Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm lucrările de astăzi, 3 iunie 2020, cu şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă. Stimaţi colegi, E prima şedinţă pe care o prezidez şi vă asigur că vom respecta aceste reguli. În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius-Constantin Budăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Nu este prezent? Bun, vom reveni asupra Domniei Sale. Tamara-Dorina Ciofu? Nu. Oana-Mioara Bîzgan? Nicolae-Miroslav Petreţchi? Nu este. Domnul deputat Nicu Niţă? Atunci dau cuvântul domnului deputat Vlad-Emanuel Duruş, din partea USR. Domnule deputat, aveţi 3 minute, conform Regulamentului.
Vlad-Emanuel Duruş (Probleme tehnice.) Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Una din priorităţile României este, în mod clar, modernizarea infrastructurii mari. Autostrăzi şi drumuri expres de mare viteză care să înlesnească transportul de marfă şi de persoane cât mai rapid, pentru a fi competitive pe piaţa europeană, dar şi pentru a dezvolta alte ramuri mari ale economiei, printre care turismul sau agricultura. Iar unul dintre marile proiecte anunţate de foarte mulţi politicieni în ultimii 20 de ani este legat de construcţia unei autostrăzi pentru zona de nord a ţării. O propunere denumită generic "Autostrada Nordului", care ar lega Moldova şi Bucovina de Maramureş şi Satu Mare. Traseul acestei autostrăzi propuse şi promise de foarte multe ori şi de foarte mulţi politicieni este prevăzut ca fiind de la Petea la Suceava, trecând şi prin Baia Mare, Dej, Bistriţa şi aşa mai departe. Este un proiect într-adevăr ambiţios, însă nici până astăzi nu s-a clarificat ce se va întâmpla în această zonă a ţării pe acest sector de autostrăzi şi drumuri expres. Care este stadiul proiectului, dacă este fezabil din punct de vedere economic, când începe construcţia autostrăzii, cine o finanţează? Sunt câteva întrebări la care maramureşenii aşteaptă răspunsuri, nu promisiuni. Totuşi, vorbim de un proiect în care au fost parcurse nişte etape, documentaţii tehnice, fiindcă proiectul Autostrăzii Nordului a fost inclus şi în MasterPlanul General de Transport al României din anul 2006. De altfel, acest traseu apare chiar şi pe harta Planului de Amenajare Teritorială din 1996. Mai mult, anul trecut, în 2019, Senatul a votat un proiect de lege pentru aprobarea unui obiectiv de investiţii denumit "Autostrada Nordului". Vreau să întreb foarte clar şi răspicat, dacă se face vreun pas concret pentru realizarea acestui proiect extrem de important pentru maramureşeni şi pentru toată regiunea? Sau suntem amăgiţi în continuare? Dezvoltarea Maramureşului trebuie să fie o prioritate pentru guvernanţi. Vă mulţumesc.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. În continuare, conform listei, dau cuvântul domnului Dohotaru Adrian-Octavian. Nu este. Domnul Constantin Codreanu? Da. Deci dau cuvântul domnului Constantin Codreanu, din partea Grupului parlamentar al PMP.
Constantin Codreanu Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Mult succes din această nouă postură! Ieri, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dezbătut şi a votat, cu unanimitate de voturi, Proiectul de Lege nr. 312/2020, care modifică art. 6 al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Este vorba despre un răspuns favorabil pe care îl primesc românii din afara graniţelor ţării. Mă refer aici la CRDS-işti, aşa cum îi cunoaştem în spaţiul public, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate. Şi este de fapt o victorie comună a noastră. Mă refer aici la cetăţeni persoane fizice care au militat pentru această modificare legislativă, dar şi la organizaţiile reprezentative ale acestora, alături de care am organizat mai multe ateliere legislative şi în România şi în afara României. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic şi Social şi un punct de vedere favorabil din partea Guvernului României. După avizul favorabil de ieri mă aştept şi sper şi fac apel la colegii parlamentari să treacă cu avize favorabile şi raport favorabil în celelalte comisii şi ulterior să avem un vot favorabil şi aici, în Camera Deputaţilor. Pentru că este firesc ca cetăţenii români cu domiciliul în străinătate să beneficieze de toate drepturile pe care le au ceilalţi cetăţeni români. Mai ales că nu vorbim de câteva zeci sau sute de cetăţeni români, ci de sute de mii de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. În egală măsură, este un semnal favorabil într-un an electoral. Şi nu voi obosi să repet de fiecare dată că sper ca la sfârşitul anului 2020, pe de o parte, să repetăm exerciţiul reuşit de la alegerile prezidenţiale, atunci când în afara României am reuşit să organizăm din punct de vedere logistic în mod exemplar exprimarea votului pentru românii din afara graniţelor ţării şi, pe de altă parte, să le asigurăm o reprezentare corectă în Parlamentul României. Vă mulţumesc. Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. O să revenim la începutul listei, la intervenţia online. Aşa că dau cuvântul doamnei deputat Tamara-Dorina Ciofu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru intervenţie online.
Tamara-Dorina Ciofu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi, pentru că aţi început de astăzi să prezidaţi aceste şedinţe, vă doresc succes în continuare, să porniţi cu dreptul! Declaraţia mea politică de astăzi are ca obiect următoarea problemă - autismul. "Copiii cu autism au nevoie de îngrijire paliativă permanentă!". Stimate colege şi stimaţi colegi, Având în vedere că sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferinţa mondială pentru bunăstarea copiilor, de la Geneva, iar în 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului, dedicată fraternităţii şi înţelegerii între copiii de pretutindeni, a activităţilor dedicate promovării idealurilor şi obiectivelor Cartei şi bunăstării copiilor din toată lumea, vreau să anunţ că 100 de senatori şi deputaţi de la toate formaţiunile politice au semnat pentru iniţiativa legislativă pe care am elaborat-o pentru extinderea termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru minori până la vârsta de 18 ani. În Legea nr. 448/2006 privind drepturile de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi se stabileşte că termenul de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru copiii cu anumite dizabilităţi este de minimum 6 luni şi maximum 2 ani. De aceea, am apreciat că pentru minorii care suferă de tulburări din spectrul autismului trebuie să luăm în considerare majorarea acestui termen până la împlinirea vârstei de 18 ani, întrucât recuperarea completă a acestora nu va fi realizată niciodată. De aceea, am depus în Parlament o iniţiativă legislativă. Astfel, prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru copiii cu handicap a căror afecţiune se încadrează în patologia bolilor degenerative, lipsa unui membru în urma amputaţiei, tulburările din spectrul autismului, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecţia copilului stabileşte un termen de valabilitate a certificatului până la vârsta de 18 ani. Această afecţiune este una ireversibilă în cele mai multe cazuri. Şi cred cu tărie că efectele autismului şi ale tulburărilor de dezvoltare care împiedică socializarea pot fi diminuate acolo unde se poate, atâta timp cât există toleranţă, deschidere şi apropiere. Sănătatea copiilor este o prioritate a activităţii mele politice şi este o continuare firească a profesiei de medic pediatru, căreia i-am dedicat 30 de ani de activitate profesională. În speranţa că acest demers legislativ va fi susţinut în continuare de toate formaţiunile politice, vă mulţumesc. Deputat al PSD, Tamara Ciofu.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc, doamnă deputat. Înainte să dau cuvântul următorului vorbitor, aş solicita tuturor colegilor care sunt conectaţi prin tabletă să îşi exprime solicitarea de a intra la cuvânt. Aşa va fi mult mai uşor. Deci să apăsaţi tasta "diez". Bun. Aşa vom vedea - cei care sunteţi pregătiţi să luaţi cuvântul. În continuare, în ordinea înscrierilor, o să-i dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului minorităţilor.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă! Doamnelor şi domnilor deputaţi, În fiecare an, de 1 Iunie, celebrăm Ziua Internaţională a Copilului, ocazie cu care sunt organizate o serie de evenimente pentru a evidenţia semnificaţia acestei zile. Este firesc să sărbătorim împreună această zi, însă tocmai acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne punem întrebarea - care sunt dificultăţile reale şi stringente cu care se confruntă copiii din ţara noastră şi cum pot fi reduse aceste probleme? Nu am să mă refer astăzi la numeroasele reforme ale miniştrilor educaţiei, nesupuse consultării publice şi niciodată duse până la capăt, sau despre problema şcolilor online. Am să mă refer însă la datele statistice care înregistrează o scădere continuă a efectivelor de elevi în ultimii 10 ani, dar şi despre abandonul şcolar. Potrivit unui studiu publicat de INS, populaţia şcolară va scădea până în anul 2060 cu 42,5%. Vor fi cu 45,4% mai puţini copii cu vârsta potrivită pentru grădiniţă, iar scăderea se va resimţi puternic încă din 2030. Conform Raportului Ministerului Educaţiei Naţionale privind situaţia învăţământului preuniversitar în anul şcolar 2017-2018 erau cu 24.000 de elevi mai puţini decât în anul anterior şi cu aproximativ 349.000 de elevi mai puţini decât în anul şcolar 2009-2010. De parcă toate acestea nu ar fi suficiente, abandonul şcolar devine o problemă permanentă în educaţie. La nivelul aceleiaşi perioade, rata abandonului şcolar la nivel naţional în învăţământul primar şi gimnazial era de 1,7%, aproximativ 30.000 de elevi. Toate acestea reprezintă un fenomen serios şi larg răspândit, care ar trebui să fie o prioritate pentru toţi cei implicaţi în procesul de educaţie - factori de decizie, părinţi, cadre didactice şi elevi. Din păcate, progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt mai mult decât modeste. Sărăcia, starea de sănătate precară, dezorganizarea familiei, modelul educaţional oferit de părinţi, distanţa foarte mare până la unitatea de învăţământ reprezintă doar o parte a fracturilor care duc la abandonul şcolar, acestea fiind resimţite de persoana în cauză pe tot parcursul vieţii, reducându-i şansele de participare la viaţa socială, culturală şi economică a societăţii. Oricât de bine gândită şi fundamentată ştiinţific ar fi, prevenirea fenomenului este legată de multitudinea de elemente care condiţionează prin interacţiunea lor abandonul şcolar. Cu toate acestea, activitatea de prevenire trebuie să presupună intervenţii continue, concrete şi corecte, menite să limiteze, acolo unde este posibil, cauza abandonului şcolar, prin mărirea numărului de programe guvernamentale care să vizeze prevenirea şi reducerea fenomenului, acţiuni eficiente ale organismelor locale care se ocupă cu prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, precum şi prin promovarea şi încurajarea cercetărilor în domeniul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar. Toate acestea, cu regândirea programei şcolare şi dezvoltarea unui plan timpuriu de combatere a abandonului şcolar. Probabil pentru unii procentul acestor copii este mic, raportat la o întreagă generaţie de elevi, însă consecinţele pierderii contactului cu educaţia tocmai în actualul context vor fi costisitoare cu adevărat. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc, domnule deputat. În continuare, dau cuvântul domnului deputat Giureci-Slobodan Ghera. Nu este prezent. Domnul Biro Zsolt-Istvan, de la UDMR? Domnul Slobodan este? Atunci, domnule Slobodan, vă rog să apăsaţi tasta "diez", ca să puteţi lua cuvântul şi să începeţi. Şi toţi ceilalţi colegi care sunteţi online, apăsaţi "diez", vă rog.
Giureci-Slobodan Ghera Bună ziua!
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Bună ziua! Vă ascultăm, domnule deputat.
Giureci-Slobodan Ghera Declaraţia mea politică de astăzi este dedicată Zilei Naţionale a Republicii Croaţia. Ziua Naţională a Republicii Croaţia, anul acesta, a fost sărbătorită în 30 mai, marcând astfel cea de a 30-a aniversare a statului modern croat, liber, independent şi suveran. 30 mai 1990 este data de mare însemnătate pentru istoria recentă a statului croat, atunci fiind constituit primul Parlament democrat multipartit croat. Tot atunci a avut loc şi discursul primului mare vizionar şi om de stat, preşedintele Republicii Croaţia, dr. Franjo Tudman. Ziua de 30 mai a fost sărbătorită oficial în Croaţia ca zi naţională până în anul 2001, iar din 2001 Ziua Naţională a Croaţiei s-a sărbătorit în fiecare an la 25 iunie. Anul acesta, ziua de 30 mai, aprobată prin lege în 2019, revine ca sărbătoare naţională oficială a Republicii Croaţia. Ca atare, cu această ocazie doresc să transmit tuturor croaţilor gânduri bune şi un sincer la mulţi ani cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a Croaţiei, celebrate la 30 mai anul acesta. Croaţia a fost, este şi va fi un simbol al democraţiei, al promovării păcii, un simbol al curajului de a-şi croi singură propriul destin şi pentru a trăi într-o lume liberă, ştiind să renască de fiecare dată în faţa fiecărei greutăţi. La mulţi ani, Croaţia! Vă mulţumesc. Deputat, Uniunea Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc, domnule deputat Slobodan Ghera. La mulţi ani, Croaţiei, şi din partea mea! Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Biro Zsolt-Istvan, din partea Grupului UDMR.
Zsolt-Istvan Biro Sunt auzit?
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Da, vă auzim, domnule deputat.
Zsolt-Istvan Biro Bună ziua!
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Aveţi cuvântul.
