Florin Iordache Da. În ordinea înscrierilor, continuăm, stimaţi colegi, cu declaraţii politice. Prima - doamna Bîzgan, din partea neafiliaţilor. Se pregăteşte doamna deputat Lavinia-Corina Cosma, de la USR.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragii mei, 8 mai 2020, Ziua Internaţională a Luptei pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ne regăseşte în plină criză mondială cauzată de pandemia COVID-19. Sper că pe timp de criză ne este clar tuturor că femeile sunt parte importantă a societăţii, care nu poate fi ocolită sau ignorată dacă dorim să obţinem rezultatele cele mai bune într-un mod eficient. Femeile reprezintă peste 70% din cei care luptă în primele linii împotriva răspândirii COVID. 7 din 10 doctori, asistenţi medicali şi infirmieri care v-au îngrijit poate pe dumneavoastră... (se întrerupe legătura telefonică. Se reia apelul telefonic.)
Florin Iordache Nu răspunde. Trecem la următoarea colegă, doamna Lavinia Cosma. Se pregăteşte domnul Nicolae Petreţchi. Rog colegii să se încadreze în termenul de 3 minute, pentru că este un număr foarte mare de colegi care doresc să intervină. Doamna Cosma.
Lavinia-Corina Cosma Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă! Vă mulţumesc. Vreau să semnalez astăzi o problemă foarte importantă pentru perioada pe care o traversăm, şi anume protejarea cadrelor medicale. Potrivit Ordinului nr. 555/2020, centrele de dializă sunt stabilite ca spitale care lucrează şi care, pur şi simplu, se confruntă cu acest coronavirus. Însă, din păcate, potrivit art. 16 din Ordonanţa Militară nr. 7, când e vorba de asigurarea de cazare pentru aceste cadre medicale, astfel încât să nu îi infecteze pe cei apropiaţi sau, dimpotrivă, să nu aducă acest virus în aceste centre de dializă şi să-i infecteze pe pacienţi, au fost lăsate pe dinafară. Iar la art. 16 din această Ordonanţă Militară sunt prevăzute doar cadrele medicale din reţeaua sanitară proprie şi autorităţile administraţiei publice locale. Potrivit acestui articol, vorbeam despre personalul din sistemul public sanitar. Aşadar, pe de o parte, aceste centre de dializă sunt prevăzute ca spitale care tratează pacienţi cu COVID. Pe de altă parte, când e vorba de protejarea lor, nu li se asigură cazare. În Mureş - eu sunt deputat de Mureş, aşa cum bine ştiţi - nu reuşim să asigurăm această protecţie. Am făcut numeroase adrese către autorităţile locale, către consiliul judeţean, însă, din păcate, nu s-a găsit o rezolvare. Este inuman să spui într-o hârtie că nu vrei să protejezi aceste cadre medicale, când, de fapt, datoria, prin lege, este să faci acest lucru. Fac apel public către Guvernul României să rezolve, în primul rând din punct de vedere legal, acest lucru, să fie prevăzută şi această modificare, astfel încât cadrele medicale din centrele de dializă să beneficieze de această cazare şi să beneficieze în primul rând de protecţie. Cred că e datoria noastră, a tuturor, pentru că de la începutul acestei crize cu toţii spuneam că în primul rând trebuie să-i protejăm pe cei din prima linie. Însă haideţi să ne şi ţinem de cuvânt şi să facem ceea ce trebuie, din toate punctele de vedere, astfel încât să fim cu toţii protejaţi! Vă mulţumesc foarte mult. Lavinia Cosma, deputat de Mureş.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Petreţchi. Se pregăteşte domnul Lupescu, de la USR.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Bună ziua, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Tema declaraţiei politice - "Onestitatea politică în împrejurările actuale". Multe bilanţuri se vor face după trecerea acestei perioade de mare încercare. Se vor calcula costuri şi pagube, vom număra victime sau şomeri, probabil că nu vor lipsi sondajele. Ceea ce mă tem este că va lipsi evaluarea eticii politice. Molima şi rigorile sociale pe care le-a impus nu au descurajat nicicum - aşa cum ar fi fost de aşteptat într-o perioadă grea - subiectivismul, demagogia, furtul de merite, obstrucţionarea reciprocă şi celelalte metehne ale felului în care facem politică. Dimpotrivă, în loc de solidaritate constatăm şi mai multă schismă, în loc de bună-credinţă şi mai multe vicleşuguri, în loc de responsabilitate faţă de electorat şi mai multă poftă de a-l păcăli. De parcă virusul ar afecta nu numai plămânii, ci şi conştiinţa, remarc o escaladare a neruşinării şi noi tertipuri în a minţi şi a manipula cetăţenii. Dacă le vom trece cu vederea, vom încuraja tupeul şi meschinăria. Un prim exemplu. Uniunea Ucrainenilor din România a simţit chemarea să facă anumite acţiuni, pe măsura posibilităţilor, fie pentru dotarea unor spitale din zonele locuite de ucraineni, fie pentru acordarea de materiale sanitare, fie pentru înzestrarea şcolilor cu mijloace electronice. Nu ne împăunăm cu asemenea contribuţii, credem că ele ar trebui să facă parte dintr-o amplă mişcare filantropică. Am fost însă indignaţi de iniţiativa unora din judeţul cu cea mai mare concentrare de etnici ucraineni, de a încerca să preia şi să contabilizeze aceste contribuţii în palmaresul unor aleşi locali ce n-au făcut nimic pentru susţinerea acestora. Nu aş aborda tema dacă ar fi un caz singular. Dar obsesia alegerilor striveşte bunul-simţ la toate nivelurile, inclusiv în acest for suprem, Parlamentul României. Fac parte din grupul de deputaţi care au iniţiat una dintre legile recent adoptate în sprijinul sectorului sanitar. Imediat ce proiectul legislativ a fost avizat favorabil în comisii, am putut asista cum unii, fără a fi iniţiatori, s-au împăunat cu meritul iniţierii legii. Scandalosul comportament a fost admonestat de la această tribună de mai mulţi colegi ai grupului nostru parlamentar, însă de la cei aflaţi în cauză nu s-a auzit nicio scuză sau explicaţie. În istorie, societăţile ies din marile încercări mai înţelepte şi mai purificate. Oare aşa se va întâmpla şi cu societatea noastră la sfârşitul actualei perioade? Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg. Îl invit pe domnul deputat Dumitru Lupescu. Se pregăteşte doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi, de la USR.
Dumitru Lupescu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi parlamentari, La 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, continuă să fie spulberate speranţele multor cetăţeni dâmboviţeni într-o viaţă sănătoasă, în deplin respect al structurilor statului român şi aleşilor locali dâmboviţeni faţă de sănătatea publică. În luna martie au fost sesizate Garda Naţională de Mediu şi Agenţia de Protecţia Mediului cu privire la o zonă plină cu anvelope uzate şi resturi auto, în zona comunei Vlădeni, judeţul Dâmboviţa. După o lună, ne răspunde Garda de Mediu că a luat măsuri şi a dat avertisment. Reţin atenţia că în Legea nr. 211 privind regimul deşeurilor sunt amenzi. Două săptămâni mai târziu, pe 26 aprilie, s-a trecut la desfiinţarea şi curăţarea depozitelor, aşa cum s-a stabilit în actul de control, dar s-a transformat în incendierea lor! Aşa cum aţi avut ocazia să vedeţi la incendiul de la Periş, care a făcut deliciul presei şi a otrăvit aerul până în Bucureşti, aşa puteţi viziona filmul incendiului din vecinătatea comunei Vlădeni pe postarea de pe pagina de Facebook a senatorului USR, Mihai Goţiu. Ţinând cont de acestea, am cerut scris Ministerului Mediului, Pădurilor şi Apelor, personal, ministrului, să trimită Corpul de control şi să examineze toate situaţiile de acolo. Îmi exprim speranţa că înţelegeţi pe deplin gravitatea faptelor pentru protecţia mediului. Şi acestea au fost datorate indiferenţei, dacă nu chiar complicităţii, prin neimplicarea autorităţilor locale şi a inspectorilor Gărzii de Mediu - Comisariatul Judeţean Dâmboviţa. Soluţii? Soluţii sunt implicarea cetăţenilor în actul de conducere locală şi implicarea civică a aleşilor, să facă ce au jurat la începerea mandatului, să respecte interesele comunităţii. Cine să rezolve problemele locale de mediu? Răspunsuri sunt - autorităţi locale, judeţene şi naţionale. Nu aşa cum "a pasat" Garda Naţională, Comisariatul General această încălcare a legii la structura judeţeană care a dus la "rezolvarea pe plan local", prin incendiere. Nu vrem - şi repet încă o dată, nu vrem - ca judeţul Dâmboviţa să ajungă gunoierul naţional şi european! Vă solicit atenţia, stimaţi colegi din partidele care aveţi aleşi locali în teritoriu, rugându-vă să cumpăniţi cu mare atenţie asupra acestui subiect şi vă rog să primiţi expresia deplinei mele consideraţii. Cu stimă, deputat Dumitru Lupescu, Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe doamna Cristina-Ionela Iurişniţi. Doamna Bîzgan văd că vrea să intervină. Deci să fie pregătită doamna Bîzgan, care nu şi-a încheiat declaraţia. Doamna Iurişniţi şi apoi doamna Bîzgan.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Domnule preşedinte, Mă auziţi?
Florin Iordache Eu vă aud, vă rog.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Credeam că este doamna Iurişniţi. Nu?
Florin Iordache În mod normal era doamna, dar văd că nu răspunde. Finalizaţi-vă dumneavoastră declaraţia!
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Eu aş finaliza-o dacă aş şti unde s-a întrerupt. Dar, dacă îmi permiteţi, aş dori să o citesc de la cap la coadă. Trei minute, maximum.
Florin Iordache Vă rog, doamnă.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, 8 mai 2020, Ziua Internaţională a Luptei pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ne regăseşte în plină criză mondială cauzată de pandemia COVID-19. Sper că pe timp de criză ne este clar tuturor că femeile sunt parte importantă a societăţii, care nu poate fi ocolită sau ignorată dacă dorim să obţinem rezultatele cele mai bune într-un mod eficient. Femeile reprezintă peste 70% din cei care luptă în primele linii împotriva răspândirii COVID. 7 din 10 doctori, asistenţi medicali şi infirmieri, care v-au îngrijit poate pe dumneavoastră, familia, rude, prieteni, cunoştinţe, sunt femei; 7 din 10, dintre cei care v-au ajutat cu copiii, serviciile sociale, bătrânii, sunt femei; 7 din 10, dintre cei care ne-au servit mâncare la casa de marcat, au cărat marfa şi au dezinfectat raioanele după noi, sunt femei. Aţi înţeles ideea, şi iată că nici măcar normalizarea titlurilor de serviciu nu am fost în stare să o realizăm. Doctori, asistenţi medicali sunt, de fapt, în mare parte, doctoriţe şi asistente! Le spunem "eroi" - 7 din 10 sunt eroine - şi credem că este suficient. Nu este suficient. Haideţi cu societatea înainte, haideţi să facem ce spunem şi să spunem ce facem! Femeile leader, la nivel mondial, care, în plus de abilităţile şi competenţele excelente de conducere, au dat dovadă de empatie, solidaritate şi grijă pentru comunitate şi au condus cetăţenii, uniţi şi solidari, către o ieşire din criză cu mai puţine victime şi într-un timp record. De ce atunci numărul femeilor aflate în poziţii de conducere, indiferent de domeniul despre care discutăm, este departe de a fi reprezentativ pentru realitatea societăţii în care trăim? Ne dorim recuperare economică rapidă, însă ignorăm total 51% din populaţie, pentru că atunci când discutăm de accesul la resurse financiare, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi rămâne un deziderat. Nu în ultimul rând, întoarcem în continuare capul la violenţa bazată pe gen, chiar dacă ea este prezentă peste tot în jurul nostru. Una din 3 femei a suferit violenţe fizice sau sexuale, iar hărţuirea online a luat proporţii pandemice în perioada de carantină. Am fost din nou nepregătiţi şi am lăsat femeile să plătească singure preţul izolării la domiciliu cu agresorul. În continuare ne întrebăm, de la distanţă, ce e mai rău - să fii blocată în casă cu agresorul sau să mori de COVID-19? Cel mai rău, dragi colege şi dragi colegi, este să trăieşti într-o societate în care nu ai opţiunea să trăieşti decent şi în siguranţă, iar aceasta nu este vina nimănui, decât a noastră, a celor care avem puterea să schimbăm acest lucru, dar în continuare ezităm să facem ce trebuie făcut. Dragi colege şi dragi colegi, vreau ca măcar acum, când ne pregătim să construim acea "nouă normalitate", să terminăm cu vorbele şi să trecem la fapte. Doar aşa vom dobândi imunitate extinsă şi, criză sau "ne-criză", vom fi puternici, uniţi şi demni de admiraţie. Doar aşa, noi toţi, femei şi bărbaţi, vom putea înflori şi transforma împreună tot potenţialul nostru într-o viaţă mai bună, mai sănătoasă şi mai împlinită pentru toţi. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputată independentă.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Doamna Iurişniţi văd că nu poate...
Florin Iordache Doamna Iurişniţi. Nu...
Florin Iordache Doamna Iurişniţi, vă rog. Atunci, daţi cuvântul doamnei Iurişniţi. Şi se pregăteşte domnul Mihai-Cătălin Botez, de la USR.
Cristina-Ionela Iurişniţi Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Vorbim despre educaţie astăzi, pentru că ştim foarte bine că coronavirusul pune în mişcare vrând-nevrând digitalizarea sistemului de învăţământ românesc. După 9 ani de zile este cazul să se respecte Legea educaţiei, Legea nr. 1/2011. Art. 70 din lege prevede că statul, prin Ministerul Educaţiei, este obligat să înfiinţeze Biblioteca Şcolară Virtuală, o platformă şcolară de e-learning care să includă programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Dacă statul şi-ar fi respectat această obligaţie la momentul potrivit, în momentul de faţă nu am mai fi vorbit mult despre lipsa accesului la o platformă digitală comună, lipsa unui catalog online, care încă nu există, şi tot ce înseamnă problemele pe care le-am tot auzit în ultimele săptămâni. Iată cum degeaba am avut un cadru legal predictibil, corect elaborat, atâta timp cât instituţiile statului nu şi-au respectat obligaţia de a pune în aplicare legea. Astăzi, dacă foştii guvernanţi, în prezent, Ministerul Educaţiei, îşi făceau datoria, copiii noştri, dar şi profesorii, mai ales, pentru că şi ei întâmpină acum multe probleme, ar fi putut interacţiona mult mai eficient în mediul online. Cu alte cuvinte, actul educaţional s-ar fi putut desfăşura normal, prin intermediul unei platforme-cadru pentru învăţare-predare-evaluare în mediul online. După 6 săptămâni, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a aflat cu întârziere - nu-i aşa? - că sunt 250.000 de copii, în contextul suspendării cursurilor, fără acces la învăţarea online şi a pus în dezbatere o hotărâre de Guvern care prevede o finanţare de 150 de milioane de lei. Să nu uităm că elevii din şcolile sărace din mediul rural nu dispun de toate condiţiile necesare pentru a desfăşura cursurile în mediul online. Nu au semnal, pur şi simplu. Prin urmare, până la toamnă, când vor sosi tabletele promise, riscul, evident, este cel de a mări nu doar numărul analfabeţilor funcţional, pe care, la fel, îl cunoaştem cu toţii, ci şi pe cel al analfabeţilor digital. Ce propun, în calitate de deputat, membru al Uniunii Salvaţi România? În acest context limită al unei crize de sănătate publică la nivel mondial, USR solicită ferm Guvernului Orban şi ministrului Anisie: 1. Respectarea art. 70 din Legea educaţiei, crearea unei platforme e-learning unice, a bibliotecii virtuale, a catalogului online, toate adaptate activităţilor de predare-învăţare-evaluare specifice mediului virtual. 2. Modificarea de urgenţă a cadrului legislativ în privinţa recunoaşterii muncii la distanţă, a telemuncii, la nivelul activităţii didactice şi de cercetare. 3. Organizarea de sesiuni de informare, de lecţii online cu interacţiune şi feedback pe teme de igienă, educaţie pentru sănătate, de către profesorii de biologie şi profesorii diriginţi, conform Legii nr. 45/2020, promulgată recent, în aprilie. Totodată, în încercarea de a compensa lipsurile din sistem şi de a răspunde prompt crizei, am solicitat ministerului organizarea de lecţii online, pentru respectarea, aşa cum am spus, a Legii nr. 272/2004, pe care am iniţiat-o în Parlament, privind promovarea drepturilor copilului, în sensul în care inspectoratele, cu ministerul pot să organizeze lecţii online, prin Direcţiile de Sănătate Publică, de asemenea, prin profesorii de biologie, profesorii diriginţi. Un calendar pe termen scurt, mediu şi lung care să vizeze programe de mentorat digital, instruiri obligatorii şi gratuite pentru toate cadrele didactice, cu scopul dezvoltării competenţelor digitale, pe care aceştia ar trebui să fie capabili să le utilizeze ulterior, după perioada COVID-19. 4. Dotarea de urgenţă a tuturor şcolilor cu echipamente digitale, în baza unei analize de nevoi făcute de către autorităţile locale, care de fapt sunt responsabile pentru dotarea şcolilor, conform legii. Şi 5. Susţinerea reluării activităţilor didactice, aduc în atenţia Guvernului acest lucru şi a colegilor parlamentari, în grădiniţele particulare acreditate, centre educaţionale pentru copiii personalului din prima linie, pentru personalul medical care trebuie să fie prezent, personalului MAI, al celor care luptă în prima linie cu virusul COVID-19. Sunt părinţi care au nevoie de sprijin, sunt familii monoparentale, categorii care au fost uitate încă de la începutul acestei crize sanitare. USR pregăteşte în Parlament o propunere tranzitorie pe perioada suspendării cursurilor, care să acopere această nevoie, la solicitarea părinţilor, dar şi a mediului privat educaţional, grădiniţe particulare acreditate, centre educaţionale care ar putea organiza activităţi cu grupuri restrânse, de 3-5 copii, respectând toate măsurile de siguranţă sanitară, şi, bineînţeles, cu acordul scris al părintelui. Educaţia, stimate colege, stimaţi colegi, trebuie să continue cu un accent pus puternic pe educaţia pentru sănătate, pe care, la nivel de situaţie de urgenţă, am votat-o recent în Parlament. Învăţarea regulilor de igienă este esenţială, mai ales că în această perioadă educaţia trebuie să continue cu accent pe prevenţie, pe igiena personală, pe formarea de comportamente reflex la toţi elevii din România, în spiritul egalităţii de şanse. Mulţumesc. Cristina Iurişniţi, deputat al USR, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.
Florin Iordache Mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Mihai-Cătălin Botez. Se pregăteşte domnul Antal István-János. Repet, stimaţi colegi, vă dau cuvântul în ordinea înscrierilor dumneavoastră la Biroul permanent.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Îi cer domnului ministru al sănătăţii, Nelu Tătaru, să ne explice de ce sunt contabilizaţi ca morţi de COVID pacienţi care mor în spitalele de suport pentru coronavirus, dar care nu sunt confirmaţi cu această boală printr-un test oficial? Ajung în spitale, în această perioadă, persoane cu diverse afecţiuni. Nu toate aceste afecţiuni prezintă simptomatologii COVID-19. Cu toate acestea, fără o testare prealabilă sau chiar ulterioară decesului, anumite persoane decedate au trecut la cauza decesului COVID-19. Pentru a trece peste această pandemie s-a dat milităria jos din pod. S-a făcut apel la rigoare pentru a restricţiona răspândirea virusului. Dacă tot suntem riguroşi - şi e foarte bine că suntem aşa -, domnule ministru, vă rog să faceţi apel la o mai bună încadrare a cauzelor deceselor. Am înţeles la începutul pandemiei că au fost încadrate mai uşor la COVID-19 persoane care au prezentat simptomatologie, pentru că nu aveam teste şi eram panicaţi. De ce mai procedăm la fel şi acum, când capacitatea de testare s-a extins? Suntem bucuroşi de faptul că măsurile care au fost adoptate pare că au dat roade la noi, iar scenariul Lombardia nu s-a reprodus şi în România. Domnule ministru, vă rugăm totuşi să ne explicaţi, de ce atât de uşor adăugaţi la lista decedaţilor de COVID-19 persoane care nu au nici o legătură cu simptomatologia acestei boli? Şi aşa familiile şi cei apropiaţi persoanelor decedate trec prin momente dificile în urma decesului. Procedura prin care persoana decedată este înhumată în această perioadă este cu atât mai traumatizantă. Nu intru aici în detalii despre procedură, care are sens, din punctul meu de vedere. Ce nu are sens este să lejeritatea cu care persoanele decedate sunt încadrate la cauza decesului, COVID-19. Domnule ministru, vă rog să ne explicaţi de ce nu se pot face teste? De ce nu se fac teste chiar şi post mortem, având în vedere că acum, deşi nu avem teste nelimitate, totuşi, nu mai e penuria de la început? De ce nu depunem diligenţele necesare pentru ca cei care sunt doar suspecţi să fie clarificaţi printr-un test? Aveţi obligaţia de a certifica riguros cauza deceselor, domnule ministru. Este un act de umanitate, dincolo de faptul că este unul de profesionalism. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Revin cu solicitarea să vă încadraţi în cele 3 minute. În continuare, domnul deputat Antal István-János, de la UDMR, Se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, de la USR.
