Marilen - Gabriel Pirtea Interpelările din data de 7 octombrie 2019. Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi este în sală? Trei interpelări depuse. Doamna Mihaela Huncă, PRO Europa? Domnul Dumitru Lovin, neafiliat - 11 interpelări depuse. Domnul Constantin Codreanu, PMP - două interpelări depuse.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea de astăzi se referă la un subiect pe care l-am discutat anterior, în Camera Deputaţilor, cu participarea colegilor de la Senat. Vă aduceţi aminte, probabil, declaraţia comună a celor două Camere privind legea antidemocratică, a educaţiei, din Ucraina. În 2017, de la această tribună vorbeam despre retragerea sprijinului pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei şi am fost acuzat ulterior de colegii din MAE şi de omologii de la Kiev de extremism şi de lipsă de viziune diplomatică. Ei, bine, în 2019, îl vedem pe ministrul educaţiei din Ucraina, la câteva zile după întâlnirea celor doi preşedinţi, că vorbeşte deschis, fără niciun fel de ezitare despre trecerea la predarea în limba ucraineană în şcolile româneşti, din 2023. Înţelegem foarte clar care este miza acestui act legislativ adoptat de Rada Supremă de la Kiev, pe 5 septembrie 2017, vorbim de o luptă geopolitică dusă dincolo de lupta propriu-zis armată cu cei din Federaţia Rusă, dar este regretabil faptul că de pe urma acestui război dus pe toate planurile are de suferit şi comunitatea noastră autohtonă. Şi este regretabil faptul că lipsesc orice fel de reacţii din partea Bucureştiului. Am aşteptat o reacţie din partea Ministerului Afacerilor Externe, am aşteptat o reacţie din partea Guvernului României, am aşteptat o reacţie din partea Preşedintelui României. Din păcate, toate aceste reacţii nu au venit, deşi suntem deja la câteva zile după, şi lipsa reacţiilor din partea instituţiilor fundamentale ale statului român, pe marginea acestui subiect, reprezintă echivalentul unui act de trădare naţională. Tocmai de aceea, fac apel către Guvernul României, către Preşedinţia României, să intervină şi să ne spună nouă, Parlamentului, care sunt măsurile pe care le propun pentru contracararea acestei ucrainizări forţate, care va intra în fază finală odată cu această decizie de a se trece la predarea în limba ucraineană în şcolile româneşti. Vă mulţumesc.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR. OK. În scris. Domnul Sergiu Cosmin Vlad, USR. Două interpelări.
Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Interpelare adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, domnului ministru Constantin-Bogdan Matei. Stimate domnule ministru, Referitor la Palatul Copiilor din municipiul Arad, vă rog să aduceţi clarificări cetăţenilor, prin răspunsuri la următoarele întrebări: Vă mulţumesc.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR? Domnul Găvrilă Ghilea, PNL? Domnul Emil-Marius Paşcan, PMP - două interpelări. Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral? Domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL - două interpelări depuse.
Andrei Daniel Gheorghe Sunt mult mai multe interpelări, sunt o droaie de interpelări rămase şi din trecut. Citesc una singură.
