Carmen-Ileana Mihălcescu Poziţia 3, Propunerea legislativă de abrogare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare şi de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; Pl-x 281/2019. Are caracter organic şi 8 amendamente admise. Iniţiatorii? Nu doresc să intervină. Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog. Prezentarea raportului, Comisia juridică.
Ştefan-Ovidiu Popa Vă mulţumesc. Raport asupra Pl-x 281/2019, Propunerea legislativă de abrogare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare şi de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a respins propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. Consiliul Economic şi Social a avizat negativ. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea Legii nr. 169/2017 şi revenirea la conţinutul Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în forma sa anterioară modificărilor operate prin Legea nr. 169/2017. De asemenea, se propune modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul modificării fracţiunilor din durata pedepsei necesar a fi executate pentru a putea dispune liberarea condiţionată. Totodată, pentru anumite infracţiuni, se propune, indiferent de restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării, includerea persoanelor în măsurile de supraveghere prevăzute de art. 101 alin. (1) din Codul penal. Se mai propune introducerea unui nou alineat, alin. (3 1 ), după alin. (3) al art. 102 din Codul penal, prin care se reglementează ca supravegherea executării obligaţiilor prevăzute de art. 101 alin. (2) lit. d) şi e) să fie obligatoriu realizată şi printr-un sistem electronic de supraveghere, în condiţiile prevăzute de legea specială. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. La dezbateri generale, domnul Florin Roman. Doriţi să interveniţi? Vă rog.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Exact în urmă cu un an, de la acest pupitru, vă arătam o poză şi vă spuneam o poveste adevărată despre cazul unei tinere, tâlhărită în scara unui bloc din Alba Iulia. Și vă spuneam că este doar începutul. Vă spuneam că va urma ce va fi mai rău. Am solicitat prezenţa la "Ora Guvernului" a ministrului justiţiei, a ministrului de interne şi am atras atenţia că vorbim de cel mai nociv act normativ din ultimii 30 de ani. Îmi amintesc când îi spuneam doamnei Carmen Dan că măsura plecării a circa 8.000 de poliţişti din sistemul de siguranţă şi ordine publică, coroborată cu recursul compensatoriu, va genera drame zi de zi în România şi, din păcate, la momentul respectiv, mulţi dintre dumneavoastră, din cei care guvernaţi la momentul respectiv, aţi luat în derâdere acel demers. Vorbim astăzi de abrogarea recursului compensatoriu, pentru că Partidul Naţional Liberal a scris un proiect de lege şi l-a depus în luna februarie. În luna februarie erau eliberaţi, în baza recursului compensatoriu, 12.000 de deţinuţi. Astăzi, la momentul în care vorbim, sunt 22.000 de deţinuţi eliberaţi. Dacă am fi avut înţelepciunea şi aţi fi ascultat rugămintea opoziţiei de la acel moment, astăzi, 10.000 de deţinuţi nu ar umbla liberi pe străzile României, nu ar mai da în cap, nu ar mai ucide, nu ar mai viola, nu ar mai tâlhări. Se pare că nici momentul sesiunii extraordinare, în care am cerut ca punct distinct pe ordinea de zi abrogarea recursului compensatoriu, nu v-a convins. Am ajuns, aşadar, astăzi, la o situaţie absolut înfiorătoare: 22.000 de deţinuţi eliberaţi mai repede, dintre care 7.000 au fost criminali, violatori, tâlhari, deţinuţi care au ajuns în puşcării pentru că au comis fapte extrem, extrem de grave. Dintre ei, 500 au ieşit şi au comis din nou crimă, viol, tâlhărie. Alţi 2.000, după ce au fost eliberaţi, s-au reîntors în penitenciare. Astăzi, Partidul Naţional Liberal v-a propus acest proiect care opreşte criminalii, violatorii şi tâlharii să mai umble liberi, cel puţin de acum înainte, pe străzile României. Astăzi, Partidul Naţional Liberal pune mai presus de orice viaţa cetăţeanului, siguranţa cetăţeanului român. Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege şi vă invităm pe toţi să fiţi alături, să oprim odată şi odată această nebunie! Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul Stelian Ion. Vă rog.
