Florin Iordache Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi, să putem începe. Continuăm lucrările, dragi colegi. Potrivit ordinii de zi şi a programului, începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 70 de deputaţi. Potrivit art. 187 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu. Biroul permanent a hotărât următoarele: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, la început şi la finalizarea dezbaterilor, pentru dezbateri luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat. Timpul maxim alocat se prezintă astfel: Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Rog liderii de grup - mi-au adus o parte - lista colegilor care vor interveni. Pentru început, îl invit pe domnul deputat Andrei Pop, PSD, pentru citirea moţiunii simple. Vă rog, domnule deputat.
Andrei Pop Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Distinse domnule ministru, Voi da citire moţiunii simple adresate ministrului de finanţe. "Virusul Cîţu" a infectat economia naţională! Mai nociv decât efectele pandemiei, mai contagios decât coronavirusul şi mai letal decât maladia COVID-19, "Virusul Cîţu" a distrus aproape complet economia naţională! După aproape două luni de stare urgenţă, după nenumărate bâlbe, amânări şi rectificări de acte normative, Ministerul Finanţelor s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri de sprijin eficiente pentru economie! Sondajele de opinie arată că 70% din populaţie consideră că România ar fi putut evita efectele negative din economie, produse de pandemia de coronavirus, dacă Ministerul Finanţelor ar fi luat din timp măsuri eficiente pentru sprijinirea agenţilor economici. Mai simplu spus, 70% dintre români consideră că ministrul Cîţu este un dezastru pentru economie. Ce blestem pe această ţară ca, în cele mai grele momente, economia ei să fie condusă de cel mai dezastruos ministru al finanţelor din istoria României! În cele 6 luni de guvernare şi în cele peste 50 de zile de la instituirea stării de urgenţă nu s-a luat nicio măsură pentru evitarea dezastrului. Nicio măsură pentru protejarea puterii de cumpărare, pentru menţinerea nivelului de trai. Nicio măsură activă pentru stimularea economică a antreprenorilor din România. Niciun plan economic de redresare. Ministrul Cîţu ne spune că încă lucrează la el! Niciun pachet de stimuli fiscali şi economici! Nicio viziune de politică fiscal-bugetară care să îndrepte resursele financiare către economie, prin măsuri active! Niciun român nu şi-a putut amâna rata la credit fără dobândă la dobândă! În această chestiune, ministrul finanţelor s-a comportat ca un cămătar! Va rămâne în istorie cu titlul "Ministrul Dobândă la Dobândă"! Niciun român nu şi-a putut amâna şi reeşalona plata facturilor la utilităţi, pentru că partidul domnului Cîţu a primit ordin să atace legea PSD la Curtea Constituţională! Nicio măsură pentru protejarea locurilor de muncă. Singura măsură a fost una pasivă, de a trimite oamenii în şomaj tehnic, şomaj care nu a fost plătit nici după o lună şi jumătate de la instituirea stării de urgenţă. Aflăm că va înceta şi aceasta după 15 mai. Niciun IMM nu a primit capital de lucru, pentru că actele normative au fost mult întârziate, iar platforma IMM Invest s-a blocat din prima zi de funcţionare. Guvernul PNL le spune oamenilor să stea în casă pentru a se feri de pandemie, dar nimeni de la Guvern sau din Ministerul de Finanţe nu ia în calcul că două treimi dintre români nu au economii. Vor sta în casă şi vor muri în casă! Dar nu de coronavirus, ci de sărăcie! În perioada în care toate statele din Uniunea Europeană au alocat miliarde de euro, până la 10%-15% din PIB, pentru a-şi salva economiile naţionale, în România, Ministerul Finanţelor s-a chinuit o lună şi jumătate, fără succes, să dea drumul la un site! Un site unde ar fi trebuit să se înscrie IMM-urile pentru a obţine un firav sprijin guvernamental. A dat vina pe hackeri, pe spioni, pe greaua moştenire şi, cum era de aşteptat, pe PSD! În final, s-a dovedit că singura cauză a eşecului a fost doar propria sa incompetenţă! O bătaie de joc la adresa antreprenorilor români! Referatul pentru punerea în funcţiune a site-ului a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 27 aprilie, la 3 luni după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat stare de urgenţă în legătură cu pandemia de coronavirus! Deşi a preluat o economie în creştere, cu un deficit bugetar mic şi cu un nivel redus al datoriei publice ca pondere în PIB, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a adus ţara la sapă de lemn cu mult înainte de venirea pandemiei! După ce anul trecut a majorat deliberat şi în mod iresponsabil deficitul bugetar, pentru a plăti clientela de partid, anul 2020 a început cu servirea unor interese private, fără nicio justificare economică şi în opoziţie cu interesul naţional. Scutirea de taxe a sistemului bancar nu a condus la scăderea dobânzilor pentru creditele populaţiei şi ale antreprenorilor din România. Scutirea de taxe a sistemului energetic şi eliminarea unor plafoane care protejau populaţia nu au condus la scăderea facturilor pentru cetăţeni. Eliminarea obligaţiei angajatorilor de a plăti contribuţii pe contractele part-time la nivelul salariului minim nu a generat creşterea salariilor, ci a încurajat exploatarea abuzivă a forţei de muncă şi creşterea evaziunii în domeniul muncii, cu efecte extrem de nocive pentru pensiile pe care le vor obţine mai târziu angajaţii de astăzi. Niciuna dintre aceste măsuri nu a generat creştere economică! Niciuna dintre aceste măsuri nu a adus mai mulţi bani în buzunarele cetăţenilor! Şi nici mai mulţi bani la bugetul de stat! Dimpotrivă, după primul trimestru din 2020, bugetul ţării are o gaură, reală, nu inventată, de 12 miliarde lei! Doar în 2020, ministrul Cîţu a îndatorat România cu 35 de miliarde de lei! Scuza permanentă a ministrului Cîţu pentru tot ce merge prost în economie este, desigur, "greaua moştenire". Toate aberaţiile, toate rateurile, toate loviturile date economiei, toată indolenţa şi lipsa de măsuri pentru sprijinirea economiei, toate, absolut toate sunt puse pe seama "grelei moşteniri". Există, însă, o mare eroare logică în toată această teorie a arătatului cu degetul spre cei care au guvernat înainte - "Teza Grelei Moşteniri". Aceasta ar fi stat în picioare doar dacă înainte ar fi fost mai rău, iar acum este mai bine! În caz contrar, dacă înainte a fost mai bine decât este acum, înseamnă că moştenirea a fost bună, nu grea, cum se plânge ministrul Cîţu! Analiza guvernării PNL ne arată că la toate capitolele, de sus până jos, oamenii şi firmele trăiesc mai rău decât în Guvernarea PSD. Oriunde pui degetul pe datele economice şi sociale ale României, îţi sare în ochi dezastrul! Realitatea este cea mai dură confirmare a catastrofei economice care s-a produs în primele 6 luni de guvernare a PNL. Guvernul şi-a pierdut credibilitatea atât pe piaţa românească, cât şi pe pieţele externe. Acest lucru nu poate fi pus pe seama PSD! E vorba de încrederea investitorilor în acest Guvern, în ceea ce a făcut şi în ceea ce urmează să facă sau să nu facă! Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, ne spunea cândva că face împrumuturi mari pentru că are credibilitate şi poate obţine dobânzi mai mici. Vedem însă că băncile din România nu mai împrumută Guvernul nici la dobânzi mari! Se gândesc de 10 ori înainte de a-i mai acorda împrumuturi ministrului Vasile Cîţu! Din 10 cereri de împrumut, 3 sunt refuzate de către bănci! Asta rezultă din datele prezentate de Banca Naţională! Iar pe pieţele externe, neîncrederea este şi mai mare! Randamentul la obligaţiunile pe 10 ani a ajuns acum o lună la 6,1%! Acumularea în creştere de datorie publică şi de datorie externă, concomitent cu perspectiva unui derapaj major al deficitului bugetar, cu mult peste nivelul datelor estimate în ţările din regiune, a generat deteriorarea percepţiei investitorilor şi a pieţelor financiare faţă de capacitatea României de a-şi onora obligaţiile de plată. Acest fapt este dovedit, de exemplu, de evoluţiile cotaţiilor CDS aferente obligaţiunilor emise de România, care continuă trendul ascendent şi se situează la cel mai mare nivel din ultimii 4 ani. Agenţiile de rating au comunicat deja o depreciere a perspectivei de rating de ţară a României, de la stabil la negativ, iar asta nu poate fi pusă pe seama grelei moşteniri! Ratingul de ţară este o estimare care se referă la viitor, nu la trecut! Argumentul experţilor agenţiilor de rating se referă exclusiv la contraperformanţa actualului Guvern! Nesustenabilitatea deficitului bugetar şi creşterea accelerată a datoriei publice sunt motivele pentru care România nu mai prezintă încredere pe pieţele financiare, iar investitorii anticipează o reducere şi mai severă a ratingului de ţară în perioada următoare. În timp ce Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială sau Comisia Europeană ne spun că va fi rău în România, ministrul finanţelor pare a trăi într-un delir fără sfârşit, anunţându-ne că "urmează lucruri fantastice pentru români"! Singurele lucruri "fantastice" care ne aşteaptă sunt recesiunea, şomajul, inflaţia, falimentul şi sărăcia! Cu ochii pe sondaje şi cu gândul la viitoarele alegeri, domnul ministru Cîţu prezintă românilor o realitate mult cosmetizată, cu ruj strident şi farduri groase. Ne spune că deficitul va creşte doar puţintel, de la 3,6%, estimat iniţial, la doar 6,7%, în condiţiile în care organismele financiare internaţionale ne spun că va fi cel puţin 9%, iar Consiliul Fiscal estimează că va depăşi 10% din PIB! La rectificarea bugetară, în estimările înfrumuseţate ale ministrului Cîţu, reducerea veniturilor bugetare ar fi de numai 23 de miliarde de lei faţă de bugetul aprobat, în condiţiile în care, în perioada ianuarie-martie, deci înainte de a intra în stare de urgenţă, veniturile bugetare erau deja mai mici cu 12 miliarde de lei! Guvernul estimează o cădere economică de doar -1,9%, în timp ce Consiliul Fiscal ne anunţă că va fi -9%. Tot Consiliul Fiscal ne spune că necesarul de finanţare al României pentru acoperirea găurilor pe care le face ministrul Cîţu în economie va fi de 144 de miliarde de lei, cu peste 50 de miliarde mai mult decât ne spune Ministerul Finanţelor! Rând pe rând, FMI, agenţiile de rating, Comisia Europeană şi analiştii financiari au atras atenţia asupra iluziilor economice pe care le vinde ministrul finanţelor. Estimările acestor instituţii sunt de 4 ori mai pesimiste decât cele vânturate în scop electoral de ministrul Florin Cîţu. Dar nici să ne mintă nu reuşeşte prea bine ministrul finanţelor! Se încurcă în minciuni! Azi ne spune una, mâine alta, exact pe dos! Azi ne spune că economia românească îşi va reveni cel mai rapid în Uniunea Europeană, mâine ne spune că sunt probleme cu plata pensiilor şi a salariilor! Din păcate, starea economică a României nu este nici pe departe într-o culoare atât de roz pe cât ne-o prezintă domnul ministru. Faţa economiei româneşti de sub fardurile groase întinse de Florin Cîţu este mult mai urâtă decât ni se prezintă. În fiecare zi cu Florin Cîţu la Finanţe, România pierde 600 de milioane de euro! Avem