Florin Iordache Continuăm, stimaţi colegi, cu sesiunea consacrată declaraţiilor politice. Au depus declaraţii politice. Domnul Durbacă, Mihaela Huncă şi Mihai Niţă - de la PRO Europa. Nicoleta Bozianu, Costin Moise, Ionuţ Simionca, Petru Movilă - de la PMP. De la PNL au depus în scris - Florin Roman, Victor Paul Dobre, Sorin Bumb, Dănuţ Bica, Florică Ică Calotă, Claudiu Răcuci, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dan Leoreanu, Aurel Boroianu, Florica Cherecheş, Elena Hărătău. Aceştia au fost de la PNL. De la PSD - Cornel Itu, Costel Lupaşcu, Petru-Bogdan Cojocaru, Marius Budăi, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Laurenţiu Nistor, Nicu Niţă, Claudiu Ilişanu. De la minorităţi - Victoria Longher şi Slobodan Ghera. Iar de la PMP - Cătălin Cristache. UDMR - Biró Rozália. De la PNL, în continuare - Bogdan Huţucă, Dumitru Oprea, Antoneta Ioniţă, Tudoriţa Lungu. Neculai Iftimie - de la neafiliaţi. Ion Spânu - de la PRO Europa. Vasile Achiţei - de la PNL. Şi de la PSD - Viorel Stan, Silviu Macovei, Maricela Cobuz, Eugen Bejinariu. Începem cu acei colegi care vor să le susţină. Să faceţi legătura cu domnul Petreţchi, de la minorităţi. Apoi... vom lua pe rând fiecare grup parlamentar. Apoi să faceţi legătura cu doamna Oana Bîzgan.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Traversăm o perioadă extrem de dificilă, în care suntem nevoiţi să continuăm lupta cu un duşman invizibil. Acum mai bine de două luni viaţa tuturor a luat o turnură neaşteptată, întreaga societate a trebuit să facă sacrificii pentru a împiedica propagarea noului coronavirus. Datorită măsurilor luate de autorităţile statului, cât şi a eforturilor zilnice şi a devotamentului personalului medical, aflat în prima linie în lupta cu COVID-19, am reuşit să evităm cele mai sumbre scenarii legate de infecţia cu noul coronavirus, iar de mai bine de o săptămână au fost luate primele măsuri de relaxare a restricţiilor. Totuşi, toată lumea trebuie să înţeleagă că pericolul nu a trecut! În continuare trebuie să dăm dovadă de maximă responsabilitate şi să respectăm toate măsurile de precauţie, de prevenire şi control, aplicabile după această perioadă. Trebuie să înţelegem că relaxarea nu înseamnă dispariţia virusului şi o revenire imediată la normalitate, ci, din contră, aceasta reprezintă o mai mare asumare a responsabilităţii pentru consecinţele acţiunilor noastre. Este nevoie să învăţăm să funcţionăm cu precauţie, gestionând tranziţia treptat şi cu mare atenţie. Înţelegând, în acelaşi timp, faptul că restartul mai rapid ţine strict de comportamentul fiecăruia în a nu ne transforma în vectori de transmitere a bolii. În acest context, Uniunea Ucrainenilor din România face din nou apel la responsabilitate şi la respectarea recomandărilor autorităţilor statului. De asemenea, Uniunea Ucrainenilor din România îşi pune la dispoziţia autorităţilor centrale şi locale toate resursele materiale şi umane pentru a contribui la efortul naţional de limitare a extinderii epidemiei de coronavirus. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
Florin Iordache Bun. Şi eu vă mulţumesc. În continuare, faceţi legătura cu doamna Oana Bîzgan. Se va pregăti, din sală. O să dau cuvântul colegilor mei din sală, care sunt... Primul vorbitor, doamna Georgeta-Carmen Holban. Şi se pregăteşte apoi doamna Cristina Dinu. Deci, doamna Oana Bîzgan. Până faceţi legătura cu doamna Bîzgan, o invit pe doamna Carmen Holban. Vă rog.
Georgeta-Carmen Holban Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, "Guvernul este obligat să prezinte transparent toate achiziţiile făcute sub masca stării de urgenţă". PSD va înfiinţa o nouă comisie de anchetă parlamentară, al cărei scop este obligarea Guvernului să prezinte public toate achiziţiile din perioada stării de urgenţă, destinate combaterii epidemiei, şi să investigheze neclarităţile financiare apărute în această perioadă. Această comisie de anchetă este absolut necesară, în opinia mea, deoarece întreaga campanie de achiziţii a fost făcută de stat cu preponderenţă de la clientela Partidului Naţional Liberal, aşa cum a relevat mass-media. Societatea civilă a cerut în repetate rânduri administraţiilor centrale şi locale să facă publice informaţiile privind achiziţiile efectuate în cele două luni de stare de urgenţă, iar Partidul Social Democrat vine în întâmpinarea acestor solicitări, prin constituirea respectivei comisii de anchetă. Există numeroase suspiciuni cu privire la modul în care au fost acordate diverse contracte din fonduri publice, sub pretextul stării de urgenţă. O analiză sumară a informaţiilor apărute în presă despre acest subiect arată că valoarea contractelor făcute de Guvern şi clientela Partidului Naţional Liberal, cu materiale sanitare de protecţie, se ridică la peste 41 de milioane de euro! Este o cifră uriaşă şi cred că fiecare român trebuie să ştie cu exactitate destinaţia acestor bani, în contextul în care sprijinul concret pentru oameni în această perioadă a fost mai degrabă inexistent. Mai mult, Guvernul a dorit extinderea achiziţiilor fără licitaţie şi la alte produse sau servicii care nu aveau nicio legătură cu pandemia de coronavirus, şi în starea de alertă, nu doar în starea de urgenţă. În consecinţă, consider că este vital ca românii să cunoască adevărul despre achiziţiile făcute de Guvern, deoarece sub paravanul situaţiei epidemiologice grave din ţară s-au desfăşurat o serie de acţiuni la limita legii sau chiar cu încălcarea acesteia. Din respect pentru opinia publică şi respectarea adevărului, această comisie parlamentară de anchetă trebuie să-şi înceapă activitatea cât mai urgent. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. A, doamna Bîzgan a depus în scris. O invit, în continuare, pe colega mea, Cristina-Elena Dinu. Se pregăteşte Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL.
Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele de astăzi este "«Guvernul minciună» trebuie să plece!". România este într-un pericol major de disoluţie economică, socială şi chiar umană, în cazul în care Guvernul lui Iohannis nu va reuşi să administreze coerent şi pragmatic, în viitorul apropiat, situaţia catastrofală a ţării. Dintr-un calcul simplu, bazat pe informaţii publice, rezultă că în prezent aproximativ două milioane şi jumătate de români nu muncesc. Acest număr indică un risc substanţial de aruncare a României într-un stadiu de sărăcie a populaţiei fără precedent, deoarece marea majoritate a celor rămaşi fără locuri de muncă au alţi doi-trei membri ai familiei în grijă. În perioada 23 februarie - 4 mai, în România s-au întors 1.279.000 de cetăţeni români, marea majoritate din ţările europene. Pe lângă expunerea la îmbolnăvirea cu coronavirus, un fapt deja verificat, oamenii întorşi acasă au îngroşat evident numărul şomerilor neînregistraţi oficial. Acestora li se adaugă în prezent 410.000 de oameni cărora le-au încetat contractele de muncă şi aproape 600.000 de conaţionali care au contractele individuale de muncă suspendate. Dacă mai adăugăm şi valul de intrări în ţară care a început odată cu finalul stării de urgenţă, putem avea dimensiunea reală, dramatică, a românilor disperaţi, fără un loc de muncă. Ce le oferă statul român, prin Guvernul condus de Iohannis, acestor oameni realmente disperaţi? Până acum, absolut nimic! Doar incertitudine. Nicio măsură de relansare economică, nicio intenţie de reconversie profesională, niciun sprijin pentru IMM-uri. Din acest punct de vedere, evident perspectivele acestor milioane de români sunt sumbre, ca şi cele de revigorare economică. Oamenii se tem pentru viitorul lor şi al copiilor lor şi, pe bună dreptate, nu vor mai rezista foarte mult în situaţia actuală, dacă Guvernul nu-i va ajuta. Criza naţională a îmbolnăvirilor cu coronavirus a determinat criza economică şi criza socială. Accesul românilor la locuri de muncă sigure şi decente este acum grav deteriorat, fapt ce va avea consecinţe dezastruoase încă mulţi ani de acum încolo pentru aceşti două milioane şi jumătate de oameni. Care sunt şansele ca ei să scape de sărăcie? În acest moment, aproape nule, în cazul în care Guvernul nu are nicio viziune, nicio strategie şi niciun plan. Doar planul de amenzi e realizat, în proporţie de peste 100%, fiind raportat mai ceva ca în vremurile de tristă amintire. Suntem pe primul loc în lume la amenzi, atât ca valoare, cât şi ca număr! În rest, suntem pe ultimele locuri în lume! Purtătorul de cuvânt al premierului Iohannis, Orban, cel foarte "deranjat" de întrebările jurnaliştilor referitoare la infernul din vămi, a urcat scările Parlamentului să ne prezinte, vorba vine, "măsurile economice". Care, după cum am văzut, sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. În consecinţă, pentru ca România şi românii să scape de primejdia reală a disoluţiei şi să diminuăm vulnerabilitatea socială, consider că este momentul ca "Guvernul minciună" să fie forţat să plece, printr-o moţiune de cenzură. Până nu va fi prea târziu! Mulţumesc.
Florin Iordache Dau cuvântul, în continuare, colegului meu, Andrei Daniel Gheorghe, PNL. Mai sunt colegi în sală care vor să susţină? Nu. Şi, apoi, mergem pe listă.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Comunism şi COVID". După cum vedem, cu toţii avem măşti, avem mănuşi şi trecem printr-o pandemie care a afectat întreaga planetă şi care aproape că ne-a schimbat modul de viaţă. Şi care a provocat pagube uriaşe, atât, în primul rând, în ceea ce priveşte pierderile de vieţi omeneşti, pierderi inestimabile şi irecuperabile, din păcate, sănătatea publică, mediul economic, viaţa socială. Impactul acestei pandemii nu poate fi dezlipit în niciun fel de o componentă foarte clară - COVID este un produs al comunismului. Şi spun acest lucru din spatele acestei măşti. Nu prea mi se vede faţa, dar bănuiesc că sunteţi obişnuiţi cu ea. Şi o spun pentru că, să ne gândim, vorbim de China. Virusul a pornit din China. Ştiu, chinezilor nu le convine să li se amintească - şi nu mă refer la poporul chinez în dimensiunea sa şi la cetăţenii simpli. Mă refer la ceea ce reprezintă puterea Partidului Comunist, care conduce cea mai populată ţară a planetei. Nu le convine niciodată să li se amintească că acest virus a plecat de la ei. Nu le convine niciodată ca lumea, comunitatea internaţională să pună punctul pe i şi să arate foarte clar care au fost gravele iresponsabilităţi care au dus la transformarea epidemiei din Wuhan într-o pandemie care afectează întreg pământul. Iar acest lucru poate că ar fi fost preîntâmpinat dacă nu am fi avut aceleaşi ingrediente ale comunismului pe care le-am cunoscut şi noi, înainte de 1989, respectiv minciună, propagandă, reprimarea vocilor divergente şi, evident, partid-stat învăţat să controleze şi să decidă totul, inclusiv să decidă dacă există sau nu o boală. Iar în luna ianuarie, în primele 3 săptămâni ale acestei luni, statul chinez a preferat să nu intervină în regiunea Wuhan şi în alte regiuni afectate de această criză epidemică, pur şi simplu transmiţând nişte mesaje în mediul internaţional care s-au dovedit a fi false: că epidemia nu se transmite de la om la om, că nu există dovezi ca această epidemie să fi pornit dintr-o anumită sursă şi că nu există niciun risc epidemic major. Iată, chinezii, ei înşişi, au luat aceste măsuri de blocadă totală şi măsuri de carantinare a populaţiei după 20 ianuarie, deşi puteau să le ia încă din 1 sau, cel târziu, 5, maximum, 10 ianuarie. De ce? Aveau plenarele Partidului Comunist din China, care trebuiau să se desfăşoare în această perioadă. Şi, evident, nu puteau fi deranjaţi tovarăşii cu această criză epidemică. O criză care a afectat foarte grav poporul chinez şi pe oamenii de rând de acolo, din China. Aşadar, comunitatea internaţională are obligaţia să ceară nişte lămuriri foarte clare puterii de la Beijing şi regimului chinez, cu privire la această situaţie. De asemenea, sunt complet îndreptăţite acele cereri internaţionale privind despăgubiri. Despăgubiri materiale pe care statul chinez, în urma unor proceduri judecătoreşti, la nivel internaţional, le-ar putea achita anumitor ţări afectate de această pandemie. Un alt aspect este Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cu toţii luăm drept bun tot ce spune OMS. Dar să ne uităm, ce este OMS? OMS, în ultima perioadă a devenit o structură birocratică. O structură unde se aplică doar acele norme de tip geopolitic. E un domn acolo, care conduce această structură, se numeşte Tedros Adhanom Ghebreyesus. Este fostul ministru al sănătăţii din Etiopia şi a făcut parte din Frontul Popular de Eliberare a Tigraylor, un partid cu orientare marxist-leninistă, membru al unui front revoluţionar mai mare din Etiopia. Deci şi dumnealui este tot un comunist şi este un om care nu are ce să caute în această funcţie. De aceea, consider că se impune categoric o anchetă internaţională cu privire la activitatea OMS. OMS nu mai poate să funcţioneze în această zonă de sinecură, pentru ceea ce înainte de 1989 cunoşteam drept "ţările nealiniate". Iar acest domn preşedinte a fost, de fapt, o portavoce a mesajului pe care puterea de la Beijing şi pe care propaganda oficială a Chinei le-a avut de difuzat în lume. Să nu uităm că tot OMS a întârziat declararea pandemiei mondiale, tot OMS a transmis tot felul de mesaje complet aiurea la scară internaţională. Aşadar, să nu neglijăm această pandemie de COVID şi să nu încercăm s-o minimalizăm sub nicio formă. Ea este un produs real, un produs al iresponsabilităţii unor comunişti. Că, de, încă avem în funcţii de răspundere şi pe la ONU, şi pe la OMS, şi în tot felul de structuri internaţionale nişte oameni care îi au în sufletul lor pe Marx, pe Lenin şi aşa mai departe. De aceea, cred că, în final, noi, toţi, comunitatea internaţională, trebuie să găsim o unitate şi să îi punem să răspundă foarte clar pe cei care au neglijat această situaţie şi care au permis ca prin măsuri luate complet aiurea o epidemie din China să devină o pandemie cu impact global şi cu impact asupra tuturor aspectelor vieţii oamenilor din această lume. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Rog colegii să se încadreze totuşi în timp, să nu fiu obligat să le tai microfonul! Domnul Codreanu şi apoi se pregăteşte domnul Nicolae Popescu, de la USR. Sunt foarte mulţi colegi înscrişi şi care aşteaptă pe linie şi de aceea, vă rog, v-am dat prioritate dumneavoastră, care sunteţi în sală dar, totuşi, haideţi să ne încadrăm într-un timp. Vă rog, domnule Codreanu.
Constantin Codreanu Mulţumim, domnule preşedinte. Apreciem decizia dumneavoastră. Ieri, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dezbătut şi a avizat cu unanimitate de voturi proiectul de lege care prevede adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2020. Respectivul act normativ prevede posibilitatea decontării cheltuielilor aferente protecţiei consulare oferite cetăţenilor români blocaţi în alte state, ca urmare a măsurilor de restricţionare a circulaţiei luate în contextul coronavirusului. Mă bucur că am fost auzit! Este un apel pe care l-am lansat de câteva ori de la această tribună şi de fapt mă bucur că au fost auziţi aceşti cetăţeni aflaţi în situaţii critice, unii dintre ei fără loc de muncă, fără loc de trai, şi unii chiar fără resurse pentru viaţa de zi cu zi. Răspunsul pozitiv la aceste solicitări sper să aibă parte şi de un răspuns pe măsură din partea comisiilor de fond şi mai ales din partea celor două Camere ale Parlamentului, chiar dacă pentru unii dintre aceşti români această decizie ar putea veni poate prea târziu. În egală măsură, în această perioadă dezbatem şi un alt set de proiecte legislative extrem de importante pentru românii din afara graniţelor ţării şi m-aş bucura să avem aceeaşi atitudine pozitivă atunci când vorbim despre drepturile la reprezentare parlamentară a acestora. Am pledat, pledez şi voi pleda în continuare pentru o reprezentare corectă a românilor din afara graniţelor în Parlamentul de la Bucureşti şi, în acelaşi timp, pentru păstrarea, repetarea în oglindă, dacă vreţi, a exerciţiului reuşit pe care l-am avut la alegerile prezidenţiale, atunci când România a ieşit din acea pasă proastă a antiexemplului de organizare electorală în afara graniţelor ţării. M-aş bucura ca şi reprezentarea corectă a diasporei, şi posibilitatea lor de a se prezenta la vot timp de două zile şi jumătate să devină posibile la viitoarele alegeri parlamentare, chiar dacă nu suntem deocamdată extrem de siguri când acestea vor avea loc. Şi aş vrea să închei prin a le transmite un gând românilor din afara graniţelor ţării, pentru că duminica aceasta vom sărbători Ziua românilor de pretutindeni, şi suntem într-o perioadă în care cea mai importantă urare dintre toate este, bineînţeles, multă sănătate, protejaţi-vă, protejaţi-i pe cei dragi şi sper ca distanţa care ne separă şi acum, în această perioadă extrem de critică, să dispară atunci când vom putea, unii dintre noi, românii din afara graniţelor ţării să revenim în România, să ne reîntâlnim şi să nu uităm că, chiar dacă distanţarea socială ne poate separa o perioadă, chiar dacă măştile ne pot ascunde zâmbetele temporar, niciun virus nu ne poate lua speranţa. La mulţi ani, români din diaspora! La mulţi ani, români din Republica Moldova! La mulţi ani, români din comunităţile istorice! Vă mulţumesc. Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, de la Grupul USR. Vă rog, domnule coleg. Şi apoi să pregătească stafful tehnic legătura cu doamna deputat Lavinia Cosma, de la USR.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, că-mi daţi posibilitatea să vorbesc despre generaţiile de elevi din Suceava al căror viitor riscă să fie distrus de incapacitatea guvernanţilor, incapacitatea şi incompetenţa autorităţilor locale de a asigura echipamentele necesare elevilor pentru participarea la cursurile online. Stimate colege, Stimaţi colegi, Nu demult, am fost cu toţii anunţaţi de către preşedintele României şi de ministrul educaţiei că, din cauza pandemiei COVID-19, elevii din România vor încheia acest an şcolar pe Internet. Măsura vine să protejeze populaţia României de răspândirea coronavirusului. Decizia a fost bună, dar incompletă, deoarece Guvernul şi autorităţile locale nu au ţinut seama de realitatea prezentă mai ales în mediul rural. De exemplu, în judeţul Suceava sunt zeci de sate şi comune în care profesorii şi elevii nu au acces la Internet, nu au tablete sau nu au competenţele minime necesare pentru utilizarea echipamentelor şi programelor de organizare a cursurilor online. Tot în judeţul Suceava, în semestrul I din clasa a VIII-a, unele şcoli şi profesori recuperau materia nepredată din semestrul al II-lea, clasa a VII-a. Tot în Suceava, mii de elevi din mediul rural şi micul urban sau urbanul mic sunt decuplaţi de şcoală de peste două luni de zile. Un sfert din gospodăriile din România nu au acces la Internet, iar în multe localităţi din zona montană, dar şi de şes, semnalul de telefonie sau date mobile este slab sau inexistent. Multor elevi le lipsesc resursele minimale pentru a merge la şcoală şi tot mai mulţi copii din medii vulnerabile pierd contactul cu şcoala, prestând servicii şi activităţi de subzistenţă. Toţi aceşti elevi riscă să se încadreze pe viitor în statisticile abandonului şcolar şi ale migraţiei în străinătate. Sunt sau nu ignorate în mod conştient aceste detalii de guvernanţi, care ne tot asigură în această perioadă că actul educaţional se derulează în condiţii bune în toate judeţele ţării? Vom vedea în următoarele săptămâni. Stimate colege şi stimaţi colegi, Fac apel pe această cale la actuala guvernare, precum şi la colegii din Parlament, să nu pună în pericol relansarea României, prin măsuri incomplete, care aruncă în aer sistemul de educaţie şi vor accelera rata de depopulare a ţării. Ministerul Educaţiei a anunţat că va cumpăra echipamente electronice cu Internet pentru elevi, însă banii ajung doar pentru 250.000 de copii. În România avem 900.000 de elevi care au nevoie de tablete sau laptopuri pentru a face şcoală online. Solicităm pe această cale Guvernului să cumpere echipamente electronice pentru toţi copiii care au nevoie. Mai fac un apel la Guvern să crească gradul de profesionalizare şi să îmbunătăţească pachetele şi condiţiile de instalare a cadrelor didactice în zonele defavorizate, să crească accesul şi gradul, de fapt, de accesibilitate a elevilor la educaţia online. Mai fac un apel şi mai facem un apel la actuala guvernare şi mai ales la autorităţile locale din judeţul Suceava ca, în această perioadă, să reabiliteze toate unităţile şcolare din judeţ care au nevoie de reparaţii şi modernizări, să obţină avizele necesare pentru funcţionarea în condiţii normale şi moderne, mai ales a acelor unităţi şcolare care încă au toaletă în curte. Trebuie să ieşim din situaţia dezastruoasă în care bălteşte România, în ultimii ani, să nu ne mai batem joc de şcoala românească şi de copiii noştri. USR urmăreşte îndeaproape implementarea şi rezultatele măsurilor luate de Guvernul României pentru ca elevii să reia cursurile şi sperăm ca întrebările despre starea infrastructurii şcolare din România să primească un răspuns cât mai curând de la Ministerul Educaţiei. Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR.
Florin Iordache Faceţi legătura cu doamna deputat Lavinia Cosma, USR. Şi apoi colegul meu Mihai Weber.
