Ion-Marcel Ciolacu Punctul 2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii; PL-x 192/2020; lege ordinară. Comisia pentru industrii solicită adoptarea proiectului de lege. Avem amendamente admise - 13, anexele de la pagina 9 la pagina 55. Dacă din partea iniţiatorilor există intervenţii? Dacă nu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul Iulian Iancu, vă rog.
Iulian Iancu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Avem un proiect de act normativ extrem de important în acest context, mai ales în acest context. Deci, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat. Aş vrea să vă spun că avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Economic şi Social avizează favorabil prezentul proiect. Proiect care reglementează, în sensul modificării şi completării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017, evaluarea online a planului de afaceri, în sensul modificării, deci, a criteriilor, în special a grilei de punctaj, precum şi a criteriilor de eligibilitate. Criteriile de eligibilitate se modifică în sensul interzicerii cesiunii părţilor sociale până la 49%, cu excepţia cazurilor în care aceasta se face în baza Legii nr. 120/2015, respectiv business angel sau a finanţărilor participative. Membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raport. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare există solicitări de a lua cuvântul? Vă rog, domnul preşedinte, din partea Grupului PSD.
Iulian Iancu Stimaţi colegi, Vă spuneam că este un proiect de act normativ extrem de important în acest context, pentru că ne aflăm într-o situaţie de criză. O criză majoră care afectează dramatic economiile statelor lumii, în special economiile, din ce vedem, ale Uniunii Europene, afectând şi înregistrându-se deficite bugetare, până în prezent, între 12 procente şi 28 de procente. Toate statele lumii au constrângeri în acest sens, unele înregistrând chiar 43%. Noi însă vorbim de necesitatea, într-o astfel de situaţie, de solidaritate, de coerenţă în planul de măsuri propus pentru relansare, atenuarea acestei diminuări şi constrângeri, dar şi de relansare a activităţii economice. Între timp au apărut şi primele sinteze ale activităţilor, la nivelul Uniunii Europene, privind programele de relansare la nivelul statelor membre. Surpriză! România nu apare în aceste programe. Nu apare! Deşi este membru al Uniunii Europene, nu o regăsim în setul de măsuri sintetizat la nivelul statelor membre. 2. Până în prezent, totuşi, Guvernul actual a reuşit să piardă 35 de miliarde de euro. Am reuşit să angajăm credite pe termen lung, guvernamentale, cu dobânzi de 4,83%, în condiţiile în care Bulgaria înregistrează dobânzi de 1,2%, Olanda - 0,22%, Danemarca - 0,21%, Germania - minus 0,21% sau cazul Austriei - minus 0,06%. Deci, ne împrumutăm la niveluri de dobânzi de 20 de ori mai mari, în condiţiile în care, în acelaşi interval de timp, am reuşit să plătim o factură la energie de două ori mai mare decât în Portugalia, Franţa, Spania şi cu 30% mai mare decât în Germania, Austria, Olanda, Belgia. Şi suntem la numărul 2 ca nivel maxim de preţ în Europa, după Polonia. Plătim mai mult decât Bulgaria, decât Ungaria, care nu au capacităţi de producţie la nivelul României. La gaze naturale au scăzut preţurile. Astăzi, în hubul din Austria preţul este de 4,7 euro/MWh. Media pe primele 5 luni în România este de 14 euro. 14 euro! Deci mai mult de 350%! Despre ce program am putea să mai vorbim, de relansare a activităţii economice, dacă din start am omorât toată competitivitatea, crescând preţurile atât de