Marilen - Gabriel Pirtea Îmi cer scuze! 60 de interpelări depuse de Andrei Daniel Gheorghe, PNL.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc frumos. Aşa mai merge! Interpelarea se adresează doamnei şi domnilor miniştri de la mediu, ape şi păduri, dezvoltare regională. Obiectul interpelării este "Autorizaţii de construcţie pe platoul Bucegilor". Doamnă şi domnilor miniştri, De curând un investitor a obţinut o autorizaţie de construcţie pentru un complex rezidenţial, turistic şi de agrement pe 10 hectare, amplasat pe platoul Bucegi, în apropiere de cabana Piatra Arsă. Acest aviz a fost semnat şi de primarul localităţii Moroeni, care, la rându-i, susţine existenţa unei aprobări şi din partea administraţiei Parcului Natural Bucegi. Demersul este unul incalificabil, întrucât ar duce la o mutilare ireversibilă a peisajului alpin, precum şi la distrugerea faunei, florei şi a monumentelor din zonă. Importanţa Parcului Natural Bucegi este una naţională şi internaţională, întrucât reprezintă unul dintre cele 27 de parcuri naturale şi naţionale din România. Acesta are o suprafaţă de 32.497 ha şi este desfăşurată pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Din punct de vedere juridic şi administrativ, prin Ordinul ministrului mediului nr. 7/1990, zona a fost oficializată pentru prima dată ca parc naţional, iar prin Legea nr. 5/2000, i se conferă statutul de parc natural, ale cărui limite au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003. Zona este de o mare importanţă istorică şi culturală pentru patrimoniul naţional al României. De asemenea, de o însemnătate aparte sunt monumentele naturii, precum Babele, Sfinxul, Cascada Urlătoarea etc., precum şi biodiversitatea locală, habitatele şi ecosistemele de diferite feluri. Rezervaţiile naturale din Parcul Natural Bucegi sunt în număr de 14 şi necesită un grad mai mare de protecţie a plantelor, arborilor, formaţiunilor calcaroase ce s-au dezvoltat în acele zone. Acestea ocupă 35% din suprafaţa totală a parcului. În acest sens, toate exemplele enunţate anterior ar avea de suferit din cauza dezvoltării unui astfel de complex rezidenţial, care ar duce la distrugerea parţială sau chiar totală a zonei. Necesitatea armonizării legislaţiei de protecţie a mediului şi de constituire a ariilor naturale protejate cu legislaţia comunitară din domeniu - Convenţia de la Paris, Convenţia de la Rio, Convenţia de la Washington, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna - condiţia de bază a aderării României la UE a condus la apariţia unei nomenclaturi clare în cazul ariilor protejate: Legea nr. 5/2001 privind aplicarea planului de amenajarea a teritoriului naţional; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; H.G. nr. 230/04.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naturale şi naţionale; au fost prevăzute tot atunci limitele geografice ale Parcului Natural Bucegi; prin Ordinul ministrului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi naturale au fost stabilite acele suprafeţe care sunt incluse în zona de conservare specială, cu un total de 6.759 ha şi care au fost grupate după criterii practice de administrare în 14 rezervaţii naturale; Ordinul ministrului nr. 850 din 27 octombrie 2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate. Toate acestea reprezintă argumente fundamentale prin care cerem oprirea distrugerii Parcului Naţional Natural Bucegi, conservarea şi protejarea acestuia, prin legile în vigoare, unele dintre ele menţionate şi anterior. Aştept răspuns scris şi verbal. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Doamna Camelia Gavrilă, PSD - două interpelări depuse. Domnul Ilie Toma, PSD - două interpelări depuse.