Lavinia-Corina Cosma Bună ziua! Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vorbesc astăzi despre mafia trufelor. Avem nevoie de reglementări clare cu privire la trufe. Trufele sunt foarte scumpe, iar camioanele pleacă periodic din România către alte ţări, pierzând noi, ca ţară, atât financiar, cât şi prin distrugerea pădurilor. Recoltarea trufelor a devenit o afacere profitabilă pentru multe persoane, acestea utilizând sape, lopeţi, greble şi cazmale care distrug micoriza formată între trufă şi arbore, fapt care conduce la o periclitare a speciei şi dăunează atât arborelui simbiotic, cât şi solului. Aşa-zişii "căutători de trufe" nu au reglementări oficiale - şi profită de acest lucru - prin care să fie stabilit modul de recoltare şi se bazează pe informaţii dobândite pur şi simplu din vorbă-n vorbă şi aleg anumite habitate pentru exploatare, care apoi nu mai au timp să se regenereze. Mai mult decât atât, scopul principal au devenit profiturile obţinute foarte repede şi, de fapt, printr-o exploatare neconformă a acestor produse. Sigur, aceste profituri sunt nedeclarate, neimpozitate. Trufele sunt vândute ulterior către intermediarii din Italia, Germania, Franţa, unde se apreciază şi se valorifică la adevărata lor valoare. La rândul lor, aceşti intermediari distribuie către restaurante sau alte firme aceste produse pentru preţuri duble sau triple, profitând astfel de pe urma lipsei reglementărilor din ţara noastră. Vă rog, aşadar, pe această cale, să sprijiniţi iniţiativa pe care am depus-o, astfel încât să avem reglementări foarte clare cu privire la modul de exploatare a trufelor. Poate pentru unii pare că nu ar fi un subiect de interes, însă vă asigur că milioanele de euro profit merg către alte ţări, iar noi, ca ţară, rămânem cu pădurea exploatată, distrusă şi fără să ne intereseze ce se întâmplă cu aceşti bani, cine ajunge să aibă, la propriu, o mafie în acest sens. Nu există vreun sentiment de remuşcare din partea celor care sunt şi se autodenumesc "căutători de trufe", efectele care se creează asupra mediului nu-i interesează, însă pentru a se putea regenera, atât solul, cât şi cultura, este nevoie ca trufele, atât cele care cântăresc mai puţin de 5 grame, cât şi cele stricate, să rămână în pădure, în sol, astfel încât sporii să fie asimilaţi. În concluzie, vă rog, dragi colegi, pe această cale, să sprijiniţi acest prim pas, de fapt, pentru a nu mai lăsa mafia să facă milioane şi milioane de euro şi noi, ca ţară, să ne protejăm pădurile şi să rămână banii la noi în ţară. Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Mihai Weber. Se pregăteşte ... Domnule Weber? Mihai? Domnule Weber? Dacă nu, văd că este logat Florinel Stancu. Faceţi legătura cu dumnealui! Dar sunaţi-l pe domnul Weber, că văd că vorbeşte cu altcineva. Vă rog. Faceţi legătura cu domnul Stancu. Văd că e... A, l-aţi prins! Bun. Haideţi! Şi apoi...
Mihai Weber Nu, haideţi că revin imediat!
Florin Iordache Bine, domnule Weber! Reveniţi când puteţi dumneavoastră!
Mihai Weber Da, da, da! Mulţumesc.
Florin Iordache Că înţeleg că sunteţi într-o discuţie! Treceţi, vă rog, la domnul Florinel Stancu.
Florinel Stancu Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă! Bună ziua, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Investiţi în sistemul public de sănătate şi în programe de prevenţie, nu în spitale private inaccesibile tuturor românilor". Ieri, conform datelor oficiale, numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus în România a ajuns la 18 mii, din care 5,5 mii erau cazuri active, iar numărul deceselor înregistrate era de peste o mie de persoane. Vestea bună este că aproximativ 11.000 de persoane s-au vindecat. Numărul mare de vindecări se datorează muncii şi priceperii medicilor noştri. Voi profita de faptul că mi-aţi acordat cuvântul, domnule preşedinte, pentru a le mulţumi din suflet cadrelor medicale. Dacă nu se dedicau ei, angajaţii din sistemul public de sănătate, astăzi discutam despre mii de victime ale coronavirusului în România. În acelaşi timp, mă întreb şi eu ca tot românul de ce spitalele private au rămas în linia a doua în lupta cu pandemia? De ce majoritatea spitalelor private au ales să închidă uşa românilor aflaţi în dificultate? Spitalele private, cele pentru care domnul Costache de la PNL lucra şi le dedica legi pentru acces nelimitat la bani publici, de ce nu s-au mobilizat pentru a prelua pacienţi infectaţi, dacă îşi doresc bani publici? La Suceava, un judeţ cu cele mai multe cazuri de infectări, de coronavirus, femeile însărcinate au fost nevoite să nască acasă, deoarece clinicile private din judeţ şi din jur au refuzat să le primească. Sunt gesturi revoltătoare peste care nu trebuie să trecem cu vederea. Nu vreau să se înţeleagă faptul că am ceva cu spitalele private. Existenţa lor este benefică la noi în ţară. Ce vreau eu să subliniez este faptul că, mai ales în perioade de criză, la nevoie, tot în spitalele de stat ne punem speranţa. Iar realitatea ne demonstrează că domnii Orban, Costache, Cioloş, Tătaru şi toţi cei care intenţionau să privatizeze sistemul public de sănătate sunt într-o eroare profundă. Datele problemei ne arată că dacă insişti să împarţi actualul buget al sănătăţii cu spitalele şi clinicile private nu îmbunătăţeşti accesul majorităţii românilor la asistenţă medicală. Operatorii privaţi nu pot fi obligaţi să facă ce fac spitalele de stat. Aparent, obţii o creştere a competiţiei, o creştere a calităţii serviciilor. În fapt, are loc falimentarea imediată şi poate intenţionată a spitalelor actuale. PRO România nu a fost şi nu va fi de acord cu liberalizarea propusă de actualul Guvern, pentru că în loc să avem spitale de stat care să se dezvolte, vom avea spitale de stat care se vor privatiza pe nimic prin falimentare voită. Soluţia este să majorăm investiţiile în actualul sistem public de sănătate şi în programe de prevenţie. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PRO România.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Weber. A, n-a terminat! Bun. Mergem mai departe. Domnul Daniel Olteanu. Urmăriţi pe listă, doamnă! Daniel Olteanu, de la neafiliaţi. Urmărim ordinea înscrierii pe listă, la stafful tehnic. (Vociferări.) Nu răspunde. Mergem mai departe. Domnul Todoran. Mergeţi mai departe. Vlad Duruş. Văd că este logată doamna Camelia Gavrilă. Faceţi legătura cu dumneaei până... şi pregătiţi doi-trei colegi care... Doamna Gavrilă. Bun. Vă rog, doamnă preşedinte.
Camelia Gavrilă Se aude?
Florin Iordache Se aude! Se aude!
Camelia Gavrilă Mă auziţi, domnule preşedinte? Da? Declaraţia mea politică se referă la conceptul de telemuncă... intitulată "Telemunca şi munca la domiciliu - sensuri, implicaţii, evoluţii actuale"... (Se aude cu întreruperi.)
Florin Iordache Opriţi, că nu se poate! Rog toţi colegii care vor să intervină şi să-şi susţină declaraţii, fie se opresc, dacă sunt în mişcare, fie stau într-un loc în care au semnal. Mai departe. Cristina Burciu. Din cei care s-au înscris chiar nu e nimeni pe... De ce s-au mai înscris dacă nu vor să... Bun. Doamna Gavrilă. Daţi-i legătura, dar să stea pe loc, s-o putem auzi.
Camelia Gavrilă Am înţeles, domnule preşedinte. Am oprit maşina. Mă auziţi? Ca să ştiu dacă încep.
Florin Iordache Vă aud, doamnă! Vă aud. Vă rog.
Camelia Gavrilă Bun. Declaraţia politică de astăzi se referă la conceptul de telemuncă şi munca la domiciliu - sensuri, implicaţii şi evoluţii actuale. În contextul în care pandemia a avut implicaţii majore asupra problemelor legate de muncă, în contextul în care suntem într-o cu totul altă paradigmă, în care s-au mutat foarte multe activităţi în zona online, sigur că termenul de telemuncă este cunoscut şi cumva reglementat. Se referă la modalitatea în care un angajat îşi poate îndeplini atribuţiile de serviciu de la distanţă, de la domiciliu, cu ajutorul mijloacelor electronice - laptop, tabletă sau smartphone. Sunt foarte multe aspecte care prezintă avantaje, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat. Ne referim la reducerea cheltuielilor pentru spaţii, pentru birouri, eliminarea costurilor pentru diferite servicii, dar există, în acelaşi timp, pentru angajator, şi riscurile de a pune în pericol confidenţialitatea datelor, aspecte legate de securitatea acestora şi de folosirea unui mediu virtual pentru care unii angajaţi sunt mai puţin familiarizaţi cu atacurile cibernetice. Pe de altă parte, angajaţii agreează de multe ori lucrul de la domiciliu, care înseamnă şi economie de timp, de bani, un mediu mai relaxant, mai plăcut, un ritm propriu de muncă. Totuşi sunt foarte multe dezavantaje legate de izolarea socială, în contextul acesta epidemiologic, de ruperea legăturilor cu mediul social pe care-l reprezintă firma, instituţia, sunt chestiuni care implică şi afecţiuni psihologice, depresii, dificultăţi de adaptare la aspectele tehnice, încât problema aceasta trebuie explorată cu maximă responsabilitate. Observăm la momentul actual că dacă anterior pandemiei, în jur de 10 milioane foloseau platforme de tip Zoom pentru comunicare, la acest moment vorbim de 300 de milioane şi aceasta înseamnă că multă activitate în diferite domenii s-a deplasat în această zonă, cu plusurile şi cu minusurile acesteia. Să nu uităm că există şi conceptul de muncă la domiciliu, care nu implică neapărat ajutorul tehnologiei informaţiei, un concept mult mai vechi legiferat în Codul muncii încă din 2003. Toate acestea arată, la momentul acesta, nevoia de intervenţie a statului, de intervenţie a Guvernului, de clarificări legislative, de pachete de susţinere, fie pe zonă psihologică, pe zonă medicală, pe zonă juridică şi am aştepta o implicare mai consistentă a Guvernului liberal. Să observăm faptul că dacă România, anterior pandemiei, avea doar 0,4% din activităţi în zona aceasta de telemuncă, faţă de ţări ca Olanda, cu 13%, Luxemburg, cu 12%, de data aceasta evoluţia este spectaculoasă, iar implicaţiile sunt diverse. În sondaje realizate de firme cu preocupări sociologice şi cu specializare în zona de resursă umană sunt şi mulţumiri şi nemulţumiri legate de salarizare, de spectrul şomajului tehnic, al şomajului, în general, de dificultăţi complexe. Este nevoie şi de o abordare parlamentară pe aceste domenii şi de o abordare legislativă în continuare, pentru că prinşi, poate, în vârtejul acesta al noutăţilor, al adaptărilor şi reconfigurărilor nu trebuie să uităm că o economie sănătoasă depinde şi de sănătatea angajaţilor, de confortul lor psihic, de gestionarea problemelor de muncă în noua paradigmă. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Florin Iordache Mulţumesc. Drum bun, doamnă!
Camelia Gavrilă Mulţumesc.
Florin Iordache Înţeleg că suntem în legătură cu domnul Biro Istvan, da? Este online. Vă rog. Faceţi legătura.
Zsolt-Istvan Biro Bună ziua! Domnul Florin Iordache: Vă rog, domnule coleg.
Zsolt-Istvan Biro Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Demnitatea umană şi drepturile fundamentale nu pot fi suspendate". Stimate domnule prim ministru Ludovic Orban, Democraţia înseamnă responsabilitate, şi nu independenţă iresponsabilă. Pot să afirm, fără să exagerez, că m-a şocat informaţia semnalată de Agenţia France Presse în data de 19 martie, informaţia conform căreia România înştiinţează Secretariatului General al Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la activarea articolului 15 din Convenţie, care prevede suspendarea Convenţiei Europene a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. Am aflat, ca pe vremea României comuniste, o informaţie de interes public prin intermediul agenţiilor de presă străine, fiindcă instituţiile abilitate din ţară au ascuns această informaţie. Toţi am fost bucuroşi când România a aderat la Consiliul Europei în 1993, ne-am bucurat când România a recunoscut rolul fundamental al instrumentelor Organizaţiei de la Strasbourg, când a devenit parte la 105 convenţii şi a semnat alte 16, dintre care unele foarte importante din punctul de vedere al comunităţii maghiare din România, cum ar fi: Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare; respectiv Carta autonomiei locale. Cu această notificare, semnată în data de 17 martie şi trimisă pe data de 18 martie la Strasbourg, România s-a alăturat Letoniei, acestea fiind cele două state din comunitatea europeană care au activat punctul 15 din convenţie. Conform jurisprudenţei Curţii Europene, derogarea de la CEDO se poate invoca în caz de urgenţă numai atunci când se pune în pericol viaţa naţiunii şi doar dacă sunt inadecvate măsurile permise de Convenţie pentru menţinerea siguranţei, sănătăţii sau ordinii publice. Dat fiind faptul că nici o autoritate a statului nu a comunicat sau justificat publicului român această măsură, nu se ştie concret ce drepturi sunt restrânse sau eliminate. România, în prezent, practic se sustrage de la orice formă de ocrotire a drepturilor sau de răspundere ulterioară pentru încălcarea lor în timpul prezentei stări. Numai în paranteză: Letonia a menţionat care sunt drepturile care se restrâng. Stimate domnule prim-ministru, Consider că această suspendare nu este justificată, este excesivă şi disproporţionată. Lupta împotriva coronavirusului trebuie să o ducem uniţi, dar această unitate nu se poate realiza fără încredere. Încrederea se bazează pe transparenţă şi pe respect reciproc. Solicit să fim informaţi corect nu numai cu privire la derogările solicitate, dar şi cu privire la perioada acestei derogări. Totodată sper ca, odată cu revenirea la normalitate, să fie respectate şi convenţiile enumerate mai sus, respectiv Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Carta europeană a limbilor regionale, respectiv Carta autonomiei locale, convenţii care, deşi ratificate de România, au fost lezate în repetate rânduri în ultima perioadă. Vă mulţumesc. Biro Zsolt, deputat, Circumscripţia nr. 28 Mureş. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg. Îl invit, în continuare, pe colegul meu, domnul Mihai Weber. Se pregăteşte doamna Cristina Burciu.
Mihai Weber Declaraţie politică.
Florin Iordache Vă rog.
Mihai Weber "Guvernul PNL falimentează România!" Stimaţi colegi, Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, şi-a pierdut nu doar minima credibilitate pe care o mai avea, ci a pierdut şi războiul cu cifrele. Guvernul PNL, în ansamblul său, a pierdut lupta cu economia pentru că nu a înţeles nici până acum - când fiecare zi irosită înseamnă milioane de euro pierduţi - că distanţarea socială, stările de alertă, îngrădirile de drepturi şi libertăţi, purtatul măştii de protecţie şi spălatul pe mâini nu se pot constitui în unice măsuri de relansare economică. În loc să vină cu măsuri care să repornească motoarele economiei, în loc să stabilească un climat de încredere şi un parteneriat real atât cu mediul antreprenorial, cât şi cu societatea românească în ansamblul său, Guvernul a ales o abordare economică nu doar halucinantă, dar şi îngrijorătoare. România este silită de această guvernare să facă împrumuturi uriaşe, la dobânzile cele mai mari din Uniunea Europeană. Graniţele ţării sunt ţinute închise şi deschise doar atunci când acordurile oneroase ale Executivului o impun. Turismul are de suferit, firmele care şi-au trimis angajaţii în şomaj nu văd niciun orizont de îmbunătăţire a situaţiei lor financiare, agricultura este la pământ, în timp ce românii sunt în continuare exploataţi şi trimişi să muncească peste hotare, în condiţii umilitoare. Dincolo de acest tablou sumbru al economiei, trebuie să ţinem cont de dimensiunea socială a crizei în care Guvernul a aruncat ţara, în cele câteva luni de restricţii impuse în urma epidemiei generate de virusul COVID-19. Cele 150.000 de firme închise, cele 400.000 de locuri de muncă dispărute în această perioadă, contractele de achiziţii dubioase vor genera o factură greu de suportat de români. Nu în ultimul rând, închiderea necontrolată a tuturor şcolilor, compromiterea anului şcolar 2019-2020, nu oferă perspective mai bune pentru viitorul României. Cei peste 900.000 de elevi care nu au acces în acest moment la cursurile online, precum şi suprimarea relaţiei dintre profesor şi elev, prin această aşa-zisă distanţare socială, creează premisele creşterii abandonului şcolar şi distrugerii învăţământului de calitate. Sunt doar câteva motive de îngrijorare, pe care întreaga societate şi le exprimă şi de care clasa politică este obligată să ţină cont, în condiţiile în care presupunerea că avem un Guvern incompetent a devenit deja o certitudine. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mihai Weber. Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. Doamna Cristina Burciu. Puteţi face legătura cu doamna Burciu? Este în direct. Doamna Cristina Burciu (prin audioconferinţă) : Mă auziţi? Domnul Florin Iordache: Da, doamna Burciu! Dacă şi vorbiţi, vă auzim! Doamna Cristina Burciu (prin audioconferinţă) : Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Domnul Florin Iordache: Vă rog. Doamna Cristina Burciu (prin audioconferinţă) : Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Şcoala românească a făcut faţă cu brio pandemiei noului coronavirus". În ciuda controverselor dezbătute asiduu în spaţiul public, până acum măsurile luate de autorităţile statului în ceea ce priveşte starea învăţământului românesc şi-au dovedit eficienţa. Nereluarea cursurilor în acest an şcolar şi universitar a fost cea mai bună decizie ce se putea lua, în condiţiile eforturilor conjugate de restrângere şi stopare a pandemiei cu noul coronavirus. De asemenea, închiderea în timp util a şcolilor a fost o altă hotărâre fermă, adoptată chiar la începutul acestei crize. Opinia general majoritară a cadrelor didactice este favorabilă măsurilor luate de Executiv în ceea ce priveşte educaţia. Este adevărat, atât dascălii, cât şi elevii s-au trezit peste noapte într-o situaţie absolut nouă, inedită şi neprevăzută, deoarece predarea şi ascultarea în regim online era o necunoscută pentru toată lumea. Până la urmă, acest experiment s-a dovedit unul reuşit, deoarece atât cadrele didactice, cât şi elevii, au dat dovadă de foarte mult interes şi tenacitate în a duce la bun sfârşit acest an şcolar, în condiţii deosebite. Dacă pentru dascăli această reconversie curriculară este poate una firească, aş remarca velocitatea cu care s-au adaptat copiii şi adolescenţii la noul sistem de învăţământ. Cadrele didactice au dus cu adevărat greul, au îndeplinit cu brio instrucţiunile venite de la Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare judeţene, au ţinut permanent legătura cu copiii şi cu părinţii şi au petrecut ore întregi în online, pe diverse aplicaţii şi pe toate reţelele posibile, pentru ca elevii să poată fi la zi cu materiile. În mod surprinzător, elevii au fost deosebit de receptivi la sistemul inedit de predare de la distanţă, pe calea Internetului, fapt ce dovedeşte că România nu şi-a pierdut resursa umană inestimabilă, constituită din tinerii noştri talentaţi şi valoroşi. În consecinţă, negativiştii de profesie au fost dezamăgiţi de un adevăr de necontestat, cel al faptelor. Iar faptele ne arată că deciziile luate privind soarta învăţământului românesc în acest an şcolar au fost benefice, oportune şi pragmatice. Realitatea ne mai arată că s-a făcut foarte bine şcoală în ineditul context şi sunt convinsă că şi examenele de final de clasa a VIII-a şi de bacalaureat se vor desfăşura în cele mai bune condiţii şi cu rezultate pozitive. Aş vrea să adresez câteva cuvinte şi absolvenţilor de clasa a VIII-a şi ai liceelor din acest an şcolar ciudat pentru toată lumea. Sunt convinsă că visurile celor ce termină anii de gimnaziu şi de liceu, de a avea parte de o despărţire obişnuită de şcoală, cu festivităţile, fotografiile şi balurile de absolvire pe care le-au aşteptat de la începutul anului, sunt de natură să le producă o uriaşă frustrare. Anul acesta, normalul nu a mai fost normal, iar dezamăgirea acestei generaţii este firească. Fiecare dintre ei şi-ar fi dorit să fie însoţiţi de părinţi la aceste evenimente de final de an şcolar şi să fie în centrul atenţiei la petrecerile de rămas-bun, aşa cum s-a întâmplat cu fiecare dintre noi. Nu se va putea face aşa ceva, iar decepţia presupun că este enormă. De aceea, mă înclin cu respect în faţa acestei generaţii care s-a conformat la o vârstă nonconformistă unor reguli, restricţii şi impuneri fără precedent în România democratică de după 1989. Cred însă cu tărie că tinerii noştri reprezintă cu mult mai mult decât ceea ce societatea şi clasa politică îşi imaginează despre ei! Iar cea mai potrivită revanşă pe care şi-o pot lua faţă de constrângerile de acum o reprezintă obţinerea unor rezultate extraordinare la examenele de final ale claselor a VIII-a şi a XII-a. Sunt convinsă că vor reuşi! Vă mulţumesc. Cristina Burciu, deputat al PNL Cluj.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Dau citire numelor colegilor care s-au înscris, dar care acum fie nu răspund, fie nu se pot conecta: Adrian-Mihăiţă Todoran, Vlad Duruş, Lucian Stanciu-Viziteu, Cristina Iurişniţi, Anişoara Radu, Mirela Furtună, Vasile Cîtea, Corneliu-Florin Buicu, Slobodan Ghera, Mihai-Cătălin Botez şi Alina Teiş. Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă. Seară bună! La revedere! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Vasile-Cristian Achiţei "Eliberat de sub sinistra guvernare a PSD-iştilor, un întreg judeţ poate să respire" Cei peste 400.000 de locuitori ai judeţului pe care îl reprezint în Parlamentul României, Botoşani, resimt deja beneficiile concrete ale guvernării ţării de către PNL. Eliberarea, după şapte ani, de sub ciubota PSD-istă, incompetentă, iresponsabilă, demagogică şi populistă echivalează pentru toţi botoşănenii cu renaşterea speranţei privind şansele de dezvoltare a judeţului şi de creştere a calităţii vieţii. Rezultatele concrete ale preluării guvernării de către Partidul Naţional Liberal, în luna noiembrie 2019, s-au văzut imediat. Proiecte tărăgănate ani în şir din cauza incompetenţei cronice a oamenilor lui Ponta, Dragnea, Dăncilă şi, mai nou, Ciolacu au putut fi relansate în mai puţin de o jumătate de an. Astfel, principala arteră de legătură rutieră a judeţului Botoşani cu restul ţării, Drumul Naţional 28B Botoşani-Târgu Frumos, a intrat, după mai mult de un deceniu de aşteptare, în etapa realizării efective, după semnarea pe data de 20 mai a contractului de proiectare şi execuţie a lucrărilor. La fel de important pentru botoşăneni, proiectul de modernizare a Drumului Naţional 29D Botoşani-Ştefăneşti, cel care leagă municipiului reşedinţă de judeţ de Republica Moldova prin Vama Stânca-Costeşti, a ajuns, de asemenea, în etapa implementării după semnarea, pe data de 14 mai, a contractului de proiectare şi execuţie. Minţiţi şi păcăliţi ani în şir de PSD-işti că aceste investiţii indispensabile dezvoltării judeţului vor fi realizate, botoşănenii constată acum că cei care, fără demagogie şi populism, le rezolvă problemele şi îi ajută să îşi atingă obiectivele sunt liberalii. Ţin să le mulţumesc în numele botoşănenilor prim-ministrului Ludovic Orban, viceprim-ministrului Raluca Turcan, ministrului transporturilor Lucian Bode şi tuturor membrilor Guvernului PNL pentru eficienţa, pragmatismul şi operativitatea cu care au pus în operă cele mai importante şi mai aşteptate proiecte investiţionale din judeţul Botoşani. Îi asigur, în acelaşi timp, pe botoşăneni că voi continua să urmăresc atent evoluţia practică a proiectării şi execuţiei lucrărilor la drumurile naţionale Botoşani-Târgu Frumos şi Botoşani-Ştefăneşti, astfel încât termenul de finalizare prevăzut în contracte, octombrie 2022, să fie respectat şi, poate, chiar devansat. Nevoia de dezvoltare a judeţului pe care îl reprezint în Parlament nu se încheie aici. Noi proiecte importante pentru reducerea decalajelor economice şi sociale dintre judeţul Botoşani şi zonele dezvoltate ale ţării au nevoie, în continuare, de sprijinul la fel de consistent al Guvernului Partidului Naţional Liberal şi sunt absolut convins că toate aceste viitoare investiţii vor beneficia de acest sprijin.
