Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa, dragi colegi. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 28 martie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Ordinea luărilor de cuvânt va fi una alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Durata prezentării nu poate depăşi trei minute şi niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie sau de o intervenţie în aceeaşi şedinţă. Începem cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cîtea. Vă rog.
Vasile Cîtea Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Cu îngăduinţa dumneavoastră voi prezenta astăzi declaraţia politică intitulată "Basarabia - pământ românesc!". Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat, la Chişinău, Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Aşa cum drept se preciza în Actul Unirii: "În numele poporului Basarabiei" care, în principal, ocupa teritoriile dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, "în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure trebuie să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte, pentru totdeauna, se uneşte cu ţara sa mamă România! Trăiască Unirea Basarabiei cu România!". Momentele de extremă emoţie au urmat unei perioade mai mari de un secol, în care teritoriul naţional, ca urmare a unor înţelegeri nedrepte, a fost victima negocierilor de pace dintre Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman, prin aceasta fiind cedată Basarabia vecinilor de la est. Şi mai dureros este faptul că această înţelegere a fost semnată tocmai la Bucureşti, capitala României de mai târziu, şi a fost, în fapt, un dictat asemănător celui de la Viena. Moldova nu era parte a Imperiului Otoman în 1812 şi, ca atare, acest imperiu nu avea dreptul istoric de a ceda Imperiului Ţarist nişte teritorii pe care nu le controla ca teritorii ale propriului stat, întărind şi mai mult faptul că Pacea de la Bucureşti din 1812 nu a fost altceva decât o împărţire nedreaptă a sferelor de influenţă, aşa cum în secolul următor avea să fie Conferinţa de la Ialta. O înţelegere între imperii nu reprezintă altceva decât o înţelegere între state, care şi-au obţinut hegemonia teritorială în afara dreptului, dar în baza forţei. Anul acesta se împlinesc 99 de ani de la reîntregirea teritorială, moment în care s-a pus punct, temporar, rusificării forţate a unor teritorii pline de românism, stropite cu sângele eroilor români care nu au dorit altceva decât să trăiască cu toţii între graniţele aceluiaşi stat. Dreptul istoric urma să fie restabilit pentru o perioadă de timp care corespunde perioadei interbelice, după care rusificarea forţată a fost continuă, manifestându-se ca rod al înţelegerilor marilor puteri. Dragi colegi, Românismul din Basarabia nu a murit şi la 99 de ani de la reîntregirea teritorială se manifestă din ce în ce mai evident. Tinerii noştri din Basarabia au păstrat de la părinţii lor dorinţa de a trăi şi a se manifesta româneşte. Deznaţionalizarea nu a reuşit, ba dimpotrivă, a întărit legăturile între cele două maluri ale Prutului. Câtă emoţie a existat la primul pod de flori, în fapt o unire simbolică, care avea să demonstreze faptul că ani în şir de prigonire nu au alterat fiinţa românească de dincolo de Prut. O unire simbolică care nu a demonstrat altceva decât că românii din Basarabia nu au uitat jurământul înaintaşilor lor din 1918... "Unirea cu ţara-mamă să se facă pentru totdeauna!" Vă mulţumesc. Deputat Vasile Cîtea, Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Florica Cherecheş.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pentru familie, pentru viaţă, pentru viitor!". Sâmbătă, de sărbătoarea Bunei Vestiri, a avut loc la Oradea "Marşul pentru viaţă", tema din acest an fiind "Ajută femeia şi copilul. Ei depind de tine!". În acest an, "Marşul pentru viaţă" s-a organizat în 138 de oraşe din România şi 149 de localităţi din Republica Moldova, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii sprijinirii femeilor aflate în criză de sarcină. În România, au participat la aceste evenimente în jur de 110.000 de persoane. În aproximativ 64% din cazuri, femeile recurg la avort pentru că simt că au de dus singure povara creşterii şi întreţinerii copilului sau sunt forţate de partenerii lor să facă avort, sub ameninţarea că le vor părăsi. Alegerea avortului nu este în fapt o alegere, ci apare ca unica soluţie pentru a ieşi din criza de sarcină, mai ales în lipsa unei informări a femeii cu privire la umanitatea copilului în fiecare etapă a vieţii intrauterine, precum şi a alternativelor la avort. Majoritatea femeilor în criză de sarcină ar păstra copilul dacă ar şti că tatăl copilului le va fi alături şi că vor fi sprijinite de familie. O sarcină nedorită nu e doar problema femeii, e şi a bărbatului cu care a conceput acel copil, dar şi a societăţii în general. Pe de altă parte, un avort poate să priveze femeia de bucuria de a fi vreodată mamă, pe lângă faptul că-i pune viaţa în pericol. În condiţiile unui declin demografic accentuat, a unei îmbătrâniri a populaţiei şi a unei rate relativ ridicate a mortalităţii infantile, este esenţial să protejăm cu toţii viaţa copiilor nenăscuţi şi să fim alături de femeia aflată în criză de sarcină. Este absolut greşit ca un copil să fie perceput ca un obstacol în calea împlinirii unei femei, a bunăstării ei ori a realizării profesionale. Copilul este un dar pe care o femeie îl aduce societăţii, care, la rândul ei, îi este datoare cu întreg sprijinul necesar. Haideţi să stăm alături de familiile tinere şi de femeile care trec printr-o criză de sarcină şi să le ajutăm să elimine criza, nu copilul! Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Iulian Bulai? Domnul deputat Remus Borza? Domnul deputat Marius Paşcan? Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Nunta de diamant a Uniunii Europene". Uniunea Europeană tocmai şi-a reînnoit jurămintele de iubire, într-un cadru fastuos al Summit-ului de la Roma. La 60 de ani de comuniune, după o convieţuire năbădăioasă, manifestată adeseori prin nepotrivire de bani şi caracter, după certuri şi scandaluri de prin culisele politice, în ritmul unor discreţionare viteze, după un simandicos şi democratic Brexit, care a disimulat un scandalos şi revoltător divorţ, Uniunea Europeană şi-a tras cu surle şi lăutari media nuntă de diamant, nuntă de ametist... Cine să mai ştie, fiindcă la scara continentală a istoriei, cei 60 de ani de la punerea pirostriilor europene sunt doar un fleac temporal pentru longeviva şi frumoasa Europă. Atât de frumoasă a fost dintotdeauna "prinţesa feniciană" încât, susţine mitologia greacă, însuşi Zeus s-a îndrăgostit de ea şi, după ce a luat forma unui taur alb strălucitor, a răpit-o, ducând-o pe insula Creta. Este chiar mai frumoasă azi, pe măsura trecerii secolelor, a mileniilor... "Astăzi - a declarat pompos preşedintele Comisiei Europene - ne reînnoim jurămintele şi ne reafirmăm angajamentul pentru o uniune nedivizată şi indivizibilă". În context, pe post de comesean la ospăţul cu pricina, rudă mai săracă, blocată pe la graniţele zonei Schengen, Preşedintele României ne-a transmis deplinul său succes. Adică, s-a opus vârtos şi vânjos unei "Europe cu mai multe viteze", iar liderii europeni au acceptat poziţia României "înfrânţi" de forţa argumentelor. Am aflat astfel că "... am avut o zi bună", după cum ne-a transmis protocolar preşedintele Iohannis. Aşa că, teoretic, ne-am putea contopi într-un feeric entuziasm, stropindu-ne cu bulbuci de şampanie, fiindcă tocmai i-am "învins" pe "imperialişti, multinaţionalişti şi corporatişti", impunându-le voinţa suverană a României, astfel că toţi vom evolua de-acum unitar într-o frăţească horă, dedulcindu-ne în mod egal la resursele economice comune şi ne vom pupa cordial, democratic, în aceeaşi cadenţă, vom îmbrăţişa paradisiac aceeaşi viteză a bunăstării... Să fim serioşi! Uniunea Europeană a fost pusă la grea încercare după Brexit. Valul migraţionist, terorismul manifestat cotidian la colţ de stradă, ieşirea Marii Britanii au dat ghes exacerbării populismului. Înfloresc vertiginos mişcările politice naţionaliste, stimulate de evoluţiile economice lente din spaţiul european, iar crizele generează permanente spaime la răspântiile orizontului european. Uniunea Europeană a funcţionat şi până acum cu mai multe viteze, doar că acest curent prezent şi manifest nu a fost nici recunoscut, nici asumat oficial până de curând. Aşadar, să nu ne bucurăm prematur şi în zadar. Deceniile în care Europa era considerată stabilă, prosperă economic şi predictibilă s-au încheiat. Instabilitatea şi norii negri vor continua să ameninţe continentul. Astăzi, euroscepticismul a devenit o forţă. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Victoria Longher? Domnul deputat Vasile Axinte? Vă rog.