Stelian-Cristian Ion Propunerea legislativă a acestui recurs compensatoriu, pe care dorim să-l abrogăm astăzi, a fost izvorâtă dintr-o problemă reală, aceea a condiţiilor din penitenciare, numai că, pe parcursul legislativ, în Camera Deputaţilor, ştiţi foarte bine că proiectul de lege iniţial a fost deturnat de la sensul său şi, dintr-o lege care putea rezolva parţial această problemă, a fost transformată într-o graţiere mascată, ceea ce se şi dorea. Era acea perioadă în care atacul la Justiţie era furibund, în care obsesiv era promovată ideea graţierii şi a amnistiei. Iată că s-a reuşit, din păcate, o graţiere mascată, şi, în ciuda tuturor solicitărilor şi apelurilor noastre, şi de la tribuna aceasta, şi din comisie, şi ulterior solicitărilor de abrogare, lucrurile nu s-au rezolvat. Abia astăzi, după doi ani de zile, după ce această lege şi-a produs efectele teribile, ne aflăm în faţa unui moment în care putem îndrepta lucrurile. Este de apreciat că s-a dat un vot pozitiv, un vot de admitere a Legii de abrogare a recursului compensatoriu şi cred că USR a avut un rol foarte important, pentru că de la bun început am solicitat abrogarea şi am făcut în mod permanent presiune asupra autorităţilor. Dacă în urmă cu foarte puţin timp ni se explica într-un mod nonşalant că nu s-ar putea rezolva printr-o abrogare aşa repede, acum vedem că, iată, se poate abroga această lege şi este obligatoriu să o facem cât mai repede, pentru că în fiecare zi sunt eliberaţi, iată, criminali, violatori, tâlhari. Nicio minte limpede nu poate considera că este un obiectiv mai important golirea penitenciarelor, decât a pune la adăpost siguranţa şi viaţa cetăţenilor României. Este clar că acesta trebuie să fie obiectivul nostru principal şi CEDO va înţelege de bună seamă că efectele acestei legi au fost nocive şi au fost contrare spiritului în care a fost promovată iniţial legea. Este foarte important să dăm un vot pozitiv pe această lege. Lucrurile nu se vor încheia aici, pentru că urmează ca toate acele probleme să fie rezolvate, condiţiile din penitenciare vor fi îmbunătăţite. Deja s-au golit şi aglomerarea din penitenciare nu mai este aceeaşi, dar trebuie să ne gândim în permanenţă cum îi recuperăm pe cei certaţi cu legea, pe cei care au ales să încalce legea, încurajaţi fiind, în ultimul timp, iată, şi de asemenea legi. Recursul compensatoriu nu doar că i-a eliberat, dar pe foarte mulţi dintre ei i-a încurajat să încalce legea, ştiind că odată ajunşi din nou în penitenciar vor fi eliberaţi mult mai devreme. Deci trebuie să punem pe primul plan ideea recuperării, reintegrării sociale a celor care au comis infracţiuni, altfel ne vom întoarce, iar şi iar, în acelaşi loc, acela în care vom constata că avem recidivă, că infractorii se întorc de unde au plecat şi că, practic, suntem supuşi unui pericol permanent. Unii dintre cei care au susţinut această lege şi au votat-o au recunoscut în mod public greşeala şi eu cred că este de apreciat, cel puţin din partea UDMR-ului, că şi-au recunoscut public această greşeală. Alţii, în Comisia juridică ne-au ţinut discursuri întregi despre cât de bună a fost acea lege, cât de bune au fost efectele ei şi cum nu înţelegem noi, toţi ceilalţi, aceste binefaceri ale Legii recursului compensatoriu. Nu, dacă avem conştiinţă şi dacă vrem să nu mai repetăm aceste greşeli, trebuie să recunoaştem, mai ales cei care au promovat această lege, să recunoască că a fost o eroare foarte mare. Vă rog să recunoaşteţi public încă o dată acest lucru şi să dăm un vot pozitiv, în momentul în care vom avea votul final. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Marius Paşcan. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Siguranţa cetăţeanului, siguranţa românilor este mai presus de orice şi nu are preţ. În balanţa aceasta inechitabilă a condiţiilor de detenţie ale puşcăriaşilor, ale infractorilor şi siguranţa cetăţenilor trebuie să primeze, să prevaleze siguranţa cetăţenilor. Nu este firesc ca astăzi să avem atâtea mii de infractori pe stradă, să avem recidive, pentru că studiile de specialitate au demonstrat că, dintre infractori, între 40% şi 60% recidivează, iar România este la plafonul de sus al acestor recidive. 