21 februarie 2017 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa, stimaţi colegi şi colege. Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 21 februarie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Daţi-mi voie să vă reamintesc că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi 3 minute. Dau cuvântul doamnei deputat Natalia Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru susţinerea unei declaraţii. Nu este. Mergem la Grupul parlamentar al PNL. Doamna Cherecheş Florica? Nu este. Domnul Iulian Bulai de la USR, Grupul parlamentar al USR? Nu este. Grupul parlamentar ALDE, domnul Mihai Niţă? Nu este. Grupul parlamentar al PMP, domnul Marius Paşcan? Nu este. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Vasile Daniel? Vă rog, aveţi cuvântul.

Daniel Vasile Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Mă adresez dumneavoastră cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la dezrobirea romilor. Doamnelor, domnilor deputaţi, "Robia a fost desfiinţată". Cu aceste cuvinte, în anul 1856, la 20 februarie, se deschideau lucrările Adunării legislative pentru legiferarea actului dezrobirii romilor. Evenimentul nu a fost rezultatul unui accident istoric, ci reprezintă o etapă în cadrul unui îndelungat proces de emancipare a romilor. Adevăratul motiv de sărbătoare este însăşi puterea de supravieţuire dezvoltată pe parcursul a 500 de ani de sclavie în fostele Principate Române. Astăzi se împlinesc 161 de ani de la adoptarea "Legiuirii pentru emanciparea tuturor romilor din Principatele Ţării Româneşti", act ce a consacrat dezrobirea romilor din Ţările române. În perioada robiei, dezvoltarea economică şi socială în fostele Principate Române s-a realizat şi cu ajutorul nemijlocit al muncii neremunerate a robilor romi. Fenomenul robiei trebuie privit nu doar ca o stare de fapt, referindu-ne doar la condiţionarea dreptului la viaţă, a lipsei respectării demnităţii umane, ci trebuie să luăm în calcul caracterul profund economic, în sensul considerării exploatării muncii romilor în beneficiul unei clase privilegiate. Deşi au trecut 161 de ani de la dezrobirea romilor, nici până astăzi statul român ori Biserica Ortodoxă Română nu şi-au asumat public acest episod al istoriei naţionale. Astfel, contribuţia romilor la dezvoltarea societăţii este necunoscută sau minimalizată. Manualul de istorie a României, în prezent, nu conţine informaţii despre romi sau alte etnii. Este imperios necesar ca această nedreptate să fie înlăturată şi, în acest sens, solicităm revizuirea manualului de istorie a României prin completarea lui cu informaţii despre istoria romilor şi a altor etnii. Avem nevoie de astfel de gesturi, să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria, cu momentele nefaste ale poporului din care cu toţii facem parte. În România, după anul 1990, odată cu schimbarea sistemului comunist, romii au fost recunoscuţi ca minoritate naţională. În cei 27 de ani de tranziţie s-a dezvoltat o politică naţională şi europeană de suport în vederea integrării minorităţii romilor. Politica naţională şi europeană se confruntă în prezent cu o criză profundă, care poate fi influenţată şi de actualele probleme economice globale, dar şi de dezvoltări sociale dezechilibrate. Îmi exprim îngrijorarea pentru faptul că excluderea socială a romilor, discriminarea atârnă încă mai greu decât orice iniţiativă de integrare a romilor implementată în decursul celor 161 de ani de la dezrobire. Constat că marginalizarea şi excluderea socială a romilor, timp de 161 de ani, au creat un important decalaj socio-economic între populaţia majoritară şi minoritatea romilor, generând o aşa-numită "cultură a sărăciei". Câteva exemple edificatoare: unul din zece cetăţeni români aparţinând minorităţii romilor nu a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani; rata ocupării în rândul romilor este de 36%; speranţa de viaţă în rândul romilor este cu 6 ani mai mică, numai 2,6% dintre romi depăşesc vârsta de 65 de ani, comparativ cu 18% din rândul populaţiei majoritare; 45% dintre copiii romi nu beneficiază de vaccinări gratuite, iar riscul mortalităţii infantile, în rândul copiilor romi, este de 4 ori mai mare. În domeniul locuirii: 2/3 din locuinţele romilor nu au acte de proprietate; 65% dintre gospodăriile romilor nu au acces la reţeaua publică de apă şi canalizare. În domeniul educaţiei: 2 din 10 copii de etnie romă nu merg la şcoală; 75% dintre copiii de etnie romă nu termină 10 clase; 37% dintre copiii romi sunt înscrişi la grădiniţă şi, contrar acestor date, 240.000 de elevi de etnie romă, cu identitate asumată, regăsim, astăzi, în sistemul educaţional. Este timpul ca romii, împreună cu instituţiile responsabile să regândească mecanismele de asumare şi implementare a politicilor publice pentru romi. Strategia pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, care datează din anul 2001, este o politică publică ineficientă, lipsită de finanţare şi voinţă politică. Ideea că nu se poate face nimic, că avem de-a face cu o problemă adânc înrădăcinată de mentalitate, de neschimbat, este o idee falsă. Avem nevoie doar de o clasă politică responsabilă, de cetăţeni responsabili, care să transpună în practică măsuri destinate coeziunii sociale. Cu ocazia zilei de 20 februarie, fac un apel, în numele organizaţiei Partida Romilor Pro-Europa, către Guvernul României, la întreaga clasă politică, la întreaga societate civilă, romă şi neromă, în vederea concentrării eforturilor comune, în scopul îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor români de etnie romă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să... Domnule deputat, vă rog să opriţi şi microfonul. Şi vă reamintesc, stimaţi colegi, că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi 3 minute, potrivit regulamentului. Vă mulţumesc. În continuare, Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. O veste bună pentru toţi copiii din România - introducem vaccinul pneumococic în schema de vaccinare gratuită pentru toţi copiii. Este o noutate absolută în România şi zilele acestea se va lua o decizie în acest sens. Vreau ca toţi copiii să beneficieze de cel mai bun tratament atunci când au nevoie şi acesta să fie gratuit. Urmează adoptarea Legii Ciuhodaru, prin care consultaţiile, investigaţiile şi tratamentele stomatologice ale tuturor copiilor să fie asigurate gratuit. Sănătatea şi educaţia reprezintă o investiţie, şi nu o cheltuială. Politica trebuie să fie pentru oameni. Întotdeauna ei sunt cei mai importanţi. Aşa consider eu. Sunt Tudor Ciuhodaru, medicul de la urgenţă. Şi nu uitaţi că noi, împreună, facem bine România. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna deputat Cherecheş Florica. Vă rog frumos.

Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Curs practic de educaţie civică". În ultima vreme, în spaţiul public au avut loc multe luări de atitudine faţă de demersul unor părinţi de a-şi lua copiii cu ei la proteste. Unii au fost pentru, spunând că aşa se învaţă istoria şi democraţia, alţii împotrivă, spunând că părinţii îşi folosesc copiii ca să obţină anumite avantaje. Stimaţi colegi, În multe dintre intervenţiile mele la această tribună am militat pentru integritatea familiei formate din mamă, tată şi copii, susţinând dreptul părinţilor de a-şi educa urmaşii în conformitate cu credinţele şi părerile proprii, exercitate cu dragoste şi responsabilitate. Eu cred că părinţii sunt liberi să decidă dacă îşi aduc sau nu copiii la proteste şi autorităţile nu ar trebui să le îngrădească acest drept sau să-i ameninţe cu tot felul de repercusiuni, din cauza unor plângeri, atenţie, anonime. Atunci când am auzit că reprezentanţii unor instituţii au dispus chiar anchete în urma acestor sesizări anonime, am avut sentimentul unei întoarceri în timp, când libertăţile cetăţeneşti ne erau limitate de o conducere comunistă care vedea în fiecare om care avea iniţiativă sau care se asocia un potenţial duşman al poporului. E deranjant faptul că liderii PSD folosesc iarăşi dubla măsură, dacă e să ne amintim că atunci când au fost înconjuraţi de copii, în campanie sau la diverse evenimente, pentru a câştiga capital electoral, totul era perfect legal, iar acum, când părinţii îndrăznesc să iasă la manifestaţii paşnice cu copiii lor, care poartă tricolorul în mână, sunt ameninţaţi cu repercusiuni, chiar dacă nu mai suntem în campanie şi nu există un obiectiv imediat urmărit. Cât de periculos poate fi ca zeci de copii să umple văzduhul cu baloane de săpun şi să deseneze pe asfalt? Ce nu înţelege partidul de guvernământ este că aceşti părinţi ies în stradă urmărind interesul superior al copilului, principiu pe care îl invocă fiecare lege de protecţie a copilului, înţelegând că un copil învaţă cel mai mult prin imitare şi experienţă personală. Sunt mulţi copii la proteste care nu înţeleg acum ce se întâmplă, dar care peste câţiva ani, când vor învăţa la materia "Educaţie civică" despre apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, despre democraţie şi libertatea asocierii, garantate de Constituţia României, îşi vor aminti de aceste zile. Ca mamă a 4 copii m-a preocupat întotdeauna protejarea copiilor şi împiedicarea oricăror abuzuri la care ar putea fi supuşi aceştia. Sunt conştientă că există încă mulţi copii neglijaţi, înfometaţi şi abuzaţi de părinţii lor, folosiţi la munci grele, trimişi la cerşetorie sau altele la fel. Şi acestea cred că sunt lucrurile care ar trebui să stea în atenţia autorităţilor de protecţie a copilului, iar aceşti părinţi ar trebui să fie pedepsiţi. Prezenţa copiilor alături de părinţi la proteste nu numai că nu încalcă vreun act normativ, ci este garantată de legislaţia internaţională, atâta vreme cât nu prezintă vreun element de abuz sau pericol la adresa siguranţei fizice, sănătăţii ori imaginii publice a copilului. Stimaţi colegi, Prin mesajele care au însoţit protestele copiilor, precum: "Mama mea m-a învăţat să nu mint şi să nu fur" sau "Copiii iubesc România, nu hoţia!", am fost îndemnaţi noi, cei mari, la cinste, unitate şi solidaritate, pentru a construi o Românie curată, care nu e numai a noastră, ci şi a lor. Florica Cherecheş, deputat PNL de Bihor. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Robert Turcescu? Nu se află prezent în sală. Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cocoş? Vă rog.