Zsolt-Istvan Biro Bună ziua! Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Diversitatea etnică nu este sursă de pericol, ci resursă". Mâine, 4 iunie 2020, se împlinesc 100 de ani de la semnarea la Versailles a Tratatului de pace care a consfinţit încheierea Primului Război Mondial. Ca urmare a Tratatului de la Trianon s-a desenat o nouă hartă a Europei. Este o realitate istorică de necontestat faptul că, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, 3.300.000 de etnici maghiari care trăiau pe pământul lor natal au devenit cetăţeni ai altor state, fără voia lor, fără să se mute dintr-o ţară în alta. Este o realitate istorică faptul că trei din zece etnici maghiari, din membrii unei naţiuni majoritare în propria lor ţară, au devenit membrii unei comunităţi minoritare, tot în propria lor ţară; ţară unde trăiesc şi după 100 de ani. Trebuie să recunoaştem deci că această zi nu poate avea aceeaşi semnificaţie din perspectiva românilor sau a maghiarilor. Noi, maghiarii din Transilvania, de 100 de ani suntem cetăţeni ai României, dar am păstrat şi dorim să păstrăm în continuare limba noastră natală, cultura noastră, obiceiurile noastre pe care le-am moştenit. Noi, maghiarii din Transilvania dorim garanţii constituţionale, dorim ca drepturile noastre să fie asigurate prin legile ţării şi să fie respectate. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să profit şi de această ocazie, Ziua Trianonului, să atrag atenţia asupra promisiunilor formulate în 1918 la Alba Iulia, promisiuni care au avut un rol important şi în decizia de la Trianon, dar promisiuni care nu au fost respectate nici până astăzi. Noi, maghiarii, nu cerem altceva decât să fim recunoscuţi ca factori constituanţi ai ţării, devenind astfel cetăţeni într-adevăr egali. Stimaţi colegi deputaţi, Duminică enoriaşii maghiari am sărbătorit Rusaliile, urmează Rusaliile şi pentru comunitatea majoritară, zi în care sărbătorim desăvârşirea Duhului Sfânt. Ziua în care toate popoarele, indiferent de limba vorbită, s-au înţeles reciproc. Permiteţi-mi să-mi exprim convingerea că în ciuda aparenţelor şi a luptei politice zilnice, acum, după 100 de ani, avem şansa reală de reconciliere. Trebuie să ne bazăm pe faptul că noile generaţii nu mai au experienţele personale pe care le-au trăit bunicii şi străbunicii noştri. Dacă adăugăm contextul în care ne aflăm azi, când Europa se confruntă cu noi provocări, provocări şi probleme la care împreună trebuie să găsim răspunsuri, atunci este clar - nu avem alternative separate! Vă mulţumesc.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Vă mulţumesc, domnule deputat. Înţeleg acum de ce uneori treaba unui preşedinte de şedinţă este complicată - de a nu replica. Cu prima ocazie, vă aştept să discutăm, astfel încât toate promisiunile statului român să fie îndeplinite. Dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Andrei Daniel Gheorghe Bună ziua! Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "De ce discutăm iarăşi despre ideologii precum ideologia de gen şi alte aberaţii de acest tip?". În aceste zile, după cum aţi văzut şi dumneavoastră, s-a vorbit peste tot în România despre introducerea aşa-zisei educaţii sexuale în şcoală şi despre tot felul de subiecte din aceeaşi familie. N-o să insist asupra argumentelor pro sau contra, de natură juridică, educaţională, socială, medicală, morală, teologică, ci doar o să vă spun de unde vine această temă, o temă reziduală, o temă marginală, care nu înţeleg de ce a fost luată atât de tare în seamă în această perioadă. Acum vreo 100 de ani, în timpul Revoluţiei bolşevice din Ungaria, primele experimente de acest tip au fost puse în aplicare de un ministru din Guvernul bolşevic maghiar, care se numea Lukács. Acest individ, de fapt un pedofil comunist, a ajuns să fie cel care a fundamentat primele norme de reeducare prin ceea ce putem numi astăzi reeducarea prin sexo-marxism, să-i spunem. Şi am ajuns la sexo-marxism deoarece o bună parte din argumentaţia celor care susţin introducerea acestor ore în şcolile de la noi din ţară sunt foarte marcaţi de ideologia promovată şi de Herbert Marcuse, la sfârşitul anilor '60, şi de Şcoala de la Frankfurt - nu mai intrăm acum în detalii asupra acestor lucruri. Ceea ce doresc a spune este următorul lucru: că dezbaterea aceasta cu privire la ideologia de gen, numită şi educaţie sexuală în şcoli, este una care ţine de incapacitatea noastră de a vedea fondul real al problemei. Iar fondul real al problemei este revenirea tot mai agresivă, pe alte căi şi prin alte mijloace, a unor ideologii totalitare care de fapt nu vor decât să etatizeze copilul, să etatizeze omul, până la urmă, să-l rupă din mijlocul familiei şi al comunităţii sale şi să-l supună unor mijloace etatiste de reeducare, de îndoctrinare şi de ideologizare. Ca atare, toate aceste chestiuni nu intră deloc într-un acord cu ceea ce înseamnă libertatea conştiinţei, libertatea individuală şi demnitatea umană, cu care am fost înzestraţi de Dumnezeu. Aşadar, înainte de a discuta de astfel de ideologii bizare în spaţiul public, să încercăm să le cunoaştem rădăcinile şi să vedem de fapt unde stă problema cu adevărat. Vă mulţumesc.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. În continuare, aş dori să se pregătească doamna Lavinia-Corina Cosma, după ce vom avea următorul vorbitor. Şi cu această ocazie îl invit să ia cuvântul pe domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, din partea Grupului parlamentar al USR.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă şi felicitări pentru prezidarea acestei şedinţe. Astăzi solicităm Ministerului Mediului şi instituţiilor subordonate şi abilitate din judeţul Suceava să nu elibereze autorizaţia integrată de mediu pentru groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş. Am să vă explic în următoarele minute şi de ce. Stimate colege, Stimaţi colegi, În ultimii trei ani, am avut mai multe solicitări şi poziţii oficiale în legătură cu groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, judeţul Suceava. Comunitatea locală din Valea Putnei se luptă de peste 12 ani cu autorităţile statului, în instanţele de judecată, pentru a pune capăt acestui proiect pe cât de aberant, pe atât de toxic pentru mediul înconjurător şi pentru locuitorii din zonă. În susţinerea acestei cauze sunt angrenaţi locuitori din zonă, activişti de mediu, avocaţi, parlamentari şi jurnalişti. Aceştia din urmă au realizat numeroase articole şi reportaje bine documentate despre acest proiect absurd, aflat în acest moment în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Stimate colege, Stimaţi colegi parlamentari, Stimate domnule ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Stimate domnule preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Stimate domnule director al Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Suceava, Vă solicit, în calitate de deputat sucevean, în numele locuitorilor din zonă şi din judeţul Suceava, să nu eliberaţi autorizaţia integrată de mediu pentru Depozitul ecologic Pojorâta, conform documentaţiei depuse de Consiliul Judeţean Suceava. Printre motivele obiective doresc să amintesc. 1. Populaţiei din zonă nu i s-a prezentat niciodată public şi efectiv riscurile investiţiei, prin dezbateri publice. Având în vedere amplasamentul depozitului de deşeuri, în scopul de a facilita participarea persoanelor din comuna Pojorâta, Valea Putnei şi din localităţile învecinate, vă solicit ca în această dezbatere publică să fie invitaţi oamenii la faţa locului, acolo unde se află amplasamentul, şi nu în municipiul Suceava, unde îşi are sediul beneficiarul şi Agenţia pentru Protecţia Mediului. Este vital ca locuitorii direct afectaţi şi persoanele interesate să poată participa şi să formuleze observaţii la faţa locului. În al doilea rând, lipseşte avizul privind sănătatea populaţiei privind întregul proiect. Există un aviz de principiu, fără să fie urmat de un alt aviz care să se refere la situaţia concretă, fiind astfel încălcate prevederile legale. Direcţia de Sănătate Publică Suceava nu a verificat dacă depozitul se află măcar la distanţa minimă legală faţă de zonele locuite şi nu s-a dispus nici efectuarea unui studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei şi a faunei din apropierea depozitului de deşeuri. În al treilea rând, imposibilitatea de a putea asigura funcţionarea în siguranţă a depozitului, având în vedere distanţele mici, foarte mici faţă de zonele locuite. Ca să vă dau un exemplu, depozitul de deşeuri, groapa de gunoi se află la 790 de metri distanţă faţă de satul Valea Putnei, la aproximativ 400 de metri distanţă faţă de locuinţele şi cabanele din Pasul Mestecăniş şi la mai puţin de 66 de metri faţă de calea ferată care face legătura între Bucovina şi Transilvania. De asemenea, se află la doar 40 de metri distanţă faţă de Drumul Naţional 17 şi Drumul European 58. În al patrulea rând, depozitul de deşeuri este amplasat în centrul unei mari zone de păşunat, fapt ce dăunează grav activităţii economice de creştere a animalelor, din cauza poluării zonei cu gaze toxice, bacterii şi alţi factori nocivi ce vor fi împrăştiaţi de vânt pe suprafeţele din vecinătate. În al cincilea rând, canalul colector-deversor situat pe versantul sudic, în pantă foarte mare - atenţie, 35-44%! - a favorizat apariţia fenomenului de eroziune a versantului şi face aproape imposibilă utilizarea în întregime a unor suprafeţe de păşune. În al şaselea rând, poluarea pârâului Putnişoara şi a pânzei freatice de mică şi mare adâncime, a izvoarelor, cu levigat şi alte substanţe toxice. Stimate domnule ministru al sănătăţii, Astfel de obiective au nevoie de un aviz din partea ministerului sănătăţii. În conţinutul acestuia am fi aflat dacă depozitul se poate construi şi s-ar fi prevăzut, pe cât posibil, efectele negative asupra mediului şi, mai ales, poluarea apelor de suprafaţă, a apelor subterane...
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Domnule deputat, vă rog să sintetizaţi!
Nicolae-Daniel Popescu ...a solului, a aerului şi a mediului în general. Bucovina, dragi colegi, constituie una dintre cele mai frumoase zone turistice ale ţării, o zonă în care agroturismul, agricultura ecologică şi produsele bio reprezintă un motor important al economiei. Turiştii tranzitează şi vor tranzita zona Pasului Mestecăniş şi vor trece, stimaţi colegi, la nici 50 de metri de acest depozit de deşeuri. Impactul depozitului asupra cetăţenilor români sau străini este, aşadar, unul deosebit de extins, trecând dincolo de persoanele care locuiesc în zonă. Stimaţi colegi, Stimate colege, Având în vedere cele prezentate, vă solicităm să nu daţi curs cererii de eliberare a autorizaţiei integrate de mediu pentru depozitul de deşeuri menajere din Pasul Mestecăniş. Vă rog, în numele comunităţii locale, să îi susţineţi pe locuitorii afectaţi şi să nu fiţi părtaşi la otrăvirea localnicilor, a turiştilor şi a mediului! Această bombă ecologică va distruge şansele locuitorilor să îşi câştige traiul din agroturism, apicultură şi creşterea animalelor. Vă mulţumesc.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi depăşit timpul a două declaraţii politice. Sper să nu se mai întâmple şi să încercaţi să fiţi mai sintetic data viitoare, în spiritul Regulamentului Camerei. În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cosma Lavinia, din partea Grupului parlamentar al USR. Şi vă rog să-l apelaţi pe domnul Marius-Constantin Budăi, din partea PSD, pentru următoarea intervenţie.
Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fac astăzi un apel la ministrul sănătăţii, cu privire la situaţia medicală din Mureş. A ajuns, de curând, la Târgu Mureş un întreg alai de oficialităţi. Preşedintele, premierul şi ministrul sănătăţii au venit cu toţii să viziteze unitatea de suport medical COVID-19, aflată în incinta sălii de sport a Universităţii de Farmacie, Medicină, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade". Sigur, e bine că s-a inaugurat această unitate de suport medical pentru pacienţii cu COVID-19 care nu sunt în stare gravă, deşi n-a prea fost folosită până în momentul de faţă; ne bucurăm de acest lucru. Dar, pe de altă parte, în spitalele din Târgu Mureş există o mulţime de probleme care necesită rezolvare. Peste 700 de persoane infectate, peste 100 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, locuri insuficiente în ATI, criza acută de personal, apelul disperat al şefului de secţie ATI, disputa dintre conducerile celor două spitale, criza de management medical în ansamblu, toate aceste lucruri grave şi urgente care pun în pericol vieţile atât ale pacienţilor, cât şi ale personalului medical, ar fi necesitat, mai presus de poze cu paturi goale, intervenţia promptă a ministrului sănătăţii. Din păcate, s-a preferat o acţiune de imagine, în detrimentul salvării de vieţi. Acum, avem un spital COVID gol, în timp ce pacienţii care suferă de alte afecţiuni nu au posibilitatea de a fi trataţi de medicii lor curanţi. Aşa cum a relatat şi presa, ministrul sănătăţii a evitat fiecare întrebare care se referea la problemele medicale. A dat doar răspunsuri din colţ în colţ. Fac un apel la domnul ministru să revină în timp util la Târgu Mureş pentru a dispune măsurile necesare, astfel încât cei responsabili de dezastrul medical în care ne-am aflat şi ne aflăm în continuare să răspundă, iar pacienţii şi cadrele medicale să fie în siguranţă. Nu este normal să mergem mai departe fără ca cei care sunt vinovaţi de îmbolnăvirea cadrelor medicale şi de managementul defectuos să fie în aceleaşi funcţii şi astăzi. Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. V-aţi încadrat foarte bine în timp. Până se conectează domnul Budăi, v-aş ruga să o apelaţi pe doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragii colege, Dragi colegi, Am sărbătorit luni, 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului. 400 de familii nu au putut însă să se bucure de această zi, ci, din contră, şi-au amintit, din nou, cu durere, despre cum statul nu a reuşit să le ofere răspunsurile pe care le aşteaptă, unii dintre ei de ani de zile. Este vorba despre familiile celor 400 de copii dispăruţi, ale căror dosare nu au fost soluţionate nici astăzi. 400 de familii - părinţi, bunici, fraţi, surori care nu ştiu, mulţi dintre ei, de ani de zile, ce s-a întâmplat, de fapt, cu copiii lor din momentul în care i-au văzut ultima dată. Sute de oameni care aşteaptă în fiecare zi un răspuns la întrebarea "Ce s-a întâmplat?". Unii dintre ei s-au resemnat, acceptând ideea că nu-şi vor mai vedea niciodată copiii, că nu vor mai afla nimic despre ei. Cu toţii însă speră. S-a ajuns aici mai ales datorită lipsei unui sistem coerent şi a unei proceduri care să fie aplicată în cazurile de dispariţie. România încă tratează cazurile copiilor dispăruţi cu lejeritate, în condiţiile în care astfel de situaţii ar trebui să declanşeze mecanisme complexe de alertare a populaţiei, prin toate mijloacele disponibile, astfel încât să putem spune că facem tot ce a depins de noi pentru a salva viaţa unui copil. Ne-am obişnuit să asistăm mult prea pasivi la problemele pe care le considerăm a fi ale celorlalţi şi uităm că, de fapt, aceste probleme sunt ale noastre, ale tuturor. Un părinte al cărui copil a dispărut va fi întotdeauna incomplet. Contribuţia sa la tot ce presupune comunitate, familie, grijă faţă de propria persoană va fi întotdeauna incompletă, pentru că o parte din mintea şi din inima sa vor rămâne întotdeauna alături de copilul dispărut. Am ales să vă vorbesc despre acest subiect astăzi mai ales pentru că aceasta este o rană profundă a societăţii noastre şi pentru că eu cred că am suferit suficient şi este cazul să facem ceva pentru a începe să ne vindecăm. Şi cine este mai în măsură, dragi colege şi dragi colegi, să înceapă acest proces de vindecare, de remediere a acestor situaţii, dacă nu noi, cei care suntem responsabili pentru bunăstarea şi pentru protecţia tuturor cetăţenilor şi mai ales a copiilor? Am început timid să conştientizăm această problemă şi îmi doresc ca în continuare să reuşim să venim şi cu soluţii. Aştept cu interes rezultatele comisiei de anchetă înfiinţate aici la Camera Deputaţilor chiar înainte de declanşarea crizei sanitare şi vă invit pe toţi să urmărim acest subiect şi să îi acordăm toată atenţia noastră. Dar, dincolo de atenţie, vă rog, dragi colege şi colegi, să acţionăm, pentru că fiecare viaţă contează. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc, doamnă deputat. În continuare am să-i dau cuvântul domnului deputat Budăi Marius-Constantin, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos. Bună ziua tuturor! Stimaţi colegi, "PNL-izarea cu politruci a instituţiilor statului la nivel local şi central e în floare, în timp ce sute de mii de români rămân fără loc de muncă şi mii de afaceri se închid!" Stimate colege şi stimaţi colegi, Hoţul strigă "Hoţii!". Zicala se potriveşte perfect Guvernului PNL, care la început de guvernare ţipa în gura mare că administraţia publică a fost politizată. De şapte luni de zile liberalii nu se ocupă decât cu umplerea instituţiilor statului cu rubedenii şi apropiaţi, fie că e vorba de serviciile deconcentrate, fie că e vorba de administraţia centrală! PNL vrea să îşi plaseze oamenii de casă în funcţii-cheie, pentru a controla ministerele şi agenţiile locale, dacă nu vor mai ajunge la guvernare după alegerile parlamentare. Pe zicala "La vremuri noi, tot noi!", PNL politizează instituţiile statului. Antreprenorii români au fost sufocaţi şi aduşi în moarte clinică de guvernanţii liberali! Băncile, aliaţii de seamă ai lui Iohannis şi ai lui Orban, au recunoscut că au primit directive clare din partea Guvernului să nu susţină HoReCa. Ce spun antreprenorii din acest domeniu? "Un program de propagandă. În momentul de faţă, tot ce înseamnă domeniul HoReCa nu este susţinut! Adică Fondul a spus da, OK, dar când ai ajuns la bancă, băncile au spus că au primit directive clare că zona de HoReCa nu este susţinută". Confirmarea vine chiar de la premierul Ludovic Orban, care pe 5 mai a declarat public că: "Repornirea HoReCa nu reprezintă o urgenţă! Contribuţia sectorului HoReCa la PIB-ul României este limitată!". E clar pentru toată lumea de unde a venit directiva primită de bănci pentru a nu credita domeniul ospitalităţii şi a-l lăsa să moară încet şi sigur, şi odată cu el să îngroape 400.000 de locuri de muncă. PNL e virusul principal, nu COVID, care a pus la pământ antreprenorii români din HoReCa şi din toate domeniile principale de activitate din România: transporturi, producţie, industrie, comerţ. În timp ce producţiile de cereale ale fermierilor români se duc pe apa sâmbetei, liberalii fac strategii pentru alegeri. Iohannis e ocupat cu trimiterea lucrătorilor în Germania, Orban e ocupat cu recuperarea procentelor din sondaje, Vela e cu norma la amenzi şi blocarea vămilor, iar restul miniştrilor sunt absenţi cu totul. Economia o ia la vale, iar locurile de muncă dispar. PNL în acest timp nu face nimic, decât promisiuni şi minciuni. Niciun strigăt de disperare al antreprenorilor români afectaţi de criză nu este luat în considerare de Guvernul lui Iohannis! Reprezentanţii mediului de afaceri românesc au anunţat săptămâna trecută că, dintre cele 29.000 de companii de impact din România care au active de peste 1 milion de euro, 50% dintre ele aveau dificultăţi înainte de criza generată de pandemie, iar acum 70% dintre aceste companii au probleme. Economia se năruie, afacerile se închid una după alta, oamenii rămân fără locuri de muncă sau cu venituri amputate, dar pentru Cîţu şi Orban totul e pe roze, totul e fantastic! Inconştienţa guvernanţilor liberali va duce România în pragul falimentului generalizat şi va lăsa fără niciun fel de sprijin milioane de români! PNL = PDL = Orban = Iohannis - aceeaşi austeritate, aceeaşi mizerie! Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc, domnule deputat, şi le mulţumesc tuturor celor care au participat fizic sau online şi mai ales celor care au şi respectat timpii regulamentari. În continuare, voi da citire listei declaraţiilor politice depuse pentru şedinţa din data de 3 iunie 2020: doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu - Grupul parlamentar al PMP; domnul Costin-Sebastian Moise - Grupul parlamentar al PMP; domnul Emil-Marius Paşcan - PMP; domnul Ionuţ Simionca - PMP; domnul Florin-Claudiu Roman - PNL; domnul Florică Ică Calotă - PNL; domnul Sorin-Ioan Bumb - PNL; domnul deputat Victor Paul Dobre - PNL; doamna Antoneta Ioniţă - PNL; domnul Dumitru Oprea - PNL; domnul Dănuţ Bica - PNL; doamna deputat Tudoriţa Lungu, de la PNL; domnul Aurel-Robert Boroianu - PNL şi domnul deputat Laurenţiu- Dan Leoreanu, de la PNL. Din partea Grupului PRO Europa, domnii deputaţi Mihai Niţă, Eugen Durbacă şi doamna deputat Mihaela Huncă. Din partea Grupului PSD, domnii deputaţi Răzvan-Ilie Rotaru, Claudiu-Augustin Ilişanu, domnul deputat Nicu Niţă, domnul deputat Laurenţiu Nistor şi doamna Cristina-Elena Dinu. Din partea PRO Europa, domnul deputat Ion Spânu. Doamna deputat Camelia Gavrilă, de la Grupul PSD. Domnul deputat Dan Barna, din partea Grupului USR. Şi, în final, domnul deputat Cornel Itu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Şi cu aceasta, declar închisă şedinţa de declaraţii politice din data de 3 iunie 2020. Vă mulţumesc. Numai bine! Doamne ajută! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Antoneta Ioniţă "Educaţia şi sănătatea, domenii în care investiţiile nu mai suportă amânare" Un recent anunţ al Comisiei Europene aduce cu siguranţă un strop de speranţă, într-o Românie încercată, la fel ca mai toate statele lumii, de această criză fără precedent, pandemia COVID-19. Cele 33 de miliarde de euro prevăzute a ne fi alocate prin Planul "Noua Generaţie UE", dintre care 21 de miliarde de euro sub formă de granturi care nu trebuie restituite, plasează ţara noastră pe locul al şaptelea, ca valoare a ajutorului, din cele 27 de state membre. Fondurile ar trebui să alimenteze domenii precum sănătatea, educaţia, transporturile sau turismul, să se regăsească în proiecte de infrastructură, să ajungă, fără o inutilă birocraţie, în companiile mari şi mici din industriile inovative şi, mai ales, acolo unde se impun reforme structurale. În anul 2020 şi cu ajutorul celor 33 de miliarde de euro, modernizarea României nu mai are voie să întârzie. Suntem obligaţi să ne aliniem cu restul Europei şi sunt bani suficienţi pentru toate. Cele 33 de miliarde de euro ar ajunge să construim, cum spun specialiştii, 6.600 de kilometri de autostradă. Este nevoie de drumuri, de infrastructură, de apă şi de aducţiuni de gaze în toate satele României, pentru că doar aşa putem vorbi despre dezvoltare şi creşterea calităţii vieţii. Consider, însă, că în capul listei de priorităţi trebuie să se afle cele două domenii care definesc viitorul unui popor şi la care am tot rămas corigenţi, educaţia şi sănătatea. În orice balanţă le-am pune, amândouă rămân la fel de importante. Fără ele, nu se poate gândi viitorul şi rolul României într-o lume a provocărilor de tot felul. Un popor educat şi sănătos este singura garanţie a unei voci puternice, luată în seamă în orice construcţie politică europeană a anilor care vor veni. Pentru că, dincolo de boală, viaţă şi moarte, pandemia COVID - 19 ne-a arătat propriile slăbiciuni, ne-a făcut să reflectăm şi să realizăm că ameninţările nu sunt doar exterioare, ci rămân ale noastre, aici, la noi acasă. Aşa am putut din nou constata cât de fragil şi nepregătit este sistemul românesc de educaţie, pe care pandemia aproape l-a paralizat - sute de mii de copii care nu au nici acum acces la o tabletă sau la un laptop şi nici posibilitatea să se conecteze la internet. Pe lângă ei, în 2020, mii de cadre didactice s-au declarat învinse, în imposibilitatea de a avea acces la un mijloc modern de comunicare sau la atât de banalul, pentru unii, Internet. Am multe semnale, de la mine din judeţul Brăila, dar şi din alte colţuri ale ţării, că, dacă în marile universităţi adaptarea a fost facilă şi rapidă, în şcolile României, mai ales în mediul rural, educaţia a fost grav afectată de criza sanitară. Cunosc învăţători şi profesori care le-au trimis elevilor teme şi explicaţii, prin intermediul funcţionarilor din primării, şi au primit feedback pe aceeaşi cale. Cunosc comunităţi care s-au mobilizat, primari care au considerat că pietruirea unui drum mai poate aştepta şi au optat pentru investiţia în educaţie, preferând să cumpere pentru copii, tablete şi cartele de internet. Cunosc, însă, şi locuri în care nu a existat nicio preocupare pentru asta, în care elevii au fost aproape abandonaţi, iar recuperarea va fi una greoaie şi complicată. Despre învăţământul românesc se vorbeşte de 30 de ani, cuvântul "reformă" pus în dreptul acestui domeniu a căzut deja în ridicol. Modernizarea nu poate să înceapă în absenţa unei analize realiste, pentru că noi continuăm să scoatem pe bandă rulantă tineri fără nicio pregătire pentru piaţa muncii, depăşiţi în faţa noilor meserii, alţii, fără abilităţile necesare lumii moderne sau de-a dreptul analfabeţi funcţionali. Continuăm să punem accent pe informaţie, şi nu pe formare, cu manuale şi curricule încărcate, unele lipsite chiar de realismul timpurilor noi. Investiţia în educaţie este obligatorie şi orice întârziere va produce pagube care nu pot fi comensurate. Pandemia COVID-19 ne-a adus în faţă şi o altă realitate, pe care o cunoşteam cu toţii, sistemul sanitar românesc. Aş vrea să-l felicit pe colegul meu Nelu Tătaru şi pe toţi cei care au reuşit să facă astfel încât să trecem cu bine prin această perioadă a pandemiei, fără pierderi majore, cu infrastructura existentă. Nici aici timpul nu mai are răbdare! Sistemul sanitar românesc trebuie reaşezat, fiecare verigă trebuie să-şi aibă rolul şi locul, banii trebuie cheltuiţi cu chibzuinţă şi eficienţă. Am văzut în această perioadă tot felul de erori manageriale, de încercări de a folosi la limita legii banul public. Sănătatea nu este tărâm de campanie electorală, iar numirea politică a managerilor, pe care PSD a practicat-o cu iresponsabilitate, şi-a arătat acum colţii. Cu toţii ştim că este nevoie de investiţii majore în spitale moderne, în echipamente, dar şi în personalul medical, pe care acum îl aplaudăm cu toţii, dar a cărui importanţă, mâine, o vom uita. Da, avem nevoie de sute de kilometri de autostradă, de aducţiune de apă şi de gaze, de poduri şi de clădiri, dar haideţi să dăm importanţă educaţiei şi sănătăţii, într-un proiect comun, al nostru, al românilor, respectat şi dus mai departe, indiferent cine s-ar afla la guvernare!
Florică Ică Calotă "Seceta pe timp de pandemie" Activitatea în agricultură, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei naţionale, se desfăşoară în condiţii de risc şi incertitudine, ca urmare a influenţei factorilor naturali, a căror evoluţie nefavorabilă poate provoca, an de an, însemnate pagube producătorilor agricoli. Seceta excesivă, inundaţiile şi temperaturile scăzute produc importante pagube în agricultură. Nu este prima dată când abordez subiectul secetei şi cum este afectat sectorul agricol. Şi în acest an ne confruntăm cu această problemă. Însă anul acesta, pe fondul pandemiei de coronavirus, se suprapune o secetă gravă, pedologică, şi care ar fi chiar mai cumplită decât cea din 1947. Este concluzia specialiştilor din domeniu, care spun că de vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară şi vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce şi, dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută. Pe aproape 40% din teritoriul României se manifestă seceta pedologică extremă sau puternică, şi cel mai puternic s-a resimţit în Moldova şi Dobrogea, unde a afectat trei milioane de hectare de culturi de grâu, orz, orzoaică şi rapiţă. Se estimează o pierdere a producţiei de până la 50%, ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecinţe în lanţ asupra preţurilor, iar asta fără să ştim cât va dura această criză. Amploarea fenomenului este semnificativă şi un număr foarte mare de fermieri se află în dificultate. Măsurile de sprijinire a producătorilor agricoli vin de la Parlament, cât şi de la Ministerul Agriculturii. Săptămâna trecută, Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor a adoptat Propunerea legislativă privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile. Această propunere prevede instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv acordarea de compensaţii producătorilor agricoli afectaţi de efectele fenomenelor meteorologice nefavorabile. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale a declarat, la începutul acestei luni, că se vor acorda despăgubiri pentru secetă din fondurile naţionale. Având în vedere Ordinul pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, generate de fenomenele meteorologice, având ca efect seceta pedologică, deţinătorii de terenuri agricole ale căror suprafeţe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale, să depună înştiinţări scrise la UAT-urile de care aparţin în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin e-mail, în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deţinute. Despăgubirile vor fi acordate după data de 15 iunie, pentru a se putea face o analiză a fiecărui judeţ în parte. Este evident, în acest context, că irigaţiile prezintă o importanţă deosebită, atât pentru asigurarea unor producţii agricole, cât şi pentru ameliorarea condiţiilor de mediu. Agricultura României poate fi performantă cu ajutorul sistemelor de irigat, iar fermierii, cât şi consumatorii să nu mai sufere din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.
Dănuţ Bica "Gara Regală din Curtea de Argeş, perla Căilor Ferate Române, îşi va recăpăta splendoarea de altădată" Luni, 18 mai, la numai o săptămână de la încheierea contractului pentru proiectarea şi execuţia Secţiunii 5, Curtea de Argeş-Piteşti, din Autostrada Sibiu-Piteşti, Lucian Nicolae Bode, ministrul liberal al transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, şi-a pus semnătura pe un alt contract extrem de important pentru infrastructura de transport din judeţul Argeş, cel de finanţare pentru elaborarea expertizei tehnice, în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeş. Gara din Curtea de Argeş a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc şi punerea în circulaţie a Căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. A fost construită în mai puţin de unsprezece luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez André Lecomte du Noüy. Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă - linia Piteşti-Curtea de Argeş, superbele gări din Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş şi alte elemente de construcţie specifice - a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române. Clădirea Gării din Curtea de Argeş a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcţie extrem de frumoasă, realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită şi cu decoraţiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia. Gara a fost înfiinţată şi cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeş, după alegerea acesteia de către Regele Carol I drept necropolă regală. A primit supranumele de "Gară Regală" pentru că toţi suveranii României înmormântaţi la Curtea de Argeş, cu excepţia lui Carol al II-lea şi a Reginei Elena, au fost aduşi în oraş cu trenul. În prezent, deşi este o bijuterie arhitecturală şi este amplasată la confluenţa unor drumuri importante, această clădire, care are o simbolistică specială atât pentru municipiul Curtea de Argeş, cât şi pentru istoria ţării noastre, din cauza neglijenţei autorităţilor, se găseşte într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereţi este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiş, ceasul Paul Garnier amplasat pe faţada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcţionează, iar maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de aşteptare, încăpere în care se ţineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeş pierzând astfel un element decorativ excepţional. Pentru a nu se vedea starea deplorabilă a clădirii, în luna decembrie 2017, cu ocazia funeraliilor Regelui Mihai I, pereţii exteriori ai acesteia au fost acoperiţi cu nişte pânze, care între timp au început să se desprindă. În consecinţă, având în vedere potenţialul turistic deosebit al municipiului Curtea de Argeş şi al zonei adiacente, restaurarea Gării Regale din Curtea de Argeş, singurul oraş regal din ţară, şi menţinerea sa în circuitul feroviar constituie obligaţii morale şi un omagiu care poate fi adus făuritorilor României Mari. În acest context, în data de 18 mai, ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, Lucian Nicolae Bode, a semnat contractul de finanţare pentru elaborarea expertizei tehnice în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeş, după ce în data de 18 martie 2020 fusese semnat şi contractul pentru DALI, documentaţia tehnico-economică de avizare a lucrărilor de intervenţie. Ministerul Transporturilor a precizat că, având în vedere statutul de monument de arhitectură al clădirii, lucrările de reparaţii, restaurare şi reabilitare vor fi realizate cu materiale şi tehnici specifice epocii în care a fost construită şi doar cu personal atestat de Ministerul Culturii pentru acest gen de obiectiv. Pentru mine, ca deputat de Argeş, semnarea acestui contract are o semnificaţie sporită. Fac această afirmaţie având în vedere că este încă unul dintre proiectele mele de suflet din acest mandat de deputat care, sub guvernarea PNL, devine realitate. Gara Regală din Curtea de Argeş, perla Căilor Ferate Române, lăsată să se prăbuşească de Guvernele PSD, va fi, în sfârşit, restaurată şi reabilitată. Cunoscând foarte bine cât de necesară este salvarea acestui monument de arhitectură, mai ales pentru revitalizarea industriei turistice în zonă, am depus în ultimii trei ani amendamente la proiectele de lege ale bugetului de stat, m-am adresat în mod repetat, prin întrebări şi interpelări, declaraţii politice şi comunicate de presă, miniştrilor cu responsabilităţi în domeniu, solicitându-le să adopte măsuri urgente pentru demararea investiţiei. De acum, am certitudinea că, într-un viitor apropiat, Gara Regală din Curtea de Argeş, care nu este o simplă clădire, ci o parte din istoria noastră naţională, îşi va recăpăta splendoarea de altădată.
Nicoleta-Cătălina Bozianu "Fondurile europene pentru relansarea post-pandemie trebuie folosite şi pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov!" Am aflat, săptămâna trecută, o veste care sună bine: României ar urma să i se pună la dispoziţie 19,6 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, şi 11,6 miliarde, sub formă de împrumuturi, în cadrul unui plan amplu de reconstrucţie economică post-pandemie, în valoare de 760 miliarde de dolari, avut în vedere de Comisia Europeană. Cred că este evident pentru noi toţi faptul că aceşti bani trebuie accesaţi şi folosiţi ca un combustibil de dezvoltare economică. Cu alte cuvinte, direcţionaţi către acele investiţii publice de care România are atâta nevoie. Pentru noi, prahovenii, zecile de miliarde de euro puse la dispoziţia României de către UE înseamnă, în principal, o şansă - la care aproape că nu mai speram - de realizare a celui mai important proiect de infrastructură pentru judeţul nostru, tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov. Îndrăznesc să spun că Prahova este judeţul cel mai afectat de inexistenţa unei autostrăzi care să traverseze Carpaţii, atât în planul activităţii economice, cât şi în planul vieţii noastre de zi cu zi. Traficul infernal de pe DN 1 paralizează, practic, judeţul, în zilele cele mai aglomerate. Timp de un deceniu şi jumătate, acest proiect a bătut pasul pe loc, indiferent de culoarea guvernării, ba din cauza problemelor de legislaţie privind parteneriatul public-privat, ba din cauza "respectării indicatorilor macroeconomici la care s-a angajat România". Dar bani pe hârtii, studii şi proiecte s-au tocat constant. Ultima strigare în materie de justificări sau pretexte pentru nerealizarea autostrăzii, datând din ianuarie 2020, a fost tocmai lipsa fondurilor europene de coeziune pentru acest proiect. Acum, odată cu planul de reconstrucţie anunţat de UE, acest pretext dispare. Potrivit Planului Comisiei Europene, în următorii patru ani, România poate utiliza 13,5 milioane de euro din fondul nerambursabil de 19,6 miliarde pentru investiţii în infrastructură, atât în infrastructura de tip reţele de apă-canal, cât şi în infrastructura rutieră. Consider că a folosi aceşti bani pentru proiecte majore, aşa cum este tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, trebuie să fie o prioritate de grad zero pentru orice guvernare responsabilă şi onestă, iar refuzul, un atentat grav la adresa interesului economic al societăţii româneşti. Dacă planul de finanţare al CE va fi implementat, decidenţii de la Bucureşti nu vor mai avea nicio scuză în faţa prahovenilor şi a românilor.
Emil-Marius Paşcan "Banii trebuie să circule pentru investiţii şi dezvoltare, în condiţii avantajoase pentru români!" Agenţiile de rating Standard & Poors, Fitch şi Moodys au înrăutăţit în ultimele luni, de la stabilă la negativă, perspectiva ratingurilor pentru România, dar şi la "BBB minus" ratingul unor municipii: Bucureşti, Braşov, Oradea, Buzău. În rândul cauzelor, pornim de la deficitul bugetar de 4,6% lăsat de guvernarea Dăncilă-PSD şi sateliţii ALDE, UDMR, dar sunt invocate şi înrăutăţirea poziţiei României pe pieţele externe, deteriorarea structurală a finanţelor publice, agravată de creşterea datoriilor pe termen lung, ca urmare a reducerii încasărilor la bugetul de stat, dar şi reforma pensiilor adoptată în 2019, fără nicio sursă concretă de finanţare. Astăzi, în perspectiva apropiatei campanii electorale pentru alegerile locale, unii politicieni şi chiar partide politice clamează populist şi iresponsabil majorarea pensiilor, a salariilor pentru diverse categorii profesionale, măsuri strict electorale care pot îngropa economia României pe termen foarte lung. De fapt, unde conduce prioritar înrăutăţirea de la stabilă la negativă a perspectivelor de rating? Împrumuturile, la care România este nevoită să recurgă pentru acoperirea deficitului bugetar, vor avea dobânzi foarte mari, termene dezavantajoase, iar corelativ acestora, dacă guvernanţii se vor împrumuta suplimentar în aceste condiţii, pentru a finanţa nesustenabil majorări de salarii şi pensii, economia României se va prăbuşi periculos inevitabil, iar datoriile şi situaţia colapsului economic, agravate de pandemie şi criza sanitară, populismul politic şi iresponsabilitatea vor trebui să le plătească copiii, nepoţii şi, poate, strănepoţii noştri, pe termen foarte lung de acum încolo. Consider că factorii care pot conduce la revenirea perspectivei de ţară rezidă în creşterea alocărilor pentru investiţii şi dezvoltare, reducerea constantă a deficitului de cont curent, corelative altor măsuri care ar influenţa pozitiv sustenabilitatea fiscală. Pledez pentru susţinerea capitalului românesc, pentru implicarea Băncii Naţionale a României în scăderea dobânzilor, atât pentru creditele aferente investiţiilor IMM-urilor, cât şi pentru persoanele fizice, pentru a stimula dezvoltarea şi creşterea economică. Spunea Mitropolitul Simion Ştefan, cel care a tipărit la 1648 "Noul Testament de la Bălgrad", monument al literaturii române, că şi "cuvintele sunt ca banii, iar banii aceia sunt buni care circulă peste tot". Faceţi aşadar banii să circule pentru investiţii şi dezvoltare, în condiţii avantajoase pentru români!