István-János Antal Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă Vreau să ştiu dacă sunt auzit. Dacă sunt auzit?
Florin Iordache Sunteţi. Sunteţi. Vă rog frumos.
István-János Antal Mulţumesc. Vreau să vă vorbesc despre politeţea salutului. Stimaţi colegi, Bună ziua! Jó napot kivánok! Şi... Guten tag, domnule preşedinte Iohannis! Voi începe declaraţia mea politică cu un citat din DEX. "Salut, saluturi, substantiv neutru. Cuvânt, enunţ sau gest cu care se salută. Cuvântare prin care se salută o adunare, se întâmpină un oaspete oficial". Un alt cuvânt. "Politeţe - pronume personal sau posesiv; atitudine sau comportare atentă, amabilă, respectuoasă faţă de cineva sau de ceva, care denotă bună-cuviinţă şi bună-creştere. Şi: amabilitate". Dacă căutăm în Codul bunelor maniere aflăm că salutul este primul şi cel mai important gest al politeţii. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie ca pe strălucitoarea domnişoară de La Valličre. Orice limbă de pe faţa pământului are forma proprie de salut. Dacă studiem pagina oficială a Uniunii Europene, aflăm că sunt 24 de limbi oficiale. Este vorba de limbile - bulgară, croată, cehă, daneză olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză. Cu fiecare aderare, numărul limbilor oficiale creşte. Ca fapt divers, menţionăm că şi după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, engleza rămâne limbă oficială, pentru că este limba din Irlanda şi Malta. Ungaria este membră în Uniunea Europeană din 2004, deci din acel an limba maghiară este considerată limbă oficială în Uniunea Europeană. Salutul "Jó napot kivánok!" este cea mai utilizată şi cunoscută formă de salut, la fel ca: "Bună ziua!", "Good day!", "Guten Tag!". Salutul, ca şi cea mai simplă şi importantă formă de politeţe, în general, se învaţă acasă, bineînţeles, în acei şapte ani pomeniţi mult. Cei care provin dintr-o zonă geografică unde trăiesc mai multe etnii ştiu că este frumos să-ţi saluţi prietenul sau o altă persoană apropiată în limba lui maternă, iar el, tot din politeţe, va saluta în limba ta. În copilăria mea, la Satu Mare, când venea în casa noastră Mircea, fiind cel mai bun prieten al meu, el saluta - "Jó napot kivánok!". Aşa l-a învăţat mama lui. Iar eu, în casa lor, salutam - "Bună ziua!", că aşa m-a învăţat mama. Niciodată - dar niciodată - nu ne-am permis sau nimeni nu şi-a permis să-şi bată joc de această regulă. Din acest şir de logică se poate trage concluzia că într-un mediu oficial, de când ţara noastră este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se poate folosi un salut ca formă de curtoazie şi în altă limbă considerată oficială în Uniunea Europeană. Folosirea salutului în altă limbă nu încalcă art. 13 din Constituţia României, referitor la limba oficială. În acest sens, populaţia României, recent, a primit o încurajare promiţătoare chiar de la preşedintele României, de la tribuna Preşedinţiei. Dragi concetăţeni, De la tribuna Parlamentului vă invit să folosiţi salutul şi în alte limbi oficiale din Uniunea Europeană, dar numai ca gest de politeţe. Bună ziua! Bonjour! Jó napot kivánok! Şi... Guten Tag, domnule preşedinte! Antal István, deputat, Circumscripţia electorală nr. 14, Constanţa. Mulţumesc mult.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, USR. Se pregăteşte, e în sală, doamna Cristina-Elena Dinu, PSD.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Astăzi voi vorbi despre nevoia de reformă în domeniul silvic şi al protecţiei mediului, Stimate colege, Stimaţi colegi, În această perioadă avem nevoie, mai mult decât oricând, de structuri eficiente de control în domeniul protecţiei mediului, precum proiectul depus de USR pentru înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, denumit de presă "DNA-ul Pădurilor". La mijlocul lunii aprilie a fost adoptată în Camera Deputaţilor o altă iniţiativă legislativă care interzice exportul de buşteni în spaţiul extracomunitar pe o durată de 10 ani. Iar săptămâna trecută am votat, tot în plen, împotriva iniţiativei Guvernului de a desfiinţa Garda Naţională Forestieră, o instituţie care trebuia să coordoneze gărzile forestiere din teritoriu. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a mai abrogat din lege şi numărul de posturi prevăzute pentru Gărzile forestiere, urmând ca acestea şi numărul mijloacelor de transport să fie redimensionate prin hotărâre de Guvern. Aşadar, iniţiativa noastră se înscrie în rândul celor prezentate anterior. Stimate colege, Stimaţi colegi, Este limpede de multă vreme că trebuie luate măsuri urgente şi tranşante pentru a reduce şi chiar opri infracţiunile cu consecinţe grave asupra mediului înconjurător şi asupra vieţii şi siguranţei oamenilor! De exemplu, proiectul aberant al gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, judeţul Suceava, defrişările ilegale, precum şi toate celelalte infracţiuni împotriva mediului din Bucovina ar face obiectul procurorilor specializaţi din Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Mediu. Mai mult, în ciuda opoziţiei de peste 12 ani a comunităţii locale, prin contestaţii în instanţă, în noiembrie 2019 - de Ziua Bucovinei - a fost semnată recepţia finală a bombei ecologice din Pasul Mestecăniş. Iată, cu siguranţă, acest lucru nu ar fi fost posibil dacă o instituţie precum Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Mediu ar fi instrumentat lungul şir de ilegalităţi, minciuni, abuzuri şi fraude ale Consiliului Judeţean Suceava, Consiliului Local Pojorâta şi autorităţilor publice responsabile cu avizarea proiectului. Salut, pe această cale, decizia responsabilă a colegilor din Comisia pentru agricultură, de a trece iniţiativa noastră pe ordinea de zi a şedinţei de ieri, 5 mai şi de a oferi un vot pentru un aviz pozitiv cu privire la organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. În cele ce urmează, eu sunt convins, în calitate de coiniţiator, că o asemenea instituţie va produce o schimbare radicală în atitudinea celor care comit infracţiuni împotriva mediului, fie că vorbim de persoane fizice, reprezentanţi ai unor companii sau ai statului. Putem avea procurori specializaţi pe infracţiuni de mediu, poliţişti dedicaţi acestor teme şi specialişti care să lucreze împreună cu primele două categorii, astfel încât să putem scoate România de pe lista ţărilor unde nu se face nimic pentru mediu. În încheiere. Stimate colege, Stimaţi colegi, Solicităm cu fermitate Guvernului să vină cu măsuri concrete şi fezabile împotriva defrişărilor ilegale, împotriva poluării apelor, aerului şi solului, să reducem infracţiunile împotriva mediului sau chiar să le eradicăm. O asemenea măsură urgentă este iniţiativa despre care am vorbit, cea de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Proiectul se află în circuitul parlamentar, este susţinut de parlamentari de la mai multe partide politice, iar ieri, în Comisia pentru agricultură, silvicultură din Camera Deputaţilor, s-a dat un aviz pozitiv. De aceea, aşteptăm şi de la Comisia juridică un raport favorabil adoptării şi cerem Guvernului să trimită un punct de vedere de susţinere a acestei iniţiative, cât mai urgent. Vă mulţumesc, Nicolae Daniel Popescu, deputat al USR.
Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit în continuare pe doamna deputat Cristina-Elena Dinu, PSD. Se pregăteşte domnul deputat Daniel Vasile, de la minorităţi.
Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele de astăzi este "În loc să fie testaţi şi ajutaţi, românii trebuie să achite «taxa pe coronavirus»". Dacă tot nu a făcut nimic bun pentru populaţie, Executivul a şi înrăutăţit situaţia generală, prin introducerea aşa-numitei taxe pe coronavirus, un fel de bir pe capetele românilor oropsiţi oricum de boală şi de neajunsuri. Una este să-i sancţionezi pe cei care nu respectă regulile şi îi pun pe alţii în pericol, alta e să cauţi nod în papură pentru a realiza un plan de amenzi prestabilit. Când numărul amenzilor este de câteva ori mai mare ca cel al testelor, iar valoarea lor depăşeşte sumele alocate pentru protejarea cadrelor medicale, înseamnă că Guvernul nu îşi face treaba şi pune toată presiunea pe cetăţeni. Când valoarea amenzilor depăşeşte impozitul pe profit colectat la buget nu se mai poate vorbi despre contravenţii, ci despre o taxă mascată pentru găurile la buget făcute din incompetenţa Guvernului PNL. Din estimările specialiştilor, situaţia îmbolnăvirilor din ţara noastră este mult mai gravă faţă de cea conţinută în cifrele oficiale. Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra faptului că multe cazuri de infecţie cu COVID-19 nu sunt raportate, tocmai din cauza capacităţii reduse de testare a României. Nu vom cunoaşte realitatea cazurilor de infecţii şi a deceselor decât dacă se va face o testare în masă, prin sondaj. Chiar dacă preşedintele şi premierul susţin că o astfel de procedură de testare prin sondaj sau pe scară largă nu ar fi relevantă, ei sunt contrazişi chiar de specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care încurajează realizarea unor astfel de studii. Aşa se face că, în loc de teste şi măsuri de sprijin, românii au parte de amenzi pentru nerespectarea restricţiilor de deplasare, ale cărui număr se apropie de 500.000, în timp ce numărul total de teste efectuate este mai mic de 200.000. Testaţi ca să ştim în ce direcţie mergem, nu amendaţi! Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu. Mulţumesc.
Florin Iordache Îl invit în continuare pe domnul deputat Daniel Vasile, minorităţi. Se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.
Daniel Vasile Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţie politică. În atenţia domnului prim-ministru Ludovic Orban. Stimate domnule prim-ministru, În numele Asociaţiei Partida Romilor şi în numele comunităţii de romi, vă adresez prezenta scrisoare deschisă, prin care vă solicit să condamnaţi public modul abuziv, violent şi rasist în care unii reprezentanţi ai forţelor de ordine s-au manifestat faţă de romi, în cadrul intervenţiei forţelor de ordine pentru a preveni şi sancţiona incidente violente, conflicte în interiorul comunităţii de romi. Totodată, vă solicităm, domnule prim-ministru, să vă asiguraţi şi să ne asiguraţi că cei vinovaţi de acte de violenţă ori acte de abuz sau manifestări abuzive, rasiste vor fi traşi la răspundere şi vor suporta, deopotrivă, rigorile legii. Noi, romii, condamnăm manifestările, actele de violenţă verbală şi fizică săvârşite de cetăţenii români de etnie romă, manifestări nedemne, gratuite. Asemenea comportamente şi atitudini nu se justifică. Actele de violenţă nu trebuie tolerate, ele trebuie condamnate şi sancţionate potrivit legii. Respectarea legii este mai presus de orice purtare abuzivă, manifestare rasistă ori acte de violenţă săvârşite de forţele de ordine sau de membrii comunităţii de romi. Asemenea acte de violenţă, manifestări abuzive, rasiste nu trebuie tolerate, ele trebuie condamnate în aceeaşi măsură. Din păcate, aceste evenimente ne arată că nu am învăţat nimic din lecţiile trecutului - sclavie, Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor - ori din conflictele interetnice de după Revoluţia din Decembrie 1989. Inexistenţa climatului paşnic de convieţuire şi conflictele la nivelul comunităţii de romi ne aduc în atenţie eşecul politicilor de coeziune socială, în fapt, eşecul clasei politice. Noi, romii, declarăm că respectarea legilor impuse de autorităţi reprezintă o datorie pentru fiecare comunitate, familie, cetăţean, indiferent de apartenenţa etnică sau religioasă. Trebuie să respectăm, trebuie să protejăm pentru a fi protejaţi şi pentru a convieţui într-un climat armonios, într-un climat de pace. Abuzul, violenţa trebuie să înceteze, şi cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere. Domnule prim-ministru, Suntem obligaţi să reluăm un apel public căruia nu aţi dorit să-i daţi curs. La începutul lunii martie 2020, în cadrul dialogului cu Preşedintele României, am subliniat câteva aspecte, aspecte împărtăşite de Excelenţa Sa. Mai mult, mi s-a solicitat să vă aduc la cunoştinţă următoarele. Pandemia nu are etnie şi nu trebuie să etnicizăm criza sanitară majoră. Combatem ştirile false şi susţinem dreptul cetăţenilor, fără deosebire de etnie, la o corectă şi responsabilă informare. Acţionăm, prin colaborare şi coordonare cu instituţiile naţionale, judeţene şi locale, în vederea unei informări corecte a cetăţenilor şi pentru a combate stările conflictuale, eventualele violenţe fizice, verbale. Sprijinim, prin intermediul structurilor locale şi judeţene ale Asociaţiei Partida Romilor, acţiunile şi implementarea măsurilor, în vederea eradicării pandemiei în comunităţile de romi. Şi, totodată, în acest sens, am propus, domnule prim-ministru, înfiinţarea la nivel judeţean a unui grup de lucru mixt, format din reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi reprezentanţi ai societăţii civile. Grupul de Lucru Mixt are un caracter consultativ, în cadrul căruia reprezentanţii Asociaţiei Partida Romilor sprijină iniţiativele, măsurile de informare şi combatere a epidemiei în rândul comunităţii de romi. Astfel, vă aduc la cunoştinţă disponibilitatea totală a Asociaţiei Partida Romilor "Pro-Europa" de a pune la dispoziţia instituţiilor abilitate resursele umane şi infrastructura naţională, în scopul coordonării acţiunilor de combatere a stării medicale de urgenţă în comunităţile de romi. În încheiere, vreau să fac un apel la cetăţenii români de etnie romă. Dragi romi, Fraţi romi, Cultura poporului nostru rom, tradiţiile, legile noastre nescrise ne definesc ca fiind un popor demn, un popor de supravieţuitori. Sclavia, Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor, istoria noastră este o istorie despre supravieţuire. Noi, romii, ştim cum să supravieţuim, ştim cum să ne păstrăm credinţa, ştim cum să trecem peste momentele grele! Dragostea noastră faţă de viaţă, dragostea noastră faţă de familie şi de oameni, în general, ne obligă la responsabilitate! Nu ne panicăm şi încetăm orice formă de violenţa în interiorul şi în afara comunităţii şi respectăm regulile impuse de autorităţi! Şi, mai facem ceva, dragi romi, spunem mulţumesc tuturor celor care luptă în linia întâi: medici, asistente, personal medical, personal de ordine şi asistenţă socială! But sastimos, savale! Multă sănătate! Vă mulţumesc. Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor în Parlament.
Florin Iordache Îl invit în continuare pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL. Se pregăteşte doamna deputat Camelia Gavrilă, de la PSD.
Andrei Daniel Gheorghe Hristos a Înviat! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi "Libertatea credinţei, în contextul pandemiei". Vedem cum, acum, când cu toţii ne confruntăm la scară mondială cu o pandemie provocată prin iresponsabilitatea criminală a regimului comunist din China, care nu a fost în stare să gestioneze cum se cuvine o criză sanitară de mare amplitudine, o parte din vocile din societatea românească se înghesuie, diverse organizaţii sau persoane fizice, pur şi simplu, să atace în direcţia bisericii. Biserica a devenit o ţintă. Ceea ce nu se înţelege pentru foarte mulţi este faptul că biserica este o instituţie divin-umană, cu statut atemporal. Biserica Ortodoxă, dar şi alte culte religioase creştine din România au jucat un rol fundamental în ceea ce a însemnat istoria neamului românesc, ceea ce a însemnat reîntregirea României şi ceea ce a însemnat procesul de modernizare a României. Iar mai presus de aceasta, biserica are rolul spiritual de a-l lega pe om de Dumnezeu, are rolul moral de a imprima etica socială şi rolul identitar. Limba română este unitară şi datorită Bisericii Ortodoxe Române, iar acest lucru trebuie să fie ştiut de toată lumea. Dar ceea ce este pentru mine, pe undeva, de neînţeles, este cum vedem că se încearcă a se transforma biserica într-un fel de paratrăsnet. Chiar şi atunci când ea nu este într-un anumit context, i se transferă anumite atribuţii şi anumite vine, să le spunem aşa, este catalogată în fel şi chip. Şi spun acest lucru, în speranţa că autorităţile statului român şi societatea românească vor fi conştiente că astăzi ne aflăm în faţa unui val de agresiune extremist-secularistă, cu caracteristici bolşevice şi fasciste fără precedent. Şi dau un singur exemplu în această direcţie. Cazul linşajului mediatic la care a fost supus Înaltpreasfinţitul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, un om de 90 de ani care se roagă la Dumnezeu pentru acest popor şi care astăzi se află pe patul de suferinţă, fiind lovit de această cumplită pandemie. Am văzut instigări la moarte, am văzut injurii la adresa inclusiv a simbolurilor Sfinte şi la adresa lui Dumnezeu, până la urmă, din partea unor personaje şi tare-mi este că în cazul în care vom învăţa să tolerăm aceste manifestări extremiste să nu ne trezim că cei care astăzi înjură în spaţiul public, mâine vor lua pietrele, iar poimâine vor înfige cuţitul. Mă tem sincer de acest lucru şi sunt conştient că extremismul nu trebuie tolerat sub nicio formă. De asemenea, doresc să amintesc că Biserica Ortodoxă Română este cel mai important filantrop din această ţară, are un rol social, are un rol civic şi are un rol cultural educaţional deosebit de important. Ajutorul pe care l-a dat biserica, în contextul acestei pandemii, constând în ajutor financiar direct, în echipamente şi tehnică medicală şi în alte forme de asistenţă medicală şi socială, se ridică la o sumă care a depăşit deja 3,5 milioane de euro. Deci, iată, depăşim 3 milioane şi jumătate de euro, bani pe care Biserica Ortodoxă Română, prin diverse forme, le-a adus contribuţie acestei societăţi. Eu nu am auzit până astăzi de niciun ONG secularist, de nicio organizaţie neomarxistă şi de niciun fel de asociaţie a oamenilor revoltaţi care, pur şi simplu, aruncă cu pietre în biserică şi în cele sfinte să contribuie cel puţin, dacă nu în aceeaşi măsură sau asemănător, ci într-o măsură minoră. Aşadar, lucrurile trebuie aşezate în matca lor. Şi, de asemenea, vreau să mai spun un fapt. Cred că Guvernul României...
Florin Iordache Concluzionează, te rog!
Andrei Daniel Gheorghe Staţi un pic, că mai am ceva important! Cred că Guvernul României ar trebui ca, în contextul relaxării măsurilor de prevenire a măsurilor de răspândire a pandemiei, un pericol real această pandemie, după 15 mai, să permită deschiderea bisericilor şi a lăcaşelor de cult din România, evident, cu respectarea anumitor norme de protecţie sanitară şi distanţare socială. Dar nu putem să neglijăm dreptul la credinţă, dreptul la rugăciune şi dreptul la comuniune religioasă pe care cetăţenii României, indiferent de cultul religios, îl au. Aşadar, deschiderea bisericilor şi a cimitirelor trebuie să fie un pas de minim bun-simţ, pe care statul român să îl decidă şi care cred că biserica îl poate administra deosebit de bine. Şi, iată, vedem atâtea exemple, precum a fost şi cazul, de Paşte, când Biserica s-a organizat foarte bine, în vederea aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, de Înviere.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc şi eu.
Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit pe doamna deputat Camelia Gavrilă. Se pregăteşte, tot prin telefon, doamna Gabriela-Maria Podaşcă, de la PRO Europa. Vă rog.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi vizează necesitatea unor demersuri responsabile şi urgente în domeniul agriculturii, o implicare activă din partea Guvernului şi, implicit, a ministerului de resort pentru a gestiona situaţia de criză în care se află agricultura românească, o criză complexă, urmare a lipsei semnificative de precipitaţii din ultimul timp. Este şi o surpriză de a constata că până în acest moment Guvernul a adoptat aproape zero măsuri, vorbind metaforic, sau măsuri nesemnificative în plină criză agricolă, deşi semnalul este dat de mult, iar recent, în luna aprilie, Administraţia Naţională de Meteorologie vorbea clar de un fenomen de secetă pedologică puternică şi extremă în zona Munteniei, în Dobrogea şi Moldova, un fenomen care s-a extins şi în Banat, în Crişana şi în Transilvania. Ce a făcut concret în această perioadă guvernarea PNL? Aproape nimic! Iar consecinţele sunt grave. Încât estimăm ca în anul acesta producţia va descreşte considerabil, sunt calamitate suprafeţe importante, vor fi pierderi suportate de cei care nu şi-au asigurat culturile agricole sau nu posedă sistem de irigare şi nu utilizează tehnologii în domeniul culturilor agricole. Să ne gândim că aproximativ 47% din populaţia României se află în mediul rural, 28% încă se ocupă de această activitate tradiţională, asociată cu ţara noastră şi cu reuşitele notabile chiar şi în ultima perioadă. Sunt afectate peste 90% din culturile existente în Moldova, multe ferme, unităţi agricole se apropie de faliment, pentru că nu vor putea să ramburseze la timp creditele. Deci, situaţie foarte gravă, ca să nu mai vorbim şi de o interdependenţă complexă între diferite domenii de activitate, deci influenţele negative vor fi în lanţ. Reamintesc faptul că Partidul Social Democrat a avut un program considerabil pe domeniul agricol, cu reuşite incontestabile, că a propus măsuri foarte clare şi conturate de specialişti în domeniu, legate de declararea stării de calamitate, de acordarea de vouchere pentru seminţe, pesticide, îngrăşăminte, de linii de credit cu garanţii de stat şi, evident, de umplerea canalelor de apă şi suspendarea plăţii şi accelerarea investiţiilor în acest domeniu. Chiar astăzi am votat şi am susţinut o iniţiativă legislativă importantă, care propune scutirea de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, în sprijinul utilizatorilor de apă subterană pentru irigaţii, atât pe perioada stării de urgenţă, cât şi în perioada următoare, de şase luni după încetarea acesteia. Trebuie şi o atitudine preventivă, trebuie depăşită inerţia şi pasivitatea pe care le vedem la acest moment în abordarea ministrului de resort, pentru că, evident, ne imaginăm consecinţele legate de preţuri mari la raft, de scumpirea alimentelor, de posibilitatea creşterii numărul de şomeri din acest domeniu şi, evident, de afectarea activităţilor agricole familiare, care sunt forme de subzistenţă pentru foarte multe familii din mediul rural. Cred că o moţiune împotriva actualului ministru al agriculturii este, efectiv, un demers legitim, o acţiune logică şi necesară, şi nu doar o armă în dialogul acesta politic şi polemic pe care, firesc, îl avem, pentru că tocmai constatăm şi lipsă de implicare, şi de eficienţă. Sunt şapte luni de guvernare, care înseamnă un timp valoros, iar în domeniul acesta, efectiv, într-o zonă vitală, a fost în pripă irosit iremediabil, cu multe consecinţe la nivelul întregii societăţi şi a nivelului de existenţă, de trai, de activitate, în general, în viaţa oamenilor. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. O invit, în continuare, pe colega noastră, doamna deputat Gabriela-Maria Podaşcă, de la PRO Europa. Şi se pregăteşte domnul deputat Corneliu-Florin Buicu, de la PSD: Domnul Buicu este prezent.
Gabriela-Maria Podaşcă Mulţumesc, domnule preşedinte.
Florin Iordache Vă rog.
Gabriela-Maria Podaşcă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, În calitatea noastră de parlamentari, suntem responsabili să protejăm drepturile cetăţenilor pe care-i reprezentăm, responsabilitate asumată prin jurământul depus la învestire şi prin legile pe care le iniţiem sau le susţinem. Responsabilitatea însă trebuie să fie o caracteristică a conştiinţei noastre şi o dovadă a condiţiei umane. Există însă oameni care se ridică mai presus de această condiţie, purtând de grijă şi altora, în speţă celor aflaţi în dificultate. Ignoraţi însă de Guvern, asistenţii sociali îşi continuă misiunea de a-i proteja pe cei vulnerabili, în ciuda faptului că în fiecare zi îşi riscă viaţă, expunându-se infecţiei cu COVID-19. Le suntem recunoscători pentru ceea ce fac şi nu vom uita niciodată eforturile pe care le depun. Asistenţii sociali şi angajaţii serviciilor publice de asistenţă socială sunt zilnic acolo, în prima linie. Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului acţionează direct în comunitate, ajutând diverse categorii vulnerabile, în ciuda provocărilor cu care se confruntă. DGASPC Covasna, de exemplu, a cerut recent suplimentarea bugetului, pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru testarea angajaţilor şi pentru hrana celor care sunt izolaţi la locul de muncă. Mai multe DGASPC-uri din ţară au fost însă nevoite să achiziţioneze din bugetul propriu echipamente şi materiale de protecţie atât pentru angajaţi, cât şi pentru copiii sau persoanele vârstnice din îngrijire. Este inacceptabil ca în această perioadă dificilă statul să nu suplimenteze bugetele direcţiilor de asistenţă socială, vulnerabilizându-i şi mai mult pe cei aflaţi în dificultate. În urmă cu o lună, Corpul Profesional al Specialiştilor în Servicii Sociale din cadrul Asociaţiei Municipiilor din România a solicitat ministrului muncii echipamente de protecţie, testarea celor fără adăpost şi plata orelor suplimentare pentru cei care asigură permanenţa în serviciile de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Şi acest strigăt al profesioniştilor din asistenţa socială a rămas fără un răspuns. Mai mult, săptămâna trecută PRO România a depus amendamente la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru a corecta inechităţile salariale care vizează asistenţii sociali. Acestea au fost însă respinse de Comisia pentru muncă. Guvernul ar fi trebuit să se sesizeze imediat şi să recunoască eforturile asistenţilor sociali, să propună măsuri clare de protecţie a acestora. Eu cred că nu trebuie să aşteptăm o tragedie ca să luăm măsuri. Nu este normal ca statul să fie mereu în contratimp cu nevoile cetăţenilor, mai ales atunci când vorbim despre oameni care îşi riscă zilnic viaţa pentru persoanele aflate în dificultate. Doamnelor şi domnilor, PRO România va continua să aducă în atenţia opiniei publice nevoile şi provocările cu care se confruntă diversele categorii profesionale, va continua să lupte pentru reducerea inechităţilor salariale ale oamenilor din direcţiile de asistenţă socială şi pentru respectarea drepturilor acestora. Vă mulţumesc. Gabriela Podaşcă, deputat al PRO Europa, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Corneliu-Florin Buicu. Se pregăteşte, prin telefon, domnul deputat Vasile Cocoş, de la PSD.
Corneliu-Florin Buicu Mulţumesc, domnule preşedinte. Unitatea de suport medical COVID din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş este un efort colectiv, în folosul comunităţii. Declaraţiile extremiste ale preşedintelui României sunt contrazise de comunitatea târgumureşeană. La iniţiativa Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş, consiliul judeţean, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, alături de alte autorităţi locale, au decis transformarea Sălii Polivalente din cadrul Campusului Universităţii într-o unitate de suport medical COVID-19, de tip modular, pentru bolnavii confirmaţii, cu simptomatologie moderată, în administraţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş. Facilităţile pe care le are universitatea şi poziţionarea strategică a acesteia au permis adaptarea Sălii Polivalente pentru un spaţiu care va asigura condiţii optime de îngrijire pentru 80 de pacienţi. În condiţii de necesitate crescută, spaţiul poate prelua, prin readaptarea dotărilor, şi alte categorii de pacienţi decât cei pentru forme uşoare de îmbolnăvire. Unitatea dispune de un spaţiu de triaj pentru bolnavi, 42 de saloane de unu şi două paturi, toate paturile sunt de tip terapie intensivă, monitorizate, cu suprafeţe cuprinse între 8 şi 16 metri, cu circuite adaptate, specifice bolilor infecţioase, precum şi spaţiile anexă necesare bunei desfăşurări a activităţii în condiţii de siguranţă. Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de un efort comun. Universitatea a iniţiat şi a conceput proiectul şi a amenajat spaţiile din interior şi exterior, inclusiv compartimentările interioare pentru saloane şi spaţiile de suport, pe care le-a pus la dispoziţie gratuit Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş a realizat instalaţiile de curent electric, oxigen, aer comprimat, a dotat cu echipamente şi mobilier medical unitatea, a completat unele detalii de amenajare interioară şi s-a organizat pentru asigurarea resursei umane şi materiale, el urmând să operaţionalizeze această structură medicală. Direcţia de Sănătate Publică a asigurat consultanţa şi avizele necesare. Consiliul Judeţean Mureş, prin votul consilierilor judeţeni, a asigurat resursele financiare necesare pentru finalizarea proiectului şi operaţionalizarea acestuia. Resursa umană necesară funcţionării va fi asigurată de instituţiile sanitare din judeţ, de la toate spitalele, cadrele didactice ale universităţii şi, dacă va fi nevoie, şi de studenţii universităţii. Mediul privat s-a implicat intens pentru a asigura un ritm de lucru extrem de alert, având în vedere perioada de execuţie. Proiectul este deosebit, din mai mult motive. A fost realizat în zece zile, într-un timp extrem de scurt, a adus laolaltă toate forţele politice şi administrative locale, indiferent de orientări politice, interesul comunităţii fiind pus în faţa altor interese. S-a demonstrat că oraşul Târgu Mureş are o mare capacitate de mobilizare şi de coagulare a mediului academic, medical, administrativ şi socioeconomic. A arătat rolul unificator şi de progres pe care trebuie să-l aibă o universitate într-un oraş, viteza de reacţie de a anticipa nevoile societăţii şi capacitatea de implicare, atât prin propunerea de soluţii, cât şi prin aplicarea acestora. Felicitări, Târgu Mureş! Felicitări, Universităţii de Medicină şi Farmacie! Florin Buicu, deputat al PSD, Mureş. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Îl invit, prin telefon, pe colegul meu, pe domnul Vasile Cocoş. Se pregăteşte domnul Petru Movilă, PMP. Domnul Cocoş. Bun. Atunci următorul este domnul Silviu Nicu Macovei, prin telefon. Până faceţi legătura... Dacă nu, domnul Movilă. Vă rog.
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Ieşenii roagă PSD să-l ia înapoi pe Maricel Popa". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La Iaşi, preşedintele PSD al consiliului judeţean, Maricel Popa, este un exemplu de făţărnicie şi indolenţă faţă de ieşeni, după ce, din banii noştri, a propus cheltuirea a peste 14 milioane euro pentru un spital mobil, spital care până la acest moment se dovedeşte a fi o mare păcăleală. Conform caietului de sarcini, firma care a câştigat licitaţia trebuia să achite garanţia de bună execuţie, în cuantum de aproximativ 130 de mii euro, reprezentând 1% din valoarea totală a spitalului. În condiţiile în care nici până la acest moment nu ştim nimic, dar Maricel Popa face apel la constructori să asfalteze 6.000 de metri pătraţi pe platforma de la Leţcani demonstrează, încă o dată, amatorismul acestuia în abordarea unor proiecte de asemenea anvergură. Să nu şti care este suprafaţa spitalului după ce ai făcut achiziţia, arată bătaia de joc cu care a fost abordată această temă. Îi solicit lui Maricel Popa să iasă public şi să spună cu punct şi virgulă ce s-a întâmplat cu banii ieşenilor. A plătit firma câştigătoare garanţia? Care este costul real al spitalului mobil? De ce tot apar cheltuieli pe care consiliul judeţean nu ni le-a adus la cunoştinţă de la început? Pe lângă spitalul în sine, care este costul căilor de transport, conectării la utilităţi, şi nu numai? L-am întrebat, de mai multe ori, dacă există un aviz de principiu de la Ministerul Sănătăţii şi de câte cadre medicale este nevoie şi de unde sunt aduse acestea. Nici până acum nu mi s-a oferit acest răspuns. La fel cum n-am primit o dovadă clară care să confirme faptul că suma poate fi decontată din fonduri europene, conform afirmaţiilor domnului Maricel Popa. Incertitudinea care planează asupra acestui spital mobil arată că PSD fie ascunde ceva, fie a scăpat hăţurile din mână. Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi dă dovadă de o doză de inconştienţă masivă dacă ne ascunde nişte informaţii cruciale, mai ales când a avut sprijinul necondiţionat al consilierilor judeţeni PMP. Faptul că face apel la constructorii ieşeni, să-l ajute în al 12-lea ceas, dovedeşte că Maricel Popa nici măcar nu a fost conştient de ceea ce înseamnă, din punct de vedere financiar, această investiţie, prezentată cu surle şi trâmbiţe şi asumată de el, ca preşedinte de partid. La începutul achiziţiei era în campanie electorală, dar acum se ascunde după preşedinta Euronest Iaşi, care până acum nu a avut niciun fel de poziţie publică. De faptul că spitalul va fi operaţional după ieşirea din starea de urgenţă, nici nu mai discutăm, pentru că s-ar putea să se dovedească că a fost o investiţie inutilă, mai ales în condiţiile în care spitalele ieşene încă mai dispun de paturi în care să trateze pacienţii bolnavi de COVID. Am afirmat, în spaţiul public ieşean, în presă, de mai multe ori, faptul că am toată disponibilitatea de a sprijini aceste investiţii, în condiţiile legii din România. Stimaţi colegi, decât să toarne asfalt, mai bine Maricel Popa şi-ar turna cenuşă în cap! Încă o dată, consiliul judeţean se arată neputincios în mâinile actualului preşedinte, incapabil să ducă la bun sfârşit un proiect major, la fel cum s-a întâmplat şi cu modernizarea drumurilor judeţene. Un haos şi un eşec constant, care se preconizează a fi cea mai mare ţeapă trasă vreodată ieşenilor de către un om politic. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.
Florin Iordache Bun. Înţeleg că domnul Macovei şi domnul Cîtea au depus în scris. Să se pregătească, prin telefon, doamna Alina Teiş, de la PSD. Îl invit pe domnul Dragoş Zisopol, care este prezent. Vă rog, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc. Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Ziua de 9 februarie este data la care grecii şi filoelenii de pretutindeni celebrează Ziua Limbii Elene. În anul 2018, Parlamentul Republicii Elene a votat ca ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului naţional Solomos, să devină Ziua Mondială a Limbii Elene. În România, Legea privind instituirea Zilei Limbii Elene, Legea nr. 204/2018, al cărei iniţiator sunt, prevede printre altele şi faptul că anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Elene, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţilor noastre sau filoeleni se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători. În acest context s-au încadrat şi manifestările dedicate celei de-a doua ediţii a acestei Zile, organizate de Uniunea Elenă din România şi Ambasada Republicii Elene din ţara noastră, sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Administraţia Prezidenţială, Camera Deputaţilor, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Academia Atenei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei, Secretariatul General al Grecilor de Peste Hotare, Ambasada Republicii Cipru în România, Patriarhia Română, Camera de Comerţ Bilaterală Româno-Elenă, Universitatea "Democritus" din Grecia, Universitatea Bucureşti, Institutul Cultural Român, Şcoala Grecească "Atena" din Bucureşti, Organizaţia Elenă de Turism, Editura Omonia, Asociaţia Culturală Greacă din România "Nostos" - şi exemplele ar putea continua. Evenimentul a debutat cu prezentarea publică a bustului lui Evanghelie Zappa, mare everghet, ce a sprijinit financiar înfiinţarea Academiei Române. Bustul fiind donat de Uniunea Elenă din România. În cadrul sesiunii de deschidere au luat cuvântul reprezentanţii tuturor instituţiilor partenere, iar la sesiunea de comunicări ştiinţifice au conferenţiat personalităţi din România şi Grecia. Aici îmi doresc foarte mult să-i enumăr pe prof. univ. dr. Maria Dimasi şi prof. univ. dr. Vassilios Grammatikas, de la Universitatea Democritus a Traciei - Komotini, Grecia; prof. univ. Mina-Maria Rusu, inspector general în Ministerul Educaţiei şi Cercetării Naţionale; prof. univ. Tudor Dinu, din Universitatea Bucureşti; dr. Lia Brad-Chisacof, cercetător, membru în Consiliul de Conducere al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; Ion Andrei Ţârlescu, Biblioteca Academiei Române, secţia "Manuscrise" - şi exemplele pot continua. Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, În încheiere, îmi revine deosebita plăcere ca în numele Uniunii Elene din România să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la reuşita evenimentului şi să urez un călduros la mulţi ani tuturor vorbitorilor de limba elenă, oriunde s-ar afla! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Doamna deputat Georgeta-Carmen Holban? Vă rog, faceţi-mi legătura cu dumneaei. Se pregăteşte, tot prin telefon, doamna deputat Theodora Şotcan. Doamna Teiş a renunţat, văd. Vă rog.
Georgeta-Carmen Holban Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei politice - "Ascunderea adevărului, adevărata strategie anti-coronavirus a Guvernului şi preşedintelui". Guvernul României şi conducătorul acestuia de facto , preşedintele ţării, sunt datori cu foarte multe explicaţii românilor, după aproape două luni de stare de urgenţă. Sunt o serie de întrebări la care oamenii nu au primit încă un răspuns, în pofida declaraţiilor pline de emfază ale autorităţilor, cu privire la evoluţia acţiunilor de gestionare a epidemiei de coronavirus. Cea mai mare preocupare a populaţiei este, în prezent, ascunderea adevărului, în contextul în care din ce în ce mai multe voci susţin public că incidenţa epidemiologică este mult mai extinsă, raportat la datele oficiale prezentate. Specialiştii vorbesc, în acest context, că numărul celor infectaţi ar putea fi mult mai mare. Este de la sine înţeles că nu vom cunoaşte realitatea cazurilor de infecţii, doar dacă se va face o testare prin sondaj, recurentă, cu revenire din lună în lună, pe un eşantion mare de peste 10.000 de persoane, aşa cum fac toate statele care iau în calcul relaxarea restricţiilor. Această ipoteză este recunoscută inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care a atras atenţia asupra faptului că multe cazuri de COVID-19 nu sunt raportate din cauza capacităţii extrem de slabe de testare. Fără pic de exagerare, constat cu tristeţe că nu există niciun capitol la care "Guvernul meu" să obţină notă de trecere în aceste zile de final al stării de urgenţă. Românii s-au lămurit definitiv cu privire la măsurile luate de liberali, pentru ca ei să poată traversa în siguranţă şi cu sănătatea nealterată această perioadă dificilă. Din păcate, cetăţenii vor ieşi însă grav afectaţi după ce lucrurile vor reveni într-o situaţie de pseudonormalitate. Românii nu mai au locuri de muncă, nu au cu cine să-şi lase copiii, sunt cu banii pe sfârşite, au ajuns deprimaţi după două luni de stat în casă, iar, în acest timp, Guvernul PNL doar i-a minţit şi i-a păcălit în legătură cu iniţiativele luate pentru limitarea efectelor dezastruoase ale acestei pandemii. Răspunzător pentru situaţia dramatică de acum, în care se află România şi românii, este, în aceeaşi măsură, şi preşedintele erijat în prim-ministru! Nu există nicio ieşire publică a Domniei Sale fără a vorbi de PSD, de parcă PSD ar conduce lumea, ţara şi Guvernul lui şi ar fi responsabil de gestionarea situaţiei prezente! Îi înţeleg, oarecum, obsesia, deoarece preşedintele are semnale clare raportat la faptul că PSD va câştiga viitoarele alegeri, indiferent când vor avea loc acestea. Totuşi, până mai are Guvernul său, îi recomand călduros să se preocupe cu maximă atenţie şi îngrijorare de destinele românilor! În final, rog respectuos, preşedintele şi prim-ministrul să răspundă la câteva întrebări venite din partea cetăţenilor. De ce nu au fost testate toate cadrele medicale? Când va înceta criza medicamentelor? Care este soarta sănătăţii româneşti? Ce se întâmplă cu zecile de mii de copii care nu au tablete şi acces la Internet, pentru a termina în condiţii minimale anul şcolar? Ce se întâmplă cu economia? Ce se întâmplă cu viitorul acestei ţări? Sunt întrebări pertinente ale românilor, care vor să ştie dacă domnului preşedinte şi Guvernului le pasă în mod real de viaţa şi de sănătatea lor, în contextul relaxării restricţiilor şi încetării stării de urgenţă. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Georgeta-Carmen Holban.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Biro Zsolt-Istvan. Se pregăteşte domnul deputat Florinel Stancu. Amândoi, prin telefon.
Zsolt-Istvan Biro Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Suntem în plină pandemie şi, din păcate, nu putem afirma că greul a trecut, cum nu putem afirma nici faptul că sistemul sanitar din România ar face faţă cu brio provocărilor cu care ne confruntăm din cauza crizei generate de coronavirus. În aceste condiţii au reapărut virusuri mai vechi, virusul naţionalismului şi al şovinismului. Aceşti viruşi apar în România totdeauna când este nevoie de distragerea atenţiei de la problemele reale cu care se confruntă ţara, societatea. Din păcate, acum, cu aceşti viruşi suntem infectaţi de la cel mai înalt nivel. Este inadmisibil, dar şi fără precedent în ultimii 30 de ani, că însuşi preşedintele ţării, persoana care conform atribuţiilor ce-i revin ar trebui să exercite funcţia de mediator principal, respectiv să vegheze la respectarea Constituţiei, fiind principalul garant al Legii fundamentale, este inadmisibil ca de la nivelul Cotroceniului să se dea tonul instigării la ură împotriva unei comunităţi şi să se dezinformeze grosolan, apelând la cele mai urâte clişee utilizate de naţionalişti. Odată cu lansarea ideii ruperii Ardealului, preşedintele Iohannis aduce acuze grave, şi mai ales nefondate, şi la adresa Ungariei, şi a premierului Orbán Viktor. Ajutorul sosit din Ungaria salvează vieţi în România, fără deosebire de naţionalitate. În acelaşi timp, declaraţia preşedintelui stigmatizează comunitatea maghiară din România. Noi, maghiarii din Transilvania, vrem să trăim într-o ţară a muncii cinstite, a onestităţii şi a respectului faţă de alte naţiuni. Constatăm însă exact opusul acestora, zi de zi. Zi de zi simţim că utilizarea simbolurilor noastre naţionale înseamnă doar umilinţe şi piedici puse înaintea noastră. Constatăm că, nici după 100 de ani de la crearea României moderne, nu sunt respectate promisiunile de la Alba Iulia din 1918. Românii adunaţi la Alba Iulia, odată cu proclamarea unirii Ardealului cu România, au adoptat o rezoluţie în care au promis libertate deplină tuturor popoarelor conlocuitoare. Principiile enunţate acolo şi textul adoptat în terminologia modernă, de azi, ar însemna autonomie. Autonomie care poate fi nu numai garanţia convieţuirii paşnice, dar care poate sta şi la baza dezvoltării economice şi astăzi, în 2020, dacă aşa a fost încă din anul 1224, atunci când Regele Andrei al II-lea al Ungariei a garantat drepturile de libertate, cum am spune astăzi, autonomie, saşilor transilvăneni. Herr Klaus ar trebui să ştie! Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. Biro Zsolt-Istvan, deputat, judeţul Mureş. La revedere! Auf Wiedersehen, Herr Klaus!