Vasile Axinte Doamnă preşedinte, Astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "UPU Paşcani salvează vieţi". Dragi colegi, Dreptul la viaţă este unul dintre drepturile fundamentale garantate de statul român. Din păcate, sistemul medical românesc nu face faţă, aşa cum ar trebui, acestei obligaţii pe care o are faţă de cetăţenii care finanţează direct sistemul, prin asigurările de sănătate pe care le plătesc. Vina nu aparţine pregătirii personalului medical, pe care o consider excelentă, ci infrastructurii medicale deficitare. Ultimele statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ne confirmă faptul că un pacient din România întâmpină dificultăţi în tratarea diferitelor afecţiuni cu care se confruntă. Urgenţele majore implică un factor de risc crescut, iar medicii care lucrează în acest domeniu sunt adevăraţi eroi care salvează vieţi, fără să aibă tot ce le trebuie la dispoziţie. De exemplu, UPU Paşcani, deşi a deservit în cursul anului 2016 un număr de 73.000 de pacienţi cu urgenţe, de la minore la majore, cu un risc vital, nu beneficiază decât de o cameră de gardă, extinsă la dimensiunea unui cabinet medical cu trei paturi pentru primire urgenţe, o sală de operaţii şi şase rezerve pentru stabilizare. Deşi Paşcaniul are un statut de municipiu şi se află la o distanţă considerabilă de municipiul reşedinţă de judeţ, municipiul Iaşi, Compartimentul de primiri urgenţe este insuficient pentru tratarea tuturor urgenţelor majore sau cu risc vital. Guvernul trebuie să înţeleagă că urgenţele medicale nu pot fi tratate în ambulanţă, în drum spre municipiul de reşedinţă de judeţ, ci într-un compartiment special, dotat corespunzător, după ultimele standarde internaţionale. Trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că viaţa păşcănenilor şi a locuitorilor din comunele învecinate municipiului este la fel de importantă ca şi viaţa cetăţenilor din marile oraşe universitare care beneficiază atât de personal medical de înaltă experienţă, cât şi de infrastructura necesară. Deşi unitatea în care îşi desfăşoară activitatea cei şase medici, 15 asistenţi, cinci infirmiere şi cinci brancardieri oferă ca servicii medicale primul ajutor şi stabilizarea urgenţelor majore, diagnosticul şi stabilizarea bolnavilor acuţi, stabilizarea bolnavilor, prin dirijarea acestora către secţiile de spital sau către eşalonul superior, intervenţii chirurgicale de urgenţă în sala de operaţii a Compartimentului de primiri urgenţe, actuala locaţie nu poate oferi condiţii optime pentru toate serviciile medicale care se impun şi nici condiţiile standard pentru personalul medical care salvează vieţi. Sala de tratament şi rezervele unde se stabilizează bolnavii trebuie regândite, reamenajate, fiind de urgenţă majoră o nouă clădire cu un potenţial locativ mai ridicat. Trebuie regândite o sală de aşteptare mai generoasă pentru pacienţi, un nou ghişeu de informare şi internări, un nou grup sanitar, o cameră de discuţii cu aparţinătorii, iar strict pentru personalul medical, aflat în permanent stres neuropsihic, trebuie îmbunătăţite actualele condiţii, prin amenajarea unei zone de odihnă...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi expunerea!
Vasile Axinte ... deoarece medicii funcţionează deseori la limită. Să nu uităm, viaţa păşcănenilor şi a locuitorilor din zona limitrofă este la fel de preţioasă ca viaţă oricărui român! Să le acordăm tuturor românilor atenţia cuvenită! Vă mulţumesc pentru atenţie. Axinte Vasile, deputat al PSD, Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu. Vă rog.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Vă mulţumesc. Bună dimineaţa tuturor! Declaraţia mea politică se axează pe competenţă, competenţă care merită încurajată, dar şi remunerată corect. Dragi colegi, Sunt unul dintre susţinătorii unei administraţii publice în care lucrează oameni profesionişti şi competenţi, însă competenţa trebuie remunerată pe măsură, pentru că altfel cei care lucrează, fie vor pleca în altă parte, fie nu îşi vor mai face munca cu entuziasm şi dedicare. De aceea, mă bucur şi susţin amendamentele prin care colegii mei liberali propun creşterea salariilor aleşilor locali. Aşa cum declaram recent, aleşii locali sunt cei care duc greul deciziilor locale, iar răspunderea este pe măsură. Ca fost ales local, care a condus timp de aproape nouă ani unul dintre municipiile medii din România, pot să afirm că munca nu este uşoară, pentru că cetăţenii au aşteptări şi îşi doresc ca în locul în care trăiesc să aibă parte de toate condiţiile. Şi, totuşi, regret că din cauza unor lupte politice, unii s-au făcut că uită că PNL a pus pe masa PSD cu mult timp în urmă soluţia de a majora salariile primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene. Dragi colegi, Îmi doresc ca atunci când această măsură va fi pusă pe ordinea de zi să lăsăm deoparte orgoliile şi interesele politice şi să votăm pentru. Astfel, vom demonstra că suntem susţinătorii aleşilor locali, că punem preţ pe munca lor şi încurajăm competenţa. Pentru că acolo unde este multă responsabilitate, aceasta trebuie să fie gestionată de persoane competente, care sunt plătite corect şi astfel nu vor fi tentaţi să abandoneze munca sau să se implice în unele afaceri care sunt în detrimentul comunităţii sau al cetăţenilor. De asemenea, tot pentru a veni în ajutorul aleşilor locali, consider că e necesar să ne implicăm cu toţii în configurarea unei legislaţii clare şi realiste cu privire la incompatibilităţile şi conflictele de interese, care să fie stipulate într-un cadru compact şi respectate ca atare. Plec astăzi de la această tribună cu convingerea că veţi fi aliaţii procesului de modernizare a României, al comunităţilor locale. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat, Circumscripţia nr. 29, Neamţ.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Mihai Botez? Vă rog.
Mihai-Cătălin Botez Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea de astăzi vorbeşte despre rolul de modele în societate al demnitarilor. Acum aproximativ un an, luam prima dată contact cu lumea politică, privită din interiorul unui partid. Păşeam pragul unui partid nou înfiinţat, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Făceam un pas aşa important, pentru că un om care lupta pentru valori ca responsabilitate, meritocraţie, adevăr şi dreptate mă inspira să mă implic. Exista un om care lupta în stradă şi în tribunale pentru ceea ce credea, avea rezultate în urma unei munci asidue de zece ani şi era şi credibil, ceva foarte rar pentru peisajul politic românesc. În acelaşi tablou, în care Uniunea Salvaţi România este o pată de culoare pe o imagine gri a peisajului politic autohton, avem multe partide care parcă sunt rupte de cetăţeni şi de nevoile acestora, deşi se rotesc la guvernare de 27 de ani. Perioada de tranziţie, plină de convulsii sociale, am trăit-o cât se poate de ancorat în realitatea dură din Bârlad, judeţul Vaslui. Imaginea politicii şi a politicienilor a fost conturată de media şi de un şir de măsuri şi acţiuni nepopulare, implementate într-un mod cel puţin dubios şi de multe ori în afara legii. Impresia generală a cetăţenilor este că politicienii sunt corupţi sau că sunt cumva complici la hoţii. Cât de adevărată este această asumpţie a cetăţenilor, dragi colegi? Ce putem noi face pentru a schimba acest lucru? Sunt deputat la primul mandat şi îmi doresc să pot da răspuns acestor întrebări. Au trecut trei luni din această legislatură, trei luni foarte intense pentru orice parlamentar, dar cu atât mai mult pentru unul nou şi neiniţiat în politică, aşa cum eram eu. Faptul că astăzi, un grup restrâns de oameni, nemulţumiţi de modul în care se administrează banul public în ţara lor, au reuşit să formeze un partid politic şi să intre în Parlament cu un scor atât de bun, relevă două aspecte foarte importante: În această sală, agora democraţiei noastre, se petrec multe grozăvii: vorbim unii peste alţii, fluierăm sau ne apostrofăm în moduri josnice, spre deosebire de sălile de clasă de la şcoală, unde cei care aruncă hârtii, râd şi chicotesc stau în ultima banca, acum stau în primele bănci. Fac un apel la dumneavoastră, noii mei colegi, haideţi să fim modele de implicare şi dăruire pentru cetăţenii care ne-au ales să-i reprezentăm. Haideţi să arătăm că oamenii care fac astăzi politică sunt responsabili, sunt competenţi şi sunt prezenţi în comunităţile lor. Haideţi să fim ambasadorii democraţiei în circumscripţiile noastre. Suntem încă o democraţie tânără şi neexperimentată. Avem nevoie de exerciţiu! Vă rog pe toţi două lucruri:
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să vă finalizaţi expunerea.
Mihai-Cătălin Botez ... la cabinetele noastre. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Cristian Sefer? Doamna deputat Victoria Longher, Grupul minorităţilor naţionale. Vă rog.