Cristina-Elena Dinu "Marele plan al PNL, de relansare economică, în moarte clinică!" Au trecut două luni şi jumătate de la debutul stării de urgenţă, iar Guvernul PNL încă nu a prezentat marele plan de susţinere şi relansare economică pe care-l anunţă aproape zilnic. Suntem la începutul verii, dar nu există niciun program asumat oficial de Guvernul IOC, Iohannis, Orban, Cîţu. În aceste condiţii, disperarea care a pus stăpânire pe români şi pe agenţii economici este una firească. Până acum, totalul măsurilor aplicate efectiv de "guvernul meu" nu însumează nici măcar 1% din PIB, iar perspectivele sunt îngrijorătoare. Alte state europene s-au repliat la timp pentru a preveni grava criză economică ce va urma, alocând chiar până la 30% din PIB pentru susţinerea economiei şi a populaţiei. Astfel, ţările din jurul nostru au reuşit cu succes să facă faţă acestei provocări de salvare naţională. În Polonia, măsurile de sprijin înseamnă 16% din PIB, în Ungaria 18%-20%, în Bulgaria 11,7% din PIB. Suntem codaşi şi la acest capitol, dar Iohannis şi Orban continuă să-i mintă zilnic pe români, ceea ce este sfidător. Economia ţării este la pământ, cu o cădere de 15% şi cu peste un milion de locuri de muncă pierdute în mai puţin de trei luni. Din estimările unui studiu specializat, rezultă că un număr de 130.000 de firme nu se vor mai redeschide după starea de alertă şi la încetarea şomajului tehnic. Milioane de români vor fi pe drumuri. Soluţii? Ioc! Fără busolă, guvernul mincinos liberal putea foarte frumos să-şi rezolve moartea clinică în care se află încă de la preluarea guvernării, prin preluarea şi aplicarea măsurilor economice pozitive cuprinse în Programul PSD "Repornim România", lansat public încă din 10 mai. Dar nu a vrut! Pentru că, vorba românului, "Prostul dacă nu-i fudul..."
Elena Hărătău "Proiectele de infrastructură rutieră vor scoate Moldova din izolare" Lansarea şi accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră din zona Moldovei a constituit tema unei dezbateri publice organizate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, la iniţiativa CNAIR. Reuniunea a adus la masa dialogului primari şi reprezentanţi ai primăriilor din judeţele Moldovei, specialişti în infrastructura rutieră, precum şi miniştri ai Guvernului României. În cadrul dezbaterilor a fost prezentat stadiul celor trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Moldova: A8 - Autostrada Unirii, A7 - Drumul de mare viteză Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani, precum şi Autostrada A13 - Braşov - Bacău. Experţii guvernamentali şi specialiştii CNAIR au transmis un mesaj cât se poate de clar, în urma discuţiilor purtate cu aleşii locali din judeţele Moldovei. Executivul susţine că parteneriatul şi colaborarea cu autorităţile locale, în vederea dinamizării şi susţinerii celor trei mari proiecte rutiere va continua în ritm alert în perioada următoare, astfel încât acestea să intre cât mai repede în faza de implementare. Evoluţiile pozitive ale proiectelor menţionate ne determină să transmitem băcăuanilor că s-au făcut paşi importanţi în reuşita acestor demersuri. În cazul A7, contractele sunt în prezent în derulare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic, iar în ceea ce priveşte A8 s-a decis revizuirea studiului de fezabilitate pentru întregul traseu. După finalizarea studiului de fezabilitate pentru A7, aplicaţia va fi depusă la Comisia Europeană pentru finanţarea din fonduri europene. Referitor la stadiul investiţiei Autostrăzii A13 Braşov-Bacău, zilele trecute a fost semnat Contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic, a căror finalizare este estimată la finalul anului 2022. În concluzie, asistăm la acţiuni semnificative pentru scoaterea Moldovei din izolarea în care, din păcate, a rămas foarte mult timp după 1990, cel puţin din punctul de vedere al şoselelor. Realizarea acestor proiecte investiţionale din infrastructura rutieră reprezintă o dovadă clară a eforturilor Guvernului de a corecta nedreptăţile făcute oamenilor din judeţele Moldovei, până acum.
Eugen Durbacă "Şcoala românească are nevoie de ochelari, ca să vadă şi realităţile din mediul rural. Anul şcolar este compromis. Ce facem cu viitorul an şcolar?" Doamnei ministru al învăţământului, Prof. Cristina Monica Anisie, Stimată doamnă ministru, Aţi introdus peste noapte învăţământul online obligatoriu, fără a vă consulta cu colegii dumneavoastră din ţară, în special cu cei din mediul rural, fără a şti câţi români au în casă Internet, dacă au un calculator sau o tabletă, dedicate activităţilor copilului şi câţi părinţi sunt dispuşi, dar şi capabili să-şi ajute copilul să intre pe platformele de studiu online, câţi profesori sunt familiarizaţi cu aceste platforme. Cred, doamnă ministru, că ar trebui să vedem realitatea României şi în special a celei rurale, unde sunt familii în care niciunul dintre părinţi nu are un loc de muncă stabil, nu are un venit sigur, nereuşind să plătească facturile la energia electrică şi apă - unii au fost chiar deconectaţi pentru neplată în vreme de pandemie - nu au lemne iarna şi trăiesc din alocaţiile copiilor şi din ce reuşesc să strângă muncind cu ziua. Dacă mai adăugăm acestei imagini şi degradarea relaţiilor dintre soţi, din cauza alcoolismului şi violenţei, a lipsurilor, a carenţelor educaţionale, a unor boli cronice, dumneavoastră credeţi că, în aceste familii, copiii vor putea participa la cursurile online, că aceşti copii vor şti să utilizeze un calculator, chiar dacă le va da mâine şcoala, unul, că părinţii lor îi vor putea ajuta să utilizeze aplicaţiile informatice, pentru a participa la cursul online? Sunt bunici, unii dintre dânşii analfabeţi sau bolnavi, care cresc nepoţii abandonaţi de copiii lor aflaţi la muncă în străinătate. Adăugaţi faptul că mulţi dintre aceşti copii sunt exploataţi, sunt obligaţi să muncească în gospodărie de la vârste fragede. Aceşti copii sunt pierduţi pentru sistemul românesc de învăţământ şi, indiferent cât am dori să ne minţim, din păcate numărul lor nu este neglijabil. Peste ani, în lipsa unui învăţământ adecvat posibilităţilor lor, în lipsa unui învăţământ profesional, în lipsa consilierii şi sprijinului din partea profesorilor şi a statului, vor ajunge să îngroaşe pătura săracă a societăţii şi, ceea ce este mai tragic, să devină o pradă uşoară pentru traficul de carne vie, pentru reţele infracţionale. Revenind la situaţia reală a învăţământului românesc, în unele zone din ţară oamenii nu au acces la Internet sau nu au banii necesari să plătească un abonament de internet. Dincolo, de declaraţiile populiste, Ministerul Educaţiei nu e capabil din bugetul actual să suporte aceste costuri. Nu doar în mediul rural, dar şi în cel urban, părinţii, fie nu se descurcă să folosească aplicaţiile informatice, fie nu au timp să îţi ajute copiii, pentru că au alte treburi în gospodărie. Sunt cazuri, în care au în casă un singur computer şi pe acela, exact în timpul orelor de curs, trebuie să lucreze părinţii, care au fost trimişi să muncească de acasă. Sunt cazuri în care părinţii sau bunicii nu au utilizat niciodată un computer şi nu îşi pot ajuta copiii, chiar dacă ar avea bani să le cumpere un calculator. Profesorii nu sunt nici ei, departe de părinţi, ca şi abilităţi informatice, mulţi dintre profesorii, mai ales în mediul rural, nu ştiu, nu vor sau nu pot, din lipsa echipamentelor necesare, să ţină cursuri online. Copiii şi profesorii nu sunt obişnuiţi să înveţe online, pentru că nimeni din minister nu i-a încurajat până acum să folosească formă de învăţământ. Aşadar, procentajul celor care excelează în lucru pe calculator şi se descurcă foarte uşor pe platformele de învăţământ online este irelevant. Seria neajunsurilor continuă, doamnă ministru: manualele nu au fost editate pentru sistemul online, Ministerul Educaţiei nu a realizat o platformă unitară, intuitivă, uşor accesibilă tuturor grupelor de vârstă şi toate materiile care trebuie predate în online, cadrele didactice nu au fost in prealabil instruite corespunzător pentru acest sistem de lucru cu copiii, proiectul cu Teleşcoala la TVR pare abandonat. Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a instruit cadrele didactice pentru varianta alternativă a învăţământului online şi, evident, neajunsurile se văd azi. Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a dotat toate şcolile cu calculatoare, cu tablete, pentru a putea azi suplini necesarul de echipamente de care au nevoie profesorii sau copiii. Vă solicit, doamnă ministru, să cereţi colegilor din teritoriu date reale în legătură cu situaţia învăţământului online, să veniţi în faţa Parlamentului cu toate aceste neajunsuri, să estimaţi corect necesităţile şcolii româneşti şi intervalul de timp necesar pentru implementarea studiul online, să prezentaţi un program coerent cu termene clare pentru implementarea sistemului şi pentru instruirea cadrelor didactice, să ne prezentaţi situaţia proiectului Teleşcoală la TVR, să căutaţi soluţii pentru copiii din familiile nevoiaşe din mediul rural şi să ne spuneţi adevărul în legătură cu situaţia învăţământului online, cu situaţia acestui an şcolar şi cu ce faceţi cu adevărat ca anul viitor, să putem face faţă provocării unei potenţiale epidemii care să ne oblige la această formă de învăţământ.
Florin-Claudiu Roman "PNL este singurul partid capabil să asigure buna guvernare a României!" În contextul crizei create de pandemia de coronavirus, PNL a arătat că este pregătit să facă faţă provocărilor şi să ofere un răspuns adecvat în plan economic prin măsuri care deja şi-au arătat eficienţa. Nu trebuie uitat faptul că PNL a fost singurul partid care şi-a asumat guvernarea într-un moment extrem de dificil pentru România, când semnele sufocării economiei naţionale începuseră să fie vizibile! Am fost conştienţi, încă de la început, că misiunea este una grea, dar ne-am asumat-o, pentru că ştiam că suntem capabili să îi facem faţă! Bineînţeles, situaţia s-a complicat şi mai mult, după ce ţara noastră a fost lovită de epidemia de coronavirus, iar Guvernul PNL a trebuit să contracareze, prin măsuri urgente, efectele negative asupra economiei naţionale şi asupra fiecărui cetăţean român. Dar iată că, deşi condiţiile nu au fost tocmai bune, în cele doar câteva luni de guvernare am reuşit să limităm declinul economic, ba chiar să asigurăm în primul trimestru din acest an o creştere economică de 2,7%, conform datelor oficiale oferite de Eurostat! Ştiu că nu este creşterea de 4,1% aşa cum era preconizată înainte, dar nu este nicidecum puţin, având în vedere că suntem statul din Uniunea Europeană cu cea mai mare creştere economică şi cu o inflaţie în scădere. Chiar dacă astăzi suntem atacaţi tocmai de cei care au adus România pe marginea prăpastiei, vedem că cifrele reprezintă faptele, şi nu vorbele. Până la urmă, doar cifrele arată întotdeauna cine a avut sau nu dreptate! Nu vreau să fac aici un laudatio Guvernului actual, însă lucrurile trebuie lămurite, pentru ca acei politicieni care atacă total nemeritat măsurile luate de PNL, să nu persiste în minciună! Iar dezbaterea din plenul Camerei Deputaţilor, când a fost organizată "Ora prim-ministrului", a fost cel mai bun exemplu de "Aşa nu!", pentru că ne-a arătat că nu există limite pentru minciună din partea reprezentanţilor majorităţii parlamentare, cu PSD în frunte. Însă, orice invective pe care ni le adresează urmaşii lui Dragnea din Parlament nu fac cinste României! Ştiu că PNL deranjează prin faptul că îşi vede de treabă şi nu ia măsuri cu dedicaţie pentru anumite grupuri de interese. Tocmai de aceea, spun, încă o dată, că vremea când guvernanţii erau preocupaţi doar de promovarea intereselor unor găşti de partid a trecut! Bugetul României nu mai este la cheremul clientelei politice, fiind conceput astfel încât să asigure relansarea economică pe baze sănătoase. Datele arată, aşadar, că PNL guvernează bine pentru români, într-o situaţie excepţională, iar cetăţenii sunt conştienţi de asta! Vom continua să ne facem treaba, pentru a construi împreună cu toţi românii o Românie modernă şi europeană!
Camelia Gavrilă "Copilăria, un început de poveste. Emoţii, sensuri şi responsabilităţi sociale" "Când nu mai eşti copil, ai murit de mult." (Constantin Brâncuşi) Copilăria este vârsta paradisiacă a începutului de poveste a vieţii, este timpul când jocul, bucuria, emoţiile se împletesc treptat cu etape de cunoaştere şi explorare a lumii din jur. În inocenţa lui, copilul întreabă, se miră, descoperă universul apropiat. De aceea, rolul şi influenţa părinţilor, a familiei sunt esenţiale pentru a modela devenirea fiinţei, pentru a crea atmosfera de calm şi bucurie, formând deprinderi, atitudini, oferind modele de comportament social, de comunicare cu ceilalţi, aspect pe care şcoala, educaţia le vor completa şi le vor multiplica. Miracolul naşterii, puritatea absolută din ochii de copil, întoarcerea noastră, a celor maturi, la inocenţă, promovarea bunăstării copiilor, puterea de a avea dorinţe şi vise reprezintă tot atâtea repere pe care le explorăm în această sărbătoare. Ziua Copilului trebuie să fie un moment de bucurie şi sărbătoare, dar şi un context în care problemele specifice acestei vârste trebuie conştientizate şi înscrise în agenda publică, cu implicarea responsabilă a instituţiilor, după cum este vital dialogul permanent între Guvern, Parlament, cetăţeni, societatea civilă, pentru a susţine eficient dezvoltarea, îngrijirea, educaţia copiilor, pentru a încuraja familiile acestora. Ziua de 1 iunie este, de fapt, Ziua Internaţională pentru Protecţia Copiilor, în prezent este sărbătorită în mai multe ţări ca Ziua Copilului. Anul acesta, Ziua Copilului se sărbătoreşte într-un moment dificil şi nefiresc. De aproape 3 luni, jocurile copilăriei în aer liber sau în şcoli şi grădiniţe au fost înlocuite cu activităţi în spaţiul casei, întâlnirile cu prietenii şi ieşirile în parc, interacţiunile între copii, târgurile, spectacolele, concertele, concursurile, atelierele, expoziţiile sau paradele de 1 iunie s-au metamorfozat în alte ipostaze, cu jocuri virtuale, cărţi, jucării, activităţi în spaţiul restrâns al casei, dar cu avantajul de a avea mai mult părinţii alături, ca prieteni de joacă şi învăţare. Dincolo de emoţie, de bucuria celebrării, de aspectele simbolice pe care le asociem cu naşterea unui copil, creşterea şi educarea lui în ambianţa familiei, a şcolii, a comunităţii, trebuie să cunoaştem şi imaginea reală a situaţiei copiilor din România, nevoile acestora şi necesitatea urgentării unor măsuri sociale, educaţionale, prin asumarea responsabilităţilor şi implicarea serioasă a guvernanţilor. Bunăstarea şi evoluţia copiilor sunt în legătură directă cu anumite domenii reprezentative: educaţie, protecţia socială, demersuri de abordare incluzivă, îngrijire şi sănătate. 1. Adaptarea permanentă a sistemului de învăţământ la realităţile sociale, astfel încât tuturor copiilor să le fie asigurat accesul la educaţie de calitate, în mod echitabil - aceasta trebuie să fie principala preocupare a oricărui ministru al educaţiei. Deşi au fost realizate îmbunătăţiri semnificative, regăsim încă o serie de probleme legate de educaţia copiilor, probleme care necesită atenţia noastră: abandonul şcolar provocat de diferiţi factori socio-economici, asigurarea echităţii şi a finanţării sistemului de învăţământ, conform legii, accesul egal, nediscriminatoriu la educaţie, orientarea şi consilierea şcolară, relevanţa conţinuturilor studiate, trasee educaţionale potrivite pentru potenţialul şi aptitudinile fiecărui copil. Statisticile ne prezintă o realitate dureroasă, aproximativ 30.000 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial au încetat să frecventeze şcoala, în timpul anului şcolar 2017-2018, ceea ce subliniază o rată alarmantă a abandonului şcolar. Se adaugă şi fenomenul absenteismului, cu alte cifre îngrijorătoare. În anul şcolar 2018-2019, peste 380.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 17 ani nu erau înscrişi în nicio formă de învăţământ - aproximativ 10% dintre copiii din aceste grupe de vârstă - din care 80.441 aveau vârsta specifică învăţământului primar, 7-10 ani. Un sistem corect de învăţământ, modern, eficient şi reformat necesită investiţii consistente nu doar în infrastructură, ci şi pentru dotări, pentru programe educaţionale diverse sau în vederea formării cadrelor didactice. Elevii şi studenţii români continuă să beneficieze de cea mai scăzută alocare bugetară din Uniunea Europeană, de aproximativ 3%- 3,4% din PIB, chiar dacă au trecut deja 9 ani de la adoptarea Legii educaţiei naţionale, care prevede imperativ alocarea bugetară de minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru finanţarea educaţiei. 2. Din perspectiva protecţiei sociale, subliniez, din nou, că "în fişa postului" pentru absolut orice guvern, combaterea sărăciei în rândul copiilor trebuie să fie prioritatea esenţială. Mediul în care se dezvoltă copiii îşi va lăsa mereu amprenta, având influenţă directă asupra rezultatelor şcolare, ceea ce înseamnă că un context neprielnic studiului şi performanţei înseamnă repercusiuni grave, fiind vorba inclusiv despre limitarea iremediabilă a aspiraţiilor şi şanselor de realizare în viitor. Statisticile ne arată că situaţiile nefericite nu sunt izolate, iar bunăstarea tuturor copiilor reprezintă un deziderat greu de atins, chiar şi într-o societate modernă şi într-o democraţie consolidată, ca cea din România. Un alt raport public subliniază că peste 32% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei, 42% dintre copii se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, iar 21,5% dintre copii se află în condiţii de deprivare materială severă, deci nu le sunt asigurate condiţii materiale esenţiale pentru un trai decent, cum ar fi hrană adecvată, căldură în locuinţă, acces la utilităţi, telefon etc. În perioada pandemică, aceste cifre au fost confirmate şi completate cu alte dificultăţi, pentru că un număr foarte mare de elevi nu a avut acces la sistemul de educaţie, în lipsa tehnologiei adecvate. Ţinând cont de aceste realităţi sociale, ne întrebăm retoric dacă guvernarea PNL mai are nevoie de alte argumente pentru dublarea alocaţiilor copiilor, iniţiativă legislativă adoptată ca urmare a eforturilor depuse de Partidul Social Democrat. 3. În domeniul politicilor de sănătate, trebuie să reflectăm asupra informaţiilor recente din cuprinsul Raportului Naţional de Sănătate a Copiilor şi Tinerilor din România din anul 2018, care prezintă faptul că dinamica ratei mortalităţii infantile în România a crescut până la 7,6 în 2015, în timp ce media în UE era de 3,6 în anul 2015. Din punctul de vedere al dezvoltării fizice, grupurile de copii din colectivităţile şcolare, supuse examenului de bilanţ în anul şcolar 2016-2017, a înregistrat o dezvoltare armonică pentru 73,7% dintre copii şi dizarmonică pentru restul de 26,3%. Majoritatea cazurilor sunt reprezentate de un grad crescut de obezitate în rândul copiilor. Când vorbim despre sănătatea copiilor, trebuie să avem în vedere respectarea în primul rând a schemei de vaccinare, un stil de alimentaţie sănătos, o stare psihică foarte bună în mediul familial şi necesitatea unor controale periodice la medicii de familie. Lipsa educaţiei, slaba implicare a instituţiilor responsabile, mediul social, familia, efectele migraţiei părinţilor în spaţiul european, absenţa consilierii psihologice, a unor grupuri mixte de intervenţie, factorii economici vor conduce mereu spre afectarea, uneori iremediabilă, a stării de sănătate a copiilor, din perspectiva fizică, mentală, afectiv-emoţională. Dincolo de aceste repere importante pentru creionarea viitoarelor politici sociale şi educaţionale pentru copii, dincolo de analizele lucide necesare, ziua de 1 iunie rămâne în fiecare an un reper al copilăriei, o sărbătoare care îşi păstrează farmecul, retrăită de toţi, indiferent de vârstă, ca simbol al purităţii şi fericirii, al inocenţei, dar şi al speranţei. Ziua Mondială a Copilului reaminteşte fiecăruia dintre noi despre obligaţia de a promova şi a susţine drepturile copiilor, deschizând dialoguri, iniţiative, strategii complexe şi acţiuni concertate, prin care vom construi o lume mai bună pentru copiii de astăzi, pentru elevii şi tinerii aflaţi pe drumul formării, al devenirii profesionale şi umane, în general. Ca profesor dăruit educaţiei, şcolii, unei meserii de vocaţie pe care o desfăşor cu pasiune de peste 30 de ani, aş dori ca ziua de 1 iunie să fie o permanentă preocupare şi atenţie spre problemele copiilor, să fie ziua repetată a unor cadouri nepreţuite: cei mai mici să primească, prin dragostea şi energia noastră, ample programe naţionale, să adaptăm constant măsuri eficiente pentru copiii defavorizaţi şi pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, să conturăm reperele unui sistem de învăţământ modern, inspirat şi corelat cu valorile societăţii cunoaşterii, să finalizăm acţiuni concrete importante pentru dezvoltarea şcolilor şi a universităţilor, în sinteză, o unitate şi armonie a demersurilor şi a actorilor politici pentru cauza nobilă a copiilor. Am convingerea că nu avem nimic mai de preţ decât copiii, că nu este o îndatorire mai nobilă decât aceea de a avea grijă de ei, de aspiraţiile şi visele lor, aşa cum tot ei sunt singurii care pot să ne ofere promisiunea unui viitor mai bun!