Florin Iordache Mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Florinel Stancu, de la PRO Europa. Se pregăteşte domnul deputat Constantin Codreanu, de la PMP.
Florinel Stancu Bună ziua, domnule preşedinte! Bună ziua, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei". De mai mulţi ani, ONG-urile de mediu atrag atenţia asupra impactului pe care îl are fumul toxic emis de incinerarea deşeurilor asupra populaţiei. Experţii de mediu declară că nici măcar arderea lor în scopul producerii energiei nu este o soluţie bună, deoarece emisiile de dioxină şi furan de la incineratoare constituie un real pericol pentru populaţie. Domnii în cauză au vrut să spună că, indiferent ce argumente şi explicaţii ne prezintă Guvernul PNL sau firmele importatoare, în România, oamenii sunt otrăviţi cu bună-ştiinţă. Dar problema este mai gravă de atât, stimaţi colegi. Odată cu declanşarea crizei pandemiei SARS-CoV-2 au apărut zeci de informări din partea mass-media care trăgeau un semnal de alarmă cu privire la intensificarea traficului ilegal cu deşeuri la graniţa cu România. "România, coşul de gunoi al Europei", titrau jurnaliştii Euronews. "Adesea importate ilegal, sub pretextul de a fi bunuri, aceste deşeuri sunt trimise la fabricile de ciment din România, unde sunt arse", scriau aceştia. I-am întrebat pe domnii Costel Alexe de la Mediu şi Marcel Vela de la Afaceri Interne, cum este posibil ca pe timpul guvernării lor să intre în ţară camioane cu peste 700 de tone de resturi textile, plastic şi cauciuc? Cum le-au permis vameşii accesul în ţară acestor camioane? Aveau cunoştinţă de acest lucru sau s-a întâmplat ca în cazul românilor plecaţi la cules de sparanghel? Au avut loc înţelegeri şi negocieri interministeriale? E posibil să existe înţelegeri despre care noi nu ştim, atât timp cât presa italiană relatează că există firme româneşti care recunosc transportul deşeurilor în România, susţinând că au toate autorizaţiile necesare pentru primirea şi eliminarea deşeurilor din Italia la gropile de gunoi din Bucureşti, Craiova, Mavrodin şi Giurgiu. Un alt lucru care mi se pare revoltător este acela că se scrie de mai bine de un an şi jumătate despre acest fenomen ilegal, iar Comisia Europeană, foarte scrupuloasă în alte cazuri, se face, pur şi simplu, iertaţi-mi expresia, că plouă. De ce faceţi asta, domnilor comisari? În numele Grupului parlamentar al PRO România din Camera Deputaţilor, solicit urgentarea cercetărilor şi interzicerea importului de deşeuri în ţara noastră. Solicit, de asemenea, premierului Ludovic Orban să se aplece asupra acestei probleme şi, măcar, să încerce rezolvarea ei. Nu de alta, dar alegerile bat la uşă, iar de vorbe goale şi minciuni lumea s-a săturat. De data aceasta românii nu vă vor ierta, stimaţi guvernanţi, că transformaţi România în groapa de gunoi a Europei. Vă mulţumesc. Florinel Stancu, deputat al PRO România.
Florin Iordache Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Constantin Codreanu, Grupul parlamentar al PMP. Se pregăteşte domnul deputat Adrian-Octavian Dohotaru.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, În declaraţia mea politică de astăzi voi face referire la modul în care autorităţile statului român au gestionat relaţia cu românii din afara graniţelor ţării, în contextul coronavirusului. Contrar recomandărilor, voi începe cu partea negativă şi voi exprima nemulţumirea exprimată de sute de cetăţeni români aflaţi în situaţii de criză în diaspora economică. Fie că vorbim de persoane care au rămas fără un loc de muncă, fie că vorbim de persoane care au rămas fără un loc de trai, fie că vorbim de persoane aflate în situaţii critice, care efectiv au rămas fără resurse financiare, au existat foarte puţine soluţii aplicate în cazul acestor persoane. Numărul redus de curse prin care persoanele respective au fost repatriate vorbeşte de la sine. Mai mult decât atât, a existat şi o comunicare deficitară din partea ambasadelor şi consulatelor statului român. Nu trebuie să reinventăm roata. Puteam să preluăm exemplul altor state care s-au preocupat de cetăţenii lor, aflaţi în afara ţărilor respective - au repatriat, au evacuat, s-au implicat. O fac în continuare. Italia este unul dintre exemplele pozitive în acest sens. Nemulţumirea cetăţenilor români din afara graniţelor ţării s-a accentuat atunci când am ajuns să urmărim cu toţii, îngroziţi, incidentul de la Cluj, din aeroportul din Cluj-Napoca, văzând cum autorităţile statului român au adoptat un comportament - şi nu mă feresc să spun acest lucru - criminal, acceptând să trimită pentru munci sezoniere în Germania cetăţeni români, inclusiv din zona roşie a României, din judeţul Suceava. O altă componentă negativă a acestei relaţii pe care au avut-o autorităţile statului român cu cetăţenii români îi vizează pe cei care au contracte de muncă în afara ţării şi care au fost efectiv blocaţi pe teritoriul României, în contextul crizei coronavirusului. Nu a existat niciun fel de comunicare oficială cu aceste persoane, nu li s-a spus dacă există proceduri pe care să le urmeze pentru a putea pleca din România, pe cale terestră sau altcumva, nu a existat niciun fel de informaţie prezentată de Grupul de Comunicare Strategică. Aceşti oameni au rămas fără răspunsuri. Mulţi dintre ei şi-au pierdut deja locurile de muncă. Vorbim şi de persoane care trebuiau să meargă în Regatul Unit al Marii Britanii pentru a-şi legitima, pentru a-şi legaliza şederea în Regatul Unit. Vorbim despre cei care trebuiau să depună formularele pentru pre-settled status, pentru settled status şi multe astfel de cazuri pentru care autorităţile statului român nu au intervenit şi nu dau niciun semn că ar dori să intervină, în continuare. Am încercat să invit la dialog autorităţile statului român - vorbesc, aici, în primul rând, de MAE şi de MAI. Am primit o parte dintre răspunsuri, însă acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Sper ca întrebările pe care le-am adresat în această perioadă să aibă parte de răspuns în cel mai scurt timp, pentru a-i putea informa la rândul meu pe cetăţenii români. În partea a doua a declaraţiei vreau să vorbesc şi de o decizie pozitivă, decizie pe care am salutat-o, şi anume de solidarizare a Guvernului României cu cetăţenii de pe celălalt mal al Prutului, cetăţeni ai Republicii Moldova, mulţi dintre ei şi cetăţeni ai României. Echipa de 42 de cadre medicale, care a traversat săptămâna trecută Prutul, însoţită de o parte dintre echipamente şi cele 20 de camioane care au plecat astăzi din Piaţa Victoriei, la ora 11,00, spre Chişinău sunt o dovadă a faptului că înţelegem că România trebuie să rămână solidară nu neapărat cu autorităţile statului român, cu Guvernul sau cu preşedinţia, ci cu cetăţenii de pe celălalt mal al Prutului. Şi pentru că suntem într-un moment important pentru cele două maluri ale Prutului, 30 de ani de la primul pod de flori peste Prut, nu pot decât să închei intervenţia mea spunând: Basarabia e România! Trăiască România Mare! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Adrian Dohotaru. Se pregăteşte domnul deputat Adrian Todoran.
Adrian-Octavian Dohotaru Vă mulţumesc. Am propus o lege socială a deceniului, fără falsă modestie, pentru indemnizaţii de şomaj şi ajutoare sociale dublate. Criza sanitară a declanşat o criză economică şi socială, de aceea am iniţiat şi am depus un proiect de lege care, odată adoptat, ar putea revoluţiona sistemul de protecţie socială din România. Proiectul de lege prevede creşterea valorii indicatorului social de referinţă de la 500 de lei, cât e în prezent, la 1.200 de lei, ceea ce va rezulta la o creştere mai mult decât dublă a cuantumului indemnizaţiei de şomaj şi a prestaţiilor sociale. ISR era corelat, acum mai bine de un deceniu, la salariul minim, ceea ce, evident, nu mai este cazul acum. Proiectul mai prevede şi modificarea anuală a valorii ISR, prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu indicele prognozat al preţurilor de consum. Indemnizaţia de şomaj a ajuns azi o sumă efectiv modică, media lunară a indemnizaţiilor de şomaj pe anul 2018 fiind, conform datelor INS, de 460 de lei şi reprezentând doar 24% din salariul minim brut. Prin comparaţie, în anul 2008, media lunară a indemnizaţiei de şomaj era de 401 lei şi reprezenta 78% din salariul minim brut. În mod similar, ajutorul social numit "venit minim garantat" - VMG - reprezenta 33% din valoarea salariului minim brut, în 2009. În prezent, valoarea VMG constituie doar 6% din salariul minim brut. Impactul bugetar al prezentei legi va fi semnificativ, ducând practic la dublarea cheltuielilor legate de indemnizaţia de şomaj şi a cheltuielilor legate de prestaţiile sociale. Cu toate acestea, consider că statul român are o marjă fiscală foarte mare, putând creşte gradul de colectare de la actualul nivel, care este printre cele mai mici din UE - 15-16% din PIB venituri fiscale -, la un nivel care să ne apropie de media UE, prin introducerea unui impozit progresiv pe venituri, pe proprietăţi şi pe profit, dar şi prin creşterea capacităţii de colectare. Le mulţumesc colegilor din PSD, PRO România, UDMR, care au semnat acest proiect legislativ.
Florin Iordache Vă mulţumesc şi eu. Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Todoran.
Adrian-Mihăiţă Todoran Hristos a Înviat! Dragi colegi, Declaraţia mea politică este adresată, în primul rând, preşedintelui României şi premierului Ludovic Orban. Domnule preşedinte, Domnule premier, Vă rog să faceţi un lucru. Redeschideţi bisericile! Redeschideţi spitalele sufletului poporului român! România are nevoie şi de spitale pentru suflet! Poporul român are încredere în câteva instituţii. Şi fac o paranteză: Parlamentul României nu se numără printre instituţiile în care românii au încredere. Dar au încredere în Armată, în Poliţie, în Jandarmerie, în doctori, în profesori, dar mai cu seamă au încredere în biserică, în instituţia Biserică, indiferent de confesiunea religioasă. Sigur, credinţa este stâlpul acestei societăţi şi este stâlpul României, un popor creştin. Din 15 mai se redeschide România, se redeschid saloanele de coafură, frizeriile, stomatologiile, muzeele. E un lucru foarte bun! Dar ce popor sau ce politicieni suntem noi, domnule prim-ministru, când lăsăm închise bisericile? Vă cer să redeschideţi bisericile, sigur, cu respectarea tuturor normelor impuse legal de igienă, de distanţare. Gândiţi-vă că transportul în comun este permis cu mască. Păi, cum închidem bisericile?! Sunt sigur că românii ar aprecia acest lucru, să redeschidem şi bisericile. Şi aş vrea să vă spun, domnule prim-ministru, ca deputat al Partidului Mişcarea Populară de Maramureş, Maramureş - unde credinţa stă la baza fiecărei familii. Domnule prim-ministru, Cred cu tărie că bisericile trebuie redeschise. E important să fim responsabili, e important să conştientizăm cât de importantă este credinţa pentru poporul român. Şi vreau să vă mai spun un lucru. Sunt cuvintele unui om înţelept: "Biserica n-a făcut niciodată vreun rău omului, ci îl salvează, îl îndrumă, îl educă, îl transformă dintr-un om al pământului într-un om al cerului". Sunt cuvintele Preasfinţitului Iustin, episcop ortodox al Maramureşului şi Sătmarului. Dragi colegi, Cred că este important să mergem în biserici! Pentru că românii mergeau în biserică să-şi plângă necazul. Românii mergeau în biserică să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru binecuvântările date. Haideţi să nu luăm acest lucru poporului român! Domnule prim-ministru, Să vă dea Dumnezeu gândul cel curat - şi subliniez încă o dată, cu respectarea tuturor normelor impuse de statul român, atât de distanţare, cât şi de igienă -, daţi drumul şi redeschideţi bisericile! Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu! Adrian Todoran, deputat al PMP de Maramureş.
Florin Iordache Mulţumesc. Următorii colegi au depus în scris: Vasile Cocoş, Silviu Macovei, Vasile Cîtea, Alina Teiş, Theodora Şotcan, Marius Bota, Nicu Niţă, Roman Claudiu-Florin, Ioniţă Antoneta, Bumb Sorin, Bica Dănuţ, Balan Ioan, Giugea Nicolae, Răcuci Claudiu, Leoreanu Laurenţiu, Hărătău Elena, Huţucă Bogdan, Lungu Tudoriţa, Oprea Dumitru, Stan Viorel, Itu Cornel, Nistor Laurenţiu, Eugen Bejinariu, Ion Spânu, Varujan Pambuccian, Mihaela Huncă. Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă. Vă mulţumesc. La revedere! (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Anişoara Radu "IMM Invest România, o bătaie de joc" Guvernul Iohannis-Orban a tot promis măsuri liberale de susţinere a economiei româneşti, mai ales în contextul pandemiei SARS-CoV-2. În acest sens, au promis că vor adopta diferite programe de susţinere a companiilor afectate de criză, programe în special dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii. Un program aşteptat cu interes de mulţi antreprenori a fost IMM Invest, prin care companiile pot accesa credite garantate de stat. Desigur, pentru a fi eligibile, IMM-urile trebuie să îndeplinească o serie de criterii şi să se înregistreze pe un portal dezvoltat de Ministerul Economiei cu Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM-urilor. Iniţial, portalul anunţat cu mare tam-tam s-a dovedit nefuncţional, imediat a fost identificat şi vinovatul de serviciu, site-ul nu a funcţionat din cauza PSD. Redau declaraţia domnului ministru Cîţu: "Probabil aceleaşi personaje care aruncă cu noroi în tot ceea ce face Guvernul au atacat site-ul IMM Invest. Nici eu şi nici românii oneşti, care au acum nevoie de aceste resurse, nu ne aşteptam la o asemenea ticăloşie." Evident, nu putea fi vorba despre incompetenţa lor, aşa ceva este exclus. Într-un final, au reuşit să repare portalul şi investitorii au putut să se înregistreze, până în acest moment fiind înregistraţi peste 37.000 de solicitanţi. Dar, antreprenorii, după cum au aflat pe pielea lor, în acest moment nu pot accesa niciun fel de credit. Pare că toate discursurile publice, prin care PNL a promis măsuri de susţinere a economiei româneşti, sunt doar praf în ochii românilor. În fapt, nu au luat măsurile necesare pentru operaţionalizarea programelor. În cazul IMM Invest, nicio bancă nu a semnat încă convenţia cu statul, iar procedurile sunt încă nefinalizate. Un potenţial beneficiar a primit următorul răspuns incredibil de la bancă: "Mai la vară... Ce atâta grabă?". Nu avem protocol încheiat cu Guvernul, nu avem proceduri de implementare. La vară, aşa cum spun operatorii de credite, vor avea proceduri, vor avea protocol, sigur nu vor mai avea disponibilităţi, pentru că trebuie să-l împrumute pe domnul Cîţu. Pare, însă, că Programul a avut totuşi şi efecte benefice, numai că doar pentru PNL. Mă refer aici la acuzele publice ale unor jurnalişti, care au declarat că au fost demişi de la televiziunea la care lucrau, după ce aceasta a aplicat pentru programul menţionat. Un lucru este însă cert, IMM Invest reprezintă o bătaie de joc la adresa miilor de antreprenori care se luptă pentru a salva zeci de mii de locuri de muncă şi propriile afaceri. Dacă tot vorbim despre bani, vreau să adresez o întrebare şi doamnei ministru Violeta Alexandru, de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Stimată doamnă, vă ajung 979 de lei pentru o lună de zile, să vă cumpăraţi mâncare, să plătiţi chiria sau creditul şi să asiguraţi şi alte nevoi ale copiilor care stau izolaţi în casă? Aştept public răspunsul dumneavoastră, doamnă ministru! Menţionez, doar tangenţial, că PNL a contestat toate legile adoptate de Parlament pentru susţinerea oamenilor şi firmelor afectate de COVID-19, inclusiv Legea pentru susţinerea chiriilor pentru persoanele cu veniturile afectate de COVID-19.
Dănuţ Bica "În plină criză sanitară şi economică, PSD face tranzacţii politice cu statutul de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României" Mă întreb şi vă întreb, cum ar fi putut să fie adoptat, fără dezbateri în Camera Deputaţilor, Proiectul de Lege iniţiat de UDMR, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc, dacă nu cu vădita complicitate a PSD? Cine ar putea să creadă altceva? Consider că se impune scoaterea adevărului la suprafaţă cu privire la acest nefericit eveniment politic, iar românii trebuie să cunoască faptul că adoptarea tacită a proiectului de act normativ, care loveşte în caracterul unitar al statului român, nu s-a realizat accidental. Fac această afirmaţie, având în vedere că domnul Marcel Ciolacu, care este atât preşedintele Camerei Deputaţilor, cât şi al PSD, nu a pus pe ordinea de zi a plenului respingerea proiectului legislativ, deşi ştia că proiectul primise avize negative de la comisiile de specialitate, precum şi de la Consiliul Legislativ şi de la Guvern. Dar a decis să aducă în dezbaterea Camerei Deputaţilor tot felul de alte proiecte, care mai de care mai populiste, prin a căror adoptare se pun piedici activităţii Guvernului Ludovic Orban, crescând riscul ca România să fie şi mai puternic afectată de criza sanitară şi economică declanşată de pandemia de COVID-19. Un astfel de demers parlamentar, profund antinaţional şi neconstituţional, nu are precedent în istoria României moderne şi descalifică definitiv PSD şi pe preşedintele său. Ciudat este faptul că niciunul dintre liderii PSD, care ulterior s-au arătat făţarnic consternaţi, nu a făcut nimic pentru ca această propunere legislativă nocivă să nu fie adoptată tacit. Prin urmare, indiferent dacă a lăsat proiectul UDMR să treacă din nepăsare, din incompetenţă sau din complicitate, domnul Marcel Ciolacu nu mai are căderea morală şi profesională pentru a conduce Camera Deputaţilor şi a deţine înalta demnitate de a fi al treilea om în stat. Dacă ar fi avut un dram de demnitate, şi-ar fi dat urgent demisia. Toate scuzele şi explicaţiile, pe care le-a prezentat ulterior domnul Ciolacu, nu fac decât să-l descalifice ca om politic şi să confirme încă o dată faptul că, în vreme ce România se confruntă cu o gravă criză sanitară şi economică, liderii PSD continuă să aibă altă agendă obscură, în contradicţie totală cu interesele poporului şi statului român. Noi, liberalii, nu vom permite niciodată ca statutul de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României să reprezinte un subiect de troc politic, indiferent care ar fi miza acestuia. Noi, liberalii, ne mândrim cu istoria partidului nostru, care a contribuit în mod decisiv la realizarea unirii tuturor românilor, la înfăptuirea României moderne şi independente. Aşadar, statul naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil reprezintă moştenirea pe care am primit-o de la înaintaşii noştri politici şi pe care nu o vom negocia niciodată cu nimeni. Faptul că aleşii PSD, la presiunea parlamentarilor PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis, au fost cuprinşi brusc de o falsă hărnicie, convocând, miercurea trecută, de urgenţă, şedinţa Senatului şi votând pentru respingerea proiectului aberant privind autonomia Ţinutului Secuiesc, nu va putea atenua pentru mult timp dezamăgirea cruntă produsă românilor de acest partid care, după ce a eşuat total la guvernare, dovedeşte acum că vrea să se înscrie şi pe o traiectorie politică antinaţională.