deja un milion de români în şomaj, iar Consiliul Fiscal estimează că până la finalul anului vom ajunge la un milion şi jumătate de şomeri! Se şterge cu buretele toată creşterea puterii de cumpărare care s-a realizat în Guvernarea PSD. Pe acest drum al pierzaniei, România va avea în 2020 o cădere de 9%, un deficit bugetar de peste 10% din PIB, aşa cum arată datele Consiliului Fiscal. Avem deja cu 20 de miliarde de lei mai puţin la venituri şi cu 12 miliarde de lei în plus la cheltuieli, înainte de a se fi luat măcar o singură măsură de sprijinire a economiei, a firmelor şi a populaţiei în contextul crizei de coronavirus! În luna martie, chiar când începea starea de urgenţă, aveam deja un deficit de 1,7% din PIB, cu o diferenţă între cheltuieli şi venituri de 18 miliarde de lei! Este cel mai mare derapaj în finanţele publice la luna martie din ultimii 30 de ani. Iată câteva exemple, pentru a înţelege cât de gravă este situaţia: Martie 2019 - deficit de 0,54% din PIB; Martie 2018 - deficit de 0,47% din PIB; Martie 2017 - excedent 0,18% din PIB; Martie 2016 - excedent 0,4% din PIB; Martie 2015 - excedent 0,7% din PIB. Deficitul bugetar în cele 5 luni de guvernare PNL - noiembrie 2019-31 martie 2020 - este de 38 de miliarde de lei. Este egal cu deficitul pe 11 luni din anul 2019 şi cu 40% mai mare decât deficitul pe tot anul 2018! Este dovada clară că România a intrat în criză bugetară încă dinainte de criza coronavirus! Ministrul Cîţu şi-a bătut joc de tot efortul din guvernarea social-democrată de a reduce ponderea datoriei ca procent din PIB. Faţă de 2016, când datoria era 37,2% din PIB, anul trecut, în octombrie, ajunsesem la 34,6% din PIB. Aveam a şasea cea mai mică datorie ca pondere în PIB din Uniunea Europeană! În plus, PSD lăsase o rezervă financiară în Trezorerie de 5,2 miliarde de euro. Asta e moştenirea pe care a lăsat-o PSD! Ministrul Cîţu nu doar că a anulat tot acest efort, dar ne-a dus cu datoria publică într-o stare cu mult mai rea decât a fost vreodată. Agenţiile de rating ne spun că nivelul datoriei României va ajunge în acest an la 43% din PIB. Anul trecut, ministrul Cîţu ne spunea că s-a împrumutat pentru a plăti din datoriile statului către mediul de afaceri. Ne-a spus că le-a plătit pe toate, atât TVA-ul care trebuia rambursat, cât şi concediile medicale către firme. Dacă toate aceste datorii s-au stins în 2019, pentru ce a mai împrumutat ministrul Cîţu 35 de miliarde de lei în primele 4 luni ale anului? Adică 21 de miliarde de lei de pe piaţa internă şi alte 3 miliarde de euro de pe piaţa externă? Pe ce s-au dus aceşti bani? Că încă nu s-a dat nimic pentru sprijinirea firmelor şi a populaţiei afectate de efectele negative ale pandemiei! Într-un dialog cu Consiliul Fiscal, Comisia Europeană a observat că există un gol de finanţare a datoriei publice de 53 de miliarde de lei, adică 5,1% din PIB. Este vorba de nevoia de bani pentru a acoperi deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei publice scadente în acest an. Comisia Europeană - nu PSD sau alt partid din opoziţie! - ne avertizează asupra imposibilităţii procurării acestor bani, chiar în ipoteza folosirii în întregime a rezervei de 5 miliarde de euro din buffer. Mai simplu spus, Comisia Europeană ne avertizează că riscăm să intrăm în incapacitate de plată! Şi ştim bine ce se întâmplă atunci când un stat ca România intră în incapacitate de plată! Ne-o aminteşte tot Comisia Europeană - ne vom confrunta cu "probabilitatea foarte ridicată a apelării la un program de ajustare şi finanţare". Altfel spus, este foarte probabil ca din cauza acestei catastrofe economice, produsă de ministrul Cîţu în primele 6 luni de guvernare, România să fie nevoită să intre sub supravegherea FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale. Iar românii ştiu bine ce înseamnă acest lucru - austeritate, strânsul curelei şi generaţii de sacrificiu! Asta auzeam tot timpul atunci când România era sub supravegherea Fondului Monetar Internaţional, tot în timpul unei guvernări de dreapta! Există, aşadar, un şir lung de recorduri negative, de derapaje economice şi de indicatori depreciaţi care descriu destul de clar activitatea catastrofală de până acum a Ministerului Finanţelor şi a ministrului său, Florin Cîţu! Picătura care a umplut paharul şi a determinat depunerea prezentei moţiuni simple se numeşte IMM Invest. Pe 17 aprilie 2020, ministrul Cîţu ne anunţa cu surle şi trâmbiţe următorul lucru. "Azi, la ora 10,00, am început cel mai amplu program de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, IMM Invest. Printr-un singur click şi completarea unui formular, întreprinderile mici şi mijlocii din România au azi acces la credite pentru investiţii şi capital de lucru garantate cu până la 90%. (...). Intrăm cu acest program în etapa a doua, etapa de repornire a economiei". Există, însă, un proverb românesc care se potriveşte foarte bine în acest caz - "La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!" Ştim bine ce s-a întâmplat! Access Denied! Acesta a fost răspunsul primit de IMM-urile româneşti, care aşteptau de mai bine de o lună măcar o măsură de sprijin din partea Guvernului! Marea relansare economică anunţată de Florin Cîţu s-a dovedit un mare fâs! Platforma IMM Invest s-a blocat în câteva ore şi aşa a rămas timp de 11 zile. Ceea ce trebuia să fie un mesaj puternic pentru relansarea economiei s-a transformat într-un simbol al neputinţei actualului Guvern PNL. În loc să-şi asume bărbăteşte eşecul lamentabil, în loc să trimită Corpul de Control al Ministerului Finanţelor Publice pentru a vedea de ce nu merge site-ul, care e compania care l-a creat, cum s-a câştigat licitaţia, Florin Cîţu a făcut singurul lucru la care se pricepe - să dea vine pe oricine altcineva, numai pe el nu! Iniţial au fost hackerii, apoi spionii ruşi şi, desigur, PSD-iştii. Delirul cu care ministrul a tot încercat să dea vina pe altcineva a culminat cu momentul în care acesta a acuzat social-democraţii că prin prezenta moţiune încearcă să oprească programul IMM Invest! Însă acuzaţia avea o eroare logică la fel de mare ca ridicolul de care s-a acoperit! Pentru a opri ceva, trebuie ca acel ceva să existe! Nu poţi opri ceea ce nu funcţionează! Or, moţiunea simplă a fost determinată tocmai de faptul că aplicaţia nu funcţiona! În plus, ministrul a uitat, probabil, că programul IMM Invest a fost legiferat chiar în guvernarea PSD, prin O.U.G. 110 din anul 2017. Deci, contrar acuzaţiei sale, programul există acum datorită PSD. Inclusiv Notificarea Comisiei Europene pentru schema de ajutor de stat a fost transmisă în timpul guvernării PSD! Singurul lucru pe care l-a făcut actualul ministru al finanţelor a fost să copieze programul PSD. Dar nici măcar acest lucru nu i-a ieşit bine, pentru că l-a copiat prost! În loc să devină un sprijin real pentru IMM-urile lovite de pandemia de coronavirus, programul s-a transformat într-un instrument birocratic, în care regula jocului nu o face statul, ci băncile şi regulile prudenţiale pentru acordarea creditelor. Ajutorul clamat prin propaganda deşănţată a ministrului s-a transformat în potenţial sprijin doar pentru "12.000-13.000, maximum 15.000 de IMM-uri bancabile", după spusele aceluiaşi incompetent ministru. Adică doar 2,5% din cele peste 600.000 de IMM-uri care încă mai existau în România! Eşecul lansării IMM Invest este edificator pentru întreaga activitate a Ministerului Finanţelor sub conducerea ministrului Florin-Vasile Cîţu. Cu "ochiul" la alegerile viitoare, ministrul Vasile Cîţu a "strecurat", în rectificarea pentru pandemie, un miliard de lei la Ministerul Dezvoltării, sumă care va fi distribuită după criterii electorale către primarii PNL, la fel cum s-a întâmplat şi cu sumele de anul trecut care au forţat creşterea artificială a deficitului bugetar. Singura realizare notabilă a ministrului finanţelor este angajarea prietenilor pe principiul P.C.R. - pile, cunoştinţe, relaţii -, pe salarii ofensatoare, pe banii ţării, pe banii cetăţenilor sărăciţi de pandemie. După ce şi-a numit prietenul la conducerea Fondului Naţional de Garantare şi Contragarantare IMM, a relansat o schemă de ajutor de stat care a existat din 2017, IMM Invest, pentru care a acordat un plafon istoric de 3,3 miliarde de euro garanţii. Dar, surpriză! Aceşti bani nu merg în economie! Banii merg în garanţii de stat la creditele acordate firmelor obligate să apeleze la finanţare în contextul pandemiei. Iar ceea ce trebuie să ştie contribuabilii români e că, din contribuţiile lor, prietenii domnului Cîţu primesc bonusuri pentru fiecare garanţie acordată! La fel şi preşedintele Fondului - primeşte bonusuri pentru garanţii din pix. Care este justificarea pentru aceste bonusuri? Care este meritul prietenilor lui Cîţu? Pentru ce sunt premiaţi? Care e "performanţa răsplătită" în a da şi a garanta credite pe care firmele le vor oricum, în condiţiile vitrege provocate de actuala pandemie? Prietenii domnului Cîţu au câştig asigurat! Cei care pierd sunt statul şi antreprenorii! Dacă un credit devine neperformant, Cîţu plăteşte imediat băncilor contravaloarea creditului, din banii bugetului de stat! Abia ulterior, statul va încerca să-i recupereze de la agentul economic, dacă va mai rămâne ceva de recuperat! Iar, prin această acţiune, statul va băga antreprenorul în faliment. Când se afla pe băncile din opoziţie, ministrul cerea cu insistenţă aplicarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă, o lege de care a uitat cu totul când a ajuns la guvernare şi a dat drumul angajărilor pe pile. Fără concursuri, fără planuri de management, doar pe prietenie şi pe clientelă, pe salarii mai mari decât 100 de pensii minime! Iar calitatea managementului s-a văzut cu uşurinţă în eşecul lansării IMM Invest! Programul IMM Invest propus de social-democraţi în 2017 avea exceptate de la garanţiile guvernamentale câteva domenii de activitate economică - intermedierile financiare şi asigurările şi tranzacţiile imobiliare. Ministrul Florin Cîţu a introdus aceste domenii printre cele eligibile, iar printre firmele care au depus cereri de finanţare au apărut şi IFN-uri. E moral? E legal? Oare se va autosesiza cineva? Din păcate, pentru antreprenorii oneşti din România, măsurile de sprijin promise de Guvernul PNL vin prea târziu, sunt prea puţine şi greu spre imposibil de accesat. Fiecare paragraf din această moţiune simplă ar justifica suficient o demisie din partea ministrului Florin-Vasile Cîţu. Fiecare alineat din această moţiune arată câte o eroare de management făcută de acest ministru care falimentează România. Pentru economia României, ministrul Cîţu s-a dovedit mult mai nociv decât orice pandemie! Amanetarea finanţelor ţării trebuie să înceteze ! România trebuie salvată de "virusul Vasile Cîţu"! Ministrul Cîţu trebuie să plece! (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. În continuare, îl invit pe domnul ministru Florin Cîţu, ministrul finanţelor publice, Vă rog, aveţi cuvântul.
Florin Iordache Începem dezbaterile. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Alfred Simonis, liderul grupului PSD. Vă rog. Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Lucian- Ovidiu Heiuş.