mult, la niveluri atât de mari? Putem noi să concurăm cu competitivitatea tehnologiei germane, austriece, franceze? Până şi Portugalia, iată, plătim dublu faţă de ei. Ei, acest set de măsuri - dacă vedeţi, un prim demers a fost aprobat de comisiile noastre şi pus în dezbatere, atrăgând atenţia că programul IMM Invest nu funcţionează. Am atenţionat atunci că n-am făcut altceva decât să oferim un instrument băncilor. Bănci care au început să pună condiţii firmelor aflate în dificultate, cărora li se adresează programul. Ele sunt în dificultate, iar băncile vin cu un set de măsuri colaterale, de garantare colaterală, şi pun condiţii de genul de la 400.000 în sus. Păi, cei mai mici, cărora ne adresăm şi pe care vrem să-i susţinem, deci, pur şi simplu, îi elimină din start sistemul bancar. Cu alte cuvinte, stimaţi colegi, este momentul ca absolut toată lumea, toate grupările politice, toate partidele să înţeleagă că acest program de relansare economică şi setul de măsuri necesar sunt valabile pentru toate partidele, trebuie să fie transpartinice, nu au legătură cu o culoare sau alta. Nu sunt soluţii? Sunt soluţii extraordinare pentru România. Este cel mai oportun moment de lansare a unui plan de acţiune în favoarea acestei ţări, susţinut de European Green Deal, actualizat şi ranforsat acum, precum şi prin planurile naţionale integrate de acţiune, în care energia devine motorul principal pe toate domeniile. Şi, atunci, ce domenii am avea pentru care trebuie să ne adresăm imediat? Unde avem cele mai mari costuri şi cea mai mare risipă? Clădirile. Nu se poate face un program imediat de desfăşurare a activităţilor, de renovare, reabilitare şi izolare termică a clădirilor în România? Şi aceşti bani, care acum sunt aruncaţi pe fereastră, să poată fi dedicaţi? Transporturile, producţia de energie, agricultura, industria. Şi, în cadrul industriei, stimaţi colegi, acum, astăzi, la Uniunea Europeană, marile grupuri industriale cer Uniunii Europene să pună accent special pe un program de măsuri de investiţii susţinute direct din fondurile europene pentru energie regenerabilă, pentru eficienţă energetică, pentru producţie de hidrogen. Poate România să se înscrie în aceste programe? Sunt cele mai prioritare. România astăzi are gaze naturale cu care îşi acoperă, acum, în această perioadă, 100% consumul. Ba, mai mult, poate să valorifice această energie produsă de hidrogen prin Institutul Naţional de la Râmnicu Vâlcea şi să convertească hidrogenul şi să alimenteze clădirile care nu au azi reţele de distribuţie de gaze şi nu mai primesc banii necesari. Deşi aţi spus că vor primi, vă anunţ oficial, nu vor mai primi niciun euro de la Uniunea Europeană pentru susţinerea dezvoltării distribuţiilor de gaze. Dar vor primi pentru dezvoltarea distribuţiilor de hidrogen, prin conversia gazelor naturale. Tehnologia este matură, este disponibilă, avem institutele de specialitate, putem să ne adresăm acestor localităţi, şi în special clădirilor din România. Sunt peste 90.000 de construcţii în această ţară care nu au alimentare cu energie electrică. Deci, iată, doar foarte puţin, foarte pe scurt, câte măsuri pot fi luate imediat de noi, toţi, ca să relansăm activitatea economică care se află în cădere în fiecare zi. Ca atare, acest program, stimaţi colegi, vine şi adaugă printr-un set de măsuri propus de colegii din Partidul Social Democrat, întregului mediu economic. Şi vă propunem să le susţineţi şi dumneavoastră. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Dacă din sală mai sunt intervenţii? Domnul Bende Sándor, nu? Vă rog, domnule deputat.
