Ion-Marcel Ciolacu Până se finalizează rezultatul votului, vă propun să trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. 3. Strategia Naţională... Domnul Mocioalcă este? A, sunteţi dumneavoastră cu raportul. Vă mulţumesc mult. Vă propun să trecem la punctul 3. 3. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere şi proiectul de hotărâre au fost distribuite şi afişate. Dau cuvântul domnului deputat, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre. (Doamna senator Gabriela Creţu solicită să ia cuvântul.) Vă rog. Invocaţi vreun articol, doamna senator, din...? Vă rog.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Doamnă senator... Doamnă senator...
Ion-Marcel Ciolacu Da, dar eu vă dau voie după citirea raportului, la dezbateri, cu mare plăcere.
Ion-Marcel Ciolacu Vă rog frumos. Aşa este procedura regulamentară. Domnule deputat, îmi cer scuze. Am crezut că e o procedură de... a ordinii de zi.
Bogdan-Ionel Rodeanu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Scrisorii Preşedintelui României privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, în vederea întocmirii documentaţiei necesare aprobării în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. În conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional, având ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidenţial, conţinând totodată şi prevederi pe termen mediu şi lung. Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună pe data de 23 iunie 2020, au analizat conţinutul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada amintită. La lucrările comisiilor reunite a participat, în calitate de invitat, domnul Ion Oprişor, consilier prezidenţial, şeful Departamentului Securităţii Naţionale, din partea Administraţiei Prezidenţiale. În cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat următoarele. Actuala Strategie Naţională de Apărare a Ţării este structurată în 5 capitole, astfel: Capitolul 1 - România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională; Capitolul 2 - Interese şi obiective naţionale de securitate; Capitolul 3 - Evaluarea mediului internaţional de securitate; Capitolul 4 - Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi; Capitolul 5 - Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României. În cadrul primului capitol este prezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elemente principale în definirea strategiei naţionale de apărare. Obiectivele naţionale de securitate, ca repere ale acţiunii practice de realizare a intereselor naţionale de securitate, sunt dezvoltate din perspectivă internă şi externă. Cel de-al treilea capitol prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euro-atlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate regională. Al patrulea capitol detaliază ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. Ultimul capitol abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni - diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională, de sănătate, socială şi demografică. De asemenea, este subliniată dependenţa funcţionalităţii sistemului naţional de apărare şi de securitate de relaţionarea şi colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcţiilor de acţiune cu obiectivele naţionale de securitate, din perspectiva ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, ca esenţă a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării. În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţia României, republicată, ale art. 4 din Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării şi ale art. 13 pct. 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este aprobată prin hotărârea Parlamentului. Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi Senat au dezbătut solicitarea Preşedintelui României în şedinţa comună din data de 23 iunie 2020. În urma acestor dezbateri, cu majoritate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Domnul general Oprişor, vă rog, aveţi cuvântul.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule general. Doamna senator, dacă din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, aveţi cuvântul.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, doamnă senator. Domnul deputat Paul Dobre, vă rog. Pe urmă, domnul deputat Viziteu, da?