500 s-au întors deja cu infracţiuni grave în puşcării, dintre cei eliberaţi prin Legea recursului compensatoriu, adică au făcut încă 500 de victime: violuri, tâlhării, acte de violenţă şi aşa mai departe. Oare de ce este românul atât de pedepsit, prin această pripă cu care unii promovează acte normative în profund dispreţ faţă de cetăţean? Eu cred că suntem capabili - astăzi, dacă vom fi sancţionaţi pe abrogarea acestei legi - ca România să plătească acele amenzi de la CEDO, acele sancţiuni. Niciun fel de problemă! Ele nu pot comensura nici într-un caz valoarea acestor pagube, şi morale, şi spirituale a victimelor şi celor din jurul lor. De aceea, stimaţi colegi, cred că nu încape loc de discuţii în această privinţă. Cred că România nu este în primul rând vinovată că are aceste condiţii de detenţie pe care le-a moştenit de la regimul trecut. Sigur că este interesant, frumos, european să vorbim de cei trei metri pe care trebuie să-i asigure per cap de deţinut, de infractor, România, în condiţii de detenţie. Dar de unde să inventăm acele spaţii, de unde să găsim resursele pentru a le asigura? Înainte de toate, cei care presează astăzi România să asigure condiţii pentru deţinuţi, poate că ar trebui să şi asigure fondurile necesare pentru a primeni aceste spaţii. Niciun fel de problemă! Cred că ar trebui să fie bărbaţi de stat şi în fruntea României, şi în rândul celor care ne reprezintă la nivelul Uniunii Europene, şi să negocieze aceste lucruri, să le discute în cunoştinţă de cauză, pentru că România nu se poate supune cu obedienţă la impuneri din partea unor ţări civilizate care au asigurate aceste condiţii fără probleme şi le-au asigurat din start. Noi nu le putem inventa peste noapte şi trebuie toate aceste chestiuni analizate contextual şi cu specificitatea ţărilor care fac parte din Uniunea Europeană. De aceea, Partidul Mişcarea Populară inechivoc va susţine abrogarea Legii recursului compensatoriu. Cetăţeanul, românul, siguranţa sa sunt mai presus de orice! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul Andi Grosaru. Vă rog.
Andi-Gabriel Grosaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Mă bucur că este un consens cu privire la acest proiect de lege. Și noi, ca şi Grup al minorităţilor naţionale, vom susţine implicit această abrogare a Legii privind recursul compensatoriu. Vă mulţumesc foarte mult.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Nicuşor Halici. Vă rog, aveţi cuvântul.
Nicuşor Halici Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, În primul rând că această lege la care astăzi, inclusiv Partidul Social Democrat va vota pentru abrogarea ei, ca să nu existe niciun subiect de contrariere în ceea ce priveşte disputa politică, care a depăşit oricum orice limită, decizia de a avea o astfel de lege aparţine unui ministru tehnocrat din Guvernul tehnocrat Cioloş, în baza unei decizii pilot a CEDO, din 2007, care ne spunea ca într-un termen rezonabil, de vreo 6 luni, să adoptăm o serie de măsuri, lucru care nu s-a întâmplat nici după 10 ani. A venit Raluca Prună şi a depus o iniţiativă legislativă, nu a apucat s-o finalizeze, a fost preluată de Partidul Social Democrat, care a transpus-o. Ce spune această decizie? Spune ceea ce ne cerea CEDO, că ştiţi, atunci când ne convine trebuie să luăm lumină de la instituţiile şi entităţile europene, când nu, trebuie să facem abstracţie de ele şi să vedem doar un interes, aşa, mai degrabă partizan politic. CEDO ne spunea: în primul rând că trebuie să luăm măsuri pentru diminuarea supraaglomerării în penitenciare şi modernizarea condiţiilor de detenţie. Ne-au mai spus, de asemenea, că avem un termen de şase luni, aşa cum vă spuneam şi anterior. Nu l-a respectat nimeni. Singurul care a venit cu o măsură concretă, în baza unei decizii CEDO pilot, care altfel s-ar fi transformat într-o amendă uriaşă împotriva României, a fost Partidul Social Democrat. O lege bună, rea, ca orice lege, este una perfectibilă. Ce nu spunem de la acest microfon, la fel de populist, e că o astfel de lege oricum va avea efecte şi în continuare. Și, mai mult decât atât, iniţiatorii abrogării recursului compensatoriu au dorit şi o normă tranzitorie care să permită aplicarea legii în continuare, la care Partidul Social Democrat s-a abţinut. Faptul că foarte multe persoane eliberate condiţionat au beneficiat şi de recursul compensatoriu nu este completat şi de faptul că aceste persoane au beneficiat de acest recurs compensatoriu în baza unor decizii a unor instanţe, stimaţi colegi, de judecată, pentru că, pentru a beneficia orice deţinut şi de recursul