Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice. Îi dau, pentru început, cuvântul, doamnei Camelia Gavrilă, Grupul PSD.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea de astăzi se referă la problema examenelor naţionale - etapă importantă din calendarul unui an şcolar şi, în acelaşi timp, formă de evaluare externă a rezultatelor învăţării, a competenţelor dobândite, a nivelului cognitiv, atitudinal atins de elevi aflaţi în diferite momente ale evoluţiei lor educaţionale. Drum spre cunoaştere, spre ştiinţă sau cultură, arta de a face omul etic, în concepţie hegeliană, apropiere treptată de esenţa lumii, indiferent pentru ce opţiune am merge în privinţa definirii educaţiei, aceasta rămâne preocuparea esenţială a oricărei societăţi responsabile, iar în contextul unui an educaţional, a unui an şcolar sau universitar, examenele naţionale sunt cele care dau măsura valorii, a reuşitelor unui proces care implică deopotrivă elevi, profesori, părinţii şi comunitatea. Fie că vorbim de evaluarea naţională, pentru elevii de clasa a VIII, care are miza intrării, accesului spre anii de liceu sau spre traseul şcolii profesionale, fie că vorbim de bacalaureat, care presupune o încheiere a ciclului gimnazial, a învăţământului secundar superior şi pregătirea pentru învăţământul superior, cele două examene naţionale sunt reper în evaluarea unei şcoli, în evaluarea sistemului educaţional şi, dincolo de elementele de organizare şi logistică, se impune cu necesitate, în atenţia Ministerului Educaţiei, pregătirea riguroasă a subiectelor şi a cerinţelor formulate, care să fie în corelaţie cu programa şcolară, cu nivelul de vârstă al elevilor, care să evite formulările echivoce, ambiguităţile şi detaşarea sau clivajul între barem şi subiectul propriu-zis. Spun acest lucru, semnalez această temă, pentru că am asistat de prea multe ori, de-a lungul timpului, la situaţii delicate, la organizări sumare sau imperfecte, la subiecte nepotrivite, formulări cu doză de ambiguitate sau abordări interpretabile, şi nu cred că ne dorim acest lucru, mai ales că abordarea Guvernului actual este responsabilă, inclusiv în privinţa politicii educaţionale. De asemenea, cred că la acest moment ar trebui să se afle în atenţia Ministerului Educaţiei o posibilă reconfigurare a examenului de bacalaureat, mai ales varianta de bacalaureat pentru filiera tehnologică, în sensul dezbaterilor şi angajamentelor din Programul de guvernare. Cu toţii am constatat de-a lungul timpului rezultatele modeste la bacalaureat, mai ales ale absolvenţilor de învăţământ tehnologic. Sigur că situaţia poate fi imputabilă elevilor, dar şi sistemului sau modului de selecţie în liceu, iar una dintre soluţiile frecvent evocate se referă la introducerea unor discipline tehnice, în acord cu programa parcursă de elevii pe filieră tehnologică. Examenele acestea trebuie să aibă legătură cu ceea ce au studiat elevii în anii de şcoală, să fie un raport adecvat între domeniile ştiinţific, tehnologic şi umanist, între valorile naţionale, care conturează profilul identitar, şi cele internaţionale. Deci vorbim, pe de o parte, de limba română, de istorie, de geografie, pe de altă parte, de competenţe digitale, de limbi străine, de receptivitate multiculturală. În acest sens, concluzionând, declaraţia mea vrea să sublinieze importanţa organizării examenelor naţionale şi a analizării lucide a rezultatelor, atât la nivel de şcoală, de judeţ, cât şi la nivel naţional. Şi nu doar dacă vorbim de directori, de inspectori, de decidenţi din minister, dar şi politicienii responsabili trebuie să facă acest exerciţiu de analiză şi de reconfigurare eventuală a politicilor educaţionale, a legislaţiei în domeniu, şi, pe de altă parte, alături de consilierea, asupra căreia revenim insistent, şi pentru anii de gimnaziu, şi pentru anii de liceu, să rămână deschisă, şi să reluăm discuţia în privinţa recredibilizării şcolii profesionale, pentru absolvenţii de gimnaziu, şi a organizării unui bacalaureat adecvat, corelat şi cu cerinţele de pe piaţa muncii, dar şi cu aspiraţiile absolvenţilor care intenţionează să urmeze un traseu de învăţământ superior, chiar şi în cadrul învăţământului politehnic. Deci bacalaureatul trebuie să aibă relevanţă cu filiera absolvită. În spaţiul educaţiei, soluţiile nu sunt niciodată definitive şi nici magice, dar reflecţia şi analiza - şi pedagogică, şi politică - în forul acesta, parlamentar, toate acestea sunt foarte necesare şi responsabile. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PSD, Camelia Gavrilă.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Îl invit pe domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, Grupul PNL. Se pregăteşte doamna deputat Lavinia Abu-Amra, de la USR.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, tuturor. Declaraţia mea politică se intitulează: "Legea salarizării nu este un subiect de ascuns sub preş! E nevoie de dialog şi transparenţă". Dragi colegi, Legea salarizării unitare, propusă de coaliţia aflată la putere, se află deja în circuitul parlamentar şi va ajunge la Camera Deputaţilor. Din păcate însă, toate discuţiile pe marginea unei legi extrem de importante nu s-au purtat într-un climat de normalitate şi transparenţă. Ca deputat care face parte din Comisia pentru buget, finanţe, sunt preocupat de impactul pe care îl are această lege asupra bugetului ţării noastre. Cu susţinerea Grupului PNL de la Camera Deputaţilor, am solicitat chemarea ministrului de finanţe, domnul Viorel Ştefan, pentru a avea ocazia să dea mai multe detalii despre Legea salarizării unitare. Am fost încrezător că domnul ministru de finanţe va considera invitaţia ca o oportunitate de a explica de ce susţine sau nu susţine Legea salarizării unitare, care este sustenabilitatea financiară, impactul financiar, care vor fi beneficiile acestui act, după ce va fi promulgat. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a respins solicitarea Grupului PNL şi a mea, de a-l chema pe domnul ministru Viorel Ştefan la "Ora Guvernului", invocând un argument hilar: că ar mai fi fost chemat în perioada anterioară. A fost un fals pretext, servit la grabă, din dorinţa de a scăpa de întrebările incomode pe care le naşte forma actuală a Legii salarizării unitare. Dragi colegi, PNL este conştient că este nevoie de o lege a salarizării şi susţine acest demers, însă actul normativ trebuie construit în mod responsabil, pentru ca generaţiile viitoare să nu plătească un preţ mare doar pentru că în acest moment există presiuni pentru a satisface interesele de moment ale unora sau altora. Partidul Naţional Liberal a depus 150 de amendamente pentru a îndrepta anomaliile care apar în Legea salarizării, propusă de PSD şi ALDE, dar chiar şi în cazul în care ar fi adoptate, actul legislativ tot va fi unul defectuos, deoarece nu poate fi reabilitat în întregime. Şi nu doar PNL avertizează că este vorba despre o lege defectuoasă. Specialiştii au lansat o serie de avertismente care ar trebui luate în seamă. De exemplu, s-a ajuns la concluzia că studiile superioare nu mai contează în calculul vechimii, legea nu are nicio predictibilitate, astfel că majorările salariale sunt sigure doar pentru anul 2017 şi 2018. Mai mult, sindicatele au transmis clar şi răspicat că dispare ideea de echilibru între sectoarele bugetare. Este inadmisibil ca pe marginea unui proiect de lege, care este mai mult decât necesar, să nu existe deschidere spre dialog între cei care o propun şi cei care vor fi beneficiarii finali, care să fie purtat prin intermediul parlamentarilor pe care i-au ales să le reprezinte interesele. Dragi colegi din opoziţie, din respect faţă de românii care v-au ales, nu vă comportaţi iresponsabil, ca şi cum nu v-ar interesa ca acest subiect să fie dezbătut. Legea salarizării unitare este un subiect mult prea important pentru a ni se aplica tratamentul tăcerii. Aşa că, de la tribuna Parlamentului, spre finalul declaraţiei politice, adresez o întrebare. Domnule ministru de finanţe Viorel Ştefan, de ce refuzaţi dialogul şi exerciţiul transparenţei? Ce vreţi să ascundeţi şi de ce vă este teamă? Sper ca de această dată întrebarea să nu rămână retorică. Vă mulţumesc. Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamţ.
Florin Iordache Mulţumesc. O invit pe doamna deputat Lavinia Abu-Amra. Şi se pregăteşte domnul deputat Corneliu Bichineţ, PMP.
Lavinia-Corina Cosma Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să vă vorbesc astăzi despre Legea salarizării unice, pentru că este un subiect foarte important pentru noi, ca societate. Legea salarizării unice este, din păcate, o Cenuşăreasă care de 27 de ani nu îşi găseşte pantoful. Curtată de toate Guvernele, a rămas închisă într-un turn. Am vorbit cu toţii despre necesitatea elaborării unei legi unice de salarizare. În ultimii ani, indiferent de culoarea politică, cu toţii am fost de acord că avem nevoie de o astfel de lege. I-a venit timpul. Au scris-o cei de la guvernare. Spun "scrisă", pentru că în forma în care este, pare scrisă dintr-un birou, în jumătate de oră, fără a fi gândită. Când vorbim de o lege atât de importantă, trebuie să pornim de la principiile care stau la baza ei, de la filosofia ei, de la echitate. Vorbim de stabilirea rolurilor în societate. Vorbim de faptul de a acorda fiecărei categorii profesionale importanţa cuvenită. Din păcate, această formă propusă nu ţine cont de aceste lucruri. Sunt categorii întregi care pur şi simplu sunt lăsate pe dinafară. Sunt atât de multe nereguli cu această propunere legislativă, încât mi-ar trebui o zi întreagă să le enumăr. O astfel de lege trebuie implementată împreună cu o evaluare obiectivă a sistemului public. Fiecare domeniu de activitate are nevoie de evaluare externă, obiectivă, care să identifice oamenii care nu mai au ce căuta în sistemul public. Timp de 27 de ani s-au adunat tot felul de oameni, care au ajuns acolo pe criterii politice, indiferent despre ce partid vorbim. Sigur, acest lucru nu înseamnă că nu avem oameni în administraţie care au vocaţie şi viziune, dar cred că şi ei s-au săturat să muncească şi pentru cei care semnează doar condica de prezenţă. În momentul de faţă, nici nu ştim care e de fapt cifra reală a bugetarilor din România. Dacă nu ne asumăm să avem un moment zero, chiar şi după 27 de ani, nu vom obţine niciodată performanţă. Nu poţi să faci acelaşi lucru la nesfârşit şi să aştepţi rezultate diferite. Avem nevoie de curaj. Ştiu, această evaluare externă poate să însemne pierdere de voturi, în special pentru cei care astăzi sunt la guvernare. Dar să acţionezi atât de iresponsabil înseamnă să nu-ţi pese de cetăţenii tăi. Spunem cu toţii că ne dorim servicii de calitate, dar nu facem nimic pentru asta. Nu vrem să ne asumăm măsuri care, chiar dacă par nepopulare, sunt absolut necesare. Avem nevoie de curaj să facem asta. E ca la o operaţie - e nevoie să tai în carne vie, ca să salvezi. Avem nevoie de curaj. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Corneliu Bichineţ. Au depus declaraţii scrise, de la PSD: doamna Tamara Ciofu, Vasile Axinte, Simona Bucura-Oprescu, Ştefan Muşoiu, Maricela Cobuz, Anişoara Radu, Mihăiţă Găină, Florinel Stancu, Natalia Intotero şi Laurenţiu Nistor; iar de la PNL: Robert Boroianu, Bogdan Huţucă, Găvrilă Ghilea, Tudoriţa Lungu, Doru Oprişcan, Viorica Cherecheş, Dumitru Oprea, Glad Varga, Adrian Oros, Costel Alexe şi Raluca Turcan. Vă rog.
Corneliu Bichineţ Vă mulţumesc pentru informare, domnule ministru. Văd că producţia de declaraţii politice este puternică. Declaraţia mea este adresată unui singur om. Unui singur om: domnului Liviu Dragnea, preşedintele PSD-ului, preşedintele Camerei Deputaţilor. Şi îl informez că în perioada aceasta tocmai se împlinesc 1704 ani de când Împăratul Constantin cel Mare a recunoscut religia creştină, stopând martirajul celor care au crezut în Iisus Hristos, prin Edictul de la Milano, din 313. Apoi, până în 395, când practic se oficializează, ca religie de stat, creştinismul, au fost destule nenorociri în lume. Conştiinţa românilor îi păstrează pe fiu şi mamă drept Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Iată că o mulţime de oameni din România duminică au serbat ziua de naştere. Acţiunea cea mai frumoasă din judeţul Vaslui a fost însă pe Movila pe care Ştefan cel Mare i-a dăruit-o lui Burcel, cu câteva sute de ani în urmă, şi Stareţul Guşă a zidit o frumoasă şi trainică biserică. Au fost la sfinţire Mitropolitul Moldovei şi Mitropolitul Basarabiei. Mă adresez şi hoţilor din zonă, şi îi rog să nu-l mai prade şi nici să nu-l mai bată pe Stareţul Guşă, că la Domnia Sa nu vor găsi niciodată bani, doar praful de pe tobă i-l puteţi lua. Mergeţi în alte zări! De asemenea, îl informez pe domnul Liviu Dragnea că o nouă generaţie de tineri a încheiat clasa a XII-a. Sper să aibă un viitor luminos. Şi m-am sfătuit cu o distinsă colegă, aici, şi un coleg, de la un alt partid, şi mi-am adus aminte de versurile celebre ale lui Eminescu, care, referindu-se probabil şi la tineri, a spus: "Dintre sute de catarge Care lasă malurile, Câte oare le vor sparge Vânturile, valurile?". Eu sper ca vânturile vieţii şi valurile să nu spargă niciun catarg, şi tinerii să aibă succes, noroc, şi ţara noastră să înflorească. De asemenea, îl informez pe domnul Liviu Dragnea, curios ştiindu-l eu din fire, că domnul Ghiţă a început să vorbească. Deocamdată în fraze; va trece săptămâna aceasta la perioada eseu; şi cred că atunci când Ghiţă va vorbi tot ce ştie, mulţi vor amuţi. Sper, pentru totdeauna. De asemenea, o acţiune deosebită, mai spre seară, duminică. S-a făcut întuneric şi a urmat "Noaptea Muzeelor". Eu îi felicit pe toţi aceia care lucrează în muzee. Au scos la suprafaţă comorile, tablourile şi zeci de mii, milioane de oameni din România au putut să vadă ceea ce este în muzeul românesc. Cine nu merge măcar o dată pe lună la un muzeu nu are un viitor mare. De asemenea, domnule Liviu Dragnea, aveţi grijă la Cutia Pandorei pe care a deschis-o distinsa ministră Olguţa, pentru că au început să fiarbă şi cei din finanţe, şi cei din administraţia locală, speriaţi fiind de faptul că la Bucureşti s-au găsit resurse pentru cei din administraţia centrală, pentru finanţele centrale, şi în judeţe, nu. Închei, prin a spune, domnule Liviu Dragnea, că veţi avea în mine un susţinător, dacă veţi redeschide spitalul din Negreşti-Vaslui. Dacă nu, timp de 4 ani de zile voi fi nevoit să vă toc ca pe mărar. Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui.
Florin Iordache Din partea minorităţilor naţionale, domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi. Se pregăteşte, de la PSD, Silviu Macovei.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Peste două zile comemorăm Ziua Eroilor. În toată ţara vor avea loc ceremonii emoţionante întru pomenirea celor căzuţi eroic în războaie. Aşa se scrie istoria: cu sânge. Dar în egală măsură istoria se scrie şi cu lacrimi. Lacrimile nu au culoare şi trec mai puţin observate. Din fericire, generaţia mea nu a cunoscut ororile războiului, dar am aflat multe despre viaţa şi mentalitatea satului patriarhal. Odată cu durerea adusă prin vestea fatală, începea neînchipuitul şir de încercări pentru văduve şi orfani. Cred că odată cu cinstirea celor care au făcut jertfa supremă se cuvine să ne gândim şi la cei rămaşi să ducă greul vieţii în familiile lor. A rămâne văduvă în satul tradiţional, cu copiii pe cap, cu pământ de muncit, cu vite de crescut şi cu onoarea de păstrat a însemnat în egală măsură eroism. Moartea vine într-o clipă, viaţa grea a văduvelor şi orfanilor a ţinut ani şi ani. În această lună a fost promulgată Legea care sporeşte indemnizaţia pentru văduve. Să ne preocupe respectarea ei. Să nu o considerăm ca limită finală. Pe măsură ce se împuţinează numărul beneficiarelor acestui modest ajutor, sporesc şi nevoile lor, prin povara anilor. Astfel vom întregi respectul faţă de amintirea eroilor căzuţi în luptă, cu respectul faţă de urmaşele şi urmaşii lor, sortiţi să lupte eroic pentru a trăi. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Silviu Macovei. Mugur Cozmanciuc se pregăteşte, de la PNL. Vă rog.
Silviu Nicu Macovei Domnule preşedinte, Stimaţi colegi parlamentari, Vă aduc atenţiei dumneavoastră următoarea declaraţie politică: "Siguranţa alimentară". Doamnelor şi domnilor parlamentari, Aici, în faţa dumneavoastră, trag un semnal de alarmă foarte serios cu privire la una dintre cele mai grave ameninţări la adresa românilor, şi anume siguranţa alimentelor. În condiţiile în care medicii atrag atenţia asupra creşterii fulminante a numărului de cancere ale aparatului digestiv, trebuie să ne punem problema a ceea ce mâncăm noi şi, cel mai important, ce le dăm copiilor noştri de mâncare. Presa din ţară mediatizează încontinuu cazuri din ce în ce mai grave de încălcare a unor norme elementare de siguranţă alimentară. Am tot auzit de fructe şi legume din import, tratate cu tot felul de substanţe cancerigene. Ultima ştire auzită la postul naţional de radio constă într-un avertisment legat de tratarea roşiilor autohtone cu o substanţă extrem de nocivă, chiar în faza de polenizare, pentru accelerarea creşterii. De asemenea, am auzit cu toţii de plante modificate genetic, care sunt acceptate în ţara noastră, deşi în multe ţări civilizate ele sunt complet interzise, ca fiind cancerigene. Ce să mai vorbim de celebrele E-uri care ne otrăvesc aproape toată mâncarea. Mai mult, am trăit să aud o faptă pe care o pot considera ca fiind un atentat la sănătatea publică, dacă nu chiar o tentativă de omor cu bună ştiinţă. Am auzit cu toţii ştirea cum că la un magazin, lângă Bucureşti, s-a găsit la vânzare carne expirată de 6 ani. Imaginaţi-vă că oricare dintre dumneavoastră putea cumpăra acea carne şi să o dea drept prânz unui copil sau unui bătrân! Ne aducem aminte cu toţii când beam lapte de vacă, de la ţară, mâncam ouă de la găini crescute în curte, carne de pui, din care se făceau ciorbe foarte gustoase, legume din grădină, caş şi brânză de la stână. Toate aceste lucruri normale au devenit rarităţi şi chiar produse de lux, cu titlul "bio". Prin urmare, declar inadmisibilă pasivitatea în faţa acestor fapte criminale şi a acestor atentate la viaţa şi sănătatea românilor. Vă îndemn pe toţi să ne mobilizăm, ca reprezentanţi aleşi, şi să declarăm război contra calităţii îndoielnice a mâncării de pe masa românilor. Vă mulţumesc pentru atenţie. Silviu Macovei, deputat al PSD.