Victor Paul Dobre Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi, în conformitate cu prevederile legale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ne propune Strategia Naţională pe următorii 5 ani, în domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei statului. De la bun început aş vrea să subliniez faptul că Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal vor vota această strategie, întrucât ea se bazează pe cele 3 axe principale ale politicii de securitate externe, de apărare a statului român, care a fost în ultimele 3 decenii. Partidul Naţional Liberal, imediat, la începutul anilor '90, a militat şi militează pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, pentru asumarea obligaţiilor noastre de stat membru al Tratatului Atlanticului de Nord, atât din punct de vedere strategic al României, cât şi participarea la misiunile NATO în lume şi apartenenţa la Uniunea Europeană. Acestea sunt cheile de boltă ale securităţii naţionale, şi strategia menţine această direcţie şi chiar foloseşte concepte noi: rezilienţă, securitate extinsă, cu care suntem de acord. Ceea ce însă vreau să subliniez şi a făcut obiectul discuţiei în Comisiile pentru apărare reunite, cu domnul consilier prezidenţial, necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ. La începutul anilor '90 a fost un pachet de legi, începând chiar cu Legea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Domnul consilier prezidenţial sublinia faptul că orice modificare legislativă trebuie să înceapă de la capăt cu această lege îmbunătăţită, ca şi legile siguranţei naţionale, ca şi legile ce gestionează Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. Peste tot trebuie îmbunătăţit. Au fost legi care au fost benefice pentru ţară, pentru funcţionarea ei, pentru parcursul de integrare, pentru rolul pe care azi îl are România, un rol important şi respectat. În acelaşi timp, suntem în al treilea deceniu, de acum, al mileniului III, şi trebuie să ne adaptăm noilor situaţii, tuturor acestor riscuri cu care ne confruntăm şi ceea ce trăim în aceste luni de zile, pandemia, un tip de criză pe care nici măcar nu o avea evaluată nu numai România, ci toate ţările lumii. Lumea evoluează, schimbările sunt continue, riscurile sunt continue, vulnerabilităţile apar, strategia noastră este în direcţia corectă, politică, a României, la care a achiesat întregul spectru politic, în slujba cetăţenilor acestei ţări şi sunt convins, într-o perspectivă solidă, în continuare, pentru ţara noastră. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului USR, vă rog.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule general, Dragi colegi parlamentari, Observ, din păcate, că astăzi avem o nouă chestiune unde PNL şi PSD împărtăşesc aceeaşi poziţie. Atât colegii de la PNL, cât şi cei de la PSD, încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupţiei. Noi, de la USR, nu suntem de acord. Da, această luptă nu a fost perfectă, au fost scăpări punctuale, au mai fost lipsuri legislative, au fost şi sunt în continuare membri ai unor instituţii ale statului cu legături în zone mai puţin legale, dar, cu toate acestea, ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue. Strategia Naţională de Apărare de astăzi are multe aspecte pozitive. Pe unele aş vrea să le scot în evidenţă: încercarea de a centra discursul pe cetăţean, şi nu pe stat, o tranziţie, practic, de la o viziune etatistă la una de dreaptă modernă. Chiar dacă în esenţă, în text, nu se vede aşa cum ne-am dori, salutăm acest demers. Conceptul de rezilienţă a statului, un concept bun, care trebuie urmat asiduu de măsuri de implementare eficiente. Identificarea clară a unor entităţi statale şi nonstatale, ca ameninţarea la securitatea naţională a României - şi aici mă refer, printre altele, şi la Federaţia Rusă. Şi alt exemplu pozitiv din această strategie ar fi continuitatea strategică, spre exemplu, continuarea conceptului de securitate extinsă. Chiar şi cu aceste puncte bune, considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie, în mod explicit, lupta împotriva corupţiei. Şi să nu vă gândiţi doar la câţiva politicieni certaţi cu legea, ci la consecinţele mult mai grave ale acestui flagel. Corupţia reprezintă una dintre vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale şi ea permite unor actori statali ostili, sau chiar unor grupuri de interese mafiote, să ajungă să controleze oameni în funcţii majore din statul român, sau chiar să acapareze instituţii întregi. Am văzut cu toţii, acum cinci ani, în Ucraina, cum Federaţia Rusă s-a folosit de corupţia din această ţară pentru a îngheţa pur şi simplu reacţia Kievului la ocuparea peninsulei Crimeea. Doar în ultimul an corupţia a afectat statul român, în sectoare ce ţin direct de securitatea şi apărarea naţională. Şi voi aminti doar câteva: achiziţiile de corvete, achiziţiile de rachete balistice defensive, demiterea neconstituţională a procurorului-şef al DNA şi, mai nou, iată, dosare penale şi anchete parlamentare privind achiziţia de materiale sanitare, chiar în timpul unei pandemii. Corupţia a fost şi a rămas una dintre principalele vulnerabilităţi la adresa securităţii României şi la adresa românilor. Corupţia continuă să fie prezentă în viaţa de zi cu zi a românilor, dar mai ales continuă să fie prezentă la cele mai înalte nivele din