compensatoriu trebuie să îndeplinească un set de măsuri, măsuri care sunt analizate de o comisie din penitenciar şi, după aceea, analizate şi decise definitiv şi irevocabil de o instanţă, nu de o lege. Instanţele au la îndemână dispoziţii legale care nu le obligă, ci le permit să pună în aplicare o decizie, dacă consideră necesar că persoana respectivă merită sau îndeplineşte condiţiile de reabilitare. Dacă ne ducem atât de departe, păi ne ducem şi în zona instituţiei eliberării condiţionate. Poate n-ar trebui să existe în timp nici aceea, da?! Pentru că ce nu se spune iar, la fel de bine, că din aceia 20.000 de recidivişti eliberaţi, o mare parte nu aveau nevoie de recursul compensatoriu şi doar o foarte mică parte, se pare că sub 600 - o să vedem ce ne spune Ministerul Justiţiei, în scurt timp, cu privire la beneficiarii de recurs compensatoriu care au recidivat -, practic sub 600 de persoane sunt cei care au recidivat şi au beneficiat şi de recursul compensatoriu anterior. Ce este foarte interesant de văzut este ce o să facă Guvernul, pentru că CEDO ne-a spus: "Veniţi cu soluţii! Noi v-am spus ce trebuie să îndepliniţi, voi veniţi cu soluţii!". O să aşteptăm de la Executivul României, cu mare nerăbdare, soluţiile pe care le va propune şi vreau să vă spun că din partea Partidului Social Democrat va avea susţinerea, în condiţiile în care aceste soluţii sunt şi sustenabile şi în avantajul societăţii, în ansamblul ei. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul Ioan Cupşa. Vă rog.
Ioan Cupşa Mulţumesc, doamnă preşedinte. O să vorbesc în calitate de iniţiator. Nu aveam această intenţie, dar intervenţia mea este absolut necesară după intervenţia colegului nostru. Doamnelor şi domnilor, În ultimii şapte ani, cei care au avut controlul - practic, absolut - asupra Ministerului Justiţiei au fost colegii noştri de la Partidul Social Democrat. (Vociferări.) Cei care au avut puterea în ultimii şapte ani ar fi trebuit să respecte, aşa cum spunea antevorbitorul meu, ceea ce şi-a asumat România, în legătură cu executarea pedepselor. Planul de măsuri care trebuia - subliniez încă o dată - redactat, iar mai apoi pus în operă trebuia să fie urmărit, sprijinit şi realizat de către cei care au fost la putere, adică de către Partidul Social Democrat. Spaţiile de deţinere sunt în continuare necorespunzătoare, într-o mare măsură. De ce sunt necorespunzătoare? Pentru că niciunul dintre miniştrii justiţiei pe care i-am avut în ultimii 4 ani nu a luat nicio măsură în legătură cu aceste spaţii de detenţie. S-a vorbit despre reintegrarea socială. Cum poţi să faci reintegrare socială când, deşi li s-a cerut în mod repetat ca numărul de inspectori de probaţiune să fie majorat, să fie la un minimum minimorum necesar, pentru a permite reintegrarea socială a condamnaţilor care şi-au executat pedeapsa şi apoi au fost fie eliberaţi condiţionat, fie eliberaţi, să fie sprijiniţi pentru a se reintegra social. Vi s-a spus de la această tribună că este o măsură care, pentru binele nostru, al fiecăruia, a fost luată de către Partidul Social Democrat. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, CEDO, organismele internaţionale nu ne-au solicitat să dăm un text de lege, să adoptăm un text de lege, un act normativ, care, în fapt, să ducă, atenţie, la o graţiere ascunsă, la o graţiere mascată. Cele 6 zile care au fost stabilite ca fiind beneficiu, în temeiul Legii nr. 169/2017, înseamnă 6 zile considerate executate. Altfel spus, s-a diminuat pedeapsa în mod automat. Subliniez acest lucru - s-a diminuat pedeapsa în mod automat. Și vă mai spun un lucru. Fiţi siguri că, în ceea ce priveşte eliberarea condiţionată, Partidul Naţional Liberal înţelege întru totul sensul acestei instituţii juridice. Eliberarea condiţionată, ca instituţie juridică, trebuie să ducă la o posibilă reintegrare socială, ulterior executării pedepsei, a celui care este eliberat condiţionat. Și cum o face? Determinându-l ca în perioada în care îşi execută pedeapsa privativă de libertate să facă tot ceea ce ţine de el, în aşa fel încât să se reeduce. Asta înseamnă eliberarea condiţionată pentru noi - un mijloc şi nu un beneficiu al tuturor. Ne-aţi mai spus că era firesc să luaţi măsurile pe care le-aţi luat, să adoptaţi această lege. Aţi ajuns de la 3 zile propuse de către Guvernul tehnocrat - nu uitaţi un lucru: cei care aţi fost la guvernare alături de Guvernul