Sándor Bende Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect legislativ este un proiect foarte, foarte important pentru economia românească. Start-up Nation de câteva ori s-a reîntors în Parlament pentru îmbunătăţiri. Este un lucru foarte bun. Înseamnă că se ocupă toată lumea de acest proiect. Şi există semnale din mediul de afaceri unde trebuie îmbunătăţit, şi noi facem acest lucru. Ca şi criteriile de evaluare, încet-încet au început ca să vină şi să fie, să ia o formă mai corectă, mai bună, mai transparentă. În schimb, noi am dori ca din criteriile de evaluare, dacă se poate, pe viitor, să scoatem numărul de personal ca şi criteriu de evaluare. Mai repede şi mai bine să venim cu un criteriu de evaluare care să implementeze sau să dea o putere mai mare inteligenţei artificiale. Asta ar trebui să fie, în viziunea noastră, de aici încolo. Mai mult decât atât, înainte de această pandemie, România s-a confruntat cu o lipsă acută de forţă de muncă. Şi atunci cumva se băteau cap în cap, nu se regăseau în aceeaşi idee, ca proiectul lansat de noi să corespundă cerinţelor de pe piaţă. Şi, mai mult decât atât, bănuiesc că după terminarea acestei crize s-ar putea să avem aceeaşi criză de forţă de muncă, în România, ca şi până acum. Iar nu prea ştiu ce se va întâmpla cu acele societăţi care au semnat pentru un număr de angajaţi şi din cauza crizei vor trebui să îşi oprească sau să îşi diminueze activitatea. Sper că aceste lucruri foarte curând vor fi rezolvate. Cu toate aceste lipsuri, cred că acest proiect legislativ are mai multe beneficii. În consecinţă, Grupul UDMR va vota acest proiect legislativ. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Doamna Prună Cristina-Mădălina, vă rog, din partea Grupului USR.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Din păcate, o să încep prin a spune că nu mă aşteptam să aud diverse remarci referitoare la acest proiect, care, de fapt, n-au niciun fel de legătură cu proiectul. Despre Uniunea Europeană, nemţi, austrieci, care nu ne lasă să ne dezvoltăm. Când, de fapt, problema este aici, în România, şi ţine de guvernele care au fost la conducere în ultimii 30 de ani. Dar nu vreau să mai intru în detalii, pentru că s-au spus nişte lucruri, totuşi, care n-au legătură cu proiectul acesta. În altă ordine de idei, acest proiect vine să modifice grila de punctaj după care se acordă finanţarea în Programul Start-up Nation. De altfel, am reuşit să corectez şi unele aberaţii din acest proiect, în Comisia pentru industrii, prin amendamente, prin care cei fără studii superioare erau dezavantajaţi în grila de punctaj. Culmea, aceste amendamente, aceste propuneri au venit chiar din partea PSD. Noi, USR, susţinem antreprenoriatul şi înţelegem foarte bine nevoile întreprinzătorilor români. Într-adevăr, foarte mulţi oameni au aplicat la acest Proiect Start-up Nation. Unii dintre ei au obţinut şi finanţare. Şi foarte bine că au făcut-o. Au existat şi multe anomalii la care trebuie să ne uităm, cu start-up-uri care au obţinut finanţare şi care apoi au fost vândute pe OLX, pe diverse alte platforme. Pe de altă parte, atragem atenţia că antreprenorii români au nevoie de mult mai mult decât finanţarea de la stat. Au nevoie de eliminarea birocraţiei, au nevoie să nu mai piardă zile din viaţă pe la ghişeele statului, au nevoie de stabilitate fiscală şi de o simplificare a hăţişului legislativ. Aş vrea să nu vă faceţi iluzii, stimaţi colegi politicieni, şi să ţineţi bine minte cu toţii - antreprenoriatul nu stă într-un program de finanţare de la stat, ci în crearea unei culturi că şi în România se poate, că e simplu să-ţi pui o idee de afaceri în aplicare, că nu trebuie să obţii tone de avize şi de autorizaţii de funcţionare, după care trebuie să stai luni de zile, timp în care îţi toci nervii pe la ghişee, faci tot felul de adrese, şi funcţionarii publici îţi spun sfidător că nu se poate. Aceasta este de fapt povestea multor oameni care încearcă zi de zi de zi să întreprindă în România şi care, până la urmă, se lasă păgubaşi. USR rămâne consecvent pe misiunea sa de susţinere a antreprenorilor români, care sunt coloana vertebrală a economiei româneşti şi care împreună cu angajaţii din mediul privat duc în spate povara crizei prin care trecem. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul Simionca, vă rog, Grupul PMP.