Victoria Longher Bună ziua! Stimaţi colegi, În lunile februarie şi martie am participat la Olimpiadele de limbă polonă maternă - etapa judeţeană şi cea naţională. Desfăşurată pe 18 februarie, la Colegiul "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului, la etapa judeţeană au participat elevi din şcolile primare "Henryk Sienkiewicz" din Soloneţu Nou, "Krystyna Bochenek" din Poiana Micului şi Colegiul "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului. Dintre cei 31 de participanţi, s-au calificat pentru etapa naţională 29 de elevi. Cea de-a cincea ediţie a Olimpiadei naţionale de limbă polonă maternă s-a organizat la mijlocul lunii martie, de această dată la sediul Uniunii Polonezilor din România. După ce s-au desemnat olimpicii, aceştia au fost premiaţi, iar pentru participarea la Olimpiada de limbă şi literatură polonă din Varşovia, care va avea loc la începutul lunii aprilie, s-au calificat trei eleve cu cea mai mare medie obţinută în timpul olimpiadei naţionale. Organizatorul etapei naţionale a fost Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean din Suceava, cu participarea Comitetului Central al Olimpiadei de limbă şi literatură polonă din Varşovia şi Uniunea Polonezilor din România. Câştigătorii Olimpiadei naţionale din acest an au primit de la Ministerul Educaţiei diplome şi premii în bani, cadourile au fost pregătite de Uniunea Polonezilor din România, iar premiile cele mai valoroase pentru câştigători şi participanţi au fost finanţate de Ambasada Poloniei la Bucureşti, din fondurile alocate comunităţii poloneze. Vă mulţumesc. Deputat Victoria Longher.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Silviu Macovei? Vă rog.
Silviu Nicu Macovei Bună dimineaţa! Stimaţi colegi parlamentari, "În acest sfârşit de martie, istoria nu doarme!". Declaraţia politică de astăzi nu are alt scop decât acela de a trage un semnal de alarmă pentru a trezi o conştiinţă mai largă asupra evenimentelor istorice care se petrec în lume chiar în acest moment. În urmă cu fix 99 de ani, Basarabia se unea cu România. Atunci se petrecea un fapt istoric, normal şi natural. Dacă pentru prea mulţi ani comuniştii au construit o istoriografie care a ignorat acest moment istoric, acum, printr-o lege votată în Parlamentul României, vom celebra 27 martie, ca sărbătoare naţională. Consider că Guvernul Grindeanu, prin Ministerul de Externe, trebuie să îşi asume un rol activ pentru ca România să joace un rol mediator în relaţiile cu Republica Moldova. Chiar dacă în acest moment Moldova nu are un traseu politic orientat către Rusia, prin acţiunile şi declaraţiile preşedintelui Igor Dodon, România nu poate să ignore aspiraţiile democratice, europene şi de dezvoltare ale cetăţenilor români şi moldoveni. Republica Moldova are dreptul la dezvoltare şi bunăstare, iar ţara noastră poate contribui activ la aceste deziderate ale fraţilor noştri de peste Prut. Salut cu această ocazie declaraţiile pozitive ale premierului Sorin Grindeanu la şedinţa de Guvern comună a României şi Republicii Moldova, iar intenţia României de a deveni un investitor tot mai important peste Prut este salutară. Stimaţi colegi, Nu trebuie să pierdem nicio secundă perspectiva a ceea ce se întâmplă în lume la ora actuală. În această săptămână am sărbătorit 60 de ani de pace şi prosperitate în Europa unită. Este cel mai de succes proiect geopolitic al continentului, care a dus la reconcilieri istorice între popoare care urmăreau să se distrugă reciproc; a condus la constituirea unei pieţe comune care a oferit posibilitatea unei competiţii economice către inovaţie şi creşterea eficienţei produselor; a permis apariţia visului unei Europe unite şi puternice. Însă, în această săptămână, asistăm la declanşarea unui proces politic care va marca schimbarea acestui traseu european, unificator, la care România a dorit să participe cu multe sacrificii. Vorbim din ce în ce mai mult de Brexit. Europa se schimbă, iar dezbaterile politice sunt de o importanţă colosală. România nu îşi poate permite să rămână pasivă la aceste schimbări. Simpla declaraţie a Preşedintelui Klaus Iohannis că ţara noastră nu acceptă o Europă cu mai multe viteze este insuficientă şi arată lipsa unei viziuni pragmatice asupra realităţilor politice actuale. De aceea, Guvernul României trebuie să îşi asume răspunderea unei strategii coerente în ceea ce priveşte viitorul României în Uniunea Europeană, în sensul integrării depline şi a menţinerii drepturilor economice, politice şi sociale dobândite prin aderare. Vă mulţumesc. Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Antoneta Ioniţă? Vă rog.
Antoneta Ioniţă Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Decizia de stabilire a preţurilor medicamentelor să fie la nivel de lege, nu la nivelul pixului unui ministru!". Urmăresc de la începutul acestui an dezbaterea propusă de Ministerul Sănătăţii privind unul dintre subiectele importante pentru cetăţeni: reducerea cu 35% a preţurilor la medicamente şi la medicamente inovative care-şi pierd patentul. În acelaşi context, se discută proiectul pentru aprobarea normelor privind metodologia de calcul al preţului pentru medicamente. După ultima întâlnire pe care Ministerul Sănătăţii a avut-o cu reprezentanţii producătorilor, înainte de a semna ordinul care stabileşte metodologia de calcul al preţului pentru medicamente, s-a stabilit că tratamentele inovative care urmează să îşi piardă brevetul şi să devină unele generice, vor avea o scădere a preţului de 35%. S-ar putea spune că Ministerul Sănătăţii nu face altceva decât să pună în practică Programul de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile parlamentare de anul trecut. De fapt, avem de-a face cu un adevăr rostit doar pe jumătate. În proiectul politic pe care l-au prezentat cetăţenilor, PSD a criticat cu vehemenţă Hotărârea de Guvern nr. 800 din octombrie 2016, pe de o parte pentru că s-ar fi înregistrat câştiguri mari pentru companiile multinaţionale care se ocupă cu producerea şi distribuţia de medicamente, pe de altă parte, pentru că s-ar fi limitat tratamentul de strictă necesitate pentru anumite categorii de pacienţi. Recentul consens dintre minister şi producătorii de medicamente s-a făcut fără a-i invita la discuţii pe reprezentanţii bolnavilor, asociaţiile de pacienţi temându-se că această înţelegere, făcută fără transparenţă, ar putea genera dispariţia multor tratamente din piaţă, în cazul în care nu se stipulează obligaţia producătorilor de a garanta accesul la acestea. În altă ordine de idei, PSD se pare că a uitat una dintre cele mai importante promisiuni din campanie: decizia de stabilire a preţului medicamentelor "să fie la nivel de lege, nu la nivelul pixului unui ministru". Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu face altceva decât să ne arate că social-democraţii judecă faptele folosind unităţi de măsură diferite. Cu acest prilej, cerem guvernanţilor PSD mai multă responsabilitate în actele normative pe care le emit, şi anume, pe termen lung şi în mod predictibil, şi nu să urmărească doar interese mărunte şi efemere. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Robert Turcescu? Vă rog.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Costel Lupaşcu. Vă rog.
