi pe absolvenţii programelor de învăţământ profesional şi tehnic. În acest fel, fiecare autoritate locală îşi va crea o bază de date actualizată permanent şi disponibilă oricând, care va conţine informaţii referitoare la evoluţia absolvenţilor în carierele lor sau în pregătirile complementare pe care le urmează după terminarea studiilor. Astfel, vom avea o concordanţă între pregătirea educaţională şi cerinţele de pe piaţa muncii la orice moment.
Anişoara Radu "Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice - revenirea la dialog" Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată acum două săptămâni de Senat, în calitate de primă Cameră. Forma adoptată de Senat conţine o serie de amendamente care a corectat forma iniţială şi a rezolvat o parte dintre problemele semnalate de sindicate. În Camera Deputaţilor, iniţiativa a rămas deschisă şi au fost analizate şi dezbătute un nou calup de amendamente susţinute de reprezentanţi ai funcţionarilor publici, de sindicate şi de asociaţii profesionale. Comisia pentru muncă şi protecţie socială, din care fac parte, a fost şi mai deschisă către dialogul cu organizaţiile interesate, tocmai pentru a adopta o formă finală cât mai bună a legii. Acest aspect este reflectat de raportul comisiei, care urmează să fie votat în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. Pentru a ajunge la acest rezultat, Comisia a organizat încă de acum 4 săptămâni întâlniri cu sindicatele şi reprezentanţii funcţionarilor publici, pentru fiecare domeniu în parte. Am fost deschişi la dialog pentru ca această lege să fie aplicabilă, funcţională, să avem echitate şi să dispară disfuncţionalităţile pe funcţii, profesii etc. Legea respecta anvelopa bugetară - 32 de miliarde până în 2020 - şi principiul nediscriminării şi sustenabilităţii financiare. Sigur, trecerea prin Parlament a unui astfel de proiect, cu implicarea tuturor categoriilor interesate, cu dezbateri parlamentare, reprezintă de fapt normalitatea. Revenirea la normalitate demonstrează că PSD ştie şi poate să acţioneze responsabil, dar şi că îşi respectă promisiunile electorale. Referitor la conţinutul proiectului de lege, aş dori să subliniez principiul echităţii, care guvernează această lege. După cum cunoaşteţi, în acest moment persoanele care deţin titlul ştiinţific de doctor primesc un spor de 15% din salariul de bază. Această dispoziţie creează discriminări între angajaţii cu salarii mici, unde sporul poate reprezenta o sumă în plus de doar 150 de lei, şi cei care au salarii mai mari şi unde sporul poate fi semnificativ. În definitiv, obţinerea titlului ştiinţific de doctor presupune o muncă de cercetare oarecum similară pentru toţi. Astfel, considerăm că este corect şi echitabil ca sporul aferent acestui titlu să fie egal pentru toţi cei care-1 deţin, indiferent de salariul de încadrare pe care îl au. În final, aş dori să reiterez solicitarea adresată domnului preşedinte Iohannis de a promulga cât mai repede această lege, pentru a intra în vigoare încă de la 1 iulie 2017.
Simona Bucura-Oprescu Declaraţie privind modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Aşa după cum cunoaşteţi, Camera Deputaţilor a adoptat o serie de amendamente pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. De la început trebuie spus că respectivul act normativ are menirea consolidării cadrului legal şi întărirea capacităţii de control privind integritatea fondului forestier naţional. În mod rău intenţionat, sensul actului normativ a fost denaturat, fără să se cunoască realitatea din teren. S-a spus că amendamentele adoptate ar favoriza tăierile ilegale de lemne, că transportatorii scapă cu amenzi mai mici, că parlamentarii ar fi favorizat hoţii etc. Nimic mai fals! În primul rând, a fost nevoie de o modificare a legii, deoarece populaţia s-a confruntat cu o adevărată criză a lemnului de foc. În Argeş, de exemplu, doar în municipiul Piteşti şi în câteva locuinţe din localităţile limitrofe este sistem centralizat de termoficare. În rest, oamenii au la dispoziţie fie centrale de apartament - la oraş, fie alimentarea cu energie electrică, scumpă, fie, mai ales la ţară, sobe pe lemne. Or, vechea lege împiedica tocmai accesul oamenilor la lemn de foc la preţuri accesibile şi în acelaşi timp procurat în mod legal. Vechile acte normative încălcau prevederile Codului silvic, care arată că lemnul trebuie să ajungă în mod prioritar la populaţie, pentru împlinirea nevoilor de bază, încălzit/gătit. În condiţiile împiedicării accesului la lemn ieftin de foc, consecinţele au fost stimularea tăierilor ilegale şi alterarea managementului durabil. Conform fostei legi, din