Ion-Marcel Ciolacu Intrăm pe ordinea de zi. 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 37/2019. Vot, vă rog. Cu 261 de voturi pentru şi un vot contra, adoptat. 2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 121/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat, PHCD 38/2019. Vot, vă rog. Tot 261 de voturi pentru şi un vot contra. Adoptat. Legi ordinare. Adoptări. 3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018, la Tokyo; PL-x 271/2019; lege ordinară. Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 265 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat. 4. Proiectul de Lege pentru modificarea... Explicarea votului, vă rog.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc. Grupul Uniunii Salvaţi România susţine ratificarea acestui parteneriat strategic. Şi, ca membru în Grupul de prietenie cu Japonia, am încurajat tot timpul apropierea culturală, economică şi politică de Japonia. În motivaţia acestui acord se spune că avem valori şi obiective comune. Pe partea de valori, cred că guvernanţii noştri ar avea mult de învăţat de la omologii japonezi care pentru o întârziere de câteva minute a unui tren îşi dau demisia. Dacă ei pot aşa, măcar noi... (Vociferări.) ... la întârzieri de 3 ani de zile de realizare a unor obiective de guvernare, unii ar putea să-şi dea demisia! Şi aşa vom învăţa ceva de la partenerii niponi! Mulţumesc. (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Mi-aş dori din tot sufletul, în viitorul Guvern, să fiţi ministrul transporturilor şi să vedem de câte ori vă daţi demisia! 4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 689/2018, lege organică. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 207 voturi pentru, un vot contra, 58 de abţineri. Adoptat. 5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, PL-x 11/2019; lege ordinară. Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Adoptat cu unanimitate de voturi. 6. Proiectul de Lege privind exonerarea de la plată a unor obligaţii; PL-x 639/2018. Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 235 de voturi pentru, 26 de voturi contra şi o abţinere. Adoptat. 7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Pl-x 605/2018. Comisia pentru buget propune adoptarea propunerii legislative. Lege ordinară. Vot, vă rog. Cu unanimitate de voturi, adoptată. 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 646/2018; lege ordinară. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Unanimitate de voturi. Adoptat. 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 582/2018; lege ordinară. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Unanimitate de voturi. Adoptat. 10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, PL-x 576/2018, lege ordinară. Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 265 de voturi pentru şi o abţinere. Adoptat. 11. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, PL-x 356/2019, lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Cu 265 de voturi pentru şi o abţinere, adoptat. Domnul Vexler, mi se pare corect.
Silviu Vexler Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Apreciez unanimitatea cu care a fost adoptat acest proiect. (Vociferări.) Mă voi abţine.
Ion-Marcel Ciolacu Vă rugăm să nu vorbiţi cu sala.
Silviu Vexler Astăzi se împlinesc 80 de ani de la momentul când în România a fost interzis dreptul de exercitare a religiei, pentru evreii care trăiau atunci. Cred că este un gest istoric şi moral pe care Parlamentul României l-a făcut astăzi, şi mai ales o reparaţie corectă. Am sesizat cu plăcere că domnul Vosganian, în discursul dumnealui de mai devreme, a subliniat un lucru frumos - construcţia acestui muzeu a fost de la început una pozitivă. Acesta este motivul pentru care titlul muzeului porneşte cu istoria evreilor în România şi continuă cu cel mai negru moment pe care această comunitate l-a îndurat, şi anume Holocaustul. Am văzut proiectul care a fost gândit şi discutat de la început, şi modul în care este prezentată contribuţia acestei comunităţi la dezvoltarea României, rolul pe care evreii din România l-au avut în tot ceea ce a însemnat cultură, artă, ştiinţă, în România, îşi găseşte acum cu adevărat o casă. Îmi exprim recunoştinţa faţă de toţi liderii de grup, şi faţă de domnul Ovidiu Ganţ, care au fost de acord să fie coiniţiatori ai acestui proiect, şi faţă de domnul deputat Ibram Iusein, care întotdeauna a susţinut proiectele privind comunităţile evreieşti, deşi e turc, dar unul drag nouă, doamnei secretar general, pentru toate sfaturile acordate, şi, deşi nu pot traduce chiar punctual, domnului Adrian Solomon pentru prietenia Domniei Sale şi pentru un sfat de calm care a prins tare bine într-un moment greu, şi, nu în ultimul rând, domnului preşedinte Ciolacu, dumneavoastră, pentru onoarea cuvântului dat. Nu ar trebui să fac acest lucru, dar o să-l fac totuşi. Sunt oameni care cândva au fost cineva şi au rămas cu gândul că sunt în continuare ceva. Nu cred că este productiv sau frumos să jigneşti indirect un coleg, pe care poate îl placi, poate nu îl placi, într-un moment care cred că este frumos şi un moment de mândrie pentru Parlament. Vă mulţumesc tuturor pentru acest vot.