Alfred - Robert Simonis Mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte complicat de vorbit după un astfel de discurs, foarte greu de înţeles cum poate fi aplaudat un astfel de discurs, chiar şi de colegii de partid. Am văzut astăzi un politician, un personaj parcă în sevraj, care afirmă că a dat el 300 de milioane de lei, de la el de acasă, care vorbeşte de România care "nu mai e a voastră" şi "e acum a noastră". Nu, domnule ministru, nu e nici a noastră, nici a voastră, România e a românilor! Am auzit vorbindu-se despre faptul că ar trebui urmăriţi penal toţi cei care critică acest Guvern. Domnule, când v-aţi făcut ultimul control?! Am auzit, de asemenea, vorbind despre Comisia Europeană, care apreciază succesul înregistrat de acest Guvern. Oameni buni, Comisia Europeană tocmai spune că vom înregistra o scădere de 6% şi un deficit bugetar estimat de 9,5%. L-am auzit pe cel care a vorbit înaintea mea spunând că am făcut legi aberante, prin care am mărit alocaţiile. Domnule, aţi lipsit din România în perioada asta! Domnule Cîţu, am remarcat în ultima perioadă că sunteţi extrem de viteaz, şi această vitejie se manifestă mai ales atunci când sunteţi în spatele unui monitor şi aveţi o tastatură în faţă, pentru că, atunci când a trebuit să vă dovediţi tăria de caracter, aţi bătut recordul lui Usain Bolt, fugind la Cotroceni pentru a vă depune mandatul. Aţi fugit ca un laş, cu zece minute înainte de a fi învestit prim-ministru! Asta, în plină criză COVID-19. Apropo de cât de viteaz sunteţi din spatele monitorului. Vreau să vă spun ceva şi nu îmi place că fac asta. Am învăţat de copil să nu critic niciodată înfăţişarea unui om şi nici numele unui om, pe simplul motiv că nu e vina lui nici că arată cum arată, nici că-l cheamă cum îl cheamă, în general. Astăzi n-am să mă refer la înfăţişarea dumneavoastră, în schimb, pentru că aţi avut neruşinarea de a face glume pe seama numelui meu, am să vă adresez o întrebare. Cât de rupt de realitate trebuie să fiţi să râdeţi cumva de numele meu, pe mine chemându-mă Simonis, atunci când te cheamă Vasile Cîţu?! Pare că nu e logic, ceva nu e în regulă! Revenind. Cum e posibil ca după actul de laşitate din Parlament să mai rămâneţi ministru de finanţe?! Cum e posibil ca unul care a fost dat afară de la o bancă pentru atac speculativ pe moneda naţională să fie cel mai capabil liberal să gestioneze resursele ţării?! Cum e posibil, Dumnezeule, ca în plină pandemie de coronavirus România să aibă un ministru al finanţelor care afirmă cu seninătate că sănătatea nu este o prioritate. Şi a spus asta - se poate verifica! Cum să tăiaţi 23% din bugetul Ministerului Sănătăţii, în plină criză sanitară mondială?! Cum să împrumutaţi 55 de miliarde, să vă tot plângeţi că nu aveţi bani, cum să ajungeţi în situaţia ingrată să vă refuze până şi băncile, ale căror interese le protejaţi din ziua întâi de mandat?! Mă aşteptam să fiţi profesionist, să veniţi aici nu să faceţi un raport de prim-ministru, pentru că aţi fugit când aţi avut ocazia să serviţi această ţară şi să veniţi şi să ne explicaţi, să fiţi profesionist - vorba lui Dinică. Să veniţi aici, la tribună, să le spuneţi românilor cu câte mii de euro îi veţi îndatora până la finalul anului? N-aţi făcut-o şi vă spun eu. Fiecare român trebuie să plătească deja 1.100 de euro! 1.100 de euro pentru incompetenţa dumneavoastră, ca să finanţeze deficitul uriaş cât planeta Marte, atât de cunoscută dumneavoastră, de pe care vă vin marţienii care vă tot atacă şi nu vă lasă să faceţi lucruri bune pentru români. Marţienii, hackerii şi spionii ruşi, toţi ăştia care nu vă lasă să fiţi filantrop şi să daţi credite IMM-urilor cu 0% dobândă... Am zis filantrop? Am greşit! Am vrut să zic "pilantrop", de la pile, pentru că aşa se cheamă când dai credit IFN-ului colegului de partid Robert Sighiartău cu dobândă 0, care, la rândul lui, să împrumute cetăţenii români cu 600% dobândă! Împreună cu gaşca de la PNL aţi dat tun după tun în plină pandemie şi presa a relatat pe larg despre acestea. Aţi pus pe butuci toată economia şi nu aveţi niciun plan concret de revenire, doar bani către clientela politică. Am observat că aţi dat o amnistie fiscală. Vă amintiţi ce spuneaţi anul trecut? Citez eu din dumneavoastră. "Amnistia fiscală reprezintă un tun de 89,1 miliarde pentru sinecurişti". Pentru cine e tunul PNL, domnule ministru? Sinecuriştii sunt ai dumneavoastră? Mă aşteptam să veniţi aici şi să le spuneţi românilor adevărul, cât va fi scăderea economică. Aud că sunteţi destul de optimist, însă aveţi un necaz mare cu marţienii de la FMI, Comisia Europeană şi Consiliul Fiscal. Toţi au spus că sunteţi un habarnist şi că prăbuşirea economică va fi groaznică. Nu aţi fost în stare să alocaţi nici măcar banii la timp pentru a se plăti şomajul tehnic, iar amărâtul acela de site IMM Invest, după o naştere grea, este un eşec total, cu excepţia lui Robert Sighiartău, care a putut să ia bani liniştit de acolo. Apropo, bani de pensii şi salarii mai aveţi? Cu cât vor creşte pensiile până la urmă, pentru că, în pofida a ceea ce spune Comisia Europeană, ne-aţi tot spus că aveţi creştere economică. Sau aveţi de gând să le tăiaţi şi pe astea? Domnule ministru, adevărul este că faceţi parte dintr-un Guvern trist, iar dumneavoastră sunteţi cel mai trist membru al acestui cabinet, în condiţiile în care din cabinet face parte şi Grindă, colegul dumneavoastră. Un guvern trist care are un singur obiectiv, şi anume să-şi acopere hoţiile făcute în achiziţii, dând vina non-stop pe greaua moştenire, în condiţiile în care azi, mâine sunt şapte luni de când aţi preluat frâiele ţării. Domnule ministru, noi, de la PSD, nu punem la suflet nici mizeriile pe care ni le-aţi adresat, nici ameninţările ieftine şi josnice pe care le-aţi adresat Parlamentului României, dumneavoastră fiind şi parlamentar, printr-un accident. Nu punem la suflet! Am făcut noi un program economic şi social cu măsuri clare, ferme, care pot reporni rapid economia. Dumneavoastră, Guvernul şi preşedintele nu aţi fost în stare de nimic timp de două luni de zile de stare de urgenţă. Vi-l dăm noi la cheie, trebuie doar să-l puneţi în practică. Este discutat şi agreat de toată lumea. Evident, nu dumneavoastră să-l puneţi în practică, pentru că această moţiune va trece miercuri de votul Camerei Deputaţilor, iar dumneavoastră, aşa cum doresc mai bine de 75% dintre români, veţi fi demis de urgenţă din acest guvern şi va trebui ca acest program, pe care vi-l pun la dispoziţie până la finalul şedinţei - îl am în bancă - să-l daţi viitorului ministru al finanţelor. Stimaţi colegi, vă mulţumesc. Domnului Cîţu nu-i mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit în continuare pe domnul deputat Lucian-Ovidiu Heiuş. Se pregăteşte domnul deputat Claudiu Năsui, de la USR.
Lucian-Ovidiu Heiuş Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor, Am citit cu atenţie textul moţiunii şi trebuie să spun că am recunoscut imediat pasaje scrise în stilurile inconfundabile ale unor foşti miniştri din ultimele guverne PSD, care nici măcar într-un text oficial nu şi-au înfrânat pornirile şi limbajul colorat, crezând că aşa vor atrage simpatia românilor sau că minciuna va ţine loc de adevăr. Frustrările dumneavoastră, domnilor, nu ţin loc de competenţă. După principiul "Gura păcătosului adevăr grăieşte", oricine citeşte textul moţiunii poate să constate că el este de fapt o carte neagră a guvernărilor PSD, o autocritică destul de reuşită a guvernărilor PSD în perioada 2016-2019 şi o descriere corectă a dezechilibrelor economice majore pe care le-aţi creat prin modelul economic prociclic pe care l-aţi pus în practică. În acest context economic dificil, Partidul Naţional Liberal a avut curajul să preia guvernarea, iar voi, cei care astăzi semnaţi moţiunea, aţi răsuflat uşuraţi, ştiind în ce situaţie aţi lăsat ţara. Pentru rigoarea demersului, cei care au elaborat textul ar fi trebuit să dea dovadă de un gram de profesionalism şi de onestitate şi să scrie în text şi următoarele informaţii. 1. La cât a dus Guvernul PSD deficitul bugetar în anul 2019, deşi ne aflam într-un context economic favorabil, când ţara trebuia pregătită pentru situaţii dificile. 2. La ce valoare se ridicau plăţile neachitate de Guvern către mediul privat în toamna lui 2019 - şi aici mă refer la rambursări de TVA, facturi restante pentru proiecte de investiţii, concedii medicale neplătite de luni de zile. 3. Cât de jos au fost duse cheltuielile cu investiţiile în PIB şi cum România a ajuns campioana europeană a creşterii preţurilor, timp de trei ani, sub guvernările PSD? Îl acuzaţi pe domnul ministru Cîţu că s-a concentrat mai mult pe munca din minister, pe consolidarea finanţelor publice, pe găsirea de soluţii economice şi repararea stricăciunilor făcute de PSD. Asta da, critică! S-o mai faceţi! Spuneţi că noi, liberalii, acuzăm greaua moştenire. Nimic mai fals! Nu ne-am plâns niciun moment de situaţia pe care am găsit-o, pentru că ştiam ce aţi lăsat în urmă. De aproape trei ani tot spunem că luaţi măsuri greşite şi că duceţi economia României într-o fundătură. Cât aţi fost la guvernare nu aţi luat măsuri de consolidare economică, ci aţi lovit în temelia stabilităţii economice. Este motivul pentru care, în anul 2019, organismele internaţionale spuneau despre România că este ţara cea mai vulnerabilă în faţa unei posibile crize economice, şi astăzi, domnilor, ne aflăm în plină criză economică. Trebuie să mai remarc un lucru. În perioada cea mai grea a crizei sanitare şi economice, adică în lunile martie şi aprilie, nu-mi aduc aminte să fi auzit vocile vreunuia dintre semnatarii moţiunii de astăzi. Cu toţii aţi dispărut din peisajul public, ştiind că situaţia economică este dificilă, ştiind ce aţi lăsat în urmă şi că numai o minune ar putea salva economia de la o cădere economică abruptă. Acum, când Guvernul liberal şi ministrul finanţelor, Florin Cîţu, au făcut situaţia relativ gestionabilă, imediat v-a apărut şi vocea, şi îndrăzneala, deşi voi sunteţi vinovaţi pentru că ţara a intrat complet nepregătită în această criză. Oricum, dumneavoastră, semnatarii acestei moţiuni aţi demonstrat că în plină criză sanitară şi economică aveaţi o cu totul altă agendă politică, cu alte priorităţi decât ceea ce avea nevoie România. Voi aveaţi soluţii pentru autonomii teritoriale, pentru schimbarea regulilor privind folosirea limbii în administraţie, mai modificaţi regimul incompatibilităţilor sau să stabiliţi alegerile la sfântu-aşteaptă, dar nu aţi furnizat nicio soluţie decentă pentru relansarea activităţii economice în prezent şi în perioada imediat următoare. Am înţeles, în schimb, din textul moţiunii, că nu regretaţi niciun moment faptul că aţi adoptat ordonanţa lăcomiei, toxica Ordonanţă nr. 114, ci chiar sunteţi nostalgici după ce Partidul Naţional Liberal a eliminat acele măsuri nocive. Mai mult, ne spuneţi că, dacă aţi avea posibilitatea, aţi reintroduce imediat toate textele eliminate de Partidul Naţional Liberal, taxe suplimentare pe sectorul comunicaţiilor, taxe pe sectorul energetic, pe sistemul financiar, aţi reinventa suprataxarea contractelor cu timp parţial de muncă şi aţi reintroduce acciza suplimentară la carburanţi. E bine că sunteţi consecvenţi în a lua măsuri împotriva intereselor economice ale cetăţenilor. Este grav, în schimb, că nu aţi înţeles nimic din răul pe care l-aţi făcut timp de trei ani. Cu toate acestea, este bine că spuneţi, cu subiect şi predicat, că încă susţineţi aceleaşi măsuri dăunătoare care au lovit în investiţiile private din România, în competitivitatea agenţilor economici români şi care au deteriorat puterea de cumpărare a cetăţenilor. Aşa vor şti şi românii la ce să se aştepte de la PSD în viitor. Demonstraţi că nu v-aţi schimbat cu nimic direcţia, chiar dacă v-aţi schimbat liderii. Spuneţi în textul moţiunii, aproape la fiecare propoziţie, că Guvernul nu a făcut nimic în perioada acestei crize când, chiar în urmă cu o săptămână, Guvernul şi-a respectat obligaţia şi a transmis preşedintelui Camerei un raport amănunţit asupra tuturor acţiunilor şi măsurilor întreprinse de Guvern. Aşadar, Guvernul a făcut ceea ce voi nu aţi făcut niciodată, adică să daţi socoteală Parlamentului, în mod corect, asupra întregii activităţi. Apoi, dacă tot spuneţi că Guvernul nu a făcut nimic, vă rog să-i întrebaţi acest lucru pe cei peste 900.000 de angajaţi care beneficiază de măsura şomajului tehnic, întrebaţi-i pe cei circa 50.000 de întreprinzători care vor primi credite în condiţii avantajoase, întrebaţi-i pe cei 170.000 de români care şi-au putut amâna ratele bancare, întrebaţi-i pe cei care au beneficiat de măsurile fiscale şi de bonificaţii. Poate aflaţi de la ei cât de multe minciuni aţi spus în această moţiune. Stimaţi colegi, În aceste momente şi în perioada imediat următoare cel mai dăunător lucru pentru România este comportamentul profund populist al unor lideri politici din PSD, ALDE şi PRO România. Domnilor, Daţi dovadă de responsabilitate măcar acum! Opriţi-vă să mai faceţi cadouri otrăvite românilor, mutilând ordonanţele Guvernului Orban şi licitând măsuri care nu se pot susţine! Nu mai creaţi iluzii şi speranţe fără fundament şi fără bani în buget! Din cauza populismului deşănţat din ultimii ani am ajuns în această situaţie. Încercaţi ca măcar în aceste momente dificile pentru România şi pentru întreaga Uniune Europeană să ţineţi post negru de a mai adopta măsuri pentru care bugetul nu are bani sau care vor fi plătite indirect de populaţie. Stimaţi colegi, Azi dimineaţă am început cu interes şi curiozitate să citesc măsurile de relansare economică propuse de Partidul Social Democrat şi am sfârşit să le citesc cu tristeţe. Las la o parte faptul că nu am găsit fişa financiară să văd cât costă şi de unde vor fi finanţate aceste măsuri, dar m-a frapat cel mai mult fractura în gândirea logică a economiştilor PSD. Una aţi scris în moţiunea de cenzură şi altceva în măsurile de relansare economică. Dar m-am liniştit repede, pentru că am înţeles că aşa se întâmplă atunci când eşti economist PSD şi dimineaţa te trezeşti crezând că eşti Prâslea, iar seara constaţi că de fapt eşti Ileana Cosânzeana. (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul deputat Năsui. Se pregăteşte, din partea Grupului PRO Europa, domnul deputat Victor Ponta.