pădurile statului, marea majoritate a masei lemnoase destinate anual recoltării se impunea a fi valorificată pe picior şi doar către operatori economici atestaţi, al căror obiectiv legitim este realizarea de profit. Apărea astfel o situaţie de exclusivitate care era fructificată de agenţii economici, având în vedere propriile obligaţii contractuale, inclusiv opţiunea valorificării ca biomasă pentru export. Tot acest lanţ de aprovizionare extins ducea la un cost mult mai mare al lemnului pentru consumatorul final. Iată unul dintre motivele modificărilor legislative adoptate de Parlament, şi poate cel mai important. De asemenea, s-a eliminat, prin actul normativ adoptat, posibilitatea unor abuzuri din partea autorităţilor. Ordonanţa nr. 51 ducea la o situaţie hilară: erau sancţionaţi mai mult lucrătorii silvici decât infractorii, din cauza unor prevederi care lăsau loc la interpretări. Pe de altă parte, presiunile unor ONG-uri din ultima perioadă arată clar că sunt interese pentru scăderea preţului pădurii, şi nu a masei lemnoase, iar pe de altă parte se doreşte înfiinţarea unor parcuri naţionale administrate de aceste ONG-uri patronate din străinătate. Un exemplu elocvent este cel la intenţiei de înfiinţare a Parcului Naţional Făgăraş. O astfel de decizie ar avea efecte catastrofale pentru judeţul Argeş şi nu numai. Parcul Naţional Munţii Făgăraş, propus a se realiza în centrul ţării, pe o suprafaţă aproximativă de 200.000 de ha, reprezentând 0,84% din România, cu un deosebit potenţial economic, social şi cultural este istoric al românilor şi nu trebuie înstrăinat şi pus la cheremul organizaţiilor internaţionale. Dacă s-ar înfiinţa un parc naţional, atunci vor fi create bariere de intrare cu plată, nu vom mai avea voie să recoltăm fructe din pădure, ciuperci, etc., va fi eliminată transhumanţa oilor la munte şi, mai important, investiţiile pentru dezvoltare turistică ar fi excluse. Aşadar, sunt multe lucruri care nu s-au spus sau care au fost trecute cu vederea când s-a lansat tirada de critici la adresa parlamentarilor care ar dori ca pădurile să fie defrişate fără milă. Or, din contră, obiectivul nostru este tocmai acela de a proteja unul dintre cele mai de preţ daruri cu care am fost înzestraţi, aurul verde numit pădure.
Nicolae Velcea "Ziua Mondială a Mediului - Mai aproape de natură!" 5 Iunie, Ziua Mondială a Mediului, este cea mai importantă zi sărbătorită de Naţiunile Unite pentru a încuraja conştientizarea şi acţiunea la nivel mondial în favoarea protecţiei mediului. Ziua mondială a mediului înconjurător a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972. De la lansarea sa şi până în prezent a devenit o platformă globală de sensibilizare a publicului sărbătorită la scară largă, în peste 100 de ţări. În fiecare an, Ziua Mondială a Mediului este organizată în jurul unei teme, pentru a atrage atenţia publicului asupra unei preocupări deosebit de urgentă a mediului. Tema pentru anul 2017 este "aducerea oamenilor mai aproape de natură." Dar, mai presus de toate, Ziua Mondială a Mediului este o "zi pentru toţi", pentru ca fiecare dintre noi să desfăşoare o activitate prin care să aibă grijă de Pământ şi să devină, implicit, un agent al schimbării. Acest lucru poate fi o iniţiativă locală, naţională sau internaţională, individuală sau colectivă, fiecare este liber să aleagă. Mai mult decât atât, doresc să subliniez faptul că, în contextul unui proces rapid de încălzire globală, avem datoria de a lupta împotriva distrugerii stratului de ozon, de a păstra calitatea apei, de a lupta împotriva secetei şi a deşertificării şi, nu în ultimul rând, de a combate defrişările masive. Ştim cu toţii că acest fenomen al defrişărilor masive este un subiect fierbinte în România. Adresez acest mesaj tuturor pentru a face un minim gest în consens cu natura. Este vital să acordăm importanţa cuvenită mediului înconjurător şi să sădim în mintea şi sufletul fiecărui cetăţean, conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei. Fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii si la păstrarea mediului înconjurător. Gesturile mici construiesc faptele măreţe: să protejăm parcurile, să plantăm un copac, copacii au un rol esenţial în echilibrul naturii. Să sădim o floare, să curăţăm albiile râurilor şi pădurile, să reducem pe cât putem emisiile nocive, dar şi să-i ajutăm pe cei de lângă noi să înţeleagă importanţa acestor acte. Păstrând un mediu înconjurător sănătos, contribuim la un viitor frumos şi sigur pentru această generaţie şi pentru generaţiile viitoare şi la o dezvoltare durabilă a comunităţilor noastre. Haideţi să fim mai aproape de natură!