Vasile Cocoş Declaraţie politică. Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a transmite un mesaj al românilor şi în mod deosebit al vâlcenilor, respectiv "Vâlcenii susţin Guvernul Grindeanu". Românii au votat, în 11 decembrie 2016, PSD şi Programul de dezvoltare economico-socială a României, program ce poate fi pus în aplicare doar de actualul Guvern condus de Sorin Grindeanu. Cu toate disputele şi evenimentele din spaţiul public, până în prezent, Guvernul Grindeanu a luat mai multe măsuri în favoarea românilor decât a luat în 2016 Guvernul tehnocrat şi a demonstrat şi demonstrează în continuare că se ţine de cuvânt. De aceea, majoritatea românilor îi susţin necondiţionat pe premierul Sorin Grindeanu şi echipa guvernamentală în implementarea planului de guvernare. Românii au nevoie de lideri care să îi reprezinte şi să le apere interesele, iar guvernarea României nu se poate face decât în parteneriat cu acei români care iubesc România şi doresc unitatea şi dezvoltarea ei. Avem Parlament legitim ales în urma votului din 11 decembrie. Avem un Guvern legitim desemnat de majoritatea parlamentară. Pentru a se putea construi şi a se putea pune în aplicare Programul de guvernare al PSD, este nevoie de stabilitate, pentru că acest program include, pe lângă alte măsuri, şi măsuri de reformare a sistemului juridic, inclusiv de îmbunătăţire a Codurilor penale şi civile, în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu deciziile Comisiei de la Veneţia. Am fost la sfârşitul săptămânii trecute în teritoriu, în Râmnicu Vâlcea, unde am stat de vorbă cu mulţi vâlceni, dintre care şi mulţi tineri, care, în unanimitate, m-au rugat să comunic conducerii centrale a PSD, personal, domnului Liviu Dragnea, personal, domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, că îşi exprimă întreaga susţinere faţă de Guvernul Grindeanu, de Programul de guvernare social-democrat, orientat spre interesele românilor şi ale României, şi că îşi doresc ca Executivul să îşi continue seria reformelor în domenii cheie, precum educaţie, sănătate, legislaţie penală şi salarizare. Vâlcenii, ca majoritatea românilor, îşi doresc ca în această ţară să fie linişte, ca Parlamentul, Guvernul şi toate instituţiile statului să lucreze în linişte pentru români şi fiecare să-şi facă corect şi legal atribuţiile pentru care au fost înfiinţate, astfel ca românii să îndrăznească să creadă că viitorul lor este aici, acasă. Deputat PSD, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Cocoş Vasile. 21 februarie 2017, Bucureşti. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Costel Alexe? Domnul Glad Varga? Este? Da.

Glad-Aurel Varga Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Bună dimineaţa! Tema mea este deschiderea punctelor temporare de trecere a frontierei la nivelul Regiunii de Vest, Ungaria-România. Salut deschiderea noilor puncte temporare de trecere a frontierei cu Ungaria, judeţele Arad, Bihor şi Satu Mare, evenimente importante pentru viaţa economică, socială şi culturală a comunităţilor locale din zona de graniţă, dar noi trebuie să facem mai mult. Au fost deschise 10 puncte de trecere a frontierei, ele sunt în acest moment deschise doar în zilele de weekend, sâmbăta sau duminica. Este vital pentru cele două comunităţi ca punctul de trecere a Frontierei Grăniceri-Elek, din judeţul Arad, să devină permanent. Pe de-o parte, pentru înlesnirea accesului producătorilor agricoli din zonă şi distribuirea produselor lor în localităţile limitrofe din Ungaria, la preţuri competitive, datorită scăderii costurilor de transport. Pe de altă parte, se deschide o oportunitate majoră pentru companiile de pe platformele industriale Chişineu-Criş, Nădab şi Socodor, pentru completarea resursei umane deficitare în zona din vestul ţării. Astfel, producţia acestor companii va creşte, cu un impact direct asupra comunităţilor locale, prin taxele şi impozitele pe care acestea le plătesc local. Şi nu în ultimul rând, trebuie subliniată importanţa culturală. În Elek, localitatea corespondentă din Ungaria, avem una dintre cele mai numeroase comunităţi româneşti. Prin permanentizarea acestui punct de trecere a frontierei avem posibilitatea sprijinirii acestei comunităţi în mod direct şi nemijlocit. Stimaţi colegi, În această intervenţie nu sunt numai vocea românilor de dincoace de graniţă, ci şi a celor din Ungaria, care au nevoie de sprijinul nostru. Atât autorităţile locale din Grăniceri, cât şi cele din Elek ne-au cerut să facem toate demersurile politice şi administrative necesare pentru a face posibilă cooperarea de care avem nevoie în Europa modernă, dincolo de orgolii şi ideologie. Stimaţi colegi, Adresez pe această cale rugămintea Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Afacerilor Interne, să asculte nevoile acestor două comunităţi şi să facă ce le stă în putinţă să înlesnească accesul şi comunicarea românilor şi să permanentizeze punctul de trecere a frontierei. Mulţumesc. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Doru Coliu? Nu. Domnul deputat Petru Movilă, din partea aceluiaşi grup? Nu. Domnul deputat Simionca Ionuţ. Vă rog.

Ionuţ Simionca Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Aveam pregătită pentru astăzi o declaraţie politică cu privire la cu totul alt subiect, însă ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României este de-a dreptul revoltător. Alianţa PSD-ALDE a dat din nou o lovitură grea românilor din afara graniţelor. Acest lucru nu este o noutate, însă de fiecare dată când românii din diasporă sunt trataţi cu dispreţ, toată lumea trebuie să afle asta. Ieri, în plenul Camerei Deputaţilor a fost dezbătut un proiect de lege care avea drept scop majorarea numărului de mandate de senatori, de la două la 6, şi a celor de deputaţi, de la 4 la 12, pentru Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, o iniţiativă extrem de importantă pentru reprezentarea corectă a românilor din diasporă, dar care, cum era de aşteptat, nu era tocmai pe placul PSD. Având în vedere importanţa proiectului, PMP a cerut retrimiterea proiectului la comisie, spre a fi reanalizat şi pentru a le explica din nou PSD-iştilor regulile de bază ale democraţiei şi ale unei reprezentări echitabile. Supusă la vot, spre surprinderea lor, propunerea a fost votată de majoritatea deputaţilor, lucru pe care, evident, nu îl puteau admite. Pe cale de consecinţă, au inventat nişte proceduri inexistente, au invocat scuze infantile şi, în final, au respins, fără absolut niciun temei, iniţiativa legislativă. Mă întreb dacă românii din diasporă merită să fie desconsideraţi doar pentru că au avut alte preferinţe electorale decât PSD. Aceasta este pedeapsa pe care PSD înţelege să o aplice românilor care trăiesc departe de casă, numai pentru că au votat cu alte partide. Este revoltător. Sunt câteva milioane de români peste hotare, care au dreptul să fie reprezentaţi de la această tribună. Bineînţeles, românii din străinătate sunt oameni liberi, care nu votează în funcţie de ajutorul social sau de şomaj, oferite cu generozitate de PSD. Sunt oameni care nu pot fi manipulaţi, oameni informaţi, care sancţionează orice derapaj de la regulile unei democraţii funcţionale, aşa cum îşi doresc să fie în România. Da, PSD a reuşit din nou să îi umilească pe românii de peste hotare. Această umilinţă însă o va suporta PSD peste 4 ani, când vor cere din nou votul românilor din diasporă. Mulţumesc. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Ovidiu Victor Ganţ Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Forumul Democrat al Germanilor din România, F.D.G.R., a fost înfiinţat în decembrie 1989 şi este organizaţia prin intermediul căreia comunităţile cetăţenilor români de etnie germană îşi păstrează cultura şi tradiţiile specifice şi participă la viaţa politică din România. F.D.G.R. are un statut aprobat de o instanţă din România, este reprezentat în Parlament, în Guvern şi în administraţia locală. F.D.G.R. a fost de la Revoluţie încoace partenerul de dialog al tuturor guvernelor României şi al Republicii Federale Germania, constituind o adevărată punte de legătură între cele două state, fapt recunoscut de ambele ţări. F.D.G.R. a susţinut în mod activ faţă de autorităţile germane intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO. F.D.G.R. se consideră succesorul patrimonial al asociaţiilor minorităţii germane, ale căror proprietăţi au fost preluate în mod discreţionar de Grupul Etnic German, înfiinţat prin decret-lege de Guvernul Antonescu, la 21 noiembrie 1940, şi, respectiv, al proprietăţilor care nu au ajuns în posesia acestei organizaţii, dar care au fost preluate abuziv de statul comunist, după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru că în spaţiul public, începând cu 2014 şi până în prezent, se vehiculează în mod constant minciuni referitoare la retrocedări de imobile către F.D.G.R., doresc să precizez că retrocedările au fost decise de Comisia specială care funcţionează pe lângă Guvernul României - şi nu la nivelul primăriilor! - în baza legislaţiei din ţara noastră. Conform datelor oferite de ANRP Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Germane, în 2016, F.D.G.R. a depus în total 136 de cereri de retrocedare şi au fost emise 127 de decizii, dintre care: 8, subliniez, 8 restituiri în natură, 3 propuneri de acordare de despăgubiri, 55 de respingeri şi 61 de redirecţionări sau renunţări. Afirmaţia că F.D.G.R. ar fi solicitat şi obţinut imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România reprezintă, de asemenea, o minciună grosolană. F.D.G.R. respinge cu hotărâre tendinţele de denigrare, amplificate, din păcate, în ultimele zile în unele medii, şi îşi rezervă dreptul de acţionare în instanţă pentru calomnie şi incitare la ură pe considerente etnice. Asemenea minciuni au fost vehiculate, din păcate, şi de reprezentanţi ai unor partide politice. Fac apel de la această înaltă tribună la liderii PSD, ALDE şi PMP să interzică acelor membri ai partidelor lor, care fac această propagandă de cea mai joasă speţă, să continue în acest mod, să nu se facă prin tăcerea lor complici ai acestora şi să se dezică public de aceste afirmaţii. Am stat alături prim-miniştrilor Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta şi Dacian Cioloş, şi preşedintelui Traian Băsescu, promovând în Germania interesul României. Atunci eram util, iar acum reprezint o organizaţie de inspiraţie nazistă? Să le fie ruşine tuturor ticăloşilor care susţin acest lucru! O susţinere externă din partea mea pentru Guvernul Grindeanu este exclusă, în absenţa unei delimitări publice a prim-ministrului faţă de aceste afirmaţii. F.D.G.R. a dovedit în existenţa lui de 27 de ani că duce o politică constructivă, proeuropeană şi proatlantică, pentru democraţie şi un stat de drept. Etnicii germani din România sunt cetăţeni loiali ai ţării şi condamnă aceste manevre de dezbinare a societăţii româneşti. Pentru mine este o deosebită onoare să-i reprezint în Parlamentul României. Vă mulţumesc frumos pentru atenţie. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Florinel Stancu.

