Florin Iordache Am ajuns la poziţia 5. Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România; Pl-x 478/2017. Vă rog. Da, domnule lider.
Zacharie Benedek Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Solicit retrimiterea la comisie, două săptămâni, având în vedere că ieri, la comisie, s-a propus votarea unui raport de adoptare şi s-a votat în felul următor - 7 pentru, 6 contra, 2 s-au abţinut. Nu s-a mai supus votului un raport de respingere şi a ieşit propunerea legislativă cu un raport de respingere. Deci, această procedură nu este absolut conform Regulamentului Camerei Deputaţilor sau Regulamentului Comisiei. De aceea, vă cer retrimiterea pentru două săptămâni. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Bun. Nefiind consens din partea liderilor, sunt obligat să supun votului. Grupul PSD, recomandaţi colegilor. Se solicită retrimiterea. PSD? PNL?
Florin-Claudiu Roman Colegii din Grupul PNL vor vota potrivit propriei conştiinţe, fiind o problemă de procedură. Suntem (Râsete.) suntem pentru respingerea acestui proiect de lege, dar în condiţii statutare. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Mai departe. USR, vă rog.
Cătălin Drulă Conştiinţa noastră ne îndeamnă să votăm regulamentar. Aşa că vom vota pentru retrimiterea la comisie şi refacerea raportului conform Regulamentului.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Grupul PMP. Vă rog, faceţi legătura cu domnul Paşcan. Marius Paşcan, liderul PMP.
Emil-Marius Paşcan Bună ziua, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară nu este de acord cu retrimiterea. Comisia pentru drepturile omului, raportoare, şi-a asumat ieri un raport suplimentar de respingere, absolut regulamentar. Prin urmare... Mai mult decât atât, plenul este suveran în această privinţă. Se poate supune votului, la plen, după dezbaterea proiectului legislativ. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alţi colegi care doresc să intervină, lideri de grup, să înceapă votul. Propunerea UDMR de retrimitere la comisie. Să înceapă votul. (Vot electronic la distanţă.) În timpul dezbaterilor, colegii trebuie să voteze pe tabletă. Numai colegilor din plen, care nu pot vota sau nu au cartelă, le voi da cuvântul. În rest, nu voi ruga stafful tehnic decât la votul final să dea cuvântul. Colegii din plen care nu au cartelă, să terminăm. Da, vă rog. Vă rog, luaţi cuvântul.
Ödön Szabó Pentru retrimitere, domnule preşedinte. Nu-mi funcţionează tableta.
Florin Iordache Unul pentru retrimitere. Mai departe.
Erika Benkő Tot pentru retrimitere. Mulţumesc.
Florin Iordache Pentru retrimitere - două. Da? Doamna Pană, vă rog.
Adriana-Doina Pană Abţinere, domnule preşedinte.
Florin Iordache Abţinere. Vă rog, doamna deputat.
Mara-Daniela Calista Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă! Mara Calista - împotrivă. Mulţumesc.
Florin Iordache Împotrivă. Da? Mai sunt colegi în sală? Nu. Vă rog, domnule coleg.
Dumitru Gherman Dumitru Gherman - abţinere.
Florin Iordache Abţinere. Mai sunt colegi? Da, vă rog, doamna Jivan.
Luminiţa-Maria Jivan Mulţumesc, domnule preşedinte. Luminiţa Jivan - împotrivă.
Florin Iordache Bun. Pentru - 47, împotrivă - 54, abţineri - 75, un coleg nu şi-a exprimat votul. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. Deci vom începe dezbaterile. Din partea iniţiatorilor? Vă rog, domnul preşedinte Kelemen Hunor. Vă rog.