Laurenţiu Nistor "Rata şomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 23 de ani" Potrivit Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, adoptată de Guvern în şedinţa din săptămâna trecută, veniturile disponibile ale gospodăriilor din mediul rural sunt cu circa 25% mai mici decât cele ale gospodăriilor din mediul urban. Autorii documentului au evidenţiat, de altfel, mai multe provocări pentru care sunt necesare soluţii imediate. România se află, aşa cum arată această strategie, la un moment de răscruce în care trebuie să se reaşeze modul de administrare al potenţialului ţării noastre. Un moment de răscruce în administraţie, care ne găseşte, din fericire, într-un context economic favorabil. Banca Mondială a revizuit estimarea de creştere a economiei României la 4,4%, faţă de 3,7% cât se anunţase în luna ianuarie, o creştere economică care se simte şi în buzunarul românilor, având în vedere faptul că rata şomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimii 23 de ani. În prezent, ţara noastră ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană privind cea mai mică povară fiscală, după Irlanda, iar acest lucru impulsionează investitorii să vină în România, nu pentru salarii mici, ca până acum, ci pentru un mediu de afaceri prietenos. De altfel, în primul trimestru am avut 45% creştere a investiţiilor străine în România. Iată, aşadar, mai multe semnale economice care demontează previziunile apocaliptice ale celor care au criticat măsurile adoptate de guvernarea PSD. Avem toate datele necesare pentru a ne continua programul şi pentru a implementa măsurile care vor aşeza România pe harta statelor europene, unde nivelul de trai este mai mult decât decent.
Natalia-Elena Intotero "Noua legislaţie, sprijin pentru românii de peste hotare" Legislaţia privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată şi adaptată comunităţilor noi şi evoluţiei continue a contextului european, potrivit actelor normative adoptate de Guvern săptămâna trecută. În jur de 4 milioane de români trăiesc în afara ţării, români pentru care acasă poate să fie şi simplul fapt că pot vorbi limba română sau că au acces la cărţi în limba română, la programe culturale care să le aducă România mai aproape. Pentru că oriunde ne-am afla în lume, avem în suflet frumoasa noastră România. Şi, indiferent de ţara de adopţie, România rămâne mereu acasă, iar schimbările legislative sunt menite să consolideze această legătură. Astfel, cele mai importante modificări sunt: - Completarea definiţiei termenului "români de pretutindeni", prin introducerea obligaţiei de asumare a identităţii etnice şi culturale române şi faţă de autorităţile statelor de reşedinţă; - Mai apoi, a fost introdusă prevederea privind colaborarea cu organizaţiile şi asociaţiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României şi a românilor în statele de reşedinţă. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni poate facilita, prin noile schimbări, reinserţia socială şi pe piaţa muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în ţară. Schimbările propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi adoptate de Guvern vor susţine organizaţiile românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România; vor facilita implicarea profesioniştilor din diaspora în administraţia centrală sau locală şi valorificarea în ţară a experienţei profesioniştilor români din diaspora, în domenii diverse, precum: cercetare, investiţii, comerţ, educaţie, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură. Toate aceste reglementări vor oferi contextul unei mai bune legături cu românii noştri plecaţi din ţară, o legătură de care avem cu toţii nevoie, atât cei rămaşi acasă, cât şi cei aflaţi departe de România.
Tamara-Dorina Ciofu "Creşterea numărului de posturi şi modificarea încadrării personalului contractual civil care lucrează la Serviciul regim permise de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor" Eliminarea taxei de mediu a fost o măsură aşteptată de cetăţeni, pe care economia noastră şi-a permis-o, iar în acest fel au rămas mai mulţi bani în buzunarul fiecărui proprietar de autoturism. În judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României din 2014, până în prezent sunt 20.000 de persoane fizice şi juridice care au plătit timbrul de mediu şi trebuie să-şi recupereze banii. Cu toate acestea, în ultimele trei luni a crescut numărul de persoane care au dorit să înmatriculeze un autovehicul, iar serviciile poliţiei rutiere din toată ţara, inclusiv din judeţul Botoşani, nu fac faţă fluxului ridicat de cereri venite din partea transportatorilor, dar şi a persoanelor fizice. Cu toate că Ministerul Afacerilor Interne a luat în ultimele luni măsuri concrete pentru rezolvarea acestei situaţii prin suplimentarea numărului de posturi şi prin realizarea on-line a programărilor, problemele nu s-au rezolvat, întrucât timpul de aşteptare este în continuare foarte ridicat, iar personalul din cadrul Serviciului regim permise de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor nu face faţă cererilor venite din partea persoanelor fizice, cât şi a transportatorilor. În acelaşi timp, personalul contractual civil din cadrul Serviciului regim permise de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor îşi desfăşoară activitatea în condiţii improprii de lucru. De aceea, vă propun să aducem mai multe amendamente la Legea salarizării unitare, astfel încât personalul contractual civil din cadrul Serviciului regim permise de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor să fie încadraţi în corpul funcţionarilor publici şi să le fie crescute veniturile la nivelul angajaţilor din cadrul Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor. Serviciile publice comunitare regim permise conducere şi înmatriculare a vehiculelor din judeţe sunt formate din: ofiţeri de poliţie, agenţi de poliţie şi personal contractual. Conform cadrului legal actual, personalul contractual civil trebuie să desfăşoare numai activităţi informatice. Cu toate acestea, lucrează şi la ghişeu şi interacţionează cu publicul la fel ca poliţiştii. Având în vedere faptul că personalul contractual civil lucrează în fiecare zi peste program, realizează şi activităţi care nu sunt incluse în fişa postului, operează cu date cu caracter personal şi utilizează documente cu secret de serviciu, consider că şi aceştia trebuie să beneficieze de condiţii speciale sau deosebite de muncă, asemenea agenţilor de poliţie.