Florinel Stancu Declaraţie politică cu privire la situaţia satului românesc. Bună dimineaţa! Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. În declaraţia politică de astăzi vreau să vorbesc despre satul românesc şi atenţia de care acesta are nevoie. Am decis să vorbesc despre temele şi preocupările satului românesc pentru că acolo, la sate, locuieşte aproape jumătate din populaţia acestei ţări. În prezent, 86% din teritoriul României şi 90% din teritoriul european sunt ocupate de colectivităţile rurale, iar în România, puţin peste 40% dintre oameni locuiesc la sat. Sunt date statistice care ne sugerează că zona rurală trebuie să ne preocupe destul de mult. Nu mai putem ignora situaţia care indică mărirea decalajului dintre rural şi urban. Nu ne mai permitem să tratăm cetăţenii de la sate ca pe nişte străini nedoriţi. Satul românesc nu merită să fie abandonat doar pentru faptul că urbanizarea este mai profitabilă. Acolo e o parte din civilizaţia românească, acolo mai găsim păstrate valorile neamului nostru. Ca decalajul să nu se adâncească e nevoie urgentă de măsuri care să reducă abandonul şcolar, să ofere condiţii pentru activităţi agricole profitabile, să renască procesul de creare a locurilor de muncă, să oprim depopularea şi căderea comunităţilor rurale într-o criză nedorită pentru această ţară. Satele româneşti nu sunt o povară, ele pot face parte din proiectul nostru de ţară. Partidul Social Democrat a fost întotdeauna preocupat să ofere sprijin susţinut pentru românii din mediul rural, când alţii se mulţumeau doar să critice şi să condamne acest sprijin. Cu alte cuvinte, conştientizarea şi ridicarea problemelor satelor noastre pe agenda publică nu sunt un lucru rău, ci o necesitate stringentă. Cunoaştem cu toţii problemele pe care populaţia rurală e nevoită să le înfrunte, iar ele nu sunt puţine. Din acest motiv ne dorim să rezolvăm lipsa cadrelor didactice din mediul rural, să înlesnim accesul la sănătate, să înlăturăm greutăţile pe care le înfruntă tinerii de la ţară. Dacă nu le discutăm şi rezolvăm, ele vor accentua fără încetare decalajul şi inegalitatea dintre cetăţenii acestei ţări. De aceea, stimaţi colegi, vă rog să lăsăm la o parte bătăliile politice şi vă îndemn să ne implicăm într-un mod asumat şi aplicat în găsirea de soluţii pentru dezvoltarea traiului de la sate. În Programul de guvernare ne-am propus să oferim satelor o direcţie de dezvoltare. Ca ea să devină posibilă, este nevoie de implicare şi de politici specifice. Ne-am propus să sprijinim agricultura de familie sau pe micii producători de la sate. Înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare a legumelor şi fructelor din bazinele legumicole, în vederea valorificării integrale a producţiei, este un proiect la care ţinem şi prin care năzuim să producem o dezvoltare a capacităţii de producţie şi crearea de noi locuri de muncă. Guvernul îi va scuti de impozitul salarial pe cei care angajează tineri sub 40 de ani din mediul rural. Eliminarea impozitelor pe terenurile agricole lucrate şi pe utilaje este o altă măsură pe care o preconizăm. Sunt programe standard şi politici de masă care vor fi declanşate prin Programul "Modernizarea satului românesc", menite să ofere zece servicii de bază pentru locuitorii de la sate: apă, gaze, canalizare şi altele. Desigur că această scurtă intervenţie nu o să-mi permită o descriere detaliată a ruralului nostru. Sunt multe lucruri de spus, de prezentat şi de cercetat. E o chestiune prea complexă care să poată fi explicată în aceste rânduri şi care să poată fi rezolvată doar de la nivel central. De aceea, îndemn românii de la ţară să fie activi, să acceseze programele de finanţare puse la dispoziţie de Guvern, în special cele europene. Îi încurajez să continue procesul de înfrăţire cu alte localităţi din Uniunea Europeană. Asemenea demersuri oferă avantaje importante pentru proiectele din agroturism. Unii agricultori mai mici se pot îndrepta către agricultura bio, o ramură tot mai tentantă, care poate reprezenta o şansă pentru anumite comunităţi. Comerţul meşteşugurilor este o altă ramură pe care îi invit să o exploateze. La Comisia pentru industrii şi servicii am discutat deja cu colegii propunerea unei legi a meşteşugurilor, menită să simplifice şi să stimuleze activităţile oamenilor talentaţi şi dedicaţi. Promit să aduc îmbunătăţiri la ea şi să o susţin. Doar aşa vom reuşi în următorii 4 ani să mişcăm lucrurile din loc şi să elaborăm un parcurs ce va duce la o dezvoltare sănătoasă a satului românesc. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Sunt nevoită să vă reamintesc că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate fi mai mare de trei minute, potrivit regulamentului. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa? Nu este. Domnul deputat Florin Roman? Vă rog.

Florin-Claudiu Roman Sărut mâna! Bună dimineaţa! Declaraţia politică este intitulată "Centenarul Unirii nu va putea fi organizat doar cu vorbe, domnilor guvernanţi şi parlamentari ai PSD-ALDE!". După cum am mai semnalat recent, actuala Coaliţie PSD-ALDE nu acordă deloc atenţia cuvenită problemelor legate de organizarea concretă şi planificarea din timp a evenimentelor dedicate Centenarului Unirii. Considerând că lucrurile nu pot fi tergiversate la nesfârşit, m-am întâlnit zilele trecute, împreună cu ceilalţi colegi parlamentari liberali de Alba, cu conducerea primăriei şi cu cea a Consiliului Judeţean Alba, în vederea discutării problemelor legate de susţinerea proiectelor care ar trebui cât mai repede demarate pentru Centenar. Ca urmare a acestei întâlniri, semnalez guvernanţilor faptul că suma necesară pentru finanţarea proiectelor de infrastructură culturală pentru Centenar nu este una astronomică. Sunt necesari în jur de 60 milioane de euro, adică o sumă care reprezintă 1% din fondul aflat la dispoziţia ministrului dezvoltării pentru finanţarea proiectelor derulate prin PNDL. Totodată, semnalez faptul că majoritatea parlamentară PSD-ALDE, deşi susţine, încă de pe vremea guvernării Ponta, că va demara un plan măreţ dedicat Centenarului, aceasta obstrucţionează de fapt chiar realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, monument care riscă să nu se mai poată concretiza până la Centenar, deoarece propunerea legislativă care se referă la finanţarea acestui proiect cu suma de 15 milioane lei, deşi a trecut de votul Senatului de foarte multă vreme, de 2 ani zace în sertarele Comisiei pentru buget, finanţe a Camerei Deputaţilor, condusă de domnul Liviu Dragnea. După cum putem lesne constata, anul acesta, colegii din Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE au cu totul alte priorităţi - ne amintim de celebra ordonanţă a ruşinii -, în loc să se preocupe de problemele reale ale românilor sau de proiectele naţionale, printre care se află şi Centenarul Unirii, adică 100 de ani de la făurirea statului român modern. Fac un apel la toate partidele parlamentare - considerând că acest eveniment deosebit de important pentru toţi românii nu poate fi celebrat aşa cum ar trebui, pe măsura importanţei lui istorice unice - dacă toate forţele politice din România, fie că se află la putere sau în opoziţie, nu înţeleg că trebuie să facă urgent front comun pentru concretizarea acestui proiect. Mai mult decât atât, având în vedere că Centenarul Unirii este chiar parte a Proiectului de ţară, cred că acesta poate fi realizat cu succes numai dacă, în sfârşit, şi noi, clasa politică, vom înţelege că aşa cum a fost nevoie de consens la intrarea României în NATO şi de consens la intrarea României în Uniunea Europeană, Centenarul Unirii, 100 de ani de la Marea Unire, este al tuturor românilor, nu al unui partid sau nu al unui parlamentar dintr-o parte sau alta. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Doru Coliu? Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Iulian Bulai? Din partea Grupului PMP, domnul Doru Coliu.