Eugen Bejinariu "Guvernul PNL gestionează dezastruos pandemia" Situaţia pacienţilor COVID-19 înregistraţi pe teritoriul României confirmă că până în acest moment au fost înregistrate 18.429 persoane infectate cu noul coronavirus şi un număr de 1.210 decese. Aceste cifre, atât din perspectiva indicatorului standard utilizat "număr de decese la un milion de locuitori", cât şi raportat la valoarea absolută a cifrelor oficiale, plasează România în cea mai proastă poziţie a ţărilor din zona în care ne aflăm. În comparaţie cu Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Serbia, Grecia, Bulgaria şi în general cu ţările din regiune, ţara noastră a avut cele mai nefavorabile rezultate ale gestionării pandemiei de către Guvern. Având în vedere faptul că atât Statele Unite ale Americii, cât şi toate ţările europene, precum şi statele din Orientul Mijlociu şi Asia, Noua Zeelandă, Australia au avut politica explicită, comună de a recomanda inclusiv prin campanii publicitare intense ca toţi pacienţii asimptomatici şi cei cu simptome uşoare să rămână izolaţi la domiciliu, strategia României de a interna forţat inclusiv pacienţii asimptomatici a reprezentat o nefericită excepţie şi influenţează în continuare conduita cetăţenilor în raport cu procesul de testare. Toate ţările au avut grija explicită de a nu ocupa locaţii de spitalizare cu pacienţi asimptomatici sau care au simptome uşoare, tocmai pentru a nu împovăra sistemul medical cu oameni care, în fapt, nu necesită tratament. Guvernul României continuă să plaseze în detenţie sanitară toţi oamenii infectaţi şi invocă lipsa de încredere în discernământul acestora de a rămâne în izolare în clipa în care sunt confirmaţi pozitiv. Guvernanţii României invocă prezumţia că cetăţenii confirmaţi pozitiv, dar asimptomatici sunt criminali care şi-ar infecta familiile şi pe cei din jur, sfidând izolarea, şi astfel îi internează forţat, făcându-le chiar şi dosare penale celor care s-au opus! Guvernul României a aplicat, teoretic, un set de măsuri coerente. Practic a gestionat dezastruos criza pe care o traversăm. A aplicat mult prea târziu carantinarea cetăţenilor care au venit din ţări cu focare extinse, preocupaţi încă, la acel moment, de derularea calendarului pentru alegeri anticipate. A dat explicaţii confuze, a amendat în mod neconstituţional sute de mii de cetăţeni, a trimis către public recomandări şi instrucţiuni contradictorii, a uitat să transmită Parlamentului în timp util documente care să reglementeze legal trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, a amăgit cetăţenii şi companiile cu mult-promise şi niciodată prezentate măsuri economice. În acest moment, distruge viitorul unei întregi generaţii prin amatorismul cu care tratează situaţia examenelor din şcoli şi licee. Pe durata celei mai traumatice crize care a străbătut planeta în ultima sută de ani, "Guvernul Năpastă" al României este unic în lume prin felul în care îşi prezumă cetăţenii a fi ucigaşi cu bună-ştiinţă, iresponsabili, lipsiţi de discernământ şi prin felul în care îi pedepseşte prin amenzi, detenţie sanitară şi viitor furat.
Dănuţ Bica "2020, anul Autostrăzii Piteşti-Sibiu, cel mai aşteptat proiect de infrastructură rutieră din România" Amânarea la nesfârşit a demarării execuţiei tronsonului Piteşti-Sibiu din Autostrada A1, parte importantă a Coridorului IV PanEuropean, a devenit simbolul incapacităţii Guvernelor PSD din ultimii ani de a construi infrastructură modernă de transport. Au trecut mai bine de 80 de ani de când inginerul Mihail Manolescu a prezentat primul proiect ingineresc bine documentat şi profesionist elaborat, prin care demonstra necesitatea construirii unui drum modern, de mare viteză, care să traverseze Carpaţii de la Piteşti către Sibiu, să aducă Muntenia mai aproape de fluxurile comerciale din Transilvania şi, implicit, să lege România de Europa Occidentală şi să devină un stimul pentru dezvoltarea economică a întregii regiuni de la Sud de Carpaţi. Ulterior, au fost întocmite mai multe astfel de planuri, care, din păcate, nu au fost puse în aplicare. Astfel, având în vedere faptul că în anul 2008 studiile de fezabilitate pentru acest obiectiv erau finalizate, licitaţiile ar fi putut fi organizate şi lucrările de execuţie ar fi putut să înceapă de foarte mult timp, dacă nu ar fi fost blocate de incompetenţa şi reaua-credinţă a Guvernelor PSD care au condus România în această perioadă. Prin urmare, deşi, până astăzi, pentru Autostrada Piteşti-Sibiu s-au cheltuit sume foarte mari de bani, nu s-a construit nimic. În luna noiembrie 2019, Cabinetul Ludovic Orban a preluat guvernarea într-o situaţie economico-financiară deosebit de grea, cu datorii neplătite de Guvernele PSD, care se ridicau la peste 10 miliarde lei, cu un deficit bugetar de peste 4,6% şi cu alte obligaţii de plată extrem de mari pe termen scurt, mediu şi lung. La momentul respectiv, puţini erau cei care admiteau că proiectele de modernizare a României, îngropate de PSD în ultimii ani, vor putea fi puse în practică atât de repede de Guvernul PNL. Totuşi acest lucru s-a întâmplat, iar performanţa echipei lui Ludovic Orban trebuie apreciată şi mai mult dacă avem în vedere că pe şantierele din România se lucrează intens în această perioadă, deşi ţara noastră, asemenea majorităţii statelor lumii, se confruntă cu provocările crizei sanitare şi economice generate de epidemia de COVID-19. În acest context, luni, 11 mai, la Prefectura din municipiul de reşedinţă al judeţului Argeş, am participat la un eveniment memorabil: semnarea contractului "Proiectare şi execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti, Secţiunea 5, Curtea de Argeş-Piteşti km. 92+600-122+950", în prezenţa Premierului Ludovic Orban şi a ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, Lucian Nicolae Bode. Contractul a fost încheiat între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR), în calitate de beneficiar, şi Astaldi S.p.A., în calitate de antreprenor, având valoarea de 1.710.277.069,34 lei şi durata de 60 luni (12 luni proiectare şi 48 luni execuţie). Principalele lucrări care vor fi realizate sunt: 30,35 km. drum profil autostradă, 19 poduri şi pasaje, 3 noduri rutiere la Curtea de Argeş, Băiculeşti şi Bascov, o parcare şi un spaţiu de servicii pe ambele părţi ale autostrăzii şi câte un centru de întreţinere şi coordonare la nodurile rutiere de la Curtea de Argeş şi Bascov. Şi pentru restul acestui obiectiv de investiţii premisele sunt optimiste. Pe Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa (13,17 km), se lucrează deja din luna martie; pe Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (34,33 km), se fac în continuare foraje pentru a respecta rigorile impuse de finanţatorul european, iar CNAIR îşi propune să lanseze procedura de achiziţie pentru construcţia drumului la finele lui 2020 sau începutul lui 2021; pe Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (35,30 km), se doreşte lansarea unei licitaţii până la sfârşitul lunii iunie, iar pentru construcţia Secţiunii 4, Tigveni-Curtea de Argeş (9,86 km), licitaţia este încă în desfăşurare, iar în luna iunie s-ar putea semna contractul, dacă nu vor exista contestaţii. Prin urmare, am putea afirma că anul 2020 va fi anul Autostrăzii Piteşti-Sibiu. Pentru mine, ca deputat de Argeş, realizarea celei mai necesare investiţii în domeniul infrastructurii rutiere din România, tronsonul Piteşti-Sibiu al Autostrăzii A1, poate fi considerată un proiect de suflet. Cunosc foarte bine câte prejudicii provoacă mediului economic din judeţul nostru şi din tot Sudul României absenţa acestei autostrăzi şi cât de mari sunt costurile şi timpul pierdut atunci când, zilnic, mii de autovehicule sunt nevoite să traverseze Carpaţii pe vechiul drum naţional, care este unul dintre cele mai periculoase din ţară. Din acest motiv, am depus amendamente la proiectele de legi ale bugetului de stat, am adresat, în mod repetat, întrebări şi interpelări, declaraţii politice şi comunicate de presă miniştrilor cu responsabilităţi în domeniu, solicitându-le să adopte măsuri urgente pentru demararea investiţiei. De acum, am certitudinea că într-un viitor foarte apropiat, de la Piteşti la Sibiu se va circula pe autostradă, rapid şi în siguranţă. Semnarea acestui contract reprezintă încă o dovadă că preluarea guvernării de către PNL a adus rapid pentru România o schimbare radicală în bine. Ceea ce Guvernele PSD nu au reuşit să facă în atâţia ani, în contexte economice deosebit de favorabile, Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, a reuşit, în numai şase luni, în condiţiile crizei sanitare şi economice generate de epidemia de coronavirus, să impulsioneze reluarea investiţiilor majore din infrastructură, esenţiale pentru dezvoltarea ţării: autostrăzi, spitale regionale, modernizări de căi ferate.
Rozália-Ibolya Biró La sfârşitul săptămânii trecute, la 9 mai, ca în fiecare an, am marcat Ziua Europei. Anul acesta însă, în condiţiile impuse de această criză sanitară, nu am putut avea festivităţi dedicate acestui eveniment important pentru noi toţi, dar, fiecare în parte, ne-am bucurat că suntem cetăţeni ai Uniunii Europene şi am evaluat cei 13 ani de când deţinem drepturi depline în forul comunitar. Ne-am amintit cu emoţie momentul istoric în care aspiraţiile şi eforturile noastre s-au materializat într-unul dintre cele mai importante proiecte de ţară. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat pentru România recunoaştere dincolo de graniţele estului, un pas important pe drumul unei dezvoltări durabile şi deschiderea spre un nou model social, spre noi perspective în beneficiul tuturor cetăţenilor acestei ţări. Au trecut 13 ani în care am fost martorii unor transformări majore. Au fost 13 ani de dezvoltare şi de consolidare a democraţiei, dar au existat şi unele derapaje de la principiile democraţiei. Avantajele aderării au fost accesul la libera circulaţie în spaţiul comunitar, posibilitatea accesării de fonduri europene, o piaţă deschisă, parteneriate cu toţi membrii UE. Acest statut de membru al UE a însemnat însă şi plecarea a milioane de cetăţeni români, în speranţa găsirii unui loc de muncă mai avantajos, a unui trai mai bun. Mulţi dintre aceştia însă au revenit ca urmare a consecinţelor pandemiei de coronavirus, astfel ne vom confrunta cu nevoia asigurării de locuri de muncă în ţară, pentru cei care decid să rămână şi asigurarea unui cadru legal, optim, celor care doresc să se întoarcă să muncească în ţările Uniunii. Efectele pandemiei se resimt din ce în ce mai mult în viaţa oamenilor, încetinirea economiei îngreunează viaţa familiilor, teama faţă de această nouă boală creşte tot mai mult tensiunea în interiorul societăţii, fenomen care este accentuat de incoerenţa evenimentelor de pe scena politică actuală. În calitate de deputat, ales în circumscripţia electorală nr. 5 Bihor, m-am angajat să apăr drepturile şi interesele comunităţii maghiare şi ale tuturor cetăţenilor care trăiesc în această regiune importantă din punct de vedere geostrategic. Trăim într-o ţară ai cărei lideri, la cel mai înalt nivel, afirmă că România este un model de democraţie şi de respectare a drepturilor cetăţenilor săi. Din punctul meu de vedere, membrii societăţii ar trebui să afirme această stare de fapt, ţinând cont de experienţele proprii privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Oare într-o societate în care nu există dialog între legislativ şi executiv, nici măcar în condiţiile de grea încercare, din cauza pandemiei, în condiţiile în care atenţia opiniei publice este îndreptată forţat spre crearea de sentimente de dezaprobare şi refuz faţă de minorităţile naţionale, unde majoritatea clasei politice nu îşi asumă angajamentele internaţionale la care România s-a obligat prin tratate cadru, poate fi numit un model de democraţie, un stat de drept, un exemplu demn de urmat? Cum putem, oare, afirma, în aceste condiţii, că România este un stat de drept? La sfârşitul lui martie, România a cerut activarea Articolului 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internaţional, în condiţiile stării de urgenţă decretate ca urmare a pandemiei de coronavirus. Nimeni nu a adus la cunoştinţă cetăţenilor acest lucru şi nimeni nu a explicat de ce România a făcut acest demers şi care sunt efectele pentru cetăţeni. Activarea acestui articol a fost solicitată fără să se facă vreo referire la drepturile care se doreau a fi suspendate, ceea ce înseamnă că pot fi suspendate toate, mai puţin dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia. Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că "în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni" un stat membru "poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional". Având în vedere acest demers, se pare că în România nu mai avem practic nicio marjă de siguranţă pentru protejarea democraţiei. Astfel, oamenii nu se vor mai putea lupta cu abuzurile, pentru că instanţele aproape că nu mai funcţionează, iar Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului a fost suspendată. În ultimii 30 de ani doar preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a mai cerut o astfel de suspendare, pentru a scăpa de inamicii politici şi de conducerea armatei, după încercarea de lovitură de stat din 2016. UDMR militează, de trei decenii, pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, pentru păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a maghiarilor şi a tuturor celorlalte 17 minorităţi din România. Acest fapt nu este o surpriză sau un secret. Pentru această activitate de reprezentare la cel mai înalt nivel, să acţionăm pe scena politică a ţării, ne-a împuternicit comunitatea maghiară. Reprezentăm interesele acestei comunităţi în mod consecvent, transparent şi democratic. De câteva zile, suntem martorii unei avalanşe de acuzaţii şi critici atât la adresa comunităţii maghiare din România, cât şi la adresa Uniunii Democrate Maghiare din România. Zilele trecute au fost puse pe ordinea de zi a Parlamentului propuneri şi modificări legislative iniţiate de UDMR, ca urmare a unor solicitări venite din partea unei comunităţi care reprezintă peste 6 % din populaţia României. Acestea au fost puse pe ordinea de zi fără să existe un dialog civilizat, o dezbatere reală asupra temelor. Cum putem să vorbim despre un model al democraţiei, în cazul în care nu există voinţă sau dorinţă din partea majorităţii de a asculta solicitările venite din partea unui actor politic important, care, de 30 de ani, este împuternicit să reprezinte cea mai mare comunitate a unei minorităţi naţionale din Europa? Mai mult, se pune sub semnul întrebării legitimitatea existenţei UDMR, în condiţiile în care este o formaţiune politică care beneficiază de încrederea a peste 80% a maghiarilor din România. Oare acesta este modelul democratic demn de urmat de toată Europa, aşa cum afirmă liderii politici ai ţării de la cel mai înalt nivel? Cum poate să simtă un cetăţean român, aparţinând unei minorităţi naţionale, că este membru cu drepturi egale, la fel ca majoritatea, dacă o propunere legislativă iniţiată de el, fiind împuternicit prin votul a minimum 35 de mii de cetăţeni, nu poate fi abordată printr-un dialog în forul legislativ al ţării, printr-un dialog normal, civilizat, bazat pe respect reciproc, pe aprecierea diferenţelor culturale, a tradiţiilor şi simbolurilor celuilalt? Cum pot ignora forul legislativ sau Guvernul glasul a peste un milion de cetăţeni ai săi? Chiar nu merită o dezbatere aplicată solicitarea a sutelor de mii de cetăţeni? În repetate rânduri, UDMR a semnalat derapaje privind aplicarea prevederilor Cartei Limbilor Regionale sau Minoritare faptul că România nu a creat un sistem de monitorizare a aplicării prevederilor cuprinse în Cartă. Acestea sunt interpretate de autorităţi ca dispoziţii restrictive, fapt care este în contradicţie totală cu prevederile documentului european. În procesul de respectare a prevederilor legale nu se urmăreşte interpretarea obiectivă a legii, în consecinţă se interzice tot ce nu este prevăzut în mod explicit şi detaliat în textul de lege. Întrucât statul român nu a alocat resurse materiale şi umane în vederea monitorizării aplicării prevederilor Cartei, această deficienţă este evidentă. UDMR întotdeauna a susţinut şi a respectat dialogul între toate formaţiunile politice, în scopul găsirii unor soluţii bazate pe înţelegere şi respect reciproc. Şi aşa va fi şi în viitor. Am speranţa că, în perioada următoare, vom parcurge traiectoria europeană pe care ne-am asumat - o ca ţară membră în UE şi pe care o dorim cât mai solidă. Toate aceste derapaje vor fi eliminate şi, respectând angajamentele internaţionale asumate, vom parcurge drumul european pe care ni l-am asumat ca ţară membră în această structură pe care o dorim cât mai solidă. Consider că problemele expuse trebuie reevaluate şi rezolvate în cel mai scurt timp. În acest scop, fac apel la raţiune. Interesul cetăţenilor, şi nu apartenenţa etnică sau politică trebuie să primeze în acest demers. Cea mai bună soluţie ar fi să găsim acea voce comună, într-o Europă stabilă, mai ales în această perioadă în care, mai mult ca oricând, este nevoie de solidaritate şi unitate în fiecare ţară şi în relaţia cu toate ţările continentului european.
Petru-Bogdan Cojocaru "Guvernul PNL lasă elevii, în prag de examene, fără măşti! Suntem pe cont propriu!" Apel pentru respectarea dreptului elevilor la sănătate! Mă adresez, prin acest apel, tuturor autorităţilor locale din România, pe umerii cărora Guvernul "Vid" lasă toată povara administrativă şi financiară - care vor da un examen foarte important în următoarea perioadă, examenul gestionării, din punct de vedere administrativ, a procesului educativ din unităţile şcolare din aria lor teritorială de competenţă. Atât în ceea ce priveşte evaluarea naţionala pentru elevii din clasele a VIII-a, dar şi în cazul desfăşurării examenului de bacalaureat, autorităţile locale au obligaţia elaborării unui set de măsuri pe care să îl aplice şi care să garanteze condiţii maxime de securitate pentru toţi participanţii la aceste evaluări. Luna iunie este dedicată examenelor naţionale, conform calendarului Ministerului de resort, examene care presupun, în mod inevitabil, prezenţa elevilor în spaţii închise, aglomerările de persoane şi orice altă situaţie specifică unui examen naţional, dar care poate avea şi un potenţial de contaminare dacă situaţia nu este gestionată cu responsabilitate. Este obligatoriu ca în orice unitate de învăţământ să existe măşti de protecţie pentru fiecare participant în parte, soluţii de dezinfectare, culoare de intrare şi de ieşire separate, personal care să intervină în caz de aglomeraţie şi norme clare şi stricte de menţinere a regulilor de distanţare socială. Este şi un examen pentru părinţii elevilor, care trebuie să dea dovada propriului exemplu în ceea ce priveşte evitarea aglomeraţiilor în unităţile unde se desfăşoară procesul didactic de evaluare. Deşi sunt convins de faptul că marea majoritate a unităţilor administrativ-teritoriale au adoptat hotărâri care să prevadă contextul general al luptei cu actuala pandemie, lansez apelul pentru toate deliberativele şi executivele din ţară ca, în şedinţele ordinare din această lună, să propună un proiect de hotărâre în care să se prevadă un plan bine definit şi uşor de aplicat, care să aibă ca obiect desfăşurarea, în condiţii de securitate maximă, a examenului de evaluare naţională pentru elevii din clasele a VIII-a, cât şi a Examenului Naţional de Bacalaureat. În fond, acestea sunt examene şi pentru autorităţile locale şi centrale, examene pentru care nu este necesară doar nota de trecere ci este obligatorie nota maximă!
Marius-Constantin Budăi "Liberalii au călcat democraţia în picioare prin menţinerea lui Cîţu în Guvern, care a fost demis de două ori de Parlament pentru incompetenţă şi iresponsabilitate!" Ministrul Cîţu, cel care a amanetat viitorul generaţiilor următoare prin împrumuturile colosale pe care le-a luat în numele României, nu are nicio jenă să rămână în funcţie, după ce a fost demis de mai multe ori de Parlament! Şefii PNL, Iohannis şi Orban le cer românilor să respecte O.U.G.-uri controversate, pe care le scot pe bandă rulantă, îi ceartă pe senatori şi deputaţi că nu le votează legile proaste, aşa cum le fac ei, dar, ce să vezi, calcă democraţia în picioare şi nu-l schimbă pe Cîţu! În orice stat democratic din Europa şi din lume, după ce un ministru primeşte un vot de neîncredere, în urma unei moţiuni, se retrage, e demis, pleacă acasă, dar nu şi la PNL. Cîţu e nemuritor! Păstrarea lui Cîţu în fruntea finanţelor României, cu încălcarea oricăror principii şi norme democratice şi constituţionale, are un singur scop - îndatorarea românilor în favoarea creşterii profitului băncilor şi multinaţionalelor pe care le slugăresc liderii PNL! Cîţule, ai picat examenul maturităţii politice, ai picat testul democraţiei, ai picat proba educaţiei celor 7 ani de acasă, dar tot nu vrei să renunţi la funcţia vieţii tale! Nu mai e mult şi vei deconta facturile imense pe care le-ai făcut în numele românilor! Nu mai e mult şi vin alegerile! Atunci să vedem cum te mai ascunzi în spatele şefilor tăi, Klaus şi Orban! Degeaba se laudă, pe Facebook, Cîţu cu propriile fantasme, pentru că în viaţa reală toate domeniile sunt blocate şi ne aşteaptă o criză economică de proporţii! Cîţu continuă să trăiască în propria bulă de vis, fără să vadă că în jurul lui totul e la pământ, iar IMM-urile şi industria turismului, transporturile şi multe alte activităţi sunt grav afectate şi vor pune lacătul pe uşă în câteva zile! Şomajul va atinge cote istorice în România, dar Cîţu continuă să se războiască cu PSD şi nu înţelege că economia României se duce la vale cu o viteză ameţitoare! Ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică arată că economia naţională o ia în jos. În primul trimestru, creşterea economică a scăzut de la 4,1%, cât a lăsat PSD, la 2,4% în guvernarea PNL, înainte de închiderea firmelor, scăderea consumului, creşterea şomajului şi prăbuşirea nivelului de trai din cauza pandemiei. În timp ce Cîţu se îmbată cu o creştere infimă, FMI, Comisia Europeană şi Consiliul Fiscal consideră că e primul semn al prăbuşirii economice. Fundul gropii va fi la finalul anului. Totuşi, Cîţu crede că face lucruri fantastice, în timp ce Comisia Europeană e îngrijorată de un posibil faliment al României, urmat de o austeritate impusă de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Guvernarea PNL a eşuat în sprijinirea economiei ţării. Doar 12 IMM-uri din 97.000 au primit credite garantate de stat. Adică 0,002% din total, deci aproape nimic! Este cea mai grea lovitură dată firmelor româneşti şi capitalului autohton, peste 95% din IMM-uri sunt firme româneşti, dar nici firmele străine nu stau mai bine. Pentru prima dată în istorie, investiţiile străine directe sunt negative! Alo, domnule Iohannis, domnule Orban, trezirea! România se năruie în jurul vostru şi voi împingeţi românii spre prăpastie în fiecare zi!