Marius Sorin-Ovidiu Bota "Economia, pe fondul crizei provocate de coronavirus" Ce am sărbătorit anul acesta de 1 Mai? Cred că am fi putut ciocni un pahar în cinstea anilor de muncă acumulaţi, dar, cum privim munca după 1 mai 2020? O privim online, cu teamă că nu vom avea ce mai munci! Ce ne oferă Guvernul? Ce sprijin? Ce perspective? Facilităţi? Investiţii? Nu ştim. Este secret sau incompetenţă?! Cu siguranţă, anul acesta am ciocnit un pahar plin cu incertitudini. De ce? Pentru că la nivel de investiţii stăm prost. Statul, numai în domeniul transporturilor, este de-a dreptul corigent. Dacă privim la cei 50 de kilometri de autostrăzi aflaţi în lucru, din care poate inaugurăm 25 de kilometri/an - şi acesta este ritmul până în 2023, din păcate -, situaţia ne este destul de clară. Tot aşa de josnică este şi situaţia de la CFR Infrastructură, ceea ce înseamnă că economia pe orizontală, cel puţin în acest domeniu, este chiar la orizontală. La economie şi agricultură stăm. Ne chinuim să accesăm un site, care sigur nu dă lapte şi nici miere, apoi clar ne ducem la bănci să ne spună că nu vor, că n-am fost buni într-o altă viaţă, fără a spune danke că le-am scos din faliment în 2010, noi toţi. Am întrebat, însă nu am primit răspunsuri clare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri cu privire la măsurile concrete care se au în vedere a fi luate pe fondul acestei crize economice. Din răspunsurile primite până în prezent, reiese că tot ceea ce fac aceste ministere nu prea are legătură cu sprijinirea mediului economic, promovând mai degrabă nişte programe cu referire la timpul trecut decât la viitor, iar în ceea ce priveşte Programul IMM Invest, acesta este doar o picătură în oceanul economiei româneşti. Ce se întâmplă cu cei care încep o investiţie sau o afacere nouă, spre exemplu, românii care s-au întors în ţară şi vor să investească aici? Ministerul ştie că, azi, în România, există companii de proiect, SPV, cum pot acestea să îşi continue planul investiţional pe fondul situaţiei economice actuale, precum şi a celei care se prefigurează, când nicio bancă nu mai oferă finanţare?! Ce face statul ca să sprijine afacerile în momentul acesta de impas economic? Statul se face ca lucrează, însă, din păcate, nu găseşte soluţii viabile pentru a sprijini economia, şi mai ales pentru a impulsiona firmele noi sau pe cele aflate în impas.
Sorin-Ioan Bumb "Lăcustele roşii afectează grav agricultura românească" Efectele dezastruoase ale pandemiei de COVID-19 asupra economiei româneşti - şi, implicit, asupra buzunarelor românilor - vor fi amplificate şi de seceta care s-a abătut asupra ţării, agricultorii estimând deja pierderi de peste 50% la recolta din acest an. Efectele se vor face simţite atât asupra întreprinzătorilor care activează în sectorul agriculturii, care îşi văd acum afacerile în pericol şi care se află la limita subzistenţei, dar şi asupra economiei naţionale, în general, prin reducerea veniturilor la bugetul statului, şi mai ales prin cascada de scumpiri pe care producţia slabă o va declanşa. În mod normal, problemele unor recolte slabe sunt evitate prin importuri, dar, în acest an, situaţia este una specială pe tot mapamondul, din cauza pandemiei mondiale şi din cauza schimbărilor climatice. Deja numeroase ţări au anunţat interzicerea exporturilor la produse agricole şi cereale, ceea ce va crea o şi mai mare presiune în piaţă, ducând la creşterea preţurilor. Cu totul alta ar fi fost situaţia dacă PSD le-ar fi oferit agricultorilor români altceva decât spectacole electorale de prost gust, ca pe vremea mustăriilor ceauşiste. Alta ar fi fost situaţia dacă ministrul agriculturii ar fi fost un specialist cu o gândire contemporană, şi nu un aparatcic de mâna a doua, specialist în raportări trucate, în bufonerii televizate şi în mâncatul roşiilor cu brânză pe capota maşinii. Alta ar fi fost situaţia dacă PSD investea miliardul de euro promis în irigaţii şi dacă lucrările pentru irigarea celor două milioane de hectare prevăzute în programul utopic de guvernare al PSD s-ar fi desfăşurat şi pe teren, nu doar pe hârtie. În realitate, PSD nu a făcut nimic pentru sectorul irigaţiilor, iar acum ne aflăm, din nou, în bătaia vântului, aşteptând ca acesta să aducă nori de ploaie. Din miliardul de euro promis, abia dacă s-au cheltuit vreo 70 de milioane - şi ăia prin sinecuri de partid -, iar măreţele şantiere prezentate la televizor nu au fost nimic altceva decât nişte cârpeli ale unor sisteme vechi de peste 40 de ani. Chiar ministrul agriculturii recunoştea, acum un an, că din cele 88 de amenajări de irigaţii, cuprinse în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii de Irigaţii, se finalizaseră lucrările doar la două, iar alte 37 erau doar în stadiul de proiect, desene pe hârtie. Important era însă că se tăiau panglici, şi camarila PSD defila pe la televizor, lăudându-se cu ce a rămas funcţional de acum 30 de ani. O dovadă a incompetenţei şi a lipsei de viziune PSD-iste a fost oferită chiar de către ilustrul Daea. La fel ca în bancurile cu Bulă, domnul Daea mergea anul trecut să inaugureze în Mehedinţi un sistem de irigaţii, pe care tot el îl desfiinţase în 2004, când se ocupa de agricultură în Guvernul Năstase, considerându-l atunci învechit şi neeficient. Anul trecut însă, după ce nişte improvizaţii şi cârpeli au fost făcute în grabă la acest sistem vechi de peste 40 de ani, iar vechile ţevi ruginite au primit un strat nou de vopsea, domnul Daea a venit să taie panglica, recitând din Programul de guvernare al PSD. Întrebat de ziarişti despre costurile cu exploatarea acestor staţii de pompare vechi, energofage, construite în urmă cu mai bine de patru decenii, Petre Daea a explicat că nu e nicio problemă, pentru că recolta obţinută cu ajutorul irigaţiilor va fi foarte mare şi va acoperi toate costurile. Noaptea minţii! Cum să-i explici unui astfel de om că, din cauza preţurilor la energie, fermierii din Vest investesc fiecare cent obţinut profit în diversificarea portofoliului de produse, pe o piaţă tot mai competitivă, că unii dintre ei au ajuns chiar să investească în facilităţi de cogenerare, tocmai pentru a economisi? Aceasta este însă mentalitatea PSD, care ne-a adus la sapă de lemn şi care ne ţine acum la mila lui Dumnezeu, rugându-ne să plouă, pentru că sisteme de irigaţii există doar la alţii. În timp ce în Vest agricultura se face cu drone şi cu sisteme computerizate, noi ne vom ruga şi anul acesta de Pandele să mai scoată moaştele pe câmp, poate ne va da Dumnezeu ploaie şi ne va scăpa şi de lăcustele roşii care au distrus agricultura.
Nicoleta-Cătălina Bozianu "Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!" Suntem, deja, în criză economică generată de măsurile antipandemie. Este, de aceea, momentul ca eforturile noastre să se îndrepte cu prioritate către atenuarea efectelor acestei crize care ne afectează pe toţi. Din ce în ce mai mulţi oameni implicaţi în economie - antreprenori, analişti, funcţionari ai statului - afirmă că, în România, impactul crizei COVID-19 va fi mult diminuat dacă, în 2020, reuşim să facem performanţă în agricultură. Practic, viitorul economiei româneşti depinde de modul în care reuşim să-i ajutăm pe fermierii mai mici sau mai mari să producă şi să poată vinde. În cele aproape două luni de izolare, am primit foarte multe mesaje din partea producătorilor, atât de cereale, cât şi de legume şi fructe, prin care avansează propuneri Executivului, solicitându-i să facă mai mult pentru ajutorarea şi stimularea sectorului agricol. Este de datoria mea, ca deputat, să aduc mesajul acestor oameni pe masa Guvernului. Producătorii ne transmit că deciziile şi acţiunile de până acum, luate la Palatul Victoria, în acest domeniu, sunt, deocamdată, insuficiente, mai ales în contextul în care agricultura noastră este din nou grav afectată de secetă. Ştim că alte state europene s-au implicat direct în ajutorarea fermierilor pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19. Prin implicare directă înţelegem acordarea unor sume de bani din bugetul naţional, cu titlul de ajutor de stat. Nici pentru România acest tip de măsuri nu este o noutate. În anul 2007, pe fondul unei secete severe, statul a finanţat agricultura prin cupoane valorice în sumă de 1.200 de lei la hectar. A fost salvarea fermierului român, în primul an în care "a jucat" pe piaţa comună, în concurenţă directă cu fermierii europeni. Astăzi, când fermierii români sunt loviţi din două direcţii - de criza pandemică şi de secetă -, ajutoarele de stat sunt o necesitate mai acută ca oricând. De aceea, le solicit public premierului Orban şi ministrului Oros să acţioneze, în sensul acordării de ajutoare de stat directe către producătorii agricultori, în limita de 100.000 de euro pentru fiecare exploataţie agricolă. În condiţiile în care pandemia coronavirus a obligat Uniunea Europeană să relaxeze interdicţiile privind ajutoarele de stat, iar ţări precum Germania sau Franţa le acordă, pasivitatea Guvernului nostru nu este justificată. Această pasivitate poate agrava, cu consecinţe nebănuite, criza economică pe care o vom traversa în următorii ani, întrucât agricultura este un sector strategic de care depinde viaţa noastră, a tuturor.
Vasile Cîtea "A munci" Telemedicina, şcoala online, sărbători şi petreceri pe Internet, relaxare online şi, probabil, relansare economică online - aceasta este starea de fapt, aiuritoare, care nu poate dura. Ce propune PNL? Sunt 6 luni de când liberalii s-au mutat la Palatul Victoria şi vreo 3 luni de când au intrat în perioada COVID-19. Lor le ardea de anticipate! Transparenţa a fost abandonată treptat, începând cu noaptea în care au adoptat 28 de ordonanţe de urgenţă. Acum s-a ajuns la atribuiri directe, ocupaţie lucrativă care nu mai lasă timp PNL-iştilor să guverneze altfel decât haotic. Membrii cabinetului se contrazic, ceea ce spune un ministru la ora 12,00 neagă vehement un coleg, după ora 18,00. Guvernul oscilează între nehotărâre şi eludarea adevărului. PNL-iştii vorbesc numai la timpul viitor - "vom analiza", "vom cerceta", "vom decide". Vorbesc la viitor, dar nu iau absolut nicio măsură pentru viitorul acestei ţări pe care s-au chinuit mult să ajungă să o guverneze, mai bine zis să o controleze. Lipsa transparenţei şi a măsurilor evidente de relansare a economiei duc la suspiciunea că drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt pulverizate degeaba şi viitorul românilor este pus între paranteze, până la limita suportabilului. Nu reconstruim România numai cu măşti şi cu mănuşi. Verbul "a munci" este de actualitate şi ar fi bine ca Partidul Naţional Liberal să înţeleagă conţinutul acestui verb.
Vasile Cocoş "Raportul guvernării Orban, la 6 luni, presărat cu minciuni şi raportări glorioase!" Luni, 4 mai 2020, seara, premierul Orban prezenta raportul la 6 luni de guvernare, un raport care conţine minciuni şi raportări glorioase de genul "cincinalului în patru ani şi jumătate" de pe vremea lui Ceauşescu. Parlamentul României a hotărât că premierul Orban trebuie să se prezinte în faţa aleşilor pentru a susţine un raport, la şapte zile după votarea acelei hotărâri, în care să prezinte românilor măsurile luate în perioada situaţiei de urgenţă. Premierul Orban sfidează încă o dată Parlamentul României, deoarece au trecut mai bine de două săptămâni şi nu s-a prezentat în faţa acestuia cu un raport, aşa cum aşteptau românii, ci a prezentat o informare, pe 85 de pagini, în care se arăta cum arată România condusă de PNL. Guvernul Orban a potenţat criza şi i-a accentuat efectele, adică, s-a prăbuşit nivelul de trai, a crescut sărăcia şi şomajul, iar tunurile financiare par a fi la ordinea zilei. Românii îi cer premierului să se prezinte cât mai urgent în Parlamentul României cu un raport în care să spună câţi români au fost testaţi, cum explică faptul că România se află pe locul al doilea în clasamentul negru al deceselor în Europa Centrală şi de Est, câţi antreprenori au luat credite garantate de stat, câţi români au beneficiat integral de plata şomajului tehnic, măcar pentru prima lună, sau care sunt contractele pentru achiziţionarea materialelor de protecţie. Guvernul Orban nu a prezentat în Parlamentul României un plan concret de măsuri etapizat şi foarte clar de relansare a mediului de afaceri, în condiţiile în care ţările din jurul nostru au luat câteva măsuri concrete de salvare şi revitalizare a acestuia. Bulgaria, de exemplu, are un program economic finanţat cu 10%-15% din PIB, Ungaria împreună cu Banca Naţională a Ungariei au un program care ajunge la 18%-20% din PIB şi, de asemenea, Polonia 15% din PIB, iar noi, până acum, am anunţat măsuri care cu greu urcă la 2% din PIB. Oare cât mai suportă românii lipsa de strategie şi orientare a Guvernului Orban? PSD solicită tuturor forţelor politice care vor binele românilor să acţioneze pentru sancţionarea acestui Guvern şi să prezinte cât mai repede o soluţie de salvare a românilor şi României.
Dumitru Oprea "Ieşirea din era lui «merge şi-aşa»!" Oamenii au demonstrat, de-a lungul istoriei, că atunci când vremurile sunt dificile, solidaritatea devine puternică, iar capacitatea de adaptare la noile realităţi creşte exponenţial. Suntem acum în faţa unei situaţii excepţionale. Pentru unii români, cei mai tineri, este prima dată, dar mulţi dintre noi suntem deja căliţi de mersul istoriei, care nu ţine, iată, întotdeauna cu oamenii. E trist ce ni se întâmplă şi sperăm să revenim cât mai repede la normal. Dar normalul va fi diferit faţă de cel de dinaintea pandemiei. Pandemia de coronavirus a arătat societăţii româneşti câtă nevoie avem unii de alţii, ne-a confirmat cât de necesară este munca noastră şi cât de important este să ne facem fiecare treaba corect. Acum s-a văzut şi mai bine ce probleme generează improvizaţiile şi scurtăturile. Am acordat prea puţină atenţie sănătăţii şi educaţiei şi, iată, au ieşit la iveală, cu toate efectele, lipsurile din aceste structuri fundamentale pentru o societate modernă. Am acordat prea puţină atenţie unui construct economic sustenabil, în care producătorii locali să joace un rol de bază. Am apreciat prea puţin capitalul uman. Acum, se poate constata că munca fiecăruia dintre noi, bine făcută, este esenţială pentru bunăstarea comunităţii din care facem parte. După pandemie va trebui să ne adaptăm nu doar noilor realităţi sociale, ci şi celor din piaţa muncii. Unii vor lucra de acasă şi după 15 mai, alţii îşi vor schimba locul de muncă sau profesia. Remodelări şi reformări vor avea loc nu doar în mediul privat, ci şi în cel de stat. Digitalizarea administraţiei publice centrale şi locale este inevitabilă şi trebuie realizată cu responsabilitate şi eficienţă. Nu mai e loc de experimente care să eşueze. Colaborarea în mediul virtual dintre stat şi contribuabili trebuie să devină normă. De cealaltă parte, oamenii de afaceri, dar şi angajaţii trebuie să-şi readapteze stilul de lucru. Este momentul să părăsim epoca lui "merge şi aşa". Acest mare necaz se poate transforma şi într-o oportunitate pentru restartarea, pe principii corecte, a societăţii româneşti.
Elena Hărătău "Plan guvernamental concret pentru revitalizarea mediului de afaceri" România a fost afectată de actuala criză a coronavirusului mai puţin decât alte state europene şi vom ieşi din această criză mai repede decât se prevedea, deoarece numeroase firme autohtone şi-au adaptat rapid producţia la situaţie. Este o realitate importantă şi pozitivă faptul că societăţile din România au înţeles că este nevoie de bani la buget, şi marea lor majoritate şi-au plătit contribuţiile la stat. Astfel, veniturile la bugetul statului pe luna martie au fost foarte apropiate de cele din anul trecut, pentru acestea criza aproape nefiind resimţită. Felicit antreprenorii români pentru modul rapid în care au reuşit această reconversie profesională inedită şi eficientă! Sute de firme româneşti s-au adaptat pentru a produce biocide, măşti, combinezoane. În acelaşi timp, autorităţile statului s-au orientat în mod direct pentru a face orice tip de achiziţii de la firme româneşti. De asemenea, Guvernul a urmărit să sprijine companiile româneşti care şi-au propus să producă echipamentele medicale şi de protecţie atât de necesare în această perioadă. În acest context, Executivul a cerut şi a obţinut de la Comisia Europeană scutiri de taxe vamale şi TVA pentru companiile care importă produse destinate prevenirii şi combaterii COVID-19. Scutirea de taxe vamale şi TVA este acordată pentru importurile de echipamente de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale, medicamente, efectuate de către organizaţii de stat, de organizaţii caritabile sau filantropice. Planul Guvernului a fost acela de a proteja sănătatea românilor, dar şi de a menţine capacitatea de producţie a companiilor. Acest lucru va permite economiei să se relanseze rapid după încheierea măsurilor de distanţare socială, iar reluarea treptată a activităţilor economice este de bun augur. Strategia Guvernului a fost aceea de a nu bulversa deloc mediul de afaceri, de aceea nu a crescut şi nu a scăzut nicio taxă şi nici nu se va face aşa ceva. În toată această perioadă, Guvernul României a căutat soluţii pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc, prin lansarea Programului IMM Invest, achitarea şomajului tehnic pentru angajaţii afectaţi de criză, rambursarea TVA în valoare de 9 miliarde de lei, scopul fiind ca sumele respective să ajungă cât mai repede în economia naţională. În plus, Executivul a suspendat popririle şi executările silite făcute de ANAF pentru creanţele bugetare pe perioada stării de urgenţă, cu excepţia celor din cauze penale, şi a suspendat acţiunile de control fiscal. Firmele româneşti, inclusiv microîntreprinderile, care plătesc anticipat impozitul pe profit, beneficiază de o bonificaţie de 5% sau 10%. De asemenea, s-au achitat concediile medicale scadente prin CNAS, în valoare de 2,7 miliarde de lei. Nu în ultimul rând, s-a introdus un mecanism de decontare a TVA cu control ulterior, prevedere ce va exista doar pe perioada stării de urgenţă. În prezent, reprezentanţii Guvernului discută cu reprezentanţii BERD un plan de dezvoltare economică post-criză. Este esenţial să repornim motoarele economiei, imediat după 15 mai, în mod treptat şi accentuat, după ce vor trece majoritatea efectelor COVID-19 asupra economiei şi populaţiei.