Hunor Kelemen Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Aveţi în faţa dumneavoastră un proiect de lege prin care iniţiatorii propun un singur lucru - ziua de 15 martie să fie ziua comunităţii maghiare din România. Şi acest lucru să fie recunoscut prin lege. Ceea ce facem de ani de zile să fie legiferat. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând astfel încă o cărămidă la construcţia noastră comună. Idealurile asumate de Revoluţia din 1848 sunt de fapt idealurile Revoluţiei Franceze, preluate de toate popoarele Europei - libertate, egalitate şi fraternitate. Trei valori care sunt şi astăzi valabile, sunt de actualitate. Ziua de 15 martie, începutul, izbucnirea Revoluţiei, idealurile Revoluţiei, în acel moment, în acea zi, nu erau îndreptate împotriva niciunui popor. Vorbim de 15 martie. Nu vorbim de anul 1848, nu vorbim de anul 1849. Acest lucru trebuie să îl înţelegem şi să îl interpretăm doar în contextul mijlocului secolului al XIX-lea şi nicidecum prin perspectiva retroactivă, bineînţeles, a secolului XXI. De aceea, considerăm că dacă am reuşi să avem o dezbatere raţională, o dezbatere mai detaşată pe marginea acestui proiect, atunci ar fi posibil şi un vot favorabil în acest sens. Trebuie să înţelegeţi că prin această iniţiativă nu luăm nimic de la nimeni. Nu trebuie să renunţaţi la nimic. Puteţi da fără să pierdeţi, fără să deveniţi mai săraci. Prin votul dumneavoastră puteţi demonstra că susţineţi idealurile enunţate la începutul Revoluţiei - idealul libertăţii, idealul egalităţii şi idealul fraternităţii. Şi putem demonstra împreună că astfel ducem mai departe acele valori din istorie care ne fac mai buni, mai puternici şi, de ce nu, mai uniţi în ideea de a proiecta un viitor comun. Stimaţi colegi, O spun direct. Am urmărit şi eu dezbaterile legate de acest proiect, şi nu numai de acest proiect. Am urmărit toate dezbaterile din ultima perioadă, deloc raţionale, despre comunitatea maghiară din România, despre aspiraţiile comunităţii, despre Uniunea Democrată Maghiară din România şi, vrând-nevrând, m-am întors cu gândul în trecut. Nu în trecutul îndepărtat, nu în secolul al XIX-lea, nu în timpul Revoluţiei Paşoptiste, nu la idealurile de libertate formulate în acel secol, care pot fi înţelese, desigur, doar dacă eşti în stare să contextualizezi şi nu vrei să interpretezi evenimentele de atunci din perspectiva secolului XXI. Nu, eu m-am întors în gând doar 30 de ani, în anii 1989-1990, la anul prăbuşirii dictaturii comuniste şi la anii care au urmat. M-am gândit la speranţa renăscută de atunci, la politica speranţei pe care am tot construit-o şi în care eu cred şi astăzi. Printre altele, am sperat cu toţii că vom lăsa în urma noastră politica de discriminare a minorităţilor etnice, politica de asimilare şi că vom reuşi să vindecăm rănile produse în acei ani de dictatură naţional-comunistă. Maghiarii din România au nutrit speranţa că vor fi cetăţeni egali şi în drepturi. Dorinţa noastră era păstrarea identităţii etnice, cultivarea acestei identităţi în mod liber şi fără a leza identitatea şi demnitatea naţională a nimănui. Am ales să luptăm pentru aceste deziderate în Parlamentul României şi prin mijloace parlamentare democratice. Am ales, absolut firesc, dialogul politic, dialogul între majoritatea românească şi comunitatea maghiară, aflată în minoritate numerică în România. Şi consider, chiar şi acum, după 30 de ani, că am făcut o alegere corectă. Stimaţi colegi, Săptămânile trecute am avut un sentiment ciudat. Am avut senzaţia că politica speranţei, în sensul de a gândi împreună soluţii politice pentru minoritatea maghiară, nu mai funcţionează aproape deloc. Am avut senzaţia că unii în loc de speranţă oferă politica urii. Faptul că acest lucru este valabil şi în alte domenii, nu numai în relaţiile majoritate-minorităţi, nu îndulceşte deloc situaţia. Este adevărat, România a atins cele două deziderate mari - a intrat în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană -, nu mai există presiuni permanente, nu mai există criterii, aşa cum erau formulate, inclusiv în gestionarea relaţiilor interetnice, înainte de aderare, şi nu mai există nici sancţiuni. În aceste condiţii, parcă unii s-au gândit că a venit momentul să oprească construcţia comună şi chiar să dărâme munca noastră comună. Încercările vizibile există din anii 2012-2013, dar acum, în perioada pandemiei, a crizei economice provocate de această pandemie şi în perioada reaşezării ordinii mondiale, a raporturilor de forţă pe plan global, a sosit momentul să fie accelerată această schimbare de paradigmă în relaţia dintre majoritatea românească şi minoritatea maghiară. Doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi, Puteţi demonstra, putem demonstra împreună că ceea ce am descris mai înainte nu este adevărat. Puteţi arăta că nu există o schimbare de paradigmă, şi perioada de după 29 aprilie şi tot ce s-a întâmplat recent putem considera că a fost doar un accident de parcurs. Puteţi demonstra şi chiar aş dori să arătăm împreună că tot ce am realizat nu a fost doar praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderarea la celor două structuri economico-politico-militare. Sau dimpotrivă, puteţi merge în direcţia cealaltă şi îi veţi înstrăina şi mai mult pe maghiarii din România. Doamnelor şi domnilor, Raportul la acest proiect de lege este un raport de respingere. Şi nu mai discut, fiindcă nu aţi fost de acord să retrimitem în comisie, dacă a fost regulamentară sau nu întocmirea acestui raport de respingere. De data aceasta vă rog să vă întoarceţi spre viitor. Spre un viitor în care trecutul, pe care oricum nu puteţi nici voi, nici noi să-l schimbăm, nu va mai influenţa în mod dramatic proiectarea unui viitor comun bazat pe respect reciproc. Vă rog să respingeţi acest raport. Acest lucru nu înseamnă că legea automat va fi aprobată. Acest vot ar însemna doar că mai daţi o şansă unei discuţii în condiţii mai calme. Oferiţi doar şansa de a continua politica speranţei în domeniul relaţiilor interetnice. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, vă rog să faceţi legătura cu domnul Paşcan de la Grupul PMP.
Emil-Marius Paşcan Bună ziua, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară a solicitat de câteva săptămâni dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Acest proiect legislativ stă în aşteptare din 2017 - de ce oare? - în Parlament. Şi se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa. Perfidia şi viclenia, politice, prin care...
Florin Iordache Numai puţin, domnule Paşcan. Numai puţin, vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă rog.
Florin Iordache O să-l invit, a sosit în sală domnul preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, Ibram, să citească întâi raportul suplimentar de respingere, şi apoi continuaţi dumneavoastră. Domnule preşedinte Ibram, vă rog, prezentaţi raportul suplimentar de respingere. Vă dau eu raportul, vă rog.
Iusein Ibram Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă înaintăm alăturat raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu avizul nr. 264 din 25 aprilie 2017. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ propunerea legislativă, conform avizului Pl-x 478/2017 din 17 decembrie 2019. Guvernul României, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 696/DPSG din 6 mai 2020, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. În localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare,... În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea raportului de respingere a Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Paşcan, vă rog, la dezbateri generale. Se pregăteşte domnul Szabó Ödön.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Acest proiect legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România stă în aşteptare din 2017 în Parlament şi se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa. Perfidia şi viclenia politice, prin care UDMR îşi urmăreşte consecvent interesele subminatoare la adresa statului român sunt foarte bine cunoscute. De altfel, rezultă şi din tonul mieros, inocent, aparent nevinovat, exprimat anterior chiar de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR doreşte să se sărbătorească de fapt masacrul din anul revoluţionar 1848, în care au fost ucişi circa 40.000 de români. Aveau o singură vină - nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români-eroi, omorâţi la comanda nobilimii ungureşti şi secuieşti, sunt incluşi 4 prefecţi, unul din judeţul Mureş, pe care îl reprezint, prefectul Constantin Romanu-Vivu, alţi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul românilor pieriţi, tăiaţi, împuşcaţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte. Dacă anii revoluţionari 1848-1849 pot fi consideraţi o primăvară a popoarelor, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieşit doar printr-un război revoluţionar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri. La 1848, revoluţionarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremaţii maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale şi românilor. Kossuth a declarat că "În Ungaria nouă poate exista numai o singură naţiune politică - cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naţionalităţi care se pot bucura de toată egalitatea în faţa legii şi un anumit grad de autonomie în religie şi învăţământ, dar nu vor putea deveni niciodată naţiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei". Ce credeţi oare că a determinat Marea Adunare de la Blaj şi acţiunile revoluţionare ale "Crăişorului Munţilor", Avram Iancu, care i-a chemat pe toţi moţii, pe românii transilvăneni, la luptă - "No, gata? No, hai!" - strigătul său de luptă, cu toate implicaţiile şi semnificaţiile sale extraordinare pentru naţiunea română. În Programul Revoluţiei Paşoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12, care nu trebuie uitat vreodată, al Proclamaţiei care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania. În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulţumit deopotrivă pe români şi pe saşi, dar şi o parte a maghiarilor. Însuşi poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în dieta care luase această decizie s-au aflat din 300 de reprezentanţi numai 3 români şi 24 de saşi. După această decizie a început în Transilvania prigoana antiromânească, iar cine protesta împotriva unirii forţate, impuse cu de-a sila, era arestat, bătut şi chiar spânzurat. Adevărate masacre pentru vina de a fi român şi a nu fi de acord cu oprimarea şi asupritorii. Să ne înţelegem, maghiarii...