Doru-Petrişor Coliu Bună ziua, doamnă preşedinte! Bună ziua, dragi colegi! Declaraţia mea politică este despre românii din Marea Britanie. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vineri, 17 februarie 2017, am participat la întâlnirea comisiilor parlamentare reunite, pentru românii de pretutindeni, pentru industrii şi servicii, politică externă şi afaceri europene ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu ocazia vizitei domnului Michel Barnier - negociatorul şef al Comisiei Europene pentru ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană. În cadrul acestei întâlniri i-am adresat, în limita timpului alocat, cât mai multe dintre întrebările centralizate de la românii stabiliţi pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii. Concluziile care s-au desprins din această întrevedere sunt acelea că încă nu se cunoaşte politica de emigrare pe care Regatul Unit al Marii Britanii o va adopta după Brexit, însă ceea ce se poate promite este faptul că se vor depune toate diligenţele necesare pentru ca cetăţenii Uniunii Europene să îşi păstreze toate drepturile pe care le au în prezent. Vor exista discuţii prioritare pe această temă, având în vedere că şi britanicii au cetăţenii lor pe teritoriul Uniunii Europene şi vor dori menţinerea drepturilor acestora. De asemenea, se va iniţia un acord tranzitoriu prin care persoanele care au dreptul de a studia pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii să îşi poată duce studiile la final. Intenţiile domnului Michel Barnier, concretizate în acest moment prin vizitele întreprinse în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, sunt acelea de a fi împreună în această negociere, având în vedere că statele membre ale Uniunii Europene au probleme comune, axate în principal pe piaţa unică şi pe libera circulaţie a cetăţenilor şi a mărfurilor. Astfel, fac un apel către toţi europarlamentarii şi parlamentarii români, ca aceştia să îşi aducă contribuţia în susţinerea intereselor cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii, în vederea soluţionării tuturor problemelor pe care aceştia le întâmpină în urma declanşării ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. De asemenea, vă solicit declanşarea negocierii unui acord, înainte de Brexit, care să menţină şi întărească drepturile şi libertăţile cetăţenilor români care studiază şi muncesc pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii. Domnilor, interesele cetăţenilor români sunt mai presus de interesele politice! Vă mulţumesc. Doru-Petrişor Coliu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Grupul USR, domnul deputat Iulian Bulai.

Iulian Bulai Mulţumesc, doamnă preşedinte! Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Declaraţia mea politică se numeşte "Lipsa jurnalismului de investigaţie din cadrul televiziunii şi radioului public". Bugetul pentru anul 2017, recent aprobat, conţine o alocare de circa 300 de milioane de euro pentru Societăţile Române de Televiziune şi Radiodifuziune. Date publice arată că acest buget este aproape echivalent cu suma totală a veniturilor pe care toate instituţiile media private din România le obţin din piaţa de publicitate. Vorbim despre toate posturile TVR şi Radio România Actualităţi din Bucureşti şi din ţară faţă de sute sau mii de mijloace de comunicare private, respectiv site-uri, publicaţii tipărite, radiouri sau televiziuni. Deşi beneficiază de un astfel de buget cumulat, cele două instituţii mediatice, susţinute financiar din bani publici, chiar dacă a fost anulată taxa radio-tv, nu investesc în cea mai importantă ramură a jurnalismului, şi anume investigaţia. De ce? Motivele sunt multe şi complexe, iar cineva ar trebui să îi lămurească pe cetăţeni în privinţa acestui aspect. Sunt foarte puţine canale mass-media care se ocupă de astfel de materiale jurnalistice, tocmai din cauza resurselor financiare insuficiente. Acesta este motivul pentru care nu înţeleg de ce Televiziunea Română şi Societatea Română de Radiodifuziune nu investesc şi în acest tip de jurnalism. Sunt convins că printre cele câteva mii de angajaţi se găsesc mulţi profesionişti care le-ar putea prezenta românilor informaţii valoroase, care să reflecte realitatea cotidiană, şi nu doar pe cea favorabilă politicienilor aflaţi la putere. Este adevărat, cele două instituţii mediatice furnizează conţinut cultural, dezbateri politice şi emisiuni din diferite sectoare de activitate economică. Este rolul Televiziunii Române şi al radioului public de a educa, de a informa, dar, personal, mă simt deranjat că cele două organisme mediatice publice nu justifică exact rolul pe care presa liberă ar trebui să îl aibă, acela de câine de pază al democraţiei. Plătim 300 de milioane de euro anual pentru a întreţine un aparat de propagandă sau trebuie să avem instituţii media publice puternice, care să practice un jurnalism critic, fără a ţine cont de culoarea politică? Stimaţi colegi parlamentari, Stimaţi guvernanţi, Indemnizaţiile colosale primite de membrii Consiliului de Administraţie al SRR, diurnele şi primele acordate cu ocazia zilelor de naştere sau bonusurile salariale nu îşi regăsesc utilitatea în produsul final care ajunge la cetăţeni. TVR şi Radio România Actualităţi sunt două instituţii mamut care toacă banii publici neraţional. Cei în drept ar trebui să numească oameni competenţi la vârful structurilor din care sunt formate cele două organisme mediatice publice şi să le dea mână liberă pentru a reforma jurnalismul plătit din bani publici. Deputat Iulian Bulai, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Simona Bucura-Oprescu Onorată asistenţă, Stimaţi colegi, Legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017 au fost publicate, vineri, în Monitorul Oficial şi au intrat ieri în vigoare. Am adoptat un buget echilibrat şi sustenabil, care conţine toate măsurile cuprinse în Programul de guvernare, un program pe care ni l-am asumat cu toată încrederea şi responsabilitatea. În doar o lună şi jumătate de la învestirea Guvernului Grindeanu, putem vorbi despre mai multe măsuri din Programul de guvernare realizate de Guvernul Grindeanu decât au făcut alte guverne timp de patru ani. De la eliminarea a 102 taxe nefiscale, creşterea salariului minim la 1.450 lei, majorarea salariilor din administraţia publică locală cu 20%, din educaţie şi sănătate, creşterea cu 50% a salariilor pentru actori şi Programul "Prima chirie", până la creşterea punctului de pensie, a pensiei minime, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei sau majorarea indemnizaţiei pentru concediul de creştere a copilului şi a stimulentului de inserţie a mamelor care se întorc la locul de muncă, am urmărit asigurarea unui parcurs constant către îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Au fost adoptate, într-un timp foarte scurt, măsuri relevante ce privesc mediul de afaceri: impozit pe profit de 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi şi creşterea plafonului la 500.000 de euro, cifră de afaceri pentru firmele care pot beneficia de această facilitate; eliminarea impozitului pe profit, în primii 10 ani, pentru firmele ce desfăşoară activităţi de inovare şi cercetare-dezvoltare; eliminarea Formularului 088 privind firmele plătitoare de TVA; lansarea Programului de promovare a exporturilor. Totodată, Programul "Start-up Nation-Romania", pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, a fost deja adoptat de Guvern. Prin acest program ambiţios se estimează crearea a minimum 20.000 de noi locuri de muncă anual. "Start-up Nation-Romania" va motiva tinerii să rămână în ţară şi să desfăşoare activităţi de antreprenoriat, contribuind la crearea de noi companii în domenii cu valoare adăugată ridicată, companii de succes, care vor consolida economia românească. De asemenea, una dintre priorităţile Programului de guvernare este crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Prin memorandumul aprobat de Guvernul Grindeanu se pun bazele acestui instrument important pentru economia românească, care are drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, precum şi crearea de noi locuri de muncă. Alte măsuri puse în aplicare până în clipa de faţă privesc domeniul agriculturii, al sănătăţii, al dezvoltării locale, iar obiectivele noastre sunt bunăstarea tuturor românilor, întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Sunt prevăzute toate etapele adoptării şi aplicării, în continuare, a fiecărui program prezentat. Programul de guvernare al PSD este reflectat în bugetul de stat şi va fi respectat pe deplin, ceea ce înseamnă că va deveni realitate, şi prin aceasta vom transmite tuturor românilor încrederea că îşi pot construi viitorul aici, acasă. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin Bumb? Vă rog.

