Florin Iordache 3. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România; PL-x 356/2019; procedură de urgenţă. Din partea iniţiatorilor, vă rog. Îl invit pe colegul nostru, domnul deputat Silviu Vexler.
Silviu Vexler Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, În anul 2004, pe baza raportului Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, pentru prima dată, preşedintele României de atunci a recunoscut responsabilitatea ţării pentru Holocaustul care a fost săvârşit pe acest teritoriu. Una din principalele recomandări care au fost incluse în raportul final a pus în vedere obligaţia noastră de a organiza un muzeu şi o serie de expoziţii permanente care să prezinte atât ceea ce s-a întâmplat în perioada Holocaustului, cât şi istoria unei comunităţi care a fost distrusă aproape integral. 15 ani mai târziu, prin intermediul acestui proiect legislativ, Parlamentul României transpune în realitate această obligaţie internaţională şi face, în acelaşi timp, dacă-mi permiteţi să spun, un gest de onoare. Acest muzeu are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor evreieşti din România, pentru cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi dezvoltarea statului român modern. Cred că muzeul este o instituţie strict necesară societăţii româneşti, atât din prezent, cât şi din viitor, şi este un loc care, prin prezentarea istoriei şi a tradiţiilor evreieşti din ţara noastră, are şansa de a deveni, în primul rând, un centru de educaţie, o sursă de toleranţă, de implicare civică şi mai ales un punct cheie al combaterii antisemitismului şi negaţionismului. De asemenea, cred că este esenţial de subliniat că activitatea viitoarei instituţii va avea o importantă componentă educaţională, ale cărei elemente centrale vor fi protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi promovarea combaterii antisemitismului. Istoria comunităţilor evreieşti din România este una cu totul deosebită, fiind definită de acea identitate unică, de loialitatea evreilor faţă de România, de-a lungul istoriei, şi de modul în care, alături de populaţia majoritară şi de celelalte minorităţi naţionale, au înţeles să contribuie la dezvoltarea României. Sunt convins că în momentul în care muzeul va fi finalizat, va reprezenta un motiv de mândrie pentru întreaga ţară şi pentru noi, care facem astăzi acest gest istoric de reparaţie. Vă mulţumesc frumos.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Ne-aţi convins. Îl invit, în continuare, pe domnul Ibram, domnul preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor. Vă rog să prezentaţi raportul.
Iusein Ibram Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată cu adresa PL-x 356/2019 spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul României, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". Muzeul are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, cunoaşterea în plan internaţional şi intern. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa din 10 septembrie 2019. La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 7 deputaţi, din totalul de 7 membri ai comisiei. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale. Grupul UDMR, domnul Korodi Attila. Se pregăteşte domnul Bulai, de la USR.
Attila Korodi Bună ziua, stimaţi colegi. Aş dori să-mi exprim punctul de vedere al Grupului UDMR. Facem un pas important astăzi. Cred că nu sunt de ajuns nivelul şi instrumentele cu care, la ora actuală, în sistemul educaţional sau în sistemul muzeal lucrăm pentru a prezenta istoria României, cu cele bune şi rele, pe care le ducem înainte. Din cauza aceasta este important ca această lege, dacă este aprobată şi apare în Monitorul Oficial, statul român să facă toate diligenţele ca Muzeul Holocaustului să înceapă să funcţioneze cât mai repede. Este nevoie de instituţia aceasta şi sper să contribuie la o Românie mai corectă, la o Românie mai deschisă la diversitate şi la acceptarea corectă a istoriei.
Florin Iordache Domnule Bulai, vă rog. Se pregăteşte domnul Codreanu, de la PMP.