Costel Lupaşcu Bună dimineaţa! Mulţumesc, doamnă preşedinte. Ţin să subliniez că interesul general al Guvernului Grindeanu este interesul pacientului român. Actualul Executiv intenţionează să ia mai multe măsuri de reducere a preţului la medicamente. Cea mai importantă dintre acestea este ieftinirea cu 35% a produselor farmaceutice inovative, care ies din termenul de protecţie a patentului. Salut şi susţin în totalitate astfel de măsuri, pentru că veniturile românilor sunt încă mult prea mici faţă de media Uniunii Europene şi e firesc să avem preţuri mici la medicamente, pentru că în discuţie nu este doar accesul la un produs comercial, ci însuşi dreptul constituţional la sănătate sau, în unele cazuri, dreptul la viaţă. Din păcate însă, constatăm că piaţa medicamentelor din România îşi are "rechinii" săi. Sunt firme în comerţul de produse farmaceutice care profită de faptul că România are cele mai scăzute preţuri din Europa şi cumpără, astfel, cantităţi mari de medicamente ieftine pentru a le revinde apoi la preţuri de două, trei ori mai mari în Franţa, Germania sau în alte state din interiorul Uniunii. Consider, însă, că acum Ministerul Sănătăţii are capacitatea de a preveni mişcările speculative pe piaţa de medicamente. Operaţionalizarea sistemului de raportare a stocurilor de medicamente va permite Ministerului Sănătăţii să urmărească nivelul stocurilor existente şi va putea interveni pentru a restricţiona exporturile, dacă acest nivel scade sub necesarul cererii interne. Da, ştiu, mi se va prezenta acelaşi argument pe care-l folosesc "rechinii" farmaceutici despre care am vorbit, anume că Tratatul Uniunii Europene interzice restricţionarea importurilor sau exporturilor între statele membre. Acesta este argumentul "rechinilor" farmaceutici, iar autorităţile române l-au acceptat până acum, evitând o reglementare restrictivă a exporturilor paralele. În opinia mea şi a altor jurişti cu experienţă, achiziţia şi exportul masiv de medicamente ieftine din România generează riscuri majore în ceea ce priveşte sănătatea publică sau chiar dreptul la viaţă, în cazul unor medicamente specifice. De aceea, propun ca decidenţii din România, respectiv Guvernul, Parlamentul, Agenţia Naţională a Medicamentului să iniţieze o reglementare strictă privind interzicerea exportului de medicamente, în cazul în care stocurile de produse farmaceutice scad sub un nivel minim necesar pentru asigurarea sănătăţii publice. Este o soluţie viabilă şi compatibilă cu legislaţia comunitară. Putem face acest lucru şi eu spun că este obligaţia noastră să intervenim rapid pentru a proteja interesele pacienţilor români. Vă mulţumesc. Costel Lupaşcu, deputat al PSD, Botoşani.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Sorin Moldovan. Vă rog.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Ministerul de Interne, ministerul care-şi ignoră cetăţenii". Zilnic, mii de persoane se îngrămădesc la cozile formate la Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor. Această situaţie nu este necunoscută nici autorităţilor, şi nici publicului larg. Şi deşi situaţia a devenit un fapt notoriu, măsurile administrative pentru remedierea acesteia întârzie să apară. În judeţul Cluj, un cetăţean care îşi cumpără un autovehicul şi care, deci, este obligat de lege să-l înmatriculeze, se poate programa pentru înmatriculare abia după jumătatea lunii mai a anului curent. Adică aproximativ 45 de zile trebuie ca acest cetăţean să aştepte, doar pentru că cineva din Ministerul de Interne nu binevoieşte să ia măsurile administrative coerente. Sunt conştient că suntem într-un context în care numărul înmatriculărilor a crescut relativ rapid şi exponenţial. Dar ceea ce nu înţeleg este de ce Guvernul nu ia măsuri - de exemplu, detaşarea unor funcţionari pe termen limitat, până când lucrurile revin la normal. Am auzit în spaţiul public şi ideea că situaţia de la Serviciul de înmatriculări nu se va remedia curând, deoarece se doreşte organizarea unui concurs pentru a creşte numărul funcţionarilor, iar aceasta va dura câteva luni de zile. Această abordare mi se pare greşită, deoarece după ce acest val de înmatriculări va trece, personalul Serviciului de înmatriculări va rămâne unul supradimensionat. Astfel, cer Guvernului să procedeze urgent pentru detaşarea temporară a unor funcţionari, pentru ca românii care vor să înmatriculeze maşini să nu mai fie umiliţi pe la cozi. Nu suntem toţi Călin Popescu-Tăriceanu, ca să avem tratament preferenţial. Deputat al PNL Sorin Moldovan, Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Iulian Bulai. Vă rog.
Iulian Bulai Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Declaraţia mea de astăzi este despre noi, tinerii, care trecem printr-un moment foarte sensibil şi care se poate dovedi periculos dacă nu este gestionat echilibrat. Probabil mulţi dintre dumneavoastră aţi auzit de "Balena albastră", jocul fenomen care a început să facă furori în rândul tinerilor, în ultima vreme. Din păcate, unele instituţii media au răspândit panică printre utilizatorii Internetului privind provenienţa şi efectele acestui joc, în unele cazuri poate fără să prezinte adevărul despre fenomen. Au fost asimilate cazuri medicale sau chiar de suicid cu acest joc, fără ca autorităţile să se exprime clar dacă există sau nu vreo legătură. Adevărata problemă legată de ultimele evenimente prezentate ca fiind urmări ale jocului "Balena albastră" este una mai veche, dar care acum aduce opiniei publice şi un studiu de caz: siguranţa mediului on-line. De această dată, din păcate, libertatea de exprimare a presei şi a utilizatorilor Internetului a înclinat într-un mod nefericit balanţa, dacă ne raportăm la siguranţa mediului on-line. Trebuie să recunoaştem că ne confruntăm cu un fenomen greu controlabil, dar trebuie să găsim soluţii pentru a stopa răspândirea informaţiilor manipulatoare sau eronate. Internetul este în acest moment o cutie a Pandorei care, dacă este deschisă, poate transmite cu uşurinţă utilizatorilor săi toate relele pe care le găzduieşte. Stimaţi colegi parlamentari şi guvernanţi, Violenţa excesivă prezentă în mediul on-line este un fenomen nereglementat din punct de vedere legislativ şi, din această cauză, sunt posibile tot mai uşor şi mai des evenimente cum ar fi cel legat de jocul "Balena albastră". Sunt de părere că este nevoie inclusiv de un mecanism de monitorizare şi de îngrădire a accesului minorilor la anumite site-uri care îi pot influenţa negativ. Uşurinţa prin care se pot crea conturi false şi se pot propaga informaţii distorsionate, fără a putea trece prin vreun fel de filtru, este o altă carenţă a mediului on-line. Problema lipsei de siguranţă în mediul on-line există şi exemple concrete care să demonstreze pericolele apar la tot pasul. Haideţi să facem o cauză comună şi să găsim rezolvări la aceste probleme! Vă mulţumesc. Semnat, deputat Iulian Bulai.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Cătălin Cristache? Vă rog.
Cătălin Cristache Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Nu vă bateţi joc de banii românilor!". Un cotidian central a scris ieri povestea unui parc din comuna gălăţeană Scânteieşti în care, deşi s-au investit 500.000 de lei, nu merge nimeni niciodată. Şi asta pentru că parcul este situat la mai bine de doi kilometri de cea mai apropiată casă locuită, nu are apă potabilă, nu este umbră, ci doar 50 de arbori şi nişte băncuţe îngrădite cu gard din plasă metalică. Banii pentru acest parc au venit în 2011 de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Pornind de la acest caz, cred că este important ca noi, parlamentarii, să fim atenţi la felul în care primarii din judeţele noastre cheltuiesc banii pe care îi primesc de la Guvern. Ne zbatem cu toţii, la început de an, să obţinem bani pentru comunităţile pe care le reprezentăm. Depunem amendamente, le susţinem în şedinţe ce par interminabile, dar se vede treaba că nu este de ajuns. E nevoie să mergem în teritoriu şi să discutăm cu edilii, să le explicăm că banii trebuie folosiţi cu cap, în folosul cetăţenilor. Primarul din comuna despre care am vorbit mai devreme a justificat în faţa reporterilor că locaţia pentru parc a fost aleasă, aşa încât proiectul să se încadreze în condiţiile de eligibilitate pentru a primi fondurile necesare. Dar la ce foloseşte un parc la marginea unei comune, dacă nimeni nu îl vizitează? Vă spun sincer - la nimic. Cei 500.000 de lei sunt bani aruncaţi pe fereastră. Cu aceşti bani se putea face altceva, ori se putea face un parc într-o altă comună, unde era nevoie de aşa ceva. Pe de altă parte, de vină sunt şi ministerele care nu verifică în teren utilitatea proiectelor pentru care se alocă bani. Ceea ce toată lumea pare că a uitat este că vorbim de bani publici, bani adunaţi din taxele şi impozitele tuturor românilor şi cu aşa ceva nu ne putem juca. Vă îndemn deci, stimaţi colegi, să fim noi primii care facem o schimbare de mentalitate. Să fim atenţi la ce proiecte susţinem prin amendamente la bugetul de stat, să discutăm cu cetăţenii, cu primarii, cu ministerele, să încercăm să îi punem pe toţi la aceeaşi masă şi să ne ghidăm după principiul cheltuirii banului public cu responsabilitate. Vă mulţumesc. Cătălin Cristache, deputat de Galaţi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna deputat Maricela Cobuz. Vă rog.
Maricela Cobuz Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Importanţa României în Uniunea Europeană". A venit timpul să vorbim despre valorile României, ca naţiune de sine stătătoare, cu o Constituţie proprie şi cu un Guvern care legiferează în favoarea românilor. Parlamentarii europeni, ca şi cei din Parlamentul României, sunt aleşi prin vot de către cetăţenii români, la fel ca primarii, consilierii locali sau judeţeni, Preşedintele României. Ei trebuie să militeze în sprijinul poporului român şi a identităţii naţionale. În rândul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, România are de parcurs un traseu mai greu, dar nu imposibil. Să arătăm europenilor ceea ce suntem noi cu adevărat, să ne promovăm adevăratele valori, să ne expunem partea frumoasă a României. Ce s-ar face marile companii IT, clinicile de specialitate din Europa şi din lume fără minţile luminate care s-au născut la noi? Este timpul să devenim la fel de importanţi precum am fost, iar pentru acest lucru schimbarea şi cheia succesului este în fiecare dintre noi. Mai mult decât important a devenit sloganul "Cred în România". Trăim într-o democraţie a statului de drept, în care cetăţenii cu drept de vot îşi exprimă opţiunea politică. Este momentul ca aceşti cetăţeni să aibă încredere în clasa politică. Acest lucru este încurajat de respectarea şi îndeplinirea măsurilor promise în campania electorală. Avem reprezentanţi în Parlamentul European. Aceştia au misiunea de a ridica standardul actual cu maximă responsabilitate. Avem nevoie de cei mai buni dintre cei mai buni. Stimaţi colegi, Acum depinde de noi cum privim lucrurile şi cum acţionăm în favoarea României, ca stat independent şi suveran. Este timpul ca noi să construim politicile şi legile care sprijină cetăţeanul român şi îl transformă în cetăţean european cu drepturi depline în toate sectoarele, de la politic, economic, până la educaţional şi cel de sănătate. Deputat al PSD, Suceava, doctor Maricela Cobuz. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Bogdan Huţucă? Domnul deputat Constantin Şovăială? Domnul deputat Daniel Olteanu? Vă rog.