Sorin-Ioan Bumb Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi voi face o declaraţie politică legată de mirajul creşterii salariului minim pe economie. Mărirea salariului minim pe economie la 1.450 lei, măsură aflată în Programul de guvernare al Guvernului Grindeanu, a intrat în vigoare la 1 februarie. Această mărire de salariu este un cadou otrăvit făcut românilor de Guvernul PSD. Numeroşi analişti economici au avertizat că economia românească nu este încă pregătită să susţină această creştere de salarii. Astfel, efectele ei, în loc să fie unele pozitive, vor fi mai degrabă negative, punând o mare presiune pe umerii angajatorilor şi determinându-i pe unii dintre aceştia să concedieze oameni sau să lucreze cu oameni angajaţi la negru, virând către economia subterană. Se creează astfel un cerc vicios, ce va duce la pierderea de locuri de muncă, la creşterea şomajului în rândul categoriilor celor mai vulnerabile - tinerii şi cei trecuţi de 50 de ani - , la încasări mai mici la buget, la scăderea puterii de cumpărare a românilor. Stimaţi colegi, Nu trebuie să uităm că România este o ţară cu o pondere mare a persoanelor cu venituri reduse şi este nevoie de măsuri pentru ajutorarea acestor oameni. Este nevoie însă de măsuri sustenabile, bine gândite, nu de acţiuni ce dau bine doar la televizor, precum această creştere a salariului minim, ce a fost făcută doar din raţiuni politice şi electorale. Nefiind corelată cu economia reală, cu creşterea economică, cu performanţele pieţei reale a muncii sau cu crearea de noi locuri de muncă, această mărire artificială de venituri îi va determina pe patroni şi pe angajaţi, deopotrivă, să fie complici împotriva statului pentru a supravieţui. Cazurile de muncă la negru se vor înmulţi, indiferent de sancţiunile care se vor aplica, pentru că sărăcia este cea care îi determină pe mulţi dintre români să accepte orice formă de angajare. Doar în 2016, potrivit datelor oficiale, 1,5 milioane de persoane munceau la negru, producând economiei naţionale o pierdere de peste două miliarde de euro anual. Iată de ce această mărire a salariului minim pe economie nu este o măsură de ajutorare a celor cu venituri mici, ci este doar un gest pur politicianist, praf în ochii românilor. Deputat de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Marius Budăi.

Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos. Obiectul declaraţiei politice - "Priorităţile Guvernului Grindeanu şi ale parlamentarilor PSD-ALDE sunt creşterea veniturilor pentru toate categoriile sociale, investiţii în dezvoltarea locală şi predictibilitate pentru mediul de afaceri". Stimaţi colegi, În prima lună de guvernare, noul Guvern a adoptat o serie de măsuri pentru salariaţi, pensionari, studenţi şi firme. Prin aceste decizii, partidul nostru oferă o primă garanţie românilor, că tot ceea ce a fost prezentat în ultimele două luni începe să se realizeze. Fiecare dintre măsurile adoptate de Guvernul Grindeanu reprezintă promisiuni prezentate de PSD în timpul campaniei electorale. De aceea, este foarte important ca acest Guvern să revină la calendarul de guvernare şi la realizarea programului care a fost validat prin votul cetăţenilor. O măsură deosebit de importantă la care se lucrează acum la nivelul Guvernului este Legea prevenţiei fiscale. Este un proiect esenţial pentru mediul de afaceri, un proiect care, în scurt timp, se va afla pe masa Comisiei pentru buget, finanţe din fiecare Cameră a Parlamentului. Fac un apel la toţi colegii parlamentari, indiferent de grupul politic din care fac parte, să aibă o atitudine constructivă faţă de acest proiect. Fac, de asemenea, apel la preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, să nu blocheze şi această lege, aşa cum a procedat cu alte legi importante, aşteptate cu mare interes de români. Blocajul şi conflictele dintre oamenii politici nu pun mâncare pe mesele românilor şi nu aduc niciun ban în plus în buzunarele cetăţenilor acestei ţări. De aceea, fac apel la toţi decidenţii politici să adopte o atitudine constructivă, consensuală şi de deschidere la dialog pentru promovarea Legii prevenţiei fiscale. Subliniez faptul că, în prezent, controlul fiscal produce cele mai multe victime la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, care în proporţie de peste 90% sunt firme cu capital integral românesc. IMM-urile nu au armate de avocaţi şi nu au resurse pentru a suporta amenzile pentru tot felul de chichiţe găsite de inspectorii fiscali. La acest nivel, controalele se soldează, deseori, fie cu închiderea firmei, fie cu pierderea unor venituri la bugetul de stat. Scopul controlului fiscal trebuie să fie conformarea, nu sancţionarea. Scopul nu este să închidem firmele, ci să ajutăm să înţeleagă regulile şi să le aplice corect. Interesul statului este să încaseze taxe de la aceste firme, nu să le desfiinţeze. Am vorbit cu reprezentanţi din Ministerul Finanţelor şi cu cei care au lucrat la acest program de guvernare. Am discutat despre acest subiect şi cu mulţi oameni de afaceri din judeţul Botoşani, judeţ pe care îl reprezint în Parlament. Vreau să vă spun că toţi privesc cu interes această lege şi îşi doresc să fie adoptată cât mai curând. Este o lege bună, în opinia mea, care ar trebui să ne aducă pe toţi parlamentarii la masa dialogului onest şi îmi doresc din tot sufletul să realizăm un consens politic pe acest subiect. Principiul fundamental al Legii prevenţiei este să nu mai existe nicio măsură de sancţionare, fără o acţiune de prevenţie premergătoare. Prin urmare, la prima vizită a organului de control nu se vor acorda amenzi contravenţionale. În această etapă, rolul inspectorului fiscal va fi doar de a identifica erorile antreprenorului în aplicarea măsurilor fiscale...

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi expunerea, pentru că aţi depăşit timpul prezentării declaraţiei. Vă rog.

Marius-Constantin Budăi ... În această etapă nu vor fi aplicate amenzi şi se va stabili un plan de conformare. Având în vedere argumentele pe care vi le-am prezentat, vă rog, stimaţi colegi parlamentari din opoziţie, să susţineţi această lege, pentru că e un act normativ extrem de important pentru antreprenorii români.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolae Neagu. Vă rog.

Nicolae Neagu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Dragi şi stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Bugetul de stat pe anul 2017 al Guvernului Grindeanu, susţinut de PSD-ALDE - investiţii publice noi, zero pentru judeţul Sibiu". În acest moment, din anexele pe ministere, la Capitolul "Investiţii majore", posibile în judeţul Sibiu, există un mare nimic. Centura vest-sudică de ocolire a Sibiului, Centura ocolitoare a municipiului Mediaş, noul Spital Judeţean de Urgenţă Sibiu, modernizarea Transfăgărăşanului, construcţii de locuinţe ANL în Mediaş şi Sibiu, construirea de bazin de înot în Mediaş sau suplimentarea sumei necesare întreţinerii drumurilor judeţene, toate cuprinse în amendamente depuse şi susţinute în comisii şi în plen de parlamentarii PNL Sibiu, nu se regăsesc printre preocupările Guvernului Grindeanu. Am înţeles, parcurgând presa locală din ultimele zile şi pagini de Facebook, că sunt parlamentari, alţii decât cei ai PNL Sibiu, care au introdus şi au susţinut aceste amendamente la bugetul de stat şi care se justifică în fel şi chip. Dacă ar fi corecţi şi nu s-ar ascunde după explicaţii mincinoase sau parţial adevărate, ar face publice amendamentele lor cu propuneri de investiţii publice necesare judeţului Sibiu. Altfel, înţeleg că se mulţumesc cu acest mare zero investiţional public, ce se vede în acest moment pentru sibieni. Eu aştept însă punctual, pe parcursul exerciţiului bugetar, pe parlamentarii PSD-ALDE de Sibiu să vină să susţină proiectele de investiţii publice ale judeţului, cele menţionate de noi şi altele, de ce nu? Cu toţii suntem sibieni sau medieşeni şi ar trebui să avem preocupări oneste şi corecte faţă de urbe şi cetăţeni, şi acolo unde oamenii cer şi putem ajuta, să ajutăm, nu să găsim scuze. Mediaşul are nevoie de centură ocolitoare şi de investiţii publice pe care să le susţină senatorul de Mediaş, Viorel Arcaş, aşa cum avem nevoie de un spital judeţean de urgenţă pentru toţi locuitorii judeţului Sibiu. Pentru corecta informare, amendamentele parlamentarilor PNL de Sibiu la bugetul de stat au fost susţinute de aceştia în comisiile de specialitate din care fac parte fiecare şi în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. În şedinţa comisiilor reunite pentru buget, finanţe, le-am susţinut ca membru al comisiei, şi unul dintre amendamente a fost respins la limită, 14 voturi contra şi 13 voturi pentru, cel prin care solicitam suma de 135 de mii mii lei pentru noul Spital de Urgenţă Sibiu şi care a fost susţinut în comisie şi de preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe din Senat, domnul senator al PSD, Viorel Arcaş. Dacă se vrea, uneori se şi poate! Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Doamna deputat Oana Vlăducă, Grupul parlamentar al PSD.