Florin Iordache Mugur Cozmanciuc. Se pregăteşte doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan, de la USR.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi vizează atacurile cibernetice care au avut loc în ultimele zile, ca o posibilă vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, mai ales în contextul globalizării. Dragi colegi, În data de 13 mai, după cum ştiţi, aproximativ 100 de ţări au fost vizate de un atac cibernetic masiv, cu consecinţe deosebit de grave pentru buna funcţionare a lucrurilor. Şi vorbim despre companii şi instituţii care au fost atacate şi care, în momentul de faţă, au reuşit şi au salvat datele, şi mai ales au reuşit şi au salvat bunul mers al lucrurilor. Atacul cibernetic a folosit de fapt o vulnerabilitate existentă în marea majoritate a sistemelor de operare Windows. Pentru a minimiza însă riscul infectării cu viruşi, implicit pierderea de date, utilizatorii au fost sfătuiţi să-şi actualizeze sistemele de operare cât mai repede. Însă ceea ce vreau să subliniez, este că instituţiile statului au reuşit, în România, şi au salvat mii de calculatoare şi mii de informaţii. Acest lucru însă nu a fost uşor. Un singur lucru putem spune că s-a întâmplat, că a fost afectat programul de funcţionare a uzinelor Dacia. De aceea, consider că este imperativ necesar să intervenim în legislaţie. Este imperativ necesar să intervenim în legislaţie, în sensul pozitiv. România are, prin instituţiile abilitate cu atribuţii în domeniul cibernetic, o putere de a răspunde ferm atacurilor în acest sens. Subliniez, totodată, că aceste atacuri evidenţiază cât de vulnerabil poate fi un stat, chiar dacă foarte bine protejat, în faţa unor ameninţări care nu ştim de unde vin şi, mai ales, nu putem face o evaluare concretă şi exactă a pagubelor pe care le produc. Putem vorbi şi despre disfuncţii care pot produce crize sistemice severe, astfel încât să fie afectate interese şi valori naţionale pe termen scurt, mediu şi lung. Dimensiunea securităţii, denumită în studiile de specialitate cybersecurity sau securitate cibernetică, devine astfel un domeniu de importanţă crescută, pe care trebuie să îl fundamentăm, iar reacţiile pe care să le avem în astfel de momente trebuie să fie imediate şi de impact. România a fost "victima" acestor atacuri, din cauza gradului ridicat de interconexiune şi interconectare, însă aceste interconexiuni şi interconectări tocmai îi conferă dezvoltarea. De aceea, consider că în calitate de putere legislativă, trebuie să avem o atenţie sporită în acest domeniu. Mulţumesc. V-a vorbit Mugur Cozmanciuc.
Florin Iordache Doamna Bîzgan. Se pregăteşte domnul Marius Paşcan, PMP. Au depus scris, de la PNL, domnul Claudiu Răcuci şi Ioan Balan.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Vin în faţa dumneavoastră, astăzi, şi vă rog să facem un exerciţiu de imaginaţie. Vă rog să închideţi ochii şi să vă gândiţi la partenera sau partenerul dumneavoastră, la soţia sau la soţul dumneavoastră. Vă rog să încercaţi să vă daţi seama cum v-aţi simţi dacă nu aţi putea să vă manifestaţi afecţiunea faţă de această persoană. Dacă nu aţi putea să o îngrijiţi. Dacă nu aţi putea să fiţi îngrijit, în eventualitatea unei suferinţe. Dacă munca dumneavoastră şi bunurile pe care le-aţi achiziţionat împreună nu ar putea fi împărtăşite. Dacă nu aţi putea să realizaţi ceva în doi, să vă clădiţi un cămin şi altele. Dacă legile ţării în care locuiţi şi munciţi, dacă ţara dumneavoastră v-ar lua taxe şi impozite, v-ar cere să respectaţi obligaţii, însă nu v-ar da deloc drepturi. În această situaţie se află, conform Recensământului din 2011, minimum 800.000 de români. Evident, numărul acestora este mult mai mare, acum, 6 ani mai târziu. Plus că ştim că nu toţi cetăţenii au participat la recensământ şi nu toţi respondenţii au acceptat să declare statutul marital în acel moment. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitate de şanse, de deputat, şi de om, vă amintesc că şi faţă de aceşti conaţionali avem o datorie de parlamentari. De noi depinde să ne asigurăm că statul român le creează condiţiile legale pentru a se bucura de drepturile garantate de Constituţie, legea supremă într-o ţară democratică. De noi depinde să ne asigurăm că aceşti oameni nu sunt discriminaţi în niciun domeniu, conform tratatelor la care România a aderat. Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT nu sunt respectate în ţara noastră, iar persoanele din această comunitate nu beneficiază de protecţie nici măcar împotriva discursurilor de incitare la ură şi violenţă. Vă mărturisesc că am constatat cu regret că, nici în Parlamentul României, persoanele LGBT nu se bucură de acelaşi respect ca persoanele heterosexuale. Este regretabil că, atunci când vorbim despre familie sau valori tradiţionale, uităm că singurele lucruri care ar trebui să nu lipsească dintr-o relaţie sunt respectul şi dragostea, nimic altceva. Uităm că trebuie să sprijinim relaţiile construite pe aceste fundamente, indiferent de genul sau orientarea partenerilor. Mai mult, avem responsabilitatea legală să facem asta. Cu atât mai mult cu cât realitatea este cruntă - cote alarmante ale violenţei domestice, risc de sărăcie şi de abandon şcolar crescute, sute de mii de copii cu părinţi plecaţi în străinătate, mii de copii abandonaţi, mii de copii care fac copii. Aceasta este realitatea. Iată adevăratele probleme ale familiei care ar trebui să ne preocupe, şi nu ce orientare sau comportament intim au oamenii în viaţa lor privată. Iubesc libertatea - pentru asta vă invit să luptăm împreună şi să votăm împreună. Respect dreptul la iubire - fiecare e liber să iubească pe cine vrea, când vrea şi cum vrea. Respect mamele şi taţii care îşi cresc singuri sau în cuplu copiii, respect femeile şi bărbaţii care se dezvoltă şi se împlinesc fără să se căsătorească, respect cuplurile care aleg să nu se căsătorească, dar trăiesc fericiţi împreună, respect persoanele care includ în familia lor rude îndepărtate, prieteni vechi, chiar animale de companie. Dincolo de forma de organizare, de numărul membrilor săi, de orice alt criteriu, o familie se bazează pe iubire, respect, înţelegere şi grija pentru celălalt. Sper că vom găsi împreună înţelepciunea şi pârghiile să ne asigurăm că dragostea învinge ura. Sper, pentru că "Loveislove". Suntem cu toţii oameni, suntem cetăţeni, suntem în 2017, în Europa - leagănul democraţiei şi al drepturilor omului. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat al USR, Circumscripţia Bucureşti.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Paşcan. Se pregăteşte, de la PSD, Vasile Cîtea, de la Iaşi.
Emil-Marius Paşcan Bună ziua, tuturor! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "O gălăgie asurzitoare paralizează moral societatea românească". În spaţiul public se rostogolesc permanent, cotropitor false şi năucitoare probleme. Cuprinsă într-un malaxor, atenţia publică e hărţuită, asaltată, răvăşită de breaking news-urile răsunătoare, producătoare de vâlvă mediatică. Intoxicat, prostit, publicul spectator nu mai poate decanta între grâu şi neghină. Suprainformarea este boala acestui mileniu, iar în faţa abundenţei, asupra producţiei de informaţii rostogolite în spaţiul public, omul de rând nu are suficientă imunitate. Nu are timpul necesar nici resursele pentru a filtra vertijul informaţional, astfel că devine o victimă sigură în plasa manipulării, este intoxicat şi dezinformat consecvent. Într-o zi izbucneşte scandalul guvernamental al graţierii. Apoi, săptămâni la rând, societatea românească fierbe, revolta dă în clocotul străzii, unde simplul cetăţean îşi strigă vehement furia împotriva corupţilor şi a complicităţilor din politică şi guvernare. Apoi, povestea este pasată tacticos către Parlament, spre fezandare, printr-o abilă detensionare şi evidentă deturnare a atenţiei. Ca din întâmplare, se iveşte imediat, pe frontispiciul spaţiului mediatic, cazul scandalos de capă şi spadă al mogulului Ghiţă - fugarul multimilionar în euro, deprins în afaceri uluitoare cu personaje sus-puse, chiar din serviciile secrete ale statului român - un suspect infractor ascuns de mandatele de arestare, până la momentul oportun, prin Serbia, despre care aflăm tocmai acum că se consideră, politic, un fel de disident, pesemne al hoţiei, şi se împotriveşte extrădării. Şi ca nu cumva să ne plictisim, prin nevoia legitimă de linişte şi confort moral a ţării, iată că tocmai dăm piept cu un alt scandal privind SIPA, adică Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie, înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarilor, care trebuia să urmărească faptele din penitenciare, să se ocupe şi de protecţia magistraţilor. Aflăm că arhiva de documente a acestui serviciu secret, desfiinţat în 2006, ar fi utilizată fraudulos pentru a şantaja diverse personalităţi din rândul unor magistraţi, politicieni sau jurnalişti, fără însă a exista până acum vreo probă clară în acest sens. Dar gălăgia mediatică pe marginea subiectului e mare şi a ajuns să umple şi timpul celor aflaţi în fruntea ţării, ca şi prezentul nostru. Aşadar, să nu ne mirăm că aceste subiecte contrafăcute se furişează în viaţa fiecăruia dintre noi, denaturându-ne existenţele. În acest timp, despre dezvoltarea economică a ţării, despre lipsa de soluţii pragmatice în educaţie, sănătate, despre inapetenţa unor proiecte pentru apărarea şi prezervarea patrimoniului naţional, a resurselor strategice ale ţării aproape că nu se vorbeşte deloc. Este o larmă generală, multă gălăgie şi scandal, fără vreo relevanţă pentru ceea ce s-ar cuveni să facem pentru mai binele şi viitorul ţării, pentru bunăstarea cetăţenilor săi. Ar trebui ca aceste realităţi să ne dea de gândit tuturor. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Florin Iordache Da. Domnul Vasile Cîtea, de la PSD. Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, de la PNL. Tot de la PSD, domnul Răzvan Rotaru a depus scris.
Vasile Cîtea Doamnelor şi domnilor, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "Tarom - un «Pegasus» cu aripile frânte". Dragi colegi, Se pare că în România companiile de transport călători se ghidează după acelaşi scenariu, scenariu care nu este neapărat în avantajul clientului. Politica comercială a acestor companii faţă de clienţii lor este revoluţionară doar pe hârtie, în realitate practica confirmând că a merge cu trenul sau cu avionul reprezintă, în fond, acelaşi lucru. Nemulţumirile pasagerilor sunt din ce în ce mai mari, iar plângerile la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului încep să întregească ordinea de zi a inspectorilor de acolo. Să fie chiar atât de greu să te manifeşti într-un mediu concurenţial liber sau pur şi simplu nepăsarea pare să fi lovit această companie de tradiţie? Tarom precizează, de la cel mai înalt nivel, că politica sa comercială este gândită doar în interesul clintului, tocmai din această cauză fiind menţinute anumite curse care nu ar aduce profit. Teoretic, cel mult, deoarece în realitate Tarom anulează cu o frecvenţă îngrijorătoare cursele; reprogramează cursele fără să asigure legăturile externe; aeronavele pleacă spre destinaţiile trecute pe tichet, dar ajung la alte destinaţii fără să se ofere explicaţii; orele indicate în orarul oficial nu sunt garantate. La capitolul motive, evident, conducerea companiei se descurcă invocând motive care ar putea să îţi ridice anumite întrebări. De exemplu: pentru desele întârzieri la decolare se invocă faptul că nu există aeronavă disponibilă, sau că aeronava s-a stricat, sau că nu sunt suficienţi călători. Referitor la cursele aeriene efectuate într-o flotă îmbătrânită, am dori să cunoaştem ce a schimbat Tarom în politica sa comercială faţă de client, după ce mai multe OPC-uri din ţară au dat dreptate clienţilor, aplicând amenzi usturătoare companiei. Oare sunt consideraţi tot clienţii vinovaţi de amenzile plătite? Sau poate manageriatul companiei Tarom ar trebui să se gândească la realitatea că existenţa curselor cu prea puţini călători este, în fapt, o culpă a companiei care oferă servicii necorespunzătoare, uneori la costuri foarte ridicate. Cu respect, Vasile Cîtea, deputat de Iaşi.
Florin Iordache Da. O invit în continuare pe doamna Florica Cherecheş, de la PNL. Se pregăteşte domnul Constantin Codreanu, de la PMP. Vă rog.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Lăsaţi ONG-urile să trăiască, doamnelor şi domnilor de la Guvern!" Organizaţiile nonguvernamentale sau ONG-urile sunt recunoscute ca actori importanţi în procesul de consolidare a democraţiei şi de construire a unei societăţi civile active, capabilă să-şi susţină interesele. Ele îşi aduc contribuţia la rezolvarea unor probleme, cum ar fi: inegalitatea socială, şomajul, încălcarea drepturilor omului, corupţia, distrugerea patrimoniului cultural, poluarea mediului; militează pentru rezolvarea lor, oferind servicii sociale, de conştientizare şi instruire, culturale, socio-medicale şi aşa mai departe. În funcţie de experienţă şi de relevanţa activităţilor pentru societate, atrag nu doar voluntari, dar şi importante resurse financiare şi materiale, dintre care cele mai uzitate sunt donaţiile, sponsorizările şi sprijinul oferit de stat pe baza legilor în vigoare. Desconsiderând importanţa acestui sector pentru societate, începând cu data de 1 februarie 2017, ministrul muncii şi justiţiei sociale, doamna Lia Olguţa Vasilescu, a luat decizia de a tăia subvenţiile acordate în baza Legii nr. 34/1998, la 33% dintre ONG-uri, reducându-le cu 38% capacitatea de a oferi servicii sociale, astfel încât circa 5.000 de persoane, în special vârstnici dependenţi şi copii cu dizabilităţi, sunt private acum de sprijinul oferit de ONG-uri. O altă sursă de finanţare este oferită de posibilitatea direcţionării a 2% din impozitul pe venit de orice angajat din România. Acest instrument şi-a dovedit potenţialul de a stimula comportamentul filantropic al cetăţeanului şi responsabilizarea acestuia în susţinerea unor cauze sociale, astfel încât, în fiecare an, până la 25 mai, Formularul 200 era completat şi depus de tot mai mulţi români. În ciuda dificultăţilor de implementare a acestui instrument, semnalate în primii ani, în prezent, datorită eforturilor de promovare ale organizaţiilor neguvernamentale, se remarcă evoluţia semnificativă în ceea ce priveşte conştientizarea şi utilizarea lui. Aproximativ 65% dintre ONG-uri beneficiind anul trecut de susţinerea, prin acest instrument, a activităţii, în sprijinul cauzei pe care şi-au însuşit-o. Ar fi păcat ca procedura cu care s-au familiarizat românii în ultimii ani să dispară complet sau să fie înlocuită cu una complicată şi birocratică. Pe această cale, cer Guvernului - şi vă rog, dragi colegi, să îmi susţineţi demersul - să ia în considerare aportul consistent pe care sectorul ONG îl are în rezolvarea problemelor curente ale societăţii şi să susţină, printr-un cadru legislativ favorabil, continuarea activităţii acestor organizaţii, de care România are atâta nevoie. Tăierile de bugete şi modificările frecvente ale legislaţiei nu asigură predictibilitatea şi continuitatea în activitatea acestor organizaţii ale societăţii civile, care trebuie să fie văzute ca parteneri destoinici de orice Guvern. Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Florin Iordache Da. Constantin Codreanu, PMP. Se pregăteşte Marius Budăi, de la PSD.
Constantin Codreanu Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are următorul titlu: "Ajutorul acordat Chişinăului trebuie condiţionat de protejarea şi cinstirea mormintelor româneşti de război de la răsărit de Prut." Activitatea de protejare a mormintelor şi operelor comemorative româneşti de război din Republica Moldova se desfăşoară în baza Acordului dintre Bucureşti şi Chişinău, din 3 martie 2012, privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti dintre Prut şi Nistru. Geografia localităţilor din Basarabia, în care ostaşii români îşi dorm somnul de veci în cimitire ale eroilor, este amplă: Chişinău, Ţiganca, Iepureni, Cania, Micleuşeni, Soroca, Tighina, Feşteliţa, Răciula, Nemţeni, Făleşti, Novaci, Neculăieuca, Sociteni, Slobozia-Horodişte, Vărzăreşti. În alte zeci de localităţi basarabene există morminte separate ale eroilor români sau sectoare cu mormintele lor în cimitirele comunale. Multe dintre aceste locuri încă nu se află în evidenţa autorităţilor competente ale statului român. În diverse locuri există sau au fost restabilite monumente în cinstea eroilor români din Primul şi al Doilea Război Mondial, ca însemne comemorative: Carahasani, cota 100 de pe Dealul Iepurenilor, Taraclia şi Vărvăreuca. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a implicat în reamenajarea, din 2005, a Cimitirului de Onoare de la Ţiganca, loc care urma să devină unul de reculegere în memoria celor peste 71.000 de militari români căzuţi în Campania din Răsărit, adică iunie 1941- august 1944. Acest cimitir de onoare, ca şi alte peste 240 de cimitire româneşti de campanie din Basarabia fuseseră profanate şi şterse de pe faţa pământului de autorităţile de ocupaţie. Voi semnala două probleme. În timp ce toate cimitirele militarilor sovietici din România sunt protejate, Cimitirul Eroilor "General Dragalina" din Tighina, în care au fost înhumaţi 159 de militari români din Primul Război Mondial şi 338 din cel de-al Doilea Război Mondial, a căzut, în 2007, victima lamei buldozerelor ruseşti din Transnistria, pe locul lui fiind amenajat un memorial militar sovietic. Doar 33 de cruci de căpătâi din 497 nu au fost aruncate la gunoi. O altă durere este Cimitirul Eroilor din Chişinău, amenajat pentru adăpostirea osemintelor a 431 de militari români, a 343 de ruşi, austrieci, cehi, francezi şi polonezi din Primul Război Mondial şi a 96 de eroi români din cel de-al Doilea Război Mondial. În 1959 cimitirul şi capela-osuar au fost demolate. Primăria de la Chişinău a vândut, în 2007, terenul cimitirului, în pofida interdicţiei cuprinse în acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Aceste situaţii nu pot fi tolerate. Din păcate, niciun protest oficial nu a fost formulat de Guvernul nostru pe marginea lor. Joi voi fi la Ţiganca pentru a aduce un omagiu ostaşilor români căzuţi pe câmpurile de luptă pentru apărarea graniţelor ţării, pentru unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român. Sper că sunt în asentimentul dumneavoastră când cer ca România să ia atitudine şi să condiţioneze orice ajutor acordat Chişinăului, de respectare a drepturilor românilor, a istoriei noastre comune şi de protejare şi cinstire a mormintelor soldaţilor români de la răsărit de Prut. Glorie eternă eroilor neamului! Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, PMP. Mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Marius Budăi, PSD. Se pregăteşte Daniel Olteanu, PNL.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc, domnule preşedinte. Permiteţi-mi întâi să urez la mulţi ani tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Obiectul declaraţiei politice: "Adoptarea de către Guvern a Legii prevenţiei". Stimaţi colegi, Guvernul a aprobat în ultima şedinţă Legea prevenţiei şi a trimis proiectul în Parlament. Acest lucru arată că alianţa de guvernare PSD-ALDE se ţine de cuvânt. Acum trebuie să ne mobilizăm şi până la finalul acestei sesiuni parlamentare să adoptăm acest proiect de lege foarte aşteptat de toate întreprinderile mici şi mijlocii şi, în general, de mediul de afaceri local. După ce va intra în vigoare această lege, nu vor mai exista abuzuri în ceea ce priveşte verificarea activităţilor operatorilor economici. În urma aplicării Legii prevenţiei, prin reducerea amenzilor fiecare firmă din România va rămâne cu mai mulţi bani pentru investiţii şi dezvoltare. Această lege are rolul de a educa mediul de afaceri să se conformeze cadrului legal şi să nu mai comită erori. Toată lumea va avea de câştigat. Antreprenorii nu vor mai plăti amenzi pentru contravenţiile minore şi vor învăţa să aplice normele legale, iar statul va încuraja crearea de locuri de muncă şi creşterea activităţii economice, ceea ce înseamnă creşterea sumelor colectate la bugetul naţional. Sunt câteva principii clare pe care trebuie să le cunoaşteţi pentru a vota în cunoştinţă de cauză, în momentul în care proiectul de lege va fi dezbătut în cadrul comisiilor parlamentare şi în plenul Camerei Deputaţilor. Nicio amendă la o firmă, fără o acţiune premergătoare de prevenţie! Oamenii de afaceri vor avea la dispoziţie un termen de maximum 3 luni pentru a-şi corecta greşelile. Sancţiunile se aplică doar dacă o contravenţie a fost constatată de două sau mai multe ori în 3 ani şi dacă antreprenorul nu s-a conformat în termenul de 3 luni sau dacă repetă contravenţia. Legea trebuie să treacă repede prin Parlament, pentru că este un act normativ care nu creează controverse, e cerută de mediul de afaceri şi a fost deja îndelung dezbătută în spaţiul public. Trebuie să o trecem la fel de repede cum am procedat şi cu cele 102 taxe eliminate la finalul anului trecut. Este important să înlăturăm confuzia că prevenţia se aplică doar la contravenţiile constatate la prima vizită şi că la a doua vizită se aplică sancţiuni, chiar dacă e vorba de contravenţii care nu au fost constatate anterior. Răspunsul este clar: sancţiunea se aplică doar pentru aceeaşi contravenţie constatată de două ori sau chiar de mai multe ori în cursul a 3 ani. Prevenţia se aplică pentru fiecare dintre contravenţiile menţionate în anexa legii. Acest proiect este un pas uriaş în construcţia unui parteneriat între stat şi mediul de afaceri. Astfel, se elimină percepţia de sorginte sovietică, potrivit căreia oamenii de afaceri ar fi prezumtivi vinovaţi. De aceea, de acum încolo, trebuie să nu mai vedem adrese oficiale cu norme de amenzi care trebuie încasate de agenţii fiscali înainte de a se stabili dacă cineva a încălcat legea sau nu. Scopul legii este de a creşte gradul de conformare voluntară. Nu se urmăreşte scăparea celor care nu respectă regulile, ci creşterea conformării voluntare. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Constantin Budăi, Botoşani.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Domnul Daniel Olteanu. Se pregăteşte domnul Valeriu Steriu, de la PMP.
Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Există foarte multe dezbateri cu privire la modul în care judeţe rămase în urmă, din perspectiva dezvoltării, aspiră, cumva pe nedrept, la surse de la bugetul de stat în ceea ce priveşte cheltuielile sociale. Am argumentat şi cu alte ocazii. În cazul judeţului Vaslui, putem vorbi mai degrabă de o politică programată de izolare, cu zero investiţii în infrastructură, prin Ministerul Transporturilor, inclusiv în 2017. Adevăratele găuri negre nu sunt însă aceste zone sărace şi abandonate, unde cheltuielile cu asistenţa statului sunt foarte mici, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă, spre exemplu, în Bucureşti şi la nivelul unor companii care ţin de ministere. Astfel, conform unor date recente, datoriile RADET către ELCEN, două companii de care depind căldura şi apa caldă a bucureştenilor, sunt de 3,6 miliarde de lei. Practic, vorbim de o restanţă a unei societăţi deţinute de cea mai bogată administraţie locală din ţară, către o companie a Ministerului Energiei. Această datorie a fost acumulată în condiţiile în care excedentul de la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, de-a lungul ultimilor ani, se ridică la aproape un miliard de lei. În acest context, a accepta ca Ministerul Finanţelor Publice să achite, ca garant, rate de milioane de euro pentru creditele contractate de ELCEN, întrece orice logică, din punctul meu de vedere. Stimaţi colegi, Aceste sume, pentru un locuitor al judeţului Vaslui, sunt de neimaginat. Aceşti bani ar ajunge pentru toate variantele ocolitoare din judeţ - Vaslui, Bârlad, Huşi - care sunt amânate sau nu se execută din lipsă de fonduri. Ne aflăm, din nou, în situaţia în care celor bogaţi li se permite să nu achite nota de plată pentru ceea ce consumă, iar celor săraci li se refuză orice investiţie în infrastructură. Datoriile acumulate ca urmare a faptului că Bucureştiul nu-şi achită facturile la energia termică, aceste 3,6 miliarde de lei, depăşesc toate investiţiile în infrastructura Moldovei din ultimul deceniu, iar Moldova are o populaţie de două ori mai mare decât a capitalei. Atrag atenţia că această situaţie trebuie să înceteze, iar facturile trebuie plătite de toată lumea, nu doar de cei din zonele sărace. Vasluienii, moldovenii, dacă doriţi, nu mai sunt dispuşi să accepte acest tratament discriminatoriu, această minciună care li se serveşte de la centru. Găurile negre din economie există, dar nu sunt, în niciun caz, la Vaslui! Mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.
Florin Iordache Valeriu Steriu. Te rog, Vali! Se pregăteşte domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan, de la PSD. Microfonul...
Valeriu-Andrei Steriu Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Cum a ajuns Bucureştiul nocturn să găzduiască raliuri ca la Monte Carlo". Stimaţi colegi, În fiecare noapte, pe străzile din Bucureşti, se organizează curse ilegale de maşini, precum raliul din Monte Carlo, spre disperarea bucureştenilor. Bulevardele centrale din capitală - Aviatorilor, Magheru, Kiseleff, Dorobanţi, dar şi cele din periferie - devin noapte de noapte un pericol atât pentru pietoni sau participanţii la trafic, cât şi pentru şoferii inconştienţi care se află la volanul maşinilor sau motocicletelor angrenate în astfel de curse. Aceştia profită de orele târzii, de lipsa radarelor şi de numărul redus de echipaje de poliţie pentru a participa la curse ilegale cu maşini şi motociclete modificate, pentru a le creşte puterea motoarelor, pentru a atinge viteze foarte mari şi a produce zgomot puternic. Locuitorii se plâng de zgomotul excesiv al maşinilor şi motocicletelor, dar în zadar sesizează autorităţile la 112, fiindcă, în ciuda numeroaselor sesizări, situaţia rămâne neschimbată. Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliţia Rutieră, şi Primăria Capitalei, prin Poliţia Locală, nu iau nicio măsură pentru stoparea acestui fenomen, care, dacă nu va fi descurajat, va produce, cel mai probabil, într-un timp foarte scurt, accidente cu consecinţe deosebit de grave. Dezinteresul autorităţilor faţă de această problemă şi nesancţionarea persoanelor care participă la astfel de curse îi încurajează pe aceştia să continue, spre disperarea locuitorilor zonelor respective, care, noapte de noapte, solicită în zadar ajutorul poliţiei. Această situaţie trebuie să înceteze! Legislativul trebuie să înăsprească sancţiunile pentru cei care încalcă legea, iar Ministerul Afacerilor Interne trebuie să asigure respectarea legislaţiei! De altfel, în data de 8 mai am depus o interpelare, nr. 772 A, cu privire la această problemă, la care aştept în continuare răspuns din partea Ministerului Afacerilor Interne. Aşadar, dragi colegi, se impune şi modificarea Codului rutier pentru a-i pedepsi şi descuraja pe şoferii care încalcă legea cu bună ştiinţă şi rea-voinţă, aşa cum putem observa, de altfel, din declaraţiile acestora din mediul online. Vă invit să verificaţi în online. Găsim exprimări de genul următor: "...mă învârt sau mai bine zis mă învârteam în Bucureşti... am stat în Bucureşti şi am fost oprit de zeci de ori şi mai ales noaptea, când e vremea alergării..., şi erau foarte chitiţi să îmi ia talonul şi nu voiau nici să mă lase să ies din maşină, dar le-am zis că nu are rost să scrie procesul-verbal şi, dacă vor să cheme echipajul RAR, care există în Bucureşti, să îmi facă măsurătoare de decibeli. Dar nu au făcut asta şi au venit la mine cu un proces-verbal, iar eu le-am spus că nu semnez nimic, dacă în acel proces-verbal nu apare aşa cum scrie la lege. În secunda doi nu a mai zis nimic agentul. Mi-a dat actele, m-a lăsat să plec, iar dacă urma să vină un proces-verbal, eram pierdut". Deci acestea sunt comentariile pe care le găsim pe orice forum, ale celor care aleargă în Bucureşti, noaptea. Trebuie să contribuim astfel la schimbarea unei de gândiri de acest gen, printr-o legislaţie mai riguroasă şi o aplicare corectă a legii, spre binele tuturor participanţilor la trafic, atât şoferi, cât şi pietoni. Vă mulţumesc. Deputat Valeriu-Andrei Steriu, din Bucureşti.
Florin Iordache Da. Îl rog pe domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan, se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.
Gheorghe-Dănuţ Bogdan Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "România mea curată". "Învăţaţi-i pe copiii voştri ceea ce i-am învăţat şi noi pe ai noştri: că pământul, cu tot ce are mai frumos, este mama noastră. Tot ceea ce i se întâmplă pământului va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi ştim cel puţin atât: nu pământul aparţine omului, ci omul aparţine pământului. Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce-i face omul pământului îşi face lui însuşi", spunea un mare ecologist. Pornind de la această idee, consider că a venit momentul să facem paşi importanţi şi concreţi în a atrage atenţia, a promova intens şi a conştientiza importanţa majoră a protecţiei mediului înconjurător. Pentru ca noi şi generaţiile viitoare să beneficiem de un mediu curat şi sănătos, trebuie să ne schimbăm în mod esenţial obiceiurile şi mentalităţile. Educaţia ecologică nu-şi atinge scopul decât dacă este diseminată în societate, dacă comunitatea locală este receptivă la problemele de mediu, înţelegând necesitatea adoptării unui comportament ecologic. În România anului 2017 este foarte important să formăm obiceiuri ecologice sănătoase, adecvate copiilor încă de la o vârstă timpurie, adică din grădiniţă, pentru a sensibiliza comunitatea locală asupra a ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. Conceptul de dezvoltare durabilă, conform Raportului Comisiei Mondiale asupra Mediului şi Dezvoltării din 1987 care precizează că: "..dezvoltarea durabilă este dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor nevoi, bazându-se pe utilizarea resurselor regenerabile şi neregenerabile pentru satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor unei generaţii, fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi şi aspiraţii." Formarea comportamentului ecologic se realizează prin dezvoltarea conştiinţei ecologice, printr-o conduită clară şi printr-o motivaţie corespunzătoare pentru cunoaşterea, ocrotirea şi conservarea mediului natural. De asemenea, trebuie să avem în vedere dezvoltarea capacităţii de a identifica problemele de mediu, de a lua decizii, de a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor identificate. Un pas important îl reprezintă pregătirea cetăţeanului, actual şi viitor, pentru a influenţa pozitiv deciziile politico-economice şi sociale cu privire la mediu, scopul final fiind acela de sensibilizare a tuturor cetăţenilor implicaţi, începând de la părinţi şi copii şi terminând cu cei care guvernează această ţară. Cum ajungem la acest deziderat? Simplu: prin voinţă! Avem nevoie de dorinţa de schimbare a modului în care trăim, a modului în care ne gestionăm resursele aflate la îndemâna noastră. Ca să facem această simplă schimbare, avem nevoie de educaţie, adică de educatori din şcoli şi grădiniţe, de voluntari dornici să se implice în a învăţa micuţii ce înseamnă un mediu sănătos şi curat şi ceea ce este nevoie să facă pentru a se bucura de acesta, pentru ca aceştia să-i facă atenţi şi pe adulţi. Colectarea selectivă a deşeurilor, desfăşurarea unor activităţi de formare a unor deprinderi de utilizare responsabilă a apei, a energiei şi conştientizarea necesităţii economisirii acestor resurse, organizarea de activităţi regulate de igienizare a unor zone publice şi a unor concursuri pe teme ecologice, introducerea de ore speciale de ecologie în instituţiile de învăţământ, adoptarea şi implementarea unor ecoghiduri reprezintă doar câteva soluţii-cheie pentru implicarea tinerilor în vederea atingerii dezideratului final, acela de a avea o Românie curată! Vă mulţumesc. Gheorghe Bogdan, deputat de Bihor.
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Andrei Gheorghe, PNL. Se pregăteşte domnul Costel Lupaşcu, PSD.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Proprietatea românească - prioritate liberală". Noi, parlamentarii naţional-liberali, am redepus, săptămâna trecută, la Parlament, proiectul de lege, iniţiat acum un an, cu privire la întocmirea acelui filtru în chestiunea vânzării terenurilor către cetăţenii străini. Această problemă - care durează din anul 2014, când Guvernul condus de Victor Ponta a lăsat total la liber tranzacţionarea terenurilor agricole, subliniez teren agricol, către cetăţeni străini, persoane fizice şi juridice - se poate transforma, în timp, într-o problemă de siguranţă naţională. În mod cert, o astfel de chestiune vizează şi securitatea alimentară a României pe termen mediu şi lung, mai ales dacă ne gândim că se preconizează că în secolul al XXI-lea lumea o să se confrunte cu o criză alimentară. Vânzarea terenurilor către străini reprezintă o sursă de competiţie neloială, în raport cu întreprinzătorii români şi cu agricultorii români, aceasta deoarece întreprinzătorii străini care vin să cumpere teren aici provin din ţări unde subvenţia agricolă este mult mai mare decât în România ori unde statul încurajează prin politici directe cumpărarea de teren agricol în alte ţări. Iar acest lucru se întâmplă atât în ţările arabe din Golful Persic, dar se poate întâmpla şi în Austria, se poate întâmpla şi în Italia, se poate întâmpla şi în Olanda. De aceea, noi, după ce acum un an am depus proiectul de lege - din păcate, Senatul a decis clasarea sa la sfârşitul legislaturii precedente... este o procedură care se întâlneşte des, în special în ceea ce înseamnă propuneri legislative iniţiate de parlamentari care nu se mai regăsesc şi în următorul Parlament... Aici nu există această justificare. Proiectul pe care noi îl depunem ţine cont şi de cerinţele Consiliului Legislativ şi este o variantă îmbunătăţită a primei propuneri legislative. Noi considerăm acest lucru ca fiind prioritar atât sub aspectul, cum am spus mai devreme, asigurării securităţii alimentare, cât şi sub susţinerea şi promovarea capitalului autohton şi a întreprinzătorilor români din mediul agricol. Printre măsurile preconizate în acest filtru - deci nu vizăm o interzicere, ci vizăm filtrarea investiţiilor benefice de acele aşa-zise investiţii care sunt de fapt elemente de tranzacţie de ordin speculativ sau elemente care pot perturba piaţa şi chiar pot afecta macroeconomic România - sunt o serie de măsuri, precum: asocierea în participaţiune cu companii sau persoane cu capital românesc; crearea unui termen de 5 ani de rezidenţă pentru persoanele care doresc să cumpere teren în România; obligativitatea ca în 6 luni de la cumpărarea suprafeţei agricole, compania respectivă, societatea să deruleze deja activităţi agricole; respectarea condiţiilor de agro-mediu şi, bineînţeles, neschimbarea destinaţiei terenului şi folosirea sa în scop agricol. O altă chestiune pe care noi am pus-o special pentru a descuraja transformarea terenului agrar românesc într-o garanţie pentru diverse tranzacţii ale unor fonduri de investiţii transnaţionale care pot folosi aceste resurse imuabile neamului românesc, ca o pârghie de manevră pe pieţele bursiere internaţionale, o reprezintă interzicerea vânzării către companii care îşi desfăşoară activitatea în structuri de tip offshore. Noi considerăm că vânzarea terenurilor către străini poate deveni în timp, în cazul în care nu există un filtru şi nu există un mecanism de stimulare a asocierii întreprinzătorilor români cu cei străini, una dintre cauzele care pot provoca o serie de dezechilibre grave economiei româneşti. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Îl invit pe domnul Costel Lupaşcu de la PSD. Se pregăteşte domnul Marilen-Gabriel Pirtea, PNL.
Costel Lupaşcu Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Da-ţi mi voie, înainte de toate, să urez şi eu un călduros la mulţi ani tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Obiectul declaraţiei politice este: "Cabinetul condus de Sorin Grindeanu şi-a îndeplinit promisiunile asumate pentru prima parte a acestui an." Stimaţi colegi, În primul trimestru, Guvernul PSD a reuşit să aducă mai mulţi bani în buzunarele românilor, aşa cum a promis în campania electorală. Creşterea economică poate fi simţită direct de foarte mulţi cetăţeni. Creşterea salariului minim, scutirea pensionarilor la plata CASS, creşterea pensiei minime garantate, majorarea salariilor din sănătate, educaţie şi administraţie publică, creşterea cu 50% a salariilor actorilor, gratuităţile pe CFR pentru studenţi şi dublarea fondului de burse studenţeşti, eliminarea celor 102 taxe - toate acestea au adus sau au lăsat mai mulţi bani în buzunarele tuturor românilor. Creşterile de salarii au fost în special în zona de jos a grilei de salarii sau în domeniile subfinanţate până acum: educaţie, sănătate, administraţie. Aceasta înseamnă că mai mulţi români au trecut din zona de sărăcie în zona clasei de mijloc. Am reuşit să aducem mai mulţi români în clasa de mijloc, aşa cum ne-am propus. Cu toate acestea, suntem conştienţi că mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit în fiecare domeniu economic şi pentru fiecare categorie socială şi profesională, însă suntem pe drumul cel bun şi ne ţinem de cuvânt cu ceea ce am promis că vom realiza pentru români. Este o percepţie falsă că Guvernul Grindeanu este preocupat doar de măriri de pensii şi salarii. Se acordă o atenţie deosebită şi încurajării mediului de afaceri, care poate susţine creşterea economică. Investitorii americani au apreciat că echipa premierului Grindeanu este Guvernul din Europa de Est care sprijină în cea mai mare măsură mediul de afaceri. S-au luat măsuri importante în acest domeniu: scăderea TVA; eliminarea taxei pe construcţiile speciale; lansarea Programului "Start-up Nation România"; Legea prevenţiei, care este în dezbatere în Parlament; eliminarea plăţii CASS aferente dividendelor. Cu toate criticile din partea opoziţiei, colegul nostru social-democrat, Sorin Grindeanu, şi-a intrat total în rolul de prim-ministru şi conduce cu autoritate şi echilibru echipa de guvernare. Premierul Sorin Grindeanu s-a transformat rapid într-un lider autentic, care reprezintă cu succes Partidul Social Democrat. PSD monitorizează realizarea obiectivelor din programul promis în campanie. Unele dintre aceste măsuri se realizează pe cale guvernamentală, altele pe cale parlamentară. Premierul Grindeanu şi miniştrii au autoritate deplină în exercitarea actului de guvernare. Ei decid cum va fi transpus în realitate Programul de guvernare prezentat în campanie şi votat de Parlament. Partidul nostru este interesat ca aceste obiective să fie realizate, pentru că există un angajament politic faţă de cetăţenii din fiecare zonă a ţării, care ne-au acordat votul lor de încredere şi ne-au încărcat cu legitimitate să-i reprezentăm în cel mai democratic for al României, în Parlament. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Botoşani, Costel Lupaşcu.