Daniel Olteanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PNDL - demonstraţia faptului că Guvernul a picat, în faţa primarilor, examenul fondurilor europene". Stimaţi colegi, Informaţiile făcute publice până acum arată că s-au depus peste 10.000 de proiecte în cadrul acestei etape a Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Sigur, în condiţiile în care, teoretic, lista s-a închis de peste zece zile, acestea ar fi trebuit deja să fie prezentate pe site-ul instituţiei responsabile, dar transparenţa nu este o calitate a actualului Executiv. Acest fapt nu face decât să alimenteze suspiciunile cu privire la alocarea politică a fondurilor. Numărul enorm de proiecte depuse în cadrul unei linii de finanţare care afectează bugetul de stat arată însă o realitate dramatică: o încredere minimă din partea autorităţilor locale în capacitatea acestui Guvern de a gestiona absorbţia fondurilor europene. Cu siguranţă, foarte multe proiecte depuse ar fi putut avea finanţare din fonduri europene. Mă refer aici, de exemplu, la proiectele de apă şi canalizare, care puteau fi incluse în masterplanurile de la nivel judeţean, şi depuse spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare. Deloc surprinzător, nu doar primăriile de comune, ci şi primării de oraşe relativ dezvoltate, conduse inclusiv de primari ai PSD, care dispun de un buget local consistent, şi-au dat seama că fondurile europene sunt o iluzie la nivelul acestei guvernări, aşa că au proiecte depuse pe PNDL. Au ajuns, probabil, la concluzia că e mai simplu să discute cu şeful de partid o finanţare de la bugetul de stat. Am asistat la situaţii stânjenitoare în campania dusă prin ţară, în ultima perioadă, de doamna ministru Sevil Shhaideh, în care primari de oraşe, membri ai PSD, i-au cerut acesteia finanţarea cu fonduri de la bugetul de stat a unor investiţii care pot fi derulate cu fonduri europene. Voi urmări, de altfel, modul în care proiectele unor comunităţi cu adevărat sărace şi defavorizate, care în mod real nu au acces la fonduri europene, cum sunt multe din judeţul Vaslui, vor fi primite în cadrul PNDL. Stimaţi colegi, Absorbţia fondurilor europene este doar o prioritate declarativă, iar asta au simţit-o cel mai bine primarii, care au depus peste 10.000 de proiecte pentru a primi finanţare de la bugetul de stat. Coincidenţă, ambele linii sunt gestionate de acelaşi minister. Multe dintre aceste proiecte depuse pe PNDL, mai ales cele de valoare mare, ar fi putut avea finanţare din fonduri europene. A nu promova absorbţia acestor fonduri, chiar de către ministerul responsabil, şi a afecta bugetul de stat înseamnă mai mult decât incompetenţă, înseamnă o subminare, cu premeditare, a viitorului. Autorităţile locale ştiu însă că, la modul la care funcţionează acum Guvernul, acesta e incapabil să le ofere garanţii în derularea rapidă şi corectă a proiectelor cu fonduri europene, şi recurg la ultima lor şansă: alocările politice, prin PNDL. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Cristina Iurişniţi. Vă rog.
Cristina-Ionela Iurişniţi Stimată doamnă preşedinte, Dragi colegi, Voi vorbi astăzi în declaraţia politică despre ce fel de strategii şi politici educaţionale şi sociale promovăm. Educaţia de calitate, la toate nivelurile, în mediul urban şi mai cu seamă în cel rural, unde decalajul la nivelul frecvenţei şi al calităţii actului educaţional este important şi îngrijorător, conştientizarea drepturilor fundamentale, lupta împotriva abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional - ştim foarte bine că în jur de 40% din elevii noştri sunt analfabeţi funcţionali - educaţia pentru sănătate şi cea pentru prevenţie a sarcinilor nedorite - şi aici avem un procent foarte mare în Europa, ştiţi foarte bine - ar trebui să fie direcţiile unor politici educaţionale care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii. România se confruntă cu mai multe situaţii de risc, din cauza lipsei unor decizii politice ale autorităţilor care nu numai că evită subiectul sănătăţii sexuale şi reproductive, dar de multe ori pun piedici în calea activităţii de informare privind temele sexualităţii, desfăşurate de organizaţiile nonguvernamentale. Da, sunt importante dezbaterile pe tema avortului şi de aici necesitatea educaţiei copiilor pentru sănătate - şi pentru cea sexuală - care e utilă în şcoli pentru a preveni abandonul şcolar şi pentru a promova informaţiile corecte din surse sigure, de la specialişti. Mens sana in corpore sano! Suntem şi minte, spirit, sentimente, dar şi corp fizic de care nu ar trebui să ne ruşinăm şi să ajungem să promovăm pudoarea în epoca Internetului. Ştim foarte bine că familia este un factor decisiv de socializare şi de educaţie pentru copii. Într-adevăr, familia constituie mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai existenţei sale personale, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă. Ea reprezintă un prim instrument de reglare a interacţiunilor dintre copil şi mediul social, are un rol de asigurare a condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei şi stă la baza structurării personalităţii individului. Într-adevăr, viaţa în familie este prima şcoală a emoţiilor. În acest creuzet intim învăţăm să recunoaşte emoţiile proprii, cât şi reacţiile celorlalţi la emoţiile noastre, cum să gândim aceste emoţii şi cum să alegem reacţiile, cum să citim, să ne exprimăm speranţe şi temeri. Într-adevăr, ştim foarte bine, familia este cel dintâi cadru social de care are nevoie fiecare om să trăiască. Dar, pe lângă faptul că ea este prima instituţie de educaţie morală, statisticile judiciare arată că majoritatea delincvenţilor şi celor din instituţiile de corecţie au fost lipsiţi de o reală asistenţă din partea familiei. Realitatea socială ne arată clar că familia nu este întotdeauna un loc de referinţă pentru mulţi dintre tineri. Tinerii, dacă nu au informaţiile corecte şi din surse sigure, devin cu uşurinţă victime şi pierd un start bun în dezvoltarea ulterioară la nivel relaţional. În contextul societal actual, informaţia corectă pe tema educaţiei sexuale şi pentru sănătate este deficitară. De aici şi numărul mare de sarcini nedorite care apar din ignoranţă şi lipsa informaţiilor necesare vârstei, când adolescentele ar trebui să fie preocupate de dezvoltarea profesională şi personală. România are cel mai mare număr ...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi expunerea, aţi depăşit timpul.
Cristina-Ionela Iurişniţi În regulă! Ştim foarte bine că în România există numărul cel mai mare de sarcini în rândul adolescentelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. În concluzie, în faţa acestei stări de fapt, caracterizate prin neglijenţă, ignoranţă şi iresponsabilitate, care condamnă sute de mii de femei la vulnerabilitate, suferinţă şi moarte, cerem autorităţilor să includă în programa şcolară educaţia pentru sănătate, pentru prevenţie, şi cea sexuală şi să colaboreze cu asociaţiile de părinţi şi ONG-urile de profil. Încurajăm Guvernul şi societatea civilă să colaboreze pentru elaborarea şi aprobarea Strategiei naţionale a sănătăţii reproducerii pentru îmbunătăţirea sănătăţii fetelor şi femeilor şi este, într-adevăr, fundamental şi inalienabil dreptul fiecărei femei de a dispune de corpul ei, de a decide dacă doreşte să aibă un copil sau nu. Infrastructura socială trebuie să fie prezentă...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog frumos să finalizaţi expunerea! Aţi luat deja mai bine de un minut din timpul colegilor dumneavoastră. Mulţumesc.