tehnocrat aţi fost dumneavoastră, cei din Partidul Social Democrat. Aţi avut un vicepremier. Un vicepremier care deseori conducea acel Guvern - al tehnocraţilor, cum vă place să spuneţi, noi, Partidul Naţional Liberal, eram în opoziţie atunci, dacă vă aduceţi aminte. (Vociferări.) Cele 3 zile le-aţi transformat în 6 zile. N-a ajuns că aţi făcut din 3 zile 6 zile. Prin măsurile pe care le-aţi adoptat aţi făcut ca această măsură să se aplice în mod aproape discreţionar. (Vociferări.) N-aţi mai vorbit despre spaţii de deţinere necorespunzătoare, ci de clădiri. Altfel spus, dacă o singură încăpere dintr-o clădire era necorespunzătoare, întreaga clădire, un întreg penitenciar, dacă era o singură clădire în acel penitenciar, era catalogată drept spaţiu necorespunzător, punând astfel în libertate, creându-le astfel de beneficii la peste 20.000 de condamnaţi. (Vociferări.) Ce-aţi mai făcut? Aţi schimbat felul în care, la eliberarea condiţionată, se ţine cont de zilele lucrate. Prin efectul cumulativ al considerării zilelor lucrate, precum şi a condiţiilor necorespunzătoare, aţi ajuns ca unii dintre condamnaţi să beneficieze de 12 până la 15 zile din 30 de zile considerate ca fiind executate. Aţi uitat de acest efect cumulativ pe care într-un mod insidios l-aţi introdus în lege?! Aţi reuşit să faceţi acea graţiere pe care v-aţi ferit s-o mai duceţi la bun sfârşit după ce concetăţenii noştri au ieşit în stradă. Aţi reuşit să graţiaţi astfel 22.000 de condamnaţi. Condamnaţi care, unii dintre ei, dacă ar mai fi rămas - poate câteva zile, nu, dar câţiva ani, da -, s-ar fi reeducat şi ar fi fost posibilă reintegrarea socială. O voce din sală : Asta, în mintea ta!
Ioan Cupşa Este posibilă această situaţie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi...
Ioan Cupşa Mă uit...
Carmen-Ileana Mihălcescu ... domnule deputat.
Ioan Cupşa Mă uit cu mare plăcere la unul dintre reprezentanţii Partidului Social Democrat, care îşi duce amândouă mâinile la tâmple, înţelegând astfel ceea ce au făcut. Acum, în ultim ceas, înţelege ceea ce au făcut în ultimii ani colegii dânsului. O voce din sală : Declaraţii politice.
Ioan Cupşa Este, bineînţeles, o declaraţie politică. De fiecare dată când unul dintre noi urcă la acest...
Carmen-Ileana Mihălcescu Nu dialogaţi cu sala, domnule deputat.
Ioan Cupşa ... la acest microfon, face şi o declaraţie politică, înţelegeţi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi. Și vă mulţumesc.
Ioan Cupşa O să închei. Deci Legea nr. 169 din anul 2017 a vădit o lipsă de înţelepciune şi, în egală măsură, o lipsă de bună intenţie cum nu s-a mai văzut în acest Parlament. Știaţi ce urmări va avea. Sau, cel puţin, unii dintre dumneavoastră, cei care au susţinut această lege. Cei care au amendat iniţiativa legislativă şi au ajuns la această lege, la forma sa finală, ştiau exact care vor fi urmările. Dar, pentru ca unii dintre tovarăşii dumneavoastră să fie eliberaţi mai devreme din penitenciare, aţi dat drumul tuturor. Aţi dat drumul la 22.000 de condamnaţi, o bună parte dintre ei reîntorcându-se în ultima perioadă acolo unde le e locul...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Ioan Cupşa ... prin săvârşirea unei infracţiuni la care, atenţie, concetăţeni de-ai noştri - sute de concetăţeni - le-au căzut victime. Eu vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Mihai Botez.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Încă o dată vorbim despre condiţiile de detenţie, vorbim despre metri pătraţi, vorbim despre modul în care sunt cazaţi deţinuţii. Dar acest moment trebuie să-l utilizăm şi pentru a discuta despre ce facem pentru reintegrarea deţinuţilor. Ce facem pentru a-i educa, pentru a-i face pe aceşti oameni să înţeleagă mai mult decât faptul că au greşit. Să-i facem să înţeleagă şi că trebuie să se reintegreze cumva în societate. Trebuie să-i ajutăm, pentru că chiar au nevoie cumva de ajutorul nostru, să înceapă din nou să revină în familii, să revină în societate, să revină la locurile de muncă. Nu facem foarte mult pentru treaba asta. Vedem că foarte mulţi aleg să se întoarcă în mediul infracţional şi apoi revin în puşcării. Cred că ar trebui să folosim acest moment şi să discutăm despre ce putem face în sistemul penitenciar, astfel încât deţinuţii să poată să se reintegreze mai bine în câmpul muncii. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Alfred Simonis, vă rog.