Florin Iordache Da. Domnul Pirtea, PNL. Se pregăteşte domnul Robert Turcescu, PMP.
Marilen - Gabriel Pirtea Da. Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Potrivit celui mai recent studiu desfăşurat în România, cu privire la comportamentul consumatorilor români, privind reciclarea şi consumul responsabil faţă de mediu, realizat de iSense Solution pe un eşantion de 1.051 de respondenţi, toţi din mediul urban, consumatorii români sunt îndreptaţi spre reciclare, printre materialele cu cel mai ridicat potenţial de reciclare regăsindu-se plasticul - 91%, hârtia - 85%, bateriile - 82%, sticla - 72%, aluminiul - 61%, uleiurile - 24%), chiar şi medicamentele - 14%. Mai mult decât atât, 75% dintre românii din mediul urban chiar îşi plănuiesc să recicleze în anul următor diferite materiale. În condiţiile în care publicul din România este deschis către reciclare selectivă, cu toate că, în paralel, România riscă declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru gestionarea deficitară a deşeurilor, o rog pe doamna ministru a mediului să ne transmită următoarele date despre strategia şi demersurile ministerului în acest domeniu: - În ce măsură este implementat, de Ministerul Mediului, un Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor? Care sunt etapele prevăzute pentru implementarea acestuia şi cum a răspuns ministerul posibilei declanşări a procedurii de infringement pentru România din partea Comisiei Europene? - Care este strategia pe care Ministerul Mediului intenţionează să o aplice pentru a creşte cota de colectare selectivă şi de reciclare a deşeurilor, până în momentul de faţă procentul fiind undeva sub 5%, pentru a asigura atingerea în 2020 a ţintei pe care ne-am propus-o, de 50%? - Ce măsuri intenţionează să aplice Ministerul Mediului pentru respectarea noilor prevederi adoptate de Parlamentul UE în 14 martie 2017, prin care este prevăzută o ţintă de reciclare a deşeurilor, în municipii, de 70%? - Cum prevede Ministerul Mediului aplicarea unei cote de colectare selectivă a deşeurilor pentru fiecare abonat al serviciului local de salubritate, persoană fizică sau juridică, care să prevadă penalităţi pentru nerespectarea acestei cote? - Care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului intenţionează să le ia pentru impunerea obligativităţii colectării selective, respectiv clauze contractuale aplicate prin mecanisme legislative prestatorilor de servicii de colectare a deşeurilor în relaţiile contractuale pe care aceştia le au cu administraţiile locale? Marilen-Gabriel Pirtea, deputat al PNL Timiş.
Florin Iordache Domnul Robert Turcescu. Se pregăteşte domnul Nicolae Georgescu, PSD.
Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Patrimoniul Naţional Cultural Mobil, în valoare de zeci de milioane de euro, aflat în pericol!" Stimaţi colegi, Vă pun astăzi în vedere o problemă pe cât de incredibilă, pe atât de spinoasă: o colecţie de tablouri în valoare de zeci de milioane de euro, aflată într-un muzeu din comuna constănţeană Topalu, e în pericol de a fi decimată. Este vorba despre cele 228 de tablouri donate, în 1960, de doctorul Gheorghe Vintilă, comunei natale, Topalu, pentru a deschide, în casa părinţilor săi, un muzeu care să le poarte numele, "Dinu şi Sevasta Vintilă". Muzeul "Vintilă" din Topalu a devenit secţie a Muzeului de Artă Constanţa, doctorul Vintilă fiind muzeograf-principal, iar în perioada în care a ocupat această funcţie muzeul a cumpărat de la el lucrări în valoare de 167.000 de lei. Medicul a lăsat prin testament întreaga sa colecţie - care cuprinde lucrări ale unor pictor renumiţi - Tonitza, Pallady, Petraşcu, Grigorescu, Andreescu, Ressu, Ciucurencu - satului natal. Problemele au apărut după ce, în 1966, o menajeră a afirmat că doctorul Gheorghe Vintilă este tatăl fiului ei. După 7 ani de procese, instanţa i-a dat dreptate menajerei, chiar dacă doctorul Vintilă nu a recunoscut niciodată paternitatea copilului. Acum, exact acel copil, Mario Vintilă, devenit adult şi trăind în Germania, îşi cere drepturile. Procesele au început în 2008, iar în instanţă, de partea reclamantului, este un expert-restaurator de la o casă de licitaţii, a cărui soacră a fost, în perioada 1961-1984, directoarea Muzeului de Artă din Constanţa. Dincolo de conflictul vizibil de interese, grav este ce se va întâmpla cu această comoară, dacă Mario Vintilă va câştiga. Lucrările fac parte din categoria Tezaur al Patrimoniului Cultural Naţional Mobil, iar legea interzice scoaterea lor din ţară. Cel mai probabil, luând în considerare odiosul scenariu în care instanţa îi va da dreptate unui moştenitor îndoielnic, tablourile ar urma să fie vândute unor diverşi colecţionari. Doamnelor şi domnilor, Situaţia mi se pare deosebit de gravă! Repet, este vorba de zeci de milioane de euro. Ca parlamentari nu putem decât să facem legi mai dure pentru apărarea unor astfel de obiecte din patrimoniul naţional şi să ne rugăm, în contextul menţionat mai devreme, ca instanţa să ţină cont că o astfel de colecţie nu poate fi decimată. Vă mulţumesc! Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.
Florin Iordache Da. Domnul Georgescu. Se pregăteşte, de la PNL, domnul Nicolae Giugea.
Nicolae Georgescu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc să vă prezint astăzi declaraţia politică intitulată "Zilele oraşului Piteşti". Astăzi vreau să vă vorbesc despre un oraş cu istorie, aşezat pe dealurile de pe malul drept al Argeşului. Este vorba despre oraşul Piteşti, unul dintre cele mai vechi oraşe din România. Pe aceste locuri s-au descoperit urme ale existenţei umane încă din Paleolitic. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388, atunci când Piteştiul a apărut într-un act al domnitorului Mircea cel Bătrân. Aflată la intersecţia unor vechi drumuri comerciale şi căi de comunicaţii, care au asigurat şi continuă să asigure permanent multiple legături între estul şi vestul Munteniei, aşezarea s-a dezvoltat şi a devenit un centru comercial important, meşteşugăresc şi agricol. S-a transformat din sat în târg, iar mai apoi, în epoca medievală, a ajuns oraş. A devenit unul dintre cele mai active centre de comerţ din Ţara Românească, fiind important prin schimburile comerciale pe care le desfăşura cu Braşovul şi Sibiul, renumite centre de comerţ şi meşteşuguri ale vremii. Probabil că v-aţi întrebat cum de oraşul şi-a luat acest nume. Nicolae Iorga spunea că denumirea vine de la antroponimul "Pitul", un sat aflat în acea zonă. Alţii asociază numele "Piteşti" cu cuvântul "pitea", care înseamnă pâine. Astăzi, Piteştiul este un oraş puternic industrializat, cu potenţial economic ridicat, făcând parte din categoria celor mai dezvoltate oraşe din România. Este considerat centrul industriei de autoturisme din ţară, dar se remarcă şi atunci când vine vorba de energie electrică şi termică, combustibili nucleari, electrotehnică şi electronică, exploatarea şi prelucrarea lemnului. Cum văd eu Piteştiul? Ca pe un centru care poate concura cu multe oraşe din străinătate din punctul de vedere al curăţeniei, al modului în care arată, al liniştii, dar şi al oamenilor. Şi spun asta, pentru că, dacă faci o vizită în oraş, vei da de oameni buni, calzi, extrem de sociabili şi gata să-ţi sară oricând în ajutor. Mulţi sunt de părere că totul se întâmplă în capitală, că Bucureştiul e ca un fel de "miez al gogoşii" şi că celelalte oraşe mai mici nu sunt la fel de importante sau interesante. Însă eu vreau să le arăt contrariul. Vreau să le arăt că, de exemplu, Piteştiul e chiar un colţ frumos de ţară, un oraş al lalelelor, plin de parcuri, liniştit şi pe străzile căruia se aud simfoniile lui Mozart şi Beethoven, un oraş în care poţi respira un aer mai curat, pentru că la fiecare locuitor avem 21 de metri pătraţi de spaţiu verde. Piteştiul a împlinit 629 de ani de existenţă. Şi, din aceste motive, îi doresc să devină un loc din ce în ce mai prosper, un loc din care tinerii care au plecat să se întoarcă din nou acasă şi să simtă că îşi pot construi o viaţă şi aici, nu doar peste hotare, un oraş în care investitorii găsesc motivele necesare pentru a veni într-un număr cât mai mare, iar locuitorii să nu mai ducă lipsă de locuri de muncă. Oraş al lalelelor, îţi doresc ca anii viitori să fie cei mai frumoşi din existenţa ta! Cu respect, Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeş.
Florin Iordache Da. Domnul Giugea, de la PNL. Ionuţ Simionca, de la PMP, se pregăteşte.
Nicolae Giugea Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Mirajul modernizării României cu fonduri europene!" Sunt prea puţini cei care îşi amintesc modul demagogic în care, pe toată perioada campaniei electorale din decembrie trecut, toată pleiada de înalţi conducători ai PSD şi ai ALDE mâzgăleau la tablă, graţioşi şi încruntaţi, prin studiouri de televiziune prietene, proiecte de infrastructură fără seamăn, şcoli moderne şi spitale la standarde occidentale, toate finanţate din fonduri europene nerambursabile. Dacă mulţi au uitat această piesă tristă de teatru, cu actori netalentaţi, eu încă îmi aduc aminte cu întristare despre acele momente şi despre cum a fost păcălit cetăţeanul român cu aceste promisiuni. Mai mult decât atât, ca să dea o doză de minimă credibilitate minciunii PSD-ALDE, atât Programul de guvernare, cât şi Legea bugetului de stat pentru anul 2017 au prevăzut sume uriaşe de fonduri europene atrase în acest an, la nivelul zecilor de miliarde de lei, deşi ştiau foarte bine că sub guvernarea Ponta, vreme de peste doi ani, nu reuşiseră să întocmească nici măcar un acord de parteneriat mai de Doamne ajută cu Uniunea Europeană! Cu toate acestea, au minţit, au păcălit, iar acum minciuna începe să iasă la suprafaţă, cu fiecare zi petrecută la guvernare de coaliţia PSD-ALDE. Stimaţi colegi, Aţi putea spune că acestea sunt acuzaţiile unui deputat din opoziţie, căruia îi place să critice de dragul criticii incompetenţa vădită a acestui Guvern. Aţi mai putea spune că un deputat din PNL acuză, în mod nejustificat, că Guvernul României nu a atras niciun euro din fondurile europene pe anul 2017 şi nici nu există vreo speranţă ca situaţia să se schimbe până la finalul anului. Bun ... aţi putea spune! Însă, despre toate aceste realităţi nu vă vorbesc eu! Ne vorbeşte chiar un fost lider marcant al PSD, acum ocupând funcţia de comisar european pe probleme de dezvoltare regională. Da! Doamna Corina Creţu confirmă faptul că Guvernul Grindeanu este Guvernul cu zero fonduri europene. Doamna comisar Creţu dezumflă gogoaşa domnului Liviu Dragnea, care păcălea populaţia cu milioane de euro aduşi din fonduri europene, care de fapt au mers ca plăţi direct pentru fermieri, sub formă de subvenţii. Stimaţi colegi, Incompetenţa unui Guvern nu este plătită nici de prim-ministrul oficial învestit de majoritatea parlamentară, nici de prim-ministrul din umbră, acela care cunoaşte programul de guvernare "din scoarţă-n scoarţă" şi nici de lideri sau membri ai coaliţiei de guvernare. Incompetenţa Guvernului Grindeanu şi a mega-ministerului creat după placul domnului Dragnea, cu administraţia, dezvoltarea regională, fondurile europene şi mai ştiu eu ce la un loc - această incompetenţă este plătită de toţi românii. Incompetenţa Guvernului Grindeanu în a fructifica avantajul deosebit al acestor bani gratuiţi, meniţi să aducă modernizarea României, este plătită şi de pensionarii care merg în aceleaşi spitale insalubre, şi de angajaţii care nu îşi vor vedea lefurile mărite într-un mod sănătos şi neinflaţionist, şi de antreprenorii care vor visa în continuare la drumuri moderne şi autostrăzi. Este incompetenţa care va fi plătită şi de elevii care vor merge la şcoală în aceleaşi clădiri scorojite, fără apă menajeră, fără toalete şi canalizare, neautorizate sanitar nici în următorii ani. Este trist, însă acesta este purul adevăr despre Guvernul Dragnea-Grindeanu şi despre fondurile europene aduse în România. Atrăgeam atenţia, în urmă cu ceva timp, cum, din pură incompetenţă, Guvernul Grindeanu a modificat planurile Autostrăzii Oltenia şi a înlocuit-o, peste noapte, cu un drum expres, profund inutil pentru investitorii din regiune. Am fost extrem de iritat de această schimbare, însă acum, după ce am evaluat situaţia, mi-am dat seama că nu trebuie să îmi fac griji. Autostrada Olteniei nu se va transforma în drum expres niciodată. Dacă luăm în calcul faptul că autorităţile de management pe fonduri europene nu sunt recunoscute şi acreditate de Uniunea Europeană, că demersurile Guvernului Grindeanu pentru construirea de infrastructură sunt inexistente şi se limitează la a proiecta tăieri de panglici la obiective de investiţii construite de alţii, atunci am realiza că Guvernul Grindeanu şi ministrul său, domnul Cuc, vor reuşi să facă în locul Autostrăzii Oltenia cel mult o potecă pietruită cu pietriş de prund. Am speranţa că această guvernare, profund incompetentă şi păguboasă pentru toţi, va fi răsturnată cel mai târziu până la sfârşitul acestui an, până când nu va fi prea târziu. Dacă vă întrebaţi cine va vota împotriva acestui Guvern, vă garantez că dumneavoastră, cei din majoritatea parlamentară, veţi fi primii care veţi introduce bila albă în urna albă şi bila neagră în urna neagră, la moţiunea de cenzură pe care o să o introducem. Vă mulţumesc. Nicolae Giugea, deputat al PNL.
Florin Iordache Ionuţ Simionca, PMP. Se pregăteşte domnul Tudor Ciuhodaru, PSD.
Ionuţ Simionca Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Fumigene politice". Programul de guvernare stufos şi plin de grandoare începe să devină o farsă grotească. Nu este segment de activitate în care să nu se înregistreze derapaje şi eşecuri. După cum ştim, finanţiştii din întreaga ţară au blocat activitatea judeţelor timp de 2 zile, supăraţi pe ministrul de resort, care oricum joacă în alt film, şi pe şefii lor de la Bucureşti, care şi-au rotunjit salariile, uitându-i pe cei din teritoriu. În acelaşi ritm, dar cu o furie mai mare ripostează şi angajaţii din administraţia locală care au declanşat greva, deoarece noua grilă de salarizare care le promitea mărirea veniturilor, culmea ironiei, îi dezavantajează, ceea ce e şi absurd şi nedrept. Această lege a salarizării îşi va produce efectul final în anul 2022, când PSD va fi în opoziţie. Unde sunt kilometri de drumuri naţionale refăcute, unde au început lucrările la autostrăzi? Peste câteva zile intrăm în vară şi nu s-au deschis şantierele. Cu siguranţă, vom asfalta iarăşi în lunile noiembrie şi decembrie, după cum suntem obişnuiţi. Fumigenele lansate de cei de la putere nu mai pot păcăli pe nimeni. Ba descoperim ofiţeri acoperiţi, ba acoperim ofiţeri descoperiţi, ba vine Ghiţă, ba nu vine, vorbeşte sau tace, ba găsim, ba pierdem arhiva SIPA, ba s-au furat, ba nu s-au furat voturi la alegerile prezidenţiale, Ponta ba pleacă, ba rămâne. O certitudine este că s-a impus la PSD ideea remanierii lunare. În încheiere, mă adresez cetăţenilor din Bistriţa-Năsăud, pe care îi reprezint aici şi pentru care voi face orice efort să le reprezint interesele. Deputat Ionuţ Simionca, PMP, Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
Florin Iordache Da. Tudor Ciuhodaru. Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă.
Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, domnule preşedinte. "S.O.S. Institutul «Cantacuzino»!" Trag din nou un semnal de alarmă. Suntem din nou pe un teren minat. O dovedesc cele 26 de cazuri de morţi de rujeolă şi, mai nou, avem, primul deces de rujeolă în estul României, în Iaşi. Până acum sunt 15 cazuri, iar la nivel de regiune vorbim despre aproape 100 de cazuri. Este un proiect pe care vi-l propun. Legea mea va salva vieţi. Redeschiderea Institutului "Cantacuzino" este esenţială pentru siguranţa epidemiologică a României, pentru că doar astfel vom avea, oricând, la timp, vaccinuri de calitate şi în cantităţile necesare. Vă reamintesc că plimbarea institutului de la un minister la altul nu i-a fost benefică! A ajuns să aibă datorii de 5 milioane de euro, să mai aibă doar 500 de angajaţi, iar 25 de produse esenţiale să lipsească din ceea ce trebuia să însemne linia de producţie, unele dintre ele unice la nivel mondial. În plus, vă reamintesc că face parte din elita institutelor din întreaga lume, institutele Pasteur; că este singurul care produce vaccin antituberculoză în România şi în întreaga Europă; că era singurul care asigura securitatea epidemiologică, din punctul de vedere al vaccinului antigripal; că doar astfel aveam, de fiecare dată, vaccinurile esenţiale. Dacă nu luăm măsuri astăzi, de fiecare dată când va fi vorba de antirujeolic, de antigripal, de antitetanic, vom căuta prin alte părţi, cu costuri şi suferinţă inutile, aceste vaccinuri esenţiale. Voi depune acest proiect de lege în Parlament şi îi invit pe toţi cei care sunt astăzi în această sală, şi nu numai, să susţină acest demers legislativ. Sunt Tudor Ciuhodaru, doctorul de la urgenţe, şi ştiu că noi împreună putem face bine în România! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Doamna Mihaela Huncă. Vă rog. Se pregăteşte Florin Buicu.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Statisticile arată că unul din 3 tineri nu face sport deloc, iar 9 din 10 tineri petrec 8 ore pe zi la televizor, internet sau jocuri video. Având în vedere această realitate, Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu şi-a propus să realizeze o strategie concretă, pentru a dezvolta sportul de masă şi pentru a atrage tinerii să facă mişcare. Mai mulţi practicanţi de sport înseamnă mai puţine paturi ocupate în spitale. În acelaşi timp, actualul Executiv a adoptat măsuri clare pentru susţinerea sportivilor de performanţă şi a dezvoltării infrastructurii sportive din fiecare judeţ al ţării. Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, prin care se acordă posibilitatea autorităţilor administraţiilor publice locale din toată ţara să aloce fonduri, în limita a maximum 5% din bugetul aprobat, pentru finanţarea activităţilor sportive de pe plan local. În acest fel, vor fi finanţate direct de la bugetele locale, prin hotărârea autorităţilor deliberative ale administraţiilor judeţene, activităţile structurilor sportive, programele cluburilor sportive, concursurile organizate de asociaţii judeţene pe ramuri de sport afiliate la federaţiile sportive corespondente, competiţii organizate de federaţiile sportive naţionale, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret sau inspectoratele şcolare judeţene. De asemenea, vor putea fi finanţate şi programele sportive derulate de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru înalta performanţă sportivă, precum şi premierea sportivilor care participă la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale. Condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive se stabilesc, după caz, prin Hotărârea Guvernului, respectiv prin Hotărâre de consiliu local sau judeţean. În ceea pe priveşte sportivii de performanţă, activitatea acestora va fi reglementată prin încheierea unui contract de activitate sportivă, cu o structură sportivă, în care se prevăd toate etapele, de la selecţie şi pregătire, până la retribuirea performanţelor şi participarea la competiţii interne şi internaţionale. Aşadar, se constată un interes real din partea coaliţiei de guvernare PSD-ALDE pentru susţinerea şi dezvoltarea sportului din ţara noastră. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, PSD Botoşani.