Oana-Silvia Vlăducă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţie politică intitulată "Criza, ca agent electoral". Stimate colege, Stimaţi colegi, Vă mărturisesc că nu am înţeles niciodată apetitul unora pentru autodistrugere. Să-ţi canalizezi energii, timp şi resurse de tot felul numai pentru a împiedica un progres, o dezvoltare este, cred, cel mai derizoriu mod în care poţi acţiona ca persoană cu funcţie în stat, cu autoritate. Şi, totuşi, vedem că se întâmplă. După momentul 11 decembrie, am crezut, naivi, că meciul politic s-a închis şi România îşi va putea relua un curs al normalităţii pe care îl clamam cu toţii în campanie. Adică să avem rapid un prim-ministru şi un guvern învestit, expresie a majorităţii parlamentare care să înceapă să lucreze pentru aplicarea programului de guvernare. Ce s-a întâmplat ţine de absurd şi inconştienţă. Incapabil să-şi accepte înfrângerea politică din alegeri - da, a lui, personală -, preşedintele Klaus Iohannis a abandonat orice legătură cu Constituţia şi rolul său şi s-a înrolat într-un demers conştiincios de subminare a majorităţii parlamentare şi a guvernului legitim. Respingerea fără nicio explicaţie a lui Sevil Shhaideh, amânarea fără nicio explicaţie a desemnării lui Sorin Grindeanu, întârzierea adoptării bugetului în numele avizului CSAT sau amânarea promulgării în numele unor temeri doar de el ştiute - toate au fost acţiuni evidente de sabotaj. Desigur, cel mai periculos gest a fost manipularea şi alimentarea protestelor de stradă, în vârful cărora s-a urcat şi a profitat cu cinism. De ce să faci asta? Răspunsul se numeşte: Programul de guvernare al PSD şi ALDE! Nu este pentru nimeni un secret că portofoliul de măsuri prevăzute în programul de guvernare, cu termene şi un calendar de aplicare foarte riguros, este, probabil, cel mai ambiţios din câte s-au asumat până acum la nivel de ţară. Punerea lor în practică ar însemna redefinirea politicilor de dezvoltare, prin dinamizarea economiei, în consens cu bunăstarea cetăţenilor, creşterea veniturilor şi scăderea taxelor. Ca o paranteză, eu, personal, m-am săturat să tot aud propagandişti ai politicilor de austeritate şi apologeţi ai unui model economic falimentar, în care "dezvoltarea" nu se întoarce niciodată în buzunarele oamenilor. Avem, deja, o evidenţă: Guvernul PSD-ALDE a realizat într-o lună de zile mai multe lucruri bune decât au făcut "tehnocraţii" într-un an. Calendarul de măsuri e respectat, miniştrii îşi fac datoria, toată lumea munceşte şi îşi vede de treabă. Or, abia asta este vulnerabilitatea Preşedintelui ţării şi a celor care-i deservesc interesele. Un guvern care să pună în aplicare planul de măsuri prezentat în campanie ar însemna mult bine pentru români şi pentru România, dar ar fi o catastrofă pentru candidatul Klaus Iohannis. Şi atunci, soluţia cea mai la îndemână este alimentarea cu orice preţ a crizei, sub toate formele sale. Câtă vreme românii se vor lupta între ei pe teme mai degrabă marginale, dar hiperbolizate ca fiind "de viaţă şi de moarte", lucrurile vor stagna. Câtă vreme România va fi măcinată de conflicte şi nervi, dezbaterea onestă şi munca în echipă vor avea de suferit. Câtă vreme vom crea războaie sociale, instituţionale şi vom antagoniza categorii întregi de cetăţeni, programul de guvernare va fi afectat. Iar acest neajuns va fi folosit în interes politic. Preşedintele şi partidele din jurul său vor o criză continuă în România şi vor fi în stare de orice pentru ca starea de tensiune, conflict să persiste. O vor hrăni periodic cu subiecte şi se vor urca pe "victime". Scenariul lor pare scris, deja. Rămâne doar ca noi să ne decidem ce facem: cădem în acest păcat sau îl ignorăm şi urmăm un scenariu mult mai onest: Programul de guvernare!

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să vă finalizaţi expunerea! Mulţumesc.

Oana-Silvia Vlăducă Opţiunea îmi pare obligatorie. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Dâmboviţa, Oana Vlăducă.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mugurel Cozmanciuc. Nu este prezent. Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu. Vă rog.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică reprezintă un punct de reflecţie asupra zonei istorice a Moldovei în viitorul apropiat. Dragi colegi, Pe mulţi dintre dumneavoastră v-am auzit declarând în ultimele zile că asistăm, cel mai probabil, la o sciziune a ţării, că generaţia tânără a ajuns să fie în contradicţie cu generaţia părinţilor, de aceea consider că este nevoie de soluţii pentru a nu diviza societatea. Sunt de acord cu acest lucru, însă astăzi nu vreau să vă vorbesc despre mişcările sociale, ci despre o altă situaţie care s-a petrecut şi care adânceşte un decalaj deja existent. Din păcate, mulţi dintre colegii mei nu au înţeles că au fost aleşi ca să reprezinte interesul cetăţenilor. Drept urmare, când s-a votat bugetul, prin votul lor, i-au privat de şansa de a trăi într-o regiune care se dezvoltă, care începe să recupereze decalajul, în comparaţie cu celelalte regiuni ale ţării. Regiunea de nord-est a Moldovei a fost vitregită la elaborarea bugetului pe anul în curs, iar amendamentele propuse de mai mulţi parlamentari din zonă, depuse cu scopul de a ajuta, au fost respinse. Datoria noastră, ca parlamentari, e să fim preocupaţi de toţi cetăţenii, să nu facem diferenţe între regiunile ţării, ci să gândim legi şi măsuri care să ajute la o dezvoltare uniformă, să asigure un trai egal pentru toţi cetăţenii ţării. Am rugămintea ca în acţiunile viitoare să avem în gând acest lucru, ca prin legile şi măsurile pe care le propunem să ne gândim la binele celor mulţi, la cum să facem să avem o ţară din care copiii şi nepoţii noştri să nu îşi dorească să plece, ci să rămână pentru a putea crea ceva, pentru a lăsa ceva în urma lor. Să nu uităm că într-adevăr avem nevoie de unitate, mai ales că în curând vom celebra centenarul Marii Unirii. Am încredere şi voi munci ca regiunea istorică a Moldovei să nu devină Cenuşăreasa României. Îmi vin acum în minte cuvintele Marelui Ştefan din "Apus de Soare": "Moldova nu-i a mea, nici a voastră, ci a urmaşilor voştri, în veacul vecilor". Dar el era atunci la apus. Eu aş spune astăzi: Moldova e a mea şi a voastră, a tuturor românilor. Haideţi să o dezvoltăm, să o putem lăsa, peste ani, urmaşilor noştri, frumoasă şi întreagă, într-o Românie prosperă. Vă mulţumesc. Laurenţiu Leoreanu, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 29, Neamţ.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Marius Pascan. Vă rog.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Marius Paşcan este numele meu. Doamnă preşedinte de şedinţă, Distinşi colegi deputaţi, Intervenţia mea se intitulează "Democraţia, o dispută insurmontabilă între cantitate şi calitate" . Sarabanda protestelor publice, sutele de mii de protestatari care au ieşit consecvent în pieţele publice, revoltaţi pe manevrele nocturne ale Guvernării PSD - ALDE pe seama ordonanţei privind dezincriminarea abuzului în serviciu şi protejarea unor infractori sub acoperire politică penală, au bulversat România. Au creat prilejul unor dezbateri reverberate prin mass-media, privitoare la însăşi fundamentele statului de drept, ale democraţiei, dacă aceste asumări ale organizării statale mai sunt veritabile şi funcţionale în România zilelor noastre. Cu alte cuvinte, au revenit în retorica publică noţiuni de bază ca "demos" - popor, şi "kratos" - putere, adică puterea poporului. Cât este de legitimă actuala putere politică, cât este de drept ca în numele a circa trei milioane de votanţi, dintr-un total de 18 milioane, adică vreo 18 la sută, să guverneze autoritar, ignorându-i pe toţi ceilalţi?! Dacă democraţia este fondată, în esenţa sa, după cum susţine Vladimir Volkoff, doar pe cantitatea de votanţi, şi nu pe calitatea acestora, atunci, în mod fatidic, "într-o democraţie, în mod necesar, întotdeauna, prin definiţie, cantitatea este mai importantă. Gândirea democratică face abstracţie de calitatea alegătorului. Asta mă şochează". Sau, după cum o descria cinic, dar plastic, Benjamin Franklin: "Democraţia e atunci când doi lupi şi un miel votează ce să mănânce la prânz. Libertatea e atunci când mielul, bine înarmat, contestă votul..." Preocupat de acelaşi subiect controversat, în "Criza lumii moderne", René Guénon scria: "Însuşi fondul ideii democratice este acela că un individ are exact aceeaşi valoare ca şi altul, deoarece sunt egali numeric, cu toate că ei nu pot fi niciodată egali altfel decât numeric". De-a dreptul fatalist, Seneca mergea până la a afirma că "opinia mulţimii este indicele răului cel mai mare", iar Gandhi observa că "eroarea nu devine adevăr înmulţindu-se". Tot regimuri de sorginte democratică au făcut ca marele filosof Socrate să fie condamnat la moarte, acuzat că deşi este un om iscusit, "cugetă la cele din cer şi cercetează toate câte se află sub pământ şi face să învingă judecata strâmbă". Iar Napoleon al III-lea a fost ales democratic în cel de-al doilea imperiu francez, precum şi Adolf Hitler în postul de Cancelar al Reichului, validând conceptul conform căruia idealurile democratice au generat cele mai draconice totalitarisme politice.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi expunerea! Mulţumesc.

Emil-Marius Paşcan Să nu omitem recentul exemplu din Marea Britanie, care s-a rupt de Uniunea Europeană, după ce s-a demonstrat că o parte semnificativă dintre votanţii englezi a recunoscut, ulterior scrutinului electoral, că nu prea au ştiut despre ce e vorba, adică ce au votat. Aşadar, să ne bucurăm de privilegiile statului democratic, admiţând că nicio formă de organizare politică statală nu este pe acest pământ perfectă. Democraţia funcţionează în România, chiar dacă într-o manieră originală, adeseori discutabilă, şi se cuvine să o apărăm, nu doar prin puterea cantităţii, ci armonizând aşteptările generale cu calitatea unor oameni politici şi a proiectelor asumate electoral în mod responsabil şi onest. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Costel Lupaşcu. Vă rog.