Claudiu-Augustin Ilişanu "PNL nu poate aduce perspective pozitive în viaţa copiilor. Demagogia şi incompetenţa guvernanţilor afectează inclusiv educaţia copiilor. De ce nu luaţi măsuri pentru a mări alocaţiile şi pentru a aduce mai multă bucurie în viaţa copiilor şi a părinţilor?" Copiii reprezintă în fiecare societate din lume speranţa unui viitor mai bun. De aceea, toate eforturile societăţii trebuie să se îndrepte către educarea copiilor şi oferirea unui mediu prielnic de dezvoltare personală pentru aceştia. Actualul Guvern PNL promitea o "Românie educată", dar, în contextul pandemiei de COVID-19, nu a făcut altceva decât să împiedice accesul copiilor la educaţie, toate acestea în contextul în care ţările din nordul Europei au evitat dezechilibrele din învăţământ şi au tratat cu mai multă conştiinţă problema accesului la educaţie. Nu putem să nu rămânem impresionaţi de gândurile exprimate de un copil din mediul rural cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, pe care o celebrăm an de an la data de 1 iunie. La întrebarea ce îl face fericit pe un copil, acesta a răspuns cu o fermitate rar întâlnită chiar şi la adulţi, să meargă la şcoală şi să se întâlnească cu doamna învăţătoare şi colegii de clasă. Se subînţelege tristeţea majoră pe care acest copil şi mulţi alţii au resimţit-o în perioada în care au stat acasă, fără acces la educaţie, întrucât există copii care nu dispun de acces la o reţea de Internet. Atunci când guvernanţii propuneau soluţia online pentru perioada pandemiei, nu au avut în vedere nimic, nici măcar ceea ce părea evident la prima vedere, şi anume, că există un număr mare de copii din mediul rural care nu au acces la calculatoare şi Internet. La 1 iunie am sărbătorit Ziua Internaţională a Copilului. Prin respectarea tradiţiei acestei zile, statele membre ale ONU au recunoscut că, indiferent de rasă, culoare, sex, religie, origine naţională sau socială, copiii au dreptul la afecţiune, dragoste, înţelegere, hrană adecvată, îngrijire medicală, educaţie gratuită, protecţie împotriva tuturor forme de exploatare şi creştere într-un climat de pace universală. Guvernanţii noştri PNL-işti ar trebui să înţeleagă că drepturile universale ale copiilor înseamnă, înainte de toate, accesul neîngrădit la educaţie gratuită. Nu ne îndoim că nu ştiu acest lucru, însă de ce nu fac nimic pentru a asigura accesul tuturor copiilor români la educaţie online, indiferent în ce colţ al ţării locuiesc aceştia? Guvernul PNL are însă alte priorităţi. Strategii pentru copii nu există pe agenda PNL. În loc să vină cu proiecte solide pentru a sprijini educaţia copiilor, ministrul PNL al educaţiei a cerut, la finalul lunii aprilie, susţinerea Bisericii Ortodoxe Române pentru a-i echipa pe copii cu tablete şi calculatoare. Guvernul PNL marşa cu tema "România educată", însă se dovedeşte incapabil de orice acţiune de educaţie în viaţa copiilor români. Patriarhia Română a fost singura instituţie care a venit în sprijinul copiilor din comunităţi defavorizate şi al cadrelor didactice, oferind peste 4.000 de tablete şi dispozitive electronice, prin Proiectul "Alege Şcoala!". Biserica Ortodoxă Română a sprijinit învăţământul online şi prin alte proiecte, cum ar fi, "Dăruieşte o tabletă pentru o şansă la educaţie!". Şi la nivel local, Biserica a oferit sprijin elevilor. La Bacău, prin Proiectul "Donaţie pentru educaţie", Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, prin Sectorul de Asistenţă socială şi medicală, vine în sprijinul copiilor, pentru a facilita procesul de învăţare online a copiilor care provin din medii defavorizate. Guvernul PNL ignoră realitatea şi nevoile copiilor. Instituţia Bisericii a salvat neputinţa Guvernului şi a venit cu soluţii concrete pentru tineri, în timp ce guvernanţii moralişti se ocupă de temele lor esenţiale de campanie electorală. Nici vorbă să avem aşteptări de la acest Guvern PNL, care nu are un program economic pentru salvarea economiei, ci doar un program de împrumuturi permanente - în doar 7 luni, PNL s-a împrumutat cât PSD în cei 3 ani de guvernare - datoria publică a crescut cu 62,2 miliarde de lei, cu o medie lunară de 8,8 miliarde de lei. PSD susţine aplicarea Legii privind dublarea alocaţiilor pentru copii. Viitorul copiilor nu se negociază şi nici nu se amână. Parlamentul a decis, în decembrie 2019, dublarea alocaţiilor, de la 150 de lei la 300 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani, şi de la 300 de lei la 600 de lei pentru copiii cu handicap. PSD a iniţiat şi a votat acest act normativ extrem de important pentru copiii români, dând dovadă de responsabilitate şi indicând clar sursele de finanţare, dar liberalii au acţionat aşa cum o fac de obicei, dând dovadă de infatuare şi ignoranţă totală. Nimic mai clar - de la viziunea unei societăţi mai bune şi mai educate în teorie, în practică, PNL dovedeşte că interesele lor nu privesc acordarea unei şanse la o viaţă mai bună şi la educaţie pentru toţi copiii români. Aşa este în PNL, "pentru copii, nu sunt bani".
Ion Spânu "Preşedintele fake news" "Am reuşit până acum să controlăm epidemia, iar măsurile pe care le-am luat pe parcursul stării de urgenţă şi-au dovedit eficienţa. Au fost două luni foarte grele pentru toţi, ar fi dramatic să le compromitem tocmai acum, când am reuşit să facem un pas important pentru a ne relua, încet-încet, un mod de viaţă mai apropiat de cel cu care eram obişnuiţi" - ne citea, deunăzi, din prompter, Preşedintele României. Ca în vechiul banc rusesc cu bicicleta, România se află, într-adevăr, pe primele locuri în Europa, dar într-un clasament al celor mai proaste decizii luate în timpul pandemiei. Coronacriza a afectat toate statele lumii, în primul rând din punct de vedere medical. Cu o situaţie mult mai gravă decât în ţara noastră, atât Spania, cât şi Italia au avut un număr de cadre medicale infectate cu COVID-19, mult mai mic decât România. Astfel, un studiu efectuat de European Centre for Disease Prevention and Control indica faptul că, din totalul persoanelor infectate, Italia înregistra numai 69 de cadre medicale, Spania 66, în timp ce România avea peste 1000 de doctori, asistente sau infirmieri în carantină. Totodată, raportat la Europa de Est, ţara noastră se situa şi continuă să se situeze pe primul loc la numărul de persoane decedate. În plus, ca să punctăm şi mai bine la imagine, România este singurul stat din Europa, şi poate şi din lume, în care ministrul sănătăţii a demisionat în plină criză. În plină pandemie, guvernul a mai reuşit să dea o lovitură sistemului sanitar, prin achiziţionarea la preţuri exorbitante a echipamentului medical de urgenţă (măşti de protecţie, mănuşi etc.) urmată, în mod evident, de vânzarea acestora către o populaţie obligată printr-un act normativ să le folosească. În ceea ce priveşte acest act normativ, ne păstrăm caracterul de unicitate pe continent, fiind singura ţară din Europa în care măsurile luate în timpul stării de urgenţă au fost declarate neconstituţionale. Ne întoarcem la clasament şi constatăm că, prin grija guvernului şi conducătorului iubit, România a fost ţara cu cea mai mare valoare a amenzilor din Europa, pe perioada stării de urgenţă. Pentru persoanele fizice, cuantumul amenzii se situa între un minim de 415 euro şi un maxim de 4150 de euro. Acelaşi amenzi variau în Spania între 100 şi 2000 de euro, în Italia între 400 şi 3000 de euro, în Germania între 200 şi 2500 de euro, în Marea Britanie între 60 şi 960 de lire, iar în Franţa între 135 şi 3750 de euro. Evident, nu are niciun sens să comparăm valoarea salariului mediu din aceste ţări cu cel al României, pentru a înţelege care a fost impactul asupra populaţiei. În al doilea rând, coronacriza a lovit puternic, la nivel mondial, în sistemele economice. România a reuşit să se distingă şi la acest capitol printr-o lipsă totală de reacţie. Guvernul şi preşedintele s-au limitat la discuţii cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, neoferind aproape nicio soluţie concretă. Atunci când totuşi au făcut-o, s-a dovedit a fi un dezastru, vezi programul IMM Invest, total ineficient chiar şi după ce a fost, cu greu, pus în funcţiune. Asta ca să nu mai vorbim de amânarea ratelor la bancă, o metodă sigură de sărăcire a creditorilor şi de îmbogăţire a societăţilor bancare. Ca urmare, populaţia rămâne complet vulnerabilă în faţa iminentei crize economice, confruntându-se deja cu o creştere necontrolată a preţurilor la alimente, iar de la 1 iulie cu liberalizarea preţului la gazele naturale. Rezumând, măsurile luate până acum şi care şi-au şi dovedit eficienţa, aşa cum ne spune Klaus Iohannis, au avut următoarele repercusiuni: România este ţara cu cel mai mare număr de cadre medicale infectate din Europa, România este ţara cu cel mai mare număr de persoane decedate din Europa de Est, România este ţara cu cele mai mari amenzi aplicate în timpul stării de urgenţă din Europa, România este ţara cu cele mai păguboase achiziţii de echipamente medicale de urgenţă din Europa, România nu are niciun plan real de redresare economică. Mulţumim, Domnule Preşedinte, suntem primii, în sfârşit!
Ionuţ Simionca Terasele din România au început să se deschidă de la 1 iunie, însă proprietarii acestora, aflaţi la un pas de faliment, riscă să primească amenzi copleşitoare din cauza introducerii obligativităţii completării unui registru de evidenţă a rezervărilor clienţilor. Regulamentul GDPR, intrat în vigoare in anul 2018, prevede amenzi de până la 20 milioane de euro şi până la 4% din cifra de afaceri globală a anului precedent, în cazul încălcării protecţiei datelor cu caracter personal. Ordinul de ministru comun al Ministerului Sănătăţii nr. 966 şi al Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri nr. 1809 din 29 mai 2020, obligă terasele să colecteze, într-un registru, datele de contact minime ale clienţilor, respectiv numele (prenumele) şi numărul de telefon - în scopul unui potenţial triaj epidemiologic. Or, proprietarii de terase trebuie să asigure, conform regulamentului GDPR, securitatea datelor, să respecte principiul legalităţii, echităţii şi transparenţei, principiul limitării scopului, principiul reducerii la minimum a datelor, principiul exactităţii, principiul limitării stocării, principiul integrităţii şi confidenţialităţii şi principiul responsabilităţii. Este nerealist din partea Guvernului să pretindă proprietarilor de terase, ale căror business-uri au fost şi aşa afectate de restricţiile impuse de autorităţi, să aloce resurse umane şi materiale pentru respectarea normelor GDPR. La fel cum este nerealist să-şi imagineze că toate persoanele care vor merge la o terasă îşi vor da numele şi numărul de telefon doar pentru că ministrul sănătăţii crede că, în felul acesta, se vor putea realiza mai eficient anchete epidemiologice. De aceea, fac un apel la luciditate şi cer Guvernului să renunţe la măsura de supraveghere în masă a clienţilor de la terase, să se limiteze la impunerea unor reguli stricte în ceea ce priveşte igiena şi distanţarea socială la terase şi în restaurante. Atât firmele, cât şi cetăţenii au nevoie de sprijin şi încredere din partea autorităţilor pentru a reveni la o viaţă economică şi socială normală. Un minim respect faţă de proprietarii de terase şi faţă de oamenii care ies în oraş la o limonadă după luni întregi de izolare ar impune anularea prevederilor Ordinului de ministru care cad sub incidenţa GDPR.
Cornel Itu "Românii cu boli cronice, bătaia de joc a Guvernului Orban" Situaţia românilor care suferă de boli cronice, în criza sanitară generată de pandemia de coronavirus, a fost şi este, în continuare, complet neglijată de Guvernul Orban. Sute de mii de pacienţi cronici, diagnosticaţi cu cancer, diabet, AVC, boli renale sunt lăsaţi de izbelişte de stat, deşi ar trebui să beneficieze de tratamente prompte, care le pot salva viaţa. Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice a tras un semnal de alarmă în legătură cu această stare de fapt inadmisibilă, amintind faptul că s-au stins pacienţi cu AVC din cauza intervenţiei prea târzii, dat fiind că au aşteptat câte 4 sau 5 ore ca să treacă de triajul pentru COVID-19. Bolnavii cronici au nevoie de acces rapid la tratamente, Ministerul Sănătăţii are datoria de a stabili circuite şi reguli clare pentru urgenţele pacienţilor cronici, fiind vorba de vieţile a sute de mii de români! În ultimele trei luni, medicii au pus puţine diagnostice de boli cronice, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu există. Ba, dimpotrivă, spitalele vor trebui să trateze un număr mai mare de cazuri de bolnavi cronici, mulţi dintre ei cu forme agravate din cauza nepăsării Guvernului. Să nu uităm cât de greu au implementat liberalii emiterea reţetelor online, cum au obligat 3 milioane de bolnavi cronici, în plină epidemie (până la sfârşitul lunii martie) să stea la cozi pentru medicamente! Să nu uităm cum şi-au bătut joc de bolnavii de cancer, de diabet, de boli cardiovasculare, punându-i pe drumuri în astfel de vremuri dificile chiar şi pentru cei sănătoşi!