Alfred - Robert Simonis Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Nu mi-e foarte clar în ce calitate a vorbit domnul Cupşa de la tribună - de iniţiator al Legii de abrogare a recursului compensatoriu sau de votant al Legii recursului compensatoriu. Aşa cum ştiţi cu toţii, domnul Cupşa este unul dintre membrii PNL care au votat această Lege a recursului compensatoriu. (Aplauze.). Asta, pe de o parte. (Aplauze.). Pe de altă parte, ştim cu toţii că această lege a fost iniţiată de Guvernul Cioloş, de doamna ministru Prună, a fost votată în Parlament, în Senat, atât de cei de la PSD, cât şi de cei de la PNL, a ajuns în Cameră şi au votat-o - domnul Cupşa, ştiu sigur, de la PNL, şi poate şi alţi colegi -, a fost trimisă la promulgare preşedintelui României, care n-a trimis-o nici la reexaminare şi nici n-a atacat-o la Curtea Constituţională, aşa cum a făcut cu multe alte legi pe care încerca să le amâne de la intrarea în vigoare. (Aplauze.). Prin urmare, nici dumneavoastră... (Vociferări.). Circul...circul e la piaţă, domnule Buican. (Vociferări.). Aşa cum ştiţi, nici domnul preşedinte Iohannis, nici colegii senatori, nici domnul Cupşa n-au conştientizat de la început efectele, consecinţele acestei legi. (Vociferări.). Astăzi suntem după o zi în care, în Comisia juridică, în unanimitate, membrii fiecărui grup parlamentar au votat pentru abrogarea recursului compensatoriu. Iar acest lucru atestă încă o dată faptul că suntem conştienţi cu toţii de consecinţele acestei legi. Și sperăm ca pe viitor Guvernul în funcţie să găsească toate metodele alternative şi toate măsurile prin care să evite sancţionarea de către CEDO. Sancţionare despre care am ajuns cu toţii la concluzia că dacă se întâmplă poate e mai bine... poate e mai bine să plătim acele despăgubiri, decât să mai eliberăm din penitenciare oameni care fac ceea ce au făcut în ultimii ani pe străzi. Asta este concluzia noastră şi asta este poziţia Partidului Social Democrat, în acest moment. Prin urmare, în final, vă anunţăm încă o dată că vom vota Legea de abrogare a recursului compensatoriu. Mulţumesc. (Aplauze.).
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Ioan Cupşa Drept la replică.
Carmen-Ileana Mihălcescu Drept la replică, sigur că da, domnule Cupşa.
Ioan Cupşa Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor, domnilor colegi, Am explicat de nenumărate ori că a fost vorba despre o eroare, la momentul respectiv (Vociferări.) de manevrare a butoanelor (Rumoare.). Și am explicat în acel moment. Dar să aud de la acest microfon minciuna că nu am sesizat Curtea Constituţională a României sau, în sfârşit, sau cel care a vorbit să nu înţeleagă, să nu cunoască, să nu aibă un minimum de informaţii în legătură cu această lege este de-a dreptul... (Vociferări.) Deci, încă o dată, Curtea Constituţională a României a fost sesizată de către Partidul Naţional Liberal şi de către colegii de la USR. Am semnat şi am participat la redactarea acestei sesizări la Curtea Constituţională a României. Curtea Constituţională a României, pe considerente de constituţionalitate doar, nu de oportunitate, a respins sesizarea noastră. Preşedintele României, ulterior parcurgerii întregului parcurs parlamentar şi, respectiv, pe controlul de constituţionalitate ex-ante, pe care l-am făcut la Curtea Constituţională a României, într-adevăr, nu avea altceva de făcut, în respectarea obligaţiilor pe care le are, decât să promulge...
Alfred - Robert Simonis Reexaminare.
Ioan Cupşa ... decât să promulge această lege.
Alfred - Robert Simonis Reexaminare.
Ioan Cupşa Eu vă mulţumesc...
Ioan Cupşa ... că mi-aţi permis să revin la acest microfon pentru a vă da aceste informaţii, pe care fie nu le aveţi, fie...