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule Cîţu, mi-ar fi plăcut să vin aici, astăzi, şi să vă laud şi să susţin politicile guvernului dumneavoastră. Din păcate, ele însă au fost foarte diferite de cele la care mă aşteptam iniţial de la un guvern care se autoproclamă liberal. Aţi devenit, într-adevăr, primul om din istoria României care s-a retras din poziţia de premier desemnat, de frică să nu cumva să obţină postul. Aţi promis multe, cât eraţi în opoziţie - şi ţin minte lucrul acesta, pentru că eram alături de dumneavoastră şi le susţineam împreună pe multe dintre ele - dar, din păcate, la guvernare nu le-aţi mai livrat şi chiar aţi făcut opusul lor. În opoziţie ne spuneaţi că veţi ajuta mediul privat şi că-l veţi susţine dar, din păcate, ne uităm la această criză şi vedem că 100% din ea stă pe umerii mediului privat şi pe umerii economiei private. La stat, cheltuielile de personal chiar au crescut. Ne-aţi vorbit, la un moment dat, că o să scădeţi salariile demnitarilor, cu 25%. Dar aţi uitat rapid de lucrul acela. L-aţi promovat, aţi vorbit, aţi spus că îl faceţi, după care aţi uitat complet. N-aţi mai făcut nimic! Salariile oamenilor din Camera aceasta nu au fost afectate cu nimic de această criză. În schimb, salariile oamenilor care ne plătesc nouă salariile, prin taxe şi impozite, salariile contribuabililor, ele au fost afectate. Ei au trebuit să strângă cureaua. Lucrul acesta nu este normal. Totuşi aţi făcut un lucru, aţi început acest program, IMM Invest, care, de fapt, ce face el? Din banii pe care îi luaţi din economie, mai daţi înapoi sub formă de împrumuturi, unor IMM-uri, care sunt alese de dumneavoastră şi de sistemul bancar. De aceea, spun că senzaţia este că aţi ratat oportunitatea să faceţi reforme profunde în România. Această criză era o invitaţie să umblăm puţin la sistemul ruşinos al pensiilor speciale. Era o invitaţie să umblăm la impozitarea foarte mare a muncii, pe care o avem în România, mai ales pe salariile mici. Nu trebuie, în timp de criză, să menţinem acelaşi nivel de impozitare ca înaintea crizei. Trebuie să ajutăm economia să supravieţuiască. Asta trebuia să facem. Şi, abia astfel, cu supravieţuirea ei, când le merge bine întreprinderilor româneşti, să le luăm mai multe impozite şi să colectăm mai multe. Nu trebuia să facem o schemă nouă de subvenţii sau de împrumuturi rambursabile, ci, efectiv, să lăsăm banii oamenilor care i-au produs. Şi lucrul acesta îl spuneaţi şi dumneavoastră, cât eraţi în opoziţie. Acum întreţineţi chiar şi discuţii despre creşterea taxelor şi impozitelor. Aţi spus - şi aţi avut grijă să precizaţi - creşteri de taxe nu vor avea loc anul acesta. Pentru că anul acesta e an electoral. Dar, totuşi, anul viitor? Adică economia României nu se termină odată cu ciclul electoral, am spera. Haideţi să facem lucrurile într-o perspectivă şi a viitorului, şi a lucrurilor pe care le lăsăm pentru cealaltă guvernare sau pentru celelalte generaţii care vor urma. Când eraţi în opoziţie - spuneaţi şi dumneavoastră lucrul acesta - nu aţi susţinut niciodată ca statul să ia cu o mână şi să dea cu alta. Când eraţi în opoziţie, mai ţineţi minte că vorbeaţi despre ce veţi face în primele zile de guvernare? Pe primul loc, pe lista dumneavoastră, mai ştiţi ce era? Era eliminarea pensiilor speciale. Ziceaţi - "Imediat eliminăm pensiile speciale". De când aţi ajuns la guvernare, însă, aţi dat o grămadă de ordonanţe de urgenţă şi niciuna pe pensiile speciale. Ba, mai grav, începeţi să susţineţi chiar şi pensiile speciale ale primarilor şi, bineînţeles, ale viceprimarilor, că nu erau suficienţi primarii. Când eraţi în opoziţie, vorbeaţi şi despre debirocratizare. Mai ţineţi minte? Vorbeam împreună despre debirocratizare. Dar, odată ajuns la guvernare, PNL s-a dovedit a fi un mare susţinător al birocraţiei, şi al celei absurde. Guvernul dumneavoastră întârzie o lege care uşurează înfiinţarea de noi întreprinderi în România, atacând-o şi la CCR, trimiţând-o înapoi în Parlament, la sugestia Preşedintelui, şi făcând tot ce poate s-o întârzie. Deşi suntem pe locul 91 în lume la uşurinţa de a înfiinţa noi firme, sub Burkina Faso, de ce întârziaţi această lege? Pentru toate aceste motive, noi suntem dezamăgiţi. Ne-ar fi plăcut să vă susţinem. Ne-ar fi plăcut să zicem, da, asta este calea de reformă, aşa cum am făcut-o atunci când unii miniştri au propus lucruri bune, şi din Guvernul dumneavoastră. Dar nu ne-aţi dat aceste motive astăzi! Suntem totuşi în plină criză şi România are nevoie de un Guvern stabil. Acesta este de fapt singurul motiv pentru care nu susţinem această moţiune. Dar ne-ar plăcea, la alt moment, când veţi mai veni în Parlament şi va trebui să spuneţi ce aţi făcut, să avem ceva de lăudat, să avem o politică liberală pe care s-o putem susţine împreună! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnul Victor Ponta, vă rog. Se pregăteşte reprezentantul UDMR, liderul Benedek Zacharie, vă rog.
Victor-Viorel Ponta Stimaţi colegi, Am venit cu mare interes azi, în Parlament, pentru că m-am învăţat să ascult miniştrii de finanţe. Când am intrat prima dată în Guvern, ministrul finanţelor era Mihai Tănăsescu. Când am devenit prim-ministru, prim-ministru de finanţe a fost Florin Georgescu. Pentru mine, miniştrii de finanţe sunt nişte oameni serioşi, profesionişti, care ne răspund la nişte întrebări foarte clare despre deficit, venituri, cheltuieli, despre rata dobânzii, despre modul în care Ministerul Finanţelor poate să finanţeze programele de educaţie, de sănătate, de infrastructură. Aşa am fost eu învăţat cu miniştrii de finanţe. Se pare că lucrurile s-au schimbat. Şi, recunosc, domnule Cîţu, că n-am înţeles niciodată circul pe care îl făceaţi cu cei de la PSD. Treaba lor! Nu l-am înţeles nici pe Eugen Teodorovici, de ce vă răspundea în acelaşi fel. Dar azi, practic, în afară de faptul că v-aţi înjurat cu PSD, n-aţi spus nimic oamenilor care vor să vadă în dumneavoastră un om serios. Şi m-aş bucura să fiţi serios. M-aş bucura foarte tare să fiţi serios şi să înţelegeţi că ministrul de finanţe este omul care trebuie să fie serios. Nu trebuie să fie circarul şef într-un Guvern. Aveţi alţii care pot să facă circ. Dumneavoastră trebuie să răspundeţi la cifre şi la întrebări. Motiv pentru care, eu am pregătit două întrebări foarte concrete. Am o rugăminte, şi la dumneavoastră, şi la cei de la PSD. Să nu vă mai lăudaţi cu Programul IMM Invest. Din câte ştiu, Florin Jianu a pornit acest program, este preşedintele Consiliului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Şi aici iar vă bateţi - PNL, PSD. Nu, l-a pornit Florin Jianu. Nu daţi niciun ban de la Guvern, pentru că este vorba despre bănci. Şi laudele sunt inutile. Aş vrea să vă rog să-mi răspundeţi la două întrebări foarte concrete. 1. Dacă i-aţi prins pe cei care au spart site-ul în ziua de 17? Cum ne-aţi anunţat, înţeleg că erau şi ei tot de la PSD. Vreau să ne spuneţi, cine sunt cei care au spart site-ul, în ziua de 17? Bănuiesc că a trecut destul timp, aproape o lună. Şi, dacă i-aţi prins, să-i facem de râs în faţa poporului. Sigur, să răspundă şi penal! A doua întrebare, iarăşi, foarte concretă. Deşi aţi pornit site-ul în ziua de 17 aprilie, dumneavoastră sau secretarul de stat - aţi semnat Ordinul privind Programul pe 27, la 10 zile după. Pe 28 a fost publicat în Monitorul Oficial. Aş vrea să vă întreb, care era baza legală ca în 17 aprilie să porniţi Programul, dacă în 27 abia aţi aprobat Ordinul privind Programul? Vă mulţumesc. Şi, dacă aţi fi un pic mai serios, v-ar prinde foarte bine!
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Benedek Zacharie. Se pregăteşte liderul minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian.