Cristina-Ionela Iurişniţi Am finalizat. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Corneliu Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Eram aşa, în stare de visare, că nu ştiam concluzia declaraţiei colegei noastre. Stimaţi colegi, Doamnă preşedinte, Toată lumea vorbeşte sau aproape toată lumea de pericolul că Europa se scufundă, se rupe, rasa galbenă ne ameninţă din toate părţile, islamul vine spre noi... Eu am să vă vorbesc despre pericolele care sunt foarte aproape. Întrucât declaraţia mea politică intră în categoria celor celebre, n-am s-o citesc, am s-o vorbesc... de bine! Suntem în pericol! Copiilor le spunem întotdeauna: "Nu vă jucaţi cu focul!". Adolescenţilor, în calitate de părinţi, învăţători, profesori, le spunem: "Nu consumaţi droguri!". Oamenilor politici le spunem: "Aveţi grijă, nu vă jucaţi cu ziariştii!". Tuturor, ziarişti, oameni politici, adolescenţi, copii, le spunem şi le spun şi de aici: "Atenţie la virtuţile şi la pericolul Internetului!". Iată, am reuşit performanţa uluitoare săptămâna trecută ca, printr-o declaraţie parţial neinspirată, să adun înspre mine un milion de vizualizări... nu toate favorabile. Vreau să vă spun că o performanţă de acest gen cred că numai domnul Iohannis o poate obţine, pe el înjurându-l aproape toţi! Nu vă ascund faptul că n-am fost de acord cu o propunere legislativă a unui ilustru anonim, Sturza, fost parlamentar, care s-a gândit el, după incendiul de la Colectiv, să devină celebru şi, reprezentând un grup de interese, a propus o lege prin care voia să modifice Legea nr. 307/2006 care este foarte bună, gândindu-se Domnia Sa că, dacă în Suedia şi în Danemarca, ţări cu care, nu-i aşa, sub aspect economic noi ne comparăm şi chiar suntem înaintea lor, s-au montat peste tot stropitori de tot felul, manuale, semiautomate şi automate în tavane, la şcoli, la biblioteci, la grădiniţe, musai, obligatoriu să se întâmple acest lucru şi la noi! La noi trebuie respectate normele PSI. Legea este foarte bună. Întâi trebuie să reparăm acoperişurile şcolilor, să dotăm spitalele cu paturi, ca bolnavii să nu mai stea câte doi, trei, ca puşcăriaşii, în pat, şi înainte de a muri să aibă tratamentul corespunzător, în cămine culturale şi case de cultură trebuie să fie aparatură, scenă, sonorizare. În concluzie, dragi prieteni, copii, feriţi-vă de foc şi nu vă jucaţi cu focul! Adolescenţi, feriţi-vă mai rău ca de foc de droguri! Oameni politici, feriţi-vă şi nu prea...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi expunerea.
Corneliu Bichineţ Nu mă întrerupeţi, că nu mai am posibilitatea să termin.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi, aţi depăşit cele 3 minute regulamentare şi, din respect faţă de colegii dumneavoastră, vă rog să încheiaţi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc.
Corneliu Bichineţ Oameni politici, feriţi-vă şi nu vă feriţi de jurnalişti! Tuturor le spun: aveţi grijă la virtuţile şi la capcanele Internetului! Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Laurenţiu Nistor. Vă rog.
Laurenţiu Nistor Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "România trebuie să se unească în jurul interesului naţional". O dezbatere pe tema democraţiei şi a justiţiei din România a avut loc pe 22 martie 2017, în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne - LIBE - din Parlamentul European. O dezbatere care pe fond a fost utilă pentru cei interesaţi, fiind informaţi cu privire la evoluţia ultimelor evenimente din România, cu decizii clare şi argumente. Am constatat însă cu tristeţe, dar şi cu revoltă faptul că din partea ţării noastre au vorbit oameni care au uitat că sunt români şi nu s-au putut abţine să nu dezinformeze şi să nu lanseze afirmaţii ce nu au legătură cu realitatea. Am reuşit să fim, astfel, singura ţară care îşi spală rufele în Parlamentul European. Filosoful Gabriel Liiceanu, care a ştiut mereu să se adapteze conjuncturilor politice, a făcut-o şi de data aceasta. A acceptat să o sprijine pe doamna Monica Macovei, intrând în corul isteric dirijat de aceasta. Nu ne explicăm altfel cum domnul Liiceanu a afirmat că liderul PSD, Liviu Dragnea, ar fi spus că îşi doreşte demiterea şefei DNA, respectiv demiterea doamnei Laura Codruţa Kövesi. O dezinformare gravă, având în vedere că această afirmaţie nu a existat niciodată. Intelectualii de nivelul domnului Gabriel Liiceanu nu ar trebui să intre în astfel de jocuri ale dezinformării, cu atât mai mult cu cât se află acolo într-un context de reprezentare a României. De altfel, Liviu Dragnea a afirmat că se gândeşte să depună o plângere penală împotriva lui Gabriel Liiceanu pentru cele afirmate la Bruxelles. Un demers pe care şi eu, personal, îl voi susţine, având în vedere declaraţiile domnului Liiceanu, care sunt total false. În aceeaşi notă s-a desfăşurat şi discursul Monicăi Macovei, care a lansat în mod repetat atacuri la persoană, cu mesaje inacceptabile ce au un efect direct asupra imaginii ţării noastre. Astfel de afirmaţii pun într-o lumină falsă atât instituţiile din România, cât şi liderii politici, lideri aleşi democratic în urma votului liber exprimat în 11 decembrie 2016. Pot înţelege faptul că doamna Macovei ştie să acţioneze doar la comandă şi să îndeplinească ordine, dar când îşi reprezintă ţara ar trebui să folosească raţiunea. Manipulări, dezinformări, circ ieftin sunt doar câteva dintre cuvintele ce pot descrie ce au făcut cei doi români la Bruxelles. Acum, când se vorbeşte despre două viteze în Uniunea Europeană, România trebuie să se unească în jurul interesului naţional, cel mai nociv lucru fiind să vorbim despre ţara noastră pe două voci. Laurenţiu Nistor, deputat al PSD Hunedoara.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Robert Boroianu? Domnul deputat Găvrilă Ghilea? Nu. Domnul deputat Dumitru Oprea? Vă rog.
Dumitru Oprea Declaraţia mea politică are titlul "Spectacolul PSD a devenit unul destul de periculos". Asistăm, de ceva timp, la o piesă de teatru de slabă calitate, Programul de guvernare PSD-ALDE, piesă pusă în scenă de regizorul Liviu Dragnea. Scenariul este cunoscut în detaliu doar de el, prin care ne aduce aminte de programul PCR de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Într-un astfel de spectacol au fost distribuite multe dubluri pentru scenele periculoase, sau acei actori, care din diverse motive, nu erau încă disponibili. Actorii, mulţi dintre ei amatori sau figuranţi, nu au reuşit să îşi înveţe bine rolul şi, de aceea, regizorul simte nevoia să intervină pentru a le da mereu preţioase indicaţii. Însă fie din cauza reprezentaţiei, fie din motive numai de dumnealui înţelese, reprezentaţia lasă de dorit. Motiv pentru care a început să-şi apostrofeze public actorii, ba să-i mai şi înlocuiască pe unii dintre ei. Simţind că piesa nu are succesul aşteptat, regizorul îşi doreşte cu mare ardoare să joace el rolul principal, dar nu are încă liber la practică până nu primeşte decizia de la CC. Singura frică a regizorului este o critică nefavorabilă, care i-ar putea interzice, pentru o anumită perioadă, alte reprezentaţii. De aceea, încearcă, pe toate căile, înlăturarea celor mai vehemenţi dintre critici, astfel încât să-şi păstreze privilegiile, iar spectatorii să-şi cunoască bine locul. Toate acestea fără să fie conştient sau să conştientizeze că spectacolul a devenit unul destul de periculos, spectatorii începând să regrete că l-au aplaudat, fie chiar prin vot, la alegeri. Vă mulţumesc. Deputat PNL, profesor doctor Dumitru Oprea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Petru Movilă? Nu. Domnul deputat Ştefan Muşoiu. Vă rog.
Ştefan Muşoiu Bună ziua, dragi colegi. Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru relocarea la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente". Stimaţi colegi, Ţin să salut decizia Guvernului privind prezentarea candidaturii României pentru relocarea Agenţiei Europene pentru Medicamente la Bucureşti. Agenţia Europeană pentru Medicamente, una dintre cele mai mari şi importante agenţii europene, îşi are în acest moment sediul la Londra. Acest organism descentralizat al Uniunii Europene, care are ca principală responsabilitate protecţia şi promovarea sănătăţii publice prin intermediul evaluării şi supravegherii medicamentelor destinate uzului uman, face parte din categoria agenţiilor comunitare care trebuie relocate după Brexit. Odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relocarea la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente va reprezenta o oportunitate importantă pentru ţara noastră. România trebuie să valorifice un astfel de prilej, mai ales că, în prezent, ţara noastră nu este gazdă pentru niciun sediu de agenţie europeană. Cred că sunteţi cu totul în asentimentul meu când subliniez că atragerea unui sediu de agenţie a Uniunii Europene ar contribui la creşterea rolului şi vizibilităţii României, ca stat membru al Uniunii. Pe de altă parte, trebuie să nu uităm şi să reafirmăm cu mândrie faptul că ţara noastră deţine o expertiză consistentă în domeniul medical şi multe descoperiri care au revoluţionat atât etiologia, cât şi tratamentele în sine. Nu în ultimul rând, mutarea în România a Agenţiei Europene pentru Medicamente i-ar putea aduce înapoi acasă pe o parte din cei 14.000 de români specializaţi în medicină şi farmacie, care lucrează în ţările Uniunii Europene încă din 2007. Vă mulţumesc. Muşoiu Ştefan, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Glad Varga? Domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa? Domnul deputat Robert Sighiartău? Domnul deputat Ioan Balan? Domnul deputat Adrian Oros? Doamna deputat Mara Mareş? Domnul deputat Cătălin Predoiu. Vă rog.