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Petru Movilă? Aveţi cuvântul, vă rog.
Petru Movilă Stimată doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vreau să vă prezint câteva date, ca să ştiţi totuşi despre ce vorbiţi, care au fost efectele, în doi ani de zile, ale Legii recursului compensatoriu. Au fost eliberate 21.049 de persoane, în doi ani, începând din octombrie 2017, până în septembrie 2019, ceea ce înseamnă că, în medie, 30 de deţinuţi au ieşit din penitenciare în fiecare zi din ultimele 23 de luni. Dintre aceştia, 6.691 de persoane, adică o treime, erau violatori, tâlhari, pedofili sau criminali. În baza recursului compensatoriu au fost eliberaţi 2.305 criminali, 3.049 de tâlhari, 978 de violatori şi 158 de persoane care au comis fapte de natură sexuală care au implicat minorii. Doar 1,48% dintre cei eliberaţi au fost condamnaţi pentru corupţie sau fapte asimilate corupţiei. 7,44% dintre violatori, pedofili şi criminali s-au întors în puşcării după ce au fost eliberaţi. Și vă rog să fiţi atenţi la rezultatul acestei legi. Au fost 70 de omoruri, 49 de violuri, 6 fapte de agresiune sexuală care implică minori, 369 de tâlhării şi 4 ucideri din culpă. Asta înseamnă că cei care aţi votat legea ar trebui să vă cereţi scuze, dacă se poate, românilor, familiilor care au avut victime, în baza recursului compensatoriu. De asemenea, trebuie să ne gândim că această lege a avut efecte foarte grave şi, odată cu eliminarea ei, trebuie să facem tot ce se poate pentru ca românii să aibă înapoi încredere în instituţiile statului, în sistemul de justiţie, în Ministerul de Interne. Partidul Mişcarea Populară va vota această lege, care trebuie să fie o învăţătură, o lecţie - tragică, ce-i drept -, pentru toţi cei care atunci când votează nu se gândesc la consecinţele unei legi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Szabó Ödön? Vă rog.
Ödön Szabó Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să spun câteva lucruri despre această iniţiativă legislativă. Voi vota această iniţiativă legislativă, aşa cum va vota probabil întregul Parlament. Din păcate, avem o problemă generalizată, nu doar cu privire la legea iniţială, care este cunoscută ca Legea recursului compensatoriu, ci la mai multe iniţiative şi, în general, la iniţiativele legislative majore. Legea nr. 24/2000 spune foarte clar că pentru toate iniţiativele legislative trebuie să existe şi să se realizeze un studiu de impact. Din păcate, iniţiativa despre care spunea şi domnul Simonis, realizată de doamna Prună, nu a avut un asemenea studiu de impact. În momentul în care a fost pusă în dezbatere publică nu s-a realizat un studiu de impact pentru acea iniţiativă. Toate celelalte guverne care au fost până în momentul de faţă nu au realizat un studiu de impact. Realitatea ne-a dat în schimb o relaţie foarte clară, în legătură cu ce impact a avut această legislaţie. Eu cred că trebuie spus foarte clar. Nimeni din această ţară şi nimeni din acest Parlament, nici la Senat, unde au votat, într-adevăr, colegii liberali, nici în altă parte, nu cred că şi-a dorit să existe sau să contribuie la vreo crimă, ceea ce ulterior au realizat aceste persoane. Eu cred că a ne tot împinge în stânga, în dreapta, în această direcţie, eu cred că este greşit. Dar nu pot fi de acord nici cu - aşa cum nu am fost de acord niciodată cu declaraţia doamnei Prună, care a spus, la un moment dat că "drepturile omului sunt un lux", şi am taxat, la momentul respectiv, această declaraţie, în momentul când a realizat declaraţia respectivă, cu privire la modificările, prin ordonanţă de urgenţă, ale legislaţiei penale. Nu pot fi de acord nici cu declaraţia colegului meu care spunea mai înainte că mai bine plătim şi nu rezolvăm problemele de drepturile omului pe care, la nivel internaţional, tribunalele internaţionale le spun că le avem. Da, într-adevăr, cea mai importantă problemă este faptul că avem penitenciare supraaglomerate. Da, iniţiativa colegului nostru, care stă la baza acestei legi, spunea foarte clar că anumite categorii nu pot beneficia de efectul legii. Asta a fost iniţiativa primă, la care acum a venit Guvernul şi a scos acele referiri. Da, într-adevăr, trebuie să mergem pe finalizarea procedurilor şi realizarea bugetului pentru brăţările electronice. Dar nu cred că în acest Parlament putem să spunem sau un ministru poate să spună vreodată că, pe de o parte, mai bine plătim, dar nu ţinem cont de drepturile omului, că, dacă e, o să plătim 5.000 de euro, cât costă. Drepturile omului pentru noi ajută să fie doar pentru 5.000 de euro, nu contează. Ce contează pentru această ţară dacă un cetăţean suferă şi nu are drepturile omului susţinute de acest stat, care are în Constituţie prevăzut foarte clar că drepturile omului trebuie respectate? A, nu-i bai, plătim o amendă de 5.000 de euro. Sau un alt ministru să spună că drepturile omului pot fi un lux. Deci vom vota această legislaţie. Și să fie cu luare aminte că fără un studiu de impact, asemenea legi importante nu se pot legifera. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul Alexandru Bălănescu, PRO Europa. Vă rog. Vreau să-i anunţ, în acelaşi timp, pe colegii de la PSD şi USR, potrivit Regulamentului, sunt doi vorbitori pe fiecare grup în parte. Mulţumesc. Motiv pentru care nu mai puteţi interveni.