Eugen Bejinariu "Guvernanţii sfidează Constituţia" Au trecut 70 de zile de la declararea pandemiei, şi în afara temerilor pe care oamenii le au pentru viaţa lor, s-a întâmplat consecvent un singur lucru, acela că Guvernul sfidează Parlamentul, iar prin aceasta sfidează voinţa cetăţenilor României. După 70 de zile şi 1.200.000 de şomeri, nu avem încă un plan pentru economia românească, nu avem măsuri concrete, utile pentru oameni şi companii. Câteva amăgiri lansate de Guvern, care, în fapt, nu înseamnă ajutor autentic pentru oamenii rămaşi fără locuri de muncă şi nici pentru companiile intrate în agonie, sunt prezentate cu emfază ca fiind susţinerea statului pentru resuscitarea economică. Timp de vreo lună de zile, reprezentanţii autorităţii statului român, aflat în stare de urgenţă, ne învăţau repetat să ne spălăm pe mâini, ne explicau că, de fapt, medicii au materiale suficiente de protecţie, dar nu ştiu ei, ne promiteau că Guvernul va proceda întocmai, precum statele responsabile care au alocat 15%-20% din PIB, pentru a ajuta cetăţenii şi economia. Ne-au amăgit vreo lună şi continuă să o facă, spre stupefacţia antreprenorilor şi a oamenilor aflaţi în şomaj. Guvernanţii au luat măsura de a amâna rate în schimbul plăţii unei dobânzi aplicabile şi la dobânda amânată, apoi au lansat un site cu aşa-zise facilităţi, dar site-ul n-a funcţionat vreo zece zile după momentul lansării. Iar când a funcţionat, am înţeles toţi că Guvernul, de fapt, nu oferă nicio soluţie sutelor de mii de companii dramatic afectate de criză. Guvernul a pus la dispoziţie prin site-ul IMM Invest, în fapt, un formular tip cerere care rămâne la latitudinea băncilor, dacă amânarea va fi aprobată sau nu pentru fiecare aplicant. În rest, evaluări, planuri proiecte, promisiuni. Nu investiţii, nu bani alocaţi economiei, nu măsuri, nu ajutor efectiv, doar vorbe goale în discursuri ambigue. Înţelegem şi noi că singura platformă politică a liberalilor în confruntarea lor cu USR pentru electoratul radical rămâne discursul virulent anti-PSD. Am înţeles că, dincolo de propria incompetenţă, acesta este motivul pentru care, la jumătate de an după preluarea guvernării, prim-ministrul nu are nicio adresare publică fără să invoce jalnic şi ipocrit "moştenirea PSD". Înţelegem şi îngrijorarea preşedintelui pentru liberali, cauzată de coborârea vertiginoasă a acestora în sondaje. De aceea are şi preşedintele României adresări publice, zilnice, în care punctul central îl constituie atacul încrâncenat la PSD, pe orice temă, reală sau inventată. În tot acest timp însă, Suceava parcurge o tragedie de neimaginat. Sunt si alte locuri în care s-a coborât infernul printre noi, ţara se află în pragul unei drame pentru milioane de oameni, chiar şi cei pentru care continuaţi să faceţi campanie electorală vor fi afectaţi de lipsa soluţiilor Guvernului, de incompetenţa şi debilitatea actului guvernamental. Pe fondul dramelor medicale şi a unei crize economice deja pronunţate, fiecare apariţie publică a celor responsabili cu destinele noastre se petrece precum prestaţia într-un concurs de omagii. Preşedintele laudă Guvernul, miniştrii laudă premierul, prim-ministrul laudă miniştrii. Prim-ministrul se laudă pe sine, vorbeşte despre o altă realitate decât cea pe care o trăim, promite, minte şi se eschivează neconstituţional de la responsabilitatea de a se prezenta în faţa Parlamentului, pentru a oferi un plan de stimulare a economiei. Refuză să prezinte Parlamentului un raport asupra situaţiei de fapt, asupra măsurilor luate şi a celor care se impun a fi implementate. Prim-ministrul sfidează Parlamentul, întocmai precum fac miniştrii din subordinea sa, astfel încât ţara este condusă prin ordonanţe militare şi declaraţii mincinoase la televizor, fără supravegherea constituţională, fără dare de seamă, fără responsabilitatea manifestă în faţa cetăţenilor şi a aleşilor acestora. Este un act de sfidare nemaîntâlnită în 30 de ani, iar pentru nemărginirea acestui tupeu liberal şi pentru felul anemic, incompetent, haotic în care este condusă ţara, fără viziune, cu răzgândiri şi ambiguităţi, fără măsuri substanţiale pentru viaţa oamenilor şi activitatea companiilor, guvernanţii vor da socoteală. Prim-ministrul nu poate apărea la televizor în conferinţa de presă ca substitut al prezenţei sale în faţa Parlamentului României. Prim-ministrul unei ţări democratice nu poate conduce prin intermediul declaraţiilor televizate şi ordonanţelor nocturne, în mod despotic şi ignorând instituţia fundamentală a statului. Guvernul nu poate restrânge drepturile cetăţenilor României prin declararea stării de alertă. Pentru acest lucru şi pentru a se supune legii, Constituţiei şi voinţei românilor, Guvernul trebuie să se prezinte urgent în faţa Parlamentului României!
Bogdan-Iulian Huţucă "Turismul românesc are nevoie de toată susţinerea noastră!" La fel ca toate celelalte state europene sau de pe alte continente, şi România va fi una dintre ţările afectate serios din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus, cu consecinţe negative în plan economic şi social. În acest sens, Guvernul PNL a luat, încă din primele zile după instituirea stării de urgenţă, o serie de măsuri punctuale, menite să-i susţină atât pe angajaţi, cât şi pe angajatori în aceste luni dificile. În acest context, al pandemiei, în care au fost sistate, la nivelul foarte multor ţări, deplasările interne şi externe în scop turistic şi de agrement, unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei mondiale este cel al turismului, deoarece acesta nu şi-a putut desfăşura în niciun fel activitatea, prin moduri alternative, aşa cum a fost cazul în alte domenii ale serviciilor. Este pentru prima dată, de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, când în aproape toată lumea nu s-a mai putut practica aproape deloc turismul. De aceea, domeniul HoReCa are nevoie de toată susţinerea pentru a-şi putea reveni. Ca o primă măsură pentru turism, Guvernul Orban a decis prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă până în luna mai a anului viitor, astfel încât să se poată menţine acest instrument, astfel încât, în momentul în care se redeschid hotelurile, cei care au vouchere de vacanţă să le poată folosi, nu numai până în luna iunie a anului curent, ci încă un an după acest termen, ajutând astfel turismul să repornească. De asemenea, pentru a veni în sprijinul industriei turismului, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri, domnul Virgil Popescu a anunţat că Guvernul României pregăteşte o serie de soluţii pentru repornirea acestui sector, pentru a da o gură de oxigen importantă acestui domeniu. În acest sens, ministrul economiei are în vedere implementarea următoarelor soluţii pentru turism: punerea la dispoziţie de către Guvern a sumei de un miliard de euro pentru a sprijini IMM-urile, din care o parte va fi alocată industriei turismului; formularea de către autorităţile abilitate, în cel mai scurt timp, a unui set de reguli, pentru ca, atunci când vor fi ridicate restricţiile, oamenii să meargă în vacanţe şi să se poată simţi în siguranţă, bucurându-se de sezonul estival; pregătirea unor pachete de măsuri financiare, care să vină în sprijinul proprietarilor de hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, cărora li se vor impune, cel mai probabil, nişte reguli care vor viza siguranţa clienţilor, reguli care vor presupune nişte costuri suplimentare; asigurarea de către Guvern şi a unui sprijin suplimentar financiar destinat domeniului HoReCa; acordarea unor granturi pentru reducerea costurilor la energia electrică; acordarea unor granturi pentru amenajarea spaţiului în vederea primirii turiştilor etc. Guvernul PNL are în vedere un pachet de măsuri punctuale, deosebit de importante, care au rolul de a susţine repornirea motoarelor economiei româneşti, în general, dar şi a industriei HoReCa. Dar nu doar Guvernul poate contribui la această susţinere, ci şi noi, fiecare român în parte, dacă vom înţelege, începând de azi, că binele României şi al economiei româneşti depinde acum foarte mult de cheltuirea fiecărui ban în propria noastră ţară, consumând produse româneşti şi făcându-ne vacanţele aici, în pensiunile şi hotelurile de pe litoralul românesc, în cele din Delta Dunării sau din staţiunile noastre montane, măcar pentru o perioadă! Fiecare efort în acest sens înseamnă mai bine pentru România, iar mai bine pentru România înseamnă întotdeauna mai bine pentru noi toţi!
Ioan Balan "România este pusă la grea încercare, dar este guvernată responsabil!" De aproape două luni, ţara noastră traversează o perioadă deosebit de dificilă, atât din punct de vedere sanitar, cât şi economic. Toate provocările aduse de epidemia de coronavirus au scos la suprafaţă vulnerabilităţi instituţionale grave, disfuncţionalităţi manageriale şi o nevoie urgentă de reformare a statului român. Cu toate acestea, şansa noastră a fost aceea de a avea la conducerea Guvernului o echipă responsabilă, care a acţionat până acum ireproşabil, reuşind să identifice soluţii la fiecare problemă apărută şi să corecteze în timp real toate neajunsurile. Faptul că în România numărul de persoane afectate este mai mic decât în statele dezvoltate din Europa, este meritul Guvernului PNL. Numai dacă nu vrem, nu vedem realizările actualei echipe de guvernare. Ar trebui să ne aducem aminte că guvernele PSD, după o perioadă economică extrem de favorabilă, au lăsat în urmă o economie prăbuşită, un sistem sanitar şubrezit şi fără niciun fel de stocuri sanitare de urgenţă. Cu toate acestea, PNL a reuşit în numai câteva luni ceea ce PSD nu fost în stare să facă în ani de zile de creştere economică, adică să informatizeze relaţia instituţiilor cu cetăţenii, să asigure materialele sanitare necesare, să sprijine locurile de muncă din sectorul privat şi să aibă grijă ca mii de întreprinderi mici şi mijlocii să nu ajungă în faliment. Noi, la Suceava, am fost cu siguranţă cel mai greu încercaţi în această perioadă, însă prin eforturile Guvernului şi ale consiliului judeţean am reuşit să gestionăm situaţia, iar rezultatele se văd deja. Preşedintele consiliului judeţean, Gheorghe Flutur, a avut greaua sarcină de a gestiona această criză, atât ca pacient, cât şi ca autoritate publică responsabilă. Prin parteneriatul real cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Apărării Naţionale, prin deciziile luate de comun acord, situaţia de la Suceava a devenit în scurt timp gestionabilă. Este trist că s-a creat o imagine nereală asupra judeţului nostru. Nu am fost niciun moment Lombardia României, şi asta se datorează modului în care autorităţile judeţene şi guvernamentale au intervenit în criză. Este bine că alte judeţe din ţară nu au fost puse în situaţia de a gestiona o situaţie atât de dificilă ca cea de la Suceava. Această criză sanitară a arătat, mai mult ca niciodată, că bucovinenii sunt oameni deosebit de puternici şi de solidari la greu. N-am nicio îndoială că tăria sucevenilor şi modul în care ei au înţeles situaţia ne-au ajutat să depăşim greul! Lor ar trebui să le mulţumim în primul rând! Politicienii din PSD, din păcate, se pricep doar la critici fără substanţă şi, în această perioadă, văd că au cu totul altă agendă politică decât să contribuie la diminuarea efectelor crizei. Priorităţile PSD sunt legate de crearea de autonomii locale ale Ţinutului Secuiesc, de trocuri politice murdare sau cum să mai aplice lovituri bugetului de stat, pe care tot ei l-au prăduit. Noi, liberalii, ne ocupăm de ceea ce este mai important pentru români - de sănătatea lor, de protejarea locurilor de muncă, de soarta a mii de agenţi economici. Da, PNL are alte priorităţi decât PSD! Pentru PNL este deosebit de important să scoată ţara din criza sanitară şi să atenueze efectele economice negative care deja apasă pe angajaţi şi angajatori. Aliaţii noştri sunt românii! Dacă aş vrea să fiu ironic şi să răspund în nota criticilor fără substanţă care vin de la PSD, aş putea să spun că norocul nostru naţional a fost acela că această criză nu ne-a găsit cu un Guvern condus de Viorica Dăncilă, cu un sistem de sănătate condus de Sorina Pintea şi cu o economie pusă în mâinile "competente" ale lui Dănuţ Andruşcă!
Ion Spânu "Pas cu pas spre faliment" De la declararea stării de urgenţă, au trecut mai bine de 50 de zile. Tuturor guvernelor noi li se acordă o perioadă de graţie, pe parcursul căreia toată lumea aşteaptă să descopere viziunea socio-economică a acestora. Este şi cazul acestui Guvern, chiar dacă este condus, de fapt, de preşedintele României. Nu este primul în această situaţie şi, probabil, nici ultimul. Perioada de graţie, suprapusă stării de urgenţă, ne-a dezvăluit un executiv fără niciun fel de viziune, un executiv dispus să se contrazică permanent, un executiv fără niciun plan, condus pe principiul "văzând şi făcând". Dacă în cazul crizei de sănătate, Iohannis şi Orban au putut beneficia de experienţa unor profesionişti, Streinu Cercel sau Raed Arafat, iar efectele negative au putut fi mult diminuate, în cazul crizei economice s-au trezit singuri în faţa propriei neputinţe şi a lipsei totale de profesionalism. Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanţelor, Florin Cîţu, afirmă contrariul. Cea mai la îndemână variantă aleasă de Guvern, la care putea apela şi cineva cu un minimum de cunoştinţe economice, a fost îndatorarea, mai exact, credite luate de stat de-a valma, pentru ca mai apoi IMM-urile să devină sclavii băncilor, şi împrumuturi din bani publici pentru salvarea corporaţiilor. În foarte scurt timp, vom avea de a face cu consumatori supraîndatoraţi şi debitori insolvabili, mărfuri şi servicii mult mai scumpe. Imaginile cu legume putrezite pe câmp sau în hambare sau cu laptele aruncat la canal vor intra în cotidian, pentru că nimeni nu va mai avea bani să le cumpere. Iar dacă tot a venit vorba despre agricultură, să ne reamintim cum, seara, ministrul Vela ne anunţa răspicat că se interzice cu desăvârşire exportul de cereale, ca, mai spre dimineaţă, Ludovic Orban să realizeze că aşa ceva contravine legislaţiei Uniunii Europene. Profesionalism desăvârşit! Companiile româneşti, şi nu numai, au cerut ca pe perioada stării de urgenţă să fie suspendate obligaţiile de plată aferente angajaţilor, adică taxele pe salarii. Răspunsul Executivului a fost un nu categoric, iar motivaţia a fost că trebuie plătite pensiile. Practic, Guvernul preferă să bage în faliment tocmai acele companii care aduc bani la buget şi să plătească, în acelaşi timp, din bani publici toţi acei oameni care nu vor avea altă variantă decât să intre în şomaj. Tot ceea ce a putut să facă Guvernul Orban pentru persoanele fizice sau juridice a fost amânarea plăţii ratelor aferente creditelor pe o perioadă de nouă luni. O şmecherie prin care cei cu datorii la bănci vor deveni şi mai îndatoraţi. Un calcul simplu, făcut de agenţia de ştiri Mediafax, ne arată că o rată de 1.190 de lei la un credit ipotecar de 200.000, amânată 9 luni, va ajunge, în următorii cinci ani, o rată de 1.315 lei, adică cu 125 de lei mai mult în fiecare lună. Cu economia "gata rezolvată", Guvernul a trecut la următoarea problemă, şi anume educaţia. Aşadar, până în luna septembrie, cursurile vor fi făcute numai online. Numai că, prin vocea ministrului educaţiei naţionale, Monica Anisie, ni s-a comunicat că 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie şi nu pot urmări aceste cursuri. Şeful statului a privit cu îngrijorare situaţia şi a glăsuit: "Am pretenţia ca până în septembrie Ministerul Educaţiei Naţionale să găsească soluţii pentru copiii care nu pot beneficia acum de cursuri online". Domnule preşedinte, cu onor vă aducem la cunoştinţă că românii au şi ei pretenţii. Au pretenţia ca, odată ajuns la conducerea ţării, chiar să ştiţi ce faceţi, şi nu să bâjbâiţi după soluţii de moment în dauna celor de durată. Au pretenţia ca "Guvernul meu" să fie format din profesionişti, şi nu din incompetenţi. Au pretenţia să le spuneţi cum salvaţi România de la prăbuşirea economică cât mai rapid, şi nu "pas cu pas". Au pretenţia ca, măcar, să-i ascultaţi, dacă atât se poate.
Antoneta Ioniţă "Strategie în vreme de pandemie - fără scrupule!" Vă mărturisesc, ca medic care s-a aflat în prima linie a bătăliei împotriva COVID-19, am trăit cele mai complicate luni din viaţa mea. Colegii din sistemul medical ştiu ce înseamnă să tresari la fiecare telefon, cum este să stai cu emoţii pentru un pacient care aşteaptă un rezultat, cum trăieşti fiecare caz ca şi cum ar fi al tău, din familie, şi cât de mare poate fi bucuria când afli că boala nu s-a confirmat, sau că pacientul tău a scăpat viu şi nevătămat. Vă spun toate acestea deloc întâmplător. Pentru mulţi pare o normalitate, un comportament firesc, uman, ca între semeni care respectă viaţa şi valorile ei. Din păcate, perioada de pandemie nu a fost trăită de toată lumea cu acelaşi gând, că lucrurile trebuie să se sfârşească bine, că important este să luăm decizii bune la toate nivelurile, la Bucureşti, la Guvern, dar şi la noi acasă, la prefectură, la consiliul judeţean sau la primărie. Pentru PSD pandemia nu a fost altceva decât o permanentă şi incredibil de cinică campanie electorală. Îmbrăcată la început în bune intenţii, şi-a arătat până la urmă adevărata faţă şi scopul. PSD n-a acţionat nicio secundă la întâmplare, în ultimele două luni. A avut o strategie pentru pandemie, fără scrupul, fără milă, fără nicio preocupare reală pentru oameni, cu un singur scop, să mintă, să manipuleze, într-o goană nebună după voturi, cu speranţa că oamenii mai pot fi din nou păcăliţi! Strategia este uşor de devoalat. Unde au avut pârghii, sub formă de preşedinţi de consilii judeţene sau primari, PSD-iştii s-au fălit iniţial că alocă fonduri. După ce s-au fălit, cu gândul că punctează, au început să strige ba că nu găsesc materiale, ba că nu primesc nimic de la Ministerul Sănătăţii! În realitate nu au avut niciun gând să aprovizioneze cum se cuvine spitalele. Şi îmi cer scuze de la acei, probabili puţini, manageri de unităţi sanitare care au reuşit să facă achiziţiile într-un mod onest, dincolo de orice presiune a PSD! Numai că Guvernul Orban a distribuit şi măşti, şi mănuşi, şi echipamente, şi fonduri. Banii au venit pentru aparatele de testare Real-Time PCR, o investiţie care, dincolo de pandemie, creşte capacitatea României de testare a populaţiei, pentru tot felul de alte afecţiuni. Efectele acestei investiţii se vor resimţi în timp. Pentru PSD, nici asta nu a fost bine! Vin dintr-un judeţ unde managerul spitalului de urgenţă, sub maestra mână a preşedintelui PSD-ist de la Consiliul Judeţean Brăila, nici măcar nu a catadicsit să trimită la Ministerul Sănătăţii documentele necesare pentru a primi un aparat. Şi asta este parte tot din strategie: nu contează oamenii, bolnavii, cazurile, ci important a fost "să nu facem imagine PNL!". Şi banii au continuat să meargă spre judeţe, sub forma fondurilor pentru achiziţia de aparatură, materiale şi medicamente pentru secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă, un sector deficitar, tot pe fondul politicilor păguboase ale PSD şi doamnei Pintea. Multe miliarde de lei pentru fiecare judeţ! Şi, în timp ce filele de buget erau deja aprobate pe la direcţiile de sănătate publică, PSD-iştii continuau să ţipe că Ministerul Sănătăţii nu le dă nimic! Niciunul nu a suflat o vorbă despre banii de la Bucureşti, ci, cu maximă neruşinare, au continuat să se plângă şi să blameze. Aveau şi de ce, câtă vreme Guvernul liberal le-a luat jucăria şi a pus stop achiziţiilor dubioase de materiale sanitare de la firme de casă puse pe căpătuială în vremuri de criză sanitară! Chiar şi când depozitele UNIFARM au fost pline, la preţuri cinstite, cu tupeul lor maxim, preşedinţii PSD-işti de consilii judeţene, primarii şi şefii lor de spitale au continuat să se plângă că nu au de unde cumpăra sau produsele sunt scumpe, deşi totul se găseşte la liber şi pe stoc. Dar, dacă aceasta a fost strategia, nu au făcut decât să i se supună fără scrupule şi fără discernământ! Şi au mai făcut ceva PSD-iştii de peste tot: au criticat orice decizie, au pus beţe în roate oricărei măsuri, într-o încercare disperată de a ieşi în faţă, de a se opune la orice, cu orice preţ! A fost cea mai sinistră demonstraţie, că da, PSD face din orice un exerciţiu de imagine, o campanie electorală deşănţată! Nu am niciun motiv să vă dau sfaturi, dar totuşi am să o fac - oamenii sunt sensibili în astfel de momente. Văd, înţeleg, dar, mai ales, sancţionează, mai ales pe cei fără scrupule!
Cornel Itu "Guvernul Orban nu testează, ci amendează" Epidemia de coronavirus este mult mai extinsă în România decât o arată datele oficiale. Situaţia fiind exprimată, deja, în mod public, de către profesorul Rafila, care a admis că numărul celor infectaţi ar putea fi de 10 ori mai mare. Iar de 10 ori mai multe infecţii ar însemna de 10 ori mai multe decese! Nu vom cunoaşte realitatea cazurilor de infecţii şi a deceselor decât dacă se va face o testare prin sondaj, recurentă, cu revenire din lună în lună, pe un eşantion mare de peste 10.000 de persoane, aşa cum fac toate statele care iau în calcul relaxarea restricţiilor. Să nu uităm că, de curând, mai exact pe 27 aprilie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi manifesta îngrijorarea cu privire la creşterea alarmantă a incidenţei pandemiei din Europa de Est, unde România, din nefericire, este lider la numărul deceselor, fiind depăşită doar de Rusia care are însă o populaţie de 7,5 ori mai mare decât a României. România este pe locul al doilea, după Rusia, în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra faptului că multe cazuri de decese cauzate de COVID-19 nu sunt raportate din cauza capacităţii de testare a României. De exemplu, avem doar statistica deceselor celor internaţi cu simptome grave, dar nu şi a multor persoane care au murit la domiciliu sau în căminele de bătrâni. În acest context, Guvernul Orban şi preşedintele României se opun cu vehemenţă unor astfel de teste prin sondaj, cât şi testării pe scară largă a populaţiei, care ar arăta, astfel, un număr mult mai mare de infecţii şi, implicit, de decese cauzate de COVID-19. Deşi Orban şi Iohannis spun că astfel de teste prin sondaj sau pe scară largă nu sunt relevante, ei sunt contrazişi chiar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care susţine efectuarea unor astfel de acţiuni sanitare. Ce face, în schimb, Guvernul PNL? A declanşat o acţiune nemaiîntâlnită în vreun stat din Europa, lăsând liber la amenzi uriaşe, aplicate de multe ori fără să servească scopului esenţial, acela de a preveni contaminarea, ci doar pentru a alimenta într-un mod imoral veniturile unui buget de stat făcut praf de slaba guvernare a PNL. Până în acest moment, în România s-au făcut 183.688 de teste şi s-au dat 290.000 de amenzi. Trageţi concluziile! Pe de altă parte, să ne uităm puţin la ce au făcut primarii PSD în lupta cu coronavirusul. Au achiziţionat 29 de aparate de testare în 26 de UAT-uri şi s-au investit aproape 500 de milioane de lei de către autorităţile locale pentru lupta cu această pandemie, în contextul în care Guvernul a dat înapoi doar 17 milioane de lei. Rezultatul a 45 de zile de stare de urgenţă sub Guvernul Orban este dramatic pentru România şi pentru români: avem peste un milion de contracte de muncă suspendate, 35.000 de firme închise şi peste 270.000 de noi şomeri. Guvernul nu a venit cu nicio măsură activă pentru păstrarea locurilor de muncă şi pentru a sprijini mediul de afaceri, la fel cum nu testează oamenii pe scară largă, pentru ca România să îşi reia treptat şi sigur activitatea economică. Unde este luminiţa de la capătul tunelului?!