Iulian Bulai Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Încep această intervenţie felicitându-l din inimă pe colegul meu, Silviu Vexler, coleg în Parlament, dar şi romaşcan. Şi eu sunt din Roman. Mă bucur foarte mult că astăzi, în Parlament, discutăm şi votăm această lege, pentru că cultura românească ar fi mult, mult, mult mai săracă fără o prezenţă activă a minorităţii evreieşti, cu personalităţi de marcă. Ce ar fi literatura română fără Mihail Sebastian, fără "Jocul de-a vacanţa"?! Ce ar fi avangarda interbelică fără Tristan Tzara sau Paul Celan?! Ar fi mai săracă! Ce ar fi teatrul românesc fără Maia Morgenstern şi ce ar fi lumea academică fără Solomon Marcus?! Ar fi o Românie mai săracă! Mă bucur foarte mult că astăzi sărbătorim contribuţia acestei minorităţi la cultura românească. De asemenea, acest proiect legislativ organizează un cadru simetric pentru victimele Holocaustului şi susţin din inimă, împreună cu colegii mei de la USR, această iniţiativă. Acum trei luni am votat împreună Legea Muzeului Comunismului, ororilor comunismului. Era firesc ca astăzi să votăm o lege care, din punct de vedere muzeal, va găsi sau va reprezenta o formă de justiţie pentru memoria scurtă a unora şi spre recunoaşterea sacrificiului multora. Susţinem din inimă această iniţiativă şi îl felicit din nou pe colegul Silviu Vexler pentru calm, anduranţă şi perseverenţă. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnul Codreanu. Vă rog. Se pregăteşte domnul Varujan Pambuccian.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Partidul Mişcarea Populară susţine acest proiect de lege pe care îl vede ca un gest de respect faţă de Comunitatea Evreilor din România, o parte componentă esenţială a corpului civic românesc. În acelaşi timp, acest demers vine ca o componentă esenţială şi de cunoaştere pentru toţi cetăţenii români şi ca un loc de memorie, aşa cum spunem în antropologie, pentru a evita astfel de tragedii pentru viitor. În acest context, dragi colegi, aş vrea să vă aduc aminte că avem o restanţă, Muzeul Românilor de Pretutindeni, Legea nr. 299/2007, art. 11 şi m-aş bucura să avem şi o formă fizică a acestuia, după ce în 2018 am reuşit să creăm o formă virtuală. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnul Varujan Pambuccian. Se pregăteşte domnul Varujan Vosganian, de la Grupul ALDE.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Asumarea istoriei este un semn de normalitate şi, din fericire, suntem una dintre naţiunile puţine în lume care învaţă să-şi asume istoria. Gestul pe care l-a făcut Parlamentul României, prin iniţierea acestui proiect de lege, cu o foarte largă majoritate, dovedeşte că această normalitate nu este una conjuncturală, şi pentru asta vreau să le mulţumesc, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, tuturor grupurilor politice reprezentate în Parlament, pentru că la iniţierea acestui proiect, care va deveni în curând lege, am participat, stimaţi colegi, cu toţii. Sunt situaţii în care tipul acesta de majorităţi largi sunt posibile, şi faptul că o asemenea majoritate a fost posibilă în jurul unui gest de mare normalitate nu poate să mă facă decât să mă bucur şi să vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Varujan Vosganian. Vă rog. Se pregăteşte domnul Adrian Solomon, de la PSD.
Varujan Vosganian Stimaţi colegi, Grupul ALDE susţine această iniţiativă, îi felicită pe iniţiatori şi ne bucurăm de faptul că un astfel de muzeu are, în primul rând, o incidenţă pozitivă. El prezintă contribuţia pe care comunitatea evreiască a adus-o pentru cultura şi civilizaţia românească. Am văzut deunăzi un muzeu similar la Varşovia, şi acel muzeu este construit cu un management exemplar şi cu o grafică superbă, şi poate cei care vor construi muzeul de la Bucureşti se vor inspira din modul în care a fost construit cel de la Varşovia. Acolo se vede limpede că, aşa cum se întâmplă şi în România, e greu să imaginăm cultura şi civilizaţia română, aşa cum sunt ele astăzi, fără contribuţia comunităţii evreieşti. În ceea ce priveşte Holocaustul, eu sunt convins că românii, după ce vor vedea exponatele din acest muzeu şi faptele grăitoare şi dureroase pe care el le va prezenta, îşi vor da seama o dată în plus că istoria, pentru a depăşi traumele, trebuie acceptată, şi atunci când trebuie să cerem iertare, trebuie să o facem şi sunt convins, de asemenea, că interlocutorii noştri vor respecta gestul nostru. Aş vrea însă să adaug ceva, de data aceasta, vă rog să-mi permiteţi, ca preşedinte al Uniunii Armenilor din România. Un muzeu dedicat Comunităţii Evreieşti, după opinia mea, are încă o valoare, aceea de a deschide drumul pentru susţinerea altor edificii de acelaşi fel, care există în România, muzee ale altor comunităţi etnice şi care au acelaşi scop, de a prezenta contribuţia şi loialitatea minorităţilor respective, şi ele să se bucure de protecţia şi susţinerea financiară a statului român. Şi încă ceva. Avem o atitudine unanimă de condamnare a Holocaustului. Vă rog să includem pe agenda partidelor şi o declaraţie politică în Parlament, de recunoaştere a genocidului armean. Este o temă pe care până acum partidele din România au evitat să o ia în seamă. Sunt zeci de parlamente din întreaga lume, Parlamentul European şi mai toate parlamentele din Europa, care au făcut astfel de declaraţii de recunoaştere a genocidului armean. Atunci când vorbim despre o tragedie de acest fel, vorbim, în acelaşi timp, despre toate tragediile lumii, şi nicio tragedie de acest fel nu are limbă maternă. De aceea, eu cred că recunoaşterea Holocaustului trebuie în mod simetric însoţită şi de un demers politic de recunoaştere a genocidului armean, care chiar dacă nu va avea un muzeu în România, pentru că acest genocid nu s-a petrecut pe teritoriul României, ci, dimpotrivă, teritoriul României a fost sălaş pentru supravieţuitorii genocidului, pune însă în faţa noastră ideea, provocarea unui tratament egal pentru toate aceste traume ale umanităţii. Încă o dată, îi felicit pentru iniţiatori, şi ALDE va susţine cu toţi deputaţii săi acest proiect. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Solomon Adrian, Grupul PSD, ultimul vorbitor.
Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Trebuie să-i felicităm, iată, pe iniţiatori - şi în primul rând pe principalul iniţiator al acestei legi, domnul deputat Silviu Vexler, cel care reprezintă în Parlament Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România -, pe cei care au dreptul moral, dar şi juridic de a cere insistent... măcar acum, la 80 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, la 1 septembrie 1939, la 75 de ani de la ieşirea României din Axă, din Pactul Tripartit şi afilierea României, cu tot cu armata sa, naţiunilor unite câştigătoare în al Doilea Război Mondial, şi la 15 ani de la raportul Comisiei "Elie Wiesel", care în 2004 a fost redactat de o comisie de istorici în mandatul preşedintelui Ion Iliescu. Spun toate aceste succesiuni de date, pentru că, iată, e cumva curios de ce noi, după atâţia ani, trecând şi printr-un regim ostil naziştilor şi fasciştilor din Europa, nu am reuşit să ne asumăm faptele noastre, ale înaintaşilor noştri, ale celor care slujeau în Armata Română interesul naţional. Poate că aceasta a fost piedica principală, că ororile, crimele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, sub comanda mareşalului Antonescu, erau săvârşite de către Armata Română. Trebuie să spunem, la un moment dat, fără, ştiu eu, a ne pune cenuşă în cap, asemenea evreilor, în Antichitate, că s-a greşit foarte mult, s-au produs erori fundamentale în relaţia cu comunitatea evreiască, în relaţia cu comunitatea romilor. Au fost momente pe care dacă le parcurgi, ca istoric, te îngrozeşti. Şi, dincolo de emoţia pe care o poţi simţi în faţa unui monument al recunoştinţei precum Yad Vashem, cred că te dărâmă orice proces-verbal, orice notă pe care le găsim în arhive şi pe care istorici curajoşi, în frunte cu domnul Adrian Cioflâncă, în ultimii ani, le-au scos la iveală. E momentul ca după aproape trei generaţii de la acele vremuri, noi, cei de astăzi, să ne cerem iertare urmaşilor celor care au murit şi au suferit în Transnistria, în trenurile morţii sau deportaţi chiar către lagărele din Polonia - şi mă refer aici la comunităţile din nord-vestul României, ocupate de horthyşti. Atunci, iată, la aproape a treia generaţie, să ne ridicăm în picioare, să ţinem un moment de reculegere şi să urăm, ştiu eu, nu doar iniţiativei, dar şi operei de punere în practică a acestei iniţiative, un succes imediat şi cât mai rapid, pentru ca copiii noştri, noi înşine să putem vedea ce au făcut bunicii noştri pe aceste meleaguri.
Florin Iordache Din partea Grupului PRO Europa, domnul Cătălin Nechifor.
Cătălin-Ioan Nechifor Vă mulţumesc. Sigur, s-a aşteptat foarte mult, din 2004 până acum, să avem acest proiect dus într-o etapă de legiferare. Şi vreau şi eu să felicit iniţiatorul, Grupul minorităţilor, dar şi Parlamentul, care sunt convins că va da un vot favorabil. Vin din Suceava, un judeţ în care există o comunitate evreiască importantă, există foarte multe alte minorităţi. Şi cred că e un moment important pentru reconciliere. Să dea bunul Dumnezeu să fie un semnal pentru viitor! Şi sper ca acest demers să fie dus în practică cât mai repede. Mă bucur pentru că s-au găsit soluţii şi cu locaţia şi cu înţelegerea politică. Şi vă doresc mult succes!
Florin Iordache Vă mulţumesc. Alte intervenţii nu mai sunt. Trecem la dezbatere. Sunt 9 amendamente admise. Titlul legii, nemodificat. De la 2 la 9. Intervenţii? Nu. La Anexa nr. 1. Intervenţii? Nu. A fost adoptat. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Vă informez că avem 3 iniţiative pentru care termenele pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.