Tamara-Dorina Ciofu "Legea PSD pentru sprijinirea familiilor medicilor care au tratat pacienţi cu COVID a intrat în vigoare! Respect pentru medici şi întreg personalul medical!" La finalul săptămânii trecute, preşedintele a promulgat legea iniţiată şi votată de parlamentarii PSD pentru sprijinirea medicilor din linia întâi şi a familiilor acestora! De pe 15 mai a intrat în vigoare legea PSD prin care se introduce pensia de urmaş pentru personalul medical căzut la datorie în lupta cu epidemia, care este în cuantum de 75% din salariu şi se aplică întreg personalului medical şi auxiliar care participă la acţiuni medicale împotriva COVID-19. Această lege prevede, de asemenea, că membrii familiilor cadrelor medicale decedate beneficiază gratuit de asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de scutire de la plata impozitului pentru terenul şi clădirea de domiciliu. În ceea ce priveşte Guvernul liberal, medicii şi personalul medical au fost puşi pe ultimul loc şi au fost ignoraţi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre PSD, singurul partid care a considerat că salariile medicilor şi personalului din acest domeniu trebuie să ajungă la nivelul mediei celor din Uniunea Europeană. Deşi ministrul sănătăţii a anunţat, la finalul săptămânii trecute, că au fost plătite fondurile către spitale, medicii nu au primit încă sporurile de care trebuiau să beneficieze conform legii! Klaus Iohannis se luptă cu morile de vânt, în timp ce medicii, lăsaţi fără echipamente de protecţie în prima linie a războiului cu epidemia, nu primesc nici sporurile financiare prevăzute de lege şi nici bonusul de 500 de euro cu care preşedintele se lăuda. Asta este grija lui Iohannis şi a Guvernului său pentru cei care sunt zi de zi în lupta cu epidemia. Preşedintele şi guvernanţii i-au lăsat pe doctori fără protecţie în faţa virusului, au refuzat apoi să-i testeze, iar în final le-au luat şi banii care li se cuveneau. Guvernul a refuzat să le acorde sporurile salariale care erau prevăzute în lege. Hotărârea de Guvern nr. 153/2018 şi Legea 153/2017, articolul 7, prevăd clar că medicii şi personalul auxiliar trebuie să primească sporuri salariale cuprinse între 55% şi 85% din salariul de bază dacă participă, efectiv, la aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii grave stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin Ordin. Nu s-a întâmplat acest lucru. E lucru bine ştiut că, în loc să se facă achiziţii urgente de echipamente de protecţie pentru medici, după atenţionarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Klaus Iohannis ne spunea că este vorba de o simplă răceală şi era preocupat doar de declanşarea alegerilor anticipate. Spre deosebire de preşedinte şi de PNL, Partidul Social Democrat a ascultat cererile organizaţiilor profesionale ale medicilor şi a adoptat în Parlament legea solicitată de personalul medical, care prevede pensie de urmaş pentru familiile medicilor afectaţi de noul coronavirus, asistenţă medicală gratuită şi scutiri de impozite pentru rudele acestora. Indiferent dacă PSD a fost la guvernare sau în opoziţie, sistemul medical a fost întotdeauna prioritatea zero. Asigurarea celor mai bune condiţii salariale şi dotarea cu echipamente medicale pentru medicii şi întreg personalul medical au fost principalele preocupări ale PSD. Am considerat că eforul şi munca lor trebuie respectată şi tratată cu demnitatea care se cuvine de fiecare dată!
Vasile Cîtea "Limita maximei incompetenţe" Cu mare putere de convingere, doamna ministru Monica Anisie a reuşit să ne lămurească despre necesitatea absolută de a o trimite să îşi exercite competenţele în alte zone decât în învăţământul românesc. Proiectul "România Educată" are un nume frumos şi promiţător, dar, din păcate, nu are niciun conţinut, iar responsabila de resort nu a reuşit să îi confere vreo greutate. Adevărul este că nu pas cu pas, ci în marş forţat unul dintre domeniile cele mai sensibile ale societăţii s-a degradat şi riscă să intre în haos. De la învăţământul online la examene de admitere pe stadioane nu este un pas, sunt mai mulţi, şi ei nu duc nicăieri. Testare naţională, bacalaureat, admitere la facultate sunt încercări esenţiale în viaţa copiilor, dar şi a părinţilor şi profesorilor. Ce le-a propus doamna ministru Monica Anisie acestor beneficiari de când îşi exercită atribuţiile: teleşcoală fără acces generalizat online, spălat pe mâini în şcoli neracordate la apă curentă şi canalizare, examene fără ca programa şcolară să fie parcursă. Ne întreba, ce ar mai putea produce imaginaţia fecundă a doamnei ministru Monica Anisie. Ceea ce ştim sigur este că doamna ministru Monica Anisie este dovada însufleţită a unei ziceri destul de populare: "orice om tinde să îşi atingă limita incompetenţei". Doamna ministru a atins şi, chiar, a depăşit această limită.
Maricela Cobuz "Guvernul PNL trebuie să asigure condiţii pacienţilor din spitale" De la decretarea stării de urgenţă, Guvernul PNL a fost depăşit de situaţie şi nu a gestionat corespunzător problemele reale cu care se confruntă spitalele din România în ziua de astăzi. Ce a făcut Guvernul PNL? A schimbat un ministru incompetent în plină stare de urgenţă. A schimbat managerii din mai multe spitale - clasicul exemplu al unui patron de pompe funebre pus la conducerea Spitalului Judeţean din Piatra Neamţ, a achiziţionat echipamente medicale prin firme fantomă -, a umplut spitalele cu pacienţi asimptomatici şi a închis secţii din spitale, exemplu fiind Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava. Aceşti pacienţi asimptomatici ar fi putut fi urmăriţi şi trataţi într-un spital de tip campanie - inclusiv cămin studenţesc sau hotel, care oricum erau închise - sub supravegherea unor medici de medicină generală, inclusiv medici rezidenţi de an terminal. Astfel, pacienţii care nu aveau infecţia COVID, dar aveau nevoie de spitalizare ar fi putut beneficia de spitalizare în secţiile corespunzătoare. Asta a făcut acest Guvern, a îngenuncheat sistemul de sănătate din România, pacientul fiind lăsat pe ultimul loc. Grija pentru pacienţi înseamnă şi grija pentru alimentaţia acestora. Încă din anul 400 î.H., Hipocrate, "părintele medicinei", afirma: "fiecare hrană să îţi fie medicament, şi medicamentul hrană". Dacă în Italia norma de hrană în spitalele publice este de aproximativ 12 euro/zi, în România norma de hrană este de aproximativ 2 euro, mai exact 10 lei/zi, bani insuficienţi pentru alimentaţia corectă în cazul unui pacient bolnav. Siguranţa pacientului înseamnă un tratament corect, o alimentaţie sănătoasă corespunzătoare pentru fiecare patologie în parte şi un mediu ambiental plăcut - personalul medical fiind aproape de pacient. Solicit public ministrului sănătăţii, Nelu Tătaru, să crească suma aferentă normei de hrană a pacientului internat din România, această măsură reprezentând o primă picătură într-un pahar cu apă, şi să revizuiască decizia privind internarea pacientului COVID asimptomatic în spitalele de urgenţă.
Costel Lupaşcu "Trebuie să avem drepturi egale pentru lucrătorii români în UE! În ultima perioadă, în contextul COVID-19, un număr important de lucrători români au fost transportaţi în diferite state membre ale Uniunii Europene pentru efectuarea unor munci sezoniere sau activităţi de tip social în baza unor acorduri bilaterale agreate între respectivele ţări şi Guvernul României. Acorduri care depăşesc cadrul de reglementare european privind libera circulaţie şi dreptul la muncă în spaţiul european. Din nefericire, Guvernul din România, condus de reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, nu a prevăzut în aceste speţe măsuri adecvate de protecţie socială sau medicală absolut necesare în contextul crizei actuale. Lipsa de implicare a guvernanţilor a condus la situaţii în care lucrătorii români au fost supuşi unor riscuri care contravin reglementărilor naţionale privind protecţia lucrătorilor şi a condiţiilor de distanţare socială. Aceste situaţii încalcă flagrant recomandările europene în materie. S-ar fi putut evita acest lucru dacă decidenţii liberali s-ar fi preocupat de soarta lucrătorilor români din străinătate şi ar fi respectat recomandările europene în materie. Suplimentar, acordurile bilaterale reprezintă o metodă care riscă să submineze standardele europene în materie de protecţie socială şi necesită atenţia instituţiilor europene. Această viziune a dreptei politice nu corespunde valorilor sociale europene. Mai exact, menţionez aici o serie de aspecte reflectate în detaliu, în presă, privind efectuarea transportului în condiţii improprii cu autocare, avioane, în starea de urgenţă, şi organizarea defectuoasă a preluării lucrătorilor prin aglomeraţie, contracte semnate înainte de îmbarcare, impunerea unor costuri de transport persoanelor angajate, încheierea contractelor de muncă în mod unilateral, fără respectarea drepturilor angajaţilor, suportarea costurilor de testare sau de protecţie de către angajaţi sau condiţii contractuale sub standardele sociale reglementate la nivelul statelor membre sau recomandate de UE. Mai mult, respectivele situaţii contravin mesajului transmis de Comisia Europeană şi de către statele membre prin angajamentele asumate recent în cadrul pilonului social european. În acest context, vă fac cunoscut demersul Partidul Social Democrat, cu sprijinul Organizaţiei PES activists România, care iniţiază o petiţie ce urmează a fi depusă la Parlamentul European cu scopul de a solicita instituţiilor europene să analizeze situaţiile menţionate anterior şi să impună respectarea drepturilor lucrătorilor conform recomandărilor şi reglementărilor europene. Această sesizare reprezintă un demers prin care venim în sprijinul lucrătorilor români, protejându-le dreptul de a lucra unde doresc, şi în sprijinul familiilor din ţară a acestor lucrători, care ar vrea să ştie că apropiaţii lor sunt protejaţi, chiar şi când pleacă la muncă în statele occidentale. Arătăm incapacitatea actualului partid de guvernământ în a folosi mecanismele europene pentru protejarea cetăţenilor români. Statul are ca datorie să se îngrijească de cetăţenii săi, indiferent de culoarea politică, de condiţia socială sau de locul în care trăiesc. Acest lucru trebuie să se întâmple nu doar în campanie electorală şi nu doar din raţiuni generate de interese politice. Din păcate, ceea ce trăim în ultima perioadă poate avea consecinţe negative pe termen lung. Stimaţi colegi, vă invit să susţineţi şi voi petiţia iniţiată recent de către PSD şi care urmează a fi adresată Parlamentului European privind drepturi egale pentru lucrătorii români în Uniunea Europeană.
Elena Hărătău "Salariaţii aflaţi în şomaj tehnic, susţinuţi prin acoperirea integrală a fondurilor" Măsurile economice şi fiscale foarte bune luate de Guvern au produs pe primul trimestru o creştere economică de 0.3%, faţă de ultimul trimestru al anului 2019 şi cu 2.4% mai mare, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aceste informaţii prezentate de INS relevă o creştere economică spectaculoasă, în ciuda unor încercări de a se produce o criză economică, prin lansarea unor zvonuri de instabilitate şi neîncredere în piaţă. În plus, criza generată de noul coronavirus a condus la o încetinire a motoarelor economiei, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, peste tot, la nivel mondial. Este, de altfel, cea mai mare creştere economică din primul trimestru al acestui an din Uniunea Europeană. În primele trei luni, mai multe sectoare au avut rezultate foarte bune, respectiv retailul, industria şi construcţiile. Situaţia mai bună decât estimările iniţiale a fost însă favorizată de măsurile luate de Guvern pentru susţinerea economiei şi a românilor. Astfel, au fost plătite toate datoriile statului către companii, iar acestea au avut banii necesari pentru salarii. A fost amânată plata unor taxe şi impozite, iar la Programul IMM Invest au apelat deja zeci de mii de antreprenori. Amânarea ratelor bancare este un alt proiect de succes al Guvernului: 126.493 de persoane fizice şi juridice au beneficiat deja de suspendarea, cu până la 9 luni, a rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor. O altă măsură pozitivă a fost plata şomajului tehnic. În România există, în prezent, 600.352 de contracte individuale de muncă suspendate, cele mai multe din industria prelucrătoare, comerţ cu amănuntul, hoteluri şi restaurante. Totodată, avem 410.649 contracte individuale de muncă încetate, cele mai multe din comerţ, industria prelucrătoare şi construcţii. Datorită deciziilor luate de Guvern, de a plăti salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic, imediat ce restricţiile luate din cauza pandemiei vor fi ridicate, aceşti oameni se vor întoarce la muncă, fără ca ei şi firmele la care lucrează să acumuleze datorii substanţiale în această perioadă.
Giureci-Slobodan Ghera "Summitul UE - Balcanii de Vest, de la Zagreb - Croaţia, din 6 mai 2020" Din cauza circumstanţelor în care se află întreaga omenire şi a măsurilor de protecţie în contextul pandemiei de coronavirus, Summitul UE - Balcanii de Vest, ce trebuia să se desfăşoare în Zagreb - Croaţia, a avut loc la data de 6 mai 2020, printr-o videoconferinţă în care liderii Uniunii Europene (UE) şi ai statelor membre ale acesteia, în consultare cu liderii din Balcanii de Vest, si-au exprimat solidaritatea şi cooperarea reciprocă în aceste vremuri fără precedent, a crizei provocate de coronavirus. În acest context, în cadrul Summitului de la Zagreb, liderii prezenţi ai Uniunii Europene şi-au reafirmat sprijinul, fără echivoc, pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi îşi menţin angajamentul de a sprijini eforturile de combatere a pandemiei provocate de coronavirus şi a efectelor acesteia asupra societăţilor şi a economiilor. Uniunea Europeană (UE) a mobilizat rapid un pachet de peste 3,3 miliarde euro în beneficiul Balcanilor de Vest, sprijinul acordat în vederea combaterii pandemiei de coronavirus şi redresare post-pandemie, un sprijin substanţial pentru sectorul sănătăţii, în materie de redresare socială şi economică, precum şi un pachet de asistenţă macrofinanciară în valoare de 750 milioane euro şi un pachet de asistenţă din partea Băncii Europene de Investiţii în valoare de 1,7 miliarde euro. În cadrul Summitului de la Zagreb, Uniunea Europeană recunoaşte, de asemenea, sprijinul valoros pe care Balcanii de Vest l-au oferit în timpul pandemiei atât vecinilor imediaţi, cât şi Uniunii Europene, acest lucru reflectând buna cooperare, solidaritatea şi sprijinul reciproc pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi care trebuie să continue şi în viitor, în care Uniunea Europeană şi partenerii Balcanii de Vest să împărtăşească obiectivul unei Europe paşnice, puternice, stabile şi unite. Uniunea Europeană salută angajamentul ferm al partenerilor din Balcanii de Vest faţă de întâietatea democraţiei şi a supremaţiei legii, în special faţă de combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, precum şi faţă de respectarea drepturilor omului, a egalităţii de gen şi a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Liderii din Balcanii de Vest ar trebui să se asigure că aceste valori fundamentale şi democratice sunt respectate şi în această perioadă grea în care ne aflăm din cauza pandemiei de coronavirus. Uniunea Europeană îşi va consolida cooperarea în ceea ce priveşte combaterea dezinformării şi va sprijini pe deplin angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest faţă de cooperarea regională şi consolidarea relaţiilor de bună vecinătate. În cadrul Summitului, Uniunea Europeană, împreună cu partenerii Balcanii de Vest au abordat şi discuţii cu privire la o serie de provocări comune cu care se confruntă în materie de securitate, precum prevenirea şi combaterea terorismului, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, traficului de fiinţe umane, a spălării banilor şi altele, care necesită acţiuni individuale şi colective de coordonare şi cooperare în vederea îmbunătăţirii securităţii şi atingerii unui obiectiv comun. După ieşirea din faza măsurilor pentru limitarea pandemiei de coronavirus va urma o nouă fază de cooperare strânsă pentru a aborda impactul socio-economic semnificativ al crizei. Se va prezenta un plan economic şi de investiţii solid pentru regiune, menit să stimuleze şi să redreseze pe termen lung economiile regiunii şi pentru a sprijini reformele necesare în vederea continuării parcursului pe calea europeană. În cadrul Summitului de la Zagreb, liderii Uniunii Europene salută contribuţia partenerilor din Balcanii de Vest şi îşi exprimă susţinerea pentru o cooperare şi mai aprofundată în domeniul politicii externe şi de securitate, în vederea promovării în continuare a intereselor comune, totodată exprimându-şi disponibilitatea la dialog politic la nivel înalt dintre Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest.
Claudiu-Augustin Ilişanu "PNL duce ţara în austeritate şi criză prin lipsa de viziune pentru relansarea economiei. Nici nu vreţi să faceţi ceva bun pentru ţară, dar nici să învăţaţi de la specialişti, că de priceput este clar că nu vă pricepeţi la nimic, ci doar la vorbe goale!" În urmă cu zece zile, pe data de 15 mai, România a ieşit din starea de urgenţă pentru a intra în stare de alertă pentru încă 30 de zile, iar Guvernul PNL duce în continuare lipsă de strategii de acţiune pentru relansarea economiei. Lipsa de viziune de care dau dovadă guvernanţii PNL este mai mult decât uluitoare! Nici vorbă de strategii şi planificare a unor măsuri concrete pe termen lung! Privim cu toţii cu maximă îngrijorare la buimăceala pe care PNL-iştii au adus-o şi pe care o întreţin în sistemul public. Nici vorbă de o anume capacitate, în ceea ce îi priveşte, în a relansa economia. Guvernanţii PNL se pricep, totuşi, la toate şi la nimic. Anunţă una, fac alta, iar cei afectaţi de toate aceste erori şi absurdităţi sunt cetăţenii. Este inadmisibil ca, la mai bine de 3 luni de la debutul crizei, Guvernul să urmeze aceleaşi modalităţi de acţionare întârziată, de măsuri fără o planificare şi o contantă bine definită. PNL nu are niciun plan de redresare a economiei. De asemenea, nu doreşte să înveţe de la nimeni, chiar dacă dă dovadă de o totală nepricepere în guvernare. Aroganţa şi supraestimarea de sine de care dau dovadă PNL-iştii va conduce ţara tot mai mult spre prăpastia crizei şi a neputinţei. Este momentul ca acum, în al doisprezecelea ceas, să înveţe de la profesionişti, că de profesionişti în propriile rânduri duc mare lipsă. Acţionaţi ferm în a reporni economia, pentru că altfel generaţii întregi vor trage de efectele pe care le generaţi prin criza pe care o întreţineţi de câteva luni. Sunt suficiente semnale din celelalte ţări europene că măsurile de relansare a economiei trebuie să se instituie progresiv şi bine planificat. Hazardul PNL-ist, amânările şi lipsa de profesionalism în politicile publice vor fi decontate de cetăţeni. Românii vor transparenţă, eficienţă şi planuri de măsuri concrete, nu permanente ezitări şi inconsecvenţe. Partidul Social Democrat şi-a utilizat resursele cu specializare în economie şi a emis o serie de 28 de măsuri, în urmă cu 2 săptămâni, care au fost propuse ca posibile mijloace de relansare a economiei. Am propus susţinerea locurilor de muncă prin sprijinirea angajatorilor ce îşi reiau activitatea şi reîncadrează românii care şi-au pierdut locul de muncă în perioada stării de urgenţă: eşalonarea în rate egale a plăţii impozitului aferent veniturilor din salarii şi veniturilor asimilate salariilor pentru o perioada de 3 luni, pentru contribuabilii care menţin locurile de muncă existente la data de 1 martie 2020 sau creează locuri de muncă noi, cu excepţia marilor contribuabili; protejarea puterii de cumpărare a populaţiei, prin definirea până la data de 1 iulie 2020 a consumatorul vulnerabil, şi punerea în funcţiune a unei scheme de ajutor în conformitate cu prevederile art. 5 din Directiva 2019/944/UE; susţinerea familiilor cu venituri mici, prin acordarea pe o perioadă de trei luni a unei indemnizaţii de sprijin sub forma unor vouchere în valoare de 700 lei/lună pentru gospodăriile cu venituri de până la 1.500 lei şi de 300 lei/lună pentru gospodăriile cu venituri de la 1.501 lei până la 2.000 lei/lună; scutirea de impozit a veniturilor obţinute de medicii de familie; instituirea la nivel de judeţe a Programului "Servicii medicale de urgenţă pentru toţi", prin ajutor nerambursabil de 150.000 euro pentru o ambulanţă şi dotarea ei, precum şi asigurarea cheltuielilor şi dotarea cabinetelor medicilor de familie pentru o perioadă de maximum 4 ani; eficientizarea economiei şi diminuarea blocajului financiar prin eşalonarea obligaţiilor fiscale pentru o perioada de 3 luni, fără a fi calculate dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru această perioadă, pentru companiile aflate în dificultate financiară; acordarea de linii de credit, prin intermediul băncilor cu capital de stat cu termen între 3 şi 10 ani, pentru persoanele fizice, IMM-uri, întreprinderi individuale, asociaţii familiale pentru relansarea activităţii; suspendarea, până la data de 31 decembrie 2020, a plăţii impozitului pe venit, a contribuţiilor sociale şi a taxelor locale, pentru trimestrul II al anului în curs, pentru firme din mai multe domenii care şi-au încetat activitatea, ca urmare a instituiri stării de urgentă, sub condiţia menţinerii locurilor de muncă existente la data de 1 martie 2020; susţinerea IMM-urilor şi a tinerilor antreprenori, a exporturilor prin garanţii de stat 100%; sprijinirea agriculturii prin plata la produsele alimentare proaspete de către marile lanțuri de magazine către furnizorii locali, în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii, respectiv 15 zile lucrătoare pentru celelalte tipuri de produse alimentare; instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru fermierii afectaţi de fenomenele meteorologice nefavorabile, cât şi pentru cei care au suferit pierderi de venit sau costuri suplimentare, urmare a situaţiei generate de existenţa COVID-19 pe teritoriul României; sprijinirea pentru reluarea imediată a activităţii sectorului de transport şi a sectorului de producţie auto şi electrocasnice prin suspendarea, până la data de 31 decembrie 2020, a plăţii pentru licenţe de transport, taxe de drum, taxele stabilite de către Autoritatea Rutieră Română, taxa de pod, datorate de către companiile din domeniul transportului; suplimentarea bugetului Programului Rabla pentru Electrocasnice, de la 30 de milioane lei la 300 milioane lei; sprijinirea turismului din România prin aprobarea Programului de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare, prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei cu un plafon de finanţare de un miliard de euro pe o durată de 10 ani, cu finanţare în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile, până la maximum 200.000 euro pentru cheltuielile ce vizează activităţi economice. România are nevoie de viziune şi de acţiuni planificate care să ducă la refacerea economiei şi să vină direct în sprijinul cetăţenilor, nu al unor grupuri de interese. Proasta gestionare a acestei perioade de criză va fi decontată de guvernanţi, pentru că românii au ajuns la capătul răbdărilor cu politica de scenariu comic a guvernanţilor PNL. Nepriceperea şi aroganţa sunt parte din politica PNL. Profesionalismul trebuie căutat în altă parte.