Alexandru Bălănescu Stimată doamnă preşedinte, Dragi colegi, Cred că eroarea face parte din substanţa conştiinţei umane. Cred că ar trebui cu toţii să recunoaştem că emiterea acestui act normativ, Legea nr. 169, a fost o eroare, nu în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, ci cu privire la efectele pe care le produce cuantumul recursului compensatoriu. Matematic, ce s-a spus aici este real. Dar să nu uităm ceva. Că statul, când ia în custodie condamnaţii, indiferent..., pentru faptele lor, cei cu executarea pedepsei în penitenciar, are nu numai dreptul de a-i ţine în detenţie, în custodie, ci şi obligaţia de a le asigura condiţii umane. Umanitatea, prin Comisia Europeană a Drepturilor Omului, nu a cerut altceva decât luarea de măsuri ca executarea pedepselor penale în penitenciare să se facă în condiţii fireşti, normale. Nu am decât un semn de întrebare. Până acum s-a spus că toată această activitate este a Guvernului precedent. Dar eu am luat aminte că Guvernul Ludovic Orban nu este de acord cu această revocare a recursului compensatoriu şi că din acest punct de vedere îşi menţine convingerea că statul român trebuie să menţină această lege.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Alexandru Bălănescu Deci, din acest punct de vedere, când ne criticăm unii pe alţii trebuie să verificăm în ce măsură avem poziţie unilaterală, la nivel de putere guvernamentală şi parlamentară, cu respectul separaţiei puterilor în stat. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Mulţumesc şi eu. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La nr. crt. 2. Obiecţii? Nu. Adoptat. La 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La... (Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.) La 3 sunt, da? Domnul Andronache, vă rog frumos.
Gabriel Andronache Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Vin să aduc în faţa dumneavoastră o eroare materială, din punctul nostru de vedere. Înţeleg că la nr. crt. 3, la pct. 1, 2 şi 3 nu există obiecţii din partea nimănui. În schimb, vă aduc în atenţie pct. 4 din amendamentele admise, de la nr. crt. 3. În sensul în care Grupurile PNL şi USR au depus un amendament care are acelaşi conţinut, este identic cu textul din iniţiativa legislativă. Pentru rigoare, din perspectiva tehnicii normative, o să vă solicităm, doamnă preşedinte de şedinţă, să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor, nr. 4 de la amendamentele admise din cadrul nr. crt. 3. Grupurile PNL şi USR nu vor mai susţine acest amendament. Și, ulterior, vă rugăm, să supuneţi votului texul iniţial din iniţiativa legislativă, respectiv nr. 3.
Gabriel Andronache De la nr. crt. 3 din tabelul de amendamente admise. Mulţumesc mult.
Carmen-Ileana Mihălcescu OK. Vă mulţumesc şi eu. Supun votului dumneavoastră pct. 4 de la nr. crt. 3 - amendamente admise. Vot, vă rog. Respins. Cu 166 de voturi împotrivă, două voturi pentru, o abţinere. Supun votului dumneavoastră forma, aşa cum rezultă ea din raport, forma de la pct. 3, de la nr. crt. 3 din raport. Vot, vă rog. Adoptat, cu 174 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi un coleg fără opţiune. Dacă la nr. crt. 4 sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La 5. Obiecţii? Nu. Adoptat. La 6. Obiecţii? Nu. Adoptat. La 7. Obiecţii? Nu. Adoptat. La 8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.
Gabriel Andronache Erau respinsele...
Carmen-Ileana Mihălcescu N-avem respinse, domnule Andronache. Propunerea legislativă merge la votul final.