Ilie Toma Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mulţumesc. Nu mai citesc, vreau să expun cuvintele pe faţă. Deci nu e o problemă, citesc, pot să vorbesc liber... Mulţumesc mult. Este vorba despre lemnele de foc pentru populaţia defavorizată. Am rugat Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Pădurilor şi Apelor să-mi comunice ce putem schimba în legislaţie, astfel încât lemnele pentru încălzirea pe timp de iarnă care sunt destinate populaţiei defavorizate să fie scutite de TVA. Este o idee prin care, cu ajutorul lui Dumnezeu, poate reuşim să împovărăm cât mai puţin aceşti semeni ai noştri care sunt defavorizaţi. I-am rugat şi îi rog încă o dată de la acest microfon pe cei doi domni miniştri, ministrul finanţelor publice şi ministrul apelor şi pădurilor, să-mi comunice care ar fi legea care ar trebui modificată şi cum ar trebui să sune acest articol pentru a nu fi respins. Şi, dacă se poate, şi există posibilitatea, să facem acest efort bugetar pentru ca TVA pentru lemne să nu mai apară în vânzarea lemnelor de foc pentru încălzirea de iarnă la populaţia defavorizată. Vă mulţumesc mult.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc şi eu. Domnul Ioan Sorin Roman, PSD - o interpelare depusă. Domnul Dohotaru Adrian-Octavian, neafiliat - o interpelare depusă. Doamna Mariana-Venera Popescu, minorităţi - o interpelare depusă. Doamna Raluca Turcan, PNL - o interpelare depusă. Marilen Pirtea, PNL - două interpelări depuse. Doamna Tamara-Dorina Ciofu, PSD - o interpelare depusă.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea. Stimată doamnă ministru, Având în vedere că anul trecut 138 de pacienţi români au beneficiat de tratament în străinătate, prin utilizarea Formularului 112, deşi erau mai mulţi pacienţi care ar fi avut nevoie de operaţii care nu se efectuează în ţara noastră sau se pot realiza numai în sistemul privat, dar au renunţat din cauza multitudinii de proceduri, vă rog să aveţi în vedere simplificarea accesării acestei măsuri. De asemenea, consider că statul, prin Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, trebuie să asigure transportul, masa şi cazarea părinţilor - în cazul minorilor, pe tot parcursul tratamentului medical, precum şi în perioada de recuperare, în cazul în care procedurile medicale se efectuează în străinătate. De la începutul anului, prin Ordinul nr. 50, privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate s-au plătit spitalelor din alte ţări peste 15 milioane de lei, iar în 2018 costurile au depăşit 19 milioane de lei. Ca urmare a sumelor foarte mari achitate de statul român pentru un număr redus de pacienţi, apreciez că este nevoie de modificarea legislaţiei secundare, prin reducerea gradului de birocraţie, astfel încât să se faciliteze accesarea serviciilor medicale la clinicile private din ţară, dacă acestea nu se pot realiza în unităţile sanitare de stat, şi în ultimă instanţă să se apeleze la spitalele din străinătate. În acest sens, v-aş ruga, doamnă ministru, să ne precizaţi ce soluţii propuneţi pentru facilitarea accesării Formularului 112 în sistemul medical privat din România şi asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă a părinţilor care-i însoţesc pentru cazurile care trebuie tratate în străinătate. Solicit răspuns în scris. Tamara-Dorina Ciofu, PSD Botoşani.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Corneliu Ştefan, PSD. Domnul Răzvan-Ilie Rotaru, PSD - o interpelare depusă.
Răzvan-Ilie Rotaru Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelare adresată ministrului sănătăţii, doamna Sorina Pintea. Stimată doamnă ministru, Având în vedere că în prezent furnizorii privaţi de servicii medicale au un avantaj faţă de cei de la stat, deoarece pot încasa coplata de la pacienţi, luaţi în calcul modificarea normelor în vigoare pentru a acorda posibilitatea ca asigurările private să cofinanţeze sistemul medical public din România? Vă rog să-mi comunicaţi dacă susţineţi participarea asigurărilor private la finanţarea sistemului public pentru a creşte calitatea actului medical şi a condiţiilor de cazare din spitale? În acelaşi timp, consider că ar putea fi introdusă plata pentru performanţă în sistemul medical de stat. Conform ultimilor studii, aproape 84% dintre angajaţii din sistemul sanitar se declară de acord cu salarizarea în funcţie de performanţă, iar 78% consideră că acest sistem va conduce la creşterea calităţii serviciilor medicale. Solicit răspuns în scris.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Vlad-Emanuel Duruş, USR - o interpelare.