Costel Lupaşcu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice este "Guvernul trebuie să facă achiziţii multianuale pentru vaccinurile copiilor". Stimaţi colegi, Am văzut în presă o ştire care în primă fază mi s-a părut incredibilă. Fostul Guvern, condus de domnul Dacian Cioloş, a aprobat prin hotărâre de Guvern un buget multianual de 1,6 miliarde euro pentru achiziţia a patru corvete multirol, în vederea dotării armatei române. Nu pun în discuţie oportunitatea sau preţul unei astfel de achiziţii. Presupun că cele patru corvete sunt necesare şi ştiu că România s-a angajat faţă de partenerii NATO să facă investiţiile necesare pentru dotarea corespunzătoare a armatei române, astfel încât să facă faţă unor noi provocări. Repet, nu pun în discuţie această oportunitate, ci legalitatea şi atitudinea fostului Guvern în această materie. Ceea ce m-a deranjat, însă, cel mai tare, este că Guvernul Cioloş nu a avut o atitudine similară în ceea ce priveşte aprobarea bugetelor multianuale în domeniul achiziţionării vaccinurilor obligatorii pentru imunizarea copiilor nou-născuţi. Oare bebeluşii acestei ţări sunt mai puţin importanţi decât cele patru corvete multirol? Iar dacă în cazul corvetelor s-a găsit şi soluţia, şi exprimarea normativă pentru alocarea unei sume uriaşe, de ce nu s-a găsit o soluţie pentru o sumă mult mai mică, pentru bugetarea multianuală a vaccinurilor copiilor? Sunt convins că Guvernul Cioloş şi fostul ministru al sănătăţii erau conştienţi de situaţia inevitabilă de epuizare a stocurilor, pentru că toată lumea ştie că orice procedură de achiziţie necesită o anumită perioadă de timp şi trebuie începută cu mult înainte de epuizarea stocurilor curente, dacă vrem cu adevărat să asigurăm continuitatea disponibilităţii unor produse absolut necesare, cum sunt serurile de imunizare a nou-născuţilor. Am lucrat în domeniul sănătăţii şi înţeleg foarte bine cât de importantă este administrarea unor vaccinuri în primele zile şi săptămâni de viaţă ale unui copil. De această schemă va depinde starea de sănătate a acelor persoane pe tot parcursul vieţii. Cred că este necesar ca Guvernul Grindeanu să îndrepte această carenţă sistemică în ce priveşte achiziţia de vaccinuri pentru schema obligatorie de imunizare a copiilor. Cred că este absolut necesar să se stabilească o formulă de finanţare multianuală pentru cumpărarea serurilor necesare. Cred, de asemenea, că trebuie să redăm capacitatea de producţie a Institutului Cantacuzino, care să producă măcar o parte din vaccinurile necesare. Sunt convins că Guvernul Grindeanu va găsi o soluţie legală pentru alocarea multianuală a finanţării necesare pentru achiziţia vaccinurilor obligatorii la copii. Este o promisiune electorală a partidului pe care îl reprezint şi sunt convins că Guvernul susţinut de majoritatea parlamentară va duce la bun sfârşit acest angajament. Vă mulţumesc. Deputat Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Olteanu. Vă rog.

Daniel Olteanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Judeţul Vaslui - asistat social, o manipulare". Stimaţi colegi, Am asistat, de la momentul prezentării proiectului de buget, la diverse interpretări ale acestuia. Una dintre ele priveşte modalitatea în care Executivul a avut în vedere repartizarea fondurilor la nivel local. În acest sens, apreciez că, de multe ori, dezbaterea a luat o turnură cu totul surprinzătoare, manipulatoare aş putea spune, şi mă întreb, cu privire la aceste interpretări: cui prodest ? În niciun caz locuitorilor vizaţi. Astfel, am aflat, ca locuitor al judeţului Vaslui, că ocupăm locuri fruntaşe în diverse topuri ale alocărilor, iar acest fapt ar trebui nu doar să ne consoleze, ci să ne ofere chiar satisfacţie. De pildă, suntem în topul celor care primesc fonduri din sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate, bani care merg spre sistemul de protecţie a copilului, bani care merg spre învăţământul special sau pentru asistenţa persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv pentru plata asistenţilor personali. Ni s-a atras atenţia inclusiv asupra banilor primiţi prin Programele naţionale "Cornul şi laptele" sau "Mere în şcoli". Am văzut diverse sublinieri cu privire la sumele alocate pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinţei sau, pur şi simplu, pentru plata personalului din învăţământ. Vreau să atrag atenţia că toate cele menţionate nu reprezintă altceva decât respectarea legii şi nimic mai mult. Atunci când Vasluiul este ras de pe hartă în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură, ni se atrage atenţia că sunt alocaţi totuşi nişte bani, în condiţiile în care aceste sume sunt obligatorii, nici măcar Guvernul PSD neputându-le bloca. Având în vedere populaţia judeţului şi valoarea totală a obiectivelor de investiţii derulate de Ministerul Transporturilor, judeţul Vaslui ar fi trebuit să primească aproximativ 100 de milioane de euro, asta fără a lua în considerare faptul că decalajul faţă de regiunile bogate nu se recuperează prin alocări proporţionale, ci investind mai mult în zonele sărace. Ei, bine, stimaţi colegi, judeţul Vaslui primeşte 0,0035%, adică nimic. Uşoara creştere la drumuri judeţene şi comunale nici măcar nu poate fi luată în considerare, având în vedere această gaură enormă. În aceste condiţii, a avea impresia că locuitorii judeţului Vaslui trebuie să fie mulţumiţi, este o sfidare la adresa lor. Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei sau fondurile pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului sunt obligatorii prin lege, nu reprezintă vreun favor, aşa cum insinuează unii. În locul celor care promovează acest tip de discurs, mi-ar fi ruşine să le transmit vasluienilor, şi pe această cale, că sunt cei mai săraci şi că vor rămâne aşa, din cauza obtuzităţii guvernanţilor. Stimaţi colegi, Vasluiul - asistat social nu va ieşi din această caracterizare decât în măsura în care vom avea şi vom vedea investiţii responsabile în infrastructură, nu texte populiste despre ajutoarele pentru încălzirea locuinţei. Stimaţi miniştri, Modernizaţi şi reabilitaţi infrastructura, legaţi judeţul Vaslui de vestul ţării, şi bugetul nu va mai fi apăsat de atâtea cheltuieli sociale! Actuala abordare nu face decât să consolideze sărăcia şi dependenţa faţă de bugetul central...

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi expunerea. Mulţumesc.

Daniel Olteanu ...iar modalitatea în care au fost respinse iniţiativele de dezvoltare a infrastructurii în zonă mă face să cred că totul e o politică programată de sărăcire continuă a celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene. Vă înşelaţi grav dacă aveţi impresia că vasluienii sunt români de categoria a doua, iar destinul lor e să stea cu mâna întinsă, pentru că aşa vrea puterea politică. Daniel Olteanu, deputat de Vaslui. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Mihaela Huncă. Este? Da. Vă rog.

Mihaela Huncă Doamnă preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice este "Implicarea autorităţilor locale pentru premierea olimpicilor". Am depus în Parlament un proiect de lege care priveşte implicarea autorităţilor locale în asigurarea fondurilor pentru premierea elevilor care participă la olimpiadele şi concursurile şcolare judeţene. Prin această propunere legislativă doresc ca toate consiliile judeţene să aloce finanţare de la bugetul local şi pentru acordarea premiilor copiilor care participă la competiţiile şcolare locale, şi nu doar la organizarea şi desfăşurarea concursurilor care au loc în fiecare an. Proiectul prevede ca valoarea distincţiilor să se stabilească în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de fiecare consiliu judeţean în parte. Am luat decizia de a realiza această iniţiativă, întrucât din experienţa pe care am avut-o la Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani am constatat că de fiecare dată am fost în imposibilitatea de a acorda premii pe măsura rezultatelor excepţionale pe care le-au obţinut elevii din judeţul Botoşani. Niciodată nu am avut fonduri suficiente pentru a premia toţii copiii care meritau acest lucru. Cred că trebuie să învăţăm să ne respectăm şi să încurajăm valorile noastre care pot face performanţă. Prin premierea elevilor care au cele mai bune rezultate, vom stimula şi motiva din ce în ce mai mulţi tineri să înveţe şi să se pregătească foarte bine pentru ceea ce va urma după şcoală. Obiectivul nostru, al Partidului Social Democrat, este ca fiecare român, indiferent de venituri sau de locul în care trăieşte, să aibă acces la toate formele de învăţământ, începând de la cel preşcolar, până la cel universitar. De aceea, vă cer sprijinul dumneavoastră pentru a susţine iniţiativa legislativă prin care consiliile judeţene pot să se implice direct în finanţarea premiilor acordate de unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare judeţene elevilor care obţin rezultate deosebite la olimpiadele, concursurile şi competiţiile şcolare organizate la nivel judeţean. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, deputat PSD, Botoşani.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. O să vă rog să închideţi microfonul, doamna deputat. Din partea Grupului PNL, domnul deputat Dumitru Oprea.

Dumitru Oprea Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică are titlul: "Influenţa Ordonanţelor nr. 13 şi nr. 14 asupra mediului de afaceri". În Programul de guvernare al PSD-ALDE, la Capitolul "Politici macroeconomice, fiscalitate, buget" este amintită, printre altele, şi predictibilitatea, astfel încât companiile să ştie, pentru următorii cinci ani, măsurile economice care le vizează. În schimb, predictibilitatea este total contrazisă de acţiunile iresponsabile ale guvernării actuale. Atât investitorii străini, prin vocea Consiliului Investitorilor Străini, cât şi o parte a reprezentanţilor comunităţilor de afaceri din România, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care Executivul României a încercat să modifice codurile penale. Asta, pentru că schimbările legislative făcute peste noapte, dedicate intereselor anumitor persoane, influenţează negativ mediul de afaceri. Cine mai investeşte într-o ţară în care guvernul dezincriminează infracţiunile grave? Dar dacă se hotărăşte să se facă tot peste noapte o naţionalizare? Mediul de afaceri are nevoie de reguli clare, care, odată stabilite, să fie valabile pe termen lung, cel puţin 5-10 ani. În afaceri este nevoie de predictibilitate, de transparenţă a procesului legislativ. Doar astfel se poate câştiga încrederea investitorilor, care, odată afectată, presupune un efort substanţial şi de durată pentru redobândirea ei, cu impact major asupra dezvoltării economice şi accesului la surse ieftine de finanţare. În contextul economic mondial, România are o şi mai mare nevoie de obiective clare, de stabilitate şi de respectarea principiilor statului de drept şi ale economiei de piaţă. Toate acestea sunt elemente esenţiale pentru mediul nostru de afaceri, încă în formare, pentru creştere economică pe termen lung, care să se reflecte în bunăstarea românilor. Deputat PNL, profesor Oprea.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Opriţi şi microfonul. Doamna deputat Natalia Intotero, Grupul parlamentar al PSD.