Marian-Cătălin Predoiu Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi se referă la resuscitarea de urgenţă a renovării locuinţelor în România prin deblocarea sistemului de economisire-creditare. Din cele 7,5 milioane de gospodării din România, 3 milioane necesită reparaţii, din care 1,5 milioane au nevoie de reparaţii în regim de urgenţă. Dacă la aceste cifre mai adăugăm şi faptul că 2,5 milioane de gospodării nu au grup sanitar sau duş, din care peste 200.000 în oraşe, ne putem face o imagine tristă a unei ţări cu cel mai învechit stoc de locuinţe din Uniunea Europeană. În aceste condiţii, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006, statul român a pus la dispoziţia celor care doresc să-şi renoveze locuinţele un sistem de economisire-creditare. La economisirea şi creditarea pentru domeniul locativ participă deopotrivă depunătorii, Banca pentru Locuinţe şi statul - prin acordarea unei subvenţii sub forma unei prime de stat. În principal, scopul intervenţiei statului e acela de a stimula participarea cetăţenilor la acest sistem şi de a încuraja un comportament sănătos de economisire. Măsura este cuprinsă şi în Strategia României pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional şi reprezintă un instrument care demonstrează mitul că politicile de dreapta nu pot rezolva probleme sociale. Sistemul funcţionează cu succes în ţări ca Germania, Austria, Slovacia, Cehia, Ungaria. Din nefericire, în România acest instrument este blocat. Acest blocaj afectează 700.000 de români care au bani depuşi în sistem, precum şi alte câteva sute de mii care intenţionează să-şi renoveze locuinţele. În momentul de faţă, avem în Parlament o Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, PL-x 427 din 2016, care aduce clarificările necesare în interpretarea legii. Proiectul aduce câteva precizări importante. Vă cer astăzi să grăbim finalizarea acestei legi extrem de importante pentru câteva sute de mii de români care intenţionează să-şi renoveze locuinţele şi care aşteaptă de la noi să ne facem datoria de legislatori. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Andrei Nicolae? Vă rog.
Andrei Nicolae Mulţumesc, doamnă preşedinte. Voi prezenta declaraţia politică cu titlul "Cine uită nu merită". Stimate colege, Stimaţi colegi, Cuvintele ce dau titlul acestei declaraţii aparţin istoricului Nicolae Iorga, un mare român prin întreaga sa creaţie şi un european prin vocaţie. Ele au fost probabil destinate tuturor românilor, ca un apel atemporal la memoria suferinţelor prin focul cărora s-a clădit identitatea noastră naţională de-a lungul secolelor. Ieri am sărbătorit 99 de ani de când, printr-un act de mare curaj al unor români basarabeni, Basarabia revenea în hotarele ei fireşti. Până a ajunge la momentul 27 martie 1918, România însă a trecut prin momentele dramatice ale retragerii întregii sale administraţii centrale la Iaşi. Cu toate acestea, prin efortul supraomenesc al armatei, prin jertfa a sute de mii de eroi - fii, fraţi, taţi şi bunici - şi prin consens politic, dintr-o Românie rămasă în câteva judeţe s-a construit România Mare, în hotarele străbunilor. Acest lucru nu trebuie uitat. Zilele trecute, pe 25 martie, s-au aniversat 60 de ani de la semnarea tratatelor care au pus bazele celui mai important şi îndrăzneţ proiect politic în plan economic la nivel european, un proiect al unităţii în diversitate, menit să îngroape orgoliile şi rivalităţile naţionale care măcinaseră continentul european prin războaie de uzură, dar mai ales prin cele două conflagraţii mondiale. Nevoia de unitate şi cooperare s-a născut din nevoia de supravieţuire a naţiunilor Europei. De la gintă la trib, de la trib la uniuni de triburi, apoi la oraşe-sate, ligi, regate, state naţionale şi uniuni comerciale s-a constatat că puterea rezidă în unitatea şi umanitatea noastră, şi asta nu trebuie uitat. Constatăm însă că în ultimul deceniu tocmai unitatea şi cooperarea au fost supuse contestării permanente tocmai de către cei care au uitat de unde am plecat. Deja britanicii, mai sceptici prin natura lor, au părăsit Uniunea Europeană şi se pare că membrii fondatori decid să schimbe vitezele de funcţionare. Statele din Est nu au uitat ce înseamnă separaţia din timpul Războiului Rece şi de câţi ani a fost nevoie pentru ca Estul să recupereze decalajele create de vitezele diferite de dezvoltare. Un astfel de lucru nu mai poate şi nu mai trebuie să fie acceptat. La începutul anilor 90 a căzut infama Cortină de Fier şi ne-am bucurat de libertate. Să nu lăsăm ca acum asupra Europei să se aştearnă un văl al ignoranţei trecutului. Vă mulţumesc. Andrei Nicolae, deputat, Circumscripţia nr. 31, Vălenii de Munte, Prahova.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Vasile Cocoş? Vă rog.
Vasile Cocoş Bună dimineaţa, doamnă preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Astăzi voi face o declaraţie politică cu tema: "Mediul de afaceri din România aşteaptă cu mare interes Legea prevenţiei". Un act normativ promis de PSD românilor în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016 este Legea prevenţiei, care va obliga autorităţile cu atribuţii de control "să procedeze, în primul rând, la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel". Respectiv, o firmă nu mai poate fi sancţionată de la prima abatere, ci va trebui mai întâi să beneficieze de îndrumare şi prevenire din partea angajaţilor instituţiilor de control. Legea va fi aplicabilă tuturor contravenţiilor constatate de autorităţile cu atribuţii de control, cu impact pozitiv şi real asupra mediului de afaceri din România - în mod deosebit a oamenilor de afaceri români - şi va avea ca principiu de bază necesitatea unei bune informări a agenţilor economici şi crearea cadrului optim de educare şi informare a acestora prin mai multe instrumente, inclusiv un portal unic, care va conţine toate elementele referitoare la obligaţiile legale pe care agenţii economici le au în raport cu organismele de control. Concret, noile prevederi ale Legii prevenţiei se vor aplica pentru sancţiunile prevăzute de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, Legea contabilităţii, Legea dialogului social, Legea privind ucenicia la locul de muncă. Prevederile Legii prevenţiei nu trebuie aplicate în anumite situaţii în care autorităţile nu vor acorda acel termen de conformare, iar angajatorii verificaţi nu vor putea invoca necunoaşterea legii, urmând să fie direct sancţionaţi, respectiv: este utilizată munca la negru; angajarea unui salariat se face sub nivelul salariului minim garantat în piaţă; este pusă în pericol sănătatea şi viaţa consumatorilor şi alte abateri. Oamenii de afaceri din România îşi doresc să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de normalitate, să nu mai fie hărţuiţi de organele de control ale diverselor instituţii pentru fapte săvârşite de cele mai multe ori fără intenţie, dar şi din cauza unei legislaţii stufoase şi de multe ori confuze. De aceea, Parlamentul României va adopta în cel mai scurt timp această Lege a prevenţiei, aşteptată cu mare interes de mediul de afaceri din România. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Cătălin Nechifor. Vă rog.
Cătălin-Ioan Nechifor Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Iată că în urmă cu câteva zile am sărbătorit 60 de ani de la momentul la care s-a semnat, la Roma, tratatul foarte important pentru Uniunea Europeană, acel tratat care se chema atunci "Comunitatea Economică Europeană". Sigur că aceste tratate s-au modificat între timp, s-a schimbat şi geografia europeană, s-a schimbat şi modalitatea în care înţelegem să fim cetăţeni europeni. Însă aş vrea să mă refer astăzi la un alt moment, poate mai important pentru construcţia europeană, şi anume, acela de la momentul de după război, 1951, când un număr de 6 state europene - Benelux plus Franţa, Germania şi Italia - au semnat, atunci, la Paris, un tratat fundamental denumit "Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului". După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, după drama care a cuprins întreaga planetă, după ce peste 72 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa, iată că, atunci, în 1951, părinţii fondatori s-au gândit să pună în comun o întreagă industrie de apărare şi de atac, de armată, a cărbunelui şi oţelului. Şi iată că în acest fel au reuşit să netezească calea pentru a construi un conglomerat mondial, această Uniune pe care o ştim astăzi, cu 27 de state. Dar dacă ne gândim puţin la istorie şi dacă ne gândim puţin la momentul iniţial, când cărbunele şi oţelul erau fundamentale pentru industria de apărare şi de atac, iată că astăzi cărbune şi oţel nu prea mai găsim în Europa, cel puţin, în România. Nu mai avem industrie minieră, nu mai avem industrie siderurgică şi poate că ar trebui să ne întrebăm - în măsura în care înţelegem de fapt istoria - ce ar trebui să punem în loc. Pentru că, dragii noştri compatrioţi şi dragi europeni, suntem în situaţia în care provocări există, riscuri există şi poate că în acest moment am uitat noţiunea care ne-a îndreptat atunci şi ne-a dus pe ideea de a construi Uniunea Europeană. Sărbătorim, dar practic nu mai suntem în situaţia să înţelegem acele raţiuni, şi poate că suntem astăzi în situaţia de a nu avea reacţie. Cărbunele şi oţelul din 1951 s-au înlocuit în acest moment cu alte şi alte reacţii negative şi posibilităţi de implozie internă, pentru că vedem acum cât de uşor a plecat şi Marea Britanie, acest Brexit. Poate că a uitat prea devreme modul în care s-a implicat Europa, dar şi Marea Britanie, atunci, în perioada războiului. Şi cred că în această perioadă tulbure foarte mulţi factori - şi terorism, şi valul migraţiei - pot să aducă foarte, foarte multe situaţii neplăcute în spaţiul pe care îl păstorim noi, la nivel european. Vreau să vă spun că e foarte multă nevoie ca astăzi să încercăm să redefinim ceea ce ne-a legat atunci, ceea ce ne-a adus împreună. Şi trebuie să înţelegem că aceia care nu reuşesc să-şi aducă în minte istoria vor fi condamnaţi repede. Vă mulţumesc. Cătălin Nechifor, deputat al PSD de Suceava.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Glad Varga? Vă rog.