Ion-Marcel Ciolacu Şi noi vă mulţumim. Domnul deputat Ştirbu Gigel-Sorinel.
Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor, domnilor, Comunitatea Evreiască din România şi-a adus o contribuţie definitorie la modernitatea şi prosperitatea ţării noastre, iar această valoroasă contribuţie ne arată astăzi cât de important este să apărăm legăturile de solidaritate care fac convieţuirea armonioasă şi respectul faţă de celălalt. Loialitatea Comunităţii Evreieşti faţă de România nu poate fi pusă la îndoială, iar această comunitate, alături de populaţia majoritară şi de reprezentanţii celorlalte comunităţi ale minorităţilor existente în România au făcut posibilă astăzi ceea ce noi numim Statul Naţional Unitar Român. Mărturiile şi simbolurile Comunităţii Evreieşti le putem regăsi peste tot în România. Fiecare dintre noi, cei care venim din comunităţile locale, am văzut în comunităţile de unde provenim mărturii ale existenţei comunităţilor minorităţilor naţionale. Pentru toate acestea şi pentru multe altele care s-au spus şi se vor spune de la acest microfon, membrii Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor vor vota această iniţiativă legislativă, cu atât mai mult cu cât sunt iniţiatori, prin reprezentanţii lor. Vă mulţumesc tare mult.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Să ştiţi că aţi şi votat-o deja! Domnul Botond.
Botond Csoma Doamnelor şi domnilor, A fost absolut necesară înfiinţarea acestui muzeu, în opinia mea. Din păcate, în societatea românească, în anumite cazuri mai există o atitudine de negare a Holocaustului, atât printre maghiari, cât şi printre români. Pentru mine, o experienţă elocventă în legătură cu această atitudine de negare a fost vizionarea filmului al cărui titlu este "Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari". Acest film a fost regizat de Radu Jude, şi titlul este, de fapt, un citat din discursul lui Mihai Antonescu, fost ministru de externe al României în Guvernul condus de Ion Antonescu. Filmul spune, de fapt, povestea unei reconstituiri istorice, să zic aşa, a masacrului de la Odessa. Stimaţi colegi, Dacă cumva nu aţi văzut acest film, eu vi-l recomand. Spune multe despre o anumită atitudine existentă în societatea noastră. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Bulai Iulian. Vă rog.
Iulian Bulai Dacă la dezbaterea pe raport am discutat despre contribuţia culturală a acestei minorităţi în cultura românească, acum, ca reprezentant al Partidului Uniunea Salvaţi România, mă voi concentra pe chestiunea de memorie, memoria ca formă de justiţie, dacă justiţia nu şi-a făcut treaba atunci când putea şi trebuia. Această lege, votată astăzi de către parlamentari, arată o recunoaştere a implicării României în brutalităţile împotriva comunităţii evreieşti şi în săvârşirea Holocaustului în România. De asemenea, este şi o punere în oglindă a Legii ororilor comunismului din România, votată acum trei luni, şi este normal să fie aşa, să avem o lege care tratează victimele unui regim dictatorial şi o altă lege care tratează celelalte victime. De asemenea, această lege arată că suntem în mare întârziere cu iniţiative muzeale care în ultimii ani, în ultimii zeci de ani au apărut peste tot în lume: în Berlin, în Washington, în Budapesta. Era şi timpul României să facă aşa ceva! Această lege este o datorie de neuitare a vieţii lor, a sufletelor care au pierit în Holocaustul din România şi este o oportunitate de a reduce din antisemitismul prezent în România la orice pas. Şi aici mă refer la profanarea cimitirului din Huşi, de dată recentă, mă refer la vandalizarea pereţilor Casei Memoriale "Elie Wiesel", de dată recentă, şi mă refer la culmea antisemitismului. Să fii iniţiatorul acestei legi, să vii şi să vorbeşti cu respect în faţa Parlamentului României, şi din sală să ţi se strige "Soroş". Îmi cer scuze, stimate coleg, pentru acest gest total nepotrivit şi profund antisemit din partea unor colegi. Mii de scuze! Nu ar trebui să se întâmple în România aşa ceva, nu ar trebui să se întâmple în Parlamentul României niciodată, mai ales astăzi! Acum o săptămână, împreună cu preşedintele USR, Dan Barna, vizitam Casa Memorială "Elie Wiesel"...
Ion-Marcel Ciolacu Încercaţi să finalizaţi, vă rog.