Florin Iordache Domnule Buicu, vă rog. Se pregăteşte doamna Anişoara Radu.
Corneliu-Florin Buicu Mulţumesc, domnule preşedinte. "Pentru PSD sănătatea este o prioritate asumată, nu numai declarată" Alături de investiţia în oameni, prin creşterea veniturilor, creşterea numărului de români din clasa de mijloc, investiţiile în infrastructura medicală au loc în sfârşit. Guvernul Grindeanu a decis bugetarea finalizării dezvoltării reţelei de bănci de ţesuturi şi organe, prin patru centre de ţesuturi care vor fi construite în România - la Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Târgu Mureş. Investiţia, care se va derula în perioada 2017-2018, în valoare de aproximativ 30 de milioane de lei, va cuprinde şi dotarea centrelor de sânge. În cele patru bănci de ţesuturi ce urmează a fi construite şi dotate cu echipamente, repartizate uniform pe teritoriul ţării, pentru accesibilitate, aceste bănci vor asigura existenţa în ţară a acestor ţesuturi. Se asigură tratamentul de urgenţă al accidentaţilor, evitând importul şi amânarea riscantă a aplicării tratamentelor. Investiţiile în infrastructura medicală vor continua şi, în calitate de deputat de Mureş, salut publicarea construcţiei corpului de clădire nou al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, care va reuni blocurile operatorii, secţiile de ATI şi unitatea de mari arşi, pe care Târgu Mureş nu o avea. Pacienţii beneficiari de radioterapie vor beneficia, de asemenea, de echipamente noi, ce urmează a fi montate la sfârşitul acestui an şi în anul 2018, anunţul fiind publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi având finanţare de la Banca Mondială. Iată că se poate! Am îndrăznit să credem şi iată că se poate! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Doamna Anişoara Radu. Se pregăteşte doamna Maricela Cobuz.
Anişoara Radu Tema declaraţiei mele politice este "Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice - un pas spre normalitate". Stimaţi colegi, În calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, acord o atenţie deosebită iniţiativelor care au impact asupra acestui domeniu. Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact important asupra întregului aparat bugetar şi asupra viitorului fiecăruia dintre noi. Prin această lege se vor elimina discriminările arbitrare dintre funcţionarii publici care, deşi au aceleaşi atribuţii, primesc salarii diferite. Mai mult, această lege plasează fiecare categorie de funcţionari publici acolo unde merită. Săptămânile trecute am avut, în cadrul comisiei, mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai diferitelor categorii de funcţionari publici, dar şi cu reprezentanţi locali ai sindicatelor din Circumscripţia electorală Tulcea. Am avut satisfacţia să observ că, în general, mare parte a categoriilor sunt mulţumite, dar există şi nemulţumiri - şi mă refer la funcţionarii de la ANAF, Garda Naţională de Mediu şi funcţionarii publici ai UAT-urilor. În campania electorală promiteam că educaţia şi sănătatea vor reprezenta priorităţi zero pentru guvernarea PSD. Se poate observa că aceste două categorii au fost plasate cât mai sus în grila de salarizare, de asemenea în cazul medicilor prevederile se vor aplica în integralitate de la 1 ianuarie 2018. Nu pot să spun că mă miră atitudinea ostilă a partidelor din opoziţie cu privire la Legea salarizării. Pe de o parte, ei ştiu foarte bine că adoptarea acestei legi îi va pune într-o situaţie dificilă. Pe de altă parte, dacă analizăm partidele ce se opun adoptării legii, vom observa că toţi cei care se opun acum, când au fost la guvernare, ori au blocat acest proces, ori au diminuat salariile. Sigur, nu e de mirare, având în vedere că în Guvernul Cioloş ministru al finanţelor era o doamnă de tristă amintire, doamna Anca Paliu Dragu, care declara nonşalant că românii nu ar trebui să se plângă de salarii, pentru că alţii muncesc şi pe 2 lei. Am o singură rezervă - şi mă refer aici la data de la care va intra în vigoare legea. Sunt convinsă că majoritatea PSD-ALDE, alături de UDMR şi de Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, va vota în timp util legea, dar nu ştiu ce va face domnul preşedinte Klaus Iohannis. Pe această cale, vreau să fac un apel către domnul preşedinte. Stimate domnule preşedinte, nu vă opuneţi normalităţii prin atacarea legii la CCR sau prin trimiterea ei spre reexaminare, Parlamentului! Nu veţi face decât să amânaţi promovarea celei mai necesare legi pentru România în momentul actual şi să afectaţi, temporar, aplicarea prevederilor privind creşterile salariale pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi a medicilor. Vă mulţumesc. Deputat Anişoara Radu, Tulcea.
Florin Iordache Şi ultimul vorbitor, doamna Maricela Cobuz.
Maricela Cobuz Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Ziua mondială a diversităţii culturale pentru dialog şi dezvoltare". Pe data de 21 mai 2002 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ştiinţă şi Cultură a sărbătorit pentru prima dată Ziua mondială a diversităţii culturale pentru dialog şi dezvoltare, zi implementată de UNESCO, prin Declaraţia universală privind diversitatea culturală. Conform Declaraţiei, umanitatea are nevoie de inovaţie, diversitate culturală şi creativitate. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare. Prin Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, comunitatea internaţională a recunoscut rolul esenţial al culturii, ca motor al schimbării şi al dezvoltării. Atingerea celor 17 obiective ale acesteia va fi imposibilă, fără a se lua în considerare forţa şi potenţialul creativ al diversităţii culturale a omenirii, fără angajarea într-un dialog continuu, astfel ca toţi membrii societăţii să beneficieze de dezvoltare. Fiecare stat membru ONU are datoria de a sensibiliza opinia publică faţă de valoarea diversităţii culturale şi faţă de imperativul etic al respectării acesteia, diversitatea fiind o sursă de bogăţie şi creaţie ce poate conduce la unitate şi progres. În prezent, România deţine, sub patronajul UNESCO, Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Cred că trebuie să ne promovăm mai intens patrimoniul cultural şi să includem în Patrimoniul Mondial UNESCO şi parcurile naturale, rezervaţiile forestiere, monumentele care comemorează victimele comunismului şi centrele istorice ale oraşelor din România. Toate acestea ar duce la promovarea şi valorificarea culturii naţionale, dar şi la protejarea mediului înconjurător. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Declar închisă prima parte a şedinţei. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Vasile Axinte Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi, vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Cetăţeni români «în captivitate» în ţările nordice!" România manifestă, de fiecare dată, un puternic ataşament faţă de solicitările altor state, atunci când aceste solicitări vin prin intermediul canalelor diplomatice. Pentru a nu pierde din credibilitatea externă, statul român se mobilizează exemplar, încercând să rezolve cu celeritate toate solicitările care vin de la state terţe, uitând că în străinătate sunt şi cetăţeni români care au nevoie de asistenţa statului român, dar care nu beneficiază de o asemenea mobilizare. Din păcate, în ultima perioadă aflăm despre cetăţeni români expulzaţi cu forţa din Republica Moldova şi declaraţi acolo indezirabili, aflăm despre cazuri de abuzuri împotriva unor cetăţeni români din Norvegia, aflăm despre cazuri confirmate de abuzuri împotriva unor cetăţeni români din Finlanda ş.a.m.d. Tocmai aceasta fiind realitatea, suntem curioşi din ce cauză Ministerul Afacerilor Externe nu poate oferi protecţie drepturilor cetăţenilor români din alte state. Totuşi, comunicate de genul "am făcut tot ce am putut" nu reprezintă decât o scuză, dar nu rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă cetăţenii români. Ca şi în cazul familiei Bodnariu, şi în cazul medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se pare ca va fi nevoie de o delegaţie parlamentară, pentru ca acest cetăţean român să îşi poată primi înapoi copiii, de la autorităţile finlandeze. Într-o interpelare cu subiect asemănător, adresată Ministerului Afacerilor Externe de un coleg deputat, în mandatul trecut, am aflat că, prin naştere, copiii dobândesc de drept cetăţenia română, indiferent de locul unde aceştia sunt născuţi, dacă un părinte este român. Acestea fiind spuse, atragem atenţia Ministerului Afacerilor Externe că în ţările nordice sunt numeroase cazuri în care copiii cetăţeni români sunt ţinuţi, împotriva voinţei lor, în "captivitate". Îmi imaginez ce se întâmpla, ce isterie naţională se declanşa în rândul autorităţilor române, dacă un alt stat venea cu o cerere similară adresată statului roman. În realitate, situaţia doamnei doctor Camelia Smicală este disperată. Mama celor 2 copii preluaţi cu forţa afirma, din anul 2015, că: "În Finlanda, copiii care plâng de dorul părinţilor sunt izolaţi"; că în cazul Domniei Sale s-a dat custodie totală soţului care nu avea loc de muncă şi, ca urmare, copiii au fost daţi ulterior către centre speciale, fraţii fiind astfel despărţiţi. Dacă într-adevăr copiii care tânjesc după părinţii lor naturali sunt pedepsiţi, asemenea tratamente nu au legătură cu interesul superior al minorului, ci fac parte, cu siguranţă, din rândul tratamentelor degradante. Pe această cale, insistăm ca Ministerul Afacerilor Externe să caute, pe canale diplomatice, să rezolve situaţia celor trei cetăţeni români, mamă şi copii, deoarece situaţia ca atare nu poate fi tolerată, fiind asemănătoare unei captivităţi. Recunoaştem suveranitatea statului finlandez asupra teritoriului naţional, însă spunem clar şi răspicat faptul că cetăţenii români nu sunt cetăţeni de mâna a doua şi că protecţia drepturilor omului îi vizează şi pe aceştia.
Marius Bodea "Iaşiul, ignorat complet de Guvernul PSD" În proiectul de buget pentru anul 2017, Iaşiul apărea în planurile Guvernului cu o singură investiţie: 152 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la varianta ocolitoare a municipiului Iaşi. În acel moment, am prezentat, cu cifre, că este puţin în comparaţie cu sumele alocate către Teleorman, Constanţa sau Timişoara. Judeţul Teleorman, de exemplu, este prevăzut în bugetul naţional cu investiţii în infrastructură de 370 de milioane de lei. Din păcate pentru ieşeni, şi această investiţie promisă de Guvern s-a dovedit a fi o minciună. Din răspunsurile oficiale primite de la Ministerul Transporturilor, reiese că nu se vor acorda bani pentru ca proiectul şoselei de centură a Iaşiului să fie finalizat Acest lucru înseamnă că, în continuare, Iaşiul va fi sufocat de poluare, aglomeraţie în trafic şi disconfort continuu pentru cetăţeni. Mai mult, primarul Mihai Chirica anunţa, la începutul anului, că se vor aloca bani pentru construcţia unei săli Polivalente la Iaşi. La fel, s-a dovedit a fi o minciună. Din răspunsurile oficiale transmise parlamentarilor de Guvern, reiese că există resurse bugetare pentru o astfel de investiţie la Iaşi. Spitalul Regional de Urgenţă a rămas la stadiul plan, neregăsindu-se în bugetul Ministerului Sănătăţii vreo sumă pentru această investiţie. Despre autostradă nici nu mai are rost să insistăm. S-au prevăzut sume modice pentru finalizarea documentaţiei pentru tronsonul Ungheni - Iaşi, în condiţiile în care problema fundamentală cu care regiunea noastră se confruntă este "spargerea" munţilor, pentru a avea o legătură rapidă cu Vestul ţării şi al Europei. Aşadar, când spunem că Iaşiul este ignorat complet de Guvern nu este o remarcă politicianistă, cu un adevăr. Ieşenii au votat masiv cu PSD la alegerile locale şi parlamentare, iar acum li se "mulţumeşte" printr-o atitudine arogantă şi sfidătoare. Este o nedreptate imensă faţă de oraşul şi judeţul nostru să fim trataţi în bătaie de joc de Guvernul PSD, în condiţiile în care, şi din punct de vedere istoric, dar şi din punct de vedere economic, Iaşiul a făcut şi face multe sacrificii pentru întreaga Românie.
Bogdan-Iulian Huţucă "Impozitul pe venitul global pe gospodărie nu reprezintă o soluţie viabilă pentru fiscalitatea românească!" În loc să se preocupe de găsirea şi implementarea unor măsuri viabile de reducere a fiscalităţii, precum şi de găsirea unor soluţii cât mai coerente şi cu efecte benefice, pe termen mediu şi lung, pentru mediul privat, dar şi pentru contribuabili, PSD vine cu tot felul de experimente, aşa cum este şi această nouă idee total inaplicabilă în România, şi anume, impozitul pe venitul global pe gospodărie. Sunt foarte multe controverse legate de acest tip de impozit. În cazul în care acesta s-ar aplica, în România, ar bulversa cu totul contribuabilii, care ar fi transformaţi în nişte contabili sufocaţi de şi mai multă birocraţie. De asemenea, ar putea bulversa şi economia, deoarece beneficiile acestui sistem de impozitare globală nu sunt nicidecum neapărat unele de succes, având în vedere că unele ţări în care se aplică deja acest impozit doresc să se renunţe la el. Consider şi eu, ca şi alţi specialişti din domeniul fiscal, că acest sistem de impozitare ar atrage după sine şi costuri şi riscuri mai mari pentru toţi contribuabilii, costuri care nu se referă numai la bani, ci şi la reponsabilităţi, care ar fi astfel transferate în mod direct contribuabililor, devenind unele foarte complicate şi riscante. Mai mult decât atât, sunt foarte multe întrebări de pus aici, legate de viabilitatea acestui sistem, de impactul major, atât asupra angajatorilor, cât şi al angajaţilor, dar şi de schimbarea totală a modului şi a momentului de colectare al impozitelor, care ar putea avea consecinţe directe asupra proiecţiei bugetare, iar aceste consecinţe ar putea să nu fie neapărat unele pozitive. Consider că prin impozitul pe venitul global pe gospodărie s-ar mări în mod considerabil şi birocraţia sistemului fiscal din România - care are de fapt nevoie stringentă de simplificare, consolidare şi modernizare -, dar şi costurile de administrare ale statului, care ar putea deveni astfel un administrator de lux. Adică statul român, în loc să cheltuiască cât mai puţin pentru a-şi colecta şi administra veniturile, va trebui să scoată şi mai mulţi bani din buzunar ca să-şi înfiinţeze pentru acest impozit o armată de consultanţi şi să creeze cu totul alt sistem de colectare. În plus, să nu uităm nici faptul că România s-a obişnuit, de mai bine de 12 ani, cu o cotă unică de impozitare, cotă care ne-a impulsionat mult economia şi care a încurajat, în mod considerabil, investiţiile străine şi, de aceea, este de neînţeles faptul că PSD vrea tocmai acum, doar de dragul schimbării, să înlocuiască ceva ce funcţionează foarte bine, cu altceva impredictibil şi la care alte state vor să renunţe. Luând în considerare toate aceste aspecte, dar şi multe altele referitoare la această temă, care ar trebui rapid clarificate, cum ar fi, de exemplu, intenţia Guvernului PSD de a impozita, diferenţiat, absolut toate veniturile pe care le au românii, indiferent de sursă şi nevoie, se nasc aberaţii precum: ideile de impozitare a indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav; impozitarea burselor de şcolarizare, a sumelor primite sub formă de sponsorizare sau a premiilor olimpicilor. Nici măcar ajutoarele pentru boli incurabile sau avantajele în bani pentru persoanele cu handicap nu scapă de noile intenţii de impozitare ale PSD. Eu cred că România nu are în acest moment nevoie de invenţii radicale în privinţa modului de impozitare, ci are nevoie de lucruri simple, dar aplicabile, are nevoie de foarte multă predictibilitate, are nevoie mai ales de măsuri care să conducă la stimularea dezvoltării mediului privat şi care să contribuie la atragerea a cât mai multor investiţii de top. Dar pentru acest lucru avem în primul rând nevoie de multă coerenţă, domnilor guvernanţi, şi nu de heirupisme, care pot deveni periculoase pentru tot ceea ce s-a construit până în prezent în economia românească.
Costel Alexe "Nu vrem desfiinţarea SMURD - Podu Iloaiei" În intervenţia mea de astăzi vreau să atrag atenţia asupra situaţiei SMURD - Podu Iloaiei. În oraşul Podu Iloaiei, la momentul de faţă, mai funcţionează singura staţie SMURD din judeţul Iaşi. Unitatea de prim ajutor a fost înfiinţată în anul 2008 şi, până în prezent, s-a intervenit prompt, profesionist şi eficient în toate cele 4.337 de solicitări înregistrate. Unitatea are 12 paramedici şi deserveşte unei populaţii de aproximativ 30.000 de locuitori din oraşul Podu Iloaiei, precum şi din comunele învecinate: Erbiceni, Dumeşti, Româneşti, Popeşti, Sineşti şi Mădârjac. Întreţinerea şi funcţionarea unităţii SMURD Podu Iloaiei se împart între primăria Podu Iloaiei şi Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi, după cum urmează: primăria asigură plata salariilor paramedicilor - vorbim despre salarii minime pe economie, la care se adaugă sporul de noapte pentru orele de serviciu prestate - precum şi cheltuielile pe care le implică efectuarea ITP-ului, încheierea asigurării de răspundere civilă obligatorie, consumabilele, birotică, şi abonamentele de telefonie fixă şi mobilă. Spitalul "Sf Spiridon" din Iaşi suportă celelalte cheltuieli ce ţin de reparaţiile ambulanţei pe care SMURD Podu Iloaiei o are în dotare, pentru ca funcţionalitatea serviciului să fie 24/ 24 ore. Materiale sanitare consumabile, combustibilul utilizat, asigurarea CASCO, anvelopele iarnă-vară sunt cheltuieli asumate tot de Spitalul "Sf. Spiridon." În urmă cu aproape o lună, primarul oraşului Podu Iloaiei a decis că staţia SMURD Podu Iloaiei trebuie desfiinţată, pentru că primăria nu are bani pentru ca unitatea să îşi continue activitatea. Ba mai mult, primarul i-a forţat pe cei 12 paramedici să îşi ia concediu de odihnă, pe motiv că ambulanţa s-a defectat şi angajaţii nu îşi pot desfăşura activitatea în condiţii normale. Vorbim de un deviz estimativ de aproximativ 32.000 lei, 320 milioane lei vechi, bani pe care Primăria Podu Iloaiei spune că nu are de unde să-i aloce din bugetul local. Din nefericire, de-a lungul anilor, mai multe staţii locale SMURD s-au desfiinţat din aceleaşi considerente financiare, fapt care susţine existenţa unei reale probleme ce are nevoie de o bună şi eficientă gestionare. Închei prin a spune că viaţa omului nu are preţ. Vorbim despre un serviciu necesar, nicidecum de un moft. Fiecare intervenţie înseamnă o luptă contratimp, pentru ca viaţa pacienţilor să nu fie pusă în pericol. Sănătatea nu se negociază şi e mai presus de orice bun! Ştiu, nefiind într-una dintre situaţiile în care avem nevoie de o intervenţie urgentă a SMURD, e mai greu de înţeles, poate, disperarea cu care paramedicii staţiei SMURD din Podu Iloaiei se luptă să convingă autorităţile locale că nu trebuie să abandoneze serviciul, ci, dimpotrivă, trebuie să găsească o soluţie pentru ca funcţionarea unităţii să continue.