Ionuţ Simionca Da. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Start-up Nation e un program bine gândit sau cel puţin intenţiile au fost bune. Implementarea a fost destul de deficitară pentru că multe criterii de departajare n-au fost corecte. Vă dau un exemplu. Start-up Nation a fost gândit pentru cei care vor să înceapă în afaceri, care nu au foarte multă experienţă şi care ar vrea să aibă un prim pas cu un sprijin de la stat. Dar un criteriu de departajare era numărul de angajaţi. Vă daţi seama că pentru a accesa acest proiect, mulţi dintre tinerii antreprenori îşi angajau 4-5 oameni. Cum să începi o afacere din start cu 5 angajaţi? Mai ales când nu ai experienţă. Deci acest criteriu de departajare a fost deficitar şi n-a făcut altceva decât să transfere forţa de muncă de la o firmă mare, deci cine avea o firmă mare, un membru al familiei sau un prieten făcea o altă firmă şi transferau angajaţii de la o firmă la alta. Deci au făcut firme adiacente şi nu au creat locuri de muncă. Noi susţinem antreprenorii. Credem că trebuie susţinuţi şi prin alte proiecte. Şi vom vota acest proiect legislativ. Doar implementarea trebuie aranjată în aşa fel şi făcută în aşa fel încât să-i ajutăm pe cei care vor să înceapă un nou drum. Mai ales acum, în perioada de pandemie, când lumea e sceptică, oamenii sunt îngrijoraţi, nu ştiu ce pot să facă, multe afaceri sunt la pământ. Deci noi vom vota pentru acest proiect legislativ. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. Doamna Mînzatu Roxana, vă rog. Pe urmă liderul de grup al Partidului Naţional Liberal, domnul Roman.
Roxana Mînzatu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Start-up Nation este un program iniţiat de PSD în 2017, care şi-a dovedit rezultatele. În cele două ediţii derulate, aproape 20.000 de noi afaceri au fost lansate cu granturi de 44.000 de euro. Este în mod concret cel mai mare program de sprijinire a antreprenorilor debutanţi de după Revoluţie. Şi desigur că dacă colegii de la celelalte partide adresează critici acestui program este pentru că el a fost derulat, finanţat şi a ajuns la oameni. Ceea ce nu putem spune despre ceea ce se întâmplă astăzi în România. Astăzi, 27 mai, dacă un antreprenor care ar vrea să lanseze o finanţare cu bani nerambursabili, nu ar avea ce program să acceseze. Parlamentul, astăzi, este chemat să voteze îmbunătăţiri la Start-up Nation, în vederea lansării celei de-a treia ediţii, pentru că Guvernul PNL, din păcate, până astăzi, nu a fost în stare să pună nici măcar în consultare un ghid pentru Start-up Nation, ediţia a treia. După ce am auzit nenumărate critici la adresa acestui program, care, până la urmă, a finanţat şi celebrul robot Escu, cu care preşedintele Iohannis s-a lăudat în vizitele sale în spitale şi este un program PSD-ist care a finanţat un echipament de robotică cu care preşedintele Iohannis se lăuda, deci, după ce programul acesta a fost numit "pomanageală politică", a fost criticat luni de zile, iar la jumătatea lui 2020 nu avem nicio viziune a Guvernului actual cu privire la relansarea acestui program. Şi nici pe bani europeni nu avem niciun program de finanţare lansat, nici pentru companiile existente, cu vechime, nici pentru cei aflaţi la început de drum. Aşa încât - subliniind foarte clar că ceea ce aveţi în proiectul de lege de astăzi reflectă consultări cu mediul de afaceri, derulate de fostul ministru al IMM-urilor, Radu Oprea, am participat şi eu la consultările de la Braşov, criteriile de selecţie pe care le-am pus în lege sunt rezultatul propunerilor făcute de cei care au lucrat, au accesat Start-up Nation sau au dorit să acceseze - vă invit să votăm această lege, îl invit pe preşedintele Iohannis să o promulge cu celeritate şi Guvernul PNL şi Ministerul Economiei să pună de urgenţă pe site ghidul spre consultare şi să lanseze această sesiune. Pentru că astăzi, în România, după 3 ani în care s-au finanţat start-up-urile la dimensiuni care nu au mai fost, practic, văzute în România în ultimii 30 de ani, astăzi în România nu mai există nicio astfel de oportunitate. Ceea ce este extrem de bizar pentru o ţară condusă de un Guvern de dreapta. Vă mulţumesc. (În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