Florin Iordache Finalizaţi, domnule coleg.
Emil-Marius Paşcan ... au 3 sărbători naţionale, anual. Pot alege oricare altă zi să sărbătorească. Nu putem însă uita, nici şterge cu buretele ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 şi ce a urmat, când odată cu Revoluţia Paşoptistă din Ungaria a început prigoana antiromânească, prin omoruri, schingiuiri, asuprire, batjocură şi umilirea românilor transilvăneni. Această zi de 15 martie a fost sărbătorită şi până acum în România, de către o semnificativă parte a minorităţii maghiare...
Florin Iordache V-am rugat să finalizaţi, domnule Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Domnule preşedinte, L-aţi lăsat să vorbească nelimitat pe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Îngăduiţi-mi să continui. Cred că toată lumea are de învăţat din aceste evenimente.
Florin Iordache Haideţi să respectăm Regulamentul, domnule coleg.
Emil-Marius Paşcan Îl respect, domnule preşedinte. Închei imediat.
Florin Iordache Tocmai.
Emil-Marius Paşcan Deci această zi a fost sărbătorită şi până acum. Nu au existat piedici în această privinţă. Nu este nevoie de nicio lege pentru a ne fi impusă samavolnic, cu de-a sila, românilor şi României. De aceea am solicitat imperativ ca proiectul să fie dezbătut şi respins. Să privim comparativ, cu dreaptă măsură. De Ziua Naţională a României, în prezent, unii reprezentanţi ai minorităţii maghiare arborează în continuare drapele de doliu sau însemnele oficiale ale Ungariei. Iar politicienii care îi reprezintă şi îi întărâtă permanent nu respectă şi nu recunosc Constituţia României, promovează susţinut separatismul, secesionismul, autonomia teritorială, enclavizarea pe criterii etnice. Şi, atenţie, vorbim de cetăţeni ai României. Iar, din păcate, Ungaria îi susţine în acţiunile lor...
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.
Emil-Marius Paşcan ... revanşarde şi nici măcar nu se sfieşte s-o recunoască la nivel înalt. Partidul Mişcarea Populară nu va accepta niciodată instituirea prin lege a unei sărbători naţionale aburcate nesimţit şi cinic pe moaştele sacrificiului, lacrimile şi suferinţele de care au avut parte străbunii noştri, românii transilvăneni. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Trăiască şi înflorească România! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
Florin Iordache Domnul Szabó Ödön, vă rog.