Vlad-Emanuel Duruş Da, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată chiar doamnei prim-ministru. Stimată doamnă prim-ministru, Suntem la 5 luni de la fenomenele meteorologice care au afectat judeţul Maramureş şi care au produs pagube materiale însemnate. Peste 9.000 de proprietari încă mai speră că promisiunile primite atunci se vor concretiza într-un târziu. Aveţi la dispoziţie fondul de rezervă, aveaţi la îndemână instrumentul rectificării bugetare, soluţii care v-ar fi permis să alocaţi sume de bani pentru a acoperi valoarea despăgubirilor. Sumele pe care le aşteaptă locuitorii unor localităţi din Maramureş, cum ar fi Baia Mare, Vişeu sau Recea, depăşesc 5 milioane de lei. Proprietăţile le-au fost afectate, iar venirea sezonului ploios îi prinde pe unii dintre ei chiar cu acoperişurile distruse de grindină. Guvernul pe care azi încă îl mai conduceţi a neglijat constant acest subiect, cel puţin la nivelul judeţului Maramureş. Cauza pentru care cele peste 9.000 de persoane şi-au întocmit dosarul de despăgubire este cât se poate de reală şi nu are ca efect o vină proprie. În antiteză cu această politică de nepăsare, aţi luat măsura de a acoperi din fondul de rezervă o gafă a administraţiei judeţene, care a pierdut, din propria vină, un proces cu un antreprenor executant de lucrări pe drumurile judeţului din fonduri europene. Pentru ei aţi găsit, doamnă ministru, o salvare politică în valoare de 8 milioane de lei şi aţi mai promis încă 6 milioane de lei. Vă îndemn, doamnă premier, ca, dacă aveţi cele 6 milioane disponibile, să le alocaţi oamenilor. Colegul dumneavoastră de partid de la nivelul Consiliului Judeţean nu are decât să acopere prostiile administrative din buzunarele celor vinovaţi. Vă rog să-mi indicaţi cu exactitate, doamnă prim-ministru, câte dintre cele peste 9.000 de dosare din Maramureş le-aţi analizat, care a fost concluzia şi data până la care solicitanţii de despăgubiri îşi vor primi banii. Vă amintesc că în Maramureş sunt dosare neplătite chiar de la calamităţile din 2017. Vă mulţumesc.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR.
Nicolae-Daniel Popescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimată doamnă ministru, Domnule ministru, Este vorba despre o interpelare legată de situaţia parcărilor, precum şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice situate în extravilanul localităţilor şi de pe întreg teritoriul României. Stimate domnule ministru, În urma audienţelor din cadrul cabinetului parlamentar din judeţul Suceava, în special în perioada în care foarte mulţi români din străinătate au revenit în ţară, mi-a fost adusă la cunoştinţă cu mai multe ocazii problema parcărilor şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice din judeţul Suceava, dar şi din ţară. Având în vedere exemplele de bună practică existentă în numeroase ţări europene, cu privire la prezenţa, siguranţa şi utilizarea parcărilor, precum şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice şi nu numai, vă solicit următoarele date: 1. Care este numărul total de parcări, precum şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice situate în extravilanul localităţilor de pe întregul teritoriul României? 2. Care consideraţi că este motivul pentru starea de degradare continuă - teren, asfalt denivelat, cu gropi, spaţiu verde aferent poluat, pagube la nivelul coşurilor de gunoi care sunt necurăţate şi ruginite. De asemenea, vă rog să-mi indicaţi care este procedura colectării deşeurilor în parcările amenajate pe drumurile publice şi în funcţie de ce criterii şi cu ce frecvenţă această procedură este amendată, revizuită, având în vedere că nu în puţine cazuri administratorii acestor drumuri sunt diferiţi? În situaţia în care nu există o procedură generalizată, centralizată pe tema expusă, vă rog să-mi răspundeţi care sunt standardele de atribuire pe care le folosiţi, de calitate, privind atribuirea acestor contracte de salubrizare? Prin ce mijloace controlaţi sau monitorizaţi problematica ridicată, ce acţiuni aţi dispus sau urmează să dispuneţi şi care este modalitatea de evaluare a acestor acţiuni? De asemenea, vă solicit să dispuneţi toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii, siguranţei şi utilităţii acestor parcări, într-o manieră coordonată, pentru a ne asigura că sunt îndeplinite standardele minime de siguranţă a conducătorului auto şi a celorlalţi participanţi la trafic. Vă solicit un răspuns în scris şi vă mulţumesc în avans. Deputat Daniel Popescu, USR diaspora.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR. Domnul Cornel Zainea, USR. Domnul Petru Movilă, PMP. Domnul Silviu Nicu Macovei, PSD. Domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL. Domnul Tudor Rareş Pop, USR.