Ioan Balan "Scurte consideraţii asupra generozităţii şi performanţelor Guvernului Dragnea-Grindeanu" Urmăresc cu uimire modul în care reprezentanţii Guvernului Dragnea-Grindeanu se străduiesc, zi de zi, să convingă populaţia că ei şi numai ei, din buzunarul lor propriu plătesc şi vor majora cu generozitate salarii, pensii, alocaţii şi indemnizaţii sociale. Nu neg faptul că dacă pensiile, salariile sau asistenţa socială s-ar plăti din buzunarul lor, nu ar fi un lucru tocmai rău! Mai mult, se pare că la averile pe care le-au strâns, ar avea şi de unde să o facă! Din păcate, ştim cu toţii că lucrurile nu stau deloc aşa, ci chiar pe invers. Astfel, nici Liviu Dragnea, nici Sorin Grindeanu nu plătesc salariile şi pensiile din buzunarul lor, ci românii sunt cei care le plătesc lor, din buzunarele sărace, salariile domnului Dragnea, ale domnului Grindeanu şi ale miniştrilor total necunoscuţi. De asemenea, acelaşi cuplu încearcă fără succes să arate marile realizări invizibile ale guvernării şi încearcă să păcălească cât se poate de clar populaţia că negru este alb şi că "economia duduie" Ca să fiu cât se poate de clar, de la începutul anului 2017, de când duetul Dragnea-Grindeanu a preluat guvernarea şi joacă veseli, dar fără talent, rolurile de poliţistul bun şi poliţistul rău, România se împrumută săptămânal, uneori zilnic, cu sute de milioane de lei, pe pieţele financiare, doar pentru plata cheltuielilor curente ale statului român. Păi, dacă "economia duduie", aşa cum spun ei, şi îşi susţin spusele cu datele scrise de mâna prinsă în menghină a Institutului Naţional de Statistică, cum de Guvernul împrumută ţara în fiecare zi, în fiecare oră? Despre investiţii nici nu poate fi vorba! Vă rog să le uitaţi! Sub Guvernul Grindeanu, acestea continuă să fie cu zero, chiar cu minus şi după aproape cinci luni din acest an. Vaga mea părere este că liderilor PSD li s-au terminat creioanele colorate cu care desenau autostrăzi, căi ferate şi aeroporturi pe harta României, cu numai câteva luni în urmă. De aceea, de la începutul anului şi până astăzi, niciun şantier nou nu s-a deschis în România şi nici nu există vreo speranţă că s-ar demara vreun proiect. Stimaţi colegi din alianţa PSD-ALDE, vă avertizez că sunteţi părtaşi la un lucru fără precedent în anii de după 89! Astfel, numai în primele patru luni ale anului 2017, Guvernul Dragnea-Grindeanu a împrumutat, într-un exces de hărnicie, peste 25 de miliarde de lei şi ne anunţă cu veselie că pentru tot anul şi-au propus să se împrumut circa 70 de miliarde de lei. Mai mult decât atât, ştim cu toţii că niciun creditor nu este filantrop din naştere. Nimeni, niciodată, nu a dat împrumut pe gratis! Astfel, datoriile contractate de Guvern sunt purtătoare de dobânzi mari, tot mai mari, pe care cetăţenii le plătesc din buzunarul lor, prin intermediul impozitelor. Nu este de mirare afirmaţia unui lider PSD, actual comisar european pentru dezvoltare regională, care ne anunţa cu îngrijorare că, la Comisia Europeană, România anului 2017 se vede ca o Grecie în devenire. Tot doamna Creţu devoala minciuna propriilor colegi de partid, a liderilor PSD, spunând cu subiect şi predicat că România, deşi are la dispoziţie zeci de miliarde de euro, Guvernul Dragnea-Grindeanu-Shhaideh a absorbit fix zero! Nu ştiu dacă, la un moment dat, Liviu Dragnea o va exclude din PSD pe doamna Creţu, găsind-o vinovată pentru exces de sinceritate! Cum aţi putea caracteriza activitatea unui Guvern, care are la dispoziţie zeci de miliarde de euro gratuiţi, nerambursabili, pentru care Guvernul PSD-ALDE nu trebuie decât să întindă mâna şi să-i încaseze, dar care, întreabă mereu dacă "muieţi îs posmagii?". Ratând această şansă uriaşă, Guvernul vostru preferă să împrumute România şi românii cu milioane de euro în fiecare zi. Această atitudine aş caracteriza-o simplu: incompetenţă, rea-voinţă şi poate chiar prostie. Nu înţeleg cum dumneavoastră, cei din alianţa PSD-ALDE încă mai susţineţi un Guvern care aplică lovituri tot mai dure mediului de afaceri. Este un Guvern care parcă ţine cu tot dinadinsul să taie de la rădăcină pomul care rodeşte şi hrăneşte întreaga societate românească. Eu cred că deja, după numai cinci luni de guvernare, avem toate justificările să spunem acestui Guvern să plece acasă, cât mai repede! A promis, a minţit, a eşuat! Să plece! Cert este că, mai devreme sau mai târziu, economia va ceda, iar Dragnea va arăta cu degetul către Grindeanu, făcându-se, ca în atâtea alte rânduri, că el nu are nicio vină, că el nu a ştiut, deşi ştim cu toţii că nu Grindeanu conduce Guvernul, ci Dragnea! Să sperăm că acest guvern incompetent nu va "reuşi", deşi se străduiesc din răsputeri, să îngenuncheze economia chiar din acest an.
Claudiu-Vasile Răcuci "PSD pescuieşte în ape tulburi!" Observăm cu toţii faptul că pescarul şef al PSD, domnul Liviu Dragnea, cel care conduce în mod real Guvernul României şi care face din aceasta un titlu de glorie, a început de ceva vreme să pescuiască în ape extrem de tulburi. Nu ştiu dacă Liviu Dragnea ştie să pescuiască în astfel de ape şi nici nu ştiu dacă a mai făcut-o, însă, cert este faptul că, atunci când pescuieşti în ape tulburi, nu ştii niciodată ce monstru se ascunde în cârlig şi care vor fi consecinţele pentru el şi pentru Guvern! Sintagma "pescuit în ape tulburi" este doar o simplă ironie la pasiunea liderului PSD pentru pescuit, însă ceea ce vreau să subliniez prin aceasta este că Guvernul condus de Liviu Dragnea este total deconectat de la realităţile economiei reale. Ca să fiu cât mai precis, pescuitul în ape tulburi înseamnă angajarea de cheltuieli bugetare, peste potenţialul economiei de a le finanţa. Acest lucru este extrem de periculos, mai ales pentru faptul că economia României este o economie deschisă şi nu poate fi în niciun fel protejată de potenţialele şocuri economice externe care par să se contureze tot mai mult. Cine îşi mai doreşte, oare, să mai ajungem la situaţii în care să ne finanţăm cheltuielile curente ale statului doar din datorii scumpe, care vor fi plătite de copii şi nepoţii noştri! "Pescuit în ape tulburi" înseamnă şi sacrificarea investiţiilor publice, singurul generator de creştere economică sănătoasă, de lungă durată, care nu generează dezechilibre interne şi externe, care nu generează nici inflaţie şi nici deficite ale balanţei comerciale sau ale contului curent. Sacrificarea investiţiilor publice înseamnă şi pasul bătut pe loc în atingerea obiectivelor naţionale de modernizare ţării, fie că vorbim despre lucrări de infrastructură, dotări tehnice ale ciclurilor de producţie din agricultură sau industrii, fie că vorbim despre segmentele cele mai vitregite de inacţiunea guvernamentală - educaţia şi sănătatea. "Pescuit în ape tulburi" înseamnă să fi şi autist la problemele structurale pe care le are piaţa forţei de muncă, acolo unde agenţii economici caută, dar nu mai găsesc forţă de muncă adecvată, calificată, pentru a spori volumul afacerilor. Ştiu că Domnia Sa a fost doar angajat la stat, însă aş fi avut aşteptarea ca, măcar de la firmele pe care le controlează, indirect, să ia semnale clare despre dificultăţile pe care le traversează agenţii economici. Tot la capitolul "pescuit în ape tulburi" intră şi bulversarea întregului cadru fiscal, prin implementarea unor norme noi, profund ineficiente, de care ne-am străduit să scăpăm în urmă cu peste 10 ani şi de care toate statele dezvoltate vor să scape. În această categorie intră năstruşnicul şi nejustificatul impozit pe sărăcia gospodăriilor, care va consuma mai mulţi bani de la buget, decât va aduce! Oare când va înţelege Liviu Dragnea şi PSD că din impozitul pe sărăcie nu poţi aduce mai mulţi bani la bugetul de stat? Încep să cred că Liviu Dragnea face tot posibilul să demonstreze românilor cât de incompetentă este echipa de miniştri pe care el i-a numit şi pe care tot el îi schimbă, în funcţie de starea de spirit cu care se trezeşte dimineaţa. Tot Liviu Dragnea se străduieşte să ne arate că, pentru scopurile sale electorale, personale, este în stare să sacrifice totul: stabilitatea finanţelor publice, echilibrele macroeconomice externe, puterea de cumpărarea a pensiilor şi a salariilor, cursul de schimb al monedei naţionale, oportunitatea de creştere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii, atragerea fondurilor europene nerambursabile, bani din care a adus în România fix zero! Nu cred că mai este cineva care să se îndoiască de faptul că toate acţiunile liderului PSD sunt subsumate propriilor interese, propriilor capricii şi, în special, obiectivului personal de a candida la prezidenţialele din 2019. Ceea ce Liviu Dragnea nu cunoaşte este faptul că "pescuitul în ape tulburi" este extrem de periculos! Nu ar fi pentru prima dată când pescarul ar cădea victima propriei capturi!
Florin-Claudiu Roman "Domnul Markó Béla trebuie să înţeleagă că este, înainte de toate, cetăţean român!" Ca liberal şi membru al unui partid cu o istorie de peste 140 de ani, ţin foarte mult la respectarea istoriei românilor şi reiterez aici că aceasta trebuie, în egală măsură, respectată de toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de etnia lor. L-am auzit recent pe unul dintre liderii UDMR, domnul Markó Béla, făcând o declaraţie nepermisă pentru un cetăţean român. Mă refer la faptul că domnul Markó Béla se întreba, retoric, la o reuniune a UDMR: "Oare în 2018 ce o să sărbătorească românii? Oare are România ce sărbători, în afară de faptul că prin voinţa puterilor câştigătoare, cu 100 de ani înainte, s-a creat statul modern român şi că este un moment important istoric, indiferent de atitudinea noastră? Ce o să sărbătorească majoritatea românească anul viitor, împreună cu noi sau fără noi?" M-a întristat şi consternat foarte tare această declaraţie şi ţin să-i reamintesc domnului Markó Béla că atât dumnealui, cât şi toţi membrii UDMR sunt în primul rând cetăţeni români, chiar dacă sunt şi etnici maghiari, iar ca cetăţeni români au şi dumnealor aceleaşi drepturi, dar şi aceleaşi obligaţii, ca noi toţi ceilalţi români. În acest sens, considerăm că Centenarul Marii Uniri reprezintă o sărbătoare naţională deosebit de importantă pentru toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de etnie. Îi reamintesc domnului Marké Béla faptul că la 1 decembrie sărbătorim unitatea tuturor românilor, libertatea şi aspiraţiile noastre naţionale, iar pentru împlinirea acestui act istoric înfăptuit la 1 decembrie 1918 s-au făcut grele sacrificii umane. Nimic nu le-a stat în cale românilor în momentul în care au decis cu toţii - munteni, moldoveni, ardeleni, bănăţeni - că aparţin aceluiaşi neam, că trebuie să formeze împreună o ţară. Şi au format-o. La 1 decembrie 1918 au sărbătorit şi s-au îmbrăţişat de-a valma, la Alba Iulia, şi români, şi maghiari. Toţi sărbătoreau o ţară, un ideal împlinit. Aceasta este România! Acelaşi lucru vom sărbători şi în 2018: ne vom bucura împreună de cei 100 de ani care au trecut de la făurirea statului naţional român, ne vom aduce aminte de istoria ţării noastre, de tot ceea ce s-a întâmplat în această perioadă în România noastră, şi cu bune, şi cu rele, iar ceea ce e mai important, vom putea arăta lumii întregi că suntem o naţiune matură, o naţiune demnă, care priveşte cu încredere spre viitor, fără a uita însă de trecut. Bineînţeles că nu putem obliga pe nimeni, şi nici pe liderii UDMR, să se bucure alături de noi la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, dar le putem cere să ne respecte istoria!
Găvrilă Ghilea "Când economia creşte, deficitul explodează..." Anunţată recent, cu surle şi trâmbiţe, de Institutul Naţional de Statistică, creşterea economică record, raportată în primul trimestru al anului în curs, a luat prin surprindere, deopotrivă, analişti financiari, dar şi simpli contribuabili. Potrivite parcă din pix - unii zic că "instrumentul" i-ar aparţine chiar preşedintelui PSD şi al Camerei Deputaţilor - cele dintâi informaţii despre starea economiei pe primele patru luni ale lui 2017 indică o creştere semnificativă, cu 5,7%, a produsului intern brut, faţă de acelaşi interval al anului trecut, respectiv o majorare cu 1,7% faţă de randamentul trimestrului precedent. În absenţa unor argumente pertinente care să justifice consolidarea predictibilă a acestor indicatori, cea mai mare parte a specialiştilor din mediul financiar-bancar suspectează explozia necontrolată a consumului în formula de calcul a Produsului Intern Brut, în detrimentul industriei, a cărei pondere a scăzut pentru al treilea an consecutiv, de la aproape 30% în 2014, la 22% în 2015, respectiv 20% în anul 2016. În aceste condiţii, nici nu-i de mirare că deficitul balanţei comerciale se deteriorează alarmant, atât în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, de unde provine peste 75% din volumul importurilor, cât şi cu cele din afara spaţiului comunitar. Astfel, raportat la primul trimestru al anului trecut, deficitul comercial la bunuri şi servicii a crescut de peste şapte ori, de la 50 de milioane de euro, în 2016, la 350 de milioane de euro, în primul quarter al anului curent. După cum era de aşteptat, deteriorarea echilibrului balanţei comerciale a influenţat direct şi deficitul contului curent, care, de la 314 milioane de euro, în trimestrul întâi al anului trecut, a scăpat de sub control, apropiindu-se de 700 de milioane de euro, în primele patru luni ale anului 2017. Traduse pe înţelesul tuturor, aceste aparente recorduri au în realitate prea puţine în comun cu adevărata performanţă economică, generată de o strategie coerentă şi predictibilă pe termen mediu şi lung. Creşterea consumului intern la bunurile şi serviciile din import nu poate susţine decât economiile statelor furnizoare, unde producţia acestora este generatoare certă de valoare adăugată şi securitate socială. Dar nu este pentru prima dată când ne batem în piept cu cărămida uneia dintre cele mai mari creşteri economice din UE, uitând că aceasta este generată de consum şi nu se datorează dezvoltării investiţiilor sau atingerii ţintelor de venituri bugetare. Adevărul va ieşi la iveală abia la judecata de apoi a încadrării economiei României în limita pragului de deficit de 3% din PIB, impus de Uniunea Europeană, în condiţiile în care atingerea obiectivului bugetar pe termen lung, care prevede un deficit structural de cel mult 1% din PIB, este tot mai incertă. Vă mulţumesc.
Tudoriţa Lungu "La mulţi ani, PNL!" Pe data de 24 mai se împlinesc 142 de ani de liberalism românesc, care reprezintă o contribuţie covârşitoare la modernizarea şi europenizarea României. Partidul Naţional Liberal este cel mai vechi partid politic din România, conturându-se ca formaţiune politică la 24 mai 1875, iar de numele şi istoria PNL se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituţionale - 1866; obţinerea independenţei de stat - 1877; ridicarea României la rang de regat - 1881; Războiul de întregire a neamului şi crearea României Mari - 1918; adoptarea Constituţiei din 1923, şi relansarea economică după criza din 1929-1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă. Şi perioada interbelică a fost prolifică pentru România, liberalii promovând reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislaţie electorală şi măsuri de refacere a economiei. Să ne gândim ce avem noi de făcut pentru a onora această istorie bogată a PNL. România de astăzi datorează o nesfârşită recunoştinţă Partidului Naţional Liberal pentru realizările sale: unitatea naţională, independenţa, statul modern. Nu există mod mai bun de a onora trecutul, decât prin a construi un viitor pe măsură, iar pentru acest partid nu există mod mai bun de a-şi duce mai departe tradiţia, decât prin a răspunde aşteptărilor pe care cetăţenii le au de la el. Eu respect valorile liberale, principiile şi cred că lecţia cea mai bună pe care întemeietorii acestui partid ne-o dau este faptul că putem fi o forţă. La mulţi ani spiritului liberal şi îmi doresc ca împreună cu cetăţenii să onorăm faptele înaintaşilor noştri. România are astăzi nevoie, mai mult decât oricând, de viziuni liberale, de politici liberale şi de valori liberale. La mulţi ani, PNL!
Mihai Doru Oprişcan "Violenţa în şcolile din România!" Se spune că perioadele de tranziţie sau dificultate economică sunt de obicei asociate cu multe alte fenomene negative, printre care şi creşterea violenţei, indiferent dacă vorbim despre violenţa domestică, cea din şcoli, în trafic, pe stradă, la locul de muncă sau cea pe care o vedem peste tot în jurul nostru. Dar perioada de tranziţie a cam trecut după 27 de ani, iar dificultăţi economice nu prea avem. Conform datelor recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică, România are creştere economică. Tot mai frecvent, uneori săptămânal, suntem martorii indirecţi, prin intermediul posturilor de televiziune, la alte incidente şi acţiuni violente care se petrec în şcoli şi licee sub ochii neputincioşi ai profesorilor şi elevilor. Astăzi voi aduce în discuţie un fenomen care ia amploare şi anume, violenţa în şcoli. Aceasta continuă să fie un fenomen negativ accentuat, chiar dacă s-a încercat şi încă se încearcă, prin mai multe metode şi acţiuni, înlăturarea cauzelor, dar şi efectelor sale. Ce este de făcut în acest sens? Avem o strategie antiviolenţă la nivelul şcolilor, care nu se aplică? Cât de mult se implică inspectoratele şcolare, care au datoria de a asigura disciplina şi siguranţa în şcoli? Oare acestea dau dovadă de mai multă fermitate în aplicarea mijloacelor legale de prevenire şi combatere a cazurilor de violenţă? Sau unii directori de şcoli ascund sub preş incidentele, pentru a nu păta imaginea şi prestigiul unităţii şcolare? Continuă să existe o serie de probleme care nu s-au rezolvat şi aceasta din cauza lipsei de supraveghere a elevilor, de cadrele didactice şi de părinţi, insuficienta implicare a conducerii şcolilor în problemele cu care se confruntă elevii, slaba pregătire a personalului care asigură paza în şcoli. Nu trebuie să neglijăm acest fenomen, iar în rezolvarea acestuia trebuie să se implice mai mulţi factori: profesori, elevi, părinţi, psihologi, şi chiar întreaga societate. Nu trebuie să fugim de realitatea existentă, mai ales că România ocupă un loc fruntaş, într-un clasament ruşinos al violenţei în şcoli! Ministerul Educaţiei Naţionale are datoria de a se implica mult mai mult în aplicarea măsurilor, măsuri care să combată şi să prevină acest fenomen, dar ministerul continuă să se ocupe mai mult de manuale digitale, de schimbări majore în învăţământul preuniversitar, de programe şcolare, iar violenţa şi abandonul şcolar au atins cote alarmante. Aceste modificări succesive din sistem au provocat bulversări şi mai ales lipsa de apetit pentru şcoală, chiar şi pentru cei care se ghidau după principiul "cine are carte, are parte". Influenţele negative venite pe calea falselor modele de reuşită în viaţă, promovate cu atâta iresponsabilitate de o parte a mass-media, au descărcat de conţinut principiul enunţat mai sus. Educaţia tinerilor şi mai ales protecţia lor în faţa tuturor ameninţărilor sunt şi trebuie să fie sarcini partajate între părinţi şi şcoală şi trebuie să preocupe în egală măsură şi autorităţile române responsabile: justiţie, poliţie, autorităţi publice locale.