Florin Iordache Da. Domnul Roman, vă rog.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Doar câteva precizări. Partidul Naţional Liberal şi-a asumat în programul politic şi, ulterior, în Programul de guvernare, care a fost supus votului Parlamentului, înfiinţarea de distribuţii de gaze naturale prin ceea ce noi numim Programul Naţional de Dezvoltare Locală 3. Ca sursă de finanţare, aşa cum ştiţi foarte bine, stimaţi colegi, împreună am modificat o lege, anul trecut, în care am prevăzut ca banii rezultaţi din acele venituri din impozitarea resurselor din Marea Neagră să fie folosiţi nu doar spre petrochimie, ci şi spre acel fond de investiţii care finanţează distribuţii de gaze naturale. La ora actuală, Guvernul României discută foarte intens cu Comisia Europeană posibilitatea ca aceste lucrări de distribuţii de gaze naturale să fie finanţate din fonduri europene. E adevărat că nu există încă un acord scris, dar există un acord verbal, pentru ca pe exerciţiul financiar actual să avem o finanţare de 200 de milioane de euro pentru distribuţii de gaze naturale. Iar pentru viitorul exerciţiu financiar discuţiile de principiu se închid pe 800 de milioane de euro. Adică vom avea posibilitatea să folosim aproape un miliard de euro în distribuţii de gaze naturale. Şi am vrut să fac aceste precizări pentru a nu exista niciun fel de dubiu. Nu renunţăm la acest program, ni-l dorim foarte mult, e o prioritate a Partidului Naţional Liberal şi ne vom ţine de cuvânt. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Ultima intervenţie. Domnul preşedinte Iancu, vă rog.
Iulian Iancu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este de dorit, ne dorim foarte mult să extindem sistemele de distribuţie gaze. Acest lucru trebuia făcut din 2005. În 2001-2004 noi am dublat numărul de consumatori la gaze naturale, în România. De la data respectivă până astăzi nu a mai crescut numărul consumatorilor decât în procente foarte mici, adică sub 3%. Deci extinderea distribuţiilor de gaze este o necesitate. Din două motive - producţia proprie de gaze din România, care are şanse să ajungă la 460 de milioane de barili, adică să devenim unul dintre cei mai mari jucători, adică numărul 2 la nivelul Uniunii Europene. Dar trebuie să ştim - colegul meu a spus aici - se fac demersuri. Foarte bine că se fac. Însă sunt la nivel verbal. De ce sunt la nivel verbal? Pentru că s-a luat decizia, în cadrul Green Deal nu va fi susţinută nicio investiţie care se adresează petrolului, cărbunelui sau gazelor naturale. Şi au fost introduse şi gazele naturale şi nuclearul. Gazele naturale, pentru că sunt considerate un combustibil fosil şi în continuare au o contribuţie importantă la emisiile de dioxid de carbon. Dar există o şansă, stimaţi colegi, extraordinară pentru România. Acolo unde avem gaze, zăcământ, cap de erupţie, sondă de suprafaţă sau extremitatea, segmentul final al sistemului de transport sau sistemului de distribuţie, facem conversia în hidrogen, mergem mai departe cu conducte de polietilenă şi facem distribuţii de hidrogen din gaze naturale. Astăzi tehnologia este fezabilă, comparativă la preţ cu gazele naturale. Vă rog să priviţi la proiectul european care leagă, printr-o reţea finanţată 60% de Uniunea Europeană, Danemarca de Olanda şi pune în evidenţă zăcământul de la Groningen, ca model pentru celelalte state europene. Câte zăcăminte are România? Răspândite pe toată suprafaţa României. Avem 11.800 de kilometri de sistem de transport, 22.000 de kilometri de distribuţie, deci putem să ne aşezăm la capăt şi să-i alimentăm cu hidrogen. Şi suntem exact ce vrea Europa peste 40,50,60 de ani. Noi putem intra în acest program de acum şi nimeni nu va mai spune că nu suntem cu energie verde 100%. Aceasta este abordarea corectă, după părerea mea. Şi asta nu împiedică demersurile pentru acest an. Dar să nu ne creăm iluzii. Dimpotrivă, să fim destul de aplicaţi şi deştepţi şi să susţinem de pe acum aceste tehnologii de conversie a gazului metan în hidrogen.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Avem 13 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt. De la 2 la 13, intervenţii? Nu. La anexe, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.