Ödön Szabó Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor, Anul 1848 este un an în care, în întreaga Europă, începe o luptă pentru idealuri şi ţeluri comune. Revoluţia franceză şi perioada premergătoare acesteia, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, lansează o serie de idei care vin să aducă o nouă gândire în relaţia om-societate-stat. Idealurile lansate, ca "Liberté, Égalité, Fraternité" se regăsesc la toate popoarele, în mai toate revendicările paşoptiste. În Revoluţia franceză, în Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, libertatea apare ca teză, în punctul 6, şi spune aşa: "Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limită, cu excepţia acelora care asigură celorlalţi membri ai societăţii exercitarea aceloraşi drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege. Egalitatea înseamnă simplu: toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii". Fraternitatea, în preambulul Constituţiei a III-a era trecut: "Să nu faci nimănuia ceea ce nu vrei să facă cineva cu tine. Să faci bine, în aşa fel, altuia, cum ţi-ai dori sieşi". După ce au aflat că pe 13 martie, în Viena, tinerii reuşesc să-şi impună programul revoluţionar, pe 15 martie 1848 un grup de tineri maghiari încep să se organizeze, în frunte cu poetul Petöfi Sándor, scriitorul Jókai Mór, şi adoptă o serie de revendicări formulate de Irimi Josef, ce au ca bază principiile alimentate ale Revoluţiei franceze. Mai mult chiar, tinerii au pus accent pe egalitate, inversând ordinea iniţială în "Egalitate, Libertate, Fraternitate". Proclamaţia, care conţine aspiraţiile revoluţionarilor, începe prin a declara: "Ce doreşte naţiunea?" şi continuă imediat cu răspunsul: "Să fie pace, libertate şi înţelegere!". Revendicările prefigurau lumea modernă, astfel se dorea, printre altele, libertatea presei, desfiinţarea cenzurii, egalitate în faţa legii în chestiuni civile şi religioase, egalitatea în faţa impunerilor fiscale, desfiinţarea iobăgiei, curte cu juraţi pe baza egalei reprezentativităţi, iar deţinuţii politici să fie eliberaţi. De 30 de ani comunitatea maghiară din România sărbătoreşte liber idealurile comune ale revoluţiilor paşoptiste. În fiecare an înalţii reprezentanţi demnitari ai statului român, preşedinţi şi prim-miniştri adresează un mesaj comunităţii maghiare cu ocazia zilei de 15 martie. Astfel, nu există formaţiune politică românească azi, în Parlament, ai cărui reprezentanţi să nu fi transmis un mesaj corect comunităţii maghiare în această zi. După un sfert de secol putem spune că această zi este un moment când cu toţii căutăm şi aducem în prim-plan valorile convieţuirii şi libertăţii. De fiecare dată reprezentanţii tuturor forţelor politice democratice ne sunt alături, pe 15 martie, şi sărbătorim împreună această zi de excepţie care ne-a unit cândva idealurile şi care, suntem convinşi, ne poate uni şi în continuare. 15 martie semnifică cea mai importantă sărbătoare a comunităţii maghiare, indiferent unde ar trăi. Indiferent de ţara, continentul, emisfera pe care trăieşte comunitatea maghiară sărbătoreşte această zi de 15 martie. Doi preşedinţi ai României şi zece prim-miniştri ai României ne-au transmis mesaje în aceşti ani, în care am sărbătorit împreună cu sute şi mii de politicieni ai partidelor româneşti şi conducători ai comunităţii majoritare. Şi le mulţumim pentru acest lucru. Am să citesc din mesajele pe care le-am primit de-a lungul anilor pe 15 martie. Şi o să încep cu colegul care tocmai a terminat mai înainte. Domnul Traian Băsescu: "Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Atunci aspiraţiile maghiarilor, ale românilor şi ale altor naţiuni europene au fost legate de valorile modernizării şi emancipării naţionale. Revoluţia, începută pe 15 martie 1948, a întrunit un larg consens în societatea vremii şi a fost susţinută de cele mai luminate personalităţi ale epocii respective". Citat din Traian Băsescu. Doamna Viorica Dăncilă: "Transmit maghiarilor de pretutindeni salutul meu şi al Guvernului României, în