Ion Spânu "«România educată» de Iohannis şi PNL" PRO România şi Partidul Social Democrat au depus, pe data de 20 mai, o moţiune simplă îndreptată împotriva ministrului educaţiei, Monica Anisie. Intitulată "Pas cu pas am ajuns în colaps educaţional - PNL a creat România NeEducată", moţiunea prezintă în detaliu situaţiile care au compromis dreptul la educaţie pentru mulţi elevi în perioada coronacrizei. Perioada coronacrizei ne-a adus în prim-plan un ministru al educaţiei şi cercetării de o incompetenţă mai rar întâlnită pentru un astfel de cabinet. Haosul pe care a reuşit să-l creeze într-un timp atât de scurt, bulversând total atât elevii, cât şi părinţii prin acţiunile şi deciziile contradictorii luate, este demn de Cartea Recordurilor. Bătaia de joc la adresa sistemului de învăţământ românesc este, de fapt, o continuare a unei politici falimentare în domeniul educaţiei, patronată de însuşi Preşedintele României, fost cadru didactic, după cum adesea se laudă. În peste cinci ani de mandat, Preşedintele României a avut două mari proiecte, ambele oarecum centrate pe educaţie. Primul proiect, şi cel mai vechi de altfel, are în vedere încălcarea Constituţiei României după bunul-plac şi se poate transforma, oricând, într-un ghid practic despre cum poţi ignora legea fundamentală a ţării, timp de mulţi ani, fără să ţi se întâmple absolut nimic. Al doilea proiect este intitulat "România Educată", datează din 2016 şi este definiţia perfectă a "lucrului bine făcut" cu rezultate negative. Potrivit site-ului prezidenţial, "România educată este proiectul naţional iniţiat de Preşedintele României menit să susţină reaşezarea societăţii pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanţă, muncă, talent, onestitate şi integritate. La intrarea în cel de-al doilea secol de existenţă ca stat modern şi unitar, este important ca educaţia să dobândească o fundaţie solidă şi predictibilă, pe care să continue drumul către România Educată". Fiind un proiect amplu, desfăşurat la nivel naţional, este structurat pe trei etape, ultima urmând să se termine în acest an. Astfel, ne aflăm foarte aproape de sfârşitul marelui proiect, fiind acum în situaţia de a-i vedea şi, după caz, aplauda rezultatele. Pentru că este o perioadă destul de sensibilă pentru viaţa politică din România, primim ajutor din partea Comisiei Europene. Cel mai recent raport al Comisiei Europene indică faptul că peste 254.000 de tineri cu vârste între 18 şi 24 de ani, din România, absolviseră cel mult clasa a VIII-a în anul 2019. Rata de părăsire timpurie a şcolii, calculată ca indicator monitorizat pentru Strategia 2020, este, departe de ţinta asumată de România în 2011, pentru anul 2020, de 11,3%. Această problemă generează o serie de costuri publice şi sociale, sub forma unor venituri şi a unei creşteri economice mai mici, a unor venituri fiscale mai reduse şi a unor costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din sănătate, justiţie şi plata prestaţiilor sociale Un alt raport, de data aceasta cel al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), dat publicităţii la sfârşitul anului trecut, ne spune că România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obţinut este în scădere, faţă de ultimele două testări la care România a participat (2012 şi 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică şi ştiinţe. Procentul de analfabetism funcţional este de 44%, în medie, în creştere faţă de 2015. Nu în ultimul rând, trebuie să ne reamintim că actualul Guvern Orban a alocat educaţiei, în bugetul pe 2020, un procent de numai 2,7% din produsul intern brut, acesta fiind cel mai mic procent din istoria recentă a României. România educată de Iohannis pare să împrumute din ce în ce mai mult din trăsăturile de caracter ale preşedintelui: tace mult şi nu înţelege ce citeşte.
Cornel Itu "Guvernul Orban a distrus economia românească în timp record" Bilanţul celor 6 luni de guvernare liberală dezvăluie o situaţie catastrofală atât pe plan social, cât şi economic. Din nefericire, România este în prezent, conform EUROSTAT, pe locul 3 în UE la creşterea şomajului, cu 400.000 de oameni care au rămas fără loc de muncă şi alţi 600.000 în şomaj tehnic. În acelaşi ton, vorbim despre o scădere a PIB cu 14,4% în trimestrul II, sectorul industrial înregistrând un minus de 12,4% în martie faţă de luna februarie 2020. Gradul de îndatorare a României, ca urmare a politicilor dezastruoase ale ministrului Finanţelor, Florin Cîţu, a crescut cu 74,4 miliarde lei în doar 6 luni. Pentru comparaţie,sub guvernarea PSD datoria publică a crescut cu 79 de miliarde de lei în 3 ani! Aceste cifre cu consecinţe catastrofale pentru România sunt urmare a lipsei de măsuri a Guvernului Orban pentru susţinerea economiei, lucru care nu s-a întâmplat în alte state UE. Guvernul PNL "se pregăteşte să pregătească" măsuri de sprijin şi de relansare economică. Cu alte cuvinte, nu face nimic. Din nou, cifrele nu mint: în timp ce în ţara noastră s-a alocat până în 1% din PIB pentru stimularea economiei, în Bulgaria, statul a acordat 11,7%, în Polonia măsurile de sprijin înseamnă 16% din PIB, iar în Ungaria 18-20%. Vorbind în cifre, situaţia e mult mai gravă decât în guvernarea de tristă amintire Băsescu-Boc, în criza din 2008-2010. Companiile au pierdut 34 de miliarde de euro din cifra de afaceri, în doar două luni de criză, faţă de 30 de miliarde pierdute în 27 de luni, între 2008-2010! Ce va fi până la sfârşitul acestui an nefast? Consiliul Uniunii Europene estimează că datoria publică a României va creşte exploziv şi va ajunge la 46,2% pondere în PIB, faţă de 34,6%, cât a lăsat-o guvernarea PSD. Fiecare punct procentual de datorie publică înseamnă 2,2 miliarde de euro! Cât despre IMM Invest, program lansat cu bâlbe şi incompetenţă, e complet ineficient. La mai mult de 5 săptămâni de când a fost deschis, doar 0,85% din solicitările de credit au fost aprobate. Mai exact, din 59.000 de cereri, doar 500 au trecut de evaluarea băncilor şi au ajuns în faza în care statul trebuie efectiv să acorde garanţia asumată. Firmele care au cea mai mare nevoie de susţinere, care au pierderi şi se confruntă cu perspectiva falimentului, nu beneficiază de nimic de pe urma acestui program. Băncile nu au niciun interes să împrumute IMM-urile, fiind mai avantajos să finanţeze firmele mari sau Guvernul, de unde obţin profituri semnificative. Aşadar, programul lansat de Guvernul liberal face băncile să prospere şi lasă firmele româneşti să dispară!
Victoria Longher La începutul lunii mai, polonezii din întreaga lume celebrează: 2 mai - Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate şi Ziua Drapelului Republicii Polone, iar pe 3 mai - Sărbătoarea Naţională de Trei Mai sau Ziua Constituţiei. 2 mai este Sărbătoarea Diasporei Poloneze şi a tuturor polonezilor care locuiesc în afara graniţelor patriei. Această zi a fost stabilită ca sărbătoare naţională în anul 2002 de către Seimul Republicii Polone, din iniţiativa Senatului, ca recunoaştere pentru contribuţia adusă de Diaspora Poloneză şi Polonezii din Străinătate în obţinerea independenţei de către Polonia, pentru credinţa şi ataşamentul faţă de polonitate şi ajutorul acordat ţării în cele mai dificile momente. Celebrată în aceeaşi zi, Ziua Drapelului Republicii Polone a fost stabilită în schimb ca sărbătoare naţională în anul 2004. În această zi, polonezii îşi exprimă propria mândrie naţională şi se unesc în jurul unuia dintre simbolurile naţionale - drapelul patriei lor. Cel mai simplu şi cel mai semnificativ mod de sărbătorire este expunerea în această zi a drapelului polonez la ferestrele caselor noastre. De asemenea, polonezii poartă în această zi cocarde alb-roşii. 3 mai - Ziua Constituţiei este una dintre cele două cele mai importante sărbători naţionale poloneze. Pe 3 mai 1791 a fost adoptată prima constituţie modernă, scrisă, în Europa modernă şi a doua - după cea americană - din lume. A fost o lege care reglementa sistemul juridic al Uniunii statale polono-lituaniene. A fost considerată un document foarte progresist pentru timpurile sale. A fost o încercare de salvare a ţării care a pierdut o parte din teritoriul său ca o consecinţă a primei împărţiri, realizate în anul 1772 de Prusia, Austria şi Rusia. La puţin timp după adoptarea ei s-au realizat a doua şi a treia împărţire, în 1793 şi 1795, şi Polonia şi-a pierdut independenţa pentru mulţi ani. Constituţia din 3 Mai nu a intrat în vigoare niciodată, şi, cu toate acestea, amintirea ei a sprijinit aspiraţiile generaţiilor viitoare la independenţă.
Silviu Nicu Macovei "COVID-19 - pericolul lipsei de educaţie şi gândire critică este mai mare decât boala în sine!" Doresc să vă atrag atenţia asupra unor pericole mai profunde şi mai grave decât COVID-19, boala care a pus frână bruscă întregii planete! Mă voi referi la ştirile false (fake news), mai precis la acele dezinformări şi minciuni grosolane propagate în spaţiul public din ignoranţă, necunoaştere sau chiar reaua-voinţă determinată de interese obscure sau strategice. De altfel, acestea din urmă ar trebui să fie în fruntea priorităţilor serviciilor de informaţii (atât interne, cât şi externe) şi să fie urmărită cu maximă atenţie. Faptul că ţara noastră este membru deplin al Uniunii Europene şi membru important al NATO, determină un mare interes din partea actorilor geopolitici asupra stabilităţii politice şi sociale a României. De aceea, cu speranţa unei activităţi concentrate a serviciilor secrete asupra dezinformărilor venite din partea adversarilor strategici ai ţării noastre, mă voi concentra mai mult asupra ştirilor false propagate mai mult din ignoranţă. Este foarte adevărat faptul că acest nou coronavirus este o provocare puternică pentru lumea medicală, atât prin virulenţa şi uşurinţa cu care contaminează oamenii, cât şi prin dificultatea tratamentului. Practic, SARS-CoV-2 (denumirea oficială a virusului) este o noutate şi o necunoscută în acelaşi timp pentru medici şi virusologi. Informaţiile cu privire la provenienţa virusului, tulpini, caracteristici, vulnerabilităţi, efecte şi consecinţe asupra sănătăţii, diverselor categorii demografice etc. sunt încă necentralizate, iar specialiştii încă nu au căzut de acord. Rigoarea ştiinţifică nu lucrează cu certitudini decât atunci când părerile şi teoriile sunt verificate trecând testul timpului, al rigorii statistice şi al reproductibilităţii rezultatelor. De aici, o mulţime de informaţii contradictorii, de incertitudini. Având în vedere toate acestea, ar trebui ca noi toţi să ne punem întrebări atunci când unii ne prezintă cu certitudine adevăruri "descoperite" de ei sau de alţii. Siguranţa cu care cineva încearcă să ne servească un "adevăr" suprem trebuie să ne trezească îndoiala şi spiritul critic! Din nefericire, lucrurile nu stau atât de simplu în realitatea cotidiană a poporului român (şi nu numai!). Incertitudinea este una dintre spaimele cele mai mari ale omului şi, de aceea, va căuta întotdeauna o explicaţie (oricât de improbabilă) pentru a echilibra psihic această stare de incertitudine. Aici se creează terenul fertil al "teoriilor conspiraţiei" care vor oferi certitudini explicative gata mestecate. Îmbrăcate în pseudoargumente (de tipul "un mare cercetător afirmă că..."), teoriile conspiraţiei afirmă "adevărul absolut", prezintă fapte aparent legate unele de altele şi trag concluzii aproape întotdeauna spectaculoase! Pentru a putea fi sădite în mintea receptorului (a omului obişnuit), teoriile conspiraţiei trebuie să îi facă pe oameni să creadă că sunt parte dintre "cei aleşi", care au acces, "doar ei", la adevărul absolut. Pandemia COVID 19-a declanşat în România un aflux major de dezinformări, incertitudini, ştiri false şi ştiri bombastice. La confuzia generală au contribuit o parte a presei (aflată în căutare de senzaţional), dar şi ezitările, bâlbâielile şi proasta comunicare a actualului guvern PNL. Adoptarea unor măsuri hazardate, urmată de o retragere sau o negare a lor, apoi reinstaurarea unor măsuri care nu au bază legală sau constituţională, au erodat încrederea oamenilor în competenţa autorităţilor, făcându-i astfel mai susceptibili în a accepta şi îmbrăţişa teorii ale conspiraţiei. Deşi majoră, nu este doar vina actualului guvern Orban în acceptarea de către români a unor teorii fanteziste. Este, practic, vina noastră, a tuturor politicienilor, în multe decenii am eşuat să punem bazele unui nou tip de educaţie şi învăţământ, care ar fi trebuit să-i înveţe de mici copii pe adulţii de astăzi să gândească critic, să folosească raţiunea şi cunoştinţele pentru a accepta sau nu o teorie sau o concluzie. Eşecul unui sistem de învăţământ centrat pe informare, şi nu pe formarea gândirii critice, reprezintă eşecul unor întregi generaţii de a rezista mental unor teorii fantasmagorice. Poate că ştirile senzaţionale sau chiar false nu reprezintă un pericol în vremuri stabile, echilibrate, însă în timpul unor urgenţe, ştirile false pot pune vieţi în pericol. Vă rog să vă gândiţi cu mintea limpede, la rece, asupra pericolelor care ne pot aduce în situaţii grave atunci când emoţia este deasupra raţiunii! Gândirea critică se învaţă, se formează, şi niciodată nu este prea târziu să încercăm să ajutăm oamenii, învăţându-i să îşi pună întrebări şi să caute raţional răspunsuri!
Mihaela Huncă "Elevii navetişti din clasele terminale sunt ignoraţi de ministrul educaţiei, care pur şi simplu îi lasă acasă pe perioada sesiunilor de pregătire pentru Bacalaureat şi Evaluare Naţională: mersul la şcoală nu reprezintă un motiv pentru care o persoană poate părăsi localitatea în perioada 2-12 iunie, iar internatele nu sunt pregătite pentru găzduirea elevilor" Activităţile de pregătire pentru Bacalaureat şi Evaluare Naţională, destinate elevilor de clasele a VIII-a şi a XII-a, se vor desfăşura în şcoli, cu respectarea anumitor condiţii. Mi se pare grav faptul că nici până la această oră nu se cunoaşte modul concret de desfăşurare a examenelor pentru elevii din anii terminali, astfel încât elevii şi profesorii să fie pe deplin protejaţi. În acelaşi stil cu care ne-a obişnuit deja, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a reuşit să bulverseze atât elevii, părinţii, cât şi profesorii, în condiţiile în care nu sunt stabilite nici acum circuite precise şi modalităţi de gestionare a activităţii, atât înainte, cât şi în timpul sau după susţinerea probelor de examen. Mă tem că se va veni cu soluţii improvizate pe ultima sută de metri. Ce se întâmplă însă, cu elevii navetişti pe perioada de dinaintea examenelor, pe durata activităţilor de pregătire pentru Bacalaureat şi Evaluare Naţională? Mii de elevi fac naveta la şcoală din localităţi aflate la 50 de km, la 70 de km sau chiar 100 de km de unitatea de învăţământ, deci cu mult peste limita de aproximativ 30 de kilometri, admisă ca deplasare liberă în zona metropolitană. Atenţie, mersul la şcoală nu face parte din motivele agreate de Ministerul Afacerilor Interne pentru care o persoană poate părăsi localitatea în perioada 2-12 iunie, când şi elevii navetişti încep pregătirea pentru Bacalaureat şi Evaluarea Naţională. Ba, mai mult, unii dintre aceşti elevi locuiau pe perioada studiilor fie în internatele unităţilor de învăţământ, fie la gazde. În ambele situaţii, în perioada sesiunii de pregătire, elevilor le va fi imposibil să găsească cazare. Mulţi proprietari nu mai primesc pe nimeni în gazdă, iar internatele nu au, deocamdată, reguli de siguranţă sanitară pentru a primi elevi. Accesul la educaţie în România este un drept garantat de Constituţie. Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Pentru a nu bulversa şi mai mult sistemul de învăţământ, solicit colegilor mei deputaţi liberali, să ceară, la rândul lor, colegei de partid, ministrul Monica Anisie, să transmită măsurile pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le va stabili. Poate, după aceea, vom fi şi noi informaţi, ca să răspundem sutelor de telefoane ale elevilor şi părinţilor neliniştiţi şi să comunicăm în teritoriu care sunt deciziile pentru asigurarea participării elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a la activităţile de pregătire pentru Bacalaureat şi Evaluare Naţională, cum vor putea părăsi localităţile de domiciliu, cine le va suporta cheltuielile de transport şi unde se vor caza pe perioada pregătirii.
Mihai Niţă "Orice lege care încalcă drepturile omului este, în esenţă, nedreaptă şi tiranică" Săptămâna trecută trebuia să celebrăm, ca în fiecare an la 21 mai, Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare, instituită la iniţiativa UNESCO. Este o zi dedicată dialogului, care stă la baza construirii coeziunii sociale, a reconcilierii între popoare şi a păcii între naţiuni. Este vorba despre demnitate, despre educaţie, ştiinţă, comunicare, sănătate, mediu, despre reducerea sărăciei şi progres, despre promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Din păcate, tocmai în această perioadă în care ar fi trebuit să ne bucurăm de marea sărbătoare mondială a culturii, suntem consemnaţi la izolare, adică exact la opusul a ceea ce este imperios. De la distanţarea fizică, impusă de autorităţi, la distanţarea socială şi la dezbinarea naţională, preşedintele republicii a reuşit, pas cu pas, să transforme poporul român şi clasa politică într-o uriaşă arenă de gladiatori, spre desfătarea dumnealui, care asistă la spectacolul confruntărilor distructive, ca un patrician. Între putere şi opoziţie nu există decât un dialog al surzilor. Divide et impera! Asta face preşedintele, asta e România... normală, pe care şi-o doreşte. O ţară divizată, lipsită de forţă, un stat anemic, ajuns la cheremul preşedintelui. Deocamdată, planul funcţionează graţie subalternilor săi obedienţi, răsplătiţi cu dregătorii mănoase. Revenind la realitatea momentului în România, constatăm că demnitatea umană a rămas doar un slogan ponosit. Onor autorităţile se străduiesc a ne obişnui cu mocirla socială pe care deja au generat-o. Populaţia este abuzată cu sadică plăcere prin uneltele instituţiilor de forţă. Românii care nu poartă uniforma statului sunt trataţi permanent ca oameni iresponsabili, inconştienţi, inculţi, recalcitranţi la pierderea libertăţilor fundamentale, virtuali infractori. Majoritatea presei, beneficiară a... atenţiilor publicitare ale Guvernului, nu conteneşte a-i eticheta drept ignoranţi şi indisciplinaţi pe cetăţenii dornici de comunicare, de socializare. Inclusiv pe cei ce respectă limita dintre libertate şi libertinaj. Dreptul la circulaţie şi cel la opinie proprie au fost puse sub obroc, sabia lui Damocles insinuându-se primejdios sub forma ordonanţelor. Starea de spirit a populaţiei oscilează între spaimă şi revoltă. Zeci de medicamente vitale au dispărut din farmacii, iar bolnavii cronici suferă cumplit fără tratament medical. Mii de oameni istoviţi de drum se îmbulzesc cu orele pe la hotarele patriei, încercând să revină din străinătate. Diaspora blocată la vamă n-are acces la surse de apă şi hrană, sau la toalete. Altcumva stăteau lucrurile în campania electorală. Familiile trăitoare în localităţi diferite nu se mai pot reuni decât pe bază de Ausweis. Nici în cazul unor evenimente tragice. Ordonanţele PNL-isto-prezidenţiale au pus bariere şi între prieteni. Şi pentru ca haosul să fie total, foarte mulţi elevi nu mai au acces la învăţământ. Aşa arată Programul prezidenţial "România Educată". Moţul guvernului a interzis dreptul cetăţenilor de a protesta. De unde să ştie... urmaşul Brătienilor că numai un om cu mintea luminată poate gândi şi pune în operă proiecte de modernizare a ţării şi de prosperitate a poporului în fruntea căruia a fost aşezat?! "Orice lege care încalcă drepturile omului este, în esenţă, nedreaptă şi tiranică", spunea incoruptibilul revoluţionar francez Robespierre . Bine că n-au prins de veste preşedintele şi guvernul său, că ar fi poruncit amendarea autorului. Se ştie, deja, că ei sunt alergici la ideile democratice. Le prieşte doar beţia puterii.
Neculai Iftimie "Libertate vs acceptarea inacceptabilului" În perioadele dificile se ivesc, ca roiurile de lăcuste, "pescuitorii în ape tulburi". Este o categorie de oameni care îşi caută proeminenţa negând adevăruri evidente, incitând la nesupunere civică, introducând teme false şi creând panică. Una dintre cele mai importante cuceriri ale civilizaţiei moderne este respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Au fost cucerite cu greu, de-a lungul a sute de ani, şi nimeni nu este dispus, în lumea de astăzi, să-şi cedeze drepturile şi libertăţile. Există, însă, în viaţă, momente extrem de grele, iar noi trecem acum printr-o asemenea etapă în care trebuie, în mod obligatoriu, să ne recalibrăm opţiunile civice. Trebuie să acceptăm ceea ce, până de curând, ni se părea inacceptabil. Trebuie să admitem o restrângere parţială şi momentană a drepturilor noastre fundamentale. De această înţelegere superioară a cedării depinde viaţa noastră, a tuturor, depinde chiar viitorul lumii în care trăim. Statul în casă, purtarea măştii şi a mănuşilor în spaţiul public, controlul temperaturii, respectarea distanţării fizice, limitarea călătoriilor nu sunt nici atentate la dezvoltarea personală, nici măsuri injurioase la adresa cetăţeanului, nici expresia unei dictaturi discreţionale. Sunt necesităţi de bun-simţ ale momentului. "Pescuitorii în ape tulburi" sunt cei care încearcă să ne distragă atenţia de la esenţa lucrurilor, de la acceptarea raţională a unei oarecare restrângeri a drepturilor noastre, evident, pe termen limitat. Ei lansează teme false şi propagă informaţii neadevărate. Ei sunt cei ce instigă la revolte nejustificate, care pot duce la crearea de haos. De ce? Pentru a se instala în conştiinţa publică şi a trage foloasele acestei situaţii. Nu este uşor să accepţi inacceptabilul, dar omul este o fiinţă eminamente raţională aşa că, da, trebuie să ne salvăm, cedând momentan câte ceva din libertatea noastră cea de toate zilele.