Natalia-Elena Intotero Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţie politică: "Ziua internaţională a limbii materne" Ziua de 21 februarie are o semnificaţie cu totul aparte, fiind o sărbătoare respectată în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică, culturală, precum şi multilingvismul. În Conferinţa Generală UNESCO din 17 noiembrie 1999, 21 februarie a fost proclamată Ziua internaţională a limbii materne. În 2000 Ziua internaţională a limbii materne a fost celebrată pentru prima dată de către Organizaţia Naţiunilor Unite. Prin intermediul acestei zile, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogăţiei diversităţii culturale. De altfel, potrivit UNESCO, în cazul în care nu avem în vedere implementarea de politici lingvistice coerente, jumătate din cele 6.000 de limbi vorbite astăzi vor dispărea până la sfârşitul acestui secol. Limba maternă este cea care păstrează istoria, tradiţia, cât şi cultura unui popor. De aceea, noi respectăm limba maternă a tuturor etnicilor care trăiesc în România. În aceeaşi măsură, este important ca românii noştri plecaţi peste hotare să nu-şi uite limba maternă. Doresc să mulţumesc, şi deopotrivă, să salut efortul pe care Guvernul României îl realizează susţinând proiecte prin care copiii românilor plecaţi din ţară pot învăţa limba maternă. Limba maternă rămâne - pentru mine cel puţin - limba în care spunem primul cuvânt - "mama". Limba maternă este firul nesfârşit care ne leagă de acasă, de cei dragi, de familie, oriunde am fi plecaţi vremelnic prin lume. Limba maternă este comoara cea mai de preţ a unui popor. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Din partea Grupului PMP, domnul deputat Petru Movilă. Vă rog.

Petru Movilă Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi colegi parlamentari de Iaşi, Sunt membru al Camerei Deputaţilor de 12 ani şi niciodată nu am asistat la un asemenea circ. Ce s-a întâmplat la votarea bugetului, când s-a votat un buget total nerealist, populist şi asumat într-un moment foarte greu pentru ţară, de către acest nou Guvern, nu am mai văzut niciodată. Un buget în care România nu este compusă decât din partea de vest şi de sud a ţării şi de aceea întreb unde este Moldova, stimaţi colegi? Unde sunt investiţiile majore promise pentru Iaşi? Aţi venit din patru în patru ani şi aţi promis marea cu sarea. Însă imediat după ce au trecut alegerile, v-aţi lepădat de unul dintre cele mai importante bazine de vot ale PSD-ului. Măcar dintr-o doză de bun-simţ şi respect faţă de alegătorii care v-au adus aici, în această sală, aţi putea să mai alocaţi un procent în plus pentru modernizarea drumurilor judeţene. Ca să ajungă să vă voteze ieşenii, nu de altceva. Stimaţi colegi din PSD, Stimate domnule Preşedinte, Vă provoc să discutaţi cu cei din Guvernul de anul viitor să aloce fix atâţia bani pentru judeţele pe care le reprezentanţi, câţi s-au alocat anul acesta pentru Iaşi. Nu cred că o să vă placă ce vedeţi. Unul dintre cele mai mari judeţe din ţară a primit cei mai puţini bani, mai puţini decât şase judeţe din Moldova şi de şapte ori mai puţini decât Teleormanul. Unde este autostrada Iaşi - Târgu Mureş? Unde este alocarea de fonduri pentru studiul de fezabilitate atât de necesar pentru demararea acestui proiect? Acum câţiva ani, colegii dumneavoastră, Victor Ponta şi Dan Şova deja îi tăiau panglica. Anul acesta nici măcar promisiuni nu am avut, ci doar explicaţii de genul că există o filă nepublicată a bugetului. Ţineţi filele din buget acasă, pe oala de smântână, şi le scoateţi când vine cineva de la Iaşi să vă întrebe de proiectele atât de necesare nouă? Domnilor colegi, Ce să mai vorbim despre bugetul pe care tocmai l-am votat, buget unde amendamentele s-au votat precum ouăle domnului Năstase?! Aţi învăţat să număraţi pe viitorul ieşenilor, pe seama unor investiţii de care depinde sănătatea, educaţia şi accesul la un trai decent pentru mai bine de 770.000 de cetăţeni ai acestei ţări. Aţi dat gir unui buget cu un deficit bugetar la limita de 3% din produsul intern brut, într-o perioadă când economia oricum creşte. Asta înseamnă că aţi lăsat România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică. Sunteţi pregătiţi să vă asumaţi o serie de măsuri dure, aşa cum au fost cele din anul 2010? Consiliul Fiscal ne confirmă că o astfel de situaţie corespunde unei politici fiscale prociclice, ce apasă pe acceleraţie în fază de expansiune, când economia ar creşte oricum. Aţi creat premisele necesităţii adoptării de măsuri de ajustare structurală, în condiţii de recesiune, o experienţă prin care România a trecut deja. Stimaţi colegi, Vă invit la o lecţie de geografie, să aflaţi, din nou, unde este Moldova şi în special Iaşiul. Poate în acest fel vă redescoperiţi ţara şi aflaţi că mai există şi alte judeţe în afară de Teleorman, Dolj şi Bucureşti. Să aveţi o zi la fel de bună ca a unui ieşean care circulă în fiecare zi pe drumul judeţean Iaşi - Ţibăneşti! Deputat Petru Movilă, Circumscripţia nr. 24 Iaşi. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Mai avem timp pentru o singură declaraţie politică şi o să încheiem cu doamna deputat Tamara Ciofu, Grupul parlamentar al PSD.

Tamara-Dorina Ciofu Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Guvernul Grindeanu şi majoritatea parlamentară PSD-ALDE au măsuri clare, prin care oferă tinerilor o perspectivă pentru dezvoltarea lor în România". Tinerii nu-şi pot dezvolta cariera dacă nu sunt susţinuţi prin programe speciale pentru ei. De aceea, noi avem prevăzut în Programul de guvernare şi au fost alocate fonduri în bugetul acestui an pentru aplicarea primelor măsuri prin care să le oferim tinerilor o perspectivă de dezvoltare în România, şi nu în alte ţări. Programul de guvernare PSD-ALDE prevede ca în trimestrul II al acestui an să fie aplicate proiectele pentru tineri, prin care aceştia să-şi însuşească o profesie. În acest an vor fi promovate măsuri prin care persoanele cu vârste între 16 şi 24 de ani vor beneficia de programe de ucenicie pentru învăţarea unei meserii, iar absolvenţii de studii superioare care au între 20 şi 24 de ani vor putea efectua stagii de pregătire pentru experienţa profesională. În acelaşi timp, în proiectul de guvernare se prevăd măsuri specifice pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii, prin internshipuri şi programe tip "Pasarelă". În prezent este în vigoare Legea nr. 335/2013, care reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenţii de facultate, în scopul asigurării tranziţiei acestora de la sistemul de educaţie la piaţa muncii, dar şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Cu toate acestea, conform studiilor recente realizate cu privire la piaţa muncii din România, unul din cinci tineri români, între 15 şi 29 de ani, nici nu învaţă şi nici nu lucrează. Unul din cinci tineri sub 25 de ani este şomer, 1,5 milioane de tineri români sunt în risc de sărăcie şi 70% dintre ei nu îşi permit să facă credit pentru o locuinţă. Având în vedere nevoia de a păstra în ţară tinerii profesionişti şi de a crea locuri de muncă calificare şi bine plătite, vă solicit ca împreună cu reprezentanţii Guvernului, să realizăm un grup de lucru la nivelul comisiilor parlamentare, pentru a fundamenta şi a pune cât mai rapid în aplicare toate programele din programul de guvernare votat de români, prin care le garantăm o perspectivă, atât absolvenţilor de liceu şi şcoli de meserii, cât şi celor cu studii superioare. Ţara noastră a fost prea mult timp dezbinată, au fost certuri permanente între diferite segmente ale societăţii, între cei care lucrează la stat şi cei din zona privată. Consider că a sosit timpul să avem coeziune între români şi solidaritate între generaţii, iar în Parlament să colaborăm pentru a susţine politic toate măsurile prin care să le garantăm tinerilor români un loc de muncă sigur şi un salariu decent, soluţii pentru a-şi achiziţiona locuinţa, care să le permită să-şi întemeieze o familie şi acces la servicii publice de calitate. Respingem categoric orice tentativă de dezbinare între cei care trăiesc la sat şi cei care trăiesc la oraş, între cei bogaţi şi cei săraci sau între simpatizanţii unui partid şi cei ai altui partid. Pe noi, cei de la PSD, ne interesează să asigurăm o viaţă demnă pentru fiecare român, fie că e angajat sau antreprenor, tânăr absolvent sau pensionar, profesor sau medic, inginer sau economist. România suntem toţi şi e important să fim uniţi, ca români. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Vă mulţumesc.