această zi cu semnificaţie deosebită pentru întreaga comunitate maghiară. Prin Programul de guvernare şi prin agenda preşedinţiei rotative la Consiliul Uniunii Europene ne implicăm în promovarea drepturilor minorităţilor naţionale. Vom continua să susţinem cu toată determinarea libera exprimare a identităţii etnice, păstrarea valorilor de limbă, tradiţie şi cultură". Anul trecut. Domnul Sorin Grindeanu: "Bazându-mă şi pe ideea europeană a unităţii în diversitate, cred sincer că diferenţele nu ne separă, nu ne fac adversari, ci, dimpotrivă, contribuie la cunoaşterea reciprocă, la creşterea respectului faţă de celălalt, la convieţuirea armonioasă, la definirea unei moşteniri culturale comune pe care să o lăsăm urmaşilor noştri. Cred că uniţi de dorinţa unei vieţi mai bune şi respectându-ne fără a dori să impunem celuilalt putem transforma în realitate frumosul ideal de la '48, de pace, libertate şi bună înţelegere". Domnul Dacian Cioloş: "15 martie este un moment în care suntem datori să ne amintim că societatea în care trăim în zilele noastre, ca români şi maghiari, dar mai ales ca cetăţeni europeni, este rezultatul unor aspiraţii şi idealuri pentru care au luptat înaintaşii noştri. Valorile pentru care maghiarii au declanşat pe 15 martie Revoluţia de la Pesta sunt în spiritul revendicărilor exprimate de transilvăneni în Proclamaţia de la Blaj şi, mai mult, sunt valori care călăuzesc în prezent naţiunile noastre". Domnul Victor Ponta: "Evenimentele revoluţionare din '48-'49 obligă la reflectarea importanţei unor valori universale: dreptatea, libertatea şi pacea. Societatea de astăzi nu ar fi fost posibilă fără curajul şi sacrificiile celor care au luptat în toate statele Uniunii Europene pentru libertate şi dreptul de a-şi decide soarta. Anul 1848 i-a apropiat pe români şi unguri, arătând lumii că cele două popoare au aspiraţii comune şi aparţin marii familii europene". Domnul Emil Boc: "În calitate de prim-ministru salut marcarea zilei maghiarilor de pretutindeni, reafirmându-mi convingerea că normalitatea europeană a vieţii de zi cu zi trebuie să se regăsească şi în susţinerea, protejarea şi afirmarea identităţii etnice şi culturale a minorităţilor naţionale". Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: "Împărtăşim bucuria acestei zile cu membrii comunităţii maghiare din România. Întreaga societate românească, în care maghiarii sunt parte integrantă, salută acest moment aniversar şi îşi aduce aminte de ceea ce în 1848 i-a unit pe români şi maghiari - idealul de libertate". Stimaţi colegi, Revoluţiile paşoptiste au fost înfrânte, popoarele asuprite ale Imperiului Habsburgic s-au aliat prea târziu. Evenimentele ulterioare zilei de 15 martie sunt reflectate şi interpretate în multe situaţii în mod diferit. Haideţi să-i lăsăm pe istorici să susţină argumentele în care cred! Această diversitate de opinii şi de argumente nu poate însă să reducă cu nimic însemnătatea zilei de 15 martie '48 şi a necesarei promovări idei de libertate de atunci. Aşa cum spunea mai târziu şi istoricul şi publicistul transilvănean Gheorghe Bariţiu, care a fost secretarul Adunării de la Blaj din 1848, spunea: "Ziua de 15 martie a fost cea mai fericită zi din viaţa mea!". În final, vreau să vă spun un lucru despre care foarte puţini oameni istorici au vorbit, şi anume că Declaraţia de la Pesta, cu cele 12 puncte adoptate şi proclamate pe 15 martie, a fost scrisă de revoluţionarul Irimi, botezat în biserica ortodoxă din comuna Diosig, unchiul din partea mamei al lui Iosif Vulcan. Vulcan a fost membru al Academiei Române, editorul celebrei reviste "Familia", unde şi-a publicat prima poezie Mihai Eminescu. Revoluţia începe cu idealuri comune, susţinute de toţi, şi se încheie cu o înţelegere româno-maghiară mijlocită de Nicolae Bălcescu. Stimaţi colegi, Credem că a venit timpul ca această sărbătoare a comunităţii maghiare, această sărbătoare a idealului libertăţii să îmbrace o formă din partea Parlamentului României...
Florin Iordache Vă rog să finalizaţi!