Laurenţiu Nistor "Guvernul (Co) - VID - fără teste, pensii mărite şi alocaţii dublate" Românii s-au comportat exemplar în perioada critică datorată pandemiei de coronavirus. În lipsa testărilor în masă, oamenii au înţeles că nu pot lăsa responsabilitatea unui Guvern lipsit de perspective. Mai mult, au suportat amenzile neconstituţionale, pentru că PNL nu s-a sfiit să amendeze mai mult decât să testeze. Au reuşit, ce-i drept, să intre în istorie guvernanţii PNL. Pentru că este Executivul care a aplicat amenzi istorice, cum nu s-au mai văzut vreodată în România. Aşadar, amenzi - da, testări - ba. Mai departe, în timp ce PSD a venit cu un program ferm de repornire a economiei, PNL nu numai că nu are nicio perspectivă, dar, mai mult, nu este capabil să respecte legile în vigoare. Mărirea pensiilor şi a alocaţiilor sunt, astfel, subiecte tabu pentru liberali. De curând, Ludovic Orban, premierul României, şi ministrul finanţelor, Florin Cîţu, au anunţat că nu vor mări pensiile cu 40% de la 1 septembrie, aşa cum spune legea în vigoare, la fel, nici alocaţiile copiilor NU se vor dubla de la 1 august, potrivit legii în vigoare. Aşadar, PSD a avut din nou dreptate când a spus că Guvernul Co-VID nu va majora pensiile şi alocaţiile. Pun aceeaşi placă - nu sunt bani, nu au soluţii. Desigur, ne întrebăm cu toţii ce mai caută la guvernare dacă nu găsesc soluţii. Un guvern are rolul de a guverna, nu de a se plânge, domnilor de la PNL. Guvernanţii se şi contrazic. Asta pentru că, zilele trecute, Florin Cîţu, ministrul finanţelor, declara că vor urma lucruri "fantastice" şi că România va fi primul stat UE care îşi va reveni economic. Pe de altă parte, au bani pentru propriile afaceri şi cumetrii; afaceri ale clientelei lor politice, cum altfel. Din păcate, PNL, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, nu guvernează pentru toţi românii, ci doar pentru propriul lor partid şi pentru clientela de casă.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Astăzi vă invit să vedem pandemia prin alţi ochi - ai lui Bogdan. Bogdan este un băiat de aproximativ 11 ani, cu dizabilitate medie, care trăieşte într-un apartament de tip familial din Bucureşti, alături de alţi 4 băieţi de vârste apropiate. Înainte de începutul pandemiei, Bogdan mergea la şcoală, unde se întâlnea cu ceilalţi copii, putea ieşi în parc şi primea cam de două ori pe săptămână vizite din partea unor voluntari care îl ajutau la teme sau cu care se putea juca. De mai bine de două luni, el stă doar în apartamentul în care locuieşte, cu cei patru "fraţi" ai săi. Nu-i o situaţie diferită de a celorlalţi copii, am putea spune. Cu toţii au stat în casă şi au fost restricţionaţi din multe puncte de vedere, doar că aici situaţia stă puţin diferit. În timp ce copiii din familii au petrecut mai mult timp alături de părinţii lor, Bogdan şi colegii lui din apartament au putut petrece timp doar cu personalul care are grijă de ei. De cele mai multe ori, în apartament există un singur adult care trebuie să se ocupe de îngrijirea tuturor copiilor - să gătească, să spele, să facă curat, să îi ajute la teme, iar dacă îi mai rămâne timp, să le acorde fiecăruia atenţia de care are nevoie. Bogdan este reprezentarea tuturor copiilor instituţionalizaţi în forme de tip rezidenţial în sistemul de protecţie din România, care de mai bine de două luni stau izolaţi, în centre mai mici sau mai mari, în diverse colţuri de ţară. El trăieşte zi de zi într-un sistem care ar trebui să fie o soluţie temporară pentru situaţia în care se află, până când autorităţile vor putea identifica o familie pentru el - fie familia biologică, fie una adoptivă. În aproximativ 7 ani, Bogdan va părăsi sistemul de protecţie, devenind adultul în care ne punem speranţa că va lupta pentru a contribui la schimbare, în timp ce ştie, din experienţa proprie, că statul român nu a făcut tot ce i-a stat în putinţă ca să îi dea şansa de a avea o familie. E adevărat, am făcut progrese în îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la protecţia copilului - am crescut vârsta la care sunt instituţionalizaţi copiii, au fost închise o parte din centrele mari, dar încă mai avem de lucrat. Avem în continuare nevoie de îmbunătăţirile legislative despre care vorbim de ani de zile în Parlament şi pe care încă nu am reuşit să le adoptăm. Aceşti copii au nevoie de ele astăzi! Stă în puterea noastră să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a găsi cele mai bune soluţii la situaţia copiilor aflaţi în sistemul de protecţie. Pentru că, aşa cum am spus, copiii de astăzi sunt tinerii pe care ne vom baza mâine, iar fiecare dintre ei merită să aibă toate condiţiile pentru a se putea dezvolta corect, atât din punct de vedere psihic, cât şi fizic. Dacă noi, parlamentarii, nu reuşim să schimbăm, în mod real, spre bine, viaţa lui Bogdan şi a altor peste 52.000 de copii din sistemul de protecţie, vă întreb, dragi colege şi dragi colegi, cine ar putea face asta?
Dumitru Oprea "Un plan pentru o Uniune Europeană mai puternică" Uniunea Europeană dovedeşte încă o dată că are resurse importante pentru a rămâne unită, chiar şi în faţa unei provocări majore precum o pandemie. O mutare importantă a avut loc săptămâna trecută în Europa. Cele două cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania şi Franţa, au ajuns la o înţelegere care poate fi considerată, fără teamă de exagerare, istorică. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au prezentat un concept de 500 miliarde de euro pentru un plan de recuperare după pandemia de coronavirus. Planul prevede împrumuturi pe piaţa de capital, făcute de Comisia Europeană, care are mult mai multă putere de negociere şi poate obţine dobânzi mai bune decât statele lovite de pandemie, precum Italia şi Spania, şi distribuirea banilor, sub formă de subvenţii, tocmai către ţările afectate de criza de sănătate. Criticii şi scepticii de serviciu anunţau deja, - pentru a câta oară? -, ruperea Uniunii Europene post-pandemie. Dar iată că anunţul făcut de Germania şi Franţa arată exact opusul. Uniunea Europeană va ieşi mai întărită din această criză, în ciuda opoziţiei deja apărute la planul Merkel-Macron şi a problemelor politice punctuale, pentru că arată că a înţeles în sfârşit că UE reprezintă cu adevărat un jucător important la nivel mondial doar dacă ţările membre lucrează împreună. Europa este obligată să iasă din criza economică creată de criza de sănătate în integralitatea sa. Stagnarea economică în sudul european, lovit cel mai puternic de coronavirus, afectează companiile din ţările din nord. Iar o criză economică prelungită sporeşte riscul apariţiei unor politicieni populişti sau extremişti, care ar face rău nu doar proiectului european, ci şi fiecăruia dintre noi. Iată de ce anunţul franco-german, care vine după alte programe europene de ajutor, de la Comisia Europeană sau Banca Centrală Europeană, marchează un pas important către o Uniune Europeană mai puternică.
Răzvan-Ilie Rotaru "Legea PSD de interzicere pe 10 ani a exportului de buştean a fost promulgată!" Interdicţia exportului de buşteni este în vigoare de pe 15 mai şi se aplică de la 1 ianuarie 2021! Legea PSD prin care se interzice orice export extracomunitar de buşteni, timp de 10 ani, indiferent că e cu coajă ori fără sau lemn rotund a fost promulgată. Nerespectarea se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amendă de 100.000 de lei. Practic, prevederile legii impun ca orice copac se taie legal să fie prelucrat în România, fapt care asigură locuri de muncă, salarii, plata de taxe şi impozite. PNL, deşi e la guvernare de 6 luni, nu a fost în stare să facă nimic pentru a opri exportul lemnului din pădurile ţării! Guvernul Orban a vulnerabilizat cu bună ştiinţa paza şi protecţia pădurii! PNL a refuzat să constate evidenţa şi să ia măsuri contra tăierilor ilegale şi transporturilor de lemn care au explodat la adăpostul stării de urgenţă! Pandemia de COIVD-19 a reprezentat paravanul perfect al firmelor de casă ale PNL pentru tăierea pădurilor! În timp ce românii au fost obligaţi să stea în casă, pădurile au plecat din România. Guvernul Orban a aprobat peste 10.000 de avize pentru transportul de lemn în timpul stării de urgenţă! În loc să limiteze tăierile, Ludovic Orban a luat public apărarea firmei Schweighofer, protejata lui Iohannis. Guvernul PNL avea posibilitatea să dea imediat o ordonanţă de urgenţă pentru interzicerea exportului de buşteni şi cherestea pe perioada stării de urgenţă. De ce Guvernul Orban a permis contrabanda masivă cu lemn şi nu a luat măsuri decisive, aşa cum a făcut cu interzicerea exportului de cereale? Este fals şi abuziv argumentul prim-ministrului Orban că prin interzicerea defrişărilor numărul şomerilor ar creşte cu 200.000 pentru că n-ar mai avea ce să proceseze fabricile de mobilă din România. Mare parte a buştenilor pleacă din România ca materie primă, sub formă de cherestea, nu sub formă de mobilă, iar fabricile de mobilă şi-au trimis deja oamenii în şomaj, pentru că nu mai au cui şi unde să vândă, deoarece magazinele de mobilă au fost închise. Nimeni nu poate şti câte milioane de metri cubi de lemn au dispărut din pădurile româneşti în aceste două luni, dar e o certitudine că fenomenul a luat amploare. Tăierea şi transportul ilegal de lemn au explodat sub paravanul restricţiilor stării de urgenţă: în portul Constanţa au fost confiscate zeci de containere cu lemn pentru export, în judeţul Caraş-Severin s-au confiscat peste 1300 de metri cubi de lemn. Avocatul Poporului a cerut sistarea tăierilor de pădure pe perioada stării de urgenţă, dar a fost ignorat de Guvernul ucigaş de păduri al PNL. PSD e în opoziţie, dar a continuat să vină cu legi pentru oprirea jafului din patrimoniul natural al României! Datorită PSD, de la 1 ianuarie 2021, 10 ani de zile nu mai pleacă niciun centimetru de lemn din România către export!
Sorin-Ioan Bumb "În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul PNL este preocupat de relansarea economică şi de siguranţa românilor" Acţiunile PSD din ultima vreme denotă clar dezinteresul acestei găşti faţă de soarta românilor şi preocuparea doar pentru trocuri politicianiste murdare. Deşi urlă de la toate microfoanele, clamând binele românilor, PSD este interesat doar să câştige capital electoral, în detrimentul oricărei idei de siguranţă financiară şi sanitară. Modul în care activitatea Parlamentului a fost monopolizată de moţiuni simple, făcute pe genunchi, fără nicio noimă, doar pentru a face gălăgie, arată clar că PSD este preocupat de speculă politicianistă. În loc să înţeleagă că în această perioadă critică este nevoie de construcţie, de o atitudine pozitivă şi activă, PSD încearcă să pună foc ţării, generând un război instituţional fără noimă. Guvernul PNL a luat măsuri deosebit de importante pentru relansarea economică a României şi pentru siguranţa financiară şi sanitară a românilor. Programul IMM Invest s-a dovedit de un real ajutor pentru firmele mici şi mijlocii, până acum fiind deja aprobate circa 5.000 de credite, iar numărul lor va creşte în continuare, pe măsură ce băncile analizează dosarele pe care le primesc. S-au luat deja măsuri pentru a ne asigura că programul poate fi accesat de cât mai mulţi beneficiari. Astfel, dacă o bancă procesează foarte greu aplicaţiile sau refuză să acorde credite anumitor companii, acestea au dreptul să opteze pentru altă bancă. Pentru aprobarea creditului este necesară doar semnarea unui contract şi prezentarea unui plan de investiţii sau a unor date economice de către IMM-ul care solicită înregistrarea. Alte surse de finanţare, în valoare de circa 2 miliarde de euro, au fost identificate de Guvern pentru a genera programe de susţinere a IMM-urilor în proiecte de investiţii. Pe lângă aceste 2 miliarde de euro, alte aproximativ 300 de milioane de euro sunt disponibile drept capital de lucru pentru repornirea companiilor care au fost afectate în perioada respectivă, inclusiv HoReCa, şi care nu pot accesa programul IMM Invest. Guvernul lucrează în acest moment la programe ample de ocupare a forţei de muncă. Estimarea este că aproape 800.000 de români sunt în căutarea unui loc de muncă. Vom utiliza atât programe europene, cât şi finanţare de la bugetul naţional pentru a susţine plata salariilor pentru cei care reangajează angajaţii care au fost în şomaj tehnic sau şomeri. Din păcate, PSD nu înţelege nimic din mizele actuale ale realităţii economice şi sociale din România şi de la nivel european. La fel cum, la mai toate tururile de alegeri din trecut, PSD şi-a bătut joc de diaspora, negându-i dreptul la vot, prin organizarea în bătaie de joc a alegerilor, prin cozile kilometrice umilind cetăţeni respectabili, care au ridicat România prin munca lor, PSD îi batjocoreşte din nou pe aceşti oameni, încercând să-i împiedice acum să ajungă la muncă. PSD nu înţelege nimic din libertăţile europene, nu înţelege ce înseamnă dreptul la liberă circulaţie şi libertatea de a munci. Dar nici nu are cum să înţeleagă, pentru că munca este o noţiune cu totul străină de PSD, o noţiune care dă frisoane unei găşti ocupate doar cu jaful şi cu distribuirea de ajutoare sociale care să ţină votanţii într-o stare de dependenţă şi servitute faţă de baronii locali. Ţinta PSD nu este să apere interesele românilor. Ţinta PSD este să dezinformeze şi să creeze scandal, pentru a genera neîncredere în instituţiile statului. Pentru a combate măsurile bune luate de guvernul PNL, PSD vrea să irosească şi să zădărnicească eforturile depuse de o ţară întreagă pentru limitarea efectelor acestei boli, eforturi datorită cărora România nu este acum într-un dezastru epidemiologic.
Viorel Stan "Ceva banal: o şcoală ca o şcoală" În dubla mea calitate (deputat şi cadru didactic) cer Guvernului liberal să ia măsuri imediate pentru reglementarea situaţiei intolerabile în care se zbate învăţământul românesc. Cer soluţii serioase şi satisfăcătoare. Pe termen scurt şi lung. Şcoala este locul spiritualizării şi al înomenirii. Un fel de familie cu mai mulţi membri. În şcoală se aprinde bucuria cunoaşterii. Se deprinde dorul de valori, de înălţare, de neoprire. De aceea nu vreau să îmi închipui că vor fi trimişi în viaţă elevi cu jumătăţi de diplome şi că vor trece prin examene aiuristic organizate pe stadioane. Nici elevii, nici părinţii lor, cu atât mai puţin profesorii lor nu se pot resemna să lase în "coadă de peşte" sfârşitul anului şcolar. Şi ce oare ne pregătesc liberalii pentru începutul şcolii, în septembrie? Vrem o şcoală ca o şcoală, nu o şcoală!
Nicoleta-Cătălina Bozianu "Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!" Suntem, deja, în criză economică generată de măsurile anti-pandemie. Este, de aceea, momentul ca eforturile noastre să se îndrepte cu prioritate către atenuarea efectelor acestei crize care ne afectează pe toţi. Din ce în ce mai mulţi oameni implicaţi în economie - antreprenori, analişti, funcţionari ai statului - afirmă că, în România, impactul crizei COVID-19 va fi mult diminuat dacă, în 2020, reuşim să facem performanţă în agricultură. Practic, viitorul economiei româneşti depinde de modul în care reuşim să-i ajutăm pe fermierii mai mici sau mai mari să producă şi să poată vinde. În cele aproape două luni ale izolării, am primit foarte multe mesaje de la producători (atât de cereale, cât şi de legume şi fructe), în care oamenii avansează propuneri către Guvern şi cer ca Executivul să facă mai mult pentru ajutorarea şi stimularea sectorului agricol. Este de datoria mea, ca deputat, să aduc mesajul acestor oameni pe masa Guvernului. Producătorii ne transmit că deciziile şi acţiunile de până acum ale Palatului Victoria în acest domeniu sunt, deocamdată, insuficiente. Mai ales în contextul în care iar agricultura noastră este grav afectată de secetă. Ştim că alte state europene s-au implicat direct în ajutorarea fermierilor pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19. Prin implicare directă înţelegem acordarea unor sume de bani din bugetul naţional cu titlul de ajutor de stat. Nici pentru România acest tip de măsuri nu este o noutate. În anul 2007, pe fondul unei secete severe, statul a finanţat agricultura, prin cupoane valorice în sumă de 1.200 de lei la hectar. A fost salvarea fermierului român în primul an în care a "jucat" pe piaţa comună, în concurenţă directă cu fermierii europeni. Astăzi, când fermierii români sunt loviţi din două direcţii - de criza pandemică şi de secetă - ajutoarele de stat sunt o necesitate mai acută ca oricând. De aceea, cer public premierului Orban şi ministrului Oros să acţioneze în sensul acordării de ajutoare directe de stat către producătorii agricultori, în limita de 100.000 de euro pentru fiecare exploataţie agricolă. În condiţiile în care pandemia coronavirus a obligat Uniunea Europeană să relaxeze interdicţiile privind ajutoarele de stat, iar ţări precum Germania sau Franţa le acordă, pasivitatea Guvernului nostru nu este justificată. Această pasivitate poate agrava, cu consecinţe nebănuite, criza economică pe care o vom traversa în următorii ani, întrucât agricultura este un sector strategic, de care depinde viaţa noastră, a tuturor.
Costin-Sebastian Moise "Avem nevoie de o hartă a riscului în România. Se impune testarea în masă a populaţiei pentru SARS-CoV-2" În timp ce autorităţile se pregătesc pentru relaxarea măsurilor de limitare a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, România se află în continuare în situaţia de a nu avea o hartă clară a riscului şi a incidenţei infectărilor la nivelul populaţiei. Practic, evaluarea evoluţiei pandemiei se face în funcţie de numărul de teste, de persoane infectate şi de decese raportate de Grupul de Comunicare Strategică. Or, aşa cum am văzut, sunt foarte multe cazuri în care raportările DSP-urilor sunt târzii, trunchiate sau de-a dreptul incorecte. Imaginea de ansamblu privind pandemia de COVID-19 în România poate fi decantată doar în cazul în care aplicăm o metodă ştiinţifică de sondare a populaţiei. Practic, Institutul Naţional de Statistică ar trebui să realizeze un eşantion reprezentativ, respectând criteriile demografice, şi DSP-urile să testeze în funcţie de acest eşantion, indiferent de indicaţiile terapeutice. Sunt ţări în vestul Europei (Germania este un astfel de exemplu) unde s-au folosit astfel de instrumente sociologice pentru a avea evidenţa incidenţei infectărilor la nivelul populaţiei. O astfel de abordare generează patru avantaje majore: 1. Vedem cu adevărat incidenţa bolii la nivelul populaţiei. 2. Se pot identifica eventuale noi focare, chiar dacă subeşantioanele judeţene au marjă mai mare de eroare. 3. Se poate evalua eficienţa măsurilor luate de autorităţi, dacă testarea se face în rapel între momente în care există restricţii diferite. Spre exemplu, ar fi fost minunat dacă o astfel de testare s-ar fi făcut pe perioada stării de urgenţă şi, apoi, s-ar fi făcut la două săptămâni după trecerea la starea de alertă. 4. Am putea să vedem care este procentajul persoanelor infectate şi asimptomatice. Un eşantion tip exit-poll pe 10.000 de persoane generează o marjă de eroare de 2%. Asta înseamnă că, pentru implementarea unui asemenea proiect cu beneficii majore, n-ar fi nevoie decât de o zi.
Florin-Claudiu Roman "Economia României poate fi relansată prin investiţii susţinute în infrastructură!" Suntem conştienţi cu toţii că economia României trece printr-o perioadă foarte dificilă şi că aceasta trebuie să fie repornită cât mai rapid, după această perioadă de criză mondială gravă, provocată de pandemia de coronavirus. Însă ca acest lucru să fie într-adevăr fezabil, trebuie susţinute, în primul rând, investiţiile masive în infrastructura mai multor domenii. Ţinând cont de acest aspect important pentru toate judeţele României, în calitate de deputat liberal de Alba, mă preocupă constant situaţia judeţului pe care-l reprezint în Parlamentul României. În acest sens, duc o luptă permanentă ca toate proiectele de investiţii din Alba să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie continuate, fără a rămâne prinse în blocaje de tot felul. Mai ales acum, când aproape toată economia României a fost practic oprită, am considerat că lupta pentru accelerarea investiţiilor trebuie şi mai mult intensificată de către noi, toţi politicienii, sau de către cei care vrem cu adevărat binele acestei ţări. În acest context, cred că anul 2020 trebuie să fie cel mai bun an al investiţiilor pentru judeţul Alba, anul în care cele mai importante proiecte mari de infrastructură rutieră din ultimii 20 de ani vor fi continuate sau demarate în mod susţinut. Astfel, aceste investiţii mari de infrastructură rutieră şi feroviară, finanţate de Ministerul Transporturilor, care vor avea loc în judeţul Alba, se referă la următoarele aspecte: asfaltarea a 100 km cu covor asfaltic nou pe DN 74, DN 75 şi Transalpina, în zona comunei Şugag; continuarea lucrărilor pe autostrada Sebeş-Turda, la loturile 1 şi 2; finanţarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, pentru nodul de autostradă de la Cugir; continuarea lucrărilor la culoarul IV de cale ferată. Precizez că valoarea investiţiilor făcute de Guvernul liberal pentru proiectele de infrastructură din Alba, menţionate mai sus, este estimată la circa 250 milioane lei! Cred că relansarea economică bazată pe investiţii este varianta cea mai bună pentru economia românească, dar şi pentru a consolida creşterea economică în următorii ani. De aceea, Guvernul PNL îşi propune să investească în proiecte publice circa 6% din PIB, în următorii doi ani. Din punctul meu de vedere, voi face orice demers care ţine de mine, ca parlamentar, pentru ca toate investiţiile în infrastructura judeţului Alba să fie nu numai continuate sau demarate în acest an, ci să şi fie finalizate, chiar la termenul prevăzut în contractele respective.