Laurenţiu-Dan Leoreanu "Starea de alertă - ne menţinem vigilenţa, respectăm regulile, combatem pandemia!" Lupta cu noul coronavirus nu s-a încheiat, pandemia nu s-a terminat pe 15 mai, odată cu starea de urgenţă! Mulţumim românilor care au înţeles - într-o proporţie covârşitoare şi care ne face mândri - că regulile impuse de autorităţi trebuiau să fie respectate cu sfinţenie. Toţi românii trebuie să ştie că a fost adoptată decizia de a se institui stare de alertă prin Hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile legii. Cei care încalcă legea trebuie să ştie că Guvernul are toate pârghiile legale şi toate instrumentele juridice pentru a impune respectarea măsurilor, a regulilor stabilite care au un singur scop, protejarea sănătăţii şi vieţii românilor. Toate ministerele cu atribuţii în cadrul stării de alertă vor emite acte normative în baza legii şi a hotărârilor de guvern pentru a stabili toate regulile de desfăşurare a transportului public, a activităţii în instituţii, în spaţiile comerciale, de desfăşurare a activităţii în centrele de îngrijire personală, în centrele de îngrijire a persoanelor vulnerabile şi în alte spaţii publice. Toate ministerele vor lucra activ cu Ministerul Sănătăţii pentru a genera împreună toate reglementările secundare, pentru a avea garanţia că în fiecare loc se petrec lucrurile astfel încât să împiedice la maximum riscul de răspândire a riscului. În ciuda atenţionărilor autorităţilor, în ultimele zile au fost mai multe adunări publice sau mai multe evenimente la care s-au adunat mai multe persoane decât numărul permis de lege în situaţia în care suntem, de stare de alertă: aşa-zisele proteste din Piaţa Victoriei, petrecerea din Herăstrău şi îmbulzeala de la graniţă, de la Nădlac. În mod obişnuit, în ţară intră pe la Vama Nădlac aproximativ 3.000 de persoane pe zi, dar în aceste zile am avut un adevărat val. În două zile am înregistrat aproximativ 20.000 de intrări. Guvernul a dispus toate măsurile posibile pentru a gestiona situaţia: a direcţionat traficul de persoane către toate intrările în ţară, a crescut numărul de posturi la care se operează datele la intrarea în ţară, a asigurat măsurile care sunt necesare pentru a păstra distanţa fizică pentru perioada de aşteptare, a deschis toate punctele de trecere, atât cele pentru transportul de marfă, cât şi cele pentru intrarea persoanelor. În plus, românii care vin sunt întâmpinaţi cu apă şi măşti de protecţie, dacă nu au. În Bucureşti, parcurile sunt în subordinea autorităţilor locale, adică a Primăriei Generale sau a primăriilor de sector, poliţia locală trebuia să intervină ferm în astfel de cazuri. Situaţia din Herăstrău putea fi prevenită dacă forţele de ordine se mobilizau mai bine şi interveneau de la început, în loc să asiste la petrecerea ad-hoc de acolo. Forţele de ordine aveau toate instrumentele legale să intervină, însă nu au făcut-o sau au făcut-o mult prea târziu. În orice caz, s-au luat deja măsuri împotriva teraselor care au pus muzică şi care au vândut mâncare "la pachet". În plus, am decis să suplimentăm numărul forţelor de ordine din parcuri, pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc. Românii trebuie să ştie că în situaţii similare riscă amenzi de până la 2.500 de lei, pentru că sunt interzise grupurile de peste 3 persoane. În ceea ce priveşte protestele din Piaţa Victoriei, Partidul Naţional Liberal consideră că dreptul de a protesta este fundamental într-o democraţie, tocmai de aceea acest drept apare în orice document democratic din întreaga lume, inclusiv în Constituţia României. În acest caz, nimeni nu pune în discuţie dreptul acelor oameni de a protesta, problema este că unii dintre acei oameni nu au respectat recomandările noastre de a păstra distanţarea socială şi de a proteja astfel sănătatea şi viaţa lor, a familiilor lor, a prietenilor lor şi a altor persoane cu care intră în contact. Guvernul României a luat aceste măsuri pentru ca românii să fie mai bine protejaţi de acest virus şi acesta este motivul pentru care situaţia în România nu este scăpată de sub control, aşa cum se întâmplă în alte state europene. Înţelegem faptul că unii cetăţeni au trecut cu greu prin aceste două luni, tuturor ne este greu să nu ne vedem cu familia, cu prietenii, să nu putem merge în vacanţe. Îi atenţionăm însă pe toţi că astfel de evenimente pot strica efortul întregii naţiuni şi că pot pune în pericol atât sănătatea şi viaţa românilor, cât şi revenirea economică.
Mihaela Huncă "PRO România propune asigurarea unui venit minim vital pentru românii afectaţi de coronacriză. Guvernanţii trebuie să înţeleagă că sănătatea şi bunăstarea fiecărui român sunt mai importante decât orice acţiune politică prin care se gândesc numai la data alegerilor sau decât petrecerile sfidătoare şi ilegale organizate în instituţii publice" Încă de la început observăm, din păcate, că la 3 luni după izbucnirea crizei generate de noul coronavirus, ţara rămâne în continuare neguvernată. Cum este posibil ca Guvernul să ignore problemele majore ale ţării în ceea ce priveşte copiii, pensionarii şi omenii care de-abia îşi mai asigură traiul din cauza crizei de COVID-19? Este strigător la cer faptul că Guvernul Orban, sfidează decizia Parlamentului şi refuză să aloce banii pentru dublarea alocaţiilor copiilor! Consider că PNL dă dovadă de ipocrizie, meschinărie şi că, pentru jocuri politice, sacrifică viitorul ţării. Ce să mai vorbesc de pensionari, care de abia îşi duc zilele cu puţinii bani pe care îi primesc, sau de cei care trăiau din salariul minim, intraţi în şomaj tehnic şi care au venitul diminuat cu 25 de procente? Stimaţi guvernanţi, sănătatea şi bunăstarea fiecărui român sunt mai importante decât orice! PRO România vine în ajutorul românilor şi propune ca fiecare cetăţean afectat de coronacriză să beneficieze de sprijin pentru un trai decent prin asigurarea, de către stat, a unui venit minim vital lunar. Astfel, ajutorul urmează să fie calculat ca diferenţa dintre suma de 1.500 de lei şi venitul net lunar al persoanei. Specialiştii PRO România susţin că măsura trebuie să fie valabilă atât pe perioada stării de alertă, cât şi pe o durată de un an după finalizarea acesteia. De asemenea, se propune majorarea cuantumului aferent venitului minim vital pentru familiile monoparentale cu suma de 500 de lei. Pentru familiile cu trei persoane majore care locuiesc în aceeaşi gospodărie se acordă un ajutor de maximum 3.000 de lei, respectiv 4.000 de lei pentru cele cu mai mult de trei membri peste 18 ani. PRO România susţine că, fără reglementarea venitului minim vital, românii vor fi puşi în situaţia de a nu-şi permite alimentele sau medicamentele necesare. Asta cu atât mai mult cu cât Guvernul Orban refuză să aplice legea care majorează pensiile, iar numărul celor care au rămas fără un loc de muncă trece de un milion. Pentru urgentarea parcursului de adoptare a acestor măsuri, PRO România a inclus toate prevederile descrise mai sus în Proiectul de Lege privind venitul minim garantat, iniţiativă proprie depusă încă din luna aprilie, aflată în procedură legislativă. Stimaţi colegi, închei aşa cum am început: ţara este neguvernată! Ba, mai mult, în timp ce copiii rămân fără alocaţii mărite şi pensionarii fără pensii mărite, liberalii ne râd în faţă şi fac petreceri sfidătoare şi ilegale în sediul Guvernului, cu ţigări şi băuturi fine. Cam asta este atitudinea lor faţă de bieţii amărâţi care i-au votat!
Mihai Niţă "Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor" În fiecare an, la 5 iunie este aniversată Ziua mondială a mediului înconjurător. Marcarea acestei zile reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite se străduieşte să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să ia atitudine. În fiecare an, la 5 iunie, în peste 100 de ţări sunt organizate manifestări dedicate mediului. Studiile în domeniu sunt la fel de uluitoare ca şi nepăsarea şi inconştienţa unei părţi considerabile a populaţiei care contribuie sau asistă la alterarea mediului. În toată lumea, un milion de sticle din plastic sunt achiziţionate în fiecare minut, iar până la 500 de trilioane de pungi de plastic de unică folosinţă sunt folosite în fiecare an. Totodată, 13 milioane de tone de plastic ajung anual în ocean. În total, jumătate din materialul plastic fabricat este destinat pentru a fi utilizat o singură dată, fiind apoi aruncat. Ce ar fi de făcut, în campaniile de conştientizare a populaţiei şi de educare a copiilor? Iată ce ne povăţuieşte, simplu şi convingător, înţelepciunea chinezească: "Dacă te gândeşti la anul următor - însămânţează pământul; Dacă te gândeşti la următorii zece ani - plantează un copac; Dacă te gândeşti la următorii o sută de ani - educă oamenii." Altcumva, în cazul în care vom înainta bezmetic în iureşul autodistrugerii, vom ajunge victimele propriei nesocotinţe, aşa cum ne avertiza Malthus, pe la 1798: "Populaţia creşte în progresie geometrică, iar masa mijloacelor de subzistenţă în progresie aritmetică; dezechilibrul creat face necesară intervenţia obstacolelor regresive pentru reglementarea raportului dintre populaţie şi mijloacele de subzistenţă". Manipulatorii teoriilor conspirative afirmă că aceste intervenţii au fost demarate, deja. Problema vitală a mediului a căpătat dimensiuni fabuloase. Conştient de pericolul distrugerii mediului, celebrul actor american Robert Redford avertiza umanitatea de mai multă vreme: "Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care ţin de securitatea naţională. Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor. În caz contrar, ce ar mai rămâne de apărat?" Guvernul României dispune de mai multe instituţii care ar trebui să se ocupe de starea şi protejarea mediului înconjurător. Este vorba de mii de salariaţi copios remuneraţi: directori, secretare, fonduri şi logistică la dispoziţie, iar rezultatele activităţii acestora se observă din avion, dar şi mai bine din satelit: pe Google Maps, ariile pădurilor virgine defrişate abuziv pe teritoriul naţional sunt înspăimântătoare. Ritmul defrişărilor se accelerează infernal. Domnul ministru Costel Alexe ne ameţeşte cu date şi cifre fantasmagorice şi nu pare să fie deloc îngrijorat de distrugerea ţării. În aparenta sa naivitate, ministrul dezastrelor naturale nu pricepe nici de ce zâmbesc satisfăcuţi pe sub mustaţă austriecii negustori de lemn românesc, ori lefegiii statului român care-i protejează pe infractorii ce ne distrug pădurile. Ne tot mirăm că schimbările climaterice ne afectează negativ atât viaţa, cât şi activităţile economice. "Natura nu face niciodată nimic fără motiv." Asta constatase la vremea lui şi înţeleptul antic Aristotel. După mai bine de două mii de ani, noi tot nu vrem să pricepem adevărul că lupta împotriva naturii este o luptă împotriva noastră înşine. Inundaţii şi alunecări de teren, tornade devastatoare, deşertificare, diminuarea concentraţiei de oxigen din aer, extincţia unor specii preţioase ale florei şi faunei etc. Acesta e rezultatul activităţii de protecţie a mediului în România de azi. Revoltător! Ce vină mai au muntenii care-şi fac singuri dreptate, stopând jaful lotrilor? Dacă statul e slab şi incapabil, oamenii îşi apără pe cont propriu pădurile. Aici s-a ajuns. Se aude, domnilor guvernanţi? Preşedintele Republicii ştie asta?
Laurenţiu Nistor "Cadoul Guvernului Orban pentru copiii României" În acest an, de 1 iunie, politicienii PNL nu-şi mai dădeau rând să ureze copiii României, de ziua lor. În tot acest timp, asistăm cu toţii la o bâlbâială continuă când vine vorba despre dublarea alocaţiilor copiilor de la 1 august, aşa cum prevede legea. În schimb, liberalii confundă birourile celor mai înalte foruri ale ţării cu birturile, toate acestea în timp ce românii au respectat regulile şi au fost amendaţi fără măsură şi neconstituţional mai bine de o lună. Astfel, premierul României le-a făcut cadou românilor o doză de cinism şi lipsă de bun-simţ, fiind surprins la şpriţ cu o parte din cabinetul pe care îl conduce, într-o fotografie ce a făcut înconjurul României. Nu l-am auzit să îşi ceară scuze, măcar. Nu l-am auzit să regrete, dimpotrivă, poza a fost doar o poză. Şi nu pot să nu mă întreb care este limita aroganţei liberale, pentru că îmi pare că a fost depăşită de foarte mult timp. Revenind la 1 iunie şi la Ziua Copilului, pe care liberalii nu au ratat-o - declarativ vorbind, desigur -, le reamintesc faptul că ar fi trebuit să îi privească în ochi pe cei 250.000 de copii care în ultimele trei luni nu au avut acces la educaţie, în lipsa tabletelor necesare învăţământului online. Nu i-a preocupat acest aspect, aşa cum nu îi preocupă nici dublarea alocaţiilor celor mici. Au fost ocupaţi cu contractele dedicate, au fost ocupaţi cu angajări clientelare, au avut cu totul alte preocupări decât grija faţă de români. Mai mult, noul ministru al educaţiei a ignorat programul propus de PSD încă din luna noiembrie a anului trecut, respectiv - "România modernă, România digitală". Acest program, în valoare de 2 miliarde de lei, din care 400.000 de lei reprezentau cofinanţarea naţională, iar 1.600.000.000 de lei reprezentau fonduri externe nerambursabile, nu a fost implementat de guvernarea actuală. În această perioadă complicată, programul şi-ar fi dovedit utilitatea, el fiind destinat schimbării sistemului de predare a lecţiilor, prin achiziţionarea de table inteligente şi de tablete. Programul propus de PSD ar fi ajutat învăţământul românesc să facă un salt semnificativ în secolul XXI, nu cu paşi mici, ci într-un mod rapid. Dar programul nu a fost acceptat, după cum lesne reiese. Aşadar, domnilor PNL-işti: lăsaţi aroganţa şi măriţi alocaţiile copiilor! Lăsaţi aroganţa şi oferiţi tuturor elevilor şansa la educaţie. Faceţi parte din cel mai slab Guvern al României din ultimii 30 de ani, vreţi să intraţi în istorie şi cu titulatura de cel mai cinic Guvern din istoria României?
Dumitru Oprea "Dezvoltarea competenţelor digitale, o prioritate" Starea de urgenţă, impusă în România timp de două luni pentru a limita răspândirea coronavirusului, a confirmat o situaţie pe care am reclamat-o cu mulţi ani în urmă. Închiderea şcolilor şi mutarea cursurilor în online, precum şi necesitatea ca multe activităţi economice să se desfăşoare de la distanţă, prin intermediul Internetului, au arătat că România trebuie să recupereze rapid decalajul privind digitalizarea instituţiilor şi asigurarea competenţelor populaţiei pentru utilizarea tehnologiei. Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE în ceea ce priveşte competenţele digitale. Conform ultimului raport al The Digital Economy and Society Index, doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au aceste competenţe de bază, faţă de media europeană de 57%, şi doar 10% sunt la nivel avansat, faţă de media UE de 31% . Putem să recuperăm din acest decalaj, pentru că soluţia există deja: educaţia continuă, pe tot parcursul vieţii. În 2018, când la conducerea Ministerului Educaţiei se afla Ecaterina Andronescu, am întrebat-o pe doamna ministru, oficial, ce măsuri are în vedere pentru a stimula participarea la programele de formare profesională şi învăţare pe tot parcursul vieţii a adulţilor de vârstă activă. Întrebarea venea în contextul în care guvernul PSD-ALDE prevedea o investiţie de circa 1,6 miliarde de euro în această formă de educaţie. Evident, investiţia a rămas pe hârtie. În România, rata de participare a adulţilor la educaţia formală sau non-formală era, în anul 2016, de doar 7%, conform datelor oferite, la începutul anului trecut, de Ministerul Muncii. Aşadar, acest minister avea în 2019 date neactualizate, vechi de trei ani. Situaţia trebuie schimbată rapid. Funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi, în mod continuu, abilităţile şi pregătirea profesională. Instituţiile de stat trebuie să se digitalizeze urgent. În mediul privat, succesul aparţine doar celor care ştiu să se adapteze. Activităţile din mediul digital nu mai sunt din viitor, ceva de domeniul science fiction, ci fac parte din prezent. Iar dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să înceapă încă de la primele clase de şcoală.