Răzvan-Ilie Rotaru "Tinerii pe primul plan, atât pentru Executivul de la Bucureşti, cât şi pentru conducerea Uniunii Europene" Aşa cum am promis atunci când am cerut votul românilor, am adoptat în Programul de guvernare un set de măsuri dedicate tinerilor, astfel încât să oprim exodul acestora în străinătate. La finalul acestei guvernări, după ce vom adopta toate proiectele de lege şi programele pe care ni le-am propus, vrem ca fiecare tânăr din ţara noastră să aibă o perspectivă pentru a se dezvolta profesional şi pentru a-şi întemeia o familie aici şi nu departe de casă, printre străini. De ce avem nevoie de un program pentru tineri? Pentru că ultimele statistici ale Eurostat, din perioada guvernării tehnocrate, ne arătau că unul din 5 tineri sub 25 de ani era şomer, 1,5 milioane de tineri români erau cu risc de sărăcie, unul din cinci tineri din România între 15 şi 29 de ani nici nu învăţa şi nici nu lucra, ţara noastră era pe locul întâi în Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care locuiesc în locuinţe supraaglomerate, iar 70% dintre tinerii români nu îşi permiteau să facă credit pentru o locuinţă. Toate aceste realităţi negative au început să fie uitate şi, la aproape 6 luni de la preluarea guvernării de coaliţia PSD-ALDE, putem spune că tinerii au început pentru prima dată să fie luaţi în seamă de Executiv şi de Parlament. Am adoptat programe pentru tineri pentru însuşirea unei profesii şi mă refer aici la cele de ucenicie pentru învăţarea unei meserii şi la cele de stagiu pentru dobândirea experienţei profesionale. De asemenea, a fost aprobat de Guvern Programul de subvenţii pentru chirii şi deplasare pentru creşterea accesului tinerilor la piaţa muncii, în câteva zile vor începe înscrierile în Programul "Start-up Nation" România. Ministerul Dezvoltării a început Programul naţional de locuinţe pentru tineri cu subvenţionarea chiriei, au crescut bursele pentru studenţi şi s-a instituit gratuitate în orice perioadă a anului pentru deplasarea studenţilor cu trenul. Până la finalul anului urmează o serie de alte 5-6 măsuri dedicate integrării tinerilor pe piaţa muncii şi stimulării acestora pentru a deschide o afacere. Toate măsurile şi programele care le-am prezentat şi din care am implementat o mare parte sunt în consonanţă cu Strategia Comisiei Europene, care a crescut bugetul Uniunii Europene la cel mai mare nivel din istoria instituţiei. Pe primele locuri, cu cele mai mari finanţări, sunt crearea de locuri de muncă pentru tineri şi creşterea siguranţei acestora în cadrul societăţilor în care trăiesc. Comisia Europeană a a crescut pentru 2018 cu 7,3% alocările pentru Programul care finanţează proiecte de cercetare şi inovare "Orizont 2020", cu 9,5% alocările pentru Programul de mobilitate universitară "Erasmus+", şi cu 8,7% alocările pentru Mecanismul "Conectarea Europei". În acelaşi timp, Comisia Europeană va finanţa suplimentar cu 233 de milioane de euro o serie de măsuri pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor. Aşadar, tinerii sunt pe primul plan şi pentru echipa PSD-ALDE din Guvern şi Parlament, dar şi pentru Uniunea Europeană care doreşte să ofere o perspectivă de dezvoltare a acestora în cadrul fiecărui stat membru.
Costel Lupaşcu "Măsurile promovate de coaliţia PSD-ALDE au adus creştere economică şi mai multe locuri de muncă" Banca Mondială şi-a revizuit estimarea privind creşterea economică de la 3,7% în ianuarie, la 4,4% în prezent. Creşterea salariului minim este evaluată de economiştii din ţara noastră ca fiind cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani. Cel puţin aşa arată graficele BNR, conform ultimului raport de stabilitate macroeconomică, prezentat săptămâna trecută de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, care a făcut parte din Guvernul Ponta, când a venit la putere în mai 2012, fiind unul dintre promotorii acestei decizii. Aşadar, avem două analize importante legate de mersul economiei. Pe de o parte, Banca Mondială şi-a revizuit estimarea privind creşterea economică, de la 3,7% la 4,4%, alăturându-se altor instituţii financiare internaţionale care şi-au revizuit în sens pozitiv estimările privind economia României: FMI, BERD şi Comisia Europeană. Pe de altă parte, BNR arată că majorările de salarii au fost o decizie bună şi nu au descurajat mediul privat, ci dimpotrivă au creat peste 500.000 de locuri de muncă, începând din 2012. Astfel, s-a dovedit că PSD are specialişti buni în domeniul economic şi că deciziile noastre au fost bune. Iată că instituţii financiare de prestigiu confirmă faptul că Programul PSD aduce beneficii certe în economie. Este evident acum că, dacă Guvernul în ansamblul său urmează punct cu punct Programul de guvernare, vom avea creştere economică şi această creştere va ajunge în buzunarele românilor. În perioada ianuarie-martie 2017 în ţara noastră au fost create peste 65.000 de noi locuri de muncă. În acelaşi timp, în primul trimestru al acestui an s-au încasat cu 7,2% mai multe venituri la bugetul de stat. Toate aceste statistici arată că ne facem treaba şi ne îndeplinim angajamentele pe care le-am luat faţă de români, atunci când am le-am cerut votul. Cel mai important este să nu dezamăgim nicio categorie socială sau profesională şi să reuşim să creştem veniturile pentru toată populaţia, astfel încât fiecare român să simtă că trăieşte mai bine decât o făcea anul trecut.