Victor Paul Dobre "Refacerea şi extinderea lucrărilor de irigaţii - o necesitate vitală pentru agricultura judeţului Galaţi" Pe fondul acţiunilor de relaxare socială ca urmare a pandemiei de COVID-19, revenirea economiei, atât de mult aşteptată, ne readuce în atenţie marile greşeli şi neîmpliniri, obligându-ne la eforturi suplimentare. Judeţul Galaţi, cu o suprafaţă agricolă amenajată pentru irigat de 350.000 ha. irigă in acest an doar 20.000 ha. În contextul actual, trebuie să facem mai mult pentru a folosi toate oportunităţile şi să asigurăm exploatorilor de sistem folosirea tuturor capacităţilor. Trebuie să pornim de la o realitate dureroasă: judeţul este înconjurat de cele mai mari ape curgătoare din România (Dunăre, Siret şi Prut) şi, în acelaşi timp, reprezentăm polul secetei. Întreruperea lucrărilor de realizare a complexului Suhurlui a diminuat posibilităţile de irigat în sudul judeţului, lăsând terenurile din nordul judeţului la discreţia factorilor naturali. Pentru eliminarea acestor neajunsuri este necesară, într-un efort colectiv, adoptarea unor măsuri, acţiuni şi programe, cum sunt:
Florică Ică Calotă "Agricultură versus pandemie" În această perioadă s-a vorbit foarte mult despre agricultură. Această perioadă este foarte importantă pentru sectorul agricol, indiferent că vorbim de fermierii mari, care au trebuit să semene ogoarele pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui, sau de cei mai mici, care au solarii şi grădini. Pe de o parte, pandemia a sugrumat agricultura. Pe de altă parte, seceta pedologică, care s-a resimţit cel mai tare în Moldova şi Dobrogea, a afectat trei milioane de hectare de culturi de grâu, orz, orzoaică şi rapiţă. În ultimele două luni, ajutorul pentru agricultură a venit atât din partea Comisiei Europene (CE), cât şi de la autorităţile naţionale. În aceste vremuri dificile, rolul Comisiei Europene a devenit crucial pentru protecţia economiei, fie că vorbim de cea europeană, fie a celei româneşti. Comisia are resurse de sute de miliarde de euro, pe care le pune deja la dispoziţia statelor membre pentru a atenua efectele epidemiei. Agricultura a fost mereu un domeniu prioritar pentru Comisia Europeană şi statele membre, astfel că este normală alocarea unor resurse foarte mari în acest an extrem de dificil. O măsură foarte eficientă în acest context este acordarea unui sprijin suplimentar pentru fermierii aflaţi în dificultate. Această sumă vine să completeze schemele de ajutor de minimis. Măsura se înscrie în Planul CE de a oferi un sprijin extra pentru fermieri, în acest an dificil. O importanţă esenţială o are sectorul alimentar. Astfel, ţara noastră poate acorda un ajutor de stat de maximum 100.000 de euro, brut, per entitate, în sectorul vegetal sau zootehnic, respectiv 120.000 de euro pentru sectorul piscicol. Acesta nu trebuie să fie condiţionat de anumite preţuri sau de nivelul producţiei şi se poate acorda în formă simplificată. O altă măsură bine-venită se referă la posibilitatea de a prelungi cu o lună termenul de depunere a cererilor de plată, în cadrul Politicii Agricole Comune, PAC o măsură care oferă fermierilor mai mult timp pentru atragerea de fonduri în acest an atipic. Astfel, ţările din Uniunea Europeană pot acorda prelungirea cu o lună a termenului de depunere, de către fermieri, a cererilor de plăţi directe şi a cererilor pentru anumite plăţi referitoare la dezvoltarea rurală. Rămâne la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să o acorde. Termenul limită pentru depunerea cererilor va fi 15 iunie 2020, în loc de 15 mai. Şi la noi, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA, a prelungit termenul pentru depunerea cererii unice de plată în Campania 2020, până pe 15 iunie. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că Programul pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industrie alimentară va avea o alocare de un milion de lei pentru acest an. Fiecare fermă care face dovada angajării a doi tineri beneficiari, va avea un sprijin pentru fiecare persoană, de câte 500 de lei pentru persoane fără studii, 750 de lei pentru persoane cu studii medii de specialitate sau cursuri de formare profesională sau 1.000 de lei pentru studii superioare de specialitate. Pentru a veni în ajutorul tinerilor care s-au întors în ţară în această perioadă, Guvernul îi va sprijini pe aceştia prin acordarea a 40.000 euro pentru înfiinţarea de ferme. De asemenea, fermele care au fost afectate de secetă vor primi ajutoare din partea Guvernului. Consider că în acest an, atipic, după sănătate, agricultura este al doilea cel mai important domeniu, deoarece este esenţială şi trebuie protejată, pentru că asigură alimentele atât de necesare tuturor. Rolul fermierilor este cu atât mai important acum, când tot mai mulţi oameni trebuie să stea acasă, iar stocurile de mâncare din magazine se epuizează mai rapid ca niciodată. Sunt de părere că şi agricultorilor, cât şi medicilor, poliţiştilor, jandarmilor, angajaţilor din Apărare şi lucrătorilor din celelalte domenii esenţiale, ar trebui să le mulţumim şi să îi sprijinim pentru eforturile depuse în această perioadă.
Claudiu-Vasile Răcuci "Românii întorşi acasă ar trebui să contribuie la relansarea economiei româneşti!" Printre multiplele efecte nefavorabile pe care le-a adus criza sanitară şi economică generată de epidemia de coronavirus, cred că ar trebui să privim cu mare atenţie la una dintre puţinele oportunităţi care a apărut în aceste luni dificile. Dacă ne uităm în urmă cu mai puţin de jumătate de an, nu putem să nu constatăm faptul că, atunci, mediul economic românesc suferea puternic de pe urma deficitului de forţă de muncă bine calificată, tocmai din cauza faptului că tinerii noştri luaseră calea străinătăţii şi îşi câştigau existenţa muncind în economii dezvoltate din Uniunea Europeană. Odată cu declanşarea crizei, peste un milion dintre aceştia s-au întors acasă, ca urmare a agravării crizei în statele occidentale şi a reducerii substanţiale a activităţilor economice. Aşadar, ne aflăm acum în situaţia de a dispune de forţă de muncă foarte bine calificată, de la şoferi profesionişti şi până la lucrători în construcţii civile, care s-au calificat temeinic în economiile performante din Uniunea Europeană. Oare nu ar fi bine să-i stimulăm pe aceştia să rămână acasă, să-şi câştige existenţa aici şi să construiască viitorul României? Săptămâna aceasta, Guvernul României va anunţa un amplu set de măsuri de stimulare economică, care vor veni în întâmpinarea reluării activităţilor economice din majoritatea sectoarelor de activitate. Mai mult decât atât, trebuie remarcat faptul că, în plină criză sanitară şi economică, Guvernul PNL a susţinut cu toată forţa lucrările de infrastructură şi, pe lângă proiectele deja începute, a demarat şi multe alte proiecte noi, în infrastructură, utilităţi sau sănătate. Aşadar, cred că pentru România se naşte o mare oportunitate după această criză, iar ea se poate traduce în utilizarea forţei de muncă a tinerilor români, aici, acasă, în România. Vreau să cred că în perioada imediat următoare parlamentarii din PSD, ALDE şi PRO România vor da dovadă de responsabilitate şi nu vor mai împiedica proiectele Guvernului pentru relansarea economiei. Nimeni nu spune că proiectele PNL nu pot fi perfectibile! Chiar ne dorim să primim sprijin onest din partea tuturor partidelor politice, pentru că aşa ajutăm România! Ceea ce dăunează deosebit ţării noastre este, însă, populismul deşănţat, de care încă dau dovadă unii lideri politici iresponsabili, care continuă să vândă oamenilor iluzii electorale. O asemenea atitudine ne dăunează tuturor deosebit de grav şi prelungeşte şi mai mult criza! Eu vreau să fac apel la responsabilitate şi la consens pe temele majore pentru ţara noastră. Cred că în săptămânile următoare, la nivelul Parlamentului României se vor separa apele, iar românii vor putea să vadă cine sunt politicienii responsabili şi cine sunt cei care urmăresc doar interese particulare, cine sunt politicienii care doresc binele României şi cine sunt aceia care au agende politice ascunse, dăunătoare intereselor noastre naţionale. Îmi doresc să văd, în perioada imediat următoare, un Parlament unit în jurul intereselor noastre naţionale, capabil să ajute Guvernul în efortul de relansare economică şi în sprijinirea locurilor de muncă pentru cât mai mulţi români.
Ioan Balan "«Fabricat în România» trebuie să fie un obiectiv naţional pe termen lung!" Criza sanitară şi economică declanşată la începutul acestui an, care nu a cruţat nici măcar state foarte dezvoltate, precum Germania, Elveţia sau Statele Unite, ne-a predat o lecţie extrem de dură în ceea ce priveşte dependenţa ţării noastre de unele importuri esenţiale, mai ales în domeniul sanitar. Puţini îşi aduc aminte despre faptul că Guvernele PSD nu şi-au respectat obligaţiile legale şi nu au luat măsurile necesare pentru aprovizionarea corectă a stocurilor de urgenţă cu materiale sanitare şi medicamente. Astfel, PSD a pus România în situaţia delicată de a face faţă efectelor epidemiei de coronavirus cu stocuri sanitare zero, atât la medicamente, cât şi la materiale sanitare, dar şi cu un buget de stat plin de găuri. Prin eforturile lui Ludovic Orban şi ale miniştrilor liberali, cu ajutorul diplomaţiei româneşti şi al unor lideri locali, s-a reuşit ca într-un timp extrem de scurt să se achiziţioneze din afara ţării toate materialele necesare, astfel încât, săptămâna trecută am reuşit să dăm o mână de ajutor şi fraţilor noştri de peste Prut, printr-un ajutor umanitar format din 30 de camioane de materiale sanitare, într-o zi cu o încărcătură istorică şi emoţională deosebit de mare pentru românii de pe cele două maluri ale Prutului. Chiar dacă Guvernul Orban a reuşit să repare erorile Guvernelor PSD din anii trecuţi, nu cred că ar fi bine să uităm lecţia acestei crize şi cât de important este pentru ţara noastră să poată produce în interiorul său bunuri esenţiale în perioade dificile. Nu trebuie să uităm eforturile deosebite făcute de oameni responsabili, precum preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, care a reuşit să asigure toate materialele sanitare, medicamentele şi ventilatoarele necesare salvării vieţilor în cea mai grea încercată regiune din ţară. De când am făcut primii paşi în politică, mi-am făcut cunoscută opinia mea cu privire la cât de important este să susţinem, în interiorul ţării, structuri de producţie româneşti care să ne asigure, în orice situaţie, livrarea de bunuri esenţiale. Toate economiile dezvoltate din lume au grijă de producătorii lor locali. Nu cred că ar trebui să trecem cu vederea faptul că produsele fabricate în România sunt mult superioare calitativ celor care vin din importurile asiatice. Din păcate, obiectivul "Fabricat în România" nu a găsit niciun adept în timpul Guvernelor PSD. Deşi au câştigat simpatia românilor şi votul lor cu slogane de tipul "mândri că suntem români", toate acţiunile întreprinse de PSD au avut mai degrabă un caracter antiromânesc şi împotriva producătorului român. Politicile puse în practică de Guvernele PSD nu au făcut decât să stimuleze importurile României. PSD ne-a dus în situaţia jenantă de a importa inclusiv cocă de pâine congelată, preparată în străinătate, poate chiar din grâu românesc, precum şi aproape trei sferturi din celelalte alimente pe care le consumă populaţia. Guvernul PNL a demonstrat, într-un timp record, că, dacă îţi pasă de ţara ta şi vrei să faci ceva pentru ea, nu este deloc dificil. Trebuie doar să vrei! În plină criză sanitară şi economică, Guvernul Orban a demonstrat, prin măsuri corecte, că măştile sanitare de protecţie, dezinfectanţii, materialele şi instrumentele sanitare pot fi fabricate şi în ţara noastră, la preţuri foarte bune şi la o calitate mult mai mare decât cele din China. Îmi doresc ca măsurile stimulative, pe care Guvernul PNL le pune acum în practică, şi planul de relansare economică de după data de 15 mai să ne conducă spre un mediu economic românesc mult mai puternic, mult mai competitiv, care să producă în ţara noastră bunuri esenţiale, în vremurile grele.
Nicolae Giugea "Ceea ce nu s-a realizat în 30 de ani, se aşteaptă astăzi de la Guvernul PNL!" Nu pot să nu constat aşteptările deosebit de mari pe care societatea românească le are de la Guvernul PNL, pe toate domeniile vieţii economice şi sociale, deşi este un guvern cu puteri limitate, nevoit să conducă destinele ţării cu un Parlament ostil, dominat de PSD şi de sateliţii săi. Poate că încrederea şi speranţele oamenilor se datorează în primul rând faptului că acest guvern a performat într-un context sanitar şi economic deosebit de dificil, în care toţi au pariat împotriva sa, reuşind să evite o dramă sanitară în ţara noastră şi o cădere economică fără precedent. Nu mai este o necunoscută faptul că anul acesta o parte din producţia agricolă a ţării va fi afectată de seceta pedologică. Dacă în ultimii 30 de ani s-ar fi investit în sistemul de irigaţii, măcar pentru 100.000 de hectare anual, acum nici nu ne-ar fi păsat foarte tare că precipitaţiile au fost deosebit de puţine acum. În acest context, toată lumea aşteaptă ca Guvernul Orban să crească în câteva luni suprafeţele irigate, deşi în anii trecuţi banii pentru aceste investiţii au fost sifonaţi de Guvernele PSD şi nu au ajuns în infrastructura agricolă. Cu toate acestea, Guvernul PNL deja pune în practică un amplu set de investiţii, ale căror efecte le putem vedea abia anul viitor. De asemenea, în ultimii 30 de ani, lucrările de infrastructură rutieră şi feroviară au avansat în ritmul melcului, România rămânând în urma unor state din regiune, precum Bulgaria sau Serbia, la numărul de kilometri de autostrăzi. Ani de zile miniştrii PSD au blocat construcţia de autostrăzi şi drumuri expres, tăind banii de la investiţii şi dirijându-i către baronimea roşie. Astăzi, în plină criză economică şi cu un buget ciuruit de excesele Guvernelor PSD, Guvernul Orban avansează cu lucrările de infrastructură pe drumurile-expres ale Olteniei şi Moldovei, începe lucrările la Autostrada Piteşti-Sibiu şi trage cu toată forţa pentru finalizarea tronsoanelor de pe Autostrada Transilvania şi Sibiu-Nădlac. O altă aşteptare uriaşă care apasă pe actualul Guvern este legată de informatizarea şcolilor. Nu cred că este cineva care să nu ştie că avem cea mai slabă reţea şcolară din Uniunea Europeană, că în România unii au făcut averi uriaşe din informatizarea şcolilor şi renovarea acestora, iar astăzi inventariem toaletele din spatele curţii şi constatăm că jumătate dintre elevi nu au acces la Internet. Chiar şi aşa, Guvernul PNL a reuşit să asigure procesul de învăţare în perioada suspendării cursurilor şcolare, iar până la toamnă vreau să cred că toţi elevii vor avea o tabletă sau un computer şi conexiune la comunicaţii electronice, prin programele aprobate săptămâna trecută în Guvern. Sistemul sanitar, cel mai încercat în aceste luni de criză, ne-a arătat negru pe alb înapoierea şi caracterul rudimentar al acestuia. Lipsuri majore de materiale sanitare şi medicamente, stocuri zero, aparatură medicală insuficientă şi deficit crunt de personal reprezintă rezultatul guvernelor socialiste de până acum. Ani de zile, PSD a tergiversat demararea construirii spitalelor regionale de la Craiova, Cluj sau Iaşi, care în acest an ar fi trebuit să fie finalizate şi să asigure condiţii moderne pacienţilor. Chiar şi în aceste condiţii, Guvernul PNL a reuşit să asigure toate materialele şi medicamentele necesare sistemului sanitar, să suplimenteze schema de personal cu 2.000 de posturi şi să demareze proiectele spitalelor regionale din cele trei provincii istorice, cu ajutorul fondurilor europene. Nu spun că Guvernul PNL a realizat în 6 luni ceea ce PSD nu a fost în stare în peste 23 de ani de guvernare, ci vreau să arăt că, dacă există dorinţă şi competenţă, ţara noastră se poate schimba în bine mult mai repede decât ne-am aştepta.
Laurenţiu-Dan Leoreanu "Un exerciţiu de imaginaţie, nu de imagine: cum ar fi arătat România, în vremea pandemiei, cu un guvern condus de PSD?" Guvernarea PSD a însemnat un dezastru din punct de vedere economic pentru România - lipsa investiţiilor publice, creşterea economică anemică, bazată aproape exclusiv pe consum, o absorbţie de fonduri europene aproape inexistentă, dar multe, foarte multe promisiuni şi minciuni. Am avut un deficit de 4,6% la nivelul anului 2019, mult peste criteriul impus de Uniunea Europeană, 3%. În timpul guvernării PSD, am avut cea mai mare rată de creştere a preţurilor din UE. Cu peste 10% a crescut preţul gazelor naturale, al energiei termice, al energiei electrice sau al serviciilor de salubritate. Bomboana de pe coliva economică a PSD a fost modul în care au tratat mediul privat. Doar în 2019, datoriile guvernului către mediul privat însumau peste 10 miliarde de lei. Iar PSD insistă să pună beţe-n roate guvernării PNL în continuare. Efortul nostru de a sprijini economia în acest context complicat este zădărnicit constant de PSD, care încă mai are majoritatea în Parlament. Din păcate, Guvernul Orban nu se luptă doar cu un virus ucigaş, ci şi cu un virus politic numit PSD. În urmă cu câteva luni, premierul PSD de tristă amintire, Viorica Dăncilă, stâlcind a mia oară limba română, ne propunea să facem un exerciţiu de imagine. Eu vă propun un exerciţiu de imaginaţie: cum ar fi arătat România în vremea pandemiei, cu un guvern condus de Viorica Dăncilă şi un Minister al Finanţelor dirijat de Orlando Teodorovici? Mai bine să nu ne imaginăm. Ar fi fost un dezastru politic şi economic, la braţ cu un dezastru sanitar. Să nu uităm că Teodorovici a întârziat în mod voit rambursările de TVA anul trecut, prin urmare a falsificat bugetul ţării pentru a se încadra în ţinta de deficit. În momentul în care PNL a preluat guvernarea, erau întârzieri de peste 5 miliarde de lei la TVA. Azi, rambursările sunt aproape la zi, deşi România traversează o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic. În perioada de după instituirea stării de urgenţă, Guvernul României a promovat mai multe măsuri economice şi sociale pentru atenuarea efectelor economice negative generate de extinderea epidemiei, măsuri reale, nu fumigene aruncate de PSD în ochii oamenilor. Pe de o parte, s-a avut în vedere păstrarea locurilor de muncă pentru angajaţii care şi-au întrerupt parţial sau total activitatea, asigurându-se de la bugetul de stat, prin mecanismul şomajului tehnic, 75% din salariul mediu brut pe economie. De asemenea, ca efect al suspendării cursurilor şcolare, am asigurat resursele necesare pentru ca unul dintre părinţi să poată îngriji copilul/copiii, de acasă, fără a-şi pierde locul de muncă. Pentru toate celelalte categorii de prestaţii şi indemnizaţii sociale, Guvernul a luat măsurile specifice, astfel încât nicio persoană să nu fie afectată în această perioadă. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Guvernul PNL a reuşit să utilizeze la potenţial maxim finanţarea măsurilor din perioada stării de urgenţă, din resurse financiare europene nerambursabile. Numai valoarea fondurilor europene destinate sistemului medical va atinge 1,16 miliarde de euro în anul 2020 şi peste 4,5 miliarde euro începând cu 2021. Comparativ, în guvernările PSD absorbţia fondurilor europene a fost un dezastru. După cum vedeţi, noi, liberalii ne vedem de problemele ţării, facem ce trebuie pentru români şi sunt sigur că ei apreciază şi văd aceste lucruri, şi dispreţuiesc gargara politicianistă a PSD!
Aurel-Robert Boroianu "Măsuri propuse de Guvernul PNL în domeniul agriculturii, în vederea susţinerii fermierilor" Ţinând cont de faptul că în plină pandemie de coronavirus, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a anunţat recent că Pesta porcină africană evoluează din nou în 153 de localităţi din 20 de judeţe ale României, cu un număr de 280 de focare, dintre care un focar într-o exploataţie comercială, în timp ce în 21 de judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi, Guvernul PNL vine în întâmpinarea fermierilor cu o serie de măsuri, care să-i ajute pe cei afectaţi. Astfel, prin măsurile propuse de Guvern, se acordă susţinere financiară atât celor afectaţi de epidemia de pesta porcină africană, cât şi fermierilor afectaţi de seceta din acest an agricol. În consecinţă, prin Măsura 5, care are în vedere "Refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de dezastre naturale şi de evenimente catastrofale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală deschide, începând cu data de 11 mai a.c., sesiuni de primire de proiecte în cadrul PNDR, prin care se sprijină investiţii pentru prevenirea şi combaterea Pestei Porcine Africane, PPA, în România. În acest sens, suma disponibilă pentru selecţia proiectelor va fi de 16.717.235 euro, depunerea urmând a se face la nivel naţional, în perioada 11 mai - 31 iulie 2020, defalcată, după cum urmează: Mai trebuie precizat şi faptul că rata sprijinului public nerambursabil va fi de 80 % din totalul cheltuielilor eligibile. Prin această submăsură, Guvernul PNL propune fermierilor achiziţionarea de animale de reproducţie, atât pentru repopularea fermelor afectate, cât şi pentru reprofilarea acestora prin popularea cu alte specii de animale, dar si adaptarea spaţiilor de creştere a animalelor. În acest caz, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Acestea reprezintă numai câteva propuneri rapide, cu care Guvernul actual, condus de către PNL, vine punctual în întâmpinarea fermierilor din România, pentru a-i ajuta să treacă peste problemele cu care aceştia se confruntă din cauza secetei sau a Pestei porcine africane. În afară de aceste măsuri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a pregătit un pachet de măsuri mai amplu, care cuprinde atât ajutoare de minimis, cât şi măsuri specifice temporare excepţionale, ca răspuns privind răspândirea COVID-19.
Florica Cherecheş "Educaţia nu se opreşte niciodată!" Încă de la preluarea guvernării, educaţia a reprezentat o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal, primele măsuri fiind luate pentru reducerea abandonului şcolar, fenomen grav şi tot mai răspândit în rândul celor mai vulnerabili copii, proveniţi din comunităţile sărace ale ţării noastre. În toată perioada în care am fost în opoziţie, am insistat pentru generalizarea Programului "Masă la şcoală" şi "Şcoală după şcoală", programe menţinute în stadiul de pilotare de fosta guvernare PSD, dar vitale pentru reducerea abandonului şcolar. Iată că acum, cu ajutorul accesării fondurilor europene, Guvernul PNL va generaliza aceste programe, începând cu luna septembrie. Nu au fost uitaţi nici copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, care reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă, fiind expuşi abandonului şcolar şi rezultatelor academice scăzute. Astfel, a fost lansat Programul-pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, cu un buget de 30 de milioane de euro, iar aplicaţiile se pot depune până pe 25 mai. Având în vedere că în România sunt peste 91.000 de copii în această situaţie, dorim să ne asigurăm că rămân la şcoală şi au un sprijin pentru a-şi finaliza parcursul educaţional. Din păcate, pandemia COVID-19 a obligat Guvernul să ia decizia de a închide şcolile şi grădiniţele din întreaga ţară, pentru a încetini răspândirea acestei boli. Cu toate acestea, procesul educaţional trebuie să continue. Astfel, Guvernul Ludovic Orban a adoptat o serie de măsuri, prin care şcoala a fost mutată în spaţiul virtual. Este o adevărată provocare pentru elevi, profesori şi părinţi şi există critici privind acest model educaţional, unele îndreptăţite, dar este singura opţiune valabilă în aceste împrejurări. Principala problemă o reprezintă accesul limitat la cursurile online pentru copiii din mediul rural sau cei provenind din familii cu venituri reduse, care nu le pot asigura copiilor lor dispozitivele necesare pentru a se conecta la Internet. Pentru a veni în ajutorul acestora, Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei cu suma de 150 de milioane de lei pentru achiziţia de tablete conectate la internet. Ne asigurăm, astfel, că nu creşte decalajul dintre copiii din medii defavorizate şi ceilalţi elevi. Un ordin al ministrului stabileşte criteriile pentru repartizarea tabletelor către cei aproximativ 250.000 de elevi care au nevoie de ele, conform estimării Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Trecem printr-o perioadă în care învăţăm cu toţii un nou mod de a trăi, de a munci şi a socializa. Îndemn elevii, profesorii şi părinţii la multă răbdare, pentru că suntem împreună în această situaţie şi tot împreună vom reuşi să o depăşim! Am mare încredere în măsurile luate de Guvernul PNL, dar şi în cetăţenii ţării noastre, care au demonstrat mult respect faţă de semenii lor vulnerabili, respectând măsurile de izolare socială, dar şi solidaritate cu personalul medical aflat în prima linie, oferind sprijin pentru achiziţionarea de echipamente şi aparatură medicală. De comportamentul nostru în perioada următoare, în care restricţiile se vor relaxa, depinde cât de curând ne vom întoarce la modul de viaţă cu care eram obişnuiţi.