Iulian Bulai ... unde am adus un omagiu celui mai mare activist pentru dreptul la memorie a acestei comunităţi. Voi încheia aici, nu înainte de a citi un citat pe care mi l-am scris atunci şi pe care vreau să-l împărtăşesc cu dumneavoastră: "Opusul iubirii nu este ura. Opusul speranţei nu este disperarea. Opusul sănătăţii spirituale şi al raţiunii umane sănătoase nu este nebunia. Opusul amintirii nu se cheamă uitare, ci, de fiecare dată, se cheamă indiferenţă". Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Solomon Adrian.
Adrian Solomon Shalom, în primul rând! După un discurs puţin mai belicos, aşa, cred că ar fi bine să cerem pace. Pace vouă, pace tuturor, pace naţiunii române care, iată, după atâta timp - şi nu mai repet toate datele, sunt cel puţin 15 ani de la elaborarea raportului Comisiei "Elie Wiesel", în mandatul domnului preşedinte Ion Iliescu, în care Holocaustul a fost pentru prima oară recunoscut de noi, ca ţară, ca stat, fiind o politică criminală a statului condus de Ion Antonescu -, iată, în acest moment, când cu toţii salutăm iniţiativa domnului Silviu Vexler, trebuie să mulţumi şi noi Guvernului pentru punctul de vedere favorabil şi pentru implicarea tuturor miniştrilor responsabili. Şi am văzut dezbaterea de-a lungul verii... de a se emite şi hotărârile de Guvern subsecvente, să se găsească cea mai bună locaţie pentru acest muzeu, care să nu influenţeze cu nimic alte entităţi muzeale, să se demareze cât mai repede şi disponibilizarea de fonduri pentru construcţie, pentru celelalte chestiuni legate de muzeu în sine. Este un muzeu care ţine de istoria evreilor, dar Holocaustul, încă o dată, pentru români, înseamnă şi suferinţa romilor, suferinţa unei etnii mult prea chinuite de-a lungul istoriei noastre. Împreună, cele două comunităţi, au dat un sacrificiu de care nu avea nevoie nimeni, doar nişte minţi bolnave care au condus la un moment dat destinele României şi ale Europei. Sperăm ca acele vremuri să nu se mai întoarcă niciodată! (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. Domnul Vosganian Varujan.
Varujan Vosganian Mulţumesc foarte mult şi vreau să-i mulţumesc colegului nostru, domnul Vexler, pentru că a amintit ceea ce spusesem, legat de esenţa existenţei unui astfel de muzeu, şi cred că în acest fel noi vom arăta lumii întregi că în ceea ce priveşte comunitatea evreiască s-au petrecut şi lucruri lăudabile pentru statul român, aşa cum s-au întâmplat şi pentru alte minorităţi vitregite de istorie. Trebuie să ştiţi, stimaţi colegi, că vestita tiradă privind Constituţia României: "Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic, sau să nu se revizuiască, dar să se schimbe pe ici, pe colo!", se referea, de fapt, la chestiunea evreiască, la ipoteza acordării sau nu a cetăţeniei române pentru evreii care locuiau în teritoriile româneşti. Faptul că până la al Doilea Război Mondial a existat în România o atât de numeroasă comunitate evreiască este şi consecinţa faptului că evreii au găsit pe teritoriul românesc un adăpost în faţa vitregiilor la care acest popor a fost în decursul veacurilor supus. Sigur, mi-am adus aminte că şi eu am fost elevul lui Solomon Marcus, la Universitate, la cursul de analiză matematică, şi sunt convins că civilizaţia română n-ar mai fi fost aşa fără contribuţia comunităţii evreieşti. Aş vrea să mai adaug ceva. Am văzut, chiar şi printre colegii noştri, o anumită ezitare atunci când vorbim despre Holocaust, în România. Vreau să vă invit, pe cei care încă mai aveţi un astfel de sentiment, să veniţi cu mine la Iaşi, în sediul în care a fost pe vremuri Prefectura Iaşiului, de unde au plecat trenurile morţii şi de unde a pornit calvarul unui popor întreg, doar pentru că aparţineau unei anumite etnii. Şi vreau să vă spun, cu o mângâiere sufletească, faptul că noi, la Iaşi, suntem antemergătorii acestui proiect. La Iaşi se organizează un astfel de muzeu, care vorbeşte despre contribuţia Comunităţii Evreieşti şi calvarurile pe care această comunitate le-a îndurat. Un singur lucru vreau să adaug, în final. Plec cu mângâierea sufletească că în faţa unei astfel de tragedii suntem cu toţii solidari. Mi-ar face deosebită plăcere ca nu în faţa trecutului şi în faţa traumelor să avem astfel de sentimente, dar şi în ceea ce priveşte viitorul nostru, pentru că, până la urmă, memoria este prima temelie pentru viitor şi mi-aş dori să avem şi un proiect comun, un proiect naţional asupra căreia solidaritatea noastră să se manifeste în acelaşi mod. Inutil să mai spun că ALDE a votat în unanimitate pentru susţinerea acestui proiect. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Domnul Pambuccian Varujan. Vă rog.