Dumitru Oprea "Preşedintele Iohannis şi diplomaţia românească pot detensiona relaţiile SUA-UE" Întâlnirea preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump, la Casa Albă, vine într-un moment extrem de complicat. Actuala administraţie a SUA se pare că doreşte alt model de relaţii internaţionale şi favorizează alt sistem de alianţe. În acelaşi timp, vestul Europei caută o soluţie de securitate care să fie peste cadrul NATO, mergând până la ideea unei armate proprii. România, ca membru al NATO şi al Uniunii Europene, semnatar al unui parteneriat strategic cu SUA, este o excepţie a regiunii privind filoamericanismul, în opoziţie cu ceea ce se întâmplă, de exemplu, cu Bulgaria sau Ungaria. Legăturile noastre cu SUA sunt privilegiate atât la nivel militar, economic, cultural, cât şi al construirii unei democraţii liberale perfectibile. A decide între UE şi SUA este de neimaginat. România nu poate şi nu trebuie să ajungă în această situaţie. De aceea, trebuie să mizăm pe priceperea şi maturitatea diplomaţiei noastre, pe o politică externă care să ne protejeze interesele şi să ne ferească de alegeri imposibile. Pe de altă parte, am dovedit mereu, şi trebuie să ne mândrim cu acest lucru, că ne respectăm angajamentele faţă de toţi partenerii. Ca urmare, România se află printre cele 190 de ţări care au semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Aşadar, în ciuda diferenţelor dintre partenerii noştri, avem certitudinea că putem lucra cu ei pe teme majore în care există consens. Retragerea SUA din Acordul de la Paris, precum şi declaraţiile preşedintelui Trump generează, pe termen scurt, efecte la nivelul relaţiilor de putere în cadrul economiei globale şi a politicilor de securitate. Însă, în ciuda unei etape complicate şi imprevizibile în leadearship-ul american, Acordul României pentru parteneriatul strategic nu este manifest doar în funcţie de administraţia de la Casa Albă, ci ilustrează o puternică legătură între SUA şi statul nostru.
Sorin-Ioan Bumb "Sărăcia în rândul copiilor din mediul rural a atins cote îngrijorătoare" Politicienii români aflaţi astăzi la conducerea ţării se concentrează mai mult asupra unor probleme care ţin strict de propria agendă politică sau de plasarea unor efecte de fum care ar putea să le aducă voturi cât mai multe la viitoarele alegeri: promit creşteri de pensii, de salarii, ajutoare sociale etc. Tot mai frecvent aceştia sunt preocupaţi de statistici care privesc evoluţia produsului intern brut, rata şomajului, rata economisirii, dar nu vedem aproape deloc factori de decizie care să se aplece asupra unor statistici la fel de importante, dar care zugrăvesc o situaţie mult mai gravă. Mă refer aici la faptul că peste jumătate dintre copiii români trăiesc în sărăcie, iar unii chiar în sărăcie extremă, iar situaţia este de-a dreptul disperată în mediul rural. Într-un raport al Parlamentului European se arată că în această privinţă România conduce detaşat cu 51%, urmată de Bulgaria. Dureros, dar şi alarmant este faptul că din cauza sărăciei, copiii de la sate abandonează şcoala timpuriu, iar şansele acestora la educaţie scad în fiecare an. Depopularea satului românesc a condus încet, încet la o ruinare treptată a acestuia, la o lipsă totală de speranţă şi perspectivă pentru cei care au decis să rămână acolo. Si nu este vina acestora că s-au născut la ţară. De ce pentru aceşti copii români copilăria nu reprezintă un prilej de bucurie şi inocenţă? De ce aceştia se culcă, de cele mal multe ori nemâncaţi? De ce sunt văzuţi, de multe ori, drept o mână de lucru suplimentară în agricultură, construcţii sau alte munci grele, abandonând şcoala? Nu este posibil ca după 27 de ani de democraţie aceste statistici negative să ne facă campionii Europei nu numai la sărăcie, analfabetism, ci şi la mortalitatea infantilă. Actuala guvernare trebuie să fie responsabilă si să recunoască că ne aflăm în faţa unei probleme grave, din care se pare că nu mai putem ieşi dacă nu sunt luate urgent masuri concrete. Lipsa educaţiei, de care se tot vorbeşte, este cea care alimentează starea acută de sărăcie în care trăiesc copiii din mediu rural şi nu numai. Nu îmi doresc decât stoparea sărăciei în care trăiesc copiii şi rezolvarea acestei situaţii, pe termen lung, printr-o strategie naţională, care să rezolve dezechilibrele economico-sociale dintre mediul urban cu cel rural. Statul român trebuie să se implice şi să susţină cu eforturi materiale semnificative educaţia acestor copii, pentru că sărăcia nu face altceva decât să le submineze educaţia şi să le blocheze viitorul. Nu putem vorbi de dezvoltare economică într-o ţară în care sărăcia, analfabetismul şi abandonul şcolar, mai ales în mediul rural, sunt la cote foarte ridicate. Nu putem să mai sperăm că suntem europeni, atâta vreme cât grija pentru viitorul real al României, pentru copiii noştri, nu este o realitate.