Zacharie Benedek Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule Cîţu, Un ministru trebuie să cunoască în detaliu cerinţele postului pe care îl deţine în mod asumat. Ştie exact pe ce principii se bazează şi cum le aplică, are un scop foarte precis, este motivat şi ştie când şi cum să acţioneze. Din păcate, aşa se pare că toate aceste îndatoriri şi obligaţii, care definesc o astfel de poziţie, sunt ignorate de dumneavoastră. Cel puţin aşa reiese din activitatea pe care aţi desfăşurat-o până acum. Poziţia UDMR faţă de textul moţiunii şi faţă de activitatea ministrului finanţelor publice este, din anumite puncte de vedere, puţin mai nuanţată decât cea a autorilor. După o evaluare obiectivă a activităţii domnului ministru Florin Cîţu, doresc să punctez o parte dintre neajunsurile, rezultatele nesatisfăcătoare şi, mai mult, vreau să arăt de ce, în ansamblu, Guvernul a demonstrat că este nu doar ezitant şi ambiguu, dar mai ales ne-a arătat tuturor, în relaţia cu Parlamentul, că nu este un partener de dialog, aşa cum ar trebui să fie. IMM Invest România. Programul a fost adaptat condiţiilor unei economii care, în acest moment, este grav afectată de această criză sanitară. Şi, în acest context, au fost rescrise regulile comunitare privind ajutoarele de stat. Dar nu putem trece cu vederea faptul că procedura de reglementare a durat două săptămâni, iar până la aplicarea mecanismului de finanţare au mai trecut mai mult de trei săptămâni. Din perioada de două luni de stare de urgenţă, a trecut mai mult de jumătate, fără ca mecanismul de ajutorare a firmelor să fi fost funcţional. Facilităţi la plata utilităţilor şi a chiriilor pentru companii. Deşi Parlamentul şi-a exprimat clar voinţa asupra tipului de facilităţi şi a modalităţii de aplicare a acestora, adică amânare şi plată ulterioară, eşalonată, fără penalităţi de întârziere, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, Guvernul a ignorat aceste recomandări. A acordat amânări numai pentru IMM-uri şi doar pentru anumite profesii liberale, în condiţii mai restrictive faţă de cele decise de Parlament. Sprijin pentru rambursarea datoriilor faţă de bănci şi IFN-uri. Parlamentul a adoptat un proiect de lege şi, după sesizarea Curţii Constituţionale, a amendat Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2020 într-o formă care acorda protecţie sporită debitorilor şi îi scutea de plata ulterioară a dobânzii capitalizate. Totuşi Executivul a menţinut în vigoare forma pe care Parlamentul a încercat în două rânduri să o modifice. Rectificarea bugetului pe anul 2020. Guvernul a modificat şi modul de alocare a procentelor defalcate pe bugetele locale şi destinaţiile acestora. Ordonanţa de urgenţă nr. 50 rectifică bugetul pe anul 2020, inclusiv la nivelul modalităţilor de aplicare. Astfel, iniţial, s-a decis ca, din impozitul pe venit, o cotă de 3% să fie repartizată bugetelor autorităţilor locale, pentru finanţarea instituţiilor de cultură pe care le au în subordine. Redistribuirea acestei cote între bugetele judeţene şi locale modifică, fără nicio justificare, modalitatea agreată pentru alcătuirea bugetului şi nu oferă nicio soluţie la problema evidentă pe care a creat-o. În acest caz, susţinerea instituţiilor de cultură, a salariilor cuvenite artiştilor şi angajaţilor din acest sistem, în contextul interzicerii spectacolelor, concertelor şi expoziţiilor, au dus la scăderea drastică a veniturilor proprii. Până în acest moment, Executivul, în frunte cu ministrul finanţelor, nu a venit cu nicio soluţie viabilă la criza economică existentă. Nu oferă nicio soluţie concretă celor rămaşi fără locuri de muncă. Nu vine cu un program solid de relansare a economiei. Domnule ministru, Vă rog, faceţi un efort şi, din contabil, vă rog să aveţi o viziune de economist. Pentru că situaţia este critică şi este momentul să veniţi cât mai repede cu soluţii economice şi financiare, nu cu justificări şi argumente lipsite de sens. Cu toate acestea, susţinem că acest Guvern, care de la noi a primit un cec în alb, inclusiv în cazul ministrului de finanţe, trebuie să-şi continue activitatea în această perioadă. Nu este oportun să facem schimbări în condiţiile actuale. De altfel, suntem convinşi că va veni momentul în care cei care guvernează astăzi vor răspunde pentru deciziile luate. Vor răspunde pentru încăpăţânarea de a lucra fără să ţină cont de Parlament, fără să accepte colaborarea cu forţele politice din Legislativ. Considerăm că în această perioadă nu este oportună iniţierea sau votul asupra moţiunii. Dezbaterile parlamentare ar trebui să implice numai probleme ce au legătură directă cu situaţia de criză prin care trecem. În concluzie, UDMR va fi prezent, dar nu va vota. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Varujan Pambuccian, prin telefon. Şi, tot prin telefon, se pregăteşte domnul Marius Paşcan, PMP. Domnul Pambuccian, vă rog.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule ministru, O să vă spun de la început că, în marea lui majoritate, Grupul nu va vota moţiunea. Dar asta, dintr-un singur motiv - nu schimbi roţile în timpul mersului. Tot timpul care îmi rămâne, în continuare, am să-l dedic unor subiecte pe care le-am discutat săptămâna trecută şi cu domnul prim-ministru, în care cred foarte mult şi pe care, vă rog, măcar să le luaţi puţin în calcul. Pentru că nici aici nu am speranţe foarte mari. Sunt două puncte, mai ales, asupra cărora vreau să insist. Domnule ministru, Forţa de muncă în România este foarte scumpă. Şi, să nu uităm, că România, economia României este, din păcate - asta e, am ajuns aici - este o economie preponderent de lohn, inclusiv în comerţ facem lohn. Adică este o economie în care vindem timp de muncă brută, muncă în care partea de creativitate este în altă parte, partea de proiectare este în altă parte, marketingul este în altă parte, vânzările sunt în altă parte şi noi închiriem om cu ora. În condiţiile acestea şi în condiţiile în care, în lume, concurenţa, competiţia pe partea de lohn o să crească foarte mult, nu pentru că ar fi diminuată din motive obiective - deocamdată motivele acelea, obiective, încă n-au venit; nu e nici robotizare suficientă, nici inteligenţă artificială suficientă - c i pentru că va scădea piaţa, global. Or, în condiţiile acestea, dacă nu facem acum mişcarea aceasta, cu scăderea costurilor forţei de muncă, vom avea probleme. Sigur că scăderea costurilor forţei de muncă avantajează deopotrivă - iar acesta este un motiv pentru care cred că e o măsură extrem de echilibrată - avantajează deopotrivă şi lucrătorii, şi proprietarii companiilor. Însă problema este că, dacă luăm măsura aceasta, e bine să o luăm şi cu gândul la o generaţie nouă de antreprenori, care sperăm să nu mai facă toate greşelile generaţiilor vechi, în care chiar am foarte mare încredere că vor acţiona în felul acesta, şi anume, o generaţie de antreprenori care nu mai cresc o companie ca să o vândă sau nu mai cresc o companie ca să o transforme într-o companie de lohn. Start-up-urile sunt extrem de importante în acest sens, pentru a reuşi să mergem mai departe într-o lume care va arăta cu totul altfel decât cea cu care ne-am obişnuit. Aceasta este o primă propunere de a sprijini real start-up-urile, la nivelul cheltuielilor operaţionale şi de a sprijini companiile, marii angajatori, tot la nivelul cheltuielilor operaţionale. A doua propunere pe care vreau să v-o fac este să regândiţi politica agricolă. Urmează foarte mulţi ani de secetă. Regândirea politicii agricole pe coordonatele pe care suntem acum este absolut obligatorie. Şi, în sensul acesta - aici discuţia e foarte lungă şi n-am să insist, am timp foarte puţin, ştiu, probabil că l-am şi depăşit - aici vreau să vă propun să avem o discuţie separată. Pentru că va trebui să ducem agricultura din starea de agricultură convenţională, pe care o avem astăzi, la un alt tip de agricultură, extrem de tehnologizată, agricultură industrială urbană, în care riscurile care vin din tot ce se va întâmpla în anii care urmează sunt practic nule. Lucrurile acestea două va trebui să le discutăm, pentru că ele aduc securitatea alimentară, îmbunătăţirea balanţei de plăţi externe a României şi menţinerea forţei de muncă la un nivel acceptabil de şomaj. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Vă rog să faceţi legătura cu domnul Paşcan, liderul Grupului PMP. Se pregăteşte domnul Varujan Vosganian, din partea deputaţilor neafiliaţi.
Emil-Marius Paşcan Bună seara, domnule preşedinte! Distinşi colegi parlamentari, Partidul Mişcarea Populară consideră că moţiunea simplă asumată de PSD şi sateliţii săi, împotriva ministrului finanţelor publice, Florin Cîţu, este o dovadă de ipocrizie din partea politicienilor PSD. După ce Guvernul Dăncilă a lăsat vistieria ţării goală, cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, mai mare decât creşterea economică efectivă, tocând banii pe pomeni electorale şi pe proiecte de infrastructură care n-au fost niciodată implementate, PSD nu are niciun drept de a-l trage în vreun fel la răspundere pe actualul ministru de finanţe. Această moţiune simplă este o tentativă disperată de a falsifica istoria. Piromanii economiei se prefac acum că sunt pompieri. Argumentele PSD denotă sărăcia de idei a celor care au făcut ca economia să fie fragilă în faţa crizei economice actuale. Alta era, poate, situaţia, dacă pandemia de SARS CoV-2 ne găsea pe surplus bugetar sau măcar cu contractările încheiate pe fondurile europene aferente exerciţiului bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene. Totuşi, faptul că PSD nu are căderea să ceară explicaţii actualului ministru al finanţelor, nu îl exonerează pe Florin Cîţu de obligaţiile care îi revin. Câtă vreme Parlamentul l-a învestit în funcţie odată cu Cabinetul Orban, ministrul finanţelor publice are obligaţia legală şi morală de a prezenta în Parlament situaţia financiară reală a României, mai ales că românii trebuie să ştie ce se întâmplă cu banii ţării într-un moment de criză fără precedent. Acestea sunt regulile unui stat democratic, iar ele trebuie respectate. Dacă nu pentru PSD, măcar pentru parlamentarii PNL, PMP şi USR, care i-au acordat încredere. Domnule ministru Cîţu, Cu toate bunele intenţii ale Guvernului, considerăm că Programul IMM Invest, insuficient fundamentat, se poate dovedi un eşec, o greşeală de strategie economică şi de securitate a banilor publici. PMP consideră că nu trebuie să se recurgă la discriminări din partea statului pentru susţinerea agenţilor economici. Nu este normal ca unii să fie subvenţionaţi, iar alţii nu, mai ales că vorbim despre aceeaşi piaţă în care funcţionează, fiind totodată incorect din punct de vedere concurenţial. Toţi agenţii economici trebuie ajutaţi în mod egal, pentru a putea concura cu capitalul străin care vine în România cu finanţări incomparabil mai ieftine. PMP pledează în acest sens pentru susţinerea capitalului românesc în mod transparent şi egal, pentru a putea face faţă concurenţei. Costul de finanţare a unei microîntreprinderi româneşti este de 7% pe an, în timp ce a unei companii străine finanţate de băncile din afara României este de 10 ori mai mic. În Programul IMM Invest este obligatorie garanţia statului, care, pe lângă faptul că pune în pericol banii bugetului într-o perioadă atât de riscantă, obligă agenţii economici să plătească, din momentul în care statul nu va mai subvenţiona creditarea, la un preţ excesiv pe costul creditării. În acest fel, considerăm că Programul poate pune în pericol banii statului, invitând la "o fraudă legală", respectiv, aceea de a nu se achita creditul băncii, urmând mai apoi ca banca să se îndrepte împotriva statului. PMP pledează pentru ca ajutorul statului într-un moment greu să fie orientat prioritar pentru companiile româneşti consolidate, cu vechime, care au plătit statului taxe şi impozite, de-a lungul timpului, probând prin profesionalism, seriozitate şi experienţă, cele care au performat în domeniul în care activează. Nu este timp, nici resurse, pentru improvizaţii şi experimente. De asemenea, PMP consideră că banii României nu trebuie irosiţi, în momente de criză, pe pomeni electorale, motiv pentru care îi cere ministrului Cîţu să vină cu o schimbare de paradigmă. Avem nevoie ca Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor să genereze proiecte de investiţii majore pentru stimularea economiei, iar Florin Cîţu, din postura de ministru de finanţe, să găsească sursa de finanţare pentru acele proiecte, mai ales în contextul în care este suspendat Pactul de stabilitate şi de creştere. PMP a recomandat Guvernului să se concentreze pe 5 direcţii de acţiune: În concluzie, nu îi acordăm un cec în alb actualului ministru al finanţelor publice, însă considerăm că PSD ar putea să-i ceară socoteală cel mult Vioricăi Dăncilă şi lui Eugen Teodorovici, pentru gestiunea fatalistă a finanţelor publice ale României. Finalmente, stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva moţiunii simple iniţiate de Partidul Social Democrat. Şi ne aşteptăm la vremuri senine, mai bune, pentru România! Vă mulţumesc pentru atenţie.
Florin Iordache Bun. Şi eu vă mulţumesc. În continuare, dau cuvântul domnului Varujan Vosganian. Se pregăteşte - a doua tură de vorbitori -, domnul Marius Budăi, de la PSD.