Laurenţiu-Dan Leoreanu "Marcel Ciolacu duce mai departe moştenirea lui Dragnea - a bătut palma PSD cu UDMR pe autonomia Ţinutului Secuiesc" PSD încearcă să acopere cârdăşia cu UDMR pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, prin inventarea unor comisii parlamentare de anchetă, ca să distragă atenţia publică. Proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care atentează la suveranitatea României, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, cu complicitatea PSD, care a închis ochii. Niciodată un proiect de lege care nu a fost susţinut de PSD nu a trecut, nici măcar tacit, de Parlament. PSD fie îl îngropa în sertare, fie îl trântea imediat. În ultimii patru ani, majoritatea PSD din Parlament a votat doar proiectele PSD, ALDE şi UDMR, sateliţii social-democraţilor. Restul iniţiativelor, chiar dacă veneau în sprijinul populaţiei, au fost respinse de Parlament, din raţiuni strict politice. În cazul Ţinutului Secuiesc, Camera Deputaţilor, forul care a aprobat tacit proiectul, este condusă chiar de Marcel Ciolacu. Liderul PSD fie e atât de incompetent încât nu ştie ce proiecte are pe ordinea de zi, fie a bătut palma cu Kelemen Hunor, fostul partener politic al lui Liviu Dragnea. În ambele cazuri, Marcel Ciolacu trebuie să demisioneze din a treia funcţie în stat, pentru că a pus în discuţie tocmai integritatea teritorială a statului. Faptul că un proiect de lege secesionist a fost adoptat, fie şi tacit, de Camera Deputaţilor, a stârnit rumoare în cancelariile europene. Când o lume întreagă, în plină pandemie, este preocupată de salvarea vieţilor, PSD face trocuri cu UDMR pe tema Ardealului, acolo unde nu a reuşit niciodată să se impună ca partid politic. Deci românii din Transilvania care nu votează PSD sunt trataţi ca monedă de schimb de Marcel Ciolacu. Proiectul pentru autonomia Ţinutului Secuiesc nu a fost singura iniţiativă scandaloasă adoptată tacit. La Senat, for unde PSD are singur majoritatea, a trecut un alt proiect de lege iniţiat de UDMR, prin care limba maghiară devine limbă oficială în Ardeal. În acest caz, PSD nu se mai poate folosi de scuza pandemiei. Comisia juridică a Senatului, dominată de PSD şi condusă de Şerban Nicolae, a dat aviz pozitiv proiectului, la finalul lunii martie, când Guvernul Orban şi preşedintele Klaus Iohannis se luptau să oprească răspândirea flagelului ucigaş. Vă mai amintiţi când Liviu Dragnea şi Kelemen Hunor negociau, în vara anului 2017, o lege privind impunerea limbii maghiare în Transilvania? Proiectul adoptat de Senat este unul similar, dovadă că Marcel Ciolacu a preluat agenda antiromânească a mentorului său politic, pe care l-a servit ca vâslaş. Nu putem să întoarcem capul şi să ne facem că nu vedem că PSD şi ALDE promovează legi, acte administrative care duc la autonomia teritorială şi lingvistică a Ţinutului Secuiesc, fapt profund imoral şi neconstituţional. După ce au fost prinşi că fac jocurile lui Viktor Orbán, Marcel Ciolacu şi Călin Popescu-Tăriceanu solicită comisii de anchetă. "Hoţii strigă hoţii!" - zicală valabilă şi în limba română, şi în limba maghiară. Călin Popescu-Tăriceanu ne vorbeşte mereu, cu emfază, despre rolul şi importanţa Parlamentului în democraţie, însă n-a avut nicio jenă să se folosească de Parlament pentru a stopa începerea unei anchete penale pe numele său pentru fapte de corupţie, murdărind cea mai importantă instituţie dintr-o democraţie. Prin solicitările de a înfiinţa comisii de anchetă, PSD şi sateliţii săi vulnerabilizează statul român pe plan extern, în raport cu alte state care urmăresc exacerbarea oricărui conflict naţional, ca Rusia, dar şi în raport cu statul maghiar. Este inadmisibil că Tăriceanu continuă într-o perioadă de criză să facă jocurile Ungariei şi ale lui Viktor Orbán. Niciun cetăţean român nu poate accepta ideea ca miniştrii Guvernului României să fie chemaţi la raport de majoritatea roşie din Parlament pentru a explica de ce s-au poziţionat ferm faţă de statul maghiar, care joacă extrem de periculos în Transilvania. Nu este niciun secret faţă de nimeni că Budapesta susţine ideea divizării pe criterii etnice, o chestiune care contravine valorilor şi principiilor europene.
Tudoriţa Lungu "PSD a picat testul solidarităţii" Ne confruntăm, ca multe alte state ale lumii, cu pandemia provocată de COVID-19 şi am trecut prin momente grele, cu români bolnavi, cu români decedaţi, am trecut printr-o stare generală de nelinişte, pe alocuri chiar de panică. Din martie şi până acum, ne-au fost date multe teste. Cel mai important a fost testul solidarităţii, un test pe care l-au trecut milioane de români empatici şi sufletişti, gata să pună umărul, să ajute, să facă bine. Din păcate, există un actor important, în această ţară, care a picat testul solidarităţii, Partidul Social Democrat. Nu-mi face plăcere să constat asta, pentru că, deşi suntem adversari politici, m-aş fi bucurat să văd că lucrurile stau altfel şi aş fi fost nevoită să spun altceva. De exemplu, m-aş fi bucurat să fiu nevoită să recunosc public că la un astfel de necaz colectiv chiar şi cel care îţi este adversar tradiţional vine să dea o mână de ajutor. Se arată deschis, interesat să facă bine, să trecem mai repede peste necazuri, să întrebe, pur şi simplu: "Cu ce pot ajuta?". Nu a fost să fie nici de data aceasta! Colegii din PSD au văzut în această nenorocire un bun prilej de a se căţăra cât mai sus pentru a recupera, au crezut ei, ceea ce au pierdut. Iar această atitudine, îmi pare rău să spun, a fost comună tuturor vocilor din PSD, indiferent că vorbim despre aleşi locali, parlamentari sau europarlamentari. Şi am să vă dau un exemplu pe care-l cunosc bine şi care ilustrează perfect modul în care PSD a ales să comunice public şi să se comporte, peste tot în ţară - judeţul Bacău, pe care îl reprezint şi pe care îl cunosc cel mai bine! Am văzut la mine, în Bacău, cel mai cinic comportament din partea unor politicieni, a preşedintelui PSD al consiliului judeţean, şi mai ales al preşedintelui de filială PSD, europarlamentarul Dragoş Benea. Nu ştiu dacă s-a remarcat pe aici prin Parlament cu ceva, dar poate vi-l amintiţi când s-a plimbat cu bicicleta, alături de premierul Viorica Dăncilă, pe cele câteva sute de metri de asfalt de la Şoseaua de Centură a Bacăului. Cine are astăzi curiozitatea să răsfoiască presa locală din această perioadă, din aceste aproape ultime două luni, va rămâne stupefiat, oripilat de tot veninul aruncat de aceşti oameni împotriva tuturor celor care chiar au încercat să facă ceva. Cine nu a avut carnet de partid PSD, a fost împroşcat cu noroi, cu ştiri false, mincinoase, cu mormane de acuzaţii, prin poziţii publice halucinante. Primari, consilieri locali, şefi de instituţii, manageri de spitale, toţi au intrat în malaxorul minciunii fără scrupule, toţi au fost nevoiţi să dea explicaţii şi replici, în loc să-şi vadă liniştiţi de treabă. Personajul despre care vă vorbesc nu este doar un simplu politician. Este europarlamentar şi reprezintă România la Bruxelles. Doar atât a înţeles din această încercare prin care a trecut ţara lui! Nici măcar în ziua de Paşte nu a avut linişte, până nu a aruncat un pic de noroi la adresa prefectului judeţului şi a adversarilor politici. Această uriaşă şi fără precedent criză sanitară şi umanitară nu l-a pus nicio clipă pe gânduri pe acest om şi nu l-a oprit să manipuleze, să mintă, doar din raţiuni electorale. O dovadă ruşinoasă de iresponsabilitate, din partea unui om care a demonstrat că, indiferent de vremuri, singura lui raţiune este să învrăjbească, în goana nebună după capital politic. Mă întreb şi vă întreb, dragi colegi din PSD, oare chiar atât aţi înţeles? Oare nu ar fi fost mai bine să puneţi umărul, să căutăm împreună soluţii? Pandemia de coronavirus nu este despre bolnavi PSD şi bolnavi PNL, este despre oameni, despre măsuri, despre o bătălie cu viaţa. Este despre solidaritate. Din păcate, şi chiar o spun cu părere de rău şi dezamăgire, în vocabularul dumneavoastră acest cuvânt nu există. Aţi pierdut bătălia cu solidaritatea!
Silviu Nicu Macovei "Comunicarea bâjbâită a Guvernului aduce prejudicii grave unei populaţii traumatizate de epidemia de COVID-19" Răbdarea, ca virtute umană, are o limită. Asta afirmă specialiştii în psihologie, alături de sociologi şi antropologi. Acest lucru este valabil şi în cazul românilor care se află acum sub imperiul restricţiilor impuse de Guvernul PNL în contextul pandemiei COVID-19. Am urmărit, ca fiecare cetăţean al acestei ţări, cum, săptămână după săptămână, Guvernul României, gestionat vremelnic de Partidul Naţional Liberal, aruncă decizii în spaţiul public după un algoritm care pare complet aleatoriu. Toată strategia, pe care o declamă constant premierul Orban, pare o orbecăială haotică printre decizii, răzgândiri şi măsuri neaplicabile. Fiecare măsură luată de Guvernul Orban se află sub imperiul panicii, fie se va renunţa imediat la ea, fie va deveni inaplicabilă, fie va fi atât de mult întârziată încât va deveni inutilă. Astfel arată tabloul "gestionării" crizei COVID-19 de către liberali. A fost nevoie ca Parlamentul României să voteze o lege pentru a-i determina pe guvernanţii liberali să facă publică Strategia de combatere a COVID-19 şi, în acelaşi timp, să transparentizeze deciziile şi măsurile aplicate deja. Pluteşte în aer suspiciunea unor achiziţii făcute peste limita legii şi a bunului-simţ. Dar, pentru aceasta, autorităţile din justiţie vor trebui să se pronunţe. Ca o macabră "cireaşă pe tort", purtătorul de cuvânt al Guvernului, pentru că nici măcar premierul nu a avut curaj să iasă în faţa naţiunii, anunţă că Executivul ia în calcul să amâne ridicarea restricţiilor pentru circulaţia populaţiei undeva - nu se ştie când! - după data de 15 mai. Acest anunţ cade ca un trăsnet peste aşteptările oamenilor, a firmelor şi antreprenorilor români! Doresc să atrag atenţia, cu toată seriozitatea, premierului şi echipei sale, că în aceste momente de epidemie globală tensiunea psihică a oamenilor atinge cote foarte înalte. Sunt multe săptămâni de când oamenii au fost obligaţi să stea doar în case, fără să poată circula, tot timpul cu spaima de boală, de a se infecta ei sau cei dragi. Nu mai vorbim despre frica de amenzile colosale - necesare până la un punct! - şi de obligativitatea de a te deplasa doar cu declaraţie pe propria răspundere. Toate aceste măsuri, unele într-adevăr necesare, creează la rândul lor mult stres. Studiile ştiinţifice au arătat că românii au spiritul tare şi, în marea lor majoritate, au abordat această criză şi restricţiile ei cu mult optimism şi încredere că vor trece cu bine prin această încercare. Însă, atunci când o înaltă autoritate a statului român, preşedinte sau premier, iese şi anunţă un termen de la care se vor ridica aceste restricţii, nu înseamnă doar o vorbă aruncată la televizor! Acest termen, de 15 mai, creează speranţă şi aşteptări oamenilor; un orizont de timp relativ precis de la care românii încep să îşi gândească altfel viaţa şi activităţile. Este inuman şi iresponsabil să vii cu un termen precis, pentru ca după câteva zile să începi să îl relativizezi! Această atitudine nu face altceva decât să erodeze încrederea oamenilor în autorităţi şi în capacitatea lor de a gestiona crize. Am văzut că liberalii se dovedesc incompetenţi şi puţin capabili de o administrare eficientă a statului, dar nu erodaţi şi imaginea instituţiilor statului! Ca reprezentant al cetăţenilor României, vă solicit, domnule premier Orban, să încetaţi cu amăgirea românilor şi să gestionaţi responsabil atât criza, cât şi aşteptările oamenilor şi companiilor din această ţară care au ghinionul să vă aibă ca prim-ministru!
Mihaela Huncă "Sistemul educaţional din România este în pragul colapsului! În contextul subiectelor de interes naţional în gestionarea crizei generate de epidemia de COVID-19, principala preocupare a ministrului educaţiei şi cercetării a fost să se ocupe de schimbarea din funcţie a inspectorilor şcolari generali şi adjuncţi" Ministrul educaţiei şi cercetării, Monica Anisie, a picat demult examenele pe care trebuia să le treacă pentru a gestiona o situaţie de criză în învăţământul românesc. Comunicarea scenariilor şi a măsurilor pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le-a luat în contextul pandemiei de COVID-19 a lăsat până acum de dorit, fapt ce a generat de cele mai multe ori haos în rândul întregului sistem educaţional. Profesorii nu ştiu ce li se va pregăti, părinţii şi bunicii sunt debusolaţi, iar elevii lăsaţi într-o incertitudine totală! În aceste condiţii, Monica Anisie emite un Ordin privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al Caselor Corpului Didactic. Ba mai mult, inspectorii şcolari generali din judeţele Cluj, Timiş, Braşov, Hunedoara, Bistriţa, Maramureş, Sălaj, Alba şi Vâlcea au fost deja schimbaţi din funcţie. Acestea sunt preocupările unui ministru care nici la această oră nu ştie cum se vor desfăşura examenele elevilor din anii terminali: Evaluarea Naţională şi bacalaureatul. Primesc zilnic zeci de întrebări de la elevi şi părinţi. Cum poate ministrul să impună elevilor şi părinţilor, din Suceava, de exemplu, sau din alte zone cu focare de COVID, să meargă sau să-i trimită la şcoală şi să devină un experiment pentru societate? Părinţii şi elevii se tem, în condiţiile în care singurele măsuri de protecţie vor fi aşezarea răsfirată în bănci şi măsurarea temperaturii. S-a gândit, doamna ministru, că unii copii pot face febră şi de la stres? Ei ce fac, pierd examenul în condiţiile stabilite de minister? Consider că este timpul ca altcineva, mai competent, să răspundă acestor întrebări. Cred că, în aceste condiţii, continuarea activităţii Monicăi Anisie, în fruntea poate celui mai important minister din România, va înrăutăţi şi mai mult situaţia în domeniul educaţional, care poate intra în colaps, cu consecinţe grave pentru întreaga societate.
Costin-Sebastian Moise "Şcoala online trebuie să devină accesibilă tuturor copiilor! Fondul Naţional pentru achiziţionarea de tablete şi calculatoare, un proiect necesar în şcoala online" Închiderea anului şcolar prematur, în contextul pandemiei SARS - CoV2, a reprezentat măsura responsabilă şi corectă. Pe de o parte, aveam datoria să nu punem viaţa copiilor şi profesorilor în pericol, transformându-i, eventual, în vectori de propagare a virusului. Pe de altă parte, anul şcolar era deja compromis, ca urmare a celor aproape 10 săptămâni de la suspendarea cursurilor, în contextul în care nu peste tot nivelul de instrucţie a fost acelaşi prin aplicarea metodelor de predare online. Cele patru luni şi jumătate până la reluarea anului şcolar, pe 15 septembrie, nu trebuie percepute ca o perioadă de vacanţă sau pauză. Responsabilii de la vârful Ministerului Educaţiei şi Cercetării trebuie să spere la ce este mai bine, că vom scăpa de această pandemie, dar să ia măsuri de contingenţă pentru ce este mai rău, apariţia unui eventual al doilea val. Tocmai pentru că există această perioadă la dispoziţie, trebuie construit un sistem eficient care să garanteze că teleşcoala va fi funcţională şi accesibilă tuturor copiilor din România, angrenaţi în sistemul de învăţământ public, indiferent de posibilităţile materiale ale părinţilor. În acest context, prioritatea ar trebui să fie înfiinţarea şi alimentarea cu bani a unui fond naţional care să permită cumpărarea a 3,5 milioane de tablete/laptop-uri/desktop-uri, capabile să acceseze internetul în caz că anul şcolar 2021-2022 va avea nevoie de reprize de învăţământ online. Conform Constituţiei României, art. 32 alin. (4), "Învăţământul de stat este gratuit". Ca atare, este de datoria Guvernului să ofere mijloace tehnice necesare pentru ca toţi copiii României să poată învăţa chiar şi în sistem de teleşcoală. Ar fi o greşeală ca statul să nu se implice în achiziţionarea acestor dotări pentru elevi, profesori şi învăţători, în contextul în care România are şi aşa una dintre cele mai mari rate europene ale abandonului şcolar - 16,4% în anul 2018, conform Eurostat. Mai mult, ideea că părinţii trebuie să asigure mijloacele tehnice pentru organizarea activităţii de teleşcoală, este strâmbă. Şi pentru că se încalcă principiul constituţional deja enunţat, dar şi pentru că, la modul cât se poate de practic, mai bine de un sfert dintre gospodăriile româneşti nu au acces la internet. Nu trebuie să permitem acestei pandemii să alimenteze şi mai tare clivajul dintre oportunităţile şi drepturile pe care le au copiii noştri în funcţie de categoria socială din care fac parte. Şcoala trebuie să fie accesibilă tuturor, în mod gratuit, la fel cum dascălii nu trebuie să aibă obligaţia să pună la dispoziţie mijloacele tehnice pentru funcţionarea sistemului de teleşcoală. Achiziţionarea în sistem centralizat a device-urilor învăţământului online ar garanta o standardizare a procesului educaţional. La fel cum perioada aceasta ar trebui să presupună şi instruirea cadrelor didactice pentru folosirea noilor tehnologii în scopul predării materiilor de care se ocupă fiecare. Suplimentar, implementarea unui astfel de sistem ar garanta şi dezvoltarea competenţelor digitale atât de necesare copiilor noştri. Evident, un astfel de Fond de achiziţii publice presupune cheltuieli semnificative din partea statului român şi o legislaţie specifică. De aceea, Guvernul României are datoria să ia această decizie rapid şi, în contextul suspendării Pactului de Stabilitate şi de Creştere la nivelul Uniunii Europene, să atragă împrumutul necesar finanţării acestui proiect atât de necesar. Timpul ne presează.