Viorica Cherecheş "Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate - un eşec pe care nu şi-l asumă nimeni" Vin în faţa Domniilor Voastre pentru a trage un semnal de alarmă legat de Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, pe scurt, a nefuncţionării acesteia la parametri normali. Sistemul care a costat 184 de milioane de euro, 7 ani de implementare şi două amânări, la care se adaugă şi doi ani de rateuri, este o ruşine naţională şi un eşec pe care nu şi-l asumă nimeni. În calitatea mea de medic, cu peste 40 de ani de activitate în domeniu, dar şi de asigurat, pot să vă spun că nu vom avea niciodată un sistem sanitar performant, dacă nu punem la punct acest sistem. Vorbim aici de peste 12 milioane de români care au primit acest card şi care de multe ori se văd în situaţia de fi reprogramaţi sau amânaţi de medic, farmacist sau laborator cu explicaţia seacă "a căzut sistemul". Medicii sunt puşi în situaţia ingrată de a petrece mult mai mult timp în faţa unui calculator, în lupta cu un sistem care dă permanent rateuri decât cu pacientul care are nevoie de ajutor. Nu este firesc ca unui medic care a depus un jurământ pentru ajutorarea celor bolnavi să-i fie impietată activitatea de un sistem aflat în moarte clinică. Este o ruşine ca în România, ţara cu cel mai rapid internet din lume, dar şi un veritabil incubator de IT-işti care ne reprezintă cu succes în străinătate, să nu putem să punem la punct un sistem informatic care să uşureze munca celor care au grijă de sănătatea românilor. Dreptul la sănătate şi îngrijire medicală este consfinţit prin Constituţie, iar românii au nevoie de un sistem sănătos cu servicii prompte şi de foarte bună calitate. Avem profesionişti capabili să asigure astfel de servicii, dar nu pot să se desfăşoare la capacitatea lor maximă, tocmai din cauza unor astfel de piedici. La implementarea sistemului ni s-a pretins, în calitate de medici, dar şi de asiguraţi, să avem răbdare, numai că, daţi-mi voie să vă reamintesc că au trecut doi ani şi sistemul în loc să fie îmbunătăţit, dă rateuri din ce în ce mai mari. Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei pentru acest sistem, în cazul unui incident critic, în care întregul sistem este nefuncţional, timpul maxim de răspuns ar trebui să fie de 1 până la 8 ore, iar timpul maxim de remediere de 24 de ore. Nu se ţine cont de aceste termene, pentru că sunt zile întregi în care platforma fie merge foarte greu, fie este indisponibilă total. În luna noiembrie a anului 2016 a fost demarată o amplă verificare a acestui sistem dispusă de premierul de la acea vreme, dar ale cărei rezultate nu au fost încă date publicităţii. În aceeaşi lună, mai exact pe data de 21 noiembrie 2016, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a semnat cu Teamnet Internaţional Acordul-cadru pentru serviciile de mentenanţă şi suport tehnic aferente componentei aplicative a sistemului informatic "Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate", contract în valoare de 14.755.500 lei fără TVA, pe o perioada de 36 de luni. Deşi aceşti bani au fost daţi unei firme care şi-a cerut insolvenţa, sistemul tot nu funcţionează la parametri normali, fiind foarte frecvente sincopele. Nu este posibil ca un sistem care nu este funcţional să înghită în continuare bani cu nemiluita, când aceste sume ar putea să fie redirecţionate spre programe de sănătate sau infrastructură, acolo unde cu adevărat este nevoie de ei. Iată aşadar de ce vin cu aceste argumente reale în faţa dumneavoastră, pentru a trage un semnal de alarmă legat de un sistem care ar trebui să uşureze munca celor din sistemul sanitar, dar de fapt o îmbolnăveşte şi mai mult. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate este un eşec pe care nu şi-l asumă nimeni.