Varujan Vosganian Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Îndeobşte încerc un sentiment de solidaritate de breaslă faţă de miniştrii finanţelor. De data asta, vă mărturisesc că sentimentul meu de solidaritate a fost pus la foarte grea încercare. Dacă o să priviţi pe frontonul Ministerului Finanţelor, la lista miniştrilor din decursul timpului, o să-i găsiţi acolo pe Ion Brătianu, pe Take Ionescu, pe Petre Carp, pe Nicolae Titulescu, pe Virgil Madgearu, pe Victor Slăvescu. Asta este o preeminenţă care obligă la o anumită ţinută. Stimaţi colegi, Nu este permis ca în Parlamentul României, sub această frumoasă cupolă, un ministru al finanţelor să adreseze colegilor săi adjective precum "criminali", "ticăloşi", "puşcăriaşi" şi aşa mai departe. Deci, domnule Cîţu, indiferent ce rezultate aţi avea dumneavoastră, eu nu pot să votez decât împotriva acestui fel de a vă comporta, care vă face de ruşine nu numai pe dumneavoastră, dar care nu face decât să înnegrească imaginea Parlamentului şi a clasei politice, care trebuie să fie un model de comportament, un model de conduită pentru societatea românească. Trecând mai departe. Am sentimentul că măsurile care se iau sunt cel mai adesea reactive. Ele încearcă să compenseze efectele negative ale pandemiei. S-a vorbit despre acest IMM Invest, care ar fi, într-adevăr, o ieşire din tranşee. Însă ceea ce ştiu eu este că băncile încă nu au pregătite normele. De aceea, n-am auzit încă de vreo firmă care să beneficieze de acest program. De asemenea, simt nevoia reafirmării marilor proiecte de infrastructură. În ţările celelalte, există cifre care se dau, zeci de miliarde de euro care se vor aloca prin ajutoare de stat sau prin alte mijloace nerambursabile. Deja pot să vă spun că cel puţin 7-8 miliarde de euro îi vom pierde din fonduri europene, dacă nu îi realocăm pentru dezvoltare economică. Domnule Cîţu, N-am văzut la Guvern niciun fel de măsură, din aceasta, activă, care să contrabalanseze efectele negative pe PIB. Aţi spus că lucrurile sunt OK. A spus şi Ludovic Orban la fel. Păi, cum sunt OK, dacă deja dumneavoastră anunţaţi că o să pierdem, la PIB, 60 de miliarde de lei? 60 de miliarde de lei înseamnă 5,4% din PIB. Deci noi deja suntem aproape pe -2, din plecare. Şi încă nu ştim ce o să se întâmple mai încolo. Vorbiţi despre deficit în termeni evazivi. Eu am o cifră care nu ştiu dacă e reală, că deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei şi că, în procente de PIB, suntem la 2,5%, ceea ce este foarte mult şi ceea ce ne face să credem că prognozele sumbre ar putea să se adeverească. Pentru că, domnule Cîţu, între noi, foşti şi actuali miniştri de finanţe, ştim că aprilie, de obicei, e o lună bună. Aprilie e o lună în care vin şi impozitele trimestriale. Deci, dacă în aprilie, noi am crescut deficitul cu aproape 10 miliarde de lei, ce o să se întâmple în mai? Probabil că o să fie şi mai rău. De aceea, vă rog să ne explicaţi şi nouă, ce e aceea OK? Dacă nu era OK, cum era? În legătură cu datoria publică. Am făcut observaţia aceasta şi domnului Tătaru. Domnule, nu vă mai lăudaţi! Lăudăroşenia asta găunoasă nu face bine deloc. Domnul Tătaru se lăuda că ce bine stă România faţă de Spania. Când, de fapt, toate ţările foste comuniste sunt la fel, şi România stă cel mai prost între ţările foste comuniste. Domnule Cîţu, De ce nu ne spuneţi că Banca Centrală Europeană a avut o anumită politică şi, în baza acestei politici, toate ţările din Uniunea Europeană s-au împrumutat cu dobânzi negative? Ca să nu dăm oamenilor iluzia unui extaz lăuntric. Spuneţi adevărul! N-are niciun rost să ne lăudăm, pentru că cifrele sunt neîndurătoare. De aceea, domnule Cîţu, mi-ar face plăcere să discutăm pe cifre. Să discutăm pe acest deficit, pe datorie. Pentru că mi-ar fi făcut plăcere ca măcar o singură dată să ne explicaţi, care e structura acestei datorii? Cât anume rostogoleşte datoria dinainte? Cât anume acoperă deficitele? Cât anume intră în buffer? Ca să putem discuta ca între specialişti. Concluzia mea, pe care v-am spus-o, este următoarea. Vă dau cartonaşul galben pentru rezultatele acestea, economice, pentru că e prematur ca după 4 luni să tragi concluzii. Dar vă dau cartonaşul roşu, neîndoielnic, pentru comportamentul dumneavoastră incalificabil în faţa Parlamentului. (Aplauze.)
Florin Iordache Da. Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Marius Budăi. Se pregăteşte domnul Laurenţiu Leoreanu, de la PNL.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Domnule ministru, Deşi ne-aţi jignit, bine aţi venit lângă noi! Stimaţi colegi deputaţi, Este regretabil... şi o spun ca om care dezbat şi combat împreună cu colegi liberali, la TV, în emisiuni de radio, unde ne întâlnim, şi am reuşit performanţa, văd câţiva şi în sală, aici, să nu ne jignim niciodată. Aşa e, domnule Dan Vîlceanu? Nu cred că am jignit vreodată. Este regretabil că un coleg care, pe lângă că este ministru, este parlamentar şi "ar trebi" sau ar trebui să cunoască greutatea acestei instituţii, să cunoască colegii parlamentari şi să nu vină în faţa lor cu aroganţă, cu dispreţ şi cu jigniri. Oricare ar fi, dar, oricare ar fi, domnule ministru, poziţiile noastre politice, viziunile asupra a ceea ce se întâmplă în ţară, consider că putem să ne adresăm civilizat! Aflăm de la dumneavoastră, domnule ministru, că suntem "ţepari", "criminali" etc. Aceşti "ţepari", aceşti "ticăloşi", aceşti "criminali", domnule ministru, v-au votat, când colegii dumneavoastră, din motive de sănătate - nu o să spun altfel - nu au putut fi în Parlamentul României. Ne-am riscat sănătatea noastră şi a copiilor noştri, domnule ministru, să venim în Parlament. Măcar pentru atât atitudinea dumneavoastră ar fi trebuit să fie alta! Intru în ce am de spus, nu era acesta introductio -ul meu - spuneaţi dumneavoastră de 400 de milioane plătite deja pentru şomaj tehnic, contrazicând ceea ce noi spuneam în moţiunea de cenzură. Domnule ministru, Conform a 75% din salariul minim, înseamnă că aţi plătit doar 233.900 de persoane, în luna aprilie. Cei 700.000, restul, unde sunt? Ce au făcut? Şi mai aflăm - ca răspuns la ceea ce spuneţi dumneavoastră, cu împrumuturile şi ce a spus şi domnul ministru Vosganian, cu randamentele negative. Domnule ministru, Nu puteţi să ne păcăliţi chiar pe toţi. Cu deprecierea leului, randamentul a ajuns mai mare decât dacă vă împrumutaţi în lei. Şi, în final, înainte să vă întreb ceea ce voiam să vă spun, vă transmit rugămintea unor pensionari, dar şi rugămintea unor tineri căsătoriţi - să regândiţi cămătăria, să regândiţi dobânda la dobândă. La moţiunea noastră aflăm ca răspuns de la dumneavoastră ce au făcut alte ministere - Ministerul Transportului, Ministerul Sănătăţii. Domnule ministru Cîţu, Nu sunteţi premier. Aţi refuzat această onoare, de a fi premier al României. Aţi refuzat! Sunteţi un premier dezertor, cu cel mai scurt mandat, de minus 10 minute. Domnule ministru, Şi acum o să vă rog să lămurim câteva aspecte de interes public. Nu sunt neapărat întrebările PSD sau ale lui Marius Budăi. Ştim cu toţii de afacerea "Măştile şi dezinfectanţii de la o cârciumă din Giurgiu". Este implicat Ministerul Finanţelor în această afacere? Şi justific întrebarea. În 26 martie a.c., şeful Cancelariei Prim-Ministrului ne anunţa că se va face o anchetă a Corpului de Control al Ministerului Finanţelor. Nici până astăzi nu există un raport public. Aţi blocat această anchetă? Achiziţia pentru măşti şi produse medicale s-a realizat de către Ministerul Finanţelor Publice, deşi exista Unifarm şi exista de ani buni legea care permitea ca Unitatea de Achiziţii Centralizate din cadrul Ministerului Sănătăţii să permită şi să poată face aceste achiziţii. Mai mult decât atât, pe perioadă de stare de urgenţă, legea permite unor instituţii publice interesate să apeleze la acea procedură de negocieri directe. Domnule ministru, Din păcate, a durat o lună - şi aici fiţi foarte atenţi, pentru că e vorba despre vieţi omeneşti. A durat o lună şi jumătate până la semnarea contractelor şi, din această cauză, profesioniştii din linia întâi au rămas fără apărare, unii dintre ei pierzându-şi viaţa. Un alt element de interes public - aţi adoptat restructurarea Ministerului Afacerilor Interne, noaptea, la ora 23,00. Nu ştiu, cum era aia, cu "Noaptea..."?! Există suspiciunea că, de fapt, aţi făcut această restructurare pentru a scăpa de profesioniştii care s-au opus deciziilor dumneavoastră de-a lungul timpului, şi anume: scoaterea CEC de sub acţionariatul statului, înlocuirea specialiştilor şi numirea în consiliile de administraţie a aşa-zişilor profesionişti liberali, care nu au avut niciun fel de activitate sau pregătire profesională în domeniu. Numirea ca director la FNGCIMM, acea instituţie care nu a reuşit să facă un site şi să gestioneze acel sistem privind acordarea garanţiilor, sistem - cum au spus şi antevorbitorii mei - atacat de OZN-uri, de hackeri, de fantome. Acest profesionist avea zeci de procese deschise împotriva instituţiei pe care astăzi o conduce şi care, ulterior, a intentat un proces - nu de mult, înainte de a fi numit - în care a solicitat dizolvarea acestei instituţii. Domnule ministru, Doriţi să scăpaţi de specialişti, pentru a putea implementa tot ceea ce doriţi dumneavoastră la nivel de lege? Puteţi lămuri aceste chestiuni? Înţelegem din declaraţiile dumneavoastră că doriţi privatizarea CEC, după ce această bancă a fost capitalizată. Domnule premier dezertor, Să mai aducem aminte că aţi refuzat onoarea de a fi prim-ministrul acestei ţări. Ştiţi cât este ponderea activelor bancare deţinute de stat în total active în Polonia, Ungaria, Republica Cehă, ca să nu mai spun şi de Germania? Cam aşa. Polonia şi Ungaria - 50%; iar în Germania băncile private deţin doar 30% din total, 70% fiind deţinut de bănci şi cooperative. Care sunt interesele aici, domnule ministru? Pe ce criterii v-aţi numit "pilele" la Exim Bank, în Comitetul de Garanţii, în consiliile de administraţie la CEC, Loterie, FNGCIMM şi FRC? Pe ce criterii aţi numit un secretar de stat, am văzut, a cărui singură realizare a fost că reuşeşte să trăiască fără venituri. Declaraţia dumnealui de avere o arată. Din păcate, domnule ministru, ce spuneţi seara, contraziceţi a doua zi; la amiază spuneţi altfel, ne vorbiţi de "...economia va ieşi mult mai bine...". Să dea Dumnezeu să fie aşa! Să dea Dumnezeu! Şi vă doresc, cred că şi partidul meu, să aveţi un succes imens cu relansarea economiei, dar nu cu măsuri la 1% din PIB! Eu vreau să vă spun că ar trebui totuşi, astăzi, într-un moment de sinceritate, să nu mai spunem despre execuţii bugetare... ne uităm cu atenţie, ne zăpăciţi, şi dumneavoastră, şi doamna ministru al muncii -să răspundeţi clar la următoarele întrebări. Veţi creşte sau nu pensiile, domnule ministru, de la 1 septembrie, cu acea valoare care se calculează în procent de 40%? Veţi creşte sau nu alocaţiile copiilor, aşa cum s-a votat în Parlament şi aşa cum am procedat noi, PSD? Păcat că nu e domnul Sighiartău aici! Veţi creşte salariile profesorilor noştri, aşa cum aţi promis că aţi prins în bugetul pentru anul 2020? Sau, din păcate, trebuie să spunem că iarăşi i-aţi minţit pe români? Spuneţi că sunteţi un bun profesionist, domnule ministru. Şi eu nu o să vă contrazic. Însă o să vă întreb, când o să terminaţi cu minciuna şi cu invocarea grelei moşteniri? La peste 6 luni de zile, deja, de la preluarea guvernării de către dumneavoastră, pe buget construit de dumneavoastră, prin asumare, fără posibilitate de dezbatere în Parlament, când, la 1 martie, atenţie!, domnule ministru, nu începuseră problemele economice cauzate de coronavirus, vă aflaţi deja, din păcate, în incapacitate de plată. Deficitul era deja record pentru luna februarie, şi ştiţi că nu s-a mai întâmplat aşa ceva de 30 de ani. Nu aveţi cum să contraziceţi şi să explicaţi asta! Datoria guvernamentală era deja la 37% din PIB, după ce noi v-am lăsat la 34,6% din PIB. V-am lăsat, domnule ministru, şi aţi evitat să vorbiţi în expunerea dumneavoastră, un buffer în Trezorerie de 25 de miliarde de lei. INS a publicat recent - ieri sau astăzi, nu mai ştiu - că aţi stabilit, într-adevăr, un record, dar, din păcate, un record negativ. Deficitul balanţei comerciale a României, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2020, a fost, atenţie!, de 4,46 miliarde de euro, mai mare cu aproape 733 de milioane de euro, decât cel înregistrat în primul trimestru al anului 2019. Domnule ministru, Deja, în februarie, aveaţi împrumuturi contractate, în lei şi euro, de 34 miliarde de lei, şi toate astea, pe un buget asumat, cum am spus, nedezbătut în Parlament, buget 100% PNL. Dacă tot invocaţi greaua moştenire, cum aţi reuşit, domnule ministru, să cheltuiţi 80 de miliarde de lei în numai două luni, noiembrie şi decembrie 2019? Şi apropo de buget. Domnule ministru, Aţi reproşat public, în comisiile reunite, la audieri, că aţi aprobat, la bugetul pentru anul 2020, amendamente, ale colegilor