Ödön Szabó Finalizez. Am două fraze. ... aşa cum Parlamentul României a acordat această sărbătoare comunităţii pentru comunitatea tătară şi pentru comunitatea romă, prin două legi separate, în 2006 şi 2014. Trebuie demitizat discursul despre această lege. Nu se instituie o zi naţională, nu este zi liberă şi nu este obligatoriu pentru români! Nu aduce nicio atingere niciunei valori europene, chiar, mai mult, se bazează pe acestea, şi nu este împotriva nimănui, la fel ca şi în cazul celorlalte minorităţi, ci pentru propria comunitate şi identitate. Ziua de 15 martie, în toţi aceşti ani, a fost sărbătorită în România de reprezentanţii legitimi, biserici şi culte tradiţionale maghiare în mod absolut echilibrat, civilizat, împreună cu comunitatea majoritară şi împreună cu conducătorii acestei comunităţi, drept pentru care le mulţumim din nou. Vă rog să respingeţi raportul comisiei şi astfel să menţineţi în viaţă speranţa că toţi liderii citaţi au fost sinceri, începând din PSD, PRO România, ALDE, PNL, USR-PLUS, PMP, când ne-au transmis mesajele corecte amintite de 15 martie. Vă rog să votaţi aşa cum aţi transmis mesajele în aceşti ani! Nu realizaţi o disproporţie între ceea ce se spune şi ce se realizează! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Şi ultimul vorbitor, Daniel Gheorghe, PNL.
Andrei Daniel Gheorghe Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Partidul Naţional Liberal nu va susţine adoptarea acestui act normativ. Noi considerăm că ziua de 15 martie nu este una care să ne trezească nişte amintiri istorice de frăţietate şi prietenie cu comunitatea maghiară, din păcate, spunem acest lucru. Considerăm că s-ar putea opta pentru o altă dată şi vin cu câteva argumente în această direcţie. După 15 martie, după Revoluţia de la Budapesta, care este adevărat, cum au spus domnii iniţiatori, a venit pe nişte principii liberale şi democratice moderne, în luna aprilie direcţia revoluţiei o ia în zona revizionismului şi a iredentismului maghiar, iar acest lucru se întâmplă odată cu guvernarea Botany Choshu, după legile din aprilie, şi mai ales după 29-30 mai, după Dieta de la Cluj, când se declară anexarea Transilvaniei la Ungaria...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Andrei Daniel Gheorghe Staţi un pic! Staţi un pic!
Florin Iordache Finalizaţi, vă rog!
Andrei Daniel Gheorghe Şi, ca atare, credem că ar fi bine să ne gândim la o cu totul şi cu totul altă dată şi poate, mai întâi, ar fi bine ca şi în Ungaria să avem 1 Decembrie zi de sărbătoare, iar domnul Viktor Orbán să nu mai vorbească de înmormântări, pentru că dumnealui probabil nu a mâncat niciodată colivă românească, şi credem că ar fi foarte bine să înţelegem că acest principiu al fraţietăţii şi colaborării dintre două naţiuni trebuie să pornească de la echitate, de la demnitate şi de la respect reciproc. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Grupul USR, domnul Benga Tudor.
Tudor - Vlad Benga Bună ziua, stimaţi colegi! Tot ceea ce vreau să vă spun este că, la un anume nivel, este profund absurd să ne tot certăm pe aceste detalii în Parlamentul României. Am mai spus-o de nenumărate ori. Problema cea mai mare - şi nimeni nu vrea să uite istoria, şi bineînţeles că toate detaliile trebuie ţinute minte şi trebuie ţinut cont de ele - este că modul în care istoria ajunge să creeze probleme este întotdeauna atunci când ea este întărâtată în diverse feluri de politicieni. Parlamentul ăsta, de-a lungul timpului, a adoptat tot felul de zile de toate neamurile, de la Ziua combaterii traficului ilicit de mărfuri, urmează cât de curând o zi a comerţului electronic. Pe de altă parte, sunt tot soiul de zile care marchează comunităţi şi varii identităţi. Există şi o zi a Banatului, un proiect de lege, şi o zi a Olteniei, există şi Ziua romilor. Problema este în felul următor. Este o zi. Ne place, nu ne place, maghiarii şi-au ales ziua asta şi o sărbătoresc, şi de nenumărate ori şi noi, în Ardeal, cum să vă spun, îi felicităm pe vecinii noştri în ziua asta. Realitatea este că ceea ce avem de făcut, cel mai important lucru, este să încetăm să tot scormonim jăraticul şi să punem paie pe foc în diverse chestiuni. Dacă oamenii aceştia şi-au ales ziua aceasta să o sărbătorească şi comunitatea întreagă o sărbătoreşte, din punctul meu de vedere, cel puţin, nu văd unde este problema. Mulţumesc frumos.
Florin Iordache Am finalizat. Rămâne la votul final cu propunere de respingere.