Nicu Niţă "Măsuri pentru agricultură, pe timpul pandemiei Covid-19" Seceta de anul acesta e la fel de cruntă precum cea din anul 1947. De vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat şi vântul puternic. La fel de afectaţi de secetă sunt şi pomii fructiferi şi culturile viticole, însă într-o proporţie mai mică. Pe timpul guvernării PSD, suprafaţa irigată a ţării a crescut de patru ori şi a ajuns la 1,4 milioane de hectare, după ce s-au făcut investiţii, într-un program de anvergură în care s-a alocat peste un miliard de euro, până în 2020. PSD vine în sprijinul agricultorilor şi în acest an, prin Promovarea Propunerii legislative pentru completarea art. 66 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004. Această completare determină necesitatea asigurării apei gratuite pentru toţi producătorii agricoli care o solicitau, din orice sursă, având în vedere condiţiile excepţionale de secetă din acest an, care pot afecta producţia agricolă, cu influenţă directă asupra asigurării hranei populaţiei, în condiţiile date. Tot în urma modificării legislative, avizele pentru lucrările de investiţii în infrastructura de irigaţii se vor elibera gratuit, într-un termen redus la jumătate faţă de cel existent până acum, prevederi care vor fi aplicate tot şase luni după ridicarea stării de urgenţă şi pe durata acesteia. Agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei şi trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc., pentru garantarea securităţii şi siguranţei alimentare a cetăţenilor României. Ministrul agriculturii trebuie să transmită în spaţiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susţinerea agriculturii, asigurării produselor agricole, a hranei pentru populaţie, şi să invite toate părţile implicate la cooperare şi solidaritate. În acest sens, ar fi util să se precizeze: - care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză/a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri; - care sunt soluţiile pentru asigurarea transmiterii informaţiilor de interes pentru fermieri; cum se implică autorităţile în luarea măsurilor de susţinere în vederea continuării în bune condiţii a lucrărilor agricole din campania de primăvară, dar şi în vederea protejării persoanelor vulnerabile care desfăşoară activităţi agricole şi asigurării bunăstării animalelor din fermele zootehnice. Totodată, criza în care ne aflăm ne demonstrează încă o dată necesitatea extinderii digitalizării la agenţiile din agricultură, precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF şi a realizării unei baze de date comune, cu informaţii despre fermieri şi ferme, care să poată fi actualizată în timp real şi care va duce la simplificarea gestionării şi transmiterii documentelor de către fermieri către autorităţi, pentru primirea subvenţiilor şi obţinerii actelor necesare pentru finanţări, tranzacţii etc., limitarea expunerii persoanelor implicate. Este important ca agenţiile din agricultură să comunice între ele şi să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajaţii acestora cu solicitări pentru depunerea aceloraşi documente în format printat, la două sau mai multe agenţii din agricultură.
Ionuţ Simionca "Domnule Orban, nu le mai daţi PSD-iştilor motiv să vorbească despre incompetenţa Guvernului" Prin această declaraţie politică, solicit Guvernului să facă ordine în materia legislaţiei referitoare la starea de alertă, astfel încât Parlamentul, instituţiile statului şi mai ales populaţia să ştie exact ce reguli sunt în vigoare. Românii vor să ştie, simplu şi la obiect, ce norme au de respectat pentru a-şi proteja sănătatea şi a ajunge, cât mai curând, la viaţa normală dinainte de pandemie. Avem amenzi, nu avem amenzi. Avem zone metropolitane, nu avem zone metropolitane. Ce formular trebuie să completăm, când formatul se schimbă de la o zi la alta? Carantină şi izolare în centre instituţionalizate sau acasă? După un vid legislativ de patru zile, între starea de urgenţă şi cea de alertă, trei zile până la intrarea în vigoare a legii aprobate în Parlament pe această temă, la care se adaugă ziua de luni, când Hotărârea de Guvern, de instituire a Stării de alertă a fost publicat în Monitorul Oficial după ora 20.00, lucrurile par şi mai încurcate decât până acum, din punct de vedere legal. Atât de buni sunt juriştii Guvernului şi ai majorităţii PSD din Parlament, încât nu au reuşit să genereze o procedură care să respecte rigorile constituţionale pentru instituirea Stării de alertă şi aprobarea ulterioară de Parlament a măsurilor de limitare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. De exemplu: 1. Nu există procedură constituţională privind aprobarea de Parlament a unei Hotărâri de Guvern sau pentru modificarea acesteia. Or, Legea privind instituirea Stării de alertă prevede expres nevoia girului Parlamentului şi posibilitatea ca Legislativul să modifice condiţiile din perioada Stării de alertă. 2. Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, nr. 55/2020, aprobată de noi, în Parlament, face referire la o instituţie care nu mai există, CNSSU, Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, în timp ce Hotărârea Guvernului Orban vorbeşte despre CNSU, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Cine ia, până la urmă, deciziile în stare de alertă? 3. Formal, Starea de alertă s-a instituit în baza O.U.G. nr. 68/2020, nu în baza Legii nr. 55/2020 adoptate de Parlament. În contextul în care Hotărârea de Guvern pentru instituirea Stării de alertă în 18 mai 2020 face referire la ambele acte normative, este de presupus că o simplă contestaţie a Hotărârii de Guvern în contencios administrativ ar putea să fie cu succes. Domnule Orban, toate restricţiile pe care le-au suportat românii, pentru a reveni la normalitate, ar putea să cadă în ridicol din cauza ultimelor acte normative pe stare de alertă, iar instrumentul rapid de corecţie legislativă aparţine Guvernului. În concluzie, reparaţi ce se mai poate repara. Nu le mai daţi PSD-iştilor motiv să vorbească despre incompetenţa Guvernului în gestionarea situaţiei de alertă!
Bogdan-Iulian Huţucă "Achităm românilor restanţele PSD - primele trei spitale regionale!" Opt spitale regionale, nici mai mult, nici mai puţin - atât promitea PSD în campania electorală şi în Programul de guvernare, care s-a dovedit mincinos şi fantezist, chiar falimentar în unele sectoare. În trei ani şi trei guverne, PSD nu a fost în stare să facă nici măcar unul dintre cele opt spitale promise, în schimb, şi-a canalizat toată energia pentru a-l ţine cât mai mult cu putinţă pe Liviu Dragnea departe de justiţie, au deviat ţara de la parcursul ei european şi au ţinut românii cu miile şi sutele de mii în stradă, aproape zilnic. Partidul Naţional Liberal şi-a asumat responsabilitatea de a achita aceste amăgiri pe care PSD le-a aruncat în ochii românilor şi a semnat contractele de finanţare pentru trei spitale regionale de urgenţă de la Craiova, Iaşi, Cluj-Napoca. Aceste trei spitale regionale sunt doar primele dintre cele care vor mai urma, pentru ca românii să se poată trata în ţara lor şi să nu mai caute ajutor în afara graniţelor. În doar câteva luni de guvernare, Partidul Naţional Liberal a reuşit să facă ce nu a fost în stare PSD să facă în trei ani, şi anume, cel mai vast proiect în domeniul sănătăţii din România, cu bani europeni. Spitalele vor fi dotate cu echipamente şi aparatură de cea mai înaltă performanţă pentru servicii de calitate de prevenire, de diagnostic şi terapeutice. Vestea bună este că asistăm doar la începutul unui demers amplu de investiţii publice, iniţiat de Guvernul PNL, investiţii care vor cuprinde şi alte spitale regionale - şi aici sper să urmeze, în curând, şi cel din judeţul Constanţa -, precum şi în infrastructura de transport, în infrastructura energetică, în infrastructura de comunicaţii şi în infrastructura de educaţie. Pe lângă scopul de a oferi servicii medicale în condiţii normale, la nivelul secolului XXI, există şi scopul restabilirii încrederii cetăţenilor din toate regiunile ţării în sistemul românesc de sănătate. Românii nu vor mai trebui să meargă în aceste spitale cu gândul că se vor întoarce mai bolnavi decât au ajuns. De asemenea, acest tip de investiţie este şi pentru cei care fac actul medical posibil şi cărora le datorăm atât de multe pentru efortul făcut zilele acestea, şi anume, medicii şi tot personalul medical. Pentru a-i ajuta în efortul lor de a lupta împotriva, nu doar a COVID-19, ci a oricărei suferinţe, trebuie să le asigurăm mediul propice în care să-şi desfăşoare activitatea. Medicii şi viitorii medici au nevoie de motive pentru a rămâne în propria lor ţară, iar o remuneraţie mai bună, deşi este un factor esenţial, nu este întotdeauna cea care primează în decizia lor de a profesa în afara graniţelor. Condiţiile în care îşi exercită profesia sunt şi ele extrem de importante, iar Guvernul PNL va face tot ce este posibil pentru a aduce la îndeplinire toate aceste deziderate atât de importante. Cetăţenii români merită! Medicii şi personalul medical merită!
Antoneta Ioniţă "Medicii de familie au nevoie de respect şi apreciere!" În fiecare an, pe 19 mai, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Medicului de Familie, un eveniment despre care puţini dintre dumneavoastră ştiţi şi, departe de a culpabiliza pe cineva, pun această realitate în primul rând pe discreţia care însoţeşte activitatea medicului de familie. Pentru că, da, medicul de familie, chiar dacă se află mereu în prima linie şi are un rol esenţial în controlul stării de sănătate a populaţiei, este un om discret. Vă asigur, însă, că este un prieten extrem de apropiat de pacienţii lui şi care îşi înţelege pe deplin misiunea în societate! Poate că medicul de familie nu are faima unui cardiolog, a unui neurochirurg, a unui specialist aflat pe prima pagină a ziarelor, dar locul lui nu poate fi contestat în construcţia unui sistem sanitar modern şi eficient, bazat în primul rând pe prevenţie şi pe cunoaşterea îndeaproape a pacientului. Nu întâmplător, această zi, 19 mai, instituită de Organizaţia Internaţională a medicilor de familie, este recunoscută azi în 140 de ţări, o cifră care exprimă importanţa acestei specializări. În România, din păcate, rolul medicinei de familie nu este încă pe deplin înţeles. Ne confruntăm cu lacune legislative, cu insuficiente fonduri, uneori, cu decizii care ne afectează activitatea. Această adevărată rădăcină a oricărui sistem sanitar eficient va mai avea bătălii de dus, va mai avea oameni de convins asupra rolului şi importanţei ei. Dar ceea ce ştiu cu siguranţă este că, în vremuri complicate, de criză, medicii de familie s-au aflat la datorie, în prima linie a luptei cu pandemia de COVID-19, iar activitatea lor trebuie apreciată şi respectată. Medicul de familie nu este doar un bun profesionist, el este, întâi de toate, un prieten al pacientului, al familiei acestuia. El cunoaşte istoricul privitor la sănătate, vulnerabilităţile, pentru a se putea ocupa de viitor, pentru a putea informa cu privire la pericole şi pentru a integra cele mai bune soluţii medicale. De trei luni, ne aflăm în luptă cu acest duşman nevăzut, COVID-19, şi vorbim despre medici ca despre acei oameni aflaţi în linia întâi. Medicii de familie, cei mai puţini prezenţi pe prima pagină a ziarelor, au avut şi au un rol determinant în combaterea pandemiei, pentru că ei au stat de vorbă cu pacienţii, au supravegheat cazurile suspecte de îmbolnăvire, au sfătuit, au îndrumat, au oferit consultaţii telefonic. Fac parte din categoria celor care au dormit în această perioadă cu telefonul lângă pernă, pentru că, asemenea majorităţii colegilor, am înţeles că munca din spitale trebuie sprijinită. Înainte de a fi deputat al Partidului Naţional Liberal, sunt medic de familie, după 16 ani petrecuţi într-o unitate de primiri urgenţe. Cu toată modestia, am constatat că un pacient îşi va asculta întotdeauna medicul de familie, fiindcă acolo se creează o relaţie reciprocă de încredere şi respect, de responsabilitate şi speranţă. La asta lucrează în fiecare zi cei peste 11.000 de medici de familie români din toate colţurile ţării, care ştiu că de decizia lor corectă, de prezenţa lor în cabinet sau de sfatul dat la telefon depinde siguranţa şi poate chiar viaţa unui om. V-am spus toate acestea nu întâmplător, pentru că, aici, în Parlamentul României, se decid adeseori lucruri care influenţează medicina primară şi pe care ar trebui să le cântărim cu atenţie şi responsabilitate. Pentru că, să fim cinstiţi, în faţa medicului de familie suntem fiecare dintre noi nişte pacienţi cu nevoi şi aşteptări şi de la care plecăm mai încrezători şi mai plini de speranţă!
Tudoriţa Lungu "Educaţia, comportamentul responsabil, sănătatea românilor şi relansarea economiei sunt priorităţile momentului, nu schimbarea Guvernului!" Vă mărturisesc că sunt îngrijorată şi tristă, după scenele pe care le-am văzut, la fel ca dumneavoastră, în ultimele zile, în diferite locuri din ţară. Oameni tineri, adulţi şi persoane în vârstă, cu educaţii dintre cele mai diverse, au participat la petreceri nocturne în parcurile Bucureştiului, au luat cu asalt grătarele, gările şi vămile şi au dat un sentiment general că ceea ce s-a realizat cu greu în ultimele luni poate fi spulberat în câteva zile sau săptămâni. Da, ne aflăm la finalul a două luni şi jumătate, în care viaţa, sănătatea şi siguranţa românilor au însemnat misiunea unui guvern care a gestionat o situaţie cu care nimeni, niciodată, nu s-a mai confruntat! Ca membru al partidului care a condus România în această perioadă critică şi apăsătoare, ştiu că poate nu toate lucrurile au mers fără cusur. Poate au existat ezitări, decizii luate prea devreme sau prea târziu, unele prea aspre sau prea dure. Da, să arunce cu piatra doar cei care nu au greşit niciodată! Dragi colegi de la PSD, ALDE şi Pro România, de la USR şi UDMR, dacă o să fiţi cinstiţi, fiecare în dreptul dumneavoastră, o să fiţi de acord că, într-o situaţie similară, orice guvern monocolor sau orice alianţă politică ar fi avut îndoieli, ezitări, ar fi discutat pe marginea unor subiecte sensibile sau controversate, ar fi avut dubii şi nevoie de ajutor, ar fi avut momente de cumpănă şi ar fi greşit. Guvernul României nu s-a bâlbâit. Poate a ezitat, dar a dus corabia mai departe, prin această furtună, în care ameninţările au însemnat sănătate şi viaţă. În orice democraţie consolidată, în orice lume civilizată şi normală, un astfel de moment ar fi fost unul al empatiei şi responsabilităţii. Partidele politice, opoziţia ar fi adus un aport, o idee, un sprijin, în beneficiul românilor, al sănătăţii lor, pentru liniştea şi viitorul unei naţiuni. Dragi colegi de la toate partidele, dacă astăzi ne îngrijorează să vedem petreceri până dimineaţă în Herăstrău, cu oameni fără măşti şi fără nicio distanţare socială, este vina fiecăruia dintre noi. Dacă, în loc să fi taxat în orice secundă deciziile Guvernului Orban, aţi fi venit cu o idee, cu un sprijin, am fi oferit românilor o altă atmosferă decât cea de tensiune şi lipsă de concordie naţională. Dacă, astăzi, în loc să le spuneţi despre cum veţi da jos Guvernul Orban, prin moţiune de cenzură, le-aţi vorbi românilor despre necesitatea de a păstra regulile de distanţare şi igienă, despre nevoia de a fi în continuare atenţi, pentru că pericolul nu a trecut, poate că nu vom mai vedea petreceri aiuritoare în Herăstrău sau proteste iresponsabile în Piaţa Victoriei. Cred că, înainte de a fi membri ai PNL, PSD, USR, ALDE, PRO România sau UDMR, trebuie să fim, cu adevărat, români! Ar trebui să fim cu toţii atenţi la fiecare mesaj pe care îl transmitem în spaţiul public, pentru că orice vorbă aruncată poate genera efecte necontrolabile. Dar, înainte de orice, ar trebui să fim cu toţii preocupaţi că incoerenţa unei reforme a educaţiei îşi arată astăzi colţii, că sunt suficienţi români care respectă regulile doar de teama amenzii, şi nu din conştiinţa imprimată de la şcoală şi de acasă. Educaţia, comportamentul responsabil, sănătatea românilor şi relansarea economiei ar trebui să fie temele zilei, şi nu schimbarea unui guvern care şi-a făcut datoria, care a demonstrat responsabilitate şi respect faţă de români, în nişte condiţii îngrozitor de aspre. Poate că este timpul să cântăriţi bine mesajele pe care le promovaţi, pentru că, altfel, vom avea cu toţii de suferit!
Daniel Olteanu "Domnule ministru Cîţu, pentru o viaţă economică sănătoasă în judeţul Vaslui, după pandemie, apăsaţi acum tasta «enter» pentru investiţii!" Dacă ar exista o aplicaţie GPS pentru economia judeţului Vaslui, traseul indicat ar fi, fără nicio abatere, următorul: izolare economică, în lipsa unor conexiuni rutiere rapide cu celelalte regiuni din ţară; izolare economică din cauza crizei coronavirus; izolare economică din cauza crizei economice mondiale, post COVID-19. Pare că vorbim despre un GPS stricat, sau cel puţin de o situaţie paradoxală, din moment ce vasluienii sunt, probabil, printre puţinii români care erau obişnuiţi cu izolarea şi cu efectele ei dezastruoase, cu mult timp înainte de apariţia virusului SARS-CoV-2. Un calcul simplu arată, însă, că lucrurile merg către o destinaţie de risc maxim: în aproape două luni de izolare din cauza crizei coronavirus, judeţul Vaslui a ajuns pe avarii. Sunt mii de locuri de muncă pierdute şi bani din ce în ce mai puţini în buzunarele celor care încă muncesc, bani întinşi de la o zi la alta, pentru necesarul minim de cheltuieli. Până acum, sunt 5.400 de oameni în şomaj tehnic, adică aproape jumătate din salariaţii din sectorul privat de la nivelul judeţului, pe care nicio predicţie economică, fie ea oricât de optimistă şi cel puţin hazardată, în contextul global, nu-i ajută să revină pe traseul către un trai decent. Şi ştiţi de ce, domnule ministru Cîţu? Pentru că pe aceşti oameni nu-i convingeţi că totul va fi bine, dacă le vorbiţi despre prognoza economică pe următorii ani, unde dumneavoastră aţi desenat "o revenire la fel de puternică precum căderea de acum". Pe aceşti oameni, care s-au trezit peste noapte şomeri, într-un judeţ în care lipsa locurilor de muncă plătite corect a devenit un blestem şi un motiv suficient de emigrare, îi convingeţi prin măsurile pe care le luaţi, nu prin scenariile pe care le tot faceţi. În faţa unor oameni pentru care izolarea a devenit, forţat, un mod de viaţă, şi la care unii s-au adaptat aşa cum au putut, nu o revenire la situaţia post criză coronavirus, trebuie să programaţi, domnule Cîţu, pentru că asta ar însemna tot izolare pentru vasluieni şi pentru judeţul Vaslui, adică ne întoarcem tot de acolo de unde am plecat. Dacă sunteţi atât de sigur pe datele pe care le aveţi, prezentaţi-ne un set de măsuri pe judeţe, pe zone, pe regiuni, cum vreţi dumneavoastră, în funcţie de cât de grav au fost acestea afectate de criză, dar măsuri concrete, cu termene de implementare clare! Lăsaţi estimările optimiste cu privire la impactul acestor măsuri în grija celor care le vor simţi de îndată ce le veţi pune în practică! Aveţi o soluţie, împreună cu colegii de la Ministerul Muncii, pentru ca judeţul Vaslui să coboare de pe primul loc în ceea ce priveşte rata şomajului la nivel naţional? Puneţi această problemă tot pe umerii antreprenorilor locali sau o daţi pe mâna firmelor care se ocupă de exportul forţei de muncă ieftine? Domnule ministru Cîţu, teoria conform căreia "singura reţetă care funcţionează este să investeşti" este foarte bună şi în cazul vasluienilor, dar are un singur defect, nu se aplică!
Anişoara Radu "Programe de succes ale Guvernului Iohannis-Orban" Duminică dimineaţă, când citeam presa, am văzut mesajul de pe Facebook al domnului ministru Vasile Cîţu, în care ne transmitea nouă, PSD-iştilor, următoarele: "În loc să daţi cu pietre şi să spargeţi geamurile statului român, vulnerabilizându-l mai bine, faceţi ceva util pentru România." Trăiam cu impresia, se pare greşită, că noi facem ceva pentru România, chiar şi în aceste momente, tot propunem soluţii pentru români, dar atacate la CCR de PNL. Continuarea mesajului domnului ministru m-a edificat cu privire la ce tip de măsuri doreşte de la noi. Domnul ministru a menţionat că va propune două noi programe: "Alfred MINIMISS" şi "La şcoală cu Ciolacu". Am început să mă gândesc cum aş putea să pun şi eu umărul la întărirea programelor guvernamentale, să nu mai fiu acuzată că sparg geamurile statului român, şi am identificat câteva noi programe extraordinare: Acum, că am pus umărul la propăşirea educaţională şi culturală a statului român, mă simt mult mai utilă şi mai de ajutor Guvernului Iohannis-Orban. Desigur, vă recomandăm şi lansarea Programului "Repornim România" propus de PSD, un program fezabil, care vine în sprijinul oamenilor şi relansează economia.
Mirela Furtună "USR şi sifonatul banilor publici" Partidul care s-a brevetat ca fiind cel mai curat din politica românească, a căutat tot felul de tertipuri pentru a sifona banii publici. În perioada 2017-2019, USR şi-a subînchiriat sediul central al partidului propriilor parlamentari, doar pentru a se abona la banii statului şi pentru a obţine venituri mai mari în campania electorală din contracte de subînchiriere. Mai mult, USR ştia încă din 2017 că este ilegal ceea ce face, subînchirierea propriului sediu fiind interzisă de Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, iar Autoritatea Electorală Permanentă le-a pus în vedere acest lucru. Este incredibilă ipocrizia acestui partid, care derula campanii precum #fărăpenali sau #oameninoi, şi în acelaşi timp încălca cu bună ştiinţă legea. Menţionez doar că unele dintre propunerile Campaniei #oameninoi sunt foarte periculoase pentru sistemul democratic, dar nu voi dezvolta acest subiect acum. Din cauza încălcării flagrante a legii, AEP a confiscat de la USR suma de 30.442 de lei, obţinută în urma subînchirierii spaţiului partidului către birourile parlamentarilor USR-işti. Dar, inclusiv după confiscarea banilor, USR-ului nu i-a păsat că încalcă legea şi a continuat să-şi subînchirieze sediul propriilor parlamentari. De asemenea, AEP a descoperit că USR a plătit din subvenţia de la stat un comision ilegal de 9.183 de lei unei firme imobiliare, sumă care a fost confiscată ca urmare a deciziei definitive a Tribunalului Bucureşti. Da, marii apărători ai justiţiei şi ai statului de drept au contestat deciziile AEP, prin care li se aducea la cunoştinţă că ceea ce fac e ilegal, continuând să sifoneze banii publici. Le transmit prieteneşte colegilor de la "fără penali" că acest lucru, în dreptul penal, se numeşte infracţiune continuă. Evident că, fiind atât de flagrantă încălcarea legii, justiţia a respins contestaţia USR şi a dispus confiscarea sumelor, dar i-a iertat de o amendă ce putea ajunge la 50.000 de lei, rămânând doar cu avertisment. În apărarea sa, USR nu a atacat fondul problemei, ceea ce denotă că ştiau că fac ceva ilegal, ci doar câteva aspecte ce ţin de forma întocmirii proceselor-verbale de către AEP, apărare care a fost respinsă atât de Judecătoria Sectorului 1, cât şi de Tribunalul Bucureşti, în apel. Un singur sfat am pentru USR - mai uşor cu ipocrizia, deja se vede cu ochiul liber că aţi pierdut foarte mulţi simpatizanţi. Nu poţi să te erijezi în cel mai curat partid din România şi să sifonezi, fără niciun fel de ruşine, banii publici. Şedinţa s-a încheiat la ora 17,11.