Aurel-Robert Boroianu "PNL susţine reducerea abandonului şcolar prin măsurile luate de către Guvernul Orban" Joi, 14 mai 2020, Guvernul PNL a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care este acordat dreptul elevilor de a circula gratuit, dus-întors, de acasă până la şcoală, inclusiv cu transportul în comun sau cu trenul. Prin acest demers, PNL repară tot ceea ce au lăsat guvernele dinaintea noastră în aer în privinţa transportului elevilor. Într-o ţară precum România, în care abandonul şcolar este o problemă stringentă, această ordonanţă vine în ajutorul familiilor şi copiilor care nu-şi pot permite să plătească transportul pentru a ajunge la şcoală. Astfel, elevii vor putea să circule gratuit, pe baza carnetului de elev, nemaifiind nevoiţi să achiziţioneze bilet sau abonament pentru drumul de acasă la şcoală şi înapoi, iar gratuitatea se aplică inclusiv transportului cu trenul, metroul sau cel public în comun. Aceasta reprezintă încă o problemă rezolvată de Guvernul PNL, problemă pe care PSD-ul, care se mai şi autodenumeşte social-democrat, nu doar că a lăsat-o în aer, dar a şi agravat-o, prin transformarea transportului judeţean din domeniul public în regim comercial, fapt care i-a pus în mare dificultate pe toţi elevii din zona rurală. Noi, liberalii, ne reafirmăm credinţa că orice copil, indiferent de mediul social şi economic în care s-a născut şi a crescut, are dreptul la educaţie. Educaţia nu este un privilegiu, iar noi nu credem în privilegii, ci credem în egalitate de şanse; având şanse egale, fiecare om poate, în funcţie de talentele şi ambiţiile sale, să-şi croiască un drum potrivit aspiraţiilor sale în această ţară. Un om fără educaţie nu are cum să-şi capete niciodată libertatea intelectuală, şi îşi va căpăta cu greu libertatea economică. În plus, şcoala este cea care creează cetăţeni responsabili, care îşi înţeleg drepturile şi îndatoririle. A avea cetăţeni informaţi şi şcoliţi duce la o mai mare democratizare a vieţii politice, precum şi la o mai mare responsabilizare a clasei politice. Dacă aruncăm o privire spre România interbelică, care se voia a fi un regim democratic, dar avea o rată a analfabetismului covârşitoare, viaţa şi practica politică erau foarte departe de dezideratul democratic clamat, deoarece cetăţenii nu aveau o cultură politică. Iar această cultură politică se formează numai prin educaţie. Partidul Naţional Liberal îşi doreşte ca România să aibă cetăţeni educaţi şi informaţi, cetăţeni care să participe activ la viaţa politică a ţării, să vină la urne atunci când sunt solicitaţi şi să voteze după cum le dictează conştiinţa. Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă doar pentru că a avut neşansa de a se fi născut într-o familie fără posibilităţi materiale, iar noi ne luăm angajamentul de a aduce cât mai mulţi copii la şcoală, pentru că ei reprezintă viitorul nostru, al tuturor.
Răzvan-Ilie Rotaru "«Beneficiile» guvernării PNL - cresc preţurile, scade puterea de cumpărare, creşte şomajul!" Veniturile oamenilor şi puterea de cumpărare sunt din ce în ce mai grav erodate. Consumul se reduce, economia intră într-o spirală vicioasă a subdezvoltării. Acesta este tabloul sumbru al viitorului imediat pe care-l văd managerii români ca efect al proastei guvernări liberale. Preţurile vor creşte cu 22%. Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creşterea preţurilor de vânzare cu amănuntul. În următoarele trei luni se prefigurează un tablou acut al prăbuşirii economice, rezultat al incapacităţii şi incompetenţei guvernări liberale, dar şi a lipsei programelor eficiente de susţinere şi repornire a economiei. Producţia industrială va scădea cu 21%, cea mai mare cădere, echipamentele electrice vor avea minus 38%, iar numărul salariaţilor din industria prelucrătoare va scădea cu 26%, cererea de servicii va avea o cifră de afaceri diminuată cu 29%, iar activităţile de creaţie şi interpretare artistică vor fi pe minus 100%, activităţile agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor la fel, şi activităţile sportive, recreative şi distractive vor înregistra minus 82% scădere a încasărilor! Prin incompetenţă, indiferenţă şi aroganţă guvernarea liberală a măcinat bunăstarea pe care românii au câştigat-o în guvernările PSD. Sunt deja un milion de şomeri, salariile în mediul privat se diminuează, firmele se închid ori îşi reduc activitatea, preţurile au crescut şi urmează noi scumpiri, de la 1 iulie se liberalizează utilităţile, puterea de cumpărare scade constant. Austeritate pe toată linia. Creşterea punctului de pensie cu 40% şi dublarea alocaţiilor sunt nu doar măsuri sociale necesare, ci şi măsuri care pot reporni economia prin stimularea consumului. Banii ajunşi la pensionari şi la copii intră cu siguranţă în economie prin achiziţiile de produse şi servicii, care vor reporni IMM-urile blocate în starea de urgenţă. O treime din banii daţi pensionarilor şi copiilor prin dublarea alocaţiilor se reîntorc imediat la stat sub formă de taxe şi impozite pe consumul generat de aceşti bani. PNL nu înţelege acest mecanism, fiind concentrat doar pe tăieri, diminuări, reduceri şi scăderi. În doar 7 luni PNL s-a împrumutat cât PSD în cei 3 ani de guvernare! Diferenţa majoră e că în timpul guvernării PSD a crescut economia, la fel salariile şi pensiile, precum şi puterea de cumpărare, iar şomajul a scăzut. În timpul guvernării PNL economia s-a prăbuşit, veniturile şi puterea de cumpărare au scăzut, iar şomajul creşte ameţitor!
Costin-Sebastian Moise "Soluţii pentru IMM-urile din România" Raportările publice conform cărora băncile au aprobat credite cumulate reprezentând doar 10% din fondul de 15 miliarde de lei atribuit Programului IMM Invest arată că o idee bună, pusă greşit în practică, poate să eşueze dacă nu sunt înţelese anumite mecanisme financiare şi economice. Culmea este că rezultatele mai mult decât modeste ale IMM Invest - până la sfârşitul lunii mai, cel puţin - sunt cauzate tot de stat. Astfel, chiar dacă BNR a scăzut considerabil dobânda de referinţă, de la 2,5% la 1,75%, aproape toată lichiditatea din piaţă a fost absorbită de Ministerul de Finanţe pentru asigurarea resurselor necesare funcţionării statului. Am văzut asta şi în criza financiară precedentă, când băncile erau tentate mai degrabă să dea bani pentru finanţarea deficitelor bugetare decât să crediteze economia privată, tocmai ca urmare a bonităţii crescute a statelor. Or, acum, pe fondul deciziilor mai multor bănci centrale de a tipări monedă şi a pune în practică programe de quantitative easing, tendinţa este şi mai accentuată. Atunci când domnul Florin Cîţu se laudă public că a atras împrumuturi la dobânzi mici, de fapt ne anunţă şi că băncile şi-au alocat resursele pentru a credita statul în detrimentul privaţilor. În altă ordine de idei, IMM Invest este un program care îşi doreşte să ajute firmele pe termen mediu şi lung prin accesul la linii de creditare. Or, pandemia a lovit fulgerător şi a generat probleme de cash flow. Nu sustenabilitatea business-ului unei frizerii este pusă în pericol, având în vedere cererea relativ inelastică pe acest domeniu de activitate, cât capacitatea de a face plăţi imediate şi a reporni lanţul economic. IMM-urile au, deci, nevoie de facilităţi care să le lase mai mulţi bani în casele de marcat şi în contabilitate. Nu în ultimul rând, IMM Invest trebuia discutat mai bine cu băncile înainte de a fi lansat la apă ca marele program care salvează firmele mici şi mijlocii. Practic, li s-a dat libertatea, aproape absolută, băncilor în a decide ce firme să primească aceste credite garantate de stat. Evident, băncile se orientează doar către IMM-uri fără probleme deosebite şi cu un rulaj semnificativ - anumite bănci au introdus condiţionalităţi privind un prag minim al cifrei de afaceri -, ignorându-se astfel tocmai scopul pentru care a fost conceput programul: de a salva business-urile aflate în dificultate. În declaraţiile politice precedente am analizat şi punctat faptul că există sectoare ale economiei - construcţiile şi IT&C - care au crescut mult peste orice aşteptări în ultimii ani, ba chiar şi în primul trimestru din 2020 în ciuda pandemiei. Aceste ramuri economice aveau un numitor comun - fiscalitate scăzută în ceea ce priveşte forţa de muncă. Dacă Guvernul va decide să aplice acelaşi tratament IMM-urilor aflate în dificultate, scăzând obligaţiile de plată la sfârşitul lunii, aceste companii mici şi medii vor avea un sprijin consistent. O a doua soluţie vine din înţelegerea dependenţelor economice între diversele firme: multe IMM-uri oferă bunuri şi servicii unor companii mai mari. Spre exemplu, o companie care ţine contabilitatea la Dacia Mioveni sau alta care produce tapiţerie vor putea reveni doar dacă uzina mare reporneşte la capacitatea de dinainte de blocaj. De aceea, trebuie decise stimulente şi pentru firmele mari, dar şi stabilite proiecte de investiţii care să asigure avantaje competitive acestor companii mamut. Ca exemplu, Dacia şi Ford ar beneficia masiv de pe urma grăbirii autostrăzii Piteşti - Sibiu sau a drumului expres Piteşti - Craiova. Grăbirea acestor proiecte de infrastructură ar putea stimula producţia în cele două fabrici constructoare de maşini, salvând astfel şi IMM-urile cu care au contracte. Beneficiul secundar al unei astfel de abordări ţine şi de faptul că banii n-ar sta blocaţi într-un fond de garantare, ci ar fi folosiţi pentru lucruri concrete, pentru plăţi şi rulaj în economia reală.
Sorin-Ioan Bumb "Atacurile PSD la democraţie şi la ordinea de drept sunt în fapt atentate la siguranţa şi viaţa românilor" Pandemia de coronavirus a avut ca efect advers şi o recidivă a infecţiei cu ciumă roşie. În plină criză, PSD a apelat la toate tertipurile politicianiste posibile pentru a arăta că face ceva pentru români, când, în fapt, toate acţiunile sale au fost îndreptate împotriva românilor. Nu este prima dată când face asta. De altfel, perioada în care s-a aflat la guvernare PSD a fost o perioadă plină de ameninţări la siguranţa şi viitorul românilor, fie prin acţiuni directe, precum 10 august, dar mai ales prin inacţiunea şi indolenţa de care PSD a dat dovadă. Un fapt revelator este şi acela că Guvernul PSD ştia că spitalele româneşti nu sunt pregătite pentru o criză sanitară de proporţii şi nu pot face faţă unei situaţii de criză. Aceste lucruri sunt spuse negru pe alb chiar într-un document oficial al Guvernului Dăncilă, adică într-un raport, o expunere de motive, care însoţea un proiect de ordonanţă de urgenţă care s-a discutat în şedinţa de Guvern din 21 martie 2018. În document, semnat de Viorica Dăncilă, Orlando Teodorovici şi Paul Stănescu, se recunoaşte deschis că "Starea infrastructurii sistemului de sănătate din România este precară şi necesită atenţie imediată pentru a evita viitoare situaţii de criză posibile. Mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură (...) Această stare de fapt duce la riscuri pentru pacienţi - act medical ineficient, reacţie redusă la situaţii de criză, infecţii nosocomiale; riscuri pentru personalul medical, (...) cheltuirea ineficientă a banului public. (...) Infrastructura spitalicească neadecvată atrage după sine riscuri semnificative şi reduce capacitatea de operare a sistemului public de sănătate". Documentul continuă să enumere riscuri şi neajunsuri pe 7 pagini, făcând trimitere, în acelaşi timp, la strategia de sănătate 2014-2020, lucru care ne confirmă că PSD ştia toate aceste lucruri din 2013, sau mai devreme, dar nu a făcut absolut nimic în afară de gargară la televizor şi sifonat bani publici prin achiziţii trucate, unele patronate chiar de ministrul sănătăţii PSD de la acea vreme, Sorina Pintea, prinsă cu mâna până la cot în punga cu şpagă. Aceasta este realitatea peste care a lovit apoi criza pandemiei de coronavirus. Nici măcar din martie 2018 şi până în octombrie 2019, când a fost demis, guvernul PSD nu a făcut absolut nimic, în afară de numit oameni în posturi pe criterii politice, în afară de trucat licitaţii, luat şpăgi şi promis verzi şi uscate la televizor, în timp ce pacienţii alergau după medicamente, se tratau în aceleaşi spitale vechi şi pline de riscuri şi blestemau cardul de sănătate şi reţelele electronice aranjate de prietenii lui Ponta - pe milioane grele de euro - atât de bine, că nici azi nu funcţionează, şi pacienţii sunt încă captivi în judeţul de reşedinţă când e vorba de analize sau medicamente. Ce să mai vorbim de spitalele regionale mult promise, care nu erau decât nişte planşe frumos colorate ca şi autostrăzile imaginare ale condamnatului penal Dan Şova. PSD însă nu s-a oprit aici, ci a continuat războiul împotriva statului de drept şi al democraţiei pe care îl poartă, cu victorii de etapă, de pe vremea lui Iliescu. N-a contat că politizata Curte Constituţională a fost desfiinţată profesional de instanţele europene care au dovedit clar abuzurile făcute de PSD împotriva Codruţei Kovesi, n-a contat nici măcar că oamenii mureau zilnic din cauza îmbolnăvirii cu COVID. PSD şi-a dus atacul mai departe şi a început să instige la ură şi nesupunere, folosind politizata Curte Constituţională care, în loc să fie un garant al legalităţii, a început, sub bagheta lui Dorneanu, să semene tot mai mult cu instanţele staliniste. PSD a mers până acolo, încât a împiedicat Guvernul să mai poată lua decizii rapide şi ferme, în plină pandemie, mutând regulile pe tărâmul circului şi al trocului politic. Reşapând nişte condamnaţi precum Adrian Năstase, care are tupeul acum să dea România în judecată pentru o decoraţie dăruită de Iliescu, şi Adrian Severin, care urlă prin Piaţa Victoriei, cu un puternic accent estic, instigând la revoltă, ori fostul director de circ, ajuns ministru în timpul lui Ponta - Bogdan Stanoevici -, cel care împreună cu Meleşcanu a ţinut românii din diaspora la coadă la votul din noiembrie 2014, împiedicându-i să voteze, PSD se agită pe mai departe, cu un cinism grotesc. Alta ar fi fost însă situaţia acum dacă România avea spitale regionale, dacă România avea stocuri de medicamente şi echipamente de protecţie în spitale la început de pandemie şi dacă PSD s-ar fi ocupat de guvernare, nu de şpăgi. Altele ar fi fost măsurile luate pe timp de criză şi altul ar fi fost impactul economic al pandemiei, dar, din păcate, PSD s-a ocupat de jupuit, transformând România într-o sumă de moşii administrate de baronii partidului după modelul fanariot. Iată, deci, că toate acţiunile aiuristice ale PSD se răsfrâng, în fapt, în viaţa fiecărui cetăţean, iar atacurile repetate la democraţie şi la ordinea de drept devin adevărate bombe cu efect întârziat care, mai devreme sau mai târziu, atentează direct la siguranţa şi la viaţa românilor.
Tudoriţa Lungu "Marile proiecte de investiţii sunt ale românilor şi ale României" "În chestiunile mari, care stăpânesc viitorul unei neam, de care sunt legate interesele lui supreme, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt şi sigur al principiilor". Sunt curioasă cu ce ochi ne-ar privi astăzi autorul acestor vorbe, marele I.C. Brătianu, pe noi, parlamentarii României, cei care reprezentăm vremelnic interesele acestei ţări. Oare omul care a vândut o moşie a familiei pentru a putea aduce regalitatea în ţară ar înţelege ceva din această veşnică gâlceavă a politicienilor români de astăzi, din această atmosferă de război, păguboasă pentru România? Ar pricepe el ceva din preocuparea care domneşte de peste 30 de ani, o preocupare preponderent pentru imagine şi mai puţin pentru ce rămâne în urmă? Ce ar înţelege Brătienii, care s-au luptat pentru unirea românilor, dacă ar vedea ce puţin punem astăzi preţ pe unitate şi că ne lipeşte, de fapt, dorinţa de a coagula în jurul unor obiective comune. Nu-mi face nicio plăcere să recunosc, dar reprezint una dintre cele mai sărace zone ale Uniunii Europene, regiunea de nord-est a României. O regiune în care locuitorii au ieşit în stradă şi au strigat, după 30 de ani de democraţie: "Moldova vrea autostradă!". Moldovenii vor o cale de acces spre Vest, astfel ca afacerile să se dezvolte, mărfurile lor să aibă şansa să devină competitive, iar locurile de muncă să fie mai bine plătite. Vă garantez că nu-i interesează nici numele ministrului sau al directorului de la CNAIR, nici câţi bani s-au alocat de la bugetul naţional sau de la Uniunea Europeană! În sfârşit, după 30 de ani, s-a intrat într-o linie dreaptă. Se lucrează la proiectul tehnic al A13 Braşov - Bacău. Ce motiv mai bun pentru PSD Bacău de a transforma, în plină pandemie, acest pas spre normalitate într-un subiect de campanie electorală? În timp ce în România şi peste tot în lumea se vorbea despre boală şi moarte, despre solidaritate şi respect, la Bacău s-a dus o luptă isterică pentru ca autostrada Braşov - Bacău să fie strâns legată de nişte nume aflate vremelnic în politică. Brătienii nu şi-au dorit ca cineva să scrie că monarhia este a lor, că unirea este legată de ei, că au dat o constituţie şi că au modernizat România. Poate tocmai de asta au rămas în cartea de istorie, spre deosebire de cei care luptă cu disperare să-şi lege numele de o şosea de centură şi o autostradă, după ce au stat 30 de ani şi au asistat, fără nicio viziune, la sărăcirea judeţului pe care l-au condus. Fac apel la noi, toţi, să încetăm să mai fim nişte caraghioşi care îşi smulg, la figurat, planşele autostrăzilor de sub nas, unii altora, să încetăm să mai credem că tăierea unei panglici impresionează şi aduce voturi, să nu ne mai gândim că aşa câştigăm alegerile, atribuindu-ne meritul unei investiţii. Marile proiecte nu sunt ale PNL, PSD, USR sau UDMR, sunt ale României şi ale românilor! Paternitatea lor este neimportantă, important nu este pe al cui mandat s-a gândit o investiţie, ci dacă aceasta a fost dusă la capăt şi a devenit funcţională. Dacă Brătienii şi toţi marii oameni politici ar fi procedat cum se întâmplă astăzi, nu am mai fi vorbit despre România Mare şi modernă, despre bunăstarea interbelică, despre universităţi. Nicolae Titulescu sigur n-ar fi fost niciodată preşedintele Ligii Naţiunilor, pentru că s-ar fi trezit cineva să-l boicoteze, să-i confecţioneze o biografie plină de ridicol. Stimaţi colegi, greşim cu toţii! Românii s-au săturat de toate aceste dispute fără sens. Prea puţin contează că ministru era Şova sau Bode, sau că un europarlamentar a vrut să transforme un proiect din MasterPlanul pentru Transporturi al Uniunii Europene într-o victorie personală, românii sunt interesaţi ca proiectele să fie realizate, sunt bucuroşi să vadă că marile investiţii sunt duse mai departe, de la un Guvern la altul, nu băgate prin sertare şi blocate doar pentru că au aparţinut predecesorilor. Vă garantez că alegătorii noştri, ai tuturor, apreciază mai mult concordia şi mai puţin jocul politicianist. Este momentul să acceptăm că marile proiecte nu trebuie să aibă culoare politică, pentru că în spatele lor stau oamenii şi nevoile comunităţilor.