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragă Silviu, îţi mulţumesc pentru prilejul pe care mi l-ai dat, să spun lucrurile pe care vreau să le spun acum. Noi vorbim, sigur, despre minoritatea evreiască, despre un muzeu al istoriei evreilor în România şi despre Holocaust. Dar muzeul acesta are o semnificaţie mult mai profundă pentru noi, toţi, şi mai ales în vremurile în care trăim acum, pentru că astăzi omenirea riscă să repete greşeli din trecut, altfel decât au fost ele făcute în trecut, dar greşeli absolut izomorfe. Astăzi, sunt voci care vorbesc unele de inutilitatea principiilor etnice, altele de antagonizarea etniilor, şi, de fapt, amândouă vorbesc despre acelaşi lucru, despre suprimarea diversităţii. Şi lucrul acesta - suprimarea diversităţii - poate fi la fel de periculos în lumea de azi, aşa cum putea el să fie în lumea din anii '30, '40. Atunci omenirea l-a depăşit, cu un preţ foarte mare, şi cel mai mare preţ l-a plătit poporul evreu. Eu sper să-l depăşim fără a plăti un asemenea preţ astăzi, doar fiind mai inteligenţi decât au fost oamenii de atunci, şi exprimându-ne natura umană fără nicio teamă, aşa cum nu au făcut-o mulţi dintre oamenii de atunci. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. 12. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere; PL-x 15/2018; procedură de urgenţă. Comisia pentru industrii propune adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea O.U.G. nr. 86/2017. Vot, vă rog. În unanimitate de voturi, adoptat. 13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale; PL-x 551/2018; lege ordinară. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. În unanimitate, adoptat. 14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European; PL-x 743/2018; lege ordinară. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Cu 247 de voturi pentru, 10 voturi contra, două abţineri, adoptat. 15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum şi pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 37/2019; lege ordinară. Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 240 de voturi pentru, 24 de abţineri. Adoptat. Şi ultimul proiect. 16. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca "Ziua pacientului cu arsuri"; PL-x 754/2018; lege ordinară. Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 257 de voturi pentru, 8 abţineri. Proiectul a fost adoptat. Doamnă Săftoiu, la mulţi ani! Domnul Stamatian Vasile-Florin, explicarea votului. Membrii Biroului permanent, la şedinţa de Birou permanent.
Vasile-Florin Stamatian Văd că sunteţi grăbiţi. Totuşi, vreau să vă spun două cuvinte. Stimaţi colegi, Astăzi a fost o zi a normalităţii. Am votat legea pentru instituirea unei zile în care vom comemora şi ne vom aduce aminte ceea ce s-a întâmplat, eveniment care a avut repercusiuni şi în istoria politică a României. În acelaşi timp, ceea ce vă rog este să nu mai întrebaţi directorii de spitale dacă au paturi de arşi. A avea pat de ars înseamnă o instituţie foarte complexă, în care trebuie să ai chirurgie plastică, să ai bancă de ţesuturi, să ai o terapie intensivă deosebită, să ai laboratoare foarte performante, iar ce e de dat să se dea, să avem spitalele de urgenţă, cele trei spitale regionale care pot să-şi permită să aibă în structura lor un număr de paturi pentru marii arşi. Eu vă mulţumesc şi sper ca Guvernul să-şi aducă aminte cât mai repede de necesitatea celor trei spitale. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Domnul Pop Rareş Tudor, USR.
Tudor Rareş Pop Stimaţi colegi, Avem centre de tratament al marilor arşi pe hârtie, avem paturi doar pe hârtie, avem ghiduri şi protocoale doar pe hârtie. Pe hârtie suntem extraordinari! Avem, astăzi, aici, în faţa ochilor, o hârtie pe care am votat-o, dar care este goală de orice conţinut, din cauza modului în care statul român alege să gestioneze permanent această criză a marilor arşi. Eu înţeleg foarte bine şi susţin demersul celor de la Asociaţia "Goodbye to Gravity", iniţiatorii acestui proiect. Este un semnal de alarmă, o formă de protest, o formă de disperare, dacă vreţi, apropo de modul în care sunt trataţi marii arşi în România. Însă cu tot respectul vă spun: o hârtie goală nu va rezolva aceste probleme din această zonă! Totuşi, acest proiect de lege are un merit. Ne reaminteşte tuturor că statul român este un stat eşuat, că sistemul de sănătate pentru care plătim este o glumă sinistră pentru care plătim şi cu viaţa atunci când chiar avem şanse de vindecare. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Aia cu statul român eşuat mi-a plăcut cel mai mult! Şedinţa s-a încheiat la ora 12,49.