Nicolae Giugea "A treia Cameră a Parlamentului e Curtea Constituţională, Camera decizională!" Nu cred că este cineva care nu a intuit încă din titlul declaraţiei mele ironia seacă şi amară cu privire la modul în care o instituţie fundamentală, Curtea Constituţională, s-a transformat încet şi sigur într-o a treia Cameră a Parlamentului, care decide nu numai asupra constituţionalităţii legilor şi relaţiilor dintre instituţii, ci şi asupra oportunităţii politice sau electorale. Nici nu trebuie să ne minunăm atât de tare cât de mult şi-a pierdut din credibilitate această instituţie, atâta vreme cât, cu puţină vreme în urmă, preşedintele acestei instituţii îşi întemeia o decizie nu pe vreun articol anume din Constituţia ţării, ci pe o declaraţie politică făcută de un om politic în faţa televiziunilor! Nicăieri în lume o curte de contencios constituţional nu judecă în funcţie de emisiunile televizate, ci în funcţie de prevederile exprese ale Constituţiei. Niciunde un judecător nu se pronunţă în propria cauză, aşa cum CCR s-a pronunţat şi se va pronunţa în chestiunea eliminării pensiilor speciale de zeci de mii de lei şi în cea a cumulării salariilor cu pensiile la stat. Nicăieri în lume Curtea Constituţională nu dă o decizie în anul 2007, apoi dă o decizie radical opusă în 2012, pentru ca în 2020 să revină la ceea ce spusese în urmă cu 13-14 ani. Curat constituţional, nea Iancule! Nu-i aşa? În România, până şi jurisprudenţa Curţii nu mai este un lucru cert, ci o trestie în vânt, care se apleacă în funcţie de contextul politic şi de interesul personal. Nu cred că mai este vreo ţară democratică în lume, în care Curtea Constituţională să dea ordine Preşedintelui, Parlamentului sau se substituie Guvernului ţării! Fără o reformă constituţională reală, care să se înfăptuiască cât mai rapid, Curtea Constituţională va rămâne un for politic cu o compoziţie care să reflecte chipul, asemănarea şi năravurile partidelor politice care i-au numit pe membri. Aşa cum este astăzi Constituţia României, în rândul celor 9 judecători avem mai degrabă politicieni, decât oameni care să vegheze la respectarea normelor fundamentale şi la înfăptuirea binelui general. Cu excepţia judecătorilor numiţi de Preşedintele României, ceilalţi sunt fie foşti senatori, foşti deputaţi sau chiar foşti şefi ai Camerei Deputaţilor. Ne mai miră oare că Domniile Lor au o mare problemă cu verticalitatea coloanei vertebrale? Nu critic nicio decizie a Curţii Constituţionale, deşi aş avea suficiente motive şi argumente să o fac. Legea fundamentală ne obligă să respectăm instituţiile şi deciziile lor. Cu toate acestea, până nu o să scoatem influenţa politică din instanţa constituţională, să nu sperăm că România va funcţiona normal, că deciziile Curţii sunt unanim acceptate şi că separaţia puterilor în stat este o realitate, nu numai un principiu sec de drept, care la noi se aplică opţional, ocazional şi în funcţie de starea de dispoziţie a membrilor celei de-a treia Camere a Parlamentului, Curtea Constituţională. Apropo! Oare se mai pronunţă Curtea Constituţională anul acesta asupra acelui proiect adoptat în luna ianuarie, prin care parlamentarii PNL abrogau pensiile nesimţit de speciale ale unor categorii? Sau Curtea aşteaptă un nou context politic favorabil în care să spună că unii cetăţeni români sunt mai egali ca alţii şi merită pensii de zeci de mii de lei, la onorabila şi înaintata vârstă de 40-50 de ani?
Nicu Niţă "Defrişările ilegale" La 25 martie, românii sărbătoresc Ziua Naţională a Pădurilor, o zi uitată de mulţi dintre noi. Este o zi în care ne oferă prilejul să ne amintim de frumuseţea şi bogăţia acestei ţări, pădurile româneşti. Avem o mare responsabilitate în ceea ce priveşte această moştenire, pe care trebuie să o lăsăm moştenire generaţiilor viitoare. Din păcate, tăierile ilegale de păduri sunt tot mai dese. Defrişările ilegale s-au înmulţit pe perioada pandemiei. Firmele profită de faptul că autorităţile sunt implicate în lupta cu virusul COVID-19, iar aceştia nestingheriţi taie ilegal ce cantitate doresc. Tăierile ilegale de păduri au atins cote alarmante, iar în ultima perioadă cu atât mai mult. Totodată, a fost înregistrat în această perioadă un număr record de transporturi legale de lemn defrişat. Aceste transporturi legale sunt cel mai bun indiciu că tăierile ilegale au crescut, pentru că foarte multe companii transportă cu acelaşi set de acte mai multe transporturi de lemn. Având în vedere faptul că, începând cu 23 martie, Garda Forestieră şi cea de Mediu lucrează majoritar în sistem online, hoţii de lemne nu mai sunt vertificaţi. După cum am văzut, sunt o grămadă de filmuleţe care circulă pe Internet, care dovedesc crudul adevăr. Tăierile ilegale sunt uriaşe! Ministrul Mediului ştie exact cât lemn se taie ilegal din păduri, dar asistă nepăsător la acest jaf naţional, se ascunde şi tace. Opriţi exploatările de masă lemnoasă, exploatări care nu pot fi controlate pe perioada pandemiei! După cum au spus reprezentanţii Direcţiei Silvice, lucrările silvice care privesc regenerarea pădurilor se programează cu doi ani înainte şi se organizează licitaţii pentru exploatarea Fondului forestier. Sunt vizaţi de principiu copacii care au ajuns la maturitate şi care au mai bine de 100 de ani, lăsându-se loc puieţilor să se dezvolte, care au în general până în 10-15 ani, dar aceşti indivizi nu au ţinut cont şi au tăiat tot ce le-a stat în cale. Domnule ministru, ne spuneţi şi nouă cât lemn s-a furat în această perioadă şi cât se va mai fura în continuare? Dorim să nu mai permiteţi aceste jafuri, în plină pandemie. Domnule ministru, ne dorim aer curat pentru noi şi copiii noştri, nu plămâni bolnavi şi intoxicaţi de poluare!
Laurenţiu Nistor "România, în criză profundă" Rezultatul a 45 de zile de stare de urgenţă şi a 6 luni de guvernare PNL este dramatic pentru România şi pentru români. În cifre, el arată astfel: 1.027.824 de contracte de muncă suspendate; 270.819 de noi şomeri de la începutul stării de urgenţă; 35.000 de firme închise; 22,5 miliarde de euro pierdute din cifra de afaceri a companiilor. Mai mult, s-au înregistrat recorduri negative absolute în privinţa deficitului bugetar, acesta fiind mai mare cu 40% de cel al întregului an 2018! FMI a anunţat că până la finalul anului rata şomajului va depăşi 10%. Până în acest moment, Guvernul nu a venit cu nicio măsură activă pentru păstrarea locurilor de muncă şi pentru a sprijinii mediul de afaceri. Şomajul tehnic a fost doar o amânare, care încetează peste două săptămâni. Mulţi vor reveni din perioada de şomaj tehnic doar pentru a-şi lua decizia de încetare a contractului de muncă! PNL trebuie să ştie că cel mai mult vor avea de suferit cei cu venituri mici, care nu au economii pentru a rezista în izolare. Or, există viaţă după pandemie, iar oamenii trebuie să aibă acest orizont. Perioada dificilă pe care o traversează din cauza epidemiei COVID-19 va fi urmată de stresul nesiguranţei zilei de mâine. Mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare responsabilă, de măsuri ferme şi de politici publice aplicate. Ce vedem în schimb? Promisiuni politice, programe care nu funcţionează şi un premier care declară că unul e discursul politic şi alta este ceea ce se face. În aceste condiţii, PSD solicită Guvernului să înceteze să se mai laude că lucrurile merg bine pentru că ar fi luat măsuri. Este doar meritul populaţiei că epidemia nu a explodat în România. Este meritul românilor care au înţeles pericolul şi care s-au conformat voluntar. Liberalii n-au nici un merit! În Parlamentul României, PSD va continua să adopte legi care vin în sprijinul direct al oamenilor, va veni cu proiecte aplicate şi nu va înceta să le arate guvernanţilor că se poate!
Claudiu-Vasile Răcuci "Suspendarea cursurilor şcolare este o măsură dureroasă, dar absolut necesară!" Decizia luată de Preşedintele României şi de Guvernul PNL, de a nu redeschide cursurile şcolilor şi universităţilor până la toamnă, nu poate fi decât salutată, având în vedere că autorităţile statului român trebuie să vegheze în primul rând la sănătatea populaţiei, iar la protecţia celor mici şi a tinerilor, în mod special. Ştim cu toţii că nu ne poate bucura faptul că elevii şi studenţii poate nu asimilează materia şcolară la fel de bine ca atunci când mergeau la şcoală, în sala de clasă. Mai ştim că şi profesorii se află în reală dificultate în a-şi organiza lecţiile, evaluările şi modul argumentativ al lecţiilor, atunci când interacţionează online cu elevii şi studenţii. Nu în cele din urmă, această criză ne-a şters de pe faţă o falsă părere pe care o aveam despre România, spunând în mod eronat despre noi că trăim într-o ţară digitalizată, plină de computere şi cu viteze mari la Internet, fruntaşă în utilizarea tehnologiei informaţiei. Aflăm acum cu stupoare că mai nicio şcoală din România nu este pregătită pentru lecţii online, că softurile educaţionale lispesc cu desăvârşire, că Internetul în mediul rural este încă o himeră, şi Guvernul este obligat să ajusteze din mers un sistem educaţional în care nu s-a investit mai nimic în ultimii 30 de ani. Nu vreau să mai arăt cu degetul către PSD, căci ştim cu toţii că niciodată nu a făcut din educaţie o prioritate naţională. Mereu au promis câte ceva şi niciodată nu au făcut nimic. Ultima dată, prin anul 2016, PSD înşelase populaţia că va construi 2.500 de şcoli şi grădiniţe noi, iar în realitate nu au terminat nici 20. Chiar dacă ne-am dori să trecem cu privirea, astăzi tragem ponoasele slabelor guvernări PSD, care mereu au promis şcoli noi, grădiniţe noi şi universităţi moderne, investiţii în materiale şi în dascăli, însă numărul unităţilor şcolare fără toalete salubre, fără încălzire şi apă curentă a rămas acelaşi după mai bine de 23 de ani de guvernare PSD. Cum să faci e-learning, când mai mult de jumătate dintre elevii din mediul rural nu au un computer şi nici acces la Internet? Nici măcar dascălii nu şi-au putut permite. Ei erau obişnuiţi să cumpere în ziua de leafă câteva crete, pentru la şcoală, ca să aibă cu ce să scrie pe tabla tocită din sala de clasă. Guvernul PNL a acţionat până acum impecabil. Eu, personal, până acum, nu am nimic să-i reproşez. Poate că nu a comunicat mai mult cu privire la dezastrul lăsat în urmă de PSD. Poate doar acest lucru! Am toată încrederea că această lecţie dură pe care ne-a dat-o criza sanitară a coronavirusului şi provocările economice aduse de aceasta va impulsiona Guvernul şi mai mult să facă investiţii semnificative în informatizarea sistemului de învăţământ din România. Efortul cel mai mare trebuie dus în mediul rural, căci acolo lipsurile sunt cele mai mari şi acolo copiii nu au nici instrumente informatice şi nici acces la Internet. Şi la oraş este nevoie de investiţii serioase, pentru că oricând o criză poate să apară, de nu şti de unde, iar statul român are obligaţia constituţională să asigure copiilor români un sistem educaţional performant, indiferent de situaţia prin care trece ţara. Aveţi încredere, România este astăzi pe mâini bune!
Florin-Claudiu Roman "Minciuna are picioare prea scurte, domnule Ciolacu, în cazul dumneavoastră!" "Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc, prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct, pentru o perioadă de patru ani" - este unul dintre articolele prevăzut în iniţiativa legislativă a UDMR, pe care domnul Ciolacu a lăsat-o intenţionat să treacă tacit, adică, pur şi simplu, pe şest, de Camera Deputaţilor! Un alt articol din acest proiect prevedea faptul că "Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc". Iar acestea sunt numai două dintre articolele unei propuneri legislative care, odată transformată în lege, ar fi năruit statul naţional român! Da, în cele din urmă, după ce s-a aflat public despre înţelegerea ascunsă dintre PSD, via Ciolacu şi UDMR, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc a fost respinsă, în regim de urgenţă, de către Senat! Însă este indubitabil faptul că acest lucru s-a întâmplat numai după ce preşedintele Iohannis şi opinia publică au reacţionat foarte vehement pe acest subiect! Altfel, lucrurile ar fi avut circuitul deja stabilit prin troc, de către PSD şi UDMR, la fel ca la Camera Deputaţilor, în mod sigur, şi voi demonstra acest lucru, în cele ce urmează, cu date concrete. Astfel, Pl-x 670/2019, respectiv, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc a primit aviz negativ din partea Guvernului Orban, precum şi din partea Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social. De asemenea, avizul a fost negativ şi din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, iar raportul a fost de respingere din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaţilor. În plus, odată cu întocmirea raportului de respingere, acest proiect a fost înscris în data de 9 martie a.c. pe ordinea de zi a plenului, de către conducerea Camerei Deputaţilor, dar tocmai la punctul 112! Iar acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care chiar în data de 9 martie a fost o şedinţă de plen în care acest proiect nu a fost dezbătut, iar în zilele de 10 şi 12 martie a.c. au urmat alte două şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor, în care, surpriză, nu s-a dezbătut problema Ţinutului Secuiesc, pentru că domnul Simonis, liderul grupului PSD, şi domnul Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, au de fiecare dată doar urgenţe, care mai de care mai populiste, care au rolul de a goli vistieria ţării şi pentru următoarele 10 generaţii de români! Mai mult decât atât, declaraţiile victimizante ale domnului Ciolacu, cu privire la faptul că Parlamentul s-a închis din cauza colegului Vergil Chiţac, înainte de a putea dezbate şi respinge Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, nu sunt absolut deloc sustenabile, deoarece domnul senator Chiţac a fost declarat pozitiv în urma testului pentru COVID-19, în data de 13 martie a.c. Deci fix după ce domnul Ciolacu şi PSD au avut la dispoziţie 3 şedinţe de plen, care s-au desfăşurat în mod normal, în care puteau respinge, fără probleme şi fără a fi în situaţie de urgenţă, un proiect toxic pentru unitatea naţională a României! Dar este limpede că lucrurile nu au stat în realitate aşa, ci, de fapt, a existat o înţelegere subterană între PSD-ul domnului Ciolacu şi UDMR. Altfel, cum poate justifica domnul Ciolacu că pusese proiectul respectiv tocmai la poziţia 112 pe ordinea de zi de plen, dar şi că a comunicat Biroului permanent, abia în aprilie, faptul că a fost depăşit din martie termenul de dezbatere, adică pentru trecerea tacită de Camera Deputaţilor, şi abia la sfârşitul lunii aprilie a apărut şi pe site-ul Camerei acest detaliu?! Cine minte, domnule Ciolacu?! Este limpede acum că dumneavoastră nu aţi vrut să faceţi nimic concret pentru a nu trece tacit acest proiect neconstituţional al UDMR şi profund antinaţional pentru România?! Este limpede, acum, că interesul naţional al românilor nu primează pentru dumneavoastră şi PSD, nici măcar în situaţii vitale?! Români suntem cu toţii, domnule Ciolacu. Şi eu, şi dumneavoastră, şi etnicii maghiari din România, şi toţi alegătorii PSD sau ai PNL! Iar a fi român înseamnă că nu trebuie să uităm, nici măcar o secundă, nici eu, nici dumneavoastră, nici vreun alt român, fie el şi etnic maghiar, că pentru ţara aceasta, numită România, nu sunt negociabile vreodată integritatea şi unitatea sa!
Viorel Stan "Promoţia 2020, sacrificată de reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării" Constituţia României garantează accesul total şi nediscriminatoriu la educaţie. În mod cert, învăţământul online nu poate fi principala şi unica formă de educaţie, pentru că nu este un mijloc de educare în masă. Învăţământul online poate fi o alternativă pentru cei care nu pot ajunge la şcoală, pentru cei care nu au şcoli în proximitate sau pentru cei care îşi doresc să îşi desăvârşească educaţia. Educaţia înseamnă mult mai mult decât transmiterea automată de cunoştinţe. Înseamnă a trăi în colectivitate, a creşte şi a se dezvolta împreună, înseamnă valorizare, nu izolare. Învăţământul online este unul personalizat. Este o alternativă care necesită o platformă unitară, securizată. Ce acces generalizat poate oferi elevilor Ministerul Educaţiei şi Cercetării? Ce instrumente a implementat? Câte cadre didactice au dobândit abilităţi în predarea online? Dar în examinarea cursanţilor, elevi sau studenţi? Câţi cursanţi au posibilitatea materială de acces în online? Cum se vor desfăşura examenele de bacalaureat şi concursurile de admitere la formele superioare de învăţământ? Ministerul Educaţiei şi Cercetării sacrifică cu bună ştiinţă promoţia 2020. În faţa tinerilor acestei generaţii se întind nesfârşite câmpuri de sparanghel şi căpşune pe mănoasele plaiuri irigate ale Europei.
Varujan Pambuccian Marile tragedii nu aparţin doar popoarelor care le-au suferit, ci întregii umanităţi. Genocidul comis de către autorităţile Imperiului Otoman împotriva armenilor este una dintre aceste cumplite traume ale omenirii. Începând cu primăvara anului 1915, în numai câteva luni, o civilizaţie multimilenară, aflată în leagănul ei istoric, a fost aneantizată. Până la sfârşitul Primului Război Mondial, din cele trei milioane de armeni locuitori ai Armeniei istorice, un milion şi jumătate au fost ucişi, iar ceilalţi şi-au găsit salvarea în exil sau schimbându-şi identitatea. Recunoaşterea genocidului împotriva armenilor este o atitudine nu doar morală, ci şi de luciditate a opiniei publice internaţionale. Dacă recunoaşterea aceasta ar fi fost făcută odată cu sfârşitul Primului Război Mondial, multe dintre ororile care i-au urmat, de la masacrele îndreptate împotriva comunităţilor greceşti din Imperiul Otoman şi Holocaustul poporului evreu până la crimele din fosta Iugoslavie şi genocidele mai recente din Africa, poate că nu s-ar fi petrecut. În ultimele decenii, Parlamente din numeroase state ale lumii au adoptat Rezoluţii prin care califică masacrele din Imperiul Otoman îndreptate asupra armenilor drept crimă de genocid. Printre statele din Uniunea Europeană ale căror foruri legiuitoare au adoptat astfel de rezoluţii, amintim: Franţa, Germania, Italia, Austria, Olanda, Suedia, Grecia, Slovacia, Cehia, Polonia, Bulgaria, Belgia, Cipru, Lituania, Luxemburg. Lor li s-au adăugat numeroase alte state ale lumii: Canada, Argentina, Uruguay, Bolivia, Venezuela, Paraguay, Chile, Brazilia, Elveţia, Rusia şi Cetatea Vaticanului. Remarcabil este gestul Congresului Statelor Unite ale Americii care, la sfârşitul anului 2019, cu o copleşitoare majoritate în Camera Reprezentanţilor şi cu unanimitate în Senat, a adoptat o Rezoluţie privind condamnarea genocidului armean. Acestora li s-au adăugat rezoluţii ale unor foruri internaţionale precum Parlamentul European, Consiliul Europei, Partidul Popular European, Consiliul Mondial al Bisericilor etc. În România există, din partea opiniei publice, o importantă susţinere a eforturilor privind recunoaşterea genocidului împotriva armenilor. Noi, semnatarii prezentei declaraţii, considerăm că a venit timpul ca Parlamentul României să adopte, la rândul său, o Rezoluţie privind recunoaşterea acestui genocid şi ne manifestăm speranţa că un mare număr de senatori şi deputaţi se vor alătura demersului nostru.
Vlad-Emanuel Duruş Suntem încă în perioada stării de urgenţă, însă trebuie să venim cu soluţii rapide pentru economie, pentru ca acest început de criză economică să nu se adâncească. Suntem în aceeaşi retorică din anii trecuţi. Realizări peste realizări! S-au cumpărat mănuşi, măşti, se repară drumuri. Zilnic, primim sute de veşti bune din toate judeţele, din spitale, de la Prefecturi sau de la consiliul judeţean. Îmi amintesc că anul trecut, în luna mai, şi USR, dar mai ales PNL a organizat mitinguri peste mitinguri, unde se spunea apăsat că nu se fac lucruri, că se merge într-o direcţie greşită. Aşa era! Se mergea într-o direcţie greşită. Problema este că nu s-a schimbat nimic. S-au împărţit banii pe ministere şi cam asta este guvernarea! Cheltuielile statului au crescut, au fost angajaţi încă 10.000 de oameni, apropiaţi ai noii puteri: prefecţi, fără a pleca din sistem foştii, consilieri, directori şi alţi clienţi ai puterii au ocupat o mare parte din administraţie. Pensiile speciale stau neclintite, primarii se aleg dintr-un singur tur, românii pleacă în continuare din ţară, iar importurile au explodat. Locuri de muncă sunt tot mai puţine, iar acest lucru afectează regiuni întregi. Avem două, trei oraşe dinamice, iar în rest avem o ţară în care românii sărăcesc. Judeţul Maramureş se află printre zonele unde salariile sunt mici, suntem la coada clasamentului, iar unul dintre lucrurile care influenţează foarte mult această realitate sunt investiţiile publice insuficiente, pe de o parte, iar pe de altă parte lipsa unei strategii economice pentru această regiune istorică. Chiar dacă s-a turnat asfalt în unele zone, viaţa oamenilor nu s-a îmbunătăţit semnificativ, fiindcă tinerii şi oamenii activi nu prestează noi activităţi aducătoare de bani şi resurse. Nici Guvernul, nici Consiliul Judeţean Maramureş n-au reuşit să dinamizeze viaţa economică, astfel încât noile generaţii să fie stimulate să rămână în Maramureş, unde să-şi poată construi o viaţă decentă. Avem o agricultură neperformantă, firme care se descurcă destul de greu, mari probleme în privinţa gestionării deşeurilor, o administrare deficitară a pădurilor, fiind campioni la furat din pădurile noastre, de unde au dispărut aproximativ 110.000 m 3 de lemne, conform spuselor ministrului mediului. Nu este bine, domnule preşedinte! Nu e bine, domnule prim-ministru! România are nevoie de un nou proiect. Unul şi bun! Şedinţa s-a încheiat la ora 15,36.