Victor Paul Dobre "E timpul Galaţiului" În ultimii treizeci de ani, marile proiecte de infrastructură iniţiate şi realizate în România au ocolit constant zona de sud a Moldovei, în contradicţie cu potenţialul economic şi perspectivele dezvoltării zonei. Lucrurile au ajuns atât de departe, încât judeţul Galaţi a reprezentat o pată albă pe harta infrastructurii ţării şi, implicit, a zonei. Lipsa autostrăzilor, lipsa unei reţele de drumuri care să asigure interconectarea zonei, prin infrastructură de mare viteză, cu restul regiunii şi, mai departe, cu restul ţării a îngreunat dezvoltarea economică a zonei. A fost nevoie de o schimbare de viziune, şi acest lucru s-a întâmplat odată cu schimbările politice din noiembrie 2019. Astfel, lucruri care trenau de ani de zile, proiecte pe care s-a depus praful au fost reanalizate, finanţate şi s-a demarat execuţia într-un timp foarte scurt, ceea ce arată că, atunci când este bună-credinţă şi dorinţă, totul este posibil. Marile proiecte de infrastructură gălăţene, uitate ani la rând, în 6 luni, au primit un suflu nou, renăscând speranţa prosperităţii populaţiei. Iată câteva obiective care au fost deblocate şi se află în implementare: centura municipiului Tecuci, un proiect început în urmă cu 5 ani, oprit din lipsă de fonduri, a fost refinanţat, având perspective de finalizare apropiate . Prin construcţia acestei Variante de Ocolire se redirecţionează traficul greu din Tecuci şi, în acest mod, se opresc distrugerile provocate de trepidaţii şi se reduce poluarea. Lansarea lucrărilor la Drumul de centură al municipiului Galaţi, un proiect care iniţial era fără finanţare, totuşi, prin realocări, s-a reuşit finanţarea lui, şi în luna martie au început lucrările. Acest proiect are rolul de a concentra traficul din nordul judeţului Galaţi, din municipiul Galaţi, de pe axul de transport Tecuci-Galaţi în zona Şendreni şi a deschide traficul pe drumul expres Galaţi-Brăila. Drumul de centură va avea un pod spectaculos de 600 metri şi o pistă pentru biciclişti. Un proiect uitat şi readus în atenţia autorităţilor centrale este Drumul expres Galaţi-Brăila, cu o lungime de 11 km., cu două benzi de circulaţie pe sens şi care va face legătura cu complexul rutier "Pod peste Dunăre" din zona Brăila şi va facilita traficul din zona judeţului Galaţi spre acest complex rutier. Un alt obiectiv lansat de actuala guvernare este "Varianta ocolitoare a municipiului Galaţi". Prin această lucrare se va facilita accesul mărfurilor din nordul Moldovei, PCTF Albiţa, Oancea, Giurgiuleşti, Portul Galaţi la complexul rutier "Podul peste Dunăre" şi accesul la magistralele de transport spre Constanţa şi spre reţeaua de autostrăzi. Acest proiect este în faza licitaţiilor de proiectare şi execuţie şi are o importanţă strategică, deoarece cumulează traficul de pe mai multe axe de transport zonale şi le dirijează spre magistrale importante de transport, creând, astfel, facilităţi economiei zonale. Un alt obiectiv important, care este susţinut de Guvernul Orban, este realizarea "Platformei Multimodale Galaţi", care va face din Galaţi cel mai mare port românesc la Dunăre şi va fi un element important al culoarului de transport naval Rin - Main - Dunăre. Acest proiect, în valoare de 80 mil. euro, va asigura realizarea platformei de operare pentru containere din şi către Asia. Am enumerat câteva obiective de infrastructură uitate, tergiversate sau oprite din i mplementare de către fostele guvernări PSD-iste, dar care au fost revigorate de Guvernul Orban, prin acţiuni concrete, care constituie un puternic semnal, în sensul că dezvoltarea infrastructurii nu trebuie să aibă culoare politică şi că a venit şi timpul Galaţiului.
Mihai Weber "PNL aruncă judeţul Gorj în sărăcie!" Declaraţiile premierului Ludovic Orban, legate de soarta Complexului Energetic Oltenia şi a mineritului din România, sunt îngrijorătoare şi au creat numeroase frământări în zona Olteniei, şi nu numai. Nu ştiu dacă este nevoie să vă mai spun ce ar însemna materializarea acestor declaraţii, dar trebuie să ştiţi că, cel puţin în ceea ce priveşte judeţul Gorj, ar însemna o grea lovitură, aruncarea în sărăcie a multor oameni. Toate investiţiile în retehnologizarea CEO şi sprijinul acordat de guvernarea PSD acestui obiectiv strategic, extrem de important pentru siguranţa şi independenţa energetică a României, sunt pe cale să fie distruse de o guvernare care nu ştie să facă altceva decât să distrugă, să închidă, să lase oameni pe drumuri. Pentru că, după ce s-a lăudat, luni de zile la rând, cât de preocupat este de soarta Complexului Energetic Oltenia şi a mineritului, adevăratele intenţii ale Guvernului au ieşit la iveală. Şi bineînţeles că în toată această "întrecere" a declaraţiilor iresponsabile, premierul Orban, ministrul finanţelor, parlamentarii PNL de Gorj nu mai stau să îşi pună câteva întrebări elementare şi de bun-simţ: ce facem cu cei peste 13.000 de angajaţi ai CE Oltenia? Ce facem cu cei peste 30.000 de angajaţi ai firmelor care sunt în strânsă legătură cu activitatea CE Oltenia? Ei bine, aici guvernarea PNL se opreşte şi depune armele atunci când vine vorba să găsească soluţii. Să nu cădem în capcana minciunilor ţesute de actuala guvernare, care acum a scos la înaintare ameninţarea Green Deal care, chipurile, vine peste noi. Documentul prevede, funcţionarea pentru încă 15-20 de ani a grupurilor care urmează să fie modernizate. Deoarece Guvernul nu poate, zeci de mii de oameni şi-au întors acum privirile către noi, parlamentarii. De la noi aşteaptă soluţii sub forma unor legi drepte, care să le apere modul de viaţă şi locul de muncă. Gorjenii nu îşi doresc reeditarea situaţiei din Valea Jiului, unde s-a distrus fără a se pune nimic în loc, motiv pentru care parlamentarii PSD vor face orice demers va fi necesar pentru ca această tristă istorie să nu se repete.
Adrian-Octavian Dohotaru "Parlamentul a votat: o viaţă decentă şi fără exploatare pentru angajaţii români" Parlamentul a votat azi două legi care vin în sprijinul angajaţilor din România, pe care le-am iniţiat alături de reprezentanţi ai mai multor partide. Este vorba de legea care prevede fundamentarea salariului minim în baza coşului minim pentru un trai decent şi de legea care creşte amenzile pentru angajatorii care practică muncă suplimentară peste numărul de ore permise legal. Reamintesc că ambele legi au fost iniţial adoptate de Parlament în toamna anului 2019. În plină campanie electorală şi în total dispreţ faţă de soarta angajaţilor români, preşedintele Klaus Iohannis a întors, succesiv, ambele legi în Parlament, solicitând reexaminarea lor. Azi, Parlamentul a adoptat ambele legi în forma lor iniţială. Conform Constituţiei, preşedintele poate cere Parlamentului o singură dată reexaminarea legii şi este obligat să o promulge în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare. Coşul minim pentru un trai decent dublează salariul minim După intrarea în vigoare a legii privind corelarea politicilor salariale cu valoarea coşului de consum pentru un trai decent, Guvernul va fi obligat să ia în calcul valoarea coşului ca indicator pentru stabilirea salariului minim la nivel naţional. Salariul minim nu va mai fi stabilit din pix, dar nici nu ţine cont doar de criterii pur economice, cum ar fi productivitatea sau rata inflaţiei. Viaţa decentă va deveni un reper important în stabilirea salariului minim. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, pentru luna septembrie 2019, era de 6.954 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă, singură, de 2.621 lei pe lună (sursa: studiul FES România Syndex). În prezent, salariul minim net reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea coşului de consum pentru un trai decent pentru o persoană singură. La data de 1 aprilie 2020, 80% dintre contractele de muncă din România erau sub valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană singură. Stop exploatării prin ore suplimentare ilegale! Totodată, azi, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind modificarea prevederilor din Codul muncii, care sancţionează nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară. Angajatorii care nu respectă prevederile legale vor plăti amenzi mai mari. Amenda prevăzută de modificarea legislativă adoptată azi prevede amenzi cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei pentru fiecare angajat identificat ca prestând muncă suplimentară peste limita legală. Până în prezent, amenda prevăzută de Codul muncii era cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei, fără ca legea să aibă în vedere o corelare a cuantumului amenzilor cu numărul de ore suplimentare sau numărul de angajaţi care efectuează ore suplimentare. Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei, în cazul unor companii care practicau pe larg munca suplimentară peste limita prevăzută de lege, nu producea un efect disuasiv, având o valoare modică în raport cu veniturile companiilor. Conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă şi Grecia, şi peste media europeană de 23%. Orele suplimentare afectează viaţa personală şi familială a individului, prin simplul fapt că reduce timpul petrecut alături de familie, şi implicare scăzută în dezvoltarea copiilor. Cele două proiecte legislative au fost realizate cu sprijinul Campaniei pentru Viaţă şi Muncă Decentă. Mai multe informaţii sunt disponibile aici https://monitorsocial.ro/campanii/.
Ilie Dan Barna "Este momentul ca România să arate stabilitate şi solidaritate cu aliaţii americani" Ceea ce se întâmplă astăzi în SUA arată că societatea mai are încă multe probleme de rezolvat şi demonstrează nevoia de solidaritate în depăşirea oricăror probleme. Amploarea protestelor pornite de la tragedia din Minneapolis se datorează unor tensiuni acumulate şi care vedem că se repetă ca manifestare. Vorbim de o criză cauzată de o exploatare de către anumiţi factori politici, interni şi externi, a faliilor sociale, culturale şi economice existente în societate şi care este adâncită, fără doar şi poate, de criza provocată de pandemia de COVID-19, care a provocat atât de multe tensiuni şi a scos la iveală atât de multe carenţe sistemice peste tot în lume. Polarizarea politică şi socială trebuie depăşită prin dialog, cooperare şi soluţii care să unească, şi nu să adâncească faliile deja existente. Din această perspectivă orice formă de violenţă nu doar că nu îşi are locul, dar trebuie urgent înlocuită cu dialog, înţelegere reciprocă şi identificarea de soluţii comune. USR va transmite şi oficial un mesaj de solidaritate cu românii din Statele Unite ale Americii şi cu partenerii noştri americani şi sperăm ca şi statul român să o facă pe căi oficiale. În calitate de principal aliat de pe frontul estic al SUA, România trebuie să demonstreze că este un pol de stabilitate şi că suntem capabili de mobilizare în contextul în care partenerul nostru cel mai important trece prin momente delicate. Suntem legaţi printr-un parteneriat strategic care presupune şi colaborare bilaterală în combaterea riscurilor neconvenţionale, precum şi existenţa unui grup de lucru sectorial care acoperă zona afacerilor interne. România poate şi trebuie să arate o solidaritate puternică în astfel de momente de încercare. Ca principal partener strategic al României şi principal liant al structurilor de cooperare euro-atlantice, criza prelungită creată de pandemia de COVID-19 şi climatul intern din Statele Unite ale Americii pot afecta România în plan economic şi comercial, precum şi în ceea ce priveşte cooperarea pe zona militară şi de securitate. Ceea ce vedem peste tot în jurul nostru ne duce cu gândul la episoade pe care omenirea le-a traversat şi în trecut şi de la care avem destule de învăţat. Avem proteste de stradă în Statele Unite şi în multe alte puncte de pe glob, pornite de la falii vechi, sociale, politice, economice sau culturale, rămase încă nerezolvate. Şi vedem că nu doar un stat sau o societate pot fi reziliente, ci şi provocările mediului contemporan. Avem deja mai multe poziţii agresive, pe scena globală, cu state care acţionează la limita sau dincolo de tratatele existente sau de dreptul internaţional. Ceea ce face astăzi China în Hong Kong este şi o continuare a ceea ce a făcut tot China în Marea Chinei de Sud şi se alătură, într-un fel, acţiunilor Rusiei în Crimeea sau în conflictele îngheţate din regiunea Mării Negre, din rândul cărora Transnistria ne doare în mod special. Şi avem un exemplu de criză globală care nu doar că a lovit economiile peste tot în lume, ci a scos în evidenţă carenţele existente în sistemele de sănătate şi a consumat un nou episod în lupta deja consacrată pe care o ducem împotriva dezinformării şi propagandei. Astfel de momente scot în evidenţă nu doar nevoile punctuale de dezvoltare sau reformă internă în funcţie de specificul fiecărui stat, cât poate mai ales nevoia de cooperare şi cât suntem de puternici împreună. Ceea ce demonstrează astăzi Uniunea Europeană cu noul Plan Marshall e ceva ce ni se demonstrează constant de când există UE şi NATO şi de când noi, România, suntem membri ai familiei europene şi euro-atlantice. Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne principalul punct de referinţă al relaţiilor externe şi de securitate ale României, însă contextul ultimilor ani arată că România trebuie să fie capabilă să ofere mai mult aliaţilor noştri şi să se adapteze activ la contextul regional şi la cel general mondial în schimbare. În momentele de criză, rolul aliaţilor este unul care contează înzecit. Suntem principalul aliat al Statelor Unite pe flancul estic, ceea ce este de netăgăduit astăzi, însă România poate şi trebuie să facă mai mult pentru a confirma acest rol şi pentru a ne întări, în primul rând, poziţia ca stat relevant în regiune şi ca reprezentant al UE şi NATO pe flancul estic. Am mai spus-o în trecut. Aliaţii noştri, în frunte cu SUA, aşteaptă, în primul rând, ca România să corecteze sincopele de poziţionare din ultimii ani şi să îşi îmbunătăţească nivelul de predictibilitate şi angajament faţă de NATO şi UE. Suntem văzuţi, încă, drept principalii parteneri de dialog ai SUA şi NATO în regiune şi avem posibilitatea să devenim principalul actor NATO aici, însă e nevoie de mult mai mult efort şi de mai multă solidaritate şi din partea noastră.
Nicu Niţă "Ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile" Societatea trăieşte sub semnul schimbării climatice, schimbare ce se va amplifica în viitor, afectând, totodată, toate sectoarele economiei, agricultura fiind un sector foarte important. Schimbările climatice în acest domeniu o dovedesc deja. Acţiunea negativă a factorilor naturali asupra producţiei agricole nu poate fi anticipată sau eliminată, seceta excesivă din partea de sud-est a ţării noastre, inundaţiile, temperaturile scăzute, iar rezervele de apă sunt insuficiente pentru a face faţă, factori ce produc pagube imense în acest domeniu. Tocmai din aceste motive ne dorim să nu ne aflăm în situaţia anilor 2003-2004, când recolta de grâu a constituit puţin peste 100 mii tone. Pentru a veni în sprijinul agricultorilor, împreuna cu ceilalţi colegi, ne-am gândit la realizarea unui act normativ, ce prevede un ajutor de stat pentru protejarea agricultorilor care se confruntă cu aceste fenomene meteorologice, care aduc pagube majore în sectorul agricol. Mulţumesc tuturor colegilor care au votat acest proiect, pentru acordarea acestui ajutor de stat, atât de vital pentru producătorii agricoli. Despăgubirile se vor acorda producătorilor agricoli, ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pentru cultura respectivă până la data producerii fenomenului. Agricultura este astăzi mai complexă ca oricând. Caracterul imprevizibil al vremii, insuficienţa resurselor naturale, asaltul bolilor, buruienilor, toţi aceşti factori sunt nişte provocări pentru agricultori. Ne dorim să putem ajuta acest domeniu, pentru ca fermierii să ne poată oferi mâncarea necesară, şi de aceea au nevoie de sprijinul nostru necondiţionat. Şedinţa s-a încheiat la ora 16,00.