Nechita-Adrian Oros În fiecare an, la data de 15 mai, se sărbătoreşte Ziua naţională a medicului veterinar, aniversare, care a devenit, începând cu luna mai 1995, o manifestare profesională emoţionantă, constituind un bun prilej de întâlniri, de schimburi de opinii şi de solidaritate profesională. 15 mai, Ziua Naţională a Medicului Veterinar reprezintă pentru medicii veterinari aducerea unui omagiu şi recunoştinţă marilor noştri înaintaşi pentru dăruirea şi abnegaţia cu care au contribuit la definirea profesiunii de medic veterinar şi la progresul medicinii veterinare româneşti, cât şi prilej de evaluare a muncii şi de stabilire a noi proiecte. Pe 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcţioneze Şcoala de Medicină Veterinară, în cadrul Şcolii de Medicină şi Farmacii, înfiinţată şi condusă de Carol Davilla. Zece ani mai târziu, tot pe 15 mai, un colectiv de 14 medici veterinari au semnat o «Declaraţiune» care a stat la baza înfiinţării Societăţii de Medicină Veterinară. Aceasta a fost desfiinţată în 1949, pentru ca pe 15 mai 1971 să se reînfiinţeze, iar ulterior să fie denumită Asociaţia Medicilor Veterinari din România. Medicina veterinară, ca profesie, a apărut odată cu creşterea animalelor, în perioada începuturilor societăţii omeneşti, iar pe parcursul anilor, şcolile de medicină veterinară s-au dezvoltat şi perfecţionat permanent, asigurând societăţii specialişti de înaltă ţinută profesională pentru acest important domeniu, în care medicul veterinar are ca obiectiv promovarea politicilor naţionale în domeniul sanitar veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătăţii animalelor, sănătatea publică, protecţia şi bunăstarea animalelor, protecţia mediului şi siguranţa alimentelor, monitorizarea operatorilor din industria alimentară şi protejarea oamenilor care consumă produse alimentare de origine animală şi nonanimală. Statutul de stat membru al Uniunii Europene impune un mod de organizare şi exercitare a profesiei de medic veterinar în România, pentru a o face compatibilă cu principiile legislaţiei Uniunii Europene în domeniu, medicii veterinari având posibilitatea să-şi valorifice în deplină libertate, cunoştinţele şi experienţa pe care au dobândit-o, în condiţii de dotare tehnică din ce în ce mai bune şi cu siguranţă într-o competiţie profesională. În această zi de sărbătoare, urez medicilor veterinari un călduros "La mulţi ani!"
Raluca Turcan "PNL consideră că varianta Legii PSD privind salarizarea unitară nu poate fi susţinută. Până în acest moment PSD a mimat dezbaterile din comisiile de specialitate." Prin această lege se taie unele salarii. Exact PSD-ul, care ataca până acum adversarii politici că la un anumit moment au diminuat temporar salariile, taie acum unele salarii. De asemenea, Legea salarizării unitare, varianta PSD, încalcă două principii fundamentale pe care ar trebui să le ofere un astfel de proiect angajaţilor din sectorul public: primul este cel legat de echitate. Legea salarizării unitare nici nu aduce vorba de echitate în sistemul bugetar. Al doilea principiu este cel legat de performanţă. Prin modul în care au fost concepute grilele de salarizare, acest principiu al performanţei în sectorul public este departe de a fi atins în varianta legii propuse de PSD. În plus, sunt categorii sociale care vor rămâne în continuare dezavantajate. Vorbim despre angajaţi din administraţia publică care vor avea marele handicap al unor salarii diminuate. Aşadar, PNL atrage atenţia celor din PSD: dacă doresc să nu sfideze cetăţenii acestei ţări, care aşteaptă o lege a salarizării unitare echitabile, eficiente şi care să îndemne la performanţe, să rescrie această lege şi să o dezbată mult mai temeinic în comisiile de specialitate, astfel încât oamenii care vor beneficia de ea să nu mai fie dezamăgiţi. De asemenea, cerem PSD să nu mai dea peste cap tot ceea ce înseamnă sector economic privat, pentru că legea salarizării unitare se raportează la salariul minim pe economie. Salariul minim stabilit în mod arbitrar, fără ancorarea în productivitatea muncii, blochează activitatea din mediul privat, care va ajunge fie să taie din investiţii, fie să recurgă la concedieri. Acesta este un aspect la care cei din PSD trebuie să reflecteze şi să găsească soluţii.
Aurel-Robert Boroianu "La mulţi ani, PNL! La mulţi ani, tuturor colegilor liberali!" În calitate de parlamentar al PNL, cred că nu trebuie să uităm niciodată faptul că noi, liberalii, facem parte din singurul partid parlamentar istoric din România, formaţiune care va aniversa mâine 142 de ani de la naşterea sa. Partidul Naţional Liberal a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când, un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formaţiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Astfel, Partidul Naţional Liberal a luat naştere ca o organizaţie care a reuşit să reunească, la scară naţională, o serie de oameni politici marcanţi ai perioadei respective, care aveau păreri relativ similare. Mai mult decât atât, PNL nu a fost conceput ca un instrument în mâna unei singure clase, ci ca un organism politic menit a stimula şi direcţiona energiile din toate elementele bune din ţară la acea vreme. În acest sens, au fost căutaţi aderenţi în toate structurile şi clasele sociale, printre toate elementele active, care, din punct de vedere politic, împărtăşeau ideile libertăţii şi egalităţii, acţionând pentru transpunerea acestora în proiecte de lege şi în reglementarea întregii activităţi economice în acea direcţie. Este, de asemenea, foarte important de menţionat faptul că dintre toate Guvernele României, 30 au fost conduse de premieri liberali, iar de numele şi istoria Partidului Naţional Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituţionale - 1866; obţinerea independenţei de stat - 1877; ridicarea României la rang de regat - 1881; Războiul de întregire a neamului şi crearea României Mari - 1918; adoptarea Constituţiei din 1923 şi relansarea economică după criza din 1929-1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă. Toate aceste lucruri ar trebui nu numai să ne facă mândri pe noi, toţi liberalii, că suntem membri ai acestui partid şi că suntem, de altfel, singurii care avem posibilitatea de a aniversa istoria marcantă a Partidului Naţional Liberal la această venerabilă "vârstă" de 142 de ani, ci ar trebui să ne găsească mai uniţi ca niciodată şi mai conştienţi că valorile liberale sunt în primul rând indestructibile, cu atât mai mult cu cât sunt cele mai potrivite să consolideze democraţia şi statul de drept în România şi să o aşeze pe locul ei cuvenit în Europa, şi anume, acela de stat cu o economie puternică şi cu un statut de partener egal faţă de celelalte state, o Românie pe care te poţi baza oricând la nevoie. La mulţi ani, PNL! La mulţi ani, tuturor colegilor liberali!
Viorica Cherecheş "Hărţuirea de tip bullying - un fenomen care afectează tot mai mulţi copii şi adolescenţi, dar care este ignorat aproape în totalitate" Vreau să trag un semnal de alarmă asupra violenţei de tip bullying. În întreaga Europă violenţa de acest tip, pentru că este o formă de violenţă, a devenit parte din realitatea zilnică pentru mulţi copii, iar România este pe primul loc pe continent în ceea ce priveşte hărţuirea în unităţile de învăţământ. În calitatea mea de medic, fost manager al Spitalului de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare, atrag atenţia că acest fenomen poate avea repercusiuni grave în viaţa oricărui copil şi în dezvoltarea lui ca viitor adult. Excluderea din grup, izolarea socială, ameninţarea cu violenţa fizică sau umilirea, distrugerea bunurilor personale, interdicţia de a interacţiona cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri denigratoare sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul şcolar şi nu numai. Mă refer aici la faptul că 82% dintre situaţiile de acest gen au loc în şcoli. Este ruşinos faptul că în România, unul din trei copii este umilit în faţa colegilor. Consecinţele pot spune că sunt dezastruoase pentru copii: scăderea respectului de sine, rezultate slabe la şcoală şi chiar pot merge până la extrem, la suicid. Nu este firesc ca acest fenomen să devină unul generalizat, iar vârsta celor care hărţuiesc, dar şi a victimelor este din ce în ce mai mică. Într-o situaţie de bullying toţi copiii sunt victime, atât cel care suferă consecinţa directă a agresiunii, cât şi cel care este autorul comportamentului violent, pe care l-a învăţat la rândul său, martor sau victimă într-un alt context de viaţă. Din păcate, sistemul din România nu este capabil să gestioneze situaţiile de acest gen. Trebuie să aducem la masa dialogului specialiştii în educaţie, dar şi reprezentanţi ai părinţilor şi ai elevilor, pentru a găsi cât mai repede soluţii constructive la această problemă. În cazul în care vom continua să ignorăm acest fenomen, în scurt timp se va acutiza şi va fi şi mai greu să găsim o soluţie eficientă. Lipsa unui cadru legislativ, a unor programe educaţionale informale în cadru organizat, dar şi a consilierii psihologice adecvate au condus la dezvoltarea unor probleme în sistemul şcolar românesc. Acestea afectează sănătatea fizică şi emoţională a copiilor. În calitate de deputat în Parlamentul României şi membru al Comisiei pentru sănătate şi familie, propun elaborarea unui cadru legislativ menit să remedieze această problemă. Nu putem să rămânem indiferenţi la problemele copiilor noştri. Chiar dacă acestea par minore pentru noi, în timp se pot dezvolta şi vor avea efecte emoţionale dezastruoase.
Eugen Neaţă "Cetăţenii României - prioritatea Parlamentului" Sunt născut în Râmnicu Vâlcea, aproape de platforma chimică unde din anii 70 funcţionează Oltchim SA, Uzinele Sodice şi CET Govora. Am văzut adesea nori când afară era soare, am respirat clorul care mai tot timpul scăpa din instalaţiile vechi şi depăşite ale Oltchim. Când acesta lipsea, respiram pulberile toxice de la CET sau amoniacul de la USG. Am mâncat peşte cu miros de lindan şi am băut apă cu gust de clor. Am văzut cum părinţii, prietenii şi vecinii mei îmbătrâneau prematur, cum spitalele se aglomerau de oameni care prea devreme se îmbolnăveau. A fost o perioadă grea, de încercare, de risc, de rezistenţă! Când instalaţiile au fost modernizate, poluarea evidentă a rămas una remanentă! Ne însoţeşte şi azi şi mâine, probabil multe generaţii. Sunt multe judeţe care se confruntă cu aceste grave probleme şi care au încercat şi încă încearcă să facă ceva pentru oamenii care trăiesc în acest mediu toxic. Sănătatea este cea mai de preţ comoară pe care o avem şi datoria noastră, a celor care putem ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, este să nu privim nepăsători şi să găsim soluţiile necesare pentru corectarea acestor probleme. Este important ca locuitorii şi cei care au lucrat în acest mediu poluant să poată beneficia de drepturi legale, precum şi de îngrijiri medicale corespunzătoare. În anul 2015, din informaţiile furnizate oficial de anumite instituţii, abilitate rezultă că principalii poluatori industriali din judeţul Vâlcea sunt: Din cauza acestor scăpări masive de substanţe nocive, cele trei societăţi au avut termene de sistare a activităţii. Am considerat deplin justificată prin amendamentul depus, includerea localităţii Râmnicu Vâlcea, în urma documentelor pe care le deţin şi pe care le-am studiat, în cuprinsul alin. 5 art. 65 din Legea nr. 263/2010, care prevede că persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, pe o rază de 8 km în jurul localităţii Râmnicu Vâlcea, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4) din lege. Mulţumesc preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnul Adrian Solomon, pentru sprijinul acordat în rezolvarea problemelor cu care se confruntă locuitorii judeţului Vâlcea! Prin votul nostru am adus o reparaţie târzie, dar utilă şi de mare ajutor pentru generaţia "Clor, lindan, amoniac" şi, în numele acestor generaţii, vă mulţumesc tuturor pentru votul dat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială!
Răzvan-Ilie Rotaru "Judeţul Botoşani are nevoie de investiţii pentru reabilitarea infrastructurii rutiere şi feroviare" Regiunea de dezvoltare nord-est, în care se află judeţul Botoşani, este una dintre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană. Cauza principală a acestei realităţi este starea precară a infrastructurii rutiere care, timp de peste două decenii, a condamnat judeţul Botoşani la izolare. Drumurile proaste şi legătura deficitară cu aeroporturile internaţionale de la Iaşi şi Suceava au constituit principalele vulnerabilităţi care au descurajat investitorii interesaţi de posibilitatea de a dezvolta afaceri în judeţul nostru. Consecinţa se vede astăzi în datele statistice privind produsul intern brut pe locuitor, locurile de muncă şi nivelul scăzut al salariilor, la care se adaugă exodul masiv al tinerilor şi specialiştilor botoşăneni plecaţi la muncă în alte zone din tară sau din străinătate. Reţeaua de drumuri naţionale din judeţul Botoşani însumează 398 km. Obiectivul nostru este să creăm o cale comercială între Suceava şi Iaşi, pe care să se afle municipiul Botoşani. În timpul Guvernului PSD, în 2014, s-a făcut prima parte din acest proiect, respectiv drumul Botoşani-Suceava. În prezent, trebuie realizată şi legătura dintre Botoşani şi Iaşi, ceea ce presupune modernizarea DN - 28B Botoşani-Târgu Frumos. În acelaşi timp, este nevoie de finalizarea lucrărilor de asfaltare la DN 24 C Manoleasa-Rădăuţi Prut, care leagă localităţile din nord-estul judeţului Botoşani. Drumul este în momentul de faţă realizat parţial, respectiv amenajarea traseului şi realizarea terasamentului, fiind însă necesară turnarea covorului asfaltic. De asemenea, se impune reabilitarea imediată a DN 29 D Botoşani-Ştefăneşti, întrucât se află într-o stare de degradare avansată. Această arteră este importantă şi din perspectivă economică, asigurând legătura între municipiul reşedinţă de judeţ şi Vama Stânca-Costeşti. La nivelul celor două municipii din judeţ, Botoşani şi Dorohoi, se impune construirea unor şosele ocolitoare de centură care să permită preluarea traficului greu dinspre Suceava spre Iaşi şi, astfel, se vor menţine străzile din cele două oraşe ale judeţului Botoşani în stare bună o perioadă mai mare de timp. Principalul rol al acestor două proiecte de infrastructură este acela de a stimula relaţiile comerciale şi investiţiile din această zonă. Pentru municipiul Dorohoi, pentru a putea continua dezvoltarea pe care a cunoscut-o în ultimii 8 ani, este necesară reabilitarea drumului care leagă al doilea municipiu al judeţului Botoşani de municipiul Suceava, care are o lungime de 45 km. În acelaşi timp, este nevoie de modernizarea segmentului de cale ferată dintre comuna Vereşti din Suceava şi municipiul Botoşani, pentru asigurarea transportului direct pe calea ferată pe ruta Bucureşti-Botoşani, cu vagon de zi şi de dormit. Am încredere că prim-ministrul Sorin Grindeanu va pune în aplicare Programul de guvernare, astfel încât şi judeţul nostru să beneficieze de alocări financiare pentru modernizarea şi reabilitarea reţelei de drumuri locale şi naţionale care traversează Botoşaniul. Fac un apel la echipa de miniştri a Cabinetului PSD-ALDE să includă în strategia de investiţii de la nivel naţional din domeniul transporturilor şi lucrările de refacere a drumurilor din judeţul Botoşani, pe care le-am enumerat anterior. La fiecare ciclu electoral, PSD a reuşit să realizeze proiecte majore de interes pentru botoşăneni, însă aşteptările cetăţenilor sunt mari şi trebuie ca până în 2020 să rezolve toate problemele legate de infrastructura de pe plan local, pentru a putea să atragă investitori care să dezvolte judeţul Botoşani.
Dumitru Oprea "Atacurile cibernetice - câştig de notorietate prin Bitcoini" În anii 2007-2008, prin amploarea crizei financiare, s-a înregistrat un cutremur cu efecte pandemice la nivel planetar. Pe acest fond, mesajul anonimului Satoshi Nakamoto a devenit o speranţă pentru cei care nu mai credeau în bănci şi guverne. Printr-o nouă platformă software, numită Blockchain, pe 3 ianuarie 2009, a început emisiunea monetară a 21.000.000 de Bitcoini, o criptomonedă, fără intervenţia guvernelor şi a băncilor. Procesul, conform calculelor, se va încheia în anul 2140. În 2009, un Bitcoin valora 0,01 dolari. Pe 20 mai 2017, un Bitcoin valora peste 1900 de dolari. Astfel, s-a înregistrat o creştere a unei investiţii de 190.000 de ori. Pe acest fond, cuvintele Bitcoin şi Blockchain au devenit printre cele mai mediatízate instrumente pentru viitoarele tipuri de afaceri. Aşa se explică de ce viermele WannaCry solicită doar Bitcoini de la cei ale căror fişiere au fost criptate pentru a intra în posesia cheii de decriptare. Însă un alt virus a contrabalansat pierderile din sistemele informatice, apărut înainte de WannaCry, dar cu efecte latente. Este vorba despre viermele Adylkuzz, care foloseşte resursele celor atacaţi, fără să lase urme, cu scopul obţinerii, prin minerit, a criptomonedei Monero, aflată în competiţie directă cu Bitcoinul. Concluzia este simplă. Cum să nu valorifici astfel de oportunităţi?! Cum să nu-ţi faci reclamă gratis? Doar aşa se pot câştiga reputaţia şi notorietatea printre hackerii grei ai planetei! Iată de ce ne întrebăm din nou: nici acum autorităţile române, în speţă Banca Naţională şi Guvernul, nu vor reglementa, într-un fel sau altul, criptomonedă?
Glad-Aurel Varga "Ziua Internaţională a Biodiversităţii" De Ziua Internaţională a Biodiversităţii, vă aduc în atenţie că, în 2016, raportarea către Comisia Europeană cu privire la noile arii de protecţie avifaunistică nu s-a putut realiza, deoarece acestea nu erau aprobate. Din acest motiv, România nu a putut solicita închiderea cazului EU-Pilot 7658/15/ENVI, riscând declanşarea unei noi proceduri de infringement. Situaţia a fost parţial reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 633/2016, care stabileşte în anexă lista ariilor de protecţie specială avifaunistică, care include 23 de arii de acest tip. Însă pe lângă acestea, au mai fost identificate încă 23 de arii de protecţie specială avifaunistică, desemnate anterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007, care necesită extindere, în vederea asigurării unei protecţii mai bune a speciilor de păsări şi pentru conformarea cu prevederile Directivei Păsări 2009/147/CE - articolele 4.1 şi 4.2. De asemenea, până în prezent nu s-a modificat formatul Formularului standard de raportare Natura 2000, care, conform deciziei Comisiei Europene, trebuie utilizat ca formular de raportare periodică. În octombrie 2016, toate aceste măsuri de conformare cu cerinţa privind finalizarea desemnării siturilor Natura 2000 din Strategia Uniunii Europene privind Biodiversitatea 2020 au fost incluse într-un proiect de hotărâre de guvern, care modifica Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, pentru a fi în concordanţă cu art. 8 alin. (1) din OUG nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Acest proiect de hotărâre de guvern nu a fost aprobat nici până astăzi, după şapte luni de la afişarea sa pe site-ul Ministerului Mediului, pentru dezbatere. În final, adaug că nota de fundamentare a acestui proiect de hotărâre precizează că, în cazul în care nu se va asigura extinderea ariilor de protecţie specială avifaunistică, astfel încât să se asigure protecţia corespunzătoare a speciilor de păsări, România riscă sancţiuni de ordin economic din partea CE, iar penalităţile pot fi cuprinse între 2.250 - 134.000 euro/zi de întârziere. Sper ca Guvernul Grindeanu să acţioneze cât mai rapid pentru soluţionarea acestei situaţii, pentru ca România să nu ajungă şi în acest domeniu în situaţie de infringement!