Glad-Aurel Varga "România la limită, în sectorul protecţiei mediului" "Conectarea oamenilor la natură", tematica aleasă anul acesta pentru Ziua Mondială a Mediului, ne îndeamnă să conştientizăm că natura înseamnă şi spaţiile verzi din marile oraşe, dar şi ariile naturale protejate, că umanitatea este dependentă de resursele naturale, iar acestea sunt limitate şi ameninţate de poluare, schimbări climatice şi exploatare peste măsură. La şase luni de la începerea mandatului meu ca deputat, doresc să atrag atenţia asupra sectorului de mediu din România, care, din păcate, se confruntă cu o serie de probleme, în mare parte sistemice. Nu există un interes real pentru corelarea politicilor interdisciplinare, care să contribuie la soluţionarea concretă a problemelor de mediu din ţara noastră. Cu toţii, guvernanţi, parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, trebuie să înţelegem că strategiile şi planurile aşternute pe hârtie sunt inutile, atâta vreme cât voinţa politică în această direcţie este fíe inexistentă, fie dominată de interese de grup. Referitor la păduri şi arii naturale protejate, Strategia Naţională Forestieră, care se presupune că va aduce soluţii pe termen mediu şi lung, atât pentru tăierile ilegale, cât şi pentru exploatarea durabilă a pădurilor, va fi în vigoare prin hotărâre de guvern abia la 1 august 2018. Aprobarea, prin votul majorităţii PSD-ALDE, a Legii de modificare a Legii nr. 171/2010 pentru sancţionarea contravenţiilor silvice a dus la eliminarea a peste 100 de contravenţii silvice, determinând condiţii propice exploatării ilegale. De la 16 august 2017, preţul mediu pentru metrul cub de masă lemnoasă pe picior va fi 164 lei, în nota de fundamentare menţionându-se că, în baza acestuia, valoarea compensaţiilor pentru produsele pe care proprietarii de păduri nu le recoltează, datorită funcţiilor lor de protecţie, se majorează cu 42,6%. Pe hârtie desigur, pentru că în realitate proprietarii de păduri din arii naturale protejate nu au primit nicio compensaţie. Reamintesc că aceste compensaţii pot încuraja şi stimula proprietarii în cauză să implementeze măsuri de gestionare coerente şi specifice siturilor Natura 2000. Pe de altă parte, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate nu este încă funcţională, deşi pentru siturile de importanţă comunitară s-a depăşit termenul de desemnare a lor ca arii speciale de conservare, iar România riscă penalităţi de până la 134.000 euro/zi de întârziere pentru conformarea cu prevederile "Directivei Păsări." Legat de asigurarea dreptului la apă şi sanitaţie, pentru 25% din costurile necesare realizării măsurilor pentru alimentarea cu apă, colectarea şi epurarea apelor uzate între 2016-2021 nu s-au identificat surse de finanţare, deşi România, conform angajamentelor asumate, trebuie să asigure, până în 2018, conformarea cu Directiva privind calitatea apei destinată consumului uman şi Directivei privind epurarea apelor uzate urbane pentru toate localităţile cu peste 2.000 de locuitori echivalenţi. În ceea ce priveşte deşeurile, ştim cu toţii că România are de soluţionat proceduri de infringement. De la aprobarea Strategiei Naţionale pentru Gestionarea Deşeurilor, care a fost condiţionalitate ex-ante, nu s-a întreprins nimic pentru revizuirea planurilor subsecvente, deşi au existat atenţionări din partea Comisiei Europene. Închiderea tuturor depozitelor neconforme până în 2019 şi reciclarea a 50% din deşeurile municipale până în 2020 reprezintă două dintre obiectivele pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească. România riscă sancţiuni de la Bruxelles şi din cauza calităţii aerului în marile oraşe. Noţiuni ca transport alternativ, smart cities, green cities, infrastructură pentru piste de biciclete par a fi străine de administrarea capitalei noastre. Dau un exemplu mărunt: pe website-ul Primăriei Bucureşti, hărţile de calitate a aerului sunt o pagină veşnic în lucru, iar datele de calitate a aerului nu au mai fost publicate din septembrie 2016, deşi numărul persoanelor cu boli ale aparatului respirator este în creştere. Măsurile pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, prevăzute de Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon sunt la momentul actual doar pe hârtie, la fel cum şi ratificarea Acordului de la Paris de către România este doar o lege printre multe altele. Pentru toate aspectele pe care le-am enumerat, am adresat întrebări şi interpelări, la care miniştrii Guvernului Grindeanu au transmis, cu mici excepţii, răspunsuri evazive, teoretice, lipsite de fond sau, şi mai rău, nu au comunicat niciun răspuns, deşi termenul legal de primire a răspunsurilor a fost depăşit. Lipsa de preocupare pentru mediu a guvernului PSD-AL©E şi absenţa prioritizării problemelor ce necesită rezolvare urgentă în acest domeniu aduc România la limita dezastrului, atât în ceea ce priveşte integritatea patrimoniului natural, cât şi sănătatea şi bunăstarea populaţiei.