de la USR, care nu erau în folosul cetăţenilor români. Nici până astăzi, dar nici până astăzi nu aţi clarificat acest aspect! Din păcate, aţi înlăturat toţi profesioniştii din minister şi mai ales pe cei care puteau negocia şi care ştiau cum să negocieze cu agenţiile de rating. Nu aţi făcut absolut nimic pentru a arăta punctele tari ale economiei româneşti, cum ar fi: ponderea mică a datoriei; datoria externă netă, cea mai mică din regiune; potenţialul de dezvoltare şi aşa mai departe. Nu aţi negociat nimic cu agenţiile de rating, pentru că vă convenea, domnule ministru, narativul cu greaua moştenire! Pe 6 iunie - este public - vine Standard & Poor's în România. Veţi face din nou un mare nimic şi veţi lăsa România să ajungă în categoria "junk", după ce aţi dus economia în groapă, în numai 4 luni de guvernare. Puteţi să ne prezentaţi, domnule ministru, care este planul de negociere şi cu ce analize macro mergeţi la această negociere? Ce interese, domnule ministru, apăraţi, până la urmă? Pentru că, ştim cu toţii, dacă ratingul scade, împrumutăm mai scump. Pe spatele românilor, iarăşi, băncile vor câştiga. Aţi minţit că vă împrumutaţi mai ieftin. O să vă dau cifre, domnule ministru. Am pus şi pe Facebook acel tabel. Şi sunt cifrele publicate pe site-ul ministerului. Probabil nu le ştiţi sau probabil vă sabotează cineva din minister, zic. Cheltuielile cu dobânzile, domnule ministru, au crescut cu 12,2%, iar la dobânda la împrumuturi pe aceeaşi maturitate aveţi un plus de 12%-15%. Deci, din nou guvernarea pe datorie, din nou minciuni! Din păcate, sunteţi, domnule ministru - şi suntem, cu toţii, ca ţară - în incapacitate de plată pe extern. Nu ne mai împrumută nimeni decât la randamente de 6%. Iar, la intern, dacă nu ar interveni BNR, v-aţi împrumuta la dobânzi enorme. V-aţi supărat pe noi, domnule ministru, când v-am dat aviz negativ. Ştiam că minţiţi! Aţi spus public - şi justific - la audieri, că veţi avea uşa deschisă pentru idei bune, pentru cooperare cu Parlamentul, când colo, uşa dumneavoastră era deschisă pentru interesele membrilor de partid şi ale apropiaţilor dumneavoastră. Aţi promis aici, în faţa tuturor, transparenţă. De ce nu găsim, de ce nu publicaţi pe site toate cheltuielile efectuate în ultimele 6 luni pe rambursări de TVA, plăţi din Fondul de Rezervă, despăgubiri şi achiziţii? De ce vă este teamă, domnule ministru? Având în vedere - şi aici putem să discutăm cu hârtiile în faţă - că alocările pe timpul Guvernului PSD se făceau pe formule clare, dar clare, ce ţineau cont de asigurarea cheltuielilor de funcţionare ale UAT-urilor, dovada cea mai clară în acest sens este şi ultima noastră alocare, de 1,4 miliarde, din câte îmi aduc aminte, unde primăriile PNL au primit 70% şi primăriile PSD - 30%. Vă rugăm să ne comunicaţi - probabil nu aveţi acum cum, o să vă scriu şi o întrebare, o interpelare parlamentară - care este algoritmul după care au fost repartizate din FRB sumele de bani aferente lunilor noiembrie şi decembrie? Din păcate, domnule ministru, sunteţi groparul finanţelor publice. Aţi spus că aţi avut de plătit datorii de 10 miliarde de lei, din urmă, şi de aceea aţi dus deficitul la 4,3% din PIB. Cum se face că şi veniturile, în noiembrie şi decembrie, au scăzut? Cât din cele 20 de miliarde de lei, arierate de recuperat de către ANAF la buget, din care 4,4 miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale şi 2,2 miliarde de lei la bugetul de sănătate, aţi adus la buget, domnule ministru? Şi ce măsuri aţi luat? Vă lăudaţi cu rambursarea TVA înainte de control. Domnule ministru, Ştim cu toţii că la controalele de fond, realizate cu ocazia cererilor de rambursări TVA, sumele care se dau jos, în medie - din greşeli, nu acuz de nimic mediul de afaceri -, din cauza greşelilor, sunt, în medie, de 35%-40% din totalul cererilor. Având în vedere că, în medie, procentul de recuperare, dacă ulterior se vor găsi sumele, este în jur de 5% doar, din sumă, cum justificaţi sumele pierdute de stat? Au trecut două luni din starea de urgenţă. Nicio firmă care să beneficieze de vreun ajutor direct de la stat. Nu beneficiază nimeni de garanţii, domnule ministru, prin IMM Invest, pentru că nu s-au semnat încă convenţiile cu băncile. Şi nu ştiu cum vor face profesioniştii din acest Fond şi la ce riscuri vor răspunde! Aveţi, din păcate, zero măsuri active pentru companii, zero măsuri pentru populaţie. În schimb, aveţi avantaje pentru bănci - dobândă la dobândă şi dobândă imensă pentru companiile care accesează IMM Invest după 31 decembrie 2020, când dispare facilitatea de dobândă subvenţionată. Cifre de la FMI, domnule ministru. România are un angajament de doar 3,5% din PIB - FMI o spune, nu noi -, din care funcţional nici măcar 1% din PIB. Pe când vecinii noştri au în felul următor: Bulgaria - 11,7% din PIB, Polonia - 15%, Ungaria - 18%, Cehia - 18%. De ţările dezvoltate nu mai spunem. Chiar şi Serbia are 6,5%. Pe tabelul întocmit de FMI, domnule ministru, suntem plasaţi alături de Columbia, Guatemala, Bosnia şi Herţegovina, Honduras. Acesta să fie profesionalismul dumneavoastră? Aţi declarat că mergeţi să vă împrumutaţi la FMI. Cât veţi împrumuta de data aceasta? Ce măsuri de austeritate aţi negociat? Când veţi lua împrumutul? În toamnă? Sau, după alegeri, pentru a-i păcăli din nou pe români? Şi pentru că vorbeaţi despre profesionişti... Zilele trecute aflam că, la început de aprilie, aţi numit fără concurs, la Finanţe, Galaţi, un neam, un nepot al colegului dumneavoastră de la Dezvoltare. A doua zi, tot fără concurs, l-aţi promovat deja director general adjunct pe toată Regiunea Sud-Est. Şi, la sfârşit, o întrebare. Domnule ministru, Să-mi spuneţi dacă ANAF, sub conducerea dumneavoastră, s-a autosesizat la ceea ce a apărut în presă - la domnul ministru Tătaru, la farmacia dumnealui, vindea măşti la suprapreţ, în plină pandemie, fără bon fiscal? Şi, dacă nu s-a autosesizat, ce aţi făcut dumneavoastră? Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule Budăi, pentru intervenţie. Îi dau cuvântul domnului Laurenţiu-Dan Leoreanu, din partea PNL. În finalul intervenţiei e o solicitare a domnului Sighiartău. Deci, vă rog, aveţi două minute şi pentru dânsul. Vă rog, domnul Leoreanu. Faceţi legătura şi cu domnul Sighiartău.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Încă nu-mi vine să cred că PSD a îndrăznit să depună o moţiune simplă în domeniul finanţelor şi ne dă lecţii despre cum să gestionăm economia României. Vă voi spune pe scurt ce dezastru a însemnat guvernarea PSD, din punct de vedere economic, pentru România: lipsa investiţiilor publice, creştere economică anemică, bazată aproape exclusiv pe consum, o absorbţie de fonduri europene aproape inexistentă, dar multe, foarte multe promisiuni, devenite ulterior, evident, minciuni. Am avut un deficit de 4,6%, la nivelul anului 2019, cu peste 50% mai mare decât ţinta stabilită de Uniunea Europeană. În timpul guvernării PSD, am avut cea mai mare rată de creştere a preţurilor din Uniunea Europeană, cu peste 10% au crescut preţul gazelor naturale, al energiei electrice, al energiei termice, al serviciilor de salubritate. Bomboana de pe coliva economică a PSD a fost modul în care a tratat mediul privat. Doar în 2019, datoriile Guvernului PSD către mediul privat însumau peste 10 miliarde de lei. De ce să ramburseze PSD, TVA? De ce să plătească concediile medicale restante? De ce să plătească facturile firmelor care efectuau lucrări de investiţii? Sau de ce să finanţeze Programul "Start-up Nation"? Oricum, mediul privat nu îi vota. Dar cum să fie altfel lucrurile, când toată preocuparea PSD, în perioada 2016-2019, a fost aceea de a-şi salva liderii de dosare penale?! Când să mai ai timp să te ocupi de economie şi de finanţe şi, mai ales, cu cine? Dar, staţi, lucrurile nu se termină aici. Pentru că PSD insistă să pună beţe-n roate şi guvernării PNL. Efortul PNL de a sprijini economia în acest context complicat este zădărnicit constant de PSD, care încă mai are majoritatea în Parlament. Din păcate, Guvernul Orban nu se luptă doar cu un virus ucigaş. Se luptă şi cu un virus politic numit PSD, care îşi modifică tulpina, când cu ALDE, când cu PRO România, când cu ambele, simultan. În urmă cu câteva luni, premierul PSD, de tristă amintire, Viorica Dăncilă, stâlcind a mia oară limba română, ne propunea să facem un "exerciţiu de imagine". Eu vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar fi arătat România în vremea pandemiei cu un Guvern condus de Viorica Dăncilă şi un Minister al Finanţelor dirijat de petrecăreţul Orlando? Dar mai bine să nu ne imaginăm. Ar fi fost un dezastru politic şi economic, la braţ cu dezastrul sanitar! Să nu uităm că domnul Teodorovici a întârziat în mod voit rambursările de TVA, anul trecut. Prin urmare, a falsificat bugetul ţării, pentru a se încadra în ţinta de deficit. În momentul în care PNL a preluat guvernarea, erau întârzieri de peste 5 miliarde de lei la TVA. Astăzi, rambursările au fost aduse aproape la zi, deşi România traversează o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic. În perioada de după instituirea stării de urgenţă, Guvernul României a promovat mai multe măsuri economice şi sociale pentru atenuarea efectelor economice negative, generate de extinderea epidemiei. Măsuri reale, nu fumigene aruncate de PSD în ochii oamenilor. După cum ştim, guvernarea PSD din ultimii 3 ani a lăsat vistieria ţării goală. Banii românilor au fost aruncaţi pe pomeni electorale, pe proiecte care n-au servit nici comunităţilor, nici cetăţenilor, ci doar clientelei de partid. Guvernul PNL a distribuit resursele după un plan extrem de bine calculat. Pe de o parte, s-a avut în vedere păstrarea locurilor de muncă pentru angajaţii care şi-au întrerupt parţial sau total activitatea, asigurându-se de la bugetul de stat, prin mecanismul şomajului tehnic, 75% din salariul mediu brut pe economie. De asemenea, ca efect al suspendării cursurilor şcolare, s-au asigurat resursele necesare pentru ca unul dintre părinţi să poată îngriji copilul de acasă, fără a-şi pierde locul de muncă. Pentru toate celelalte categorii de prestaţii şi indemnizaţii sociale, Guvernul a luat măsurile specifice, astfel încât nicio persoană să nu fie afectată în această perioadă. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Guvernul PNL a reuşit să utilizeze la potenţial maxim finanţarea măsurilor din perioada stării de urgenţă şi din resurse financiare europene nerambursabile. Numai valoarea fondurilor europene destinate sistemului medical va atinge 1,16 miliarde de euro, în acest an şi peste 4,5 miliarde de euro, începând cu anul 2021. În guvernările PSD, absorbţia fondurilor europene a fost un adevărat dezastru. Într-o perioadă atât de complicată medical, în care lupta politică ar fi trebuit să treacă în plan secund, PSD a avut un singur scop în ultimele luni - să blocheze măsurile Guvernului Orban, prin legi populiste. Un exemplu elocvent este proiectul iniţiat de troica - Marcel Ciolacu, Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu, care prevedea amânarea cu 9 luni a tuturor ratelor, de-a valma, şi pentru rău-platnici, dar şi pentru cei serioşi, care îşi plătiseră la timp aceste rate. Probabil, liderii PSD încercau să-şi salveze din clienţii politici datornici. Nici măcar CCR - o instituţie deja infestată de virusul PSD - nu a acceptat această măsură, declarând această lege neconstituţională. PSD a încercat din nou, pentru a câta oară, să se caţăre pe spaima oamenilor, să mai stoarcă niscai voturi. Din fericire, problema cetăţenilor cu rate la bănci, afectaţi de epidemie, a fost rezolvată rapid de Ministerul Finanţelor condus de Florin Cîţu. Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a oferit soluţia legală pentru amânarea ratelor timp de 9 luni, astfel încât oamenii să nu poarte singuri povara fiscală a pandemiei, ci să fie sprijiniţi de stat. Mai mult, Guvernul ia în calcul ca perioada pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor să fie prelungită după mijlocul lunii mai, dată stabilită iniţial. Asta, dacă nu cumva ne vom trezi cu o nouă piedică pusă de monstruoasa coaliţie PSD - ALDE - PRO România. Acestea sunt doar o mică parte din năzdrăvăniile PSD în materie economică. Şi acesta este motivul principal pentru care nici acum nu-mi vine să cred că PSD a avut tupeul să depună moţiune simplă împotriva finanţelor, împotriva ministrului Florin Cîţu. E în ordine, dragi PSD-şti! Rezolvăm cu criza sanitară şi vin şi alegerile. Şi, atunci să vă văd, faţă în faţă cu oamenii! Până atunci, noi ne vedem de problemele ţării, guvernăm responsabil, căutăm să scoatem ţara şi din criza sanitară, şi din criza economică, facem ce trebuie pentru români şi eu sunt sigur că ei apreciază just, corect, ceea ce se întâmplă. Văd aceste lucruri şi dispreţuiesc gargara politicianistă cu care deja ne-aţi obişnuit. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Faceţi legătura cu domnul Sighiartău, vă rog.