statul român. Acest lucru nu este explicat săptămânal doar de USR, ci este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, de rapoartele MCV, de rapoartele GRECO, de declaraţiile Comisiei de la Veneţia, cât şi de poziţionările publice ale principalilor noştri parteneri euroatlantici. Unul dintre efectele acestei tendinţe - şi asumat declarativ chiar de preşedintele României - este reprezentat de poluarea din România. Anual mor, în România, peste 25 de români din cauze atribuibile direct poluării. Astfel, combaterea poluării, inclusiv degradarea resurselor naturale, printre care şi tăierile ilegale de păduri, ar fi trebuit să se regăsească în această strategie, conform declaraţiilor preşedintelui. Aş dori să mai atrag atenţia spre altă chestiune, tot un exemplu de rezultat al corupţiei, şi anume, numărul uriaş de diplome, multe chiar doctorate obţinute la diverse instituţii, în subiecte legate chiar de securitatea naţională, de ordine publică sau de siguranţă publică. Din păcate, am văzut cu toţii că mulţi dintre cei care au obţinut aceste diplome sunt nişte analfabeţi, unii chiar hoţi, iar unii dintre ei au primit acasă acele diplome, fără să treacă măcar să cunoască locul în care teoretic au urmat cursurile. Şi aici mă refer chiar la declaraţiile senatorului PSD Teodorovici. Astfel de practici trebuie să înceteze, căci a avea în fruntea statului român, în poziţii-cheie, pe zone de apărare sau de siguranţă publică, astfel de analfabeţi cu diplome reprezintă, în sine, o vulnerabilitate uriaşă la adresa securităţii naţionale a românilor. În plus, dragi colegi din PNL, vă reamintesc că în urmă cu fix un an preşedintele Iohannis propunea un referendum pe justiţie. Mai mult, există o iniţiativă cetăţenească - "Fără penali în funcţii publice" - care vine să corecteze o problemă gravă a sistemului politic din România. Milioanele de români care au ieşit la vot, la referendumul pentru justiţie, sau milionul de români care a semnat în stradă iniţiativa "Fără penali în funcţii publice" ne transmit exact acest mesaj, acela că ei consideră încă corupţia o problemă majoră a României, şi mai ales mesajul că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue. Noi, cei de la USR, ascultăm vocea poporului. Voi, ce faceţi? Grupurile parlamentare ale USR se vor abţine la vot.
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Neafiliaţi, nu? Vă rog. Domnul deputat... Încercăm să concluzionăm.
Adrian-Octavian Dohotaru Succint. N-o să fiu ca USR, un soi de Bulă cu castravetele anticorupţiei. Şi vreau să arăt două probleme principale în strategie. În condiţiile în care două treimi din statele NATO nu ajung la 2% cheltuieli pentru apărare, preşedintele Iohannis vorbeşte de cheltuieli de cel puţin 2%, în această strategie. O altă chestiune ţine de modul în care vedem secolul XXI, când principalele ameninţări nu mai sunt de ordin geostrategic, sau nu doar de ordin geostrategic, ci ţin de criza climatică. Şi în sensul acesta pot să fie gândite resurse pentru criza climatică ce va afecta şi România. Şi aici pot să fie de la investiţii în cercetare, pentru a apăra, de pildă, pădurile României, persoanele din zonele calamitate; şi aceste lucruri ar fi fost bine să apară în această strategie. Cam atât. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. Domnul senator Titus Corlăţean. La acest punct...
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. La strategie? Da, vă rog, domnule deputat.
Andi-Gabriel Grosaru Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am lecturat cu foarte mare atenţie Strategia Naţională pentru Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 şi se observă practic o schimbare semnificativă survenită ca urmare a implicării responsabile a României, ca actor în mediul internaţional de securitate, implicare caracterizată prin asumare şi implicare, atribute necesare ducerii la îndeplinire a obligaţiilor impuse de calitatea de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene. Drept urmare, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota această strategie. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt intervenţii, urmează să trecem la dezbaterea pe articole a proiectelor de hotărâre. Cu această ocazie, vă reamintesc procedura votului electronic la distanţă. Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp de minimum 5 minute alocate votării, anunţat de preşedintele de şedinţă, textul "puteţi vota" fiind afişat pe ecranele dispozitivelor. Deputatul sau senatorul are următoarele posibilităţi. Apăsarea tastei "da"- caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "pentru". Apăsarea tastei "nu" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "contra". Apăsarea tastei "ab" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "abţinere". Tasta "b"- "nu votez" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune de vot. În cazul în care nu apăsaţi nicio tastă, sunteţi considerat absent la votul respectiv. Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot. La încheierea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afişat textul "vot oprit". După finalizarea şedinţei, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat. La anexă? Nu sunt. Adoptată. Am încheiat dezbaterile. Vom proceda la exprimarea votului online după finalizarea dezbaterilor la toate punctele de pe ordinea de zi.