Glad-Aurel Varga Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Chiar la începutul lunii martie a acestui an, Asociaţia Litoral - Delta Dunării a anunţat prin reprezentanţii săi că sezonul estival va fi deschis, în acest an, la data de 15 aprilie. Iată-ne, deci, la doar câteva săptămâni de momentul în care cetăţenii români, dar şi turiştii străini ar putea să se bucure de câteva zile libere, prin sejururi la Marea Neagră şi în Delta Dunării. Din păcate, turiştii vor fi întâmpinaţi de o privelişte jalnică a plajelor, semnalată de curând prin reportaje şi articole în presă. Stimaţi colegi, La ora actuală, plajele din zona Mamaia Sud, Constanţa şi Eforie Nord, a căror reabilitare a costat aproximativ 170 de milioane de euro şi care ar fi trebuit să reziste o jumătate de secol, s-au prăbuşit la un an şi jumătate de la recepţia lucrărilor, care s-a făcut la 29 decembrie 2015, în prag de An Nou, de beneficiar, şi anume Administraţia Naţională "Apele Române". Soluţiile tehnice iniţiale de consolidare a plajelor, incluse în caietele de sarcini, au fost modificate pe parcurs de companiile cărora li s-au atribuit contractele de construcţie, iar aceste modificări au fost acceptate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Ne este cunoscut faptul că, de-a lungul litoralului din România, eroziunea costieră constituie un risc major pentru mediu. Îşi permite România să risipească sume importante pe lucrări făcute de mântuială? Şi aici vorbim de lucrări de o amploare imensă, diguri submerse care ar fi trebuit să sporească rezistenţa zonelor înnisipate, cu o calitate ce ar fi trebuit să garanteze, subliniez, 50 de ani de siguranţă şi pentru care s-au plătit şi sume suplimentare prin încheierea de acte adiţionale. Cine va răspunde pentru dezastrul de pe litoralul românesc, atât cel tehnic, pe care l-am descris până acum, dar care se va traduce, cu siguranţă, şi printr-o scădere a numărului de turişti şi prin efecte dezastruoase asupra mediului marin? Vă mulţumesc. Sunt deputat al PNL, Glad-Aurel Varga.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Marius Budăi? Vă rog.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice de azi este introducerea sistemelor moderne de plată adaptate la realitatea românească din mediul rural. Stimaţi colegi, În prezent avem funcţională Legea nr. 209 din 2016 care modifică Ordonanţa Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Promovarea acestui act normativ a urmărit acordarea posibilităţii locuitorilor din mediul rural de a face plăţi cu cardul la comercianţii din localitatea de domiciliu şi de a putea lua în avans anumite sume de bani. Cu toate acestea, nu s-au avut în vedere costurile pe care firmele din mediul rural trebuie să le plătească pentru instalarea echipamentelor moderne. Chiar dacă aceştia nu au încasări zilnice pentru a acoperi cererea, ei sunt obligaţi să ofere în avans o sumă de bani. Cadrul legal actual obligă firmele care se ocupă de comerţul cu amănuntul şi care au o cifră de afaceri anuală de cel puţin 10.000 de euro să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit. De asemenea, aceşti comercianţi trebuie să acordare avansuri în numerar până la suma de 200 de lei, la terminalele de plată. Având în vedere nenumăratele plângeri pe care le-am primit la cabinetul parlamentar, cu privire la cheltuielile pe care aceste firme sunt obligate să le suporte, am iniţiat o propunere legislativă prin care se prevede că va creşte cifra de afaceri anuală pe care o realizează firmele care se ocupă de comerţul cu amănuntul şi trebuie să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, la 50.000 de euro pe an, şi va scădea avansul pe care comercianţii trebuie să îl acorde în numerar, de la 200 de lei, la 100 de lei. Am realizat aceste modificări, întrucât în sesizările primite din partea micilor comercianţi din mediul rural mi-au arătat faptul că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice care să permită realizarea plăţilor şi, de asemenea, să acorde acele avansuri. De asemenea, firmele din mediul rural, care se ocupă de comerţul cu amănuntul, nu pot să ofere în mod real pentru fiecare client care solicită avansuri în numerar până la suma de 200 de lei la terminalele de plată, odată cu achiziţia de bunuri şi/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri. De aceea, am luat decizia de a reduce avansul de la 200 de lei, la 100 lei. Aşadar, după ce v-am prezentat argumentele care au stat la baza iniţiativei legislative pe care am depus-o acum câteva zile în Parlament, vă cer sprijinul pentru adoptarea acestui proiect, astfel încât să avem mijloace moderne de plată şi în mediul rural, însă în acord cu realităţile locale. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Constantin Budăi, PSD Botoşani.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Mai avem timp pentru o singură declaraţie. Domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa? Nu. Domnul deputat Robert Sighiarău? Vă rog. Mulţumesc.
Robert-Ionatan Sighiartău Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Voi vorbi despre o problemă uitată de două decenii în România. Una dintre problemele cu care se confruntă ţara noastră este demografia. Cu toate că semnalele şi calculele privind evoluţia demografică în România sunt clare şi certe, astăzi nu există o politică clară în acest sens. Performanţele economice, echilibrul sistemului de pensii şi nu numai vor depinde foarte mult de câţi vom fi. Indicatorii ne arată că populaţia României scade rapid şi sigur, iar în următoarele decenii rezultatele pot fi mai mult decât îngrijorătoare. Conform ultimelor informaţii oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în luna ianuarie 2017, numărul de naşteri şi căsătorii este mult mai mic decât în luna decembrie a anului trecut, în timp ce doar decesele copiilor sub un an sunt în creştere. Sporul natural a fost negativ în ianuarie 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii vii cu 13.704 persoane. Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 să fie la nivelul anului 1966, adică sub 20 de milioane de locuitori. Populaţia rezidentă în România era de aproximativ 19.760.000 de persoane, la 1 ianuarie 2016, în scădere cu 110.700 de persoane, faţă de 1 ianuarie 2015, fapt ce arată o accelerare a procesului de scădere a populaţiei. Sigur că fenomenul migraţiei a avut ca efect o scădere importantă a populaţiei, dar totodată rata de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, iar în ultimii ani fiind în scădere. În locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, România este departe şi înregistrează o rată de 1,3 copii la o femeie. Efectele nu pot fi pozitive, dimpotrivă, întreaga structură economică şi socială a ţării se schimbă, iar rezultatele viitoare sunt descurajatoare şi pot fi intuite de pe acum. Scăderea numărului de locuitori implică un consum mai redus şi implicit o piaţă mai mică pentru investiţii, dar şi pentru consum, un număr redus pe termen mediu al plătitorilor de taxe şi impozite, un dezechilibru al sistemului de pensii şi, nu în ultimul rând, restrângerea tuturor serviciilor şi industriilor care se adresează tinerilor. România îmbătrâneşte rapid, iar consecinţa cu impact major este şi degradarea structurii pe vârstă a acesteia, care acum poate este chiar mai importantă decât scăderea populaţiei. Stimaţi colegi, Cred că este necesar să realizăm un amplu program de informare şi unul eficient de stimulare a tuturor familiilor să aibă copii, indiferent de statutul social. Măsurile nu trebuie să aibă ca efect direct stimularea unor anumite categorii de persoane, ci a tuturor categoriilor sociale şi indiferent de nivelul veniturilor...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi expunerea.
Robert-Ionatan Sighiartău ... pe care le realizează respectiva familie. România are nevoie de o strategie foarte clară şi să manifeste o atenţie aparte asupra acestei problematici, fiindcă vorbim de viitorul ţării. Este important să fie elaborat un document care să fie respectat de toată masa politică, indiferent de cine se găseşte la guvernare. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.