Robert-Ionatan Sighiartău Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru Cîţu, Dragi colegi care sunteţi în plenul Camerei Deputaţilor, Aproape că n-aş mai fi vrut să iau cuvântul, când l-am auzit pe domnul Leoreanu, cu un discurs extraordinar de corect şi foarte bine argumentat. Stimaţi colegi, văd că de ceva timp o parte dintre colegii PSD-işti mă folosesc în diferite dezbateri şi, inclusiv, folosesc banii contribuabililor - şi mă refer la banii din subvenţie - pentru a mă ataca, bineînţeles, minţind cu seninătate despre afacerile în care sunt eu. Spre deosebire de alţii, familia mea, începând din '91, de când s-a privatizat, şi-a câştigat banii cinstit. Şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că am avut un părinte care m-a învăţat la fel, să-mi câştig banii cinstit, şi tot ceea ce am să am corect, muncind, pe acte, pe hârtie, în declaraţiile de avere, şi nu ca alţii, chiar şi din Parlament, care au acţiuni la purtător şi fac şi au contracte cu statul. Firmele la care sunt acţionar sunt firme care şi-au câştigat banii cinstit de-a lungul timpului. Nu suntem nici cămătari. Nu există nicio companie la care să fiu acţionar şi să aibă dobânzi de 600%. Apropo, nu ştiu dacă ştiţi cum funcţionează piaţa, însă nu cred că ar vrea un român să-şi cumpere o maşină cu 600% dobândă. Ei, bine, compania la care sunt acţionar - acum îmi pare rău că trebuie de fiecare dată să fac reclamă unei companii din România, dar se pare că sunt nevoit - este o companie care vinde maşini extraordinar de bune, noi şi second hand, şi care mai are şi serviciul de leasing auto, pentru a finanţa, pentru cei care nu-şi doresc să cumpere maşini cash, să finanţeze aceste maşini, prin dobânzi de - aşa cum sunt pe piaţă - 5%, 6%, 7%, 8%, 9%. Pentru că nimeni nu vrea să-şi cumpere un bun cu dobânzi mai mari, mai ales dacă piaţa reglează acel preţ. Eu, acum, aş putea să vin să atac, aş putea să scormonesc. Ştiu că unii colegi din Parlament îşi doresc ca românii aflaţi în dificultate să apeleze la cămătari şi la interlopi. Ştiu că foarte mulţi dintre cei care s-au ocupat cu astfel de lucruri în ʼ90 şi în anii 2000 vor acest lucru, ca românii să nu mai apeleze la companii de creditare, la bănci, ci să apeleze, pe piaţa liberă, la cămătari, însă eu vă asigur că, în calitatea mea de deputat, de om care mi-am câştigat banii cinstit şi care o să-mi câştig banii cinstit, în continuare, Partidul Naţional Liberal va apăra oamenii cinstiţi din această ţară, indiferent care sunt ei. Observ o ură proletară împotriva celor care muncesc cinstit, împotriva celor care îşi câştigă pâinea de dimineaţa până seara, fie că sunt angajatori, fie că sunt angajaţi. Observ că numai o parte dintre cei care sunt la stat sunt bine priviţi de PSD, ei fiind chiar membrii PSD, şi observ că doar companiile care au contracte cu statul şi care au supt de-a lungul timpului de la statul român, sunt bine privite de foştii guvernanţi ai PSD, foşti guvernanţi care au guvernat această ţară timp de 7 ani de zile şi din cauza lor astăzi trăim o dramă, o dramă că nu avem autostrăzi, o dramă că ne pleacă oamenii din ţară, o dramă că ei n-au fost în stare ca în 7 ani de zile să construiască spitale regionale, o dramă că medicii au plecat din ţară. Pentru că guvernanţii noştri de 7 ani de zile, care acum au curajul să vină să depună moţiuni simple, în timp de criză, în timp de carantină generală, vin în Parlament să-şi bată joc mai departe de români. Ei, bine, închei spunându-vă că toate acestea au un decont. Şi sper, aşa cum a spus şi colegul meu, să ne vedem cât mai repede la alegeri, pentru ca oamenii să aleagă aşa cum se cuvine. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, îi dau cuvântul doamnei Cosette-Paula Chichirău, reprezentanta USR. Fac precizarea că, pentru a-şi putea finaliza intervenţia, din partea PSD, liderul Grupului a cedat două minute din timpul PSD. Doamnă Chichirău, vă rog.
Cosette-Paula Chichirău Bună ziua!
Florin Iordache Vă rog.
Cosette-Paula Chichirău Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Incompetenţii de ieri îi acuză de incompetenţă pe incompetenţii de azi - cam acesta este rezumatul moţiunii de astăzi. Avem, pe de o parte, un partid, PSD, care a doborât toate recordurile în materie de proastă guvernare, iar, în cealaltă parte, avem un ministru, de la PNL, prea mic pentru o pălărie atât de mare. Această moţiune este totuşi o dovadă de ipocrizie din partea PSD. Să facem un rezumat. Sprijinul pentru antreprenori a fost zero în vremea PSD. Investiţiile au fost inexistente. Au luat împrumuturi pe bandă rulantă, la dobânzi imense. Au ratat toate ţintele de încasări. Au amânat plăţi, ca să ascundă dezastrul financiar. Deficitul bugetar real a fost enorm, deşi contextul economic era favorabil şi trebuia să avem excedent bugetar ca să ne pregătim pentru aceste vremuri de criză. Dacă în 2017 toate criteriile pentru adoptarea monedei euro - deficitul bugetar, rata inflaţiei, datoria publică, cursul de schimb şi dobânzile pe termen lung - erau îndeplinite, când PSD a plecat de la putere, doar unul din cinci mai era în ţintă, şi anume, datoria publică. PSD a spart puşculiţa fix înainte de criză, a lăsat România cu buzunarele goale şi are cea mai mare parte din vină pentru situaţia financiară actuală, însă asta nu înseamnă că girăm mandatul actualului ministru de finanţe. Domnul Cîţu nu este ministrul de care România are nevoie acum. Înţeleg că nu suntem Germania sau Marea Britanie, însă, în România, măsurile luate pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri au fost printre cele mai timide din Europa şi chiar din lume. A fost nevoie de sprijin mult mai hotărât pentru românii cu rate la bănci, sprijin care nu a venit. Este nevoie de un stimulent financiar mai mare pentru repornirea economiei, pe care nu îl vedem la orizont. Este nevoie de o soluţie mai bună pentru păstrarea locurilor de muncă, pentru că deja avem peste un milion de oameni în şomaj tehnic şi sute de mii în şomaj real. Este nevoie de mecanisme de sprijin clare şi funcţionale! Trebuia să ieşim din starea de urgenţă cu numirile şi angajările din sănătate, făcute prin concursuri adevărate, pe competenţe. Dar noi ieşim din criză cu un chelner, cu carnet de partid PNL, numit şef de spital, cu spitale transformate în focare de infecţie, ca la Suceava, şi cu un corp medical bolnav şi epuizat! Trebuia să ieşim din starea de urgenţă cu un stat digitalizat, cu copii şi profesori care ştiu să folosească tehnologia şi care au acces la tehnologie. Trebuia să încurajăm cercetarea şi inovarea. Mai ales pentru că la ieşirea din izolare, de acum, vom avea nevoie disperată să producem măşti şi medicamente, aici, în România. Vom avea nevoie de 15 milioane de măşti chirurgicale pe zi, pe care nu le vom putea avea din China sau din altă parte. Cele 3 oportunităţi mari - reforma sănătăţii, digitalizarea şi cercetarea şi inovarea - trebuiau finanţate de un ministru de finanţe curajos şi cu viziune. Dar au fost ratate! În mod cert, domnul Cîţu nu este ministrul de finanţe de care România are nevoie. Dacă am fi indulgenţi, am putea spune că merge şi aşa, însă România are nevoie de mult mai mult. USR a intrat în politică pentru că nu mai merge şi aşa. Am intrat în politică pentru a ridica standardele. În România nu mai merge pas cu pas, mai ales când primul pas e furtul şi numirile în funcţii pe "pile", iar al doilea pas e rocada la guvernare cu celălalt partid. PSD şi PNL se acuză între ele de incompetenţă şi de hoţie. Ar fi amuzant, domnilor, dacă nu ar fi tragic! După 30 de ani de eşecuri, avem nevoie să facem ceva şi pentru poporul român. Nu mai merge aşa! România are nevoie de reforme profunde acum. Iar pentru aceste reforme, avem nevoie de oameni de stat, nu de oameni de partid. Din păcate, domnul Cîţu s-a declarat a fi doar un om de partid. PSD şi PNL trebuie să primească un avertisment. Mesajul nostru este simplu şi clar - se poate mult mai bine pentru România! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Aveţi cuvântul, domnule ministru.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Am finalizat dezbaterile. Votul asupra moţiunii simple va avea loc la votul final, miercuri, 13 mai. Declar şedinţa închisă. Seară bună, la revedere! Şedinţa s-a încheiat la ora 20,05.