Ştefan Muşoiu "Creşterea economică a României, confirmată de Barometrul industrial" Producţia industrială a crescut la început de an, fiind susţinută de majorarea solidă a exporturilor cu un plus de 9,2 % pentru primele trei luni din 2017. Performanţele guvernării PSD se văd în dezvoltarea industriei şi în vânzarea produselor româneşti peste graniţe. Avem un plus de 200 de milioane de euro faţă de un minus de 139 de milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. După un 2016 dezastruos, economia locală începe să îşi revină şi să intre pe un trend ascendent. Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică confirmă avansul economic al României. Activitatea din acest sector a crescut în martie pentru a doua lună la rând, pe fondul comenzilor solide la export, iar producţia a atins un nivel maxim al ultimelor 12 luni, respectiv cu 5,4% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2016. De asemenea, în primele două luni din acest an, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 8,7%, comparativ cu perioada similară din 2016. Ţin să subliniez că industria reprezintă, în continuare, un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut. La fel de important, creşterea activităţii industriale este un indicator concludent privind tendinţa generală a economiei. Indicatorul pentru volumul producţiei a crescut la 64 de puncte în martie, de la 53 de puncte în februarie şi 35 de puncte în ianuarie. Creşterea este semnificativă, în condiţiile în care depăşirea pragului de 50 de puncte se traduce prin expansiunea activităţii industriale. În opinia mea, este important să continuăm şi în trimestrele următoare adoptarea măsurilor prin care se stimulează investiţiile şi crearea de locuri de muncă în toate domeniile industriei locale. Cu certitudine actualul Guvern, alături de echipa de parlamentari ai PSD şi ai ALDE, va implementa în totalitate Programul de guvernare, care a fost legitimat prin votul acordat de români anul trecut, în decembrie. Dar pentru a realiza acest obiectiv, graţie căruia fiecare român va simţi o creştere a veniturilor şi o îmbunătăţire a serviciilor publice, avem nevoie de consens politic şi social, atât la nivel local, cât şi în administraţia publică centrală.
Mihăiţă Găină "Suntem sau nu duşi în eroare de o parte dintre producători?" La nivelul Uniunii Europene a izbucnit, recent, un alt scandal privind produsele vândute în diversele state ale UE. O mare parte dintre producători au fost acuzaţi că induc în eroare consumatorii din anumite părţi ale Uniunii, prin calitatea inferioară a unor mărfuri destinate ţărilor mai sărace comunitare. Produsele cu ambalaj identic, dar cu mai multe diferenţe în ceea ce priveşte compoziţia şi calitatea lor sub aceeaşi marcă, vândute pe pieţele din centrul şi estul UE şi pe cele din vestul UE, continuă să suscite diverse diferende între state şi nu trebuie să ne lase nici pe noi impasibili. Consider că este necesar să depunem eforturi şi noi, din poziţia noastră de parlamentari, ca să aflăm dacă această acuzaţie privind inducerea în eroare a consumatorilor este reală sau nu, iar în cazul în care s-ar adeveri, să venim cu un plan concret de soluţii. Trebuie să ne protejăm consumatorii, dar şi să asigurăm mai multă transparenţă concurenţială pentru producători! Este foarte adevărat că nu putem compara un produs cu un altul decât dacă are acelaşi furnizor, dacă are aceeaşi calitate, dacă este etichetat la fel. Într-un cuvânt, nu putem face diferenţa decât dacă produsele au aceeaşi origine şi aceeaşi distribuţie în statele membre. Iar la toate acestea trebuie să mai ţinem cont şi de faptul că legislaţia actuală permite adaptarea produselor de brand la piaţa pe care sunt vândute, aceasta fiind o practică comună din mai multe motive, respectiv adaptarea la gusturile consumatorilor, la obiceiurile locale şi accesul la materiile prime. Aşadar, cred că trebuie găsită o soluţie atât la nivel european, cât şi la cel naţional, astfel încât, pe baza diferenţelor obiective de calitate şi a comunicării brandurilor respective, să se determine în ce măsură producătorii îşi induc în eroare consumatorii atunci când vine vorba de calitatea produselor importate pe teritoriul naţional, comparativ cu aceleaşi produse existente în alte ţări europene.
Simona Bucura-Oprescu Pentru poporul român, anul 2018, care marchează centenarul încheierii Primului Război Mondial, are o semnificaţie cu totul specială, marcând un secol de existenţă a României moderne, stat naţional unitar format în urma Marii Uniri din 1918. Această dorinţă a poporului român s-a înfăptuit ca urmare a unui sacrificiu de sânge deosebit de însemnat aproape o zecime din populaţia ţării. Rând pe rând, la 27 martie, la 28 noiembrie şi la 1 decembrie 1918, provinciile istorice ale Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei s-au alipit României, prin voinţa manifestată democratic de majoritatea locuitorilor. Este datoria clasei politice, a autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivel central şi local ca acest eveniment aniversar să fie sărbătorit aşa cum se cuvine. Centenarul Marii Uniri trebuie să fie marcat prin acţiuni, proiecte şi manifestări specifice, care să se bazeze pe consens şi angajament politic şi social în jurul unor obiective şi proiecte de modernizare a ţării, să genereze coeziune socială şi îmbunătăţire a calităţii vieţii fundamentate pe dialog interetnic, intercultural şi interconfesional, în plan naţional şi european. Legea Centenarului Marii Uniri reprezintă contribuţia fiecăruia dintre noi, în spiritul Constituţiei României, pentru un proiect naţional, dincolo de orice interese politice. Această lege uneşte instituţiile statului român: Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, Academia Română, autorităţile publice locale, creându-le un cadru de sinergie de aniversare a Centenarului Marii Uniri. Pornind de la toate aceste considerente, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor a votat miercuri, 3 mai, în favoarea propunerii legislative privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri. Noul act normativ instituie, ca decoraţii naţionale, Crucea Comemorativă "100 de ani de la Primul Război Mondial", Medalia aniversară "100 de ani de la făurirea Statului Naţional Unitar Român", precum şi titlul de onoare "Loc al Centenarului 1918-2018". Conform noului act normativ, cuantumul sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru organizarea manifestărilor, ceremoniilor şi a activităţilor prevăzute în textul legii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Grupul deputaţilor PNL a înaintat Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate în privinţa Legii Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, aducând o lege şi o temă atât de importantă într-o bătălie, plecând de la teme de improvizaţie politică.
Tamara-Dorina Ciofu "Organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii asociaţiilor persoanelor cu dizabilităţi pentru creşterea gradului de integrare socială" Începând de săptămâna trecută, împreună cu colegii mei de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale am luat decizia să organizăm periodic întâlniri cu reprezentanţii asociaţiilor persoanelor cu dizabilităţi pentru creşterea gradului de integrare socială. Considerăm că este important să le ascultăm problemele, să le preluăm cerinţele şi, prin comunicarea cu miniştrii de resort, să identificăm soluţii la nivel legislativ sau a normelor prevăzute în hotărârile şi ordinele emise de ministere pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestor persoane. La 15 mai, la iniţiativa parlamentarului liberal Adriana Săftoiu, a avut loc prima dezbatere publică cu tema "Respectarea drepturilor omului în vederea asigurării unei vieţi independente pentru persoanele cu dizabilităţi", care a fost prezidată de mine, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. La această consultare au fost invitate persoane cu diferite tipuri de dizabilităţi fizice sau mentale, reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi membri ai organizaţiilor naţionale şi internaţionale care se ocupă de educaţia şi integrarea copiilor nevăzători şi surzi. În cadrul sesiunilor de consultări şi dezbateri publice, am preluat toate modificările legislative solicitate de membrii organizaţiilor naţionale a persoanelor cu handicap care au luat parte la această întâlnire. Cel mai important este să asigurăm un cadru legislativ prin care să creştem accesibilitatea şi adaptabilitatea persoanelor cu dizabilităţi la locul de muncă, în ceea ce priveşte transportul în comun şi în toate domeniile vieţii sociale în general. Consider că accentul trebuie pus mai mult pe măsuri de susţinere a unei vieţi independente şi în special pe crearea unui cadru de pregătire şcolară şi profesională, în acord cu tipul de dizabilitate. Principalele cerinţe ale participanţilor în ceea ce priveşte adaptarea cadrului legal pentru persoanele cu dizabilităţi s-au referit la: recunoaşterea oficială a limbajului mimico-gestual şi acordarea posibilităţii de susţinere a examenelor naţionale prin folosirea acestei modalităţi de exprimare; introducerea obligativităţii cursurilor de formare în domeniul limbajului mimico-gestual; iniţierea unui program naţional pentru deprinderea competenţelor digitale în rândul copiilor cu dizabilităţi de vedere şi de auz şi a celor cu autism; editarea de manuale şcolare gratuite în limbajul Braille pentru elevii cu deficienţe de vedere; prevederea de sancţiuni pentru refuzul accesului persoanelor cu dizabilităţi, însoţiţi de câini ca ghizi de asistenţă; alocarea de fonduri pentru derularea de campanii educative şi informative privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. În acelaşi timp, i-am informat pe reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor care dezvoltă proiecte pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor din România, afectaţi de lipsa vederii sau a auzului, că am solicitat Guvernului extinderea screening-ului auditiv şi oftalmologie precoce, prin realizarea de testări în fiecare maternitate din ţară. În Programul de guvernare sunt de asemenea prevăzute măsuri pentru depistarea precoce a malformaţiilor congenitale, prin programe profilactice la nivel preconcepţional, prenatal şi neonatal. În calitate de medic pediatru, ştiu că unele dintre cele mai întâlnite probleme sunt deficienţele de auz şi tulburările de vedere, care, dacă nu sunt depistate la timp, este dificil să fie tratate şi ameliorate.
Laurenţiu Nistor "România, ţara cu cea mai mare creştere economică din UE" Ţara noastră a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu o creştere a PIB-ului de 5,6% în primul trimestru din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016. Estimarea a fost publicată săptămâna trecută de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat. Cifrele mai arată şi că veniturile la bugetul consolidat, în primul trimestru, sunt cu aproape 4 miliarde de lei mai mari, iar în primele luni ale acestui an au fost create peste 60.000 de locuri de muncă, România ajungând la un minim istoric a ratei şomajului. Astfel, măsurile luate de Guvern, în acord cu Programul de guvernare pe care PSD îl are, au produs deja primele rezultate palpabile. Cel mai important este însă faptul că această creştere economică nu a avut loc doar pe hârtie, ci este reală şi se simte în buzunarele românilor, mai ales în urma majorărilor :de venituri şi a reducerilor de taxe. Ca o reconfirmare a progresului economic şi a nivelului de dezvoltare atinse de ţara noastră, România este pregătită să demareze negocierile de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, premierul Sorin Grindeanu. Din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică fac parte 35 de state, majoritatea state europene dezvoltate, care deţin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. România este pe drumul cel bun. Nu sunt doar vorbe, o confirmă cifrele, iar Programul de guvernare al PSD-ALDE produce rezultate spectaculoase şi, o dată în plus, dovedeşte cât de nefondate sunt criticile partizane şi răuvoitoare.
Natalia-Elena Intotero "În ţara noastră, un copil din trei este victima bullying-ului" România este pe primul loc în Europa în privinţa hărţuirii în şcoli, potrivit unui studiu realizat de Brandwatch. Astfel, în şcolile din ţara noastră, un copil din trei este victima bullying-ului. În urmă cu trei ani, la primul studiu de acest fel realizat în România, aproape jumătate dintre copii - 46% - au recunoscut că au fost, la un moment dat, victime ale bullying-ului. Bullying-ul este o formă de abuz aparte, care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenţionat, repetat, asupra aceluiaşi copil, din partea altcuiva. Psihologii explică faptul că efectele acestui tip de hărţuire pot fi: depresia, anxietatea, scăderea respectului de sine. De altfel, cercetările realizate pe plan internaţional au demonstrat că fenomenul de bullying în şcoli reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică. Oamenii de ştiinţă :au încercat să dezvolte şi să implementeze programe de prevenţie a comportamentelor de bullying, la nivel mondial. Soluţiile sunt educaţia nonformală şi consilierea psihologică. Programul de Guvernare are la capitolul de tineret o măsură esenţială în acest sens - Crearea unui program al egalităţii de şanse pentru tinerii proveniţi din medii dezavantajate, pentru integrarea socială şi financiară a acestora. Cu toate acestea, în faţa acestor statistici, este evident faptul că efortul nostru de a ţine sub control acest fenomen trebuie să continue prin susţinerea programelor educaţionale informale, a consilierii în şcoli, o implicare a profesorilor şi a părinţilor deopotrivă. Copiii care cresc într-un mediu în care fiecare se străduieşte să fie corect, să îşi respecte semenii, să îi ajute, sunt copii care cresc sănătos. Noi toţi trebuie să fim conştienţi că fiecare acţiune a noastră se va reflecta asupra generaţiilor viitoare. Este foarte important să nu uităm acest lucru, deoarece grija faţă de copii nu este doar treaba şcolii, a părintelui sau a unui profesor, este responsabilitatea întregii societăţi.
Florinel Stancu "Programul de guvernare al PSD îşi spune cuvântul în economie" Primele luni ale anului 2017 au adus un avans de 5,7% pentru economia României, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Ritmul de creştere economică este evident, pentru că ţara este condusă cu multă responsabilitate şi pricepere. Scepticismul şi declaraţiile corului de analişti economici nu pot împiedica o creştere atât de semnificativă pentru noi. Am promis bunăstare românilor şi asta vom face în următorii ani. Vom aduce bunăstarea în casele oamenilor. România are nevoie de această creştere ridicată, pentru a reduce din decalajele existente care o separă de lumea dezvoltată. Avem o şansă unică să exploatăm potenţialul acestei ţări, iar angajatul român trebuie să simtă că este remunerat corect pentru munca lui. Condiţiile de viaţă ale cetăţenilor trebuie să crească în acelaşi ritm cu economia. Şi economia României creşte, fiindcă din 2012 au fost deschise noi industrii şi sectoare, precum cele din domeniul IT, finanţe, servicii, care au dus la un grad de complexitate mai mare şi o valoare adăugată considerabilă. Partidul Social Democrat şi-a propus în Programul de guvernare să aducă mai mulţi români în clasa de mijloc. Ne-am asumat acest lucru şi îl vom realiza, deoarece a venit timpul să ne asumăm proiecte concrete. Noi avem o nouă viziune bazată pe mai mult entuziasm în rândul angajaţilor şi mai multă echitate socială. Din acest motiv, am propus o nouă lege a salarizării. De aceea vom creşte salariile din sectorul bugetar. Am lansat schema de ajutor "Start-Up Nation" pentru o economie mai sănătoasă, am demarat Proiectul de fonduri pentru afacerile rurale, ca să ajutăm satele - totul pentru a spori performanţa economică şi a creşte nivelul de trai. Acesta ne e crezul. Într-adevăr, consumul este mare, dar asta nu ne răpeşte din merite. Analiştii spuneau că este o creştere bazată doar pe consum şi că ne vom prăbuşi încă din 2013, iar astăzi suntem în 2017 şi tot creştere avem. Alţii au acuzat lipsa investiţiilor, dar acestea nu întârzie să apară şi lucrările în infrastructură au fost accelerate. Dragi prieteni, lăsaţi-ne să facem politică pentru români, lăsaţi Guvernul să guverneze în favoarea cetăţenilor, iar asta va însemna că românii au primit ţara înapoi.
Mara Mareş "Educaţia - punctul central în programele electorale ale partidelor din Marea Britanie" Pe data de 8 iunie, cetăţenii Marii Britanii se prezintă la urne pentru a decide configuraţia unui nou Parlament. Am zice că pentru o ţară ca Marea Britanie, unde calitatea vieţii este cu mult peste cea din România, domeniul educaţiei nu ar fi neapărat un punct central al unui program electoral. Însă nu este aşa. Programul electoral al Partidului Conservator şi cel al Partidului Laburist prezintă fiecare o viziune pentru domeniul educaţiei, urmat de o serie de măsuri autentice pentru acest domeniu. O să trec în revistă doar câteva măsuri care mi-au atras atenţia. Programul Partidului Conservator arată o preocupare îndeaproape asupra conţinutului şi implementării curriculei la nivel naţional, astfel încât toţi elevii să beneficieze de educaţie la acelaşi nivel de calitate. Partidul Conservator îşi asumă revizuirea sistemului de admitere în şcoli, precum şi construcţia a 100 de şcoli noi pe an. Un alt punct al programului este încurajarea colaborării între instituţiile de învăţământ şi instituţiile de cultură - de exemplu cu British Museum - sau centrele de cercetare ştiinţifică din ţară. La fel de importantă pare a fi încurajarea colaborării cu mediul privat, mai exact cu industria Marii Britanii pentru creşterea performanţei învăţământului tehnic. În acest context, se propune crearea unui program naţional în care 200.000 de tineri sunt motivaţi să urmeze învăţământul vocaţional, prin programe de ucenicie. Nu sunt lăsate la o parte nici investiţiile în resursa umană, prin atragerea absolvenţilor de top în sistemul de învăţământ şi prin oferirea de burse. Se propune crearea unui portal de joburi online, unde şcolile îşi pot anunţa posturile vacante, reducând astfel costurile de recrutare şi ajutându-le să îşi găsească cei mai buni profesori. Nu în ultimul rând, se propun măsuri de redistribuire a veniturilor universităţilor care aplică nivelul maxim de taxare către sponsorizări pentru mediul academic şi finanţarea învăţământului gratuit. Asigurarea unei mese la şcoală este un punct abordat în ambele programe. Laburiştii susţin acordarea unei mese gratuite pentru toţi elevii din ciclul primar. Conservatorii insistă pe adaptarea la nevoile copiilor cu venituri mici, pentru care se propune acordarea prânzului gratuit până la sfârşitul gimnaziului. Preocuparea ridicată pentru asigurarea hranei elevilor la locul de studiu nu este una întâmplătoare şi ar trebui să ne dea şi nouă de gândit, să ne impulsioneze să avansăm cât mai repede proiectul de lege pentru asigurarea mesei calde în şcoli. În acest moment abia reuşim să implementăm în România un proiect pilot pentru acordarea mesei calde în 50 de şcoli. Programul laburiştilor este mai concentrat pe accesul egal la educaţie şi pregătirea pentru piaţa muncii. Cele 4 principii invocate sunt: Investiţii, Calitate, Responsabilitate, Incluziune. Este pus un accent ridicat pe susţinerea învăţării pe parcursul vieţii, pornind de la nevoia ca fiecare cetăţean să fie pregătit oricând pentru cerinţele actuale ale pieţei muncii. Se propune înfiinţarea unui sistem de învăţare pe parcursul vieţii, la care cetăţenii să aibă acces gratuit. Toate aceste propuneri arată, în primul rând, cu câtă responsabilitate este privit domeniul educaţiei în Marea Britanie. Propunerile pe care le-am trecut în revistă ne pot servi ca sursă de inspiraţie şi ne pot impulsiona să ne concentram mai mult şi cu o mai mare responsabilitate asupra sistemului românesc de educaţie.