Dumitru Mihalescul "Încet şi sigur dispare ceea ce ne defineşte ca naţiune" Creşterea economică, dezvoltarea economică, emanciparea socială, urbanizarea şi modernizarea sunt şi trebuie să fie obiectivele oricărui guvern, ale oricărei autorităţi publice, ale oricărei naţiuni contemporane, inclusiv ale românilor. Aceste obiective generoase, care ne duc pe toţi către o viaţă mai bună, nu exclud, însă, şi nici nu presupun negarea trecutului, ştergerea cu buretele a istoriei înaintaşilor noştri şi nici aruncarea în uitare a rădăcinilor noastre ca neam, a tradiţiilor, obiceiurilor şi folclorului strămoşeşti. Din păcate, ultimii douăzeci şi şapte de ani care au trecut peste România democratică, pe lângă evoluţiile economice şi sociale favorabile, ne-au adus şi o revoluţie a modernizării, care, prin pasivitatea totală a autorităţilor, a călcat în picioare practic tot ceea ce ne defineşte ca popor. Nu cred că sunt singurul care constată faptul că doina românească nu mai stârneşte emoţii pentru prea mulţi români, că arhitectura valahă sau moldovenească nu mai este de actualitate, că bijuterii arhitectonice demne de patrimoniul UNESCO sunt puse la pământ pentru a fi înlocuite de construcţii metalice cu un gust estetic îndoielnic, că bucătăria tradiţională a fost înlocuită de fast food, că inul din cămăşile româneşti este dat pe plasticul fabricilor din Asia cu etichete de marcă, că tot ce vine din exterior este, chipurile, mai bun decât ceea ce facem noi sau ceea ce ne-au învăţat strămoşii să facem. Nu înţelegeţi greşit, nu mă opun modernizării! Şi dacă aş vrea, nu aş putea! Oare cine ar putea? Oare cine ar îndrăzni? Ceea ce vreau să spun, lucrul asupra căruia atrag atenţia, este că nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi de mirajul creşterii economice, a exploziei industriilor şi să ignorăm cu totul ceea ce ne defineşte pe noi ca români. În Bucovina, slavă lui Dumnezeu, încă mai avem părţi importante din patrimoniul nostru cultural, încă în picioare, încă vii, care transmit peste secole o istorie grea a acestui popor! Nu mă refer doar la salba minunată de mănăstiri bucovinene, care a uimit o lume întreagă şi care atrage anual sute de mii de turişti din Japonia şi până în Statele Unite. Acestea sunt salvate. În majoritatea lor sunt parte a patrimoniului mondial şi beneficiază de un statut aparte. Cetăţile lui Ştefan sunt, de asemenea, mândria noastră, însemnul nostru că de sabia moldovenească s-au împiedicat imperii mari în cuceririle lor. Şi acestea au fost reabilitate şi deschise circuitului turistic, iar an de an sunt o pagină vie din istoria elevilor români. Cu toate acestea, sunt părţi importante din România care dispar, care mor, zi de zi. Mă refer, în principal, la satul românesc, acela tradiţional, care se macină an de an, cu fiecare tânăr care pleacă la muncă în străinătate şi nu se mai întoarce, cu fiecare bătrân care se stinge şi ia cu el şi o parte din zestrea noastră naţională, o parte din tradiţiile şi obiceiurile noastre. Vorbesc despre satele noastre de poveste, cele despre care v-au spus mai multe Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Mihai Eminescu şi mulţi alţii. Sunt satele în care meşterii lemnului făceau minuni, dar care, astăzi, nu mai au cui să transmită, nu mai au pe cine să înveţe meserie. Sunt satele în care ţesutul inului şi al cânepei, vopsitul lânii şi artizanatul popular aproape că au dispărut. Mulţumim lui Dumnezeu şi lui Dimitrie Gusti că au reuşit să salveze, în Muzeul Satului de la Bucureşti, o parte din istoria noastră, însă ştim cu toţii că nu-i suficient. Oare acest lucru chiar nu preocupă pe nimeni? Nu suntem singura ţară pe care modernizarea a transformat-o. Nu suntem singura ţară în care obiceiurile, tradiţiile, rădăcinile ca neam au fost şi sunt ameninţate. Aşa s-a întâmplat peste tot în statele dezvoltate din Occident şi, ulterior, toate aceste state au regretat că nu au ştiut să-şi conserve mai bine identitatea lor naţională şi să-şi salveze adevărata avere, adevăratul patrimoniu naţional. Astăzi, toate acele state dezvoltate încearcă să reconstruiască, să refacă ceea ce le defineşte ca naţiuni, însă ştiu că nu mai este posibil, ori câţi bani ar cheltui. Noi, românii, mai avem o şansă. Încă mai putem salva din faţa tăvălugului modernizării multe dintre elementele identităţii noastre naţionale. Încă mai avem case de lemn care pot fi salvate, încă mai putem salva vâltoarea din sat sau moara de cereale, încă mai putem salva minunile cusute pe pânza albă a veşmintelor tradiţionale, încă mai putem face multe, fără să punem piedici creşterii economice şi dezvoltării noastre ca neam. Salvarea obiceiurilor, a tradiţiilor şi istoriei noastre naţionale, deşi pentru unii pare neimportantă, ea este de fapt salvarea noastră ca naţiune, identitar într-o lume tot mai amestecată, tot mai puţin definită de ceva. Astăzi putem face multe în acest sens şi cu bani puţini. Dacă vom lăsa, însă, ca lucrurile să meargă de la sine, fără să facem nimic, ştim cu toţii că aceste pierderi vor fi inevitabile şi ireversibile, iar mai târziu poate fi prea târziu!